SUB 1.Hipertrofia concentrica a ventriculului stang (II-2)Hipertrofiamarire de V a celulelor si respectiv a tesutului/organului,fara multiplicare celulara;= cea mai frecventa cauza a HTA M: ( sect transversala si longitudinala )Grosimea peretelui VS mult crescuta ( peste 3 cm iar N:1.5 cm) cavitatea ventriculara stg micsorata ( greutatea cordului poate ajunge la 800 g normal fiind 350 g ) .SUB2.Nefroangioscleroza benigna (Hialinoscleroza arteriolei aferente II-7)M: rinichi atrofiati , palizi ,cu supraf externa ( dupa decapsulare) fin granulara; sectiune sagitala : corticala palida , atrofiata ; hiperplazia tes adipos din hil .SUB3.Steatoza hepatica (II-4)M: in steatoza difuza , ficat marit de V (hepatomegalie) , de culoare galbena difuza , cu margini rotunjite si consistenta moale ; SUB4.Hemoragii cerebrale (V-3)= hemoragie intratisulara voluminoasa care ocupa si distruge local tesutul nervos ;M:1.Hematom intracerebral cu inundatie ventriculara2.Inundatie ventriculara3.Hemoragie subarahnoidiana

- hematomul intracerebral este o complicatie a HTA care rezulta din ruperea unui microanevrism pe artera cerebrala mijlocie (microanvrism=dilatatie minora a capilarelor,cu caracter permanent)- pe sectiune se evidentiaza : a.colectie voluminoasa de sange coagulat , de culoare rosie-bruna ;ocupa o arie intinsa de tesut nervos si deformeaza teritoriul prin micsorarea spatiului ventriculului lateral respectiv; b.distructia parenchimului cerebral cu patrunderea sangelui in cavitatea ventriculara(=inundatie)

sectiunea pe fata interna a emisferelor cerebrale evidentiaza :a. colectie de sange coagulat ce ocupa cavitatea ventriculara ; cauza de moarte subita;- se produce prin ruperea vaselor meningeale cu malformatii congenitale ( anevrisme congenitale)- pe supraf ext a emisferelor cerebrale se observa :

a.pe o arie intinsa din lobul frontal si parietal , leptomeningele este ingrosat , brun-negricios b.leziunea corespunde unei hemoragii in strat subtire,localizata in spatiul subarhnoidian ; c.hemoragia nu intereseaza tesutul nervos ;

SUB7.Infarctul hemoragic pulmonar (V-8)Infarct= zona de necroza circumscrisa , postischemie acuta , determinata de suprimarea brusca a irigatiei sanguine in teritoriul unui tes/organ , prin obliterarea unui vas de tip arterial .Infarctul hemoragic este un infarct rosu.Infarctul hemoragic pulmonar se produce prin obstructia unui ram arterial pulmonar prin embol sau prin tromboza locala , in conditiile unei staze pulmonare .M: pe o sectiune longitudinala prin plaman , se observa arii de forma poligonala sau triunghiulara , cu bazele orientate spre pleura si varful spre hilul pulmonar unde se evidentiaza trombi in vase;in aria de infarct , parenchimul pulmonar necrozat este ferm , de culoare rosie inchis ( hemoragic) ;in restul pulmonului aspecte de staza ; SUB8.Pericardita sero-fibrinoasa(III-5)M: - pericard cu aspect neregulat , mai gros datorita filamentelor de fibrina in sacul pericardic gasim o cantitate mare de lichid rosu-galbui ( cu eritrocite si PMN) in care avem filamente de fibrinaSUB9.Abcesele hepatice-pileflebitice , colangitice (III-9)- apar in urma patrunderii germenilor pe calea venei porte , pe calea ascendenta in tractul biliar sau prin invazie directa M: Abces pileflebitic ca urmare a patrunderii agentului patogen de la un focar aflat langa vena porta ( ex:apendicita acuta ) este multiplu , de dimensiuni variate situat langa hilul hepaticforma rotunda , pereti grosi , continut alcatuit din tesut necrozat si exudat purulentAbces colangitic rezultatul inflamatiei cailor biliare ( prin obstructia cailor biliare )este multipludimensiuni reduse continut verzui ( verde) datorita amestecarii puroiului cu bilaEvolutie: AB pt abcese mici ruptura abcese=> peritonitaSUB10.Abcese pioemice renale (III-10)Abcesul renal - apare in urma patrunderii germenilor pe cale sangvina de la un focar la distanta urcarea agentilor din caile urinare inferioareabcesul pioemic este rezultatul diseminarii germenilor (E.coli , Stafilococ ) pe cale sangvina de la un focar situat la distanta ; se produce in cursul unei trombembolii septice , cel mai frecvent in cadrul unei endocardite infectioase cu localizare in cordul stang; este situat in corticala renala , are dimensiuni mici de cativa