C R O N I C I L E M E D I E V A L E A L E R O M Î N I E I

m

X l S / t f

%

ISTORIA T A R I I R O m Î N E S T I

1290-1690 L E T O P I S E Ţ U L C A N T A C U Z I N E S C -

C. GRECESCU

EDIŢIE CRITICA

IntocmlM de

şi D. SIMONESCU

193280 b .c .u . - i a s i

1 Î D I T U R A A C A D E M I E I R E P U B L I C I I P O P U L A R E ROMI N E 1 9 6 0

JUL 1960 *

I N T R O D U C E R E

După un manuscris ce a aparţinut domnitorului'Ştefan Cantacuzino, tfic. Bălcescu a publicat, sub titlul „Istoria Ţării Romîneşti de cînd au descălecat romînii» o istorie, care, începînd de la Radu Negru, ajungea pînă prin august 1688. „Istoria" era fără nume de autor şi de aceea istoricii literari, istoricii, multă vreme i-au spus „Anonimul romînesc". Studiile ce s-au mai făcut asupra acestei „Istorii" li spun şi „Cronica canta-cuzinească", pentru ultimii treizeci de ani ai „Istoriei", iar pentru cei trei sute şaptezeci de ani anteriori s-a admis ipoteza unei cronici a ţării care ar fi mers pînă la sfîrşittil domniei lui Matei Basarab sau la sfîrşitpl primei domnii a lui Grigore Ghica — susţine I. G. Sbiera —, la care cronică s-ar fi adăugat continuarea, scrisă de oameni ai familiei Cantacuzino.

Ne propunem ca în Introducerea ediţiei de faţă să cercetăm conclu-ziile care se generalizaseră, la începutul secolului al XX-lea, în legătură cu aceasfcă „Istorie" şi să vedem îutrucît ele mai corespund astăzi; să vedem dacă toate manuscrisele ce avem la îndemînă ne permit să considerăm astfel unele probleme privind cuprinsul „Istoriei", privind pe autor şi d a t a redacţiei, prefacerile ulterioare şi dacă această istorie este cantacu-zinească numai peptru ultimii treizeci de ani din cei patru sute de care se ocupă. %

1. Cum serveşte cronica interesele Cant acu/inilor 4

, Istoria Ţării Romîneşti", privită din punctul de vedere al modului de închegare şi realizare, prezintă multe inegalităţi. Se disting două mari părţ i • o primă parte de la început la domnia lui Leon Vodă, în care expunerea evenimentelor e disproporţionat făcută ; sînt domnii pentru care se aduc date informative sau se introduc expuneri de-a gata, cum e

Viata lui Nifon" pentru domniile lui Radu cel Mare, Mihnea cel Rău, Vlăduţ şi Neagoe Basarab şi sînt domnii cu date foarte sumare, neglijate sau de-a dreptul eronate.

A doua parte a „Istoriei", de la domnia lui Leon vodă pînă la sfîrşit, are o expunere p ropor ţ iona l asupra fiecărei domnii şi date asupra celor ce s-au întîmplat In fiecare domnie, cu anumită Înclinare în favtfarea, u^or boieri dregători şi a domnilor care apreciază pe aceşti dregători.

S-a spus că această „Istorie" este cantacuzinească, este-a lui Şerban vodă, pentru că urmăreşte să înfiereze pe omorîtorii lui Constantin Cantacuzino postelnicul şi să justifice atitudinea Cantacuzinilor şi a partidei lor. Acceptat acest punct de vedere, s-ar părea că renunţăm la toată partea „Istoriei" anterioară omorîrii postelnicului Constantin Canta-cuzino. Şi totuşi, cronica toată e cantacuzinească, căci, cum se va vedfca, altul e suportul ei ideologic.

1. Letopiseţul începe cu o propoziţie adversat ivă: „Insă dintăi izvodindu-se de rumînii carii s-au despărţit de la romani. . . " . Aceasta înseamnă că propoziţia urmează după alta anterioară, care exprimă ceva opus. într-adevăr, „Insă dintăi. . . " continuă ideea din titlu, care spune că „Istoria Ţării Kumîneşti* pe care o scrie, începe „de cînd au descălecat pravoslavnicii creştini", adică de la „descălecarea a doua" a legendarului Negru vodă. „Insă < cititorii letopiseţului trebuie să ştie că > dintăi", adică prima „descălecare" a fost aceea a lui Traian, împăratul romanilor, pe cuprinsul Daciei întregi, „pînă la Maramurăş".

Cronica, numai în unele manuscrise, începe cu „ însă dintăi izvo-dindu-se de rumînii carii s-au despărţit de* la romani şi au pribegit spre miiazănoapte. Deci trecînd apa Dunării, au descălecat la Turnul Severinului. . . " etc. (p. 13_6). După cum bine s-a arătat încă din 1893 (Revista Critică-Literară, t, 36—38), îqpeputul acestei grupe de manuscrise este confuz, pentru că din el reiese că romînii coexistau cu romanii şi că unii din romîni s-au despărţit de romani. Sensul, exprimat îns& confuz de cronicar, este c lar : romînii izvodesc din romanii, care < după ce au cucerit Iliria şi Tracia, din sudul Dunării > au trecut Dunărea la Turnu Severin, cucerind şi Dacia toată, „pînă la Maramurăş".

începutul cronicii în această grupă de manuscrise mai este şi lacunarr

pasajul omis de copişti ivindu-se după cuvîntul „miiazănoapte". Din,feri-cire, lacuna este completată în grupele de manuscrise A şi O şi tocmai acesta este meritul ediţiei de faţă, că ea re<Jă în aparat tradiţia tuturor manuscriselor, l a tă şi completarea lacunii: „însă dintăi izvodindu-se de rumînii carii s-au despărţit de la romani şi au pribegit spre miiazănoapte şi fiind lor câpetnie mare Traian şi cu fiul său Siverie" (p. l a l_ a 2) . Comple-tarea lacunii lămureşte clar că este vorba de întinderea cuceririi romane în Dacia şi nicidecum de o migraţiune ulterioară a romînilor.

Cronicarul continuă că romanii s-au întins nu numai „pînă la Mara-murăş" , dar şi pe sub munte, pînă in r.pa Oltului şi în marginea Nico-polei. Aceştia şi-au ales conducători banoveţi, dintr-un neam mai ales,.

VI

numit Basarabeşti şi, sub conducerea acestora, au trăit in pace pînă cînd c u mulţime de oameni, a trecut de peste munţi la Cîmpiilnng,

apoi la t u r t ea de Argeş şi şi-a întins şi el stăpînirea pînă In Olt, tyinăre şi Şiret. Partea din „Istorie . . . " referitoare la „Radu Negrul voevod» se bazează pe vechea tradiţie a „descălecatului". Se ştie că cei mai mulţi dintre istoricii noştri n-au admis un asemenea descălecat. Cît priveşte pe Radul Negru, voievod al tradiţiei, aci.sta, ra întemeietor de stat. trebuie identificat cu Basarab I (c. 1310-1352). Confuziile şi erorile istorice continuă în „Istorie" pînă la domnia lui Radu cel Mare (in ediţia de faţă, p. 1—5).

Basarabeştii din Oltenia, cu boierimea de acolo, s-au sculat cu toţii de au venit la Radul vodă Negru, închinîndu-i-se „să fie supt porunca lui şi numai el să fie <domn > preste toţi". Atunci, deci, s-a întemeiat Ţara Ro-mînească, prin unirea romînilor din Oltenia cu ceilalţi coboritori din Făgă-raş, conduşi de Radu Negru.

După această sudare a tradiţiei originei romane a romînilor cu tra-diţia despre „descălecatul" lui Radu Negru din Făgăraş, „Istoria" con-tinuă apoi: „De aice să începe povestea altor domni, carii au venit pre urma Negrului vodă" 2), pînă la sfirşitul secolului al XV-lea şi se incheie cu menţiunea că Ştefan cel Mare al Moldovei a domnit timp de 16 ani in Ţara Romînească, după înfrîngerea şi moartea lui Ţepeluş în lupta de la Rîmnicul Sărat. Pentru aproape două secole, sînt prezentate zecv domnii în 35—40 de rînduri.

Autorul, care ştie a povesti amănunte despre ceea ce au făcut rominii care s-au despărţit de romani, după ce au trecut în Oltenia, abia face men-ţiuni anacronice despre urmaşii lui Radu Negru. Prelucrătorii de mai tîrziu ai acestei „Istorii" au cules informaţii din diverse izvoare străine şi au îmbogăţit, treptat, expunerea, pînă la forma redacţiei din manus-criptul publicat de Stoica Nicolaescu, sau la forma redacţiei din ms lui Tudosie, fiul lui Stoian Sîrbul din Tunşii. înseşi domniile s-au înmulţit, î n această parte a cronicii s-au îngrămădit mereu date privind istoria popoarelor creştine din Peninsula Balcanică în luptă cu turcii, apoi date privind pe unguri, pe poloni în lupta cu aceiaşi turci, după izvoare bizan-tine şi ungureşti.

Urmează o parte care cuprinde domniile lui Radu cel Mare, Mihnea cel Rău, Vlăduţ şi Neagoe Basarab. Unele mss au o expunere suinarft asupra acestor domnii, altele au în locul expunem sumare „Viaţa lui Nifon", care nu e numai o hagiografie, ci cuprinde multe fapte de ordin politic petrecute în Ţara Romînească după moartea patriarhului Nifon.

După Radu cel Mare e ridicat domn Mihnea, fiul Dracii armaşul. Cum «e vede domn, acesta începe chinuirea boierilor ca să le ia averile.

1) Voz! ediţia da faţa, p. S | . | . Citatele care vor urma se vor tace dupa acea tU ediţ ie .

„Iar pre un neam care era mai ales şi mai temător de dumnezeu, cănim îi era numele de moşie banoveţi (adecă Băsărăbeşti). el, cu multe amăgele şi şutele şi cu grele jurămînturi să lega cu boiarii, carii era de acel neam, că nu-i va omorî, nici le va face nici o nevoe, şi făcu şi cărţi de jurămînt şi de afurisenii. Iar el în toate zilele le săpa groapă şi cugeta cum va. face să piiarză şi neamul l o r . . ( p . l 5 5 _ 1 0 ) . Urmează sfătuirea lui Mihnea cu Stoiean, omul lui de încredere, într-o pivniţă, cum să prindă pe Basara-beşti şi prinderea acestei sfătuiri de către un copil al Barsarabeştilor. Acest copil descoperă neamului său uneltirile lui Mihnea. Părinţii şi rudele copi-lului se sfătuiesc, iau oameni şi avuţii cît pot şi trec în dreapta Dunării, scăpînd de cursa lui Mihnea. Acesta, aflînd de fuga Basarabeştilor, le arde curţile, le risipeşte casele, mănăstirea lor Bistriţa o năruie din temelie, iar pe acei dintre ei care nu fiugiseră, îi prinde şi-i chinuieşte, iar pe alţii îi omoară.

Basarabeştii, scăpaţi peste Dunăre, merg la împărăţie şi arată toate răutăţile lui Mihnea. Sultanul le pune domn pe Vlăduţ.) Domnul şi Basa-

. rabeştii îşi jură credinţă. Venind spre ţară, la Dunăre, înaintea lui Meh-met paşa, „zise neamul Băsărăbeştilor aşa : De vom umbla noi cu hicleşug şi de nu vom sluji domnului nostru, Yladului vodă, cu dreptate, să piiarză numele şi neamul nostru dintr-aeeastă ţară în v£ci", iar Vlad vodă zise : „De voiu face eu acestui neam vreun rău sau vreun hicleşug, sabiia ta să tae capul mieu cu mare ruşine şi să pierzi neamul meu dintr-această ţară" (p. 184_10).

Treeînd în Ţara Romînească cu oaste turcească, Vlad vodă alungă pe Mihnea, iar el prospera în avere şi în cinste, dar numai cît „au ţinut sfatul acelui neam ales". Dar iată că ,*,să iuţi Vlad vodă şi să aţ i ţă foarte cu mînie mare asupra acelui neam drept", (p. 217_8) din cauza unor minciuni pe care le spunea un boier, Bogdan, lui Vlad vodă, cum că Neagoe vrea să-l scoaţă din domnie.

Zadarnic alţi boieri, care înţeleseseră intriga, ziseră domnului: „Doamne, părăseşte-te de aceasta, nu asculta cuvintele lui Bogdan, că Ncayoe iaste cu adevărat fecior al nostru şi nu are întru sine hicleşug, cum ştiu toţi boiarii Ţării Munteneşti cu toată adeverinţa" (p. 2116_19). Domnul vrea să omoare şi pe Neagoe şi pe acei care îi luau apărarea. Un călugăr însă destăinuie Basarabeştilor planul lui Vlăduţ şi ei fug din nou peste Dunăre, merg la Mehmet paşa şi-i spun patimile suferite de la domnie.

Paşa intră cu oaste în ţară şi în urma luptei ce are loc lîngă Buţai-r £ j t i ^ g a d i i ţ . e prins şi însuşi paşa îi taie capul. Poporul aclamă domn pe (Seagot^ care se opune la început, apoi primeşte domnia. î n această parte e accentuat mereu rolul boierilor Basarabeşti, acel „neam mare şi drept", în ppoziţie cu boierii linguşitori şi cu domnii asupritori.

— Expunerea evenimentelor de la moartea lui Xeagoe Basarab pînă la domnia lui Mihai Viteazul constituie o altă unitate. După moartea lui

VIII

Neagoe încep lupte între boieri şi domnie. Cind turcii voiesc să pună un paşă in ţară, e ridica^ d o m n t ^ g ^ e l a ^jSmaTO ginere al lui Neagoe vodă şi vajnic luptător contra turcilor. Omoruri de boieri mari la fiecare domnie, apariţia de noi impozite sau mărirea celor vechi dau nota epocii, pînă la sfîrşitul secolului.

Pentru prezentarea domniei lui Mihai Viteazul, se foloseşte o lucrare independentă, care a fost intercalată la locul cuvenit. Manuscrisul prim al acestei lucrări a avut o lacună care se constată în toate manuscriptele existente ale „Istoriei Ţării Romîneşti". De la MirăslAu, unde Mihai Vodă s-a lovit cu oastea răsculaţilor transilvăneni, ni se spune că a venit, ca biruitor, în luncile Tujzii. în realitate, Mihai Vodă a fost biruit la Miră-slău, apoi a plecat spre Ţara Rominească, unde a purtat lupte cu moldo-venii ajutaţi de poloni, pe care nu i-a putut opri şi, în disperare, a părăsit ţara mergînd la împăratul Rudolf. împreună cu Basta, vine din nou să supună Transilvania ascultării lui Rudolf. A urmat biruinţa de la Gorăslău, şi coborîrea în luncile Turzii, unde a fost asasinat. între lupta de la Mirăs-lău şi venirea lui Mihai în luncile Turzii e un an la mijloc şi toate aceste evenimente lipsesc din cronică. Se poate să lipsească întîmplător, dar noi credem că deliberat s-a trecut peste întîmplările acestui an. în partea finală a prezentării domniei lui Mihai Vodă, unele subgrupe de mss atribuie • şi alte ţeluri mai mari, luptei lui cu turcii şi adaugă alte consideraţii asupra 8fîrşitului lui.

j* Răstimpul de la venirea lui Simion Movilă cu oşti în Ţara Romî-nească pînă la domnia lui Leon vodă, e ultima parte din „Istoria Ţării Romîneşti" care se înfăţişează inegală în date.

—- După izgonirea lui Simion Movilă, Buzeştii vin şi se sfătuiesc eu boierii care au fost cu Mihai Vodă în Ardeal, pe cine să pună domn, ca să nu mai fie răutăţi şi robii în ţară. Atunci „ . . . aleseră pre unul den boiari, carele era den semenţiid băsdrăbească, neamul domnesc, anume Şărban, nepot răposatului Basarab'vodă... Acest domn au fost înţelept, bun~şf milostiv şi viteaz" (p. 84-85). Războaiele lui Radu Şerban cu Moise Secuiul (Sz^kely) şi Bator Gabor (Gabriel Bâthory) sînt înfăţişate ca provocări ale acestora. Părăsind ţara, Radu Şerban se retrage spre Suceava, unde „ . . . era şi doamnă-$a şi acolo au născut şi o cocoană, bote-zînd-o părintele vlădica Crmiş^Umind-o Elena" (p. 897_8).

în t re 1611 ş f donmia^ftrf-Leon vodă apar în „Istorie" comploturi şi ridicări obşteşti împotriva grecilor exploatatori, aduşi din Constantinopol.

Deci în partea întîia a „Istoriei"; s-a vorbit de rolul Basarabeştilor la întemeierea Tării Romîneşti, din momentul în care acest neam „mai STes" din Oltenia a vemtTâ Radu Negru vodă şi i s-a închinat, s-a vorbit de rolul acestor Basarabeşti înjonducerea statului şi, mai tîrziu, de lupta lor împotriva exploatatorilor turci şi a exploatatorilor şi linguştorilor interni.

* IX

Oonioa mai lasă sil «o vadă că Basarabeştii au urmărit binele tării 91 al «aracilor. Apoi, din cronică rcie«e că prin Elena, fiica lui Kadu Şcrban, oare «e căsătoreşte cu postelnicul Constantin Cantacuzino, Cantacuziwi devin urmaşi direcţi ai întemeietorilor ţării, ca Basarabeşti. Pe Cantacu-

, iiini, aceşti noi Basarabeşti, cronica îi pune în fruntea partidei naţionale «•an» luptă împotriva d o m n i l o r exploatatori ai ţării, contra dregătorilor greci puşi pe jaf şi îmbogăţire.

2. Do la domnia lui Leon vodă pînă la sfîrşit avem a doua parte a „Istoriei Ţării Romîneşti"; în ea toate domniile sînt prezentate pe larg. Domnia lui Leon vodă e pentru cronicar numai un motiv al grăbirii domniei lui Mat ei aga din Brîncoveni, din cauza birurilor şi a revoltei boierilor împo-triva extorBiunilor băneşti. După mazilirea lui Leon vodă, boierii olteni insistă pe lîngă Matei să ocupe scaunul domniei şi apoi primirea ce-i face populaţia romînească la întoarcerea lui de la Poartă, e a unui salvator. Şi acest Matei — spune cronica — e tot din neam basarabesc.

Unele mss au la sfîrşitul domniei lui Matei Basarab izvodul cărţii lui Theofan. patriarhul Ierusalimului, carte din 1634, tradusă de Simion, al doilea logofăt. Intercalarea acestui izvod, care priveşte o ceartă Intre călugării de la Ierusalim, izvod străin de conţinutul „Istoriei" şi anacronic aşezat, socotim că se datoreşte întîmplării. Un alt ms pune acest izvod la sfîrşitul compilaţiei, iar alte mss nu-1 au în cu-prinsul lor.

Povestea omorîrii lui Ghinea vistierul şi a lui Radul armaşul, boieri de încredere ai lui Matei vodă, către sfîrşitul domniei lui, în cele mai multe mss se află la sfîrşitul primei domnii a lui Grigore Ghica, în altele e readusă la timpul şi locul corespunzător de Îşi sfîrşitul domniei lui Matei Basarab, la răscoala seimenilor şi dorobanţilor (mai pe larg, v. p. XI I — XIII) .

