Lucrare de Curs 25

8/14/2019 Lucrare de Curs 25

1/40

Ministerul Agriculturii i Industriei Alimentare

al Republicii Moldova

Universitatea Agrar de Stat din Moldova

Facultatea de zootehnie i biotehnologii

Catedra de zootehnie general

Lucrare de curs

Varianta XXV

A efectuat:

Studentul facultii de

medicin veterinar

anul II, grua !

A verificat Conf"Univ"#"#rancean

Chiinu

200


2/40

Introducere

$utriia i Alimentaia animaleelor domestice are un rol deosebit %n meninereasntii, funciei de reroducie, creterii i dezvoltrii, rocesului de ameliorare i

realizrii arametrilor lanificai"

&ucrarea incearca sa abordeze roblema otimizarii hranei entru animalele de

ferma, intr'un mod comle(, inceind cu caracteristica organoletica, calitativa si

metodele de astrare recum si conservarea unor nutreturi folosite in alimentatia

gruelor de animale rouse in lucrare" Aoi continua cu arecierea valori

nutritive a acestor nutreturi si calcularea energiei metabolice"

$umai cunoscind valoarea nutritiv a nutre)urilor folosite %n alimentaia

animalelor utem alege varianta de otimizare a hranei *n funcie de starea

fiziologic i gruarea din care face arte animalul"

In cadrul lucrrii date ni se cere s determin+m normele de hrnire i s

alctuim raia zilnic de alimentaie entru tineretul suin suus %ngrrii i entruo oaie %n gestaie, lu%nd %n consideraie starea fiziologic i tehnologia de cretere a

animalului"

Sre sf%ritul lucrrii ni se une entru analiz i calcul hrnirea centralizat

a animalele din toate gruele"

&ucrarea oart un caracter, mai mult ractic dec%t teoretic, curinz%nd

calcularea valorii nutritive i energetice a c%torva nutreuri, alctuirea reetelor

zilnice de hran entru dou grue de animale i calcularea necesarului anual de

nutreuri entru maoritatea gruelor de animale domestice crescute du

tehnologii seciale de %ntreinere i e(loatare"


3/40

I! Cerin"e:

1.Calculai valoarea nutritiv energetic (general) n uniti nutritive

ovz i energie metabolic la urmtoarele nutreuri: paie de mzriche

grune !orz pentru ovine i porcine.

".#eterminai normele de hran i alctuii raia pe perioada de var

pentru o $croa% lactant cu & purcei cu vr$ta pn la " anicu ma$a vie

"' g care $e narc la vr$ta de *' de zile.

*.+ormulai raia pe perioada de iarn penru o vac cu ma$a corporalde ' g i producia zilnic de lapte 1, g cu *& - de gr$ime cu

$imptome de hipotonie a pre$tomacelor.

#e$crie tulburrile de hipotoniei a pre$tomacilor indicai $imptomele

cile de prevenire i de nlturare.

.Calculai nece$arul anual de nutreuri pentru urmtorul e%ectiv de

animale (n baza raiilor calculate n ntrebrile " * i a datelor din

literarur).

$r" Secia animalelor $r" de caete

-" #aci -!.!" Scroafe lactante /.


4/40

#! Calculai valoarea nutritiv energetic (general) n uniti nutritive ovz ienergie metabolic la urmtoarele nutreuri: paie de mzriche grune !orz pentru

ovine i porcine.

$R%&L '/ordeum vulgare 0.

#! Importan"a fura(er

0intre cerealele ioase, orzul are vechimea cea mai mare %n cultur av1ndnumeroase %ntrebuinri2

3 %n alimentaia omului se folosete sub form de araca i surogat de cafea43 %n industria alimentar constituie materia rim entru fabricarea berii,

alcoolului, glucozei i de(trinei43 din unct de vedere calitativ, boabele de orz conin, %n medie2 -.,56 rotein,

!,76 grsimi, 8,.6 celuloz, 99,!6 substane e(tractive neazotate :din care 5/6amidon;, o serie de aminoacizi eseniali :lizin, tritofan, arginin;, vitaminele < -, , Ca;4

3 %n furaarea animalelor se folosete sub form de boabe :concentrate;, furaverde, f1n i nutreuri grosiere :aie;4

3 %n amestec cu unele leguminoase anuale :mazre i mzriche; formeazborceagurile, ce constituie un fura de mare imortan %n furaarea animalelor, mai alesa vacilor cu late4

3 %n regiunile colinare, orzul oate fi cultivat ca lant rotectoare entru culturatrifoiului rou"

entru %mbuntirea calitii 1inii fina de orz se folosete %n amestec cu ceade gr1u"

0in boabele de orz, rin relucrare, se obin diverse secialiti %nlocuitori decafea, fin si sirouri de mal, utilizate %n industria dulciurilor si medicamentelor:0@BICI si colab", -DE5;"

?n hrana animalelor, boabele de orz constituie un fura concentrat valoros,datorit coninutului ridicat %n hidrai de carbon si roteine" #aloarea furaer a

boabelor de orz este comarabil cu cea a boabelor de orumb, chiar suerioaracestora, datorit coninutului mai mare %n roteine"

>aiele de orz au o valoare nutritiv suerioar celor de gr1u, ovz si secar,ut1nd fi utilizate ca fura fibros %n hrana animalelor"


5/40

rzul se oate cultiva si entru fura verde singur sau %n amestec cu oleguminoas :borceag;"


6/40

+pecificare .alorile medii /-A -/,D!

