Lucrarea 123
38
LUCRAREA STAGIARULUI IN ACTIVITATEA DE AUDIT FINANCIAR ANUL I CUPRINS 1. Simularea evaluarii independentei auditorului la acceptarea misiunii de audit • Lista situatiilor ce pot aduce atingere independentei auditorului .Fiecare situatie va fi documentata distinct 2. Planificarea misiuni de audit • Pentru o societate de productie (ipotetic) se va elabora planul de audit in urma determinarii pragului de semnificatie 3. Determinarea obiectivelor auditului si a misiuni de audit • Obiectivele auditului ce se auditeaza • Minca de audit (cum se auditeza) • Se va elabora foile de lucru pentru componenta auditata SIMULAREA EVALUARII INDEPENDENTEI AUDITORULUI LA ACCEPTAREA MISIUNII DE AUDIT. Angajamentul de audit solicită exprimarea unei opinii asupra unor informaţii financiare de către un auditor financiar de practică publică. Asumarea angajamentului de audit impune ca auditorii financiari profesionişti de practica publică să fie lipsiţi de orice interes ca fiind incompatibil cu principiile integrităţii, obiectivităţii şi independenţei. Deci principiul care trebuie să stea la baza angajamentului de audit este independenţa auditorilor financiari profesionişti de practică publică. Factorii care pot afecta independenţa unui auditor financiar profesionist de practică publică sunt multipli. Potrivit Codului de Conduită Etică şi Profesională, factorii care pot pune la îndoială independenţa unui auditor financiar profesionist de practică publică sunt: a) legăturile financiare cu clienţii sau cu afacerile acestora; b) funcţii pe care auditorii le au sau le-au avut în cadrul societăţilor; c) alte servicii aduse clienţilor de audit; d) relaţiile personale şi de familie; e) onorarii şi/sau onorarii condiţionate; f) litigii în desfăşurare sau în curs de desfăşurare; g) asocierea pe termen lung a personalului cu experienţă, cu clienţii de audit. a) Legăturile financiare cu clienţii sau cu afacerile acestora pot afecta independenţa auditorilor financiari de practică publică. Pentru ca independenţa auditorului să nu fie afectată, acesta trebuie să evite următoarele situaţii: - interesele financiare directe cu clienţii sau interese indirecte cu clienţii; - credite date clientului sau luate de la acesta sau de la orice angajat, investitor principal al firmei
Transcript of Lucrarea 123
LUCRAREA STAGIARULUI IN ACTIVITATEA DE AUDIT FINANCIARANUL ICUPRINS1. Simularea evaluarii independentei auditorului la acceptarea misiunii de audit • Lista situatiilor ce pot aduce atingere independentei auditorului .Fiecare situatie va fi documentata distinct 2. Planificarea misiuni de audit • Pentru o societate de productie (ipotetic) se va elabora planul de audit in urma determinarii pragului de semnificatie 3. Determinarea obiectivelor auditului si a misiuni de audit • Obiectivele auditului ce se auditeaza • Minca de audit (cum se auditeza) • Se va elabora foile de lucru pentru componenta auditataSIMULAREA EVALUARII INDEPENDENTEI AUDITORULUI LA ACCEPTAREA MISIUNII DE AUDIT.Angajamentul de audit solicită exprimarea unei opinii asupra unor informaţii financiare de către un auditor financiar de practică publică. Asumarea angajamentului de audit impune ca auditorii financiari profesionişti de practica publică să fie lipsiţi de orice interes ca fiind incompatibil cu principiile integrităţii, obiectivităţii şi independenţei. Deci principiul care trebuie să stea la baza angajamentului de audit este independenţa auditorilor financiari profesionişti de practică publică. Factorii care pot afecta independenţa unui auditor financiar profesionist de practică publică sunt multipli. Potrivit Codului de Conduită Etică şi Profesională, factorii care pot pune la îndoială independenţa unui auditor financiar profesionist de practică publică sunt: a) legăturile financiare cu clienţii sau cu afacerile acestora; b) funcţii pe care auditorii le au sau le-au avut în cadrul societăţilor; c) alte servicii aduse clienţilor de audit; d) relaţiile personale şi de familie; e) onorarii şi/sau onorarii condiţionate; f) litigii în desfăşurare sau în curs de desfăşurare; g) asocierea pe termen lung a personalului cu experienţă, cu clienţii de audit. a) Legăturile financiare cu clienţii sau cu afacerile acestora pot afecta independenţa auditorilor financiari de practică publică. Pentru ca independenţa auditorului să nu fie afectată, acesta trebuie să evite următoarele situaţii: - interesele financiare directe cu clienţii sau interese indirecte cu clienţii; - credite date clientului sau luate de la acesta sau de la orice angajat, investitor principal al firmei clientului; - să deţină un interes financiar în asociere cu un client sau cu salariaţii clientului; - să deţină un interes financiar faţă de o filială, sucursală care nu este client, dar are o relaţie de investitor cu clientul sau o relaţie cu o filială aflată în zona de influenţă semnificativă. b) Independenţa auditorilor financiari de practică publică este afectată când deţin funcţii în cadrul societăţilor auditate. Independenţa nu permite ca auditorul să fie sau să fi fost pe perioada auditată sau imediat anterioară membru al Consiliului de Administraţie, funcţionari, angajaţi ai clientului auditat sau asociaţi ai unui membru al consiliului sau angajaţi ai unei societăţi ori în serviciul unuia dintre aceştia. În asemenea situaţii, auditorului nu-i este permis să accepte un angajament de audit care automat implică asumarea unei opinii responsabile. Dacă auditorul se află în una dintre 3situaţiile de mai sus, perioada imediat precedentă angajamentului de audit nu trebuie să fie mai mică de doi ani. c) Serviciile profesionale necesită aptitudini contabile sau conexe effectuate de auditori financiari profesionişti ce includ contabilitate, audit, consultanţă fiscală şi managerială şi servicii de management financiar. În situaţia în care un auditor financiar profesionist este solicitat să ofere, în afara serviciilor de audit, şi alte activităţi unui client, el trebuie să fie atent să nu execute funcţii de conducere sau să ia decizii de conducere, responsabilităţi ce revin Consiliului de Administraţie şi conducerii clientului. Serviciile consultative (manageriale, fiscalitate) pot fi furnizate de auditori financiari profesionişti de practică publică cu condiţia ca aceştia să nu se implice în actul de decizie al clientului. Aceasta presupune „să nu existe nici o implicaţie în responsabilitatea asumată pentru deciziile de conducere“. Există societăţi mici care nu au personal contabil angajat, iar pregătirea situaţiilor financiare este frecvent solicitată de un auditor financiar
profesionist de practică publică. Auditorul poate să execute asemenea servicii, dar trebuie să respecte următoarele cerinţe pentru a nu afecta integritatea şi independenţa: 1. Lipsa oricărei relaţii sau asociere de relaţii cu clientul pentru evitarea conflictului de interese. 2. Clientul este responsabil pentru situaţiile financiare. 3. Auditorul financiar profesionist de practică publică nu trebuie să se confunde cu rolul angajatului sau pe post de conducător coordonând operaţiunile unei societăţi. 4. Testele de audit trebuie efectuate, chiar dacă auditorul financiar profesionist de practică publică a preluat sau a realizat instrumentarea tehnică contabilă. Este de preferat ca personalul desemnat cu efectuarea formulelor contabile să nu participe la examinarea unor rapoarte sau situaţii financiare. d) Independenţa auditorilor financiari profesionişti de practică publică poate fi afectată dacă există relaţii personale şi de familie. Dacă un auditor îşi exercită profesia în mod individual sau angajat implicat în auditul unui client este soţul clientului, copilul aflat în întreţinerea acestuia sau rudă cu acesta, independenţa auditorului este afectată. Trebuie avut în vedere de la bun început că o asemenea relaţie creează o ameninţare „pentru independenţă“.e) În situaţia în care onorariile succesive de la un client sau un grup de clienţi au o pondere mare a onorariilor brute totale, auditorul financiar de practică publică poate deveni dependent de acel client şi poate genera suspiciuni în privinţa independenţei. Este dificil de precizat ce procent din onorariile unui client sau grup de clienţi asociaţi este la limita inacceptabilă din totalul onorariilor. Auditorul trebuie să ia în considerare dacă acele onorarii nu sunt cu mult peste limita „rezonabilului“ astfel încât să nu-i afecteze independenţa faţă de client. Onorariile încasate în cote procentuale sau similare sunt tratate ca onorarii condiţionate. Dacă ele sunt fixate de autoritate publică sau tribunale jurisdicţionale, atunci nu sunt onorarii condiţionate. Serviciile profesionale nu se acordă unui client conform unui acord prin care nu se percepe nici un onorariu decât dacă acesta este condiţionat de rezultatele serviciilor respective. Alte elemente care pot afecta independenţa auditorului financiar profesionist de practică publică sunt bunurile şi serviciile acceptate de către soţii şi copiii aflaţi în întreţinerea lor, cu excepţia celor care sunt oferite publicului larg. De asemenea, proprietatea asupra capitalului trebuie să aparţină în totalitate auditorilor financiari de practică publică. Dacă capitalul sau o parte a acestuia este deţinut de terţi sau capitalul a fost finanţat de terţi, aceştia pot influenţa auditorii financiari în misiunea pe care o au de realizat. Participarea altor persoane la capitalul unei societăţi de audit este permisă cu condiţia ca majoritatea atât a proprietăţii asupra capitalului, cât şi a drepturilor la vot să aparţină numai auditorilor financiari de practică publică. f) Orice litigiu iminent sau în desfăşurare, în care sunt implicaţi auditorii financiari de practică publică şi un client, este considerat un obstacol al independenţei auditorului. Orice intenţie a clientului de a începe acţiunea legală împotriva unui auditor financiar de practică publică poate cauza auditorului financiar de practică publică şi firmei un element semnificativ ce poate afecta activitatea auditorului. Intenţia unei acţiuni sau iminenţa unei acţiuni judecătoreşti din partea auditorului financiar în mod automat conduce la lipsa de disponibilitate a conducerii de a prezenta informaţii relevante auditorului financiar. g) Independenţa auditorului financiar profesionist de practică publică poate fi afectată în situaţia în care este utilizat acelaşi personal într-un angajament de audit. Există pericolul „ca o implicare pe termen lung a unui auditor financiar cu un client să conducă la relaţii strânse care pot fi înţelese ca o subminare a obiectivităţii şi independenţei“. Familiaritatea bazată peo lungă continuitate a activităţii poate afecta îndeplinirea tuturor procedurilor de audit, precum şi utilizarea raţionamentelor obiective asupra raportului de audit. Pentru a preîntâmpina efectele negative asupra independenţei şi obiectivităţii în executarea serviciilor profesionale, auditorul financiar de practică publică trebuie să efectueze o rotaţie regulată a personalului cu experienţă în timpul unui angajament de audit. Rotaţia personalului este dificilă mai ales în cadrul societăţilor mici, unde există domenii specializate de audit. Măsurile de siguranţă şi de stabilire permanentă a consultanţei externe cu auditori financiari experimentaţi sau din organizaţiile profesionale disponibile (Camera Auditorilor) nu trebuie să fie ocolite.2.PLANIFICAREA MISIUNII DE AUDITConceptul de planificare în audit Auditorul trebuie să planifice auditul într-o manieră care să asigure că