După moartea lui Matei Basarab, mitropolitul, curtea, slujitorii, fac sfat şi cu voia tuturor aleg „să le fie doinn, Costandin voevod sin Şărban Basarab voevod, că-1 ştiia că iaste de neam mare, domnesc şi iaste 0111 bun şi înţelept şi blînd. Şi toţi să bucurară şi să veseliră" (p.H716_17). Constantin ŞerbanJiind mazilit, e numit de la Poartă Mihnea al 3Jea, ca oin de încredere al turcilor. Dar acesta abia numit domn, şi pune la cale planuri de răscoală contra turcilor. î n timpul acestei domnii aşează cronica începutul prigonirii lu] Const. Cantacmino şi a rudelor, sale. Postelnicul Constantin, împreună eu gineri-său Pană Filipescu, reu-şesc să fugă din satele lor de sub munte, la Braşov şi de acolo în Moldova, la Gh. Ghica. Mihnea trimite pîră la turci contra postelnicului, dar eînd acesta merge la Poartă, arată planurile nebuneşti ale domnului din Ţara Romînească şi în cele din urmă turcii se conving, mazilesc pe Mihnea şi în locul lui trec pe ft^ Ghica, domnul din Moldova. Fiind ţara risipită,

nu se poate strînge haracinl la timp şi turcii socotesc aceasta drept ofenaft şi, pe lingă înlocuirea domnului, dau zvon că vor face ţara paşalîc.

Atunci postelnicul Constantin Cantacuzino intervine ca ţara să nu devină paşalîc şi vizirul îi cere să recomande alt domn în locul celui care a fost. Postelnicul recomandă pe Grigore Ghica. Acesta, peste cîtăva vreme, ascultînd îndemnurile lui Stroe Leurdeanuf şi ale altora, omoară pe pos-telnic. Nu trece mult şi Grigore Ghica fuge în Austria, de teama turcilor, î n locul lui, de la Poartă, e trimis Radu Lcon, plin de datorii şi însoţit de greci, vestiţi în extorsiuni băneşti. La reînnoirea domniei, boierii ţării cer lui Radu Leon să renunţe la boierii greci exploatatori, ca Balasache^i Sofialăul şi domnul le promite. E trimis înainte, la Poartă, Drăghici spătarul Cantacuzino, fiul postelnicului, să aranjeze treburile domniei, iar cînd domnul soseşte să aranjeze repede domnia.

Cu Radu Leon intenţionau să meargă înapoi aceiaşi greci, ca în prima domnie ; spătarul Drăghici îi atrage atenţia că Balasache şi Sofialăul nu trebuie să re vie în ţară. Grecii ţarigrădeni otrăvesc pe Drăghici, iar Radu Leon se întoarce domn cu toţi oamenii lui. Cronica înfăţişează o neaşteptată ridicare a maselor populare, a boierilor şi dorobanţilor împo-triva domniei, apoi mazilirea lui Radu Leon şi numirea ca doniu a iui Antonie din Popeşti.

î n timpul acestui domn, se face pentru prima dată oj?ercetare asupra morţii postelnicului CantacuzinQ; sînt date în vileag nişte scrisori de piră alelulStroe Leurdeanu împotriva postelnicului. Judecat, cu toate că ar fi tre-buit să suporte pedeapsa morţii, Cantacuzinii stăruie să fie numai călugărit .

î n timpul celei de a doua domnii a lui Grigore Ghica şi în timpul domniei luilGh, Duca, fiii postelnicului şi rudele lor înfundă închisorile.

j Cînd^§e]^ian^antaciizino ajunge domn al Ţării Romîneşti. activi-tatea sa se concentrează în sensul vederilor lui pentru îndreptarea ţării.

Caracterizarea domniei lui Şerban vodă, In manuscrisele care duc expunerea „Istoriei Ţării Romîneşti" pîuă la retragerea lui Heissler, in ianuarie 1690, defineşte favorabil pe domn, în sensul în care au fost carac-terizaţi toţi Basarabii (v. p. 193j l0).

Spre sfîrşit, cronica povesteşte alegerea logofătului Const. Brinco-veanu^ile către mitropolit, boieri, negustori şi ostaşi, ca domn „că-1 ştiia căTîaste înţelept şi se trăgea din odraslă domnească" (p. 1904) şi se termină cu retragerea lui „Aizer" (generalul austriac Heissler) de la Drăgăneşti la Tîrgovişte, la ţyonul că vin tătarii (p. 196). Alegerea lui Const. Brînco-veanu ca domn apare în cronică ceva normal. în mod unitar şi stăruitor, ^ cronica arată că Basarabeştii şi apoijCantacuzimri, urmaşii lor, luptă pentru^ pSSraffea statului şi a credmţvi, împotriva explimtaturilu^gredi şi rouiini, îiiîpoSivalînguşiturilor, deci lor_Uj^ujdn«ei_cond A ^ serveşte pe Cantacuzini acela ce a scris „Istoria Ţării Romîneşti".

XI

2. Dntii riMliicffirii cronicii

H a menţionat că „Intoria Ţării Bomlneşti" însumează şi alte lucrări, oiiin Mtnt „Viaţa lui Mfon", „Istorialui JVfihai vodă sin Pătraşco vodă", is-toria domniei lui Matei hananil», lucrări Independente, elaborate în epoci an-terioare. Jn rludurilecare urinează, vom încerca săstabilim data_cînd s-a pu-tui fn.ee redacţia iiniturăa „Istorici Ţării Kommoşti"pina la ianuarie 1090/

Încercarea de a preciza această dată Intlmpină dificultăţi serioase, pentru cil tn cronică lipsesc elementele de datare, iar aluziile referitoare la contemporaneitate, cum vom vedea, nu ne ajută prea mult să tragem concluzii precise.

Iii partea de compilaţie a cronicii găsim o singură asemenea aluzie : ne arată că tn vremea lui Alexandru Coconul (august 1023— noiembrie 1(127), tătarii au robit ţara ptnă la Olt aşa de crlncen „şi s-au întors de acolo cu mare plen, cit. au rămas pînă astăzi tot pămintul acela pustiiu" (p. t>fi„ l0). Aceast ă singură şi generală referinţă ne îndreptăţeşte să spunem că partea respectivă din compilaţie a fost scrisă la cîţiva ani duj)ă invazia tăt arilor din toamna anului 102$3,dar nu ne ajută să fixăm cu precizie data redactării Întregului letopiseţ.

Kxist il în letopiseţ un alt pasaj care povesteşte despre fuga lui Grigore Ghica în Ardeal, la anul „7173" (decembrie, 1001). Din Ardeal, continuă cronicarul, „au trecut în Ţara Neamţească, decade acolo, pi »~au făcut papinlaţr" (p.'lfi2l8_1T). Cuvintele acestea sînt primele din letopiseţ care ar putea arăt a că autorul Începe să redacteze despre evenimentele respective din erojueă în tini]» ce Qligoraşco Ghica se afla în străinătate, adică între nuii 1001 1072 x). Uit imulfrynnimeni amintit în „Istorie" este din ianuarie

(^Ttiffo^looi redactarea ei s-a încheiat după acest an. După domnia lui Grigorie Ghica, cele mai multe din manuscriptele

variante adaugă episodul cu „povestea a unor boiari răi, ce au fost în Bilele lui Matei vodă, anume\ Gliinca vistierul? ce i-au zis Ţucală ş i ^ a d u i

/ urmaşul] ce i-au *is Vărzariul" (p. 153!—155u).a) Plasarea episodului otet,

l ) Ştllndu-ie bAnuit tio turt i cA are IcgAturl secreto cu nemţii, Grigore Ghica fuge prin Moldova (20 nov. 1664) la Viona (martio 1005). Se tmpacA cu turcii la Gonstantlnopol (nov. 1071» de unite vine In ţari , din nbu ca tlonui, tn februarie 1072 ptnA In noiembrie 1673. Moare la GontUnUnopol de „moarte grouznJcA" (Istoria Ţării Romtneţll, p. 109t). Ion Neculce, LMtpiftfHt ŢâHi Moldovei, eitiţia acatl. Iorgu Iordan, Bucureşti, 1D55, p. 140, prezint A moartea lui >pre „nArocul OmtacuitneţUlor I DtiCu unii sA sA fie aglunsu Gantacuziucştil cu un doftor ti mVI lle ort Avii". Anttrei Yeress, Pribegia lui CMgoraţeu vodîl prin Ungaria fi aiurea (1004 — 1072), tu .\l«rti. .ierni Rom. .Ist. s. III. t. II (1924), p. 2 6 9 - 3 3 6 . Vezi şi însemnAriie critice ale lui N. lorga. Hisloirt des Roumains H rf# la romaniU orientale, voi. VI. Lts Monarques, Uucurvttl. 1940, p. 3 8 1 - 3 2 2 , nota 3.

a) lai A tradiţia manuscriselor In ce priveşte plusarea acestui episod. în anul 1 6 5 3 : nis> 52 şi S7 Craiova, 190, 209, 298, 940, 3439, 4301, 4049 din lilbl. Acad. R.P.K. In anul lfv.%4. dupA domnia lui Matei Basarab: mss 1321, 3441, 3441, din Bibi. Acad. R.P.K. tn anul 1601 mss Stoian «tiu Tuuţii. 130 Muz. Hom.-Hus., etl. loanid, 53, 59, 97 şi 112 din Cluj-W«J; W , 441, 2465, 5022,4403 din Bibi. Acad. K.P.R. Omite episodul: ms I I 2 5 , Iaşi.

între domnia Ini Grigorie Ghica^ şi cea nrmatoare a Ini Radu Leon, est* anacronică pentru că, după cum se ştie, răscoala seimenilor, crimele celor doi boieri şi apoi omorîrea lor au avut loc în primele luni ale anului 1654.

Dar episodul nu aparţine autorului cronicii domniei lui Matei Basa-rab, cî autorului „Istoriei Ţării Romîneşti", care 1-a scris aici nu fără oare-care temei. O pagină mai sus de această „poveste a răilor boieri", autorul spune că a fost „amestecat în sîngele lui Costandin postelnicul" şi Cons-tantin vel paharnicul lui Grigore Ghica, fiul Radului armaşul Vărzariul. Deci cronicarul spune că vinovatul de crimă, vel paharnicul Constantin din 1663, nu făcuse altceva decît ce făcuse şi tatăl său, omorîtorul de boieri din vremea lui Matei Basarab. Această idee a vrut să ne-o arate cronicarul, intercalînd aici pasajul cu povestea celor doi boieri. Comparînd faptele Vărzarilor, tatăl şi fiul, cronicarul condamnă cu joc de cuvinte şi ironie usturătoare, mai mult pe fiu, ale cărui fapte erau şi mai recente : „ci din varza cea rea,"ce-i zic morococean, au eşit fie-său şi mai morococean el" (p. 15119_20). Acest episod este scris, fireşte, tot între anii 1665—1672, aparţinînd primei etape din redactarea unitară a letopiseţului.

Urmează domnia lui Radu Leon vodă, din decembrie 1664. Ea este semnalată prin cuvintele : „De aicea începem poveste de "cine au venit domn în urma lui Gligorie vodă" (p. 155la_13). Acest mod de semnalare este^ interpretat de unii cercetători ca „semn evident că de aici înainte a continuat cronica aceasta este ) greşităT. SpirituF^general favorabil Cantacuzinilor, pregătit cu abilitate j în prima parte a cronicii, afirmat mai puternic de la domnia lui Mihnea; ^ al III-lea (anul 1658), se continuă pînă la sfîrşitul ei. în ce priveşte for-mula de semnalare, ea se repetă în mai multe rînduri în cuprinsul cronicii şi chiar la perioade de timp foarte apropiate una de al ta: capitolele refe-ritoare la urmaşii Negrului vodă, la domnia lui Mihai Viteazul şi a lui Simion Movilă, izvodul cărţii lui Theofan, patriarhul Ierusalimului, poves-tea despre Ghinea vistierul şi Radul armaşul, despre domnii urmaşi ai lui Grigore Ghica, „patimile" mitropolitului Teodosie, domnia lui Şerban Cantacuzino a). Nu înseamnă că în toate aceste cazuri, cînd autorul începe cu formulele „aici începem", „aicea semnăm".. . , avem de-a face cu noi' cronici şi cu noi autori, ci că unul singur a stilizat unitar mai multe izvoare, | la care apoi a adăugat şi cronica lui personală.

Este sigur că acest adaus, care se colorează ca o cronică a partidei boierilor Cantacuzini nu a putut fi scris, în mod definitiv, în timpul prigo-nirilor politice. între domnia lui Mihnea al III-lea şi sfîrşitul domniei lui

i) N. Simache ?l T. Gristescu, Letopiseţul Canlacuzinesc 1290-16$$, Bu*âu, 1*42,

P' 181«) floria Ţărtt Romtneţtt, ed. de faţâ, p. 3 , - , . M , - » , ' » , . M* | i p. 202. Începutul anexii nr. 12, 153,, \55u-»> 16%» 177i l86«'

XIII

I

Gheorghe Duca în Ţara Romînească, adică între anii 1 6 8 * ~ 1 6 7 8 ' ™ existau condiţii de siguranţă, ca să fi putut scrie cineva o cronică de partid Numai după venirea la domnie a lui Şerban Cantacuzino (după relatările letopiseţului, la 6 ianuarie 1679 a intrat domnitorul în Bucureşti) s-a putut scrie acest adaus, şi nu imediat, ci după ce a trecut cîtva timp. Autorul

f a păstrat ca unitate de redacţie pe cuprinsul tntreyei cronici, tendinţa de preamărire a Basarabilor, pînă la recunoaşterea că şi Şerban Cantacu-

1 zino este un descendent al familiei domnitoare Basarab. Admiţînd această epocă de redactare, ne putem explica modul de exprimare viu şi afectiv al autorului în prezentarea atîtor amănunte. Cronica lasă să se vadă că autorul a trăit în mijlocul evenimentelor, fiind martor al desfăşurării lor. Cronicarul ia parte la bucuriile cît şi la durerile tuturor membrilor fami-liei Cantacuzino, fără să se anunţ* prin tonul ei*) ca o cronică oficială a domniei lui Şerban.

Privind problemele referitoare la data alcătuirii „Istoriei Ţării Romî-neşti", ajungem la următoarele concluzii:

1. Analiza internă a „Istoriei" nu permite a distinge cu precizie data redactării ei.

2. Sînt indicii că între anii 1665—1672, autorul a putut începe o însăilare a evenimentelor.

3. Redactarea „Istoriei", în cea mai importantă parte a ei, aceea care se afiririă ca cronică a Cantacuzinilor, s-a scris la cîţiva ani după anul 1090, într-o perioadă mai liniştită a domniei lui Constantin Brîncoveamu

3. Autorul cronicii

Determinarea numelui autorului „Istoriei Ţării Romîneşti" este o problemă care, ca şi aceea referitoare la datarea operei, nu se poate rezolva cu precizie, din cauză că lipsesc izvoarele informative necesare,

j Nici unul dintre copiştii numeroaselor manuscrise care au transmis cronica,, nu a însemnat numele autoruluL-^ici chiar copişti apropiaţi de familia Cantacuzino, ca acela al tns 112 Clu), de la sfîrşitul secolului al XVH-lea sau începutul secolului al XVlIMea, nici Stan, logofeţelul lui Iordache Creţulescu, copistul ms C2 din i m nu cunoşteau adevăratul autor al cronicii. Manuscrisul 112 Cluj a aparţinut domnitorului Ştefan Canta-cuzino (1714-1716); copia lui Htan logofeţelul s-a scris în casa lui Iordache Creţulescu, ginerele lui Constantin Brîneoveanu. Deci, în cele două familii Înrudite, între anii 1714 - 1731, sau nu se cunoştea, âau mai degrabă se tăinuia numele autorului cronicii. De asemenea Filstich, traducînd în

») Aşa cujii fuc celelalte cronici oficiale domneşti, de exemplu a domnUl Iul r n n » o . coveanu (Radu Greceanu), u domniei in Ţara Komineuscă ^ J \ M r u r l Mo C<i Popcscu) şi a aceluiaşi domnitor in Moldova Mavrocordat (Radu,

XIV

limba g e r m a n ă ^ Braşov, în prima jumătate a secolului al XVIIMea „Istoria Ţăru Bomîneşti" şi „Viaţa lui Constandin vodă Brîncoveanu'^ le atribuie greşit pe amîndouă lui HTadiT Greceanuj1.

Numele autorului nu este arătat nici de cronicarii care au citit şi au folosit „Istoria Ţării Bomîneşti", la scurt timp după alcătuirea ei. Astfel, se para.că Radu Greceauu cunoştea „ I s t o r i a . . p e n t r u că făcind legătura dintre sfîrşitul ei şi cronica sa despre domnia lui Constantin Brîn-

! coveanu, scrie: „ . . . cîte războaie şi turburări între aceste două împă-| răţii <nemţii şi turcii > s-au întîmplat, care la viaţa aceştuiaşi Şerban vodă

pare-mi-se că scrise vor fi" 2), dar nu numea pe acela care le scriseseT.Badu folosit „Istoria Ţării Bomîneşti", dar vorbeşte despre autorul

ei în termeni vagi: „ . . . de s-au şi făcut niscareva lucruri vrednice de auzit, şi, nepomenindu-le alţii, noi încă tăcem"; sau „ai noştri nimic n-au scris" < de spre Mircea cel Bătrîn>3). Dimitiie Cantemir, lix lT l^c înd a scris în romîneşte Hrştnwil său, ne spune că avea „la mînă", în Busia, „Hronicul... dela 'Badul vodă <Negru > începînd, pînă la domniia lui Constantin vodă Brîncovianul". Apoi adaugă,: „însă noi neputînd dosluşi de cine să fie scris (căci numele nu-ş ivtşte), şi de să potriveşte cu alte hronice a Ţării Munteneşti, din scriitorul fără nume ca acesta, pînă nu-1 vom înfăţă$4 şi,cu alţii, a ne încredinţa n-am îndrăznit" 4). S-a dovedit că cronica la care se referă D. Cantemir în rîndurile citate nu este alta decît „Istoria Ţării Romîneşti", dar într-o redacţie asemănătoare _cu copia scrisă la 6 martie 1747 de Tudosie, fiul lui Stoian Sîrbul din Tunşii 5). într-adevăr, într-o altă operă a sa, Cantemir citează aceeaşi cronică sub titlul de „Analii© romîneşti", în legătură cu lupta de la Cosovo (1448), despre care „Istoria Ţării Bomîneşti" dă ştiri foarte preţioase, dar numai în copia lui Tudosie sin Stoian din Tunşii6). Parcurgind deci paginile istoriografilor noştri medievali, constatăm că aceştia au folosit din plin „Istoria Ţării Bomî-neşti", însă fără să cunoască numeljMU^rului ei.

î n istoriografia modernă, ţŞrT BălcescuJprimul editor al „Istoriei Ţării Bomîneşti", socotea această cronică drept opera „lui Tudosie» filul

*) Greşeala a fost repetată de Mihai Kogâlniceanu tn notele autografe de pe fostele lui manuscrise de cronici, acum In Bibi. Acad. R.P.R. (vezi I. Bianu, Catalogul manuscriptelor nmtnesti din Bibi. Acad. Rom., voi. I, Bucureşti, 1907, p. 415, 645).