>rotein brut -.,5/Brsime brut !,.7

G(tractive neazotate' din care amidon2

99,-755,-9

Celuloz 8,75Cenu !,E7

>roteina orzului este srac %n argimin i tritofan, iar glicocolul, lizina imetionina lisesc"

Bluteina este foarte srac sau lisit de gluten, ceea ce e(lic %nsuirileanificabile slabe ale finii de orz :


7/40

' conv" distichum Alef", orzoaica, cu ! r1nduri4' conv" intermedium =orn, cu siculeele centrale fertile i cele laterale comletsau arial sterile4' conv" deficiens #oss, cu siculeele centrale fertile i cele laterale comlet sterile"

?n cultur, %n aranoastr, se afl douconvarieti :he(astichumi disticum;, rerezentate

rin mai multe varieti,aarin1nd la diferitesoiuri" rzul de toamneste rerezentat desoiurile2 Adi, Andrei,Comact, 0ana, Mdlin,Mira, >roductiv, >recoce"0intre soiurile de orzoaicde toamn se cultiv2Andra, &aura, #ictoria4 iardintre cele de rimvar2Aura, Farmec, >rima,Hurdeana"

rzulHordeum vulgare L.

3! Cerin"ele fa" de factorii de vegeta"ie!

rzul este adatat la diferite condiii de vegetaie datorit lasticitii ecologiceridicate" Astfel, %n emisfera nordic se oate cultiva 1n la aralela de E. latitudinenordic :$orvegia;, iar altitudinal deete !... m

Hemeratura minim de germinaie este de -'!.C iar %n timul vegetaieitemeratura otim de cretere i dezvoltare este de !!'!9.C" Suma temeraturilor

biologic active este de -E..'!-...C entru orzul de toamn i de -/..'-7...C entruorzoaica de rimvar" ?n timul iernii, orzul de toamn rezist la temeraturi de 1nla J-5.C '-E.C, iar acoerit cu un strat de zad 1n la J/..C"

rzoaica de rimvar este mult mai sensibil la temeraturi sczute, nesuort1ndtemeraturi mai mici de J-..C"

Fa de umiditate orzul de toamn are cerine mai reduse dec1t orzoaica, %nsfazele critice sunt %n erioada formrii aiului i al umlerii boabelor"

?n comaraie cu gr1ul, orzul are cerine mai mari fa de sol, datorit sistemuluiradicular mai uin dezvoltat i a uterii mai slabe de solubilizare a elementelornutritive" ?n acest sens solurile cele mai otrivite sunt cernoziomurile i brun rocate de


8/40

dure" Sunt contraindicate solurile nisioase i cele cu e(ces de umiditate, acide sausrturate"

4! %onele de cultivare

rzul de toamn se cultiv %n zonele de ste i silvoste, iar orzoaica de

rimvar %n zonele rcoroase i umede"Cele mai mari zone de cultur a orzului sunt2 C1mia de #est, sudul lteniei iMunteniei, C1mia i = se alic o dat cu artura de baz, iar cele cu azot,

umtate din doz toamna i umtate rimvara, entru orzul de toamn, iar entruorzoaica de rimvar, %ntreaga cantitate de azot %nainte de semnat"

Sm1na i semnatul3 indicii de calitate ai seminelor2 uritatea minim de D76, germinaia minim de

D.643 densitatea2 85.'5.. boabe germinabileKm!, la orzul i orzoaica de toamn4 5..'

55. boabe germinabileKm!, la orzoaica de rimvar43 distana dintre r1nduri2 -!,5cm43 ad1ncimea de semnat2 /'5 cm4


9/40

3 norma de semnat2 -7.'!!. LgKha43 eoca de semnat2 la orzul i orzoaica de toamn, semnatul se face %n erioada

-5'!5 setembrie, %n zona colinar i !.'/. setembrie, %n zona de c1mie, iar orzoaicade rimvar se seamn %n rima urgen, e arcursul lunii martie"

@ecoltarea i conservarea&ucrrile de recoltare se efectueaz mecanizat, fr ierderi, %n ma(imum 8'9 zile"rzul entru boabe se recolteaz %n faza de coacere delin, c1nd umiditatea

bobului este sub -86"?n cazul orzului furaer, destinat entru fulguit, recoltarea se face la umiditatea

boabelor de !7'/.6" ?n acest caz boabele se %nsilozeaz, %n silozuri de surafa sausemi1ngroate, la fel ca i masa verde furaer, realiz1ndu'se un fura cu o valoarenutritiv foarte ridicat"

>roducii oteniale?n condiii otime de tehnologie, soiurile create %n ara noastr ermit obinerea

unor roducii de 5'E tKha la orzul de toamn i 8'9 tKha la orzoaic" @aortul dintreroducia de boabe i aie este de -2-,5"

Calculile2#!#"a" Calcularea valorii nutritive energetice:generale; grune 'orz entru ovine"

:Habelul -;2

abelul 1Indicii ,roteina 7rsimea Celulo)a +89


10/40

brut brut rutCompo)i"ia chimic anutre"ului; - #2!2 2!3 25!3 5!4+e con"ine;; g !53 #4!#2 2#4!4

8chivalen"i de produc"ie grsimea

substan"elor nutritive digestibele!

0!24 0!3?3 0!23 0!23

@epunerea de grsime presupus

substan"elor nutritive digestibile g!

#5!># 3!0> ?!>? 4!30

@epunerea de grsime planificat g

#&9 #40g grsime

B ?3!52g grsimeB#&9 D ?3!52g < #40g0!3>&9

*Compoziia chimic i digestibilitatea nutrului sunt selectate din indicaia metodic Alimentaia animalelor

domestice!. "tepurin# $. %ularga# &. &rancean.# 'A"(# Chiinu )+.

