Analiza unei crize economice (cauze, efecte, msuri) pe exemplu real (criza din 1933, petrol anii 80, criza actual 2008)

-Criza economica actuala din Romania-

Realizator: Ganescu Simona Mariana Finante Banci an I grupa 2

CUPRINS I.Criza economica din Romania scurt istoric 1.1 Criza economica si financiara Definitii 1.2 Cum a intrat Romania in criza? 1.3 Asemanari ciudate intre criza economica din anul 1929 si cea din anul 2008 II.Domeniile afectate de criza 2.1 Cele mai afectate domenii ale industriei 2.2 Industria Auto 2.3 Piata Constructiilor 2.4 Domeniul Bancar 2.5 Piata Imobiliarelor 2.6 Pietele de Lux

III.Domeniile neafectate de criza 3.1 Domeniul IT 3.2 Domeniul Retail 3.3 Domeniul Farmaceutic IV.Efectele crizei economice V.Evolutia anualizata a PIB-ului SUA versus Romania VI.Mirajul iesirii din criza VII.Concluzii

I. Criza economica din Romania scurt istoric In octombrie 2008 a inceput sa se vorbeasca in Romania despre criza financiara si economica. Mass media era plina de stiri alarmiste, in mare masura exagerate. In decembrie 2008 a venit la putere un guvern format din PDL si PSD care, cel putin teoretic, ar aduna cei mai buni specialisti din cele mai mari partide politice din Romania. Din ianuarie - februarie 2009 incep sa se simta efectele crizei economice in Romania la nivelul populatiei, mai ales la nivelul populatiei active. Aceste efecte s-au concretizat in principal in pierderea unor locuri de munca, scaderi ale veniturilor din munca si prin deprecierea cursului leu - euro dublata de o crestere a dobanzilor care a dus la blocarea creditarii si la scadrea veniturilor disponibile ale populatiei active (principalii consumatori). In martie 2009 Guvernul Romaniei decide accesarea unui imprumut extern de la FMI, Comisia Europeana si BERD. In aprilie 2009 are loc o rectificare bugetara in sens negativ de proportii rar intalnite in cei 20 de ani de dupa Revolutia din 1989. De la 1 mai 2009 Guvernul Romaniei decide continuarea masurilor de crestere a fiscalitatii (incepute in februarie prin majorarea contributiilor sociale) prin introducerea impozitului forfetar si prin eliminarea deductibilitatii TVA-ului pentru masini, combustibil si cheltuieli de intretinere a automobilelor. 1.1 Criza economica si financiara Definitii Criza economica Definitie: Criza economica reprezinta o situatie in care economia unei tari trece brusc printr-o scadere a fortei sale, scadere adusa de regula de o criza financiara. O economie ce trece

printr-o criza economica va experimenta aproape sigur o scadere a PIB (Produs Intern Brut), o evaporare a lichiditatilor si o crestere / scadere a preturilor din cauza unei inflatii / deflatii. Crizele economice pot lua forma unei stagflatii, unei recesiuni sau unei depresii economice, si uneori pot duce la colaps economic. Criza financiara Definitie: Criza financiara este o situatie in care cererea de bani este mai mare decat oferta de bani (disponibilul). Aceasta inseamna ca lichiditatea este rapid evaporata deoarece banii disponibili sunt retrasi din banci, fortand astfel bancile fie sa vanda propriile active si investitii, pentru a-si acoperi necesitatile, sau sa colapseze. Criza financiara poate duce la o criza economica. Criza de lichiditate Definitie: Cand o entitate economica se afla in postura de a nu isi mai putea plati obligatiile la timp, se cheama ca sufera de o criza de lichiditati. Criza de lichiditate este de multe ori primul pas catre insolventa. In momentul actual multe guverne pompeaza miliarde in sistemul lor bancar pentru a preveni intrarea acestuia in criza de lichiditati (acest lucru este mult mai periculos pentru banci, putand genera retrageri massive de depozite, odata cu pierderea increderii deponentiilor). 1.2 Cum a intrat Romania in criza? Consecina imediat a ruperii de realitate a guvernani lor a fost virulena cu care a fost atacat economia Romniei, i nu leul, de criz. Luna-cheie a fost octombrie 2008. Criza internaional a condus la repatrieri masive de valut din statele emergente, prin care i Romnia. Fondurile de hedging i n chideau poziiile, ncercnd s exploateze i anumite niveluri favorabile ale cursurilor. n Romnia ns au dat de un guvernator ncpnat. Acesta a decis s retrag lichiditile de pe pia, fornd bncile strine s-i asume pierderi. Traderii strini nu au neles ce li se ntmpl. Nu le venea s cread c BNR nu injecteaz lichiditi n pia cnd dobnzile urc att de mult, explica un dealer situaia din pia. Rezultatul: anunul guvernatorului BNR c atacul asupra leului a euat. Cei care au anticipat greit i-au primit poria!. Doar c au existat i victime colaterale, pentru c dobnzile pe piaa interbancar au srit de 40%. Gu vernatorul Isrescu susinea c nu-i explic de ce instituiile de credit incriminate nu au venit la Banca Naional s acceseze m prumuturi de urgen la dobnda lombard (14,25%), ci au preferat s atrag lei la 40% i s-i plaseze la 60-100%. Dat fiind atmosfera caracterizat de o lips de ncredere n sistemul bancar din ultimul timp (alimentat i de zvonistic), susineau bncile, n cazul n care ar fi accesat facilitatea de credit de la mprumuttorul de ultim instan, renume le lor ar fi avut de suferit, fiindc deponenii le-ar fi catalogat drept nesigure. i probabil c bncile aveau dreptate. n cele din urm, BNR a decis nghe area dobnzilor la de pozitele atrase (ROBOR). Principalul efect la vremea respectiv a fost ns unul politic. n plin campanie electoral, decizia preedintelui Bsescu de a promulga legea privind majorarea salariilor profesorilor (neaplicat n fapt, ns care a adus un ctig electoral PDL) nu a fost taxat printr-o cretere a cursului de la 4 la 4,2 lei/euro, cum s-ar fi ntmplat dac atacul speculativ nu ar fi fost respins, ci a avut ca efect o majorare a ratei de schimb de la 3,57 la 3,72 lei/euro.

