Lucrarea practica Nr.4

Subiectul:Cocii patogeni.Genul Staphylococcus.Genul

Streptococcus.Cocii patogeni,Genul Neisseria.Genul Haemophylus.Familia enterobacteriaceae.Genul Escherichia.Genul Salmonella.Genul Shighella.Genul Helicobacter.

Abilitati:

1.Descrierea morfobiologica a cocilor patogeni.

2.Determinarea factorilor de patogenitate in declansarea procesului infectios.

3.Aprecierea rolului cocilor patogeni in declansarea infectiilor nosocomiale.

4.Recoltarea prelevatelor in dependenta de forma clinica a infectiilor cocice.

5.Elaborarea masurilor de prevenire in corelatie cu factorii de rezistenta.

6.Descrierea morfobiologica a enterobacteriilor .

7.Determinarea factorilor de patogenitate in declansarea procesului infectios.

8.Recoltarea prelevatelor in dependenta de forma clinica a infectiilor intenstinale.

9.Recunoasterea particularitatilor specifice de transportarea materialului infectios.

1.Descrierea morfobiologica a cocilor patogeni.

Cocii reprezinta o grupa imensa de mi/o care include reprezentanti patogeni ,facultativi patogeni si nepatogeni.

Cocii patogeni sint inclusi in familii:

1.Micrococcaceae,din care fac parte genul Staphilococcus(stafilococii);

2.Streptococcaceae include genul Streptococcus(streptococii si pneumococii);

3.Neisseriaceae include genul Neisseria(meningococii si gonococii)

Stafilococii

Stafilococii au aspectul de sfere rotunde cu diametrul de 0.5-1.5 mcm.In timpul inmultirii formeaza acumulari in forma de ciorchine de poama.In puroi se inregistreaza coci solitari si perechi .Stafilococii sint imobili ,nu formeaza spori ,in conditii speciale de cultivare formeaza microcapsule,sint grampozitive.

Stafilococii sint microorganisme facultativ anaerobe,insa mai bine cresc in prezenta oxigenului.Se cultiva bine pe mediile de singe,conditii optime de crestere sint temperature 37C,pH 7,2-7,4.In calitate de medii elective servesc gelozele cu vitelina sis are.Pe geloza peptonata stafilocoii formeaza colonii bombate,rotunde ,stralucitoare,cu dimensiunile de 2-4mm.In timpul cresterii stafilococii formeaza pigmenti:auriu,galben-oranj sau alb.Cel mai intens pigmentul se formeaza pe mediul lactate,la temperatura camerei si la lumina difuza.

Stafilococii sintetizeaza fermenti zaharolitici si proteolitici.Fermnetii zaharolitici scindeaza un sir de glucide :lactoza,glucoza,zaharoza,eliminind acizi organic.

Proprietatile proteolitice ale stafilococilor se manifesta in capacitatea lor de a dizolva cazeina,de a lichefia gelatin.Stafilococii produc diverse enzime ale patogenezei:

1)coagulaza(coaguleaza plasma singelui).2)lecitinaza (dizolva lecitina anvelopelor celulare) 3)fibrinolizina (lizeaza fibrina),4)fosfotaza etc.

Stafilococii produc exotoxine.Din grupul lor face parte hemolizina de patru tipuri ,cea mai mare importanta avind a-toxina.Ea poseda urmatoarele proprietati:hemolitica(hemoliza eritrocitelor).dermonecrotica(necroza),letala(moartea animalelor sensibile la aceasta toxina).In afar de hemolizine stafilococii formeaza leucocidina,enterotoxine.

Stafilococii contin antigenul proteic A,comun pentru toti stafilococii aurii,si antigeni polizaharidici:A,B,C. Stafilococii elimina bacteriocine care poseda actiune antagonista in raport cu microorganismele din acest gen.Printre stafilococii aurii.se deosebesc circa 40 de fagovariante.Determinarea sensibilitatii culturilor de stafilococi eliminate din diferite obiecte fata de fagii tipici are o deosebita importanta epidemiologica .

Actualmente stafilococii eliminate de la om se impart in: S.aureus,S.epidermidis,S.saprophuticus.

Streptococii

Streptococii reprezinta mi/o de forma sferica.Diametrul fiecarui loc constituie in medie 0,6-2 mcm,insa pentru ei e caracteristic polimorfismul:se intilnesc coci marunti si mari,cellule stric sferice si ovale.Streptococii sint dispusi in lant.Pe mediile compacte de cultura se formeaza lanturi scurte,iar pe mediile lichide –lanturi alungite.Streptococii sint imobili si nu formeaza spori.Culturile imediat izolate formeaza capsule.Sint microorganism grampozitive.