Unitatea nutritiv ovz :U$; cunoscut sub numele de unitate nutritivsovetic,este oficializat i %n ara nostr din -D8/"Unitatea nutritiv ovaz are la baz

efectul roducerii de grsime %n cor"Gtalonul acestei uniti este -Lg ovz de calitate

milocie, resectiv deunerea de -5.g, grsime, -8-8 Lcalorii G$ grsime, i -97.

Lcalorii G$ late"0ar utem sune c unitatea nutritiv ovz are nite neaunsuri, findc


11/40

cercetrile s'au fcut e boi la %ngrat i nu s'a dus cont de unele articulariti, cum

ar fi2 diferena de secie, starea fiziologic a animalelor, articularitile digestiei"

#!#"b" Calcularea valorii nutritive energetice:generale; grune 'orz entru orcine"

:Habelul !;2

abelul"Indicii ,roteina

brut

7rsimea

brut

Celulo)a

brut

+89

Compo)i"ia chimic anutre"ului; - ##!5 2!2 3! 54!5+e con"ine; g


12/40

digestibil g

Coificientul de valorificare sau

coificientul celulo)ic al nutre"ului!

0!>?

@epunirea de grsime real din nutre"

g!

#?#!2

.alorea nutritiv general a #=g de

nutre"!&9!

#!#3

#&9 #40g grsime

B #?#!2g grsime

B#&9 D #?#!2g < #40g#!#3



#!2 Calcularea energiei metabolice pentru #=g de or) ' grun"e pentru suine se

poate

calcula prin urmtorea ecoa"ie!

8M/porci20!4,@E5!57@E#3!2?C@E#5!>4+89@

,@>!2

7@>!5

Cel@4!?5

+98@4!3

8M/porci20!4 F >!2E5!5 F >!5E#3!2? F 4!?5E#5!>4 F 4!3#2#>4!#

,entru porci #&98##!4MG


13/40

B#2!2>MG

B#!05&98!

@eci pentru porci #=g or)grun"e este egal cu #!05&98!

,aie de M)riche

Importan"a fura(er

0e la culturile agricole, du recoltarea seminelor, rezult rodusesecundarece se %ncadreaz %n grua nutreurilor grosiere, cum sunt2 aiele ileavacerealelor i leguminaselor, coceni de orumb etc"

>aiele de cereale sunt subroduse vegetale rezultate de la cultivarea cerealelor,resecti a gr%ului, orzului, secarei, ovzului i mzrichei" Au un coninut ridicat %nceluloz i redus %n roteine : /'86 ;, din sub un -6 roteine digestibile" 0atoritconinutului ridicat %n celuloz i redus %n roeinese utilizeaz %ntr'o msur maimic %n alimentaia animalelor, indigestibilitatea este foarte redus"

Compo)i"ia chimic a paielor de m)riche

+pecificare .alorile medii /-A -8".

>rotein brut D".Brsime brut -"5

G(tractive neazotate /7"5Celuloz /7"!Cenu 5"7

#aloarea nutritiv variaz %ntre ."/'."/5 U$KLgi E'-.g >aiele nu se utilizeaz dec%t %n amestec cu nutreuri de

bun calitate, entru a asigura sursa de lestNsau balansN %n raiile bogate %nnutreuri suculente, de e(emlu %n amestec cu nutreuri suculente, cu tieei


14/40

roasei de industria zahrului, %n amestec cu rai mas verde i orumbul masverde, i %n artea aa doua a verii %n amestec cu lucern mas verde"

Compoziia chimic i &, a unor nutrturi grosiere -

Secificare

Comoziia chimic brut 6 #$Lg nutre nnnutre

SU6 Cen"< >"aie de gr%u

>aie de soie

>aie de mazre

>aie de fasole

>aie de mzriche

7E"5

7E"5

7E"5

7E"5

7E"5

79".

79".

7D".

79"E

9"!

-"D

9".

9"/

5"5

7"!

9"/

7"/

5"7

5"5

!"5

/"/

!"D

/"!

E"!

7"!

9".

D".

-"9

."8

-"8

-"9

-"5

-"5

-"5

-"5

-"5

/8"/

/."9

/7"E

/9"E

/7"5

/-"D

/5"E

/."/

/7"!

/D"D

5!"-

/7"-

8.".

/7"7

/E"!

/8"/

8!"!

/7"5

."8.

."8.

."/.

."//

."!7

."8.

."//

."8.

."!!

!

/

E

5

/

//

8.

//

!E

,reparea nutre"urilor

$utreurile grosiere constituie o imortan surs energetic %n alimentaiarumegtoarelor dar, datorit coninutului ridicat %n celuloz %n roteine al acestora,

valoarea lor nutritiv este sczut" >rin rocese de rearare aceste subroduse de

origine vegetal ot s devin mai digestibile i se oae ameliora indigestibilitatea lor"

Oara noastr disune de rezerve foarte mari de nutreui grosiere care dac ar fi

utilizate coresonztor, ar duce la o crestere imortant a valorificrii lor i

inicit a roduciei animalelor"

Nutreturile grosiere nepreparate sunt utilizate digestiv

incomplet, .. pierderi de pana la 50%.

METODE FII!E DE "#E"$#$#E $ NT#ET#I&O# '#O(IE#E

Nutreturile grosiere se pot prelucra mecanic, se pot )idrata sautermo)idrata.


