Eu, tu, fiecare

Conţinutul

DESPRE ACEASTĂ CARTE

NOTIŢELE PROFESORULUI

1. Ce este educaţia pentru drepturile omului?

2. Metodologii participative şi educaţia pentru drepturile omului

3. Promovarea unei clase şi a unei şcoli prietene drepturilor omului

4. Activităţi de suport care vor fi utilizate pe durata acestui program.

TEMELE

1. Identitatea

2. Eu şi tu

3. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului

4. Responsabilitatea

5. Genul

6. Punerea în valoare a diferenţelor

7. Studiu de Caz: Munca Copiilor

8. Conflict şi Dialog

9. Promotorii şi apărătorii drepturilor copilului

10. Acţionăm!

Anexe

Fişe de Lucru

Sumarul Convenţiei ONU privind Drepturile Copilului.

Sumatul Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului.

Notiţe adiţionale pentru profesori cu referire la Istoria Drepturilor Omului.

Timp pentru reflectare

Activităţi de relaxare

Evaluarea Cunoştinţelor

Idei pentru utilizarea acestei resurse.

DESPRE ACEASTĂ CARTE

Această carte este parte componentă a unui program educaţional în domeniul drepturilor

omului, elaborat de iniţiativa LIFT OFF, care are ca scop promovarea educaţiei pentru

drepturile omului în clasele primare şi gimnaziale.

Proiectul este administrat de Amnesty International (Secţia din Irlanda) şi Amnesty

International (UK), Organizaţia Naţională a Profesorilor din Irlanda, Organizaţia

Profesorilor Ulster şi Education International. Programul a fost susținut financiar de

Departamentul Educație a Republicii Irlanda şi Irlanda de Nord, inclusiv Departamentul

Afacerilor Externe (RoI) prin intermediul Irish Aid. Programul integral include trei

resurse şi au fost elaborate de profesori din Irlanda de Nord şi Republica Irlanda, ghidaţi

şi susţinuţi de experţi în educația pentru drepturile omului şi în materie de curriculum

din ambele regiuni. Materialele au fost pilotate în mai multe şcoli de pe tot teritoriul

Irlandei de Nord şi în Republica Irlanda, pentru a asigura o perspectivă diversă.

Resursele pot fi utilizate de sine stătător sau integrate în mai multe domenii curriculare.

Eu, Tu, Fiecare: Drepturi şi responsabilităţi.

Această carte este concepută ca o continuare a cărţii LIFT OFF, dar poate fi utilizată şi

ca un modul de sine stătător. Acest modul poate fi adaptat şi predat în orice clasă şi în

orice şcoală. Pentru ca această resursă fă fie cât mai accesibilă, la finalul cărţii, au fost

incluse o serie de anexe. Nu este obligatoriu ca profesorii să realizeze, împreună cu

elevii, toate activităţile unei teme sau a cărţii în totalitate. Deşi cartea este structurată în

aşa fel încât o temă consolidează cunoştinţele abilităţile şi atitudinile achiziţionate de

elevi în lecţia precedentă, ea poate fi adaptată de profesori pentru a fi utilizată în funcţie

de necesitate. De asemenea, la finele fiecărei lecţii sunt incluse o serie de activităţi

opţionale, care oferă oportunităţi pentru abordarea unor teme, care prezintă un interes

sporit.

Pe parcursul acestui modul, elevii vor explora aşa concepte precum identitatea, relaţiile,

interdependenţa, egalitatea, perspectivele. Dacă elevii vor înţelege aceste concepte,

aceasta îi va ajuta să înţeleagă drepturile omului. Elevii vor afla despre Declaraţia

Universală a Drepturilor Omului, şi vor explora drepturile prevăzute de aceasta, dar şi

responsabilităţile aferente. Ei, de asemenea, vor explora aşa noţiuni din domeniul

drepturilor omului precum inegalitatea de gen, discriminarea şi munca copiilor. De

asemenea, copiii vor face cunoştinţă cu apărători ai drepturilor omului şi vor explora

unele proiecte de potenţiale acţiuni. Mai mult, pe parcursul acestui curs, elevii vor fi

încurajaţi să evalueze şi să contribuie pozitiv în anumite situaţii ce ţin de drepturile

omului, la nivel personal, şcoală şi comunitate, şi în activităţi care au ca scop

consolidarea ideii de solidaritate internaţională. Este recomandabil, că aceste resurse să

fie utilizate ca parte componentă a unui program complex de educaţie pentru drepturile

omului, cu scopul de a promova o abordare a drepturilor omului în toate domeniile

şcolare.

Înainte de a utiliza această carte, este recomandabil să analizaţi secţiunile ce urmează.

Ele oferă informaţie cu referire la educaţia pentru drepturile omului şi beneficiile

acesteia. Secţiunea 5 include o listă de idei întru susţinerea utilizării acestui program.

Pentru a afla anumite modele inovative de utilizare de către şcoli a acestora, accesaţi

www.liftoffschools.com.

NOTIŢELE PROFESORILOR

1. Ce este Educaţia pentru Drepturile Omului

Educația pentru Drepturile Omului este definită ca un proces de învățare care are ca

scop:

să asigurare copiilor o înțelegere corectă a propriilor drepturi şi

responsabilităților aferente;

să dezvolte o atitudine de respect și apreciere a unicității fiecărui individ;

să promoveze competențe în rândul copiilor, care le vor permite copiilor să

acţioneze pentru apărarea și promovarea drepturilor omului.

2. Metodologii Participative şi Educaţia pentru Drepturile Omului.

În educaţia pentru drepturile omului este important de accentuat atât limbajul şi mediu

de predare, cât şi conţinutul. Acest modul are la bază premisa că copiii nu sunt simpli

recipienţi ai unor mesaje, dar şi participanţi ai procesului de învăţare.

Ideea de bază în acest modul este că vocea copilului este pusă în valoare, iar abilitățile

necesare pentru promovarea și protecția drepturilor omului sunt dezvoltate prin învățare

activă și participativă. Modul promovează echilibrul între învățarea individuală,

învățarea colaborativă și învățarea împreună cu întreaga clasă. Aici sunt utilizate o

varietate de metodologii de susţinere.

3. Promovarea ideii unei clase și a unei școli prietenoase drepturilor copilului

Mediul în care predăm este fundamental pentru a ne asigura că elevii vor

înțelege corect drepturile omului și responsabilitățile aferente acestor drepturi. Cel mai

important este de a crea un mediu în care copiilor le sunt respectate drepturile , doar aşa

elevii vor înţelege că drepturile omului şi responsabilităţile nu sunt nişte concepte

teoretice, ci sunt un mod de viață.

Este important de a crea un mediu care ar veni întru susținerea educaţiei pentru

drepturile omului. După cum a fost menţionat anterior, este foarte important ca elevii să

fie respectaţi în sala de clasă şi în şcoală, nu doar să înveţe ce este respectul. Copiii

trebuie să exerseze responsabilităţile, în viaţa de zi cu zi, la şcoală, nu doar să înveţe ce

este o responsabilitate. De asemenea, este important, ca elevii să fie martorii aprecierii

diversităţii, nu doar să înveţe ce este toleranţa. Este important ca mediul din sala de

clasă şi din şcoală să pună în valoare contribuția fiecărui copil, să fie un mediu unde

este respectat dreptul la libertatea de exprimare şi este încurajată participarea activă și

democratică.

http://www.liftoffschools.com/

Un astfel de mediu este creat de profesori, copii şi părinţi, care lucrează împreună,

pentru a se asigura că mediul din sala de clasă să reflecte acele valori și atitudini care

susțin drepturile omului.

Un set de reguli sau principii directoare, care sunt utilizate în sala de clasă, pot susţine și

consolida ideea Drepturilor Omului și responsabilităților aferente, dar este vital ca

aceste principii să fie dezvoltate într-o manieră respectuoasă de colaborare.

Există e serie impunătoare de activităţi care pot fi realizate în cadrul şcolii, în scopul

promovării educaţiei pentru drepturile omului, în mai multe domenii şcolare. Iată câteva

exemple de asemenea activităţi:

Crearea unui consiliu şcolar;

Crearea unei CARTE şcolare;

Consultarea copiilor, părinţilor, profesorilor cu referire la modele de îmbunătăţire

a comunităţii şcolare;

Organizarea unui Târg al Drepturilor Omului;

Organizarea unei Săptămâni a Drepturilor Omului;

Prezentări despre un anumit drept, realizate de fiecare clasă în parte, prin diverse

abordări, metode, pentru ceilalți colegi de şcoală.

O listă mai mare de proiecte de acţiuni, în care s-ar putea implica copiii, poate fi găsită

în Tema 10: Acţionează! Aceste activităţi pot fi adaptate, pentru a fi transformate într-

un proiect şcolar, în care s-ar implica întreaga comunitate şcolară, în cazul în care este

adecvat pentru şcoala respectivă.

5. Activităţi de susţinere a efortului de învăţare, în cadrul acestui program.

Iată câteva idei, care pot fi utilizate pentru a susţine efortul de învăţare a elevilor, pe

durata acestui curs:

Mapa Drepturilor omului și paginile

Fiecare copil şi-ar putea crea o mapă, în care pot păstra fişele de lucru lor și toate

materialele elaborate pe parcursul acestui modul. Fiecare dosar trebuie să conțină un

număr de foi albe și un număr de foi cu linii. Fiecare copil poate personaliza mapa,

semnând-o şi plasând un semn pe copertă. Această mapă poate deveni ulterior un dosar

al activităţii elevului şi poate ajuta profesorul să evalueze munca elevului.

O Agendă pentru Reflectare

Pe durata acestui curs, elevii vor avea diverse oportunităţi de a reflecta critic asupra

celor învăţate. La dorinţă, elevii pot vorbi, discuta despre cele învăţate în cadrul unei

activităţi. Elevii şi-ar putea crea o agendă, pentru a-şi nota unele idei. Alternativ, O Fişă

pentru Reflectare este inclusă în secţiunea anexe.

Activităţi de Relaxare/Meditaţie

Este o activitate similară precedentei. În secţiunea Anexe, este inclusă o fişă, care îi va

ghida pe copii să realizeze activităţi de relaxare, pentru a-şi valorifica sentimentele şi

emoţiile. Aceste activităţi pot fi realizate atât la începutul lecţiei, cât şi pe final.

Cuvinte-cheie din domeniul Drepturilor Omului

Utilizarea cuvintelor-cheie din domeniul drepturilor omului, pe toată durata modului,

contribuie la focusarea atenției copiilor asupra noţiunilor din domeniul drepturilor

omului și îi familiarizează cu limbajul drepturilor omului. De asemenea, cuvântul cheie

poate fi utilizat și ca instrument de reflectare și evaluare. Profesorii pot încuraja copiii

să explice cuvinte-cheie, prin cuvinte proprii, să scrie o istorioară despre acesta, să-l

ilustreze sau să elaboreze un scenariu, joc de rol, utilizându-l. De asemenea, permite

profesorilor să revizuiască temele pe parcursul și la sfârșitul a modulului. Este

recomandabil ca profesorii să susţină elevii în completarea propriilor dicţionare cu

cuvinte din domeniul drepturilor omului. Alternativ, ar putea fi elaborat un dicţionar

comun al clasei, pe durata cursului, care poate fi expus într-un loc vizibil.

Colțişorul Drepturilor Omului

Crearea unui colțişor al drepturilor omului în sala de clasă poate da viaţă acestui modul.

Profesorii, împreună cu elevii, pot expune acolo o copie a Convenției privind drepturile

copilului, Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, de asemenea, acolo pot fi plasate

lucrările elevilor şi alte materiale elaborate pe durata modulului. Acest colțișor ar putea

fi siguranţa faptului că elevii vor fi conştienţi de importanța drepturilor omului, şi după

finalizarea modulului.

13

TEMA 1. IDENTITATEA Notes

Identitatea unei persoane este ceea ce reprezintă o persoană şi ceea ce-l face să

fie aşa cum este. O persoană are propria identitate şi identitatea bazată pe

apartenenţa la un anumit grup. Unele componente ale identităţii sunt înnăscute ,

altele – persoana le decide. Identitatea, de asemenea, poate fi definită ca nişte

caracteristici, tradiţii, credinţe, care definesc/caracterizează un individ sau grup,

ca fiind asemănător sau diferit de alţi indivizi sau grupuri. Felul în care ne

definim şi ne caracterizăm, are un impact direct asupra relaţiilor noastre cu alţi

indivizi şi asupra felului cum trăim valorile inerente drepturilor omului. Şi

deoarece importanţa aprecierii diversităţii şi drepturilor omului au o legătură

directă, focusarea pe ideea identităţii este fundamentulă acestei resurse. Este

important de remarcat că identitatea nu este o noţiune neutră. Conceptul

identităţii poate fi interpretat diferit şi are atât dimensiuni pozitive cât şi

dimensiuni negative. Cunoaştem că identitatea de grup poate crea un sens

pozitiv de apartenenţă sau solidaritate. Totuşi divizările în baza identităţii de

grup au avut ca şi consecinţă polarizarea, stigmatizarea şi abuzurile drepturilor

omului. În această lecţie copiii vor avea posibilitatea de a analiza propria

identitate, explorând sensul propriilor nume („Avem dreptul la un nume”; art. 7

şi16 a Convenţiei Naţiunilor Unite privind Drepturile Copilului). Copiii vor

remarca similitudinile şi diferenţele dintre diferite persoane. Aceste activități au

ca scop dezvoltarea autoevaluării şi aprecierii unicităţii fiecărui individ şi

celebrarea diversităţii.

OBIECTIVE În această lecţie copiii:

• vor explora conceptul identităţii şi practicile de auto-definire şi numire;

• vor investiga identitatea în contextul drepturilor și se vor familiariza cu Convenţia

ONU privind Drepturile Copilului;

• vor reflecta asupra practicilor de a face schimb de informație şi de a respecta

intimitatea altor persoane;

• vor dezvolta sentimentul de auto-evaluare şi apreciere a unicităţii fiecărui individ;

• vor practica şi dezvolta abilităţi de cercetare (colectare de informaţie), analiză,

comunicare şi de luare a deciziilor, intervievare, învăţare colaborativă şi exprimare

creativă.

RESURSE

• Un poster care conține Convenţia privind Drepturile Copilului.

• Fişa de Lucru nr. 1.1 şi n. 1.2, Paşaportul, în funcţie de necesităţile/abilităţile copiilor,

pentru Activitatea B.

• Sumarul Convenţiei privind Drepturile Copilului, pentru Activitatea B.

A. CE ESTE NUMELE?

Timp de câteva minute copiii se gândesc cum ar răspunde la întrebarea "Cine sunt eu?",

În unul sau două cuvinte. Copiii pronunță cuvintele la care s-au gândit și argumentează

de ce au ales anume aceste cuvinte. Ați putea sugera copiilor că cele mai multe persoane

ar răspunde la întrebarea, ”Cine sunt eu?”, spunându-și numele. Întrebați copiii ce ar

putea sugera următoarele nume:

NUME ACEST NUME

SUGEREAZĂ CĂ

ESTE…

DECI, ACEST NUME

NE SUGEREAZĂ ….

Sarah Byrne FATĂ SAU FEMEIE … că persoana este de

genul feminin sau

masculin

François Truffaut Francez … naționalitatea

persoanei sau locul ei de

baștină.

Seán Óg tânăr + numele tatălui … vârsta persoanei sau/și

faptul că are același

nume de familie cu tatăl

său.

Melanie Klein scund („klein‟) … înălțimea persoanei

Aonghus MacDiarmuid Fiul lui Diarmuid … relația cu un anumit

membru al familiei și

numele acestuia

Peter Baker brutar … profesia persoanei sau

profesia predecesorilor

Robert Kindness Bunăvoință … o trăsătură de caracter

a unei persoane

Propuneți copiilor un exemplu sau două de nume sau sisteme de nume din alte părți ale

lumii (vezi tabelul de mai jos). De asemenea, copii ar putea și ei propune propriile

exemple.

NUME ACEST NUME

SUGEREAZĂ …

DECI, ACEST NUME

NE SUGEREAZĂ CĂ

….

Sukhvinder Kaur „Kaur‟ înseamnă

prințesă.

… persoana este fată sau

femeie. În sistemul de

nume, Sikh, numele de

familie nu este

întotdeauna utilizat în

scopuri religioase. O

persoană va primi un

nume și al doilea nume,

iar al doilea nume va fi

sau „Kaur‟ (prințesă)

pentru fete, sau „Singh‟

(leu) pentru băieți.

Kwadwo Băiat + născut într-o zi

de luni

…persoana este băiat sau

bărbat și ziua săptămânii

în care s-a născut.

Oamenii din tribul

Ashanti, din Ghana,

Africa își numesc copiii

conform zilei săptămânii

în care s-au născut. Iar

toate zilele

săptămânii poartă numele

zeilor și au formă de

feminin și masculin.

Exemplele sunt luate din

Jill Rutter, Refugiații: O

carte pentru clasele

primare (1998: Consiliul

refugiaților, UK,

Londra), pp. 129.

Citiți-le copiilor articolul 7, din Convenția privind Drepturile Copilului, care prevede că

fiecare copil are dreptul la un nume. Explicați că, în acest context, o "convenție" este

un acord care stabilește reguli sau legi, pe care guvernele sunt de acord să le

protejeze și să le respecte. În funcție de cunoștințele copiilor despre drepturile omului,

adresați-le următoarele întrebări:

• Încercați să vă amintiți ce este un DREPT?

• Cum credeți, ce este un DREPT?

Fără a subestima ideile copiilor, sugerați-le că cele mai multe persoane percep

drepturile ca fiind necesitățile de bază ale oamenilor. Drepturile omului au fost create

pentru a ne asigura realizarea necesităților noastre de bază - de exemplu, toti avem

dreptul la hrană și apă potabilă pentru că avem nevoie de ele, pentru că acestea sunt

unele dintre necesitățile noastre de bază. Și deoarece fiecare ființă umană are aceleași

necesități bază, fiecare ființă umană are și aceleași drepturi.

Pe final, adresați-le copiilor următoarele întrebări:

• Este o surpriză pentru voi faptul că toate guvernele lumii consideră că a avea un nume

este într-atât de important, încât au stabilit că fiecare persoană din lume are dreptul la un

nume?

• Considerați că este important pentru ființele umane să aibă un nume? De ce? De ce

nu?

B. PAȘAPORTUL DREPTURILOR OMULUI

Începeți această activitate cu o discuție despre pașapoarte/buletine de identitate și

necesitatea/importanța acestora .

• Ce este un pașaport?

• Cine știe cum arată un pașaport?

• Îl puteți descrie?

• Când avem nevoie de pașaport?

• Aveți pașaport?

Fiecare copil primește câte o copie a FIȘEI DE LUCRU despre pașaport.

(În funcție de abilitățile/necesitățile copiilor, puteți utiliza sau Fișa de Lucru 1.1

sau1.2).

Explicați-le copiilor că vor realiza un pașaport, în mod individual sau în grup. În

cazul lucrului în pereche/în grup, copiii se pot intervieva reciproc și completa

pașaportul reciproc.

Înainte ca elevii să înceapă să lucreze la pașapoartele lor, reveniți la posterul

Convenției privind Drepturile Copilului și punctați articolul 16, care prevede că

fiecare copil are dreptul la viață privată. Spuneți-le că ei au dreptul să nu

răspundă la una sau mai multe dintre întrebări, în cazul în care nu doresc. După

completarea Fișei de Lucru, distribuiți copiilor câte copie a rezumatului

Convenției privind Drepturile Copilului.

Solicitați copiilor să identifice drepturile care corespund fiecărei dintre

întrebările din pașaport, marcate cu asterisc (*).

Ulterior, fiecare grup prezintă tuturor colegilor drepturile identificate, pe care ei

le consideră că ar corespune întrebărilor marcate.

Notițele profesorului pentru realizarea Activității Pașaportul Drepturilor Omului

Pentru Activitatea ”Pașaportul Drepturilor Omului” vor fi utilizate următoarele

articole din Convenția privind Drepturile Copilului:

Articolul 7 și Articolul 16 – Dreptul la un nume și dreptul ca acest nume să fie

protejat.

Articolul 6 – Dreptul la viață

Articolul 7 – Dreptul la naționalitate

Articolul 18 și Articolul 20 – Dreptul de a fi îngrijit de părinți sau tutore.

Articolul 27 – Dreptul la o locuință.

Articolul 28 – Dreptul la educație.

Articolul 27 – Dreptul la îngrijire medicală, mâncare sănătoasă și apă potabilă.

Article 14 – Libertatea de a gândi, a conștiinței și religiei.

Articolul 30 – Dreptul copiilor de a aparține comunităților minoritare, de a avea

propria cultură de a practica propria religie și limbă.

Articolul 31 – Drepturile copiilor la timp liber, joc, la participarea la activități

de recreare, culturale și artistice.

Articolul 13 și Articolul 17 – Dreptul de a obține și difuza informație (inclusiv

prin intermediul mass media), în măsura în care această informație nu este

dăunătoare pentru copil și pentru cei care-l înconjoară.

C. IMAGINEA DE SINE POZITIVĂ

Citiți textul ”Eu sunt unic” și adresați copiilor următoarele întrebări, pentru a facilita o

discuție în grup:

• Cum credeți, faptul că oamenii sunt foarte diferiți unii față de alții, ne face pe fiecare

dintre noi să fim unici?

• Considerați că este adevărată afirmația precum că toți oamenii sunt diferiți și în același

timp sunt egali?

„ Sunt unic, nu este altul ca mine în această lume. De la începutul timpurilor, nu

a existat o altă persoană ca mine. Nimeni nu are un zâmbet ca al meu. Nimeni

nu are ochi ca ai mei, nas, mâini, voce similare. Nimeni nu are un scris ca al

meu. Nimeni în lume nu are preferinţe similare cu ale mele - în materie de

muzică, pictură sau mîncare. Nimeni nu vede lucrurile aşa cum le văd eu.

Nimeni niciodată nu a zâmbit şi nu a plâns ca mine. În toată istoria omenirii,

nimeni, niciodată nu va arăta ca mine, nu va vorbi, merge, gândi sau face

anumite lucruri aşa cum fac eu. Sunt special. Sunt unic şi în această unicitate

este o valoare enormă. Datorită valorii mele, nu trebuie să imit pe nimeni. Voi

accepta mereu diferenţele.”

sura: Școala de Abilități Practice de Îngrijire a Copiilor.

ACTIVITĂȚI OPȚIONALE

1. CUVINTE CHEIE.

Selectați activități, din cele propuse mai jos, pentru a facilita asimilarea și utilizarea

corectă de către copii a noțiunilor-cheie din această temă.

Identitate

Unicitate

Drepturile Omului

Convenție

Egalitate

Scrieți noțiunile de mai sus pe FIȘE "cărămidă" și plasași-le în COLȚIȘORUL

DREPTURILOR OMULUI. Identificați, din fiecare cuvânt, și alte cuvinte mai mici.

Lucrul cu Dicționarul:

Găsiți în dicționar definiții pentru fiecare dintre noțiunile menționate.

Profesorul ar putea, de asemenea, propune mai multe definiții pentru aceiași noțiune, iar

elevii ar putea să o selecteze pe cea corectă. Alternativ, copiii ar putea formula definiții

pe care să le noteze în dicționarul propriu al drepturilor omului.

De asemenea, puteți selecta și alte activități, inspirându-vă din prefașa manualului,

compartimentul 5. Activităţi de susţinere a efortului de învăţare, în cadrul acestui

program.

2. AGENDĂ PENTRU REFLECTARE

Elevii ar putea să-și noteye ideile în agenda pentru reflectare. Ei ar putea înregistra ceea

ce au învățat, sentimentele, îngrijorările, etc.

3. JOCUL ÎN CERC

Copii se aranjează în cerc. Punctați, încă o dată, că în această lecție copiii au învățat că

fiecare persoană are dreptul la un nume (Art.7 CNC). Nu doar că au dreptul la un nume,

dar, fiecare persoană are dreptul ca numele, viața privată să-i fie respectate și protejate

(Art. 16, CNC). Explicați-le că vor juca un ”Joc al Numelor”.

Fiecare elev se gândește la un cuvânt respectuos, care l-ar caracteriza pozitiv pe colegul

din partea stângă. Cuvântul ar trebui să înceapă cu aceeași literă ca și prima literă a

numelui persoanei respective - de exemplu, "Dina este drăguță". Fiecare copil pronunță

cuvântul la care s-a gândit.

Întrebați-i pe copii cum s-au simțit atunci când li s-a adresat un compliment. Întrebați

elevii dacă sunt de acord că fiecărui copil/coleg trebuie să i se adreseze, pronunțându-i

numele corect, sau să i se adreseze cu un nume, care acestuia îi place și dacă este bine să

se ajute reciproc în a-și proteja și respecta dreptul la un nume și dreptul ca acest nume

să fie respectat și protejat, atât înincinta școlii, cât și în afara școlii.

4. DISCUȚIE:UTILIZAREA CORECTĂ A NUMELUI

În cazul în care fenomenul utilizării poreclelor este o problemă în școala DVS,

puteți folosi această oportunitate pentru a discuta despre consecințele negative ale

utilizii poreclelor și cum acest fenomen afectează copiii.

Discuția se poate baza pe articolul 16 CNC, care prevede că fiecare copil are

dreptul la un nume, și ca acest nume să fie protejat și respectat. De asemenea,

puteți explora și tematica ”diminutivelor” / „nicknam-urilor‟/ cu copiii. (Ai un

nickname/ un diminutiv? Iți place acesta?).

Discutați despre sentimentele negative, provocate atunci când sunt folosite

poreclele.

Copiii pot face o comparație cu sentimentele trăite atunci când le este pronunțat

numele corect sau când alte persoane le adresează cuvinte/adresări pozitive.

5. COLAJUL AMPRENTELOR

Pentru a consolida conceptul de identitate unică și identite de grup, elevii ar putea

realiza un colaj din amprente lor. Dă fiecare copil prinește o bucată de bandă adezivă.

Elevii colorează un degent cu cerneală neagră, de exemplu, sau altceva și îți pune

amprenta pe partea "lipicioasă" a benzii adezive. Toate amprentele sunt lipite pe o

singură coală de hârtie, pentru a se obține colajul amprentelor.

