Management

9
Managementul prin obiective (M.P.O.) Managementul prin obiective (M.P.O.) este un sistem managerial bazat pe determinarea obiectivelor până la nivelul executanţilor, care participă direct la stabilirea acestora şi pe corelarea strânsă a recompenselor şi respectiv a sancţiunilor, la nivelul realizării obiectivelor prestabilite. Efectele pozitive ale (M.P.O.) creşterea realismului obiectivelor organizaţiei economice şi a componentelor sale; nivelul înalt de motivare a personalului pentru realizarea obiectivelor; dezvoltarea unui climat de creativitate deosebit de important în condiţiile trecerii la economia de piaţă; îmbunătăţirea utilizării timpului de muncă al managerilor, ca urmare a diminuării sarcinilor de supraveghere şi control, datorită promovării pe scară largă a autocontrolului. întărirea responsabilităţilor faţă de realizarea obiectivelor atât pentru manageri, cât şi pentru personalul de execuţie; corelarea mai strânsă a nivelului salarizării cu rezultatele obţinute; promovarea colaborării, iniţiativei şi inovaţiei; contribuie la întăririi disciplinei şi la creşterea responsabilităţii în majoritatea organizatiei; dezvoltarea deprinderii de a fi flexibili şi dinamici în acţiuni. Managementul prin obiective (M.P.O.) parcurge patru etape: a) delimitarea obiectivelor generale, fundamentale ale organizatiei; b) delimitarea obiectivelor parţiale ale subdiviziunilor; c) elaborarea măsurilor pentru îndeplinirea obiectivelor; d) evaluarea realizărilor, stimularea personalului şi stabilirea obiectivelor viitoare. Managementul participativ (M.P.) Managementul participativ este un sistem managerial bazat pe atragerea personalului sub formă consultativă sau deliberată în procesul de conducere. Avantaje:

description

Management

Transcript of Management

Managementul prin obiective (M.P.O.)Managementul prin obiective (M.P.O.) este un sistem managerial bazat pe determinarea obiectivelor pn la nivelul executanilor, care particip direct la stabilirea acestora i pe corelarea strns a recompenselor i respectiv a sanciunilor, la nivelul realizrii obiectivelor prestabilite.Efectele pozitive ale (M.P.O.) creterea realismului obiectivelor organizaiei economice i a componentelor sale; nivelul nalt de motivare a personalului pentru realizarea obiectivelor; dezvoltarea unui climat de creativitate deosebit de important n condiiile trecerii la economia de pia; mbuntirea utilizrii timpului de munc al managerilor, ca urmare a diminurii sarcinilor de supraveghere i control, datorit promovrii pe scar larg a autocontrolului. ntrirea responsabilitilor fa de realizarea obiectivelor att pentru manageri, ct i pentru personalul de execuie; corelarea mai strns a nivelului salarizrii cu rezultatele obinute; promovarea colaborrii, iniiativei i inovaiei; contribuie la ntririi disciplinei i la creterea responsabilitii n majoritatea organizatiei;dezvoltarea deprinderii de a fi flexibili i dinamici n aciuni.Managementul prin obiective (M.P.O.) parcurge patru etape:a) delimitarea obiectivelor generale, fundamentale ale organizatiei;b) delimitarea obiectivelor pariale ale subdiviziunilor;c) elaborarea msurilor pentru ndeplinirea obiectivelor;d) evaluarea realizrilor, stimularea personalului i stabilirea obiectivelor viitoare.Managementul participativ (M.P.)Managementul participativ este un sistem managerial bazat pe atragerea personalului sub form consultativ sau deliberat n procesul de conducere.Avantaje: fundamentarea complex a procesului decizional i creterea calitii deciziilor; creterea gradului de motivaie a personalului deoarece este consulat i particip la luarea deciziilor;adoptarea n grup a deciziilor duce la creterea calitii deciziilor luate n condiii de risc i incertitudineDezavantaje: consum o parte nsemnat a timpului de munc prin participarea la edine decizionale; reduce operativitatea n soluionarea unor probleme.edina edina, ca cea mai frecvent metod de management, const n reunirea mai multor persoane pentru o perioad scurt de timp sub conducerea unui manager, n vederea soluionrii n comun a unor sarcini cu caracter informaional sau decizional.Ca modalitatea cea mai frecvent de transmitere a informaiilor, edina este nemijlocit implicat n executarea tuturor atributelor managerului: previziunea, organizarea, coordonarea, analiza