Politologie Eu...

8/12/2019 Politologie Eu...

1/58

1.1 Obiectul de studiu al politologieiDeterminarea obiectului politologiei este o problem nu chiar att de simpl cum ar prea. Dificultatea

const n urmtoarele.Viaa politic contemporan este complex, extrem de dinamic, exist

numeroase tiine de studiu a societii care se afl la hotarul politicului.Politica reprezint acel

domeniu al vieii sociale n care sedesfoar viaa contient a oamenilor, de regul n mod organizat,

pentru promovarea anumitor interese care se manifest sub o multitudine de forme, precum: interese

individuale, generale, de grup social, naionale, internaionale, interese economice, spirituale, politice.

Politologia este o tiin fundamental cu rol coordinator n studiul politicului i al tiinelor politice.

Politologia poate fi definit ca disciplina care studiaz, analizeaz i descrie sistemul politic, fenomenele

politice,comportamentul politic, surprinznd legile care guverneazdezvoltarea politic a societii. Prin

urmare, domeniul de studio al politologiei l constituie realitatea politic, jalonat de

elementelesistemului politic. Ea studiaz politicul ca sistem, urmrind aspectelesale raionale,

instituionale, acionale, social-psihologice, culturale.Desemnnd trsturile generale ale vieii politice,

fenomenele, procesele care caracterizeaz viaa politic, tiina politic devinedeosebit de util pentru

nelegerea mecanismelor de conducere asocietii.Sunt rspndite de asemenea i teorii politice dup

care obiectul politologiei ar fi puterea politic, ceea ce nu poate fi ignoratsau exclus din obiectul ei.

Obiectul: -procesele si relatiile politice

1)puterea politica

2)politicul -mecanismul de functionare a institutiilor

-expertiza deciziilor politice

-cultura politica,puterea politica

-activitatea partidelor politice


2/58

1.2 Etapele constituirii si evolutiei politologiei ca stiinta

Politologia nu a apaut initial drep a stiinta distincta in raport cu celelalte stiinte social politice.O perioada

indelungata ideile despre fenomenul politic au fost incluse in lucrari cu continut

filosofoc,juridic,religios,economic..etc

Politologia se dezvolta spre o stiinta de sine statatoare in diferite etape:

1. Antichitatea-in care debuteaza ghindirea despre politici; apariia elementelor constituiente ale

gndirii politice

2. Evul-mediu-se manifesta suprematia teologiei in raport cu stiinta politica;

3. In epoca moderna se largeste sfera problematicii politologiei;

4. In epoca contemporana politologia cunoaste o dezvoltare deosebita si se contureaza ca stiinta

distincta in sistemul stiintelor politice.

Individualizarea politologiei ca tiin a nceput la mij sec XIX.

Emanciparea tiinei politice a avut loc n 2 etape:

I. mij sec XIX, vizeaz separarea politologiei mpreun cu sociologia de restul tiinelor socio-

umane

II. sf sec XIX separarea tiinei politice de sociologie, formarea ca tiin n sensul actual cu

domeniul de interes i de studiu marcat.


3/58

1.3 Rolul politologiei in R.M

Este evident faptul c n Republica Moldova tiina politic este destul de tnr, se afl la etapa deconstituire a ei.i evident putem evidenia direciile principale ce confirm ncetenirea statutuluisocial n comunitatea tiinific a politologiei n Republica Moldova dup proclamareaindependenei sale la 27 august 1991.n aspect intelectual, instituional, cultural putem spune, c

politologia n Republica Moldova este recunoscut ca disciplin tiinific i de studiu cu obiectul iproblematica sa. i-a ocupat locul su destoinic n comunitatea tiinific a rii. Este inclus nprogramele de studii n coala superioar ce contribuie la rspndirea cunotinelor politice,socializarea politic a cetenilor, formarea culturii democratice politice, dezvoltarea activismuluipolitic etc.

n Moldova s-a constituit o structur eficient de pregtire a cadrelor n domeniul politologiei,relaiilor internaionale i administraiei publice.Se editeaz literatur divers ce ine de domeniuldisciplinei.La fel apar un ir de reviste specializate.tiina politic n Republica Moldova azi esteparte integrat a tiinei politice mondiale. Deine o baz destul de serioas format pe parcursul

istoriei la izvorul creea se adap, se dezvolt politologia n ara noastr.

Societatea de azi solicit ca majoritatea cetenilor s fie familiarizaicu cunotine n domeniulpoliticii, deoarece numai n aa mod putem preveni renaterea despotismului, tiraniei,autoritarismului i totalitarismului. Republica Moldova face primii pai n direcia democratiz-rii,modernizrii sistemului politic. Din aceste considerente politologia trebuie s contribuie larezolvarea urmtoarelor sarcini primordiale:

formarea la cetenii ei a unei mentaliti raionale i democratice;

cetenii s nsueasc valorile i normele culturii politice democratice;

formarea unor asemenea caliti precum tolerana politic, arta compromisului i aparteneriatului, consensului;

evitrii sau soluionrii n mod democratic a oricrui conflict social;

contribuirea la ntrirea identitii naionale, educaia n spiritul patriotismului i statalitii;

ntrirea spiritului datoriei civice, responsabilitii fa de societate i stat.


4/58

2. Functiile politologiei

2.1 functiile de baza a politologiei

Politologia n societate exercitunele funcii prin care ea i exprim utilitatea i eficiena sa social careeste determinate de unii factori. Printre acestea putem evidenia natura puterii politice, nivelul

dezvoltrii vieii materiale, spirituale, democraiei etc. Politologia ca disciplin tiinific care are o

multitudine de legturi cu viaa societii exercit urmtoarele funcii principale:

a)Funcia teoretico-conceptual. Politologia contribuie la formarea unei concepii

despre dezvolatarea societii, mecanismele ei, relaiile reciproce din interiorul societii

organizate din punct de vedere politic i lumea nconjurtoare, locul omului n societatea

politic. Ea formeaz sistemul concepiilor, convingerilor i normelor comportamentului politic,

iar n contiina public formeaz chipul raporturilor deputere.Propune caile, mijloacele,

metodele privind organizarea i conducerea politic ct mai eficient a societii.

b)Funcia cognitiv.Permite de a cunoate lumea real, obiectiv a politicului, de a o

descrie i a-i determina particularitile,procesele, tendinele, legitile generale ce au loc nsfera politicii i a puterii viznd politicul n complexitatea sa. Politologia narmeaz societateacu noi cunotine despre realitatea politic,contribue prin aceasta la formarea unei atitudiniconcrete fa de politic, a unui comportament politic chibzuit, contient.

c) Funcia metodologic, creativ.Cunotinele acumulate de ctre politologie se

aplic n noile cercetri ale domeniului politicului,servesc ca baz teoretic pentru tiinele

politice concrete.

d) Funcia praxiologic.Politologia studiind structura general a aciunilor umane i a

condiiilor eficacitii acestora este n stare s propun soluii adecvate privind mbuntirea iperfecionarea sistemului politic.

e) Funcia prospectiv.Cunotineleacumulate de ctre politologie permit de a prognoza

mersul evenimentelor politice, de a le nelege i a adopta hotrri eficiente de dirijare nsocietate.Politologia poate prefigura modelele i alternativele de dezvoltare sociale.

f) Funcia evalutiv, axiologic.Folosind cunotinele tiinifice ale politologiei

subiecii sociali sunt n stare s aprecieze la justa valoare faptele politice: s le accepte sau s leresping.

g) Funcia de socializare.Studierea politologiei contribuie la acumularea unei

experiene de analiz a vieii politice, de apreciere critic real a celor ce guverneaz, laformarea culturii politice.Politologia contribuie astfel la formarea i dezvoltarea unei educaiicivice patriotice i politice, a contiinei de sine a individului i a societii.


5/58

2.2 Compararea functiei teoretico-prospectiva si cea normativ-axiologica

Funcia teoretico-prospectiv exprim capacitatea tiinei politice de a prevedea posibileleevoluii ale proceselor politice.Ea estevalabil pentru intervale scurte de timp, de micamplitudine idepinde de calitatea analizelor teoretice i de performanele ei explicative.

Pe cnd funcia normativ-axiologic deriv din necesitatea raportrii la o tabl de valori, arealizrii unei analize critice i chiar a propunerii unor noi valori. Prognoza politic se face nnumele unui sistem devalori, implic formularea unor judeci de valoare i o anumitierarhizare a faptelor politice,se formuleaz reguli i principii pentru comportamentul politic,pentru aciunea politic, anumite propoziii ale tiinei politice se convertesc n norme.

2.3 Proiectai prin funcia de pronosticare dezvoltarea procesului politic

din Republica Moldova

Efectund o proiectare prin funcia de pronosticare referitor la dezvoltarea procesului politicdin Republica Moldova,n opinia mea dezvoltarea proces politic trebuie s fie bazat peconcursul ideilor i a capacitilor oamenilor, nu s fie substituit prin bani,deoarece cu toii nedorim s avem un proces politic bazat pe concursul ideilor i a capacitilor oamenilor, nu s fiesubstituit prin bani. Atunci cnd procesul politic are la baz banii sau oricare alt tip de influene,sigur lucrul sta nu doar trebuie s fie constatat, dar trebuie s fie i remediat.Un proces politic

autentic ntr-o societate democratic are la baz implicarea a tot ce nseamn capacitate ivaloare.Astfel n R.M procesul politic va evolua i progresa considerabil,vizualiznd caleaprosper a marilor realizri att din punct de vedere spiritual ct i material.


6/58

3.Conceptiile principale in difinirea politologiei

3.1 Expuneti domeniul stiintei politice

Prin obiectul de cercetare si continutul sau,politologia este o stiinta ce studiaza domeniulpolitic,se afla intr-o legatura strinsa cu stiintele ce studiaza societatea.

Domeniul politic se prezinta sub trei aspecte: sistem politic, actiune politica si gndire politica,ntre acestea existnd o strnsa interdependenta.

n legatura cu momentul aparitiei domeniului politic, n lumea politologilor exista parericontroversate.

Multi politologi considera ca domeniul politic apare o data cu diferentierea sociala, cuproprietatea privata, cu aparitia de surplusuri care necesitau o activitate constienta siorganizata privind modalitatile de repartitie si de nsusire a acestor surplusuri, iar de aici unntreg sistem de organizare, gndire si activitate politica. De aceea, se considera ca domeniul

politic a aparut n momentul trecerii spre ornduirea sclavagista, cnd si fac aparitia institutiilepolitice, n special statul.