Streprococii reprezinta mi/o anaerobe facultative.Cresc la temperature de 37C si pH 7,6-7,8.Mediile optime se considera acele ce contin singe sau ser sangvin.Pe mediile de cultura compacte se formeaza colonii marunte,plate,opace,de culoare cenusie.Streptococii B-hemolitici formeaza zona clara de hemoliza ,iar streptococii a-hemolitici genereaza o zona mica de nuanta verzuie.Pe bulionul zaharat streptococii formeaza sediment dispus pe peretii sau fundul vasului,bulionul raminind limpede.

Streptococii poseda proprietati zaharolitice.Ei scindeaza glucoza,lactoza, maltoza si eliminind acizi organic.Streptococii au proprietati proteolitice slab evidentiate.Ei coaguleaza laptele,insa nu lichefiaza gelatina.

Streptococii produc un sir de exotoxine:1)streptolizine-distruc eritrocitele, 2)leucocidina-descompune leucocitele, 3)toxina eritrogenetica –determiina tabloul clinic al scarlatinei:intoxicarea,reactii vasculare.

La streptococci au fost inregistrati diferiti antigeni.Citoplasma celulei contine antigenul de natura nucleoproteidica,care serveste in calitate de character specific .Pe suprafata anvelopei celulare sint dispusi antigenii proteici tipici.Anvelopa celulara a streptococilor contine antigenul polizaharidic de grupa.In functie de compozitia fractiei polizaharidice responsabila de grupa specifica ,toti streptococii se impart in mai multe grupe A,B,C,D etc pina la S.Grupa A include 70 de tipuri,ele cauzeaza diverse boli la om.Grupa B include streptociii facultative patogeni pentru

om.Grupa C include streptococci patogeni pentru om si animale.Grupa D consta din streptococci nepatogeni pentru om ,dar fac parte enterococii care populeaza intestinal omului si animalelor.Nimerind in alte organe,enterococii cauzeaza procese inflamatorii.Deci ei pot fi numiti mi/o facultativ patogene.

Pneomococii

Pneumococii reprezinta diplococi la care partile laterale ale celulei sint latite,iar cele opuse sint intinse,din care cauza au forma lanceolata,care aminteste flacara unei luminary.Pneomococii au dimensiunile 0,75-0.5xo.5-1 mcm,si sint dispusi in perechi .Pe mediile lichide pneomococii formeaza lanturi scurte.Ei sint imobili ,nu formeaza spori,iar in organism formeaza capsula Capsula contine substanta termorezistenta antifagina .Pneomococii sint mi/o grampozitive.

Pneumococii sint mi/o anaerobe facultative.Cresc la temperature de 36-37C si pH 7,2-7,4.Ei pot fi cultivate doar pe mediile de cultura cu protein native.Pe geloza cu ser formeaza colonii mici ,fine si destul de stravezii.Pe geloza cu singe formeaza colonii umede de culoare verde –cenusie,inconjurate de o zona verde,ce reprezinta rezultatul trecerii hemoglobinei in methemoglobina.

Pneumococii se caracterizeaza prin activitatea zaharolitica deosebit de exprimata.Streptococii scindeaza lactoza,glucoza,zaharoza,maltoza si elimina acizi organic.Proprietatile proteolitice sint exprimate slab: nu coaguleaza laptele,nu lichefiaza gelatina.Pneumococii se dizolva in bila.Scindarea inuline4i si solubilitatea in bila reprezinta un indiciu diagnostic important.

Pneuomococii produc endotoxina,hemolizina,leucocidina.Virulenta pneomococilor este legata de prezenta in capsula a antifaginei.

Citoplasma pneomococilor contine antigenul proteic,comun pentru toti reprezentantii grupei,iar capsula-antigenul polizaharidic.

Meningococii

Meningococii reprezinta coci perechi,constind din doua cellule in forma de boame de cafea ,dispuse in partile concave una fata de alta,iar partile externe sint convexe.Dimensiunile fiecarui coc sint 0,6-0,8x1,2-1,5 mcm.Pentru Meningococi este characteristic polimorfismul. Meningococii sint imobili ,nu formeaza spori dar au capsule,Se coloreaza gramnegativ.In culturile pure se dispun in tetrad sau in forma de coci aparte in ordine haotica.In puroi se contin inglobati in leucocite.