1.3 Asemanari ciudate intre criza economica din anul 1929 si cea din anul 2008 Criza economica din 1929-1933 seamana mult cu cea pe care o traim acum, multe elemente specifice celor doua evenimente continand similaritati stranii. Astfel, punctul central al acestor evenimente sunt entitatile private ce controleaza Banca Federala Americana (FED). Masurile pe care le impune si efectele acestora seamana si ele. America este condusa, in timpul crizei din 2008, de nepotul unui om de afaceri implicat in evenimente premergatoar celui de-Al doilea Razboi Mondial. Preston Bush, bunicul lui George W. Bush, a condus un concern financiar acuzat de finantarea Celui de-al Treilea Reich. Acelasi concern, cel mai mare operator bancar elvetian, este, in prezent, unul dintre cele mai afectate de criza economica, se arata intr-o analiza a cotidianului Gardianul, in editia de duminica. Criza financiara interbelica a fost declansata de un exces investitional pe pietele bursiere si imobiliare, fiind asumate riscuri foarte mari, in cautarea unui profit pe masura. Abuzul de credite de consum, de speculatii bursiere si imobiliare a creat dezechilibre care, in final, au dus la o criza economica majora. Statul interventionist aparea ca singura solutie in depasirea crizei. In anii '30, statul american a concentrat uriase fonduri in imprumuturi bancare, a controlat preturile si creditul, a subventionat anumite activitati economice. Povestea se repeta 80 de ani mai tarziu, cand SUA isi propun sa arunce pe piata 700 de miliarde de dolari, in incercarea de a mentine artificial preturi rezultate din supraevaluarea unor garantii acoperite de ipoteci si ale altor active de aceeasi factura. Federal Reserve a devenit activa pe aceasta piata instabila, infuzand capital unor entitati aflate in faliment (Fannie Mae si Freddie Mac). "Balonul imobiliar s-a spart, somajul este in crestere, dolarul slabeste in fiecare zi. Este socialism pentru bogati. Este salvarea economistilor, a bancilor si a celor de pe Wall Street" a spus congresmanul Ron Paul. Actuala criza seamana cu predecesoarea sa si prin aceea ca interventionismul se face simtit, nu numai prin infuzii, dar si prin nationalizari. Aceasta soarta au avut-o Northern Rock Bank (Marea Britanie), AIG (SUA), Fortis (Benelux), Bardford & Bingley (Marea Britanie). Dincolo de aceste nationalizari evidente, exista si unele mascate, in cadrul carora Guvernele garanteaza pierderile unor banci sau le infuzeaza capital, fara a declara aceste proceduri ca fiind "nationalizari". controlat, direct sau prin subsidiare, de reprezentanti ai urmatoarelor structuri financiare: Rotschild Bank din Paris si Londra, Lazard Brothers Bank din Paris, Israel Moses Seif Bank din In ciuda numelui, FED nu este o banca de stat, ci un consortiu compus din banci private, Italia, Wartburg Bank (Amsterdam si Hamburg), Lehman Brothers, Chase Manhatan Bank, Goldman

Sachs Bank. Unele dintre aceste organisme au fost implicate in Marea Criza din anii '30, ba chiar au contribuit la finantarea Celui de-al Treilea Reich. Cel mai elocvent exemplu este cel al bancii Elvetiene UBC A.G. (Union Banking Corporation, una dintre bancile elevetiene cele mai afectate de actuala criza). In perioada interbelica, Preston Bush, bunicul fostului presedinte al SUA, George W. Bush, a condus reprezentanta americana a acesteia. UBC New York functiona ca reprezentant al concernului german Thyssen, apartinand omului de afaceri Fritz Thyssen, apropiat al lui Adolf Hitler. Compania sa a fost unul dintre "motoarele" masinii de razboi a Celui de-al Treilea Reich, alaturi de gigantii IG Farben si Krupp.

II.Domeniile afectate de criza Criza economic se resimte puternic i n buzunarele romnilor. Iar la unii chiar mai repede i mai mult dect la muli care acum se gndesc c situaia nu i va afecta i pe ei. La nivel naional, peste 150.000 de salariai au nregistrat o scdere drastic a veniturilor din pricina cererii mai mici de pe pia, a reducerii activitii la locul de munc, sau i-au pierdut locul de munc. Cele mai afectate meserii sunt cele ce produc venit n legtur direct cu volumul de vnzare, din comisioane de exemplu- precum agenii imobiliari, brokerii sau dealerii auto. Pentru prima categorie, veniturile au sczut de pn la trei ori. Dintre cei aproximativ 50.000 de ageni imobiliari care lucreaz n Romnia, o mare parte se gndete serios s renune la meserie i s se mute n alt domeniu, scrie Evenimentul Zilei. Pentru prima categorie, veniturile au sczut de pn la trei ori. Dintre cei aproximativ 50.000 de ageni imobiliari care lucreaz n Romnia, o mare parte se gndete serios s renune la meserie i s se mute n alt domeniu, scrie Evenimentul Zilei. n ce privete brokerii de credite i vnztorii de maini, acetia au o situaie puin mai bun. n cel mai bun caz, ei reuesc s obin venituri cu 35% mai mici dect cele cu care sunt obinuii. Angajaii din siderurgie, care acum sunt majoritatea ntr-un ?concediu prelungit? din cauza nchiderii temporare a fabricilor, primesc salarii cu un sfert mai mici- peste 30 de mii de persoane. Pe locul cinci n clasamentul categoriilor de salariai mai saraci din cauza crizei sunt cei din sectorul subansamblelor auto .La toate acestea se adug cei care i pierd slujbele. 2.1 Cele mai afectate domenii ale industriei