*) Via(a lui Constandin Vodă Brlncovtanu de Radu vel logofăt Crecianu, cu note şi anexe de Ştefan D. Grecianu, Bucureşti, 1906, p. 8.

*) Istoriile domnilor Ţârii Romtnefti..., ed. N. lorga, Bucureşti, 1902, p. 5, 12, 18 ş.a. v fnrtfa tn notele ediţiei sale, a urmărit Înrudirea dintre „Istoriile domnilor" şi „Istoria

Hnmfnesti''. Radu Popescu, cînd foloseşte „Istoria", o numeşte „letopiseţul" (Istoriile Jnnîni/or ed N. lorga, p. 6 3 : „tată nu Însemnează letopiseţul"). aomnuui, cantemir, Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, pub l i ca t . . . , de pre origl-

1 . Jonn.rriDt al autorului de Gr. G. Tocllescu, Bucureşti, 1901, p. 462. naiul n

|1

)an

IU8J[ i^ca( o uniune a cronicii lui Stoica Ludescu, In Cercetări istorice, I (1925),

P' D cantemir, Istoria imperiului otoman, trad. de dr. I. Hodosiu, Bucureşti, 1876^ p. 127, nota 47. Veil mai Jos, p. LV.

XV

i numeijte aoi Mt. hMojjiHC'V ji'm'-'.v11 , u , , , , , v ' , . 1 ' oKt (ir. Toril, s«M Al. XfBupol, <•=»•'• <«'»PÎn«Iu-He, primul de inanu»-i'Uv itronjciT») ţi al doilea de cuprini.nl ei *), o numesc cronica

Ini Rtoian dtn Tonţii»». Greţeala dc a socoti pe unul ^in copiţt i - Tu-, dîîi Tiinţfl - drept autor, o repetă mai tlrzin ţi. Ion G. Sbicra,

caro numeşte acc ni. \<m*»<±i£ r Sad^ <*ntacii*in«-wi* ). Mai p rudenţ i au font ©rine jirioniină".

Primul cercetător caro a încercat să caracterizeze opera numind-o ; r foniea Tul primii vodă", a fost Torga. După ce, mai întli, ne spune c* „numele care s-ar potrivi mai bine compilatorului" ente cel de „Anonimul cantaruzincbcr, încearcă apoi o identificare a autorului în persoana logofătului " Bţbioa LudesTaP). Argumentele lui N. Iorga sînt ur-mătoarele :

( T ) Autorul cronicii este un devotat al Cantacuzinilor. Devotatul acest a nfi' tmiflţ fi decît logofătul Stoica Ludescu^ omul de casă al familiei Cantacuzino, căreia autorul îi recunoaşte atîtea merite în cronica sa.

(2) Sînt în cronică două pasaje, unul(p. 16«e_10) în care «e vorbeşte despre întemniţarea lui Htoica Ludescu la Ocnele Mari de către Grigore Ghica, la 1072 şi în celălalt (p. 170lfl_17) de eliberarea lui de către Duca vodă, în 1074. O dată cu Stoica Ludescu, povesteşte cronica, au mai fost Întemniţaţi şi Gheorghe vornicul, socrul lui Matei aga Cantacuzino şi Gheţea clucerul, socrul lui Şerban Cantacuzino, astfel că prigoana celor trei este înfăţişată în „Istorie" t a o persecuţie din partea lui Grigore Ghica îndreptată împotriva rudelor şi oamenilor Cantacuzinilor. Iorga soco-teşte aceste pasaje ca autobiografice, deşi ele vorbesc despre S t o i c a Ludescu la persoana a treia.

3. Ultimul argument este că în actele familiei Cantacuzino scrise de Stoica Ludescu, acesta îşi dă numele : „Şi am scris eu, bătrănul, sluga dumnealor, Stoica Liudescul, log<ofăt>" • şi că în cronică apar formule asemănătoare: „Stoica logofătul Ludescul, care au fost slugă bătr înă la casa răposatului Costandin postelnicul" (p. 1608_10).

ţ ^ i U r u ^ c i a ^ T l m ^ pnt l

P0

rel,mlnariu de sp r t /r,HM1re/e is toriei romtni/or, In Magazin istorie

r t ? , l F } r ! ? ; c S l r ^ i p r U t , a * r * * " " * » 1

In n i

V i n / p . A 2 2 5 - m n O P 0 1 , l $ t 0 r i a i i o m t n i l o r d i n D a c i a e d ' l l l > B u c u r a u , 1929 ,vo i . • ) N. Iorga. Cronicele nwntene, tnttiut memoriu. Cronicele din secolul al XVII-lea

B u c u r a i 1899. p 1 - 2 4 . (Kxlraa din Analele Academiei Romtne, ist . , s. II. tom.xx£ ' citatul cslc la p. 3, iar documentarea tn problema paternităţii , p. 2 3 - 2 4 .

•) N. Iorga, Documente privitoare la familia Cantacuzino, Bucureşt i . 1902 D l i f t . la p. 9 5 : „ e u , bâtrlnul, plecat slugă al dumnealor. Stoica Ludescul l ogo fă t" - o ' 128 -

* " bAl r ,n - credincioasă a S i

XVI

Ipoteza lui N. lorga din 1899, susţinută de el şi în alte lucrări ulterioare i), a fost acceptată Unanim f) în' istoriografia romînă modernă, iar istoricii literari l-au considerat pe Stoica Ludescu primul scriitormun-tean autor de naraţiuni istorice 3). Istoricii au adunat şi au publicat mai mult documente privitoare la viaţa lui Stoica Ludescu.

Ultimul biograf al lui Stoica Ludescu este profesorul I . Ionaşcu, care a folosit toate izvoarele documentare publicate anterior şi a adăugat altele necunoscute 4). Cercetarea atentă a noilor acte referitoare la viaţa lui Ludescu face Ionaşcu să privească cu suspiciune ipoteza lui N. lorga : „ î n ceea ce priveşte paternitatea cronicii anonime („Istoria Ţării Romîneşti"), discuţia trebuie reluată şi adlncită, acum cînd avem date noi relative la viaţa lui Stoica Ludescu în răstimpul 1631-1658, care fac să se amplifice îndoiala cercetătorului asupra existenţei, la acest diac domnesc, a unor preocupări de caracter cronicăresc.

Nu este în intenţia noastră de a încerca, în finalul acestei comu-nicări, rezolvarea problemei identificării autorului cronicii discutate, ea comportînd un studiu special, pe care îl pregătim; ţinem însă să sub-liniem că este de neconceput ca alcătuitorul unei cronici favorabile taberei feudale a Cantacuzinilor şi lui Şerban vodă, conducătorul ei, să fi avut cu domnul atari relaţii în care să se descifreze, fără multă greutate, lipsa de avînt şi un ataşament reţ inut" 6).JProfesorul I. Ionaşcu constată că / actele rămase de la Ludescu dovedesc^,că acesta nu excela în memorie, J nu are însuşiri de memorialist" (p. 282). Mai departe, autorul cercetează < actele redactate, începînd cu anul 1666, „din însărcinarea şi în interesul Cantacuzinilor" şi le împarte în două categorii: unele cu caracter privat, privind chestiuni referitoare la moşii şi moştenire, redactate de Stoica Ludescu, şi altele cu caracterjpolitic, „privind recunoaşterea publică a nevi-novăţiei postelnicului ucis" (p. 282), redactate de diacul de cancelarie Dumitraşco logofăt Dumbravici. O comparaţie între aceste acte canta-cuzineşti şi fragmentele cu caracter religios ale cronicii duce pe profesorul Ionaşcu la concluzia că există asemănări de expresii mistice între cronica şi actele cu caracter public redactate de Dumitraşco logofăt Dumbravjci,

" i) N. lorga, Istoria literaturii romîneşti, ed. II, Bucureşti, 1925, voi. I, p. 3 5 3 - 3 5 8 . Acelaşi , Istoria literaturii romîneşti. Introducere sintetică, Bucureşti, 1929, p. 94. Acelaşi, Istoria romi ni for, VI . Monarhii, Bucureşti, 1938, p. 2 4 7 - 2 8 0 , cap. „Apariţia partidului cantacu-zinesc" dar mai ales p. 2 6 5 - 2 6 9 . N. lorga, Hisioirt des; Roumains el de la românite orien-tale vo'l. VI. JIes Monarques, Bucarest, 1940, p. 3 2 9 - 3 3 2 .

«) Excepţie face Const. Giurescu, care admite pe Ludescu autor al cronicii, dar numai al acelei părţi care se întinde de la 1 6 6 4 - 2 6 aprilie 1679 (Vezi Contribufiuni lu studiul croni-celor muntene, Bucureşti, 1906, p. 5 - 6 ) .

») N?. Cartojan, Istoria literaturii romtne vechi, voi. III, Bucureşti, 1945, p. 239. 4) i ' Jonaşcu, Despre logofătul Stoica Ludescu fi paternitatea cronicii „Istoria Ţârii

Romîneşti", In Analele Universităţii C. / . Parhon" Bucureşti (Seria ştiinţelor sociale. Istorie, nr. 5 din 1956, p. 2 6 1 - 2 9 9 (şi extras).

*) Ibidem, p. 281.

2. - e. 2679 X V I I

iar nu cu actcle private redactate de Ludescu. M r ă să afirme o atitudine categorică, totuşi studiul se termină cu sugestia că cercetările privind paternitatea cronicii trebuie să ia în consideraţie şi pe diacul Dumitraşco Dumbravici ca autor posibil ?). La p. 281 a lucrării sale, autorul promite că va documenta amplu opiniile sale cu privire la infirmarea paternităţi i lui Ludescu. . .

Este adevărat că într-o scrisoare din 7 mai 1687 trimisă domnitorului Şerban Cantacuzino de Stoica Ludescu, acesta face greşeala de a pune moartea lui Mateiaş, fiul lui Matei Basarab, cu 50 de ani în urmă, în loc de 35 ani2). Afirmaţia aceasta, apreciată însă în ansamblul scrisorii, este un motiv în plus invocat de Ludescu pentru a refuza să vie de la Tîrgo-vişte la Bucureşti, ca martor într-un proces la carc-1 chemase Şerban Can-tacuzino. Bespingînd chemarea lui Şerban, Ludescu a invocat to t felul de motive : că e în mare slăbiciune, că nu mai ţine minte faptele cum s-au întîmplat, că „n-am umblat de cînd sînt" cu asemenea chestiuni. Credem, deci, că „greşeala" mai sus amintită, era mai mult un pretext şi de aceea afirmaţia că Ludescu „nu excela în memorie, nu are însuşiri de memoria-list" 3) nu se poate generaliza numai pe baza acestui singur document.

Stoica Ludescu a început prin a fi „diac" în vremea lui Matei Basarab şi apoi în familia Cantacuzinilor, dar a ajuns „vornic de Tîrgovişte", deci s-a ridicat la rang de mare boier. El a avut un loc de seamă în partida cantacuzinească şi a fost apreciat de fruntaşii acesteia. A fost nu numai sfătuitorul Cantacuzinilor în grelele împrejurări prin care uneori au trecut aceştia4), dar a fost respectat şi iubit de aceştia. î n 1682, domnitorul Şerban Cantacuzino îi dăruieşte o evanghelie (cea t ipărită la Bucureşti în 1682) *) pentru biserica ce ridicase Ludescu în Valea Potopului, din satul Ludeşti6).

Pînă tîrziu, Ludescu continuă să se bucure de stima fruntaşilor vremii. Ca dovadă este că la bătrîneţe, în 1692, primeşte în dar din partea mitropolitului Teodosie un exemplar din Biblia lui Şerban, acel monu-ment de cultură ce se tipărise măreţ, la Bucureşti, în 1688 7). î n schimb,

») I. Ionaşcu, op. cit., p. 282, notele 135 şl 137 trimit la două documenta scrise de log. Dumitraşco Dumbravici: unul din 14 aprilie 1666, altul la ? 8 l S e l « 6 o 7 ^ r i N lorga, Documente privitoare la familia Cantacuzino, Bucureşti, 1902, p 6 5 - 6 9 «I ' 7 7 _ m \

») I. Ionaşcu, op. cit., p. 295. oaj. *) Jbidem, p. 282.

V, A c e a » t a * W l e * » din spiritul In care Ludescu a redactat el însuşi multe acte canta-

p J A S T S F ® « f f M K f S t S f c B d l i „ ^ „ S x m r 1 " """"*" a r d t"n < " *ucure,Ul 1906, p. 145 (S»a.

WTTT

Dumitraşco Dumbravici a avut o activitate foarte redusă de copi-etor de acte ; după cercetările prof. I. Ionaşcu, acest diac „se men-ţine in cadrul cancelariei domneşti pînă prin anul 1684, caligrafiind mai totdeauna acte redactate de Şerban vtori logofăt Orecianu, fratele lui Radu Grecianu, cronicarul lui Brîncoveanu" *), deci neavînd personal darul redactării.

Materialele cunoscute pînă acum în problema autorului permit a face numai o ipoteză şi poate, mai puţin plauzibilă decît cea admisă de N. Iorga. Constantin Giurescu a observat just că domnia lui Şerban Canta-cuzino (ianuarie 1679, venirea lui în Bucureşti — august 1688) este scrisă „destul de rece şi absolut neoficial" *). Faptele principale ale lui Şerban (participări la campanii militare peste hotarele ţării) şi ale membrilor fami-liei Cantacuzino (călătoria postelnicesei Elina la Ierusalim, moartea ei şi apoi a „coconului" ei Matei, căsătoria domniţei Alexandra cu Gligoraşco Băleanu, moartea domniţei şi apoi a domnitorului Şerban) sînt prezen-tate obiectiv, fără o participare afectivă a autorului la desfăşurarea eveni-mentelor. O simţire mai caldă întîlnim abia spre sfîrşitul letopiseţului, în caracterizarea apologetică, de factură clasică, ce face domnitorului cu pri-lejul morţii sale. Dar şi acest portret fizic şi moral al lui Şerban Canta-cuzino apare mai mult ca un exerciţiu retoric decît ca aprecieri şi senti-mente sincere (ed. de faţă, p. 193^0). Această atitudine a cronicarului poate avea totuşi o explicaţie. Se ştie că cel mai vechi dintre manuscrisele care au transmis cronica este ms 112 Cluj. Acest ms a aparţinut lui Ştefan Cantacuzino, domnul Ţării Romîneşti (1714—1716). Autorul cronicii a

/ fost un „om al Cantacuzinilor", dar al fracţiunii care s-a alăturat, mai / ales după moartea domnitorului Şerban, stolnicului Constantin şi lui Ştefan"" V Cantacuzino. Azi cunoaştem rolul înseninat pe care 1-a jucat Ludescu între

anii 1667—1681, ca sfătuitor al postelnicesei Elina şi ca redactor al testa-mentelor ei, prin care voia să îngrădească lăcomia abuzivă (ca domnitor) a lui Şerban, îndreptată împotriva fraţilor lui. După cercetările şi documen-tele publicate de prof. I. Ionaşcu 3), Ludescu s-a situat in tabăra postel-nicesei, a stolnicului Constantin şi a lui Ştefan Cantacuzino, iar nu în aceea a lui Şerban. Acest considerent de ordin biografic atîrnă greu în favoa-rea paternităţii lui Ludoscu, explicînd tonul neoficial al cronicii în legă-tură cu domnia lui Şerban; de altă parte, el mai explică simpatia cu care sînt înfăţişato acţiunile postelnicesei. Pînă la descoperirea unei mărturii categorice din partea contemporanilor, problema paternităţii „Istoriei Ţării Romîneşti" s-ar putea considera încă deseiisă.

») I. Ionaşcu, op. cit., p. 2S2. •) C. Giurescu, Căiitribullunt la studiul cronicelor muntene, Bucureşti 1906, p. 6. ») Cum, de exemplu, documentul din 7 mal 7195 (1087), prin care Ludescu i«!us*

sA Jure, cu martor, In fuvoureu lui Şerbun Cantacuaino (cf. I. Ionaşcu, loc. cil., anexa 27).

XIX

4. Opiniile «ootol-polltice nle cronicarului

Letopiseţele sau cronicile sînt genuri literaro specifice culturii medie-vale. Ele sînt dominate de elemente religioase şi de aprecieri apologetice în favoarea marilor latifundiari (domni, boieri şi aristocraţia clericală), aceasta ca o consecinţă a relaţiilor de producţie feudale. Scrise în cea mai luare parte pentru marii feudali, cronicile medievale povestesc l auda t iv faptele de vitejie, dar şi pe cele mai mărunte, ale clasei stăpînitoare. Dife-ritele categorii sociale care alcătuiau clasa stăpînitoare din evul mediu, solidare în acţiunea de exploatare a maselor de iobagi, se ciocneau adesea Intre ele, măcinate de contradicţii şi de interese individuale sau do castă.

Fiecare etapă din evoluţia orînduirii feudale îşi are genul ei specific istoriografie. Astfel, tendinţele de centralizare a, puterii economice şi poli-tice în mliuile domnitorilor au dat naştere letopiseţului voievodal, în t imp ce tendinţele boierimii de a cuceri şi păstra, ea, puterea şi privilegiile feudale au generat letopiseţul de castă al clasei boiereşti. Contradicţiile din sînul clasei stăpînitoare, luptele dintre boieri şi partizanii lor, pentru menţi-nerea marilor privilegii şi interese ale unei singure fracţiuni a clasei boiereşti, au determinat apariţia letopiseţului subiectiv, de partid.

„Istoria Ţării Romîneşti", alcătuită pe temeiul altor cronici elabo-rate anterior fncepind cu secolul al XVI-lea, am putea spune că întru-neşte în conţinut ul ei toate aceste genuri ale istoriografiei medievale. Astfel, după scurte însemnări analist ice, oare ar putea aparţine vechilor anale ale ţării, nu lipseşte din ea letopiseţul bogat în elemente religioase, pentru domniile de la Radu cel Mare pînă la Neagoe Basarab inclusiv, perioadă pentru care faptele istorice se împletesc eu elemente religioase hagiogra-fice din „Viaţa lui Nifon".

Pentru anii 1521-1601, sînt reprezentative părţile din „ I s to r ie" consacrate atîtor viteji domni care au luptat împotriva jugului otoman, culminînd cu cronica domniei lui Milmi Viteazul. Cronica acestei domnii este un exemplu de letopiseţ voievodal. Incepînd cu domnia lui Alexandru Ili&ş şi a domnilor următori lui, sprijiniţi în domnie prin abuzuri împotriva maselor populare şi prin intrigi împotriva boierimii autohtone, avem letopiseţul marin boierimi autohtone, interesată în lupta împotriva boierimii străine de ţară greci din Ţarigrad - care căuta, in ce priveşte folosirea privilegiilor feudale, să se substituie boierimii băştinaşe. Modul cum sînt înfăţişate domniile posterioare anului 1611 (a lui Radu Mihnea lui Alexandru Iliaş. Leon Tomşa, Matei Basarab şi Constantin zis Cîrnul) eu răscoalele lui Lupu Mchedinţeanu, a seimenilor şi dorobanţilor, dezvăluie o parte din însuşirile letopiseţului de castă, boieresc l).