misiunea va fi îndeplinită în condiţii de economicitate, eficienţă, eficacitate şi la termenul convenit. Planificarea auditului constă în construirea unei strategii generale şi abordări detaliate cu privire la natura, durata şi gradul de cuprindere preconizat al auditului. Activitatea de planificare a auditului comportă următoarele caracteristici: clare; Anticiparea. Procesul de planificare permite dimensionarea sarcinilor în timp, Coordonarea. Planificarea permite coordonarea atât a politicilor de audit, de astfel încât priorităţile să fie clar scoase în evidenţă; către instituţiile de audit, cu auditurile realizate efectiv, cât şi a activităţii desfăşurate de alţi auditori sau experţi. Principalele obiective ale planificării auditului sunt: a) stabilirea modalităţilor prin care obligaţiile legale ce revin auditorului şi alte priorităţi de audit sunt respectate; b) identificarea întinderii atribuţiilor şi rezultatelor previzibile ale auditorilor; c) definirea modului în care vor fi obţinute şi analizate probele de audit necesare atingerii obiectivelor auditului; d) identificarea resurselor ce vor fi necesare, utilizarea lor efectivă şi stabilirea bugetului de timp şi a costurilor; e) controlarea şi supravegherea de către conducerea entităţii auditate a auditurilor individuale, iar de către instituţiile supreme de audit realizarea unui control şi a unei supravegheri totale (generale). Planificarea misiunii de audit Misiunea de audit este definită ca o sarcină separată şi identificabilă, care se finalizează prin emiterea de către auditor a unui punct de vedere, declaraţie sau opinie, consemnate potrivit unor reguli într-un raport, asupra îndeplinirii unor obiective clare şi bine determinate, aferente unui grup structurat pe acţiuni, activităţi, programe sau organisme, numite generic „entitate auditată”. Raţionalitatea. Procesul de planificare şi rezultatele acestuia permit auditorului evaluarea logică a îndeplinirii sarcinilor, precum şi stabilirea de obiectiveObiectivul misiunilor de audit constă în auditul de atestare financiară, auditul de legalitate şi/sau conformitate, auditul performanţei ori combinaţii între acestea. Indiferent de obiectivele sale, o misiune de audit include în mod tipic, următoarele etape: A. etapa preliminară, în care auditorul desfăşoară următoarele acţiuni: - adunarea şi evaluarea iniţială a informaţiilor despre entitate; - evaluarea preliminară a sistemelor contabil şi de control intern; - definirea obiectivelor detaliate ale auditului; - evaluarea iniţială a resurselor necesare auditului şi stabilirea calendarului de lucru. B. etapa de planificare, care constă în realizarea următoarelor acţiuni: - elaborarea planului de audit; - stabilirea legăturii cu entitatea auditată; - întocmirea programelor de audit ca părţi componente ale planului de audit; - aprobarea planului de audit. C. etapa de lucru în teren, care cuprinde următoarele acţiuni: - colectarea şi evaluarea probelor de audit; - redactarea unor concluzii iniţiale; - revederea interimară (provizorie); - identificarea şi aprobarea oricăror modificări necesare să fie aduse planului de audit. D. etapa raportării, în care auditorul desfăşoară următoarele acţiuni: - proiectarea şi analiza concluziilor, opiniilor, recomandărilor; - reanalizarea, aprobarea şi publicarea rezultatelor; - punerea de acord a resurselor folosite cu cele alocate prin planul de audit; - evaluarea performanţei echipei de audit (la nivelul instituţiei supreme de audit sau societăţii de audit). E. etapa de post – raportare, care constă în supravegherea impactului pe care îl are asupra entităţii auditate. Aceste etape nu sunt neapărat distincte şi pot fi extinse. Un plan de audit eficace este dependent de munca desfăşurată în etapa preliminară. În mod frecvent, majoritatea informaţiilor necesare în etapa preliminară, sau cum se mai numeşte, etapa de pre – planificare, se referă la: a) Înţelegerea entităţii auditate. Auditorul trebuie să identifice aspectele importante ale mediului în care entitatea îşi desfăşoară activitatea, şi anume: • obiectivele entităţii auditate; • intrările: resurse şi fonduri, cadrul legal, personalul; • ieşirile: ordinea şi importanţa relativă a rezultatelor comparativ cu obiectivele entităţii; caracteristicile pieţei în care operează entitatea; raporturi obligatorii şi neobligatorii cu alte entităţi etc; • modul de operare a entităţii auditate privind: organigrama şi responsabilităţile, sistemele cheie de management şi control şi sistemele cheie financiar – contabile. b) Impactul entităţii auditate asupra auditului. Cunoaşterea entităţii auditate îl determină pe auditor să stabilească în ce mod va fi afectat auditul de operaţiile şi mediul entităţii auditate. În acest sens el cuantifică: - riscurile inerente asociate cu activităţile generate de mediul şi organizarea entităţii; - riscurile inerente asociate cu tipul de entitate auditată;
controalele efectuate de conducerea entităţii pentru a minimiza riscurile şi a maximiza eficienţa acestor controale; - factorii speciali sub influenţa cărora operează entitatea şi impactul lor potenţial asupra auditului. Pentru efectuarea acestei cuantificări, auditorul realizează în fapt evaluarea preliminară a sistemelor contabil şi de control intern, după metodologia ce este prezentată într-un capitol separat. c) Mediul şi obiectivele auditului. Auditorul ia în considerare forma, conţinutul şi utilizatorii raportului de audit, după care specifică obiectivele auditului. Pentru auditul performanţei, mai ales, este important să se facă acest lucru mai amănunţit, ceea ce permite auditorului să definească criteriile pe baza cărora se vor stabili şi evalua probele de audit. d) Probele de audit. Auditorul trebuie să identifice probele de audit ce îi sunt necesare pentru atingerea obiectivelor auditului. Pe baza valorii dovezii, relevanţei şi a rezonabilităţii auditorul decide următoarele: - modul de abordare a auditului; - sursele probelor de audit, procedeele şi tehnicile pentru obţinerea acestora; - testarea probelor de audit. e) Resursele auditului. După ce auditorul a definit natura, tipul, cantitatea, sursele, tehnicile de obţinere a probelor de audit, el poate estima resursele necesare pentru obţinerea şi analiza acestora. f) Documentarea. Auditorul trebuie să realizeze o documentare atentă a rezultatelor de auditat, inclusiv a unui sumar al rezultatelor auditorilor anterioare şi impactul acestora. g) Consultările cu entitatea auditată. Întotdeauna, o discuţie cu entitatea auditată despre constatările din etapa preliminară este extrem de folositoare auditorului. Planul de audit. Programul de audit Planul misiunii de audit este un document cheie. În elaborarea lui este esenţială eşalonarea activităţilor în timp, urmărindu-se cuprinderea tuturor informaţiilor necesare, dar trebuie să rămână sintetic, clar şi concis. Având în vedere că nu este posibilă elaborarea unui plan universal de audit, prezentăm în continuare un conţinut minimal al unui plan de audit: • cadrul legal al auditului; • scurtă descriere a activităţii, programului sau entităţii; • motivul auditării; • factorii ce influenţează auditul, inclusiv aceia care determină materialitatea (semnificaţia sau importanţa relativă) problemelor luate în consideraţie; • aprecierea riscurilor; materialitatea şi pragul de materialitate; • obiectivele auditului; • întinderea şi modul de abordare a auditului, probele de audit ce trebuie obţinute pentru a atinge obiectivele auditului; • resursele necesare şi la ce moment; • estimarea unei taxe pentru audit (dacă este cazul); • detalii privind persoanele din interiorul entităţii auditate, care asigură legătura cu auditorul;• programul desfăşurării auditului şi data la care proiectul de raport va fi disponibil pentru discutarea lui preliminară; • forma, conţinutul şi utilizatorii raportului final. Planificarea auditului este un proces dinamic. Pentru atingerea obiectivelor auditului, în timp, este posibil să se impună efectuarea unor modificări asupra planului iniţial, realizat în activitatea preliminară, deoarece concluziile cheie apărute în această activitate furnizează bazele planului de audit. Auditorul elaborează un program de audit care să stabilească natura, durata şi întinderea procedurilor de audit planificate, necesare pentru implementarea planului de audit. Programul de audit se constituie într-un set de instrucţiuni adresate membrilor echipei de audit şi într-un mijloc de control şi evidenţă privind desfăşurarea activităţii de audit. El cuprinde, de asemenea, obiectivele auditului pentru fiecare domeniu şi un grafic de timp pentru fiecare domeniu de procedură de audit. La întocmirea programului de audit se iau în considerare evaluările riscurilor inerente şi de control şi nivelul necesar de asigurare garantată de procedurile de fond. De asemenea, auditorul ia în considerare durata efectuării testelor de control şi a procedurilor de fond, existenţa din partea entităţii şi implicarea altor auditori sau experţi. Planul general de audit Auditorul trebuie să elaboreze şi să documenteze un plan general de audit prin care să se descrie sfera de cuprindere şi desfăşurarea auditului. Aspectele ce trebuie luate în considerare de către auditor în dezvoltarea unui plan general de audit includ: Cunoaşterea activităţii entităţii: • factorii economici generali şi condiţiile specifice sectorului de activitate ce afectează entitatea; • caracteristicile importante ale activităţii entităţii, activitatea sa, performanţele financiare şi cerinţele de raportare, inclusiv schimbările intervenite de la ultimul audit; • nivelul general de competenţă al conducerii; • categoriile şi tipurile de impozite şi taxe specifice entităţii auditate; • înlesniri (amânări, scutiri, reduceri) la plata impozitelor şi taxelor datorate; • analiza conţinutului dosarului fiscal aflat la organele fiscale.