Numarul falimentelor inregistrate in 2010 a crescut cu 18% fata de 2009, cand se inregistrau 18.421 de dosare de insolventa si firmele cele mai afectate au fost cele care au facut comert cu ridicata, comert cu amanuntul si cele din constructii, arata ultimul studiul dat publicitatii de Coface Romania. La sfarsitul anului 2010, un numar total de 21.692 companii se aflau in diverse stadii ale procedurii de insolventa: 10.377 de firme se aflau in procedura generala de insolventa, 5.104 in procedura simplificata de insolventa, 5.482 in faliment, 702 in insolventa si 27 in reorganizare judiciara, se arata in studiul remis Ziare.com. Cea mai mare rata de faliment s-a inregistrat in randul firmelor care activeaza in domeniul comertului cu ridicata si distributia, fiind pentru al doilea an consecutiv pe prima pozitie, confirmandu-se astfel persistenta dificultatilor de ordin financiar cu care se confrunta firmele din aceste sectoare, din cauza orientarii accelerate a pietei de consum catre hypermarketuri si retaileri. Pozitia a doua a clasamentului conform numarului de insolvente este ocupata de comertul cu amanuntul, totalizand un numar de 4.178 de firme in insolventa. Desi numarul companiilor insolvente din acest sector a fost sensibil mai mic in 2009 decat cel inregistrat in 2008 (3.501 companii fata de 3.553), volumul firmelor insolvente a cunoscut o crestere de 19% in 2010 comparativ cu 2009 datorita scaderii cererii, care nu a fost suficient de convingatoare si eficienta pentru depasirea provocarilor ridicate de criza financiara Constructiile intregesc topul primelor 3 sectoare cu cele mai multe insolvente, ocupand pozitia a treia in clasament si s-a inregistrat o crestere constanta a numarului de insolvente, astfel ca

numarul firmelor in imposibilitate de a-si acoperi datoriile curente a crescut de 6 ori comparativ cu soldul inregistrat la sfarsitul anului 2006. Principalele probleme cu care s-au confruntat constructorii in anul care s-a incheiat au fost scaderea cererii, sistarea proiectelor si a lucrarilor de investitii din lipsa fondurilor, scaderea puterii de cumparare si deteriorarea comportamentului de plata al partenerilor. Pentru urmatoarea perioada, principalul motor de crestere in acest domeniu l-ar putea constitui proiectele de infrastructura, in aceste conditii asociatiile din domeniul constructiilor solicitand autoritatilor masuri pentru reducerea coruptiei din achizitiile publice, sustinerea creditarii firmelor prin reducerea dobanzilor la credite si un nou program privind constructia de drumuri si autostrazi. Un alt domeniul care inregistreaza un numar ridicat de cereri de insolventa este cel al transporturilor, 1.555, aflandu-se, ca si la sfarsitul anului 2009, pe pozitia a patra a clasamentului. Companiile care au prestat servicii conexe intreprinderilor au cunoscut de asemenea, o inrautatire continua a situatiilor financiare, pe fondul scaderii cererii si a presiunii asupra preturilor oferite, exercitate de catre clienti Confruntate cu cresterea costului finantarii si reducerea marjelor comerciale, tendinta generala a firmelor a fost sa reduca prioritar bugetele alocate publicitatii, activitatii de cercetare a pietei si reorientarea catre gestiunea interna a serviciilor externalizate (contabilitate, juridice, resurse umane, urmarirea incasarii creantelor etc.). Studiul realizat de Coface mai arata ca cele mai afectate domenii in 2010 de insolventa au fost: industria extractiva, activitatile recreative si sportive, sanatatea si asistenta sociala, intermedierea financiara, activitati conexe prestate intreprinderilor si tranzactiile imobiliare Sectoarele cu cele mai agresive cresteri procentuale ale firmelor aflate in diverse stadii de insolventa sunt: industria extractiva (+87,04%); activitati recreative si sportive (+65%); sanatate si asistenta sociala (+ 48,94%); intermediere financiara (+41,73%); activitati prestate intreprinderilor (+36,87%) si tranzactii imobiliare (+30,25%). La polul opus, singurele exceptii, unde numarul de insolvente a scazut in 2010 comparativ cu 2009, sunt agricultura si salubritatea 2.2 Industria Auto Criza financiara mondiala a decimat in 2008 vanzarile producatorilor auto, iar inasprirea conditiilor de creditare a ingreunat finantarea operatiunilor zilnice ale acestora, determinandu-i pe multi sa inchida fabrici sau sa faca disponibilizari masive. Constructorii europeni reduc productia si fac disponibilizari din cauza cererilor, asta insemnand si faptul ca si in Romania a scazut cererea de autoturisme Ca urmare a problemelor economice globale grave, criza din sectorul auto s-a propagat rapid in Europa. Astfel, la inceputul lunii decembrie, presedintele francez Nicolas Sarkozy a anuntat un plan de relansare pentru economia franceza de 26 miliarde euro, din care 1,5 miliarde euro sunt destinati industriei de automobile, sector vital pentru Franta. Ca reactie la efectele negative ale crizei, Renault, al doilea producator auto din Franta dupa PSA Peugeot Citroen, a anuntat la inceputul lunii decembrie ca va concedia 6.000 de persoane in Europa, dintre care 4.900 in Franta, si ca va inchide mai multe uzine timp de cateva

