Lucrari Practice Neurologie

12
Lucrari practice - desfasurator Examinare motorie VII. Mersul Actiune coordonata care necesita integritatea functiilor senzitive si motorii Cele mai frecvente tipuri de mers Parkinsonian Hemiplegic Marche a petit pas (mers cu pasi mici) Ataxic Nesigur Examinatorul va Cere pacientului sa mearga ca pe strada Observa mainile si picioarele Observa simetria mersului Urmari Postura Lungimea, inaltimea si amplitudinea pasului Balansul bratelor Tipuri de mers simetrice: normal, parkinsonian, marche a petit pas Tipuri de mers asimetrice: hemiplegic, antalgic Teste suplimetare : mersul pe varfuri, mersul pe calcaie, mersul in tandem (ca pe sfoara) VIII. Testarea fortei Proba posturala (Barre) : bratele intinse in fata Proba Mingazzini : genunchii indoiti si picioarele ridicate Proba Vasilescu : flexia rapida a genunchilor cu calcaiele pe suprafata patului Testarea fortei : scala Medical Research Council Scor 5 : musculatura se contracta normal impotriva rezistentei Scor 4 : forta musculara este redusa dar contractia musculara poate misca membrul impotriva rezistentei

description

Probe si semne la examenul clinic neurologic

Transcript of Lucrari Practice Neurologie

Page 1: Lucrari Practice Neurologie

Lucrari practice - desfasurator

Examinare motorie

VII.Mersul Actiune coordonata care necesita integritatea functiilor senzitive si

motorii Cele mai frecvente tipuri de mers

Parkinsonian Hemiplegic Marche a petit pas (mers cu pasi mici) Ataxic Nesigur

Examinatorul va Cere pacientului sa mearga ca pe strada Observa mainile si picioarele Observa simetria mersului Urmari

Postura Lungimea, inaltimea si amplitudinea pasului Balansul bratelor

Tipuri de mers simetrice: normal, parkinsonian, marche a petit pas

Tipuri de mers asimetrice: hemiplegic, antalgic Teste suplimetare : mersul pe varfuri, mersul pe calcaie, mersul in

tandem (ca pe sfoara)VIII. Testarea fortei

Proba posturala (Barre) : bratele intinse in fata Proba Mingazzini : genunchii indoiti si picioarele ridicate Proba Vasilescu : flexia rapida a genunchilor cu calcaiele pe suprafata

patului Testarea fortei : scala Medical Research Council

Scor 5 : musculatura se contracta normal impotriva rezistentei

Scor 4 : forta musculara este redusa dar contractia musculara poate misca membrul impotriva rezistentei

Scor 3: forta musculara este redusa astfel incat membrele pot fi mobilizate numai impotriva gravitatiei, fara aplicarea rezistentei de catre examinator (ex. cotul poate fi flectat complet din pozitia de extensie completa pornind cu bratul pe langa corp)

Scor 2: membrele pot fi mobilizate numai daca rezistenta gravitationala este indepartata (ex. cotul poate fi flectat numai daca bratul este in plan orizontal)

Scor 1: se poate observa/simti minima contractie musculara Scor : nu se observa miscare

IX. Testarea tonusului: Inspectie

Page 2: Lucrari Practice Neurologie

Palpare Miscari pasive in articulatii Tipuri de hipertonie : elastica (spasticitate - cedeaza in lama de

briceag), plastica (rigiditate - apare fenomenul rotii dintate)X. Reflexe normale :

Cutanate abdominale: inferioare, mijlocii (la nivelul ombilicului), superioare

Reflexe Osteotendinoase (ROT) : Membre superioare : bicipital, stilo-radial, cubito-pronator,

tricipital Membre inferioare : rotulian, achilean

Reflex cutanat plantar : raspuns normal in FLEXIEXI. Reflexe patologice :

