CADRUL LEGISLATIV NORMATIV SI STIDII DE CAZ PRIVIND BAZA DE IMPOZITARE PENTRU LIVRARILE DE BUNURI PE TERITORIUL TARII

Introducere

Taxa pe valoare adaugata (TVA ) este un Impozit indirect stabilit si perceput asupra valorii adaugate in fiecare stadiu al productiei si al distributiei bunurilor economice, oricare ar fi provenienta lor, din productie indigena sau din import. Prin stabilirea valorii adaugate se evita inregistrarile repetate ale consumurilor externe. Fiind un impozit de consum, cel care suporta aceasta sarcina fiscala este consumatorul final, rolul persoanei impozabile înregistrată in scopuri de TVA fiind cel de perceptor al taxei în contul Ministerului Finantelor. Pentru acest lucru persoana impozabila trebuie sa identifice, cu ajutorul legislatiei fiscale, care sunt operatiunile care intra in sfera de aplicare a taxei si sa determine baza de impozitare asupra careia se aplica cota.

Conform Codului Fiscal ( Legea 571/2003 cu modificarile si completerile ulterioare ), din punct de vedere al taxei sunt operaţiuni impozabile în România cele care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) operaţiunile care constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, în sfera taxei, efectuate cu plată; Condiţia referitoare la "plată" implică existenţa unei legături directe între operaţiune şi contrapartida obţinută. O operaţiune este impozabilă în condiţiile în care această operaţiune aduce un avantaj clientului, iar contrapartida obţinută, este aferentă avantajului primit, după cum urmează:

- condiţia referitoare la existenţa unui avantaj pentru un client este îndeplinită în cazul în care furnizorul de bunuri sau prestatorul de servicii se angajează să furnizeze bunuri şi/sau servicii determinabile persoanei ce efectuează plata sau, în absenţa plăţii, când operaţiunea a fost realizată pentru a permite stabilirea unui astfel de angajament. Această condiţie este compatibilă cu faptul că serviciile au fost colective, nu au fost măsurabile cu exactitate sau au făcut parte dintr-o obligaţie legală;

- condiţia existenţei unei legături între operaţiune şi contrapartida obţinută este îndeplinită chiar dacă preţul nu reflectă valoarea normală a operaţiunii, respectiv ia forma unor cotizaţii, bunuri sau servicii, reduceri de preţ, sau nu este plătit direct de beneficiar, ci de un terţ

b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi în România;

c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană impozabilă, acţionând ca atare;

d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte din una dintre activităţile economice ale producătorilor, comercianţilor sau prestatorilor de servicii, inclusiv activităţile extractive, agricole şi activităţile profesiilor libere sau asimilate acestora.

Potrivit prevederilor din Codul fiscal, operaţiunea nu este impozabilă în România dacă cel puţin una dintre condiţiile prevăzute la lit. a) - d) nu este îndeplinită.

In continuare vom analiza modul de determinare a bazei impozabile in cazul livrarilor de bunuri pe teritoriul tarii precum si a situatiilor speciale. Pentru aceasta trebuie mai inainte de toate sa stabilim ce intelegem prin livrare de bunuri.

Livrarea de bunuriConform art. 128 alin (1) din Codul Fiscal , este considerată livrare de bunuri transferul dreptului de a dispune de bunuri ca şi un proprietar.

In acest sens, preluarea de bunuri produse de către o persoană impozabilă pentru a fi folosite în cursul desfăşurării activităţii sale economice sau pentru continuarea acesteia nu se consideră ca fiind o livrare de bunuri.

Valorificarea produselor scoase din rezerva de mobilizare constituie livrare de bunuri în sensul art. 128 alin. (1) din Codul fiscal.

Se consideră că o persoană impozabilă, care acţionează în nume propriu, dar în contul altei persoane, în calitate de intermediar, într-o livrare de bunuri, a achiziţionat şi livrat bunurile respective ea însăşi, în condiţiile stabilite prin norme. Astfel, persoana impozabilă care acţionează în calitate de comisionar, primind facturi pe numele său de la comitentul vânzător sau, după caz, de la furnizor şi emiţând facturi pe numele său către comitentul cumpărător ori, după caz, către client, se consideră că acţionează în nume propriu, dar în contul comitentului. Comisionarul este considerat din punctul de vedere al taxei cumpărător şi revânzător al bunurilor, indiferent dacă acţionează în contul vânzătorului sau al cumpărătorului, respectiv se consideră că furnizorul ori, după caz, comitentul vânzător face o livrare de bunuri către comisionar şi, la rândul său, comisionarul face o altă livrare de bunuri către comitentul cumpărător sau, după caz, către client. Dacă, potrivit contractului, comisionarul acţionează în numele şi în contul comitentului ca mandatar, dar primeşte şi/sau emite facturi pe numele său, acest fapt îl transformă în cumpărător revânzător din punctul de vedere al taxei.

Bunurile constatate lipsă din gestiune nu sunt considerate livrări de bunuri, fiindu-le incidente alte prevederi fiscale.

Următoarele operaţiuni sunt considerate, de asemenea, livrări de bunuri :

a) predarea efectivă a bunurilor către o altă persoană, ca urmare a unui contract care prevede că plata se efectuează în rate sau a oricărui alt tip de contract care prevede că proprietatea este atribuită cel mai târziu în momentul plăţii ultimei sume scadente, cu excepţia contractelor de leasing;

b) transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor, în urma executării silite, numai dacă debitorul executat silit este o persoană impozabilă ;

c) trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile, în condiţiile prevăzute de legislaţia referitoare la proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, în schimbul unei despăgubiri.

