8/10/2019 Lucrare de Curs La Nutritie2

1/8

Ministerul Agriculturii i Industriei Alimentareal Republicii Moldova

Universitatea Agrar de Stat din MoldovaFacultatea de zootehnie i biotehnologiiCatedra de zootehnie general

Lucrare de curs la nutritia animala

A elaborat: Studenta facultatii

Medicina VeterinaraAnul 2, grupa 2

Melinciuc Irina

A controlat:

Chisinau 2014

8/10/2019 Lucrare de Curs La Nutritie2

2/8

Cuprins:

Sarcina1..4.Sarcina2..Sarcina3..Sarcina4..

8/10/2019 Lucrare de Curs La Nutritie2

3/8

Introducere

Nutriia i Alimentaiaanimalelor domestice are un rol deosebitin meninerea sntii, funciei de reproducie, creterii idezvoltrii, procesului de ameliorare i realizrii parametrilorplanificai. Lucrarea incearca sa abordeze problema optimizariihranei pentru animalele de ferma, intr-un mod complex incepind

cu caracteristica organoleptica, calitativa si metodele de pastrareprecum si conservarea unor nutreturi folosite in alimentatia

grupelor de animale produse in lucrare. Apoi continua cu

aprecierea valori nutritive a acestor nutreturi si calculareaenergiei metabolice.

Numai cunoscind valoarea nutritiv a nutreturilor folosite inalimentaia animalelor putem alege varianta de optimizare a

hranei in funcie de starea fiziologic i gruparea din care faceparte animaluli. In cadrul lucrrii date ni se cere s determinamnormele de hrnire i s alctuim raia zilnic de alimentaiepentru tineretul suin supus ingrrii i pentru o oaie in gestaie,luind in consideraie starea fiziologic i tehnologia de cretere aanimalului.

Spre sfiritul lucrrii ni se pune pentru analiz i calcul hrnirea

centralizat a animalele din toate grupele lucrarea poart uncaracter, mai mult practic decit teoretic, cuprinzind calculareavalorii nutritive i energetice a citorva nutreuri, alctuireareetelor zilnice de hran pentru dou grupe de animale icalcularea necesarului anual de nutreuri pentru maporitateagrupelor de animale domestice crescute duptehnologii specialede intreinere i exploatare.

8/10/2019 Lucrare de Curs La Nutritie2

4/8

Sarcini:

1.Calculai valoarea nutritiv energetic (general)n unitinutritive ovz i energie metabolicla urmtoarele nutreuri: fnde mzriche+ovz, grune-orzpentru ovine i porcine.

Analizai in scris particularitile fiecrui nutre-valoareanutritiv, prepararea, pstrarea i utilizarea in hran diferitor

animale.2. Determinai normele furajere i alctuii raiapentru o vac nlactaie cu masa corporal 550 kg, producia de lapte zilnic 25kg, grsime 3,8 % pentru luna ianuarie.

Descriei particularitile de hran a vacilor lactante peperioada de iarn.3.Formulai raia pe perioada de var penru tineretul porcin

supus ngrrii cu masa corporal de 45-50 kg i spor mediuzilnic 500 kg cu simptome de paracheratoz.Descrie tulburrileprivind paracheratoza indicnd simptomele,

cile de prevenire i de nlturare.4. Calculai necesarul anual de nutreuri pentru urmtorul efectivde animale (n baza raiilor calculate n ntrebrile 2, 3 i adatelor din literarur).

Nr. Specia animalelor Nr. de capete

1. Vaci 63

2. Porcine la ingrasat 85

8/10/2019 Lucrare de Curs La Nutritie2

5/8

Sarcina1.Calculai valoarea nutritiv energetic (general) n uniti nutritive ovz i energiemetabolic la urmtoarele nutreuri: fn de mzriche, ovz, sorg-grune pentruovine i porcine.Analizai in scris particularitile fiecrui nutre-valoarea nutritiv, prepararea,

pstrarea i utilizarea in hran diferitor animale.

