ADMINISTRARE 1. Situaţia elementelor de activ şi pasiv la societatea „X” conform bilaţului întocmit pe baza datelor din contabilitate, date care au fost puse de acord cu rezultatele inventarierii, se prezintă astfel: Clădiri 20.000.000 lei Amortizarea clădirilor 12.000.000 lei Materii prime 2.000.000 lei Ajustări pentru deprecierea materiilor prime 400.000 lei Clienţi 2.500.000 lei Clienţi incerţi 500.000 lei Ajustări pentru deprecierea creanţelor clienţi 200.000 lei Conturi la bănci 600.000 lei Furnizori de imobilizări 6.000.000 lei Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 1.000.000 lei Capital subscris vărsat 5.000.000 lei Rezerve 1.000.000 lei Operaţiunile de lichidare efectuate de lichidator se prezintă dupa cum urmează: a) Clădirile au fost vândute cu 9.000.000 lei; b) Materiile prime au fost vândute cu 1.440.000 lei; c) Clienţii incerţi sunt în sumă de 500.000 lei, din care se încasează 240.000 lei, iar pentru încasarea înainte de termen a clienţilor cerţi s-au acordat sconturi în sumă de 50.000 lei; d) Pentru plata înainte de termen a datoriilor către furnizori, aceştia au acordat sconturi în sumă de 200.000 lei; e) Cheltuielile efectuate cu lichidarea societăţii sunt în sumă de 520.000 lei; Sa se întocmească bilanţul înainte de efectuarea partajului.

BILANT CONTABIL

ACTIV

PASIV

212

8000000

1012

5000000

301

1600000

1061

1000000

4111

2300000

1514

1000000

4116

500000

404

6000000

5121

600000

TOTAL ACTIV 13000000

TOTAL PASIV 13000000

OPERATIUNILE DE LICHIDARE EFECTUATE DE LICHIDATOR SE PREZINTA DUPA CUM URMEAZA: TaXARE INVERSA

A) CLADIRILE AU FOST VANDUTE CU 9000000 ROL;

% = 212 20000000

4111 = 7583 9000000

6583

8000000

5121 = 4111 9000000

2812

12000000

B) MATERIILE PRIME AU FOST VANDUTE CU 1440000 ROL;

601 = 301 2000000

4111 = 708 1440000

391 = 7814 400000

5121 = 4111 1440000

C) CLIENTII INCERTI IN SUMA DE 500000 ROL, DIN CARE SE INCSEAZA 240000 ROL, IAR PENTRU INCASAREA INAINTE DE TERMEN A CLIENTILOR CERTI S-AU ACORDAT

DISCOUNTURI IN SUMA DE 50000 ROL;

5121 = 4116 240000

667 = 4111 50000

491 = 7864 200000

654 = 4116 260000

5121 = 4111 2450000

D) PENTRU PLATA INAINTE DE TERMEN A DATORIILOR CATRE FURNIZORI, ACESTIA AU ACORDAT SCONTURI IN SUMA DE 200000 ROL;

404 = 767 200000

404 = 5121 5800000

E) CHELTUIELILE EFECTUATE CU LICHIDAREA SOCIETATII SUNT IN SUMA DE 520000 ROL;

628 = 401 520000

1514 = 7812 1000000

401 = 5121 520000

5121

121

D

C

D

C

600000

5800000

8000000

9000000

9000000

520000

2000000

1440000

1440000

50000

400000

240000

260000

200000

2450000

6320000

520000

200000

13730000

6320000

10830000

1000000 0

SOLD 7410000

12240000 1410000

BILANT CONTABIL INAINTE DE PARTAJ

ACTIV

PASIV

5121

7410000

1012

5000000

1061

1000000

121

1410000

TOTAL ACTIV 7410000

TOTAL PASIV 7410000

2. În ce ordine vor fi plătite creanţele în cazul falimentului?

Creanţele vor fi plătite, în cazul falimentului, în următoarea ordine:

1. taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin prezenta lege, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea şi administrarea bunurilor din averea

debitorului, precum şi plata remuneraţiilor persoanelor angajate în condiţiile art. 10, art. 19 alin. (2), art. 23, 24 şi ale art. 98 alin. (3), sub rezerva celor prevăzute la art. 102 alin. (4);

2. creanţele izvorâte din raportul de muncă;

3. creanţele reprezentând creditele, cu dobânzile şi cheltuielile aferente, acordate după deschiderea procedurii, precum şi creanţele rezultând din continuarea activităţii debitorului după deschiderea procedurii;

4. creanţele bugetare;

5. creanţele reprezentând sumele datorate de către debitor unor terţi, în baza unor obligaţii de întreţinere, alocaţii pentru minori sau de plată a unor sume periodice destinate asigurării mijloacelor de existenţă;

6. creanţele reprezentând sumele stabilite de judecătorul-sindic pentru întreţinerea debitorului şi a familiei sale, dacă acesta este persoană fizică;

7. creanţele reprezentând credite bancare, cu cheltuielile şi dobânzile aferente, cele rezultate din livrări de produse, prestări de servicii sau alte lucrări, precum şi din chirii;

8. alte creanţe chirografare;

9. creanţele subordonate, în următoarea ordine de preferinţă:

a) credinţele acordate persoanei juridice debitoare de către un asociat sau acţionar deţinând cel puţin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot în adunarea generală a asociaţilor, ori, după caz, de către un membru al grupului de interes economic;

b) creanţele izvorând din acte cu titlu gratuit.

