Lucrarea de Practica-turism

7/29/2019 Lucrarea de Practica-turism

http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-de-practica-turism 1/27

Ministerul Învăţămîntului, Educaţiei şi Ştiinţei al Republicii Moldova

Colegiul Naţional de Comerţ al ASEM

“Atractivitatea turistică a zonei Orheiană”

Autor:

Coordonator:

profesor de geografie

Chişinău, 2010



Cuprins:

Capitolul I

Introducere

Turismul-fenomen al timpurilor noastre..............................................................pag.4

Obiectivele lucrării şi subiectele cercetării aplicate............................................pag.5-6

Capitolul II

Modelul de determinare a caracteristicilor pentru recreaţ ie a obiectivelor investigate

Aprecierea pentru recreaţ ie a unei regiuni........................................................pag.7

Aprecierea pentru recreaţ ie a unui obiectiv natural...........................................pag.8 Aprecierea pentru recreaţ ie a unui obiectiv antropic.........................................pag.8

Capitolul III

Atractivitatea t uristică a regiunii turistice Codrii Orheiului

Atractivitatea turistică a regiunii Orheiană î n general.......................................pag.9

Atractivitatea turistică a complexului muzeistic „Orheiul Vechi” .......................pag.11 Atractivitatea turistică a Mănăstirii Curchi ........................................................pag.15

Concluzii.................................................................................................................pag.18

Bibliografie..............................................................................................................pag.19

Anexe.....................................................................................................................pag.20

Pag.1



Pag.2



Pag.3



TURISMUL-FENOMEN AL TIMPURILOR NOASTRE

Turismul a devenit în zilele noastre o activitate la fel de importantă precum cea desfăşurată în alte sectoare-chei din economia mondială (industrie, agricultură, comerţ). Fenomenul turistic este extrem de greu de delimitat deoarece, ca orice activitate umană, cade sub incidenţa studiului interdisciplinar, antrenând deopotrivă economişti , geografi, psihologi şi sociologi.

Primele menţiuni privind preocupările de a voiaja, apar în antichitate în operele geografului Strabon.Turismul devine un complex fenomen de masă la sfârşitul secolului al XIX-lea fiind puternicarticulat în mediul înconjurător. Privit ca un fenomen social-economic creator de benificii, turismul a fost definit în variantedintre cele mai felurite: “arta de a călători pentru propria plăcere” (M. Peyromarre Debord);“activitate din timpul liber care constă în a voiaja sau locui departe de locul de reşedinţă, pentrudistracţie, odihnă, îmbogăţirea experienţei şi culturii, datorită cunoaşteri unor noi aspecteumane şi a unor peisaje necunoscute” (Jan Medecin); “fenomen al timpurilor noastre, bazat pe

creşterea necesităţii de refacere a sănătăţi şi de schimbare a mediului înconjurător, cultivare a sentimentului pentru frumuseţile naturii ca rezultat al dezvoltării comerţului, industriei şi al perfecţionări mijloacelor de transport” (Guy Freuler). Activitatea turistică este bine susţinută de un valoros potenţial turistic – natural antropic – diferenţiat de la ţară la ţară, în funcţie de care sunt organizate diferite tipuri de turism. Maicunoscute în practica turismului mondial sunt: turismul balnear maritim, cu o larga dezvoltare înteritoriu, practicat pentru cura heliotermă sau climaterică sau având alte motivaţii terapeutice; turismul montan şi de sporturi de iarnă, practicat pe arie largă pentru drumeţie, cura climaterică şi practicarea sporturilor de iarnă; turismul de cură balneară, prin care se valorifică însuşirile terapeutice ale unor factori naturali (izvoare termale şi minerale, nămoluri, aer ionizat); turismul

cultural, organizat pentru vizitarea monumentelor de artă, cultură şi a altor realizări ale activităţi umane; turismul comercial expoziţional, a cărui practicare este ocazionată de mari manifestări de profil (târguri, expoziţii), care atrag numeroşi vizitatori; turismul festivalier, prilejuit de manifestări cultural-artistice (etnografice, folclorice) naţionale sau internaţionale; turismul sportiv, de care cunoaştem o mare extindere pe plan naţional şi internaţional, având ca motivaţie diferite competiţii pe discipline sportive, interne şi internaţionale , până la manifestări sportive de amploare (olimpiade, competiţii sportive regionale, campionate mondiale etc.); turismul de vânătoare (safari), practicat de ţările occidentale, î n general pe teritoriul Africi, alAmericii Latine, în teritoriile artice şi antartice. Este o formă de turism “distractiv”, a cărui

dezvoltare – marcată de spectaculos şi inedit – aduce mari prejudicii echilibrului ecologic alplanetei, ameninţând cu diminuarea sau, după caz cu dispariţia unor specii extrem devaloroase ale patrimoniului faunistic al Terrei.Pe plan social,turismul se manifestă ca mijloc activ de educare,de ridicare a nivelului deinstruire,cultură şi civilizaţie a oamenilor.Are un rol deosebit în utilizarea timpului liber apopulaţiei.