6. EXPLORAREA IDENTITĂȚII : PROPRIA IDENTITATE/ INDIVIDUALĂ ȘI

IDENTITATEA DE GRUP. SolicitaȚi copiilor să scrie cinci lucruri despre dânșii, pe bilețele cu o parte lipicioasă.

Aceste cuvinte se pot referi la caracteristicile lor individuale (culoarea părului, ochilor,

etc.), hobby-uri, preferințe / antipatii, echipe / grupuri din care fac parte, interese, etc.

Explicați-le că toate acestea sunt aspecte ce se referă la identitate. Odată ce au scris

aceste cinci lucruri, elevii le lipesc pe haină. Apoi se deplaseayă prin clasă și caută

bilețele care conțin cuvinte similare, lipite pe hainele colegilor. Ei formează grupuri cu

copiii care au scris cuvinte similare. În aceste grupuri, ei decid ce aspecte

ale identitatății lor sunt comune și care astecte nu sunt comune pentru toți copiii din

grup. Profesorul poate adresa următoarele întrebări pentru a începe discuția

Pe ce aspecte ale identității v-ași concentrat atenția?

A fost simplu/dificil de a identifica persoane care au aceleași caracteristici?

Care aspecte ale identitășii sunt înnăscute și care astecte le achiyiționăm pe

parcursul vieții?

7. ACTIVITATE ÎN CARE ESTE IMPLICATĂ TOATĂ COMUNITATEA

ȘCOLARĂ – ABORDAREA FENOMENULUI DE BULLING

Discuția privind dreptul la un nume și sentimentele negative, reyultate din pronunțarea

poreclelor, poate fi dezvoltată. Elevii ar putea elabora un cod anti-bulling. Activitățile

din această temă pot fi utilizate ca și parte din activitățile unei Zile Anti-Bulling. De

asemenea, ar putea fi analizate și alte forme de comportament ale copiilor, prin care ei

și-ar putea ofensa colegii, uneori, poate nerealizând acest lucru. Ca și rezultat, ar putea,

de asemenea, să fie elaborat un motto al școlii, care ar accentua necesitatea respectului

reciproc.

8. CONEXIUNI ȘCOLARE

Copiii ar putea elabora o broșură tip pașaport, care va include informații din pașaportul

drepturilor omului și pot face acest schimb de informație cu un copil din clasa / școala

cu care clasă / școală dumneavoastră este înfrățită. După cum este menționat în Fișa de

Lucru 1, acest exercițiu conține și întrebări potențial sensibile, de aceea ar trebui să fie

adaptate contextului, atunci când sunt utilizate ca activitate de interconectare. De

asemenea, le-ați putea sugera elevilor să elaboreze o identitate fictivă, transformând

această activitate într-un exercițiu de creație/scriere creativa.

Alte idei alternative ar fi să le solicitați elevilor să afle mai multă informație despre

prenumele lor, numele lor de familie și să discute această informație cu un coleg,

posibil din altă școală. În cazul în care clasă / școală dumneavoastră este înfrățită cu o

altă clasă / școală și ambele au acces la e-mail sau posibilitate de a realza o conferință

video, ați putea folosi aceste tehnologii pentru a oferi copiilor posibilitatea să se

prezinte și să intervieveze colegii, adresând întrebări și oferind răspunsuri care se conțin

în pașaportul drepturilor omului .

TEMA 2. EU ȘI TU

Teeeecv,.bvg,bm

Notiţele profesorului

Relațiile noastre cu alte persoane au un rol important în viața noastră. Explorînd

unele dintre aceste relatii, copiii vor începe să înțeleagă importanța lor. Prin

explorarea auto-definirii în raport cu alții, copiii vor explora, de asemenea,

conceptele corespunzătoare de perspectivă și interdependență.

Prin discuții privind impactul și consecințele acțiunilor noastre asupra acestor

relații, copiii vor conştientiza şi responsabilitatea lor de a-i trata cu respect pe

ceilalți, precum și ca pe ei înșiși.

Multe dintre activitățile din această lecție se axează pe conceptul de perspectivă.

Este deseori dificil pentru noi să vedem lucrurile dintr-un alt punct de vedere și

această abilitate trebuie să fie dezvoltată. Într-adevăr, în cadrul fiecărei teme,

copiii sunt încurajați în permanenţă să examineze situații și scenarii din diferite

puncte de vedere. Copilul va ajunge să înțeleagă mai profund, vor respecta și

aprecia diferite puncte de vedere, deşi nu va fi necesar să fie de acord cu acestea.

Scopul este de a promova relații sănătoase, de respect și responsabilitate cu alte

persoane.

OBIECTIVE – În această lecșie, copiii vor avea posibilitatea să:

• studieze relațiile lor cu alte persoane, și semnificația interdependenței;

• practice și dezvolte capacitatea de a privi anumite lucruridintr-un alt punct de vedere

(în perspectivă);

• dezvolte abilități de investigație, ascultarea activă, empatie, comunicare, prezentare

orală,

învățare colaborativă și exprimare creativă;

• identifice responsabilitățile care marchează relațiile copiilor cu alte persoane.

RESURSE

Foi de hârtie

Marchere/carioce

Fişa de Lucru pentru Activitaea Suplimentară 4.

A. OAMENII NU SUNT CA O INSULĂ

Obiectivul acestui exercițiu este de a ajuta copiii să înţeleagă că viața noastră este

marcată de relații cudiferite persoane. Copiii sunt întrebaţi dacă au auzit vreodată

expresia "Nimeni nu este o insulă". Intrebaţi-i cum înţeleg sensul acestei expresii.

Discutați şi alte expresii care au sens similar, pentru a înţelege semnificaţia

interdependenței și relațiilor.Întrebaţi care este opinia lor cu referire la semnificația

unor expresii uzuale, cum ar fi "unirea face puterea", "Două minţi sunt mai bune decât

una", "Unde-s mulţi – puterea creşte”. Ar putea să-şi amintească extresii

similare?Explicați copiilor că defini explora unele relații cualte persoane.Divizaţi tabla

în două părţi. Scrieți în partea stângă de sus "Cine sunt eu?". Copiii vor explica ce roluri

Explicați copiilor că vor să se gândească la diferitele roluri pe care le au în viața lor de

zi cu zi (fiu, elev, prieten, etc). Pentru început, oferiţi-le ca exemplu primele două roluri:

Cine sunt eu?

Eu sunt elev.

Eu sunt fiică/fiu.

Solicitaţi copiilor să completeze lista cu încă 5 roluri ( prieten, căpitan de echipă, nepot,

lider etc.). Sugeraţi-le că acestea ar putea fi roluri pe care le au în relaţiile cu membrii

familiee, în școala lor sau în comunitățile lor. În funcție de clasa, copiii ar putea lucra

individual sau aceasta ar putea fi o activitate de brainstorming. Numiţi coloana din

dreapta, de pe tablă "În relaţie cu…?". Copiii se vor gândi la persoanele cu care sunt în

relaţia menţionată. Exerciţiul poate fi realizat individual sau în comun.

Cine sunt eu? În relaţie cu … ?

Sunt elev …..profesorul.

Sunt fiică/fiu ….. mama mea/tatăl meu.

B. CE CRED ALTE PERSOANE DESPRE MINE

Citiţi aceast poem. Când finalizaţi de citit, întrebaţi copiii despre ce cred ei că este

poezioara.

CE CRED ALTE PERSOANE DESPRE MINE

Pentru părinţii mei, eu sunt un neîngrijit şi o persoană care întârzie la masă

Pentru frații și surorile mele, eu sunt o MARE pacoste!

Pentru vecinii mei, eu sunt băiatul bun, care le servește ca și curier

Pentru prietenii mei, eu sunt amuzant și un băiat din gaşcă,

Profesorul meu crede că am luat-o cam razna,

Dar, pentru mine eu sunt , pur şi simplu, EU!

In English Alive, Level 3 (1991: London, HarperCollins), p. 7.

PUNCTE DE VEDERE

Copii urmează să selecteze două persoane, cu care sunt într-o anumită relaţie (pot

selecta din rubrica "În relaţie cu…”) și să-şi imagineze cum i-ar descrie aceste

persoane. Această activitate ar fi destul de interesntă dacă ei ar alege un prieten. După

această activitate, ar putea solicita părerea acelui prieten despre dânşii, ca să compare

punctele de vedere. Pot proceda similar şi cu părinţii sau profesorul (revelațiile ar putea

fi interesante!). Este util ca elevii să scrie 3 modalităţi prin care alte persoane i-ar putea

descrie și să se gândească la motivele pentru care i-ar caracteriza în acest mod.

Activitatea opţională 4: Copiii completează interviul de pe Fişa de lucru 2 .

RESPONSABILITĂȚI

Bazandu-se pe conceptele de interdependență, relații și de perspectivă, întrebările ce

urmează, despre responsabilitate / responsabilități,au scopul de a spori gradul de

conștientizare de către copii a impactului pe care îl au viețile oamenilor unele asupra

altora, atât în mod negativ, cât şi în mod pozitiv.

Ce responsabilitati crezi să ai faţă în relaţie cu cele 2 persoane despre care te-ai

gândit?

Ce responsabilitati credeți că au cele două persoane faţă de tine?

RELAȚII „IMPORTANTE‟

Din relațiile identificate în prima activitate, care este cea mai importantă pentru

tine?

De ce?

Toate relatiile sunt importante, dar unele relații sunt deosebit de importante pentru

copiii în creştere.

Acest lucru este recunoscut în Convenția privind Drepturile Copilului.

Studiaţi, împreună cu elevii, versiunea simplificată a drepturilor copilului cu copiii

(aceasta ar putea fi o revizuire care ar preceda studierea Declarației Universale a

Drepturilor Omului (Tema 3), în cazul în care copiii au studiat deja materialele din

manualul Lift Off. Identificaţi, împreună cu elevii, sau elevii, individual, identifică

drepturile care se referă la relațiile noastre cu alte persoane.

Notiţele profesorului pentru discuţia de mai sus, despre importanţa relaţiilor.

Sugerăm, PENTRU ACEASTĂ LECȚIE, Articolele din Convenţia privind

Drepturile Copilului, care se referă la relaţiile dintre oameni:

Articolul 18 şi Articolul 20 – Dreptul de a fi îngrijit de părinţi sau tutore (

Dreptrul la familie).

Articolul 28 – Dreptul la educaţie.

Articolul 30 – Dreptul copiilor din rândul minorităţilor de a se bucura de limba

nativă, propria cultură şi religie.

Articolul 31 – Dreptul la joacă (incluyiunea în activităţi, împărţirea jucăriilor şi

echipamenului, accesoriilor sportive).

C. POEZIA: EXPLORÂND PUNCTELE DE VEDERE/OPINIILE

Poemul ce urmează, Elephanţii sunt diferiţi, pentru diferite persoane, de Carl

Sandburg, este o resursă utilă pentru a explora ce înseamnă opiniile/punctele de vedere,

împreună cu toată clasa. Acesta poate fi deosebit de util pentru a încuraja copiii să își

creeze propriile opinii, şi nu doar să să fie de acord cu opiniile, punctele de vedere ale

prietenilor lor sau ale altor persoane, pe care le consideră importante. Citiți poemul

copiilor. După ce ați finalizat de citit, ați putea discuta cu elevii despre mesajul și ideile

ce se conțin în acest poem.

Elephanţii sunt diferiţi, pentru diferite persoane

by Carl Sandburg

Wilson și Pilcher și Snack stăteau în faţa unui elefant de la zoo.

Wilson a spus, "Cum îl cheamă? Este din Asia sau Africa? Cine îl hrănește?

Este „un el” sau „o ea”? Ce vârstă are? Are un frate geamăn? Cât costă hrana

lui? Cât cântărește? Dacă moare, cât va costa să fie adus altul în loc? Dacă

moare, pentru ce vor fi folosite oasele lui, dar grăsimea și pielea? Care este

utilitatea lui, în afară de faptul că oamenii îi privesc? "

Pilcher nu are întrebări: el a murmurat pentru sine, "Este cât o casă, cu pereţi şi

ferestre, urechile sunt cât nişte lanuride porumb inalt, o Doamne; stă ca un pod

peste o apă adâncă; faţa lui este tristă și ochii sunt blânzi; Știu că elefanți sunt

buni cu copiii. "

Snack s-a uitat în sus și în jos și a spus în sinea lui, "Este un dur şi pun pariu că

are o inimă puternică. Pun pariu că e puternic ca oţelul. "

Ei nu au adus argumente.

Ei nu au discutat.

Trei bărbați au privit elefantul cu ochi diferiţi și au lăsat lucrurile la voia

întâmplării.

Ei nu au dorit să-şi complice o după-aiază de duminică însorită;

„Duminica este doar o dată pe săptămână‟, şi-au spus unul altuia.

DISCUȚIE:

Utilizaţi acest text ca punct de pornire pentru o discuşie cu elevii despre cât este de

simpu/dificil să:

• accepţi că alte persoane au opinii diferite sau văd lucrurile sau situaţiile diferit

Ulterior, solicitaţi copiilor să se gândească la importanţa opiniei elefantului despre sine

şi cae ar fi aceasta. Copiii ar putea scrie despre sau desena modul în care elefantul se

vede pe sine dar şi cum ar dori ca oamenii să-l privească.


1. CUVINTE-CHEIE

Selectați activități, din cele propuse mai jos, pentru a facilita asimirarea și utilizarea

corectă de către copii a cuvintelor-cheie din această temă.

Opinii/Puncre de vedere

Interdependență

Relații

Respect

UNIT TWO


DREPTURILOR OMULUI. Identificați, din fiecare cuvânt și alte cuvinte mai mici.






De asemenea, puteți selecta și alte activități, inspirându-vă din prefașa manualului,


program.


Elevii ar putea să-și noteze ideile în agenda pentru reflectare. Ei ar putea înregistra ceea


3.CE CRED ALTE PERSOANE DESPRE MINE

Reveniți, împreună cu elevii, la poemul Ce cred alte persoane despre mine. Copii ar

putea lucra în mod individual, în perechi sau în grup, pentru a:

• scrie propria versiune a poemului Ce cred alte persoane despre mine.

• ar putea realiza un colaj de imagini/desene, prezentând opinia altor pesroane despre

dânșii, cum sunt percepuți de alte persoane.


ȘCOLARĂ –– INTERVIURI

Înainte de a întreprinde această activitate, adresați-vă tuturor membrilor personalului

dacă ar fi dispuți să ia parte la realiyarea unei lecții despre relații, oferindu-le interviuri

copiilor din această clasă.

În cazul în care sunt de acord, în funcție de numărul și varietatea personalului din

școală, divizați clasa în perechi sau în grupuri mici.

Fiecare pereche / grup își va asuma responsabilitatea de a intervieva un membru al

personalului școlii.

Persoanele care participă la interviuri trebuie să aibă funcții diverse. ( cu alte cuvinte,

persoanele care vor participa la interviuri, trebuie să aibă roluri diverse în viața școlară,

de exemplu, profesori, personal auxiliar, profesori de suport, asistenți, etc. și inclusiv,

directorul școlii, vice directorul, alte persoane din cadrul managementului instituției

etc.)

Fiecare pereche / grup primește cîte o copie de Fișei de Lucru 2. Înainte de realizarea

interviului, copiii ar putea completa fișa, încercând să preyică unele răspunsuri pe care

le vor primi de la persoanele intervievate.

Amintiți-le copiilor că fiecare persoană are dreptul la viață privată și că ei vor respecta

acest drept prin a le spune persoanelor că el / ea nu este obligat să răspundă la o

întrebare sau alta, dacă nu dorește.

un membru al perechii/grupului își asumă responsabilitatea de a nota

răspunsurile.

când finalizează interviul, anunță despre aceasta ceilalți colegi.

fiecare pereche / grup plasează Fișa care conține interviul pe perete, astfel încât

să formeze un afiș.

copiii privesc afișul acum și să-și amintească ce răspunsuri au primit de la

persoanele intervievate la întrebarea cum i-ar putea ajuta copiii să-și realizeze

sarcina lor mai simplu și mai plăcut.

Această activitate poate fi utilizată ca punct de pornire pentru un proiect mai profund

cu privire la drepturile omului. Ați putea utiliya unele idei descrise în Tema 10.

Notiţele Profesorului

În cayul în care numărul personalului este foarte mic pentru a realiya această

activitate eficient, ați putea adapta sarcinile respective.

• elevii ar putea selecta un număr de colegi care ar îndeplini rolurile membrilor

personalului. În baza răspunsurilor primite, elevii ar putea elabora o listă de

propuneri care ar face mai eficietă activitatea membrilor comunității școlare.

• această activitate ar putea fi realiyată implicând în interviuri membrii

comunității locale.

• alternativ, copiii ar putea realiza interviurile prin email sau scrisori.

• de asemenea elevii ar putea scrie un eseu sau o piesă, folosind acest exercițiu

ca punct de pornire. Pentru a diversifica exercițiul, eleviii și-ar putea asuma un

rol al unei persoane din comunitate, de exemplu rolul polițistului sau medicului.

5. CONEXIUNI ȘCOLARE – Compararea Responsabilităților.

Copiii identifică un rol pe îl au în comun (de exemplu, elev). Ați putea susține elevii în

realizarea unui proiect de clasă, în care să compare responsabilitățile și așteptările din

experiența lor în acest rol cu rolurile cele deținute de copii:

A. într-o perioadă istorică, pe care o studiază la lecția de istorie.

sau

B. într-o altă țară sau/și cultură despre care au aflat la una din lecții.

sau

C. În cazul în care clasa / școala dumneavoastră colaborează cu altă clasă / școală,

ai putea utiliza acest proiect ca oportunitate pentru a compara viața școlară în

cele două comunități școlare.

Alternativ, projectele A și B ar putea fi comasate într-un proiect comun, în cazul în care

clasa/școala colaborează cu altă clasă/școală. Copiii ar putea să discute, împreună cu

elevi din alte clase/școli punctele de vedere și cunoștințele acumulate.

TEMA 3. DECLARAȚIA UNIVERSALĂ A DREPTURILOR OMULUI .

ONE

NOTIȚELE PROFESORULUI

În manualul, Lift Off, care precede această resursă, copiii au făcut cunoștință cu

Convenția privind Drepturile copilului (CRC). Deși nu este ușor de definit

drepturile omului, una din definiții ar fi că drepturile omului sunt drepturile pe

care le au persoanele din simplul motiv că sunt ființe umane, indiferent de rasă ,

sex, etnie, limbă, cetățenie, naționalitate sau abilitati.

În mai simplu, într-un limbaj mai accesibil pentru copii, vă recomandăm să

definiți drepturile omului ca ceea de ce au nevoie toți oamenii pentru a trăi o

viață lungă și fericită, pentru a fi sănătoși și a se simți în siguranță. Acestea sunt

necesitășile umane de bază și standardele minime de trai. În cadrul acestei lecții,

copiii se vor familiariza cu drepturile (și responsabilitățile aferente), prevăzute

în Declarația Universală a Drepturilor Omului (DUDO). Ei vor studia contextul

istoric, care a marcat elaborarea DUDO și evoluția drepturilor omului în general.

În plus, scopul acestei lecții este de a-i informa pe copii că toți oamenii au

drepturi egale, deoarece toți oamenii au demnitate. La această lecție copiii vor

avea posibilitatea de a fi în pielea Hanei Brady, o fată în vârstă de 13 ani, care a

murit în lagărul Auschwitz. Scopul acestui exercițiu este de a-i face pe copii să

înțeleagă că toți oamenii au drepturi egale deoarece toți suntem ființe uname și

avem demnitate.

DECLA

i INFORMAȚIE UTILĂ

Declarație: în contextul Națiunilor Unite, o declarație (i.e. Declarația Universală

a Drepturilor Omului) este exprimarea opinei și intenției guvernelor, dar nu este

o lege.

Convenție: Acest tip de documente , în comparație cu declarația, au putere

juridică și obligă guvernele care le-au semnat să respecte toate prevederile, de

exemplu Convenția privind Drepturile Copilului (CDC). (CDC este documentul

existent care a fost ratificat de cele mai multe țări din lume. Doar 2 țări din lume

nu au ratificat CDC – SUA și Somalia.)

RA

OBIECTIVE. În această lecţie:

ȚI • copiii vor fi informați despre declarația Universală a Drepturilor Omului. (DUDO);

• copii vor afla cum a fost elaborată declarația și despre relevanța istorică și potențialul

viitor al DUDO și CNC.

• copiii își vor dezvolta atitudini precum empatia, abilități de investigație, reflectare, de

luare a deciyiilor de comun acord, lucru colaborativ, audiere activă și imaginație.

RESURSE

Pentru Activitatea A:

• Posterul ce conține Convenția privind Drepturile Copilului.

• Posterul ce conține Declarația Universală a Drepturilor Omului

• Fișa de Lucru 3.1.

Pentru Activitatea B:


Pentru Activitățile Opționale 6 și 7:

• Posterul cu Axa Drepturilor Omului


A. ABC-ul Declarației Universale a Drepturilor Omului.

Întrebați elevii dacă își amintesc definiția drepturilor omului (drepturile omului

sunt necesitățile de bază).

Înainte de a prezenta Declarația Universală a Drepturilor Omului (DUDO),

propuneți copiilor să-și amintească unele drepturi ale omului din Convenția

privind Drepturile Copilului (CDC).Copiii au aflat despre despre CDC în

manualul Lift Off, resursa care precede acest manual.

După ce elevii și-au amintit unele informații, ați putea studia posterul CDC,

pentru a vedea dacă au omis vreun drept.

După această ați putea face referire la posterul DUDO. Copiii vor compara

drepturile prevăzute de DUDO și CDC, care drepturi sunt prezente într-un

document și nu sunt prezente în alt document.

Punctați că DUDO recunoaște că toate ființele umane au aceleași nevoi de bază

și, prin urmare, fiecare ființă umană are aceleași drepturi și aceste drepturi sunt

egale pentru fiecare.


”Dreptul la căsătorie” este prevăzut de DUDO (Articolul 16), dar nu este

prevăzut de CDC;

”Dreptul la vot” este prevăzut de DUDO (Articolul 21), dar nu este prevăzut

de CDC;

”Dreptul la timp liber și joacă” este prevăyut de CDC (Articolul 31). În

DUDO este menționat dreptul la odihnă și recreare (Articolul 24);

”Dreptul copiluilui de a-i fi asigurată supraviețuirea și dezvoltarea”, este

prevăzut de CDC (Articolul 7).

Fiecare copil primește o copie a Alfaberului Declarației Universale a Drepturilor

Omului”. Aici Drepturile Omului sunt numite printr-un cuvânt sau mai multe.

Asigurați-vă că elevii înțeleg toate cuvintele sau susțineți elevii ca să elaboreze propriul

Alfabet al Drepturilor Omului.

O idee alternativă ar fi ca elevii, utilizănd inițialele DUDO, CDC, DREPTURI, sau alte

cuvinte cheie pe care le-au învățat în lecțiile precedente, să creeze poiezioare despre

drepturile omului,în contextul exercițiului despre alfabet.

De asemenea, copiii ar putea realiza jocuri gen CUVINTE ÎNCRUCIȘATE sau SE

CAUTĂ UN CUVÂNT, pentru a se familiariza cu anumite concepte din domeniu

drepturilor omului.

În funcție de aptitudinile copiilor și / sau reacția clasei la tema lecției, profesorul poate

solicita elevilor să scrie sau să deseneze anumite indicii pentru asemenea activități.

Activitatea Opțională 5: Lucrul Media oferă oportunitatea de a studia drepturile ce se

conțin în DUDO.

B. CONTEXTUL ISTORIC AL ELABORĂRII DECLARAȚIEI UNIVERSALE A

DREPTURILOR OMULUI.

Această activitate are ca scop informarea despre contextul istoric în care a apărut

DUDO.

Ați putea începe activitatea prin a spune copiilor istoricul apariţiei ONU.

Notiţele profesorului includ informaţie despre istoricul ONU. Mai multe informații

despre istoria ONU și evoluția drepturilor omului, pe parcursul istoriei, sunt incluse în

anexele de final.

Dacă doriți să accentuaţi faptul că drepturile omului nu sunt ceva ce a apărut în

Occident, în secolul 20, vă sugerăm că realizaţi Activităţile Opționale 6 și /sau

7,despre istoria drepturilor omului ".

Alternativ, aceste activități pot fi realizate şi la finele cursului, pentru a conslida

cunştinţele elevilor şi a le dezvolta în continuare abilitățile lor de gândire critică.


Organizația Națiunilor Unite a fost înființată în urmă după cele două războaie

mondiale, de la începutul secolului 20.

Scopul acesteia este de consolida toate națiunile pentru a lucra pentru pace și

dezvoltare. Ideile ONU sunt incluse în Declarația Universală a Drepturilor

Omului, elabrată de ONU în 1948. În Introducerea acestei Declarații se

menţionează:

• indignarea popoarelor faţă de "actele barbare", cum ar fi cel de-al doilea război

mondial;

• aspirațiilepopoarelor de a trăi într-o lume "în care ființele umane se bucură de

libertatea de exprimare și

credință ";

• demnitatea fiecărei ființe umane și importanța drepturilor omului;

• promisiunea ONU de a promova respectarea drepturilor și libertăților omului

în toată lumea.

UNIT THREE

După ce copiii studiază drepturile omului, cuprinse în DUDO, pe care fiecare elev ar

trbui s-o aibă în mapă, întrebaţi copiii dacă-şi amintesc de vreun caz din istorie, când

drepturile vreunui grup au fost încălcate.

Explicați copiilor că intenţinaţi să le citiţi o istorioarădespre Hana, o fată de 13 ani, de

origine evreică, care a trăit în Cehoslovacia în timpul al doilea război mondial.

Propuneţi copiilor să închidă ochii și /sau să pună capul pe banca lor pentru a asculta

foarte atent povestirea. Explicați-le că atunci când veţi termina de citit, le veţi sugera să

închidă ochii, dacă doresc, pentru a reflecta în liniște asupra modului în care se simt,

după ce au ascultat textul pe care urmează să-l citiţi.

Citiţi textul „Valiza Hanei” (Fişa de Lucru 3.2).

După ce copiii au reflectat câteva minute, le prpuneţi să se gândească la un cuvânt și /

sau o culoare și / sau o imagine, care ar comunica ceea ce simt ei după ce au ascultat

povestirea. Împreună cu elevii, căutaţi răspuns la întrebarea "Cât de importante sunt

drepturile omului?", axându-vă pe informaţia învăţată şi pe ceea ce au simţit copiii în

urma lecturii.