3. Ce va autoriza judecătorul sindic în cazul în care bunurile care alcătuiesc averea unui grup de interes economic ori a unei societati în nume colectiv sau în comandită nu sunt suficiente pentru plata creanţelor înregistrate în tabelul definitiv consolidat de creanţe? In orice stadiu al procedurii prevazute de Legea privind procedura insolventei nr.85/2006, daca se constata ca nu exista bunuri in averea debitorului ori ca acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative si nici un creditor nu se ofera sa avanseze sumele corespunzatoare, judecatorul sindic va da o sentinta de inchidere a procedurii, prin care se dispune si radierea debitorului din registrul in care este inmatriculat.(art.131, al.1) 4. Care sunt primele măsuri în urma deschiderii procedurii de insolvenţă? In urma deschiderii procedurii, administratorul judiciar va trimite o notificare tuturor creditorilor mentionati in lista depusa de debitor(art.61 si 62). Cu exceptia salariatilor ale caror creante vor fi inregistrate de administratorul judiciar conform evidentelor contabile, toti ceilalti creditori, ale caror creante sunt anterioare datei de deschidere a procedurii, vor depune cererea de admnitere a creantelor in termenul fixat in sentinta de deschidere a procedurii.

Toate creantele vor fi supuse procedurii de verificare prevazute de l.nr.85/2006 cu exceptia creantelor constatate prin titluri executorii. Nu sunt supuse acestei proceduri creantele bugetare rezultand dintr-un titlu executoriu necontestat in termenele prevazute de legi speciale. Creantele exprimate sau consolidate in valuta vor fi inregistrate in lei , la cursul Bancii Nationale a Romaniei existent la data deschiderii procedurii. Administratorul judiciar sau lichidatorul va inregistra la grefa Tribunalului un tabel preliminar cuprinzand toate creantele impotriva averii debitorului. 5. Ce va dispune judecatorul sindic odată cu dizolvarea societăţii debitoare? Prin hotararea de intrare in faliment, judecatorul sindic va pronunta dizolvarea societatii si va dispune totodata: a) ridicarea dreptului de administrare a debitorului; b) in cazul procedurii generale , desemnarea unui lichidator provizoriu si stabilirea atributiilor si remuneratiei acestuia; c) in cazul procedurii simplificate, confirmarea, in calitate de lichidator al administratorului judiciar; d) termenul maxim de la intrarea in faliment in cadrul procedurii generale, de predare a gestiunii averii de la debitor la lichidator, impreuna cu lista actelor si operatiunile efectuate dupa deschiderea procedurii; e) intocmirea si predarea de catre administratorul judiciar catre lichidator a listei creditorilor cu adresele si toate creantele acestora; f) notificarea intrarii in faliment.

ANALIZA SI DIAGNOSTIC

4. Analizați poziția financiară a unei întreprinderi din domeniul industriei prelucrătoare care prezintă următoarele informații bilanțiere:

Indicator 31.12.n Imobilizări 100000 Stocuri 20000 Creante 40000 Disponibilități 5000 Capitaluri proprii 65000 Datorii mai mari de un an 50000 Datorii de exploatare 47000 Datorii bancare pe termen foarte scurt 3000

BILANT

Active imobilizate =100.000

Active curente = stocuri + creante + disponibilitati = 20.000 + 40.000 + 5.000 = 65.000

TOTAL ACTIVE = 165.000

Capital si rezerve = 65.000

Datorii pe ternem lung = 50.000

Datorii pe ternem scurt = datorii de exploatare + datorii bancare pe termen f. scurt =

47.000 + 3.000 = 50.000

TOTAL CAPITAL PROPRIU SI DATORII = 165.000

PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI

Indicatori de lichiditate:

Indicatorul lichiditatii curente = active curente/datorii curente = 65.000/50.000 = 1,3

- active curente = stocuri + creante + disponibilitati = 20.000+40.000+5.000 = 65.000

- datorii curente = datorii pe temen scurt+datorii din exploatare(furnizori) = 3.000 + 47.000 =

50.000

- valoarea recomandata acceptabila - in jurul valorii de 2;

- ofera garantia acoperirii datoriilor curente din activele curente.