Pag. 4



OBIECTIVELE PRACTICII:

1.INVESTIGAREA PE TEREN A AREALULUI GEOGRAFIC A REGIUNILOR TURISTICE

DIN REPUBLICA MOLDOVA.

2.DETERMINAREA CARACTERISTICILOR PENTRU RECREAŢIE A OBIECTIVELORTURISTICE NATURALE ŞI ANTROPICE.

3.APRECIEREA CARACTERISTICILOR PENTRU RECREAŢIE A OBIECTIVELORNATURALE ŞI ANTROPICE.

4.DESCRIEREA UNOR MONUMENTE NATURALE ŞI ANTROPICE DE INTERES TURISTIC.

5.APRECIEREA POTENŢIALULUI TURISTIC A TERITORIULUI INVESTIGAT ŞIELABORAREA UNEI LUCRĂRI INFORMATIV-ŞTIINŢIFICE FINALE.

Pag.5



SUBIECTELE CERCETĂRII APLICATE A ZONEI

ORHEIANĂ:

1.COMPLEXUL ANTROPICO-NATURAL ORHEIUL VECHI

2.PROMONTORIILE BUTUCENI ŞI PEŞTERA

3.BISERICA SF.MARIA

4.MĂNĂSTIREA CURCHI

5.BĂILE TURCEŞTI

6.CASCADA MOARTĂ

7.MĂNĂSTIREA BOSIE

8.SCHITUL LUI RAFAEL

9.CASA-MUZEU

Pag.6



Modelul de determinare a car acteristicilor pentru recreaţiea obiectivelor turistice majore

A.Aprecierea pentru recreaţie a unei regiuni: 1. relieful:muntos de mare înălţime-5 puncte;muntos de înălţime medie-4;muntos de înălţimemică sau podiş-3;colinar (de deal) cu relief fragmentat slab-2;colinar plat-1.

2.Starea mediului:păstrare foarte bună a naturii în ansamblu-4;păstrare bună-3;păstrare slabă-2;virginitatea lipseşte-0.

3.Pitorescul locului:foarte pitoresc-4; pitoresc-3; pitoresc nesemnificativ-2; pitorescul lipseşte-0.

4.Exoticitatea peisajelor:foarte exotice-4;exotice-3;exoticitatea slabă-1-2;lipseşte-0.5.Varietatea orizontală şi verticală a peisajelor: varietate foarte mare-4; mare-3; evidenţiată pealocuri-1-2;lipseşte-0.

6.Asigurarea cu apă:foarte bună-4;bună-3;insuficientă-1-2;foarte slabă-0.

7.Confortul climatic: climă blîndă-4; temperată-3; temperat-continentală-1;aspră-continentală-0.

8.Posibilităţile de vînat şi pescuit:foarte bune-4;bune-3;slabe-1-2;lipsesc-0.

9.Seismicitatea teritoriului: mişcările seismice lipsesc sau sunt foarte slabe-4; slabe-3;simţitoare-1-2;puternice-0.

10.Obiectivele antropice:număr foarte mare-4;număr mare-3;număr nesemnificativ-2;număr mic-1;număr foarte mic-0.

11.Posibilitatea de traversare a teritoriului: foarte bună-4bună-3; cu unele dificultăţi-1-2; condiţiigrele-0.

Pag.7



B.Aprecierea pentru recreaţie a unui obiect natural.

1.Pitorescul obiectivului:foarte pitoresc-4;pitoresc-3,pitoresc nesemnificativ-1-2;pitorescullipseşte-0.

2.Exoticitatea:foarte exotic-4;exotic-3;exoticitate slabă-1-2;exoticitatea lipseşte-0.

3.Starea naturală:foarte bună-4;bună-3;slabă-1-2;virginitatea lipseşte-0.

4.Mărimea:foarte mare-4;mare-3;nesemnificativă-2;mică-1.

5.Accesul la obiect:foarte bun-4;bun-3;cu mai multe dificultăţi-2;dificil-1.

6.Fluxul de vizitatori (turişti):foarte mare-4;mare-3,neînsemnat-2;mic-1;foarte mic-0.

7.Posibilitatea antrenării în circuitul turistic:foarte bună-4;bună-3;slabă-2;foarte mică-1.