Meningococii sint mi/o aerobe.Ei sunt pretentiosi fata de mediul de cultura si se inmultesc doar pe mediile cu protein native.Cresc la temperature de 36-37C si la pH 7,4-7,6.Pentru cresterea normala sint necesari mediul umed si o cantitte sporita de bioxid de carbon.Pe mediile compacte de cultura ,meningococii formeaza colonii de dimensiuni medii cu diametrul de 2-3 mm.Coloniile formate sint fine,semitransparente,albastrii

.Din punct de vedere biochimic ,meningococii sint putin active.Ei scindeaza glucoza si maltoza,formind acizi organici.Ptogenitatea este determinate de prezenta capsulei ,care impiedica fagocitoza.

La distrugerea celulelor bacteriene,se elimina endotoxina termorezistenta puternica,care reprezinta un lipopolizaharid din anvelopa celulara.In timpul imbolnavirii ea se inregistreaza in single si lichidul cefalorahidian al bolnavului.

In dependent de antigenul polizaharidic,meningococii se impart in grupe serologice:A,B,C,D,X,Y,U-13529E(IN TOTAL 9). Meningococii din grupa A deseori conditioneaza procese generalizatoare si au cea mai mare importanta epidemiologica. Meningococii din grupele B si C cauzeaza boli sporadice.

Gonococii

Gonococii reprezinta diplococi alcatuiti din doua cellule in forma de glob,dispuse cu partile concave una fata de alta.Dimensiunile gonococilor 1,2-1,3x0,7-0,8 mcm. Ele sint polimorfe ,de rind cu celulele mari se intilnesc bacteria marunte neregulate ,care reprezinta forme L.Gonococii sint imobili si nu formeaza spori.In materialul pathogenic se inregiistreaza substante care genereaza capsule.Gonococii sint mi/o gramnegative.Sub actiunea medicamentelor si a altor substante apar forme grampozitive.Gonococii sint mi/o aerobe.Ei isn’t foarte pretentiosi fata de mediile de cultura.Cresc pe mediile care contin protein native:singe,ser la temperature de 37C si pH de 7,2-7,4.Mediile trebuie sa fgie proaspete si umede.Pe mediile cu ser gonococii formeaza colonii mici de 1-2 mm,care sint stravezii,lucitoare si cu marginile regulate.In bulionul cu ser ei duc

la tulburarea slaba si formarea peliculei,care se sedimenteaza pe fundul eprubetei

.Proprietatile zaharolitice sint exprimate slab.Gonococii scindeaza doar o singura glucida-glucoza.Nu poseda proprietati proteolitice.In peretele cellular al gonococilor se afla o substanta toxica –lipopolizaharida. Structura antigenic a gonococilor este heterogena si se schimba sub actiunea factorilor mediului inconjurator.

2.Determinarea factorilor de patogenitate in declansarea procesului infectios.

La stafilococi sint sensibile vitele cornute mari si mici,caii,porcii;din animalele experimentale :iepurii,soarecii albi si pisicile.

Sursa de infectie este omul bolnav si purtatorii de bacteria.Caile de transmitere:menajera de contact,aeriana,alimentara.

Bolile la om:piodermia,furuncule,carbuncule;procese inflamatorii ale diferitor organe si tesuturi;angine,cistite,colecistite,sepsis.

Stafilococii patrund prin piele si membranele mucozitare.Rolul determinant in patogeneza stafilococica revine stafilococului auriu.Patogeneza e conditionata de prprietatea agentului de a produce fermenti,exotoxine si depinde de starea sistemului de imunitate a ma/o.Cel mai frecvent sint afectate pielea si celuloza subcutanata provocind dezvoltarea piodermitelor,furunculelor,panaritiilor.Ei conditioneaza si boli secundare ca in cazul gripei insotita de pneomonieUn rl deosebit intre bolile stafilococice ocupa intoxicatiile alimentare.Ele fiind insotite de voma,boli de cap si alte simptome.

Streptococii provoaca boli la vitele mari cornute ,cai,ciini,pasari.Din animalele de laborator sint receptivi iepurii si soarecii albi .Sursele de infectie sint oamenii bolnavi,mai rar animalele sau produsele infectate.