mm , culoare galbena si este inconjurat de o arie congestiva;SUB11.Leptomeningita purulenta (III-6)= inflamatia leptomeningelui data de meningococ sau pneumococ sau Haemophilus ;M: meningele devine mai gros , opac ( nu este transparent ) datorita unui exudat purlent , cremos , galben-albicios , asezat mai ales de-a lungul vaselor sangvine de la suprafata creierului in meningita data de H.influenzae , exudatul este dispus la baza in meningita data de pneumococ , exudatul este mai aproape de sinusul sagital SUB12.Leziunile tuberculoase circumscrise :tuberculii miliari , policiclici ,nodulul simplu, tuberculomul;(III-14)Leziuni circumscrise Nodulul simplu : poate apare in orice forma de tbc se poate gasi in orice organ exemplu :focarul lui Ghon in plaman , in portiune mijlocie , sub pleura , dimensiune de aproximativ 1 cm , culoare galbena

Tuberculi miliari : apar in cursul patrunderii pe cale sangvina a unui nr mare de bacilli in organism pot sa apara in orice organ cel mai des in rinichi , ficat sunt tuberculi de cativa mm , de culoare galbuie Tuberculi policiclici leziuni caracteristice plamanului si apar in bronhopenumopatia tuberculoasa prin patrunderea bacililor in arborele bronsic leziuni nodulare de 0.5-1 cm pe toata suprafata plamanuluiTuberculomul leziune ce apare dupa o inflamatie tuberculoasa ce dureaza mult timp poate fi in plaman , creier , rinichi are cativa cm si prezinta capsula SUB13.Bronhopneumonia (VII-)= inflamatia exudativa produsa de infectie bacteriana , localizata in bronsiole si alveolele din jur , avand topografie lobulara; se manifesta macroscopic prin multiple focare nodulare de condensare pulmonara ce afecteaza 1 sau mai multi lobi , frecvent bazal si bilateral;M: focare multiple, nodulare de consolidare , ce se deceleaza prin palpare;focarele nodulare au limite neprecise si dimensiuni de aprox 1 cm ;dupa sectionare plaman , la comprimare se elimina exudat purulent;focarele de condensare sunt separate prin tesut pulm normal , aerat;in evolutie , focare bronho-pulmonare pot conflua cu formarea unei zone de condensare intinsa ( pneumonie pseudo-lobara sau bronhopenumonie in focare confluente );SUB14.Complexul primar tuberculos pulmon (VII-9)Tuberculoza pulmonara este o boala infectioasa pulmonara cu transmitere aerogena determinata de Mycobacterium tuberculosis , ce determina tesuturi de inflamatie granulomatoasa si o reactie de hipersensibiliare de tip intarziat ;a. complexul primar tuberculos Ranke (cu 3 componente ) * focarul Gohn lez nodulara , de cul galben-cenusie , cu centru cazeificat , incapsulat ( 1 cm)- localizat subpleural , in zona mediana a plamanului , in segm inf ale lobului sup- se poate vindeca prin incapsulare , cicatrizare , calcificare * limfangita tuberculoasa - rezultatul diseminarii infectioase din focarul Gohn la gangl regionali , traheobronsici ( prin interm vaselor limf )*limfadenita tuberculoasa inflamatia tuberculoasa a ganglionilor limfatici regionali ( hilari )- gangl hilari sunt mariti de V , fermi , cretosi , cu mici arii negre de necroza SUB15.Tuberculoza fibro-cazeoasa cavitara apicala (VII-11) ( prin eliminarea cazeumului lichefiat printr-o bronsie )Caverna recenta : cavitati multiple de material amorf , galben , de consistenta redusa ; cavernele pot contine bride vasculare iar ruperea lor hemoptizie ; SUB16. Tuberculoza fibro-cazeoasa cavitara avansata (VII-11)- in cazurile netratate , cand pot sa apara arii mari de leziune cazeificate si caverne; caverna veche : pereti netezi , incojurata de tes fibros din org conj ; SUB17.Papilom cutanat (IV-2)=tumora epiteliala benigna;Papilom (prolif ep pe axe conj-vasc m cu aspect papilar/digitiform)Papilom scumaocelular ( piele)M: - proemina la supraf pielii ( 1-2 cm ) baza de implantare scurta si groasa supraf tumorii :neteda/neregulata SUB18. Polipoza colica adenomatoasa (VIII-16)Polipii adenomatosi colici sunt tumori benigne produse prin proliferarea epiteliului intestinal , care formeaza adenoame;sunt localizati in proportie de 50% in reg recto-sigmoidiana a colonului iar restul in colonul ascendent si tranvers;*polipii tubulari sunt frecvent pediculati , mai mici de 2 cm si au suprafata neteda ;*polipii vilosi sunt frecvent leziuni voluminoase , mai mari de 2 cm ; ocazional , ei