Ord. Coleoptera (gândaci) Coleopterele au dimensiuni de la câţiva milimetri până la peste 20 de centimetri lungime, de exemplu unele scarabeide şi cerambicide (Scarabaeidae, Cerambycidae) exotice. Capul este în general prognat, mai rar ortognat, la unele cerambicide şi la buprestide (Buprestidae). Aparatul bucal este de tip ortopteroid, cu mandibule puternice. Antenele au maxim 11 articule, ele având forme variate (filiforme, măciucate, geniculate, serate, pectinate, lamelate etc). Protoracele este mare şi articulat mobil cu mezotoracele. Pronotul are forma unui scut, fiind foarte bine dezvoltat. Mezotoracele este unit cu metatoracele. Legătura dintre abdomen şi torace este făcută printr-o bază lată, primul segment abdominal fiind sudat la metatorace. Abdomenul este aplatizat şi lăţit, la femele terminat uneori cu un ovipozitor vizibil, de exemplu la unele scarabeide şi cerambicide.

Picioarele sunt în general tipice pentru mers. Ele pot fi uneori adaptate pentru înot, la unele coleoptere acvatice, având perişori pe picioarele posterioare, de exemplu la unele ditiscide (Dytiscidae) sau picioarele medii şi posterioare au articule lăţite, de exemplu la girinide (Gyrinidae). Tibiile anterioare pot fi lăţite, adaptate pentru săpat, de exemplu la unele scarabeidae şi histeride (Histeridae), articulele tarsale putând fi reduse până la dispariţie, de exemplu la unele scarabeide. La ditiscide, la masculi, picioarele anterioare au tarsele lăţite şi prezintă nişte ventuze ventral care ajută la fixarea de corpul femelei în timpul împerecherii. Picioarele posterioare sunt uneori adaptate pentru sărit, la unele crisomelide (Chrysomelidae). Coxele posterioare sunt late şi sudate la metastern. Aripile anterioare sunt puternic chitinizate, numite elitre. Nervaţiunea primară nu mai este observabilă, reliefurile existente (striuri, rugozităţi, carene, canale etc) fiind secundare. Elitrele pot fi uneori moi, de exemplu la cantaride, lampiride, oedemeride (Cantharidae, Lampyridae, Oedemeridae) etc. Elitrele au rol de protejare a corpului, în mod normal acoperind cea mai mare parte a mezonotului, tot metanotul şi tot abdomenul dorsal. Din mezonot putem observa în general doar un mic scutel triunghiular. Elitrele pot fi sudate median, longitudinal, de exemplu la unele carabide (Carabidae), scarabeide, tenebrionide (Tenebrionidae), curculionide (Curculionidae), cerambicide etc, în aceste situaţii aripile posterioare lipsind în general sau fiind rudimentare. Elitrele pot fi mai scurte decât abdomenul, de exemplu la stafilinide (Staphylinidae), histeride, unele silfide (Silphidae), meloide (Meloidae), scarabeide, cerambicide etc. Elitrele au rol şi de echilibru în timpul zborului, în mod normal ele fiind ţinute ridicate în timpul zborului, cu excepţia cetoniidelor dintre scarabeide şi a unor curculionide. Aripile posterioare sunt membranoase, folosite pentru zbor. Ele pot lipsi, de exemplu la unele carabide, scarabeide, tenebrionide, curculionide, cerambicide etc. Uneori pot lipsi ambele perechi de aripi, de exemplu la unele femele de lampiride. Metamorfoza este completă, holometabolă, meloidele dezvoltându-se prin hipermetamorfoză, la acestea apărând şi un stadiu de pupă falsă. Larvele sunt în general oligopode, având doar picioare toracice, articulate. Larvele pot fi şi apode, fiind lipsite de picioare, de exemplu la curculionide, cerambicide, buprestide, mai rar larvele fiind polipode (au şi picioare abdominale, veziculoase), de exemplu la unele crisomelide. Pupa este liberă, doar la coccinelide (Coccinellidae) este obtectă.