Sunt asimilate livrărilor de bunuri efectuate cu plată următoarele operaţiuni:

a) preluarea de către o persoană impozabilă a bunurilor mobile achiziţionate sau produse de către aceasta pentru a fi utilizate în scopuri care nu au legătură cu activitatea economică desfăşurată, dacă taxa aferentă bunurilor respective sau părţilor lor componente a fost dedusă total sau parţial;

b) preluarea de către o persoană impozabilă a bunurilor mobile achiziţionate sau produse de către aceasta pentru a fi puse la dispoziţie altor persoane în mod gratuit, dacă taxa aferentă bunurilor respective sau părţilor lor componente a fost dedusă total sau parţial;

c) preluarea de către o persoană impozabilă de bunuri mobile corporale achiziţionate sau produse de către aceasta, altele decât bunurile de capital prevăzute la art. 149 alin. (1) lit. a), pentru a fi utilizate în scopul unor operaţiuni care nu dau drept integral de deducere, dacă taxa aferentă bunurilor respective a fost dedusă total sau parţial la data achiziţiei;

Orice distribuire de bunuri din activele unei persoane impozabile către asociaţii sau acţionarii săi, inclusiv o distribuire de bunuri legată de lichidarea sau de dizolvarea fără lichidare a persoanei impozabile, cu excepţia transferului prevăzut la alin. (7), constituie livrare de bunuri efectuată cu plată, dacă taxa aferentă bunurilor respective sau părţilor lor componente a fost dedusă total sau parţial.

În cazul a două sau mai multe transferuri succesive ale dreptului de proprietate asupra unui bun, fiecare transfer este considerat o livrare separată a bunului, chiar dacă bunul este transportat direct beneficiarului final.

Transferul tuturor activelor sau al unei părţi a acestora, efectuat cu ocazia transferului de active sau, după caz, şi de pasive, indiferent dacă este realizat ca urmare a vânzării sau ca urmare a unor operaţiuni precum divizarea, fuziunea ori ca aport în natură la capitalul unei societăţi, nu constituie livrare de bunuri dacă primitorul activelor este o persoană impozabilă. Primitorul activelor este considerat a fi succesorul cedentului în ceea ce priveşte ajustarea dreptului de deducere prevăzută de lege.

Nu constituie livrare de bunuri :

d) bunurile acordate gratuit din rezerva de stat ca ajutoare umanitare externe sau interne;

e) acordarea în mod gratuit de bunuri în scop de reclamă sau în scopul stimulării vânzărilor sau, mai general, în scopuri legate de desfăşurarea activităţii economice.

Se cuprind în categoria bunurilor acordate în mod gratuit în scopul stimulării vânzărilor bunurile care sunt produse de persoana impozabilă în vederea vânzării sau sunt comercializate în mod

obişnuit de către persoana impozabilă, acordate în mod gratuit clientului, numai în măsura în care sunt bunuri de acelaşi fel ca şi cele care sunt, au fost ori vor fi livrate clientului. Atunci când bunurile acordate gratuit în vederea stimulării vânzărilor nu sunt produse de persoana impozabilă şi/sau nu sunt bunuri comercializate în mod obişnuit de persoana impozabilă şi/sau nu sunt de acelaşi fel ca şi cele care sunt ori au fost livrate clientului, acordarea gratuită a acestora nu va fi considerată livrare de bunuri dacă:

- se poate face dovada obiectivă a faptului că acestea pot fi utilizate de către client în legătură cu bunurile pe care le-a achiziţionat de la respectiva persoană impozabilă; sau

-bunurile sunt furnizate către consumatorul final şi valoarea bunurilor acordate gratuit este mai mică decât valoarea bunurilor/serviciilor furnizate acestuia;

Bunurile acordate în scop de reclamă cuprind, fără a se limita la acestea, bunurile oferite în mod gratuit ca mostre în cadrul campaniilor promoţionale, pentru încercarea produselor, pentru demonstraţii la punctele de vânzare;

Bunurile acordate în mod gratuit pentru scopuri legate de desfăşurarea activităţii economice a persoanei impozabile cuprind bunurile oferite cu titlu gratuit, altele decât cele de mai sus, pentru care persoana impozabilă poate face dovada că sunt strâns legate de desfăşurarea activităţii sale economice. În această categorie se cuprind, fără a se limita la acestea, bunurile pe care persoana impozabilă le acordă gratuit angajaţilor săi şi care sunt legate de desfăşurarea în condiţii optime a activităţii economice, cum sunt, de exemplu: masa caldă pentru mineri, echipamentul de protecţie şi uniformele de lucru, pentru contravaloarea care nu este suportată de angajaţi, materiale igienico-sanitare în vederea prevenirii îmbolnăvirilor. Nu se încadrează în această categorie orice gratuităţi acordate propriilor angajaţi sau altor persoane, dacă nu există nicio legătură cu desfăşurarea în condiţii optime a activităţii economice, cum sunt: cotele gratuite de energie electrică acordate persoanelor pensionate din sectorul energiei electrice, abonamentele de transport acordate gratuit pentru diverse categorii de persoane şi altele de aceeaşi natură.

f) acordarea de bunuri de mică valoare, în mod gratuit, în cadrul acţiunilor de sponsorizare, de mecenat, de protocol/reprezentare, în condiţiile in care valoarea fiecărui cadou oferit este mai mică sau egală cu plafonul de 100 lei, exclusiv TVA. Cadoul cuprinde unul sau mai multe bunuri oferite gratuit. În situaţia în care persoana impozabilă a oferit şi cadouri care depăşesc individual plafonul de 100 lei, exclusiv TVA, însumează valoarea depăşirilor de plafon aferente unei perioade fiscale, care constituie livrare de bunuri cu plată, şi colectează taxa, dacă taxa aferentă bunurilor respective este deductibilă total sau parţial. Se consideră că livrarea de bunuri are loc în ultima zi lucrătoare a perioadei fiscale în care au fost acordate bunurile gratuit şi a fost depăşit plafonul. Baza impozabilă, respectiv valoarea depăşirilor de plafon, şi taxa colectată aferentă se înscriu într-o autofactura care se include în decontul întocmit pentru perioada fiscală în care persoana impozabilă a acordat bunurile gratuit în cadrul acţiunilor de protocol şi a depăşit plafonul.

Bunurile acordate gratuit în cadrul acţiunilor de sponsorizare sau mecenat nu sunt considerate livrări de bunuri dacă valoarea totală în cursul unui an calendaristic se încadrează în limita a 3 la mie din cifra de afaceri constituită din operaţiuni taxabile, scutite cu sau fără drept de deducere, precum şi din operaţiuni pentru care locul livrării/prestării este considerat a fi în străinătate. Încadrarea în plafon se determină pe baza datelor raportate prin deconturile de taxă depuse pentru un an calendaristic. Nu se iau în calcul pentru încadrarea în aceste plafoane sponsorizările şi acţiunile de mecenat, acordate în numerar, şi nici bunurile pentru care taxa nu a fost dedusă. Depăşirea plafoanelor constituie livrare de bunuri cu plată, respectiv se colectează taxa. Taxa colectată aferentă depăşirii se include în decontul întocmit pentru ultima perioadă fiscală a anului respectiv.