saptamani in aceasta luna. De asemenea, Renault a convocat in 3 decembrie sindicatele, ca sa analizeze un plan de reducere temporara a activitatii in Spania. Tot ca raspuns la criza financiara, producatorul auto francez Peugeot anuntase la sfarsitul lunii noiembrie ca va concedia 2.700 de angajati. Recent, grupul si-a revizuit in scadere estimarile pentru marja operationala din 2008, de la 3,5% la 1,3%, ca urmare a accelerarii deteriorarii pietelor auto la nivel mondial. Grupul Daimler a anuntat in noiembrie ca va reduce numarul angajatilor din fabricile din Germania, din cauza efectelor crizei financiare. Un purtator de cuvant a spus ca disponibilizarile vizeaza persoanele angajate temporar si pe cele cu contracte pe durata determinata, insa nu a avansat o cifra. Daimler are in total 167.000 de salariati in Germania si 2.500 de angajati temporari. Cat priveste grupul Fiat, piata a speculat adesea asupra reorientarii sau vanzarii diviziei sale auto, din cauza ca nu este un jucator major si nici nu e indeajuns de profitabil ca sa-si pastreze independenta. Directorul executiv Fiat, Sergio Marchionne, declara intr-un interviu ca trebuie sa gaseasca un partener pentru a face fata crizei financiare, deoarece grupul este prea mic pentru a traversa singur aceasta perioada. Tot ca reactie la criza economica, Fiat va inchide toate fabricile din Italia intre 15 decembrie si 11 ianuarie, urmand ca 48.000 de angajati sa intre in somaj tehnic sau sa isi ia concedii. In Germania, Volkswagen a estimat ca va suspenda productia in fabricile germane in perioada Craciunului, asa cum au anuntat si alte companii concurente. Constructorul ceh de automobile Skoda Auto, parte a grupului Volkswagen, a anuntat la randul sau ca va practica, din ianuarie pana in iunie 2009, o saptamana de lucru de patru zile, din cauza scaderii cererii, in principal in pietele importante din Europa Occidentala. In zilele in care productia va fi oprita, salariatii Skoda Auto vor avea salariul redus cu 25%. 2.3 Piata Constructiilor Dup boom-ul din 2007, piaa construciilor a suferit o cdere fr precedent, nc de la finele lui 2008, cnd criza financiar a nceput s-i fac simite efectele. Lipsa de noi investiii n sectorul construciilor a afectat ntr-un procent semnificativ firmele de profil, pentru care contractele ncheiate n perioada anterioar au constituit o gur de oxigen important. Cu toate acestea, un numr mare de firme din domeniul construciilor i-au ncetat activitatea. Aproximativ 100.000 de anagajati din domeniul constructiilor au fost disponibilizati in anul 2009, pe fondul crizei financiare ce a afectat piata imobiliara, spun reprezentantii Asociatiei Romane a Antreprenorilor din Costructii (ARACO). "Casa Sociala a Constructorilor va asigura 75% din salariu pentru aproape 35.000 de angajati pana in luna aprilie, insa daca nu se intrevede o revigorare a activitatii din contructii, pana in primavara, acestia urmeaza a fi trimisi in somaj. Acestia li se vor alatura celor aproape 70.000 de angajati care vor fi disponibilizati pana in luna ianuarie 2009", spune presedintele ARACO, Laurentiu Plosceanu in anul 2009. Numarul angajatilor din constructii a scazut in scurt timp de la 420.000 la 350.000 de angajati. Cel putin 32% din firmele de constructii care activeaza pe piata locala imobiliara au fost afectate grav de criza financiara. Piaa construciilor a sczut cu 17% anul trecut, la 9,7 miliarde euro, iar n acest an se va ncadra n cel mai bun caz n intervalul 9,5-10 miliarde de euro, urmnd s revin pe cretere n

2012, a spus ieri Laureniu Plosceanu, preedintele ARACO (Asociaia Romn a Antreprenorilor de Construcii). Potrivit datelor ARACO, numrul mediu de angajai din sector a sczut anul trecut cu 14% fa de 2009, la 317.200 de persoane, productivitatea lunar s-a comprimat de la 2.657 euro la 2.550 euro pe angajat, dar salariul mediu lunar a crescut de la 1.532 lei la 1.580 lei. INS a raportat sptmna trecut o cdere pe piaa construciilor n 2010 de 10,7%, acesta fiind sectorul cel mai afectat de criz anul trecut.ARACO a prezentat o serie de propuneri pentru mbuntirea evoluiei sectorului, printre care plata creanelor aferente perioadei 2008- 2010, estimat la circa 750 mil. euro.

2.4 Domeniul Bancar

Anul 2009 a fost unul dificil pentru sistemul bancar economia a scazut cu 7.2%, numarul somerilor a crescut cu 75%, cererea de credite a fost extrem de mica, iar restantele la credite aproape ca s-au triplat. In acest context, sa vedem cum au evoluat profiturile raportate de sase dintre cele mai importante banci din Romania, banci care impreuna detin 57.7% din piata. BCR a obtinut in 2009 un profit operational de 3,261.5 milioane lei (772 mil. euro), in crestere cu 32,1% (sau 792.5 mil. lei) fata de sfarsitul anului 2008, in timp ce profitul net calculat conform standardelor internationale de raportare financiara (IFRS) a ajuns la 871.7 mil. lei (206.3 mil. euro), in scadere cu 57% fata de 2008, insa trebuie sa tinem seama de faptul ca profitul din 2008 a fost umflat de vanzarea Asiban. Daca nu am lua in considerare vanzarea Asiban, profitul net a scazut anul trecut cu 43% comparativ cu anul anterior. In 2007, profitul net al BCR a fost de 924.8 milioane lei, iar in 2006 de 756.3 milioane lei. BRD a obtinut un profit brut din exploatare de 2,084 mil. lei (492 mil. euro), in crestere cu 13% fata de 31/12/2008, in timp ce profitul net consolidat a ajuns la 812 mil. lei (192 mil. euro), in scadere cu 40% fata de 31 decembrie 2008. Profitul a fost raportat conform standardelor romanesti de contabilitate (RAS). De remarcat ca si BRD a obtinut in 2008 un profit suplimentar datorita vanzarii Asiban daca nu am lua in considerare acest profit, scaderea fata de 2008 ar fi de 29%. In 2007, profitul net consolidat al BRD a fost de 932 mil. lei, iar in 2006 de 685 mil. lei. Profitul net al BRD in 2009 calculat conform IFRS a fost de 230.8 milioane euro, mai mare decat cei inregistrat de BCR. Banca Transilvania profitul brut operational inainte de provizionare a fost de 610 milioane lei, cu 96% mai mare fata de aceeasi perioada a anului precedent, in timp ce profitul net a ajuns la 61.9 milioane lei, in scadere cu 84% fata de nivelul din 2008. Daca nu am lua in considerare vanzarea Asiban, scaderea ar fi de 65%. In 2007, profitul net a fost usor sub 200 milioane lei, iar cel din 2006 a fost de 120 milioane lei (RAS). Volksbank in primele noua luni ale anului trecut a inregistrat un profit brut de 41.6 milioane euro (IFRS), in crestere cu 43% fata de primele noua luni din 2008, iar estimarile pentru intreg anul 2009 sunt de 45-48 milioane euro (38-40 mil euro net, respectiv 160-170 mil lei). In 2008, banca a inregistrat un profit brut de 37.8 milioane euro, in crestere cu 54% fata de 2007. De remarcat faptul ca Volksbank a reusit anul trecut sa obtina un profit mai mare decat cel din 2008. Unicredit Tiriac in primele noua luni din 2009, profitul net calculat conform IFRS a fost de 252 milioane lei (225 mil. lei conform RAS), in scadere cu 9% fata de perioada corespunzatoare a anului trecut, in timp ce profitul operational a crescut cu 15%, ajungand la 465 mil. lei. Pe intregul anul 2008, Unicredit a raportat un profit net de 352.3 mil lei (216 mil lei RAS), iar in 2007 profitul net a fost de 261 mil. lei. Raiffeisen (RZB) in primele sase luni ale anului trecut, RZB a inregistrat un profit operational de 450 milioane lei (106 mil euro), egal cu cel din primele sase luni ale anului 2008, in timp ce profitul net a fost de 224 mil lei (52.6 mil euro), cu 28.9% mai mic decat cel inregistrat in aceeasi perioada a anului anterior.