Înţelegerea sistemului contabil şi de control intern: • politicile contabile adoptate de entitate şi schimbările intervenite în acestea; • efectele noilor reglementări contabile sau de audit; • actualizarea sistematică a obligaţiilor fiscale şi a modului de înregistrare în contabilitate, ca urmare a modificărilor legislaţiei fiscale; • cunoaşterea cumulativă de către auditor a sistemelor de contabilitate şi de control intern şi a accentului relativ estimat a fi pus pe testele de control şi procedurile de fond. Riscul şi pragul de semnificaţie: • evaluarea estimată a riscurilor inerente şi de control şi identificarea domeniilor semnificative de audit; • stabilirea nivelurilor pragului de semnificaţie pentru scopurilor auditului; • posibilitatea existenţei unor informaţii eronate semnificative, incluzând experienţa pierderilor anterioare sau a unor fraude; • identificarea domeniilor complexe de contabilitate, inclusiv a celor care implică estimări contabile. Natura, durata şi întinderea procedurilor: 10• schimbările posibile privind importanţa domeniilor specifice de audit; • efectul tehnologiei informaţionale asupra auditului; • activitatea internă de audit şi efectul său estimat asupra procedurilor de audit extern; • stabilirea unor proceduri de audit intern pentru urmărirea ansamblului obligaţiilor fiscale ale entităţii. Coordonarea, îndrumarea, supervizarea şi revizuirea: • implicarea altor auditori în auditul componentelor, de exemplu, al filialelor, sucursalelor şi diviziunilor; • implicarea experţilor; • cerinţele de personal. Alte aspecte: • posibilitatea ca prezumţia de continuitate a activităţii să fie pusă în discuţie; • condiţii ce solicită o atenţie specială, cum ar fi existenţa părţilor afiliate; • termenii angajamentului şi alte responsabilităţi statutare; • natura şi momentul efectuării rapoartelor sau altor comunicări cu entitatea, care se estimează în timpul angajamentului. Auditorii trebuie să elaboreze şi să documenteze programe de audit pe domenii de activitate (fiscal, financiar – contabil, achiziţii creanţe, mediu ş.a.), care să stabilească natura, durata şi întinderea procedurilor de audit planificate, cerute pentru implementarea planului general de audit. Planul general de audit şi programele de audit pe domenii de activitate trebuie revizuite ori de câte ori este necesar în timpul derulării auditului.Pragul de semnificaţie în planificarea şi desfăşurarea unui audit – ISA 3201) Ce presupune? Determinarea pragului de semnificaţie la nivelul situaţiilor financiare în etapa de planificare Determinarea pragurilor de semnificaţie funcţionale Revizuirea, dacă este cazul, a pragului de semnificaţie în timpul desfăşurării auditului sau la finalizarea misiunii 2) Care este obiectivul? - de a utiliza pragul de semnificaţie în planificarea şi realizarea auditului 3) Când sunt considerate denaturările, inclusiv omisiunile, semnificative în situaţiile de raportare?11- dacă s-ar putea aştepta ca ele, în mod individual sau agregat să influenţeze deciziile economice ale utilizatorilor obişnuiţi, nu specifici, luate pe baza acestor situaţii de raportare 4) Care sunt premizele, cu privire la utilizatorii obişnuiţi, nu specifici, ai situaţiilor de raportare, de la care pleacă auditorul la utilizarea pragului de semnificaţie? -că au o înţelegere rezonabilă a afacerii, a activităţilor economice şi a contabilităţii; -că au bunăvoinţa de a studia informaţiile din situaţiile financiare cu o diligenţă rezonabilă -că înţeleg şi acceptă faptul că situaţiile financiare sunt întocmite, prezentate şi auditate la nivelul pragului de semnificaţie -că recunosc incertitudinile inerente induse de estimări, raţionamente profesionale şi luarea în considerare a evenimentelor viitoare 5) Când şi unde se utilizează pragul de semnificaţie? -la planificarea auditului -la realizarea auditului -în evaluarea efectelor denaturărilor identificate şi al denaturilor necorectate dacă este cazul (ISA 330) -în formarea opiniei din raportul de audit (ISA 330) 6) Cine afectează judecăţile cu privire la pragul de semnificaţie? - mărimea denaturării -natura denaturării -o combinaţie a mărimii şi naturii denaturării 7) Ce reprezintă pragul de semnificaţie funcţional şi la ce se poate referi? -suma sau sumele stabilite de auditor la un nivel mai scăzut decât pragul de semnificaţie la nivelul situaţiilor financiare ca întreg, pentru a reduce la un nivel rezonabil de scăzut probabilitatea ca denaturările necorectate sau nedetectate agregate să depăşească pragul de semnificaţie pentru situaţiile financiare ca întreg -se poate referi şi la suma sau sumele stabilite de auditor la un nivel mai scăzut decât pragul de semnificaţie, pentru
anumite clase de tranzacţii, solduri de conturi şi prezentări 8) Cum poate fi utilizat pragul de semnificaţie în planificare? -la stabilirea strategiei generale de audit (pragul de semnificaţie la nivelul situaţiilor financiare) -la fundamentarea raţionamentului cu privire la mărimea denaturărilor considerate semnificative cu rol în: selectarea şi aplicarea procedurilor de evaluare a riscurilor, 12identificarea şi evaluarea riscurilor de denaturare semnificativă, selectarea şi aplicarea procedurilor de audit suplimentare (pragul de semnificaţie funcţional) 9) Cum se determină pragul de semnificaţie? -pe baza raţionamentului profesional a) la nivelul situaţiilor financiare luate ca întreg -prin aplicarea unui procent asupra unui reper: active, datorii, capital propriu, venituri, cheltuieli, profit (profit înainte de impozitare sau profit înainte de impozitare din activităţi continue), active nete, drepturi de creanţă – în funcţie de circumstanţe -reperele pot proveni fie din situaţiile financiare precedente sau bugetate ajustate dacă este cazul (o achiziţie, fuziune, divizare, schimbarea unor condiţii, etc.), fie din situaţii financiare preliminare b) pentru anumite clase de tranzacţii, solduri de conturi sau prezentări care pot influenţa decizia utilizatorilor situaţiilor financiare în anumite circumstanţe - tranzacţii cu părţi afiliate, remunerarea conducerii şi celor însărcinaţi cu guvernanţa -prezentări cheie domeniului de activitate (exemplu: costuri de cercetare şi dezvoltare în industria farmaceutică) -rezultate privind o entitate recent achiziţionată 10) Cum se determină pragul de semnificaţie funcţional? -prin aplicarea unor procente asupra unor tranzacţii, clase de conturi sau prezentări 11) Când se modifică (revizuieşte) pragul de semnificaţie? -modificări ale circumstanţelor iniţiale -apar noi informaţii care afectează decizia iniţială -apar schimbări în înţelegerea auditului -situaţiile financiare finale sunt semnificativ diferite faţă de cele previzionate 12) Ce conţine documentaţia de audit privind pragul de semnificaţie? -calculul pragului de semnificaţie la nivelul situaţiilor financiare ca întreg -pragul sau pragurile de semnificaţie pentru anumite clase de tranzacţii, solduri de conturi sau prezentări -pragurile de semnificaţie funcţionale -reviziile şi modificările intervenite13ANALIZA RISCURILOR in pragul de semnificatieSecţiuneaF1LISTA DE VERIFICARE A RISCULUI INERENT GENERALIniţialeleClient: S.C. CONSTRUCT SRL Perioada: 2007 Întocmit de: Revizuit de: M.A. G.D.Data10.03.2008 10.03.2008DA 1. Managementul (a) Le lipsesc managerilor cunoştinţele şi experienţa necesare a conduce societatea? (b) Au managerii tendinţa de a angaja societatea în asocieri cu grad de risc ridicat? (c) Au avut loc schimburi ale managerilor cu funcţii cheie în cursul exerciţiului financiar? (d) Există anumite cerinţe privind menţinerea unui nivel al rentabilităţii sau îndeplinirea unor obiective? (de ex. pentru îndeplinirea unor cerinţe din partea creditorilor) (e) Are rezultatul reportat o semnificaţie personală pentru manageri? (de ex. prime legate de profit) (f) Controlul administrativ şi cel exercitat de manageri sunt slabe? (g) Lipsesc sistemele informatice manageriale performante? (h) Sunt managerii implicaţi concret în sarcinile zilnice? (Această întrebare este relevantă numai dacă se identifică un risc la punctul (d) sau (e) de mai sus). DA DANUNU NU NUNU NU NU14EVALUAREA GENERALĂ A RISCULUI DE MANAGEMENT FOARTE SCĂZUT/SCĂZUT/MEDIU/RIDICAT Explicaţii: Echipa de conducere executivă dispune de cunoştinţele
şi experienţa necesară pentru a conduce în bune condiţii societatea, iar factorii de risc detectaţi nu duc la concluzia că există tendinţa conducerii de a manipula conturile în beneficiul său personal.DANU2.Contabilitate(a) Este funcţia contabilităţii descentralizată? (b) Le lipsesc personalului din contabilitate instruirea şi capacitatea de aşi duce la îndeplinire sarcinile care le revin? (c) Există probleme de atitudine sau de moral scăzut în departamentul de contabilitate? (d) Există riscul comiterii unor erori ca urmare a faptului ca angajaţii societăţii lucrează sub presiune? DA NU NU NUEVALUAREA GENERALĂ A RISCULUI CONTABIL FOARTE SCĂZUT/SCĂZUT/MEDIU/RIDICAT Explicaţii: Nu există probleme care să poată afecta activitatea de audit. 3. Activitatea societăţii auditate (a) Îşi desfăşoară societatea activitatea într-un sector cu risc ridicat?(b) Există vreun creditor – terţă parte cu o importanţă individuală semnificativă? (c) Există o concentrare de acţiuni sau de drepturi de vot mai mare de 25% în posesia unor membrii ai Consiliului de Administraţie fără funcţie executivă? (d) Se anticipează ca afacerea (sau o parte din ea) ar putea fi vândută în viitor? (e) A fost preluat controlul societăţii de altcineva în ultimele 12 luni?NU NU NUNU NU15(f) Este societatea insolvabilă?NUEVALUAREA GENERALĂ A RISCULUI DE AFACERI FOARTE SCĂZUT/SCĂZUT/MEDIU/RIDICAT Explicaţii: Riscul sectorului de activitate este scăzut, activitatea desfăşurându-se constant bine, dar cu probleme financiare datorate cash-flow-ului fluctuant. Datorită prudenţei auditorului, riscul de afaceri a fost evaluat la un nivel scăzut.DA NU4.Auditul societăţii(a) Este prima dată când firma va audita acest client? (b) S-a exprimat în raportul de audit o opinie cu rezerve semnificative în vreunul din ultimii doi ani? (c) Aţi descrie relaţia cu societatea – client ca fiind “conflictuală” sau “în deteriorare”? (d) Există presiuni legate de onorarii sau de timp? (e) Există un număr însemnat de operaţiuni “greu de auditat”? DA NU NU NU NUEVALUAREA GENERALĂ A RISCULUI DE AUDIT FOARTE SCĂZUT/SCĂZUT/MEDIU/RIDICAT Explicaţii: Nu există probleme care să poată afecta activitatea de audit. Datorită prudenţei auditorului, riscul de afaceri a fost evaluat la un nivel scăzut.EVALUARE GENERALĂ A RISCULUI INERENTPe baza celor de mai sus:FOARTE SCĂZUT/SCĂZUT/MEDIU/RIDICAT16Semnat:M.A.Data:10.03.2009 SecţiuneaF2LISTA DE VERIFICARE A RISCULUI INERENT SPECIFIC