8.Diversitatea elementelor componistice:foarte mare-4;mare-3;nesemnificativă-2;foarte mică-1;lipseşte-0.

9.Riscul natural:lipseşte-4;nesemnificativ-3;mare-1-2;foarte mare-0.

C.Aprecierea pentru recreaţie a unui obiect antropic (artificial).

1.Vechimea obiectului:foarte vechi-4;vechi-3;din sec.XIX-2;vechime nesemnificativă,sec.XX-1;lipseşte-0.

2.Păstrarea fizică a obiectului:foarte bună-4;bună-3;lasă de dorit-1-2;nesatisfăcătoare-0.3.Importanţa istorică:foarte mare-4;mare-3;nesemnificativă-2;mică-1.

4.Unicitatea:unic-4;rar întîlnit-3;întîlnit frecvent-1-2;lipseşte-0.

5.Stilul arhitectonic:evidenţiere pronunţată a unui stil-4;evidenţa unei simbioze de stiluri-3;cuunele elemente decorative-1-2;lipseşte-0.

6.Valorile materiale şi decorativ-estetice adăpostite de monument: de importanţă mondială-4;

de importanţă naţională-3;de importanţă locală-1-2;valorile esenţiale lipsesc-0.

Pag.8



Atractivitatea turistică a regiunii turistice „Codrii Orheiului”

Regiunea ocupă marginea de est a zonei Codrilor din aria bazinului Răutului Inferior,de laor.Orhei (inclusiv oraşul) pînă aproape de gurile rîului,făcînd parte din componenţa judeţelor

Orhei şi Chişinău.Este unul din cele două complexe antropico-naturale de monumente(celălaltfiind complexul mun.Chişinău),cu un spaţiu mult mai mic decît celelalte regiuni turistice alerepublicii.

În complexul antropico-natural de monumente Orhei se evidenţiază următoarele părţicomponente principale:

Rezervaţia peisagistică Trebujeni,formată din defileele,stîncile şi peşterile aflate în

ele,canioanele Răutului şi afluenţilor lui Ivancea şi Drăghinici între satele Furceni şiTrebujeni cu o suprafaţă de vreo 500 ha.

Complexul monastic constituit din biserica „Adormirii” (sec.XIX) cu o clopotniţă aparte(1821),situată deasupra intrării în mănăstirea din Stînca “Barbari-Roşie” de laButuceni.

Oraşul medieval moldovenesc Orhei,denumit ulterior Vechi,construit pe timpul luiŞtefan cel Mare pe la 1466-1470,pe locul oraşului tătaro-mongol din anii 1340-1360,depe promontoriul Peştera aflat lîngă satul Trebujeni pe malul drept al Răutului .

Mănăstirea de la Curchi(Vatici) cu hramul „Naşterea Maicii Domnului” fondată în anul1720 şi aflată la 14 km distanţă de Orhei. Localităţile Păhărniceni,Piatra,Furceni,Ivancea,Trebujeni,Butuceni,Morovaia,Măşcăuţi,

Jăvreni şi altele cu construcţiile lor inedite caracteristice bazinului inferior al Răutului,încare s-a format un cult al arhitecturii din piatră,unical în felul său în tot spaţiul naţ ionalromânesc.

Pag. 9



APRECIEREA PENTRU RECREAŢIE A REGIUNII ORHEIANĂ

1.Relieful:muntos de înălţime mică sau podiş-3p.(100-120 m)

2.Starea mediului:păstrare bună-3p.( obiectivele sunt păstrate cît de cît pentru a fivizitate)

3.Pitorescul locului:foarte pitoresc-4p.(există o mulţime de monumente inedite)

4.Exoticitatea peisajelor:lipseşte-0p.(multe mănăstiri din Moldova sunt gemene cu

construcţii din alte ţări)

5.Varietatea orizontală şi verticală a peisajelor:evidenţiată pe alocuri-2p.

6.Asigurarea cu apă:bună-3p.(Răutul asigură populaţia locală)

7.Confortul climatic: climă temperată-3p.