Pentru intreg anul 2009, RZB estima ca va obtine un profit net in jurul a 400 milioane lei, in scadere cu 30-35% comparativ cu profitul net din 2008, care s-a ridicat la 165 mil euro (610 mil lei). In 2007, profitul net a fost de 314.5 mil lei. Datele sunt calculate conform IFRS.

2.5 Piata Imobiliarelor Criza financiara internationala afecteaza si piata imobiliara si domeniile conexe din tara noastra, a declarat luni, la o conferinta de presa, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania, Florin Pogonaru. "Dupa scaderea preturilor apartamentelor vechi, piata imobiliara se confrunta cu o noua problema, aceea ca apartamentele de lux nu se mai vand la fel de bine. De asemenea, va continua sa scada cererea pentru apartamentele care au o locatie periferica. In functie de cat de proasta va fi locatia, cu atat va scadea pretul apartamentului respectiv", a afirmat presedintele AOAR. Exista dezvoltatori imobiliari, in prezent, care au oferit finantare de 20 la suta si care incearca sa obtina refinantare de la banci, potrivit declaratiilor lui Florin Pogonaru. "Constructiile, amenajarile interioare si restul domeniilor secundare pietei imobiliare vor fi afectate de criza financiara. Deja a scazut cifra de afaceri a companiilor din toate domeniile ce tin de piata imobiliara", a mentionat reprezentantul AOAR, Monica Tatoiu. Sectoarele care au generat cresteri economice sunt cele care au avut si au nevoie de finantare, pe care o obtin de la banci, potrivit acesteia. Aceste banci aduc bani din activitatea bancilor mame din strainatate. Vin zile i mai grele pentru piaa imobiliar din Romnia, dac guvernul va aproba msurile de criz propuse. Pe o pia ubrezit, astfel de msuri drastice nu pot conduce dect spre o scdere a tranzaciilor, i aa puine, n aceast perioad, apreciaz juctorii din pia. 2.6 Pietele de Lux Vanzarile de produse si servicii de lux din Romania au scazut in perioada iulieseptembrie 2009 cu 5-8% fata de perioada similara din 2008, din cauza crizei financiare internationale, fluctuatiilor valutare si a blocajului din piata imobiliara, potrivit unui studiu al CPP Management Consultants. "Romanii cu posibilitati financiare sunt mai precauti in ceea ce priveste achizitia anumitor produse si servicii. Cele mai afectate segmente ale pietei locale de lux sunt cel auto, al ceasurilor si accesoriilor (genti si articole de piele), dar si segmentul produselor de mobilier si design interior", se arata in studiul CPP Management Consultants. Pe domeniul auto de exemplu, intrarea Ferrari si Bentley pe piata romaneasca nu au dus la o crestere a vanzarilor de masini de lux, ci a fost in primul rand una de imagine, sustin reprezentantii CPP Acestia estimeaza ca industria luxului va fi afectata si in perioada sarbatorilor, cand vor fi inregistrate scaderi cu pana la 5-7% in comparatie cu aceeasi perioada a anului trecut. Totusi, criza financiara nu a influentat negativ evolutia unor segmente precum cel al bijuteriilor, romanii fiind constienti de siguranta investitiei in aur si pietre pretioase, sau cel al calatoriilor si vacantelor de lux. Aceasta tendinta este remarcata si la nivel international, destinatiile exotice inregistrand chiar cresteri ale cererilor de rezervari.

De asemenea, pe termen lung vor fi in continuare de succes investitiile in francizele unor branduri celebre internationale ce nu sunt inca prezente in Romania, considera reprezentantii CPP. "Un alt domeniu extrem de atractiv este cel al pietei de produse organice (bio), o serie de marci internationale fiind interesate de Romania. Este vorba despre supermarket-uri, restaurante si cafenele cu produse exclusiv organice", se mai arata in comunicatul CPP. CPP Management Consultants Ltd este o companie central si est europeana specializata in industria de lux. CPP actioneaza ca o interfata intre marile brand-uri de lux mondiale pe de o parte si investitori locali interesati in a dezvolta o afacere in acest domeniu, in special prin francizare. III.Domeniile neafectate de criza Desi criza economica a cuprins majoritatea ariilor de activitate, sunt anumite domenii care nu au fost inca afectate; precum IT si Comunicatii, Retail si cel Farmaceutic. Datorita naturii industriilor, angajari se vor face si in urmatoarea perioada pentru a raspunde cererii continue de personal calificat. Oricum, in ciuda existentei acestor domenii care sunt la adapost de pericolele crizei economice, problema se pune de obicei la nivelul fiecarei companii in parte, in functie de lichiditatile de care dispune si de capacitatea acesteia de a-si face un plan de activitate pe termen lung. Firmele bine organizate nu au fost luate prin surprindere de efectele instabilitatii economice. De aceea, se prevede chiar o crestere salariala in urmatoarea perioada, aceasta variind intre 3 si 5%, lucru anuntat si de Guvernul Romaniei. Maximizarea profitului este unul dintre obiectivele tuturor companiilor. Important este ca atat comapniile din sectorul public, cat si cel privat au inteles ca acest lucru nu se poate realiza prin reducerea dramataica a salariilor angajatilor si cauta modalitati de amortizare a costurilor si diminuarea riscurilor pentru 2009. Locuri libere Comunicatii- 3.000 de locuri IT- 8.000 de locuri Farmaceutic- 2.000 de locuri Retail- 10.000 de locuri