Caile de transmitter:difuzie si cu praf,uneori pe cale alimentara.Imbolnavirea oate interbeni in urma infectarii exogene si a celei endogene –la activarea streptococilor facultative patogeni,care populeaza membranele mucozitare ale gitului,vaginului.Scaderea rezistentei organismului poate provoca aparitia autoinfectiei.La patrunderea in fluxul sangvin a streptococilor se dezvolta procese septic foarte complicate.

Bolile la om cel mai des sint provocate de streptococii B-hemolitici din grupa serologica A.Ei produc fermenti de patogeneza:hialuronidaza,fibrinolizina.Se mai intilneste si protein M care are aproprietati antifagocitare.Streptococii provoaca la om diferite infectii acute si cornice,insotite atit de formarea puroiului,cit si supurative.Cele mai frecvente stari patologice provocate de streptococii supurativi sint:flegmoanele,abcesele,iar cele provocate de cei nesupurativi –infectiile acute ale cailor respiratorii superioare,rujeola,reumatismull.

Pneumococii produc hialuronidaza,fibrinolizina etc.In calitate de gazda naturala a pneumococilor este omul.Insa ei pot cauza boli la vitei,iezi,purcei,ciini si maimute.Sursa de infectie reprezinta

omul bolnav si purtatorii de bacterii.Caile de transmitere:difuzia aeriana,dar poate fi si difuzia cu praf.Portile de patrundere sint membrane mucozitara a cailor respiratorii superioare,ochii si urechile.Pneumococii pot cauza boli pioinflamatoare cu diversa localizare.Din bolile specifice provocate de pneumococi pot fi: pneumonia crupoasa,ulcerul serpinginos corneean,otita.Cel mai frecvent boala provocata de pneumococi este pneumonia crupoasa,care ataca de regula un singur lob pulminar si este insotita de tuse si febra inalta.

In conditii natural animalele nu sunt receptice la meningococi.Insa inocularea subdurala a meningococilor la maimute poate provoca imbolnavirea acestora.Inocularea intraperitoneala a cobailor si soarecilor albi cauzeaza moartea acestora in urma actiunii endotoxinei.

Sursa de infectie poate fi omul bolnav si purtatorii de bacteria.Calea principal de trransmitere este cea difura aeriana.Bolile la om: nazofaringita,meningococcemia,meningita cerebrorahidiana epidemica.

Nimerind pe membrane mucozitara a nazofaringelui,meningococii se pot localiza acolo,cauzind efectul de purtator al infectiei sau sa cauzeze nazofaringita acuta.Daca bacteriile patrund in vasele limfatice,in singe se inregistreaza schimbari profunde in organelle parenchimatice datorita actiunii endotoxinei.Astfel evolueaza meningococcemiaLa patrunderea meningococilor in membranele cerebrale apare inflamatia piogena,numita meningita.Fenomenele meningeale se caracterizeaza prin dureri de cap,rigiditatea cefei,voma.De meningita sufera mai des copiii.

Animalele nu sint receptive la gonococci .Insa inocularea intraperitoneala soarecilor albi a toxinei gonococice duce la moartea acestora.Sursa de infectie poate fi omul bolnav de gonoree.Caile de transmitere sexual.Bolile la om:gonoreea si blenoreea.Unica gazda a gonococilor este omul bolnav.Gonococii patrund prin membrtanele mucozitare ale uretrelor.Factorul de patogeneza a gonococilor este prezenta pilelor care,contopindu-se cu microvilozitatile epiteliului cilindric,contribuie la patrunderea gonococului in celulele epiteliului cauzind procese

inflamatorii acute.Gonoreea se manifesta prin dureri in timpul urinarii,eliminarea puroiului din uretra si vagin.Boala decurge acut,poate trece in forma cronica.Gonococii pot cauza conjunctivita gonoreica,numita blenoree. Uneori pot fi cauza artritelor , endocardritelor.

3.Aprecierea rolului cocilor patogeni in declansarea infectiilor nosocomiale.Importanta streptococului in etiologia carditei reumatice.

In favoarea rolului streptococilor in dezvoltarea acestei boli vorbesc urmatoarele fapte:

1.La bolnavii de cardita reumatica din vestibulul faringian se elimina streptocociB-hemolitici.

2.Reumatismul apare des dupa imbolnavirea de angina,tronzilite,faringite,care sesibilizeaza organismul.

3.In serul sangvin al bolnavilor se inregistreaza antistreptolizina,antistreptohialuronidaza,care reprezinta anticorpi fata de tremienti si toxinele streptococice.