8.Posibilităţile de vînat şi pescuit:foarte bune-4p.(în apropiere curge Răutul)

9.Seismicitatea teritoriului:slabe-3p.(au fost înregistrate cutremure foarte rar)

10.Obiectivele antropice:număr mare-3p.(Casa-Muzeu,Mănăstirea Bosie,MănăstireaRupestră,Băile Turceşti,Schitul lui Rafael)

11.Posibilitatea de traversare a teritoriului:bună-3p.(drumurile sunt într-o staresatisfăcătoare,accesibilitatea la obiect este posibilă)

TOTAL: 31 puncte

Pag.10



Atractivitatea turistică a Complexului Arheologic “Orheiul Vechi”

Complexul arheologic Orheiul Vechi este amplasat în valea rîului Răut,un afluent dedreapta al Nistrului,între satele Trebujeni şi Butuceni,raionul Orhei(vezi anexa 1),la

distanţa de 60 km spre nord-est de la oraşul Chişinău,într -o zonă istorico-geograficăbine delimitată,vestită şi conştientizată de către autohtoni din timpurile străvechi dreptCodrii Orheiului sau Ţara Orheiului-care reprezintă în vremurile istorice o unitateteritorial- administrativă distinctă ce se includea perfect în şirul multiplelor ţărimedievale româneşti din imensul spaţiu carpato-nistrean.Numele rezervaţiei arheologice şi,respectiv,cel al complexului muzeal,provine de ladenumirea unei localităţi istorice,oraşul medieval Orhei,care a existat pe acestemeleaguri în sec.XV-XVI,denumire evoluată în Orheiul Vechi,după părăsirea aşezării şi

întemeierea în alt loc a unui oraş nou,cu acelaşi nume,perpetuată pînă la etapa

actuală.Complexul muzeistic Orheiul Vechi reprezintă un sistem de monumente istoriceşi landşafturi naturale amplasate pe promontoriile meandrice,formate de albiasinusoidală a Răutului între satele Trebujeni şi Butuceni.Din cadrul complexului OrheiulVechi fac parte două promontorii gigantice:Peştere şi Butuceni,la care se alătură altetrei promontorii adiacente:Potarca,Selitra şi Scoc amplasate în lanţ de la nord spre sudPromontoriul central sau locul propriu-zis al Orheiului medieval şi al altor situriarheologice din diferite epoci istorice cu o arhitectură reprezentativă,valuri depămînt,citadele,complexe din piatră,poartă denumirea de Peştere(vezi anexa 2),nume

provenit de la multiplele peştere săpate în malul de vizavi al Răutului. Prima apariţ ieoficială despre mănăstirea dată(Peştere) apare în 1612, în documentul ce prezintărugămintea călugărilor faţă de domnitorul Ştefan cel Mare şi Sfânt Ştefan-Vodă), de a lise preda pămînturi lîngă satul Golăeşti. Mănăstirea nu e mare, doar pentru 10-12călugări.Promontoriul are o formă ovală neregulată,orientat de la vest spr e est,culungimea de 2000 m,lăţimea maximală de 700 m,este inconjurat din trei părţi(nord,estşi sud) de apa Răutului, adunată într -un canion foarte adînc,săpat în straturile de calcarsarmaţian(de circa 16-18 milioane ani vechime),cu maluri stîncoase şi priporoase,cu o

înălţime de pînă la 100-120 m,constituind o adevărată fortăreaţă naturală. Se încadrează în şirul celor 6 complexe de peşteri descoperită în zona Butucenilor, din care, după cum au stabilit arhitecţii V. Grosu şi C. Vasilachi, sau format mai tî rziu douămănăstiri. Uşile mănăstirii sunt blocate cu cărămidă. Cea mai mare peşteră esterezervată bisericii propriu-zise, acesta din urmă semanînd cu biserica de la complexul“Butuceni” şi fiind tot uninavală. Mănăstirea “Peştera” are spaţiile bazilicaleinterconectate şi complexe.

Pag.11

http://www.istoria.md/articol/17










Promontoriul Butuceni(vezi anexa 3) completează esenţial landşaftul şi peisajulOrheiului Vechi.Este situat la sud de promontoriul Peştere,reprezentînd împreună uncomplex integru,care armonizează din toate punctele de vedere. Biserica dinButuceni(vezi anexa 4) nu figurează în catagrafia bisericilor din anii 1812-1813. Acestfapt face să se creadă legenda, care se confirmă şi de către cronica bisericii, căbiserica din Butuceni cu mănăstirea a fost părăsită cine ştie când de călugări. Scăriledinspre Răut s-au dărâmat, astfel că nimeni nu putea pătrunde în biserică. Pe la anul1820 locuitorii din Butuceni, având nevoie de biserică au săpat în stâncă un coridor dinspre Butuceni şi au întrat în biserică, găsind numai o evanghelie pe masa din altar . Arhitectura mănăstirii e cunoscută printr -o sobrietate notorie şi o autentică severitate.