Membre superioare Reflex palmo-mentonier (Marinescu-Radovici): reflex

primitiv in care apare miscarea mentonului la stimularea tegumentara a eminentei tenare

reflex Hoffman : ciupirea degetului mijlociu va provoca adductia policelui

Membre inferioare : Babinski : reflex cutanat plantar in EXTENSIE; se stimuleaza

marginea externa a plantei, in sus si medial la baza degetelor Oppenheim : reflex EXTENSOR; se stimuleaza creasta tibiei

pana in 1/3 distala Gordon : reflex EXTENSOR; se strange gamba in palma Schaeffer : reflex EXTENSOR; produs de ciupirea tendonului

lui Ahile Chaddock : stimularea tegumntelor de la nivelul maleolei

externe va determina EXTENSIA halucelui Mendel-Bektherev : reflex FLEXOR; percutia fetei dorsale a

talpii va determina flexia degetelor 2-5 Rossolimo : flexia plantara a degetelor la percutia suprafetei

lor plantare Altele:

reflex nasopalpebral : percutia la nivelul marginii supraorbitale, deasupra glabelei va determina clipit bilateral' raspunsul in mod normal va fi inhibat cortical dupa cateva repetari; la pacienti cu boala Parkinson si alte patologii pacientul nu poate suprima reflexul

reflex Toulouse : tuguirea buzelor determinata de percutia buzei superioare aproape de linia mediana

Page 3: Lucrari Practice Neurologie

HOMUNCULUS MOTOR

Homunculus = reprezentare fie motorie, fie senzitiva a topografiei corpului la nivelul cortexului. Proportionalitatea ciudata a homuncusulilor este data de numarul de neuroni necesari pentru indeplinirea respectivei functii

XII. Testarea coordonarii Membre superioare

Indice-nas; indice-indice Fenomenul de rebound (proba Steward-Holmes) : oprirea

nepotrivita a miscarii scurte, normale de recul care apare atunci cand pacientul contracta izometric un muschi impotriva rezistentei examinatorului, iar rezistenta este subit indepartata

Membre inferioare : Genunchi-calcai-fluierul piciorului

Diadocokinezie (miscari rapide alternante): proba marionetelor alternarea fetei dorsale/palmare a mainii pe coapsa bataia calcaiului pe sol

XIII. Sensibilitatea Cai :

tactila grosiera : tract spinotalamic anterior tactila fina, vibratorie si mioartrokinetica constienta : cordon

medular posterior (= fascicul gracilis (Goll) si cuneatus (Burdach))

termo-algezica : tract spinotalamic lateral mioartrokinetica inconstienta : tracturi spinocerebeloase

anterior si posterior sensibilitatea fetei : tract trigeminotalamic

Superficiala (Tactila) se va efectua cu o bucata de vata sau cu periuta de la ciocan se atinge usor tegumentul pacientului si pacientul este rugat

sa specifice daca simte atingerea si daca aceasta este identica cu stimularea de pe membrul contralateral

Page 4: Lucrari Practice Neurologie

Dureroasa se realizeaza cu ajutorul unui ac si a unui varf bont pacientul va fi rugat sa spcifice daca a fost atins cu varful bont

sau cu varful ascutit Termica

se va testa cu doua recipiente, unul cald si unul rece pacientul va fi rugat sa specifice cu care recipient este atins

Profunda (Mioartrokinetica) i se va explica pacientului in detaliu cum va decurge

examinarea cu doua degete examinatorul prinde falanga distala si

mobilizeaza degetul, pacientul fiind cu ochii inchisi va fi rugat sa identifice directia in care a fost degetul mobilizat

Proba Romberg nesistematizata (bolnavul deviaza cand intr-o parte, cand in alta)