Potrivit normelor de aplicare a Codului Fiscal, furnizarea de programe informatice software standard pe dischetă sau pe un alt purtător de date, însoţită de licenţă obişnuită care interzice copierea şi distribuirea acestora şi care permite doar instalarea lor, constituie livrare de bunuri. Programele informatice software standard reprezintă orice software produs ca un bun de folosinţă generală care conţine date preînregistrate, este comercializat ca atare şi, după instalare şi eventual o perioadă scurtă de training, poate fi utilizat în mod independent de către clienţi în formatul standard pentru aceleaşi aplicaţii şi funcţii.

Procesarea fotografiilor digitale constituie livrare de bunuri, în măsura în care se limitează la reproducerea fotografiilor pe suporturi, dreptul de a dispune de acestea fiind transferat de la procesator la clientul care a comandat copiile după original.

Baza de impozitare pentru livrări de bunuri efectuate în interiorul ţării

Baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată este constituită din:

a) din tot ceea ce constituie contrapartida obţinută sau care urmează a fi obţinută de furnizor ori prestator din partea cumpărătorului, beneficiarului sau a unui terţ, inclusiv subvenţiile direct legate de preţul acestor operaţiuni;

b) compensaţia aferentă trecerii in domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile in schimbul unei despagubiri;

c) preţul de cumpărare al bunurilor respective sau al unor bunuri similare ori, în absenţa unor astfel de preţuri de cumpărare, preţul de cost, stabilit la data livrării, pentru:

preluarea bunurilor mobile achizitionate sau produse pentru a fi utilizate in scopuri care nu au legatura cu activitatea economica desfasurata, in cazul in care taxa aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa integral sau partial;

preluarea bunurilor mobile achizitionate sau produse pentru a fi puse la dispozitia altor persoane in mod gratuit, daca taxa aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa integral sau partial;

preluarea bunurilor mobile corporale achizitionate sau produse altele decat bunurile de capital , pentru a fi utilizate in scopul unor operatiuni care nu dau drept integral de deducere, daca taxa aferenta bunurilor respective a fost dedusa integral sau partial la data achizitiei;

bunurile constatate lipsa din gestiune, exceptandu-se bunurie distruse de calamităţi naturale sau ca urmare a unor cauze de forţă majoră, bunurile pierdute ori furate, dovedite legal ,bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, precum şi activele corporale fixe casate, si perisabilităţilor, în limitele prevăzute prin lege;

distribuirea de bunuri din activele persoanei impozabile catre asociatii/actionarii sai, inclusiv o distribuirea legata de lichidarea sau de dizolvarea fara lichidare a persoanei impozabile, daca taxa aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial.

d) pentru livrarea de bunuri pentru care beneficiarul este o persoană afiliată furnizorului, baza de impozitare este considerată valoarea de piaţă în următoarele situaţii:

atunci când contrapartida este mai mică decât valoarea de piaţă, iar beneficiarul livrării sau al prestării nu are drept complet de deducere

atunci când contrapartida este mai mică decât valoarea de piaţă, iar furnizorul sau prestatorul nu are un drept complet de deducere si livrarea sau prestarea este scutită conform art. 141;

atunci când contrapartida este mai mare decât valoarea de piaţă, iar furnizorul sau prestatorul nu are drept complet de deducere

Valoare de piaţă înseamnă suma totală pe care, pentru obţinerea bunurilor în cauză la momentul respectiv, un client aflat în aceeaşi etapă de comercializare la care are loc livrarea de bunuri ar trebui să o plătească în condiţii de concurenţă loială unui furnizor independent de pe teritoriul statului membru în care livrarea sau prestarea este supusă taxei. Atunci când nu poate fi stabilită o livrare de bunuri sau comparabilă, valoare de piaţă înseamnă o sumă care nu este mai mică decât preţul de cumpărare al bunurilor sau al unor bunuri similare ori, în absenţa unui preţ de cumpărare, preţul de cost, stabilit la momentul livrării. La stabilirea preţului de piaţă al tranzacţiilor între persoane afiliate se foloseşte cea mai adecvată dintre următoarele metode:

metoda comparării preţurilor, prin care preţul de piaţă se stabileşte pe baza preţurilor plătite altor persoane care vând bunuri sau servicii comparabile către persoane independente;

metoda cost-plus, prin care preţul de piaţă se stabileşte pe baza costurilor bunului sau serviciului asigurat prin tranzacţie, majorat cu marja de profit corespunzătoare;

metoda preţului de revânzare, prin care preţul de piaţă se stabileşte pe baza preţului de revânzare al bunului sau serviciului vândut unei persoane independente, diminuat cu cheltuiala cu vânzarea, alte cheltuieli ale contribuabilului şi o marjă de profit;

orice altă metodă recunoscută în liniile directoare privind preţurile de transfer emise de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.

Baza de impozitare cuprinde următoarele:

a) impozitele şi taxele, dacă prin lege nu se prevede altfel, cu excepţia taxei pe valoarea adăugată;

b) cheltuielile accesorii, cum sunt: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport şi asigurare, solicitate de către furnizor cumpărătorului sau beneficiarului. Cheltuielile facturate de furnizorul de bunuri cumpărătorului, care fac obiectul unui contract separat şi care sunt legate de livrările de bunuri , se consideră cheltuieli accesorii.

Subvenţiile primite de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul comunitar sau de la bugetul asigurărilor sociale de stat, legate direct de preţul bunurilor livrate, se includ în baza de impozitare. Exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată pentru aceste subvenţii intervine la data încasării lor de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul comunitar sau de la bugetul asigurărilor sociale de stat. Se consideră că subvenţia este legată direct de preţ dacă se îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

subvenţia este concret determinabilă în preţul bunurilor, respectiv este stabilită pe unitatea de măsură a bunurilor livrate, în sume absolute sau procentual;

cumpărătorii trebuie să beneficieze de subvenţia acordată furnizorului, în sensul că preţul bunurilor achiziţionate de aceştia trebuie să fie mai mic decât preţul la care aceleaşi produse s-ar vinde în absenţa subvenţiei.