IniţialeleClient: S.C. CONSTRUCT SRL Perioada: 2007 Pragul de semnificaţie = 701.919 lei Riscul inerent general = scăzut Imobilizările corporale şi necorporale Stocuri şi producţie în curs de execuţie – cantităţi Stocuri şi producţie în curs de execuţie – evaluare Debitori Conturi la bănci şi casa – plăţi Conturi la bănci şi casa – încasări Conturi la bănci – confruntate cu extrasele de cont Creditori Creditori pe termen lung Vânzări Cumpărări Cheltuieli Salarii şi indemnizaţii Alte secţiuni de audit Balanţa de verificare şi înregistrările contabile 1 Întocmit de: Revizuit de: M.A. G.D. Ref. sit.Data10.03.2008 10.03.2008 Mărimea eşantionului (bazată pe judecată) / Factorul iniţial de risc (la F3)Riscuri inerente specifice Întrebări 3 4 5 Evaluare Scăzut Scăzut Scăzut Scăzut Scăzut Scăzut Scăzut Scăzut Scăzut Scăzut Scăzut Scăzut Scăzut Scăzut2 -6 -π π π π π-50 % 50 % 50 % 50 % 50 % 50 % 50 % 50 % 50 % 50 % 50 % 50 % 50 % 50 %π-π-π π π-17Situaţii financiare preliminare şi înregistrări după sfârşitul exerciţiului. Semnat: M.A.πScăzut Data:50 % 10.03.200918RISCURI INERENTE SPECIFICE ŞI MĂRIMEA EŞANTIOANELOR INIŢIALENumăr de riscuri inerente specifice identificate 0, 1 sau 2 riscuri 3 sau 4 riscuri 5 sau 6 riscuri NIVEL GENERAL DE RISC INERENT Foarte scăzut 23% 50% 70% Scăzut 50% 70% 100% Nivel mediu 70% 100% 100% Nivel ridicat 100% 100% 100%ÎNTREBĂRI PRIVIND RISCURILE INERENTE SPECIFICE Î1 Sistem expus erorilor /sistem inabeCMat /sistem manual necomputerizat? Î2 Contabil responsabil pentru domeniul acesta slab pregătit profesional? Î3 Operaţiuni complexe (natura operaţiunii efective, nu modul cum este ea înregistrată)? Î4 Risc de pierderi /deturnări de fonduri / fraudă? Î5 Multe judecăţi profesionale /calcule? Î6 Operaţiuni neobişnuite (natura operaţiunii sau natura procesului în afara sistemului)?Se răspunde pe baza cunoaşterii clientului la întrebările Î1-Î6, completând cu π acolo unde apare un risc sau – unde nu apare un risc toate liniile pe orizontală din cadrul secţiunii F2 (la rubrica întrebări). Se numărăr pe orizontală răspunsurile π . cu ajutorul tabelului de mai sus se calculează riscul inerent specific astfel: ne poziţionăm pe coloana scăzut (deoarece aşa a rezultat evaluarea riscului inerent general din secţiunea F1) în funcţie de numărul răspunsurilor π pe orizontală, se face intersecţie între coloana de ‚scăzut’ şi numărul de răspunsuri π rezultatul se completează în ultima coloană a secţiunii F219SecţiuneaRISCURI INERENTE SPECIFICE ŞI MĂRIMEA EŞANTIOANELOR INIŢIALE
IniţialeleClient: S.C. CONSTRUCT SRL Perioada: 2007 Întocmit de: Revizuit de: M.A. G.D.Data10.03.2009 10.03.200920R isc ine re nt (R I): sursa F2 Imobilizări corpora le şi nec orporale 50% C onturi a le grupului şi inve stiţii 50% Stoc uri şi producţie în curs de 50% exec uţie – ca ntităţi Stoc uri şi producţie în curs de 50% exec uţie – evaluare D ebitori 50% P lasamente pe terme n sc urt 50% C onturi la bănci şi c asa – plăţi 50% C onturi la bănci şi c asa – înca sări50% C onturi la bănci – confrunta te c u 50% extrase le de c ont C reditori 50% C reditori pe terme n lung 50% V ânzări 50% C umpără ri 50% C heltuie li 50% Sa la rii şi indemnizaţii 50% A lte sec ţiuni de a udit 50% B a lanţa de verific are şi înregistră ri 50% contabile Situa ţii fina nc iare pre liminare şi înre gistră ri după sfârşitul 50% exerciţiuluiRNNEC alc ulul R isc ul de be nzii de risc ime nsiunea D control R I x R N N Ee şantionului (R C ) x RC 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 28% 50% 28% 28% 28% 16% 28% 28% 16% 50% 50% 28% 50% 50% 28% 50% 50% 28% 33 43 35 35 35 23 35 35 25 48 43 35 48 48 35 43 43 3356% 100% 56% 56% 56% 31% 56% 56% 31% 100% 100% 56% 100% 100% 56% 100% 100% 56%Se m nat :M .A .D ata:10.03.2008213.DETERMINAREA OBIECTIVELOR AUDITULUI SI A MUNCII DE AUDIT.OBIECTIVELE AUDITULUI Definirea misiunii Misiunea de audit s-a efectuat în vederea certificării realităţii şi integrităţii operaţiunilor economico-financiare prezentate în situaţiile financiare ale SC CONSTRUCT SRL. Această misiune a fost solicitată de acţionariatul societăţii. Scopul misiunii a fost: analiza şi interpretarea evoluţiei elementelor patrimoniale şi a componentelor rezultatelor, în scopul identificării erorilor probabile din aceste valori provizorii şi a elementelor care necesită investigaţii suplimentare şi o posibilă concentrare a efortului de audit. elaborarea documentaţiei de audit – culegerea probelor de audit , în vederea susţinerii opinei exprimate. Limitarea misiunii Conform scrisorii de angajament, prezentate în anexa nr.1, semnată de conducerea societăţii CONSTRUCT SRL, societatea s-a angajat să furnizeze toate documentele justificative şi informaţiile referitoare la elementele patrimoniale privind operaţiunile realizate de aceasta. Potrivit termenilor şi condiţiilor misiunii de audit, termeni acceptaţi de conducerea societăţii prin contractul semnat cu auditorul în decembrie 2008, misiunea s-a desfăşurat în maniera pe care am considerat-o necesară pentru a ne îndeplini sarcinile, incluzând aplicarea unor proceduri asupra tranzacţiilor, existenţei proprietăţii, respectării principiilor şi regulilor contabile şi evaluării activelor în felul pe care l-am considerat necesar. Concluziile formulate în prezentul raport se bazează pe documentele primare şi informaţiile furnizate de partenerii de afaceri ai societăţii până la data de 31.12.2005. În consecinţă, auditorul nu este responsabil pentru eventualele omisiuni care ar putea să apară datorită neprezentării în timp util, de către părţi, a unor documente primare pentru înregistrare, sau nefurnizării unor anumite informaţii. Pentru anumite elemente, estimarea s-a bazat pe informaţiile primite de la managementul şi angajaţii societăţii. Organizarea misiunii de audit Pe baza concluziilor analizei economico-financiare s-a procedat la o examinare analitică a elementelor patrimoniale care deţineau o pondere majoră în structura bilanţului22
contabil. De asemenea, s-au avut toate aspectele legale şi statutare în ceea ce priveşte exercitarea funcţiunilor. Echipa de auditare, formată din 2 colaboratori, a lucrat până în 25 febr. 2008 la sediul din Str. Nicolae Bălcescu, Bl.N2 ,Sc.C, Târgovişte în spaţiul special amenajat pentru a fi asigurată confidenţialitatea datelor, colectând informaţii de la administrator, angajaţi şi analizând şi prelucrând toate documentele primare referitoare la situaţia financiară a societăţii. Documentele de lucru Pentru realizarea activităţii de audit s-au utilizat suporturile operaţionale codificate cu referinţe standadizate, în funcţie de etapa auditului şi obiectivele urmărite îndosariate alături de anexe în partea finală a lucrării, astfel: Secţinuea EA “Planificare şi rapoarte” Secţiunea EB “Aprecierea controlului intern” Secţiunea EC “Controlul conturilor” Foile de lucru pentru fiecare obiectiv urmărit în cadrul fiecărei secţiuni Analiza economico- financiară a cheltuielilor şi veniturilor Analiza structurii veniturilor la SC Construct SRL: Nr.c rt. 1. 2. Indicatori Venituri din vânzări de mărfuri Alte venituri din 2007 lei 219367 1344 220711 % 99,39 0,61 100 2008 lei 289911 289911 % 100 100 I2005/2004(% ) 132,15 131,35exploatare TOTAL VENITURIPonderea principală a veniturilor este deţinută de veniturile din vânzari de mărfuri, venituri realizate în exclusivitate din activitatea comercială a societăţii. În 2007, în structura veniturilor, o pondere de 61% o deţin alte venituri din exploatare, în timp ce în 2008 sunt inexistente. Prezenţa acestora în 2007 se datorează exclusiv veniturilor din vânzarea unui mijloc fix. Analiza cifrei de afaceri Din problematica cifrei de afaceri pentru aprofundarea analizei se va investiga evoluţia în timp a CA şi structura acesteia pe categorii de produse. 23evoluţia în timp a CA Orizontul de timp ales pentru investigare este de 3 ani, perioada 2006-2008 pentru care se va urmări dinamica CA în preţuri constante. Nr.c rt. 1. 2. 3. 4. 5. Indicatori Cifra de afaceri (lei) Creşterea anuală a CA (Rc %) Creşterea anuală a preţurilor (Rp %)R 150656 199970 266658 33,04 CA corectată (CA %) Creşterea reală a CA(%) 132,73 133,35 În preţuri curente, CA înregistrează o creştere într-un ritm mediu anual de 38.72%, înPerioada analizată 2006 2007 150656 219367 145,61 9,7Ritm mediu de 2008 289911 132,16 8,72 creştere (%) 38,72 -timp ce creşterea CA reală (după eliminarea inflaţiei, a creşterii preţurilor) înregistrează o valoare inferioară acesteia cu 5.68%, diferenţă care corespunde creşterii CA pe seama creşterii preţurilor. structura CA pe categorii de produse Nr.c rt. 1. 2. 3. Indicatori Produse alimentare Produse nealimentare Total CA 2003 lei % 72 28 100 2004 lei % 70 30 100 2005 lei % 63 37 100150656219367289911Din analiza CA pe categorii de produse se constată că ponderea principală o deţin produsele alimentare cu o evoluţie descendentă însă şi mai accentuată în 2008, în timp ce produsele nealimentare deţin o pondere între 28% - 37%, înregistrând o evoluţie ascendentă pe orizontul analizat. Schimbarea ponderilor în portofoliul de produse se datorează în special scăderii cererii pentru produsele alimentare ca urmare a apariţiei concurenţei puternice, gen magazine mega-discount şi o reacţie favorabilă a managementului întreprinderii prin reorientarea către alte produse (creşterea ponderii la produsele nealimentare). Analiza marjei comerciale (Mc)24Pe lângă capacitatea de a satisface cererile consumatorilor, produsele comercializate au şi capacitatea de a degaja marje. Din problematica marjei, pentru analiză au fost investigate următoarele aspecte: nivelul şi structura marjei evoluţia în timp Nr.c rt. 1. 2. 3. 4. 5. Indicatori Cifra de afaceri Costul de cumpărare al mărfurilor vândute Cumpărări de mărfuri Variaţia stocurilor Marja comercială 2006 150656 127110 132225