»> Aocm »,o parUT, pentru c i c e b n u l bune exemple de l e t o n i e i d* . . c * m o l d o v a , a lui Gr*ore l ^ U e *t a lui loan N e c u l c < s ^ c x f Î T ^ S ^ S

î n ultima şi cea mai nouă parte a cronicii, începînd cu domnia lui Kadu Mihnea al III-lea (1658-1659), letopiseţul oglindeşte pătimaşele lupte interne dintre reprezentanţii marii boierimi a Ţării Romîneşti, împăr ţ i tă în două f racţ iuni : partida Cantacuzinilor şi partida Bălenilor, aceştia din urmă instigaţi — după părerea cronicarului — de greci. Această par te a cronicii constituie un bun exemplu Hetopiseţ legat de interesele restrînse ale unei singure fracţiuni boiereşti.

Prin această stratificare a surselor, fiecare răspunzînd unei alte etape din orînduirea feudală — cu toată redactarea şi stilizarea lor unitară de la sfîrşitul secolului al XVII-lea — „Istoria Ţării Romîneşti" este mai impor-t a n t ă decît alte cronici din istoriografia medievală romînească.

„Istoria Ţării Romîneşti" este importantă nu numai ca izvor istoric narativ, ci şi pentru că ea oglindeşte gîndirea istorică şi politică a autorului, determinată de condiţiile materiale ale epocii în care s-a alcătuit. Vom ară ta sumar ideile principale ale ideologiei feudale oglindite în cronică, pri-vind domnia, boierimea, tîrgovcţii şi ţăranii, precum şi relaţiile dintre aceste categorii sociale.

1. Domnia. Autorul susţine că înainte de constituirea domniei, a existat bănia. Deşi nu foloseşte chiar acest cuvînt, totuşi spune că „marii bani", sau „banoveţi" au condus <oşti> în calitate de „cap", într-un teri-toriu limitat, „pre supt poalele muntelui pînă în apa Oltului". „Scaunul" banului a fost pe rînd, la Turnu Severin, Strehaia şi apoi Craiova. „Bano-veţii" — continuă cronicarul — erau boieri „de neam m a r e . . . ce le zicea Băsărabi". Nu este cazul să combatem aici erorile istorice ale cronicarului referitoare la confuzia ce face între Craioveşti şi Basarabi *). Reţinem totuşi relaţia care se stabileşte în mod greşit între bănia Olteniei şi Basa-rabi, pentru că ea corespunde tendinţei cronicarului de a preamări rolul Basarabilor. Tendinţa aceasta este evidentă de-a lungul întregei cronici şi culminează în prezentarea domniei lui Şerban Cantacuzino.

Primul „domn" amintit de cronicar este legendarul „Radul Negrul voevod". Domnia lui este concepută astfel, încît „cu toţii" trebuie „să fie supt porunca lui". El îşi întocmeşte ţara în condiţii de „pace" şi inde-pendenţă.

î n „Istoria Ţării Romîneşti", venirea domnilor în scaun este anun-ţ a t ă fără explicaţii, pînă la Mad voievod cel Tînăr (1510); acesta a fost pus domn de „împăratul", deci de turci. Este prima domnie pentru care vinţa Gr. Scorpan, Jieflectarea poziţiei de clasiI a boierimii tn stilul cronicii lui Grigore Ureche, extras din Studii şi cercetări ştiinţifice. Academia K.P.R., Filiala Iaşi, voi. 1(1950), 39 p. Introducere® acad. lorgu Iordan la ediţia sa, Ion Neculce. Letopiseţul Ţării Moldovei„ Bucureşti E S . P . L 1955, p. 5 - 1 0 0 şi V. P. Koroban, E. M. Russev, Kronikarul Joan SeJcutce. Viata şi op*r<u K i ş i n i u , Editura de stat a Moldovei. 1956, 183 p., dar mai ales capitolul „J. Nekulce - itf©<>. log al clasei feudale din .Moldova".

») 1. C. FilitU, Banalul Olteniei fi Craiooe^ii, In Arhivele Olteniei, X I (1932), p. 15—21.

autorul dă amănunte: domnul şi boierii îŞi jurară ^ ^ ^ ^ i,veni ţara de i ne înelnnă şi aduse daruri m u l t e . . . ' . C m t e ^ u l ™ aci că „ţara" înseamnă o comunitate mai mare de locuitori (clenci, boieri mai mici, tîrgoveţi) *), în afară de marca boierime, care daso deja apro-barea ei, prin jurămîntul depus anterior.

Nici modul cum sfirşesc domniile nu a produs în gîndirea autorului reflecţii deosebite; el consemnează durata domniei şi plecarea (lin domnie, prin mazilire. La domnia lui Vlad cel Tinăr ( 1 5 1 0 - 1 5 1 2 ) , autorul poves-teşte că Mehmet paşa i-a tăiat capul în Bucureşti, „supt un păr , pentru că îşi călcase jurămîntul faţă de Craioveşti2).

2. Boierimea. Amestecul turcilor în numirea şi mazilirea domnilor este scos în evidenţă de cronicar, pentru secolul al XVI-lea, cu numeroase exemple. Acest, amestec era provocat de contradicţiile şi conflictele dintre domni şi diferitele partide boiereşti, domnul luptînd împotriva fărîmiţării feudale, care îi slăbea puterea în stat, iar boierii susţinînd fărîmiţarea, care ridica pe primul plan interesele lor economice şi politico *).

„Istoria Ţării Romîneşti" aduce în atenţia cititorilor patru mar j familii boiereşti: Crajoveştii sau Pîrvuleştii, Buzaţi i , Cani&ţnizinii şi Bălanii, în prezentarea faptelor lor, autorul manifestă simpatie şi aprobare, cu excepţia numai a familiei Bălenilor, ai cărei membri sînt arătaţ i ca intri-ganţi şi răi.

Pîrvuleştii (unele variante îi numesc „niamul Craiovei") apar pentru prima dată în cadrul domniei lui Mihnea cel Rău, la leatul 7017 (1508). Mihnea taie mulţi boieri, „iar pre un neam care era mai ales . . c ă r u i a îi era numele de moşie banoveţi (adecă Băsărăbeşti)" nu 1-a putu t distruge, pentru că fruntaşii acelui neam („Pîrvuleştii" în ms O) au fugit la Ţari-grad. Oraioveştii sînt arătaţi ca filo-turci. î n luptele cu Mircea, fiul Mihnei, Pîrvuleştii au săvîrşit acte de vitejie. Admiraţia cronicarului pentru Pîr-vuleşti este aşa de mare, încît, fără justificare, îi socoteşte „de moşie banoveţi, adecă Băsărăbeşti" (p. 15 şi 18). Neamul lor este numit „mai ales şi mai temător de dumnezeu", sfătuitorul de bine al domnilor. Domnii atîta timp cît „au ţinut sfatul acelui neam", au avut victorii şi succese', „iar deacă lepădă sfatul acelui neam şi primi al altora", prin aceasta şi-au atras „mîniia lui dumnezeu". Exemplificarea o face cu Vlad cel

») I. Goteanu, Ţara tn secolul al XV/Mea, In Cum vorbim 1949 nr o „ n 10 •) Amănuntul „»upt un pftr'\ neconlirmat de alte a f f l ! Z ' J l \ , , P '

de autor, ca *A Justifice omorlrea c o t o r u l u i dc JuTflmtnt l X lud/catl 5 * «* U U t

lui dumnezeu". Autorul 1-a gAsIt Iu cartea a dou^ a lui S a m u n , " X V i n 9 V. Kadu U Gala Galactlon. Bucureşti, 1938/p. 340). Vez lcdde f a U n M X n * ' **

•) Harbu T. Clmplna. Dezvoltarea economiei feudale si tMeDidurluintti tralizarea statului, tn a doua jumătate a secolului al XV lL In &u perxlru een-BucurafU, Ed. Acad. R.P.R. 1950. p - 5 l n M o M w * *l Tm Iiomlnească

xxn

Tinăr, căruia paşa Mehmet îi taie capul, tocmai pentru că ieşise de sub ascultarea Pîrvuleştilor.

Urcarea pe tron a lui Radu de la Afumaţi (1522), cronicarul o înfă-ţişează cu adeziunea întregii boierimi: „boiarii toţi, şi mari şi mici şi toa tă curtea", deci inclusiv Pîrvuleştii. Aceştia, după părerea cronicarului, ocrotesc domnia lui Radu de la Afumaţi, pentru că era membru al fami-liei lor, era „ginerele lui Băsărab vodă" *) (Neagoe).

Cronicarul prinde bine rostul duşmăniei dintre banul Pîrvu şi Vla-dislav al III-lea (cu întreruperi, domn între aprilie 1523 — iunie 1525), concurentul şi uzurpatorul domnitorului Radu de la Afumaţi; el spune că Vladislav „ş-au bătut joc de Pîrvul banul", făcîndu-1 din ban mare „postelnic în casă" (p. 463_4). î n realitate, Pîrvu voia readucerea în domnie a lui Radu, ceea ce a şi reuşit să îndeplinească, avînd ajutor pe „voi-nicii lui", adică oastea lui personală (p. 464_9).

Cînd partida adversă, în frunte cu Neagoe vornicul şi Drăgan pos-telnicul, 1-a urmărit să-l prinză pe Radu, acesta s-a gîndit că nu poate scăpa decît fugind „la banul Pîrvu, la Craiova", dar boierii din opoziţie îl prind şi îl omoară împreună cu fiul său Vlad, pe dealul Cetăţuia de lîngă Rîmni-cul Vîlcca, la 4 ianuarie 1529 2).

Conflictele din sînul clasei stăpînitoare, adică dintre boierime şi domnie, se ivesc mai cumplite în timpul domniilor lui Mircea Ciobanul. Acesta, abia instalat în domnie (17 martie 1545), taie capetele a cinci boieri numiţi de cronicari şi ale altora „mulţi boiari carii nu sînt scrişi aici", le confiscă averile, cliinuindu-i cu „mare muncă, pentru avuţie". Motivul urii dezlănţuite nu este arătat de cronicar, dar era teama lui Mircea că aceşti boieri să nu readucă în domnie pe vitregul său frate Radu Paisie (surghiunit apoi în Egipt, unde a şi murit). Cronicarul ia atitudine faţă de omorurile săvîrşite, le consideră nejuste („vărsîndu-se mult sînge nevi-novat") şi Mircea Ciobanul, continuă cronicarul, „da-va seama înaintea lui dumnezeu" (p. 50n_12).

Mai departe, autorul descrie uciderea a 11 boieri mari din ordinul domnitorului Alexandru al II-lea (cu întreruperi, domn din iunie 1568— 1 septembrie 1577), descendent al pretendentului la domnie Mircea, fiul Mihnii, deci nepotul lui Mihnea cel Rău8).

î n timpul lui Mihnea Turcitul (fiul lui Alexandru al II-lea), după apusa cronicarului, s-a ridicat împotriva domniei o nouă partidă boierească

*) Radu de la Afumaţi s-a căsătorit cu fiica lui Neagoe Basarab, Ruxandra, in 1526. «) Gcorge D. Florescu, Un inel domnesc din veacul al XVI-lea şi clleva consideraţii noi

tu privire la neamul Basarabilor din acel veac, Bucureşti, 1910, p. 1 2 - 1 4 . ») Letopiseţul (p. 5 1 l f - i 3 ) l l socoteşte greşit fiul lui Mircea Ciobanul şi frate cu Petru cel

Tlnflr (v. Stoica Nicolaescu, Pelru Vodă cel Ttnâr şi Petru Vodă Şchiopul. O chestiune contro-versată din istoria romînilor, Bucureşti, 1915).

x x m

ii mehedinţi", voind a impune domn pe Radu Popa, dar, in lup ta . . .» , » i„; \rii>n«n. vodă (iulie ir>ei).

nicul, Dragomir banul şi Gonţea paharnicul, care susţineau pe Mi _ • « I A i '

Turcitul1 , dar îi omoară, tăindu-i pe toţi. O dată cu venirea pe tron a lui Mihai Viteazul, o nouă familie apare

în centrul de interese al cronicii, familia boierilor Buzeşti. Cronicarul ţine să dea cititorilor impresia că politica de luptă a lui Mihai împotriva turcilor era în consensul boierimii întregi: „Mihai vodă cu toţi boiarii să închisese de răul turcilor, (p. 55,). El înfăţişează pe Mihai în situaţii grele, pe care le rezolvă însă tot cu sfatul unanim al boierilor. Astfel, pentru hotărîrea retragerii lui la Stoieneşti, pe Dîmboviţa, „făcu sfat cu boiarii" (p. 61 l9). Cîud cei doi fraţi Bâthory plănuiesc izgonirea lui Mihai din Ardeal, Mihai — scrie cronicarul — „ftutf-fî strinse toţi boiarii şi făcură sfat foarte de folos" (p. 73t) şi anume hotăriră trimiterea soliei la împăratul Rudolf. La sfatul „cu toţi boiarii" ţării se adaugă şi sfatul „cu n^mişii Ardealului şi cugetară să nu dea Ardealul împăratului creştinesc" Rudolf (p. 76J_8)« Deci, din Istoria Ţării Romineşti" rezultă că Mihai a vrut ca, [în lupta sa de eliberare naţională şi de centralizare a statului feudal, să intereseze întreaga boierime. Din această boierime ies în evidenţă, ca viteji coman-danţi de oşti şi slujitori devotaţi ai domnului, fraţii Radu, Stroe şi Preda Buzescu. Dar faptele Buzeştilor, numeric mai multe decît ale altor boieri, cronicarul nu le înregistrează in nici o formă retorică specială, astfel că nu se poate vorbi de această parte a",.Istoriei Ţării Romîneşti", ca de o cronică de familie - „cronica Buzeştilor" *); ea este tot o cronică domnească, cronica domniei lui Mihai Viteazul.

Relatările despre Cantacusini ocupă în cronică un spaţiu mai întins. Cronicarul socoti te pe boierii Cantacuzini ca romîni de baştină, desigur după muma lor Elina, fiica domnitorului Radu Şerban (160^-1611) descendent al CraioveştiloH). Viaţa Elinei, soţia postelnicului C. Constan-tacuzmo, e«te urmărită de cronicar in toate momentele

v s s i s k k j ^ » * B u n ^ * *

•i V«i Tiranii, uu J», p. xxvn - xxvrn.

XXIV

şi compasiune pentru suferinţele provocate de desfăşurarea evenimentelor politice interne. Începînd cu anul 1658, faptele Cantacuzinilor intră to t mai adînc în ansamblul evenimentelor narate de cronicar. Mihnea al I l I- lea tr imite în acest an bani vizirului Kiupriuli, ca să omoare pe Constantin postelnicul, dar acesta, ca un om drept şi nevinovat „fu izbăvit din moa r t e " lp. 13710). î n concepţia lui feudală, cronicarul aduce pe omorîtorul de boieri Mihnea să dea „seama înaintea lui dumnezeu, la vremea înfricoşatului ^ jude ţ" (p. 1389_10) şi, într-adevăr, arată el, — nu ca ceva întîmplător — că-„acolo <în Ardeal > îşi sfîrşi viaţa lui cum au fost mai r ău" (p. 14113). Urmă-rind viaţa bătrînului „Costandin postelnicul, bunul creştin şi vrednic de slujbă", cronicarul povesteşte mişcător sugrumarea postelnicului: „seara pre la cină, l-au omorît în trapezăriia mănăstirii" Snagov (duminică, 20 decembrie 1663), la ordinul lui Gligoraşco (p. 14916_ta). Cronicarul a r u n c i „de trei ori anathema" asupra omoritorilor, iar de aici înainte înfăţişează larg seria de suferinţe ale urmaşilor şi lupta lor împotriva persecutorilor,, domni şi boieri, care continuau să aprindă ura turcilor împotriva Canta-cuzinilor. Cel mai aprig dintre prigonitori ne este înfăţişat Duca vodă 1673—1678). Acesta trădează pe Cantaeuzini, eare-1 ajutaseră să vie domn şi porunceşte prinderea lor, simultan, în cele 3 centre deosebite, la conacele cantacuzineşti din Drăgăneşti, Cocorăşti şi Mărgineni. Planul lui Duca era să-i omoare, dar ei scapă, fugind „în Ţeara Ungurească" (p. 171—172). După părerea cronicarului, tot dumnezeu, cu „mila lui cea nespusă",, curmă prigonirea boierilor Cantacuzini, prin numirea lui Şerban ca domn al ţării (29 noiembrie 1678).

Cronicarul înfăţişează ca duşmani de moarte ai Cantacuzinilor pe greci l ) şi pe boierii Băleni. Conducătorii acestei partide erau Gheorghe vornicul Băleanu şi Hrizea vistierul, ginerele lui Gheorghe. Grecii „şi ccata" lor „spurcată" sînt înfăţişaţi ca „răi boiari" şi „îndrăciţi", „fără ruşine, cu rău cuget". Motivul urei lor, spune cronicarul, era invidia „că ei <Canta-cuzinii > tot boeresc la toţi domnii" (p. 16310_u). Pe cit de răi sînt înfăţişaţi d o m n i i susţinători ai|Bălenilor, pe atit ajiar de .buni susţinătorii Cantacuzi-nilor, de exemplu Antonie vodă. Autorul cronicii, pentru evenimentele de la 1658—1690, este in mod evident părtaş la suferinţele Cantacuzinilor; fap-tele acestora îl interesează şi le prezintă cu amănunte.

Pe duşmanii Cantacuzinilor, autorul ii prezintă ca pe nişte duşmani personali ai lui şi ca pe nişte „pizmaşi neamului ruminesc".

3. Oraţe, tîrguri f i locuitorii lor. Cele mai vechi aşezări amintite In cronică sint situate geografic de-a lungul Dunării: cetatea „Turnul

i ) Dintre aceştia, cronicarul n u m i t e pe Dumitraşco ţarigrideanul, Ghin*a vUtierul, « c c l â c i U r i u de la Humele", Nieola Sofialiul şi Balasache. Cu grecii ..sc l â c u * u>\W tova-

răşi. unelte) , şl „rumînii de moşie" Stroe UurdţamOr^Udu armaşul ţi nul au CoUanUn precum ţj UAlenii.

/V XXV

Severinului", apoi „marginea Kecopoei» (Turnu cele din Oltenia: Strehaia si Oraiova. Apariţia acestor aşez n este cxpb cată de autor prin „descălicările" succesive ale „rum ni despărţit de la romani şi au pribegit spre miiază noapte (p. 1). Bostul primelor aşezări indicat de cronicar este administrativ şi militar. Se spune, anume, că „rumînii" avind şi „cap, adecă mari bani", au dat numele de „scaun" (reşedinţă), întîi Turnului Severin, „al doilea scaun s-au pogorît la Strehaia, al treilea scaun s-au pogorît la Craiova" - acestea întîm-plîndu-se „multă vr&ne" înainte de anul 1290.

Autorul, trecînd de la forma administrativ-militară a băniei la aceea a domniei, spune că „Radul Negrul voevod, mare herţeg pţe Amlaş şi pre Făgăraş" a făcut întîi „oraşul ce-i zic Cîmpul Lung".