15/40

a. "rin prelucrarea mecanica se pot o*tine nutreturi cucalit+i superioare prin aceea ca se micsoreaza timpul de consum sirumegare care reduce energia de masticare si se previne lezionareamucoasei digestive- "relucrarea mecanica reprezinta si oetapa in vederea aplicarii altor te)nologii de preparare anutreturilor grosiere ca tratarea c)imic+, granularea etc.

"rin tocarea paielor, ingesta de su*stanta organica creste cu circa/%, iar in cazul macinarii cu 12%. Desi digesti*ilitatea se reduce,valoarea energetica neta a paielor creste pentru ca utilizareaenergieidigesti*ile se 3ace cu mai mare e3icienta.

"relucrarea mecanica consta in maruntire, tocare, de3i*rare,zdro*ire, presare.

Maruntirea 4macinarea se realizeaza cu utila6e speciale carepermit realizarea unui produs cu dimensiuni de cca 5 ram. (erealizeaza cu a6utorul morilor cu ciocane de capacitati di3erite M!782pentru ciocalai si stiuleti 4/0 t9ora sau M!8: 42 t9ora- M!85" 4/,582t9ora pentru paie, coceni sau DI855 4/,582 t9ora. Marimea macinisuluise asigura prin 3olosirea sitelor cu ori3icii cu diametrul ;ntre /,5 si /5mm.

Tocarea se practica mai ales in cazul prepararii amestecurilorunice sail la msilozare. Dimensiunile optime la tocare sunt :0850 mmpentru iunne si 208:0 mm pentru ovine si ca*aline.

De3i*rarea reprezinta un procedeu care se aplica cocenilor deporum*, prin care se realizeaza o tocare si o s3asiere in lung a

tulpinilor distrugerea peliculei de siliciu.dro*irea se practica in cazul ciocalailor si stiuletilor de porum*,a t9ora.

"resarea este o operatiune 3olosita in cazul te)nologiei degranulare a nutreturiior. &a nivelul granulatorului se realizeaza opresume de /008::0 ?g9@cm2si se ridica temperatura matritei la A08/:0B!.

*. Cidratarea nutreturiior grosiere are ca e3ect ;nmuierea partilortars si spalarea particulelor de pra3 sau spori, realizand oim*unatatire a o3eatii gustative. Cidratarea se realizeaza prinstropirea sau inmuierea in Itazine, 3olosindu8se apa calda sau recesau utilizand solutii nutritive. (e pot 3olosi mai multe variante.

(ararea nutreturiior cu o solutie de /82% sare, 3olosind 2008/0 /solutie la tona de nutret. $dministrarea nutreturiior se 3ace, dereguladupa /2821 ore de la depozitare.


16/40

Mela


17/40

na din cele mai vec)i metode de tratare c)imica a paielor estemetoda 7ec?mann. (unt necesare doua *azine, intr8unul din *azinese su*merseaza cantitatea de paie necesare, intr8o solutie de /,5%NaOC.

(e utilizeaza 8/0 / solutie pe / ?g ( paie, respectiv cca /28/?g NaOC pentru /00 ?g paie. Dupa cca 20 ore solutia de NaOC dir.

*azinul de tratare se trece prin pompare in *azinul al doilea. "estepaie se introduce apa proaspata, indepartand e


18/40

7ergner si 7etzin 4/A>A au ela*orat un model te)nologic princare 3aina de paie este amestecata cu acid clor)idric concentrat ;ntr8o proporie de /0/. Dupa o ora amestecul se dilueaza cu apa,3olosindu8se ;n calitate du*la 3ata de acidul clor)idric, apoi se

;ncalzeste o ora intr8un cazan electric. "rodusul partial )idrolizat seneutralizeaza cu )idro


19/40

In timpul 3ermentatiei, dro6diile ela*oreaza o serie de su*stante cu rol*iologic important, cum ar 3i vitamine din comple


20/40

in apaJde umectare pentru 3iecare litru si a 10 g melasa- /,2 g uree-0,:g clorura de potasiu- 20 ml e


21/40

(c)ema te)nologica utilizata de I7N$87aloteti este8 amestecarea de6ectiilor lic)ide cu 0,58/% sare, /82% meiasa, 28

1% concentrate, 0,58/% acid clor)idric sau 3ormic, 58/0 mgmicroelemente 2z. Fe, !o, Mn pe ?g-

8 omogenizarea amestecului si distri*uirea acestuia prin pompare;n siloz. peste masa de nutreturi tocate- se 3olosesc /00 / amestec

lic)id la /00 ?g grosiere. Fermentaia se consider+ ;nc)eiat+ la ccaA08/00 zile.

#! Calcularea valorii nutritive energetice:generale; aie de mzriche entru ovine"

:Habelul /;2

abelul *

Indicii ,roteina

brut

7rsimea

brut

Celulo)a

brut

+89

Compo)i"ia chimic anutre"ului; - ?!3 #!? ?!>+e con"ine; g


22/40

digestibil g3!?

Coificientul de valorificare sau

coificientul celulo)ic al nutre"ului!

0!3?

@epunirea de grsime real din nutre"

g!

33!>

.alorea nutritiv general a #=g de

nutre"!&9!

0!



#! a Calcularea energiei metabolice pentru #=g de paie de m)riche pentru

ovinese poate calcula prin urmtorea ecua"ie!

8M/ovine#?!?#,@E?!>7@E#!33C@E#3!?+89@

,@2!42

7@?!3

Cel@#24!3+98@20!34

8M/ovine#?!?# F 2!42E?!> F?!3E#!33 F #24!3E#3!? F20!344524!5#3

,entru ovine #&98#0!5MG

B4!5MG

B0!4#&98!