-5115 23456 2007 219367 186286 189287 -3001 33081 2008 289911 245177 248486 -3309 44734 R(%) 38,72 38,8838,10Marja comercială poate fi investigată şi ca mărime relativă prin intermediul rateimarjei comerciale (Rmc): Nr.crt. 1. 2. 3. Indicatori Marja comercială (lei) Cifra de afaceri (lei) Rata marjei comerciale (%)R23456 150656 15,56−M c A = C * 100Perioada de analiză 2003 2004 33081 219367 15,082005 44734 289911 15,43Rata marjei comerciale s-a modificat în limite restrânse datorită raportului de proporţionalitate între costul mărfurilor şi cantitatea comercializată. În 2004 aceasta indică o scădere cu 0,48 % faţă de perioada precedentă, iar în 2005 se observă o creştere de 0,35 % raportat la 2004. Această situaţie indică o uşoară îmbunătăţire a performanţelor comerciale ale societăţii. Analiza dinamicii şi structurii cheltuielilor la nivelul societăţii DENUMIRE CHELTUIALĂ 2007 Sum -lei% 2008 Suma -lei% I 2005/200 425Cheltuieli cu materiile prime şi materiale24661,1548971,70198,58%consumabile Alte cheltuieli materiale 833 Cheltuieli cu energia şi apa 1080 Cheltuieli privind 186286 mărfurile Cheltuieli cu personalul Cheltuieli cu amortiz şi provizioane pt depreciere Alte cheltuieli de exploatare TOTAL CH. EXPLOATARE Cheltuieli privind dobânzile Alte cheltuieli financiare TOTAL CH. FINANCIARE TOTAL CHELTUIELI CIFRA DE AFACERI 9953 5754 6446 212818 0 621 621 213439 2193670,39 0,51 87,53 4,61 2,78 3,03 100% 99,71%949 1461 245177 15088 11883 7033 286488 2960 0 2960 289448 2899110,33 0,54 85,58 5,26 4,14 2,45 100% 98,97 %113,92% 135,20% 131,61% 151,59% 206,51% 109,10% 134,61%0,29% 100%1,03% 476,65% 100% 135,61% 132,15%Pe ansamblul societăţii se constată o creştere a cheltuielilor totale (cu 3,46%),creştere evidenţiată de dinamica Cifrei de afaceri( ICA=132,15%). Cheltuielile de exploatare au crescut cu 34,61%, cheltuieli motivate de creşterea volumului desfacerilor de mărfuri şi implicit a costului de achiziţie al acestora. Cheltuielile financiare au crescut în anul 2008 comparativ cu 2007 de 4.76 ori datorită achiziţionării unui mijloc fix în sistem de leasing financiar. Societatea şi-a propus reducerea ratei cheltuielilor cu munca vie pe seama creşterii productivităţii muncii. Acest obiectiv a fost atins deoarece:15088 FS 1 C 1 A IFS‹ ICA , FS 2 ‹ CA 2 ; 9953 289911 ‹ 219367, 1.51% ‹ 1.32%Ritmul de creştere a cheltuielilor cu personalul a fost mai mic decât cel de creştere al cifrei de afaceri. Modificarea absolută a fondului de salarii este: ∆FS=15088- 9953=5135 lei Creşterea absolută a FS se explică, în primul rând prin sporirea salariului mediu tarifar pe unitatea de timp muncă. 26
Cheltuielile cu amortizarea Nr.crt. 1. 2. 3. Indicatori Cifra de afaceri (lei) Amortizare anuală (lei) Rata cheltuielilor cu amortizarea (1000lei)% 2004 219367 5754 26,23 2005 289911 11883 40,99Se observă creşterea cheltuielilor cu amortizarea la nivelul anului 2008 datorită achiziţionării unui mijloc de transport- aprovizionare. Reevaluarea unei clădiri în 2008 (valoarea clădirii s-a dublat) a contribuit şi ea la creşterea cheltuielilor cu amortizarea. Impactul reevaluării din 2008 pentru viitor este mare, având influenţe considerabile asupra rezultatului. Analiza cheltuielilor cu amortizarea poate fi investigată şi prin reinvestigarea impactului factorilor- eficienţa utilizării mijloacelor fixe şi gradul de uzură- conform modelului:Amz Mjfixe CA * 1000 = CAAm z jfixe * MNr.crt. 1. 2. 3.Indicatori Cifra de afaceri Randamentul mj fixe Gradul de uzură2004 219367 0,27 0,102005 289911 0,25 0,16Mj fixe 2004 2005 59170 73567 Creşterea cheltuielilor cu amortizarea de la 26.23% la 40.99% poate fi explicată în raport de randamentul utilizării mijloacelor fixe şi gradul de uzură. Randamentul mijloacelor fixe a contribuit nefavorabil asupra ratei cheltuielilor cu amortizarea, înregistrând o reducere de 0.02%. Gradul de uzură are aceeaşi influenţă asupra cheltuielilor cu amortizarea, înregistrând o creştere de 0.06%.CLIENT S.C.Construct SRLDOSARUL EXERCIŢIULUI Secţiunea: Planificare şi raportare Ref.Exerciţiul: 2007 Întocmit de: Moldovan MariaRef. EA Pagina: 1 Data: 05.01.200827Conţinutul Sinteza Sinteza misiunii Gestiune şi organizare Plan de misiune Foi de lucru Elemente de sinteză Prezentarea întreprinderii Informaţii contabile Sisteme şi domenii semnificative Lista de verificare a riscului inerent general Lista de verificare a riscului specific FL 1 FL 2 FL 3 FL 4 FL 5 FL 6 EA 2 EA 1CLIENT………… S.C.Construct SRLFOAIE DE LUCRU Secţiunea: Planificare şi raportare Capitolul: Sinteza misiuniiRef. EA 1 Pagina: 1 Data: 05.01.2008Exerciţiul: 2007 Întocmit de: Moldovan Maria28Elemente de sinteză Misiunea s-a derulat corespunzător, nesemnalându-se probleme legate de obţinerea documentelor necesare. Conducerea şi personalul societăţii au fost cooperante. Analiza conturilor de venituri şi cheltuieli a condus la următoarele concluzii: soldurile conturilor de venituri şi cheltuieli sunt reflectate corespunzător în contul de profit şi pierdere sub aspect valoric( sunt actualizate cu amenzile şi penalităţile percepute de creditori). încadrarea veniturilor şi cheltuielilor în conturi s-a făcut corect şi total Analiza situaţiei financiare a societăţii nu indică riscul de faliment. CLIENT S.C.Construct SRL DOSARUL EXERCIŢIULUI Secţiunea: Planificare şi raportareDeciziaExerciţiul: 2007 Capitol: Plan de misiune Întocmit de: Moldovan Maria Conţinutul I. Prezentarea întreprinderii Denumirea Istoric Obiect de activitate Structura organizatorică Capital social II. Informaţii contabile Particularităţile sistemului contabil Principii contabile urmărite III. Sisteme şi domenii semnificative Identificarea domeniilor şi conturilor semnificative Pragul de semnificaţie Identificarea riscurilor IV. Orientarea programului de lucru V. Echipa şi bugetul Echipa de lucru Bugetul de timp Anexe 29Ref. EA 2 Pagina: 1 Data: 09.01.2008
Ref. EA 2.1EA 2.2EA 2.3EA 2.4 EA 2.5Organigrama Determinarea pragului de semnificaţie CLIENT FOAIE DE LUCRU S.C.Construct SRL Exerciţiul: 2007 Secţiunea: Planificare şi rapoarte Capitolul: Plan de misiuneAnexa 1 Anexa 2 Ref. EA 2. 1 Pagina: 1 Data: 09.01.2008Obiectiv: Prezentarea întreprinderii Întocmit de: Moldovan Maria I.Prezentarea întreprinderii Denumirea: Societatea Comercială „CONSTRUCT” Societate cu răspundere limitată Sediul: TG. MURES,Str. Nicolae Bălcescu ,Bloc N2,sc.C, Jud. Mures Telefon şi fax: 0265/269204) Cod Fiscal: R9583498 Cont bancar: BCR, nr. RO50RNCB0188110128220001 Data înfiinţării: 23 iunie 1994 potrivit H.G. 2100/1994 şi cererii de înmatriculare înregistrată sub nr. J15/957/1994, la Registrul Comerţului de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a judeţului Mures având forma juridică de societate cu răspundere limitată. Scurt istoric S.C.Construct SRLa fost înfiinţată la 23 iunie 1994 conform hotărârii judecătoreşti din sentinţa civilă nr.2100.De la înfiinţare şi pâna-n prezent, societatea şi-a păstrat domeniul principal de activitate „Cod CAEN 5211- Comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun”, înregistrând o creştere semnificativă a activităţii de la un an la altul.Acest fapt s-a datorat în mare măsură zonei în care societatea îşi desfăşoară activitatea, zonă cu putere de cumpărare ridicată şi capacităţii societăţii de a păstra şi aduce noi clienţi în condiţii de concurenţă. Societatea are asociat unic, în persoana Dl.Petrescu Marius.CLIENT S.C.Construct SRL Exerciţiul: 2007FOAIE DE LUCRU Secţiunea: Planificare şi rapoarte Capitolul: Plan de misiune Obiectiv: Prezentarea întreprinderiiRef. EA 2. 1 Pagina: 1 Data: 09.01.2008Întocmit de: Moldovan Maria Datorită rentabilităţii pe care a înregistrat-o, societatea si-a mărit personalul ajungând la trei angajaţi în funcţia de vânzător.Pentru creşterea rentabilităţii societăţii, au fost achiziţionate de-a lungul timpului două mijloace de transport în sistem de finanţare leasing. Astfel au fost reduse cheltuielile 30de transport. În perspectivă, S.C.Confort SRL intenţionează sa-şi extindă domeniul de activitate şi să deschidă noi puncte de lucru în oraş. Structura organizatorică Structura organizatorică a S.C.Construct SRL este concepută în funcţie de volumul, complexitatea şi specificul obiectului de activitate. Compartimentele structurii organizatorice ale societăţii sunt ordonate într-o organigramă care este prezentată în anexa nr. 1. Conducerea societăţii este asigurată de asociatul unic Petrescu Marius care coordonează întreaga activitate a acesteia şi reprezintă firma în relaţiile cu terţii. Organigrama include în partea de sus organele de conducere şi posturile de conducere de nivel sperior, sub care sunt redate succesiv celelalte dimensiuni organizatorice corespunzătoare poziţiei şi dependenţei lor ierarhice, după cum urmează:CLIENT S.C.Construct SRL Exerciţiul: 2007FOAIE DE LUCRU Secţiunea: Planificare şi rapoarte Capitolul: Plan de misiuneRef. EA 2. 1 Pagina: 1 Data: 09.01.2008Obiectiv: Prezentarea întreprinderii Întocmit de: Moldovan Maria nivelul 1 reprezentat de administratorul firmei; nivelul 2 este reprezentat de cele două departamente: contabilitate şi aprovizionare-desfacere, divizate la rândul lor pentru fluidizarea circuitului de documente, respectiv marfă. Capital social Capitalul social de 2500 RON a fost subscris în întregime de Petrescu Marius – în calitate de unic acţionar - şi vărsat integral la data constituirii societăţii. Capitalul social a suferit modificări în timp, ca urmare a reevaluărilor expres prevăzute de lege.CLIENT S.C.Construct SRL Exerciţiul: 2007
FOAIE DE LUCRU Secţiunea: Planificare şi rapoarte Capitolul: Plan de misiuneRef. EA 2.2 Pagina: 1 Data: 10.01.2008Obiectiv: Informaţii contabile Întocmit de: Moldovan Maria Informaţii contabile Particularităţile sistemului contabil (venituri şi cheltuieli). 