Fin de mazariche+Ovz:Printre principalele leguminoase anuale de nutret, alaturi de mazare si soia, se afla si mazarichea

care se cultiva in amestec cu o cereala. Amestecul se numeste borceag. In functie de perioada in

care se seamna, intalnim borceagul de toamna sau borceagul de primavara.

Borceagul de primavaraBorceagul de primavara este un amestec de mazariche de primavara (Vicia sativa) si ovaz.

Aceasta cultura asigura un nutret de calitate la inceputul verii.

Desi valorifica bine rezerva de apa acumulata in timpul iernii, totusi cand primavara estesecetoasa productia de borceag de primavara este scazuta.

Pregatirea terenului se face ca si pentru mazare. Epoca de insamantare este primavara devreme.

Se seamana 100-110 kg/ha mazariche, in amestec cu 40-50 kg/ha ovaz, pentru a obtine circa 450

de plante la metru patrat, din care 250 plante de mazariche si 200 plante de ovaz.

Faza de recoltare este ca si la borceagul de toamna, iar productia ajunge la 25 000 kg/ha masa

verde.

In zona de silvostepa si a solurilor brun roscate de padure, borceagul de primavara poate fi

inlocuit cu un amestec de 160 kg/ha mazare si 50 kg/ha de ovaz. Amestecul de 140 kg/ha

mazare, 40 kg/ha ovaz si 10 kg/ha floarea soarelui da o cantitate mult mai mare de m

Grune-orz:Orzul se numar printre cele mai vechi plante luate n cultur. Sunt meniuni c el s-a cultivat dinepoca de piatr, odat cu primele nceputuri ale agriculturii. Orzul, cunoscut de mai mult de12000 de ani este originar din Asia i Africa i s-a rspndit rapid n Bazinul mediteranean.Pliniu cel Btrn povestete c orzul era o mncare special pentru gladiatori, care erau de altfelchemai orzrii, respectiv locuri unde mncau orz Hipocrate, printele medicinii folosea deasemenea decoctul de orz n tratarea bolilor acute. Orzul are multiple ntrebuinri n alimentaiaomului, n furajarea animalelor i n industrie. Orzul este folosit n alimentaia omului sub formde arpaca, crupele obtinue din boabe de orz prin perlare se folosesc la prepararea supelor isosurilor, iar mcinate se folosesc n hrana sugarilor i la prepararea unor specialiti. Boabele de

orz reprezint un furaj concentrat foarte bun pentru animalele puse la ngraat, cele productoarede lapte i animale tinere. Paiele de orz depsesc valoarea nutritiv a celor de gru, ovz isecar, fiind folosite ca un bun nutre fibros. Colii (germenii de mal) i borhotul de bere au o

bun valoare furajer, contribuind la stimularea produciei de lapte a vacilor. n obinereamalului i a berii, orzul este folosit nc din antichitate, avnd o larg utilizare i n zilelenoastre. Orzoaica ( orzul cu dou rnduri ), datorit uniformitii boabelor, a continuului maisczut n proteine i mai bogat n amidon este materia prim de cea mai bun calitate lafabricarea berii.

Orzul este de asemenea o cereala bogat n nutrieni importani printre care carbohidrai,zaharuri, proteine, grsimi, fibre, vitamine din grupul B i minerale precum Ca i Fosfor. Este

consumat n general sub form de boabe, fulgi sau fin, dar poate fi prjit obinndaa cafeauade orz, o butura natural fr cafein i contraindicaii, cu un gust delicat i rcoritor, care placela mari i mici i poate fi consumat n orice moment al zilei. Butura de orz pregatit cu apa,

