Lucrari Practice Neurologie
-
Upload
dobre-andreea -
Category
Documents
-
view
127 -
download
6
description
Transcript of Lucrari Practice Neurologie
Lucrari practice - desfasurator
Examinare motorie
VII.Mersul Actiune coordonata care necesita integritatea functiilor senzitive si
motorii Cele mai frecvente tipuri de mers
Parkinsonian Hemiplegic Marche a petit pas (mers cu pasi mici) Ataxic Nesigur
Examinatorul va Cere pacientului sa mearga ca pe strada Observa mainile si picioarele Observa simetria mersului Urmari
Postura Lungimea, inaltimea si amplitudinea pasului Balansul bratelor
Tipuri de mers simetrice: normal, parkinsonian, marche a petit pas
Tipuri de mers asimetrice: hemiplegic, antalgic Teste suplimetare : mersul pe varfuri, mersul pe calcaie, mersul in
tandem (ca pe sfoara)VIII. Testarea fortei
Proba posturala (Barre) : bratele intinse in fata Proba Mingazzini : genunchii indoiti si picioarele ridicate Proba Vasilescu : flexia rapida a genunchilor cu calcaiele pe suprafata
patului Testarea fortei : scala Medical Research Council
Scor 5 : musculatura se contracta normal impotriva rezistentei
Scor 4 : forta musculara este redusa dar contractia musculara poate misca membrul impotriva rezistentei
Scor 3: forta musculara este redusa astfel incat membrele pot fi mobilizate numai impotriva gravitatiei, fara aplicarea rezistentei de catre examinator (ex. cotul poate fi flectat complet din pozitia de extensie completa pornind cu bratul pe langa corp)
Scor 2: membrele pot fi mobilizate numai daca rezistenta gravitationala este indepartata (ex. cotul poate fi flectat numai daca bratul este in plan orizontal)
Scor 1: se poate observa/simti minima contractie musculara Scor : nu se observa miscare
IX. Testarea tonusului: Inspectie
Palpare Miscari pasive in articulatii Tipuri de hipertonie : elastica (spasticitate - cedeaza in lama de
briceag), plastica (rigiditate - apare fenomenul rotii dintate)X. Reflexe normale :
Cutanate abdominale: inferioare, mijlocii (la nivelul ombilicului), superioare
Reflexe Osteotendinoase (ROT) : Membre superioare : bicipital, stilo-radial, cubito-pronator,
tricipital Membre inferioare : rotulian, achilean
Reflex cutanat plantar : raspuns normal in FLEXIEXI. Reflexe patologice :
Membre superioare Reflex palmo-mentonier (Marinescu-Radovici): reflex
primitiv in care apare miscarea mentonului la stimularea tegumentara a eminentei tenare
reflex Hoffman : ciupirea degetului mijlociu va provoca adductia policelui
Membre inferioare : Babinski : reflex cutanat plantar in EXTENSIE; se stimuleaza
marginea externa a plantei, in sus si medial la baza degetelor Oppenheim : reflex EXTENSOR; se stimuleaza creasta tibiei
pana in 1/3 distala Gordon : reflex EXTENSOR; se strange gamba in palma Schaeffer : reflex EXTENSOR; produs de ciupirea tendonului
lui Ahile Chaddock : stimularea tegumntelor de la nivelul maleolei
externe va determina EXTENSIA halucelui Mendel-Bektherev : reflex FLEXOR; percutia fetei dorsale a
talpii va determina flexia degetelor 2-5 Rossolimo : flexia plantara a degetelor la percutia suprafetei
lor plantare Altele:
reflex nasopalpebral : percutia la nivelul marginii supraorbitale, deasupra glabelei va determina clipit bilateral' raspunsul in mod normal va fi inhibat cortical dupa cateva repetari; la pacienti cu boala Parkinson si alte patologii pacientul nu poate suprima reflexul
reflex Toulouse : tuguirea buzelor determinata de percutia buzei superioare aproape de linia mediana
HOMUNCULUS MOTOR
Homunculus = reprezentare fie motorie, fie senzitiva a topografiei corpului la nivelul cortexului. Proportionalitatea ciudata a homuncusulilor este data de numarul de neuroni necesari pentru indeplinirea respectivei functii
XII. Testarea coordonarii Membre superioare
Indice-nas; indice-indice Fenomenul de rebound (proba Steward-Holmes) : oprirea
nepotrivita a miscarii scurte, normale de recul care apare atunci cand pacientul contracta izometric un muschi impotriva rezistentei examinatorului, iar rezistenta este subit indepartata
Membre inferioare : Genunchi-calcai-fluierul piciorului
Diadocokinezie (miscari rapide alternante): proba marionetelor alternarea fetei dorsale/palmare a mainii pe coapsa bataia calcaiului pe sol
XIII. Sensibilitatea Cai :
tactila grosiera : tract spinotalamic anterior tactila fina, vibratorie si mioartrokinetica constienta : cordon