Indicatorul lichiditatii imediate

(Active curente – Stocuri)/Datorii curente = (65.000 - 20.000)/50.000 = 0.9

Indicatori de risc:

Indicatorul gradului de indatorare

Capital imprumutat/Capital propriu X 100 =50.000/65.000 X 100 = 76.92%

Capital imprumutat/Capital angajat X 100 = 50.000/(50.000 + 65.000) X100 = 43.47%

unde:

capital imprumutat = credite peste un an;

capital angajat = capital imprumutat + capital propriu.

Indicatorul privind acoperirea dobanzilor - determina de cate ori entitatea poate achita

cheltuielile cu dobanda. "Cu cat valoarea indicatorului este mai mica, cu atat pozitia entitatii

este considerata mai riscanta."

Indicatori de profitabilitate - exprima eficienta entitatii in realizarea de profit din resursele

disponibile:

Rentabilitatea capitalului angajat - reprezinta profitul pe care il obtine entitatea din banii

investiti in afacere:

Profit inaintea platii dobanzii si impozitului pe profit/Capital angajat X 100

"unde capitalul angajat se refera la banii investiti in entitate atat de catre actionari, cat si de

creditorii pe termen lung,si include capitalul propriu si datoriile pe termen lung sau active

totale minus datorii curente. "

Marja bruta din vanzari

Profitul brut din vanzari/Cifra de afaceri X 100

O scadere a procentului poate scoate in evidenta faptul ca entitatea nu este capabila sa isi

controleze costurile de productie sau sa obtina pretul de vanzare optim.

14. Să se analizeze indicatorii de lichiditate în cele două cazuri şi să se comenteze rezultatele.

a) Rata lichiditatii generale = enteDatoriiCur

AC

Rlg= 250002000

= 0,8<1 => o lichiditate destul de precara ca urmare a FR negativ

b) Rata lichidiatii reduse = D c u r e nS t o c uA c−

Rlr= 2 5 0 0 01 0 02 0 0 0 0−

=0,4 < 0,5 => o lichiditate destul de scazuta

c) Rata lichiditatii imediate

Rli= e nD a t o r i i ci t aD i s p o n i

Rli= 250002000

= 0,8 este o valoare foarte mica, sub valoarea minima admisibila

(intre 0.2-0.3) ceea ce nu ofera o garantie de lichiditate a intreprinderii

BILANT FUNCTIONAL

ACTIVE = UTILIZARI PASIVE = RESURSE

Functia de investitii 45 000

Utilizari stabile 45 000

A Active imobilizate brute 45 000

I Imob. Necorporale 5 000

II. Imob. Corporale 40 000

III. Imob. Financiare 0

Functia de finantare

Resurse stabile (1+2) 40 000

1. Capitaluri proprii 25 000

2. Datorii financiare stabile

(< 1 an) 15 000

Functia de exploatare 18 000

B1. Active circulante de expl 18 000

Functia de exploatare 25 000

1. Datorii de exploatare 20 000

I. Stocuri 10 000

II. Creante comerciale 8 000

B2. Active circulante in afara expl 0

Furnizori 12 000

Dat. Salariale 8 000

2. Datorii in afara exploatarii

Dat sociale + fiscale 4 000

3. Credite bancare curente 1 000

C. Cheltuieli in avans I Venituri inregistrate in avans 0

Functia de trezorerie 2 000

Activ circulant fin 2 000

Total utilizari (active brute) 65 000 Total resurse 65 000

FONDUL DE RULMENT NET GLOBAL

a) Pe baza partii superioare a bilantului functional :

FRNG (+/-) = RESURSE DURABILE – UTILIZARI STABILE BRUTE

FRNG (+/-)= 40 000 – 45 000 = -5000

=> FRNG negativ arata insuficienta resurselor durabile pentru finantarea utilizarilor stabile.

b) Pe baza partii inferioare a bilantului functional :

FRNG (+/-) = ACTIVE CIRCULANTE + CHELTUIELI IN AVANS – (DATORII <1AN + VENITURI INREGISTRATE IN AVANS)

FRNG (+/-) = (18 000 + 2000) + 0 - 25 000 = - 5000

=> FRNG (-) negativ arata insuficienta activelor circulante pentru acoperirea acestor obligatii.

NECESARUL DE FOND DE RULMENT TOTAL

NFR = UTILIZARI CICLICE – RESURSE CICLICE

NFR = 18 000 – 25 000 = - 7000

Fondul de rulment functional apare ca un surplus de resurse stabile, respectiv ca un necesar de fond de rulment total (NFRT) cu doua componente : de exploatare(NFRE) si din afara exploatarii (NFRAE)

NFRT = NFRE + NFRAE

NFRT = 18 000 – 25 000 = - 7000 < 0

TREZORERIA NETA (tn)

TN = FRNG – NFRT

TN= -5000 –(-7000) = - 5000 +7000=2000

Trezoreria neta este strans legata de operabile financiare pe termen scurt care sunt evidentiate in partea inferioara a bilantului functional si poate fi determinata si prin:

1. Fondul de rulment net global (FRNG) -5000

2. Necesarul de fond de rulment (NFRT) -7000

3. Trezoreria neta (TN) (1-2) 2000

4.Active circulante financiare (Trez activa) 2000

5. Credite bancare curente (Trezoreria pasiva) 0

6. Trezoreria neta (4-5) 2000

Trezoreria pozitiva (TN > 0) cand:

a) FRNG > NFRT sau b) Necesarul de trezorerie > Resursele de trezorerie

O trezorerie neta pozitiva reflecta asadar un excedent de trezorerie in raport cu obligatiile financiare pe termen scurt, ceea ce asigura intreprinderii posibilitatea de a face plasamente pe piata de capital.

