Analiza Indicatorilor Macro in RM

24
Analiza indicatorilor macroeconomici în Republica Moldova Evidenţierea nivelului de dezvoltare economică, a tendinţelor acesteia şi a modului în care sunt utilizate resursele unei economii naţionale, necesită măsurarea rezultatelor activităţii economice. Evaluarea valorică a economiei naţionale se efectuează prin analiza indicatorilor macroeconomici,care în ansamblu ne permit reflectarea evoluţiilor favorabile şi nefavorabile în economia naţională. Produsul intern brut (PIB) s-a diminuat neesenţial. PIB în anul 2012 a însumat 87,8 mild. lei, micşorîndu-se faţă de anul trecut cu 0,8% (în preţuri comparabile). Această situaţie a fost condiţionată, în general, de scăderea drastică înregistrată în sectorul agricol, diminuarea cererii externe la bunurile fabricate în Moldova şi slăbirea celei interne din contul consumului final. Cea mai semnificativă influenţă asupra descreşterii PIB au avut valoarea adăugată brută (VAB) creată în agricultură, gradul de influenţă asupra PIB fiind negativ (- 2,9%). Totodată, influenţă pozitivă asupra PIB a avut VAB creată în comerţul interior (+0,6%), transportul şi comunicaţii (+0,3%), în alte activităţi de servicii (+0,8%) şi în industrie (+0,15%). Preţurile de consum au crescut. În februarie 2013 preţurile de consum au crescut cu 1% faţă de decembrie 2012, comparativ cu 0,8% în perioada similară a anului 2012. Creşterea preţurilor a fost condiţionată, în general, de majorarea preţurilor la produsele alimentare (în special, legume; cartofi, lapte şi produse lactate), precum şi la combustibil. Leul moldovenesc s-a depreciat. De la începutul anului 2013 cursul de schimb al monedei naţionale a marcat o depreciere cu 1,5% în termeni nominali faţă de dolarul SUA (de la 12,06 lei pentru 1 dolar american la 01.01.2013 pînă la 12,25 lei la 28.02.2013), precum şi cu 0,3% - faţă de Euro. Principalii factori care au determinat modificarea cursului de schimb au fost intrările valutare de peste hotarele ţării şi fluctuaţiile cursului dolarului SUA faţă de alte valute pe pieţele valutare internaţionale, determinate, în mare măsură, de problemele economice în unele ţări ale zonei Euro. Stocul activelor valutare de rezervă ale Băncii Naţionale a Moldovei la

Transcript of Analiza Indicatorilor Macro in RM

Page 1: Analiza Indicatorilor Macro in RM

Analiza indicatorilor macroeconomici în Republica Moldova

Evidenţierea nivelului de dezvoltare economică, a tendinţelor acesteia şi a modului în care sunt utilizate resursele unei economii naţionale, necesită măsurarea rezultatelor activităţii economice. Evaluarea valorică a economiei naţionale se efectuează prin analiza indicatorilor macroeconomici,care în ansamblu ne permit reflectarea evoluţiilor favorabile şi nefavorabile în economia naţională.

Produsul intern brut (PIB) s-a diminuat neesenţial. PIB în anul 2012 a însumat 87,8 mild. lei, micşorîndu-se faţă de anul trecut cu 0,8% (în preţuri comparabile). Această situaţie a fost condiţionată, în general, de scăderea drastică înregistrată în sectorul agricol, diminuarea cererii externe la bunurile fabricate în Moldova şi slăbirea celei interne din contul consumului final. Cea mai semnificativă influenţă asupra descreşterii PIB au avut valoarea adăugată brută (VAB) creată în agricultură, gradul de influenţă asupra PIB fiind negativ (-2,9%). Totodată, influenţă pozitivă asupra PIB a avut VAB creată în comerţul interior (+0,6%), transportul şi comunicaţii (+0,3%), în alte activităţi de servicii (+0,8%) şi în industrie (+0,15%).

Preţurile de consum au crescut. În februarie 2013 preţurile de consum au crescut cu 1% faţă de decembrie 2012, comparativ cu 0,8% în perioada similară a anului 2012. Creşterea preţurilor a fost condiţionată, în general, de majorarea preţurilor la produsele alimentare (în special, legume; cartofi, lapte şi produse lactate), precum şi la combustibil.

Leul moldovenesc s-a depreciat. De la începutul anului 2013 cursul de schimb al monedei naţionale a marcat o depreciere cu 1,5% în termeni nominali faţă de dolarul SUA (de la 12,06 lei pentru 1 dolar american la 01.01.2013 pînă la 12,25 lei la 28.02.2013), precum şi cu 0,3% - faţă de Euro. Principalii factori care au determinat modificarea cursului de schimb au fost intrările valutare de peste hotarele ţării şi fluctuaţiile cursului dolarului SUA faţă de alte valute pe pieţele valutare internaţionale, determinate, în mare măsură, de problemele economice în unele ţări ale zonei Euro. Stocul activelor valutare de rezervă ale Băncii Naţionale a Moldovei la 28.02.2013 a atins o valoare de 2488,1 mil. dolari, micşorîndu-se cu 1,1% comparativ cu nivelul înregistrat la sfîrşitul anului 2012 dar fiind mai mare cu 19% - faţă de nivelul înregistrat la 29.02.2012.

Creditarea economiei se înviorează. Masa monetară M3 la sfîrşitul lunii februarie 2013 a constituit circa 49,8 mild. lei şi s-a majorat cu 21,6% comparativ cu sfîrşitul lunii februarie a anului 2012. Situaţia pe piaţa monetară se caracterizează printr-un ritm de creştere pronunţat a banilor în circulaţie, a depozitelor, precum şi a creditelor.

Finanţele publice dau semne de stabilizare. În ianuarie-februarie 2013 la bugetul public naţional au fost acumulate venituri în sumă de circa 4,5 mild. lei, în creştere cu 14,9% faţă de perioada similară a anului 2012. Aproape la toate componentele se atestă o uşoară accelerare a creşterii. S-au efectuat cheltuieli în sumă de circa 4,8 mild. lei, fiind în creştere cu 4,0%, respectiv. Astfel, deficitul bugetar la sfîrşitul lunii februarie 2013 a constituit 258,6 mil. lei, fiind cu 20,2 mil. lei peste nivelul celui înregistrat la aceeaşi dată a anului 2012.

Datoria de stat a înregistrat creştere. Suma totală a datoriei de stat (internă şi externă), administrată de Guvern, la sfîrşitul lunii februarie 2013 a constituit 21,2 mild. lei, în creştere cu 8,2% faţă de sfîrşitul lunii februarie 2012. Datoria de stat internă s-a majorat cu 5,6% şi cea externă – cu 5,4%.

