Macroeconomie 1-4 Grafice

P

Volumul real al produsului naţional, lei/an

Y

Macroeconomie

P

Volumul de producţie pe o piată concretă,unit./an

Q

Microeconomie

Fig 1. Agregarea produsului naţional în macroeconomie

Piaţa factorilor de producţie

Piaţa bunurilor şi serviciilor

Firmele Menajele

Venit

Bunuri şi servicii

Factorii de producţie

Cheltuieli Venituri


Cheltuieli de consum

Bunuri şi servicii



Firmele Menajele

Venit

Bunuri şi servicii


Cheltuieli Venituri



Bunuri şi servicii

Piaţa financiară S, economiiI, investiţii

Piaţa factorilori de producţie


Firmele Menajele

Venit

Bunuri şi servicii


Cheltuieli Venituri



Bunuri şi servicii

Piaţa fnanciarăS, economiiI, investiţii

StatulTxTxTrTr

Concluziile acestui model

V (venitul total) = E (cheltuielile totale)

E = C + I, unde C – cheltuieli de consum, I – investiţiile

V = C + S sau

C + I = C + S rezultă I = S (tot ce se economiseşte se investeşte)

piaţa factorilor de producţie


Firmele Menajele

Venit

Bunuri şi servicii


Cheltuieli Venituri



Bunuri şi servicii

Piaţa financiarăS, economiiI, investiţii

StatulTxTxTrTr


Firmele Menajele

Venit

Bunuri şi servicii


Cheltuieli Venituri



Bunuri şi servicii

Piaţa financiarăS, economiiI, investiţii

StatulTxTxTrTr


Restul lumiiImport Export

Condiţiile echilibrului economic sunt:

E = C + I + G, V = C + S + Tn unde, G – achiziţii guvernamentale, Tn – impozite nete, Tn = Tx – Tr, Reieşind din egalitatea E = V, vom avea

C + I +G = C + S + Tn sau I +G = S + Tn

Condiţiile echilibrului economic vor fi următoarele:

E = C + I +G + Xn unde,

Xn – exportul net

Xn = Ex – Im

V = C + S + Tn

Dacă E = V atunci C+ I +G + Xn = C + S + Tn sau

I + G + Xn = S + Tn

TEMA 2- PIB

Produsul Intern Brut (PIB); Produsul Intern Net (PIN); PIN = PIB − A

Nivelul

(indicele) preţurilor

Y

Macroeconomie

Preţul bunului analizat, dolari./unit.

Q

Microeconomie

P P

Fig 2. Agregarea rezultatelor economice la un anumit nivel al preţurilor

Figura 20. Deplasarea curbei AD pe segmentul intermediar al curbei AS

A

B

AD2 AS

AD1

Y2Y3Y1

P1

P2

Venitul Naţional Brut (VNB) VNB= PIB + SVFS (soldul veniturile factorile primare obţinute din strainătateVenitul national (VN). VN=PIB – A - I ind. Nete + SVFSUnde: I ind. nete= I indirecte –subvenţiiSau poate fi calculate prin formula: VN=VNB – A - I ind. nete

Venitul Naţional Disponibil (VND)VP = VN – Venituri nedistribite (contribuţii la asigurări sociale, taxe pe venit plătite de firme, profitul nedistribuit)+ transferuri (ex: indemnizaţii)

VPD = VP – Taxe personale

PIB real = PIB nominal / IPC

INDICELE PREŢURILOR DE CONSUM (IPC :

Q 0 reprezintă structura coşului de bunuri ce reflectă nevoia socială în perioada de bază. P 0 - preţuri în perioada de baza, P 1 - preţuri curente

Deflator PIB = PIB nominal / PIBreal

Y’ Figura 21. Cresterea cererii agregate în condiţiile utilizării depline a resurselor economice

Y1Y2Y*

A

B

ASP1

P2

AD1

AD2

AS2AS1

AD

Y2Y1

P2

P1

AD

AS2AS1

Y2Y1

P2

P1

Figura 23. Deplasarea ofertei agregate pe segmentele clasic şi keynesian

Y

P

Figura 19. Creşterea cererii agregate in condiţiile utilizării incomplete a resurselor economice

P1P2

Y1 Y2

AD1 AD2

AS

E

Y

Imaginea 3. Agregarea principalelor tipuri de cheltuieli în economie

C+I+G

C+I

CI

G

50

80

Y = С +S (YD =Y-T).