În coridorul propriu-zis al mănăstirii se poate ajunge străbătînd o galerie. Bisericaconstă dintr -un pronaos de formă neregulată, cu o suprafaţă de 3,6 m2, naosul avînddimensiunile de 6,4 m. Biserica mănăstirii posedă o clopotniţă de plan patrulater, douaniveluri, decorata cu deschizături orientate în 4 părţi. Clopotniţa se ridică deasupra

stîncii şi e păstrată excelent pînă în zilele noastre. Stilul ei arhitectural se apropie decel clasicist. Mănăstirea avea 12 chilii. Una din ele, cu dimensiuni mai mari, sepresupune că fusese a egumenului. În anul 1890 a fost ridicată o clopotniţă mică.

Promontoriul Butuceni are un aspect geologic extraordinar,cu zeci de plasturicalcaroase înşiruite perfect orizontal, o mulţime de peşteri spaţioase şi grote maimici,săpate în pereţii stîncoşi.Pe de altă parte,promontoriul este minunat şi din punctde vedere al peisajului sau unical,izului arheologic evident,care denotă la fiecare pasfortificaţii antice din pămînt şi piatră,complexe rupestre sacrale subterane,alte vestigii

străvechi care impresionează şi copleşesc pe orice vizitator care vine la Orheiulvechi,lăsîndu-i o amintire extraordinară despre locurile văzute.Promontoriul Butuceniare o f ormă alungită de 3000 m,o lăţime de la 300 m în extremitatea de nord-est pînăla 15 m în partea sa de mijloc.Acesta,la fel ca şi promontoriul Peştere,reprezintă ofortăreaţă naturală evidentă.În partea centrală a promontoriului este amplasată obiserică creştină de rit ortodox cu hramul Sfînta Maria(vezi anexa 5),construită în anul1904,care se impune ca o dominantă în zona Orheiului Vechi,dîndu-i complexuluiarheologic un aspect pe cît de sobru pe atît de misterios.

La nord de Orheiul Vechi,la distanţa de circa 1.5-3 km se găsesc alte trei promontorii,lafel de frumoase si interesante din punct de vedere al reliefului şi monumentelor arheologice din cadrul lor ca şi primele două despre care s-a vorbit.Unul din ele esteamplasat în dreapta Răutului(Potarca),iar celelalte două pe malul stîng(Selitra şi Scoc).

Pag.12



La sud de promontoriul Butuceni,chiar în faţa lui,se află Ruptura Bacotei(trimitere laanexa 6) cu promontoriul Chiliilor(vezi anexa 7),un mal priporos-splendid monumentgeologic plin şi el de vestigii arheologice.Aceste promontorii completează în modsubstanţial imaginea complexului arheologic al Orheiului Vechi,aducînd cu sineelemente noi de ordin peisagistic,natural, în general,şi istorico-cultural în special.Zona Orheiului Vechi din cele mai vechi timpuri beneficiază din plin de condiţiifavorabile pentru gospodăria agricolă,diferite îndeletniciri auxiliare şi relaţii comerciale.

Aceste bogăţii şi priorităţi evidente,ca şi caracterul fortificat al reliefului,au fostobservate de către oameni din cele mai vechi timpuri,care totdeauna s-au străduit săfolosească avantajele nominalizate pentru organizarea unei vieţi cotidiene perpetue înţinutul dat.

Strămoşii romanilor desemnau prin termenul “f eredeu” localul public pentru scăldat

baia(vezi anexa 8). Într-un document privind Orheiul Vechi este menţ ionat locul undeera feredeul. Cînd arheologii au întrebat de localnici unde-i locul numit Feredeu, ei auarătat la ter enul de pe malul Răutului, lîngă valul de peste rîu, mai la deal de podulactual. În locul indicat arheologii au descoper it zidurile fundaţiilor unei clădirifundamentale de piatr ă.

Clădirea avea în plan forma unui patrulater cu lungimea de 40 m si lăţimea de 23 m.Pereţii erau făcuţi din piatră colţuroasă puţin prelucrată. Mai bine sunt prelucrateblocurile de la uşi. Baia avea două secţii, probabil, una pentru femei şi alta pentrubărbaţi. Camerele de scăldat erau de diferite mărimi. Toate încăperile erau dotate cu

apeducte din ţevi de lut, care treceau prin perete. Clădirea, în întregime, avea î ncălzirecentrală, de tipul termelor antice. Aerul cald circula în spaţiul gol de sub podeaua depiatră incalzind-o.