medular posterior (= fascicul gracilis (Goll) si cuneatus (Burdach))
termo-algezica : tract spinotalamic lateral mioartrokinetica inconstienta : tracturi spinocerebeloase
anterior si posterior sensibilitatea fetei : tract trigeminotalamic
Superficiala (Tactila) se va efectua cu o bucata de vata sau cu periuta de la ciocan se atinge usor tegumentul pacientului si pacientul este rugat
sa specifice daca simte atingerea si daca aceasta este identica cu stimularea de pe membrul contralateral
Dureroasa se realizeaza cu ajutorul unui ac si a unui varf bont pacientul va fi rugat sa spcifice daca a fost atins cu varful bont
sau cu varful ascutit Termica
se va testa cu doua recipiente, unul cald si unul rece pacientul va fi rugat sa specifice cu care recipient este atins
Profunda (Mioartrokinetica) i se va explica pacientului in detaliu cum va decurge
examinarea cu doua degete examinatorul prinde falanga distala si
mobilizeaza degetul, pacientul fiind cu ochii inchisi va fi rugat sa identifice directia in care a fost degetul mobilizat
Proba Romberg nesistematizata (bolnavul deviaza cand intr-o parte, cand in alta)
Vibratorie se efectueaza cu un diapazon
Sensibilitatea corticala sensibilitatea discriminatorie
se efectueaza cu ajutorul unui dispozitiv cu doua varfuri (clama, compas samd)
se stimuleaza tegumentul pacientului cu dispozitivul, se reduce progresiv distanta dintre cele doua varfuri pana cand pacientul nu mai poate distinge daca este atins cu unul sau doua varfuri
rezultat normal : index : < 5 mm, deget mic < 7 mm, haluce < 10 mm
inatentia senzitiva se va stimula tegumentul pacientului simultan pe
ambele parti ale corpului normal : pacientul recunoaste ambele parti ale corpului
stimulate simultan patologic : pacientul recunoaste o singura parte ca fiind
stimulata --> inatentie senzitiva agnozii : anomalii de perceptie cu pastrarea integritatii cailor
senzoriale hemineglijenta : pacientul isi ignora o jumatate a
corpului si nu poate repera un segment atunci cand i se cere acest lucru (ex. mana stanga)
asomatognozie: pacientul nu isi recunoaste un segment al corpului (ex. mana stanga) atunci cand aceasta ii este indicata
anosognozie : pacientul nu isi recunoaste deficitul/debilitatea si va misca partea sanatoasa atunci cand i se cere sa miste partea bolnava
stereognozie : pacientului i se va pune in palma un obiect comun si acesta va fi rugat sa identifice obiectul
grafestezie : se va stimula tegumentul pacientului sub forma unei cifre/litere si se va ruga pacientul sa identifice forma desenata
topognozie : se va stimula tegumentul păacientului si acesta va fi rugat sa identifice partea stimulata (ex. mana stanga)
Semiologie : parestezii : senzatii anormale, cu aparitie spontana (ex.
furnicaturi, arsuri, intepaturi samd) hipo/anestezia : alterarea completa sau incompleta a
sensibilitatii intr-un anumit teritoriu (ex. hemihipoestezie stanga - diminuarea sensibilitatii pe jumatatea stanga a corpului)
hiperestezie : perceptie exagerata sau chiar neplacuta
HOMUNCULUS SENZITIV
Nervi cranieni
I. Nervul olfactiv se va testa olfactia pentru fiecare nara intermitent cu o substanta non-
iritanta (cafea, coaja portocala etc)II. Nervul optic
Nomenclatura : anterior de chiasma optica = nerv optic, posterior de chiasma optica = tract optic
Acuitate vizuala se va testa acuitatea vizuala la 1m aratandu-i pacientului unul
sau mai multe degete ridicate si rugandu-l sa spuna cate vede
Camp vizual fiecare cam vizual al fiecarui ochi este impartit intr-un
hemicamp temporal si un hemicamp nazal reflexul de clipire la amenintare : testare a campurilor vizuale
grosiera la pacientii cu alterarea starii de constienta sau la pacientii afazici
tipuri de defecte : defect monocular : leziunea este anterior de chiasma
optica defect bitemporal : leziunea este la nivelul chiasmei
optice defectele omonim: posterior de chiasma optica
= este afectata aceeasi jumatate de camp vizual Pupile
pupilele trebuie sa fie de aceeasi dimensiune (diferenta de dimensiune se
numeste anizocorie) aiba contur regulat
reflex fotomotor direct si consensual : calea aferenta este data de nervul optic, iar calea eferenta de fibrele parasimpatice ale nervului oculomotor comun
NB ! Sd. Horner = enoftalmie, mioza, ptoza partiala palpebrala, anihidroza ipsilaterala