Page 2: Analiza Indicatorilor Macro in RM

Gradul de dependenţă a economiei naţionale de exterior rămîne a fi înalt. Conform datelor preliminare al Balanţei de Plăţi pentru anul 2012 deficitul contului curent a constituit 7% în raport cu PIB (în anul 2011 – 11,3%), transferurile persoanelor fizice (compensarea pentru muncă şi transferurile efectuate de muncitori) - 24,5% (în anul 2011 – 22,8%), balanţa negativă a bunurilor şi serviciilor – 40,6% (în anul 2011 – 40,9%), datoria externă brută – 84,5% (în anul 2011 – 77,6%).Exporturile şi importurile au înregistrat o creştere modestă. În ianuarie 2013 exporturile s-au majorat cu 9,9% şi importurile - cu 2,8%. Soldul negativ al balanţei comerciale a constituit 186,2 mil. dolari SUA, faţă de 191,4 mil. dolari în ianuarie 2012. Gradul de acoperire al importurilor cu exporturi a constituit 46,5%.

Volumul producţiei industriale continuă să fie în diminuare. Dezvoltarea industriei a fost influenţată de condiţiile climaterice din anul trecut, modificarea cererii la unele categorii de mărfuri de producţie autohtonă pe piaţa internă şi externă, precum şi stagnarea în sectorul construcţiilor. Volumul producţiei fabricate de întreprinderile industriale în ianuarie 2013 a înregistrat o scădere cu 2,1% comparativ cu ianuarie 2012, inclusiv volumul producţiei industriei prelucrătoare - cu 2,9% şi volumul producţiei industriei extractive - cu 43%. Totodată, volumul producţiei şi distribuţiei de energie electrică şi termică a crescut nesemnificativ - cu 0,8%. Sectorul agricol a înregistrat o scădere drastică. Condiţiile meteorologice extrem de nefavorabile din anul 2012 au afectat sectorul agricol. Ca rezultat, producţia agricolă în toate categoriile de gospodării, în ianuarie-decembrie 2012 a constituit circa 20,3 mild. lei şi a înregistrat o descreştere esenţială de 22,4% (în preţuri comparabile) faţă de perioada respectivă a anului precedent. Micşorarea producţiei agricole a fost determinată de scăderea accentuată a producţiei vegetale - cu 32,6%, producţia animalieră a înregistrat o descreştere moderată - cu 1,1%, respectiv.

Activitatea investiţională este pasivă. În anul 2012 volumul investiţiilor în active materiale pe termen lung a însumat circa 16,5 mild. lei (în preţuri curente), cu o scădere de 4,1% (în preţuri comparabile) faţă de anul 2011.

Serviciile de transport se revigorează. Întreprinderile de transport feroviar, auto, fluvial şi aerian au transportat 1026,7 mii tone de mărfuri în ianuarie-februarie 2013 sau cu 17,1% mai mult faţă de volumul transportat în ianuarie-februarie 2012.

Volumul comerţului cu amănuntul s-a redus, iar al serviciilor de piaţă prestate populaţiei a crescut moderat. Volumul cifrei de afaceri în comerţul cu amănuntul în anul 2012 s-a diminuat cu 0,5% (în preţuri comparabile) faţă de anul 2011, iar volumul cifrei de afaceri în servicii de piaţă prestate populaţiei a crescut - cu 3,1%.

Situaţia din sfera socială se ameliorează. Cîştigul salarial mediu lunar brut al unui lucrător din economia naţională în luna ianuarie 2013 a constituit 3413,8 lei şi s-a majorat cu 8,8% faţă de luna ianuarie 2012 în termeni nominali, iar în termeni reali a crescut cu 4,0%. Rata şomajului (proporţia şomerilor BIM în populaţia activă) la nivel de ţară în trimestrul IV 2012 a înregistrat 5,9%, fiind mai mică cu 0,3 p.p. faţă de trimestrul IV 2011. La oficiile forţei de muncă în ianuarie-februarie 2013 au fost înregistraţi circa 9,2 mii şomeri, cu 19,2% mai puţin decît numărul acestora înregistraţi în perioada similară a anului trecut. Valoarea medie a pensiei lunare la 1 ianuarie 2013 a constituit 957,6 lei şi s-a majorat cu 9,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut în termeni nominali, iar în termeni reali – cu 5,2%. Mărimea minimului de existenţă în trimestrul IV 2012 a constituit în medie pe o persoană 1511,9 lei, fiind în creştere faţă de trimestrul IV 2011 cu 6,9%. Veniturile disponibile lunare ale populaţiei în trimestrul IV 2012 au

2

Page 3: Analiza Indicatorilor Macro in RM

constituit în medie pe o persoană 1572,5 lei, fiind în creştere faţă de trimestrul IV 2011 cu 3,4% în termeni nominali şi în descreştere cu 0,4% în termeni reali.

I. Cadrul macroeconomicProdusul intern brut*

În anul 2012 PIB a însumat 87847 mil. lei, fiind în diminuare faţă de anul 2011 cu 0,8% (în preţuri comparabile).

Evoluţia PIB în anii 2011 şi 2012

PIB pe categorii de resurse şi de utilizări

În preţuri curente, mil. lei Structura, %

În % faţă de perioada respectivă a anului precedent

Gradul de influenţă (+/-),

%2011 2012 2011 2012 2011 2012 2011 2012

RESURSEValoarea adăugată brută 68390 73319 83,0 83,5 106,3 98,8 5,2 -1,0 din care: agricultura 10095 9586 12,3 10,9 105,2 76,7 0,6 -2,9 industria 11518 12308 14,0 14,0 110,2 100,5 1,4 0,1 servicii 48551 53172 58,9 60,6 105,4 103,0 3,2 1,8 serviciile intermediarilor financiari indirect măsurate -1774 -1747 -2,2 -2,0 101,2 99,6 0,0 0,0Impozitele nete pe produs 13959 14528 17,0 16,5 109,6 101,3 1,6 0,2PIB 82349 87847 100,0 100,0 106,8 99,2 6,8 -0,8UTILIZĂRIConsumul final 96091 102954 116,7 117,2 107,3 100,9 8,5 1,0Formarea brută de capital 19904 20537 24,2 23,4 113,1 97,2 3,0 -0,6 din care: formarea brută de capital fix 19179 20540 23,3 23,4 113,0 100,4 2,9 0,1Exportul net -33646 -35644 -40,9 -40,6 112,1 102,7 -4,7 -1,2Sursă: Biroul Naţional de Statistică

Dificultăţile economico-financiare cu care se confruntă unele ţări din zona Euro au influenţat şi economia Moldovei, ceea ce s-a reflectat în modificarea structurii PIB. Plus la aceasta, condiţiile meteorologice extrem de nefavorabile au avut un impact negativ asupra economiei naţionale.

În ceea ce priveşte structura PIB pe categorii de resurse, s-a diminuat ponderea valorii adăugate din agricultură, precum şi a impozitelor nete pe produse. Referitor la structura PIB pe categorii de utilizări, s-a diminuat ponderea exportului net.

Un factor negativ care şi-a adus contribuţia respectivă la modificarea PIB-ului pe categorii de resurse au fost condiţiile climaterice nefavorabile. Ca rezultat, valoarea adăugată brută (VAB) creată în agricultură a înregistrat o diminuare semnificativă de 23,3%. De menţionat, că numai în trimestrul IV 2012 VAB din agricultură a fost cu 29,2% sub nivelul din trimestrul IV al anului 2011.