In studierea aspectului politic al vietii societatii o contributie esentiala revine si filosofieipolitice,sociologiei politice,psihologiei politice,dreptuluietc

Avnd ca obiect de studiu domeniul politic, politologia studiaz categoriile, procesele i legilespecifice acestui domeniu sub aspectele sale cele mai generale. De aceea, politologia constituiepentru domeniul politico tiin de maxim generalizare, ea studiind legile cele mai generale aleacestui domeniu, ct i categoriile i procesele legate de ele .

n prezent, n lumea contemporana, rolul domeniului politic este tot mai mare nfunctionalitatea societatii, n dezvoltarea complexelor probleme cu care se confrunta omenirea.


7/58

3.2 Deosebii concepia ,,Politologia-tiina despre putere,, de concepia

,,Politologia-tiina despre sistemul politic,,

Comparnd aceste dou concepii constatm c n esen se aseamn,ns vizavi de aceastantre ele exist i cteva deosebiri.Pornind de la concepia ,,Politologia-tiina despre putere,,rezult c politologia este tiina despre structura,distribuirea i realizarea puterii n societatea

politic,realizat prin interaciunea instituiilor puterii publice,a societii i a indivizilor.Esteo orientare destul de raspandita in cadrul gandirii politice contemporane.

Argumentul fundamental in cazul acestei orientari este acela ca puterea constituie obiectivuloricarei actiuni politice, ca aceasta se afla in centrul politicii. Si fata de aceasta orientare mareamajoritate a cercetatorilor si politologilor aduc contra argumente.Insasi notiunea de putere,definirea acesteia nu este pe deplin elucidata in stiinta politica, existand tendinta de extindere asferei acesteia si asupra unor elemente nepolitice sau dimpotriva de restrangere a acesteianumai la aspectele autoritatii.

Ceea ce privete de concepia ,,Politologia-tiina despre sistemul politic,,aici Domeniul politicse prezint sub trei aspecte:

1. sistem politic,2. aciune politic3. i gndire politic

Intre acestea existnd o strns interdependen.Domeniul politic obiect de studiu al Politologiei;raportul dintre domeniul politic si celelalte domenii ale vietii sociale .Societatea, ntr-o abordare

sistemica, reprezinta un sistem global de un fel deosebit. n raport cu celelalte sisteme globale, acestsistem are anumite trasaturi specifice care, ntr-un fel, l face unic n univers. Astfel, societateaprivita ca sistem global are la baza gndirea si actiunea omului care, pe de o parte, i da posibilitateasa se autoreflecte si reflectndu-se pe sine, reflecta ntregul univers,iar pe de alta parte i daposibilitatea sa se dezvolte pe linia progresului istoric.

b)Politicul-obiect de studiu al politologiei .Politicul in multitudinea si diversitatea formelor sale demanifestare si exprimare trebuie sa constituie obiectul de studiu al stiintei politice. Politologia esteo stiinta de sinteza, de analiza in ansamblu a politicului si politicii, a genezei, esentei proceselor,legitatilor si relatiilor specifice acestuia. Sintetizand, politologia studiaza si explica natura si esentapoliticului, geneza si dinamica lui, precum si rolul pe care il are in realitatea complexa.Evident ca

nici politologia nu este in masura sa epuizeze intreaga cercetare a politicului, dar ea este singuracare o face de la nivel de ansamblu, de sinteza si din acest punct de vedere este unica stiiinta dincadrul stiintelor politice capabila prin studiul ei, sa acopere intreaga sfera de cercetare a politicului.


8/58

3. 3.Evideniai prile negative ale concepiei ,,Politologia-tiina statului,,

Concepia ,,Politologia tiina statului,,este o orientare mai veche, ea fiind prezenta inca dinaintede Montesquieu ea aducand in sustinerea sa urmatoarele argumente: - insasi etimologia termenuluide politologie polis-stat si logos-stiinta, adica stiinta care are ca obiect de studiu statul, puterea siinstitutiile sale; - statul ar fi cea mai veche si mai importanta institutie politica a societatii, cu un rol

central in sistemul politic, fapt ce ar presupune de asemenea studiul acestuia de politologie.

O asemenea orientare nu este acceptata de cei mai multi politologi care la randul lor aduc contraargumente:

termenul initial de politologie nu avea in vedere sensul, continutul actual, ci el sereferea la politica, putere, conducere in general, iar statul era conceput si ca ocomunitate sociala, nu numai ca o institutie politica;

asa cum o dovedesc ultimele cercetari statul nu este cea mai veche institutie politicaa societatii, ea a fost precedata de altele. Chiar daca este cea mai importantainstitutie a sistemului politic, dar nu unica, importanta ei decurge tocmai dinexistenta celorlalte si interactiunea cu acestea;

statul este studiat si de alte stiinte cum ar fi cele economice, juridice, filosofice faptce ne poate conduce la ideea ca si aceste stiinte ar trebui sa aiba ca obiect de studiustatul;

politologie-stiinta a statului inseamna o ingustare nejustificata a obiectului acesteidiscipline. Importante elemente ale sistemului politic ca partidele politice, puterea,spiritualitatea politica, norma, conduita si activitatea politica ar ramane in afaraobiectului sau de studiu.Astfel aceast concepie nu poate fi considerat una

aproape de adevr n ceea ce privete studiul i apariia politologiei.


9/58

4. Politic ca fenomen social

4.1 Politica este tiina i practica de guvernare a unui stat i reprezint sfera de activitate social-

istoric ce nsumeaz relaiile, orientrile i manifestrile care apar ntre partidele politice, ntrediversele categorii i grupuri sociale, ntre naiuni.a.m.d. n vederea emanciprii conceptelorproprii, n lupta pentru putere sau supremaie ideologic etc. Politic reprezeint deasemenea

orientarea, activitatea, aciunea propriu-zis a unui partid sau a unor grupri exercitat ndomeniul guvernrii problemelor interne i externe. Totodat, poate fi definit ca ideologie cereflect aceast orientare sau aciune.

Activitatea politic se desfoar potrivit unor programe politice, care cuprind unansamblu deaciuni practice, emannd din concepia i doctrina politic, din ideologia clasei sau categorieisociale pe care o reprezint respectivul partid sau organizaie politic.Politica social definetesetul de politici publice ce urmresc realizarea proteciei sociale i a bunstrii. Politica socialstudiaz fenomene ce transcend aciunile i politicile guvernamentale: dincolo de serviciile socialepolitica social studiaz o gam larg de fenomene sociale i economice legate de bunstarea la

nivel individual, familial sau la nivelul colectivitii.


10/58

4.2 Functiile politicii

Specificu stiintei politologice determina functiile acestei stiinte in societate

1.asigurarea si stabilitatii societatii;

2.mobilizarea si eficientizarea a activitatii comune;

3.cunducere;reglare;

4.rationalizare;

5.socializare politica.

n concluzie, se poate afirma ca functiile constituie forma cea mai vie, cea mai pregnanta demanifestare a puterii politice. n viata sociala, puterea politica se obiectiveaza, n primul rnd,prin existenta si activitatea statului, dar si prin alte institutii politice sau nepolitice (partidelepolitice, grupurile de presiune, institutii cu caracter nepolitic ale societatii civile etc.).

Structura

1. Forma-structura organizationala (statul,partidele politice),precun si norme,legi,ce conferastabilitate si ii permite sa regleze comportamentul politic al cetatenilor.

2. Continutul-se exprima in obiectivele si valorile ei,in problemele ce le solutioneaza.3. Procesul-isi gaseste reflectarea in caracterul complexal activitatii politice,de manifestare si

realizare a relatiilor diferitor grupuri sociale,organizatii si indivizi.

Nivelul de organizare

Politica poate fi realizata n citeva nivele:

1. Inferiot-presupune solutionarea problemelor locale(conditii de trai,transportpublic,scoala).activitatea politica la acest nivel se realizeaza in principal deindivizi,insa o parte poate fi realizata si de catre asociatiile locale.

2. Regional-necesita interventia din partea statului.La acest nivel politica se realizeazade catre grupuri si asociatii cointeresate in dezvoltarea economica a regiunii.

3. National-este determinate de situatia statului care este principal institutie dereprezentare a tuturor resurselor existente.

4. International-principalii a subiectii ai activitatii politice sunt statele suverane


11/58

4.3 Rolul politicii in dezvoltarea societatii moldovenesti

De-a lungul anilor societatea moldoveneasc s-a dezvoltat considerabil prin intermediulpoliticii i nu numai.Rolul politicii pentru societate moldoveneasc este motivat prinrespectarea,orientarea, conducerea si pstrarea n stare de functionare a societatii pentrundeplinirea anumitor scopuri de interes general;apararea societatii mpotriva unor

agresiuni posibile sau desfasurarea de relatii politice, economice, culturale etc.

O condiie important a dezvoltrii societii este concilierea civil i cooperarea diferitelorfore social-politice, dar i consolidarea societii n ansamblu. Aceast conciliere esteposibil numai n baza unui consens larg n societate, dar i a ideilor i valorilorprimordiale.

Pentru ca politica de stat sfie realizat n interesul poporului este nevoie s se creezecondiii necesare pentru ca cetenii s aib posibilitatea s se exprime, s transmitdoleanele i propunerile sale inclusiv pn la nivelul conducerii rii, s participe laelaborarea i realizarea celor mai importante proiecte naionale. De aceea, dezvoltareaprogresiv a Republicii Moldova necesit formarea unor sisteme de contact ale statului cusocietatea civil.n procesul de dezvoltare politic, partidul n acelai timp, se prezint ca oasociaie voluntar a societii civile, o structur a societii civile, dar i ca subiect alrelaiilor cu puterea.

Succesul unei astfel de colaborri depinde de nfiinarea i activitatea partidelorresponsabile, capabile s se conecteze i s participe la elaborarea i punerea n aplicare aproiectelor guvernamentale, astfel reducnd ruptura dintre putere i societate.n condiiileunui regim politic democratic funcional gradul de participare al partidelor politice lapolitica statal este determinat de faptul ct de mare este sprijinul societii, care se exprim

prin numrul de voturi obinute n cadrul alegerilor.


12/58

5. Puterea politica

5.1 Esenta puterii politice

..Puterea politicaPuterea politic constituie unsubsistem al puterii sociale cu rol determinantn reglarea i funcionarea vieii sociale, ea reprezentnd capacitatea unor grupuri de oameni de

a-i impune voina n organizarea i conducerea de ansamblu a societii.

..Dian aspect psihologic: puterea politica este actiunea sau relatiile de liberalism(se lasa sa fiecondus)

..Din aspect gnosiologic (sau cognitive):stiinta despre cunoastere,puterea este o activitaterationala de utilizare a cunostintelor.

..Din aspect organizational: puterea politica este un mecanism,modalitate de marire aorganizarii in societate.