Populaţia oraşului, la întemeiere, se compunea din „mulţ ime de noroade : rumîni, papistaşi, saşi, de tot f&iul de oameni". Al doilea „oraş mare", unde „s-au pus scaunul de domnie" este amintit „Argeşul" (pe numele de azi: Curtea de Argeş). Instituţiile specifice fuedalismului erau biserica şi reşedinţa întărită a feudalului. De aceea, în arabele aceste oraşe, domnitorul construieşte cîte „o biserică mare şi frumoasă şi înaltă", precum şi „curţi de piiatră şi case domneşti", elemente de adăpostire şi siguranţă.

Cele mai vechi „tîrguri" semnalate în cronică sînt Tîrgoviştea şi Tîr <g >şorul (p. 4). Tîrgoviştea este înfăţişată pe vremea lui Vlad Ţepeş, în legătură cu conflictul dinlre domn şi „orăşani", „pentru o vină mare ce au fost făcut unui frate al Vladului vodă" *), Ţepeş îi pedepseşte tră-gînd în ţeapă pe „cîţi au fost oameni mari bătrîni", iar pe cei tineri (băr-baţi, neveste, fete) i-a ridicat de la ospeţe şi hore, împodobiţi şi îmbrăcaţi ca de Paşti şi i-a dus la Poenari (în munţi, pe Argeş) „de au tot lucrat la cetate, pînă s-au spart toate hainele dupre ei". Faptu l nu este amintit de nici un alt izvor documentar, se găseşte însă în legen-dele istorice ale poporului2). Povestirea cronicărească dezvăluie astfel cel dintîi conflict dintre domnie şi tîrgoveţi.

Bucuresţiu^este pomenit întîi cu prilejul pomenirii tăierii capului lui Vlad cel Tînăr (23 ianuarie 1512), „în oraş, în Bucureşti" (p. 22„). Abia în cadrul domniei lui Radu de la Afumaţi, cronicarul dă Bucureştilor calitatea de „scaun" al ţării8) (p. 447).

Cromcarul scriind despre locuitorii oraşelor Sibiu şi Braşov, îi numeşte „cetăţeni" (p. 208l, 73u), în sensul de locuitori din „cetate" .

! ) Un singur m s , nr. 91, de la Cluj(vezianexa nr 13 n \ r, i tlrgovişteni au îngropat de viu un frate ai domnitorului P* f " 3 > ' p r e c l z « a z ă v ina : boierii

. , , , ' i " m o d e™"1' " t n l r u câ- * Hie. tn documente Bucure,tHaoar ™ „ <U" 20 "pt""brie 1459 P- p- Interpretări

XXVI

Fără să se ocupe în mod special de populaţia oraşelor, înţelegem din paginile cronicii că majoritatea populaţiei o formau „neguţătorii", greci şi turci. Dar mai constatăm că „neguţătorii" aceştia erau cei mai des loviţi în cursul mişcărilor de masă. Astfel, Lupu Mehedinţeanu (1616 — 1618) obligă pe negustori să plătească lefile ostaşilor unguri din armata sa. î n aceeaşi vreme, căpitanul Buzdugan tăia negustorii greci de oi şi le confisca „marfa" (p. 935_8). în timpul domniei lui Constantin Basarab, seimenii şi dorobanţii „au dat jaf caselor boereşti şi neguţătorilor" (p. 1237).

Puţinele date din cronică referitoare la tîrguri şi tîrgoveţi ne arată că la noi, ca şi îndeobşte 1), procesul de transformare a oraşelor şi tîrgu-rilor a evoluat de la forme administrative şi militare la centre meşteşugă-reşti şi comerciale.

4. Ţăranii. Ţăranii şi satele ocupă un loc restrîns în cugetarea poli-tică a autorului „Istoriei Ţării Romîneşti". Numirile folosite de cronicar pentru noţiunea de ţăran sînt variate, după tendinţele şi efectele pe care le urmăreşte : „ţărani", „săraci", „noroade". Cînd vine vorba de ţărani, autorul nu face decît să constate starea lor mizeră şi să-i compătimească pentru „năpăştile" ce li se fac. însă mila boierilor şi a domnilor pentru suferinţele ţăranilor este arătată de autor prin prisma intereselor de partid, cronicarul voind să ne convingă de omenia numai a unor anumite per-soane, înfăţişate de el consecvent simpatice. Este cazul lui Matei Basarab, de la care se spera că „vor avea săracii pace şi odihnă" (p. 993). Urmează cazul unui alt Basarab, Constantin Cîrnul, în gura căruia cronicarul pune următoarea mărturisire pe care ar fi declarat-o în timpul răscoalei seime-nilor şi dorobanţilor: „m-am împăcat cu toate ţările, ca să putem face bine şi ţăranilor, că sînt săraci şi împresuraţi de bir şi de năpăşti" (p. 120l9_to). Evident, rostind aceste cuvinte în faţa mulţimii, domnitorul voia să-şi apropie masele populare în mijlocul primejdiei ce venea din răscularea ostaşilor domnitorului. Răscoala militară a seimenilor şi dorobanţilor, aşa cum este înfăţişată în „Is tor ie . . . " , a pătruns mai adînc şi în rîndurile mulţimii şi ale ţăranilor, pentru că măsurile luate de domnitorul Cons-tantin Şerban se întind şi asupra lor: „Şi au început a face milă mare ţării, ertîndu-le toate năpăştile . . . Şi auertat ţara de bir 3 luni" (p. 1193_5).

Cronicarul mai vrea să statornicească o idee : legătura Cantacuzinilor eu „ ţa ra" şi cu „ţăranii". însuşi postelnicul Const. Cantacuzino, greo din Ţarigrad, venit în ţară din prima generaţie, este arătat nu ca grec, ci ca „moşnean într-însa <în ţară >, cu case şi cu olate, ca şi alţi boiari" (p. 1463_4). De aceea, în sugrumarea postelnicului, cronicarul vede un motiv de Întris-tare şi la mulţimea noastră: „plîngîndu-1 şi săracii, că ş-au pierdut mila"

" i) m. N. Tihoinlrov, flpeBHiiepyccKHe r o p o a a , ed. 11, Moscova, 1956, p. 435 - 438 ş i H. Pirenne, Lu viile* du moyen -âget Bruxelles, 1927, p . 6 8 - 7 0 .

xx vn

(p. 15016). Părtinirea autorului se manifestă şi pentru Drăghici, cel mai I L t dintre fiii postelnicului, care de asemenea este lăudat pentru că „sta tare pentru săraca de ţară" şi „căuta de t o ţ i s a r a c H (p. l 57 0 ). Răvaşele lui Stroe Leurdeanul, prin care năpăstuia pe postelmcu Cons-tantin Cantacuzino, „să arătară tuturor noroadelor", pentru ca trezind simpatia maselor, să condamne şi ele pe vînzator (p. Ib-ie-is)-

Cu toată situaţia socială boierească pe care a avut-o, desigur, autorul, el vădeşte totuşi sentimente de compasiune pentru mase şi, în orice caz, nu ascunde adevărul că ţărănimea era cu desăvîrşire lipsită, năpăstui tă şi prădată fără dreptate.

5. Problema dărilor reflectată [în cronică

Perioada de lupte intre pretendenţii la domnie oglindită în cronică (sec. XV—XYI) se caracterizează din punct de vedere fiscal prin nume-roase dări puse pe seama ţărănimii.

Să vedem poziţia autorului şi faţă de această problemă. Cronicarul semnalează că fiecare domn nou aducea în sistemul fiscal

o nouă impunere: „Adaos-au Pătru vodă cu mumă-sa <Chiajna > la bir 5 aspri" (p. 519_10) semnalează cronicarul ca ceva obişnuit cu cruzimea Cliiajnei. Cîteva rînduri mai departe, autorul scrie că Alexandru vodă (1568—1577) „au adaos în ţară un bir, ce i-au zis oae seacă" 2).

Mihnea (1577-1583, 1585-1591) a înfiinţat „găleata" de grîne, obligînd şi „pe megiiaşi" să o dea; apoi „au mai adaos în ţară un bir ce i-au zis năpaste " 8 ) şi a pus şi o dijmă nouă : „din 5 stupi un s t u p " (p. 5318). Afirmaţiile cronicarului concordă cu realitatea istorică, pentru că este ştiut că Mihnea a dezlănţuit un mare jaf fiscal pentru a putea răspunde turcilor marea sumă de bani cerută pentru uciderea rivalului Petru Cercel4). Dar şi acesta „au pus birul curţii foarte mare şi gorştină de oi" (p. 5318_14).

Chiajna trebuia să răspunză In vremea ia care se referă cronicarul 30 000 scuzi pentri* a fi repus In domnie fiul ei Petru (A. D. Xenopol, Istoria romtnilor, Bucureşti , 1927, voi . V, p. 23).

lapte p l u n d ^ ^ e r u u r . 5 1 1 6 * ' f ° S t i m p U S 1 5 7 4 ' » ^ Pentru cclc cu ») Nu se precizează natura năpăştilor. Se crede că năpasta era plata pentru stnecle unul

om ucis » c.plăteau locuitorii in hotarul cărora era găsit ucisul, chiar dacăacei locuitori erau nevinovaţi de ucidere (C. C. Giurescu, Istoria romtnilor. II. Partea a doua «d I I I S S 1940, p 497). Mai există încă ţ l părerea, mal plauzibilă, care coSslirSnâpwia ^ Impusă de domnie, ca unii să plătească birul altora, aceasta pc baza Princinlulul * A . n . . » a . , i i solidare la plata dărilor (Damaschin Mloc, Despre modul de impunere sf o ^ r . „ ^ ^ Tara Itomtneasci pini la ,632, in studii (t materiale de iso7Z,evo|PIIiZu J ^ i aLa H.P.R. , Inst. de Ist., 1957, p. 1 1 0 - 1 1 1 ) . ' ' B »cure» t l , A c a d .

') A. D. Xenopol, Istoria romtnilor, V, Bucureşti. 1927, p. 4 4 - 4 6 .

xxvni

Jaful fiscal dezlănţuit de Leon Tomşa (1629-1632) este - după •chiar relatările cronicarului (p. 95-96) — cauza răscoalei poporului sub conducerea boierilor olteni, în frunte cu Matei aga. Cronicarul ne poves-teşte că „spartu-s-au toate judeţele de preste Olt, fugind care încătro au putut" , din cauza a „multe biruri gr£le ce au fost asupra săracilor". Cronicarul compătimeşte „săraca de ţară"—care, în vremea domniei lui Radu Leon (1664—1669) suferi cea mai grea povară fiscală, trebuind să plătească noi biruri grele numite „prihăni" (p. 157—158).

De mai multe ori găsim amintit în cronică şi haraciul datorat Porţii otomane. Mulţi dintre domnitori căutau să-şi asigure posibilităţile de plată a haraciului prin mijlocirea boierilor. Cînd aceştia pribegeau ca ostili domnitorului, pericolul era dublu pentru acesta : lipsa boierilor din ţară dăuna completarea haraciului, iar pribegia lor însemna ţeserea unor noi intrigi pentru răsturnarea domnitorului. Aşa se explică de ce în „Istoria Ţării Romîneşti" găsim, în cadrul mai multor domnii, informaţia că domnitorul face apel la boierii fugiţi şi pribegi să se reîntoarcă „cineşi la moşiia lui, să să apuce de hrana lui şi să-şi dea haraciul împăratului" <p. 141—142). „Zăbava haraciului", ne spune cronicarul, a adus mazilirea lui Gheorghe Ghica, în 1660. Rezistenţa romînilor în ce priveşte plata obligaţiilor către Poartă pare că era mai dîrză decît a altor popoare subju-gate. Aşa pretinde vizirul într-o mustrare ce-o face postelnicului Constantin Cantacuzino, mustrare pe care cronicarul o reproduce întocmai: „au făcut Ghica vodă şi rumînii ruşine împăratului, de n-au adus haraciul la vr^me. Şi cum împăratul biruiaşte < = încasează biruri > de la răsărit pîn la apus şi nu iaste altă ţară mai rea decît Ţara Rumînească. Că nu apucă o nebunie să să potolească, alta rădică" (p. 144—145).

Rezistenţa ţării la plata haraciului este condamnată cu asprime de \ cronicar, dar nu din simpatie pentru turci (se va vedea că, în general, v autorul era împotriva turcilor), ci datorită concepţiei ce avea că domni-

torul trebuie slujit cu devotament: „iar ei <boierii birnici>, ca nişte oameni nebuni şi dăzm^tici, să trăgea fieşcarele şi să ascundea şi nu vrea să-şi dea birul după obiceaiu, gîndind domnului lor rău, cum era şi învăţaţi"

Prin prisma intereselor de partid, cronicarul condamnă numai pe unii domni şi boieri că au jefuit ţara şi acoperă pe alţii. De asemenea,

' semnalează „mila" numai a unor domni şi boieri, manifestată prin iertarea birului şi a altor dăjdii. Această favoare, autorul o acordă larg lui Constan-tin Şerban : acesta „preste puţiuea vr^me" împăcă şi pe sultan, trimiţîndu-i „haraciul şi poclonul de domnie", dar împăcă şi sărăcimea ţării, iertînd-o temporar de biruri şi năpăşti (p. 118—119). Cronicarul, care în alte Împre-jurări se arată ostil străinilor, acum scoate în evidenţă meritul domnito-rului de a se fi purtat bine cu toţi cetăţenii ţăr i i : „să bucura toţi şi moşneni

XXIX

şi streini" (p. 11910 n ) . Aconto contradicţii ale concep ic, c r o n i c u l u i l pot I Z numai prin apartenenţa «a la fracţ iunea rabilă (lantacuisinilor: Constantin Şorban ora din t abăra co or c r u n ţ i de cronicar, era fratele doamnei Elina, soţia postelnicului Constant in ( -anta-cuzino,

tf*. Concepţia cronicarului cu privire la nlte popoare

In ciuda contradicţiilor care caracterizează adesea conţ inutul leto-piseţului, rămîne, totuşi, ca o linie unitară, patriotismul autorului , interesul lui pentru istoria patriei, pentru lupta ei de a se menţine „ t a r e " (expresia cronicarului), cu fiinţa şi credinţa ci, în mijlocul popoarelor înconjurătoare.

Dar care este ideea generală a autorului despre popoarele vecine şi ce atitudine ia ei în problema relaţiilor politice dintre romîni şi ele ? Dintre aceste popoare, turcii şi grecii se găsesc mereu prezenţi în filele letopise-ţului.

Turcii. Chiar din primele pagini, clnd scrie despre „Radu l Negrul voevod", autorul strecoară următoarea cugetare referitoare la t u r c i : „tocmitu-ş-au Radul vodă ţara cu bună pace, că încă nu era de turci împresurată" (p. 36_fl). Pusă aici, în legătură cu vremuri mult îndepăr ta te de apariţia turcilor în Europa, această reflecţie apare ca o obsesie, ca o observaţie a autorului, verificată, asupra contemporaneităţii, că cotropirea ţării de către turci era o piedică serioasă în dezvoltarea economică, politică, administrativă şi culturală a ţării.

In timp ce versiunea O a letopiseţului ara tă crîncenele lupte dato de romîni în secolul X I V - X V , alături de alte popoare creştine, împotr iva turcilor (v. anexele nr. 5, 0, 8, 9), celelalte versiuni (inclusiv V, cea l ua t ă ea text de bază) nu pătrund semnificaţia patriotică a acestor lupte . Mai departe, autorul emite părerea greşită că „Laiotă Basarab vodă cel B ă t r î u . . . au închinat ţara turcilor" Scriind despre jur&mîntul do cre-dinţă. al lui Vlad cel Tînăr, autorul lună să se vadă cum s-a năBcut la noi primul partid filo-turc, al boierilor Craioveşti». Astfel se suie po t r o n , cu ajutorul turcilor», un membru al accstei familii, Neagoe, „pr imul domn al Ţării Romîneşti ale» dintre boieri, în locul descendenţilor vechii dinastii"«. Luptele sîngeroase din secolul al XVI-lea dintre turci şi par t i -

ru,inilor ,U /.«,.„/ Mihalţ Cantacntlno, ci. N. lorgu. iuVul 1 iooâ 1 8 «n n' , " f " C<""a ' uri» u C r ' ^ V0)- X Y ' — •>• W roporUil din 14 fcl>ru»rlo >51,.

r n r a s *!; * r r r - im»> Honilniti, l'urtcu I, Hucuri.,11, Ed. Acad. H . P H m î , «07-7 8 ' p r " " " d i , l o r l a

•) I». I'. Puiieltcicu, InvitmrlIelulKeago, Ha,arab, Bucure»»!, 1046, p. 8 .

zanii lor cu boierii ostili politicii filo-turce, iau în concepţia autorului un caracter nou, care se va accentua în restul cronicii. Exprimări ca : „pro-cleţii de t u r c i . . . mulţi creştini tăiară", în timp ce ungurii sînt rugaţi „să se milostivească să nu lase ţara creştinească în mîinile păgînilor" (p. 45, 54, 55, 82 etc.) — arată că autorul cronicii împărţea lumea balcanică în două tabere : a creştinilor şi a păgînilor. Aceeaşi concepţie tcologică întîlnim la cronicar şi mai tîrziu, cînd îşi exprimă bucuria de „izbinda creştinilor" la 1683 (asediul Vienei) şi pentru evenimentele dintre anii 1687-1688 (luptele dintre austrieci şi turci).

Dar cronica dezvăluie şi în ce priveşte atitudinea faţă de turci contradicţii explicabile numai prin caracterul ei de castă. Astfel, autorul este dominat de prejudecăţi şi sentimente pătimaşe în prezentarea domniei lui Mihnea al III-lea. Cronicarul, pînă la acest moment al cronicii, anti-otoman, condamnă cu asprime răscoala lui Mihnea împotriva turcilor şi uciderea de către Mihnea a boierilor filo-turci, numai pentru că Mihnea se declarase duşman al partidei Cantacuzinilor (p. 136 — 138). De asemenea, cronicarul subliniază ca o însuşire patriotică a postelnicului Cantacuzino faptul că acesta „ţine cu raiaoa împăratului" (p. 14524).

O particularitate caracteristică a turcilor, lăcomia de bani, este însă consecvent şi des evidenţiată: turcii „ca nişte lei căsca gurile să-i inghiţă pre toţi, fiind ţara plină de nevoe şi de sărăcie" (p. 14715_16).

Grecii. Partea din cronică referitoare la secolul al XVII-lea dezvăluie lupta socială şi naţională dintre boierimea de baştină a ţării şi grecii exploatatori stabiliţi în ţară, la început, ca negustori şi mici slujitori, iar mai tîrziu ajunşi la dregătorii influente.

Povestind aceste lupte din vremea primilor domni filo-greei, Eadu Mihnea (1611—1616) şi Alexandru Iliaş (1616—1618), cronicarul nu ia o atitudine categorică ostilă împotriva grecilor.