Diminuarea cererii externe la produsele moldoveneşti și condiţiile climaterice nefavorabile au influenţat negativ sectorul industrial. Ca rezultat, în anul 2012 VAB a industriei s-a majorat cu numai 0,5% comparativ cu anul 2011. Un impediment important rămîne problema diversificării slabe a producţiei industriale şi capacităţile reduse de satisfacere a cererii interne.

3

Page 4: Analiza Indicatorilor Macro in RM

Slăbirea cererii a contribuit la încetinirea creşterii sectorului de servicii, VAB a căruia s-a majorat doar cu 3%, comparativ cu 5,4% înregistrată în anul 2011, însă ponderea serviciilor în PIB, comparativ cu anul 2011 s-a majorat cu 1,7 p.p., atingînd 60,6%. VAB creată în construcţii a înregistrat o majorare de 1,7%. VAB creată în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul a înregistrat o creştere de 4,2% (în anul 2011 – 12,2%). În perioada vizată VAB creată în sectorul de transport şi comunicaţii s-a majorat faţă de anul 2011 cu 2,8% (în anul 2011 - cu 7,1%).

Impozitele nete pe produs s-au majorat cu 1,3%. Ca rezultat, ponderea în PIB a acestora s-a micşorat cu 0,5 p.p. comparativ cu anul 2011, constituind 16,5%.

Structura PIB pe categorii de utilizări s-a caracterizat prin majorarea cu 0,5 p.p. a ponderii consumului final, condiţionată atît de consumul final al gospodăriilor, cît şi cel al administraţiei publice şi private, care s-a majorat cu 0,5% faţă de anul 2011. Ritmul de creştere a consumului final al gospodăriilor, de asemenea, a crescut nesemnificativ şi, comparativ cu anul 2011 s-a majorat cu doar 1%. Totodată, luînd în consideraţie situaţia economică precară din unele ţări ale zonei euro, populaţia îşi face economii, consumînd mai puţin.

Formarea brută de capital fix a înregistrat o creştere nesemnificativă - de 0,4% comparativ cu anul 2011. Ponderea formării brute de capital fix în PIB s-a majorat cu 0,1 p.p. faţă de anul 2011 şi a constituit 23,4%.

Slăbirea cererii interne (încetinirea creşterii consumului final şi formării brute de capital) şi externe a contribuit la încetinirea creşterii importurilor, cît şi a exporturilor. Astfel, importurile au înregistrat o majorare de doar 2,5% comparativ cu anul 2011, în timp ce exporturile au fost în creştere cu 2,3%.

Inflaţia

Crearea condiţiilor indispensabile pentru menţinerea creşterii economice, precum şi necesitatea asigurării bunei funcţionări a economiei naţionale determină accelerarea procesului inflaţionist.

Astfel, rata inflaţiei în luna februarie 2013 a constituit 1% faţă de decembrie 2012, înregistrînd o majorare de 0,2 p.p. comparativ cu rata înregistrată în aceeaşi perioadă a anului 2012.

Dinamica ratei inflaţiei în ianuarie-februarie 2009–2013, %

Anii

Faţă de luna precedentă Februariefaţă de decembrie a

anului precedent

Ianuarie-februariefaţă de perioada similară a anului

precedent

Rata inflaţiei medie lunară

Ianuarie Februarie

2009 -0,1 -1,1 -1,2 4,4 -0,52010 2,4 2,3 4,8 4,7 2,42011 1,1 1,3 2,4 6,2 1,22012 0,3 0,5 0,8 6,5 0,52013 0,8 0,2 1,0 4,5 0,5

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

Preţurile la produsele alimentare în luna februarie 2013 au înregistrat cea mai mare creştere – de 1,8% faţă de decembrie 2012. În perioada vizată s-au majorat preţurile la legume cu 11,8%; struguri – 9%; cartofi - cu 6,2%; peşte şi conserve din peşte şi lapte şi produse lactate – cu cîte 2,1%; zahăr - cu 2%; pîine – cu 1% etc. Totodată, au fost înregistrate micşorări ale preţurilor la

4

Page 5: Analiza Indicatorilor Macro in RM

ouă cu 16,1%, citrice şi alte fructe - cu 3,1%, ulei vegetal - cu 1,4%, orez - cu 1,1% şi fructe proaspete – cu 0,5%.

Preţurile la mărfurile nealimentare în februarie 2013 s-au majorat cu 0,9% faţă de decembrie 2012, în special, ca rezultat al creşterii preţurilor la tutun cu 2,1%, combustibil – cu 1,7%, tricotaje – cu 1,1%, confecţii – cu 0,5%; materiale de construcţie –cu 0,8%, medicamente – cu 0,6% etc. Majorarea preţurilor la mărfurile nealimentare a fost determinată, în general, de deprecierea relativ mică a monedei naţionale, majorarea accizelor la produsele din tutun, precum şi dinamica preţurilor mondiale la petrol.

Preţurile la serviciile prestate populaţiei au înregistrat o creştere de 0,4% faţă de decembrie 2012. Această creştere a fost determinată, preponderent, de majorarea tarifelor la sevicii de sănătate cu 2%, apa potabilă şi canalizare - cu 1,9%, alimentaţie publică - cu 1,1%, educaţie şi învătămînt – cu 0,7%, transportul de pasageri - cu 0,2% etc.

Rata inflaţiei de bază (0,8%) a fost cu 0,2 p.p. sub nivelul ratei inflaţiei (1%). Preţurile la produse şi servicii reglementate s-au majorat cu 0,3% faţă de decembrie 2012, creşterea acestora fiind cu 0,7 p.p. mai mică comparativ cu IPC general.

Cursul de schimb

De la începutul anului 2013 cursul de schimb al monedei naţionale a marcat o depreciere de 1,5% faţă de dolarul SUA în termeni nominali (de la 12,06 lei pentru 1 dolar american la 01.01.2013 pînă la 12,25 lei la 28.02.2013). Leul moldovenesc s-a depreciat faţă de Euro cu 0,3%. Principalii factori care au determinat modificarea cursului de schimb au fost intrările valutare de peste hotarele ţării, inclusiv din veniturile rezidenţilor din muncă şi transferurile angajaţilor, precum şi fluctuaţiile cursului dolarului SUA faţă de alte valute pe pieţele valutare internaţionale, determinate, în mare măsură, de problemele economice în unele ţări din zona Euro.

În ianuarie-februarie 2013 faţă de perioada respectivă a anului 2012 structura tranzacţiilor pe piaţa valutară internă s-a caracterizat prin majorarea esenţială a ponderii tranzacţiilor în Euro cu 19,8 p.p. (pînă la 49,5%) şi, respectiv, diminuarea volumului tranzacţiilor în dolari SUA cu 19,1 p.p. De menţionat, că pentru primă dată ponderea tranzacţiilor în Euro a devinit mai mare faţă de cea în dolari SUA. Ponderea tranzacţiilor în rubla rusească, de asemenea, s-a diminuat cu 0,3 p.p. (pînă la 0,6%).