..Din aspect politic:puterea politica este un mijloc de realizare a influentei,mechanism prinintermediul caruia se impun ,propun,supun grupurilor mari de oameni diferitor paturi sociale,diverse idei,doctrine,programe,strategii,viziuni de dezvoltare si organizare a societatii inansamblu.

Esenta puterii poiticepoate fi inteleasa prin analiza elementelor sale component.Astfel incalitate de subiect al puterii politice poate fi poporul un organ de conducere sau o personalitatepolitica.In opinia autorilor in calitate de subiect al puterii politice apare statul,in primul rindorganelle sale si alte institutii politice,partitul politic si natiune.

Puterea se instituionalizeaz n cele mai diversedomenii, de aici i o diversitate de expresii,

care o identified putere politic, legislative, economic, judectoreasc etc. Puterea politicconstituie capacitatea de a-i obliga pe actorii unui sistem social dat s-i indeplineascobligaiunile pe carele impun obiectivele colective.


13/58

5.2 Compararea manifestarii finctiilor puterii politice

Pentru realizarea rolului su n societate puterea politic ndeplinete mai multefuncii.Acestea au un rol i mod de manifestare diferit.

Prin funciadecizional este definit principala activitate a unei autoritipolitice,care const n luarea de decizii. Acestea se traduc n mod oficial prin legi,decrete sau reglementri. Elabornd iaplicnd asemenea hotrri puterea politici manifest capacitatea de a arbitra ntre interese antagoniste i de a coordonamultiplele dimensiuni ale vieii n societate.

Funcia organizatoric const n capacitatea puterii de a stabili formeleorganizatorice cele mai adecvate i de a mobiliza grupurile sociale pentru a acionan conformitate cu programul adoptat.

Prin funcia ideologic se efectueaz propagarea valorilor programatice n scopul

atragerii de noi adepi.

Funcia coercitiv,const n aplicarea diferitor mijloace de constrngere pentru adetermina pe ceteni s acioneze n conformitate cu deciziile adoptate.

Funcia de control se urmrete modul n care linia stabilit este respectat i amsurilor cese impun, conform legii.

i funcia de pregtire a specialitilor este atribuit pentru organizarea vieiisociale n conformitate cuvoina puterii politice.

Prin intermediul acestor funcii are loc manifestarea puterii politice,care deidifer,scopul este acelai de a se afirma n societate.


14/58

5.3 Legitimitatea puterii politice,raportind-o la situatia politica din

R.M

Legitimarea puterii politice n Republica Moldova nu este nici pe departe una ideeal,nu dinconsiderentul c nu este corect elaborat,ci din motivul c societatea nu ine cont de respectareastrict a ei i uneori i exprim neglijena de a contibui la vre-o schimbare.Cu toii cunoatem cum

ar trebui s fie de fapt elaborat i respectat i ce urmrete de fapt puterea politic. In momentulactual puterea politic n R.M este axat pe :

Caracterul integrator ce consta in capacitatea pe care puterea politica o are de a-sisubordona celalalte forme ale puterii, de a se manifesta prin ele, de a le constitui dreptinstrumente prin care sa-si exprime propriile sale scopuri si interese.

Caracterul suveran. Puterea politica este singura si unica instanta suprema dintr-osocietate. In aceasta calitate ea este singura care prin institutiile sale legitime are dreptul dea lua si aplica decizii, de a exercita controlul fara amestecul sau influenta unei alte puteri dininterior, cat mai ales din exterior. Altfel spus puterea politica este suverana, unica,

indivizibila, exclusiva si inalienabila. In raport cu alte acte ale conducerii sociale, puterea politica are un caracter imperativ,

obligatoriu si ierarhic atat pentru societate in ansamblul ei cat si pentru celalalte formeparticulare ale puterii sociale. Tocmai aceste calitati-imperativitatea si obligativitatea iiasigura impunerea, randamentul si eficienta, elemente necesare oricarui act de conducere asocietatii. Puterea politica se prezinta sub forma unor centre si nuclee ale puterii.

In contextul oricarui sistem politic, statul reprezinta principalul instrument de realizare inpractica a puterii politice. Statul este cel care, prin institutiile sale, elaboreaza deciziile,legile (parlamentul), le pune in aplicare (guvernul), realizand astfel obiectivele si sarcinileputerii politice.Tot acelasi stat infaptuieste si controlul modului de aplicare in practica a

deciziilor si hotararilor puterii politice.Aceasta nu inseamna o identificare, confundare astatului cu puterea, intrucat acestea sunt elemente distincte ale sistemului politic.Fiecareioranduiri sociale, societatii ii este specific un anumit tip de putere politica.

Forma pe care o imbraca puterea politica este determinata de o serie de factori, cum ar fi:

- natura si esenta sistemului politic. In cadrul acestuia un rol important il joaca clasa sau grupulsocial pe care o reprezinta si ale caror interese, aspiratii si scopuri le fundamenteaza, legitimeaza,apara si promoveaza;

- raportul de forte dintre clase, grupuri, partide si forte politice din societate la momentul dat;-

nivelul de dezvoltare al democratismului politic.In decursul istoriei s-au constituit doua tipuri deputeri politice

- puterea politica democratica si puterea politica dictatoriala.


15/58

6.Puterea ca fenomen

6.1 Particularitatile caracteristice ale puterii politice

Privita prin prisma rolului pe care il detine in ansamblu vietii sociale,puterea constituie unatribut social in afara caruia nu poate exista activitate umana ordonata.Puterea eate un

fenomen social fundamental,care organizeaza si reglementeaza viata sociala,fixand scopulactivitatilor umane ,mijloacele pentru realizarea lor ,strategia dupa care se actioneaza inacest sens.

Puterea este in principal un fenomen politic,fiindcea mai importanta componenta ainstitutiilor politice,fiind folosita pentrumentinerea si consolidarea unei anumite ordiniisociale,pentru aigurareafunctionarii unor institutii sociale.


16/58

6.2 Stabilii deosebirile ntre izvoarele i resursele puterii

Izvoarele i resursele puterii nfieaz o serie de asemnri,ns pe lng acest fapt existntre ele i deosebiri.Resursele puterii const n acei oameni care ai dezvluit i cerectatesena lor .Resurse ale puterii se refer nu numai la organele de stat, dar i la ali subiecicare acioneaz n afara structurilor statale, i care evolueaz ca purttori ai puterii politice

n aria competenei lor. De aceea n compartimentul dat ne vom referi pe alocuri i laforele politice neguvernamentale, care n activitatea lor politic uziteaz diverse resursepolitice conform legislaiei n vigoare.

Menionm, de asemenea, c n paralel cu sintagma resurse ale puterii este folositsintagma prghii ale puterii, pe care unii autori o consider sinonim cu prima, ceea ce nise pare incorect. De menionat c n politologie i sociologie s-au conturat cteva clasificriale resurselor puterii care nu numai difer ntre ele, dar i converg pe unele poziii.Conform celei mai rspndite abordri divizarea resurselor puterii apare n felul urmtor:utilitare, coercitive i normative

1)Resurseleutilitare includ bunuri materiale i sociale necesare pentru viaa de toate

zilele. Acest gen de resurse este utilizat nu numai de forele politice aflate la putere, dar

i de cele care aspir la ea: i unele i altele tind s vin sau s se menin la putere prin

cumprarea nu numai a unor politicieni aparte, dar i a diverselor pturi ale populaiei

2)Resurselecoercitive reprezint mijloace foarte importante de asigurare a

securitii naionale, ordinii publice, drepturilor i libertilor ceteneti.

3) Resursele normativeinclud mijloacele de influen asupra lumii interne, orientrilor

valorice, convingerilor, contiinei i comportamentului omului. Subiectul puterii aplic

aceste mijloace pentru a-l predetermina pe obiectul puterii s-i accepte revendicrile i s-i

realizeze obiectivele trasate.

4) Resursele economicepresupun disponibilitatea mijloacelor materiale i

financiare necesare pentru dezvoltarea economic i asigurarea bunstrii poporului.

Izvoarele sunt acele surse din care se extrage informaia,esenaputerii,textele,documentele,manualele...iar resursele sunt acei oameni care au contribuit laacest proces....etc.


17/58

6.3 Analizai mijloacele de nfptuire a puterii n Republica Moldova.

Puterea n R.M In raport cu celelalte forme ale puterii sociale, puterea politica areurmatoarele trasaturi:

1. Caracterul integratorce consta in capacitatea pe care puterea politica o are de a-si

subordona celalalte forme ale puterii, de a se manifesta prin ele, de a le constitui dreptinstrumente prin care sa-si exprime propriile sale scopuri si interese.

2. Caracterul suveran. Puterea politica este singura si unica instanta suprema dintr-osocietate. In aceasta calitate ea este singura care prin institutiile sale legitime are dreptul dea lua si aplica decizii, de a exercita controlul fara amestecul sau influenta unei alte puteri dininterior, cat mai ales din exterior. Altfel spus puterea politica este suverana, unica,indivizibila, exclusiva si inalienabila.

3. In raport cu alte acte ale conducerii sociale, puterea politica are un caracter imperativ,obligatoriu si ierarhic atat pentru societate in ansamblul ei cat si pentru celalalte forme

particulare ale puterii sociale. Puterea politica se prezinta sub forma unor centre si nucleeale puterii.

4. Puterea politica in exercitarea atributiilor saleare un caracter relational si asimetric.

Infaptuirea puterii este o relatie sociala care impune cu necesitate cel putin doi parteneri:conducatorii sau conducerea si condusii si supunerea, adica aceia asupra carora sa seimpuna, sa se realizeze in interiorul ei.

5. In contextul oricarui sistem politic, statul reprezinta principalul instrument derealizare in practica a puterii politice.Statul este este cel care, prin institutiile sale,

elaboreaza deciziile, legile (parlamentul), le pune in aplicare (guvernul), realizand astfelobiectivele si sarcinile puterii politice.

Forma pe care o imbraca puterea politica este determinata de o serie de factori, cum ar fi:

- naturasi esenta sistemului politic. In cadrul acestuia un rol important il joaca clasa saugrupul social pe care o reprezinta si ale caror interese, aspiratii si scopuri le fundamenteaza,legitimeaza, apara si promoveaza;

- raportul de forte dintre clase, grupuri, partide si forte politice din societate la momentuldat;

- nivelul de dezvoltare al democratismului politic.

In decursul istoriei s-au constituit doua tipuri de puteri politice - puterea politicademocratica si puterea politica dictatoriala.

7. In societatile democratice, puterea politica se intemeiaza pe lege, pe drept


18/58

7.Legitimitatea si autoritatea puterii

7.1 Categorii de legitimitate si autoritate aputerii

Legitimitatea este echivalent cu credina n legitimitate, iar puterea legitim este puterea careeste considerat ca legitim.