23/40

@eci pentru ovine #=g paie de m)riche este egal cu 0!4#&98!

#!3!Analiza particulariti nutreului# orz grune pentru di/irite animale"

rzul 0Hordeum sp1. Gste o cereal furaer, e(celent entru %ngrarea orcinelor

datorit influenei ozitive e care o are asura crnii i grsimii, %ntruc1t are un %nveli

tare se recomand utilizarea sub form uruit" &a cai i ieuri oate fi folosit i sub

form de boabe"

Se cunosc mai multe soiuri de orz ce au comoziie chimic diferit" Astfel coninutul

%n rotein brut oate varia de la -. la -86, grsimea brut -,9'!6, celuloza brut de

la -,5 la este 56, substanele e(tractive neazotatc 9!'956, iar cenua !'!,E6"

G(tractivele $eazotate sunt rerezentate in cea mai mare arte de amidon :D56;, restul

fund format din de(troz, Icvuloz i maltoz" >roteina brut a orzului este alctuit din

albumin, globuline i rolaminc :hordeina i horde'nina;" Cu c1t coninutul %n

rolamin este mai ridicat, eu at1t valoarea biologic a roteinei este mai sczut, fat

datorai coninutului sczut al hordeinei %n lizin"

0igcstibilitatca orzului este mai sczut dec1t a orumbului :7.6 faa de D.6 la S; i

mai mare dec1t a ovzului :E.6;" #aloarea nutritiv este %n medie -,- U$ i 78 g >0

e Lg"

rzul, mai ales %ncolit, este foarte bogat %n cnzime care favorizeaz rocesul de

hidroliz a amidonului, c1nd sunt asigurate condiiile de umiditate i temeratur"Aceast caracteristic a orzului este utilizat %n industria berii"

rzul rit este utilizat %n hrana orcilor sugari %n scoul obinuirii timurii a acestora

cu consumul de concentrate"

rzul se folosete %n hrana tuturor categoriilor de animale2


24/40

La bovine oate fi folosit la toate categoriile" %n amestecul de concentrate la vacile de

late oate rerezenta /.'/56" Arc un efect favorabil asura cantitii i calitii

latelui"

La cabaline oate %nlocui %n bun msur ovzul :5.6; la caii de vitez i chiar %n

totalitate :-..6; la caii de traciune"La porcine este cel mai indicat, mai ales entru %ngrarce, unde oate rerezenta 1n

la D.6 din amestecul de concentrate" Hotui %n nutreurile combinate se folosete %n

roorie mai mic, ocu%nd de obicei locul doi, du orumb, folosindu'se %n la 8.'

5.6"

&a sri este mai uin indicat i intr %n comonena nutreurilor combinate %n

roorie de -.'-56" &a cantiti mai mari uii ot chiar s'i reduc erformanele de

cretere, dar uicile i ginele outoare %l tolereaz bine"

".#eterminai normele de hran i alctuii raia pe perioada de var

pentru o $croa% lactant cu & purcei cu vr$ta pn la " anicu ma$a vie

"' g care $e narc la vr$ta de *' de zile.

"E#IO$D$ DE &$!T$TIE

In primele 2 zile dupa 3atare se 3oloseste acelasi terci din taratede gr;u 3olosit ;n ultimele zile de gestatie.

In continuare, ratia tre*uie s+ acopere pe l;ng+ ;ntreinerecerintele crescute ale produciei de lapte, producie de care depinderitmul de crestere i s+n+tatea purceilor.


25/40

"roductia de lapte variaz+ ;n 3uncie de ras+ i de num+rulpurceilor al+ptai, dar ;n medie

8 ;n s+pt+m;na /82 productia este de :81 /9zi- :81 productia estede =8 l9zi- 58 productia este de :81 /9zi-8 in saptamani productia total+ este de :1 litri.#ealizarea acestei productii presupune o alimentatie a*undenta care

const+ in administrarea nutreturilor concentrate la discretie.!onsumul este de = ?g nutret com*inat9scroa3+, dar variatiile pot 3i3oartelargi.

"roductia de lapte a scroa3ei variaza si cu numarul de purcei pecare ii alapteaza si din acest motiv in comple


26/40

Uruiala(e)*rumb

$.! #.6 #6.%

$.$%

$!.' '%!.'

'$.6

".6!

7"D- ' -"/5 -8".8

7-7"- E"7/ ED"D! '

Uruiala(e *rz

.6 .6%

!.6$

."'

6!. "' $%.& !"89 !"-9 ' -"! !"-9 /. !"5! !-".9 '

,arite

(e griu

.!" ."

6

6.%

6

.6

#

''#.$

"

E!"E5 99 8".5 !"D! ' -"5 E"! -!E"5 7"8E 9."E5 '

Sr*t (el*areas*arelui

.& .&'

".'

.#6

!D9"!5 !7D"5 -.7 5"97 6.6 ' -"88 8"77 -/!"7 D"98 -9"/! '

Seclaurajera

."D9 -/"D!