În primele 2 luni 2013 Banca Naţională a Moldovei (BNM) a efectuat cumpărări pe piaţa valutară interbancară în sumă de 13,8 mil. dolari SUA. Stocul activelor valutare de rezervă ale BNM la 28.02.2013 a atins o valoare de 2488,1 mil. dolari, majorîndu-se cu 19% faţă de nivelul înregistrat la 29.02.2012 dar fiind mai mic cu 1,1% faţă de nivelul înregistrat la sfîrşitul anului 2012.

Agregatele monetare

Masa monetară M3 la sfîrşitul lunii februarie 2013 a constituit 49808,9 mil. lei şi s-a majorat cu 21,6% comparativ cu data similară din anul 2012.

5

Page 6: Analiza Indicatorilor Macro in RM

Masa monetară M3 pe componente la sfîrşitul lunii februarie a anilor 2007-2013, mil. lei

Sursă: Banca Naţională a Moldovei

La creşterea masei monetare M3 şi-au adus cel mai mult contribuţia depozitele (15,7%), soldul cărora s-a majorat cu 21,1%, însumînd 36906,0 mil. lei, fapt ce indică sporirea gradului de economisire a populaţiei faţă de perioada ianuarie-februarie a anului trecut.

Soldul depozitelor în monedă naţională, care deţin o pondere de 60,4% în volumul total (la sfîrşitul lunii februarie 2012 – 57,2%), a sporit cu 27,9% faţă de sfîrşitul lunii februarie 2012, atingînd un volum de 22286,6 mil. lei. Această situaţie se datorează evoluţiei pozitive a depozitelor la termen (+30,7%), avînd o contribuţie de 8,6% la creşterea M3. Depozitele la vedere, de asemenea, au înregistrat creştere (+22,4%), contribuind cu numai 3,3% la sporirea M3. Astfel, cea mai mare pondere în volumul total al depozitelor în monedă naţională rămîne a depozitelor la termen – 67,3%, în mare parte datorită faptului că rata dobînzii este mai înaltă decît la depozitele la vedere.

Soldul depozitelor în valută străină sunt, de asemenea, în creştere, dar cu un ritm mai lent. Faţă de sfîrşitul lunii februarie 2012 acestea au marcat o creştere de numai 11,9%, însumînd o valoare de 14619,4 mil. lei. Această situaţie este în legatură cu incertitudinea cu privire la dinamica ratelor de schimb ale principalelor valute internaţionale: Euro şi dolarul SUA.

Volumul de bani în circulaţie a înregistrat o creştere remarcabilă. Faţă de situaţia de la sfîrşitul lunii februarie 2012 acesta s-a majorat cu 23,2% (contribuind la creşterea M3 cu 5,9%).

Soldul creditelor în economie a marcat creştere faţă de nivelul înregistrat la sfîrşitul lunii februarie 2012 cu 12,7% (constituind 36077 mil. lei). Creditele în monedă naţională au marcat o creştere de 16,4%, iar cele în valută străină – 8,2%.

6

Page 7: Analiza Indicatorilor Macro in RM

Soldul creditelor şi ratelor dobînzii (medii lunare) la sfîrşitul lunii februarie a anilor 2007-2013

Sursă: Banca Naţională a Moldovei

Totodată, înrăutăţirea situaţiei economice externe şi interne, precum şi nivelul înalt de incertitudine determină pe de o parte băncile să fie mai precaute la acordarea creditelor şi, pe de altă parte, agenţii economici să-şi reducă cererea pentru credite.

Finanţe publice

În primele două luni ale anului 2013 la Bugetul Public Naţional (BPN) au fost acumulate venituri în sumă de 4529,4 mil. lei, cu 14,9% mai mult faţă de perioada similară din anul 2012. De asemenea, s-au efectuat cheltuieli în sumă totală de 4788 mil. lei, fiind în creştere cu 4,0%, respectiv. În ansamblu, BPN a înregistrat un deficit în sumă de 258,6 mil. lei (la situaţia din 28.02.2012 deficitul a fost la nivel de 660,2 mil. lei).

Evoluţia bugetului public naţional în ianuarie-februarie 2012-2013, mil. lei

2012 2013 2013/2012, %februarie 2 luni februarie 2 luni februarie 2 luni

Bugetul public naţionalVenituri 1951,2 3942,1 2350,2 4529,4 120,4 114,9Cheltuieli 2514,7 4602,3 2588,6 4788,0 102,9 104,0Deficit (-), excedent (+) -563,5 -660,2 -238,4 -258,6 x x

Bugetul de statVenituri pe toate componentele 1060,8 2181,6 1398,4 2604,4 131,8 119,4Cheltuieli pe toate componentele 1447,6 2651,8 1488,7 2848,7 102,8 107,4Deficit (-), excedent (+) -386,8 -470,2 -90,3 -244,3 x xBugetele unităţilor administrativ teritorialeVenituri pe toate componentele 556,1 1109,3 566,8 1168,8 101,9 105,4

7

Page 8: Analiza Indicatorilor Macro in RM

2012 2013 2013/2012, %februarie 2 luni februarie 2 luni februarie 2 luni

Cheltuieli pe toate componentele 697,5 1171,8 653,3 1111,4 93,7 94,8Deficit (-), excedent (+) -141,4 -62,5 -86,5 57,4 x xBugetul asigurărilor sociale de statVenituri 764,4 1471,7 782,9 1581,1 102,4 107,4Cheltuieli 781,1 1560,0 823,2 1640,3 105,4 105,1Deficit (-), excedent (+) -16,7 -88,3 -40,3 -59,2 x xFondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicalăVenituri 240,8 449,9 229,2 482,3 95,2 107,2Cheltuieli 259,4 489,1 250,5 494,8 96,6 101,2Deficit (-), excedent (+) -18,6 -39,2 -21,3 -12,5 x x

Sursă: Ministerul Finanţelor

Veniturile BPN fără granturi şi transferuri au însumat 4438,1 mil. lei. Din acestea, 91,5% revin veniturilor fiscale, care au crescut cu 19,8%. Au înregistrat o creştere de 19,0% impozitele pe venit. Din acestea, veniturile acumulate din impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător au înregistrat o creştere de peste 2 ori faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Însă, cea mai mare pondere (50,8%) în volumul total al veniturilor fiscale revine impozitelor interne pe mărfuri şi servicii, care în lunile ianuarie-februarie 2013 au fost peste nivelul înregistrat în perioada similară a anului 2012 cu 30,0%. Veniturile din TVA (total) au crescut cu 30,2%. Este îmbucurător faptul că veniturile din TVA la mărfurile produse şi la serviciile prestate pe teritoriul Republicii Moldova au înregistrat creştere – 12,6%. Concomitent, încasările din accize au crescut cu 24,9%, în timp ce au fost restituite cu peste 2 ori mai mult decît în ianuarie-februarie 2012.