Jean-Luc Chabot demonstreaza astfel de tipuri de legitimitate:

a) democratica (transfera institutia deciziei de la individual la colectiv si comunitar,sustineprincipiul luarii deciziilor guvernantilor in conditiile respectarii drepturilor si libertatilorcetatenesti dobandite in urma acestor transformari sociale);

b) tehnocratica (bazata pe cunoastere, competenta specializata; arta de a lua decizii in bazacompetentelor de care dispun actorii politici aflati in aceasta situatie privilegiata; legitimarea

elitelor conducatoare ca elite savante);c) ideologica (bazata pe reprezentarea subiectiva a unei ordini sociale dezirabile; conformitatea,intr-o masura mai mare sau mai mica, cu proiectiile puterii despre ordinea existenta si parametriipermisivi de schimbare).

De-a lungul istoriei s-au inregistrat trei forme de manifestare a legitimitatii politice.

Legitimitatea divina sau traditionala.Aceasta isi intemeiaza dreptul la guvernare pe ideeacaracterului sacru al puterii, a originii divine, a reprezentantului ei - de regula monarhul.

Legitimitatea carismatica.Acest tip de legitimitate al puterii se face de catre persoana carismatica

a conducatorului. Acesta sub diferite forme (duce, fuhrer, conducator, capitan, mare lider) princalitatile sale naturale exceptionale, legitimeaza puterea, se impune maselor care il acceptalegitimand astfel puterea.In aceasta situatie, legitimitatea puterii se face cu concursul si adeziuneamaselor. Calitatile morale, volitive, politice, intelectuale ale conducatorului au rolul decisiv inlegitimitatea politica.

Legitimitatea civila sau legalaa aparut in societatea moderna, odata cu democratismul politic. Ease intemeiaza pe lege, pe votul popular, pe referndum, care prin acesta legitimeaza putereapolitica.Aceasta forma de legitimitate, prin acordul majoritatii, asigura cea mai mare stabilitate si daeficienta guvernarii.

Autoritatea politiceste modalitatea concret de manifestare a puterii politice, capacitatea acesteiade a-i impune voina n societate.

Autoritatea este o relaie care poate fi analizat cel puin din dou perspective

a celui care emite un ordin sau o comand (persoan sau instituie)

a celui ce recepteaz acest ordin.

Max Weber a identificat trei surse de legitimitate pentru autoritate, cunoscute drept clasificareatripartit a autoritii.


19/58

Autoritatea tradiionaleste acceptat ntruct ea continu i sprijin prezervarea valorilorexistene.Un exemplu de autoritarism tradiional este monarhia absolut.

Autoritatea charismatic

Autoritatea charismatic

Autoritatea legal-raional

Autoritatea legal-raional are drept de constrngere n virtutea postului pe care l deine.

7.2 Demonstrai deosebirile dintre legitimitatea i autoritatea puterii i

interaciunea dintre ele

ntre legitimitate politic i autoritate politic exist o srns legtur: cu ct o putere politic estemai legitim, cu att autoritatea sa politic este mai mare. Legitimitatea reflect modul n care osocietate definete legalitatea unei guvernri i dreptul sau autoritatea acesteia de a conduce.Legitimitatea transformputerea n autoritate. Legitimitatea politica constituie un principiuconform caruia un sistem de guvernare, o putere politica se exercita pe baza unui drept conferit deguvernati, de cetateni, pe baza unor intelegeri legiferate. Prin aceasta cetatenii recunosc dreptul deguvernare al puterii politice.Legitimitatea unui regim nu poate fi recunoscuta odata pentrutotdeauna, ea trebuie supusa mereu unei revizuiri deoarece trebuie sa existe mereu o concordantaintre valorile proclamate initial si realizarile sale ulterioare.Iar autoritatea politica este modalitateaconcreta de manifestare a puterii politice, capacitatea acesteia de a-si impune vointa in societate.Este caacitatea de a obine ascultarea n absena constrngerii.Autoritatea este o putere bazatpeprestigiu, pe respect. Autoritatea presupune existena legitimitii. Autoritatea implic dreptul de acomanda, dar rmne dependent de recunoaterea sa.

Autoritatea este o relaie care poate fi analizat cel puin din dou perspective:

a celui care emite un ordin sau o comand (persoan sau instituie)

a celui ce recepteaz acest ordin.

Legitimitatea este convingerea c ordinea dat este ntemeiat, iar autoritatea apare ca o exercitarea dominaiei legitime ntr-un grup de dominaie.


20/58

7.3 Analizai autoritatea puterii politice din Republica Moldova.

Autoritatea puterii n R.M se manifest prin dreptul de a comanda,ns a rmne dependent derecunoaterea sa. Guvernul Republicii Moldova reprezint autoritatea executiv a statulu.

Autoritatea politica este o ipostaza a puterii politice; ea reprezinta modalitatea concreta de

manifestare a puterii.

Forta puterii politice este cu att mai mare cu ct autoritatea politica se realizeaza mai ales princonvingere, prin adeziunea membrilor societatii la activitatea puterii politice. Cea mai simpladefinitie a autoritatii ar putea fi: capacitatea puterii de a obtine ascultare fara constrngere.Stabilitatea societatii este legata n mod direct de forta puterii ca autoritate politica. Altfelspus,autoritatea politica este ipostaza puterii cnd se bazeaza pe forta argumentelor si nu peargumentul fortei.Autoritatea politica, fiind un drept recunoscut al puterii, este expresia unor relatiisociale si se distinge de celelalte forme de autoritate prin:

27 modalitatile sale de constituire;

28 cauzele aparitiei;

29 functia speciala;

30 aria de manifestare (societatea globala).

Experienta istorica arata ca autoritatea politica nu estenelimitata. Ea se schimba daca vine nconflict cu vointa majoritatii, caci autoritatea care nabuse personalitatea omului nu poate ducedect la declinul societatii.n concluzie, autoritatea politica apare ca vointa a grupurilor socialeaflate la conducere, vointa extinsa la scara societatii globale si prezentata ca vointa a tuturor si

deci legitima.


21/58

8.Partidele politice

8.1 factorii care au contribuit la aparitia si evolutua partidelor

Un partid politic presupune o grupare de oameni constituit pe baza liberului consimmnt, ceacioneaz programatic, contient i organizat pentru a servi intereselor unor clase, grupuri

sociale, comunitiumane, pentru dobndirea i meninerea puterii politice, n vedereaorganizrii i conducerii societii, conformcu idealurile proclamate n platforma program.

Partidele politice apar si se dezvolta in epoca moderna.Geneza lor fiind strict legata demodernizarea societatii si a democratizarii,de maturizarea societatii civile ,de crestereagradului de complezivitate a procesului politic.Se are in vedere constientizarea de catre individa faptului ca el are dreptul si poate sa se implice in exercitarea puterii politice .

n apariia i evoluia partidelor politice au contribuit urmtorii factori:

- Lupta antifeudal. (vechea clas feudal, pentru a-i apra privilegiile i interesele n lupta cu

burghezia, i-a creat i ea propriile sale partide politice;)

- Noul sistem de constituire i exercitare a puterii impus de burghezie bazat pe noi valori iprincipii

- n multe ri, partidele politice s-au nscut din cerina realizrii unor sarcini i obiective aleluptei de eliberare naional, de constituire sau desvrire a statului naional. n aceste situaii,partidele politice au fost singurele care au avut identitate proprie, cu o unitate de scopuri,interese i idei, toate grupate pe un fundament politico-ideologic acceptat i nsuit de membriisi.


22/58

8.2.Determinai tipurile de partide politice

*Conform genezei

1)Partide de creaie intern(n interiorul corpului reprezentativ/parlamentul)

2)partide de creaie extern(n afara corpului reprezentativ/parlamentul)

*Conform criteriului organizational

1)Partide de cadre.Sunt formaiuni politice formate dintr-un numr relativ mic de membri activi,dar careexceleaz prin prestigiu,carism,posibilitli financiare i aptitudini manageriale

2)partide de mas.Organizaii social-politice ce se bazez pe numrul mare de membri activi

*Conform doctrine

1)Partide liberale.Sunt formaiuni politice de dreapta ce au aprut n rezultatul modernizrii politice i adezvoltrii capitaliste a societii

2)Partide conservatoare,care se afl la baza evoluiei ideologice a organizaiilor social politicecontemporane...

3)Partide cretin-democreate.Sunt formaiuni de natur conservatorist,care la moment nu au nimic ncomun cu Biserica,ns progreamul lor politic conine anumite valori ale eticiicretine:personalitatea,solidaritatea,familia,tradiia.

4)partide social-democrate.Sunt partide socialiste de natur reformist

5)Partide comuniste.Sunt partide politice ale cror program politic au la baz nvturile lui Marx iEngels

6)partide ecologiste.Sunt partidele politice tinere,care au aprut pentru a face fa problemelor denatur ecologic ce se fac simite n societile postindustriale...

*Conform reprezentrii parlamentare

1)Partide parlamentare.Sunt partidele care n rezultatul alegerilor parlamentare reuesc s obin unanumit numr de mandate parlamentare....

2)partide extraparlamentare.Sunt formaiuni care nu se bucur de reprezentare parlamentar.

*Potrivit criteriului exercitrii funciilor de conducere

1)Partide de guvernare.Sunt partidele care exercit sau particip la exercitatea puterii politice ...

2)partide de opoziie.Partidele care nu particip i nici nu susin guvernarea.

*Potrivit criteriului teritorial administrativ

1)partide de reprezentare naional.Sunt partide care dispun de organizaii teritoriale i sprijinelectoral pe ntreg cuprinsul rii...

2)partide regionale.Sunt partidele care acioneaz doar ntr-o anumit regiune arii.


23/58

8.3 Funcionalitatea partidelor politice n societatea moldoveneasc

contemporan.