24. Să se calculeze rezultatele intermediare în manieră anglo‐saxonă pentru întreprinderea care e caracterizată prin următoarele venituri şi cheltuieli:

Indicator u.m. Venituri din vânzarea mărfurilor 4000 Producția vândută 33000 Producția stocată 3000 Cheltuieli cu materii prime 11000 Costul mărfurilor vândute 2200 Cheltuieli salariale 12000 Cheltuieli cu amortizarea 2000 Cheltuieli cu chirii 500 Venituri din dobânzi 100

Cheltuieli cu dobânzi 1400 Impozit pe profit 1500

EBITD = rezultatul inainte de plata dobanzilor, impozitului pe profit si amortizarii EBIT = rezultatul inainte de plata dobanzilor, impozitului pe profit EBT = rezultat inainte de plata impozitului pe profit Cifra de afaceri (CA) = Venituri din vânzarea mărfurilor + Productia vândută + Productia stocată CA = 4000 + 33000 + 3000 = 40000 EBITD = CA- Ch exploatare = 40000 – 25700 = 14300 Ch exploatare = Cheltuieli cu materii prime + Costul mărfurilor vândute + Cheltuieli salariale + Cheltuieli cu chirii = 11000 + 2200 + 12000 + 500 = 25700 EBIT = EBITD - Cheltuieli cu amortizarea = 14300 – 2000 = -12300 EBT = EBIT - Cheltuieli cu dobânzi = - 12300 – 1400 = 10900

Pn = EBT- Impozit pe profit = 10900 – 1500 = 9400

34. Să se calculeze fluxul de numerar generat de întreprinderea A în exercițiul n+1 şi să se interpreteze fluxurile de numerar aferente activităților operaționale, financiare şi de investiții, cunoscându‐se următoarele informații din situațiile financiare:

Indicator N N+1 Imobilizări 2000 2100 Stocuri 300 350 Creanțe 400 430 Disponibilități 100 80 TOTAL ACTIV 2800 2960 Capitaluri proprii 1000 1100 Datorii financiare 600 650 Furnizori 700 800 Datorii salariale şi fiscale 450 400 Credite de trezorerie 50 10

Indicator u.m. Cifra de afaceri 1000 Cheltuieli materiale 300 Cheltuieli salariale 400 Cheltuieli fiscale şi sociale 50 Cheltuieli cu amortizarea 100 Cheltuieli cu dobânda 50 Impozit pe profit 25

Metoda indirecta

A. Fluxuri de numerar din activitatea de exploatare

Rezultatul înainte de impozit şi elemente extraordinare 100

+ Cheltuieli cu amortizarea 100

+ Cheltuiala cu dobanda 50

± Variatia stocurilor (50)

± Variatia creantelor (30)

± Variatia datoriilor din exploatare 100 ± Variatia datoriilor salariale (50) -Impozit pe profit (25) -------------------------------------------------------------------------------------------- Flux Net de trezorerie din Exploatare 195 Profit brut = Venituri - Cheltuieli

Profit brut =1000-300-400-50-100-50 = 100 Fluxurile de numerar generate de activitatile de exploatare sunt consecinta principalelor activitati generatoare de venituri ale intreprinderii. Marimea acestora reprezinta un indicator cheie de apreciere a capacitatii intreprinderii de a genera, prin exploatarea sa, suficiente lichiditati pentru alte activitati.

B. Fluxuri de numerar din activitatea de investitii

+Vânzările de imobilizări(necorporale, corporale, financiare) - Achiziţii de imobilizări(necorporale, corporale, financiare) (100) + Alte încasări extraordinare - Alte plăţi extraordinare

----------------------------------------------------------------------------------------------

Fluxurile de numerar generate de activitatile de investitii (100)

Fluxurile de numerar generate de activitatile de investitii ofera informatii privind modul in care intreprinderea isi asigura cresterea reflectand masura in care platile au fost efectuate pentru achizitia de active destinate sa genereze venituri si fluxuri de trezorerie in viitor.