Unele încăperi ale băii erau căptuşite cu lespezi de marmură.În clădire era prevăzută osală pentru odihnă dupa baie. Aici erau scaune şi o masă de piatră. Baia, fundaţiilecăreia s-au păstrat pînă î n prezent, este una din cele trei feredeie făcute în prima

jumătate a sec.XIV în diferite colţuri ale oraşului. Faptul că baştinaşii n-au uitat unde aufost feredeiele, sugerează presupunerea ca ele au funcţionat şi după izgonirea

ocupanţilor şi eliberarea oraşului. În complexul arheologic Orheiul Vechi au fostefectuate săpături arheologice încă din anul 1947 sub conducerea lui GheorgheSmirnov care prin efortul mai multor cercetători au continuat decenii în şir,inclusiv laetapa actuală.

Pag.13



APRECIEREA PENTRU RECREAŢIE A PROMONTORIULUI BUTUCENI:

1.Pitorescul obiectivului: foarte pitoresc-4p.(prezenţa stîncilor întunecoase şi amănăstirilor rupestre)

2.Exoticitatea:exoticitatea lipseşte-0p.

3.Starea naturală:virginitatea lipseşte-0p.(acest monument este valorificat intens)

4.Mărimea:mare-3p.(100-120m)

5.Accesul la obiect:bun-3p.(drum bun,prezenţa unui ghid)

6.Fluxul de vizitatori (turişti):foarte mare-4p.(multe persoane vin pentru a face săpăturiarheologice,dar şi în excursie pentru a admira frumuseţea din jur)

7.Posibilitatea antrenării în circuitul turistic:bună-3p.

8.Diversitatea elementelor componistice: foarte mare-4p.(Crucea Dorinţelor,Mănăstirearupestră,biserica Sf.Maria)

9.Riscul natural:mare-2p.(datorită stîncilor înalte)

TOTAL:17 puncte

Pag.14



Atractivitatea turistică a Mănăstirii Curchi

Mănăstirea Curchi este una din cele mai însemnate monumente ale arhitecturiimoldoveneşti din Basarabia. Aceasta este situată î n Codrii Orheiului ai comunei Vatici,din raionul Orhei, la o distanţă de 14 kilometri sud -vest faţă de oraş(vezi anexa 9). Mănăstirea are un trecut cultural şi religios de peste două secole, aceasta fiind

considerată drept "cea mai frumoasă şi mai vestită mănăstire din Basarabia", cum amamintit deja mai sus.Ca ansamblu arhitectural aceasta s-a constituit in secolele XVIII-XIX, fiind compusă din două biserici, nouă clădiri cu chilii, o livadă şi un bazin de piatră.Biserica Sfîntul Dumitru, construită in anul 1775 de către Iordache Curchi, este unexemplu de stil neobizantin, iar biserica Naşterii Maicii Domnului, ridicată între 1808 şi1810, este construită in stilul clasicismului, cu elemente de barocco. Potrivit unor legende, aceasta a fost intemeiată de către Ştefan cel Mare.Cronologic, istoriamănăstirii începe în anii 1775, ajungînd la mijlocul secolului al XIX-lea drept una din celemai bogate, mai frumoase şi mai mari mănăstiri din Moldova.Mănăstirea a avut şasebiserici:

- biserica de lemn Sfîntul Dumitru, ridicată in 1775 de monahul Ioan Curchi şi demolatădupă 1820 - biserica de piatră Naşterea Maicii Domnului, ctitorită in 1810 si demolată prin anii 1860- biserica de iarnă Sfîntul Dumitru, zidită în 1844 - biserica de vară Naşterea Maicii Domnului, ridicată in 1872 considerată clădirea decăpetenie a mănăstirii, redeschisă şi sfinţită la 21 septembrie 1993 - biserica cimitirului, cu hramul Toţi Sfinţii - biserica de iarnă Sfîntul Nicolae, ridicată in anii 1936-1939 (nefinisată).

In anul 1958 puterea sovietică a izgonit calugării, a distrus numeroase icoane şi a arsliteratura religioasă şi artistică, ridicată la un total de aproape 4 mii de volume. BisericileNaşterea Maicii Domnului si Sfîntul Nicolae au fost transformate în depozite, bisericaSfîntul Dumitru în club, iar Toti Sfinţii în morgă. In anul 1959 pe teritoriul mănăstirii a fostconstruită o colonie de alienaţ i, care a ajuns apoi spital de psihiatrie. Abia in anul 2002complexul monastic Curchi a fost transmis în gestiunea Bisericii Ortodoxe din Moldova.Biserica principală a mănăstirii, catedrala cu hramul Naşterea Maicii Domnului, a fostconstruită între 1862-1872, după un proiect al arhitectului italian Bartolomeo Rastrelli.Executată în stil baroc, este cea mai înaltă catedrală din Moldova - cupola de mijlocavînd 57 de metri, este geamană cu Soborul Sfîntul Andrei cel întîi Chemat de la Kiev.