Boierul Bărcan din Merişani, care instigase boierimea împotriva lui Radu Mihnea, este socotit „ca un om rău", călcător de jurămint, deşi cronicarul recunoaşte că acest complot era îndreptăţit „pentru căci îi <pe boieri > împresurase <donuiitorul > cu mulţime de greci de la Ţari-grad şi de la Ruinele" (p. 90x_a). Cronicarul insistă asupra cauzelor revoltei boierilor olteni din 1618: „boiarii fiind împresuraţi de mulţimea grecilor şi ocăriţi do trufâşiia lor, care nu putea să o mai rabde" l) (p. 9 1 ^ ) . Croni-carul reproduce chiar dialogul dintre Alexandru vodă şi oştenii răsculaţ i : „Sta ţ i cu mine, şi eu să vă dau lefi îndoite" — la care ademenire oştenii răspund : „nu vor sta, căci ai călcat jurămîntul şi ne-ai oprit simbriile şi ne-ai stricat obiceiurile, cît am rămas la mare sărăcie" (p.924_6). Totuşi,

1) Acoeuşi asuprire o afirmfl şl cronicarii saşi Slmion Massa şl Marcus Fuchs In cronic® lor, capitolul „Tumultus Wulachici" (1018), In QueUen zur Geschichte der Sladl flrawo, V. p . 371-372.

uciderea prin î n ^ a r e a ,«i Lupu Mehed* răscoalei, este înfăţişată în termen, reci, c g j t t j ^ / j ^ ^ mulţi negustori greci, luîndu-le „toata marfa , chiar e, p*

" ° m ^Kăscoala"'^ boierimii oltene începută la 17 octombrie 1630, în timpuHui Leon Tomşa, împotriva grecilor, este asociată de cronicar de problema birurilor grele. Acestea neputînd fi acoperite dejbirnicu legali, dom-nitorul a obligat pe boieri să completeze, de la ei, sumele neachitate. Bo.e-rii refuză şi fug în Ardeal, lucrînd de acolo pentru mazilirea lui Leon Tomşa. în aceste împrejurări se iveşte concurent la tron un boier al ţarii, „Matei aga din Brîncovtoi" (p. 96„). Jalbele boierilor revoltaţi trimise vizirului Abaza paşa arătau „pentru greci, cum au spart grădina împăratului cu jaburile şi cu toate răutăţile" (p. 104l9_20), iar cronicarul mai afirmă că înşişi turcii recunoşteau că „străinii, cu grecii ţărigrădeni" jefuiesc ţara. De-a lungul cronicii, grecii sînt înfăţişaţi „avani". Pe „grecii leşinaţi încă i-au săturat" domnitorul Radu Leon (1664—1669) pînă într-atîta, încît însuşi domnitorul declară că „alt grec lîngă el nu-i mai trebuie" (p. 156,). Lupta desfăşurată timp de aproape un veac încetează, pentru perioada cuprinsă în cronică, cu triumful partidei naţionale asupra grecilor. O delegaţie „cu slujitori din tohte cetele", cam 200 de oameni, merg la sultan de-i reclamă cum „grecii Ţarigradului. . . au spart raiaoa Ţării Rumîneşti". Rezultatul este că „înţelegînd împărăţiia, poruncit-au cu mare mînie de au scos pre toţi grecii din ţară, cu mare ruşine", iar Radu Leon, protectorul lor, fu mazilit? (p. 159—160).

Cronicarul scoate din masa de greci exploatatori veniţi din Levant, caracterizaţi în mod general defavorabil în opera sa, cîteva t ipuri de greci şi-i arată în repetate rînduri, intriganţi, veroşi, oportunişti, răi, p recum: Nicola Sofialiul, Curt Celebi, Ghinea vistierul şi Balasache. Autorul nu are spirit critic, pentru că ocoleşte adevărata cauză a conflictelor dintre boierimea autohtonă şi greci; care, în fond, era interesul boierilor autohtoni de a menţine numai ei dregătoriile şi avantajele din care începea să se înfrupte tot mai mult şi o boierime nouă, boierimea de origină levantină.

„Istoria Ţării Romîneşti» se tipăreşte acum pentru prima dată în forma ei completă şi împreună cu tipurile reprezentative ^ . va r i an t e lo r ei manuscrise Această ediţie dă posibilitaţea cercetătorilor să o înţeleagă ş. să o reconsidere ştiinţific1). î n rîndurile care rfeced n-am urmăr n ci-decum scopul de a da un studiu exhaustiv a s u p ^ o n ţ i n u t u l u i S e l a n t ,

HcropiişecKoe 3HaHe,...o (Utopiile rus ti £ topor anta l - r , 1 K x «WTPHO-Acadeimel de ştiinţe U.R.S.S.), Moscova-Lenlnerad Ml S . Istorlco-culturală - lîd. ta orientarea noastrâ ştiinţifica pentru pregătirea vilumuiulVteţT"1 ^ a l U t u r p r e t i u $

ci numai de a deschide cititorilor perspectivele asupra epocii şi realităţii vii pe care „Istoria" le oglindeşte în paginile ei.

„Istoria", ca orice operă a culturii medievale, reflectă tendinţele dominante ale sistemului economic, administrativ, social şi politic feudal-

î n ansamblu, cronica se resimte şi de influenţa realităţii zilnice, vii şi populare, dincolo de formele închistate ale sistemului feudal. Astfel, am văzut că autorul constată şi înfăţişează mizeria prin care au trecut masele populare ale ţării, populaţia ei majoritară compusă din ţărani săraci, exploataţi şi încărcaţi de biruri. Din relatările cronicarului s-a mai văzut şi lupta dusă, cu greutate, dar eroic, de popor împotriva cotro-pitorilor turci, lacomilor dregători greci şi asupritorilor boieri ai ţării. Autorul cronicii nu s-a putut sustrage influenţii populare şi a scris pagini mişcătoare în care arată năzuinţele poporului romîn pentru independenţă naţională, libertate şi dreptate socială; le arată cu duioşie şi compasiune, de loc mobilizator, dar mereu le pune în faţa cititorilor.

Prin această însuşire de realism, prin calităţile literar-narative şi adesea stilistice, „Istoria Ţării Romîneşti" nu se adreseazăjiumai specia-liştilor şi istoricilor, dar şi cercurilor mai largi de cititori care vor găsi numeroase şi măreţe pagini din trecutul de luptă al poporului nostru.

7. Descrierea şi filiaţia manuscriselor

„Istoria Ţării Romîneşti de cînd au descălecat pravoslavnicii creştini" a ajuns pînă la noi prin cîteva zeci de manuscrise, cele mai multe fiind compilaţii în care această istorie e precedată, dai* mai ales continuată, de alte lucrări. Făcînd o cercetare atentă a lor, le putem împărţi în două grujifuprincipale.

(TTprimă grupă cuprinde manuscrise în care „Istoria Ţării Romî- \ neşti" se încheie cu cîteva luni înainte de moartea lui Şerban Cantacuzino, j cu cuvintele „şi aşa, cu înţelepciunea lui, toate le-au potolit (p. 18810); ' a doua grupă cuprinde manuscrisele ce trec peste acest moment, şi includ 1 în expunere şi moartea lui Şerban Cantacuzino, oprindu-se la evenimentele I din ianuarie 1690, la retragerea lui Heissler cu austriecii, din Ţara R o m î - ) nească.

Prima grupă se compune din patru subgrupe de manuscrise, iar a doua grupă se compune din-şapte subgrupe.

Fiind vorba de aceeaşi lucrare, ar însemna ca toate manuscrisele 8ă fie identice ca întindere şi cuprins. Manuscrisele însă au suferit adăugiri şi înlocuiri însemnate sau mai puţin însemnate, întâmplătoare sau delibe-rate. Toate aceste schimbări constituie caracteristice care ne a ju tă la clasarea manuscriselor. 8. - 0. 2870 Y Y Y I l i

I frirmaift din pfttru «ub/frupe. Aceste

m T ) Ms C, mlscelaneu cu 303 foi, plus 5 foi albe,format 15,5 cm x 21,5 cm, do la do la Biblioteca Acad. lt.I ,.B.,Heoţlamss, nr. 5463, este o copie m ju-1 1 a doua a nccolului al XVIIMea, dar dupft alt ma.iuscnH ma voch, acesta scris dc „Htau logofeţelul ot du,n<nealui> Iordache Ore « t a vc d vornic,

la luat. 7239 (1781)" (f. I02r ) . L a f . l , In locul titlului, oHtoiasai joc Uber pentru completarea lui ulterioară, care însă nu h-ii mai făcut . Cuprinde <l8toria Ţării ltumîneştidecîndau descălecat pravoslavnici<1 > creştini» şi Începe la f. 1 : „lună dlntăi pravoslavnici<i > izvodindu-aft de rumîn i carii M-au despărţit din romani şi au p r i b e g i t . . t f i sfîrşeşte la fila 192 : „cu înţelepciunea lui toate le-au potolit". Pe f. 1 9 2 - 3 9 3 urmează capitolele 1 80 din „Viaţa lui Brîncoveanu", scrisă de logofătul Radu Greceanu.

h) MH y , cu i foi nenumerotate, plus 75 foi numerotate şi al te foi albe nenumerotate, format 21 om X 25 cm, din Biblioteca Filialei Acad. It.P.R. din Cluj, fond Blaj, nr. ÎMJ. E copiat do Tache Roşiescu, condicarui Trib. Ilfov, la august 1844., după un ms cu data de 1 mai 170!), scris de. Ştefan log, ot Constantin Crcţuleseu vel vornic. Ms acefal, începe cu domnia lui Vlad Ţepeş: „o vină mare ce au fost făcut oroşanii unui frate al Vludului vodă" şi sfîrşeşte eu domnia lui Constantin Brîncoveanu» Moartea lui Şerban Cantacuzino şi începutul domniei ltri Const. Brînco-veanu prezintă o redacţie proprio copistului, un rezumat, pînă la ieşirea domnului şi a boierilor din Bucureşti, din cauza apropierii austriecilor. He vorbeşte apoi de moartea lui Constantin Bălăceanu în lup ta do la Zărneşti şi, în 10 12 rînduri, se termină domnia şi caracterizarea lui Const. Brîncoveanu. Observăm că Intre apropierea austriecilor de Bucu-reşti

fi cele lutiuiplato la Zărneşti e o lacună. Caracterizarea lui Brînco-veanu la f. 75 : „Domnit-au ani 2S pol 9i foarte s-au înbog&ţit ţi el şi boierii lui, olt Ml dedese veste in toate părţile do bogăţie. Şi era biruitor la toate , ce vrea, aceia făcea, nimeni împotrivă nu putea să-i stea. Şi făcînd multe amestecături, cum «i cu muscalii ţi cu nemţii, vrînd să să hăinească de c» t« împărăţia turcilor şi înţelegînd împăraţii» ţi pftrîndu-1 ţi Cantaeuzinii , rău sfirţit au luat easa lui, că au peri tde sabia lui Mehmed împă, d „ preună cu feciorii lui. ŞM luară toată averea; ci de au fftent e U h n n f i S t i dar au biruit eu multele rele ce au făcut si donn,J, , ? . ^ ^ « " W a ţ i , hulă ,locit ,1,. laudă» Tnnii» »„„»" ? domnia lui mai mul t este de nulă dec» d* laudă . Tache Uoţieseu a redus din textul „Vieţii lui Nifon» după cum singur afirmă ţi, fără să mai snună a «mi» * . ' "<»<» Thuofan, dar acusaţiile ce p H ^ T ^ ^ n t ^ " ' * p a t H a r " caraoteristică subgrupei C . 1 g ° l ° ( , h u ' a ^ i s t ă în f o r m a XXXIV

a) MH C2, CU 394 foi, format 13,5 cm X 19,5 cm, la Biblioteca Acad. R.P.R. , secţia mss, nr. 1350. Foile 395-402, 405, 409-411 sînt nescrise, iar pe f. 403-404 v şi 40(5 - 4 0 7 v este o tablă a cuprinsului. Are la f. 198 n o t a : „Şi acestea sîntu scrise prin osteneala lui Stan logofeţelul ot dum<nealui> Iordache Oreţulescu vel dvornic, la leat 7239" (1731). Acest ms a servit ca original copistului ms C, descris mai sus.

Pe f. 1—3, text din introducerea lui Eadu Greceanu la „Viaţa lui Constantin Vodă Brîncoveanu", iar de la f. 4—198* <„Istoria Ţării Romî-neşti de cînd au descălecat romînii" >, inc. f. 4 : „Insă dentăi pravoslavnicii izvodindu-să de rumînii carii s-au despăr ţ i t . . . " , fin. „cu înţelepciunea, lui toate le-au potolit" (f. 198v ).

De la f. 199v - f. 394v, fără titlu, cap. 1 - 8 0 din „Viaţa lui Constantin Vodă Brîncoveanu". Prin grija lui Iordache Creţulescu, mare vornic, ginerele lui Constantin Brîncoveanu, s-a întocmit o compilaţie cu compo-ziţie identică subgrupei V, dar „Viaţa lui Brîncoveanu" cuprinde aici mai mult decît 48 de capitole, cuprinde 80 capitole. A scris Stan logofeţelul la 7239 (1731); alte copii (mss C1, U1) menţionează pe un Ştefan log. ot. Constantin Creţulescu, mare vornic, la mai 1769 şi 1782.

Subgrupa C3 adaugă date împotriva lui Grigore Ghica, care, ca reprezentant la turci al domnului Ţării Romîneşti Gh. G ^ a , tatăl său, face afirmaţii înaintea vizirului, provocînd mazilirea propriului său părinte, a domnului Gheorghe Ghica. Acelaşi Grigore Ghica, după prima domnie, fugind din Ţara Komînească, trece în Ardeal, apoi în Austria, unde promite împăratului că se va face catolic. Sub acest pretext pleeînd la Roma, de la Veneţia schimbă direcţia, ajunge la Poartă şi obţine din nou domnia Ţării Romîneşti. Despre Stroe Leurdeanu, amestecat la omorîrea lui Constantin postelnicul Cantacuzino, călugărit fără voie, se spune în sub-grupa C3 că ar fi cerut să fie numit, în călugărie, Regep.

2. Corpul de cronice reprezentat prin subgrupa L5, e o compilaţie în care domniile lui Nic. Mavrocordat din Ţara Romînească, în expunerea lui Radu Popescu vornicul, sînt legate de istoria Munteniei prin compilaţia cantacuzinească.

Lucrarea s-a întocmit de Radu Lupescu, logofeţel, din ordinul domnu-lui N. Mavrocordat şi era terminată la 31 octombrie 1729, după cum se preci-z e a z ă în titlu. Acestei compilaţii, cercetătorii cronicilor i-au dat numele de primul corp de cronice mavrocordăteşti sau simplu—corpul mavrocordătesc.

a) Ms L, cu f. 44—240, format 25 cm x 39 cm, în Biblioteca Filialei Acad. R.P.R. din Cluj, fond Blaj, nr. 59, copie din sec. al XlX-lea, înainta de 1840. De la f. 211—246 inclusiv foile ms sînt cu 4 cm mai scurte decît foile pînă la f. 210; foile 243-246 nescrise.

Pe f. 44 r. şi v., titlul general al compilaţiei întocmite de Radu logofe-ţelul de divan, aşa cum îl reproducem la ms L3. Pe f . 4 5 - 1 2 3 v , „Istoria

XXXV

Ţării Rumăneşti de clnd au descălicat pravoslavnici <1 > creştini , inc. t. 45 : „hisă dinttiu tevodindu-să de rumlni carii s-au d e s p ă r ţ i t . . . , fxn. f. 123*: „şi aşa, cu înţelepciunea lui, au potolit t o a t e " ; cont inuă pe f. 123* 176 cu cap. 1 - 4 8 din „Viaţa lui Brîncoveanu" şi pe f. 1 7 6 - 2 4 2 * cu „ I s to r i i l e . . . " de Radu Popescu vornicul.

Ms are unele corectări în text făcute de Xicolae Bălcescu (vezi facsimil mai jos, nr. 4), atît la „Istoria Ţării Romîneşti", cît şi la celelalte două fragmente, pentru că Bălcescu le-a folosit la ediţiile sale publicate în „Magazinul istoric pentru Dacia".

b) Ms L \ cu 108 foi, format 21 cm X 30,5 cm, la Biblioteca Acad. R.P.R., secţia mss, nr. 121, copiat pe la sfîrşitul sec. al X V I I M e a . Pe f. 1 şi Vy titlul general al compilaţiei întocmite de Radu logofeţelul de divan (vezi facsimil mai jos, nr. 11), apoi pe f. 2 - 8 4 : „Istoriia Ţări<i> Rumî-neşti de când au descălecaţii pravoslavnici<i> creşt ini"; inc. f. 2 : „Insă dintăi izvodindu-să de rumînii carii s-au dăspărţit de romani" , fin. f. 84 : „cu înţelepciunea lui au potolit toate" şi continuă cu cap. 1—48 din „Viaţa lui Brîncoveanu" f. 84-138 v şi cu „ I s t o r i i l e . . . " de Radu Popescu vornicul, f. 139-198*.

C) MH L 2 , CU f. 3 — 1 1 3 , format 2 1 , 5 cm X 3 5 , 5 cm, la Biblioteca Acad. R.P.R., secţ^ mss nr. 327, copie pe hîrtie albăstruie, după 1832. Este aceeaşi compilaţie întocmită de Radu logofeţelul de divan. Pe f. 2 titlul general al compilaţiei cum e reprodus mai jos, la ms L 3 . De la f. 3 — 4 9 : „Istoria Ţării Rumăneşti de cînd au dăscălicat pravoslavnici <i > creştini"^ inc. f. 3 : „Insă dentîiu izvodindu-să de rumînii carii s-au dăspăr ţ i t " , fin. f. 49 : „Şi aşa, cu Înţelepciunea lui, au potolit t o a t e " ; continuă pe f. 49 — 80 cu cap. 1 - 4 8 din „Viaţa lui Brîncoveanu", şi pe f. 80 — 113 cu „Is tor i i le . . . " de Radu Popescu vornicul.

d) Ms L3, cu 188 foi, format 20,3 c m x 3 3 cm, în Biblioteca Acad. R.P.R. secţia mss, nr. 100, are un titlu general, f. 2 : <„L£topiseţul Ţării Rumîncşti > întru care coprinde toate istoriile a tu turor domnilor dîn-ceputul ţării, de la întăiul domnu Radul Negrul voevod pînă acuma la domniia de a doo a mării sale lui Nicolae Alexandru voevod, acum de ixnoavă scrisă din porunca mării sale prea luminatului şi prea înăl ţatului domnului nostru I o Nicolae Alexandru vvd, întru al unsprezecilea an dintru a dooa domnie a mării sale, de Radul logofeţelul de divan sin Mihaiu ieromonahul Lupescul, la anii de la zidirea lumii 7238, iar de la naşterea domnului nostru I s I I s 1729, luna lui oct. 31".

Cuprinde: „Istoriia Ţării Rumîneşti de cînd au discălecat pravo-s l a v n i c i i creştini", f. 3 - 8 0 ; inc. f. 3 : „Insă dintăi izvodindu-să de rumînii carii s-au despărţit de romani", fin. f. 80 : „Şi aşa, cu înţelepciunea lui, au potolit toate" şi continuă cu cap. 1 - 4 8 din „Viaţa lui Brînco-veanu", f. 80 - 130 şi apoi cu „Istoriile domnilor Ţării Romîneş t i" ,

Y Y YVT

f. 130T—188v, de Radu Popescu vornicul. E o copie de la sfîrşitul seco-lului al XVIII-lea.

e) L4. Un ms similar celor din această subgrupă a fost folosit de librarul-editor George Ioanid pentru Istoria Ţerrei Romînesci de cînd au descîlecat pravoslavnicii creştini, editată în publicaţia „Istoria Moldo-Romîniei", Bucureşti, 1858-1859, voi. I I , care, de la p. 1 - 1 6 5 , cuprinde „Istoria Ţării Romîneşti", atît cît se află în ediţia lui Nic. Bălcescu, continuă la p. 166—278 cu cele 48 de capitole din „Viaţa lui Brîncoveanu", apoi pe p. 278—399 cu Celea ce au scris chir Rafail monahul, carele pre nume mirenesc l-au chiemat Radul Popescul b<iv> vel vornic. Ioanid a modernizat limba, a înlocuit cuvinte vechi prin altele noi. Modul cum a reprodus acel ms a stricat mult din valoarea istorică a lucrării.