Partidul Politic serveste interesele unor clase, grupuri sociale, comunitatiumane. Aceasta inseamnaca el serveste intereselor unor anumite categorii

sociale, dar aceste interse sunt aceleasi cu ale intregii comunitati. Tocmaiaceasta este problema fundamentala, faptul ca partidul exprima vointapolitica a cetatenilor. Clasa, grupul social sunt acelea din care este alcatuitpartidul. Este normal ca acest grup sa urmareasca anumite interese siobiective, dar aceste obiective vor fi unele general evalabile pentru intreagapopulatie.Obiectivele partidelor politice sunt acelea de a dobandi si de amentine puterea politica.Din cele mai vechi timpuri partidele au urmaritcastigarea puterii politice pentru a putea astfel conduce, influenta, pentru a-si

putea impune propriul program, propria viziune despre conducerea societatii.Doar simpla dobandire a puterii nu este suficienta fara o anumita continuitate(este nevoie de timp pentru a-ti putea impune propriile convingeri). Totusiacest lucru nu trebuie sa devina permanent pentru a nu cadea in extremapartidului unic, nemaifiind asigurata alternanta la guvernare, periclitandu-seinsusiconceptul de democratie reprezentativa.Alt scop al partidului politiceste acela al organizarii si conducerii societatii. Dupa obtinerea voturilorelectoratului, devenind partid de guvernamant va dispune de parghii eficiente

prin care va putea sa-si institutionalizeze platforma, politica lui devenindpolitica de stat, astfel va impune ca vointa obligatorie societatii legilevotate.Partidul politic va conduce societatea conform cu idealurile proclamatein platforma program. Oricepartid politic odata ajuns la putere ar trebui saactioneze conform cu ceea ce si-a propus inainteaalegerilor, conform cuobiectivele expuse populatiei si pentru care aceasta i-a acordat votuldeincredere. Daca nu va face acest lucru va risca ca intr-un viitor apropiat ceicare l-au votat sa-sischimbe obtiunea (iar la urmatoarele alegeri sa nu-l mai

voteze) s-au in cel mai rau caz (dacaguvernarea este foarte departe de ceea cea promis, de vointa cetatenilor) ea poata fi confruntata cumiscari de strada detipul grevelor sau eventual al revolutiilor. In ultima varianta se poateajungechiar la inlaturarea Guvernului, deci a partidului majoritar, deoarece elnu mai reprezinta vointapoporului.


24/58

9.Particularitile eseniale i funciile partidelor politice

9.1 Explicai particularitile aseniale ale partidelor politice

1. Un partid politic nu este o comunitate ci o asociaie de comuniti

2. Un partid politic este o uniune de grupuri mici dispersate pe ntregteritoriul unei ri (asociaii locale, organizaii teritoriale, comitete locale, etc.)

3. Aceste organizaii sunt legate ntre ele prin instituii centrale sau regionalecu rol coordonator.

9.2 Determinai funciile partidelor n companiile electorale

Partidele nu i conduc campaniile electorale mereu ... n virtutea respectriiconceptului de "cetean responsabil".Ele sunt permanent supuse tentaiei dea se adapta necesitilor. Deseori, acestea prefer s "boteze" informaiilelivrate cetenilor cu promisiuni populare, renunnd s "umple paharul"cetenilor cu "un vin de calitate".n schimb, partidele se adreseaz de multeori laturii emoionale. Prin comercializarea campaniei electorale - precum iprin unele slogane parial neserioase i simplificri grobiene - exist, pe de oparte, pericolul unei depolitizri generale, iar pe de alt parte, campaniile

negative conduse de partidele democratice desfiineaz principiul att denecesar al toleranei. Chiar dac ncercarea partidelor de a se "vinde" ct maibine este de neles, ele nu ar trebui s uite nici pe perioada alegerilor ideea defair-play. Ceea ce nu nseamn n nici un caz s se team de confruntri.Alternana partidelor la guvernare este legitim i chiar necesar (...). Ea nutrebuie s nsemne ns neaprat i un "schimb de putere". A accepta acestlucru, indiferent de partidul pentru care am votat, face parte din regulile dejoc indispensabile ale democraiei.


25/58

9.3 Evideniai funciile partidului n sistemul politic totalitar

Totalitarismul este un regim politic n care puterea aparine n mod total uneipersoane sau unui grup de persoane. Spre deosebire de sistemul politic de tipmonarhie absolut sau dictatur, n regimurile totalitare distana ntre stat i

societate este practic anulat, n sensul c puterea ntrupat de stat, prinpartidul unic, ptrunde pn i n viaa particular a fiecrui cetaean.Ideologia totalitarist este opus conceptului de societate deschis.

SISTEMUL PARTIDULUI UNIC

Acest sistem se caracterizeaza prin existenta unui singur partid care este constituit si functioneazalegal ca partid de guvernamant. Motivul lipsei altor partide poate fi foarte diferit: interzicereaexpresa prin Constitutie a infiintarii altor partide sau enumerarea limitativa a conditiilor in care se

poate exercita dreptul de asociere, suspendarea sau scoaterea in afara legii a unor partide,unificarea mai multor partide intr-un singur partid, etc. In sistemul constitutional romanescsocialist, singura prevedere constitutionala referitoare la partidul politic era cea referiroare launirea celor " mai inaintati si constienti cetateni" in partidul comunist. Partidul unic este prindefinitie un partid totalitar, care acapareaza intreaga putere in stat, converteste constiintelemembrilor sai la anumite precepte demagogice prin inocularea fortata a ideologiei sale. In conditiileactuale, cand sistemul partidului unic a fost sfaramat, cel putin in Europa, viciile sale teoretice siabuzurile politice comise in numele sau pentru implantarea lui in practica si constiinta sociala, iesla iveala de la sine: partidul unic s-a identificat cu statul, devenind un Partid-Stat, liderii sai - uniidintre ei persoanlitati politice cu calitati incontestabile - au fost zeificati; activistii sai, au devenit

functionari guvernamentali, magistrati, parlamentari iar membri sai de rand au constituit o masa demanevra, aderenta lor la ideologia dominanta fiind conditionata in marea majoritate a cazurilor, denevoia naturala de conservare umana.


26/58

10. Sistemele de partied

10.1 Expunei principiilerelaiilor reciproce ale partidelor n sistemele

partinice democratice.

Gradul sporit de participare a unui segment al populatiei s-a regasit inca de la inceputul anilor 70 in

cresterea numarului de initiative civile la nivel local si regional, care aveau si continua sa aiba cascop evitarea situatiilor conflictuale si a planificarilor defectuoase. Cu ajutorul opiniei publiceurmau a fi astfel influentate deciziile luate de partide si de parlamente. Initiativele civile stimuleaza,pe de o parte, cresterea angajamentului politic, avand asadar un aport considerabil la inlaturareaapatiei care caracterizeaza unii cetateni. Pe de alta parte, majoritatea initiativelor civile au cate osingura sfera de preocupare - iar acest lucru este cat se poate de firesc, dat fiind faptul ca acestea nuau primit un mandat din partea populatiei, asa cum se intampla in cazul partidelor. Ele urmarescniste obiective relativ delimitate in spatiu si timp. Rolul initiativelor civile intr-o democratie,relatiile acestora cu partidele sunt diferite. Ele pot juca un rol strict neutru, de colaborare cu toatepartidele, ele se pot sprijini pe sustinerea unui singur partid, unele dintre ele respingand chiar si

ideea de sistem de partide in general.Partidele populare nu pot indeplini de multe ori anumiteinterese mai specifice din pricina programului mai general al acestora. Presiunea sporita a acestorprobleme -determinata de cresterea economica, de zonele intunecate ale progresului tehnic si depretentiile crescute ale oamenilor - revendica noi solutii din partea partidelor. Partidele siinitiativele civile nu sunt doua concepte care se exclud reciproc, ele mai de graba vin sa secompleteze unul pe celalalt. Initiativele civile nu sunt astfel neaparat un simptom al crizei dinsistemul politic, pentru ca o societate deschisa nu are decat de castigat de pe urma activitatiipolitice a cetatenilor sai. Ele nu anunta in nici un caz esecul democratiei partinice, chiar daca ele auavut efectul de a crea un anumit grad de nesiguranta in sanul partidelor .


27/58

10.2 Clasificai sistemele de partide dup numrul de partidelor,care lupt

pentru putere sau care influeneaz puterea .

Din punct de vedere al numarului partidelor existente pot fi distinse conventional:

a. sistemul partidului unic(monopartidismul);

b. sistemul bipartidismului;

c. sistemul pluripartidismului;

d. sistemul pluripartidismuluiin care partidele politice graviteaza in jurul unui partid politicdominant.

SISTEMUL PARTIDULUI UNICAcest sistem se caracterizeaza prin existenta unui singur partid care este constituit sifunctioneaza legal ca partid de guvernamant.Partidul unic este prin definitie un partid

totalitar, care acapareaza intreaga putere in stat, converteste constiintele membrilorsai la anumite precepte demagogice prin inocularea fortata a ideologiei sale. SISTEMUL BIPARTIDIST

Este sistemul in care puterea politica este disputata electoral ( democratic ) de catredoua partide avand baze sociale si forta politica echivalente. Nu conteaza daca alaturide acestea, exista si alte forte politice, mai mult sau mai putin semnificative.

PLURIPARTIDISMULSe numeste sistem pluripartit, sistemul in care exista mai multe partide cu fortaaproximativ egala care isi disputa, in functie de optiunea electoratului, locul si rolul departid de guvernamant.Caracterul de pluripartit nu este conferit de simpla existenta a

mai multor partide. Esential este ca acestea sa fie aproximativ la fel de puternice.Alaturi de aceste partide pot exista alte numeroase formatiuni politice mai micireprezentate sau nu in parlament.

10.3. Proiectai un sistem partinic n .R.M. dup carcterul relaiilor

dintre partied


28/58

11.Pluripartitismul

11.1 Determinai esena Pluripartitismul

Se numeste sistem pluripartit, sistemul in care exista mai multe partide cu fortaaproximativ egala care isi disputa, in functie de optiunea electoratului, locul si rolul de

partid de guvernamant.Caracterul de pluripartit nu este deci conferit de simplaexistenta a mai multor partide. Esential este ca acestea sa fie aproximativ la fel deputernice. Alaturi de aceste partide pot exista alte numeroase formatiuni politice maimici reprezentate sau nu in parlament. Practic, acestea nu au acces la exercitareaputerii deoarece nu au o baza sociala larga.

Acest sistem favorizeaza disputa electorala intre partide, obligandu-le la permanentaadaptare a programelor lor politice la cerintele sociale ale electoratului, la un efortpermanent pentru a- si spori credibilitatea. Pe de alta parte, cetatenii au posibilitateade a alege cel mai bun partid politic. Dapartajarii intre partide ii corespund

diferentierea electoratului in functie de aderenta lor la un anumit partid. In acest fel,vom gasi un electorat stabil sustinand acelasi partid, diferentiat de un alt electorat lafel de stabil dar care sustine alt partid.

11.2 Stabilii prile pozitive i negative ale pluripartitismului

Se tie, c ntr-o societate democratic , diversitatea este acceptat i respectat.Cetenii se grupeaz n diferite organizaii i asociaii, precum sindicatele, partidelepolitice i alte organizaii ninguvernamentale, pentru a-i face cunoscute interesele iaspiraiile cnd se adopt .deciziile . Existena i aciunea mai multor organizaii care

mobilizeaz cetenii pentru a-i apra interesele se numete pluralism.Pluralismul presupune :- recunoaterea diferenelor socio-culturale ;

- condiii pentru meninerea i afirmarea acestor diferene ;

- reprezentarea diferenelor la nivelul factorilor de decizie..