31În cadrul compartimentului economic există un singur angajat care conduce contabilitatea financiară.Contabilitatea generală este organizată şi condusă conform normelor interne, proiectate în vederea furnizării de informaţii pentru necesităţile proprii, cât şi nevoilor utilizatorilor externi. Aceste norme interne sunt stabilite în conformitate cu nevoile proprii ale societăţii şi cu Regulamentul de aplicarea a Legii contabilităţii. Principii contabile urmărite Toate principiile contabile obligatorii privind Regulamentul de aplicare a Legii Contabilităţii şi acordând atenţie specială- extinzând analiza şi procedurile- pentru verificarea aplicării şi respectării principiului continuităţii activităţii, principiul prudenţei, principiul necompensării, principiul independenţei exerciţiului şi principiul permanenţei metodelor. Principiului continuităţii activităţii. Evaluarea preliminară a respectării principiului continuităţii este prezentată în raportul special de analiză a situaţiei financiare a societăţii. Pe baza indicatorilor calculaţi se constată că societatea şi-a continuat activitatea, înregistrând de la an la an creşteri ale valorilor pentru principalii indicatori economici analizaţi.CLIENT S.C.Construct SRL Exerciţiul: 2007FOAIE DE LUCRU Secţiunea: Planificare şi rapoarte Capitolul: Plan de misiuneRef. EA 2.2 Pagina: 1 Data: 10.01.2008Obiectiv: Informaţii contabile Întocmit de: Moldovan Maria Principiul prudenţei este extrem de important pentru verificarea prezentării activelor şi pasivelor în bilanţ la valoare de utilitate. Aceste active vor trebui prezentate la cea mai mică valoare dintre valoarea probabilă de realizare şi valoarea contabilă netă. Principiul necompensării asigură evidenţa tuturor elementelor patrimoniale şi evidenţiază erorile de compensare efectuate.Nu pot fi compensate poziţiile de cheltuieli cu cele de venituri ,ori plusurile de valoare cu minusurile, în cadrul mecanismului aplicării principiului prudenţei. Principiul independenţei exerciţiului presupune delimitarea în timp a veniturilor şi cheltuielilor aferente activităţii pe măsura angajării acestora şi trecerii lor la rezultatul exerciţiului la care se referă. Cheltuielile/ veniturile aferente exerciţiului curent se înregistrează în contabilitatea acestui exerciţiu, chiar dacă se vor plăti/ încasa în exerciţiile viitoare. Principiul permanenţei metodelor.Metodele de lucru contabile trebuie să rămână aceleaşi de la un exerciţiu la altul, ceea ce asigură comparabilitatea datelor nu numai în timp, ci şi în spaţiu.32CLIENT S.C.Construct SRL Exerciţiul: 2007FOAIE DE LUCRU Secţiunea: Planificare şi rapoarte Capitolul: Plan de misiuneRef. EA 2.2 Pagina: 1 Data: 10.01.2008Obiectiv: Sisteme şi domenii semnificative Întocmit de: Moldovan Maria Sisteme şi domenii semnificative Identificarea domeniilor şi conturilor semnificative Sistemul contabil este vizat pentru a determina abaterile de la principiile enunţate în secţiunea anterioară, prin urmărirea tuturor tranzacţiilor care implică un risc specific şi au o influenţă asupra conturilor anuale, în sensul neprezentării acestora în virtutea obiectivului principal – asigurarea unei imgini clare, complete şi fidele a patrimoniului societăţii. Domeniile semnificative care au fost identificate, atât prin analiza financiară, cât şi prin analiza riscurilor sunt: Imobilizări Stocuri Vânzări – clienţi Cumpărări – furnizori Încasări Plăţi SalariiCLIENTFOAIE DE LUCRURef. EA 2.2 Pagina: 133S.C.Construct SRL Exerciţiul: 2007
Secţiunea: Planificare şi rapoarte Capitolul: Plan de misiuneData: 10.01.2008Obiectiv: Sisteme şi domenii semnificative Întocmit de: Moldovan Maria Pe baza informaţiilor obţinute în faza iniţială de cunoaştere a societăţii s-a decis stabilirea pragului global de semnificaţie la un nivel cât mai redus – 0,5% - datorită interesului deosebit pentru chestiunile de legalitate, regularitate şi eficienţă a managementului firmei. Baza aleasă pentru calculul materialităţii este cifra de afaceri, deoarece reflectă cel mai rezonabil nivelul activităţii financiare a societăţii. Situaţia determinării pragului de materialitate este prezentată în anexa nr. 2. Situaţia determinării pragului de semnificaţie.CLIENT S.C.Construct SRL Exerciţiul: 2007FOAIE DE LUCRU Secţiunea: Planificare şi rapoarte Capitolul: Plan de misiuneRef. EA 2.2 Pagina: 1 Data: 10.01.2008Obiectiv: Sisteme şi domenii semnificative Întocmit de: Moldovan Maria Identificarea riscurilor specifice Pentru identificarea riscurilor inerente s-au utilizat listele de verificare F1 şi F2. Pentru documentarea acestor liste s-au folosit informaţii din interiorul societăţii cât şi din exteriorul acesteia.Riscurile generale identificate sunt prezentate în lista de verificare F1. Pentru identificarea riscurilor specifice s-a folosit lista de verificare F2. Din rezultatele obţinute se vor urmări în mod special furnizorii, evaluarea şi decontarea acestora. Evenimentele ulterioare, situaţiile financiare sunt implicit influenţate de deciziile luate asupra evaluării elementelor, mai sus menţionate: venituri, obligaţii şi cheltuieli.CLIENT S.C.Construct SRL Exerciţiul: 2007LlSTĂ DE VERIFICARE A RISCULUI INERENT GENERAL Ref. EA 2.3 F1 Pagina: 1 Data: 11.01.2008 Da 34 NuÎntocmit de: Moldovan Maria Întrebările1.Managementul a) Le lipsesc managerilor cunoştiinţele şi experienţa necesară pentru a conduce societatea ? b) Au managerii tendinţa de a angaja societatea în asocieri cu grad de risc ridicat ? c) Au avut loc schimbări ale managerilor din funcţii-cheie în cursul exerciţiului financiar ? d) Există anumite cerinţe privind menţinerea unui nivel al rentabilităţii sau îndeplinirea unor obiective ? e) Are rezultatul raportat o semnificaţie personală pentru manageri ? f)Controlul administrativ şi cel exercitat de manageri sunt slabe ? g)Lipsesc sistemele informatice manageriale performante ? h)Sunt managerii implicaţi concret în sarcinile zilnice ? √ √ √ √ √ √ √ √CLIENT S.C.Construct SRLLlSTĂ DE VERIFICARE A RISCULUI INERENT GENERALExerciţiul: 2007 Întocmit de: Angheloiu CătălinaRef. EA 2.3 F1 Pagina: 2 Data: 11.01.200835EVALUAREA GENERALĂ A RISCULUI ASOCIAT CU CONDUCEREA Foarte scăzut/Scăzut/Mediu/Ridicat Explicaţie Conducerea societăţii are experinţa necesară, aceasta fiind concretizată în obţinerea de rezultate favorabile. Gradul de fluctuare a veniturilor obţinute în ultimii ani indică preocuparea acesteia pentru proiecte viabile care să dezvolte activitatea comercială. La întrebarea f) s-a răspuns afirmativ datorită volumului mare al activităţii comerciale pentru care s-ar impune un inventar săptămânal şi inexistenţei unei persoane calificate care să verifice gestiunea. Există un risc potenţial legat de controlul intern efectuat de conducerea entităţii.CLIENT S.C.Construct SRLLlSTĂ DE VERIFICARE A RISCULUI INERENT GENERALExerciţiul: 2007 Întocmit de: Moldovan Maria Întrebările 2. Contabilitatea (a) Este funcţia contabilă descentralizată ? (b) Îi lipsesc personalului din contabilitate pregătirea şi apacitatea de a îndeplini sarcinile ce îi sunt alocate ?
Ref. EA 2.3 F1 Pagina: 3 Data: 1.01.2008DaNu √ √ √ √36(c) Există probleme de atitudine sau în departamentul de contabilitate ? (d) Există posibilitatea apariţiei de erori ca rezultat al activităţi desfăşurate sub presiune de personalul contabil ? EVALUAREA GENERALĂ A RISCULUI DE CONTABILITATE Foarte scăzut/Scăzut/Mediu/Ridicat Explicaţie Nu există probleme ale sistemului. În general sistemul contabil este satisfăcător.CLIENT S.C.Construct SRLLlSTĂ DE VERIFICARE A RISCULUI INERENT GENERALExerciţiul: 2007 Întocmit de: Moldovan Maria Întrebările 3. Activitatea (a) Societatea îşi desfăşoară activitatea într-un sector cu risc înalt (b) Există creditori individuali semnificativi ? (c) Există persoane ce nu au funcţii executive şi care deţin mai mult de 25% din drepturile de vot sau din acţiunile emise ?Ref. EA 2.3 F1 Pagina: 4 Data: 10.01.2008DaNu √ √ √ √ √ √37(d) Există probabilitatea ca activitatea să fie vândută în viitor ? (e) S-a modificat cotrolul în ultimele 12 luni ? (f) Este societatea în situaţie de insolvabilitate ? EVALUAREA GENERALĂ A RISCULUI DE ACTIV Foarte scăzut/Scăzut/Mediu/Ridicat Explicaţii Riscul legat de activitate este apreciat ca fiind foarte scăzut.Datorită domeniului de activitate,acela de comerţ cu amanuntul,nu există riscul de încetare a activităţii existând permanent o cerere. În ceea ce priveşte creditorii, societatea nu are decât un leasing care nu ridică probleme de neplată. CLIENT S.C.Construct SRL LlSTĂ DE VERIFICARE A RISCULUI INERENT GENERAL Ref. EA 2.3 F1 Pagina: 5 Data: 11.01.2008Exerciţiul: 2007 Întocmit de: Moldovan Maria Întrebările 4. Audit (a) Este pentru prima dată când firma efectuează aceest audit ? (b) Conţine raportul de audit rezerve semnificative în oricare dintre ultimii doi ani ? (c) Descrieţi relaţia cu clientul: “conflictuală” sau “în curs de deteriorare”? (d) Se exercită o presiune semnificativă legată de timp sau de onorariu ? (e) Există un număr semnificativ de tranzacţii ce sunt “dificil de auditat”?Da √Nu√ √ √ √CLIENT S.C.Confort SRLLlSTĂ DE VERIFICARE A RISCULUI INERENT GENERALExerciţiul: 2005 Întocmit de: Moldovan Maria 38Ref. EA 2.3 F1 Pagina:6 Data: 11.01.2007EVALUAREA GENERALĂ A RISCULUI DE AUDIT Foarte scăzut/Scăzut/Mediu/Ridicat Riscul de audit este apreciat ca fiind mediu. Clientul este foarte cooperant, iar auditorul nu a întâmpinat nici o greutate în procurarea probelor din partea clientului, însă datorită volumului mare de activitate, auditorul va trebui să analizeze tranzacţiile prin eşantionare.EVALUAREA GENERALĂ A RISCULUI Foarte scăzut/Scăzut/Mediu/Ridicat Se poate aprecia, pe baza celor patru domenii analizate că societatea se confruntă cu un risc scăzut.CLIENT S.C.Construct SRLLlSTĂ DE VERIFICARE A RISCULUI INERENT SPECIFICExerciţiu: 2007 Întocmit de: Moldovan Maria Pragul de semnificaţie =1450 lei Riscul inerent general =scăzut Cumpărări Salarii şi datorii asimilate Impozite şi taxe Amortizări şi provizioane Cheltuieli
financiare Vânzări Balanţa de verificare şi înregistrările contabile ale veniturilor şi cheltuielilor 39 Riscuri inerente specifice Întrebări 1 2 3 4 √ √ √ √ √ -Ref. EA 2.3F2 Pagina: 1 Data: 8.01.2008RefRiscul general5 6 -Evaluare Mediu Scăzut Mediu Scăzut Scăzut Mediu MediuFL FL FL FL50% 50% 50% 50% 50% 50% 50%Situaţii financiare preliminare şi operaţiuni ulterioare CLIENT S.C.Construct SRL Exerciţiul: 2007Scăzut50%FOAIE DE LUCRU Secţiunea: Planificare şi rapoarte Capitolul: Plan de misiuneRef. EA 2.3 Pagina: 1 Data: 8.01.2008Obiectiv: Sisteme şi domenii semnificative Întocmit de: Moldovan Maria Întrebări privind riscul inerent specific şi descrierea considerentelor care au dus la stabilirea acestui risc: 1.Sistem expus erorilor/ sistem inadecvat/ sistem manual necomputerizat? 2.Contabil responsabil pentru acest domeniu slab pregătit profesional? 3.Operaţiuni complexe(natura operaţiunii, nu modul cum ea este înregistrată)? 4.Risc de pierderi/ deturnări de fonduri/ fraudă? 5.Multe judecăţi profesionale/ calcule? 6.Operaţiuni neobişnuite(natura operaţiunii sau natura procesului în afara sistemului)? Cumpărări S-a răspuns afirmativ la întrebarea 1) deoarece metoda utilizată pentru descărcarea gestiunii a mărfurilor vândute nu permite o informare precisă asupra costului bunurilor vândute. Impozite şi taxe La întrebarea 1) se evidenţiază un risc de sistem din cauză că nu se fac înregistrări în mod regulat şi sistematic şi nu se asigură o separare a sarcinilor. Pentru întrebarea 2) s-a constatat un risc contabil, deoarece nu se înregistrează impozitele şi taxele conform reglementărilor în vigoare( competenţă redusă a contabilului).CLIENT S.C.Construct SRL Exerciţiul: 2007FOAIE DE LUCRU Secţiunea: Planificare şi rapoarte Capitolul: Plan de misiuneRef. EA 2.3 Pagina: 2 Data: 8.01.2008Obiectiv: Sisteme şi domenii semnificative Întocmit de: Moldovan Maria Vânzări Risc din cauza persoanei ce completează Registrul de casă şi monetarele,aceasta ne având competenţă în domeniul financiar-contabil. Balanţa de verificare şi înregistrările contabile ale veniturilor şi cheltuielilor 40Există un risc de sistem din cauză că sistemul informatic este greoi; nu există operativitate a documentelor justificative şi nu se efectuează punctaje cu gestiunile.CLIENT S.C.Construct SRLDOSARUL EXERCIŢIULUI Secţiunea: Planificare şi rapoarteExerciţiul: 2007 Capitolul: Orientarea programului de lucru Întocmit de: Moldovan MariaRef. EA 2.4 Pagina: 1 Data: 07.01.2008Misiunea de audit este orientată spre examinarea domeniilor semnificative care influenţează exprimarea unei opinii responsabile – sub aspectul realităţii, legalităţii şi al sincerităţii - urmare a situaţiei de continuitate a activităţii societăţii. Stocurile Se va verifica procedura de evaluare şi inventarierea acestora. Pentru toate stocurile de mărfuri se va verifica sistemul contabil de gestiune pentru identificarea erorilor probabile în stabilirea soldurilor acestora. Pentru toate descărcările de gestiune se va verifica dacă au fost repartizate diferenţele de preţ asupra stocurilor ieşite. Imobilizările Pentru toate mijloacele fixe se va verifica modul în care au fost stabilite valorile de inventar. De asemenea, se vor verifica toate aspectele legale şi contabile pentru calculul amortizării şi calculul deprecierii imobilizărilor ca urmare a influenţei