Aproape la toate componentele se atestă o uşoară accelerare a creşterii, aceasta datorîndu-se în parte majorării cotelor la unele tipuri de accize şi TVA, precum şi îmbunătăţirii administrării fiscale prin intensificarea controalelor şi înăsprirea măsurilor de constrîngere (amenzile şi sancţiunile administrative au crescut cu 59,1% faţă de ianuarie-februarie 2012).

Pentru susţinerea bugetului şi pentru finanţarea proiectelor investiţionale, din partea donatorilor externi şi autohtoni au fost debursate granturi în sumă de 91,3 mil. lei, comparativ cu 54,7 mil. lei în ianuarie-februarie 2012.

Cea mai mare pondere în volumul total al cheltuielilor revine cheltuielilor pentru asigurarea şi asistenţa socială – 39,4% (1887,1 mil. lei), acestea înregistrînd o creştere de 4,8% faţă de perioada respectivă din anul 2012. S-au înregistrat majorări şi la alte tipuri de cheltuieli: industria şi construcţiile; agricultura, gospodăria silvică, gospodăria piscicolă şi gospodăria apelor; jurisdicţia constituţională (1,5 ori); gospodăria comunală şi gospodăria de exploatare a fondului de locuinţe; transporturi, gospodăria drumurilor, comunicaţiile şi informatica; serviciile de stat cu destinaţie generală (1,3 ori) etc.

Pentru realizarea programelor cu caracter social-cultural au fost direcţionate 75,4% din totalul cheltuielilor BPN, pentru domeniul economiei naţionale – 7,4%, apărare, justiţie, menţinerea ordinii publice şi securităţii naţionale – 7,4%, servicii de stat cu destinaţie generală – 4,9%, alte domenii – 4,9%.

Datoria de stat (internă şi externă) administrată de Guvern a înregistrat creştere. Astfel, la sfîrşitul lunii februarie 2013 aceasta a atins nivelul de 21212,6 mil. lei, fiind în creştere cu 8,2% faţă de aceeaşi dată a anului 2012.

8

Page 9: Analiza Indicatorilor Macro in RM

Stocul datoriei de stat interne este complet format din valori mobiliare de stat (VMS), volumul cărora a constituit 6275,0 mil. lei la preţul de cumpărare, inclusiv: VMS emise pe piaţa primară – 3932,2 mil. lei (+17,2%), VMS convertite (datoria de stat internă contractată anterior de la BNM convertită în VMS) – 2063,4 mil. lei (-6,8%) şi VMS emise pentru asigurarea stabilităţii financiare – 279,4 mil. lei (-25,0%). Faţă de situaţia de la 28 februarie 2012 datoria de stat internă s-a majorat cu 5,6%.

Situaţia cu privire la datoria de stat externă administrată de Guvern prezintă unele modificări. La 28 februarie 2013 stocul acesteia însuma 1219,9 mil. dolari SUA (sau 14937,5 mil. lei), dar la 28 februarie 2012 – 1157,3 mil. dolari (13661,3 mil. lei). Astfel, s-a înregistrat o creştere de 5,4%. Această creştere a fost determinată, în mare parte, de faptul că pe parcursul primelor două luni ale anului curent intrările de împrumuturi externe au depăşit rambursările. Însă, exprimată în lei, datoria de stat externă a marcat o creştere mai mare, de 9,3%, din cauza deprecierii monedei naţionale faţă de dolarul SUA.

II. Sectorul real

Industria**

Dezvoltarea industriei a fost influenţată de condiţiile climaterice din anul trecut, modificarea cererii la unele categorii de mărfuri de producţie autohtonă pe piaţa internă şi externă, precum şi stagnarea în sectorul construcţiilor. Volumul producţiei fabricate de întreprinderile industriale în ianuarie 2013 a înregistrat o scădere cu 2,1% comparativ cu ianuarie 2012, inclusiv volumul producţiei industriei prelucrătoare - cu 2,9% şi volumul producţiei industriei extractive - cu 43%. Totodată, volumul producţiei şi distribuţiei de energie electrică şi termică a crescut nesemnificativ - cu 0,8%.

Industria extractivă în ianuarie 2013 a evoluat negativ. Astfel, volumul producţiei industriei extractive s-a micşorat de circa 1,8 ori faţă de ianuarie 2012.

Aportul principal în procesul de fabricare a producţiei de către întreprinderile industriale revine industriei prelucrătoare (84,1%), volumul producţiei căreia a consemnat o descreştere de 2,9% comparativ cu ianuarie 2012.

O pondere înaltă în volumul total de producţie industrială o deţine industria alimentară şi a băuturilor (29,5%), care în ianuarie 2013 a obţinut o creştere a volumului de producţie cu 8,6% faţă de ianuarie 2012. La sporirea volumului producţiei industriei alimentare şi a băuturilor a contribuit creşterea volumelor de producţie la activităţile: fabricarea vinului cu 57,1%, prelucrarea şi conservarea cărnii şi a produselor din carne - cu 46%, fabricarea de cacao, ciocolată şi produse zaharoase de cofetărie – cu 41,3%, prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor - cu 19,9%. Totodată, s-a micşorat drastic volumul de fabricare a uleiurilor şi grăsimilor vegetale şi animale – de circa 4,7 ori, fabricarea apei minerale şi a băuturilor răcoritoare – cu 18,4%.

Contribuţie negativă impunătoare asupra indicelui general de producţie industrială a avut reducerea de 5,8 ori a producţiei de aparatură şi instrumente medicale, de precizie, optice, cu 18,5% - a volumului de fabricare a articolelor de îmbrăcăminte. De asemenea a influenţat negativ şi reducerile volumelor de producţie înregistrate la alte activităţi ale industriei prelucrătoare, precum: fabricarea de maşini şi echipamente – cu 38,2%, producţia de piei, de articole din piele şi fabricarea încălţămintei – cu 38,6%, fabricarea produselor din tutun - cu 36,8%, fabricarea produselor textile – cu 13,1%, producţia de articole din cauciuc şi din material

9

Page 10: Analiza Indicatorilor Macro in RM

plastic – cu 14,9% etc. Înrăutăţirea situaţiei în aceste sectoare o punem în legătură directă cu stagnarea sectorului de construcţii, precum şi reducerea cererii de pe pieţele externe.

Printre puţinele ramuri industriale care bucură prin creşterea producţiei sunt producţia industriei chimice (de 1,9 ori), producţia altor produse din minerale nemetalifere (+46%), producţia de mobilier şi alte activităţi industriale (+11,8%), producţia de maşini şi aparate electrice (+4,7%).

Volumul producţiei şi distribuţiei de energie electrică şi termică în ianuarie 2013 a crescut cu 0,8% faţă de ianuarie 2012. Producţia şi distribuţia energiei electrice s-a micşorat cu 0,3%, iar aprovizionarea cu aburi şi apă caldă a crescut cu 1,9%, respectiv.