3.1 Domeniul IT In domeniul IT, explicatia este simpla. Intr-o epoca in care totul este informatizat, specialistii IT vor fi intotdeauna la mare cautare, datorita specificului serviciilor pe care aceasta industrie le ofera, care duc la eficientizarea activitatii si a costurilor dintr-o firma. Existenta unui numar relativ mare de specialisti in IT (peste 20.000) recomanda Romania ca o piata favorabila pentru investitorii din acest domeniu Unul dintre putinele domenii care se poate lauda ca nu a fost afectat, pina acum, de criza economica este IT-ul. Datorita specificului serviciilor pe care aceasta industrie le ofera, care duc la eficientizarea activitatii si a costurilor dintr-o firma, IT-ul are trecere si pe timp de criza, sustin specialistii din domeniu.

Unul dintre cele mai accesate servicii din industria IT este consultanta, la care incep sa apeleze tot mai des, pe linga firme, chiar si persoanele particulare. O persoana fizica ce detine un computer se va confrunta, inevitabil, cu probleme in ceea ce priveste buna sa functionare. Dupa primul an de utilizare, pina la 70 la suta dintre computere prezinta probleme de natura software sau hardware, datorate in principal utilizarii defectuoase a acestora. De cele mai multe ori, pentru remedierea problemelor aparute, proprietarul unui PC apeleaza la servicii oferite de persoane nu intotdeauna calificate pentru acest tip de interventii. Costul acestor servicii variaza intre 3 si 10 euro pe ora, in timp ce abonamentul la o companie specializata poate ajunge pina la 20 euro pe luna (pentru persoane fizice, la domiciliu). Concluzia este ca platim, pentru o ora de interventie, jumatate din abonamentul lunar al unui service autorizat, fara sa avem garantia unor servicii de calitate, a declarat Emanuel Nechita, director general Computer Troubleshooters Cluj-Napoca. Pe masura ce problemele aparute in utilizarea computerului cresc in complexitate, ele nefiind depistate si solutionate in timp util, se poate ajunge chiar la pierderea iremediabila a datelor. Pentru o persoana care lucreaza la domiciliu, aceasta poate avea drept consecinta pierderea veniturilor realizate intr-o zi sau chiar pierderea unui contract cu un client important. Curentul electric, principalul responsabil pentru defectiunile PC-ului Dintre problemele solutionate de specialisti, 60 la suta sint de natura hardware si 40 la suta vizeaza dificultati in utilizarea software-ului. In primul caz, cele mai multe probleme sint generate de calitatea slaba a serviciilor de furnizare a curentului electric. Astfel, datorita fluctuatiilor de tensiune sau a intreruperilor de curent, se defecteaza surse de alimentare, placi de retea, memorii, placi de baza, procesoare. Procentual se poate spune ca 30 la suta dintre componentele defectate sint surse de curent, 20 la suta sint memorii RAM, 10 la suta sint placi de retea, 10 la suta placi de baza, 10 la suta Hard-disk-uri, iar restul de 20 la suta sint procesoare, unitati optice si alte componente. Toate companiile specializate pe partea de consultanta IT ofera solutii pentru prevenirea defectiunilor cauzate de curentul electric. Majoritatea celor care contacteaza o companie de consultanta IT descopera serviciile oferite de aceasta pe internet. Cei care utilizeaza aceste servicii sint in principal tinerii intre 25 si 35 de ani si familiile cu copii (copiii fiind utilizatorii principali ai computerului). 3.2 Domeniul Retail In aceasta perioada, cel mai putin afectat sector este domeniul Retail. Explicatia este simpla: nu vor scadea vanzarile la alimentele de baza. In plus, majoritatea lanturilor mari de magazine planuiesc sa se extinda, iar pentru fiecare noua unitate deschisa vor exista pozitii care trebuie acoperite. De pilda, lanturile de hipermarket-uri scot la concurs intre 800 si 1.000 de noi locuri de munca pentru perioada imediat urmatoare. Posturile sunt variate: de la casieri si lucratori comerciali, pana la posturi in serviciu de paza si siguranta, reprezentanti vanzari sau receptionieri marfa. 3.3 Domeniul Farmaceutic In ceea ce priveste domeniul farmaceutic, firmele au inceput chiar sa angajeze multi studenti din anii terminali datorita cererii constante de oameni cu studii de specialitate. Criza financiara nu va afecta piata farmaceutica la fel de mult ca alte sectoare. Piata farmaceutica este mai putin vulnerabila decat alte piete la efectele crizei. Si ea este conectata tot pe lumea asta, deci va suferi intr-o oarecare masura. Acesta masura va fi mult mai redusa decat la alte piete, dar poate genera probleme suficient de serioase.