factorilor de piaţă. CLIENT S.C.Construct SRL DOSARUL EXERCIŢIULUI Secţiunea: Planificare şi rapoarte Ref. EA 2.4 Pagina: 2 Data: 07.01.2008Exerciţiul: 2007 Capitolul: Orientarea programului de lucru Întocmit de: Moldovan Maria CheltuielileDin analizele preliminare efectuate s-au determinat următoarele conturi de cheltuieli cu valori semnificative: cheltuielile cu mărfuri, cheltuielile cu salariile şi cheltuielile sociale, cheltuielile cu dobânzile. Se va proceda la verificarea modului de stabilire acestora, sub aspectul valoric şi de imputare în conturi. De asemenea se vor verifica toate plăţile care implică afectarea conturilor de cheltuieli direct. Pentru legalitatea şi relitatea acestora se va proceda la verificarea modului cum este asigurat controlul intern al societăţii.41Cumpărările şi vânzările Pentru toate cumpărările se va verifica funcţionarea sistemului de aprobare şi contabilizare a facturilor. Se va verifica dacă s-a schimbat sistemul de facturare a intrărilor, datorită situaţiei existente, cum ar fi: termene de decontare, metodele de evidenţiere a intrărilor. În ceea ce privesc vânzările, se va verifica dacă sistemul fucţionează bine, prin emiterea de confirmări directe. Incasări şi plăţi Atât pentru plăţi, cât şi pentru încasări se va verifica dacă au fost contabilizate în momentul în care s-au realizat . La încasări se va verifica dacă sunt înregistrate toate vânzările, dacă bonurile de casă zilnice concordă cu existentul din casierie. Pentru plăţile directe (bonurile fiscale) sunt reale şi aparţin firmei.CLIENT S.C.Construct SRLDOSARUL EXERCIŢIULUI Secţiunea: Planificare şi rapoarteExerciţiul: 2007 Capitolul: Echipa şi bugetul Întocmit de: Moldovan Maria Echipa de lucruRef. EA 2. 5 Pagina: 1 Data: 05.01.2008Pentru realizarea auditului a fost desemnată o echipă formată din doi membrii, a cărei structură este următoarea: Auditor responsabil: Moldovan Maria Asistent debutant: Moldovan Maria Planificarea timpului Pentru desfăşurarea corespunzătoare a activităţii de audit, timpul a fost planificat astfel: Culegere de date, observare, interviuri, sondaje etc.: 3 ianuarie – 15 ianuarie; Auditul conturilor anuale: 15 ianuarie – 15 februarie; Pregătirea lucrărilor de închidere: 15 februarie – 20 februarie; Întocmirea raportului de audit şi formularea opinie de audit: 20 februarie – 25 februarie. Onorarii Se estimează o cheltuială totală implicată de activitatea de audit desfăşurată de 2000 USD. Această cheltuială poate varia în proporţie de 10%, respective cu 200 USD în funcţie de situaţiile constatate pe parcursul exercitării misiunii.42CLIENT S.C.Construct SRLDOSARUL EXERCIŢIULUI Secţiunea: Aprecierea controlului internExerciţiul: 2007 Întocmit de: Moldovan Maria Conţinutul Scadenţar Caracterizarea controlului intern Program de verificare a funcţionării procedurilor Imobilizări Stocuri Vânzări – clienţi Cumpărări – furnizori Încasări Plăţi Salarii Evaluarea finală a sistemului Raport asupra controlului intern Foi de lucru Atribuţiile funcţionale ale personalului Controlul ierarhic interior Anexe Elemente privind caracterizarea controlului internRef. EB Pagina: 1 Data: 10.01.2008Ref. EB 1 EB 2EB 4 EB 5EB 1 - FL 1 EB 1 - FL 2Anexa 4CLIENT S.C.Construct SRLDOSARUL EXERCIŢIULUI Secţiunea: Aprecierea controlului internExerciţiul: 2007 Capitolul: Caracterizarea controlului intern Întocmit de: Moldovan MariaRef. EB 1 Pagina: 1 Data: 10.01.2008
La o primă verificare s-a constat că în organigrama societăţii nu există un departament distict de control ierarhic interior, aspect confirmat şi de conducere, în urma discuţiilor cu administratorul.43Sarcinile de acest fel sunt precizate în fişele individuale ale posturilor, dar au caracter general, fiind vag precizate şi neexistând prevederi referitoare la valorificarea rezultatelor controlelor desfăşurate. Pe baza informaţiilor obţinute se poate afirma că riscul de nedetectare a erorilor este scăzut, ceea ce va duce la aplicarea procedurilor de audit standard, specifice fiecărui domeniu. Se va urmări o detaliere a procedurilor aplicate pentru activităţile care au un risc mai mare şi se vor intensifica sondajele, observaţiile şi celelalte procedee utilizate. Din analiza proceselor verbale întocmite de organele de control externe s-a constatat că nu s-au înregistrat probleme legate de respectarea reglementărilor legale, sub aspect contabil. Pentru verificarea procedurilor aplicate de societate s-au avut în vedere următoarele obiective: Integritatea – dacă activele sau pasivele există în patrimoniu şi sunt proprietatea acesteia; Realitatea – dacă veniturile/ cheltuielile reflectă o operaţiune reală şi nu una fictivă; CLIENT S.C.Construct SRL DOSARUL EXERCIŢIULUI Secţiunea: Aprecierea controlului intern Ref. EB 1 Pagina:2 Data: 10.01.2008Exerciţiul: 2007 Capitolul: Caracterizarea controlului intern Întocmit de: Moldovan Maria neprezentate;Exhaustivitatea – dacă există active, obligaţii, tranzacţii sau evenimente neînregistrate sau elemente Evaluarea corectă – dacă cheltuielile, respectiv veniturile sunt evaluate la momentul producerii (intrare, ieşire, inventar şi în special în contul de profit şi pierdere) la valoarea reală; Perioada corectă – dacă cheltuielile sau veniturile sunt efectuate corespunzător perioadei de gestiune, în conformitate cu principiul independenţei exerciţiului; Imputarea corectă – dacă toate operaţiile au fost imputate în conturile corespunzătoare conform regulamentului de aplicare al Legii contabilităţii; Raportarea corectă – dacă sunt evidenţiate şi prezentate corect în contul de profit şi pierdere. Verificarea procedurilor societăţii s-a efectuat pentru toate elementele semnificative stabilite în faza de planificare.CLIENTFOAIE DE LUCRURef. EA 2.3 FL1 Pagina: 144S.C.Construct SRL Exerciţiul: 2007Secţiunea: Aprecierea controlului intern Capitolul: Caracterizarea controlului internData: 8.01.2008Obiectiv: Atribuţiile funcţionale ale personalului Întocmit de: Moldovan Maria45Atribuţiile funcţionale ale personalului sunt definite în formă scrisă, sunt întocmite fişe individuale pentru fiecare post. Obligaţiile referitoare la respectarea sistemului de relaţii specific fiecărei ramuri şi a modului de desfăşurare a activităţii comerciale sunt ţinerea evidenţelor primare şi contabile şi conservarea tuturor documentelor comerciale. Cele trei persoane angajate în funcţia de vânzător au responsabilitatea să ţină contabilitatea primară(să întocmească Registrul de casă ,Notele de Intrare recepţie), iar contabilitatea financiară este ţinută de persoana angajată în funcţia de economist, aceasta răspunzând prin fişa postului de întreaga contabilitate. Forma de înregistrare contabilă "pe jurnale" folosită de societate asigură înregistrarea operaţiilor economice şi financiare în mod cronologic şi sistematic, direct din documentele primare şi centralizatoare în jurnal. Prin contractul de muncă, gestionarilor le revine obligaţia de a avea la zi carnetele de sănătate datorită domeniului de activitate.46CLIENT S.C.Construct SRL Exerciţiul: 2007
FOAIE DE LUCRU Secţiunea: Aprecierea controlului intern Capitolul: Caracterizarea controlului internRef. EA 2.3FL2 Pagina: 1 Data: 8.01.2008Obiectiv: Controlul ierarhic interior Întocmit de: Moldovan Maria Nu există organizat un control ierarhic interior. Sarcinile de acest fel sunt precizate în fişele individuale ale posturilor, dar au caracter general, fiind vag precizate şi neexistând prevederi referitoare la valorificarea rezultatelor controalelor desfăşurate . La ieşirea din tură, vănzătorul predă celui care urmează să-l înlocuiască, gestiunea bănească şi marfa existentă în magazin. La anumite intervale de timp, stabilite de conducere, se realizează un inventar al gestiunii pentru evidenţierea eventualelor diferenţe între scriptic şi faptic. Acest inventar nu se efectuează pentru a puncta cu contabilitatea, ci pentru a controla gestionarul. Rolul contabilului în controlul intern al societăţii este de a puncta facturile cu notele de intrare pentru a stabili dacă toate intrările au fost înregistrate corect, de a verifica registrul de casă tot pentru stabilirea corectă a intrărilor şi iesirilor şi de a informa entitatea asupra neconcordanţelor întâlnite în vederea corectării acestora.CLIENT S.C.Construct SRLDOSARUL EXERCIŢIULUI Secţiunea: Controlul conturilorExerciţiul: 2005 Întocmit de: Moldovan Maria ConţinutulRef. EC Pagina: 1 Data: 16.01.2007Ref.47Scadenţar Program pe colaborator- obiective de urmărit Foi de lucru Cadrul legal al veniturilor şi cheltuielilor Proceduri utilizate pentru obţinerea probelor de audit Auditarea cheltuielilor Auditarea veniturilor FL 1 FL 2 FL 3 FL 4 EC 1CLIENT S.C.Construct SRL Exerciţiul: 2007DOSARUL EXERCIŢIULUI Secţiunea: Controlul conturilor Capitolul: Auditul conturilor de venituri şi cheltuieli Obiectiv: Obiective de urmărit Întocmit de: Moldovan MariaRef. EC 1 Pagina: 1 Data: 20.01.2008Conţinutul Pentru realizarea eficientă a misiunii de audit auditorul a lucrat împreună cu asistentul debutant la analiza conturilor de venituri şi cheltuieli, a căror examinare urmează următorul program de control. 1. Cheltuieli – obiective de urmărit Toate cheltuielile au fost incluse în situaţiile fianncaireRef.48Toate cheltuielile şi cumpărările au fost corect însumate şi corect înregistrate Cheltuieliele şi achiziţiile au fost tranzacţii reale şi aparţin societăţii auditate Sumele evidenţiate în situaţiile financiare sunt conforme cu instrumentările tehnice contabile Toate achiziţiile şi cheltuielile sunt aferente exerciţului financiar al perioadei curente Toate cheltuielile şi achiziţiile sunt înregistrate în conformitatea cu principiile şi regulile contabileCLIENT S.C.Connstruct SRL Exerciţiul: 2007DOSARUL EXERCIŢIULUI Secţiunea: Controlul conturilor Capitolul: Auditul conturilor de venituri şi cheltuieli Obiectiv: Obiective de urmărit Întocmit de: Moldovan MariaRef. EC 1 Pagina: 2 Data: 20.01.2008Conţinutul 2. Venituri– obiective de urmărit Toate veniturile au fost incluse în situaţiile financiare Toate creanţele şi veniturile au fost corect însumate şi înregistrate Toate creanţele şi veniturile reprezintă tranzacşii reale ale societăţii auditate Toate veniturile şi vânzările sunt înregistrate în conformitate cu principiile şi regulile contabile CLIENT FOAIE DE LUCRURef.Ref. EC 1FL 1 Pagina: 1