Transportul

După o recesiune cumulată, serviciile de transport se revigurează. Serviciul de transport este un sector care prestează serviciile sale pentru economie şi populaţie şi din aceste considerente el depinde de dezvoltarea altor activităţi economice (industria, agricultura, construcţia, comerţul), plus la aceasta, mai este influenţat şi de condiţiile climaterice. Este de menţionat că asupra volumului de mărfuri transportate în ianuarie-februarie 2013 au influenţat pozitiv schimburile comerciale externe (export-import), ca rezultat al majorării veniturilor populaţiei, cît şi cererea din partea altor activităţi economice a materiilor prime, echipamente. Astfel, volumul mărfurilor transportate de întreprinderile de transport, feroviar, auto, fluvial şi aerian a constituit 1026,7 mii tone sau cu 17,1% mai mult faţă de ianuarie-februarie 2012.

Totodată, este de menţionat, că această creştere se datorează nu numai factorilor menţionaţi mai sus, dar şi bazei joase a volumului de mărfuri transportate din ianuarie-februarie 2012, care a scăzut esenţial (-27,7%) datorită condiţiilor climaterice nefavorabile din luna februarie 2012. Cu mijloace de transport feroviar în ianuarie-februarie 2013 au fost transportate 493,1 mii tone de mărfuri sau cu 12,9% mai mult faţă de ianuarie-februarie 2012 şi cu circa 3,7 ori mai puţin faţă de anul 2008.

Volumul mărfurilor transportate cu mijloacele de transport auto în ianuarie-februarie 2013 a constituit 533,4 mii tone şi s-a majorat faţă de ianuarie-februarie 2012 cu 22,6%.

Parcursul mărfurilor în ianuarie-februarie 2013 a constituit 480 mil. tone-km şi a înregistrat o creştere de 12%, inclusiv la transportul auto cu 16,4%, feroviar - cu 0,1% şi o diminuare la transportul aerian - cu 39,5%, respectiv.

În ce priveşte transportul de pasageri, putem menţiona că numărul pasagerilor care s-au folosit de transportul auto (autobuze şi microbuze) a constituit circa 19,6 mil. pasageri, cu 7,6% mai mult comparativ cu ianuarie-februarie 2012, înregistrînd o majorare a parcursului pasagerilor cu 9,6%.

Numărul persoanelor care au apelat la transportul aerian în ianuarie-februarie 2013 a constituit 58,9 mii pasageri, fiind cu 18,4% mai puţin comparativ cu ianuarie-februarie 2012.

III. Relaţii externe

Balanţa de plăţi*

10

Page 11: Analiza Indicatorilor Macro in RM

Relaţiile ţării noastre cu exteriorul sunt reflectate în Balanţa de plăţi, care, conform datelor BNM, în anul 2012 accentuează gradul înalt al deschiderii economiei naţionale şi sporirii vulnerabilităţii ei faţă de mediul extern. Situaţia economică precară din unele ţări ale zonei Euro a influenţat şi tranzacţiile Republicii Moldova cu alte ţări. Încetinirea dezvoltării sectorului real a fost provocată de calamităţile naturale, creşterea preţurilor mondiale la produsele alimentare şi petroliere, precum şi de cererea externă redusă. Ca rezultat, principalele agregate ale Balanţei de plăţi au fost marcate de creşterea semnificativă a transferurilor persoanelor fizice şi împrumuturilor externe, de creşterea neînsemnată a balanţei comerciale, precum şi de reducerea substanţială a fluxului investiţiilor străine directe în economia naţională.

Evoluţia principalelor agregate ale balanţei de plăţi în anii 2010-2012, mil. dolari SUA

2010 2011 2012preliminar

Contul curent -449,0 -790,4 -510,9Balanţa bunurilor şi serviciilor -2283,0 -2872,0 -2945,3

Balanţa comercială -2219,5 -2869,4 -2924,2 export (FOB) 1590,4 2277,1 2228,0 import (FOB) -3810,0 -5146,5 -5152,2Balanţa serviciilor -63,5 -2,6 -21,1

Venituri (nete) 507,1 565,9 829,3 inclusiv: veniturile rezidenţilor din munca peste hotare (intrări) 743,0 899,0 1006,0

Transferuri curente (nete) 1326,9 1515,8 1605,1 inclusiv: transferuri de peste hotare ale angajaţilor (intrări) 608,5 701,4 769,3Contul de capital şi financiar 420,8 704,1 427,0

Transferuri de capital (nete) -28,4 -37,7 -34,8Investiţii directe (nete) 193,9 260,5 139,4

inclusiv: în economia naţională 197,4 281,0 159,2Investiţii de portofoliu (nete) 5,6 4,7 16,5Alte investiţii (nete) 544,6 746,5 803,7Active de rezervă ale statului, (-) majorare, (+) micşorare -294,4 -278,1 -497,6

Erori şi omisiuni 28.21 86.32 83,0

Sursă: Banca Naţională a Moldovei

Deficitul contului curent a înregistrat un nivel de 510,9 mil. dolari, diminuîndu-se cu 35,4% comparativ cu anul 2011. Această situaţie a fost determinată pe de o parte, de creşterea veniturilor şi transferurilor, şi pe de altă parte de creşterea mică a soldului negativ al balanţei comerciale. În raport cu PIB deficitul contului curent în anul 2012 a constituit 7%, comparativ cu 11,3% în anul 2011.

În anul 2012 deficitul balanţei comerciale a constituit 2924,2 mil. dolari şi s-a majorat cu numai 1,9% faţă de anul 2011. Deficitul comercial a fost acoperit de excedentele înregistrate la venituri şi transferuri curente în proporţie de 83,3% (în anul 2011 – 72,5%). În raport cu PIB deficitul a constituit 40,3%, reflectînd o diminuare cu 0,6 p.p. faţă de anul 2011.

Exporturile în anul 2012, conform datelor balanţei de plăţi, au totalizat 2228 mil. dolari şi s-au micşorat cu 2,2% comparativ cu anul 2011, iar în raport cu PIB acestea au înregistrat o micşorare cu 1,8 p.p., constituind 30,7%.

Volumul total al importurilor a însumat 5152,2 mil. dolari, fiind cu 0,1% mai mare faţă de anul 2011. Astfel, importul a constituit 71% în raport cu PIB, fiind cu 2,4 p.p. sub nivelul înregistrat în anul 2011. Încetinirea creşterii volumului importului a fost determinată, în mare parte, de slăbirea cererii interne. Importul de resurse energetice (fără energia electrică) s-a diminuat cu

11

Page 12: Analiza Indicatorilor Macro in RM

0,7% faţă de anul 2011. Principalii furnizori de resurse energetice au fost Rusia (43,5% din totalul importurilor de produse energetice), România (29,9%), Ucraina (8,9%) şi Belarus (5,9%).

Balanţa serviciilor a înregistrat un sold negativ de 21,1 mil. dolari (faţă de soldul negativ de 2,6 mil. dolari în anul 2011), fiind condiţionat de comerţul cu servicii cu ţările CSI, care a înregistrat un sold negativ în sumă de 47,5 mil. dolari. Exportul serviciilor a crescut cu 6,2%, iar importul – cu 8,3%. Această situaţie a fost determinată, în general, de accelerarea creşterii importului serviciilor de transport (+4,5%) şi călătorii (+10,6%).