CUVINTE CHEIE.



• Universal

• Declaration

• Convention

• Dignity

• Equality

• Freedom








De asemenea, puteți selecta și alte activități, inspirându-vă din prefața manualului,


program.




3. ACTIVITATE GRAFICĂ

Copiii ar pute-o desena pe hana, aşa cum şi- imaginează ei. Le puteţi recomanda

copiilor să caute pe internet imagini Hana.

4. COPIII ȘI RĂZBOIUL

Dacă doriți să studiaţi, împreună cu elevii, genocidul din războiul doi mondial, aţi putea

oferi copiilor mai multă infrmaţie despre Ziua Internațională de Comemorare a

Victimelor Holocaustului , marcată în fiecare an la data de 27 ianuarie, când lagărul de

concentrare Auschwitz a fost eliberat, în 1945. Alternativ, ați putea aborda tema copiilor

soldaţi, prin tema de copiii pe timp de război.

5. ACTIVITATE MEDIA

Divizaţi clasa în perechi și propuneţi ca fiecare pereche să lucreze împreună, în

decurs,de circa la o lună:

Să selecteze informații, din surse mass-media care ilustrează sensul unui drept

stipulat în DUDO, referindu-se la situaţia actuală a acestui drept în lume (de

exemplu, informații și imagini despre modul cum acesta este protejat și / sau

încălcat).

Este bine să ajutaţi elevii cu idei de organizare şi prezentare a informaţiei în clasă,

pentru colegi (de exemplu, discuţie, un colaj, un album, un joc de rol sau

spectacol).

NOTIŢELE PROFESRULUI

1. Vă recomandăm să utilizați, la discreţia dvs, să prpuneţi elevilor o listă de

drepturi pentru acest priect, în funcţie de complexitatea drepturilor în cauză sau

de vârsta copiilor.

2. Folosiți alfabetul DUDO ca un punct de plecare pentru acest proiect. Solicitaţi

ca fiecare pereche să selecteze un cuvânt / un dreapt din alfabetul, pentru a-şi

fcusa proiectul.

3. În modul ideal, fiecare pereche va cerceta un drept diferit. Cu toate acestea, în

cazul în care mai multe perechi doresc să cercetezeacelași drept, le puteți sugera

să studieze diferite aspecte aleacestui drept (de exemplu, să abordeze relevanța

acestui dreptpentru un anumit grup de persoane sau problemele cu care se

confruntă acest drept, într-o anumită țară).

Activităţile 6 şi 7 pot fi realizate şi la finalizarea acestui curs, pentru a consolida

cunoştinţele copiilor şi pentru a le dezvolta gândirea critică.

Teachers‟ Notes

6. ZARURILE

Pentru ca elevii să înţeleagă mai bile istria şi evoluţia drepturilr mului, pot juca jocul cu

zarurile „Axa Drepturilor Omului”, de pe posterul din anexă. Ei vr avea nevie de zaruri.

Instrucţiunile le găsiţi pe poster.

7. ISTORIA DREPTURILOR OMULUI

Pentru ca elevii să înţeleagă mai bine istoria drepturilor omului aţi putea discuta

următoarele aspecte din istoria drepturilor omului.

Întrebați-i pe copii când, în pinia lr,au apărut drepturile omului şi să-şi

argumenteze răspunsurile.

Plasaţi afișul într-un loc vizibil. Utilizaţi "negura timpului", ca un punct de

pornire, explicaţi-le că ideea drepturilor omului a apărut cu mii de ani în urmă.

Doar că acestea, la diferite etape din istorie, aveau denumiri diferite.

Distribuiţifiecărui elev Fişa de Lucru 3.3, “Axa Drepturilr Omului”.

Divizaţi copiii în perechi, pentru a realiza următoarele sarcini:

- Subliniază cuvântul „drepturi” de pe Axă;

- Încercuiesc cuvinte sau fraze, pe care ei le cnsideră că ar avea acelaşi sens cu ceea

ce numim ni astăzi „drepturile omului”

- Prezintă informaţia colegilor. Copiii identifică locul cuvintelor pe Axă.

Explicați copiilor că nu numai limbajul, dar şi sensul drepturilor omului a evoluat în

timp. Aceste modificări de sens sunt marcate de evenimentele care s-au întâmplat în

anumite locuri, în anumite periade istrice. Pentru a studia aceste schimbări, adresaţi

următoarele întrebări:

- Cine are drepturi?

- Aparţin drepturile fiecărei persoane?

- Ar trebui ca toţi oameniii să aibă aceleaşi drepturi?

- Ar trebui ca toţi oameniii să aibă drepturi egale?

- Sunt drepturi mai importante şi mai puţin importante?

Utilizaţi tabelul de mai jos pentru a oferi copiilor câteva exemple de de schimbări de

accente, pe axa timpului. Este bine ca mai întâi elevii să sugereze schimbările

percepute.

Timeline Item Emphasis on …

Anul Accentul

1200s

Magna Carta

… drepturile unui grup specific.

Feudalii care deţineau proprietăţi şi

putere.

1700

Constituţiile Americii şi Franţei

….un principiu cheie a drepturilor

omului: egalitatea

… un grup specific de drepturi:

drepturile civileşi politice

1800s

Karl Marx

Abilirea Sclaviei

Noua Zeilandă

… drepturile unui grup specific:

muncitorii

…Americanii de origine africană

… un drpt specific pentru un grup

specific: dreptul femeilor la vot.

1900s

DUDO, CDC

Amnesty International

India, South Africa, Iran

… Documente internaţionale pentru

drepturile omului.

… Campanii pentru drepturile omului.

8. DISCUȚIE – “Dacă nu înțelegem trecutul, suntem condamnaţi să-l repetăm”.

Aţi putea utiliza povestirea Valiza Hanei ca punct de pornire pentru o discuţie comună:

• Învăţăm despre istorie pentru a învâţa din istorie?

• Ce putem învăţa din istorie?

• Cît este de important să ne amintim şi să comemorăm evenimentele din trecut?


ȘCOLARĂ – Aducem drepturile omului acasă.

Flosind ca punct de pornire povestirea „Valiza Hanei”, aţi putea întreba copiii dacă ei

cunsc vreo persoană/grup de persoane din comunitatea lor, din ţara lor sau din altă ţară a

lumii ale căror drepturi nu sunt respectate. Această abordare poate rezulta într-un

proiect de clasă. În cazul în care se pune accent pe nivelul comunitar sau național, elevii

ar putea reliza un interiu sau ar putea merge în vizită la o persoană care aparţine unui

grup care este discriminat sau care afost discriminați în trecut.

În cazul în care acest lucru nu este posibil, clasa ar putea cerceta situația drepturilor

omului cu referire la un anumit grup, utilizând internetul. Rezultatele acestui proiect ar

putea fi proiectate pe un ecran sau afişate pe un perete din clasă sau într-un spaţiu

şcolar, la care ar avea acces întreaga școală. Alternativ, clasa ar putea face o prezentare

pentru toată şcoala.


ȘCOLARĂ – Integrarea conceptului drepturilor omului în viaţa întregii şcoli

Selectați unele principii de bază ale drepturilor omului, care sunt consacrate în DUDO

(de exemplu, demnitate, egalitate, universalitate, respect, libertate, dreptate, pace).

Prezentaţi elevilor una dintre aceste valori. Le puteţi propune ca timp două săptămâni

sau o lunăsă lucreze pentru a integra această valoare în procesul de învățare, activitățile

în clasă și / sau viața de zi cu zi a școlii. Acest lucru ar putea fi realizat prin mai multe

metode:

Realizarea unei conferinţe, cu abordarea principiului respectiv

În grupuri, elevii pot merge în alte clase, pentru a discuta despre drepturile

omului.

Integrarea principiului în viaţa de zi cu zi a şcolii.

Realizarea unui colaj care abrdează principiul în cauză, şi apoi şi alte clase sunt

invitate pentru a contribui la completarea colajului.

TEMA 4. RESPONSABILITATEA


Un judecător celebru a explicat cândva relația dintre drepturi și responsabilități în

felul următor: "dreptul meu de a-mi flutura pumnul se termină acolo unde începe

vârful nasul tău". Cu alte cuvinte, drepturile omului nu sunt fără limite. În timp ce

avem drepturi, avem, de asemenea și anumite responsabilități pentru a asigura că

drepturile celorlalte persoane de asemenea sunt respectate și nu sunt încălcate. În

această lecție, copiii vor studia conceptul de responsabilitate, cu referire, în mod

special, la drepturi și responsabilități în domeniul educației. Drepturile și

responsabilitățile sunt ca două fețe ale aceleiași monede. Ele au o legătură directă-

– te poţi avea una fără cealaltă. Pe lângă faptul că avem drepturi, avem şi datoria de

a respecta drepturile altora. De exemplu, deşi am dreptul să-mi exprim părerea, am,

de asemenea, şi responsabilitatea de a nu despre alte persoane lucruri care

jignitoare, calomnioase, neadevărate. Sau, de exemplu atunci când vorbim despre

"dreptul la joacă" – fiecare copil are acest drept, doar că în cazul în care există doar

singură minge, copiii au responabilitarea de a se juca pe rând cu aceasta.

De asemenea, în cazul în care copiii se întâmplă să observe în curte un copil care

nu are cu cine se juca, este responsabilitatea lor de a-l integra în cercul lor.

După cum arată acest ultim exemplu, a avea o responsabilitate nu înseamnă doar că

ai datoria de a nu încălca drepturile altei persoane. Ea implică, de asemenea, şi

obligația de a face ceva, dacă este în puterea voastră, pentru a ajuta o persoană care

are nevoie de ajutor. Abordarea responsabilităţii în acest fel este văzută ca ceva

pozitiv, care îi face pe copii mai puternici.

Obiective – În această temă elevii:

• vor studia conceptul de „responsabilitate” şi vr reflecta asupra responsabilităților de zi

cu zi

• vor studia relația dintre drepturi și responsabilități

• vor reflecta asupra importanței educației și vor învăţa despre drepturi și

responsabilități în domeniul educației

• se vor informa despre sistemul lor educaţional și responsabilitățile diferitor actori

educaţionali.

• vor practica şi dezvolta abilități, cum ar fi empatia, analiza și gândirea critică, discuții

de grup și de învățare colaborativă.

Resurse

Pentru Activitatea B: Fişa de Lucru 4.1

Pentru Activitatea C: Fişa de Lucru 4.2

Pentru Activitatea D: Posterul Convenţiei privind Drepturile Copilului şi/sau posterul

Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului.

A. În mâinile noastre

Citiţi fragmentul de mai jos, prin care elevilor le este prezentat conceptul de

responsabilitate. În 1993, scriitoarea afro-americană Toni Morrison, a obţinut premiul

Nobel pentru Literatură. Acesta este un fragment din cuvântarea ei, din 7 decembrie

1993, când a mers să-şi ridice premiul, în Suedia.

În mâinile noastre

„Trăia odată o bătrână. Era oarbă şi era foarte deşteaptă. Faima despre

deşteptăciunea ei trecuse hotarele localităţii sale. Într-o zi la ea au venit câţiva

tineri, care au acuzat-o de minciună. Unul din ei i-as spus: „Bătrâno, am în

mână o pasăre. Spune-mi dacă e vie sau moartă”. Ea nu a răspuns, deşi tinerii

au repetat întrebarea de câteva ori. Ea nu-i putea vedea pe cei care stăteau în

faţa ei – care este culoarea pielii, de ce gen sunt, de ce rasă, naţionalitate. Într-

un moment ea le-a răspuns: „Nu ştiu. Nu ştiu dacă pasărea pe care o ţii în

mână este vie sau moartă, dar ceea ce ştiu cu siguranţă este că pasărea este în

mâinile tale. Dacă pasărea este moartă, înseamnă că ai găsit-o moartă sau ai

ucis-o. Dacă pasărea este vie, ai putea s-o ucizi. Este decizia şi

responsabilitatea ta dacă pasărea va trăi. În orice situaţie – este

responsabilitatea ta”.


Pentru demonstrarea puterii lor și neajutorării ei, tinerii sunt mustraţi şi li se

spune că sunt responsabil nu numai pentru înscenare, dar și pentru boţul mic, în

viaţă, pe care ar putea să-l sacrifice pentru a-şi atinge scopul. Femeia orbă

schimbă accentele – de la demonstaţia de putere la instrumentele prin

care este exercitată această putere.

După lectura textului, provocaţi elevii la o discuţie, adresându-le următoarele întrebări:

De ce tinerii au mers la bătrâna și i-au adresat întrebări?

(Ei au dorit so ia în derâdere/ eu considerau că este o fraudă).

De ce credeţi că bătrâna răspunde tinerii în modul în care o face?

(Nu-i place comportamentul lor. Ea consideră că sunt iresponsabili).

Sunteți de acord cu ceea ce spune ea? Credeţi că e înțeleaptă precum consideră toată

lumea din cartier?

De ce / de ce nu? Cine este mai înțelept? Femeia în vârstă sau tinerii care încearcă să

se dea mai deștepţi?

Cum explică scriitoarea răspunsul bătrânei pentru tineri? Ce vrea sa spuna?

Ce părere aveţi despre comportamentul tinerilor?

Ce sentimente îţi provoacă explicaţia bătrânei în ceea ce priveşte ideea de a avea

responsabilități?(De exemplu, este oare responsabilitatea o oportunitate, o onoare, o

provocare, o descurajare, o limitare, e ceva corect sau incorect? Depinde această idee de

genul responsabilităţii?)

Acest exerciţiu poate servi ca şi punct de pornire pentru scrierea unui eseu, sau pentru o

piesă de teatru. Ei ar putea continua povestirea.

Şi-au cerut scuze tinerii?

Au realizat că s-au comportat urât?

A discutat bătrîna cu dânşi şi în continuare despre responsabilităţi sau ce vor face

tinerii în continuare?

B. Abrdarea responsabilităţii în detaliu

Explicați copiilor că vom studia mai în detaliu ideea de "responsabilitate". Ai putea

începe această activitate prin a solicita elevilor să caute explicaţia acestui cuvânt în

dicţionar. Definiţia ar putea fi citită, transcrisă în caietele de clasă, sau într-o agendă a

drepturilor omului, dacă elevii şi-au creat. De asemenea, elevii ar putea reda printr-o

imagine această definiţie, care i-ar ajuta să-şi reamintească definiţia şi să înţeleagă mai

bine această noţiune.

Prezintaţi-le Fişa de Lucru 4.1 și spuneți-le că doriți ca ei să se gândească la

responsabilitate. În cazul în care elevii nu reuşesc să completeze toate rândurile, pot să

le lase necompletate pe cele care prezintă dificultate. După ce elevi finalizează de

cmpletat, discutaţi împreună ideile copiilor despre responsabilitate.

Această activitate poate fi realizată şi în comun, cu întreaga clasă, în cazul în care

sunteţi limitat în timp sau în funcţie de nivelul de cunştinşe a elevilr în domeniu.

Profesorul ar putea adresa întrebările întregii clase. O listă de posibile răspunsuri le ăsiţi

în NOTIŢELE PROFESORULUI de mai jos.

C. Drepturile şi Responsabilităţile noastre

Această activitate se poate fi realizată cu toată clasa împreună sau ca activitate de grup

sau în perechi:

Scrieţi șablonul pe tablă sau distribuiţi fiecărui copil câte o copie a fişei de lucru

4.2 pentru ca ei să poată lucra în grupuri sau în perechi.

În orice format, începeţi activitatea cu primul drept din listă, „dreptul la un nume

şi ca acest nume să fie respectat”.

Întrebați copii ce responsabilități au sau ce trebuie să facă pentru a se asigura că şi

alte persoane se bucură de acelaşi drept. Notiţele Profesorului, care însoțesc

această activitate, includ o listă de posibile răspunsuri.

În cazul în care elevii lucrează în perechi / grup, după ce finalizează lucrul,

fiecare pereche/grup prezintă feedback-ul săuideile discutate.

Finalizaţi această activitate, solicitând copiilor să identifice legăturile dintre

drepturi şi responsabilităţi. De exemplu, elevii ar putea ajunge la cnclizia că:

• Drepturile și responsabilitățile merg împreună, ca două fețe ale aceleiaşi monede;

• Cu toții avem responsabilitatea de a respecta şi recunoaşte că fiecare ființă umană are

aceleași drepturi;

• De asemenea, avem responsabilitatea de a ne exercita drepturile astfel încât să nu

încălcăm drepturile altora.

D. Abordarea drepturilor şi responsabilităţilor noastre în educaţie

În această secțiune vor fi abordate drepturile care au relevanță directă pentru viața

școală. Elevii vor discuta despre responsabilități aferente acestor drepturi. Întrebaţi

copiii care articole sunt relevante în viaţa lor şcolară.

Ei pot selecta aceste articole din posterul CDC și / sau DUDO. Elevii urmează să-şi

argumenteye selecţia şi să identifice care sunt responsabilităţile aferente fiecărui drept

numit.


Exemple:

Dreptul la educație. Responsabilitățile aferente acestui drept includ: să nu

distrag atentia altor copii de la lecţie, nu fac activităţi care ar perturba mediul de

învățare în clasă, nu vorbesc în timp ceprofesorul încearcă să explicetema, etc.

Dreptul de a fi în siguranță și a nu fie rănit. Responsabilitățile aferente

acestui drept includ: să nu fac nimic

care ar pune în pericol siguranța propriei persoane dar şi siguranţa altor

persoane, ( de exemplu, aruncarea avioane de hârtie, aducerea obiectelor

periculoase la școală, etc.) Această discuţie ar putea avea ca rezultat ideea

elaborării unor reguli ale clasei sau ale şcolii.

Dreptul la libertatea de exprimare şi a opiniei. Responsabilitățile aferente

acestui drept includ: să asculte, să nu spună lucruri care i-ar putea răni pe alții,

sau care ar putea fi neadevărate sau calomnioase.

Dreptul la un nume.Responsabilitățile aferente acestui drept includ: să înveţe

numele tuturor colegilor pentru a le pronunţa corect , în mod special, a colegilor

noi, numele cărora uneri este complicat de memorat sau pronunţat. De

asemenea, avem responsabilitatea de a proteja bunul nume al altor persoane şi să

evităm poreclele.

Dreptul la confidențialitate. Responsabilitățile aferente acestui drept

includ:respectarea vieții private a altor persoane, (să nu căutare în genţile

colegilor, fără permisiunea acestora, să nu le ia obiectele fără permisiunea lor

etc.).

Dreptul la joc. Responsabilitățile aferente acestui drept includ: să împartă

jucăriile/obiectele de joc, să se joace cu rândul, să se joace corect şi să includă în

joc toţi copiii. responsabilități corespunzătoare includ obligația de a împărtăși

jucării, pe rînd, joacă în mod corect și includ toți.

Discuţia poate fi continuată până vor fi analizate toate drepturile, relevante în viaţa lor

şcolară,şi responsabilităţile aferente.

În Activitatea Opţională 3 găsiţi întrebări pentru dezbateri ulterioare.

NOTIȚELE PROFESORULUI PENTRU ACTIVITATEA B: TAKING A

CLOSER LOOK AT RESPONSABILITY

Completaţi propoziţiile de mai jos cu ideile voastre referitoare la

responsabilitate.

Eu sunt responsabil….

ACASĂ LA ȘCOALĂ

…să-mi fac temele

…să am grijă de câinele meu, să-l

…să ascult profesrul

…să includ şi alţi copii în

hrănesc.

…să fac ordine în camera mea.

activităţile mele

…să nu-mi distrag colegii de la

teme

Atunci când îmi asum o responsabilitate să simt…..

Răspunsuri posibile: Enervat, adult, încrezut, bine, important, mândru, egal și

respectat.

Aceste răspunsuri pot fi folosite de către profesori ca punct de pornire pentru o

discuţie despre felul în care ne simţim atunci când ne asumăm responsabilităţi.

Ulterior, copiii sunt rugați să se gândească la exemple despre modul în care

diferite responsabilități îi

fac să se simtă. De exemplu, le place, în general, să aibă grijă de fratele lor mai

mic sau soră,

dar s-ar putea ca această responsabilitate să devină povară atunci când aceasta

nu le permite să se joace cu prietenii.

Răspunsurile copiilor din exerciţiul 1 ar putea fi utilizate ca punct de pornire

pentru această activitate.

Cunosc o persoană responsabilă. Eu cred că

……………………………………………… (numele) este responsabil

deoarece:

Copiii pot vorbi despre o persoană din familie, din comunitate sau un coleg de

şcoală.

Exemple de posibile răspunsuri: Eu cred că mama mea este o persoană

responsabilă deoarece…. Ea întotdeauna duce lucrul la bun sfârşit.Chiar şi

atunci când este bolnavă, ea se scoală şi merge la lucru, şi are grijă de mine. Ea

plăteşte facturile.

Eu cred că o persoană este responsabilă dacă…

Are grijă de alte persoane.

Face curăţenie în camera sa.

Nu acuză alte persoane.

Dacă ajută alte persoane să rezolve situaţiile dificile.

Dacă este drăguţă şi respectă alte persoane.

NOTIȚELE PROFESORULUI PENTRU ACTIVITATEA C:

DREPTURILE MELE RESPONSABILITĂȚILE MELE

Am dreptul la un nume şi ca acest

nume să-mi fie respectat

Am responsabilitatea de a respecta

numele altor persoane.

Am responsabilitatea să nu fac glume

pe seama altor nume şi să nuporeclesc

alte persoane.

I have a right to life I have a responsibility not to take a

life or injure others.

I have a right to nationality I have a responsibility to respect other

peoples‟ and

a nationality recognise that we all

have a nationality and that no

nationality is

superior.

I have a right to be looked after by my

parents or guardians

I have a responsibility to listen to my

parents or guardians/to be helpful.

I have a right to a home I have a responsibility to respect the

rights of others to live in their

home and the rights of my

neighbours.

I have a right to education I have a responsibility not to interfere

with the rights of others by

not being disruptive in class.

I also have a responsibility not to

leave others out of groupwork.

I have a personal responsibility to try

my best

I have a right to good health care food

and clean water

I have a responsibility to protect the

environment and not to waste, healthy

food or water.

I have right to think freely and to have

and practice a religion

I have a responsibility, to respect all

religions and beliefs.

I have a right to rest and play and to

take part in

artistic activities

I have a responsibility to include all

children in games, to play by the rules

and to share or take turns when there

is a shortage of resources.

I have the right to get and share

information as long as the

rumoursinformation does not harm

me or anyone else

I have a responsibility to respect

others‟ privacy, to not gossip/spread,

to share a computer, to bring books

back to the library, to listen and give

people information.

I have a right to know

what my rights are

I have a responsibility to know my

responsibilities in relation to those

rights and act accordingly. I also have

a responsibility to make sure others

know about their rights.

EXERCIŢII OPŢIONALE

1. Keyword

Choose from a number of the suggested activities below to develop the children‟s

understanding and

usage of the following keywords from the Unit.

• Dreptri

• Responsibilităţi

• Datorie

• Respect



Lucrul cu Dicționarul: Găsiți în dicționar definiții pentru fiecare dintre noțiunile menționate.







3. DISCUȚIE

Facilitaţi o dezbatere despre:

• responsablităţile pe care le consideră adecvate vârstei lor, acasă şi la şcoală.

• condieră că copiii de vârsta lor au pre multe sau prea puţine responsabilităţi.

Notiţele profesorului

În acestă discuţie profesorul trebuie să fie foarte discret, pentru a nu aborda

subiecte sensibile pentru elevi.

3. Activitate pentru întreaga COMUNITATE ȘCOLARĂ – Carta Drepturilor şi

Responsabilităţilor.

În urma discuțiilor, cu privire la drepturile și responsabilitățile în viața noastră de

zi cu zi sau în educație.

Sugeraţi elevilor să scrie o Cartă a drepturilor și responsabilităților, care ar putea

fi un punct de referinţă pentru toată clasa, mai ales atunci când drepturile sau

persoane intră în conflict.

Discutaţi cu clasa despre ceea ce are nevoie fiecare persoană pentru a fi fericită și

capabili să învețe în clasă.

Întrebați clasa ce trebuie să facem pentru a se asigura că fiecare persoană să se

bucure de drepturile

stabilite în Cartă.

Dacă este posibil, ar fi bine ca elevii să discute această Cartă în consiliul școalar

și / sau cu directorul şcolii și poate fi propusă pentru a fi utilizată în calitate de

cartă şcolară, care articuleaza angajamentul școlii de a asigura ca fiecare copil din

școală să simtă că diferenţele sunt apreciate în mod egal.

TEMA 5. STEREOTIPURI ÎN BAZĂ DE GEN


Declarația Universală a Drepturilor Omului (1948) se referă la " demnitate

tuturor fiinţelor umane "și „drepturi egale pentur toţi membrii familiei umane ".

Din păcate, în viaţa de zi cu zi, anumite persoane nu se pot bucura de drepturile

lor, pentru că posedă anumite caracteristici sau aparțin unei anumit grup.

Bazându-se pe ceea ce copiii au învățat despre persecuția evreilor în Germania

nazistă şi în Europa cotropită, în TEMA 3, ei vor afla despre faptul că

guvernele, societățile, comunitățile și persoanele fizice nu recunosc întotdeauna

sau tratează orice ființă umană în mod egal. Activitățile din această lecție le

permit copiilor să conteste ideile preconcepute despre atitudini deferite marcate

de diverse caracteristici ale omenilor, cum ar fi genul, etnia, religia, statutul lor

socio-economic sau nevoile speciale. Ei vor fi încurajaţi să discute despre

prejudecăţi, abordând stereotipurile care cauzează aceste prejudecăți.

În această temă copiii vor studia unele dintre drepturile femeilor (precum și ale

altor grupuri din societate), care au fost încălcare și continuă să fie încălcate în

unele părți ale lumii. Această temă pune un accent special pe dreptul la educație.

Tot aivi elevii vor studia despre interdependența drepturilor și cum toate

drepturi sunt indisolubil legate între ele. De exemplu, dacă femeile nu

beneficiază de educație, acest lucru poate afecta capacitatea lor de a lucra în

viitor, de a-şi procura produse alimentare, apă și haine, și acest fapt le

face şi mai vulnerabile.