III. Nervul oculomotor comun deserveste miscarile globului ocular miscarile oculare sunt de mai multe feluri :
sacadate = rapide; dintr-un punct de fizatie in altul (ex. de la monitorul laptopului la o persoana din camera)
de urmarire = lente; mentin privirea focalizata asupra unui obiect aflat in miscare
vestibulo-pozitionale = miscari ale globilor oculari care compenseaza miscarea capului pentru a mentine privirea focalizata (! reflex vestibulo-ocular - folosita la pacientii cu alterarea starii de constienta)
convergenta = miscarile oculare care mentin privirea focalizata asupra unui obiect care se apropie de fata subiectului
inerveaza toti muschii oculari cu exceptia m. oblic superior (n. trohlear) si m. drept lateral (n. abducens)
examinarea miscarilor de urmarire : se roaga pacientul sa urmareasca un pix in pozitie verticala, la o distanta de aproximativ 50 cm, cu capul fix; pixul se va misca lent in toate directiile privirii (sus, jos, lateral dreapta, lateral stanga)
miscarile oculare trebuie sa fie : complete, conjugate, continue diplopia :
se va stabili daca imaginile sunt alaturate, suprapuse sau angulate
se va stabili in ce directie cele doua imagini sunt maxim distantate (diplopia este maximala in directia muschiului afectata, imaginea falsa este cea exterioara)
ptoza palpebrala + deviere monoculara in jos si spre exterior = leziune unilaterala completa de nerv III
PAREZA NERV III STANG
nistagmus = oscilatia involuntara lenta a globului ocular intr-o anumita directie, urmata de o oscilatie involuntara rapida de corectie in directia opusa (conventional nistagmusul se descrie in functie de componenta rapida)
IV. Nervul trohlear inerveaza m. oblic superior
PAREZA NERVULUI IV DREPT
V. Nervul trigemen deserveste sensibilitatea fetei prin cele trei ramuri : ramul oftalmic
(V1), ramul maxilar (V2) si ramul mandibular (V3) se stimuleaza tegumentele pe fiecare teritoriu in parte are si componenta motorie prin care asigura inervatia muschilor
masticatoriVI. Nervul abducens
inerveaza m. drept lateral
PAREZA NERV VI STANGA
VII. Nervul facial inerveaza muschii mimicii inerveaza muschiul scaritei de la nivelul urechii asigura gustul in cele 2/3 anterioare ale limbii asigura inervatia parasimpatica a glandelor lacrimale pentru componenta motorie i se va cere pacientului sa :
ridice sprancenele sa stranga ochii tare ca si cum ar avea sapun in ei sa isi arate dintii, sa fluiere sau sa isi umfle obrajii ! NB in leziunile de neuron motor central va fi afectat numai
etajul inferior al fetei, in leziunea de neuron motor periferic va fi afectata intreaga fata (vezi figura)
!NB Reflexul cornean se realizeaza prin intermediul a doi nervi cranieni : calea aferenta este asigurata de nervul trigemen, iar calea eferenta de nervul facial. Rezultate :
absenta clipirii pe oricare parte -> leziunea ramurii V1 absenta clipirii pe o singura parte -> leziune de nerv VII
VIII. Nervul vestibulo-cohlear testarea auzului (pt. componenta cohleara) testarea mersului (intotdeauna se testeaza mersul de tip varf-calcai) -
> instabilitate in cazul afectiunilor vestibulare nistagmus (cel de origine vestibulara este orizontal si unidirectional si
se asociaza cu vertij) testul devierii laterale : pacientul este rugat sa stea in ortostatism cu
mainile intinse in fata, sa inchida ochii si sa mearga pe loc; daca deviaza progresiv intr-o parte -> leziune de partea devierii
IX. Nervul glosofaringian rol in inervatia senzitiva a 1/3 posterioare a limbii reflex de varsatura : calea aferenta asigurata de nervul IX, calea
eferenta de nervul X -> se stimuleaza prin atingerea mucoasei orofaringiene situata posterior de pilierii vestibulului faringian
se intreaba pacientul despre deglutitia pentru solideX. Nervul vag
asigura inervatia musculaturii palatine, faringiene si laringiene (prin n. laringeu recurent)
se cere pacientului sa spuna "aaa" -> se urmareste miscarea uvulei si ridicarea palatului moale
uvula deviaza intr-o parte -> leziune contralaterala de neuron motor al vagului (periferic sau central)
se examineaza fonatia se intreaba pacientul despre deglutitia pentru lichide
XI. Nervul accesor inerveaza mm. trapez si deltoid
XII. Nervul hipoglos inervatie motorie a limbii se va examina pozitia limbii in cavitatea bucala si in protruzie in cazul devierii de la linia mediana-> pareza de partea devierii