Soldul pozitiv al balanţei veniturilor s-a majorat cu 46,5% comparativ cu anul 2011, datorită sporirii cu 11,9% a intrărilor veniturilor din munca peste hotare.

Majorarea transferurilor curente nete cu 5,9% a fost determinată preponderent de sporirea transferurilor personale cu 10,2% comparativ cu anul 2011, care au atins valoarea de 755,9 mil. dolari SUA (în valoare netă).

Intrările transferurilor persoanelor fizice (compensarea pentru muncă şi transferurile efectuate de muncitori) în anul 2012 au atins 1775,3 mil. dolari (24,5% în raport cu PIB), majorîndu-se cu 10,9% faţă de anul 2011. Însă, această valoare nu atins nivelul maxim, înregistrat în anului 2008 (1888 mil. dolari).

Contul de capital şi financiar al balanţei de plăţi s-a soldat în anul 2012 cu un excedent în valoare de 427 mil. dolari, faţă de 704 mil. dolari în anul 2011. Excedentul acestui cont a fost determinat de fluxul de investiţii străine directe în economia naţională în proporţie de doar 37,3%, comparativ cu 39,9% în anul 2011.

Astfel, în anul 2012 investiţiile străine directe atrase în economia naţională (în valoare netă) au înregistrat doar 159,2 mil. dolari (2,2% în raport cu PIB), micşorîndu-se comparativ cu anul 2011 cu 43,3%. Această micşorare a fost cauzată, în mare parte, de aşteptările investitorilor străini a unui nou val al declinului economic.

Cu toate ca intrările în capitalul social s-au majorat, diminuarea a fost determinata de scăderea venitului reinvestit în urma faptului ca mai multe întreprinderi cu capital străin au plătit acţionarilor dividende ce au depăşit profiturile realizate în perioada curenta. Ieşirile de capital au fost evaluate la 177,4 mil. dolari, reprezentînd, preponderent, retragerile din capitalul social (parţial transformate în investiţii de portofoliu) rambursări de împrumuturi contractate anterior de la creditorii afiliaţi de peste hotare.

Investiţiile de portofoliu pe parcursul anului 2012 au înregistrat un sold pozitiv de 16,5 mil. dolari. Soldul la alte investiţii a constituit 803,7 mil. dolari, faţă de 746,5 mil. dolari în anul 2011.

Comerţul exterior**

În ianuarie 2013 exporturile Republicii Moldova au crescut cu 9,9%, dar importurile - cu 2,8%. În valoare absolută, exporturile de mărfuri realizate în ianuarie 2013 s-au cifrat la 162,1 mil. dolari, mai mult cu 14,6 mil. dolari comparativ cu ianuarie 2012, iar importurile au însumat 348,3 mil. dolari, mai mult cu 9,5 mil. dolari, respectiv.

În ianuarie 2013 a fost înregistrat un deficit al balanţei comerciale de 186,2 mil. dolari, cu 5,2 mil. dolari mai mare faţă de cel înregistrat în ianuarie 2012. În structura soldului balanţei comerciale predomină soldul negativ la: gaz şi produse industriale obţinute din gaz (40,7% din

12

Page 13: Analiza Indicatorilor Macro in RM

total), petrol, produse petroliere şi produse înrudite (18,2%), articole textile (6,3%), vehicule rutiere (5,0%), alte articole diverse (3,9%), maşini şi aparate electrice şi părţi ale acestora (3,5%), maşini şi aparate specializate pentru industriile specifice (2,7%), fire, ţesături, fier şi oţel (2,1%), produse medicinale şi farmaceutice (2,0%), aceste mărfuri fiind destinate atît pentru consumul populaţiei, cît şi pentru aprovizionarea sectorului de afaceri. Totodată, s-a înregistrat un sold pozitiv la: legume şi fructe (cu o pondere de 6,8% din soldul total), îmbrăcăminte şi accesorii (6,4%), băuturi (6,0%), grăsimi şi uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate sau fracţionate (4,9%), seminţe şi fructe oleaginoase (4,5%), minereuri metalifere şi deşeuri de metale (1,5%).

Moldova îşi menţine soldul negativ al balanţei comerciale practic cu toate ţările partenere, cu excepţia ţărilor, precum: Marea Britanie, unde s-au efectuat exporturi de mărfuri cu 6,8 mil. dolari mai mult decît importuri, Noua Zeelandă – cu 3,8 mil. dolari, Georgia – cu 1,5 mil. dolari, Belize - cu 1,2 mil. dolari, Panama – cu 1,0 mil. dolari, Cipru – cu 0,9 mil. dolari, Irak – cu 0,8 mil. dolari şi Kazahstan - cu 0,3 mil. dolari.

În cadrul comerţului exterior pe grupe de ţări, cel mai semnificativ (cu 19,1%) s-a majorat soldul negativ comercial cu alte ţări, iar cu ţările Uniunii Europene - cu 5,4%. Totodată, cu ţările CSI s-a micşorat cu 23,2%. Printre partenerii comerciali tradiţionali cele mai mari solduri negative s-au înregistrat în cadrul schimburilor comerciale cu: China (40,2 mil. dolari), Federaţia Rusă (39,8 mil. dolari), Belarus (31,7 mil. dolari), Turcia (21,2 mil. dolari), România (20,9 mil. dolari), Ucraina (20,4 mil. dolari) şi Germania (10,5 mil. dolari).

Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în ianuarie 2013 a constituit 46,5%, faţă de 43,5% înregistrat în ianuarie 2012.

Dinamica schimburilor comercialeianuarie 2012 ianuarie 2013

mil. dolari SUA

structura, %

în % faţă de anul

2011

mil. dolari SUA

structura, %

în % faţă de anul

2012Export – total 147,5 100,0 109,7 162,1 100,0 109,9 inclusiv în: ţările Uniunii Europene (UE-27) 74,8 50,7 107,1 82,8 51,1 110,7 ţările CSI 54,3 36,9 127,7 63,7 39,3 117,3 alte ţări 18,4 12,4 83,5 15,6 9,6 84,9Import – total 338,9 100,0 119,0 348,3 100,0 102,8 inclusiv din: ţările Uniunii Europene (UE-27) 116,2 34,3 112,4 126,4 36,3 108,8 ţările CSI 139,6 41,2 116,0 129,2 37,1 92,6 alte ţări 83,1 24,5 136,2 92,7 26,6 111,6Balanţa comercială -191,4 x 127,3 -186,2 x 97,3Gradul de acoperire a importului prin export 43,5% x -3,7 p. p. 46,5% x 3,0 p. p.

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

Exporturile după destinaţie

În luna ianuarie curent au crescut exporturile către ţările CSI - cu 9,4 mil. dolari (+17,3%), ţările Uniunii Europene - cu 8,0 mil. dolari (+10,7%). Dar exportul spre alte ţări a înregistrat o diminuare - cu 2,8 mil. dolari (-15,1%).