DEFINIŢII

Sex și Gen: Oamenii se nasc de sex feminin sau masculin (sex), dar înveță să fie

fete și băieți care cresc în femei și bărbați (gen). Ei sunt învăţaţi care este

comportamentul "corect" și atitudinea „corectă”, care roluri și activități sunt

pentru ei, și modul în care trebuie să se comporte cu alte persoane. Acest

comportament învățat este ceea ce constituie identitatea de gen, și determină

rolurile de gen.

Sexismul: Discriminarea pentru că ești bărbat sau femeie (sexul) este numit

sexism.

Prejudecata: Discriminarea se întâmplă de multe ori atunci când oamenii iau

decizii cu privire la alte persoane care nu au la bază motive reale, adică în baza

unor prejudecăţi. Deseori ei consideră că cealaltă persoană este inferioară din

cauza rasei, sexului, etniei, religiei etc. acesteia.

Stereotipurile: Luarea unei decizii care nu se bazează pe un veritabil motiv.De

exemplu, dacă ați întâlnit o persoană cu părul de culoarea roşie, care avea un

temperament sangvinic, şi, în consecnţă vei presupune că toți oamenii cu părul

roșu au acest temperament, această atitudine este una stereotipică.

Objective – În această lecţie copiii:

vor studia semnificaţia identităţii de grup şi vor investiga stereotipurile în bază de

gen;

vor analiza măsura în care apartenența la un anumit grup poate contribui la

includerea unei persoane sau excluderea din societate în general;

vor investiga stereotipurile de gen și vor studia impactul apartenenţei de gen în

educație, astfel încât copiii să poată înțelege cum drepturile noastre de a participa

sunt adesea influențate de rolurile de gen;

vor practica și dezvolta abilități, cum ar, fi reflecția, învățarea colaborativă,

discuții de grup, investigareași comunicarea.

Resurse


• O copie a Fişei de Lucru 5.1 şi 5.2, şi câte o pereche de foarfece pentru fiecare grup.

• Posterul cu DUDO.

• Posterul cu CDC.

Pentru Activitatea Opţinală 4:

• Fişa de Lucru 5.3.

• Harta Lumii

• Foi cu lipici sa foi de hârtie şi adeziv reutilizabil/gen plastilină/ blu-tak

• (Carton, cuie, o funie pot fi utilizat pentru acestă actiivtate)

A. Apartenenţa de Gen şi Activităţile

Divizaţi clasa în grupuri mici. Fiecare grup primeşte câte o copie a Fişei de Lucru 5.1,

"ActivităţileînCuvinte ". Un copil în fiecare grup taie Fişa de lucru în bucăţile marcate.

Copiii sortează ocupațiile în două grupuri, în funcție de categoriile în care ei se

identifică.

Grupurile desemnează un purtător de cuvânt ca să prezinte raportul. Fiecare grup

raportează în faţa clasei cum au divizat ei cardurile în două grupuri şi care sunt

activităţiledin fiecare grup.

Fiecare grup primeşte câte o copie a Fişei de Lucru 5.2, "Activităţile din Imagini".Un alt

membru din fiecare grup taie această fişă de lucru în bucăţi. Copiii combină cardurile

din grupul "Actiivtăţile în cuvintele" cu cardurile din grupul "Activităţile în Imagini".

Fiecare grup argumentează deciziile.

Facilitaţi discuţie pentru ca elevii să expoloreze combinaţiile cuvinte/imagini, sub

aspectul apartenenţei de gen. În acest scp, adresaţi următarele întrebări:

• Sunteţi surprinţi de vreo combinaţie cuvânt-imagine? Dacă da, de ce?

• Vă surprinde faptul că mecanicul este femeie? Dacă da, de ce?

• Vă surprinde faptul că frizerul este un bărbat? De ce?

• Care sunt calităţile importante pentru fiecare dintre profesiile prezente în carduri?

Contează dacă persoana este bărbat sau femeie?

Utilizând posterele DUDO şi CDC, atrageţi atenţia copiilor la articolul 2 din ambele

documente şi menţionaţi că ambele documente stipulează că:

• Fiecarefiinţă umană este egală în drepturi,

• Fiecare fiinţă umană este are aceleaşi drepturi,

• Fiecare fiinţă umană are dreptul de a fi tratată în mod egal.

În continuare, copiii ar putea să vorbească despre propria percepţie a egalităţii.

B. Apartenenţa de gen şi educaţia

Explicaţi copiilor că următoarea activitate le va oferi oportunitatea să mediteze dacă

faptul că sunt parte a unei categorii de gen, adică sunt băieţi sau fete, ar putea afecta

şansele lor de a avea acces la educaţia precum şi posibilitatea de a face alegerea dorită.

1. Dezbateri cu privire la Dreptul la educaţie.

DUDO (Articlul 26) şi CDC (Articolul 28) recunosc educaţia ca un drept uman de bază

şi stipulează că fiecare persoană adre dreptul la educaţie.

Utilizaţi următoarele citate pentru a provoca o discuţie despre educaţie ca şi drept

fundamental al omului.

„Educaţia este un drept uman de bază şi este fundamental pentru lupta pentru

demnitate şi libertate”

– Campanie Globală pentru Educaţie.

„Milioane de părnţi, profesori şi copii din tată lumea cer guverneloe lor să le

ofere educaţie de bază gratuită, de calitate copiilor din toată lumea … noi

susţinem,cu vocea noastră, această solicitare”,

Nelson Mandela şi Graca Machel (aprilie 2002)

„În cel puţin 25 de ţări ale lumii nu există… educaţie obligatrie”Angela

Melchiorre,

La ce vârstă? (Dreptul la educaţie, 2004)

Utilizaţi următoarele întrebări de discuţie:

• Întrebaţi copiii ce înseamnă educaţia pentru dânşii.

Cât de importantă este pentru viitorul lor?

• Întrebaţi copiii care este semnificaţia citatelor din boxă.

Sunt ei de acord cu acestea sau nu?

Consideră ei că educaţia este importantă sau nu? De ce/De ce nu?

Care sunt avantajele/ posibilele dezavantaje de a avea acces la educaţie?

Care sunt (posibilele) consecinţe pentur cei care nu au acces la educaţie?

Cum ar fi vieţile lor dacă ei nu ar avea acces la educaţie?

Alte posibilităţi de a extinde această actiivtate, pot fi găsite în secţiunea Activităţi

Opţionale.

2. Fetele şi Educaţia Girls and Education Citiţi următoarele informaţii sau afişaţi-le pe tablă:

În 2000 …

• … fetele aveau cu 20% mai puţine şanse de a merge la şcoală decât băieţii, în

11 ţări ale lumii.

• … 104 milioane de copii nu frecventau şcoala. Un număr semnificatin din ei

(57%) erau fete.

• … aproape 2/3 din cei 860 milioane de persoane analfabete din lume sunt

femei.

6 UNESCO Publishing, Gender and Education for All. The Leap To Equality

(2003: UNESCO, Paris), p.2 and p.6.

Copiii sunt invitaţi la discuţie, adresânduli-se următoarele întrebări:

• Ce cred ei despre aceste cifre?

• Sunt surprinzătoare?

• Credeţi că situaţia este corectă/incorectă faţă de fete/băieţi?

• Care sunt cauzele acestei situaţii?

Menţionaţi că cele trei informaţii din boxă indică problema accesului inegal la educaţie.

Dezbateri:

Selectați una sau două diferenţe /de ex.de şanse/ şi discutaţi despre atitudinea

socială faţă de fete sau băieţi, care ar fi putut crea aceste diferențe.

SAU

Propuneţi fiecărui grup câte un punct / diferenţă/ pentru a discuta în grup şi apoi

prezenta ideile colegilor.

În cele din urmă, întrebaţi copiii:

Aceste diferenţe de şanse vă deranjează? De ce / de ce nu?

De ce credeţi că apar aceste atitudini?

Credeţi că fetele și băieții trebuie să aibă aceleași șanse în educație, aceleaşi

opţiuni?


1. CUVINTE CHEIE.



• Gender

• Egalitate

• Stereotip

• Prejudecată



Lucrul cu Dicționarul: Găsiți în dicționar definiții pentru fiecare dintre noțiunile menționate.






program.




3. Dezbateri Educative

Propuneţi copiilor să răspundă și să pună în discuţie una sau mai multe dintre

următoarele întrebări:

1. Declarația Universală a Drepturilor Omului (articolul 26), spune că toată lumea

are dreptul la educație. Este educația într-adevăr atât de importantă încât ar trebui

să fiepclamată ca un drept uman de bază, la fel ca dreptul la alimentaţie

suficientă, apă potabilă și adăpost?

2. Convenția privind Drepturile Copilului (articolul 28), spune că învățământul

primar trebuie să fie obligatoriu și gratuit pentru fiecare copil. Sunteți de acord cu

asta? De ce / de ce nu?

3. Accesul la educație aduce beneficii pentru a) o persoana individuală, b)

comunitatea în care persoana trăieşte, c) societatea sau țara în care locuiește

persoana? Dacă da, care crezi că sunt beneficiile în fiecare dintre cazuri?

4. Drepturile Omului şi Femeile

Această activitate își propune să încurajeze studenții să studieze inegalitatea în drepturi

dintre femei și bărbaţi și efectele acestei inegalităţi. Plasaţi pe perete o hartă a lumii.

Divizaţi clasa în echipe: A, B, C, și așa mai departe; fiecare echipă primeşte foiţe cu

lipici sau foiţe simple și Blu-tac-uri/lipici. Aveţi opţiunile: să citiţi declarațiile (dar nu

şi datele Statistice) din Boxa „Femeile şi Drepturile Omului” sau să distribuiţi Fişa

de Lucru 5.3 care omite statisticile.

Citiți afirmaţiile din Boxa „Femeile şi Drepturile Omului”, dar nu și statisticile

corespunzătoare.

Fiecare echipă, va scrie cifra echipei, numărul fiecărei afirmaţii și procentul pe care ei

cred că ar corespunde respectivei afirmaţii. Când au fost citite tate afirmaţiile şi au fost

completate foile, profesorul mai citeşte o dată afirmaţiile, iar un reprezentant al fiecărui

grup se va apropia de harta lumii, va citi cifra decisă de echipă, va lipi foiţa pe care este

scrisă cifra, litera echipei şi numărul întrebării pepartea laterală a hărții (în cazul

afirmațiilor generale) sau pe țara în cauză.


Femeile şi Drepturile Omului

1. Procentul femeilor sărace din lume 70

2. Procentul venitului, la nivel mondial, câştigat de femei 10

3. Procentul femeilor analfabete 66

4. Procentul femeilor-conducătoare de parlament din lume 10.7

India

5. Numărul de minute, pe zi, pe care le au femeile pentru odihnă (bărbaţii au 2

ore) 5

Nigeria

6. Procentul de fete care frecventează şcoala primară 23

7. Procentul de fete care sunt analfabete 92

Argentina

8. Procentul femeilor-proprietare de terenuri 14

Afghanistan

9. Procentul femeilor căsătorite la vârsta de15-19 anu 40+

Când toate foiţele au fost lipite pe hartă, citiţi încă o dată afirmaţiile, citind şi

răspunsurile echipelor, dar şi cifra corectă. De fiecare dată, atribuiţi câte un punct pentru

echipa, care a indicat cea mai apropiată cifră.

Discutați următoarele întrebări cu copiii:

• Care statistică i-a surprins cel mai mult?

• De ce există aceste inegalități?

• Ce legături există între fapte? Inegalitățile din anumite regiuni duc oare la

inegalități în regiuni?

• Care sunt efectele acestor inegalități?

Imaginaţi-vă…

Acum, distribuiţi fiecărui elev, fie o bucată de hârtie tăiată în formă de nor și un cui; sau

un lipici. Pe partea de sus a bucăţii de hârtie elevii scriu: Imaginați-vă o lume în care

bărbații și femeile au drepturi egale ...Sub acest rând, fiecare copil scrie câte o

propoziţie despre modul în care lumea, sau viața lor, ar fi diferită dacă bărbații și

femeile ar avea putere egală. Dacă folosiți decupaje, elevii ar putea să le plaseze într-o

linie, de-a lungul sălii de clasă. Ar fi bine să le oferiţi ceva timp elevilor pentru a citi

toate afirmaţiile şi a medita asupra acestora.

5. Proiect cu referire la Educaţie:

Realizaţi unproiect de clasă privind dreptul la educație în Moldova și / sau în alte

țări.Proiectul s-ar putea focusa pe probleme de gen și / sau pe alte probleme care pot

afecta dreptul copiilor la educație - de exemplu, statutul lor socio-economic, grupul

etnic din care fac parte, convingerile culturale și religioase de familie, necesităţile lor

educaţinale speciale, care pot reieşi din probleme de sănătate sau dificultăţi de învățare.


Puteţi găsi informaţie despre accesul la educaţie pe mai multe site-uri, ca de

exemplu:

• Global Campaign for Education, www.campaignforeducation.org. Pe acest site

puteţi găsi sugestii de activităţi pe care le puteţi realiza în sala de clasă la acest

subiect.

• UNICEF, Girls‟ Education, www.unicef.org/girlsed

• http://www.genderequity.org/book/contents.html. Pentru idei de dezbateri

despre egalitatea de gen.

TEMA 6. APRECIEREA DIFERENŢELOR

NOTIŢELE PRFESORILOR

Având deja ca punct de pornire activitățile din tema precedentă, despre

prejudecăţi şi stereotipuri, în această temă copiiivor fi încurajaţi să abordeze

modul în care judecă alte persoane și cum decid pe cine să-i trateze bine sau

rău. Activitățile din această temă îi vor încuraja pe copiii să aprecieze și să

respecte toate formele de diversitate, inclusiv diversitatea culturală, etnică și

religioasă, precum și diferențele de capacităţi şi interese. Pentru a consolida

ceea ce copiii au învățat despre faptul că fiecare fiinţă umană are drepturi

egale, dar, în acelaşi timp, există persoane care sunt discriminate din cauză că

aparţin unui grup identitar, această temă are ca scop sensibilizarea copiilor cu

privire la faptul că toți au dreptul de a fi

diferiţi și că aceste diferențe adun un mare potențial de îmbogățire a vieţii

noastre de zi cu zi.

Objectives – În această temă copiii vor învăţa să :

Analizeze ceea ce apreciază şi ceea ce apreciază la alte persoane.

Săaprecieze asemănările și deosebirile dintre oamenilor

Să exploreze experienţa de a fi sau a nu fi apreciat

Să-şi dezvolte sentimentele de empatie, respect și toleranță

Să practice aşa abilităţi precum reflecția, discuțiile de grup, învățarea colabrativă

și exprimarea creativă

http://www.campaignforeducation.org/

http://www.genderequity.org/book/contents.html

Resurse


• Fişa de Lucru 6

Pentru Activitatea B:

• Sumarul Convenţiei privind Drepturile Copilului

• Sumarul Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului.

A: Judecând persoanele – Prisonierul şi Judecătorul

Această activitate are ca scop sensibilizarea copiilor despre faptul cum aşteptările

noastre precum şi prejudecăţile marchează felul în care judecăm despre alte persoane şi

despre anumite situaţii.

Cititi elevilor poemul Prizonierul și judecătorul și / sau distribuiţi fiecărui copil câte o

copie a Fişei de Lucru 6 pentru a o citi în mod individual. Copiii se străduie să

identifice şi să discute temele abordate de acest poem, iar pentru a facilita această

activitate profesorul poate adresa următoarele întrebări:

• Care sunt diferențele în ceea ce priveşte înbrăcămintea celor doi bărbați, trăsăturile

feţii şi mediul?

• Ce opinii şi-au creat oamenii despre cei doi bărbați?

• Credeți că aceste opinii sunt bazate pe realitate?

• Credeți că impresiile altor oameni sunt întotdeauna corecte?

Întrebați copiii, dacă oamenii, în general, pot fi la fel ca oamenii din poem: Îşi crează

opinii şi judecă despre oameni pe care nu-i cunsc în funcţie de înfăţişarea acestora, de

felul cum aceştia se îmbracă, cu ce se ocupă, unde locuiesc, etc. Înainte de a acreda

copiilor întrebările de mai jos, spuneţi-le că fiecare dintre noi am putea judeca greşit alte

persoane uneori.

Explicați copiilor că ar fi bine să amediteze în linişte asupra următoarelor

întrebări:

• Îţi aminteşti de vreo persoană despre care ţi-ai creat o impresie, într-un fel, iar mai

târziu ai realizat că ai făcut o

greșeală?

• Cum crezi, din ce cauză ai judecat greşit această persoană?

• Ce te-a făcut să te răzgândești?

• Cum te-ai simțit când ai realizat că ţi-ai creat o idee greșită despre o persoană?

B. Aprecierea/Preţuirea Diferenţelor

Aţi putea începe această activitate prin a solicita elevilor să lucreze cu dicționarul.

Elevii caută în dicţionar sensul cuvîntului „a aprecia”. Definiția poate fi cititî, scrisă pe

tablă, scrisă în

agenda drepturilor omului, dacă elevii au aşa ceva. La sfârșitul lecției, elevii ar putea

desena simbolul acestui cuvând, pentru a-l memora şi a-l înţelege mai bine.

Discutaşi cu elevii despe sensul cuvântului "valoare". Ce inseamna? Există cuvinte care

au sens similar? (a preţui, a respecta, importante etc.). Cum apreciază ei anumite

lucruri? Dacă apreciezi pe cineva/ceva, cum îl tratezi?

Pentru a discuta despre sentimentele asociate cu apecirea, puteţi adresa următoarele

întrebări:

• Cine sunt oamenii din viata ta pe care îi prețuieşti? De ce?

• Ce calitati preţuieşti în oameni - de exemplu, în membrii familiei, prieteni, oamenii cu

care

te întâlnești în fiecare zi la școală sau în comunitate, oamenii faimoşi pe care îi

apreciezi?

• Enumeraţi calitățile prietenul tău / profesorului / părintelui.

• Sunt calitățile pe care le preţuieşti la o persoană mereu același sau depind de relația ta

cu

această persoană sau ceea ce face această persoană (de exemplu, există diferențe în ceea

ce preţuieşti tu la un profesor sau la un prieten)?

• Ce cuvinte, acțiuni sau gesturi utilizeyi pentru a face pe cineva să înţeleagă că îl

apreciezi?

• Ce cuvinte, acțiuni sau gesturi te face să crezi că cineva te apreciază?

• Cum te simti atunci când stii ca eşti apreciat de către alte persoane?

Utilizândsumarele DUDO și CDC, solicitaşi copiilor să lucreze în perechi / grupuri

mici, pentru a identifica drepturile, care se conţin în ambele tratate, care ,în mod direct

sau indirect, prevăd că:

• noi trebuie să apreciem diversitatea

• că suntemdiferiţi, dar suntem cu toţii egali.

Cu toată clasa împreună, discutaţi drepturile ientificate.

Dacă timpul vă permite, continuaţi cu o discuţie care ar avea punct de pornire

întrebarea "Ar trebui să prețuim diferențele între oameni?"


Exemplele ce urmează de articole din DUDO şi CDC relevă importanţa

respectării egalităţii şi diversităţii.

DUDO CDC

Articolele 2 și 7: Fiecare persoană are

aceleași

drepturi. Cu toții avem dreptul de a fi

trataţi

în mod egal și dreptul de a fi protejaţi

de

discriminare.

Articolul 19: Orice persoana are

Articolul 2: Fiecare copil are drepturi

egale și

trebuie să fie protejat de toate formele

de

discriminare.

Articolul 12 și 13: Fiecare copil are

dreptul

de a se exprima și de a fi ascultat. Toți

dreptul de a-și exprima propria opinie.


dreptul de a gândi

liber și de a practica propria religie.


dreptul de a lua

parte la viața culturală a comunității

lor.

copii

au dreptul de a se exprima liber.

Articolul 14: Fiecare copil are

dreptul de a gândi

în mod liber și de a practica propria

religie.

Articolul 30: Fiecare copil are dreptul

de a învăța

despre și de a se bucura de propria

cultură, tradiţii şi

limbă.


1. CUVINTE CHEIE.



Apreciere

Diversitate

Discriminare

Prejudecată

LUCRUL CU DICȚIONARUL










program.




3. Media Work

Realizaţi un proiect media la nivel de clasă, care le-ar permite copiilor să abordeze

măsura în care comunitatea, societatea şi/sau media apreciază diferenţele şi diversităţii.

Clasa ar putea vota un anumit aspect al diversităţii, care ar corespunde categoriei lor de

vârstă, etniei, genului, limbii, etc.

Copiii ar putea analiza imagin, tirluri de articole, articole din ziare și reviste care

reprezintă diversitatea, acolo unde aceasta este apreciapă sau nu. Aceste bucăţi ar putea

fi compilate într-un colaj. Profesorul ar putea facilita o discuţie de clasă despre măsura

în care societatea noastră și mass-media apreciază diversitatea, adresând următoarele

întrebări:

• Care persoane sunt / nu sunt apreciate?

• De ce ai selectat o amuntă imagi,e titlu, articol? Prin ce aceasta şi-a sugerat că o

persoană sau mai multe persoane sunt / nu sunt apreciate?

• Ce anume nu este apreciat în cazul acestor persoane?

• Credeți aceste persoane sunt prezentate corecte?

• Cum ați schimba imaginea sau articolul, pentru ca aceste persoane să fie prezentate

mai corect?

4. Beneficiile Diferenţelor

Toată clasa împreună reflectaţi despre cum diferenţele într-un anumit grup pot face

acest grup mai puternic. Elevii ar putea reveni la poemul lui Carl Sandburg poem

“Elefanţii sunt diferiţi pentru diferite persoane”, studiat în Tema 3. Întrebaţi elevii care

sunt avantajele că cei 3 bărbaţi au viziuni diferite referindu-se la acelaşi elefant.

Solicitaţi copiii să lucreze, analizând cum diferențele poate fi un punct forte - de

exemplu, beneficiile de a avea competențe diferite în cadrul unei echipe de fotbal sau o

mulțime de ingrediente diferite şi foafrte gustoase într-un tort. Întrebați clasa care este

secretul unei echipe de fotbal puternice sau a unui tort gustos? (Oare pentru că totul

funcționează împreună?). Încurajați-i să se gândească la moduri diferite la mesajul prin

diversitate sunt mai puternici. În grupuri, elevii pot crea un poster focusându-l pe idea

identificată. În mod ideal, aceste postere ar putea fi apoi afișate într-un loc vizibil, în

incinta școlii.


ȘCOLARĂ –– Carta Aprecierii Diferenţelor.

În grupuri sau în perechi, copiii realizează o listă de cuvinte, gesturi și acțiuni, pe care

le-au identificat în activitatea B, care le permit oamenilor să înţeleagă să sunt apreviaţi,

preţuiţi, dar şi cuvinte şi gesturi care indică contrariul.

În urma unei discuții cu privire la impactul care îl are felul nostru de a trata oamenii

asupra lor, elevii explorează modul în care putem răni anumite persoane, fără măcar a

intenţiona, dar nerealizând consecințele acțiunilor noastre.

Această activitate poate fi folosit ca punct de pornire pentru realizarea unei Carte a

Clasei care ar prezinta modul în care copiii vor demonstra angajamentul față de

respectarea egalității și valorificarea diferitor perspective, experiențe și tradiții

reprezentate în clasa lor și în comunitatea școlară în general.

Dacă este posibil, clasa ar putea prezenta Carta consiliului școlar/ sau directorului şcolii

şi pot prpune pentru a fi a utilizată sa ca un șablon pentru Carta Şcolii, care articulează

angajamentul elevilor din școală de a asigura că tţi colegii se simp apreciaţi.


ȘCOLARĂ –– Moto-ul Şcolii

Sugeraţi elevilor ca să elaboreze un moto al şcolii, care ar reprezenta angajamentul

școlii de a respecta egalitatea și diversitatea. Acesta ar putea fi prezentat la o adunare

școală și mesajul ar putea fi explicat.

TEMA 7. STUDIU DE CAZ. MUNCA COPIILOR.


Provocările care apar atunci când drepturilor omului sunt puse în aplicare, sunt

studiate prin prisma temei munca copiilor. Importanța educației, jocului și grija

faţă de copii (toate acestea fiind drepturile

Prevăzute de CDC) sunt studiate, împreună cu dificultăţile cu care se confruntă

familiile care trăiesc în ţările

în curs de dezvoltare. Această temă se va axa pe complexitatea problemei și va

permite copiilor să studieze modul în care trebuie abordată o astfel de problemă.

În această temî sunt explorate aptitudini, cum ar fi analiza punctului de vedere

aaltei persoane și găsirea compromisuluipentru a găsi o soluție, care se convine

tuturor.

Prin creșterea gradului de conștientizare a complexității unui anumit aspect al

drepturilor omului, această temă are scopul de a încuraja copiii să aplice această

înțelegere a complexității drepturilor omului în relaţie cu problemele din propria

țară sau comunitate. Prin concentrarea pe problema comerțului echitabil, copii

vor vedea că pot avea un impact real asupra vietii altor copii, care sunt la fel ca

ei, în atât de multe feluri, dar care nu se pot bucura de aceeași libertate.

Objective– În această temă elevii vor:

• reflecta asupra diferenţelor dintre noţiunile „copilărie” şi Reflect on the differences

between „childhood‟ and „maturitate‟;

• studia despre munca copiilor;

• înţelege că realizarea drepturilor omului poate fi o adevărată provocare;

• practica şi dezvolta aşa abilităţi precum reflectarea, analiza, empatia şi de rezolvare a

problemelor.

Resurse

Activitatea B: Pentru fiecare dintre cele 4 grupuri, sunt distribuite carduri de pe Fişa de

Lucru 7, care conţin cardurile „Puncte de vedere cu referire la Munca Copiilor” / un

card diferit pentru fiecare dintre grupuri/ şi o copie a sumarului Convenţiei privind

Drepturile Cpilului.

A. Ce este copilăria?

Scopul acestei activități este de a sensibiliza copiii despre diferite experiențe, în special

între generații. Pe lângă crearea unor punţi de comunicare dintre generaţii, prin metoda

interviului, această temă are drept scop de a permite copiilor să exploreze diferențele

dintre "copilărie" și "maturitate". Copiii vor intervieva o persoană dintr-o altă generație,

din familie sau comunitate. Aceste interviuri pot fi realizate individual, în perechi sau

grupuri.

Posibile întrebări:

Aţi putea să-mi povestiţi despre copilăria dvs?

Care este cel mai fericit moment pe care vi-l amintiţi?

Care este diferența dintre a fi copil și a fi adult?