4.Drept dovada indirect a rolului streptococilor este tratarea reusita cu peniciina.Profilacsia acutizarii carditei reumatice consta in preintimpinarea bolilor streptococice.Tratarea se reduce la aplicarea preparatelor anibacteriene,cum este penicilina.

Importanta streptococului in etiologia scarlatinei .Scarlatina este cauzata de streptococii din grupa A care produc toxina eritrogenica.La persoanele care au avut in antecedente bolile stafilococicese dezvolta imunitatea antitoxica rezistenta.Rezistenta imunitatii se determina cu ajutorul reactiei Dick ce se efectuiaza prin inocularea intracutananta a toxinei eritrogene.La ersanele sanatoase in jurul locului unde a fost inoculate toxina apare edemul ceea ce indica reactia pozitiva.La persoanele care au avut déjà boala asemenea reactive lipseste dat fiind ca antitoxina produsa de ma/o neutralizeaza toxina eritrogenica

4.Recoltarea prelevatelor in dependenta de forma clinica a infectiilor cocice.

Stafilococii sint microorganisme facultativ anaerobe,insa mai bine cresc in prezenta oxigenului.Se cultiva bine pe mediile de singe,conditii optime de crestere sint temperature 37C,pH 7,2-7,4.In calitate de medii elective servesc gelozele cu vitelina sis are.Pe geloza peptonata stafilocoii formeaza colonii bombate,rotunde ,stralucitoare,cu dimensiunile de 2-4mm.In timpul cresterii stafilococii formeaza pigmenti:auriu,galben-oranj sau alb.Cel mai intens pigmentul se formeaza pe mediul lactate,la temperatura camerei si la lumina difuza.

Streprococii reprezinta mi/o anaerobe facultative.Cresc la temperature de 37C si pH 7,6-7,8.Mediile optime se considera acele ce contin singe sau ser sangvin.Pe mediile de cultura compacte se formeaza colonii marunte,plate,opace,de culoare cenusie.Streptococii B-hemolitici formeaza zona clara de hemoliza ,iar streptococii a-hemolitici genereaza o zona mica de nuanta verzuie.Pe bulionul zaharat streptococii formeaza sediment dispus pe peretii sau fundul vasului,bulionul raminind limpede.

Pneumococii sint mi/o anaerobe facultative.Cresc la temperature de 36-37C si pH 7,2-7,4.Ei pot fi cultivate doar pe mediile de cultura cu protein native.Pe geloza cu ser formeaza colonii mici ,fine si destul de stravezii.Pe geloza cu singe formeaza colonii umede de culoare verde –cenusie,inconjurate de o zona verde,ce reprezinta rezultatul trecerii hemoglobinei in methemoglobina.

Meningococii sint mi/o aerobe.Ei sunt pretentiosi fata de mediul de cultura si se inmultesc doar pe mediile cu protein native.Cresc la temperature de 36-37C si la pH 7,4-7,6.Pentru cresterea normala sint necesari mediul umed si o cantitte sporita de bioxid de carbon.Pe mediile compacte de cultura ,meningococii formeaza colonii de dimensiuni medii cu diametrul de 2-3 mm.Coloniile formate sint fine,semitransparente,albastrii.

Gonococii sint mi/o aerobe.Ei isn’t foarte pretentiosi fata de mediile de cultura.Cresc pe mediile care contin protein native:singe,ser la temperature de 37C si pH de 7,2-7,4.Mediile trebuie sa fgie proaspete si umede.Pe mediile cu ser gonococii formeaza colonii mici de 1-2 mm,care sint stravezii,lucitoare si cu marginile regulate.In bulionul cu ser ei duc

la tulburarea slaba si formarea peliculei,care se sedimenteaza pe fundul eprubetei.

5.Elaborarea masurilor de prevenire in corelatie cu factorii de rezistenta.(caile de transmitere,sursa de infectie).

La stafilocociSursa de infectie este omul bolnav si purtatorii de bacteria.

Caile de transmitere:menajera de contact,aeriana,alimentara.

La streptococi

Sursele de infectie sint oamenii bolnavi,mai rar animalele sau produsele infectate.

Caile de transmitter:difuzie si cu praf,uneori pe cale alimentara.Imbolnavirea oate interbeni in urma infectarii exogene si a celei endogene –la activarea streptococilor facultative patogeni,care populeaza membranele mucozitare ale gitului,vaginului.Scaderea rezistentei organismului poate provoca aparitia autoinfectiei.La patrunderea in fluxul sangvin a streptococilor se dezvolta procese septic foarte complicate.