i controlulPregtirea edinei presupune: stabilirea ordinii de zi; formularea cu claritate a problemelor nscrise ca punct pe ordinea de zi; selecionarea dup criterii de competen a persoanelor care vor elabora materialele supuse dezbaterii; selecionarea dup criterii de competen a persoanelor care vor elabora materialele supuse dezbaterii; stabilirea persoanelor invitate care au legtur cu problemele dezbtute, propuse spre dezbatere; materialele trebuie aduse la cunotina participanilor cu 2-3 zile nainte de desfurarea edinei; ele trebuie s fie sintetice, s conin informaii noi, s cuprind alternative decizionale, ipoteze de lucru i propuneri concrete; programarea edinelor decizionale se face cu consultarea prealabil a personalului implicat; edinele periodice se programeaz de regul n acelai zile i la aceeai or; se alege locul de desfurare a edinei n aa fel nct s se asigure ambiana necesar i dotarea cu aparatur audio-video specific. personalul desemnat pentru redactarea procesului verbal trebuie avizate din timp asupra datei i locului de desfurare a edineiPrivind derularea edinei trebuie s se aib n vedere respectarea urmtoarelor reguli: evidenierea participanilor activi n idei i soluii noi; stoparea interveniilor fr coninut; realizarea integral a programului n condiiile respectrii duratei programate a edinei.Privind deschiderea edinei se impun urmtoarele reguli: deschiderea edinei la ora programat; transparen n formularea obiectivelor; prezentarea ideilor la modul pozitiv; durata expunerii introductive s nu depeasc dou minute; stabilirea duratei edinei i a interveniilor mpreun cu participanii;folosirea unui limbaj adecvat pentru a trezi interesul participanilor. Privind nchiderea edinei se are n vedere respectarea urmtoarelor reguli: poziia conducerii, principalele puncte de vedere i deciziile adoptate reprezint intervenia final a conductorului; transmiterea n scris participanilor a celor mai importante elemente, la finalul reuniunii.Organizatorul prezint urmtoarele caracteristici: pune un accent deosebit, n activitatea sa, pe organizare; se nelege cu colaboratorii i tie s lucreze cu ei, chiar dac acetia nu corespund ateptrilor sale, deleag subalternilor o parte din autoritatea sa; ine cont de opiniile subalternilor; prefer o autoritate relativ depersonalizat, fcnd apel la proceduri, legi, norme, reglementri; este contient de drepturile sale i de obligaiile ce i revin; manifest un grad de contiinciozitate ridicat; tie s evite dezacordurile sau conflictele, iar dac acestea apar, este capabil s le aplaneze;consider c accesul la autoritate (la anumite funcii de conducere) trebuie s se bazeze pe norme bine stabilite.ntreprinztorul este tipul de manager care consider c menirea sa este de a dirija pe colaboratori i subalterni, pentru ca acetia s obin cele mai bune rezultate; promoveaz un sistem de relaii ierarhice clare, fundamentate pe experien; are capacitatea de a controla desfurarea evenimentelor; apreciaz i alege acele persoane care prefer s fie conduse; promoveaz idei proprii i le urmrete eficiena; consider c cel mai corect criteriu de promovare este capacitatea de iniiativ; adopt un stil de conducere autoritar, fr s manifeste tendine dictatoriale; i place competiia i prefer confruntrile deschise.Participativul ignor relaiile ierarhice i promoveaz relaii de tip colegial; consider c procesul de conducere este mai mult o munc de echip dect una individual; deine arta de a se apropia de oameni, de a se adapta modului diferit de a gndi i a aciona al acestora; tie s dea dispoziii n concordan cu capacitatea fiecrui subordonat; este contient de faptul c nu e posibil s influente pe alii, fr a accepta s fie el nsui influenat; pentru aplanarea dezacordurilor, este orientat, cu precdere, ctre analizarea cauzelor legate de situaii i mai puin de caracterul lor; dezacordurile importante sunt abordate sistematic, pentru a permite o colaborare eficient.Realistul promoveaz relaii ierarhice pe baz de ncredere i respect reciproc; deciziile importante le adopt numai dup ce, n prealabil, s-a consultat cu subalternii; pentru problemele care nu-l privesc direct, las pe subalterni s-i rezolve ntre ei problemele; i exercit influena fr a estompa iniiativele subalternilor sau colaboratorilor;urmrete s nu aib eecuri sau s obin rezultate slabe.