Subventiile care nu indeplinesc aceste conditii, respectiv subvenţiile care sunt acordate pentru atingerea unor parametri de calitate, subvenţiile acordate pentru acoperirea unor cheltuieli sau alte situaţii similare, nu se cuprind în baza de impozitare a taxei .

Baza de impozitare pentru uniformele de serviciu, echipamentul de lucru şi/sau de protecţie acordat angajaţilor este constituită din contravaloarea care este suportată de angajaţi. Dacă echipamentul de lucru şi/sau de protecţie este acordat gratuit angajaţilor, operaţiunea nu constituie livrare de bunuri. Pentru partea din contravaloarea uniformelor de serviciu, echipamentelor de lucru şi/sau de protecţie acordat angajaţilor, care este suportată de angajator, acesta îşi păstrează dreptul de deducere.

Studiu de caz

Societatea Marca Plast SRL achiziţionează 50 de salopete pentru salariaţii care lucrează în secţiile de producţie. Costul unitar de achiziţie este de 100 lei, TVA 24%. Conducerea societatii a decis ca angajatii sa suporte 30% din valoarea echipamentelor distribuite acestora.

achiziţia salopetelor de la furnizor:

5.000 lei

1.200 lei

303Materiale de natura obiectelor

de inventar4426

TVA deductibila

= 401Furnizori

6.200 lei

darea in folosinta a salopetelor

5.000 lei 603 Cheltuieli privind materialele

de natura obiectelor de inventar

= 303Materiale de natura obiectelor

de inventar

5.000 lei

partea suportata de salariati din contravaloarea salopetelor constituie livrare de bunuri si deci se emite factura pentru colectarea TVA

Baza de impozitare: 5.000 lei x 30%=1.500 lei

TVA: 1.500 lei x 24%=360 lei

1.860 lei 461Debitori diversi

= 7588 Alte venituri din exploatare

4427 TVA colectată

1.500 lei

360 lei

Baza de impozitare pentru active corporale fixe care constituie livrare de bunuri conform art. 128 alin. (4) şi (5) din Codul fiscal este constituită din valoarea de înregistrare în contabilitate diminuată cu amortizarea contabilă. Dacă activele corporale fixe sunt complet amortizate, baza de impozitare este zero.

Orice cheltuieli cu impozitele şi taxele datorate de o persoană impozabilă în legătură cu o livrare de bunuri, dacă nu sunt incluse în preţul bunurilor livrate, ci sunt recuperate de la clienţi prin refacturare, se cuprind în baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată, potrivit prevederilor art. 137 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal. De exemplu, ecotaxa datorată potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, chiar dacă nu este cuprinsă în preţul bunurilor livrate, ci este facturată separat, se cuprinde în baza impozabilă.

Orice cheltuieli accesorii efectuate de persoana care realizează o livrare de bunuri se includ în baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată, chiar dacă fac obiectul unui contract separat.

Cheltuielile accesorii nu reprezintă o tranzacţie separată, ci sunt parte componentă a livrării de care sunt legate, urmând aceleaşi reguli referitoare, printre altele, la locul livrării, cotele, scutirile ca şi livrarea de care sunt legate. Furnizorul nu poate aplica structura de comisionar pentru a refactura cheltuieli accesorii şi nici pentru a refactura cheltuieli cu impozite şi taxe .

Baza de impozitare nu cuprinde următoarele:

a) rabaturile, remizele, risturnele, sconturile şi alte reduceri de preţ, dacă sunt acordate de furnizor direct în beneficiul clientului la momentul livrării şi nu constituie, în fapt, remunerarea unui serviciu sau unei livrări. De exemplu, un furnizor livrează bunuri şi, potrivit înţelegerii dintre părţi, furnizorul va acoperi orice cheltuieli cu eventuale remedieri sau reparaţii ale bunurilor livrate în condiţiile în care aceste operaţiuni sunt realizate de către client. Furnizorul nu va putea considera că sumele necesare acoperirii acestor cheltuieli sunt considerate reduceri de preţ, acestea fiind în fapt remunerarea unui serviciu prestat de către client în contul său. În cazul reducerilor de preţ acordate consumatorului final pe bază de cupoane valorice de către producătorii/distribuitorii de bunuri în cadrul unor campanii promoţionale, se consideră că aceste reduceri sunt acordate şi în beneficiul comercianţilor care au acceptat aceste cupoane valorice de la consumatorii finali, chiar dacă în circuitul acestor bunuri de la producători/distribuitori la comercianţi s-au interpus unul sau mai mulţi intermediari cumpărători-revânzători. Cupoanele valorice trebuie să conţină minimum următoarele elemente:

numele producătorului/distribuitorului care acordă reducerea de preţ în scopuri promoţionale;

produsul pentru care se face promoţia; valoarea reducerii acordate, în sumă globală, care conţine şi taxa pe valoarea adăugată

aferentă reducerii, fără a fi menţionată distinct în cupon; termenul de valabilitate a cuponului; menţiunea potrivit căreia cupoanele pot fi utilizate numai în magazinele agreate în

desfăşurarea promoţiei în cauză; instrucţiunile privind utilizarea acestor cupoane; denumirea societăţii specializate în administrarea cupoanelor valorice, dacă este cazul.

Studiu de caz

Societatea Alfa achiziţionează de la un operator de servicii telefonice un telefon mobil la costul de 1.500 lei, TVA 24%. Acesta decide să îşi utilizeze punctele de loialitate disponibile care reprezintă echivalentul sumei de 500 lei.

În acest caz este vorba de o achiziţie a unui bun pentru care s-a primit o reducere comercială la data achiziţiei. Astfel, costul de achiziţie al telefonuluimobil , respectiv baza de impozitare , va fi diminuata corespunzător. În cazul de faţă, avem de-a face cu o remiză, deoarece se consideră că entitatea Alfa are un statut preferenţial acumulând de-a lungul timpului aceste puncte de loialitate.