C. Fluxurile de numerar din activitati de finantare + Creşterea creditelor pe termen lung şi scurt 50 - Rambursarea creditelor pe termen lung şi scurt (40) + Creşterea capitalului social - Retragerea capitalului social - Plăţi pentru dividende + Venituri financiare încasate(dobânzi, dividende) - Cheltuieli financiare plătite(dobânzi, dividende) +Subvenţii pentru investiţii primite +Alte încasări financiare -Alte plăţi financiare ------------------------------------------------------------------------------------------------

Fluxurile de numerar generate de activitatile de finantare 10

Fluxurile de numerar din activitati de finantare sunt generate de acele activitati care antreneaza schimbari in marimea si structura capitalurilor proprii si imprumutate ale intreprinderii si permit estimarea cererii viitoare de fluxuri de numerar din partea finantatorilor intreprinderii.

Fluxurile de numerar

Flux act exploatare 195

+ Flux act investitii (100)

+ Flux act financiara 10

+ Numerar şi echivalente de numerar la finele perioadei 80

- Numerar şi echivalente de numerar la începutul perioadei ( 100)

85

A > 0 Fluxul de numerar din activitati de exploatare trebuie sa fie pozitiv cu o valoare cat mai mare. Marimea indica performantele operationale ale intreprinderii. B < 0 Fluxul de numerar din activitati de investitii este negativ aceasta semnifica realizarea de investitii care poate fi acoperit pe seama fluxului de numerar pozitiv din activitati de finantare. C > 0 Fluxul de numerar din activitati de finantare este pozitiv aceasta indica apelul la surse de finantare externe pentru completarea celor generate de activitatea de exploatare 44. Se cunosc următoarele informații financiare referitoare la o societate comercială ce activează în domeniul industriei alimentare:

Indicator u.m. Imobilizări 3000 Stocuri 800 Creanțe 900 Disponibilități 200 Capitaluri proprii 2700 Datorii financiare 800 Furnizori 700 Datorii salariale 500 Datorii fiscale si sociale 150 Credite de trezorerie 50 Cifra de afaceri 2000

Să se calculeze şi să se interpreteze duratele de rotație ale elementelor dee activ şi pasiv circulant şi viteza de rotație a activului circulant net .

Viteza de rotaţie a stocurilor, oferă informaţii privind numărul de rotaţii ale stocurilor (sau numărul de zile în care bunurile sunt stocate în întreprindere) pe parcursul exerciţiului financiar

Durata de rotaţie a stocurilor = CA/stocuri = 2000/800=2.5

Sau

Numarul de zile de stocare = Stoc mediu/ CA X 360= 800/2000 x 360 = 144 zile

Durata de recuperare a creanţelor –clienţi evidenţiază eficacitatea întreprinderii în încasarea creanţelor sale şi se calculează astfel:

Durata de recuperare a creanţelor = (Total creanţe / cifra de afaceri) x 360 = 900/2000x360=162 zile

Durata de rotatie a creditelor furnizori arata termenul de plata a furnizorilor

= Sold mediu furnizori x 360 zile CA = 700 x 360 = 126 de zile 2.000

Datoriile catre furnizori sunt achitate in medie la 126 zile.

Durata de rotatie a datoriilor salariale = Datorii salariale x 360 zile CA

= 500 x 360

2.000

= 90 zile

Datoriile salariale sunt achitate in medie la 90 de zile.

Durata de rotatie a datoriilor fiscale si sociale = Datorii fiscale si sociale/CA x 360 zile

= 150/2.000 x 360 = 27 zile

Datoriile fiscale si sociale sunt achitate in medie la 27 de zile

Viteza de rotatie a activului circulant net este unul dintre indicatorii semnificativi care caracterizează eficienţa cu care sunt folosite activele circulante ale întreprinderii. Cu cât viteza de rotaţie este mai mare, cu atât volumul de active circulante necesare pentru obţinerea unei anumite producţii este mai mic sau producţia obţinută într-o anumită perioadă de timp cu acelaşi volum de active circulante este mai mare.

Evaluarea vitezei de rotatie a activului circulant net se realizeaza prin intermediul a doi indicatori care exprima numarul de rotatii sau durata unei rotatii (in zile, luni, ani)

Durata unei rotatii = Activ circulant net x 360 CA

= 800+900+200 x 360 2.000

= 342 zile

Numarul de rotatii = CA______ Activ circulant net

= 2.000/1.900 = 1 rotatie

Accelerarea vitezei de rotatie a activelor circulante se exprima prin cresterea numarului de rotatii sau prin reducerea duratei unei rotatii.