Subgrupa L6 prezintă primul corp de cronici mavrocordătesc în care „Istoria Ţării Romîneşti de cînd au descălecat pravoslavnicii creştini" a fost înglobată, aşa cum se află în compilaţia cantacuzinească, dar între-gită cu „ I s to r i i l e . . . " lui Radu Popescu.

3. O compilaţie, U8, prezintă istoria paralelă a Ţării Romîneşti şi a Moldovei, încheindu-se în ambele ţări cu ultimele domnii ale lui Nic. Mavrocordat.

a) Ms U, CU 435 foi, format 21 cm x 32 cm, la Biblioteca Acad. R.P.R., secţia ms, nr. 2591, scris către jumătatea sec. al XVIII-lea, are istoria paralelă a Ţării Romîneşti şi a Moldovei ce merge pînă la Leon vodă şi pînă la Moise Movilă inclusiv.

Titlul general al ms,pef . 7, e : „Letopiseţul Ţ<ă>răi Romîneşti şi a Ţ<ă>răi Moldovei. De viaţa a prea luminaţilor domni ce-au stăpînit întru aceste 2 ţări şi ce s-au lucrat în dzilele lor şi a părţilor streine care să megieşesc cu aceste ţări. Pre largu adunate den multe letopiseţe şi cu bună îndreptare alcătuit precum să v£de". Inc. f. 7 : „Valahia. Doinnu 1. Domnie 1. Radul Negrul vod<ă>, întîiul domnu Ţ<ă>răi Romîneşti.

Cap. 1. Acest Radul Negrul vod<ă> fiind în Ţ<a>ra Unguriască voevod, mare herţeg pre Amlaş şi pre Făgăraş, rădicatu-s-au de acolo cu toată casa lui şi cu mulţime de năroade : romîni, papistaşi, saşi".

Fin. f. 435v: „petrecînd <Moise Movilă, domnul Moldovei, a doua domnie, 25 iunie 1633-aprilie 1634 > în odihnă, cu ocine, în Ţara Leşască şi în cinste de la L£ş, i s-au săvîrşit şi viaţa în zilele domniei Dabijei vod<ă >, domnind an 1". Istoria „Valahiei" în acest ms se termină cu domnia lui Leon vodă inclusiv.

Leon vodă fiind mazilit, turcii dau domnia lui Radu vodă, fiul lui Ale-xandru Iliaş, domnul din Moldova. Boierii şi slujitorii de peste Olt se sfătu-iesc şi hotărăsc să nu aştepte „pre Radul vod <ă > cu atîta datorie, ca să-i mai mănînce şi să-i prade", iau pe Matei aga cu sila „de l-au adus la scaun să fie domnu Ţării Munteneşti. Şi au domnit Leon vodă ani 3" (f. 424 joa).

XXXVII

b) Ms U1 cu 191 foi, format 21 cm X 30 cm, la Biblioteca Acad. B.P.R £ £ £ Z m copiat de „ ş t o f n . « g a ® . , o t Cre ,„ e ^ l » fc 1782 (f. 6 - 7 jos şi f. 191*), arc acelaşi conţinut cu ms U, după care s-a

Ş1 C ° P S i u l general, la f. 6, ca în ms U şi apoi reproducerea domniei lui Radu Negru. La f. 185* se termină „Istor ia" pentru Ţara Romînească : Matei aga vine domn Ţării Romîneşti cu ajutorul paşii din Nicopole. Acest ms nu are continuare.

c) Ms U8, cu 401 foi, format 21 cm X 32 cm, la Biblioteca Acad. R.P.R., secţia mss, nr. 53(57, fără început şi fără sfîrşit normale. Ms U2 e continuarea ms U. Fila 1 existentă corespunde paginei 861, după numero-taţia veche, care continuă paginaţia de la U. Inc. f. 1 : „într-aceste vremi sînt Şirăneştii. Unul din Cantimireşti atunce, anume Azamet Mîrza, pre care l-am apucat şi eu, era dvorialnic la Vladislav craiul leşesc".

Fila ultimă 401v - numerotaţia veche f. 361 - fin.: „Trimis-au toţi cei mari carii sănt supt stăpânirea sa daruri scumpe, trimis-au şi măria sa domnul Nicolae vod<ă> daruri scumpe şi altele carele să cuvin împărăţiei". „Istoria Ţării Romîneşti" se sfîrşeşte în ms cu domnia lui Constantin Şerban, f. 30—37v. Fin.: „au trecut muntele la Ardeal cu toată casa lui întreagă şi cu toţi boierii ţării. Şi au domnit Constantin vodă ani 4".

Partea finală a domniei lui Mihnea al 3-lea (f. 61v—62), domniile lui Gh. Ghica (f. 75T-76V) şi a lui Gr. Ghica (f. 8 5 - 8 5 v ) sînt într-o redacţie a lui Axinte Uricariul.

„Istoria Ţării Romîneşti" intră în această compilaţie numai pînă la domnia Radu Leon exclusiv; incepînd cu domnia lui Radu Leon, pentru Ţara Romînească, compilatorul reproduce după „ I s t o r i i l e . . . " lui Radu Popescu vornicul. După unele indicaţiuni din text , această compi-laţie a fost lucrată în bună parte de Axinte Uricariul. Compilatorul a lăsat afară partea de la început despre „romînii care s-au despărţ i t de romani" şi a început cu descălecatul lui Radu Negru. Are „Viaţa lui Nifon"; domnia lui Matei Basarab fiind la începutul lui U8, unde lipsesc foile, nu se poate controla.

Se foloseşte în această compilaţie, la fiecare domnie, un plan sche-matic care obligă expunerea să răspundă acestui schematism: se aduc si informaţii noi. v

Pentru că această compilaţie se încheie cu domniile lui Nicolae Mavrocordat în Moldova şi în Ţara Romînească, pentru că Axinte Urica-riul a înfăţişat ultima domnie a lui Nic. Mavrocordat din Moldova, socotim şi această compilaţie ca un corp de cronici mavrocordătcsc, ca Ll treilea corp mavrocordătesc, al doilea corp fiind, după cum se ştie, n^mai d o m n i i

xxxvm

din Moldova şi Ţara Romînească ale Ini Nic. Mavrocordat, scrise respectiv de Axinte Uricariul şi Radu Popescu1 .

4. Subgrupa V4 e compilaţia cantacuzinească, în care „Istoria Ţării Romîneşti", fără a vorbi de sfîrşitul lui Şerban Cantacuzino, e continuată cu primele 48 de capitole din „Viaţa lui Brîncoveanu".

a) Ms V, cu 204 foi numerotate plus 1 foaie nenumerotată, format 16 cm X 21 cm, acum în Biblioteca Filialei Acad. R.P.R. din Cluj, fond Blaj, nr. 112, poartă pe fiecare filă ştampila cu legenda „Ito Ştefan Canta-cuzino voevod", iar pe unele foi ştampilele Eforiei Şeoalelor Naţionale şi a Bibliotecii Colegiului sf. Sava din Bucureşti.

Pe baza anilor de domnie a lui Ştefan Cantacuzino, ms e datat între aprilie 1714 şi ianuarie 1716. însemnări de la 1731, 1781 atestă că acest ms, înainte de a fi al Eforiei Şeoalelor Naţionale, a aparţinut familiei Brăiloiu din Gorj. E un miscelaneu compus din „Istoriia Ţării Rumîneşti de cînd au descălecat pravoslavnicii creştini", inc. i. 1 : „Insă dintăi izvodindu-se de rumînii carii s-au despărţit de la romani" (v. facsimilul mai jos, nr. 1), fin. î. 127 : „Şi aşa, cu înţelepciunea lui, toate le-au potolit" (v. facsimilul mai jos; nr. 2). Continuat] cu „începutul istorii vieţii luminatului şi prea creştinului domnului Ţărăi Rumăneşti Ico Con-stantin Brîncoveanu Basarab voevod", inc. f. 127T „Multe şi vrednice de auzit istorii", fin. f. 204 : „multă mîhnire au dat domnului său şi priiate-nilor lui", — deci cap. 1—48 din „Viaţa lui Brîncoveanu" redactată de Radu log. Greceanu, fără însă a fi menţionat titlul complet al acestei „Vieţi", nici numele autorului.

Ms a folosit lui Nic. Bălcescu pentru ediţia „Istoria Ţării Romîneşti de cînd au descălicat romînii" pe care a publicat-o în Magazin istoric pentru Dacia, IV (1847), p. 231-372 şi V (1847), p. 3 - 3 2 .

b) Ms V1, cu 164 foi, format 15 cm x 21 cm, e un miscelaneu, la Biblioteca Acad. R.P.R., secţia mss, nr. 2455.

însemnări succesive pe f. 15, 24T, 45, 61, 93\ 101 şi 108 precizează că ms e copiat de „Popa Ioan ot Iaşi", de la „mai 12 deni It. 7261" (1753) pînă prin iulie 1753. „Iaşii" de aici sînt un sat din Gorj. De la f. 1—101 e „Istoriia Ţerăi Rum<î>neşti de cînd au descălecat pravoslavnici<i > cre-ştini", inc. f. 1 : „Insă dintăi izvodindu-să din rumăni care s-au despărţit de la romani" ; fin. î. 101 : „Şi aşa cu înţelepciunea lui toate le-au potolit", iar între f. 101T—161v sînt cap. 1—45 din „Viaţa lui Brîncoveanu".

Acest ms la f. 4—4V introduce domnia lui Vlad Călugărul, spre deosebire de V care nu o are, iar scrisoarea patriarhului Theofan nu mai e după domnia lui Matei Basarab, ci la sfîrşitul compilaţiei, la f. 161*—164\ în t r e f. 30* şi 31 ale ms constatăm o lacună importantă, de ia Mireea

>) Primul corp este compilaţia lui Radu logofeţelul Lupescu (v. subgrupa L»).

XXXIX

Ciobanul pînă în domnia lui Mihai Viteazul. Fila 30* sfîrşeşte : „iară <cîn >du au fost la mart 3 d., cu meşteşug au chiemat pre" , iar f. 31 începe „iar pînă a veni ajutoriul de la Batăr Jigmon, turci t recură Dunărea»

c) Ms V*, cu 87 foi, format 15 cm X 21 cm, în Biblioteca Filialei Acad. R.P.R. din Cluj, fond Blaj, nr. 97. Cu coperte de lemn îmbrăcate în piele, fără început şi fără sfîrşit normale, a apar ţ inut lui T. Cipariu. Ms e o copie veche. O însemnare din anul 1714 : „Tudorache log. Lupovici, dascăl ot Rîmnicu Sărat 7222". însemnări de posesori din 20 februarie 1721 şi din 1724. Comparată grafia ms cu grafia însemnărilor lui Tudorache, rezultă că întregul ms a fost scris de acesta, pe la 1714.

Pe f. 1 - 2 , fragmente de texte religioase ; de la f. 2—87 este „Istoria Ţării Romîneşti", inc. f. 2 : „voinici, oameni, f£te şi dobitoc şi multă pagubă au făcut pre locul acela, pre apa Buzăului, mai 2 dni şi iar s-au întors turcii la Tîrgovişte" (v. ed. de faţă, p. 436_8). Este vorba de incursiu-nea lui Mehmet bei împotriva Buzoienilor, care au ridicat domn împotriva lui Teodosie, fiul lui ÎTeagoe Basarab şi au provocat moartea lui Preda, fratele lui Neagoe. Ms sfîrşeşte cu înapoierea doamnei Elena, mama lui Şerban vodă, din călătoria de la Ierusalim, cu cuvintele : „eşindu-le înainte fiiu-său Şărban Vodă cu toţi boiarii lui şi cu toa tă curtea lui. Împreunîndu-se cu maică-sa, sărutatu-i-au mîna cu mare l iubov" (v. ed. de faţă p. 181'8_10).

d) Ms V8, cu 103 foi; format 16 cm X 21 cm, se află la Muzeul regional din Craiova, nr. 53, fără început şi fără sfîrşit normale, copiat înainte de 21 februarie 1760 (v. nota de la f. 78). Lipsesc foile 25—29 şi 44, iar din f. 4 şi 5 au rămas numai colţurile din stînga de sus. Pe pag. 1 este desenat portretul lui „Batăr Andriiaş craiu" stînd pe tron. Pe f. 4 inc.: „şi frumoasă şi naltă. De acolo au descălecat la Argetj" (v. ed. de faţă p. 2 ). Pe ultima foaie existentă, la sfîrşit (f. 103v), e începutul luptei de la F i n t a : „iar Matei vodă era numai cu curtea lui, ca la 7000. Şi aşa să loviră iute unii cu alţii cît să" (ed. de faţă, p. 11010_20). Textul, a t î t cît se păstrează, nu are nimic deosebit fa ţă de ms V.

Subgrupa V4 cuprinde compilaţia cantacuzinească ce merge pînă în octombrie 1688. „Istoria Ţării Romîneşti" se încheie cu cuvintele „şi aşa, cu înţelepciunea lui, toate au potolit", iar din „Viaţa lui Brîncoveanu" se reproduc cap. 1—48.

„Viaţa iui Nifon", scrisoarea patriarhului Theofan există în cuprinsul mss. Povestea lui Ghinea vistierul şi Radu armaşul e la sfîrşitul primei domnii a lui Gr. Ghica. Dar nu putem trece cu vederea că, la anul 1753, în redacţia acestei subgrupe se constată modificări: scrisoarea patr iarhului Theofan se deplasează pentru eliminare, e la sfîrşitul unui ms, iar Înainte de Radu cel Mare se introduce domnia lui Vlad Călugărul, care nu există în V (ed. de faţă, p. 5w_ f 8) .

XL

11. Manuscrisele din a doua grupă care păstrează „Istoria Ţării Romîneşti", merg pînă la moartea lui Şerban Cantacuzino în redacţie unitară şi se pot împărţi în şapte subgrupe. Unele dintre acestea continuă, expunerea în redacţie unitară pînă la ianuarie 1690, la retragerea austria-cilor din ţ a r ă ; alte subgrupe continuă, după moartea lui Şerban vodă, cu „Viaţa lui Brîncoveanu" (sau cu un rezumat al ei), ori cu „Istoria Ţării Romîneşti de la anul 1689 încoace" *) (sau rezumat după ea).

5. Subgrupa A3 întruneşte manuscrise ce merg în redacţie unitară de la Radu Negru pînă la retragerea lui Heissler din Ţara Romînească, în ianuarie 1690 şi continuă cu „Istoriile domnilor Ţării Romîneşti" de Radu Popescu vornicul.

a) Ms A, cu 228 foi, format 15 cm x 22 cm, miscelaneu, la Muzeul regional din Craiova, nr. 57, e scris, după o însemnare de la f. 227 , pe la jumătatea sec. .18 de Constantin Acsinte 2).

Titlul e i : „Istoriia Ţării Rumăneşti de cînd au deHcălecat pravo-slavnicii creştini aici în ţară, fiindu crugul anilor de la Adam 6738", inc. f. 1 „Insă izvodindu-să întăiu din Roma carii s-au despărţit din romani" (v. facsimilul mai jos, nr. 12) şi fin. f. 125r|1 v : „arătînd o seamă de boeri ca să s <e > lepede Costandin vodă de turci şi să fiie cu nemţii", o frază care dă în rezumat discuţiile domnului cu boierii şi cronica apoi continuă cu „Istoriile" lui Radu Popescu : „dar Costandin vodă văzind că intr-alt chip nu vor işi nemţii din ţară" (f. 125T, rîndul 3), unde se prezintă intil-nirea de la Drăgăneşti ş. a.

Deci la retragerea lui Heissler se face racordarea cu „Is tor i i le . . ." lui Radu Popescu al căror text e reprodus pînă la lupta de la fcttănileşti, dintre ruşi şi turci.

b) Ms A1, cu 256 foi, format 15 cm X 21,5 cm, ta Biblioteca Acad. R.P.R., secţia mss, nr. 4301, miscelaneu scris înainte de jumătatea sec. al XVIII-lea. E compus din „Istoriia Ţării Rumîneşti de cind au descă-lecat pravoslavnicii creştini aici în ţară, fiind crugul anilor de la Adam 6738", în redacţie unitară de la început pînă la ianuarie 1690, f. 1 — 132% rînd 7 ; inc. : „Insă izvodindu-se întăiu din Roma carii s-au despărţit din romani", fin. 132*: „să vie de la Bucureşti să se iinprcune la Drăgăneşti, fără de nici o oaste. Şi au făcut aşa, că au mersu şi s-au împreunat; vorbele cele ce vor fi fost, oi le vor fi ştiut, iar noi, ce-am văzut, scriem". Cu cuvin-tele „vorbele cele ce vor fi fost" începe redacţia „Istoriilor" lui Radu Popescu, care ţine pînă la f. U V : „s-au pogorît pe Prut în jos pînă la un

>) I'ubllcatfl cu acest titlu tio N. liaicescu tn Magazin istoric pentru Dacia. V (1847), 93 — 181 >1 In ediţie crltlcfl (le Const. Grecescu, Istoria Ţării Homlneşti de la octombrie l<t$8

ta martie 17J7, Bucureşti, lîd. ^tllnţlflcA, 1959. ») Vezi G. Hrblceunu, MateriaI pentru istoria Ţării Humtneşti de etnd au descălecat praou-

mlnnnir.it creştini aici tn tară. Fragment Inedit asupra domniei lui Const. Urtncoveauu scris de Const Acslnto, In rev. Hiserica ortodoxă romtnă, an XV ( 1 8 9 1 - 1 8 9 2 ) , p. 8 8 3 - 9 0 1 .

XLI

dintre ruşi şi turci . Folio H2 IU sînt intoroalato ulterior şi nescrise, iar po f. .145-254

sînt texte religioase, copiate do monahul Rafail In martie 1708 (f. 254). Foile 255 şi 250 nescrise.

c) Ms A», cu f. 4 211, format 31 om X 21 cm, miscelaneu, la Biblioteca Acad. B.P.B., secţia mss, nr. 34:19, copiat de Ghelasie iero-monah, oîntflreţ la episcopia Argeşului, la 1830 (f. 126r).