Tipuri de manageriColeric. Persoana respectiv are un temperament puternic, neechilibrat, excitabil, dispunnd de o for de aciune neobinuit i manifestnd explozii de afectivitate cu caracter inegal. Colericul este un om capabil de mari iniiative, mereu nelinitit i agitat, avnd un caracter imprevizibil n aciunile sale. Adesea are tendina de a adopta atitudini extreme i nejustificate.Sangvinic. Persoana se caracterizeaz printr-un temperament puternic, echilibrat. Este mobil i rapid, att n aciuni, ct i n micri i vorbire. Are un dezvoltat sim al datoriei i cnd este solicitat se angajeaz cu toat energia. Nu se angajeaz n aciuni riscante i nu este cuprins de panic n situaii limit. Nu este ambiios, la nevoie tie s renune, dar nu este nici pasiv sau indiferent. 3. Flegmatic. Persoana are un temperament slab, echilibrat i inert. Este calm, foarte meticulos, dar lent n aciuni, se descurc greu i dezarmeaz cnd este pus n situaii neprevzute. Este realist, practic, cumptat, dar lipsa de operativitate i adaptabilitate nu-l recomand pentru funcia de managerMelancolic. Persoana este un tip neechilibrat, slab i inhibat. De regul, este un tip rbdtor i are un pronunat sim analitic. Este hipersensibil, dar labil din punct de vedere nervos. Este fricos i incapabil s nfrunte situaiile critice, iar starea de melancolie i se accentueaz cnd apar situaiile conflictualeDup modul de executare a sarcinilor, de eficiena conducerii, precum si de modul de stabilire a relaiilor si a contactelor, se identific urmtoarele tipuri distincte de manageri: a) altruistul sau misionarul - interesat, n special de relaiile umane; b) delstorul sau negativul - prezentnd slabe aptitudini de conductor, datorit slabei eficiene a activitii sale; c) ezitantul este acel tip de manager deosebit de atent la realizarea sarcinilor i la stabilirea contactelor, dar care manifest un interes sczut pentru rezultate; d) promotorul este puternic preocupat de creterea eficienei activitii colectivului pe care-l conduce; e) autocratul bine intenionat are ca scop principal realizarea obiectivelor i atingerea unui nivel ridicat de eficien, dar nu manifest preocupare privind relaiile interpersonale;f) realizatorul este tipul de manager constructiv, perseverent, imaginativ, preocupat n egal msur de armonizarea relaiilor interumane.Manageri ineficieni i n rndul acestei categorii de manageri se desprind cteva subtipuri: 1. Birocratul este tipul de manager a crui principal grij este s evite rspunderea, punnd-o - n caz de nereuit - pe seama superiorilor sau a unor cauze subiective; este preocupat mai mult de aspectele formale, dect de obinerea unor realizri de fond; d instruciuni exagerat de detaliate personalului din subordine i, de regul, sub form scris; ateapt, la rndul lui, instruciuni ,de sus" i nu se abate de la respectarea lor, chiar dac uneori acestea sunt, n mod evident, n detrimentul activitii; controlul se exercit la toate nivelurile ierarhice, cutndu-se ntotdeauna vinovai pentru nendeplinirea unor sarcini sau pentru abaterea de la actele normative;subordonat reglementrilor i practicilor din perioadele trecute, nu are ncredere n proieciile pe termen lung.Paternalistul sau demagogul vorbete mult despre spiritul de echip, despre democraie i despre "marea familie" reprezentat de echipa pe care o conduce, dar aceste noiuni sunt exprimate confuz; are acces la funcii, n general, prin intermediul relaiilor de familie sau a unor forme de influen; face mult pentru satisfacerea nevoilor subalternilor pe care-i trateaz cu amabilitate - chiar dac acest lucru este contrar intereselor firmei; este deosebit de influenabil, putnd fi uor manevrat, fr a fi contient de acest lucru;are uneori manifestri impulsive, necontrolate.Autocratul de tip dictator are ambiii personale puternice, acestea genernd stri conflictuale i trezind numeroase rivaliti; mediteaz ndelung la mijloacele prin care se poate menine n funciile de conducere; are permanent n vedere numele rivalilor ce trebuie nlturai i se