Baza de impozitare: 1.500 lei- 500 lei = 1.000 lei

TVA: 1.000 lei x 24% = 240 lei

Achizitia telefonului mobil

1.000 lei

240 lei

303Materiale de natura obiectelor

de inventar4426

TVA deductibila

= 401Furnizori

1.240 lei

b) sumele reprezentând daune-interese, stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, penalizările şi orice alte sume solicitate pentru neîndeplinirea totală sau parţială a obligaţiilor contractuale, dacă sunt percepute peste preţurile şi/sau tarifele negociate;

c) dobânzile, percepute după data livrării, pentru plăţi cu întârziere;

d) valoarea ambalajelor care circulă între furnizorii de marfă şi clienţi, prin schimb, fără facturare, chiar dacă beneficiarii nu deţin cantităţile de ambalaje necesare efectuării schimbului şi achită o garanţie bănească în schimbul ambalajelor primite. Pentru vânzările efectuate prin unităţi care au obligaţia utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale, suma garanţiei băneşti încasate pentru ambalaje se evidenţiază distinct pe bonurile fiscale, fără taxă. Restituirea garanţiilor băneşti nu se reflectă în documente fiscale. Persoanele care au primit ambalaje în schimbul unei garanţii băneşti au obligaţia să comunice periodic furnizorului de ambalaje, dar nu mai târziu de termenul legal pentru efectuarea inventarierii anuale, cantităţile de ambalaje scoase din evidenţă ca urmare a distrugerii, uzurii, lipsurilor sau altor cauze de aceeaşi natură. În termen de 5 zile lucrătoare de la data comunicării, furnizorii de ambalaje sunt obligaţi să factureze cu taxă cantităţile de ambalaje respective. Dacă garanţiile sunt primite de la persoane fizice de către proprietarul ambalajelor, pe baza evidenţei vechimii garanţiilor primite şi nerestituite se va colecta taxa pentru ambalajele pentru care s-au încasat garanţii mai vechi de un an calendaristic.

Studiu de caz

e) sumele achitate de o persoană impozabilă în numele şi în contul altei persoane şi care apoi se decontează acesteia, inclusiv atunci când locatorul asigură el însuşi bunul care face obiectul unui contract de leasing şi refacturează locatarului costul exact al asigurării, precum şi sumele încasate de o persoană impozabilă în numele şi în contul unei alte persoane.

Costul asigurării nu reprezintă o cheltuială accesorie serviciului de leasing în sensul, nefiind inclus în baza de impozitare a serviciului de leasing. Refacturarea de către locator a costului exact al asigurării reprezintă o operaţiune de asigurare scutită de TVA, distinctă şi independentă de operaţiunea de leasing.

Astfel, sumele achitate de o persoană impozabilă în numele şi în contul altei persoane impozabile reprezintă sumele achitate de o persoană impozabilă pentru facturi emise de diverşi furnizori pe numele altei persoane şi care apoi sunt recuperate de cel care le achită de la beneficiar. Persoana care achită sume în numele şi în contul altei persoane nu primeşte facturi pe numele său şi nici nu emite facturi pe numele său. Pentru recuperarea sumelor achitate în numele şi în contul altei persoane se poate emite, în mod opţional, o factură de decontare de către persoana impozabilă care a achitat respectivele facturi. În situaţia în care părţile convin să îşi deconteze sumele achitate pe baza facturii de decontare, taxa nu va fi menţionată distinct, fiind inclusă în totalul sumei de recuperat. Factura de decontare se transmite beneficiarului însoţită de factura achitată în numele său. Persoana care a achitat facturile în numele altei persoane nu exercită dreptul de deducere pentru sumele achitate, nu colectează taxa pe baza facturii de decontare şi nu înregistrează aceste sume în conturile de cheltuieli, respectiv de venituri. Beneficiarul ale cărui facturi au fost achitate de altă persoană îşi va deduce în condiţiile legii taxa pe baza facturii care a fost emisă pe numele său de furnizori, factura de decontare fiind doar un document care se anexează la factura achitată. Acestea cuprind operaţiuni precum:

cotizaţii, onorarii, redevenţe, taxe sau alte plăţi încasate în contul unei instituţii publice, dacă pentru acestea instituţia publică nu este persoană impozabilă în sensul art. 127 din Codul fiscal. În această categorie se cuprind, printre altele, şi taxa pentru serviciile de reclamă şi publicitate prevăzută la art. 270 din Codul fiscal, taxa hotelieră prevăzută la art. 278 din Codul fiscal, contribuţia la Fondul cinematografic prevăzută la art. 13 lit. d) din Ordonanţa Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 328/2006, cu modificările şi completările ulterioare, taxa asupra activităţilor dăunătoare sănătăţii, prevăzută la art. 363 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare;

sume încasate în contul altei persoane, dacă factura este emisă de această altă persoană către un terţ. Pentru decontarea sumelor încasate de la terţ cu persoana care a emis factura, conform înţelegerii dintre părţi, pot fi întocmite facturi de decontare.

În cazul în care se refacturează cheltuieli efectuate pentru altă persoană, respectiv atunci când o persoană impozabilă primeşte o factură sau alt document pe numele său pentru livrări de bunuri efectuate în beneficiul altei persoane şi refacturează contravaloarea respectivelor livrări, se aplică structura de comisionar. Persoana care refacturează cheltuieli nu este obligată să aibă înscrisă în obiectul de activitate realizarea livrărilor pe care le refacturează. Spre deosebire de situaţia prezentată la puntul e) în cazul structurii de comisionar persoana impozabilă are dreptul la

deducerea taxei aferente achiziţiilor de bunuri care vor fi refacturate, în condiţiile legii, şi are obligaţia de a colecta taxa pe valoarea adăugată pentru operaţiunile taxabile. În cazul sumelor încasate de persoana impozabilă în contul altei persoane, dacă persoana impozabilă acţionează în nume propriu, respectiv emite facturi sau alte documente către clienţi şi primeşte facturi sau alte documente pe numele său de la persoana în numele căreia încasează sumele, se aplică structura de comisionar, chiar dacă nu există un contract de comision între părţi.