Vibratorie se efectueaza cu un diapazon

Sensibilitatea corticala sensibilitatea discriminatorie

se efectueaza cu ajutorul unui dispozitiv cu doua varfuri (clama, compas samd)

se stimuleaza tegumentul pacientului cu dispozitivul, se reduce progresiv distanta dintre cele doua varfuri pana cand pacientul nu mai poate distinge daca este atins cu unul sau doua varfuri

rezultat normal : index : < 5 mm, deget mic < 7 mm, haluce < 10 mm

inatentia senzitiva se va stimula tegumentul pacientului simultan pe

ambele parti ale corpului normal : pacientul recunoaste ambele parti ale corpului

stimulate simultan patologic : pacientul recunoaste o singura parte ca fiind

stimulata --> inatentie senzitiva agnozii : anomalii de perceptie cu pastrarea integritatii cailor

senzoriale hemineglijenta : pacientul isi ignora o jumatate a

corpului si nu poate repera un segment atunci cand i se cere acest lucru (ex. mana stanga)

asomatognozie: pacientul nu isi recunoaste un segment al corpului (ex. mana stanga) atunci cand aceasta ii este indicata

anosognozie : pacientul nu isi recunoaste deficitul/debilitatea si va misca partea sanatoasa atunci cand i se cere sa miste partea bolnava

stereognozie : pacientului i se va pune in palma un obiect comun si acesta va fi rugat sa identifice obiectul

Page 5: Lucrari Practice Neurologie

grafestezie : se va stimula tegumentul pacientului sub forma unei cifre/litere si se va ruga pacientul sa identifice forma desenata

topognozie : se va stimula tegumentul păacientului si acesta va fi rugat sa identifice partea stimulata (ex. mana stanga)

Semiologie : parestezii : senzatii anormale, cu aparitie spontana (ex.

furnicaturi, arsuri, intepaturi samd) hipo/anestezia : alterarea completa sau incompleta a

sensibilitatii intr-un anumit teritoriu (ex. hemihipoestezie stanga - diminuarea sensibilitatii pe jumatatea stanga a corpului)

hiperestezie : perceptie exagerata sau chiar neplacuta

HOMUNCULUS SENZITIV

Nervi cranieni

I. Nervul olfactiv se va testa olfactia pentru fiecare nara intermitent cu o substanta non-

iritanta (cafea, coaja portocala etc)II. Nervul optic

Nomenclatura : anterior de chiasma optica = nerv optic, posterior de chiasma optica = tract optic

Acuitate vizuala se va testa acuitatea vizuala la 1m aratandu-i pacientului unul

sau mai multe degete ridicate si rugandu-l sa spuna cate vede

Page 6: Lucrari Practice Neurologie

Camp vizual fiecare cam vizual al fiecarui ochi este impartit intr-un

hemicamp temporal si un hemicamp nazal reflexul de clipire la amenintare : testare a campurilor vizuale

grosiera la pacientii cu alterarea starii de constienta sau la pacientii afazici

tipuri de defecte : defect monocular : leziunea este anterior de chiasma

optica defect bitemporal : leziunea este la nivelul chiasmei

optice defectele omonim: posterior de chiasma optica

= este afectata aceeasi jumatate de camp vizual Pupile

pupilele trebuie sa fie de aceeasi dimensiune (diferenta de dimensiune se

numeste anizocorie) aiba contur regulat

reflex fotomotor direct si consensual : calea aferenta este data de nervul optic, iar calea eferenta de fibrele parasimpatice ale nervului oculomotor comun

NB ! Sd. Horner = enoftalmie, mioza, ptoza partiala palpebrala, anihidroza ipsilaterala

III. Nervul oculomotor comun deserveste miscarile globului ocular miscarile oculare sunt de mai multe feluri :

sacadate = rapide; dintr-un punct de fizatie in altul (ex. de la monitorul laptopului la o persoana din camera)

de urmarire = lente; mentin privirea focalizata asupra unui obiect aflat in miscare

vestibulo-pozitionale = miscari ale globilor oculari care compenseaza miscarea capului pentru a mentine privirea focalizata (! reflex vestibulo-ocular - folosita la pacientii cu alterarea starii de constienta)

convergenta = miscarile oculare care mentin privirea focalizata asupra unui obiect care se apropie de fata subiectului

inerveaza toti muschii oculari cu exceptia m. oblic superior (n. trohlear) si m. drept lateral (n. abducens)