Ministerul Sanatatii a anuntat, de curand, ca va constitui Compania Farmaceutica Romana si ca aceasta va ajuta intr-un anumit fel piata farmaceutica sa depaseasca perioada de criza. IV.Efectele crizei economice Chiar dac Romnia i va reveni din recesiune, omajul se va ndrepta spre 10% iar eventualele creteri salariale ar putea fi anulate de inflaie FMI spune c anul viitor Romnia ar putea iei din recesiune, adic de la o scdere de 8,5% la o cretere de 0,5%. Preedintele i premierul vorbesc deja despre semne pozitive care ar indica revenirea economiei nc de la finele acestui an din recesiunea sever n care se afl. Romnia din 2012, privit prin ochii economitilor i oamenilor de afaceri, nu este ns deloc roz. Salariile vor crete timid Dup ce, n ultimii ani, salariul mediu net pe economie a crescut anual cu peste 20%, anul acesta, cu excepia bugetarilor, angajaii au trebuit s accepte s lucreze pe aceiai bani sau chiar pe mai puini pentru a-i pstra locul de munc. Situaia ar putea fi aceeai i anul viitor. Salariile nu vor mai crete n ritmurile ridicate de pn acum, deconectate de productivitate. Raportul dintre salarii i productivitate va fi din ce n ce mai bun. Simplu spus, se va munci mai mult, pe aceleai salarii sau pe unele puin mai mari. Va crete productivitatea, ne-a declarat Ionu Dumitru, economist-ef Raiffeisen Bank. n iunie, salariul mediu net pe economie a fost de 1.379 de lei, n cretere cu 8,3% fa de perioada similar din 2008. Salariul mediu real net ns, cel din care se scade inflaia, a crescut cu numai 2,3% n aceeai perioad. Spre exemplu, n perioada iunie 2007-iunie 2008, salariul mediu net pe economie a crescut cu 24,4%, cel real apreciindu-se n acest interval cu 14,5%. De fapt, conform Comisiei Naionale de Prognoz, n 2009, pentru prima dat n peste 10 ani, salariul real va scdea. Practic, creterea salariilor a fost anulat de inflaie, salariul real urmnd s scad cu circa 1,5% anul acesta. Peste jumatate din romani inca se declara afectati de criza economica, 29,8 la suta in masura foarte mare, iar 23,4 la suta in mare masura, potrivit unui sondaj realizat de firma de cercetare Mednet Marketing Research Center. Numarul celor care se declara afectati in foarte mare si mare masura de criza economica aproape s-a dublat din februarie 2009 pana in februarie 2011, de la 28,6 procente la 53,2 procente, se arata in sondajul remis Ziare.com. In schimb, numarul celor care se declara afectati n mica si foarte mica masura s-a injumatatit, in aceeasi perioada, de la 38,7% la 18,8%. Principalele efecte negative ale crizei se observa in modificarea comportamentului de consum al romanilor. Astfel, se cumpara produse mai ieftine si in cantitate mai mica. Potrivit sondajului, 62,3 la suta din respondenti au declarat ca si-au redus consumul cantitativ (54% au cumparat aceleasi produse, dar in cantitate mai mica, in timp ce 8,3% au cumparat produse mai ieftine si in cantitate mai mica), aceasta fiind, in prezent, principala cale de mentinere sub control a cosului de cheltuieli zilnice.

Exista si consumatori care au apelat la cumpararea produselor mai ieftine, fara a renunta, in schimb, la cantitate (7,8%). Totusi, comparativ cu anul 2010, in 2011 s-a redus numarul respondentilor care au renuntat si la cantitate si la pret de la 19,8% la 8,3%, dar si a acelor care au cumparat mai ieftin si in cantitate mai mica de la 11,8% la 7,8%.

V.Evolutia aualizata a PIB-ului SUA versus Romania

Biroul de Analiza Economica al SUA a dat publicitatii primele estimari privitoare la evolutia PIB-ului in ultimul trimestru al anului trecut, cifra anuntata fiind de +5.7%. Trebuie spus ca americanii sunt mai altfel cand vine vorba despre raportarea acestui indicator, astfel ca in loc sa raporteze evolutia fata de aceeasi perioada a anului anterior T4.09 vs T4.08 sau evolutia fata de perioada anterioara T4.09 vs T3.09 -, acestia anualizeaza diferenta dintre trimestrul pentru care se face raportarea si trimestrul anterior acestuia. Ce intelegem de fapt printr-o crestere economica anualizata de 5.7%, asa cum a fost raportata de americani? Intelegem ca in trimestrul patru al anului trecut, economia a crescut cu 1.4% fata de trimestrul trei, iar aceasta diferenta de 1.4% inmultita cu 4 trimestre, dau cifra de 5.7%. In primul trimestru al anului 2009,PIB-ul a scazut cu 4.6% fata de trimestrul patru al anului 2008 (serie ajustata), ceea ce anualizat inseamna -19.71%(!!!).In aceeasi perioada, PIB-ul SUA scadea cu 6.4%.

VI.Mirajul iesirii Romaniei din criza ncrncenarea i tensiunea cu care se ateapt datele de la Institutul Naional de Statistic pe primul trimestru ale anului atinge cele mai nalte cote. Aceste date au devenit mai importante ca orice n aceste momente n care toat lumea s-a sturat s mai fie n criz i i dorete cu ardoare s curg din nou laptele i mierea din cornul abundenei. Pentru Guvern ncordarea este i mai mare pentru c deja s-a ateptat politic mult prea mult pentru a vedea bunstarea unei guvernri aparent de dreapta dar care nu a ncetat s ne uimeasc cu ncpnarea cu care a