pot avea dimensiuni de 10-15 cm ; baza de implantare este frecvent larga , iar suprafata lor este neregulata , conopidiforma;*polipii tubulo-vilosi sunt intermediari ca aspect si dimensiuni ;SUB19.Lipomul=tumora conjunctiva benigna (IV-16)- formata din tes adipos maturM: - tumora voluminoasa , unica , la nivelul tesutului celular subcutanat , acoperita de piele pe sectiune, are cul galbena si aspect lobulat ; prezinta capsula ;SUB20.Condromul (IV-17) tumora benigna formata din tes cartilaginous hialin M: - tumora nodulara solida , ce prezinta capsula conjunctiva; pe sectiune este albastruie , cu aspect lobulat ( lobuli de cartilaj hialin separate de benzi de tes conj).SUB21.Hemangiomul cavernos-ficat (IV-19)M:tumora localizata in parenchimul hepatic subcapsular pe supraf ext e ficatului se remarca zone rosietice , usor reliefate si cu marg neregulate pe supraf de sectiune se evidentiaza zone rotunde iar tumora are aspect spongios SUB22.Cancer primar pulmonar-nodul periferic(VII-16) are origine in epiteliul bronsiei mijlocii ( uneori bronsiolo-alveolar ) si este localizat in zonele periferice ale pulmonului ( nu are relatie cu hilul pulmonar ) ; tumora are aspect de masa nodulara , solida , de dimensiuni variabile , cu margini infiltrative ; localizarea apicala a tumorii este cunoscuta ca tumora Pancoast-Tobias ( sdr de compresiune brahiala si a lantului simpatic cervical )SUB23.Cancer primar nodular-ficat (IX-7)= carcinomul hepatic reprezinta 2% din tumorile maligne ale ficatului;forma nodulara poate fi solitara este rara si se defineste prin prezenta unei mase tumorale unice , de dimensiuni mari ( 10-15 cm) , neincapsulata , de culoare alb-cenusie sau verzuie daca contine bila , de consistenta redusa si prezentand uneori arii hemoragice; fiind o tumora voluminoasa , prezinta frecvent necroza in portiunea centrala ; multipla reprezentata de noduli multipli , de dimensiuni mici , de culoare albicioasa sau verde , diseminati in parenchimul hepatic ;SUB24.Cancer primar hilar infiltrativ-pulmon(VII-16)- are origine in epiteliul bronsic de ordin I si II - se dezvolta din mucoasa bronsica in lumen ( poate obstrua lumenul ) , inflitreaza peretele bronsic si se extinde in parenchimul pulmonar prin vasele limfatice pana la nivelul pleurei ;SUB25.Metastaze hepatice ( IX-9)= tumori hepatice secundare reprezinta 98% din tumorile maligne ale ficatului , acesta fiind situsul de metastazare cel mai frecvent pt majoritatea cancerelor umane ; M: ficatul este marit de V , putand ajunge la greutatea de 5 kg si pe suprafata sa , sau la sectionare se observa frecvent tumori multiple , nodulare , de dimensiuni variabile ( 1-5 cm ) , de culoarea tesutului de origine , bine delimitata si prezentand frecvent o arie centrala deprimata determinata de necroza tumorala din aceasta zona; metastazele mai pot prezenta arii de hemoragie precum si un aspect translucid , datorat secretiei mucoase in functie de tumora de origine ; SUB26.Metastaze pulmonare (VII-17)= cancer pulmonar secundar /metastatic - noduli tumorali multipli , cu limite distincte , de dimensiuni variate , diseminate pe ambele arii pulmonare ;- originea : celulele tumorale pot proveni din orice tumora maligna a celorlalte organe ; SUB27.Osteosarcomul-femur (IV-20)= tumora cea mai frecventa a tesutului osos si se caracterizeaza prin capacitatea celulelor proliferate de a forma os tumoral (sarcom osteogenic ) 2 forme1. parosteal ( proliferare tumorala din cel periostului )2.central( proliferera tumorala este din celulele canalului central-endost)M osteosarcom parosteal ( din celulele periostului)- se dezvolta la extremitatea inf a femurului- este voluminoasa , prezinta numeroase arii de necroza si hemoragie- inveleste femurul ca un manson si penetreaza corticala osoasa patrunzand in canalul medular - in evolutie ,tumora pentreaza corticala osoasa si patrunde in canalul medular ; SUB28.Teratomul chistic matur-ovar (IV-25)Teratom= tumora alcatuita din multiple tipuri de tesuturi;(chist dermoid) tumora de dimensiuni variate cu aspect de chist ; peretele chistului are structura asemanatoare cu pielea: versantul intern are struct de epiderm versantul extern are struct de derm si contine anexe ale pieleii ( foliculi pilosi , gl sebacee ) intr-o portiune proeminenta