."D9 -.8 7- E! /"! '.6 ' /"! 8 -88 -5"! !9"8 '

La)tesmintinit uscat

."/ ."8 8"8 ."!E9

--- -.. ' 7"ED /"7E ' /"7E / !"8 /"D -8"- -!"9

(ausuriurajer

e sibi*l*gicacti/e

' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' '

Sare debucatarie

."./ ' ' ' ' ' ' ' ' /. ' ' ' ' ' '

Concentrat furaarde lizina

."-/95 ' ' ' ' ' ' -/"95

' ' ' ' ' ' ' '

Creta .".D7 ' ' ' ' ' ' ' ' ' /9"88

' ' ' ' '

>olifosfat denatriu

.".-7 ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' 8"E! ' ' ' '

Sulfat decuru

."...-E5

' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' 8-"88

' '

Sulfat dezing

."..-.5 ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' !/9"85

'

#it"erioada de

%treinere

0e iarn


27/40

-" Structura raiilor :raortul nutreurilor %n6 du valorea

nutritiv;2

Concentrate

Concentrate de origine animala

Suculente

/8"8

!"/5

9!"E8!" Cantitatea calculata la - unitate nutritiv a raiei,g2

>rotein digestibil

&izina

MetQCistina

Ca

>

--D"5/

9"5E

/"D8

E"8

9".!

/" Continutul de celuloza bruta in SU din ratie,6 E"5!

".* 2limentatia $croa%elor cu purcei

>rin alimentatia alicata se urmareste sorirea roductiei de late, %n vederea

%ntarcarii unui numar mare de urcei e scroafa, o buna dezvoltare a acestora, recum

si mentinerea scroafei %ntr'o stare c1t mai buna de %ntretinere"

&a stabilirea necesarului de energie si substante nutritive trebuie sa se tina seamaat1t de roductia de late a scroafelor, c1t si de fatul ca %n erioada de lactatie

redomina rocesele de dezasimilatie si deci scroafele vor ierde din greutatea

cororala"

>rin alimentatie se urmareste reducerea acestor ierderi, astfel ca la %ntarcarea

acestora scroafele sa se gaseasca %ntr'o stare buna de %ntretinere, aceasta influent1nd


28/40


29/40

minerale, de coeficientii de utilizare %n roductia de late si necesarul entru

%ntretinerea functiilor vitale, se recomanda un nivel de .,E'.,76 calciu si .,96 fosfor

%n structura furaului combinat"

Carenta %n calciu si fosfor se manifesta rin demineralizarea tesutului osos, ot sa

aara fracturi si se reduce roductia de late" Continutul hranei %n vitamine, %n secial%n vitaminele A, 0, G au imortanta deosebita, deoarece rin late se elimina cantitati

%nsemnate, iar %n rimele zile de viata, fiind unica sursa de vitamine entru urcei" ?n

rivinta vitaminelor din comle(ul entru comletarea necesarului de minerale si

vitamine %n structura nutretului combinat se mai introduc -,5'!6 carbonat de calciu4.,5'-6 fosfati de calciu sau sodiu4 .,56 sare de bucatarie si .,5'-6 zoofort"

Cantitatea de fura combinat care se administreaza scroafelor %n lina erioada de

lactatie oate aunge 1na la 9'E Lg, %n functie de numarul de urcei alatati, v1rsta si

greutatea cororala a scroafei" Cantitatea de fura administrata nu este ma(ima de la

%nceutul lactatiei, ci creste rogresiv de la fatare si 1na la E'-. zile, dua care se


30/40

mentine la un nivel ridicat 1na cu /'8 zile %nainte de data %ntarcarii c1nd cantitatea

se reduce tretat, astfel ca %n ziua %ntarcarii scroafele nu se furaeaza"

?n rimele-! ore dua fatare se recomanda ca scroafele sa nu fie hranite" Aoi, %n

rima zi dua fatare, se recomanda o cantitate de circa - Lg fura la(ativ :/.6 tar1te

de gr1u sau 5'-. 6 ula de sfecla dezhidratata; sub forma de barbota :- Lg furaK/litri aa;, daca tehnologia de hranire ermite acest lucru" ?n urmatoarele 9'D zile

cantitatea de hrana administrata creste tretat, astfel %nc1t sa se aunga la un consum

de 5'E Lg e zi" Furaarea restrictiva a scroafelor %n rima arte a lactatiei are ca sco

reducerea cantitatii de late" roductie rea mare de late %n rimele zile de lactatie

nu oate fi consumata %n totalitate de urcei, ut1nd roduce mamita la scroafe si

aaritia tulburarilor digestive la urceii sugari, cu /'8 zile %nainte de %ntarcare se

reduce tretat cantitatea de fura cu scoul reducerii roductiei de late, cu efect

favorabil asura %ntarcarii scroafei si a urceilor"

Amestecul de nutreturi combinate se administreaza sub forma uscata :uruieli,

granule; sau umeda, %n !'/ tainuri e zi"

>e l1nga furaele concentrate sau rin substituirea artiala a acestora, %n hrana

scroafelor lactante, se mai ot administra furae verzi :lucerna, trifoi; sau suculente

:morcov, sfecla, cartof, dovleci; %n cantitati de 8'5 Lg e zi" Furaele suculente se vor

introduce tretat %n hrana, entru a nu erturba roductia de late, at1t din unct de

vedere cantitativ c1t si calitativ"

?n rima si ultima arte a lactatiei nu se vor utiliza furaele suculente deoarece duc

la stimularea roductiei de late"

atentie deosebita trebuie acordata adaarii scroafelor" Consumul de aa alscroafelor %n erioada de lactatie este mult mai ridicat dec1t %n celelalte stari

fiziologice, fiind de !5'/. litriKzi, iar consumul tehnologic :incluz1nd si aa entru

curatenia si evacuarea deectiilor; oate aunge la -8. litriKzi" Aa se asigura rin

adaatori automate sau rin administrarea %n gheaburi, %n care caz scroafele se adaa

de 8'5 ori e zi"


31/40

*.+ormulai raia pe perioada de iarn penru o vac cu ma$a

corporal de ' g i producia zilnic de lapte 1, g cu *& - de gr$ime

cu $imptome de hipotonie a pre$tomacelor.