În timpul celui de-al doilea război mondial a avut loc un incendiu, care s-a soldat cuarderea completă a picturii dinăuntru şi a catapetesmei poleite cu aur. După un puternicbombardament, din cele patru clopotniţe ale catedralei s-au păstrat doar două. Catapeteasma actuală, fără icoane, datează din 2000, fiind realizată de nişte meşteri dinRomânia.

Pag.15

http://www.crestinortodox.ro/arhitectura-bisericeasca/70725-arhitectura-din-moldova-in-secolele-xiv-xix




http://www.crestinortodox.ro/sfantul-dimitrie/72843-manastirea-basarabovo-acasa-la-sfantul-dimitrie-cel-nou



http://www.crestinortodox.ro/arta-bizantina-sec-iv-viii/67266-biserica-sfantul-dumitru-de-la-salonic


http://www.crestinortodox.ro/acatiste/67207-acatistul-nasterii-maicii-domnului


http://www.crestinortodox.ro/mitropolia-olteniei/68206-o-istorie-a-manastirii-hurezi-asa-cum-nu-o-stie-nimeni




http://www.crestinortodox.ro/biserici-si-manastiri-din-romania/91014-manastirea-moldovita




http://www.crestinortodox.ro/biserici-si-manastiri-din-romania/68008-biserica-nasterea-maicii-domnului-schitul-turbati

http://www.crestinortodox.ro/arta-bizantina-sec-ix-xiii/67349-catdrala-sfantul-dumitru-de-la-vladimir



http://www.crestinortodox.ro/biserica-in-lume/67419-sf-serafim-din-sarov-pururea-sub-ocrotirea-maicii-domnului



http://www.crestinortodox.ro/hramurile-lunii/68229-hramul-sfintii-mari-imparati-constantin-si-elena



http://www.crestinortodox.ro/biserica-in-lume/67527-biserica-sfantul-nicolae-din-myra



http://www.crestinortodox.ro/biserica-in-lume/67646-biserica-nasterea-domnului-din-betleem



http://www.crestinortodox.ro/arta-bizantina-sec-ix-xiii/67327-biserica-sfanta-sofia


http://www.crestinortodox.ro/cuvinte-duhovnicesti/68449-innoirea-si-sfintirea-credinciosilor-in-taina-marturisirii-dupa-invatatura-bisericii-ortodoxe

http://www.crestinortodox.ro/hramurile-lunii/68240-hramul-nasterea-maicii-domnului



http://www.crestinortodox.ro/hramurile-lunii/68235-hramul-soborul-sfantului-ioan-botezatorul

http://www.crestinortodox.ro/sarbatorile-lunii/68282-sfantul-apostol-andrei-cel-intai-chemat

http://www.crestinortodox.ro/sarbatorile-lunii/68282-sfantul-apostol-andrei-cel-intai-chemat

http://www.crestinortodox.ro/hramurile-lunii/68235-hramul-soborul-sfantului-ioan-botezatorul


http://www.crestinortodox.ro/cuvinte-duhovnicesti/68449-innoirea-si-sfintirea-credinciosilor-in-taina-marturisirii-dupa-invatatura-bisericii-ortodoxe









http://www.crestinortodox.ro/biserici-si-manastiri-din-romania/68008-biserica-nasterea-maicii-domnului-schitul-turbati












Pictura catedralei s-a făcut in anul 1943(vezi anexa 10). Următoarele lucrări de reparaţ ieau fost efectuate abia in 1993.

În preajma fostului altar, în exterior, a fost găsită o piatră funerară din textul românescal căreia aflăm următoarele cuvinte: Supt această marmoră odihneste trupul răposatului

Arhimandrit ieroshimonah Chiril, proim protoi Mănăstirilor Raşca din Moldavia şi Curchiudin oblaştia Basarabiei, carele la anul 1825, Martie 23 (de) zile au împlinit obşteascadatorie, fiind în oraşul Chişinăului.

În prezent,mănăstirea Curchi cuprinde: biserica de iarnă „Sf.Dumitru”,ctitorită deIordache Curca,biserica de vară „Naşterea Maicii Domnului”,ctitorită în anii 1808-1810de căpitanul Teodor Şabău,biserica nouă de iarnă „Sf.Maria”(vezi anexa 11),turnul-clopotniţă(vezi anexa 12),chiliile călugărilor,casa stareţului(vezi anexa 13) şi anexelegospodăreşti.

La 15 februarie 2006, compania Teleradio-Moldova a organizat radiomaratonul"Mănăstirea Curchi: Din ruine spre înălţ are". Acesta a fost un act de sensibilizare aopiniei publice, un îndemn pentr u creştini de a contribui financiar la renaşterea acestuiimportant monument de cultură şi spiritualitate.