Ajustarea bazei de impozitare

Baza de impozitare se reduce în următoarele situaţii:

a) în cazul desfiinţării totale sau parţiale a contractului pentru livrarea de bunuri sau prestarea de servicii, înainte de efectuarea acestora, dar pentru care au fost emise facturi în avans;

În acest scop furnizorii trebuie să emită facturi cu valorile înscrise cu semnul minus când baza de impozitare se reduce sau, după caz, fără semnul minus, dacă baza de impozitare se majorează, care vor fi transmise şi beneficiarului, indifierent daca taxa este exigibila sau nu, pentru persoanele impozabile care aplica sistemul TVA la incasare.

b) în cazul refuzurilor totale sau parţiale privind cantitatea, calitatea ori preţurile bunurilor livrate sau ale serviciilor prestate, precum şi în cazul desfiinţării totale ori parţiale a contractului pentru livrarea în cauză ca urmare a unui acord scris între părţi sau ca urmare a unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile sau în urma unui arbitraj;

Daca are loc si restituirea bunurilor deja livrate, nu se consideră că are loc o nouă livrare de la cumpărător către vânzătorul iniţial.

Studiu de caz

La data de 05 septembrie 2013, societatea Kappa SRL vinde Societatii Beta SRL produse alimentare la preţul de vânzare de 10.000 lei, TVA 24%. De asemenea, la 06 decembrie, Kappa SRL vinde bunuri din producţia proprie entităţii Beta SRL la preţul de vânzare de 20.000 lei, TVA 24%. La data de 28 decembrie, entitatea Beta SRL returneaza 20% din bunurile achiziţionate.

05.09.2013 Vanzare produse alimentare

12.400 lei 4111Clienti

= 707Venituri din vanzarea

marfurilor4427

Tva colectata

10.000 lei

2.400 lei

06.12.2013 Vanzare produse productie proprie

24.800 lei 4111Clienti

= 701Venituri din vanzarea

produselor finite4427

Tva colectata

20.000 lei

4.800 lei

28.12.2013 odata cu returnarea produselor se ajusteaza baza de impozitare si taxa colectata prin emiterea unei facturi de returBaza de impozitare se ajusteaza cu: (20.000 lei x 20%)+(10.000 x 20%) = 6.000 leiTVA : 6.000 x 24% = 1.440 lei

-7.440 lei 4111Clienti

= 701Venituri din vanzarea

produselor finite707

Venituri din vanzarea marfurilor

4427Tva colectata

-2.000 lei

-4.000 lei

-1.440 lei

c) în cazul în care rabaturile, remizele, risturnele şi celelalte reduceri de preţ sunt acordate după livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor;

Studiu de caz

Societatea Alfa, care aplică sistemul TVA la încasare, emite către beneficiarul Beta o factură pentru o livrare de bunuri la data de 10 februarie 2014, în valoare de 10.000 lei plus TVA 2.400 lei, total factură 12.400 lei. La data de 20 martie 2014 încasează suma de 8.000 lei de la beneficiarul său. În data de 25 martie 2014, societatea Alfa acordă o reducere de preţ beneficiarului Beta de 20% din contravaloarea bunurilor livrate.

Emiterea facturii de catre societatea Alfa

12.400 lei 4111Clienti

= 707Venituri din vanzarea

marfurilor4428

Tva neexigibila

10.000 lei

2.400 lei

Incasarea partiala si exigibilitatea taxeiTVA exigibila :8.000 lei x 24/124= 1.548 lei

8.000 lei

1.548 lei

5121Conturi la banci in lei

4428TVA neexigibila

=

=

4111Clienti4427

TVA colectata

8.000 lei

1.548 lei

Acordarea reducerii de pret. Societatea Alfa emite o factură în care înscrie cu semnul minus baza de impozitare şi TVA aferentă, respectiv :Baza de impozitare: 10.000 lei x 20 % = 2.000 leiTVA : 2.000 lei x 24%= 480 lei.Conform prevederilor art. 134^2 alin. (10) din Codul fiscal, în luna martie 2014, societatea Alfa va diminua TVA neexigibilă în cuantum de 852 lei cu suma de 480 lei.

2.000 lei

-480 lei

709Reduceri comerciale acordate

4111Clienti

=

=

4111Clienti4428

Tva neexigibila

2.000 lei

-480 lei

d) în cazul în care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate încasa din cauza falimentului beneficiarului. Ajustarea este permisă începând cu data pronunţării hotărârii judecătoreşti de închidere a procedurii prevăzute de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, hotărâre rămasă definitivă şi irevocabilă;

Studiu de caz:

La data de 10 februarie 2010, societatea Martina SRL a vândut societăţii Carina SRL mărfuri la preţul de vânzare de 20.000 lei, TVA 19%, scadenţa fixată fiind de 30 de zile. La 01.03.2010 Carina SRL achita partial factura , virand in contul Martina SRL suma de 10.000 lei. Până la sfârşitul exerciţiului financiar creanţa nu a fost încasată in totalitate, însă la data de 28 noiembrie 2010 a început procedura de deschidere a falimentului, pe baza unei hotărâri judecătoreşti. La data de 04 martie 2013, procedura de faliment a societăţii Carina SRL a fost închisă pe baza hotărârii judecătoreşti. La data de 01.07.2010 cota tva s-a majorat la 24%.

Vanzarea marfurilor catre Carina SRL

23.800 lei 4111Clienti

= 707Venituri din vanzarea

marfurilor4427

Tva colectata

20.000 lei

3.800 lei

Incasarea partiala a creantei

10.000 lei 5121Conturi la banci in lei

= 4111Clienti

10.000 lei

Constituirea unei ajustări pentru deprecierea creanţei în momentul declarării procedurii de deschidere a falimentului, pe baza hotărârii judecătoreşti si trecerea creantei in clienti incerti