Ai vrea sa fii copil acum? De ce / de ce nu?

De ce mai bine să fii copil acum?

De ce era mai bine să fii copil pe vreamea dvs?

Formulaţi şi alte întrebări posibile, împreună cu copiii. După ce ua fost realizate

interviurile, profesorul facilitează o discuție de grup cu privire la constatările elevilor.

Au primit răspunsuri mai mult sau mai puțin similare de la diferite persoane

intervievate? Au aflat ceva de ce au fost surprinsi? Au bucurLe-a plăcut să realizeze

interviuri? Sunt solicitaţi să-şi spună opinia despre diferențele dintre noţiunile

"copilarie" și "maturitate" se baza informaţiilor din interviuri. Profesorii încurajează

copiii să vină cu propriile opinii.

Elevii vorbesc despre diferenţele dintre copiii şi adulţi. Pe final, faceţi o comparaţie

dintre DUDO şi CDC. Copiii analzează diferenţa dintre Drepturile Cpilului şi

Drepturiiel Tuturor Fiinţelor Umane şi de ce există această diferenţă.

NOTIŢLE PROFESORILOR

Multe drepturi din CDC se referă la dreptul copilului la portecţie.

„Dreptul de a trăi împreună cu părinţii sau cu cei în grija cărora se află”.

„Dreptul de a nu vi rănit sau neglijat‟

„Dreptul de a nu fi utilizaţi ca forţă de muncă ieftină‟

„Dreptul de a nu fi utilizaţi ca soldaţi în război‟

C. Puncte de vedere cu referire la munca copiilor

Faceţi copii ale cardurilor „Puncre de vedere cu referire la munca copiilor” de pe Fişa

de lucru 7. Divizaţi clasa în patru grupuri. Fiecare grup primeşte unul dintre cele patru

carduri. Copiii ar trebui, de asemenea, să aibă copia CDC. Fiecare dintre grupuri citeşte

cardul și lucrează împreună pentru a identifica problemele în ceea ce priveşte

respectarea drepturilor copilului, care sunt abordate în fiecare dintre carduri. Fiecare

grup desemnează o persoană care va citi scenariul de pe card cu vceul de la restul clasei

șio persoană care va spune restului clasei despre problemele cu referire la drepturile

omului identificate. Împreună, citiţi toate situaţiile şi analizaţi toate listele de drepturi .

Notaţi-le pe tablă sau flipchart.

Discuţie:

Urmează o discuţie care le permite copiilor să răspundă la următoarele întrebări:

• Care drepturi al copiilor sunt protejate?

• Care drepturi ale copiilor nu sunt respectate?

• Care drepturi ale copiilor intră în conflict?

În caz de necesitate, exemplificaţi conflictul dintre drepturi din următorul exemplu:

• Dreptul copiilor de a se exprima şi de a fi auziţi atunci când sunt luate decizii care

se referă la dânşii (Jai doreşte să lucreze) vs. Dreptul copilului de a se juca şi de a

se odihni (lucrătorul social spune că Jai nu are timp pentru joc şi dihnă)

• Atunci când sunt protejate drepturile lui Jai, trebuie să se ţină cont şi de drepturile

părinților lui? Dacă da, care

drepturi? (Copiii s-ar putea referi la posterul DUDO, pentur a răspunde la această

întrebare).

• Există drepturi menţionate în scenariu care sunt foarte dificil de soluţionat? De ce?

Notați răspunsurile copiilor pe tablă sau flipchart.

Jocuri de rol:

Patru voluntari își asumă roluri reprezentând puncrele de vedere a părinţilor lui Jai,

asistentului social și a lui Jai. Ceilalţi copii din clasă vor juca rolul "tribunalul pentru

munca copiilor". Ei vor asculta punctele de vedere formulate de părinții lui Jai,

asistentul social și Jai. Ca membri ai instanței, ei pot "re-examina" sau pune întrebări

fiecărei persoane după ce el / ea a prezentatcazul, pentru a se asigura că au înțeles pe

deplin punctul de vedere a persoanei.După ce au ascultat toate punctele de vedere, clasa

va lucra împreună pentru a identifica uncompromis sau o soluție la dilema prezentată.

Această soluție ar trebui să fie acceptabilă pentru fiecare dintre persoanele implicate și

una care protejează drepturile lor. Pentru a se asigura că s-a ajuns la un compromis

acceptabil, cei patru copii care joacărolurile, vor spune dacă sunt sau nu de acord cu

recomandarea care le-a fost făcută. Dacă timpul nu permite organizarea jocului de rol,

profesorul ar putea facilita o discuție cu toţi elevii pentru a identifica un compromis sau

o soluție la dilema prezentatăîn scenariu.

Activităţi opţionale

1. Keywords

Choose from a number of the suggested activities below to develop the children‟s

understanding and

usage of the following keywords from the Unit.

Copilărie

Maturitate

Puncte de vedere

Compromis

Soluţie

Decorate the words on „brick‟ templates and add to the Classroom/Assembly Hall

human rights wall.

Dictionary work:

Match the word with the definition the teacher calls out (See glossary at page 111 of this

resource).

The teacher could also call out a number of definitions for a particular word and the

children have to choose the correct one. Alternatively, the children could make up

definitions of the word and include these in their human rights dictionaries. (See

Supporting Activities for Use Throughout this Programme at

page 12 of this resource).

2. Reflection Diary Work

Give the children an opportunity to write down their feelings in their reflection diaries.

They can record what they learned, how they feel, something that they are concerned

about, etc.

Imaginează-ţi…

Copiii reflectă asupra vieţii lor, cum ar fi aceasta dacă ei s-ar fi născut în altă parte a

lumii. Ar fi aceeaşi persoană? Le-ar plăcea să se distreze împreună cu prietenii în

continuare? Ce ar fi diferit? In cazul în acre timpul permite, câţiva cpii ar putea

răspunde în faţa clasei.

3. Discuţie

După realizarea activităţilor A şi B, întrebaţi copiii dacă ar putea formula alte definiţii

pentru noţiunile „copilărie” şi „maturitate” .

Posibile întrebări pentru discuţie:

Ai dori să faci unele modificări la definițiile noţiunilor de „copilărie” și „maturitate”?

• Credeți că copilăriaare acelaşi sens pentru fiecare copil, indiferent de țara în care

trăieşte copilul, obiceiurile și tradițiile comunității sale, circumstanțele din familia

copilului, etc.?

• Credeți că copilărie ar trebui să fie o experiență similară pentru fiecare copil?

Profesrul ar putea preceda această întrebare evidențiind un punct de vedere pronunţat

de unul din părinți lui Jai: "În plus, cred că copiii ar trebui să contribuie la susținerea

familiilor lor, așa cum au făcut întotdeauna în societatea noastră. "

• Dacă, împreună cu colegii, aţi avea responsabilitatea de a crea o copilărie ideală pentru

fiecare copil, cum ar fi aceasta?

4. Exerciţiu de creaţie

Cpiii ar putea reprezenta noţiunea „copilărie ideală” prin mai multe forme de exprimare

– cuvinte, desene/ftografii, joc de rol, sunete/muzică, culori/texturi, etc.)

5. Proiect

Cu susţinerea profesorului, elevii vor cerceta prin intermediul internetului sau altor

resurse problema muncii copilului în profunzime. Ar putea realiza o expoziţie, cu

elementele identificate, într-un loc vizibil pentru ca elevii din şcoală să aibă

oportunitatea de a învăţa dspre drepturile omului.


Informaţie cu referire la munca copilului poate fi găsită aici:

www.schoolisthebestplacetowork.org

www.globalmarch.org

www.ilo.org/public/english/standards/ipec


ȘCOLARĂ –– Comerț Corect:

Activittea B, Puncte de vedere cu privire la Munca Copiilor poate fi un punct de pornire

pentru studierea unei aşa teme ca comerţul.

Exploraţi :

• Realizaţi o activitate cu implicarea tuturr elevilor din şcoală, cu scopul de a promova

ideea comerţului corect între membrii comunităţii şclare, comunităţii.

http://www.globalmarch.org/


Informaţie despre comerţul corect poate fi găsită aici:

www.fairtrade.org.uk/dowloads/pdf/fairtradeinyourschool.pdf

www.fairtrade.ie/cspe

7. CONEXIUNI ȘCOLARE – schimb de opinii:

Dacă colaboraţi cu altă şcoală, elevii, prin intermediul email-ului sau altei forme de

comunicare ar putea face schimb de puncte de vedere despre ceea ce înseamnă pentru ei

copilăria și / sau o copilărie ideală.

TEMA 8. CONFLICT ŞI DIALOG


Pornind de la cele studiate de copiii în temele 2 și 7 din această carte, această

temă își propune să abordeze în profunzime ce înseamnă a avea o opinie şi

dreptul de a exprima această opinie.

Tema incepe prin a studia dreptul copilului de a avea o opinie în prbleme care se

referă l îl afectează (articolul 12, CDC) și își propune să exploreze cu copiii

problemele cu referire la care copiii trebuie să-şi formuleze opinii și modul în

care acest drept poate fi exercitat.

Alte activități le permit copiilor să își exercite dreptul la opinie în mod

responsabil, abordând în discuţie modul în care sunt opiniile sunt formate și

dezvoltarea abilităților, cum ar fi dialogul, negocierea și capacitatea de

rezolvare a problemelor care sunt necesare pentru a rezolva cu succes un

conflict.

Această temăajută profesorii, care doresc să implice în activități toată

comunitatea şcolară. Activitatea "O şcoală care te ascultă" este un model

practic, prin care copiii pot contribuți pozitivla politicile și practicile de școala

lor. "coownership"-ul copiilor în procesul de luare a deciziilor s-a dovedit a

avea un efect pozitiv asupra comportamentului și un impact real asupra mediului

școlar.

Obiective – În această temă elevii vor:

• Reflecta asupra formării opiniilor şi asupra factorilor care le pot influenţa.

• Explora dreptul copilului de a avea opinie şi de a fi auzit.

• Investiga de ce apar conflictele şi modele de rezolvare a conflictelor.

• Practica şi dezvolta abilităţi precum cele de a participa la o dezbatere, la dialog, la

negocieri şi la rezolvarea conflictelor.

Resursele

• Posterul Convenţiei privind Drepturile Copilului.

• O copie a Fişei de Lucru 8 pentru ficare copil pentru Activităţile A şi C.

A. Copii au dreptul la exprimare

Profesorul scrie pe tablă afirmaţia: "Copiii ar trebui văzuţi și nu auziţi" .Copiii discută

despre această afirmaţie.Profesorul îi ajută să noteze pe tablă sau pe un afiş punctele

"pro" și "contra". Dacă profesorul decide să realizeze activitatatea C cu clasa, veți avea

nevoie de aceste puncte pentru mai târziu.Fiecare copil primeşte o copie a Fişei de

Lucru 8. Copiii o contrapun cu lista de „pro” şi „contra”, realizată în clasă. Această

activitate poate fi realizată în grupuri, perechi sau individual. Dacă vor identifica noi

puncte de vedere, le formuleazăşi le notează pe tablă. În final, referindu-se la posterul

CDC, întrebați copiii dacă găsesc o afirmaţie în Convenţie elemente care ar susţine sau

care ar contrazice vechea zicala: "Copiii ar trebui să fie văzut și nu a auzit".


Articolul 12, CDC

1. Statele părţi vor garanta copilului capabil de discernământ dreptul de a-şi

exprima liber opinia asupra oricărei probleme care îi priveşte, opiniile copilului

4 urmând să fie luate în considerare ţinându-se seama de vârsta sa şi de gradul

său de maturitate.

2. În acest scop copilului i se va da, în special, posibilitatea de a fi ascultat în

orice procedură judiciară sau administrativă care îl priveşte, fie direct, fie printr-

un reprezentant sau un organism competent, în conformitate cu regulile de

procedură din legislaţia naţională.

B: De unde vin opiniile mele?

Copiii definesc, în propriile cuvinte, ce înţeleg ei printr-o "opinie". După aceasta

profesorul ar putea solicita studenţilor să găsească explicaţia cuvântului în dicționar și

să facă o comparaţie cu definiţia frmulată anterior. În urma acestei activităţi, profesorul

facilitează o discuție despre originea opiniilor.

Întrebări pentru discuție:

• Opiniile îi aparţin din momentul naşterii?

• Sunt opiniile tale modelate de alte persoane? Dacă da, cine influenteaza cel mai mult

opiniile tale și de ce?

• Ce altceva te-ar putea ajuta la modelarea opiniilor? Sunt opiniile diferite în fucnţie de

ţara în care trăieşti şi/sau creşti? Dar în funcţie de experiențele tale de zi cu zi - ceea ce

faci, ceea ce vezi? Sau în funcţie de ce ai învățat la școală? Sau în funcţie de ce ai citit

în cărți sau reviste? Sau ai privit la TV?

• Cine / ce credeți că are cea mai mare influență asupra a ceea ce crezi tu despre anumite

lucruri?

Discutaţi cu copiii despre conţinutul posterului ce conţine CDC şi DUDO. Elevii

identifică pasajele care se referă la opinie, exprimare. După ce copiii au identificat

"dreptul de a avea idei și spune ceea ce cred" , care se conţine în tema aceasta, copiii

identifică responsabilitățile corespunzătoare (de a asculta, de a respecta punctele de

vedere a altor persoane etc ....). Dacă elevii au studiat tema 4, abordaţi din nu Fişa de

Lucru 4.2.

NOTIŢELE PRFESORILOR

Dreptul la libertatea de conştiinţă şi religie. Aricolul 14, CDC, Articolul 18,

DUDO.

Dreptul la libertatea de exprimare. Articolul 13, CDC, Articolul 19, DUDO.

C: Rezolvarea Problemelor

Discuţie:

Reveniţi împreună cu copiii la lista de puncte „pro” și „contra” afirmaţiei "Copiii ar

trebui să fie văzuţi și nu auziţi ", care au realizat-o în cadrul activităţii A. Copiii se

gândesc la un cuvânt sau o frază scurtă pentru a caracteriza relația dintre cele două

seturi de declarații în Fişa de Lucru 8. Scrieţi aceste cuvinte / fraze pe tablă sau

flipchart. Dacă este necesar, sugeraţi copiilor că afirmaţiile reprezintă două puncte de

vedere, care sunt opuse sau în conflict unul cu altul.

Discutaţi cu copiii despre faptul că există multe motive din care pot apărea conflicte.

Reveniţi la activitatea B, "Puncte de vedere cu referire la munca copiilor" din tema 7,

întrebați copiii de unde apar conflictele, în opinia lor. (puncte de vedere diferite,

experiențe, interese, nevoi, speranțe și obiective).

Scrieţi răspunsurile pe tablă sau flipchart.

Copiii discută despre modurile în care oamenii abordează şi rezolvă conflictele. Pentru a

facilita discuţia, elevii ar putea să-şi amintească despre anumite situaţii de cnflict despre

care au auzit sau citit, sau privit la televizor. Din nou, profesorul scrie răspunsurile pe

tablă sau flipchart.

Când ați realizat acest lucru, copiii ar încerca să identifice care dintre aceste metode cel

mai probabil ar:

• ajuta la rezolvarea unei probleme;

• s-ar dovedi inutile;

• ar înrăutăţi situaţia.

Joc de Rol:

Reveniţi la afirmaţiile "pro" și "contra", divizaţi clasa în două grupuri: un grup

reprezintă afirmaţia"pro" și cealălat grup reprezintă afirmaţia "contra".

Grupurile vor realiza un joc de rol: fiecare grup trebuie să reprezinte "partea" lor și,

prin urmare opiniile acestei părţi, chiar dacă nu sunt de acord cu aceste opinii.

Explicaţi copiilor că veţi aborda trei provocări şi ei vor decide cum vor realiza

acest lucru:

În primul rând, ambele grupuri trebuie să convină asupra metodei pe care o vor folosi

pentru a aborda conflictul, din perspectiva "pro" sau "contra" (ex. dezbatere / discuție la

care particită toţi elevii, vorbind pe rând).

• În al doilea rând, ei trebuie să urmeze metoda selectată , care ar permite ambelor părţi

să participe la discuţie în md egal.

• În al treilea rând, ei trebuie să ajungă la un compromis sau la o soluție care este

acceptabilă pentru ambele părți.

Profesorul faciliteazădiscuţia, pentru ca elevii să abordeze fiecare dintre

provocările pe rând, intervenind în funcție de necesități:

a) pentru a le reaminti că răspunsul lor la fiecare dintre provocări trebuie să fie

agreat atât de grupul "pro" cât şi de grupul "contra" și

b) pentru a-i ajuta dacă răspunsul lor la una sau mai multe dintre provocări nu

funcționează - de exemplu, în cazul în care copiii decid să utilizeze dialogul ca

metodă și dialogul eşuiază, profesorul îi ajută pe copii să înţeleagă de ce nu a fost

util dialogul (de exemplu una sau ambele grupuri vorbesc în acelaşi timp şi

nimeni nu asucltă) și îi ajută să identifice o alternativă.

Când copiii au discutat toate provocările, discutaţi împreună pentru a:

• identifica reguli care ar trebui utilizate pentru rezolvarea conflictelor

a) pașnic și

b) într-un mod care este acceptabil pentru toate părțile;

• împărtăși opiniile dacă sunt sau nu de acord cu afirmaţia "copii ar trebui să fie văzuţi

și nu a auziţi";

• formula problemele din școală și / sau comunitatea lor asupra cărora a dori să se

pronunţe.


Ar putea fi studiate conflictele și cauzele acestora. Aici ar putea fi inclus și exercițiul

despre exprimarea punctelor de vedere.

CUVINTE CHEIE.



Opinie

Conflict

Dialog

Negociere

CUVINTE CHEIE.




Dicționarul propriu al drepturilor omului.










program.




3. Teatru sau Joc de Rol: A fi ascultat

Această activitate invită copiii să studieze măsura în care oportunitarea de " a avea o

opinie" este o oportunitate care permite unei persoane să se exprime și să fie auzit.

Divizaţi clasa în perechi. Deoarece copiii au deja copii ale Fişei de Lucru 8, le-ar putea

folosi ca

un "script". Fiecare pereche studiază importanța de a fi auzit pentru a pune în valoare

dreptul la opinie, pentru a juca unul din scenariile de mai jos:

SCENARII

Un copil citește afirmaţiile "pro", iar ceilalţi copii citesc afirmaţiile "contra "

simultan.

Un copil citește sau afirmaţiile "pro" sau afirmaţiile „contra”, în timp ce ceilalţi

copii îşi acoperă urechile.

Un copil citește afirmaţiile "pro" şi afirmaţiile „contra”, în timp ce ceilalţi copii

pretind că vorbeşte cu

altcineva şi nu se uită în direcţia celui care citeşte.

• Un copil citește sau afirmaţiile "pro" sau afirmaţiile „contra”, în timp ce

celalţi doar se prefac că

ascultă cu atenție, dar când sunt întrebaţi ulterior, este clar că nu sunt interesați.

Când copiii finalizează repetiţiile pentru înscenări, prfesorul invită unele perechi să

joace scenariile pentru restul clasei.Ulterior copiii sunt solicitaţi să formuleze scenarii

alternative unde persoanele ar avea oportunitatea de a-şi exprima punctul de vedere şi a

fi auzit.

În final, copiii formulează o listă scurtă de "Da" și "Nu", care încadreză

opinii cu privire la modul în care oamenii pot comunica într-un mod pe care toată lumea

are șansă de a-şi exprima opiniile și de a fi auziţi.

Dacă dispuneţi de timp şi dacă elevii doresc acest lucru, aceste opinii pot pi plasate pe

un care este afișat în clasa și, eventual, în alte locuri relevante din școală.

4. Diferite voci sunt auzite:

Copiii sunt solicitaţi să interpreteze scenariile exerciţiul anterior din anterior ca o

prefață care le-ar permite să înţeleagă problema vocii "majorităţii" și "minorităţii", și

anume că unii oameni vorbesc mai tare și / sau este posibil ca să fie auziţi mai bine

decât alţii.

Aţi putea începe să studiaţi această prblemă revenind la temele 5 și 6, solicitându-le să

se gândească la diferențele dintre oameni, şi anume, diferenşele care fac o persoană să

fie mai bine auzită şi să-şi poată exprima mai bine opinia.

Dacă este necesar, puteți să-i ajutaţi, adresându-le următoarele întrebări:

• Vârsta face diferenţa?

• Contează dacă o persoană este bărbat sau femeie, fată sau băiat?

• Contează dacă o persoană are dificultati cu citirea și scrierea?

• Contează dacă o persoană are o dizabilitate?

• Contează dacă o persoană locuiește într-un sat mic, la țară, sau într-un oraş mare?


Dacă decideți să adresaţi copiilor aceste întrebări, luaţi în calcul circumstanţele

lor, pentru a vă asigura că întrebările pe care le adresaţi, şi modul în care le

formulaţi, se referă la societatea în care trăiţi şi ei nu sunt etichetaţi în nici un

fel. Copiii sunt solicitaţi să explice punctele de vedere și să spună dacă ei cred că

status quo-ul este corect sau nu.

S-ar putea dezvolta această activitate în continuare prin sprijinirea copiilor

pentru a scrie unei autrităţi în domeniul drepturilor omului ce au învăţat şi să

solicite mai multă informaţie despre ceea ce se face, pentru a se asigura că

oamenii au șanse egale de a-şi spune opinia și de a fi auziţi la nivel local /

național.

5.ACTIVITATE ÎN CARE ESTE IMPLICATĂ TOATĂ COMUNITATEA

ȘCOLARĂ –– „O şcoală care ascultă”

Dezvoltaţi Activitatea C „O discuţie de rezolvare a problemei”, prin care elevii

abordează dreptul la opinie cu referire la o problemă din propria şcoală:

Întrebări pentru Discuţie:

• Te interesează să-şi spui opinia despre anumite astecte ale vieții școlare?

• Asupra căror aspecte din viata ta de zi cu zi la școală ai dori să te expui? (Pentru a

ajuta elevii să răspundă la această întrebare, puteți selecta exemple din lista de mai jos

sau din propria şcoală).

Clasa selectează cinci probleme / domenii asupra cărora ar dori să se pronunţe. Apoi

copii vr răspunde la următoarele întrebări:

• Ce metode te-ar ajuta să-şi exprimi cel mai bine opiniile / ideile asupra acestor aspecte

din

viata de scolară? (Le-aşi putea ofer câteva exemple din lista de mai jos pentru a stimula

analiza acestei întrebări

• Când și cât de des doriți să vă exprimaţi opinia?

• Cui aşi dori să-i spuneţi opinia sau ai dori s-o comunici anonim?

• Ai dori să comunici opinia individual sau în cu întreaga clasă?

După ce copiii au explorat aceste întrebări, ei ar putea:

• Consulta alți copii din școală la această temă, elaborând un scurt chestionar, bazat pe

întrebările pe care le-au explorat și vor centraliza rezultatelor. (Va trebui să-i ajutaţi să

selecteze o categorie de vârstă a copiilor pe care intenţionează să-i consulte și să

elaboreze un scurt chestionar care să fie pe înțelesul altor elevi, eventual mai mici, din

școală. Ajutaţi-i să elaboreze un chestionar care le va permite să analizeze mai simplu

răspunsurile, adică să folosească întrebări care ar cere răspunsuri de DA sau NU,

precum și întrebări cu variante multiple de răspuns, astfel încât rezultatele să fie

prezentate numeric).

& / SAU

• prezenta rezultatele discuțiilor și / sau a chestionarelor administraţiei şcolii, şi

solicitaopinia lui/ei cu privire la concluziile lor și a le comunica, de exemplu, măsura în

care rezultatele lor ar putea constitui bază pentru consolidarea statutului școlii ca

"Școală care ascultă".


Fezabilitatea activității de mai sus va depinde de o varietate de factori, inclusiv

nivelul de interes ale elevilor, circumstanțele școlare și în măsura în care are

experiență anterioară în domeniul implicării elevilor în planificarea și deciziile

referitoare la problemele școlii. Activitatea poate fi adaptată pentru a încorpora

și alți factori. Dacă copiii sunt interesați de această problemă și școala

dumneavoastră nu are experiență anterioară de implicarea elevilor în procesul de

luarea deciziilor pe probleme școlare, clasa ar putea fi încurajați să facă un

proiect de cercetare scurt pentru a colecta informații care ar putea fi oferite

manageruluica și propuneride dezvoltare a practicilor care i-ar oferi statutulde

"Școală care ascultă". Alternativ, ați putea realiza o activitate echivalentă -care

permite copiilor să se gândească și să găsească mai multe oportunități să se

implice în luarea deciziilor la nivel comunitar.

9. Inter-School Linking – Inter School Discussion

În cazul în acre clasa/școala are conexiuni cu altă clasă/școală, acestea pot face schimb

de informații cu referire la următoarele probleme:

• Care este experiența lor de implicare în procesul de luare a deciziilor în cadrul școlii și

în ec domenii ar dori să se implice?

• Ce metode au utilizat sau ar dori să utilizeze și de ce?

• Care sunt reyultatele chestionarelor școlare, în cazul în care au realizat un sondaj?

• Ce au învățat despre această problemă și cred că ar fi util pentru copiii din clasele cu

care claborează?

INFORMAŢIE PENTRU PROFESORII CARE DORESC SĂ IMPLICE

ELEVII ÎN PRCESUL DE LUARE A DECIZIILOR

Implicarea copiilor în procese de luare a deciziilor. Metode model.

• Alegerea elevilor în consiliul elevilor.

• Alegerea reprezentanților în diverse comitete școlare sau grupuri de lucru.

• Grupuri de discuție

• Interviuri

• Sondaje

• Recenzii/opinii scrise Icomentarii, sugestii, plânderi)

• Activități creative (pictură, desen, nodelare, sculptură, colaje, etc)

• Jocuri

• Teatru, jocuri de rol.

• Boxe pentru sugestii

• Perete cu Graffiti

INFORMAŢIE PENTRU PROFESORII CARE DORESC SĂ

REALIZEZE ACTIVITATEA OPŢIONALĂ

Exemple de activități cu implicarea întregii comunități școlare.

Etosul școlar, mediu și atmosferă.

• Principii cheie

• Strategii pentru realizarea acestr principii.

Egalitate

• Elaborarea și implementarea politicilor cu referire la egalitate, incluziune și

diversitate.