#e$crie tulburrile de hipotoniei a pre$tomacilor indicai

$imptomele cile de prevenire i de nlturare.


32/40

ALIM896AHIA .ACIL$R

Alimenta"ia ra"ional a vacilor de lapte presupune:

evaluarea cerinelor nutritive de %ntreinere i roducie sau du caz" cretere sau

gestaie4

' stabilirea raiei de baz, folosind furaele de volum, raie ce se distribuie tuturorvacilor dintr'un adost4

'stabilirea amestecului de concentrate i a cantitii ce urmeaz a fi distribuit fiecrui

animal :sau gru de animale;, %n funcie de roducia revzut a se obine"

CG@I$OG&G $UH@IHI#G A&G #ACI&@

>entru evaluarea c1t mai corect a cerinelor nutritive trebuie s se stabi'

leasc greutatea medie a vacilor i s se efectueze un control sistematic al roduciei de

late care s conduc la comararea curbelor de lactaie teoretice i ractice"

0urata fazei ascendente a curbei de lactaie este, %n medie, de /! zile :0ecaen i

>outous, -D95, citai de olter, -DE-;" Hrebuie s se adateze foarte bine raia la

cerinele entru otenialul ma(im al vacilor, %n scoul stimulrii roduciei de late i

ameliorrii ersistenei roduciei, %n erioada de v1rf a curbei"

0u un latou de cca dou luni, nivelul roduciei scade cu cca -.6 e lun, mai

e(act cu 7'-.6 %ntre lunile a IlI'a i a #il'a i ceva mai mult %ntre lunile a #II'a i a T'a

de lactaie"

?n medie, roducia de late la vaci, %nregistreaz urmtoarea evoluie2

&una I de lactaie 7.'7564

&una a Ii'a de lactaie 75'D.64

&una a IlI'a de lactaie -..64

&una a I#'#II'a de lactaie -..'D.64&una a #III'IT'a de lactaie D.'9.6"

0u -. luni de lactaie, o erioad de %nrcare de dou luni este obligatorie" Mai %nt1i,

ea ermite reconstituirea rezervelor cororale, mai ales a substanelor minerale, %ntruc1t

la %nceutul lactaiei deficitul este inevitabil, oricare ar fi nivelul i calitatea raiilor" 0e

asemenea, erioada de %nrcare este indisensabil i sub asectul reglrii


33/40

neurohurmonale a secreiei de late" ?n absena acesteia, chiar cu raii bine echilibrate,

roducia de late scade considerabil %n lactaia urmtoare"

?n mod ractic, %n a doua arte a acestei erioade de reaus se suraalimenteaz vacile

0"teaming1entru satisfacerea cerinelor crescute ale gestaiei i entru a regti lactaia

urmtoare"

>roducie de late e ziCurb teoretic

- ! / 8 5 9 E 7 D -. -- -! - ! luniFigura -' Curbele de lactaic la vaci


34/40

Habelu 5

Fura,ere U "Coninutul %n raie

0istri

bu

tiazi

lnic,Lg

Unitinutritive

G

nerg

iemetabo

lic

M

Su

bstan

tuscat

,Lg

>ro

teinbru

t,g

>ro

teindiges

tibil,g

Celu

loz

bru

t,g

Am

idon,g

Pah

r,g

Brsime

bru

t,g

S

are

de

buc

trie,g

Calciu,g

Fosfor,g

Magnez

iu,g

>o

tasiu,g

Su

lf,g

Fier,mg

Curu,m

g

Ping,m

g

Co

bal

t,mg

Mangan,m

g

Iod

,mg

Caro

tena,mg

#itam

ina

0,m

iiU

"I"

#itam

ina

G,m

g

$orma de

alimentaie

-!"9 -87 -5"7 -D8. -!9. 8--. -E.5 --/5 8.5 7D 7D 9/ !5 D9 /- -.-. --5 E55 7"7 E55 -."- 595 -!"9 5.5

-"Garba de orumb !5 8"E5 9!"5 9"/ 7!5 5.. !.!5 -8E"5 8E5 !5. ' 9. 85 8E"5 75 !!"5 55. E. -D.. ."E5 D.. 9 --!5 ' '

!"Fin de lucerna E"- / 87"9/ 9 977"E /9!"- -79E"/ ' -8! -9E"5 ' -!."E -5"9! --."E !-"/ -!"E7 --D/ 57"!! -/5"9- -"8! -7E"8 !"-/ /8E"D !""559 D5-"8

/"rz ! !"/ -7"!8 -"E !-9 -8! -78 ED! /9 98 ' 8 E"! -. ! 8"7 -.. 7"8 E."! ."5! !7E ."88 - ' -..

8">orumb -"// -"EE -9"!! -"-/ -/E E-"7! 5."5 E/7 5/"! 55"7 ' ."99 9"D- 9"D- -"79 ."99 8./ /"75 /D"/9 .".E 5"-7 ."-9 D".8 ' /.