8/10/2019 Lucrare de Curs La Nutritie2

6/8

ntre altele, datorit aportului redus de grsimi, este bun la cei care urmeaz diete hipocaloricei diabetice, deoarece conine carbohidrai compleci (maltodextrina i amidon) i nu coninezaharuri simple, ca de exemplu: zaharoza, fructoza si glucoza. n timpul celui de al doilea razboimondial, orzul era o butur care se consuma mult ca nlocuitor al cafelei, care era atunci greu degsit. Dup razboi, odat cu rentoarcerea bunstrii i reluarea comerului internaional, cafeauaare un succes enorm. n anii 60, a fost o timid reluare a consumului de orz, iar astzi consumul

de orz este m cretere, mai ales printre persoanele atente la calitatea produselor pe care leconsum. Trebuie amintit faptul c n anii 80, n Romnia, cafeaua se gsea sub form denechezol adic un amestec de cafea i orz, raportul fiind n favoarea orzului.

Compozitia chimica a fin de mazariche+ovaz

Indicii ovine porcine

Proteina

bruta

Grasime

bruta

Celuloza

bruta

SEN Proteina

bruta

Grasime

bruta

Celuloza

bruta

SEN

1.Compoziia

chimic

anutreului,%

1 2 3 4 1 2 3 412,2 2,4 26,4 36,5 3,3 0,7 0,6 8,4

2, Se conine

, g/kg nutre

122 24 264 365 33 7 6 84

3.Coeficientul

de

digestibilitate

59 36 58 59 56 14 43 48

4.Coninutul

de substane

digestibile

g/kg nutre

71,98 8,64 153,12 215,35 18,48 0,98 2,58 40,32

5.Echivalenii

de producie

, grsime,a

substanelor

nutritive

digestibile

0,235 0,474 0,248 0,248 0,235 0,474 0,248 0,248

6.Depunerea

de grsime

presupus ,substane

nutritive

digestboile ,g

16,91 4,09 37,97 53,40 4,34 0,93 0,64 10

7. Depunerea

de grsime

planificat

g/kg nutre

112,37 15,91

8/10/2019 Lucrare de Curs La Nutritie2

7/8

8.Coeficientul

de

valorificare

sau deficit

celulozic a

nutreului

37,75 0,085

9.Depunerea

de grsime

real din

nutre , g

74,62 15,82

10.Valoarea

nutritov

general a

1kg/nutre

U.N.

0,49 0,10

1UN ---------- 150g grsime 1UNO ------------- 150 g (grasime)X--------------- 74.62g grsime X UNO ------------ 15.82g (grsime)

X=1UN * 74.62g / 150g=0.49UN X= 0,10 UNO ntr-un 1kg lucernmas verde

Compozitia nutritiva a orz-graunte pentru ovine si porcine:

Indicii Ovine Porcine

Proteina

bruta

Grasime

Bruta

Celuloza

bruta SEN

Proteina

bruta

Grasime

bruta

Celuloza

bruta

SEN

1 2 3 4 1 2 3 4

1.Compoziia

chimic

anutreului,%

11,6 2,2 4,8 65,6

2, Se conine

, g/kg nutre

116 22 48 656

3.Coeficientul

de

digestibilitate

77 44 12 89

4.Coninutul

de substanedigestibile

g/kg nutre

89,32 9,68 5,76 583,84

5.Echivalenii

de producie

, grsime, a

substanelor

nutritive

digestibile

0,235 0,526 0,248 0,248

6.Depunerea

de grsime

presupus ,

substane

nutritive

20,99 5,09 1,42 144,79

8/10/2019 Lucrare de Curs La Nutritie2

8/8

digestboile ,g

7. Depunerea

de grsime

planificat

g/kg nutre

172,29

8.Coeficientul

de

valorificare

sau deficit

celulozic a

nutreului

0,97

9.Depunerea

de grsime

real din

nutre , g

171,32

10.Valoarea

nutritov

general a

1kg/nutre

U.N.

1,14

1UN ---------- 150g grsimeX-------------- 171.32g grsimeX=1UN * 171.32g / 150g=1.14