Tot ansamblul monahal de la Curchi este înconjurat de un zid înalt de piatră. MănăstireaCurchi este unul dintre multele aşezăminte românesti aflate pe lista monumentelor dearhitectură UNESCO.

Pag.16

http://www.crestinortodox.ro/mitropolia-moldovei-si-bucovinei/68095-manastirea-rasca






APRECIEREA PENTRU RECREAŢIE A MĂNĂSTIRII CURCHI:

1.Vechimea obiectului: din secolul XIX-2p.

2.Păstrarea fizică a obiectului:foarte bună-4p.(mănăstirea a fost reconstruită în urma

unei acţiuni de caritate)

3.Importanţa istorică:foarte mare-4p.

4.Unicitatea:lipseşte-0p.(mănăstirea are gemeni în S.Petersburg,Kiev.)

5.Stilul arhitectonic: evidenţa unei simbioze de stiluri-3p.(stilul

neobizantin,clasic,barocco)

6.Valorile materiale şi decorativ-estetice adăpostite de monument: de importanţănaţională-3p.

TOTAL:16 puncte

Pag.17



CONCLUZII

În sfîrşit,vizitînd regiunea Orheiană,adică complexul istorico-cultural „OrheiulVechi”,promontoriul Butuceni şi Peştere,Mănăstirea Butuceni,Biserica Sf.Maria,CascadaMoartă,Casa-Muzeu,Mănăstirea Bosie,Crucea Dorinţelor,Chiliile lui Rafael,Băile Turceştiprecum şi Mănăstirea Curchi am ajuns la concluzia că Moldova noastră într -adevăr are multeobiective frumoase şi impresionante care din păcate nu sunt puse în valoare destul.Cu altecuvinte,turismul în Republica Moldova este slab dezvoltat din motiv că oamenii nu ştiu ce

strategii să folosească ca să atragă cît mai mulţi turişti străini în părţile noastre.Un alt motiveste insuficienţa de resurse financiare pentru a face o anumită publicitate în favoareaobiectivelor turistice din ţara noastră.

Noi ca viitori specialişti în domeniul turismului suntem pur şi simplu obligaţi să scoatem înevidenţă capodoperele Moldovei şi să arătăm lumii că avem şi noi cu ce ne mîndri.

Deja ştim că turismul este fenomenul care se bucură de popularitate în mai multe sfere.Înprimul rînd el atrage indivizii pe calea curiozităţii,în care ei se avîntă din dorinţa de autenticitate

şi spre a-şi satisface orizontul de cunoaştere.Mai apoi turismul este şi o afacere rentabilă,dar trebuie să munceşti mult ca să strîngi mai apoi roade bogate.

Aşa că ar trebui să depunem multe eforturi ca să schimbăm ceva în ţara noastră şi să o ferimde problemele cu care se confruntă planeta.

Pag.18



--www.crestinortodox.ro

--www.iatp.md

--www.orheidnt.md

--„POTENŢIALUL TURISTIC AL REPUBLICII MOLDOVA”de Serafim Florea

--„LOCALITĂŢILE REPUBLICII MOLDOVA”

Pag.19

http://www.crestinortodox.ro/



http://www.iatp.md/

http://www.iatp.md/

http://www.iatp.md/

http://www.orheidnt.md/




http://www.iatp.md/




ANEXE

ANEXA NR.1. COMPLEXUL MUZEISTIC ORHEIUL VECHI

ANEXA NR.2. PROMONTORIUL PEŞTERE

Pag.20



ANEXA NR.3. PROMONTORIUL BUTUCENI

ANEXA NR. 4. MĂNĂSTIREA RUPESTRĂ BUTUCENI

Pag.21



ANEXA NR.5. BISERICA CREŞTINĂ SFÎNTA MARIA

ANEXA NR.6. RUPTURA BACOTEI

Pag.22



ANEXA NR.7. PROMONTORIUL CHILIILOR

ANEXA NR.8.BĂILE TURCEŞTI (FEREDEU)

Pag.23



ANEXA NR.9.MĂNĂSTIREA CURCHI

ANEXA NR.10.PICTURA CATEDRALEI

Pag.24



ANEXA NR.11.TURNUL-CLOPOTNIŢĂ

ANEXA NR.12.CASA STAREŢULUI

Pag.25



ANEXA NR.13.BISERICA NOUĂ DE VARĂ SF.MARIA

Pag 26

Lucrarea de Practica-turism

Documents

Transcript of Lucrarea de Practica-turism