La pneumococi

Sursa de infectie reprezinta omul bolnav si purtatorii de bacterii.

Caile de transmitere:difuzia aeriana,dar poate fi si difuzia cu praf.

Portile de patrundere sint membrane mucozitara a cailor respiratorii superioare,ochii si urechile.

La meningococi

Sursa de infectie poate fi omul bolnav si purtatorii de bacteria.

Calea principala de trransmitere este cea difuza aeriana.

La gonocociSursa de infectie poate fi omul bolnav de gonoree.

Caile de transmitere: sexuala.

6.Descrierea morfobiologica a enterobacteriilor :

Escherichiile-acest gen e reprezentat de o singura specie-E coli insa intruneste numeroase variante.Varietatile bacilului coli se deosebesc dupa proprietati biologice,acestea pot avea diferite septuri de fermenti.

Pe parcursul activitatii vitale E coli produce fermenti care contribuie la procesul de digestie.Lipsa bacilului coli in intestinal gros cauzeaza- disbacterioza.La scaderea rezistentei m/io ele pot patrunde in alte organe si teusturi cauzind procese patologice complicate ,astfel este sunt considerate mi/o facultativ patogene tipice.In conditii oobisnuite ele sint mi/o saprofite,iar in conditii schimbatoare ele devin patogene ale bolilor infectioase.Morfologia: E coli – bacteria scurte dimens. Medi ale carora sunt 0.5 – 3,0 * 0,8 mcm.Ele sunt mi/o gramNegative.In majritatea cazurilor ele sunt mobile si peritrihe.Insa unele variante ale bacilului coli sunt immobile.Multe suse formeaza capsule ,nu formeaza spori.Proprietati fermentative: Activitate fermentative considerabila.Scindeaza lactoza,manita,maltoza,zaharoza,alte glucide si alcooli,eliminind acizi organic si gaze.Proprietatile proteolitice sunt slab pronuntate:formeaza indol si nu lichefiaza gelatina.Unele variante biologice nu fermenteaza lactoza si zaharoza.

Cultivarea : bacilul colli este anaerob facultative, creste bine pe medii nutritive simple la 37C, si pH 7.2-7.8. Pe GP bacilul coli form. colonii opace putin bombate cu marginea regulate pe BP opacitate uniforma.

Structura antigenica : se deosebesc 3 tipuri de antgeni ai escherichiilor :

- O – somatic – termostabil , un complex lipopolizaharidoproteic, se dispune in anvelopa celulara a bacteriilor. El determina apartenenta culturii la grupa serologica.-K – capsular – sint diferiti : A, B, L M. A si M sint termostabili, iar B si L termolabili. Antigenul K este dispus in celula microbiana mai la suprafata de antigenul O.-H – flagelar – se intilneste la susele mobile, caci este legat de flageli. Se cunosc mai mult de 50 de tipuri de antigenul H.

Formarea toxinelor : form. edotoxine. polizaharide

Shigelele : Toate bacteriile care cauzeaza dezinteria sunt numite in cinstea lu Shiga genul Shigella.

Morfologia : Ele reprezinta bacteria marunte cu dimensiunile de 2 -3* 0,4 -0,6 mcm, cu capetele rotunjite se deosebesc de celelalte enterobacterii prin absenta flagelilor.Shigelele nu u spori si nic capsule.Mi/o gramNegative.Proprietati fermentative: Ele scindeaza glucidele fara formarea gazelor,n scindeaza lactoza si zaharoza .Exceptie sunt shigelele SONNE care dupa -3 zile scindeaza acesti hidrati de carbon.Proprietatile proteolitice nu sunt conturate :formarea idolului si hidrogenului sulfurat nu poarta character permanent ele coaguleaza laptele dar nu lichefiaza gelatina.

Cultivarea : reprezinta mi/o facultative anaerobe, nepretentioase la medii de cultura, se inmultesc pe GP si BP, la T = 37 C si pH = 7.2 – 7.4. Se cresc in forme de colonii nu prea mari, semitransparente, cenusii, rotunde, de forma S, cu dim. = 1.5 – 2.0 mm. Exceptia Shigele Sonne.