De cele mai multe ori exist pluralism de :

opinie ;

- valori ;

- organizaii.

Avantajele pluripartidismului Dezavantajele pluripartidismului- posibilitatea de a alege ntre

diferite opinii ;

- rivaliti i tensiuni generate de

competiia politic;

- critica celor aflai la conducere; -bani cheltuii i timp consumat;

- alegeri libere; - confuzie;

- mpiedicarea apariiei dictaturii; - intrig i ur;

- diferen la nivelul factorilor

de decizie.

- lipsa de unitate la nivelu societii.


29/58

11.3. Evoluai rolul pluripartitismul n societatea moldoveneasc

contemporan

Rolul partidelor politice n procesul democratizrii Republicii Moldova poatefi dezvluit mai lesne dac nelegem democraia cainstituionalizare a

libertii. Dezvoltarea partidelor i a democraiei n Moldova are drept punctde pornire Micarea de renatere naional, care la rndul su a fost generatde politica restructurrii .La puin timp dup obinerea libertii, cnd anceput s se nruteasc dramatic condiia social i material a populaiei,s creasc tensiunile interetnice etc., majoritatea absolut a cetenilormoldoveni a nceput s manifeste nostalgie dup paradisul sovietic pierdut.

n Moldova procesul formrii pluripartidismului a avut un caracter

expluativ, impulsiv. Numai pe o perioad de timp foarte scurt n republic s-aformat un numr mare de organizaii politice.

Motivul principal al apariiei lor const n urmtoarele: n condiiilepublicitii, democratizrii vieii sociale, nempcarea maselor cu tradiionalaetatizare a organizaiilor social-politice care s-a petrecut, politizarea n ceamai mare parte a societii, ce a i adus la natereamultor partide politice iorganizaii social-politice.

n acesta i const esena sistemului pluripartidist, care a atins un nivelanumit al standardului european.


30/58

12.Monopartitismul

12.1 Determinai esena monopartitismului

Monopartidismul-

fundamentarea vieii politice pe un singur partid politic.Exist dou situaii n care n cadrulstatului este format un singur partid politic:

1.Perioada istoric n lupta antifeudal, burghezii s-au grupat ntr-un singur partid, liberal

2. Lupta pentru clauza naional, pentru a asigura articularea de interese ct mai eficient, dar ioluciditate n viaa politic.Monopartidismul poate fi atesta i n perioade de criz.

12.2 Stabilii prile pozitive i negative ale

monopartitismului

Monopartidismul consta in fundamentarea activitatii si vietii politice din societate pe existenta sifunctionalitatea unui singur partid politic. O asemenea situatie se intalneste in imprejurari diferite,fiind generata de urmatorii factori cum ar fi:

-In cele mai multe cazuri existenta unui singur partid politic tine de momentul initial al aparitieipartidismului, in special de lupta antifeudala cand fortele progresiste de esenta burgheza s-augrupat intr-un singur partid politic, de regula liberal;

-In alte societati constituirea monopartidismului a fost legat de indeplinirea unor obiective aleluptei nationale (obtinerea independentei, unitatea nationala, inlaturarea subdezvoltarii, etc.). Inaceste situatii, fortele progresiste pentru a avea forta, unitate programatica coerenta s-au grupatintr-un singur partid politic.

-Monopartidismul se intalneste si in perioada de maxima criza, cand fortele reactionare pentru a-siinstaura propria putere, dictatura, apeleaza la sistemul unipartidist.

12.3 Evoluai rolul monopartitismului ntr-un regim politic

totalitar


31/58

13. Cultura politic

13.1 Relatai despre esena conceptului de cultur politic

Conceptul de cultur este polisemantic; n literatura de specialitate exist o marediversitate de

sensuri i semnificaii atribuite acestui termen care au fost enunate ndefiniii felurite: nominale,genetice, structurale, funcionale, istorice, psihologice,ostensive, normative etc.

Conceptul de cultura politica reprezinta dimensiunea subiectiva a sistemului politic.Cultura pol.aunei natiuni deriva din modul in care se internalizeaza si se reflecta sist. pol. in ghindirea,incunoasterea membrilor societatii,deriva din experientele pe care le au indivizii cu privire la viatapolitica.In acelasi timp,ea provine din modalitatile de apreciere a sistemului politic de catreindivizi,din pasiunile si efectele politice ale acestora.Fondatorii termenului de cultura politica serefera explicit la faptul ca aceasta este manifestarea,in forma agregata,a dimensiunilor psihologicesi subiective ale politicului,este un model formal de distribuire sociala a atitudinilorcognitive,affective si evaluative fata de sistemul politic.

Cuvntul cultur sau civilizaie, n sensulsu etnografic cel mai rspndit, desemneaz acel totcomplex ce cuprinde tiinele,credinele, artele, morala, legile, obiceiurile i celelalte aptitudini ideprinderi dobnditede om, ca membru al societii. Astfel neleas, cultura constituie un rezultataldezvoltrii mentale, spirituale i organizaionalea societii.

13.2 structura culturii politice

Cultura politic poate fi conceput ca:

> parte component a culturii i civilizaiei

> dimensiune a proceselor politice, a sistemului politic i a vieii politice n ansamblu.

Prin noiunea de cultur politic nelegem totalitateacunotinelor, valorilor, normelor,idealurilor, experienei i modalitilor de gndire de natur politic, care alimentez i asistfuncionarea sistemului politic.

Dimesiunile culturii politice:

Dimensiunea cognitivinclude informaiile, cunotinele, datele despre viaa politic

Dimensiunea social-psihologicinclude emoiile, sentimentele care vizeaz existena ifuncionarea politicului. Se pot manifesta ca: simpatie/antipatie; conlucrare,colaborare/pasivitate,indiferen

Dimensiunea normativreguli, norme care reglementez activitatea politicului

Dimensiunea axiologicvalorile politice, importante n determinarea strategiilor de aciune.


32/58

13.3 tipurile de cultur politic existente n societatea

contemporan

Tipuri de cultura politica

1.Cultura politica provinciala sau localaeste caracteristica unei regiuni, unei zone. Ea nu arecaracteristicile, dimensiunile culturii politice nationale. Nu exista o constientizare a sistemuluipolitic national, a politicii nationale. Cunostintele, datele, sentimentele, judecatile de valoare au invedere aspectul zonal, local, sunt cu prioritate orientate spre acesta. Desi nu este o caracteristicades intalnita in anumite situatii, intre interesele politice locale si cele nationale sau centrale potaparea anumite divergente, contradictii, deosebiri de opinii, aprecieri.

2.Cultura politica de suprapunere

Desi, prin dimensiunile si functionalitatea sa, ea este o cultura nationala si oamenii sunt constientide sistemul politic, de valoarea si rolul sau, ei au insa o atitudine pasiva, dezinteresata fata de

acesta. Marea majoritate a subiectilor sociali nu cred, nu sunt convinsi ca pot juca vreun rol inluarea hotararilor, ca pot influenta sistemul de functionare si de decizie al politicului.

3.Cultura politica participativa

Sunt culturi caracteristice societatilor democratice, ele sunt rezultatul unor acumulari deosebitecantitative, dar mai ales calitative, a unui inalt grad de cultura si civilizatie, de organizare, instructiesi educatie.

Cetatenii sunt constienti de necesitatea participarii la viata politica, ca prin aceasta ei trebuie si potsa joace un rol major in influentarea si luarea deciziilor, in functionalitatea sistemului politic. In

acest caz, membrii societatii dispun si de instructie, educatie si cultura politica necesaraparticiparii, iar societatea, la randul ei, le ofera cadrul politic adecvat acestei manifestari. Asemeneaculturii politice se intalnesc in societatile democratice dezvoltate din Europa apuseana, S.U.A., etc.

Cultura politica a unei societati nu apare intr-o forma pura, ea poate fi o mixtura a doua sau chiar acelor trei tipuri ale sale.


33/58

14. Structura culturii politice

14.1 Descriei structura culturii politice

Cultura politic are o structur complex , nglobnd mai multe elemente, precum valori,norme,

simboluri, convingeri politice. Ea ndeplinete n societate mai multe funcii importante,existndsemne specifice ale caracteristicii funcionale ale culturii politice n perioada de tranziie.

Cultura politic reflect procesul formrii i realizrii potenialului intelectual al subiecilor vieiisociale: personalitate, grup social, ptur social, clas, n activitatea social-politic, scopurile ei,mijloacele, metodele, rezultatele. Ceteanul este subiectul culturii politice.

Cultura politic poate fi conceput ca:

> parte component a culturii i civilizaiei

> dimensiune a proceselor politice, a sistemului politic i a vieii politice n ansamblu.

Prin noiunea de cultur politic nelegem totalitateacunotinelor, valorilor, normelor,idealurilor, experienei i modalitilor de gndire de natur politic, care alimentez i asistfuncionarea sistemului politic.

Dimesiunile culturii politice:

Dimensiunea cognitivinclude informaiile, cunotinele, datele despre viaapolitic

Dimensiunea social-psihologic include emoiile, sentimentele care vizeazexistena i funcionarea politicului. Se pot manifesta ca: simpatie/antipatie;

conlucrare,colaborare/pasivitate, indiferen Dimensiunea normativreguli, norme care reglementez activitatea politicului Dimensiunea axiologicvalorile politice, importante n determinarea strategiilor de

aciune.