Figura 1. Reprezentarea grafică a funcţiei consumului

Figura 2. Reprezentarea grafică a funcţiei economiilor

De aici rezultă că mărimea cheltuielilor pentru consum (funcţia consumului) este egală cu: С = Cа + b YD

Mărimea economiilor (funcţia economiilor) este egală cu:

.NXGICY

S = - Ca + (1 – b)YD Consumul şi economiile Venitul disponibil (YD) obţinut efectiv de posesorii factorilor de producţie se foloseşte pentru consum (C), iar partea care nu este consumată o

reprezintă economiile (S): . Prin scăderea din venitul disponibil a cheltuielilor pentru consum, obţinem economiile (S):

S= YD – CCorelaţiile dintre venitul disponibil, în calitate de variabilă independentă, consum şi economii, în calitate de variabile dependente, se analizează

static şi dinamic, cu ajutorul unor parametrii economici, ca: a) Rata medie a consumului sau înclinaţia medie spre consum (APC) exprimă partea din venitul disponibil ce se cheltuieşte pentru consum la un

moment dat şi într-un anumit spaţiu socio-economic:

Acest parametru se exprimă în procente (70%), sau ca număr zecimal (0,7), respectiv sub formă de fracţie (7/10), el fiind, de regulă, o mărime pozitivă, dar subunitară.

b) Rata marginală a consumului sau înclinaţia marginală spre consum (MPC) exprimă cu cât sporeşte consumul (ΔC) la creşterea cu o unitate a venitului disponibil (Δ YD) sau partea din venitul disponibil suplimentar care se adaugă la consum într-o anumită perioadă şi într-un spaţiu socio-economic dat:

МРС = Δ С / Δ Y.

Înclinaţia marginală spre consum, de regulă, este o mărime pozitivă şi subunitară. c) Rata medie a economiilor sau înclinaţia medie spre economii (APS) exprimă partea economiilor în totalul venitului disponibil la un moment

dat şi într-un anumit spaţiu socio-economic:

Acest parametru se exprimă în procente (30%) sau ca număr zecimal (0,3) ori sub formă de fracţie (3/10) fiind, de regulă, o mărime pozitivă, dar subunitară.

Ţinând seama că economiile plus consumul formează venitul disponibil, suma dintre înclinaţia medie spre economii şi înclinaţia medie spre consum este egală cu 1 sau 100%:

APC + APS = 1 (100%)d) Rata marginală a economiilor sau înclinaţia marginală spre economii (MPC) exprimă cu cât sporesc economiile (ΔS) la creşterea cu o unitate

a venitului disponibil (Δ YD) sau partea din venitul disponibil suplimentar cu care cresc economiile într-o anumită perioadă şi într-un anumit spaţiu socio-economic:

МРS = Δ S / Δ YÎnclinaţia marginală spre economii, de regulă, este o mărime pozitivă şi subunitară, mai mică decât înclinaţia marginală spre consum. Dacă avem în

vedere că sporul consumului plus sporul economiilor formează venitului disponibil, atunci: MPC + MPS= 1 (100%).

Cheltuielel de consum ale menajelor pot fi reprezentate prin următoarea funcţie a consumului:С = Cа + b YD,

unde Ca reprezintă consumul autonom, independent de venitul disponibil sau consumul la venitul 0, b - inclinaţia marginală către consum, YD – venitul disponibil.

Pornind de la echuaţia consumului funcţia de economisire se poate formula astfel: S = YD - (Cа + b YD) = (1 - b) YD - Ca = - Ca + (1 – b)YD

Imaginea 3. Echilibrul dintre economii(curba SS) şi investiţii (curba II)

I+=f (r

−) .

E=C+ I +G .