examinarea miscarilor de urmarire : se roaga pacientul sa urmareasca un pix in pozitie verticala, la o distanta de aproximativ 50 cm, cu capul fix; pixul se va misca lent in toate directiile privirii (sus, jos, lateral dreapta, lateral stanga)

miscarile oculare trebuie sa fie : complete, conjugate, continue diplopia :

se va stabili daca imaginile sunt alaturate, suprapuse sau angulate

Page 7: Lucrari Practice Neurologie

se va stabili in ce directie cele doua imagini sunt maxim distantate (diplopia este maximala in directia muschiului afectata, imaginea falsa este cea exterioara)

ptoza palpebrala + deviere monoculara in jos si spre exterior = leziune unilaterala completa de nerv III

PAREZA NERV III STANG

nistagmus = oscilatia involuntara lenta a globului ocular intr-o anumita directie, urmata de o oscilatie involuntara rapida de corectie in directia opusa (conventional nistagmusul se descrie in functie de componenta rapida)

IV. Nervul trohlear inerveaza m. oblic superior

PAREZA NERVULUI IV DREPT

V. Nervul trigemen deserveste sensibilitatea fetei prin cele trei ramuri : ramul oftalmic

(V1), ramul maxilar (V2) si ramul mandibular (V3) se stimuleaza tegumentele pe fiecare teritoriu in parte are si componenta motorie prin care asigura inervatia muschilor

masticatoriVI. Nervul abducens

inerveaza m. drept lateral

Page 8: Lucrari Practice Neurologie

PAREZA NERV VI STANGA

VII. Nervul facial inerveaza muschii mimicii inerveaza muschiul scaritei de la nivelul urechii asigura gustul in cele 2/3 anterioare ale limbii asigura inervatia parasimpatica a glandelor lacrimale pentru componenta motorie i se va cere pacientului sa :

ridice sprancenele sa stranga ochii tare ca si cum ar avea sapun in ei sa isi arate dintii, sa fluiere sau sa isi umfle obrajii ! NB in leziunile de neuron motor central va fi afectat numai

etajul inferior al fetei, in leziunea de neuron motor periferic va fi afectata intreaga fata (vezi figura)

Page 9: Lucrari Practice Neurologie

!NB Reflexul cornean se realizeaza prin intermediul a doi nervi cranieni : calea aferenta este asigurata de nervul trigemen, iar calea eferenta de nervul facial. Rezultate :

absenta clipirii pe oricare parte -> leziunea ramurii V1 absenta clipirii pe o singura parte -> leziune de nerv VII

VIII. Nervul vestibulo-cohlear testarea auzului (pt. componenta cohleara) testarea mersului (intotdeauna se testeaza mersul de tip varf-calcai) -

> instabilitate in cazul afectiunilor vestibulare nistagmus (cel de origine vestibulara este orizontal si unidirectional si

se asociaza cu vertij) testul devierii laterale : pacientul este rugat sa stea in ortostatism cu

mainile intinse in fata, sa inchida ochii si sa mearga pe loc; daca deviaza progresiv intr-o parte -> leziune de partea devierii

IX. Nervul glosofaringian rol in inervatia senzitiva a 1/3 posterioare a limbii reflex de varsatura : calea aferenta asigurata de nervul IX, calea

eferenta de nervul X -> se stimuleaza prin atingerea mucoasei orofaringiene situata posterior de pilierii vestibulului faringian

se intreaba pacientul despre deglutitia pentru solideX. Nervul vag

asigura inervatia musculaturii palatine, faringiene si laringiene (prin n. laringeu recurent)

se cere pacientului sa spuna "aaa" -> se urmareste miscarea uvulei si ridicarea palatului moale

uvula deviaza intr-o parte -> leziune contralaterala de neuron motor al vagului (periferic sau central)

se examineaza fonatia se intreaba pacientul despre deglutitia pentru lichide

XI. Nervul accesor inerveaza mm. trapez si deltoid

XII. Nervul hipoglos inervatie motorie a limbii se va examina pozitia limbii in cavitatea bucala si in protruzie in cazul devierii de la linia mediana-> pareza de partea devierii