14.2 Caracterizai subculturile politice dup V. Amelin

Subculturile politice pot avea ca suport o clas social, o etnie, o grupare religioas etc. care, prin

reacie la procesul de omologare i generalizare a valorilor politice oficiale, i edific propriile lorsisteme de valori care reprezint o sublimare a nevoilor, atitudinilor i stilului lor de via la nivelulvieii comunitare. Subculturile politice rezum concepia despre lume i via a unor colectivitinchise. Dup cum arat V. Mgureanu, ele nu se opun valorilor oficiale, nu le contest, dar instituieun fel de paralelism ntre valorile grupului, practicate i recunoscute de membrii si, i valorileoficiale, de stat, care au relevan pentru comunitile respective doar n cazurile care privescinteresul general sau naional. n orice caz, o subcultur politic are o matrice, un tipar careconfer colectivitii i organizaiei ei politice o identitate, o personalitate. Identitatea uneisubculturi politice se poate baza pe motenirea sa etnic, pe condiia sa economic, pe apartenenala o provincie i la o istorie

Subcultura politic posed o limb distinct, o simbolistic specific steaguri, steme, ceremonii,portrete ale liderilor, culori, imnuri, uniforme, mituri, lozinci, formule de salut,etc)


34/58

14.3 Evideniai rolul culturii politice n democratizarea

societii

Rolul culturii politice n societate este inestimabil. Acest rol este dublu: comunitii i ofer ostructur sistematic de valori, norme, idealuri i simboluri, care asigur funcionalitatea i

coerena instituiilor sale, n timp ce individului i pune la dispoziie cteva linii directoare pentrucomportamentul su n sfera public i cea politic. Cultura politic influeneaz mediul social ncare se afl i, firete, ea nsi este afectat de acest mediu. Formarea, funcionarea i dezvoltareaculturii politice depinde att de factori politici, ct i de unii factori extrapolitici. ntre factorii, careinflueneaz, ntr-o anumit msur, cultura politic se pot evidenia: poziia geopolitic a rii,caracterul relaiilor sociale, structura social i politic a societii, specificul culturii naionale,particularitile psihologiei naionale. Un aspect important al culturii politice este stilul corelaiilordintre societate i stat, ce se exprim att n atitudinea ceteanului fa de stat, ct i a statului fade cetean. Existenta si functionalitatea unei culturi politice, constituie o conditie esentiala infiintarea si functionalitatea unui regim politic democratic.. Ca forma de guvernare, regimul politic

democratic nu se poate realiza fara o solida cultura politica. Ea se implica atat in fundamentarea sistructurarea sistemului politic, cat si in functionalitatea componentelor sale. Eficienta functionariiunui sistem politic democratic este indisolubil legata de modul cum membrii societatii isi insusescnormele si valorile politice, cum le transpun in practica. Gradul participarii al membrilor societatiila viata politica, eficienta si responsabilitatea acestora este in mod direct legata si de nivelul lor decultura politica. In ultima instanta, cultura politica se materializeaza in participare, in actiune sicomportament politic.


35/58

15. Sistemul politic.

15.1 Distingei conceptul de sistem politic

Conceptul structura si trasaturile sistemului politic incepind cu perioada interbelica

stiintele sociale au preluat abordarea sistemica a societatii, numind-o ca un sistem socialglobal, care-i alcatuit din alte subsisteme: politic, economic, informational, cultural, militar.Dominant in sistemul social global datorita capacitatii de influentare asupra celolraltesubsisteme este sistemul politic. Principalele elemenete ale sistemului politic sunt:

1)Institutiile sistemului politic institutiile in cadrul acestui sistem se clasifica in urma a 2criteri:

dupa forma de organizare sunt statale si nestatale(organizate din initiativaprivata);

dupa caracterul politic al institutiilor sunt: politice (Parlamentul; Guvernul), partial politice (Sindicatele), nepolitice (Ligi profesionale);

2) Normele din societate au un rol de a reglementa viata sociala.

Din norme sociale fac parte:

norme juridice,

normele politice,

obieciurile,

traditiile si mentalitatea.

3)Relatiile politice in cardul sistemului politic se pot manifesta urmatoarele tipuri de

relatii politice:

interne si externe;

individuale si colective;

4)Actiunea politica de aici fac parte atit participarea cit si neparticiparea.Comportamentul politic este principalul barometru (indicator) al gradului de fustrare sau

multumire a cetatenilor;

5)Sistemul (el-ul) cultural in totalitatea sa.


36/58

15.2 Determinai elementele structurale ale sistemului

politic

Principalul element al sistemului politic il reprezinta structura statala. Insa asupra lui suntinfluente majore din partea societatii. De aceea el e numit ca o cutie neagra. Din partea

societatii, fata de sistem intervin diferite cerinte si solicitari, cum ar fi:

majorari de salarii, schimbarea cadrului legislativ/normativ, dar si exista si sustineridin partea de sistem. Din partea sistemului politic fata de societate intervin actenormative, hotariri, decizii, care reprezinta transformarea intereselor populatiei inactiuni concrete.

Sistemul politic in interiorul sau functioneaza ca sa selecteze principalele cerinte dinpartea populatiei, sa stabileasca resursele necesare, si sa elaboreze si sa adopte acte

normative, adica legi care ar transforma solicitarile in decizii.

Principalele trasaturi ale acestui sistem politic sunt urmatoarele:

1)Caracterul deschis asupra sistemului politic in pemanenta intervin cerinte din parteapopulatiei;

2)Caracterul dinamic orice sistem tinde spre perfectionare;

3)Caracterul global adica sistemul politic include si influenteaza toate elemenetele

societatii in ansamblu.


37/58

15.3 Evaluai sistemul politic din Republica Moldova

Odat cu obinerea independenei i a suveranitii, Republica Moldova a fost pus n faaunor cerine imperative i de mare necesitate de a ntreprinde, ntr-un mod radical,reformri n sistemul su nou creat n scopul de a crea un stat prosper i democrat dup un

model occidental. ns, acest scop nu a fost atins nici pn n prezent, deoarece creareainstituiilor democratice a fost tergiversat i ineficient efectuat, n rezultatul creia nu s-aputut realiza nici buna funcionare a sistemului politic i nici a celui economic dinRepublica Moldova. O problem aparte n ceea ce privete partidele politice const n aceeac n Republica Moldova nc nu este dezvoltat, la nivelul corespunztor, contiinapolitic. Acesta este i motivul de ce nu dispunem de un sistem de partide stabil, de tipulcelui american, german sau britanic. Pentru Republica Moldova este specific faptul cpartidele politice caut propria lor baz social, electoratul, ale cror interese trebuie s leapere. Ins aceste cutri snt complicate i neuniforme, deoarece structura social a

societii este variat, pturile sociale snt amestecate: pe de o parte, are loc procesuldivizrii unor pturi sociale, iar, pe de alt parte,pturile sociale, care se afl in process deformare, nu i-au determinat clar orientarea sa. Ca rezultat, avem un sitem de partidefoarte pestriat, fiind ntr-o continu schimbare i instabilitate. Fapt pe care am ncercat sa-l prezentm n lucrarea dat, care este compus din introducere, 2 capitole, concluzii ibibliografie. Scopul cercetrii const n determinarea cilor de perfecionare a sistemuluide partide n Republica Moldova n perspectiva imbuntirea nivelului politic, social,cultural i nu in ultimul rnd, cel economic. La baza metodologic i teoretic a cercetrilorau stat lucrrile fundamentale n domeniul politologiei, doctrine, cercetri ale politologilordin Republica Moldova i Romnia, precum i ale cercettorilor strini.


38/58

16. Sistemul politic democratic

16.1 Descriei particularitile caracteristice ale sistemului

politic democratic

Caracteristica fundamentala a sistemului politic democratic rezida in functionalizarea sa pe fondulsi prin integrarea valorilor fundamentale ale democratiei.Democratia se infatiseaza ca ordinepolitica si ca mod de functionare a sistemului politic in care se realizeaza dreptul poporului de a seguverna pe sine insusi. Existenta democratiei este exprimata in principiul suveranitatii poporului,ceea ce insemna ca guvernarea poate fi legitimata doar prin vointa celor guvernati.

Democratia reprezinta un sistem de institutii si relatii prin care membrii societatii actioneaza, fiedirect ca autoritate eliberatoare de politici(democratia directa), fie prin reprezentanti, careelaboreaza politica in numele celor care l-au ales(democratie reprezentativa). Concomitent seasigura prin decizii globale, evolutia directionala a societatii, mobilizand resursele umane si

materialele necesare in sustinerea deciziilor strategice pentru dezvoltarea sociala controlata,negentropica.


39/58

16.3 Evideniai rolul statului n funcionarea sistemului

politic din R.Moldova

Fcnd o retrospectiv regimului democrat, care s-a dezvoltat n Republica Moldova, trebuie despus c n doar 10 ani sistemul democrat a funcionat n 5 regimuri[5]:

1) parlamentar (27 aprilie1990 3 septembrie 1990);

2) semiprezidenial / semiparlamentar (3 septembrie 1990 5 martie 1991);

3) prezidenial (5 martie1991-29 iulie 1994);

4) semiprezidenial / semiparlamentar ( 29 iulie1994 5 iulie 2000);

5) parlamentar ( 5 iulie 2000 prezent).

Acest fapt ne demonstreaz clar de ce pn n prezent democraia n Republica Moldova nu a avutmari succese, deoarece toat energia decizional se pierdea n transformri de regimuri i deinstituii democratice.

Pe parcursul anilor de independen, Republica Moldova a lucrat mult i ntr-un mod dificil lacrearea instituiilor sale democratice cum ar fi: partidele politice, alegerile democratice, sistemullegislativ, drepturile omului, modul de guvernare etc. n prezent parc dezvoltarea acestor instituiieste n faza de ncheiere: s-a stabilit, n final, care este regimul democratic, ultimele alegeri generale,conform multor specialiti autohtoni i internaionali, s-au petrecut conform tuturor normelordemocratice, sunt garantate prin lege drepturile omului, dispunem de un sistem pluripartidist ilista ar putea fi continuat. Este cunoscut faptul c procesul de constituire a partidelor politice nRepublica Moldova este un caz particular, ce dispune de un ir de particulariti. Printre acestea am

putea meniona: lipsa unei tradiii pluraliste la nivel ideatic i organizaional, trecutul comunisttotalitar i autoritar, lipsa unei experiene n ceea ce privete independena statal.

O alt cauz const n instabilitatea partidelor politice rezid n faptul c majoritatea din ele s-auformat de sus n jos, adic n jurul unui lider carismatic, ci nu de jos n sus, membrii cruia sunt oparte din populaie, care, de fapt, i este puterea ntr-un stat democrat. O problem aparte n ceeace privete partidele politice const n aceea c n Republica Moldova nc nu este dezvoltat, lanivelul corespunztor, contiina politic. Acesta este i motivul de ce nu dispunem de un sistem departide stabil, de tipul celui american, german sau britanic. Pentru Republica Moldova este specificfaptul c partidele politice caut propria lor baz social, electoratul, ale cror interese trebuie s leapere. Am ncercat s gsesc care, totui, ar fi elementul central care ar explica problema defuncionare a sistemului democrat din Republica Moldova, i fcnd o analiz la lucrrile tiinificedin ultimii ani, consacrate sistemului politic autohton, am depistat cmajoritatea specialitilor auaceeai opinie fa de aceast problem. Este vorba despre cultura civic i cea politic, precum ide contiina politic. Nivelul culturii politice determin n mare parte calitatea i eficacitateafuncionrii sistemului politic. De fapt, cultura politic este produsul unei experiene istorice antregii societi, a crei formare necesit angajarea social a fiecrui individ, din care va rezultasociologizarea lui politic. Funcionarea democraiei n societile n tranziie necesit i o culturpolitic specific, n care anumite valori i modaliti de comportament sunt considerate onormalitate. Cu aceste rezultate de ultima vreme, putem concluziona c pentru funcionareaeficient a sistemului politic al Republicii Moldova trebuie s inem acest curs de dezvoltare ademocraiei, lsnd ca societatea i sistemul politic s se autoorganizeze n forma sa natural defuncionare.