a peretelui se gasesc struct numeroase : ep respirator si intestinal , os , plaje de cartilaj si tesut nervos ; in acest teritoriu sunt implantati dinti; cavitatea chistului contine sebum si fire de par; tumora prezinta risc de transformare maligna a unei structuri epiteliale cu aparitia unui carcinom epideromoid.SUB29.Teratomul microchistic-testicul(IV-25) tumora are aspect de masa solida sau microchistica si este localizata frecvent in gonada masculina pe suprafata de sectiune , se evidentiaza prezenta a 2 sau mai multe tesuturi mature dispuse haotic : plaje de cartilaj , translucide , albastrui spatii microchistice SUB30.Endocardita verucoasa (VI-14) este cea mai frecventa forma de manifestare a carditei reumatismale acute localizare : valvula mitrala , sigmoidele aortice ; valvulele mitrale +aortice ; Valvulele mitrale+aortice +tricuspidiene; valvulele afectate sunt edematiate , cu prezenta la nivelul liniilor de inchidere a valvulelor de vegetatii mici ( 1-2cm) care sunt trombi fibrino-plachetari aseptici cu aspect de veruci , de cul brun-cenusie si aderenti la endocardul valvular ; in evolutie , vegetatiile sunt remaniate conjunctiv , rezultand ingrosarea si deformarea valvulelor , cu aparitia sechelelor ; SUB31.Defecte septale-atriale , ventriculare(VI-19)CARDIOPATII CONGENITALE CU SUNT STANGA-DREAPTADefect septal atrial tip ostium secundum = comunicare anormala intre cele 2 atrii , coresp ferestrei ovale prin lipsa de formare a septului membranos ; defectul atrial realiz trecerea unui curent de sange din AS in AD incarcarea circ pulm cu cresterea pres intrapulm si inversrea suntului ;complicatii : insuf cardiaca cronica dreapta ; trombembolii paradoxale ( originea trombului este in sist venos dar se produc embolii sistemice ) Defect septal ventricular =comunicare anormala intre cele 2 ventricule , situata la niv port membranoase a septului interventr , imediat sub valvula aortica ; acest defect permite trecerea sangelui din VS in VD; dupa incarcarea circ pulm , se produce inversarea senseului circulatiei de la dr la stg cu cianoza tardiva ; complicatii : insuf cardiaca ; grefarea endocarditei infectioase ;SUB32.Trilogia Fallot (cardiopatie congenitala cu sunt dreapta-stanga)(VI-20)Trilogia Fallot = malformatie cardiaca cianogena rara ; 1.defect septal atrial2.stenoza a pulm 3.hipertrofia ventr dr- cianoza apare la scurt timp postnatal si se accentueaza progresiv - insuf cardiaca dreapta este o complicatie precoce SUB33.Stenoza mitrala simpla/complicata cu tromboza atriala (VI-15)SM cea mai frecventa sechela valvulara postreumatismala ;M: valvulele mitrale , ingrosate , dure ,cu marg libere apropiate ce delimiteaza un orificiu mic , rotund sau un orificiu stramt in forma de fanta ( bot de peste)AS dilatat contine un tromb aderent la peretele arterial; se obs atrofia VS si aortiei ;SUB34.Boala mitrala (VI-15) ( stenoza si regurgitare/incompetenta mitrala datorata faptului ca orif mitral este largit , permanent deschis)M: orif mitral este ingustat prin ingrosarea , scurtarea valvelor mitrale si fuzionarea la nivelul comisurilor ; orif mitral este permanent deschis prin ingrosarea si retractarea valvulelor mitrale ;SUB35.Endocardita infectioasa subacuta (VI-16)( vegetanta ) - lez vegetante septice , dispuse in buchet pe endocardul valvulelor mitrale si aortice ;- este o complicatie a lez valvulare ant : sechele reumatismale / malformatii cardiace ;- data de S. Viridans , fungi SUB36.Endocardita infectioasa acuta ( endocardita ulcero-vegetanta )(VI-17) se manif prin leziuni ulcero-vegetante si distrucii ale endocardului valvular ; lez sunt produse de agenti infectiosi cu virulenta mare ( s aureus ) ; vegetatiile sunt alc din trombi fibrino-leucocitari si colonii microbiene virulente;SUB37.Insuficienta cardiaca (VI-21) =incapacitatea cordului de a trimite in circulatie un debit cardiac coresp necesitatilor org1. insuf cardiaca cronica stg- cauze : HTA sistemica , cardiopatia ischemica - modif la nivelul cavitatii stangi si staza pulm cronica retrograda ;M: - cord marit de V ,VS hipertrofiat cu perete ingrosat , cavitatile VD si AD dilatate contin sange rezidual , orificiul mitral este largit ( regurgitatie functionala ) Complicatii :tromboza atriala2. insuf cardiaca dr -cauze : bronhopneumopatia obstructiva cronica , fibroza pulm - modif la niv cavitatilor drepte si staza venoasa sistemica retrogradaM: cord marit de V , VD hipertrofiat cu perete ingrosat , cavitatile VD si AD contin sange rezidual , orif tricuspidian este largit ;staza cronica in circ venoasa sistemica se manif prin : congestie pasiva cronica in viscerele abd edeme ale tes moi acumulari de transudat intracavitarComplicatie : tromboza venoasa 3. insuf cardiaca globala poate surveni in evolutia SM , a cardiopatiei ischemice ;M: marire globala de V a cordului prin dilatarea celor 4 cavitati , AD mult marit cu staza retrograda , orif atrio-ventr dilatate , staza in circ pulm si in circ sistemica ; SUB38.Ateroscleroza aortica (VI-1)ATS=boala arteriala care intereseaza a mari (aorta ,iliace) si cele de tip muscular ( coronare , femurale) si se caract prin formarea de placi ATS in intima vasului cu afectare secundara a tunicii medii ; se localizeaza in segm abd al aortei , la bifurcarea a iliace ( f rar la niv a toracice ) M:striuri lipidice la niv intimei arteriale , aspect de striuri subtiri , de cul galbena , aprox 1 cm cu orientare in axul long al vasului ;1. placa fibro-lipidica ( = lez caracteristica ATS) proeminenta , de cul galbena , dura la palpare , forma rotunda /ovalara ; pe sectiune , peretele coresp placii este ingrosat , cu aspect alb sidefiu sub intima si centru de cul galbena; 2. placa aterosclerotica calcificata in ATS avansata ; poate avea caracter difuz , interesand centrul ateromatos coaja de ou3. placa aterosclerotica ulcerata- in ATS avansata ; aspect de pierdere de substanta cu marg anfractuoase si depozit granular galben la suprafata; 5. placa aterosclerotica trombozata - nu este o complicatie frecventa; apar trombi la niv bifurcatiei a abd; SUB39.ATS vaselor cerebrale:ischemia cronica cerebrala (VI-5) se produce la aprox 15 ani dupa debutul leziunilor aterosclerotice ; vasele cerebrale cele mai frecvent afectate sunt vasele poligonului Willis ;M: - a poligonului sunt sinuoase , cu perete inegal ingrosat , placile au aspect alb-galbui , in sect transv pastreaza lumenul deschis ; placile necomplicate au caract stenozant => ischemie cronica cerebrala ;Complicatii : - tromboza placii + infarct cerebral consecutiv; rupere perete la niv placii cu producere hemoragie cerebrala ; dilatare anevrismala la niv a vertebro-bazilare ;SUB40.Anevrismul aterosclerotic aorta abdominala (VI-6)Anevrismul =dilatare segmentara cu caract permanent a peretelui vascular;anevrismul aterosclerotic ( abdominal) complicate a ATS care se localiz in segm abd al aortei; se manif ca o tumora pulsatila;M: - dilatatie fusiforma , voluminoasa , diametru 15-20 cm; peretii cavitatii anevrismale prezinta placi ATS ulcerate; in interiorul cavitatii este prez un tromb voluminos , aderent la peretele aortei ;Complicatii: ruperea peretelui anevrismal cu hemiperitoneu consecutiv , tromboembolii in vasele membr inf;SUB41.Anevrism sifilitic aorta ascendenta (VI-6) complicatie a sifilisului tertiar , ce se localiz in segm ascendent al aortei ;M: - port ascendenta a aortei prez o dilatatie sacciforma a peretelui ; peretele anevrismal sifilitic prez cicatrici de cul alb-sidefie , cu form secundara de placi ATS ; cav anevrisamala contine un tromb mic , unic , aderent la perete; Complicatii : tromboembolii sistemiceSUB43.Pneumonia lobara(VII-2,3)=inflamatia exudativa localizata in alveolele pulmonare si este det de pneumococ; M , lobul pulm afectat este marit de V1. stadiul de congestie ( ziua 1-2)M : lobul afectat este consolidat, rosu-violaceu , umed , partial crepitant ( la sectionare se elim lichid sero-sanguinolent)m: reteaua capilara parieto-alveolara este intens congestionata iar alveolele contin exudat seros =lichid granular omogen, bogat in proteine cu putine neutrofile si agenti infectiosi =alveolita seroasa2. stadiul de hepatizatie rosie ( ziua 3-4)M: lobul pulm consolidate,rosu-brun, compact, ferm la palpare ( supraf de sectiune este umeda si rugoasa , nu elimina exudat )m: reteaua capilara este congestionata , alveolele contin exudat fibrinos sub forma de retea , eritrocite si ag infectiosi=alveolita fibrinoasaexudatul fibrinos trece dintr-o alveola in alta prin porii lui Cohn ;3. stadiul de hepatizatie cenusie ( ziua 5-7)M: lobul condensat are tenta cenusie; la sectionare se elimina lichid tulbure ( bogat in neutrofile ) m: reteaua capilara parieto-alveolara intens congestionata , in alveole se gasesc numeroase neutrofile si MF =alveolita leucocitara;4. stadiul de rezolutie ( incepe in ziua 8-9 si continua timp de 3 sapt )in cazurile necomplicate , exudatul se elimina prin expectoratie si rezorbtie ; alveolele raman intacteSUB 44.Ulcerul peptic cronic (VIII-5)= pierdere de substanta cu caracter penetrant , ce apare in segmentele tractului gastro-intestinal expuse actiunii agresive a sucului gastric acido-peptic ;Localizare :98% sunt localizate in stomac/portiunea proximala a duodenului ; alte localizari posibile:intestinul subtire in sdr Zollinger , esofagul de tip Barretr , diverticul Meckel , marginea unei gastroenterostomii ;M: Ulcerul gastricfrecvent si unic in 95% din cazuri pe mica curbura in portiunea prepilorica ; intr-un nr redus de cazuri , leziunile sunt situate in canalul piloric , portiunea juxtacardiala sau marea curbura ; Ulcerul duodenal este localizat in portiunea proximala a duodenului , pe fata ant /post a zonei prepilorice ; este in general unic , dar pot exista si ulcere duble dispuse fata in fata;ulcerul peptic cronic este o pierdere de substanta de forma ovalara cu dimens medii de 2-4 cm , care pentreaza tunica musculara gastrica/duodenala ;marginile ulcerului , alcatuite din mucoasa normala , sunt regulate ,usor reliefate , iar pliurile mucoasei adiacente radiar in jurul pierderii de substanta; baza leziunii este curata , neteda si ferma .SUB46.Ulcer peptic complicat cu HDS(VIII-7)Este cea mai frecventa complicatie a ulcerului peptic cronic , responsabila de 25% din decesele cauzate de aceasta boala ; se produce in faza activa a ulcerului , datorita erodarii peretelui unei artere cu endarterita fibroasa , deci incapabila sa se contracte pt a opri astfel hemoragia ; SUB48.Carcinom gastric vegetant (VIII-9)95% din cancerele gastrice sunt reprezentate de tumori epiteliale maligne (adenocarcinoame) restul de 5% fiind limfoame , leiomiosarcoame si tumori carcinoide ; adenocarcinomul gastric se situeaza pe locul 2 ca frecventa in grupul tumorilor maligne ale tractului digestiv;Adenocarcinomul gastric se situeaza in 50% din cazuri in stomacul distal ,pe mica curbura a antrumului si in regiunea prepilorica , in 25% din cazuri in corpul gastric , iar restul cazurilor sunt repartizate in mod egal in fundus , reg cardiala sau difuz in tot peretele gastric ;Carcinomul vegetant reprezinta 1/3 din totalitatea cancerelor gastrice si se localizeaza cu predilectie in fundusul gastric ; este reprezentat de o masa solida voluminoasa , cu barga larga de implantare , care proemina in lumenul gastric ; tumora este friabiala , are culoare alb-cenusie si prezinta frecvent o suprafata ulcerata cu arii de necroza si hemoragie ;SUB49.Carcinom gastric ulcerat (VIII-10) constituie la randul sau 1/3 din tumorile maligne ale stomacului , fiind mai frecvent situat pe mica curbura gastrica ; este o pierdere de substanta de dimensiuni mari ( 1-10 cm in diametru) , crateriforma care trebuie diferentiata de ulcer peptic cronic benign; astfel , marginile carcinomului sunt reliefate , anfractuoase , alcatuite din tesut tumoral de culoare albicioasa , spre deosebire de marginile regulate formate din mucoasa normala a ulcerului peptic cronic baza leziunii maligne este anfractuoasa , cu arii de necroza si hemoragie care sunt absente in ulcerul benign in sfarsit , mucoasa normala adiacenta unui cancer isi pierde pliurile radiare convergente catre leziune , caracteristice ulcerului benign , acestea fiind ingrosate , neregulate si oprindu-se la distanta ; SUB50.Carcinom gastric infiltrativ-linita plastica (VIII-10)Este tipul de carcinom difuz in care stomacul isi pastreaza forma , dar volumul sau se reduce considerabil ( pana la 150 ml ) , peretele este ingrosat ( 2 cm ) , rigid , retractat si de culoare alb-sidefie , datorita fibrozei intense indusa de acest tip tumoral ; mucoasa gastrica pare a fi pastrata , nu exista ulceratii , dar prezinta pliuri anormale care dau stomacului aspect de ploasca din pieleSUB53.Colita pseudomembranoasa (VIII-13)=inflamatia colonului , rar a intestinului subtire (enterita) det de