13.800 lei

13.800 lei

4118 Clienti incerti sau in litigiu

6814Cheltuieli de exploatare

privind ajustarile pt.deprecierea creantelor

=

=

4111Clienti

491Ajustari pt. Deprecierea

activelor circulante

13.800 lei

13.800 lei

Odata cu inchiderea procedurii de faliment conform hotararii judecatoresti se anuleaza ajustarea pentru deprecierea creantei si se scoate din activ creanta neincasata. Totodata se procedeaza si la ajustarea bazei de impozitare TVA. Acest lucru se face prin emiterea unei facturi cu valorile inscrise cu semnul minus, dar care nu va fi transmisa catre clientul ipotriva caruia a fost declarat starea de faliment. Ajustarea bazei de impozitare se face la cota de TVA în vigoare la data faptului generator. Acest aspect este reglementat prin art 134^2, alin 3 din Codul fiscal conform căruia TVA este exigibilă la data la care intervine oricare dintre evenimentele care au condus la ajustarea TVA. Regimul de impozitare şi cotele aplicabile sunt cele în vigoare la data operaţiunii de bază care a generat astfel de evenimente. Astfel, dacă facturile care au stat la baza creanţelor neîncasate au fost emise înainte de 01.07.2010, cota TVA aplicabilă pentru efectuarea ajustării este de 19%. Reducerea bazei de impozitare se efectuează la nivelul sumei neîncasate înregistrate în soldul debitor al contului 4111 sau al contului 4118 existent la data începerii formalităţilor de declarare în stare de faliment a clientului.

Baza de impozitare va fi ajustata cu: 13.800 lei x 100/ 119 = 11.597 lei

Tva de ajustat: 11.597 lei x 19% = 2.203 lei

11.597 lei

-2.203 lei

13.800 lei

654Pierderi din creante si debitori

diversi4118

Clienti incerti sau in litigiu

491Ajustari pt. Deprecierea

activelor circulante

=

=

=

4118 Clienti incerti sau in litigiu

4427Tva colectata

7814Venituri de exploatare privind

ajustarile pt.deprecierea creantelor

11.597 lei

-2.203 lei

13.800 lei

Ajustarea bazei de impozitare se raportează prin decontul de TVA 300 la rândul 15 „Regularizări taxă colectată”. Deoarece clientul declarat în stare de faliment este radiat de la Registrul Comerţului, facturile emise prin ajustarea bazei de impozitare nu se mai raportează prin formularul 394.

e) în cazul în care cumpărătorii returnează ambalajele în care s-a expediat marfa, pentru ambalajele care circulă prin facturare.

Reducerile de preţ acordate de producătorii/distribuitorii de bunuri pe bază de cupoane valorice în cadrul unor campanii promoţionale se reflectă în facturi astfel:

- facturile de reducere se întocmesc direct de către producătorii/distribuitorii de bunuri pe numele comercianţilor care au acceptat cupoanele valorice de la consumatorii finali, chiar dacă iniţial facturile de livrare a bunurilor pentru care se acordă aceste reduceri de preţ au fost emise de producători/distribuitori către diverşi intermediari cumpărători-revânzători. La rubrica "Cumpărător" se înscriu datele de identificare ale cumpărătorului care a acceptat cupoanele valorice de la consumatorii finali;

- în cazul în care producătorii/distribuitorii de bunuri încheie contracte cu societăţi specializate în administrarea cupoanelor valorice, producătorii/distribuitorii emit o singură factură cu semnul minus pentru valoarea reducerilor de preţ acordate în cursul unei luni şi a taxei pe valoarea adăugată aferente. Anexa la aceste facturi trebuie să conţină informaţii din care să rezulte valoarea reducerilor de preţ acordate de un producător/distribuitor pentru fiecare comerciant, pe categorii de bunuri. La rubrica "Cumpărător" se vor înscrie datele de identificare ale societăţii specializate în administrarea cupoanelor valorice. Societăţile specializate în administrarea cupoanelor valorice vor emite către fiecare comerciant o singură factură cu semnul minus pentru toate bunurile în cauză, în care vor înscrie valoarea reducerilor de preţ acordate de producători/distribuitori în cursul unei luni şi a taxei pe valoarea adăugată aferente. Anexa la aceste facturi trebuie să conţină informaţii din care să rezulte valoarea reducerilor de preţ acordate de un producător/distribuitor pentru fiecare comerciant, pe

categorii de bunuri. La rubrica "Furnizor" se vor înscrie datele de identificare ale societăţii specializate în administrarea cupoanelor valorice.

Ajustarea bazei de impozitare pentru entităţile care aplică sistemul „TVA la încasare”

În situaţia livrărilor de bunuri pentru care se aplică sistemul “TVA la încasare”, dacă baza de impozitare este ajustată, regimul de impozitare, cotele de TVA aplicabile şi cursul de schimb valutar sunt aceleași ca şi ale operațiunii de bază care a generat aceste evenimente, însă pentru stabilirea exigibilităţii TVA, trebuie să ţinem cont de următoarele prevederi:

Situaţii care duc la ajustarea bazei deimpozitare

Reguli pentru exigibilitatea TVA

A fost emisă o factură şi, ulterior, operaţiunea este anulată total sau parţial, înainte de livrarea bunurilor sau de prestarea serviciilor

Dacă operaţiunea este anulată total înainte de livrare/prestare, exigibilitatea TVA intervine la data anulării operațiunii, pentru contravaloarea pentru care a intervenit exigibilitatea taxei. Pentru contravaloarea pentru care nu a intervenit exigibilitatea TVA se operează anularea taxei neexigibile aferente Dacă operaţiunea este anulată parțial înainte de livrare/prestare, se operează reducerea TVA neexigibile aferente contravalorii pentru care nu a intervenit exigibilitatea taxei, iar în situaţia în care cuantumul taxei aferente anulării depăşeşte taxa neexigibilă, pentru diferență exigibilitatea taxei intervine la data anulării operațiunii

Acordarea unor rabaturi, remize, risturne, sconturi şi alte reduceri de preţ după livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor

Se operează reducerea TVA neexigibile aferente contravalorii pentru care nu a intervenit exigibilitatea taxei, iar în situaţia în care cuantumul taxei aferente anulării depăşeşte TVA neexigibilă, pentru diferență exigibilitatea taxei intervine la data anulării operațiunii

Refuzul total sau parţial privind cantitatea, calitatea sau preţurile bunurilor livrate sau ale serviciilor prestate, precum şi anularea totală ori partiala

Dacă operaţiunea este anulată parțial înainte de livrare/prestare, se operează reducerea TVA neexigibile aferente contravalorii pentru care nu a intervenit exigibilitatea taxei, iar în situaţia în care cuantumul taxei aferente anulării depăşeşte taxa neexigibilă, pentru diferență exigibilitatea taxei intervine la data anulării operațiunii

Contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu poate fi încasată din cauza falimentului beneficiarului (ajustarea este permisă începând cu data pronunţării hotărârii judecătoreşti, hotărâre rămasă definitivă şi irevocabilă)

Se operează anularea TVA neexigibile aferente

Studiu de caz

În luna august 2011, o persoană impozabilă A înregistrată în scopuri de TVA încasează 1.000 euro drept avans pentru livrarea în interiorul ţării a unui automobil de la o altă societate B; A va emite o factură către B la cursul de 4,2 lei/euro, valabil la data încasării avansului.

