lumea dupa criza

4
 Am citit în ultimele şase luni vreo douăzeci de texte despre ce ne aşteaptă după terminarea acestei crize, cum va arăta lumea după criză, ce va trebui să facem după criză, cum va trebui să ne comportăm personal şi instituţional, ca stat, după criză şi multe alte glose prefabricate pe aceeaşi temă: ce va fi după? economiccrisis Fiecare îşi exprimă propriile puncte de vedere personale, în funcţie de poziţia în care se află, aspiraţiile pe care le are, cunoaşterea practică a cauzelor, mecanismelor şi efectelor crizei şi experienţa teoretică pe care a asimilat-o privind mecanismele de criză. Ceea ce pot să spun eu este : nu am cum să ştiu cum va arăta lumea post-criză. Mi-aş dori să trăim într-o lume mai dreaptă, dar mă tem că lumea post-criză va fi una post-capitalistă mai nedreaptă. Ori în acest moment nu cunosc un sistem de guvernanţă f inanciar-economic o-politică mai bun decât capitalismul, deci post-capital ismul ar trebui să fie mai despotic, inechitabil şi dezechilibrat, dominat de mai multe disparităţi şi caracterizat printr-o pronunţată instabilitate pe multiple planuri. Există mai multe proiecţii pe care le pot face asupra viitorului. Nu îmi permit să afirm însă că aş şti eu exact ce anume se va întâmpla. Cine face acest lucru este profund neserios sau încearcă să influenţeze mersul lucrurilor în direcţia în care are interesul, creînd un curent de idei. În afară de dispariţia capitalismului şi înlocuirea sa cu un sistem mai prost, există şi varianta unui restart global al capitalismului, după o dezumflare generalizată şi o reconciliere a ciclului datoriilor, care se pare că în prezent o ia complet razna. Dacă ştergerea datoriilor se va face printr-un soi de acord global, care va avea loc într-un moment de cădere dramatică, în care actorii actualului dezastru vor fi în continuare cu pâinea şi cuţitul în mână, atunci nu vom fi învăţat probabil nimic şi vom începe un nou ciclu de globalizare tembelă, la finalul căruia se află acelaşi crah spre care ne îndreptăm în prezent. La polul opus se află ipoteza apariţiei unei lumi post-capitaliste, în care o parte din tarele actualului sistem vor fi fost înlăturate. În opinia mea, o soluţie ar fi limitarea indicatorilor economici maximali admişi ai unei firme (cifră de afaceri, profit etc.) la o anumită cifră, diferită în funcţie de domeniu de activitate, prin lege. Logic ar fi ca băncile să devină în bună măsură nişte instituţii mult mai plictisitoare, a căror menire principală să fie administrarea şi redistribuirea banilor clienţilor persoane fizice şi  juridice şi numai în mică măsură creditarea. Rolul acesta de cămătar universal ne-a făcut foarte mult rău. Mişcările de capital intrapieţe, interpieţe şi la nivel global ar trebui drastic limitate şi supuse unor reguli stricte. Nu mă refer la o nouă perioadă de reglementare, aşa cum au mai fost anterior, urmată de înlăturarea încă o dată a barierelor la tranza c iile global e, ci la u n status ț  global care să se păstreze pe te rmen lung i în care perioadele de rel axare să aibă rol profilactic ș  de stimu lare a aface rilor, nu să se transfor me în excese, dezmă finan ciar. ț

Transcript of lumea dupa criza

5/14/2018 lumea dupa criza - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/lumea-dupa-criza 1/4

 

Am citit în ultimele şase luni vreo douăzeci de texte despre ce ne aşteaptă după terminareaacestei crize, cum va arăta lumea după criză, ce va trebui să facem după criză, cum va trebui săne comportăm personal şi instituţional, ca stat, după criză şi multe alte glose prefabricate peaceeaşi temă: ce va fi după?

economiccrisis

Fiecare îşi exprimă propriile puncte de vedere personale, în funcţie de poziţia în care se află,aspiraţiile pe care le are, cunoaşterea practică a cauzelor, mecanismelor şi efectelor crizei şiexperienţa teoretică pe care a asimilat-o privind mecanismele de criză.

Ceea ce pot să spun eu este: nu am cum să ştiu cum va arăta lumea post-criză. Mi-aş dori sătrăim într-o lume mai dreaptă, dar mă tem că lumea post-criză va fi una post-capitalistă mainedreaptă.

Ori în acest moment nu cunosc un sistem de guvernanţă financiar-economico-politică mai bun

decât capitalismul, deci post-capitalismul ar trebui să fie mai despotic, inechitabil şidezechilibrat, dominat de mai multe disparităţi şi caracterizat printr-o pronunţată instabilitate pemultiple planuri.