Clostridium difficile ; se produce in general dupa administrarea de antibiotice , din acest motiv fiind denumita frecvent colita asociata antibioticelor ; forma rara in care sunt afectate ambele segmente ale tubului digestiv , colonul si intestinul subtire ,poarta denumirea de enterocolita .Segmentul cel mai afectat este rectosigmoidul ; la supraf mucoasei se observa depozite usor proeminente , gri albicioase , cu diametrul mai mare de 2 cm pseudomembranele ; mucoasa apare rosie , edematiata ; in cazutile mai severe , depozitele conflueaza formand pseudomembrane extinse; la detasarea acestora , se produc mici ulceratii sangerande ;SUB54.Carcinom vegetant-cec( VIII-19)- forma vegetanta este localizata cel mai frecvent in colonul ascendent;- lumenul mare al acestuia permite dezvoltarea unor tumori de dimensiuni mari , cu baza larga de implantare , conopidiforme , friabile si cu consistenta redusa la palpare ;- ele au culoare gri albicioasa si frecvent prezinta zone de necroza si hemoragie- rezultatul necrozei si eliminarii portiunii centrale a unui carcinom vegetant este reprezentat de producerea unui tip intermediar , denumit ulcero-vegetant - acesta este centrul escavat , neregulat , cu detritusuri tumorale si zone hemoragice , iar marginile sunt reliefate , neregulate , albicioase si dure ;SUB55.Carcinom ulcero vegentant-cec- rezultatul necrozei si eliminarii portiunii centrale a unui carcinom vegetant este reprezentat de producerea unui tip intermediar , denumit ulcero-vegetant - acesta este centrul escavat , neregulat , cu detritusuri tumorale si zone hemoragice , iar marginile sunt reliefate , neregulate , albicioase si dure ;SUB56.Carcinom infiltrativ-cec , rect forma infiltrativa este frecvent prezenta in colonul distal ; aceste tumori sunt frecvent circumferentiale , determinand stenoze ale lumenului intestinal peretele colonului apare mult ingrosat pe sectiune atat datorita infiltrarii tumorale cat si datorita fibrozei intense indusa de acest tip de carcinom constrictia cronica in portiunea afectata de tumora conduce la dilatarea segmentului colic proximal si acest tip tumoral poate fi ulcerat conducand la o alta forma intermediara denumita infiltrativ-ulcerata SUB57.Ciroza atrofica micronodulara (IX-5)Ciroza= stadiul final al diverselor boli hepatice cronice caracterizata prin dezorganizarea difuza si definitiva a structurii ficatului ; arhitectura finala a acestuia este convertita prin aparitia nodulilor de regenerare inconjurati de septuri fibroaseCiroza micronodulara( ciroza Laennec /ciroza portala ) apare cel mai frecvent dupa consumul cronic de alcool ; ficatul poate fi normal sau marit in dimensiune , dar cel mai frecvent dupa o evolutie indelungata el se micsoreaza , are capsula ingrosata alb sidefie , marginea interioara ascutita si suprafata fin granulara ; pe sectiune, ficatul prezinta noduli mai mici de 3 mm de culoare galbena datorita steatozei caracteristiece alcoolismului cronic , separati de septuri conjunctive subtiri , cenusii .

SUB59.Pielonefrita acuta supurata (X-7)= inflam acuta a rinichiului si bazinetului ( data de E coli /Pseudomonas ) infect primara este la nivelul vezicii urinare de unde pe cale ascendenta ajunge la rinichi ; M: rinichii sunt mariti de V ; pe supraf si in corticala se observa microabcese de cul galbuie ; exudatul purulent se continua si in medulara chiar si pe supraf mucoasei bazinetului ; mucoasa pielo-caliceala este hiperemiata cu depozite purulente ;SUB60.Hidronefroza(X-8)Hidronefroza =dilatarea bazinetului si calicelor cu atrofia progresiva a parechimului renal , det de obstructii in eliminare urinii ; cauze : anomalii congenitale ale cailor urinare , reflux vezico-ureteral , calculi urinari , hipertrofia de prostata , tumori , inflam ;M: rinichi marit de V , cu dilatare masiva a bazinetului + calicelor , atrofia parenchimului renal in special a corticaleiSUB61.Hipeplazie nodulara de prostata cu hipertrofie m vezical (II-3)Hiperplazia=marire de V a unui tes/organ prin multiplicarea celuelor componente;Hiperplazia de prostata determina un obstacol in calea eliminarii urinii prin comprimarea uretrei prostatice ;cauze : dezechilibru in raportul androgen/estrogen rezultand hiperstimularea estrogenica a prostatei;M: hipertrofia musculaturii