Baza de impozitare a TVA: 1.000 euro x 4,2 lei/euro = 4.200 lei.

Taxa pe valoarea adăugată aferentă avansului: 4.200 lei x 24% = 1.008 lei.

După o perioadă de 3 luni are loc livrarea automobilului, care costă 5.000 euro. Cursul din data livrării bunului este de 4,3 lei/euro. La data livrării se vor storna avansul şi taxa pe valoarea adăugată aferentă acestuia, respectiv 4.200 lei şi 1.008 lei, cu semnul minus.

Baza de impozitare a TVA pentru livrare se determină astfel:

[(1.000 euro x 4,2 lei/euro) + (4.000 euro x 4,3 lei/euro)] = 21.400 lei.

Taxa pe valoarea adăugată aferentă livrării se determină astfel:

21.400 lei x 24% = 5.136 lei.

Scutiri pentru livrari din interiorul ţării

Următoarele livrari de bunuri sunt scutite de taxă:

a) operaţiunile care sunt strâns legate de spitalizare, îngrijirile medicale, incluzând livrarea de medicamente, bandaje, proteze şi accesorii ale acestora, produse ortopedice şi alte bunuri similare către pacienţi în perioada tratamentului, precum şi furnizarea de hrană şi cazare pacienţilor în timpul spitalizării şi îngrijirii medicale, desfăşurate de unităţile autorizate. Totuşi scutirea nu se aplică meselor pe care spitalul le asigură contra cost vizitatorilor într-o cantină sau în alt mod şi nici pentru bunurile vândute la cantina spitalului.

b) livrarea de proteze dentare efectuată de stomatologi şi de tehnicieni dentari;

c) livrările de organe, sânge şi lapte, de provenienţă umană;

d) activitatea de învăţământ prevăzută în Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, formarea profesională a adulţilor, precum şi livrările de bunuri strâns legate de aceste activităţi, efectuate de instituţiile publice sau de alte entităţi autorizate( de exemplu vanzarea de manuale scolare);

e) livrările de bunuri realizate de căminele şi cantinele organizate pe lângă instituţiile publice şi entităţile autorizate prevăzute la lit. d), în folosul exclusiv al persoanelor direct implicate în activităţile scutite conform lit. d);

f) livrările de bunuri strâns legate de asistenţa şi/sau protecţia socială, efectuate de instituţiile publice sau de alte entităţi recunoscute ca având caracter social, inclusiv cele livrate de căminele de bătrâni; Norme metodologice

g) livrările de bunuri strâns legate de protecţia copiilor şi a tinerilor, efectuate de instituţiile publice sau de alte entităţi recunoscute ca având caracter social; Norme metodologice

h) livrările de bunuri furnizate membrilor în interesul lor colectiv, în schimbul unei cotizaţii fixate conform statutului, de organizaţii fără scop patrimonial care au obiective de natură politică, sindicală, religioasă, patriotică, filozofică, filantropică, patronală, profesională sau civică, precum şi obiective de reprezentare a intereselor membrilor lor, în condiţiile în care această scutire nu provoacă distorsiuni de concurenţă; Norme metodologice

i)livrările de bunuri strâns legate de servicii culturale, efectuate de instituţiile publice sau de alte organisme culturale fără scop patrimonial, recunoscute ca atare de către Ministerul Culturii şi Cultelor , precum: vânzarea de broşuri, pliante şi alte materiale care popularizează o activitate culturală.

j) livrarea la valoarea nominală de timbre poştale utilizabile pentru serviciile poştale, de timbre fiscale şi alte timbre similare;

k) livrarea de construcţii/părţi de construcţii şi a terenurilor pe care sunt construite, precum şi a oricăror altor terenuri. Prin excepţie, scutirea nu se aplică pentru livrarea de construcţii noi, de părţi de construcţii noi sau de terenuri construibile. Astfel, Codul Fiscal defineste unii termeni in sensul celor de mai sus:

teren construibil reprezintă orice teren amenajat sau neamenajat, pe care se pot executa construcţii, conform legislaţiei în vigoare;

construcţie înseamnă orice structură fixată în sau pe pământ; livrarea unei construcţii noi sau a unei părţi din aceasta înseamnă livrarea efectuată cel

târziu până la data de 31 decembrie a anului următor anului primei ocupări ori utilizări a construcţiei sau a unei părţi a acesteia, după caz, în urma transformării;

o construcție nouă cuprinde și orice construcție transformată sau parte transformată a unei construcții, dacă costul transformării, exclusiv taxa, se ridică la minimum 50% din

valoarea de piață a construcției sau a părții din construcție, astfel cum aceasta este stabilită printr-un raport de expertiză, exclusiv valoarea terenului, ulterior transformării;

Studiu de caz:

În data de 20 iunie 2013, entitatea Fabio a achiziţionat de la o persoană fizică un teren intravilan construibil în suprafaţă de 750 mp, la costul de achiziţie de 250.000 lei. Datorită lipsei de lichidităţi, în data de 10 august 2013, entitatea decide să vândă terenul unui terţ la preţul de vânzare de 350.000 lei, TVA 24%.

In cazul de fata , chiar daca la achizitia terenului nu s-a dedus TVA , nu se aplica scutirea de taxa deoarece terenul este construibil.La vanzarea terenului Fabio SRL va colecta TVA, baza de impozitare fiind pretul de vanzare.

l) livrările de bunuri care au fost afectate unei activități scutite, dacă taxa aferentă bunurilor respective nu a fost dedusă, precum și livrările de bunuri a căror achiziție a făcut obiectul excluderii dreptului de deducere sau al limitării totale a dreptului de deducere