E,Y

Y

Cheltuieli,

venituri

Imaginea 4. Crucea lui Keynes (E=Y)

E

45o

Y

E=C+I+G

Y=Y

E,Y

Y

Cheltuieli,

venituri

Imaginea 5. Crucea lui Keynes (AD=AS)

E=C+I+G

Y=Y

AD

AS

AS=AD

Y

45o

E

E,Y

Y

Imaginea 6. Analiză modelului lui Keynes

E*

E2

Y1>E1AD

E=C+I+G

Y=Y

AS

Y2<E2E1

Y1Y*Y2

Punctul de echilibru

Y din figura 7 este mai mare în raport cu I (sporul iniţial de investiţii).

C = bхY,S = (1 - b)хY,C1 = 0,8х30 = 24,S0 = 0,2х30 = 6.

Multiplicatorul investiţiilor МI poate fi calculat după formula:

Ex: inclinaţia marginală spre consum b = 0,8

Dacă I=30 mln. dol. atunci Y=30х5=150 mln. dol.

Principiul multiplicatorului ( b = 0,8 )

C – sporul cheltuielelor de consum ale menajelor;

I – sporul cheltuielelor investiţionale ale firmelor;

Y – sporul venitului naţional (a produsului naţional);

S – sporul economiilor.

Conform graficului investiţiile sunt în funcţie de rata dobânzii: I = I (r).

cereri de bunuri de consum C şi de bunuri de capital (de investiţii) I, adică venitul disponibil cheltuit este egal cu: YD = C + I,venitul disponibil obţinut (realizat) este egal cu -YD = C + S.

În această situaţie, economiile şi investiţiile, la nivelul unei economii naţionale, considerată ca sistem închis, nu pot fi decât egale, ele reprezentând un excedent de venit peste cheltuielile de consum:

I(r) = E(Y)

Imaginea 10. Efectele decalajelor inflaţionist şi recesionist

M I=ΔYΔI .

M I=ΔYΔI =

11−b .

M I=1

1−b =1

1−0,8=1

0,2=5

M G=ΔYΔG=

11−b . M G=

ΔYΔG .

M T=ΔYΔT =

b1−b .M T=

ΔYΔT .

Y

P

AD

Y

P AS

Y

P AS

AD

Cererea agregată

“Publicul”BusinessC+I+G+Xn

economiaOferta agregată

PE

YE

P

Y

Figura 15. Oferta agregată în condiţiile productivităţii scăzute a resurselor

Ţara X

ASP

Y

Figura 16. Oferta agregată în condiţiile productivităţii ridicate a resurselor

Ţara Y

AS

Y

P

Figura 17. Diminuarea ofertei agregate

AS2

AS1

Y

P

Figura 14. Interpretarea grafică a extinderii ofertei agregate.

AS1 AS2

6

5 21

43

Figura 12. Segmentul clasic a curbei ofertei agregate

AS 2P2

P1

Y1Y2 Y*

1

P

Y

Figura 9. Oferta agregată

III. segmentul clasic AS

II. Segmentul intermediar AS

I. Segmentul keynesian AS

Y2

P1P2

P

Y

Figura 10. Segmentul keynesian curbei ofertei agregate

Y1

1

AS

2

Figura 7. Influenţa cursului valutar asupra cererii agregate.

Exportul net

Importul Exportul

Inclinaţia consumatorilor

autohtoni pentru a cumpăra produsele de

import

Inclinaţia consumatorilor din exterior pentru a

cumpăra produsele autohtone

Preţul produselor de import în

valută naţională

Preţul produselor autohtone în

valută străină

Cererea agregată

CVN

r®I¯®AD¯. T®I¯®AD¯.

Figura 5. Influenţa nivelului preţului asupra cererii agregate

AD: C + I + G + XnP

Y

P2

P1

Y2 Y1

)(PY fAD

AD1

AD2

Figura 6. Evoluţia cererii agregate

P

YY2Y1

Nivelul

(indicele)

preţurilor

Y, lei./an

MACROECONOMIA

Preţul unei

unităţi de

producţie, lei

Q, unităţi

MICROECONOMIA

P P

YAS

Figura 8. Oferta agregată

ASS

P Cererea pentru

bunurile de import YA

D

Im

Cererea la produsele autohtone peste hotare

Xn= Ex - Im

Ex

Figura 4. Efectul importului (de substituţie)

Macroeconomie 1-4 Grafice

Documents

Transcript of Macroeconomie 1-4 Grafice