Sănătatea și siguranța

• Elaborarea și implementarea politicilor cu referire la protecția copilului și, anti-

bullying, utiliyarea substanțelor narcotice, codul de comportament.

• Promovarea /marketingul produselor comerciale.

Produse alimentare

• Schemele alimentare școlare.

• Promovarea alimentației sănătoase (prânzul sănătos, etc.).

Uniforma școlară

• Politica cu privire la uniforma șclară.

• Politica cu privire la accesorii și bijuterii.

Activități curriculare și extra-curriculare

• Tema pentru acasă.

• Utilizarea inetrnetului.

• Legăturile dintre arrile curriculare și alte activități școlare.

• Evaluarea și autoevaluarea.

• Contacte cu alte școli (link-uri educaționale, etc.).

• Activități extra-curriculare.

Mediu

• Respect pentru proprietatea șclară și individuală.

• Promovarea mentenanței.

• Protecția mediului școlar.

• Păstrarea curășeniei.

• Scheme de reciclare.

Informație

• Acces la infrmație(transparență și responsabilitate).

• Politici de confidențialitate (respect pentru confidențialitate; confidentialitatea

cu referire la solicitarea și oferirea infrmației)

• Protejarea de informație periculoasă (internet, telefoane mobile, etc.)

Participare

• Metode de identificare, planificare, implementare, evaluare cu scopul

implicării membrilor comunității școlare (inclusiv elevii) în procesul de luare a

deciziilor școlare.

TEMA 9. PROMOTORII ȘI APĂRĂTORII DREPTURILOR COPILULUI


În continuarea temei în care elevii su studiat despre dreptul lor de a avea o

opinie în probleme care-i afectează (articolul 12, CDC), și dreptului lor de a fi

protejați (aceasta fiind elementul principal al CDC. A se vedea, de exemplu,

articolul 3), în tema 7, această temă se va focusa pe prezentarea persoanelor care

promovează și apără drepturile copiilor. Profesorul ar putea discuta cu copiii

despre Avocatul Copilului. Pe lângă preyentarea institușiilr de protecție a

drepturilor copilului, și serviciilor oferite de către acestea, această temă va ajuta

copiii să-și dezvolte abilități necesare pentru a promova și proteja drepturile. În

plus, având ca punct de pornire cele învățate în temele 1, 2 și 4, această temă

are drept scop de a ajuta copiii să ia măsuri concrete de îmbunătățire a situației

drepturilor omului în școală, precum și întreaga comunitate.

Obiective– În acestă lecție copiii vor :

• afla de activitatea Avocatului Copilului.

• reflecta asupta sensului noțiunilor „promovare‟ și „apărare‟ a drepturilor omului și

diferențelor dintre aceste 2 activități.

• identifica probleme din cadrul societăii care sunt de un interes major pentru copii.

• practica și dezvolta abilități cum ar fi abilitatea de a realiza investigații, de a desfășura

discuții în grup, de soluționare a problemelor și învățare colaborativă.

Resurse

Activitatea A: Fiecare copil va primi foi de hârtie și stilouri/creioane , fiecare grup va

primi câte o copie a Fișei de Lucru 9.

Activitatea B: Fiecare pereche/grup va primi foi de hârtie și stilouri/creioane; foi de

hârtie A4 pentru o pereche de copii și materiale creative pentru restul clasei.

A. Campioni și ”câini de pază” pentru copii

Profesorul scrie cuvântul "Avocatul Copilului/Ombudsman" pe tablă sau flipchart. Timp

de trei minute copiii formulează, dn literele cuvântului, cât mai multe cuvinte diferite.

Scrieși unele cuvinte pe tablă.

Întrebați copiii dacă au auzit vreodată cuvântul "Avocatul copilului" / "Ombudsman" .

În caz afirmativ, unde și cand?

Întrebați-i pe copii dacă au auzit că există un avocat al copilului la ei în țară.

Care este opinia lor despre persoana care deșine acest post?

Divizați clasa în perechi sau grupuri mici. Fiecare pereche / grup va primi o copie a

Fișei de Lucru 9.

Copiii îl citesc împreună și subliniază cuvintele pe care nu le înțeleg. Profesorii

facilitează o discuție explicând cuvintele pe care elevii nu le înțeleg. Adresați copilului

un număr de întrebări pentru a vă asigura că au înțeles punctele cheie – de exemplu:

Întrebări cheie

Este rolul ombudsmanului prevăzut de lege? Dacă da, cum se numește legea?

De ce crezi că această lege este importantă?

• Care este numele actualului avocat al copilului/ombudsman?

• Care sunt principalele lui / ei preocupări?

• În care dintre aceste roluri Ombudsmanul /Avocatul Copilului acționează ca un

"campion pentru copii" (de exemplu, promovează drepturile copilului) sau un

"câine de pază pentru copii "(adică apără drepturile copilului)?

B. Lucrul ”câinelui de pază”

Imaginați-vă că Ombudsmanul / Avocatul Copilului caută un copil pentru a-l ajuta sa-și

facă lucrul mai bine, ajutând copiii. Fiecare copil are dreptul de a aplica pentru aces

locde muncă. Tu decizi să aplici pentru această funcție, deoarece te gândești că ai fi un

candidat foarte bun și ai idei foarte bune.

Copii încearcă să răspundă la următoarele întrebări:

• De ce crezi ca ai fi un candidat bun?

• Ați ajutat vreodată un copil? Cum?

• Cum ai ajuta Ombudsmanul?

Divizați copiii în perechi / grupuri mici, astfel încât acestea să poată discuta aceste idei.

Fiecărui grup prezintă apoi câteva argumente pe care le-ar include în formularul de

aplicare.

Sugerați copiilor să includă în formularele de alicare următoarele informații:

• Ceea ce au realiyat ei pentru a-și ajuta colegii de șcală, de clasă sau din

comunitatea în care trăiesc (inclusiv orice exemple de comportament care a avut

un efect pozitiv asupra copiilor și adulților pe care îi cunosc);

• Talentele au care le au și are ar fi utile pentru rolul lor de asistent al

Ombudsmanul-ui;

• Exemple de activități efectuate pentru schimbări pozitive;

• Exemple de activități pe care cred ar putea să le realizeze pentru a imbunătăți

viața copiilor din comunitatea lor.

Când fiecare pereche / grup realiyează o listă de activități, sugerași-le să selecteze trei

puncte cheie din această listă. Apoi fiecare grup citește cele trei puncte cheie

identificate. Profesorul le scrie pe tablă sau flipchart. Atunci când fiecare grup a

prezentat punctele cheie, întrebați elevii dacă nu ar mai avea ceva de adăugat.

Spuneți-le copiilor că unul dintre rolurile Ombudsmanului este de a afla ce cred copiii

că este important și de a asculta ce au de spus. Propune ca clasa să utilizeze lista

alcătuită ca punct de pornire pentru o scrisoare ce o pot adresa Ombudsmanului.

Sugerați-le modele de prezentare a punctelor de vedere în această scrisoare. De

exemplu, elevii ar putea:

• Spune că au aflat despre activitatea Ombudsmanului în clasă;

• să dea câteva exemple de activități pe care le-au realizat pentru a ajuta copiii /

tinerii din școala lor / comunitatea lor;

• să identifice ceea ce ei consideră a fi principalele probleme pentru copiii în

regiunea în care trăiesc și să sugereze acțiuni pentru a îmbunătăți viața de zi cu zi

pentru copii în această regiune;

• Să solicite informație despre actiivtățile Ombudsmanului la momentul actual

pentru copii sau ce intenționează să facă în viitorul apropiat;

• să întrebe Ombudsmanul dacă există modalități prin care copiii și tinerii ar putea

sprijini activitatea / Ombudsmanului;

• să solicite opinia Ombudsmanului cu privire la sugestiile despre contribuția lor

pentru promovarea/apărarea drepturilor copiilor din regiunea în care trăiesc.

Profesorul va ajuta elevii în formularea unei scrisori oficiale din partea unui drup de

elevi. Scrisoarea este scrisă pe tablă / flipchart, în timp ce copiii își spun punctele de

vedere. Elevii nominalizează doi colegi care vor scrie scrisoarea. În timp ce cei doi elevi

scriu scrisoarea, restul clasei pot pregăti ilustrații pentru fiecare dintre punctele din

scrisoare. Fiecare copil care dorește semnează scrisoarea și aceasta este transmisă,

împreună

cu ilustrațiile, Ombudsmanului.

• În caz de necesitate, profesorl ar putea telefna la oficiul Ombudsmanului pentru a afla

când ar putea primi un răspuns la scrisoare.


CUVINTE CHEIE.



Ombudsman

Avocatul copilului

A promova

A proteja


Dicționarul propriu al drepturilor omului.










program.




3. Promvarea și Apărarea Drepturilor Omului în lume.

Există multe țări în lume, care au instituții similare cu cea a Avocatului

Copilului/Ombudsmanului.

Informații despre aceste instituții pot fi găsite pe următoarele site-uri web,

www.niccy.org și / sau www.oco.ie. De asemenea, informație similară poate fi găsită pe

rețeaua europeană a ombudsmanilor pentru Copii: www.ombudsnet.org.

Utilizînd acest site, faceți o listă a țărilor care au un Avocat al Cpilului/ Ombudsman

pentru copii și Tineri. Solicitai copiilor să găsească țările în cauză pe o hartă a lumii.


ȘCOLARĂ –– Copiii promovează drepturile omului.

Utiliyând feedback-ul primit de la Ombudsman ca punct de pornire, copiii identifică

oportunități adecvate vârstei pe care le-ar realiza în scopul apărării drpeturilor omului la

dânșii în școală sau comunitate.

U

Probleme pe care le-ați putea aborda:

• scheme de protecție a mediului (reciclare; scheme cmunitare de grădinărit

sau pentru parcuri; gestionarea gunoiului; etc.)

• sisteme de promovare a sănătății (creșterea gradului de conștientizare și

furnizarea de informații copiilor și

• Părinților / tutorilor despre alimentația sănătoasa pentru copii; riscurile

fumatului; etc.)

• Participarea copiilor la viața școlară și comunitară (folositi infrmația din

temele 8 și 9ca punct de pornire pentru susținerea implicării copiilor în

activități prin care arcontribui la procesul de luare a deciziilor în școală și

/ sau comunitatea locală)

• activități de promovare a egalităii și diversității (folositi infrmația din

temele 2, 5 și 6 pentru a sprijini implicarea copiiilor în activități, adecvate

vârstei,de promovare a egalității și diversității în școală

și / sau comunitatea locală).

N

5. Conexiuni școlare. Dezbateri.

Dacă școala dumneavoastră / clasă este înfrățită cu o școală / clasă din altă regiune,

ambele clase ar purea realiya simultan această lecție și apoi, prin intermediul

mijloacelor de comunicare on-line ar putea:

• realiza un schimb de informații despre ce au învățat despre Avocatul pporului;

• împărtăși opiniile cu privire la ceea ce ar trebui făcut pentru a îmbunătăți viața copiilor

în regiunea în care trăiesc.

NI

TEMA 10.ACȚIONĂM.

NOTIȚELE PROFESRULUI

După cum a fost menționat deja, educația pentru drepturile omului înseamnă

învățate prin prisam dreptrilor omului, precum și despre drepturile

omului.Această temă oferă copiilor posibilitatea de a pune în practică

cunoștințele, aptitudinile și abilitățile obținute prin intermediul acestui program.

În cadrul lecției elevii ar punea propune idei concrete de proiecte în care ar dori

să se implice. Astfel tema are ca scop sensibilizarea copiilor despre faptul că

drepturile omuluinu sunt numai problemele ale unor adulți sau persoane din altă

parte a lumii. Acest modul oferă un model prin intermediul căruia copiii pot

alege, dezvolta și implementa sau implicaîntr-un proiect în cadrul școlii,

comunității, la nivel național sau internațional. Activitățile cuprinse în acest

modul au ca scop de a-i motiva pe copii să-și consolideze abilitățile de lucru în

echipă, care au fost studiate în această carte, cum ar fi negocierea și capacitatea

de a asculta alte opinii. În plus, există șanse ca prin participarea într-un astfel de

proiect, copiii vor înțelege mai eficient cum se desfășoară procesele de advocacy

și plerdarepentru drepturile lor și drepturile altora.

Obiective – elevii vor avea posibilitatea să:

• înțeleagă importanța oricăror acțiuni pentru drepturile omului (oricât de minuscule) pe

care le vor realiza.

• pună în practică ceea ce au învățat în lecțiile precedente;

• practice și dezvlte abilități cum ar fi ascultarea activă, comunicare și de luare a

deciziilor , atunci când aleg și planifică un proiect în domeniul drepturilor omului.

Resurse

Posterul Cnvenției privind Drepturile Copilului

Fișa de Lucru 10.1 pentru jumătate dintre elevi și Fișa de Lucru 10.2 pentru cealaltă

jumătate.

A. Copii, Drepturile Omului și Acțiunea

Profesorul scrie următoarea afirmație pe tablă:

"Drepturile omului sunt, în esență, problemele adulților. În timp ce copiii ar trebui să

învețe despre ele în sala de clasă, doar adulți pot acționa pentru drepturile omului ".

Întrebați-i pe copii ce cred despre această afirmație și dacă sunt de acord sau nu cu

aceasta. Divizați tabla în 2 părți PRO ȘI CONTRA și înregistrați opiniile lor .

Pentru a încuraja copiii să acțineze pentru drepturile omului, prezentați-le citatul Anitei

Roddick: "Dacă

crezi că ești prea mic pentru a avea impact, mergi la culcare cu un pahat de mosquito. "

Alternativ, prezentați-le o listă de citate de mai jos și discutațicare le place cel mai mult.

Care înseamnă citatul lor preferat?

Inspiring Quotes

“ O călătorie de 1000 de kilometri întotdeauna începe cu un singur pas”.

Lao-Tse

“Tinerii nu sunt dar viitorul … noi suntem prezentul.”

Sesiunea Specială cu privire la Drepturile Copilului. Budapesta 2001

“Cît este de minunat că nimeni nu trebuie să aștepte nici un moment pentru a

începe să schimbe lumea.”

Anne Frank

“Dacă dorim să aducempace în lume, trebuie să începem cu copiii noştri.”

Mahatma Ghandhi

"Dacă crezi că ești prea mic pentru a avea impact, mergi la culcare cu un pahat

de mosquito. "

Anita Roddick

NOTIȚELE PRFESORILOR

Posibile Răspunsuri:

De acord contra

Copiii ar putea numi drepturile

menționate în CDC.

Copiii sunt viitorul.

Copiii pot avea impact asupra

respectării drepturilor omului la ei în

școală.

Copiii trebuie să facă ceea ce le spun

părinții.

Copiii nu fac legi și nu votează.

Adulții fac legi și votează.

Finalizați această activitate prin referirea la posterul CDC și solicitați copiii să identifice

drepturile care se referă atunci când realizează acțiuni pentru drepturile omului.


Drepturile care le permit copiilor să acționeze pentru dreptrile omului:

Articolul 12, CDC–Dreptul la libertatea de exprimare și de a fi auziți atunci

când se iau decizii care-i vizează.

Articolul 14 și Articolul 13 CDC–Dreptul de a avea idei și de a spune ce

gândesc.

Articolul 15–Dreptul de a se întâlni cu alți copii.

Articolul 13–Dreptul de a fi informat.

B. De la spectatori la actori: A juca un rol activ într-un proiect în domeniul

drepturilor omului:

Înainte de a începe un proiect în domeniul drepturilor omului cu copiii, discutați cu

dânșii despre cât de mult va depinde tipul de acțiune care doresc s-o realizeze, în plus

față de impactul potențial al acțiunii lor, de amploarea problemei pe care și-o propun s-o

rezolve.

De exemplu, făcând un efort de a respecta carta drepturilor omului din șcală și a

asigura că nimeni nu este lăsat în afara actiivtăților extracurriculare în școală, ei ar putea

avea un impact semnificativ asupra situației drepturilor omului în școala lor. Pe de altă

parte, pentru a avea un impact asupra unei probleme ce ține de drepturile omului, la

nivel național, de exemplu, cum ar fi lipsa unui adăpost , sau o problemă la nivel

internațional, cum ar fi muncă a copiilor, ei vor trebui să se claboreze cu alte persoane

din afara comunității lor școlare.

La această etapă, distribuiți Fișa de Lucru 10.1 și10.2, care prezintă câteva acțiuni

pentru drepturile omului realizate de diferite școli.

Distribuiți Fișa de Lucru 10.1 pentru jumătaet de elevi din clasă și Fișa de Lucru 10.2

celeilalte jumătăți.

Divizați clasa în grupuri. Elevii citescfișele primite și pregătesc un rezumat al acțiunii

întreprinse de grupurile școlare, descrisă în Fișele primite. O persoană din prima

jumătate de clasă prezintă rezumatul acestui grup, iar copiii din celălalt grup ar putea

veni cu infrmații suplimentare. După ce copiii au ascultat cele 2 rezumate, identifică

diferențe în tipul de acțiuni întreprinse de cele două grupuri școlare.

Notițele profesorului

Posibile Răspunsuri

Grupul de la Termoncanice PS au decis să promoveze și să sporească cultura

drepturilor omului la ei în școală.

Grupul de la St. Vincent de Paul GNS a decis să sensibilizare membrii

comunității școlare cu privire la drepturile omului în lume și activitatea Amnesty

International. De asemenea, au colectat bani, care au fost donațimișcării

Amnesty International.

Ambele proiecte au implicat colectare de informații și de creativitate.

C. Organizarea unui Proiect în domeniul Drepturilor Omului.

Propuneți copiilor să ralizeze un proiec în domeniul drepturilor omului. Explicați

copiilor că trebuie să cadă de acord asupra unui subiect dar trebuie să decidă și modul

de abordare a acestuia.

NOTIȚELE PROFESORILOR

Ghid pentru copiii care decid să întreprindă acțiuni pentru drepturile omului

Când cineva decide să realizeze acțiuni pentru drepturile, trebuie să aibă grijă

deosebită ca să respecte drepturile omului, de exemplu, trebuie să se asigure că

fiecare persoană din grup să-și spună opinia despre ceea ce se planifică. De

asemenea, trebuie să se afigure că acțiunile întreprinse nu încalcă drepturile altor

persoane.

Utilizați argumentele din Fișele de Lucri 10.1 și 10.2 ca punct de pornire pentru o

discuție cu referire la tipul proiectului ce urmează să-l realizați.

NOTIȚELE PROFESORILOR

Punct de pornire

În cazul în care copiii decid să acționeze pentru drepturile omului în cadrul

școlii

Auditul Drepturilor Omului, realizat de Termoncanice PS, a avut ca punct de

pornire Activitatea Opțională 4, din Tema 2.

Activitatea cu implicarea întregii comunități șclare, care este prezentă în fiecare

temă, feră puncte de pornire pentru începerea unui proiect școlar.

În ultimul tabel din Tema 8 este prezentată o listă de idei care ar ajuta în

ghidarea acestui proces.

În cazul în care copiii decid să abordeze o problemă internațională în

domeniul drepturilor omului.

Pentru a ajuta copiii să abordeze probleme din domeniul drepturilor omului la

nivel național și internațional, solicitați-le să aducă poze din ziare și să discute

istoria din spatele acestor fotografii.

Alternativ, vă puteți referi la CDC și DUDO . Elevii identifică drepturi ale

omului pe care ar dori să le abordeze.

Posibile întrebări:

Care drepturi ale mului le considerați cele mai importante?

Care drept al omului crezi că ai putea să-l abordezi prin acțiuni de

campanie la nivel local sau școlar, pentru a asigura respectarea acestuia?

TEMA 1. IDENTITATEA

FIȘA DE LUCRU 1.1.

NUMELE……………………………………………………………………….

DATA………………………………………………..

PAȘAPORTUL DREPTURILOR OMULUI

1. NUMELE

COMPLET……………………………………………………………………

2. CÂND TE-AI

NĂSCUT?…………………………………………………………………………

…

3. UNDE TE-AI NĂSCUT ȘI CARE ESTE NAȚIONALITATEA TA?

LOCUL NAȘTERII………………………………………….

NAȚIONALITATEA……………………………….

4. CARE ESTE NUMELE PĂRINȚILOR SAU A

BUNEILOR…………………………………………

5. UNDE

TRĂIEȘTI?...............................................................................................................

6. CE ȘCOALĂ FRECVENTEZI? ÎN CE CLASĂ EȘTI?

ȘCOALA……………………………………………………….

CLASA…………………………………………………….

CUM AJUNGI LA

ȘCOALĂ?.................................................................................................

7. CARE ESTE CEL MAI APROPIAT

SPITAL?............................................................................

8. APARȚII UNEI RELIGII? DACĂ DA, CARE ESTE

ACEASTA?..................................................

9. CE LIMBĂ VORBEȘTI ÎN FAMILIE?

CE LIMBĂ VORBEȘTI LA ȘCOALĂ?

10. CARE SUNT ACTIVITĂȚILE TALE PREFERATE ÎN TIMPUL

LIBER?............................................

CARE ESTE SPORTUL TĂUPREFERAT? ACTIVITATEA PREFERATĂ?

HOBBY?...................................................................................................................

..............

CARE ESTE LOCUL TĂU PREFERAT PENTRU

JOC?..................................................................

CARE ESTE MUZICA/CÂNTECUL TĂU PREFERAT?

CARE ESRE CARTEA TA PREFERATĂ?

CARE ESTE PROGRAMUL TV PREFERAT?

11. UNDE AI AUZIT PRIMA DATĂ DESPRE DREPTURI ȘI

RESPONSABILITĂȚI?...............................

12. SEMNEAZĂ

AICI………………………………………………………………………………

…………………………………

13. PLASEAZĂ AICI FOROGRAFIA TA, AMPRENTA

(ELE)…………………………………………………………….

SEMNĂTURA PĂRINTELUI/TUTORELUI…………………………………………

TEMA 1. IDENTITATEA.

FIȘA DE LUCRU 1.2.

NUMELE……………………………………………………………………….

DATA………………………………………………..

COMPLETAȚI CU LITERE DE TIPAR

PAȘAPORTUL DREPTURILOR OMULUI

1. NUMELE

COMPLET……………………………………………………………………

2. DATA NAȘTERII

……….(z)……………(l)…………(a)……………………………..

3. LOCUL

NAȘTERII………………………NAȚIONALITATEA………………………

4. NUMELE PĂRINȚILOR/BUNEILOR…………………………………………

5. LOCUL DE TRAI..................................................................................................

6. ȘCOALA………………………CLASA…………………………………

7. TRANSPORTUL LA ȘCOALĂ...........................................................................

8. CEL MAI APROPIAT SPITAL............................................................................

9. APARȚII UNEI RELIGII? …… DA……NU

DACĂ DA, CARE……………………………….

10. LIMBA MATERNĂ /VORBITĂ ÎN FAMILIE/…………….

LIMBA VORBITĂ LA ȘCOALĂ……………………………

11. ACTIVITĂȚI ÎN TIMPUL LIBER.........................................

SPORT, HOBBY………………………..

LOCUL PREFERAT PENTRU JOC.................................

MELODIA/CÂNTECUL PREFERAT………………………..

CARTEA PREFERATĂ…………………………………

PROGRAMUL TV PREFERAT…………………….

12. CÎND AI AUZIT PRIMA DATĂ DESPRE DREPTURI ȘI

RESPONSABILITĂȚI...........................................................................................

..............................

13. SEMNĂTURA……………………………………………………………………

……………………

14. ALTERNATIV, PLASEAZĂ AICI FOROGRAFIA TA, AMPRENTA

(ELE) ÎN BOXĂ

SEMNĂTURA PĂRINTELUI/TUTORELUI

……………………………………………………..

TEMA 2.TU ȘI EU

FIȘA DE LUCRU 2.

NUME……………………………………………………………….

DATA………………………………..

INTERVIUL

1. CUM TE NUMEȘTI?

..........................................................................................................................

2. CE ROL ÎNDEPLINEȘTI ÎN ȘCOALĂ?

.............................................................................................................................................

.........................

3. DE CE ÎȚI PLACE LUCRUL PE CARE ÎL FACI? CE NU-ȚI PLACE?

CEL MAI MULT:

.............................................................................................................................................

.................

.............................................................................................................................................

...............

CEL MAI PUȚIN: .............................................................................................................................................

.................

.............................................................................................................................................

..............

4. CUM EȘTI PRIVIT DE CELELALTE PERSOANE DIN COMUNITATEA

ȘCOLARĂ?

.............................................................................................................................................

.........................

.............................................................................................................................................

.........................

5. CE CREZI CĂ AȘTEAPTĂ EI DE LA TINE?

.............................................................................................................................................

.........................

.............................................................................................................................................

.........................

6. CE AM PUTEA FACE NI SAU ALÂI COPII DIN ȘCOALĂ PENTRU A-ȚI

FACE MUNCA MAI UȘOARĂ ȘI MAI PLĂCUTĂ?

.............................................................................................................................................

.........................

.............................................................................................................................................

.........................

NUMELE

INTERVIEVATULUI.......................................................................................................

.........

SEMNĂTURAPERSOANEI CARE REALIZEAZĂ

INTERVIUL:..........................................................

DATA:.................................................................................................................................

..............................

SEMNĂTURA

PĂRINTELUI/TUTORELUI.............................................................................

TEMA 3. DECLARAȚIA UNIVERSALĂ A DREPTURILOR OMULUI

FIȘA DE LUCRU 3.1.