preocup de gsirea mijloacelor pentru eliminarea lor; consider c, pentru a rmne n funcie, trebuie s fac parte din anumite clanuri; comportarea sa este, n general, autoritar; se preocup n mod intens pentru a exercita puternice influente asupra evenimentelor i a oamenilor; apreciaz c a lsa s se dezvolte influena unui colaborator reprezint un pericol pentru poziia ce o deine; i ndeprteaz pe cei care nu sunt de acord cu el sau nu-i respect linia de conduit; n relaiile de munc manifest mult agresivitate;realizeaz un randament personal ridicat, ns nu tie s obin maximum posibil de la subordonai, iar pe termen lung, stilul respectiv este ineficientOportunistul sesizeaz ntotdeauna ocaziile i momentele potrivite pentru a-i ntri poziia ierarhic; organizeaz i desface aliane n funcie de mprejurri; i fundamenteaz exercitarea autoritii pe compromisuri; este uor influenabil; utilizeaz autoritatea deinut, ctre exercitarea de presiuni asupra celorlali, n vederea satisfacerii propriilor interese; datorit preocuprilor pentru meninerea poziiei ierarhice, nu are suficient timp pentru rezolvarea problemelor importante de ordin tehnico-economic ce intr n atribuiile funciei sale; n situaii critice, de criz, este nelinitit i agitat de teama de a nu-i pierde poziia sau privilegiileDelstorul este tipul de manager cu cele mai slabe rezultate. Nu manifest interes pentru nici unul din obiectivele eseniale ale sferei sale de activiti. Este ineficient i influeneaz negativ eficiena grupului pe care-l conduce. Este evaziv n asumarea responsabilitilor, reducnd randamentul celorlali, att prin intervenii inoportune, ct i prin neintervenie. Tinde spre un randament minim, din comoditate, lene sau pentru a nu avea neplceriUtopistul modern manifest prea mult ncredere n oameni, pentru a mai putea asigura un bun echilibru al ansamblului sistemului pe care-l conduce; adopt un stil exagerat democratic, n care autoritatea este slbit; urmrete s promoveze mai mult un stil de conducere exemplar, dect s obin rezultate exemplare; pentru meninerea unor relaii cordiale, neglijeaz rezultatele i eficiena; nu este exigent cu subalternii, ceea ce duce la un randament sczut i la o lips de organizare; nu caut s rezolve conflictele, ci le calmeaz, lsnd ca aspectele critice s fie rezolvate prin trecerea timpului; este ineficient, rezolvnd doar parial problemele.. Metoda Brainstorming Braistormingul sau asaltul de idei sau dezlnuirea de idei sau explozia ideilor este o metod prin care, prin discuii n grup, se urmrete obinerea a ct mai multor idei, privind modul de rezolvare a unor probleme. Metoda necesit parcurgerea a trei etape:a) pregtirea discuiei;b) analiza n cadrul grupului;c) selecia ideilor.Pregtirea discuiei Pregtirea discuiei are n vedere: delimitarea subiectului problemei puse discuiei; programarea locului, datei i orei edinei. Pentru a menine spontaneitatea i capacitatea de a emite idei, edina se programeaz dimineaa, pentru o durat de maxim 45 de minute.b) Analiza n cadrul grupuluiSunt dou faze: faza introductiv cnd responsabilul grupului exprim succint i cu claritate problema ce trebuie rezolvat i modul cum se va desfura edina; discuiile propriu-zise cnd fiecare participant emite idei cu privire la soluionarea problemei pus n dezbatere. Ideile sunt consemnate prin stenograme sau nregistrate pe band. Nu se consemneaz numele persoanei care a exprimat ideea.c) Selecia ideilor emise Se inventariaz ideile emise i se selecioneaz ideile utilizate O atenie deosebit trebuie acordat asigurrii condiiilor pentru desfurarea edinei, avndu-se n vedere: selecionarea atent a participanilor; expunerea clar, explicit a problemei; asigurarea unui climat de permisivitate, de libertate deplin n emiterea ideilor; admiterea i stimularea ideilor ndrznee; interzicerea, de la nceput, a criticilor, a aprecierilor de orice natur pentru a contracara teama participanilor de a nu grei sau de a fi subapreciai;justificarea prezenei s se fac prin emiterea de idei i nu prin simpla luare de cuvnt.