40/58

17. Sistemul politic totalitar

17.1Definii noiunea de sistem politic totalitar;

Totalitarismul este un regim politic n care puterea aparine n mod total unei persoanesau unui grup de persoane. In regimurile totalitare distanantre stat i societate estepractic anulat, n sensul c puterea ntrupat de stat, prin partidul unic, ptrunde pni n viaa particular a fiecrui cetaean. Ideologia totalitarist este opus conceptuluide societate deschis.

17.2 2.Stabilii cauzele stabilirii sistemului politic totalitar

Critici ai totalitarismului, printre care se remarca Fr. Thom, care in lucrarea "Limba delemn" arata ca statul total sautotalitar este un sistem politic ce include intreagapopulatie este condus de o minoritate monolitica sau de un dictator diabolic, elimina prinviolenta sistematica orice rezistenta sau opozitie, incearca sa creeze printr-o pedagogieconcentrationala extinsa la ansamblul societatii "omul nou". Statul totalitar, de regula, ofuziune de stat--partid unic, distruge tesutul social,anihileaza individul, controleazainfailibil toate detaliile malignei sale inginerii societale.

Caracteristic sistemului politic totalitar este fuziunea puterilor(legislativa, executiva sijudecatoreasca), iarunitatea puterilor se identifica in fapt cu puterea personala a conducatorului.Impactul social al totalitarismului s-a rasfrant prin consecintele sale in toatecomponentele societatii.

17.3 Constituii deosebirile sistemului politic autoritar de cel totalitar

Totalitarismul este un regim politic n care puterea aparinen mod total unei persoanesau unui grup de persoane. Spre deosebire de sistemul politic de tipmonarhie

absolutsaudictatur,n regimurile totalitare distana ntre stat i societate este practicanulat, n sensul c puterea ntrupat de stat, prin partidul unic, ptrunde pn inviaa particular a fiecrui cetean. Ideologia totalitarist este opus conceptuluidesocietate deschis.Autoritarismul este o form de guvernare care implicoautoritate nelegitim, n care normeleliberale idemocratice nu sunt respectate. nregimurile nedemocratice, guvernanii s-au auto-selectat sau dac au fost alei, nu pot finlturai de la putere de ctre ceteni prin alegeri libere i competitive. ntotalitarism,regimurile respective fac uz de o anumitideologie social-cultural infailibil, prin carencearc s mobilizeze masele i care nu permitepluralismul politic.

Regimurile autoritare, neavnd la baz o singur ideologie, i justific legitimitatea prin

diverse motive, precumpatriotism saunaionalism,dezvoltare economic, justiiesocial i necesitatea de a menine ordine.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Monarhie_absolut%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Monarhie_absolut%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Monarhie_absolut%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Dictatur%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Dictatur%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Societate_deschis%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Societate_deschis%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Societate_deschis%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Autoritatehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Liberalismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Democra%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Totalitarismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ideologiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pluralismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Patriotismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Na%C8%9Bionalismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Na%C8%9Bionalismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Na%C8%9Bionalismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Patriotismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pluralismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ideologiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Totalitarismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Democra%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Liberalismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Autoritatehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Societate_deschis%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Dictatur%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Monarhie_absolut%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Monarhie_absolut%C4%83


41/58

18.Conflictul politic

18.1 Determinai esena conceptului deconflict politic.

Conflictul a fost, pe rnd, considerat discordie sau competiie (G. Simmel), "maladiesocial"(T. Parson), factor important n definirea grupurilor mici (R. Aron), procesfundamental al micrii sociale(Bruce F.Ryan). Dac ne luam dup teoriile marxiste,conflictul este expresia contradiciilor sistemului social, a luptei de clas, generatede accesul inechitabil la resurse.

Dei conflictul a fost ntotdeauna fundamental n teoria i analiza sociologica, teoria

conflictului este n general, eticheta ataatscrierilor sociologice ale oponenilordominantei structural - funcionalismului, n a doua decad, dup cel de al doilearzboi mondial. Teoreticienii conflictului subliniaz importanta intereselor n raportcu normele i valorile i modalitile n care, urmrindu-i propriul interes indiviziiau diferite tipuri de conflict, ca aspecte normale ale vieii sociale, mai degrab,dect apariii anormale sau disfuncionale. O criza economic, de exemplu poateindica existenta unui conflict de sistem, dar nu duce n mod automat la o prbuirea integrrii sociale. Conflictul politic nu se deosebete de alte procese sau fenomenesimilare, exprimnd un antagonism, o relaie opozant ntre dou sau mai multeentiti ale cror interese sunt contrarii n privina deinerii i gestionarii unor

resurse


42/58

18.2 Demonstrai tipurile i funciile conflictului politic

1. Funcia de avertizare i alarma conflictului. Conflictul joac rolul febrei care anunorganismul prezena unei disfuncii i necesitatea lurii de msuri. Conflictul poate ficonsiderat semnalul de alarm pentru o situaie dat. Dar aceast funcie nu poate suficient

pentru aciune. n cazul problematicii umane contientizarea conflictului este att deimportant nct poate fi considerat prima faz a rezolvrii lui. Existena n sine, inert aconflictului nu avertizeaz personalitatea pentru a aciona. Neglijarea conflictului,indiferena fa de acesta, atitudinea pasiv a atepta s se rezolve de la sine, negareaconflictului, respingerea acestuia sunt atitudini care nu favorizeaz ci ntrzie sau blocheazrezolvarea conflictului,in esenta evolutia.

2. Funcia de mobilizare- Acceptarea i contientizarea conflictului nu este facil ci presupuneun consum de energie psihic mare. Dar pe de alt parte conflictul este cel care motiveazfiina uman. Starea de nelinite,tensiune determinat de prezena conflictului este beneficpentrumobilizarea psihicului n vederea rezolvrii conflictului n anumite condiii:-perceperea conflictului n momentul apariiei;- acceptarea lui;- orientarea ctre rezolvareaconflictului.

3. Funcia de seleciea conflictului se refer la diferenierea i separarea conflictelorn:rezolvabile sau nu;- pozitive sau negative;- afective, cognitive, volitiv-comportamentale;a

cauzelor acestora, a consecinelor conflictului, a aspectelor pozitive ale conflictuluidifereniate de cele negative.

4. Funcia de valorificare se refer la sublinierea aspectelor pozitive ale conflictului etap careconduce la rezolvarea conflictului.

5. Funcia de dezvoltare a personalitiiprin intermediul conflictelor.Conflictul nu numai c

este inevitabil ci reprezint chiar o modalitate de depire a aspectelor vechi, rigide,inadecvate,de evolutie pe orice plan.

6. de reducere, eliminare a unor viitoare conflicte;

7. de cretere a inovaiei(noi modaliti de gndire i comportament);8. de dezvoltare a coeziunii, prin creterea ncrederii; de msurare a puterii i viabilitatii

relaiilor cu ceilali

18.3.Argumentai rolul i funcionalitatea

conflictelor politice n societile

contemporane


43/58

19.Structura i funciile statului

19.1Descriei elementele structurale ale statului

1.Simple

unitare.Se deosebste prinunitatea politica deplina,este indivizibil si presupune o puterepolitica piramidala.Conducerea se efectueaza ca o ordine juridica fundamentata pe constitutie,acarei putere se raspundeste asupra intregului teritoriu.In statul unitar cetatenia este de obiceiunica.Legislatia admite cazurile cind un cetatean al tarii noastre ca stat unitar poate fi si cetatean aaltui stat.Pentru aceasta insa este necesar de acordul republicii MD cu acel stat,care ar contineasemenea prevederi.

2.Federative---unionale-o unitatea de state unde constitutia federatie cexista cu constitutiilesubiectilor federatiei;exista dubla cetatenie;dubla structura a puterii;cind paralel cu organelefederale ale puterii exista si actioneaza si organele subectilor federatiei.Parlamentul estebicameral..,ele sunt de 2 feluri: personale si reale

3.Confederatia-caz aparte de asociere a statelor,care respecta suveranitatea membrilor sai pe arenainternationala si creeaza organisme comune,chemate sa realizeze coordonarea politicii lor inanumite domenii de activitate.

4.Republica--forma de guvernare,in care toate organele puterii supreme de stat sunt alese de catrepopor sau se constituie de catre institutia reprezentativa nationala.Exista 3 forme de guvernare: Prezidentiala Parlamentara Mixta

19.2Determinai funciile statului n societatea politic

totalitar i cea democratic

Functii interne: legislative,executive,judecatoreasca;

Externe:relatiile ce statele vecine,integrarea in organismele internationa.

19.3Analizai structura statului din Republica Moldova


44/58

20.Bipartitismul

20.1Identificai caracteristicile bipartitismului.

Este sistemul in care puterea politica este disputata electoral ( democratic ) de catre doua

partide avand baze sociale si forta politica echivalente. Nu conteaza daca alaturi de acestea,exista si alte forte politice, mai mult sau mai putin semnificative. In doctrina constitutionala seconsidera ca acest sistem este rigid daca cele doua partidepolitice sunt bine structurate dinpunct de vedere organizatoric si al disciplinei de partid - caracteristica foarte importanta pentrusuccesul unor initiative parlamentare - sau simplu, daca partidele nu pretind o disciplina strictain ceea ce priveste exprimarea votului parlamentar si tolereaza existenta unor fractiuni departid - cu efecte dezastruoase pentru procesul legislativ sau chiar pentru functia de control alparlamentului asupra activitatii guvernamentale. Acest sistem avand meritul de a favoriza unechilibru in viata politica prin succesiunea celor doua partide de guvernareeste astazi clasicilustrat de catre Statele Unite ( Partidul Democrat si Partidul Republican ) si Marea Britanie (Partidul Laburist si Partidului Conservator ).

20.2 Stabilii prile pozitive i negative al

bupartitismului.

Pri pozitive-are proprietatea de a discuta puterea politic democratic,favoriza un echilibruin viata politica prin succesiunea celor doua partide de guvernare este astazi clasicilustrat de catre Statele Unite ( Partidul Democrat si Partidul Republican ) si MareaBritanie ( Partidul Laburist si Partidului Conservator ), acest sistem este rigid.

Pri negative-poate crea conflicte ntre prile puterii,uneori democraia ncal

Politologie Eu...

Documents

Transcript of Politologie Eu...