Formarea toxinelor:Ele produc endotoxine,exceptie: Shigelele Shiga.Paralel cu endotoxina ele produc si exotoxina care are actiune neurotoxica.

Structura antigenic si clasificarea : contin antigeni somatic, din care fac parte antigenii tipici si de grup, ele se impart in 4 grupe :A. de S desynteriae, reprezentanti : au antigeni tipici , indicate cu

cifre arabeB.include specia S. flexneri, structura antigenica mai complicate, contin antigeni tipici, antigeni de grup. C. include specia boydii. Contine doar antigeni tipiciD. contine antigenul sau specific.

Klebsielele : include bacteria capsulare ce cauzeaza diferite boli : pneumonia si alte procese.

Morfologia: reprezinta mi/o baciliforme scurte si groase cu dimensiunile 0.6-6.0 * 0.3-1.5mcm cu capetele rotungite. Sint immobile care form. capsule. In frotiu cellele sint dispuse solitary, in perechi, sau in lanturi scurte.

Proprietatile fermentative: fermenteaza lactoza, scindeaza glucoza si manita form. acizi organic si gaze. Descompune urea, nu form. indol si hidrogen sulfurat

Form. toxinelor : ele poseda endotoxina. Structura antigenic, contin agentii capsulari K si somatic O. Combinarea acestor conditioneaza apartenenta culturilor la anumite variante serologice. Astazi se cunosc 80 antigeni K si 11 antigeni 0.

Yersinia enterocolitica : este foarte des populate in natura, se intilneste la animalele rozatoare si domestic

Morfologie : Bacterii gramnegative, marunte cu capetele rotungite. Dimensiunile = 0.8- 1.2*0.3-0.7mcm. Mi/o mobile nu form. spori.

Cultivarea : sunt anaerob facultative, cresc bine pe medii uzuale de cultura, temperature favorabila 22, 28 C, pe GP form. colonii mici, lucitoare si incolore, care isi maresc dimensiunile la prelungirea perioadei de cultivare. La T marita se obtin colonii intransparente cu marginea neregulata si centru bombat.

Proptietati fermentative : scindeaza glucoza fara eliminarea gazelor, dar nu fementeza zaharoza, nu form. hidrogen sulfurat, iar indolul se produce neregulat.

Formarea toxinelor : contin endotoxina, unele produc exotoxina.

Structura antigenic : contine antigenii :-O – un complex polizaharidic.-K-H.Agentii patogeni ai diferitor boli ale omului cel mai fregvent apartin la variantele serologice 0.9, 0.3, 0.5.

Proteul : intruneste citeva specii care se deosebesc prin capacitatea de a fermenta multe substraturi nutritive.

Morfologie : marunte, mi/o polimorfe gram negative. Dimensiunile = 0.4-0.6 * 1.0-3.0mcm. Reprezinta peritrihi mobile nu form. capsule si spori.

Cultivarea : reprezinta anaerob facultative, care cresc bine pe medii de cultura la 20-37 C

Proprietati fermentative : poseda fermenti zaharolitici si proteolitici.

Formarea toxinelor : contine entodoxina.

Structura antigenic : contin antigeni O si H. O – 150 de antigeni si cca 80 – H.

Bacilul Piocianic : bacteria facultatic patogene raspindite la om si animale.

Morfologie : bacteria gramnegative cu D = 1.5-3.0*0.5-0.8mcm, sint lofotrihi, mobile, nu form. spori. Uneori form. un strat mucozitar extracelularr asemenator cu capsula.

Cultivarea : include bacteria aerobe obligate care cresc bine pe medii de cultura, cu T = 37C insa pot creste si la 5-42 C. Pe GP form. colonii cu dimensiuni de 2-5 mm rotunde, semintransparente, albastre-cenusii, cu nuanta sidefie.Pe BP cauzeaza tulburarea mediului si from. Peliculii.

Propr. Fermentative : el fermenteaza glucoza. Licefiaza gelatin si serul coagulat, coaguleaza laptele. Se inregistreaza reactia pozitiva la citocromoxidaza.

Form. toxinelor : form. toxine cu actiune hemolitica si citotoxica, contine endotoxina.

Structura antigenica : poseda antigenul O si H

7.Determinarea factorilor de patogenitate in declansarea procesului infectios.