Există mai multe proiecţii pe care le pot face asupra viitorului. Nu îmi permit să afirm însă căaş şti eu exact ce anume se va întâmpla. Cine face acest lucru este profund neserios sau încearcăsă influenţeze mersul lucrurilor în direcţia în care are interesul, creînd un curent de idei.

În afară de dispariţia capitalismului şi înlocuirea sa cu un sistem mai prost, există şi variantaunui restart global al capitalismului, după o dezumflare generalizată şi o reconciliere a ciclului

datoriilor, care se pare că în prezent o ia complet razna.Dacă ştergerea datoriilor se va face printr-un soi de acord global, care va avea loc într-unmoment de cădere dramatică, în care actorii actualului dezastru vor fi în continuare cu pâinea şicuţitul în mână, atunci nu vom fi învăţat probabil nimic şi vom începe un nou ciclu deglobalizare tembelă, la finalul căruia se află acelaşi crah spre care ne îndreptăm în prezent.

La polul opus se află ipoteza apariţiei unei lumi post-capitaliste, în care o parte din tareleactualului sistem vor fi fost înlăturate. În opinia mea, o soluţie ar fi limitarea indicatorilor economici maximali admişi ai unei firme (cifră de afaceri, profit etc.) la o anumită cifră, diferităîn funcţie de domeniu de activitate, prin lege.

Logic ar fi ca băncile să devină în bună măsură nişte instituţii mult mai plictisitoare, a căror menire principală să fie administrarea şi redistribuirea banilor clienţilor persoane fizice şi

 juridice şi numai în mică măsură creditarea. Rolul acesta de cămătar universal ne-a făcut foartemult rău.

Mişcările de capital intrapieţe, interpieţe şi la nivel global ar trebui drastic limitate şi supuseunor reguli stricte. Nu mă refer la o nouă perioadă de reglementare, aşa cum au mai fostanterior, urmată de înlăturarea încă o dată a barierelor la tranzac iile globale, ci la un statusț  global care să se păstreze pe termen lung i în care perioadele de relaxare să aibă rol profilacticș  de stimulare a afacerilor, nu să se transforme în excese, dezmă financiar.ț

5/14/2018 lumea dupa criza - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/lumea-dupa-criza 2/4

 

Una peste alta, oricât de obscen ar părea, aici sunt de acord cu George Soros, care din acest punct de vedere are perfectă dreptate, oricâte păcate are el: paradigma lumii în care trăimtrebuie schimbată.

Din păcate, nu a fost descoperită alta nouă în loc şi riscăm să ne îndreptăm spre înlocuirea

actualei paradigme cu una a neo-despotismelor dirijiste. Aceasta ar fi o mare eroare, care ne-ar trage înapoi cu mult timp. Exemplul a ceea ce se întâmplă acum în Ungaria vecină este extremde îngrijorător.

Probabil că lumea spre care ne îndreptăm va fi o combinaţie între diferitele elemente aleversiunilor pe care le-am prezentat mai sus. Noi continuăm să fim optimişti.

Marele logician român Anton Dumitriu scria că acesta este spiritul heracleitic aleuropeanului: îşi propune să ajungă mai sus decât îi este lui omeneşte posibil, dar astfel

 progresează.

...... Trebuie sa invatam sa traim intr-o lume financiara mai mica, dar mai modesta si, speram,mai inteligenta.

Asa cum par sa evolueze lucrurile, criza economica globala va mai dura inca 3-4 ani. Ea nu aatins inca fundul prapastiei si nici nu se vad politici eficace de iesire din impas. Este o criza acaracterului global al economiei.

Economia s-a globalizat, marele capital face legea (exista in sistem active financiare de 15 orimai mari decat PIB-ul mondial) si nu s-a procedat inca la o reforma veritabila a institutiilor internationale sau la infiintarea unora noi si la schimbarea regulilor economiei de cazino prin

impunerea de reglementari mai severe.Este, in egala masura, o criza a economiei virtuale, care a mizat in exces pe bani fictivi siacumulari de deficate (in S.U.A., datorile cumulate ale menajelor, companiilor si statului suntde trei ori mai mari decat PIB-ul national si de doua ori mai mari fata de 1929), pe credite cuipoteci indoielnice si comportament speculativ.

Este mai mult decat o faza a unui ciclu Kondratiev, este o criza structurala, ce risca sa devina ocriza de sistem.

Cum va arata lumea de dupa criza? Vor fi schimbari importante, pe care, pana de curand, lumea

nici nu si le-a imaginat:

1) Fundamentalismul de piata diminueaza si sistemul dominant va fi capitalismul de stat, bazatin continuare pe o economie mixta, dar in care ponderea sectorului public si functiile dereglementare ale statului vor creste foarte mult.