Categoria II – AUDIT 152. Societatea Alfa a evaluat în decembrie anul N-4 un ansamblu imobiliar achiziţionat în anul N-11 cu 400.000 lei (din care 80.000 lei pentru teren), amortizabil în 20 ani; cu această ocazie a eliminat amortismentele din valoarea contabilă. Valoarea de utilitate a ansamblului imobiliar a fost stabilită cu această ocazie la 450.000 lei (din care 150.000 lei terenul); durata de viaţă nu a fost modificată. La 1 iulie anul N, ansamblul imobiliar a fost vândut cu 500.000 lei. Care este diferenţa din reevaluare ce trebuia înregistrată de societate: a) 178.000 lei; b) 162.000 lei; c) 170.000 lei. 1. Reluând datele din întrebarea 152, care este suma amortizării în anul N: a) 12.500.000 lei; b) 16.000.000 lei; c) 8.000.000 lei. 2. Reluând datele din întrebarea 152, care este suma plusvalorii înregistrată cu ocazia vânzării? a) 137.500 lei; b) 284.000 lei; c) 315.500 lei. 3. În cadrul auditului efectuat asupra imobilizărilor necorporale aţi constatat că o imobilizare necorporală identificabilă intrată cu ocazia unei fuziuni a fost înregistrată la valoarea contabilă. Potrivit IAS 38 aceasta trebuia înregistrată: a) la costul său; b) la valoarea contabilă; c) la valoarea justă. 4. Exprimarea unei opinii motivate potrivit căreia situaţiile financiare au fost stabilite în toate aspectele lor semnificative, conform unei referinţe contabile identificate, constituie: a) obiectul unei misiuni de auditare a situaţiilor financiare; b) scopul fundamental al auditului bancar; c) definiţia auditului extern în general. 5. Auditorul poate fi făcut răspunzător de prevenirea non-respectului textelor legislative în cadrul băncii auditate? a) da; b) nu; c) da, numai în anumite cazuri. 6. În legătură cu rolul legislaţiei în vigoare în auditarea situaţiilor financiare ale unei bănci, responsabilităţile auditorului se referă la:

a) detectarea tuturor cazurilor de non-respect al legislaţiei generale şi bancare; b) activităţile auditorului legate de examinare, comunicare şi de întrerupere a misiunii; c) comunicarea tuturor cazurilor de non-respect al legislaţiei, către Banca Naţională.

CONTABILITATE

1. La SC MONDEX SA se hotaraste reducerea capitalului social cu 1.000 lei in vederea acoperirii unor pierderi reportate din exercitiile precedente. 1012 = 1171 1000 2. SC MEDA SA procura in anul 2003 o instalatie de dozare cu valoare de 2.400 lei si durata de folosinta de 6 ani. Amortizarea anuala este de 400 lei. La sfarsitul anului 2005 amortizarea inregistrata era de 1.200 lei. Totodata, are loc reevaluarea instalatiei care este estimata la 2.100 lei. achizitia instalatiei: 213 = 404 2.400 amortizarea anuala: 6811 = 2813 400 anularea amortizarii la sfarsitul anului 2005: 2813 = 213 1.200 reevaluarea valorii nete: 213 = 105 900 3. SC STIMIN SA achizitioneaza un utilaj in valoare de 4.000 lei, amortizabil liniar in 5 ani si care este subventionat de la bugetul de stat in suma de 1.600 lei. Contabilizarea subvenţiei de primit: 445 = 475 1.600 Încasarea subvenţiei pentru investiţii: 5121 = 445 1.600 Achiziţia utilajului: 2131 = 404 4.000 Amortizarea utilajului la sfârşitul primului an de funcţionare: 4.000 lei / 5 ani = 800 lei 6812 = 2813 800 Subvenţia pentru investiţii este reluată la venituri: 1600 lei / 5 ani = 320 lei 475 = 7584 320

4. SC MARA SRL constata cu ocazia inventarierii de sfarsit de an, un plus de aparate de control si reglare, in valoare de 2.400 lei. Amortizarea anuala este de 400 lei. Constatarea plusului la inventar 2132 = 4754 2400 Inregistrarea lunara a amortizarii: 6811 = 2813 33 5 . S.C. “ALFA” S.A. efectueaza cheltuieli cu infiintarea societatii, in valoare de 80 lei, astfel: taxa de inscriere la Registrul Comertului, achitata din contul de disponibil de la banca, in suma de 40 lei; factura nr. 101, primita de la o societate specializata, pentru cercetarea pietei, in suma de 30 lei; sume platite pentru publicitate TV, din casieria unitatii 10 lei. Cheltuielile de constituire se amortizeaza in 5 ani, cu o cota anuala de 16 lei, dupa care se scot din evidenta. Plata taxei de inscriere: 201 = 5121 40 Plata facturii: 201 = 401 30 Plata din casierie 201 = 5311 10 Amortizarea lunară a cheltuielilor de constituire: 6811 = 280 1,33 Scoaterea din evidenta a cheltuielilor de constituire: 280 = 201 80 6. La S.C. “OMEGA” S.A. se inregistreaza valoarea programelor informatice achizitionate astfel: - 360 lei achizitionate de la terti; - 240 lei creante in unitate; - 300 lei aduse ca aport la capitalul social al societatii. Programele informatice se amortizeaza in 3 ani, dupa care se scot din evidenta. înregistrarea achiziţionării programului informatic de la terţi: % = 404 360 208 302

4426 58 Înregistrarea programului informatic creat în unitate: 208 = 721 240 Înregistrarea programului informatic adus ca aport la capitalul social 2 0 8 = 4 5 6 3 0 0 Amortizarea lunară timp de 3 ani (842,52 lei /36luni = 23,40 lei lunar) 6811 = 2808 23,40 La finalul perioadei de 3 ani se scot din evidenţă: 2808 = 208 843