NUMELE………………………………………

DATA………………………………………

AFFABETUL DECLARAȚIEI UNIVERSALE A DREPTURILOR OMULUI

AFFABETUL DECLARAȚIEI UNIVERSALE A DREPTURILOR OMULUI

A /Ă, Â/ ARESTAT, ARBITRAR (ARTICOLUL 9)

ACUZARE (ARTICOLUL 10)

APĂRARE (ARTICOLUL 11)

AZIL (ARTICOLUL 14)

B BUNĂSTARE (ARTICOLUL 25)

C CONȘTIINȚĂ (art.1)

CULTURĂ (ARTICOLUL 27)

D DEMNITATE

DIFERENȚE (ARTICOLUL 2)

E EGALITATE (ARTICOLELE 1 ȘI 2)

F FIINȚE UMANE, FRATERNITATE

(ARTICOLUL 1)

G GUVERN (ART.21)

H HRANĂ (ARTICOLUL 25)

I/Î/ ÎNTREBARE (ARTICOLUL19)

J JUSTIȚIE (ARTICOLELE 6 ȘI 7)

/K/

L LIBERTĂȚI (ARTICOLUL 2)

LEGAL (ARTICOLUL 16)

LOCUINȚĂ (ARTICOLUL 25)

M MEMBRU (ARTICOLUL 22)

MUNCĂ (ARTICOLUL 23)

MORAL, MATERIAL (ARTICOLUL 27)

N NAȚIONALITATE (ARTICOLUL 15)

O OPINIE (ARTICOLUL19)

P (A) PROCLAMA, POLITIC

(ARTICOLUL 2)

PEDEAPSĂ (ARTICOLUL 5)

PROTECȚIE (ARTICOLUL 7)

/Q/

R RELIGIE (ARTICOLUL 18)

S SCLAVIE (ARTICOLUL 4)

SUFRAGIU (ARTICOLUL 21)

SECURITATE (ARTICOLUL 22)

SINDICATE (ARTICOLUL 23)

Ş ȘCOALĂ (ARTICOLUL 26)

T TORTURĂ (ARTICOLUL 5)

TRIBUNAL (ARTICOLUL 10)

Ţ ȚARĂ (ARTICOLUL 13)

U UNIVERSAL (PREAMBUL)

V VOT (ARTICOLUL 21)

VIAȚĂ (ARTICOLUL 3)

/W, X, Y/

Z ZI (de muncă) (ARTICOLUL 24)

SEMNĂTURA



FIȘA DE LUCRU 3.2.

NUMELE………………………………………

DATA………………………………………

VALIZA HANEI

În martie 2000, o valiză a ajuns la Centul de Educație despre Holocaust din

Tokyo, Japonia. Pe valiză, cu vopsea albă, erau scrise aceste cuvinte: Hana

Brady, 16 mai 1931, și Waisenkind, din germană ”orfan”. Copiii care au văzut

această valiză aveau o mulțime de întrebări. Cine a fost Hana Brady? Ce s-a

întâmplat cu ea? Eu l-au rugat pe Fumiko Ishioka, conducătorul centrului, să-i

ajute să găsească răspunsuri.

Copiii Centrului Holocaustului, care sunt numiți "Aripile mici", au scris acest

poem și i l-au citit lui

George Brady, când acesta a vizitat Centrul în martie 2001.

Hana Brady, treisprezece ani, a fost proprietaral acestei valize.

Cincizeci și cinci de ani în urmă, 18 mai, 1942, la două zile după ce Hana a

împlinit vârsta de 11 ani–

ea a fost la Terezin, in Cehoslovacia.

23 octombrie 1944, tixită într-un marfar, ea a fost trimisă la Auschwitz.

Ea a fost dusă imediatîn camera de gazare.

Oamenilor li s-a permis să ia cu dânșii o singură valiză.

Mă întreb ce a puns Hana în valiza ei.

Hana ar fi împlinit șaizeci și nouă de ani astăzi, dar viața ei s-a oprit atunci când

a împlinit treisprezece ani.

Mă întreb cum era Hana.

Câteva desene făcute la Terezin, acestea sunt singurele lucruri pe care ni le-a

lăsat.

Ce ne spun aceste desene?

Amintiri fericite ale familia ei?

Vise și speranțe pentru viitor?

De ce a fost ucisă?

A fost un singur motiv.

Sa născut evreu.

Nume: Hana Brady. Data nașterii: 16 mai 1931. orfană.

Noi, AripeleMici, le vom spune fiecărui copil din Japonia ce i s-a întâmplat

Hanei.

Noi, AripileMici, nu vom uita niciodată ce li s-a întâmplat celor un milion și

jumătate copii evrei.

Noi copiii pot face oschimbare și aduce pacea în lume

Astfel încît Holocaustul să nu se mai întâmple.

CU PERMISIUNEA LUI George Brady and David Brady.

SEMNĂTURA



FIȘA DE LUCRU 3.3.

NUMELE………………………………………

DATA………………………………………

AXA DREPTURILR OMULU

Când? Unde? Cine şi Ce?

2200

î.e.n.

Imperiul

Persan

Împăratul Persiei a creat primul cod legal scris, numit

Codul Hammurabi. Acesta promitea că justiţia va

prevala în regat şi va fi promovat binele oamenilor.

1300

î.e.n.

Egipt Moise, liderul şi profetul evreilor, primeşte şi

propovăduieşte cele 10 porunci la muntele Sinai.

600

î.e.n.

India Buddha propovăduieşte moralitatea, respectul pentru

viaţa omului, non-violenţa şi conduită corectă.

500

î.e.n.

Grecia Grecii Antici utilizează cuvintele ISOGORIA ceea ce

înseamnă “libertatea de exprimare” şi cuvântul

ISONOMIA ceea ce înseamnă “egalitatea în faţa

legii”

400

î.e.n.

China Mozi, filosoful, călătoreşte prin China în încercarea de

a stopa liderii care intenţionau să pornească războaie.

1 e.n Palestina Isus Hristos propovăduieşte egalitatea, toleranţa,

iertarea şi dragostea printre oameni.

500 Arabia Muhammad Ibh Abdullah, fondatorul Islamului,

propovăduieşte că unicul dumnezeu adevărat, Allah,

e.n. Saudită este plin de compasiune, pacifist şi just. Învăţăturile

sale sunt înscrise în sfântul Coran.

1215

e.n.

Anglia Regele John a Angliei semnează Magna Carta. Aceasta

oferă drepturi, în principal, baronilor feudali. Carta, de

asemenea, prevede că o persoană poate fi întemniţată

sau exilată doar dacă legea prevede acest lucru.

1787;

1789

SUA

Franţa

Constituţia Americană apără libertatea de exprimate,

libertatea religiei şi a întrunirilor paşnice. În acelaşi an,

în Franţa Adunarea generală aprobă Declaraţia

Drepturilor Omului şi ale cetăţeanului. Aceasta declară

că “toţi oamenii se nasc liberi, rămân liberi şi egali în

drepturi”.

1848 Karl

Marx

În 1848 Karl Marx publică Manifestul Partidului

Comunist. În această lucrare el solicită respectarea

drepturilor muncitorilor şi eradicarea sărăciei.

1863 SUA Ca urmare a Războiului Civil din SUA, a fost abolită

sclavia.

1893 Noua

Zeelandă

Noua Zeelandă devine prima ţară din lume care oferă

femeilor dreptul la vot.

1916-

1945

India Gandhi propovăduieşte nonviolenţa. El promovează

idea egalităţii şi înţelegerii dintre locuitorii Indiei.

1945 După Războiul II Mondial (1939-1945), este creată

Organizaţia Naţiunilor Unite cu scopul de a “reafirma

încrederea în drepturile fundamentale ale omului, în

demnitatea şi valoarea persoanei umane”. Este

elaborată Declaraţia Universală a Drepturilor Omului,

care este acceptată de ONU în 1948.

1961 Este fondată Amnesty International, una din cele mai

mari mişcări globale, care promovează drepturile

omului în lume.

1989 Naţiunile Unite adoptă Convenţia pentru Drepturile

Copilului.

1994. Africa

de Sud

În Africa de Sud sunt organizate primele alegeri libere,

după ce a fost abolit apartheidul, sistem care prevedea

segregarea persoanelor de culoare, aceştia fiind

consideraţi o clasă inferioară.

2003 Iran Shirin Ebadi primeşte Premiul Nobel pentru Pace,

pentru munca sa în domeniul protecţiei drepturilor

femeilor şi copiilor.

TEMA 4. RESPONSABILITATEA

FIȘA DE LUCRU 4.1.

NUMELE………………………………………

DATA………………………………………

TOTUL DESPRE ”RESPONSABILITATE”

EXPLICĂ CUM ÎNȚELEGI NOȚIUNEA DE ”RESPONSABILITATE”,

COMPLETÂND SPAȚIILE LIBERE.

EU SUNT RESPONSABIL DE

FAPTUL CĂ AM ACESTE RESPONSABILITĂȚI MĂ FACE SĂ MĂ

SIMT

CUNSC PERSANĂ RESPONSABILĂ. CRED

CĂ………………………………ESTE RESPONSABIL(Ă) DEOARECE

CRED CĂ CINEVA ESTE RESPONSABIL DACĂ

SEMNĂTURA


TEMA 4. RESPONSABILITATE

NUME…………………… DATA……………………….

DREPTURILE ȘI RESPONSABILITĂȚILE MELE

DREPTURILE MELE RESPONSABILITĂȚILE MELE

AM DREPTUL LA UN NUME ȘI

CA NUMELE MEU SĂ FIE

RESPECTAT

AM DREPTUL LA VIAȚĂ

AM DREPTUL LA

NAȚIONALITATE

AM DREPTUL LA ÎNGRIJIRE ȘI

SUPRAVEGHERE

AM DREPTUL LA O LOCUINȚĂ

AM DREPTUL LA EDUCAȚIE

AM DREPTUL LA ÎNGRIJIRE

MEDICALĂ, ALIMENTAȚIE,

APĂ POTABILĂ

AM DREPTUL DE A GÂNDI

LIBER, AM DRPETUL LA

RELIGIE

AM DREPTUL LA ODIHNĂ, JOC

ȘI SĂ PARTICIP ÎN ACTIVITĂȚI

ARTISTICE ȘI RECREATIVE

AM DREPTUL DE A PRIMI ȘI

DISSEMINA INFORMAȚIE,

ATÂTA TIMP CÂT ACEASTĂ

INFORMAȚIE NU AFECTEAZĂ

ALTE PERSOANE

AM DREPTUL SĂ-MI CUNOSC

DREPTURILE

SEMNĂTURA PĂRINTELUI/TUTORELUI……………………………….


PROFESII în CUVINTE

ASISTENT(Ă MEDICALĂ)

MECANIC (Ă)

AVOCAT (Ă)

FRIZER /FRIZERIȚĂ/

EDUCATOR (E)

DOCTOR/DOCTORIȚĂ

AGRICULTOR (E)

RECEPȚIONIST/

RECEPȚIONISTĂ


FIȘA DE LUCRU 5.2.

PROFESIILE ÎN IMAGINI


FIȘA DE LUCRU 5.3. Versiune de echipă

NUMELE……………………………… DATA……………………….

Pe o bucată de hârtie fiecare echipă scrie:

1. Litera echipei

2. Numărul fiecărei afirmații

3. Procentajul care se referă la fiecare dintre afirmații

1. Procentajul persoanelor sărace din lume de gen feminin

2. Procentajul venitului mondial câștigat de femei

3. Procentajul analfabeților de gen feminin

4. Procentajul parlamentarilor de gen feminin

INDIA

5. Câte minute pe zi se odihnesc femeile? (bărbații se odihnesc 2 ore pe zi)

NIGERIA

6. Câte procente de fete urmează școala primară?

7. Câte procente de fere sunt analfabete?

ARGENTINA

8. Câte procente de femei sunt proprietare de terenuri agricole?

AFGANISTAN

9. Cîte procente de femei sunt deja căsătorite la vârsta de 15-19 ani?

Semnătura părintelui/tutorelui…………………………………………

TEMA 6. APRECIEREA DIFERENŢELOR

FIȘA DE LUCRU 6.

NUME………………………….. DATA……………......

DEȚINUTUL ȘI JUDECĂTORIL

IAN SERAILLER. /cu permisiunea lui Jane Serailler/

Deținutul se plimba, în cercuri, prin curtea închisorii.

El avea frunte încruntată si cruzime în ochi:

Nu ai putea avea încredere în el în nici o situație.

El s-a îmbrăcat în straie de judecător; și-a pus peruca și roba

Și s-a așezat în jilțul judecătorului.

Și toată lumea a spus:

"Ce frunte profundă are, ce ochi înțelepți!

Cât de deștept arată!

Ai putea avea încredere în el în orice situație!”

Judecătorul s-a așezat în jilțul judecătorului.

El avea o frunte profundăși ochi înțelepți;

Ai putea avea încredere în el în orice situație!

El s-a îmbrăcat ca un deținut; și-a pus staie de deținut.

Și se plimba, în cercuri, prin curtea închisorii.

Și toată lumea a spus:

"Ce frunte încruntată are, cîtă cruzime are în ochi!

Cât de prost arată!

Nu ai putea avea încredere în el în nici o situație!”

TEMA 7. STUDIU DE CAZ. MUNCA COPIILOR.

Puncte de vedere despre munca copiilor

Primul părinte

Anul trecut, copilul meu Jai, care are acum 13 ani, a mers la culesul fructelor la

o fermă agricolă, pentru câteva ore pe zi, după școală. În acest an, Jai a părăsit

școala și a început să lucreze cu normă întreagă la acea fermă. Deoarece Jai

lucra cu normă întreagă, familia noastră a început s-o ducă mai bine. Sunt foarte

puține locuri de munca disponibile în orasul nostru. Nu am fost niciodată la

școală sau la vreun curs de instruire specială, de aceea am avut întotdeauna un

salariu foarte mic. Niciodată nu am câștigat suficienți bani pentru a-i hrăni pe cei

4 copii ai noștri, chiar și atunci când ambii părinți lucram. Acum, datprită

faptului că Jai aduce bani în fiecare zi, putem cumpara un pic mai mult hrană,

haine noi, sau medicamente atunci când unul dintre copiii se îmbolnăvește.

Jai este la fel de puternic ca orice adult, și este perfect capabil să lucreze o zi

întreagă. În plus, consider că copiii ar trebui să ajute, să-și susțină familia lor,

așa cum au făcut-o întotdeauna copiii în societatea noastră. Sunt mândru că Jai

pentru este atât de responsabil, și sper că toți copiii mei să crească și să fie la fel

de muncitori și de încredere.

Asistentul Social

Sunt foarte preocupat de situația Jai, care la varsta de 12 a început sa lucreze

câteva ore pe zi, la culesul fructelor, la o ferma. Jai a renuntat la scoala, iar la

vârsta de 13, lucrează acum cu o normă întreagă. Această muncă îi poate afecta

sănătatea. Jai pare mereu obosit și suferă de dureri de umăr.

Aș dori ca Jai să meargă la un medic, care să-i spună ce efect pe termen lung ar

putea avea acest job asupra sănătății sale.

Eu chiar cred că acest copil ar trebui să meargă la școală, împreună cu alți copii

de vârsta lui. Jai nu are timp liber pentru a se odihni, a se juca, a se alătura unui

grup de tineri sau să i-a parte la diverse activități pentru tineri din localitatea

noastră. Aceste activități sunt importante pentru ca copiii să crească sănătoți și

să știe cum să comunice. Nici un copil de vârsta Jai nu ar trebui să lucreze

împreună cu adulții, ziua întreagă. Mulți dintre muncitorii de la fermă fumează,

consumă alcool, iar unii chiar folosesc droduri - Jai este prea tânăr pentru a

înțelege că aceste lucruri sunt periculoase.

Copilul

Sunt Jai. Am început școala la vârsta de șase ani. Când am înplinit 12 ani, am

început să lucrez la cules de fructe la o ferma. Începeam lucrul după lecții și

lucram până seara. Am făcut-o pentru că părinții mei aveau nevoie de mai mulți

bani pentru a cumpăra mâncare pentru familie.

Acum am 13 ani și am părăsit școala. Lucrez cu normă întreagă la fermă. Îmi

place mai mult să lucrez decât să merg la scoală. Mă plictisesc la școala. N-am

știut niciodată de ce trebuie să învăț lucrurile pe care ni le predau la școală. Nu

am înțeles niciodată cum m-ar ajuta lucrurile pe care le învăț la școală ca să-mi

găsesc un loc de luicru. Doresc să am un loc de muncă și să lucrez în lumea

reală și nu să stau la școală toată ziua.

Îmi plac oamenii cu care lucrez la ferma, chiar dacă aceștia sunt mai în vârstă

decât mine. Am învățat o multime de lucruri doar discutând cu dânșii. Încep

munca la șase dimineața, iau o pauză pentru prânz și apoi muncesc până seara.

Apoi cântăresc toate fructele pe care le-am cules. Primesc plapa pentru fiecare

kilogram cules, deci, cu cât culeg mai mult, cu atât mai mult am de câștigat.

Apoi primesc banii și-i duc părinților. Apoi iau cina. Mă duc direct la pat, astfel

încât să mă odihnesc pentru ca să pot lucra a doua zi.

Al doilea părinte

Anul trecut, copilul meu Jai, care are acum 13 ani, a început să lucreze la culesul

fructelor la o fermă. Lucra câteva ore pe zi, după lecții. În acest an, Jai a părăsit

școala și a început să lucreze cu normă întreagă la fermă.

Nu-mi doresc ca Jai să lucreze cu normă întreagă. Ar fi mai bine pentru noi toți

dacă Jai ar merge la școală. Toată lumea știe că copiii care termină școala pot

obține locuri de muncă mai bune și pot câștiga mai mulți bani. Dacă Jai ar

termina scoala si ar obtine un loc de muncă bun, familia noastră ar avea bani în

plus.

Jai primea note foarte bune în primii ani de școală. Anul trecut notele au fost

foarte mici.

Dar profesorii întotdeauna au spus că Jai ar putea fi cel mai bun elev, ar putea

chiar să meargă la universitate. Am sperat că Jai ar putea fi un exemplu pentru

copiii noștri mai mici, dacă ar învăța sârguincios și ar merge la școală. Nu vreau

ca ceilalți copiii ai mei să urmeze exemplul lui Jai și să abandoneze școala

pentru a merge la cules fructe. Îmi iubesc copiii; vreau ca Jai, și ei toți, aă aibă

un viitor mai bun.

TEMA 8. CONFLICT ȘI DIALOG

FIȘA DE LUCRU 8.

ESTE BINE CA COPIII SĂ FIE VĂZUȚI ȘI SĂ NU FIE AUZIȚI?

NU!

1.Copiii au dreptul la exprimare și de a fi ascultați când sunt luate decizii

care îi vizează.

2. Nu întotdeauna adulții știu, spun, sau fac ceea ce este cel mai bine pentru

copii.

3. Adulții nu știu cum este să fii copil în acets moment. Ei sunt depășiți de

timp. Este foarte important ca adulții să încerce anumite lucruri. Și ceea ce

contează pentru copii.

4. Copiii nu trebuie să vorbească ca și adulții. E datoria adulților ca să facă

tot posibilul pentru a înțelege ce spun copiii. Iar dacă copiii doresc să-i

ajute pe adulți să adudă ceea ce au de spus, adulții ar trebui să le dea

această șansă.

5. Doar pentru faptul că copiii au dreptul de a fi auziți, aceasta încă nu

înseamnă că trebuie să se implice. Aceasta înseamnă că ei trebuie să aibă

șansa să se exprime dacă asta-și doresc.

TEMA 8. CONFLICT ȘI DIALOG

FIȘA DE LUCRU 8.

ESTE BINE CA COPIII SĂ FIE VĂZUȚI ȘI SĂ NU FIE AUZIȚI?

DA!

1. Dar părinții și tutorii copiilor sunt cei care ar trebui să le protejeze acest

drept, vorbind în locul copiilor.

2. Copiii nu sunt atât de deștepți încât să aibă idei care sunt cu adevărat noi

și utile. Ce lucruri noi ar putea învăța adulții de la copii?

3. Copiii nu se pot exprima și explica lucrurile la fel de bine ca adulții. Eu nu

vorbesc ca adulții. Ei nu au suficiente cuvinte pentru a exprima ceea ce

doresc să exprime.

4. Nu toți copiii doresc să se exprime, chiar dacă se vorbește despre ceva

care-i vizează. și oricum, aceasta i-ar face pe copiii să crească prea

repede.

5. OK, să zicem că le permitem să spună ceea ce gândesc. Ce urmează?

Chiar crede cineva că adulții o să ia în serios opiniile și ideile copiilor?

TEMA 9. PROMOTORII DREPTURILOR COPILULUI.

FIȘA DE LUCRU 9

NUMELE………………………………………..

DATA…………………………………………..

INFO DESPRE OMBUDSMAN

TEMA 10. ACȚIONĂM

FIȘA DE LUCRU 10.1

Acțiuni la St Vincent de Paul

După ce elevii s-au familiarizat cu noțiuni din drepturile omului, elevi din cl.6a

de la școala St. Vincent de Paul GNS, Dublin, au decis să afle mai multe despre

drepturile omului și au organizat o Zi a Drepturilor Omului. Au muncit câteva

sîptămâni. Mai jos eu descriu activitățile pe care le-au realizat:

Am vrut sa facem ceva diferit, astfel o Zi a Distracției părea modul perfect de a

transmite și altor copii

mesajul drepturilor omului. Am organizat jocuri și muzică originară din mai

mulet țări ale lumii. Și directorul

Amnesty a venit să ne vorbească despre activitatea Amnesty. Am improvizat o

închisoare și ”întemnițam” elevii care veneau în sala noastră de clasă, simulând

starea prizonierilor de conștiință.Ziua a fost extraordinară și elevii îți vor amnti

de ea încă mult timp. În următorii zece ani, ceea ce-mi voi aminti va fi melodia

IMAGINE.

Fiona McGinn

Elevii de clasa a 5-a au luat versurile unui cântec bine-cunoscut și le-au

modificat pentru a reflecta tema drepturilor omului. Toate prezentările au fost

extraordinare și câștigătorii au fost superbi. Câștigătorii au cântat melodiile lor

foarte frumos și au primit premii. Au fost abordate următoarele teme: comerțul

corect; apa potabilă; egalitatea;femeile în lume; licitație; drepturile și

responsabilitățile; foamea; munca copilului; educația; comerțul cu arme. Au fost

organizate jocuri cum ar fi: călătoria unui refugiat, scaunele muzicale, mingea la

coș, prinde cercul, lovitura. Am improvizat o închisoare lângă sala de

clasă.Eleci erau ”întemnițați”. Cei care făceau o cumpărătură, primeau un tichet

care le permitea să elibereze un prizonier. Pregătirile pentru Ziua Imaginației ne

tăiau răsuflarea. Aveam fluturi în stomac și credeam că nu mai vine ziua de 22

iunie.

Irene Dempsey

Pe pereții coridorului am afișat Declarația Universală a Drepturilor Omului și

multă altă

Informație, pentru ca toate clasele să citească. Grupul meu am fost responsabili

de tematica "Drepturi și

Responsabilități "și am fost, de asemenea, responsabili de organizarea jocului

”Călătoria unui refugiat”. De asemenea, împreună cu grupul meu, am făcut o

prezentare de modă. Fiecare persoană din clasa noastră a purtat o haină din

materiale reciclate sau o haină tradițională, dintr-o altă țară a lumii. A fost

minunat!

Claudia Murray

Grupul nostru am decis să organizăm o parada a pălăriilor,pentru clasa a doua.

Au fost confecționate pălăriitradiționale ale mai multor țări din lume. Apoi

grupul nosru, de asemenea, a organizat o expoziție cu mâncăruri tradiionale cu

tematica drepturilor omului. M-am simțit

foarte bine după acea zi pentru că toată lumea s-a distrat foarte bine iar banii

colectați vor fi utilizați pentru o cauză bună. Sunt foarte mândră că am

organizat așa zi și mi-ar plăcea să mai fac ceva similar în viitor.

Julie Donohoe

TEMA 10. ACȚIONĂM.

FIȘA DE LUCRU 10.2.

NUME…………………………………………

DATA………………………………………….

Școala Termoncanice PS

După ce copiii au aflat unele noțiuni despre drepturile omului, în special despre

drepturile și responsabilitățile pe care le avem în cadrul comunității școlare, copiii de la

Termoncanice PS au decis să facă unele cercetări despre nivelul de fericire a membrilr

comunității șclare. Au intervievat pe fiecare membru al comunității școlare - personalul

și toți copiii. I-au întrebat ce le place cel mai mult în muncasau rlul lor, care cred că este

părerea altr persoane despre dânșii, și ce cred că ar trebui să facă alte persoane pentru ca

să le facă mulca mai ușoară și mai plăcută.

Ei au adresat următoarele întrebări:

• Care este rolul tău în școală?

• Ce-și place cel mai mult în ceea ce faci? Ce nu-ți place?

• Cum crezi, ce părere au alte persoane despre tine?

• Cm crezi, care sunt așteptările celorlalți de la tine?

• Există lucruri pe care noi sau alți copii ar trebui să le facă ca să-și facă activitatea mai

simplă, mai plăcută?

Copiii, de asemenea, și-au asumat responsabilitatea de a organiza un afiș, pe care l-au

plasat care pe coridorul principal al școlii, intitulat: "Roluri și Responsabilitati ".Afișul

prezenta fotografii cu membrii comunității școlare, realizate de copii, interviuri cu

membrii comunității școlare, precum și informații despre cum a fost organizat proiectul.

Afișul de perete, creat de copii, i-a ajutat pe copii să conștientizeze ce trebuie să facă

fiecare membru al comunității școlare cu pripentru a-i face pe cei din jur să se simtă

bine și să-și îndeplinească rolurile mai simplu și mai plăcut. De asemenea, a avut un

impactasupra altor școli din țară, care au auzit despre această activitate și au decis să

organizeze proiecte similare.

SEMNĂTURA PĂRINTELUI/TUTORELUI………………….

NOTIȚE SUPLIMENTARE PENTRU PROFESORI CU REFERIRE LA

ISTORIA DREPTURILOR OMULUI

“All human beings are born free and equal in dignity and rights. They are endowed

with

reason and conscience and should act towards one another in a spirit of brotherhood”.

– Universal Declaration of Human Rights, Article 1.

Toate ființele umane au drepturi pur și simplu pentru că sunt ființe umane, cu alte

cuvinte drepturile omului sunt

"inerente" pentru dânșii, așa cum este exprimat în Declarația Univerală a Drepturilor

Omului. Cu toate acestea, aceste drepturi nu au fost întotdeauna respectate. Conceptul

de drepturi ale omului a fost provocare de-a lungul istoriei. În toate timpurile a existat o

rezistență puternică față derespectarea drepturilor omului, din partea unor oameni care

au deținut puterea, din toate colțurile lumii.Unele persane au fost reticente în acceptarea

drepturilor omului, privindu-le ca pe o amenințare la adresa puterii lor. Ei nu și-au dorit

ca cei pe care-i priveau ca fiind ma prejos decât dânșii să aibă aceleași drepturi ca și

dânșii.