Vor exista inclusiv nationalizari, dar guvernele vor deveni mai profesioniste, recrutand birocratimai bine pregatiti. De altminteri, job-urile din sectorul public vor fi mai atractive, datoritastabilitatii.

Vor creste birocratia si coruptia specifice, palmele politicienilor devenind mai lipicioase, mai

ales ca oamenii de afaceri vor prefera sa lucreze cu statul.

5/14/2018 lumea dupa criza - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/lumea-dupa-criza 3/4

 

Invatamantul de stat va beneficia, de asemenea, de unele privilegii, mai ales in tarile in careguvernele vor intelege sa acorde un rol mai important educatiei si cercetarii.

De altfel, educatia va fi o prioritate si va deveni tot mai personalizata, va deveni continua, ceeaca va insemna un salt calitativ, chiar daca va incepe in afara scolilor de masa, prin initiative

 private.

Tehnologia pentru acest lucru exista, iar procesul a inceput deja in tari ca Suedia sau Singapore.Computerele sunt flexibile si rabdatoare, numai sa tinem pasul cu ele. Alternativa lacapitalismul de stat va fi socialismul de piata.

Desi, initial, la debutul crizei, fiecare tara s-a repliat acasa si a incercat sa se salveze prin politicinationale, inevitabil diferite, cred ca in continuare caracterul global al crizei va fi mai bineconstientizat si vor exista mai multe incercari de armonizare a politicilor economice, macar lanivelul G-20 si al blocurilor regionale, a caror importanta va creste semnificativ si intre care seva duce concurenta viitorului. Dar competitia va fi generica: nu ne mai cunoastem bine

adversarii, nu mai concuram cu produse sau servicii, ci concuram pentru banii bancilor, aiinvestitorilor, ai clientilor. S.U.A. vor ramine cea mai mare putere economica a lumii. De ce?Datorita inovatiei in regim de viteza, in primul rand. America e mai mult o idee decat o tara. Iar cunoasterea va deveni principala sursa de putere.

2) Peisajul financiar se va schimba, sectorul financiar va fi mai redus si mai reglementat, atit lanivel national cat si international. S-au pierdut averi de sute de miliarde de dolari, asa incatincrederea in produsele financiare, in special in derivatele de diferite tipuri (adevarate “arme dedistrugere in masa”, cum le numea Warren Buffet), va scadea foarte mult.

 Nu cred ca dolarul american va fi inlocuit din rolul sau de moneda de rezerva, asa cum prevadunii, nici de euro, nici de yuan, nici de rubla, dinar islamic, DST sau punctele de fidelitate pecare le ofera companiile de telefonie mobila.

Subventiile guvernamentale vor fi un instrument privilegiat, industria va deveni la fel desubventionata ca agricultura, iar modelele asistentiale vor reveni la putere.

In China, de pilda, programele de protectie sociala vor spori, incercandu-se trecerea de la ocrestere bazata pe investitii la una bazata pe consum. Multe activitati din umbra vor iesi lalumina.

Rezervele minime obligatorii vor fi reabilitate ca instrument de politica monetara si vor fiimpuse nu doar bancilor, ci tuturor institutiilor financiare.

Firmele de audit si agentiile de rating vor deveni mult mai profesioniste. Principalele centrefinanciare care au fost puternic dependente de profiturile sectorului financiar, in primul rind

 New York-ul si Londra, dar si Frankfurt-ul, vor avea de suferit.

Ca sa compenseze pierderile, ele vor creste impozitele pe proprietati si vor reduce serviciileoferite, astfel incat vor fi parasite de multi locuitori productivi din clasa superioara si mijlocie.Degradarea va fi astfel amplificata.

Capitalele politice si comerciale, cum ar fi Parisul si Tokyo, se vor adapta mai bine la noulsistem. Vom trai intr-o lume a metropolelor. Fondurile suverane de investitii vor deveni mai

5/14/2018 lumea dupa criza - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/lumea-dupa-criza 4/4

 

 bogate decat multe tari. Deja ele au schimbat paradigma si pe Wall Street. Oricum, un sistemcare privatizeaza profituri masive si nationalizeaza pierderi inca mai importante nu va mai fitolerat.

Se vor dezvolta modele de afaceri mai putin dependente de credit, ceea ce va accentua

incetinirea economica, cresterea somajului si va aduce daune comertului. Jumatate din firmelede consultanta pentru investitii vor disparea, impreuna cu fondurile de hedging. Ranileautoprovocate de industria financiara seamana cu cele de dupa un mare razboi.

Marile finantari se vor restrange, ceea ce va agrava contractarea activitatii economice si aaverilor. Trebuie sa invatam sa traim intr-o lume financiara mai mica, dar mai modesta si,speram, mai inteligenta.