EXPERTIZA

1. Care sunt prevederile reglementărilor legale privind expertizele contabile judiciare şi extrajudiciare? Sediul reglementarilor legale privind expertizele contabile judiciare si extrajudiciare se afla in OG 65/1994, privind organizarea activitatii de expertiza contabila si a contabililor autorizati, cu modificarile ulterioare. Potrivit acestor reglementari legale, efectuarea de expertize contabile judiciare si extrajudiciare este dreptul exclusiv al expertilor contabili.Aceasta exclusivitate rezulta din art. 6 lit. d din OG 65/1994, care stipuleaza ca “….efectuarea de expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice sau juridice in conditiile prevazute de lege”. Potrivit art. 7 din OG 65/1994 “expertii contabili pot sa-si exercite profesia individual sau se pot constitui in societati comerciale potrivit legii”. Coroborand cele doua texte legale ale OG 65/1994, rezulta ca in toate cazurile expertizele contabile judiciare si extrajudiciare pot fi elaborate numai de catre profesionistii care au dobandit legal, in conditiile OG 65/1994 calitate de expert contabil. Aceste lucrari nu pot fi elaborate de catre contabilii autorizati si nici de catre alti profesionisti. 2. Care este sediul materiei reglementărilor profesionale privind expertiza contabilă? Sediul reglementarilor profesionale privind expertiza contabila se afla in: 1. Regulamentul de organizare si functionare a CECCAR, care la pct. 112 lit. e) stipuleaza ca expertii contabili, in exercitarea profesiei, pot efectua expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice sau juridice, cum ar fi: - expertize amiabile(la cerere) - expertize financiar contabile - arbitraje in cauze civile - expertize de gestiune 2. Standardul profesional nr. 35, impreuna cu Ghidul pentru aplicarea standardului profesional 35, care stipuleaza ca expertizele contabile pot fi efectuate numai de catre persoanele care au dobandit calitatea de expert contabil in conditiile legii, fiind inscribe, cu viza la zi, in Tabloul Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania(CECCAR). 3. Enumeraţi destinatarii expertizelor contabile? In primul rand instantele de judecata care au dispus proba cu expertiza contabila,(judecatorii, tribunale) organele de cercetare penala,(organele de politie, parchete) partile implicate in aceste dosare(persoane fizice in cauzele civile, persoane fizice/juridice in cauzele comerciale, institutiile statului(organele Ministerului de finante) in cauzele fiscale, iar in cazul expertizelor contabile extrajudiciare partea solicitanta care a incheiat contractul de prestari servicii cu expertul contabil. 4. Care este finalitatea expertizelor contabile?

Finalitatea expertizelor contabile este determinarea adevarului in spiritul legii. Caracteristica esenţială a expertizelor contabile judiciare şi extrajudiciare este că acestea au un scop definit în momentul solicitării şi acceptării lor de către experţi. Acest scop definit se concretizează în obiectivele, respectiv întrebările la care trebuie să răspundă expertul contabil. Scopul expertizelor contabile judiciare şi extrajudiciare mai este şi utilizarea acestora dar numai în contextul în care au fost solicitate. Întrucât expertul contabil îşi exprimă fundamentat răspunsul la fiecare obiectiv/întrebare stabilit(ă), înaintea efectuării expertizei contabile, aceste răspunsuri nu pot fi extrapolate (generalizate) nici în timp şi nici în spaţiu. Ele sunt specifice expertizei respective. O consecinţă a faptului că răspunsurile formulate de expertul contabil în expertizele judiciare şi extrajudiciare nu constituie opinii ci doar lămuriri, consultanţe de specialitate, expertizele contabile nu au ca finalitate (scop) publicitatea lor. Ele sunt cel mult transparente înfolosul celor care justifică un interes material şi/sau moral în consultarea şi utilizarea lor

LUCRARE SEMESTRIALA CECCAR

SAMOILA ALEXANDRA

STAGIAR AN I SEM II

FISCALITATE 1. Prezentaţi care este regimul pierderilor fiscale în cazul impozitului pe profit. Conform art. 26 din Codul Fiscal:

(1) Pierderea anuală, stabilită prin declaraţia de impozit pe profit, se recuperează din profiturile impozabile obţinute în următorii 5 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua în ordinea înregistrării acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale în vigoare din anul înregistrării acestora.