Exporturile pe grupe de mărfuri

Structura exporturilor de mărfuri, conform Clasificării Standard de Comerţ Internaţional, indică o continuă creştere a activităţilor tradiţionale pentru economia ţării noastre. Astfel, volumul

13

Page 14: Analiza Indicatorilor Macro in RM

exportului în ianuarie curent s-a majorat cu 14,6 mil. dolari comparativ cu ianuarie 2012, inclusiv exportul de cereale şi preparate pe bază de cereale – cu 7,5 mil. dolari, băuturi – cu 5,3 mil. dolari, grăsimi şi uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate sau fracţionate – cu 4,4 mil. dolari, produse medicinale şi farmaceutice – cu 2,6 mil. dolari, vehicule rutiere – cu 2,6 mil dolari, legume şi fructe – cu 2,3 mil. dolari, carne şi preparate din carne – cu 1,3 mil. dolari, mobilă şi părţile ei - cu 1,3 mil. dolari etc. Totodată, s-a micşorat volumul exportului de minereuri metalifere şi deşeuri de metale – cu 2,2 mil. dolari, încălţăminte – cu 1,9 mil. dolari, alte echipamente de transport – cu 1,8 mil. dolari, îmbrăcăminte şi accesorii – cu 1,5 mil. dolari, instrumente şi aparate, profesionale, ştiinţifice şi de control – cu 1,5 mil. dolari, tutun brut şi prelucrat – cu 1,4 mil. dolari, seminţe şi fructe oleaginoase – cu 1,2 mil. dolari, fire, ţesături, articole textile necuprinse în altă parte şi produse conexe – cu 1,2 mil. dolari, hrană destinată animalelor – cu 1,1 mil. dolari etc.

Evoluţia exporturilor de mărfuri în ianuarie 2012-2013volumul cărora a depăşit 11 mil. dolari SUA

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

Importurile după ţările de origine

Importurile au fost dominate de produsele necesare pentru asigurarea economiei naţionale cu materii prime şi energie, precum şi cele destinate consumului populaţiei. Volumul importurilor în ianuarie 2013 din alte ţări a crescut cu 9,6 mil. dolari (+11,6%), din ţările Uniunii Europene – cu 10,2 mil. dolari (+8,8%), iar din ţările CSI s-a diminuat cu 10,4 mil. dolari (-7,4%).

Importurile pe grupe de mărfuri

Volumul importurilor, în ianuarie 2013, s-a majorat cu 9,5 mil. dolari faţă de ianuarie 2012. Au sporit importurile de aparate şi echipamente de telecomunicaţii (+7,3 mil. dolari); gaz şi produse industriale obţinute din gaz (+4,4 mil. dolari); maşini şi aparate de birou sau pentru prelucrarea automată a datelor (+4,0 mil. dolari); legume şi fructe (+2,5 mil. dolari); alte articole diverse (+2,4 mil. dolari); produse chimice organice (+1,4 mil. dolari); articole din minerale nemetalice (+1,4 mil. dolari); produse medicinale şi farmaceutice (+1,3 mil. dolari); cereale şi preparate pe bază de ceriale (+1,1 mil. dolari); hrană destinată animalelor (+1,0 mil. dolari) etc. Totodată, s-a micşorat volumul importurilor de petrol, produse petroliere şi produse înrudite cu 7,3 mil. dolari, fier şi oţel – cu 3,8 mil. dolari, vehicule rutiere – 2,5 mil. dolari, hîrtie, carton şi articole din ele – cu 1,6 mil. dolari, încălţăminte – cu 1,3 mil. dolari, alte materiale şi produse chimice – cu 1,2

14

Page 15: Analiza Indicatorilor Macro in RM

mil. dolari fire, precum şi ţesături, articole textile – cu 1,1 mil. dolari etc.

Evoluţia importurilor de mărfuri în ianuarie 2012-2013volumul cărora a depăşit 28 mil. dolari SUA

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

IV. Sfera socială

Cîştigul salarial mediu nominal brut** al unui salariat din economia naţională în luna ianuarie 2013 a constituit 3413,8 lei şi s-a majorat cu 8,8% faţă de luna ianuarie 2012 în termeni nominali, iar în termeni reali a crescut cu 4,0%. În sfera bugetară cîştigul salarial mediu a constituit 2997,8 lei şi s-a mărit cu 5,6% faţă de ianuarie 2012. În sectorul real al economiei cîştigul salarial mediu a înregistrat 3590,9 lei şi s-a majorat cu 9,2%.

Numărul şomerilor*, estimat conform metodologiei Biroului Internaţional al Muncii în trimestrul IV 2012 a fost de 71,4 mii, fiind cu 4,0 mii persoane mai mic faţă de trimestrul IV 2011. Şomajul a afectat într-o proporţie mai mare bărbaţii – 60,2% din total numărul de şomeri, la fel şi persoanele din mediul urban – 61,6%.

Rata şomajului* (proporţia şomerilor BIM în populaţia activă) la nivel de ţară în trimestrul IV 2012 a înregistrat 5,9%, fiind mai mică cu 0,3 p.p. faţă de trimestrul IV 2011. Disparităţi semnificative s-au înregistrat între rata şomajului în mediul urban – 7,0%, faţă de mediul rural – 4,8%. Rata şomajului la bărbaţi şi la femei a înregistrat următoarele valori: 7,0% şi 4,9%. În rîndurile tinerilor (15-24 ani) rata şomajului a constituit 11,8%. În categoria de vîrstă 15-29 ani acest indicator a atins 9,9%.

În trimestrul IV 2012 mărimea minimului de existenţă* a constituit în medie pe o persoană 1511,9 lei, fiind în creştere faţă de trimestrul IV 2011 cu 6,9%. Minimul de existenţă în medie

15

Page 16: Analiza Indicatorilor Macro in RM

pentru populaţia în vîrstă aptă de muncă a fost de 1591,3 lei, pentru pensionari – 1303,2 lei, iar pentru copii – 1413,7 lei.

Veniturile disponibile* lunare ale populaţiei în trimestrul IV 2012 au constituit în medie pe o persoană 1572,5 lei, fiind în creştere faţă de trimestrul IV 2011 cu 3,4% în termeni nominali şi în descreştere cu 0,4% în termeni reali.

Co-raportul dintre veniturile disponibile şi valoarea medie a minimului de existenţă a fost de 104,0%, faţă de 107,4% în aceeaşi perioadă a anului 2011. Valoarea medie a pensiei lunare stabilite la 1 ianuarie 2013 a constituit 957,6 lei, ce asigură acoperirea minimului de existenţă pentru această categorie de populaţie la un nivel de numai 73,5%, faţă de 71,6% în trimestrul IV 2011. Salariul mediu lunar pe economie al unui angajat a constituit 3631,3 lei în această perioadă, fiind astfel, posibilă acoperirea minimului de existenţă pentru populaţia aptă de muncă în mărime de 228,2%, faţă de 226,9% în trimestrul IV 2011. Acest co-raport diferă în funcţie de activităţile economiei naţionale: nivelul maxim de acoperire a minimului de existenţă pentru populaţia aptă de muncă a fost atins de salariaţii din sectorul financiar – de 4,5 ori, iar cel minim - de cei din piscicultură, ale căror salarii acoperă minimul de existenţă în proporţie de 131,4%.

16