Contrar credintei populare, drepturile omului nu sunt un ideal din Vest, dar,precum este

și evident din Axa Drepturilor Omului, (din Tema 3), teoria și practica protecției

drepturilor omului reflectă ideologii, mișcări și credințe care au fost evidente în întreaga

istorie umană. Unele interpretări ale drepturilor omului tind să se concentreze pe idealul

libertății individuale, rezumată de revoluțiile franceze și americane, de la sfârșitul anilor

1700. Această concepție a drepturilor omului este mult prea îngustă, deoarece exclude

tradițiile drepturilor omului din țările în curs de dezvoltare, care sunt la fel de

importante pentur a înțelege drepturile omului.De exemplu, în timp ce Occidentul s-a

concentrat pe drepturile individului, noțiunea de drepturi colectivesau drepturile întregii

comunități este mult mai dezvoltată în culturile asiatice și africane. În plus, convingerea

că toți avem responsabilități față de semenii noștri este nau centrală

în toate religiile lumii.

Toate aceste tradiții și concepții ale drepturilor omului sunt reflectate în Declarația

Universală a Drepturilor Omului, care a fost elaborată de o Comisie, ai cărei membri au

provneau dintr-o serie de culturi și perspective. În plus, drepturile femeilor și ale

minorităților etnice, care au fost disputate de-a lungul istoriei, sunt recunoscute în

Declarația Universală a Drepturilor Omului. Chiar dacă toate ființele umane au avut

întotdeauna drepturi, cadrul drepturilor omului a evoluat în timp, ofernd o protecție

sporită femeilor, comunităților etnice minoritare și copiilor, așa cum este evident din

Axa Drepturilor Omului. Cadrul drepturilor omului continuă să evolueze și prin

educarea despre importanța drepturilor omului, avem șansa de a se asigura că acesta va

continua să avanseze și nu să degradeze.

TIMPUL PENTRU REFLECTARE

1. Ce am învățat astăzi în clasă?

2.Cum m-am simțit la lecție?

3.Cum am ascultat și cum am fost

ascultat de alții?

4.Ce mi-a plăcut cel mai mult?

5. Ce aș putea face pentru a schimba

lucrurile?(de unul singur sau

împreună cu alții)

INFORMAȚII DESPRE ACTIVITATEA DE RELAXARE

Activitatea de relaxare poate fi utilizată în orice moment pe parcursul zilei cu elevii.

Poate fi foarte utilă

și un instrument de sprijin pentru a eficientiza procesul de predare și învățare. Poate

ajuta copiii să se concentreze și să reflecteze mai mult asupra problemelor discutate în

cadrul acestui manual. De asemenea, îi ajută să intre în contact cu sentimentele și

emoțiile lor.

Ați putea înceape sau finaliza fiecare lecție de educație pentru drepturile omului cu

câteva minute de activități de relaxare. Acesta pot fi, de asemenea, utilizate pentru a

ssusține începutul lucrului cu Jurnalul pentru Reflectare. Am inclus o versiune lungă și

una scurtă pentruc ca profesorul să poată alege în funcție de timpul disponibil.

Versiunea Lungă

(Uneri limbajulacstei activități poate fi considerat prea "copilăresc" pentru clasele mai

mari. Pot fi adaptate, dacă este necesar.)

Introducere.

Astăzi vom exersa anumite tipuri de activități numite exercitii de relaxare. Realizîndu-

le, acordați atenție cum se simt mușchii voștri când sunt încordați și atunci când sunt

relaxați. În primul rând, așezați-vă confortabil pe scaun. Rezemați-vă, ambele picioare

pe podea, și lasămâinile să atârne. Acum închide ochii. Urmați instrucțiunile atent,

acorde atenție corpului. Începem.

Mâinile și brațele

Imaginează-ți că ai o lămâie în mâna stângă. Acum a storci. Încearcă să stoarci tot sucul.

Simți încordarea în mână și braț în timp ce o storci. Acum las-o să cadă. Observi cum

muschii

se simt atunci când sunt relaxați. Ia altă lamaie și stoarce-o. Încercă s-o stoarci și mai

tare decât pe prima.

Așa. Foarte tare. Acum las-o să cadă și relaxeaza-te. Vezi cât de bine îți simți mâna și

brațul atunci când sunt relaxate. Încă o dată, ia o lămâie în mâna stângă și stoarce tot

sucul.

Nu lăsați nici o picătură. Stoarce tare. Bine. Acum, relaxează-te și lăsă lămâia să cadă.

(Repetați procesul pentru mâna dreaptă și braț.)

Brațe și umeri

Imaginați-vă că sunteți o pisică leneșă. Vrei să te întinzi. Întinde brațele în fața ta.

Ridica-le

deasupra capului. Înapoi. Simțiți o tragere în umeri. Ridică-le mai sus. Acum, lasă

bratele să cadă. Bine, acum le mai ridici o dată. Întinde brațele în fața ta. Ridica-le în

sus.

Trageți-le înapoi. Trage tare. Acum, lasă-le să cadă rapid. Bine. Observați cum umerii

se simt mai relaxați. De data încearcă să le întinzi mai tare. Încercați să atingeți

plafonul. Întinde-ți brațele

în față. Ridică-le deasupra capului. Împinge-le înapoi. Observați tensiunea

în brațe și umeri. Țineți bine, acum. Great. Lasă-le să cadă brusc și simte cât de bine

este să te sinți relaxat. Te simți bine și cald și leneș.

Maxilarele

Imaginați-vă că aveți în gură o gumă de mestecat gigant. E foarte greu de mestecat.

Mușcați din ea.

E complicat! Te ajută și muschii gatului. Acum relaxează-te. Lasa maxilarului liber.

Observați cât de bine se simte.Și acum începem să mestecăm guma din nou. Mușcă.

Egreu! Încearcă să-l storci printre îdinți. E bine. Acum relaxați-vă din nou. Maxilarul se

relaxează pentru că nu mai trebuie să se lupte cu guma de mestecat. Bine, încă o dată.

De această dată suntem pregătiți să rupem guma. Mușcăm. Cât de tare poți. Mai Tare.

Bine. Acum relaxează-te. Încercați să vă relaxați tot corpul. Ai învins acea gumă de

mestecat. Relaxează-te cât de mult poți.

Față și nas

Iată vine o muscă bătrână și plictisită. Imaginați-vă că tocmai a aterizat pe nas. Încercați

s-oalungați fără a folosi mâinile. Corect, încruntați nasul. Faceți cât mai multe riduri pe

nas. Sucește nasul cât de tare poți. Bine. Ai alungat-o. Acum relaxează nasul. Hopa,

iată că revine musca.

Exact pe vârful nasului. Sucește nasul din nou. Ține-l cât mai încordat. Bine, musca a

plecat.Poți relaxa fața. Observați că atunci când sucești nasul,obrajii și gura, și fruntea,

și ochii de asemenea te ajută, și ei se încrdează de asemenea. Deci când relaxezi nasul,

tot trupul tău se relaxează de asemenea, și te simți bine. Să încercăm din nou, să facem

multe riduri. Acum încordați nasul. Acum vă puteți relaxa, pur și simplu. Fața devine

relaxată, fără nici un rid. Chipul tau se simte bine și relaxat.

Burta

Hei! Iată vine un pui de elefant drăguț. Dar el vede pe unde merge. El nu te vede că stai

culcat în iarbă, și este gata să te calce pe burtă. Nu mișca. Nu aveți timp să fugi din

Calea lui. Doar pregătește-te pentru sosirea lui. Încordează burta. Încrdează mușchii

burșii foarte tare.

Ține-te așa. Se pare că pleacă în altă parte. Te poți relaxa acum. Relaxează burta. Să fie

cât mai relazată. Te simți atât de bine. Hopa, el vine din nou în direcția ta. Pregatește-te.

Încordează burta. Tare, foarte tare. Dacă el va călca pe burta ta atunci când ea este

încordată, nu vei simți nici o durere.Faceți burta tare ca piatra. Ei, iată că pleacă din

nou. Te poți relaxa acum. Așează-te jos, simte-te confortabil, și relaxează-te. Observați

diferența dintre o burtă încordatăși una relaxată. Așa vrem să ne simțim, bine, ușor și

relaxat. Nu-ți va veni a crede, dar de data aceasta el vine spre tine și nu are nici o

intenție să întoarcă din drum. Se îndreaptă direct spre tine. Incordează-te. Încordează-te

cât mai tare. Iată-l că vine. Aceasta se întâmplă pe bune. Trebuie să te concentrezi. El

trece peste tine. El te-a călcat. Acum el a plecat pentru totdeauna. Te poți relaxa

complet. Ești în siguranță. Totul este în regulă, și te poți simți bine și relaxat.

De data aceastaimaginează-și că dorești să treciprintr-un gard îngust și spetezelesunt

pline de așchii.Va trebui să te faci foarte mic, dacă ai de gând să treci printre ele. Trage

burta. Încercați să-l faceți să ajungă cât mai aptoape șe coloana vertebrală. Încearcă să

fii cât mai slab. Încordează-te. Va trebui să te strecori ptintre acest gard.Trage burta cu

putere. Simți cum atinge coloana. Ești mic și slab. Ține-te bine. Treci. Ai trecut prin

acel gard mic, îngust și plin de așchii! Te poți relaxa acum. Stai pe spate și lasă burta să-

și revină la forma inițială. Te simți bine acum. Te-ai descurcat de minune.

Picioare și Tălpi

Acum imaginați-vă că stați desculț într-o băltoacă plină cu noroi. Băgați degetele cât

mai adânc în noroi. Încercați să ajungeți cu tălpile cât mai adânc în băltoacă. Probabil o

să aveni nevie de ajutorul picioarelor. Adânciți tălpile în notoi, desfaceți degerele

picioarelor și apăsați-le în noroi astfel încât să simțiți cum noroiul trece printre ele.

Acum ieșiți din băltoaca cu noroi. Relaxați-vă picioarele. Relazați-vă degetele de la

piciare, lăsați-le libere și simțiți cât de bine e să fii relaxat. Acum mergeți înapoi în

baltă de noroi. Băgați degetele de la picioare în noroi, cât mai adânc. Muschii

picioarelor vă ajută. Apăsați cu forță. Cu putere. Încercați să uscați băltoaca. Bine.

Acum ieși din băltoacă. Relaxează-și picioarele, relaxează-și tălile, relaxează-și degetele

de la picioare. Este atât de bine să fii relaxat. Nici o tenciune. Te simți bine și înviorat.

Relaxează-te cât de mult poți. Relaxează-și trupul și totți mușchii. (La această etapă,

profesorul le spune copiilor că le va citi un poem, o istorioară, le va pune o melodie etc.

și ei vor asculta. După ce ați terminat de citit, le puteți oferi ceva timp copiilor pentru a

reflecta asupra celor citite, înainte de a merge la secțiunea concluzii).

Concluzie

Relaxează-te cât de mult poți. Tot trupul este relaxat, la fel și mușchii. În câteva minute

o să vă rog să deschideți ochii, ca să finalizăm această sesiune. Pe parcursul zilei,

încearcă să te gândești cât de bine este să fii relaxat. Uneori trebuie să te încordezi

înainte de a te relaxa, similar cum am făcut în aceste exerciții. Practică aceste exerciții

zi de zi pentru a obține mai mult și mai relaxat. Un moment bun pentru a practica aceste

exerciții seara, după ce ai mers la culcare, ai stind lumina și nimeni nu te va deranja.

Acesta te va ajuta să dormi mai bine.Apoi, atunci când te înveți să te relaxezi, este mai

simplu să te relaxezi și la școală. Amintiți-vă de elefant, sau exercițiile pentru maxilar,

sau balta de noroi, și poti sa faci exercitiile fără ca cineva să observe acest lucru. Astăzi

este o zi bună, și vî puteți relaxa. Ai muncit din greu și te simți bine. Foarte încet, acum,

deschideți ochii, mișcați mușchii un pic. Bine ați venit înapoi în clasă. Foarte bine.

Versiunea scurtă

Așezați-vă confortabil, închideți ochii și nu vă gândiți la nimic.

Acum strângeți pumnii, strângeți-i cât mai tare. Simțiți acea strânsoare – puternicâ, cât

mai puternică. Acum.

Relaxați-vă. --- Gândiți-vă acel sentiment minunat de relaxare (sau gândiți-vă la acea

minunată

senzație de libertate pentru copiii mai mici).

Strânge pumnii din nou și ridică mâinile în sus, atinge umerii. Simte senzația tăriei în

brațele tale. Simte-te puternic și api relaxează-te, gândește-te la acel sentiment minunat

de relaxare.Acum relaxează-și bratele, lasă-le să atârne în lături. Ridică umerii în sus, în

așa fel încât să încersi să atingi urechile. Încearcă să le ridici cât mai sus. Simte puterea

în umerii tăi. Simte puterea în umeri și relaxează-te. Gândește-te la sentimentul plăcut

de relaxare. (sau cred că de acest sentiment minunat de moliciune). De data aceasta

mestecă astfel încât să faci cât mai multe riduri pe față. Simte acel plăcut sentiment de

relaxare. Acum încordați mușchii abdominali. Simțiți puterea în mușchi. Simțiți

osenzație de bine și relaxați-vă, gândește-te la acel minunat sentiment de relaxare.

Împinge burtica înainte de această dată, făceți-vă arc, simte puterea în spate. Simte

această putere și apoi relaxează-te. Gândește-te la acel minunat sentiment de relaxare.

Încordează muschii picioarelor, simte acei mușchi încrdați, sinte acea putere apoi

relazează-te. Încordează brațele. Simte acea putere și relaxează-te. Gândește-te la acel

minunat sentiment de relaxare. Acum strânge degetele picioarelor. Simte acea

încordare. Simte încordarea și apoi relazează-te, gândește-te la acel minunat sentiment

de relaxare. Trage aerul în piept și ține-ți răsuflarea. Sinte tăria în plămâni. După această

respiră lent și lasă puterea să iasă din plămâni. Simte acel minunat sentiment de

relaxare.

Ține ochii închiși, vom verifica fiecare parte a corpului pentru a vedea dacă există

încordare. Gândește-te la mâini și brațe, dacă există încordare acolo, elimineaz-o. Acum

verifică umerii, gîtul si fața. Acum ar trebui să te simți relaxat și minunat, liber. Bucură-

te de acel minunat sentiment și când te simți pregătit – deschide ochii.

EVALUAREA ÎNVĂȚĂRII

Profesorii au nevoie de o serie de strategii de evaluare pentru a descoperi și de a evalua

evoluția copiilor, aptitudinile și atitudinile obținute. Astfel de strategii pot include auto-

evaluarea copiilor și o

serie de metode formale și neformale utilizate de profesor - de exemplu, lucrare scrisă,

monitorizarea

comportamentului și explorarea atitudinilor copiilor. Mai jos sunt unii indicatori de

evoluție a înțelegerii copiilor, a abilităților și atitudinilor care pot fi de ajutor în acest

modul și pe parcursul întregului an.

ÎNVĂȚARE ABILITĂȚI APTITUDINI

Evoluția înțelegerii de

către copii a drepturilor

omului poate fi evaluată

prin capacitatea lor de a:

• utiliza adecvat

vocabularul din domeniul

drepturilor omului

(e.g., necesități,vdorințe,

drepturi,

responsibilități);

• Recunoaște problemele

din domeniul drepturilor

omului și

responsabilitățile de zi cu

zi;

• Identica situații care

ilustrează conflicte ale

drepturilor omului;

• oferă exemple și

vorbesc despre

promvarea și protecția

drepturilor omului.

Evoluția abilităților

copiilor de a explora

problemele din domeniul

drepturilor omului poate

fi evaluată prin

capacitatea lor de a:

• asculta respectuos;

• comunica clar idei și

puncte de vedere;

• lucra colaborativ în

grupuri;

• propune soluții pentru

conflictele și problemele

în domeniul drepturilor

omului;

• se implica în discuții și

dezbateri cu colegii.

Evoluția atitudinilor

copiilor

De a explora drepturile

omului poate fi evapuată

prin capacitatea elevilor

de a:

• Identica atitudini care

au caracter de limitare

sau prejudecăți;

• Identifica schimbări de

atitudine;

• Reflecta asupra

atitudinii lor față de

ideile și opiniile altor

persoane;

• demonstra toleranță față

de alte persoane ale căror

opinie diferă de a lor;

• recunoaște legătura

dintre atitudini și acțiuni.

EVALUAREA ÎNVĂȚĂRII

O listă de întrebări pentru profesori

Această listă poate fi utilizată la începutil, mijlocul și sfârșitul programului , cu scopul

de a înregistra evoluția elevilor : cunoștințele, abilitățile, aptitudinile, în relație cu

conceptele cheie a acestui program.

1. În ce măsură elevii demonstrează că pot utiliza corect vocabularul în domeniul

drepturilor omului

(ex. drepturi, respnsabilități, respect, egalitate)?

Considerabil

Mediu

Minim

Nesemnificativ

Exemplificați:

______________________________________________________________________

____________________

______________________________________________________________________

____________________

______________________________________________________________________

____________________

2. În ce măsură elevii pot identifica drepturile și responsabilitățile în viața de zi cu zi?

Considerabil

Mediu

Minim

Nesemnificativ

Exemplificați:

______________________________________________________________________

____________________

______________________________________________________________________

____________________

______________________________________________________________________

____________________

3. În ce măsură elevii elevii pot identifica drepturile în conflict?

Considerabil

Mediu

Minim

Nesemnificativ

Exemplificați:

______________________________________________________________________

____________________

______________________________________________________________________

____________________

______________________________________________________________________

____________________

4. În ce măsură elevii elevii pot oferi exemple și pot discuta despre promovarea și

protecția drepturilor omului?

Considerabil

Mediu

Minim

Nesemnificativ

Exemplificați:

______________________________________________________________________

____________________

______________________________________________________________________

____________________

______________________________________________________________________

____________________

121

5. În ce măsură elevii elevii pot demonstra capacitatea de a asculta respectuos?

Considerabil

Mediu

Minim

Nesemnificativ

6. În ce măsură elevii elevii pot demonstra capacitatea de a comunica clar ideile și

punctele de vedere?

Considerabil

Mediu

Minim

Nesemnificativ

7. În ce măsură elevii pot demonstra capacitatea de a lucra în grup?

Considerabil

Mediu

Minim

Nesemnificativ

8. În ce măsură elevii demnstrează capacitatea de a propune soluii ăentru conflicte și

probleme în domeniul drepturilor omului?

Considerabil

Mediu

Minim

Nesemnificativ

Exemplificați:

______________________________________________________________________

____________________

______________________________________________________________________

____________________

______________________________________________________________________

____________________

9. În ce măsură elevii demnstrează capacitatea de a se angaja în discuții și dezbateri?

Considerabil

Mediu

Minim

Nesemnificativ

10. În ce măsură elevii demnstrează capacitatea de aidentifica atitudini de prejudecată

sau de limitare?

Considerabil

Mediu

Minim

Nesemnificativ

Exemplificați:

______________________________________________________________________

____________________

______________________________________________________________________

____________________

______________________________________________________________________

____________________

122

11. În ce măsură elevii demnstrează capacitatea de aidentifica schimbări de atitudini?

Considerabil

Mediu

Minim

Nesemnificativ

Exemplificați:

______________________________________________________________________

____________________

______________________________________________________________________

____________________

______________________________________________________________________

____________________

12. În ce măsură elevii demnstrează capacitatea de a reflecta asupra atitudinii lor față de

ideile și opiniile altor persoane?

Considerabil

Mediu

Minim

Nesemnificativ

Exemplificați:

______________________________________________________________________

____________________

______________________________________________________________________

____________________

______________________________________________________________________

____________________

13. În ce măsură elevii sunt toleranți față de persoanele ale căror atitudini diferă de ale

lor?

Considerabil

Mediu

Minim

Nesemnificativ

Exemplificați:

______________________________________________________________________

____________________

______________________________________________________________________

____________________

______________________________________________________________________

____________________

14. În ce măsură elevii recunosc legătura dintre atitudini și acțiuni?

Considerabil

Mediu

Minim

Nesemnificativ

Exemplificați:

______________________________________________________________________

____________________

______________________________________________________________________

____________________

______________________________________________________________________

____________________

IDEI SUPLIMENTARE DE UTILIZARE A ACESTUI MANUAL

DREPTURILE OMULUI ȘI RESPONSABILITĂȚILE

Desenul, Atra plastică, Design-ul etc.

Activitățile includ:

trecere în revistă a imaginilor din diverse ziare cu referire la drepturile

omului, pentru a realiza un colaj.

Realizarea și plasarea posterelor și imaginilor , care ilustrează felul în care

copiii înțeleg sau interpretează drepturi din declarația Universală a

Drepturilor Omului și Convenția Europeană privind Drepturile Copilului.

Expunerea diferitor slogane și banere ca prezintă diferite probleme, locale

sau internaționale, cu referire la drepturile omului.

Religia


Activități care contribuie la realizarea de către copii a responsabilităților

fiecărei persoane, pentru a ne asigura că fiecare se bucură de aceleași

drepturi.

Un studiu cu referile la persoane sau grupuri care au promovat drepturile

omului.

Povestirea unor istorii religioase, morale, care ilustrează diverse teme din

domeniul drepturilor omului.

Limbile


Studierea drepturilor omului prin intermediul literaturii;

Utilizarea dezbaterilor pentru a studia drepturile omului, de exemplu

copiii au dreptul de a avea și de a-și exprima opinia;

Discuții în grup despre drepturile omului;

Scrierea unui poem sau a unor istorioare scurte prin care elevii ar exprima

modul în care au înțeles drepturile omului.

Istoria


Un studiu al personalităților istorice care au susșinut drepturile omului,

de exemplu Martin Luther King, Mahatma Gandhi, Eleanor Roosevelt,

Mary Robinson, etc.

Analiza vieții copiilor pe durata diferitor perioade istorice, de exemplu

Revoluția Industrială, anii 1950, etc.

Studierea încălcărilor drepturilor omului, de exemplu, sclavia în SUA,

Aparteidul în Africa de Sud

Matematica/Informatica


Utilizarea graficelor pentru a arăta date statistice ca de exemplu,

procentajul populației globale care nu au/au avut acces la educație ,

alimentație, apă potabilă.

Colectarea datelor și computerizarea acestora

Utilizarea motoarelor de căutare pentru a explora site-uri despre drepturile

omului.

Geografie


Realizarea hărții regiunii, care ar include instituțiile care susțin drepturile

omului;

Utilizarea studiilor de caz din diferite țări pentru a studia drepturile

omului, de exemplu dreptul la alimentație, apă potabilă, adăpost.

Studierea drepturilor și responsabilităților în relație cu mediul

înconjurător.

Teatru


Jocuri de rol

Mimare

Boxa cu săpun ( copiii prezintă diferite puncte de vedere cu referire la

diverse subiecte, de exemplu accesul perosanelor cu disabilități în școală).

IDEI SUPLIMENTARE DE UTILIZARE A ACESTUI MANUAL

Studierea declarației Universale a Drepturilor Omului

Fiecare persoană are aceleași drepeturi


Studierea evenimentelor din secolul 20 (Războiul I și II Mondial) care au

marcat crearea organizației națiunilor Unite și elaborarea declarației

Universale a Drepturilor Omului.

Studierea unor probleme locale sau internaționale, cu referire la egalitate,

de exemplu, acces egal la educațuie etc.

Analiza evenimentelor locale sau internaționale care ar preveni/soluționa

unele încălcări ale drepturilor omulu, de exemplu, dreptul la un adăpost.

Studierea aspectelor vieții, care, ca și drepturile omului, sunt similare

pentru fiecare persoană, de exemplu sportul sau muzica.

Fiecare persoană are dreptul la alimentație și apă potabilă:


Studiu realizat de copii, la domiciliu, prin care ar studia de unde vine

sursa de apă, de exemplu o schemă de grup a sursei de apă, fântâni

private, etc.

Experimente științifice despre evaporare, condensare, purificarea apei.

Lecții de Educație pentru sănătate despre importanța apei în timpul unei

diete.

Studierea împreună cu elevii a faptului că milioane de persoane de pe

planetă nu au acces la o sursă de apă potabilă.

Oamenii au dreptul de a avea și de a-și exprima opinii


Activitate în formă de cerc, unde copiii ar fi încurajați să-și exprime

punctele de vedere, și să asculte punctele de vedere ale colegilor cu

referire la așa probleme precum promovarea respectului pentru obiectele

școlare și personale sau cum să îmbunătășească terenul de joc al școlii,

condițiile de desfășurare a activităților extrașcolare pentru toți membrii

comunității școlare.

Boxa de săpun - activități prin care elevii și-ar exprima punctul de

vedere cu referire la problemele școlare, ca de exemplu, uniformele

școlare sau combaterea analfabetismului.

Utilizarea boxelor pentru sugestii în sala de clasă, unde elevii ar putea

plasa ideile cu referire la anumite probleme pe care ar dori să fie

soluționate în cadrul școlii.

Dreptul de a participa la guvernarea țării și de a vota atunci când suntem adulți.


Studierea rolului alegerilor, de asemenea instituțiile și mecanismele de

guvernare.

Investigarea rolului instituțiilor internaționale și europene ( ONU și

agențiile sale) și relevanța acestora pentru ceea ce se întâmplă în șara în

care locuiesc.

Identificarea posibilităților pentru ca copiii să se implice, în calitatea lor

de cetățeni tineri, în procesele de luare a deciziilor care-i afectează, la

nivel local și național.

Fiecare persoană are dreptul de a se căsători și de a avea o familie


Discuții despre tipurile de familii (beparentamă, monoparentală, familii de

plasament etc.)

Un poster unde elevii ar plasa fotografii de familie

Realizarea arborelui genealogic

Interviuri cu membrii familiei

Invitarea membrilor diferitor grupuri etnice din localitate pentru a discuta

despre tradițiile din familiile din țările lor de origine.

Fiecare persoană are dreptul la educația primară


Lecturarea istorioarelor școlare, de exemplu Huckleberry Finn,Spre școală prin

câmpii etc.

Vizitarea altor școli din comunitate sau comunicarea cu acestea prin email.

Realizarea unui leaflet/poster cu genericul ”Școala mea”

Studierea informației despre anumite țări unde nu fiecare persoană se bucură de

dreptul la educație.

Elevii ar putea face o comparație despre cum diferă accesul lor la educație,

activitățile lor școlare de cele ale semenilor lor din altă perioadă istorică.

Eu, tu, fiecare

Documents

Transcript of Eu, tu, fiecare