vezicale ( obstacol incomplet ) : peretii vezicali ingrosati , colonete musculare reliefate (vezica de lupta )SUB62.Hiperplazie nodulara de prostata cu glob vezical (II-3)Globul vezical ( obstacol complet ) : vezica urinara , mult diltata prin acumularea urinii , peretii vezicalti subtiati ( atrofiati prin compresiune ) , semitranspareti ;SUB63.Tumora Grawitz(X-9)( carcinom renal ) =adenocarcinom dezvoltat din ep tubilor contorti distali M: se dez la unul din polii renali/in zona mij a rinichiului ; masa tumorala are forma nodulara cu falsa delimitare , ocupa medulara si corticala , are cul galben-cenusie cu arii de necroza si de hemoragie ;SUB64. Tumora Wilms ( nefroblastom) (X-9)=cea mai frecventa tumora maligna renala la copil ( inainte de varsta de 5 ani )M: tumora de dimens mari , localizata in hilul renal cu compresiune asupra parenchimului ; pe sect , tumora este cenusie cu arii chistice si arii de hemoragie iar consistenta tumorii este moale alternand cu zone ferme; SUB65.Rinichi polichistic :tip adult , infantil (X-2)M: a. Forma de tip adult ambii rinichi sunt mariti de V ; pe supraf ext si pe sect se obs numeroase chisturi de dimens diferite cu continut sero-citrin/hemoragic; b. forma de tip infantil ambii rinichi sunt mariti de V , au supraf ext neteda ; pe supraf de sectiune se obs un aspect spongios cu prezenta de dilatatii mici date de largirea tubilor colectori ( dilatatiile au aspect radiar );SUB66.Leucemia mieloida cronica splina (XI-2,3)Leucemia= tumori ale celulelor stem hematopoietice din maduva osoasa cu infiltararea secundara a sangelui si a celorlalte organe ;leucemia mieloida cronica se caract prin hepatomegalie si splenomegalie ; diagnosticul se bazeaza pe hemoleucograma si medulograma;Leucograma: leucocitele sunt peste 100.000 elemente /mm3 iar formula leucocitara arata in celulele leucemice circulante o predominanta a mielocitelor , neutrofilelor , bazofilelor si eozinofielelor asociate cu trombocitoza ;maduva osoasa este hipercelularizata , cu hiperplazia liniilor granulocitare si megacariocitara ;splina M : mult marita de V ( splenomegalie de grad III) de 5-7 kg , cenusiu deschis , pe sectiune splina devine omogena , friabila , uneori cu infarcte multiple ; SUB71.Carcinom de endometru (XII-4) este o tumora maligna cel mai frecvent tip histologic este adenocarcinomul tip endometrioid cu varitate grade de diferentiere hiperoestrismul este implicat in carcinogenezaM: sectiune sagitala prin uter mucoasa endometriala ingrosata , cavitatea endometriala ocupata difuz de o formatiune tumorala albicioasa cu aspect polipoid examinarea jonctiunii endo-miometriale evidentiaza invazia in miometru SUB72.Carcinomul-gl mamara (XII-10) este o tumora maligna 80% au origine in epiteliul ductal , fiind deci adenocarcinoameC ductal invaziv - cel mai frecvent tip histologic - celulele tumorale antreneaza o reactie desmoplastica severa(era denumit cancer schiros)M: masa de tesut neoplazic alb slaninos , solida , in stadii precoce , cu aspect nodular , ulterior clar invaziv in tes invecinate ale gl mamare , planul muscular ca si superficial la niv pielii si al mameleonului (piele de portocala , retractia mameleonului- semne clinice )SUB73.Leiomeiom uterin(XII-5) tumora benigna a miometrului , dezvoltata prin proliferarea fibrelor musculare netede , in evolutie fibrele musculare au capacitatea de a sintetiza fibre de colagen , leiomeiomul devenind de consistenta dura , alb-sidefiu ; tumora hormonodependenta ;M: tumora nodulara , bine delimitata , neincapsulata ,cu aspect de vartejuri pe suprafata de sectiune *cavitate uterina deformata , comprimata* dispozitie : intramurala , submucoasa , subseroasa* unic/multiplu ( leiomatoza ) cu deformarea corpului uterin ;SUB74.Chistadenomul seros ovarian (XII-6)= tumora epiteliala benigna - de obicei unilaterala , poate atinge dimensiuni mari ; uni/multilocularaM: tumora chistica multiloculara cu cavitati chistice delimitate de un perete neted ; continut seros clar ;SUB75.Chistadenom mucos ovarian (XII-6)- are ca origine metaplazia ep coelomic al ovarului ; uni/multilocularaM: tumora chistica multiloculara de dimens f mari ; unele din cavitatile chistice mai mici contin material gelatinos , mucoid ; suprafata peretelui chistic este neteda ;