Escherichiile din unele grupe serologice sunt patogene pt diferite animale si cauzeaza boli ale aparatului digestive.Din animalele de laborator cele mai receptive la E coli sunt cobaii,iepurii ,soarecii albi.Independenta de modul de inoculare cultura data cauzeaza diverse procese patoogice:Inflamarea si abcesul la inocularea cutanata.Peritonita si sepsisul la inoc. Intraperitoniale si intravenoase.

Sursa de infectie : omul bolnav,in acest caz bacteriile patrun in organism in mediu inconjurator.Caile de transmitere: Principala la forma exogenica de infectie este contactul direct.Agenii patogeni pot fi trimisi de pe miinele murdare ,lingerie,hrana,jucarii,vesela,muste.Patogeneza: Bolile cauzate de E coli poarta denmirea de escherichioza.Dezvoltarea ei depende de calea de patrundere a aagentului in organism si de grupa serologica din care face parte agentul patogen.La patrunderea perorala a bacteiilor pot nterveni boli intestinale la mature si copii,asemeenea bacteri se numesc bacilli intestinali enteropatogeni.Se cunosc 3 grupe de BIE:

Grupa 1-include agenii coli enterite la copii de virsta mica Grupa 2-include agentii bolilor dezinterice la copii si mature Grupa 3- include agenti bolilor cu tablou cinic anagogic cu

holera

Consumul unor produse alimentare cu bacilul coli ot cauza dezvoltarea toxico-infectiilor alimentare.Dezvolarea infectiei endogene cauzeaza afectarea diferitor organe.Inflamarea veziculei bileare ,urinare si infect singelui.

Salmonelele

Majoritatea cauzeaza boli infectioase la om si multe specii si mamifere s pasari, mi/o polipatogene. Sursa de infectie : omul bolnav si purtatorii de infectie.

Caile de transitere : agentii infectiei se transmit prin diverse obiecte impurificate cu eliminari ale omului : mine murdare, apa, alimente. Deseori sint transmisi de muste. In dependenta de caile de transmitere se cunosc focare menajere, acvatice si alimentarre, de febra tifoida.Patogenza : infectarea are loc peroral. Din cav. Bucala mi/0 nimeresc in stomac unde se distrug partial sub influenta sucului gastric si a fermentilor, cele ramase nimeresc in intestinal subtire, patrund in tesutul limfatic, unde se inmultesc pe parcursul perioase de incubare : 10-14 zile, la sfirsitul aceste perioade ei nimesresc in singe si limfa, repartizindu-se in tot orgnismul :ficat, splina, maduva spinarii.Salmonele se acumuleaza in vezica biliara.,cac aici sunt conditii favorabile pt inmultire, caci bila este un bun mediu nutritiv, de aici bacteriile din nou nimeresc in intestinal subtire si cauzeaza formarea ulcerului tifoid specific. In perioada de bacteriemie o parte din mi/o s distrug, elibereaza endotoxina ceea ce cauzeaza intoxicarea. La finele saptaminii a doua salmonele incep sa se elimine din organism cu mase fecale, urina, sputa. Perioada de insanatosire – puruficarea organismului de agenti patogeni, intensificarea activitatii fagocire a celulelor, acumularea anticorpilor in singe.

ShigeleleAnimalele nu sunt receptive la agentii patogeni cu exceptia maimutelor, infectarea experimental a soarecilor albi cauzeaza intoxicarea si moartea acestora.Sursa de infectie: Persoanele bolnave de forme acute si cornice de dezinterie si prtatori de bacteria.Caile de transmitere: Alimentara.O mare importanta are transmterea prin apa,legume,fructe diverse obiecte impurificate de shigele si prin muste.Patogeneza: Nimerind cu hrana in intestine ele patrund in celulele epiteliale ale membranelor mucozitare ale IG unde se inmultesc.In acest timp o parte de shiegele pier .Endotoxina eliminate in urma lizarii celulelor bacteriene sensibilizeaza membrane mucozitara ,se mareste permeabilitatea vaselor sangvine si endotoxina se absoarbe in singe,conditionind intoxicarea organismului.Afectarea membr mucozit e insotita de inflamare negroze, hemoragie .Inafar de aceasta toxina

actioneaza asupra sistemuli nervos central ceea ce dce la dereglari trofice serioase .Deosebit de grav decurge boala cauzata de shigelele Shiga care patrund profund in membr mucozit a intestinului gros,cauzind hieperemie acuta,inflamarea si dizenteria cu singe.Endotoxina eliminate de shigele cauzeaza intoxicatii grave.Aparitia si devoltarea bolii depinde de marimea dozei de infectie.