(2) Pierderea fiscală înregistrată de contribuabilii care îşi încetează existenţa ca efect al unei operațiuni de fuziune sau divizare se recuperează de către contribuabilii nou-înfiinţaţi ori de către cei care preiau patrimoniul societăţii absorbite sau divizate, după caz, proporțional cu activele şi pasivele transferate persoanelor juridice beneficiare, potrivit proiectului de fuziune/divizare. Pierderea fiscală înregistrată de contribuabilii care nu îşi încetează existenţa ca efect al unei operațiuni de desprindere a unei părţi din patrimoniul acestora, transferată ca întreg, se recuperează de acești contribuabili şi de cei care preiau parțial patrimoniul societăţii cedente, după caz, proporțional cu activele şi pasivele transferate persoanelor juridice beneficiare, potrivit proiectului de divizare, respectiv cu cele menținute de persoana juridică cedentă. (în vigoare de la 1 octombrie 2012)

(3) În cazul persoanelor juridice străine, prevederile alin. (1) se aplică luându-se în considerare numai veniturile şi cheltuielile atribuibile sediului permanent în România.

(4) Contribuabilii care au fost plătitori de impozit pe venit şi care anterior au realizat pierdere fiscală intră sub incidenţa prevederilor alin. (1), respectiv alin. (5), de la data la care au revenit la sistemul de impozitare reglementat de prezentul titlu. Această pierdere se recuperează pe perioada cuprinsă între data înregistrării pierderii fiscale şi limita celor 5 ani, respectiv 7 ani, după caz.

(5) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), pierderea fiscală anuală realizată începând cu anul 2009, stabilită prin declaraţia de impozit pe profit, se recuperează din profiturile impozabile obţinute în următorii 7 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua în ordinea înregistrării acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale în vigoare din anul înregistrării acestora.

2. Ce reprezintă din punctul de vedere al impozitului pe profit creditul fiscal extern? Conform art. 31 din Codul Fiscal: (1) Dacă o persoană juridică română obţine venituri dintr-un stat străin prin intermediul unui sediu permanent sau venituri supuse impozitului cu reţinere la sursă şi veniturile sunt impozitate atât în România cât şi în statul străin, atunci impozitul plătit către statul străin, fie direct, fie indirect prin reţinerea şi virarea de o altă persoană, se deduce din impozitul pe profit ce se determină potrivit prevederilor prezentului titlu.

(2) Deducerea pentru impozitele plătite către un stat străin într-un an fiscal nu poate depăşi impozitul pe profit, calculat prin aplicarea cotei de impozit pe profit prevăzute la art. 17 alin. (1)(16%) la profitulimpozabil obţinut în statul străin, determinat în conformitate cu regulile prevăzute în prezentul titlu sau la venitul obţinut din statul străin. (3) Impozitul plătit unui stat străin este dedus, numai dacă persoana juridică română prezintă documentaţia corespunzătoare, conform prevederilor legale, din care să rezulte faptul că impozitul a fost plătit statului străin. 3. Ce documente, registre, declaraţii se completează în cazul unei livrări intracomunitare de bunuri? In cazul unei livrari intracomunitare de bunuri expeditorul intocmeste : - Factura externa (INVOICE) - si Factura Fiscala la cursul BNR din ziua expedierii - Lista de coletaj (PACKING LIST) - Documentul de transport (CMR) Livrarile intracomunitare se declara in Declaratia 390 (VIES) pana la data de 25 a lunii pentru luna precedenta si in Decontul de TVA Declaratia 300. Incepand cu: 01.08.2010 toti operatorii care efectueaza achizitii si livrari intracomunitare au fost obligati sa se inscrie in Registrul Operatorilor Intracomunitari 4. Prezentaţi regimul TVA în cazul închirierilor de clădiri.

Conform Legii nr. 571/2003, operatiunile privind arendarea, concesionarea, inchirierea si leasingul de bunuri imobile sunt scutite de TVA, deci fara drept de deducere.

Exista si exceptii de la aceasta regula, cele mai importante referindu-se la domeniul hotelier: - operatiunile de cazare care sunt efectuate in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv inchirierea terenurilor amenajate pentru camping; - inchirierea de spatii sau locatii pentru parcarea autovehiculelor; - inchirierea utilajelor si a masinilor fixate definitiv in bunuri imobile; - inchirierea seifurilor.

In cazul in care agentul economic doreste totusi ca operatiunea sa fie taxata, exista posibilitate de a se opta pentru aplicarea TVA, prin depunerea la Administratia financiara a unei notificaru privind optiunea de taxare. Apoi, daca se doreste sa se renunte la inchirierea cu TVA, trebuie sa se depuna o alta notificare catre organul fiscal, prin care sa se opteze pentru eliminarea TVA.

Regimul de taxare aplicabil inchirierii unei cladiri se poate aplica fie unei cladiri, fie unei parti din cladire.

Persoanele neinregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, precum si cele nou-infiintate, daca opteaza pentru regimul de taxare a operatiunilor de inchiriere de bunuri imobile, trebuie sa solicite in prealabil inregistrarea ca platitori de taxa pe valoarea adaugata. Dupa dobandirea calitatii de platitor de taxa pe valoarea adaugata, vor notifica in scris organele fiscale competente asupra bunurilor imobile sau a partilor de bunuri imobile pentru care opteaza pentru regimul de taxare.