49S.C.Construct SRL Exerciţiul: 2007Secţiunea: Controlul conturilor Capitolul: Auditul conturilor de venituri şi cheltuieliData: 8.01.2008Obiectiv: Cadrul legal al veniturilor şi cheltuielilor Întocmit de: Moldovan Maria Conform Legii contabilităţii nr. 82/ 1991 republicată ,contabilitatea cheltuielilor se ţine pe feluri de cheltuieli ,după natura sau destinaţia lor, după caz. Contabilitatea veniturilor se ţine pe feluri de venituri, după natura sau sursa lor, după caz. În contabilitate, profitul sau pierderea, se stabileşte cumulat de la începutul exerciţiului financiar, închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli se efectuează de regulă, la finele exerciţiului financiar. Întrucât România a optat pentru o contabilitate de angajamente, înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor se face în momentul angajării cheltuielilor sau al consumului de resurse, indiferent de momentul plăţii. Înregistrarea în contabilitate a veniturilor se face în momentul livrării bunurilor şi serviciilor pe bază de factură sau alte documente, indiferent de momentul încasării acestora. Structurarea cheltuielilor şi a veniturilor în contabilitatea financiară se face după natura activităţilor care le-au generat şi anume : -Cheltuieli şi venituri de exploatare- generate de activităţi desfăşurate în cadrul obiectului de activitate al întreprinderii, precum şi de alte activităţi conexe acestora ; CLIENT S.C.Construct SRL Exerciţiul: 2007 FOAIE DE LUCRU Secţiunea: Controlul conturilor Capitolul: Auditul conturilor de venituri şi cheltuieli Ref. EC 1FL1 Pagina: 2 Data: 8.01.2008Obiectiv: Cadrul legal al veniturilor şi cheltuielilor Întocmit de: Moldovan Maria -Cheltuieli şi venituri financiare- generate de activităţi de natură financiară, precum : diferenţe de curs valutar, dobânzi, cheltuieli şi venituri aferente investiţiilor financiare ; -Cheltuieli şi venituri extraordinare- rezultate din evenimente sau tranzacţii care sunt diferite de activităţile curente şi care nu se repetă în mod frecvent ; -Cheltuieli şi venituri privind amortizările şi provizioanele ; -Cheltuieli cu impozitul pe profit şi alte impozite.50CLIENT S.C.Construct SRL Exerciţiul: 2005FOAIE DE LUCRU Secţiunea: Controlul conturilor Capitolul: Auditul conturilor de venituri şi cheltuieli Obiectiv: Proceduri utilizate pentru obţinerea probelor de auditRef. EC 1FL 2Pagina: 1 Data: 8.01.2008 Întocmit de: Moldovan Maria Pentru detectarea şi culegerea probelor de audit a conturilor de venituri şi cheltuieli la S.C.Confort SRL s-a folosit examenul documentar şi metodele analitice. Examenul documentar este cel mai frecvent instrument utilizat în audit. El constă în apropierea şi analiza unor operaţiuni, procedee sau fenomene economice, pe baza documentelor justificative care le reflectă, cu scopul de a stabili realitatea, legalitatea şi eficienţa acestora. Din cadrul tehnicilor examenului documentar a fost utilizată tehnica examenului cronologic. Raţiunea care a stat la baza alegerii acestei tehnici a constat în faptul că documentele justificative şi financiare ale unităţii sunt îndosariate în ordine cronologică, pe zile, la data efectuării acestora, ceea ce nu a dus la îngreunarea muncii auditorului. ..CLIENT S.C.Construct SRL Exerciţiul: 2007FOAIE DE LUCRU Secţiunea: Controlul conturilor Capitolul: Auditul conturilor de venituri şi cheltuieli Obiectiv: Auditarea cheltuielilor Întocmit de: Moldovan MariaRef. EC 1FL 3 Pagina: 1 Data: 8.01.2008Pentru auditarea cheltuielilor, am cerut societăţii să-mi pună la dispoziţie următoarele documente: Jurnalele de cumpărări din cursul exerciţiului Un eşantion de facturi de cumpărare Copie după declaraţia 100 În urma procesului de auditare, s-au constat câteva erori majore: În Declaraţia 100 de la 31.12.2005 la poziţia “Impozit pe profit” este raportată o sumă eronată de 4551 25
RON- impozit de plată. În evidenţele contabile, societatea a procedat la 31.12.2005 corectarea impozitului pe profit datorat de 25 RON conform formulei: 691=441 Aceasta a dus la o scădere a impozitului înregistrat la 30.09.2005, respective 101 RON la impozit efectiv datorat la 31.12 de 76 RON. Această neregulă a fost corectată prin Declaraţia 101 la depunerea bilanţului. Din punct de vedere fiscal, aceasta are un impact nefavorabil asupra societăţii deoarece în perioada 25.01.2006- 30.04.2006 (data depunerii declaraţiei 101) societatea figurează în evidenţele DGFP Dâmboviţa cu majorari şi penalităţi. Analizând situaţia contului correspondent al 691, respective 441, rezultă că societatea n-a făcut nici o plată care să prejudicieze patrimonial său. În 441 figurează cu creanţă la stat în valoare de 25 RON. Proba 1. CLIENT S.C.Construct SRL Exerciţiul: 2007 FOAIE DE LUCRU Secţiunea: Controlul conturilor Capitolul: Auditul conturilor de venituri şi cheltuieli Obiectiv: Auditarea cheltuielilor Întocmit de: Moldovan Maria O altă eroare s-a constatat la înregistrarea facturii de leasig(Proba 2), unde s-a aplicat o formulă de înregistrare eronată, astfel: % = 404 3321318 2769746 631050 şi concomitent s-a făcut: 666 = 471 2769746 Operaţiunea corectă de înregistrare este: % 3077180 631050 şi concomitent: 666 =471 3077180 = 404 7398206 3689976 6722114 Ref. EC 1FL 3 Pagina: 2 Data: 8.01.200852În ceea ce priveşte restul documentelor de cumpărări ce au constituit obiectul eşantionului, nu s-au constatat abateri, acestea fiind înregistrate corect şi complet.CLIENT S.C.Construct SRL Exerciţiul: 2007FOAIE DE LUCRU Secţiunea: Controlul conturilor Capitolul: Auditul conturilor de venituri şi cheltuieli Obiectiv: Auditarea veniturilor Întocmit de: Moldovan MariaRef. EC 1FL 4 Pagina: 1 Data: 8.01.2008Pentru auditarea veniturilor s-au cerut societăţii următoarele probe: Veniturile din vânzări aferente exerciţiului 2005 pe categorii de venituri, precum şi TVA-ul asociat Deconturile de TVA întocmite şi raportate în cursul exerciţiului financiar (pe cele patru trimestre) Jurnalele de vânzări din cursul exerciţiului financiar Un eşantion de raporturi de vânzări şi monetare Activitatea de audit şi rezultatele acesteia : S-a verificat un eşantion de 10 facturi cu raportul de gestiune zilnic şi cu jurnalele de cumpărare, rezultând că acestea acestea sunt întocmite corect, valoarea de intrare din registru coincide cu cea de pe factură şi cu cea din jurnal, singura eroare identificată este aceea că nu toate facturile au fost înregistrate în raportul zilnic la data înscrisă pe factură. Existentul din monetare coincide cu sumele înscrise pe bonurile de casă şi toate monetarele se regăsesc în Jurnalele de vânzări cu sumele corecte şi la data la care s-au încasat.RAPORT de audit financiar Către SC CONSTRUCT SRL Am auditat bilanţul societăţii CONSTRUCT la 31 decembrie 2007, situaţia contului de profit şi pierdere aferentă, precum şi fluxurile de numerar pentru anul încheiat,53responsabilitatea auditului efectuat.pentruacestesituaţiifinanciarerevineconduceriisocietăţii.Responsabilitatea noastră este de a prezenta o opinie asupra acestor situaţii financiare în baza Auditul nostru a fost desfăşurat în concordanţă cu Standardele de Audit. Aceste Standarde solicită planificarea şi efectuarea auditului în vederea obţinerii unei asigurări rezonabile că situaţiile fiannciare nu conţin declaraţii eronate semnificative. Un audit include examinarea, pe bază de teste, a probelor de audit ce susţin sumele şi
informaţiile prezentate în situaţiile financiare. Un audit include, de asemenea, evaluarea principiilor contabile folosite şi estimările semnificative făcute de către conducere, precum şi evaluarea prezentării generale a situaţiilor fiannciare. Considerăm că auditul nostru constituie o bază rezonabilă pentru opinia noastră. În opinia noastră, datorită efectelor aspectelor prezentate mai sus, situaţiile financiare nu prezintă o imagine fidelă, sub toate aspectele semnificative, a poziţiei financiare a societăţii, aşa cum se prezintă la 31.12.2005, şi a rezultatelor activităţilor ei, şi a fluxurilor de numerar pentru anul încheiat la această dată în concordanţă cu principiul continuităţii activităţii şi în conformitate cu normele de audit financiar şi certificare a bilanţului contabil, elaborate de Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, şi cu prevederile Legii contabilităţii. Din această cauză auditorul şi-a exprimat o opinie cu rezerve. Concluzii În urma procesului de auditare a veniturilor şi cheltuielilor şi a exprimării unei opinii cu rezerve, auditorul a formulat câteva concluzii şi recomandări. Societăţii CONSTRUCT SRL i se cere o mai mare atenţie în raportările către DGFP, impactul raportărilor eronate putând aduce prejudicii financiare firmei prin obligaţia de plată a unor dobânzi şi penalităţi nejustificate. Această situaţie coroborată cu celelalte constatări (neoperativitate în evidenţa contabilă a altor venituri şi cheltuieli) este rezultatul unei contabilităţi ineficient condusă- în sensul că nu se respectă principiul realităţii şi sinceritatea, trezind suspiciuni în ceea ce priveşte buna-credinţă, dar şi a încălcării obiectivului de audit, perioada corectă şi principiile contabile (independenţa exerciţiilor- înregistrarea cheltuielilor şi veniturilor la momentul în care se produc.) A înregistra o cheltuială sau un venit în afara perioadei de raportare şi înregistrare duce în viitor la debite suplimentare privind impozitul pe profit. Auditorul recomandă şi inventarierea periodică pentru păstrarea şi securitatea activelor, inclusiv menţinerea imaginii fidele în faţa terţilor (furnizori, stat, clienţi). 54Este de preferat ca să existe şi o persoană calificată pentru ţinerea evidenţei contabile primare, cu competenţă în domeniu.55