aplicat un veritabil program de stnga de ieire din criz: taxe mai mari (TVA, impozit minim pentru IMM-uri, extinderea contribuiei de sntate asupra drepturilor de autor, taxe pe munc printre cele mai mari din lume), datorie public mai mare (n loc s se mprumute sectorul privat s-a considerat c e mult mai bine pentru stabilitatea rii s se mprumute Guvernul i Banca Central), proiecte ale statului din ce n ce mai fanteziste i mai lipsite de motivaie economic menite s direcioneze fondurile eficient i sigur nspre buzunare private sau achiziii publice pe care pare c nimeni nu le mai poate controla. Ieirea din criz pe care o ateapt i o anun deja Guvernul este doar o ieire tehnic dintr-o prbuire n care ne-au afundat toat aceast ncpnare de a pune mai presus de orice echilibrul bugetar i de a gsi fonduri cu orice pre pentru a-i scoate din criz n primul rnd pe cei care au cotizat disciplinat la partid susinnd cauza mrea de a ctiga alegeri. Guvernul se aga practic cu disperare de o definiie a OCDE care spune c iei din criz dac dou trimestre consecutive ai fost pe plus i intri n criz dac dou trimestre consecutive ai fost pe minus (noi am fost vreo 8 trimestre consecutiv). Aceast definiie este una absolut arbitrar i nu are nici un fundament economic. La fel de bine putem defini ieirea din criz (i ar fi mai corect aa) momentul n care ai reuit s ajungi cel puin la nivelul de bunstare de dinainte de intrarea n criz (aceasta nsemnnd pentru Romnia o cretere de dou cifre susinut cteva trimestre bune de acum ncolo). E absolut ridicol s spui c ai ieit din criz cu o cretere economic de 0.1% n ultimul trimestru din anul trecut. E i mai ridicol s i asumi vreun merit n acest caz cnd nu ai fcut dect s duci o lupt de clas i s jecmneti veniturile private. E clar c Guvernul are nevoie ca de aer de o dovad i de o justificare a performanei msurilor pe care s-a chinuit aproape doi ani s le rafineze i s le etaleze cu emfaz pe post de program de ieire din criz (c doar vin noi alegeri i trebuie artat ceva poporului flmnd i srcit de atta ateptare i fiscalizare). Din pcate, atunci cnd asaltezi economia privat cu impozite i taxe, cnd expandezi datoria public n dauna datoriei private sau cnd menii aceeai birocraie i corupie sufocant nu poi s i asumi vreun rol n eventuala cretere care va urma (deocamdat ceea ce se pare c urmeaz este doar un semn de echilibru). Ieirea din criz depinde semnificativ i de scoaterea la lumin a economiei subterane (de preferabil nu cu fora sau ameninarea ci cu relaxare fiscal). Nici mcar exporturile nu pot fi considerate un motor al ieirii din criz n condiiile n care cea mai mare parte dintre ele sunt exporturi cu grad redus de prelucrare sau exporturi ce conin cantiti semnificative de importuri de completare. Ieirea din criz nu se va face atta timp ct duci o politic de tipul vrm pumnul n gur privailor i le lum aproape totul printr-un sistem fiscal injust i sufocant, dublat de o ofert de servicii publice de calitate precar (servicii sanitare, infrastructur, educaie). Orice serviciu pe care te ambiionezi s l obii din piaa liber este pltit din salariul net fr deduceri semnificative (dup ce statul i-a poprit cu prioritate partea sa de leu). Nu poi s ii cu dinii de fondurile statului i de veniturile la buget, pe care le rotunjeti dnd afar pe cei fr aprare, dar pe care apoi le aloci apoi cu frenezie ctre tot felul de favorii, ntmpltor doar ei capabili s fac fa rigorilor din licitaiile pe care le organizeaz statul. Aceast mlatin socialist din care nu mai ieim cost i provoac o suferin la nivelul tuturor celor care ndrznesc s fie cu un cap deasupra celorlali i pe care statul i aduce n rnd cu ceilali, obligndu-i la o solidaritate de neneles i neacceptat. Lipsa de curaj a guvernelor de orice culoare care au condus Romnia pn acum, concentrate prea mult pe vot, statistici i sondaje, s-a materializat n permanenta amnare a acelor msuri care ne pot transforma ntr-o economie de pia autentic. Fr privatizarea masiv a serviciilor statului i fr reconsiderarea atitudinii fa de iniiativa privat, ponderea pieei libere rmne nesemnificativ i orice criz extern ne va lovi din temelii.

VII.Concluzii

Criza economica a adus peste 50.000 de disponibilizari in mediul privat in octombrie si noiembrie, ceea ce inseamna o dublare a numarului de someri pentru ultimele doua luni. Aceasta este parerea reprezentantul intreprinderilor mici si mijlocii(IMM), Ovidiu Nicolescu, care a declarat pentru NewsIn ca a aparut o situatie de stagnare, blocari de investitii si o scadere semnificativa a comenzilor la export. Astfel, in urma disponibilizarilor numarul somerilor din mediul privat a crescut la 150.000 de persoane, cele mai afectate domenii fiind industriile textila, chimica, mecanica si cea a mobilei. Judetele cel mai lovite de criza economica sunt, conform datelor institutiei conduse de Nicolescu, cele din nordul Moldovei, in special Botosani si Suceava. In aceasta perioada mai multe companii din tara, inclusiv IMM-uri au anuntat disponibilizari dar si trimiterea angajatilor in somaj tehnic din cauza crizei economice. In plus companiile din mediul privat au anuntat ajustarea politicilor salariale, dupa ce anuntasera pentru anul viitor cresteri de peste 10 procente. Astfel, "multe companii se vor confrunta cu o 'inghetare a salariilor - salary freeze', ceea ce inseamna ca fie nu vor creste deloc salariile, fie vor fi majorate doar cu un procent suficient de mare incat sa acopere rata inflatiei", dupa cum cum spune Geanina Rindasu, specialist in cadrul Monday Insight Consulting, partenerul Hewitt Associates, citata de Ziarul Financiar. Conform specialistilor din domeniu, cresterile salariale in firmele din sectorul privat se vor situa in 2009 aproape de 0, suferind astfel o corectie importanta fata de cele 10 procente prognozate de catre firmele respective. In prezent majoritatea companiilor isi reanalizeaza politica salariala, spune Ruxandra Stoian, director servicii de consultanta in resurse umane in cadrul companiei de consultanta si audit PricewaterhouseCoopers (PwC) Romania, citata de Ziarul Financiar. Astfel, in cazul in care compania va infrunta dificultati financiare, cresterile salariale vor fi limitate sau vor atinge chiar nivelul zero pentru toti angajatii, altfel cresterile fiind mai mici de 10%.

BIBLIOGRAFIEhttp://www.crizalovesteacum.ro/dictionar.xhtml http://www.ziare.com/economie/stiri-economice/ http://www.ziare.com/afaceri/insolventa/vezi-cate-firme-au-dat-faliment-in-2010-coface1090477 http://www.bloombiz.ro/business/ http://mojob.businesslive.ro/ro/articole-detalii/ http://www.ziarulfaclia.ro http://www.editiaspeciala.com/Social/ http://www.ziare.com/economie/criza-economica-romania/ http://www.gandul.info/financiar/ http://businessday.ro/ http://gandeste.org/politica/ http://fsanp.ro/index.php/ http://businessday.ro/ http://www.bizcity.ro/stiri/ http://www.ziarulimobiliar.ro/