5"Mazariche boabe ."! ."!!/ !"!7 ."-E 8."8 -/D"! D"! ' 8"8 !"! ' ."-7 ."E7 ."7! ' ."/7 ' ' ' ' ' ' ' ' '

9"Meleasa ."E! ."55 9"E ."57 E-"/ 8/"! ' ' /D."D ' ' !"/. ."-88 !5"97 .".E! - !./ /"/- -8"D ."8/ -E"E- ."87 ' ' !"-9

Adaosuri minerale si

biologe active-"Sare de bucatarie .".7D ' ' ' ' ' ' ' ' ' 7D ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' '

!">olifosfat de natriu !".7 ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' 58"/ ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' '

/"Carbonat de cobalt .".-! ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' 5"97 ' ' ' ' '

8">otasiu iodat ."..-/ ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ."DE ' ' '

5"0ro,die"fur"imb"cuvit 0

."..!5 ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' -.".8 '

In total de raie /9"8! -!"9 -58"5 -5"77 -DE7"8 -!57"/ 8-/9 -9EE"5 --.-"5 5/D"D 7D -7E"7 -/."!8 -/5"E7 -E9"-! 8!"-9 !887"! -8/"E5 !-9. 7"7E -/79"D5 -."-7 ' ' -.7/"-9

Fata de norma V Q8"8 Q."5 Q-"D '."- Q."9/ '-"9 '8"9 ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' '


35/40

/"!" Analiza raiei

$r" Indicii >erioada de %treinere

0e iarn

-" Structura raiilor :raortul ntreurilor %n6 du valoreanutritiv;2

Brsime

Suculente:mustoase;

Inclusiv siloz

$utruri verzi

$utruri concentrate

!/"7

8!".9

7D"9!

/8".D

!" Cantitatea de substane uscat %n raie la -..Lgde mas vie Lg

/"-E

/" Cantitatea de rotein digestibil la - unitate nutritiv a

raiei,g

DD"79

8" @aortul cantitilor de amidon i zahr -"5K-5" @aortul cantitilor de zahr i rotein -K-"-89" Coninutul de celuloz brut %n substana uscat a raiei, 6 !96E" @aortul calciului fa de fosfor -"88K-

7" Coninutul de grsime brut %n 6 din grsime a secretat culate

--"!9

D" Cheltuelile de uniti nutritive la -Lg de late,Lg ."8E5-." Cheltuelile de nutruri concentrate la -Lg de late,g ."!!


36/40

8.8.Hipotonia prestomacelor

>arezia sau hiotonia restomacelor, ating%nd %n forme grave gradul unei adevrate

aralizii sau atonii, este un sindrom caracterizat rin reducerea sau susendarea

motilitii comartimentelor restomacale"

9tiopatogenez. Cauzele areziei restomacelor s%nt foarte numeroase i de natur

e(trem de divers, ut%ndu'se sistematiza astfel 2

' bolile prestomacelor fie de ti inflamator, acion1nd asura motilitii rin

durere, fie de ordinul modificrii biochimice a coninutului, cu reercusiuni

motorii refle(e4

bolile eritoneului, ale celorlalte organe digestive i ale altor organe# %n rincial

ale ficatului, rinichilor, uterului, cordului sau ulmonului" Asemenea boli

acioneaz asura restomacelor fie refle(, fie circulator sau rin modificarea

reactivitii organismului %n general, inclusiv a restomacelor, care rerezint un'

adevrat WbarometruX de e(trem sensibilitate la modificrile mediului intern sau

ambiant" &a viei, intervin relativ frecvent bolile cheagului, mai cu seam gastritele

:abomazitele;4Y greelile de igien alimentar# ca schimbrile brute ale raiei, neresectarea

orarului de alimentaie, adare deficitar, e(cesul %n raie de rdcinoase,

reziduuri industriale sau nutreuri acide, dezechilibrele energetice, roteice,

minerale sau vitaminice ale raiei "a" Gle acioneaz asura motilitii

restomacelor, %ndeosebi rin declanarea diverselor indigestii restomacale i

gastrointestinale" &a viei, greelile de igien alimentar oate genera maifrecvent arezia restomacelor s%nt %nrcarea brusc sau rea timurie, ca i

e(cesul de late sau %nlocuitori du %nrcare, care trec direct %n cheag, consumul

de aternut sau deglutiia rului %n cantitate mare de ctre vieii cu lichomanie 4

Y alimentele necorespunztoare# resectiv indigeste, oluate, alterate, tiate

rea scurt, reci, nutreurile %nsilozate sau WsemisilozulX de roast calitate

etc, acionind similar cu neregulile de igien alimentar4ali /actori stresani# cum ar fi frica, durerile, surmenaul, transorturile relungite

i %n condiii nefavorabile, unele into(icaii sau hio'calcemia oilor"


37/40


38/40


39/40

Concluzia

Lucrarea dat a fost reali)at pe ba)a consultrii a mai multor

surse literare pentru a reda *n linii generale tot materialul studiat *n

acest an la disciplina ' 9utri"ia i alimenta"ia animalelor

domesticeJ!

Legtura medicului veterinar cu nutri"ia animalelor domestice

una foarte str*ns; deoarece doar cunosc*nd necesit"ile fi)iologice

ale animalelor putem *n"elege pricina unei sau altei maladii! +e

cunoate faptul c cele mai greu tratabile boli sunt bolile de

metabolism; iar nutri"ia ra"ional a animalelor reduce posibilitatea

a astfel de *mbolnviri! @e aceia trebuie remarcat *nc o dat

importan"a cunoaterii medicului veterinar a normelor nutritive

pentru animale; fr aceste cunotin"e putem comite o mul"ime de

erori *n plan profesional!


40/40

.! ibliografie2

-" 0an 0r%nceanu J

Lucrare de Curs 25

Documents

Transcript of Lucrare de Curs 25