„Istoria Ţârii Romaneşti de cînd au descălecat pravoslavnicii creştini aicea tn ţară, fiind cursul anului de la Adam 6738" se află pe f. 1 2 8 - 1 8 0 . Inc. f. 128: „Insă izvodindu-să Intliu din Roma carii s-au dăspărţ i t din romani", fin, f. 175v, rîndurile 2 3 : „şi s-au făcut aşa că au venit şi s-au tntllnt, iar vorbele ce au vorbit, ei le ştiu şi noi, ce am văzut, acoia am scris". La f. 180 e sfîrşitul domniei lui Const. Brîncoveanu : „Şi au domnit 25 de ani şi 0 luni", iar pe f. 181-182 se află o listă a domniilor (1200 -1080),

Manuscrisele din subgrupa A8, pe lîngă faptul că au redacţie unitară de la Început pînă lu ianuarie 1000, ele mai completează începutul cronicii că romanii nu venit cu Traian şi cu „Sivor, fiul său", că turcii au trecut în Kuropu pe la Galipoli, în vremea lui Alexandru vodă din Ţara Romî-nească şi că tot atunci se întemeiază Moldova de către Dragoş vodă. înainte do Radul-col-Muro o introdusă domnia lui Vlad Călugărul. „Viaţa lui Nifon" suferă unele reduceri din cauza copiştilor, iar la sfîrşitul domniei lui Mihui Viteazul se arată angajamentul lui Turturea. La domnia lui Matei Basarab, se descrie primirea ce-i face populaţia romînească, ca unui ul doilea Mesia: îi întinde pînze înaintea calului, pe care mergea spre capitala, ca o manifestare a iubirii faţă de domnul pămîntoan, spre deose-bire do domnii streini.

0. Subgrupa K4 cuprinde mss oare merg în redacţie uni tară de la Radu Negru pînă la ianuarie 1690, la retragerea lui Heissler.

<i) Ms K, ou 4 foi nescrise, plus 133 foi, format 16 cm x 21,5 cm, la Bibi. Acad- R.1MI., secţia mss, nr. 196, copie moldovenească. O însemnare! pe i . 133 preoiieaiă că la 13 oct ombrie 1718, manuscrisul aparţinea lui Manea MAtfearu. Pe la f. 118 122, şirul domnilor munteni, de la 1290-1774 .

I cl 1 Il-lik 'IWltiXi -l A 1 . „Istorie Tărăi Romăn»Rti Ha MhH

şi ea introdusă. XLII

„Viaţa lui Nifon", angajamentul dintre Turturea şi Mihai Viteazul, precum şi primirea deosebită ce face populaţia romînească Ini Matei Basarab la înapoierea de la Poartă se află şi aici. Povestea lui Ghinea vistierul şi a Ini Radu armaşul e la sfîrşitul domniei lui Matei Basarab, cu un incident în plus : un dorobanţ taie o bucată de carne din trupul muribund al lui Radu armaşul, ca să o frigă şi să o mănînce ca răzbunare că 1-a sărăcit cînd a fost neguţător (ed. de faţă, p. 15262_68).

b) Ms K1, cu f. 4—253, format 14 cm X 19 cm, miscelaneu, fără înccput şi fără sfîrşit, la Muzeul regional din Craiova, sub nr. 52, citit şi însemnat de „Costandinache copil, fecior popii Costandin", în zilele împă-rătesei Ecaterina, „cî<nd> ave bă<taie> cu turcii, la anul ,,17<?>1).

Pe f. 4—34v: viaţa şi fabulele lui Esop; pe f. 35—40: „scară" a hronografului lui Moxa, iar pe f. 41—67 textul acestui hronograf însuşi: „De începutul lumii dentîi", terminîndu-se cu împărăţia lui „Iulian". De la f. 68—227v: „Istoriia Ţăxăi Rumîneşti de cînd o au descălecat pravoslavnicii creştini", inc. f. 68 : „Insă dintîi izvodîndu-se din rumînii carii s-au dăspărţit de la romani şi au pribegit spre miază noapte", fin. 227r v : „Iar Aizer înţelegând de venirea tătarălor, de mare groază au dat dosul fugind până în Tărgovişte, de n-au mai descălecat, la ghenarie 2 zile 7198".

Începe, aşa dar, de la descălecat şi merge unitar pînă la retragerea lui Heissler, în ianuarie 1690, apoi continuă prin racordare cu „Viaţa lui Brîncoveanu" pînă la mai 1694, unde se întrerupe întîmplător.

c) Ms K2, cu 71 foi, format 20,5 cm X 30,5 cm, foile 6 8 - 7 0 nescrise, la Biblioteca Acad. R.P.R., secţia mss, nr. ÎM0. După o însemnare pe f. 7—13T rezultă că a fost scris înainte de 1732. La f. 5, o listă a domnilor ar putea induce în eroare pe cititori că cronica ar merge numai pînă la domnia a doua a lui Radu vodă cel tînăr. Realitatea este alta.

La f. 6 : „Letopiseţul Ţărîi Munteneşti de cănd au descălecat-o pravoslavnicii creştini. Predoslovie". Textul se încheie cu retragerea lui Heissler. Inc.: f. 6, „Insă dentăi isvodindu-să den romînii carii s-au despărţit de la romani", fin. f. 67T: „Iar Aizer înţălegînd de vinirea tăta-rilor, de mare frică au dat dos fugind pînă în Tîrgovişte de n-au mai descă-lecat". Componenţă similară aceleia din K.

d) Ms K3, cu 189 foi, format 13 cm x 19,5 cm, la Biblioteca Acad. R.P.R.,. secţia mss, nr. 298. Copia s-a făcut de către Iordache Sion şi s-a sfîrşit la 5 octombrie 1777. „Istorie Ţărăi Româneşti de cînd au descălecat pravoslavnicii creştini", inc. f. 4 : „Insă întii izvodindu-si romănii carii era dispărţiţi de la romăni" (sic); fin. f. 177T : „iar Hezer ghinărar, simţind di vinirea tătarălor, au dat dosul fugind pin Tărgoveşti de n-au mai disc*-licat".

*) Din foaia cu însemnarea lui Costandinache, de la f. 40» legâtorul a tâiat marginile.

iun

Pe f. 178-180 tabla domniilor. Are aceeaşi componenţă cn a ms K. Mss i u p e i K« încep de la Badn Negru şi se opresc la ianuar ie 1690, f e ^ r T l m Heissler din Tara Komînească. Sînt annnt i t e f ap ele de istorie generala. trecerea turcilor în Europa pe la Moldovei de către Dragoş vodă. Se introduce domina u, Vlad Călugărul înainte de Radu cel Mare. „Viaţa lui Nifon", angajamentul aînrre i u r t u r e a şi Mihai Viteazul, ca şi primirea deosebită ce face populaţia romină lui Matei vodă cînd se întoarce de la Poartă confirmat în domnie, există. De asemenea apare în subgrupă şi răzbunarea unui dorobanţ, fost negustor, fată de Radu armaşul Vărzarul.

7. Mss subgrupei B5 cuprind „Istoria Ţării Romîneşti" în redacţie unitară, de la Radu Negru pînă la retragerea lui Heissler din Ţara Romî-nească.

a) Ms B, cu 129 foi, format 15,5 X 19,5 cm, la Biblioteca Acad. R.P.R., secţia mss, nr. 3444, scris în a doua jumăta te a seco-lului al XVIII-lea, cuprinde „Istoria Ţărăi Rumăneşti de cîndu au descă-lecat pravoslavnicii creştini", inc. f. 1 „Insă dentîi izvodindu-se de rumânii cărei s-au despărţit de romani", continuă cu „Viaţa lui Nifon", povestea lui Ghinea vistierul şi Radul armaşul Vărzarul la sfîrşitul domniei lui Matei Basarab. Fin. f. 129T: „ . . . f ug ind nemţii de aici, den Bucureşti la ghen. 12 dni".

b) Ms B1, cu f. 3—143, format 17 cm x 20,5 cm, la Biblioteca Acad. R.P.R., secţia mss., nr. 1321, scris pe la începutul secolului al XlX-lea . Foile 140T—141T nescrise. Pe f. 140, semnătura cunoscutului bibliofil din prima jumătate a sec. al XlX-lea, C. C. Oltelniceanu.

Cuprinde „Istoria Ţării Rumîneşti de cînd au descălecat pravo-slavnicii creştini", inc. f. 3 : „Insă dintăi isvddindu-să de rumânii cărei s-au despărţit de romani", continuă cu „Viaţa lui Nifon", povestea lui Ghinea vistierul şi Radul armaşul Vărzarul la domnia lui Matei Basarab. 8e încheie cu fuga lui Heissler cu austriecii, la 12 ian (f. 143).

c) Ms B«, cu f. 16 -197 , format 15 cm x 20,5 cm, la Filiala Acad. R .P .R . din Cluj, fond Blaj, nr. 84, scris pe la jumătatea secolului al XVIII- lea , fără început şi sfîrşit normale.

„Istoria Ţării Romîneşti" începe de la Mihai Viteazul; inc. f. 16, „oşti într-ajutor şi căpitan fusese preste ei Borcea Andreieşi" (v. textul p. 59ie) şi merge pînă la 1683, la prinderea lui Gh. Duca vodă de către podghiazurile polone (f. 121, rînd 1 jos).

De la f 121% cu „Iar turcii auzind de întîmplarea Ducăi vodă" Începe redacţie a „Istori i lor . . ." lui Radu Popescu, pînă la 1723 f

<?) Ms B», cu f. 2 -190 , format 15,5 cm x 2 o V c m i l J v ! ^ Centrală Universitară din Cluj, nr. G40 copia• m ? h

c . B. Redacţia „ i . t o l w S ^ ™ ' £ £

XLIV

cu moartea doamnei Elina a lui Matei Basarab (f. 91) şi merge pînă la prinderea lui Gh. Duca vodă, de către poloni, în decembrie 1683, la Dom-neşti.

e) Ms B4, cu 169 foi, format 15,5 cm x 22,5 cm, la Biblioteca Acad. R.P.R., secţia mss, nr. 438, copiat, la 6 martie 1800, de către Dumitrache logofătul de divan (f. 169*), cuprinde „Istoriile domnilor Ţării Romîneşti" de Radu Popescu, pînă la sfinţirea mănăstirii Văcăreşti. Textul „Isto-riilor. . d e la moartea doamnei Elina a lui Matei Basarab, f. 84T, rind 7, pînă la prinderea lui Gh. Duca vodă de către poloni, la Domneşti, in decembrie 1683, f. 115 jos, a fost scos şi înlocuit cu redacţia „Istoriei Ţării Romîneşti", pentru a înlătura acuzaţiile ce se aduceau Cantacuzinilor şi partidei lor în această parte a „Istorii lor. . ." .

Şi în manuscrisele acestei subgrupe Bft se menţionează trecerea turcilor în Europa pe la Galipoli şi întemeierea Moldovei de către Dragoş vodă, în vremea cînd în Ţara Romînească domnea Alexandru vodă. In lupta lui Ştefan vodă cu Ţepeluş, la Rîmnic, piere Ţepeluş, dar piere şi hat-manul moldovean Şandru, apoi Ştefan domneşte 16 ani in Ţara Romî-nească. Laude pentru vitejiile lui Mihai vodă contra turcilor, deoarece cu ajutorul lui creştinii aşteptau recucerirea Constantinopolului. Povestea lui Ghinea vistierul şi Radul armaşul e la sfîrşitul domniei lui Matei Basarab. Lui Constantin postelnicul Cantacuzino, care împreună cu gineri-său Pană Filipescu, era la satele lor la munte, i se spune „Constantin voevod".

8. Subgrupa S6 întruneşte mss în care „Istoria Ţării Rominoijti . ' d e la Radu Negru pînă la moartea lui Şerban Cantacuzino e încadrată la

început de „Istoria romînilor dintru început" şi la sfîrşit de „Istoria Ţării Romîneşti de la 1689 încoace, continuată de un anonim" — cum a numit-o N. Bălcescu *).

a) Ms S, cu f. 70—146, format 20,5 cm X 29,5 cm, la Filiala Acad. R.P.R. din Cluj, fond Blaj, nr. 53, copie de pe. la sfîrşitul secolului al XVIII-lea, fără început şi fără sfîrşit normal.

După vechea numerotare, ms începe la f. 76, cu textul „Istoriei Ţării Romîneşti", „<Mihai vodă> tăind mulţime de turci ti înecară în Dunăre şi sparseră şi cetatea (ed. de faţă, p. 63,.,) şisfîrşeşte cu moartea fiicei lui Şerban vodă, Sanda, cea căsătorită cu Grigore Băleanu, fiu.: „nimică n-au folosit, că moartea n-are făţărie, ci la tot omul obşte tocmai" (ed. de faţă, p. 186, _ 3 : v. facsimilul mai jos, nr. 3).

In continuare, pe f; 114-146, expunerea domniei lui Constantin Brîncoveanu şi începutul domniei lui Ştefan Cantacuzino, care nu e altceva decît „Istoria Ţării Romîneşti de la 1688 încoace. . ." , publicată de N. Băl-

' ) Magazinul istorie pentru Dacia, V (1847), p. M - 1 8 4 . Vei l * lp . XLI . u o U 1. 9

XLV

cescu (Magann istoric pentru Varia, V, p. 9 3 - 1 8 4 , chiar după acest mu rămas necunoscut cercetătorilor timp de un «ocol.

b) Ms gtt cu 357 foi (f. 358v—300* nescrise), format 15 cm x 21 cm la Biblioteca Acad. B.P.B., scc|ia mss, nr. 441 terminat de scris la 4 octombrie 1792 de către Iomţă Şoimescu, cuî>rinde mai întîi, la f. 1 - 9 3 , . „Istoriia Ţării Bomîneşti dintru început» pînă la Atila (cronica atribuită stolnicului Oonst. Cantacuzino). De la f. 94-257* urmează „Istoriia Ţărăi Rumăneşti de cănd au deseălieat pravoslavnicii, creştini", caro se încheie cu moartea lui Şerban Cantacuzino. Ine. f. 94 : „Insă dintîi izvo-dindu-să den ruuiănii care s-au dăspărţit de romani", fin. f. 257v : „ . . .să-şi ridice domnu din ţară ca nu carecumvaş să să prinză vreo zminteală, căci ţara este ocolită de vrăjmaş <ii> împărăţii".

I neopind cu „Domnia lui Constantin voevod Brîncoveanul", f. 257% pînă la f. 258% rînd 11, unde Brîncoveanu se adresează boierilor, e tot redacţie a „Istoriei Ţării Romîneşti". Dar, cu cuvintele „bine ştiţi toţi că eu ani fost la casa mea ca un domn", se schimbă redacţia şi începe „Istoria Ţării Romîneşti de la 1088 încoace" sau Cronica anonimă, care ţine piuă la f. 357r. De la Radu cel Frumos pînă la Radu cel Mare textul este lacunar.

c) Ms $', cu 5 foi nescrise, nenumerotate, plus 230 foi, format 21 cm X x 15,5 ciu, coperte legate in piele maron ce se prind cu 2 catarame, la Biblioteca Acad. R.P.R., secţia mss, nr. 3441, copiat pe la jumătatea secolului al XVIIHea (v. facsimilul mai jos, nr. 7).

După numerotarea veche, foile 95, 171, 188, 197 şi 230 lipsesc, iar eu 222 sînt numerotate două foi; toate acestea nu strică continuitatea . textului.

Cuprinsul manuscrisului este „Istoria Ţării Romîneşti" pînă la moartea lui Şerban Cantacuzino, continuată, pentru domnia lui Const. Brineoveauu. cu „Istoria Ţării Bomîneşti de la 1088 încoace" sau „Cronica aiuunmă- Este scris de aceeaşi mină. afară de f. r , care e copiată in *m>lu ,1 MVloa . înlocuind o foaie deteriorată. Inc. „era un frate al f adu lu i vodă cîndu in rioa de Paşti, fiindu toţi oroşeni<i> la ospătu şl

> * * fără veste, i-au coprinsu" (v. textul p 4 \

O a n U ^ n o U p : ± T r i a ^ - m ^ i S Şerban ' m ° e P U t U l d ° m n i e i l u i Brîncoveanu u rraacţia sus-a nuntită. oare merge mnă la f ^ a * * 1

rupt prin rupere, n a n e l e euvinte pe ' , l n 7 n V " " * ha.uu.nul. tratele lui Mihaiu vodă or i iCZ î ' ' " ţ D u u u t r â ^ ' °

« w - n ^ r i u a *

«oa* p**,Ue boiariior Ţârii Romîneşti\d li I n " i î f " \ ^ - ^ d u « 1 Frumos la Radu ^ M ^ * * patriarhului Theofan. d t ^ b Psa scrisorii

XLVI

d) Ms S3, cu f. 1 8 - 3 5 1 , format 32 cm X 22 cm, la Muzeul romîno-rus din Bucureşti, nr. 13G (fost 718), acefal, scris de Gheorghe Dacălul la. 1797 1), cuprinde „Istoria Ţării Bomîneşti dintru început", f. 1 8 - 8 7 * ; apoi „Istoriia Ţării Rum<î>neşti de cănd au descălecat pravoslavnicii creştini" inc. f. 87*: „Insă dintîiu izvodindu-se de rumînii carii s-au despă r ţ i t . . . " , fin. f. 254, rîndurile 3 - 4 : „vecina egd pâmiat, adecă voinică pomenirea lui". Mai merge expunere uniformă pînă la f. 255% rîndurile 6—8, fin. : „iată, am ascultat <Const. Brîncoveanu> rugăciunea dumnea-voastră de mi-am lăsat odihna şi toate moşiile", apoi, imediat* cu vorbele „bine ştiţi toţi că eu am fost la casa mea ca un domn", continuă „Istoria Ţării Romîneşti de la 1688 încoace", f. 255*-351*.

î n „Istoria Ţării Romîneşti", la f. 91, există lacuna observată şi la celelalte mss din această subgrupă, de la Radu cel Frumos la Radu cel Mare; rîndul 3 de jos, cuvintele : „Acesta î nvă ţa . . . " se referă la Radu cel Mare, iar nu la Radu cel Frumos, cum ar rezulta din succesiunea textului.

După moartea lui Şerban Cantacuzino, se povesteşte, fără nici un titlu, alegerea de domn a lui Const. Brîncoveanu în redacţia sus-menţionată care merge pînă în martie 1717.

e) Ms S4, cu f. 237, format 16 cm x 22 cm, la Biblioteca Acad-R.P.R., secţia mss, nr. 180. Foile 1, 5, 226 — 236v şi 237r nescrise.

De la f. 2—4 sumarul ms, apoi pe f. 7—67* „Istoriia Ţărăi Rumă-neşti de cănd au descălecat pravoslavnicii creştini", inc. f. 7 : „Insă dentăi izvodindu-să de rumănii carii s-au despărţit de romani" (v. facsimil mai jos, nr. 180), care merge pînă la Alexandru Hiiaş, sfirşind cu menţiunta prăzii tătarilor : „cît au rămas pină astăzi tot pămintul acela pustiiu", f. 67*. începind cu f. 68-145% rind 2, adică de la Alexandru Iliaş vodă pină la moartea fiicei lui Şerban vodă, cea căsătorită cu Grigore Băleanu, e redacţie a „Is tor i i lor . . . " lui Radu Popescu.

Paragraful următor pe f. 145*: „Aşijdere şi părinţilor ei" e din nou redacţie a „Istoriei Ţării Romineşti pină in domnia lui Const. Brinco-veanu", acolo unde se arată cum a fost tratată familia lui Şerban vodă, (f. 152*, rind 14).

Mai departe e povestea pe scurt a celor patru boieri care au mers la Viena, apoi reproducere după „Viaţa lui Brincoveanu" pină la cap. 41, sfirşind cu cuvintele „Cucul-chihaia şi cu Zagaragi-başa"

/) Ms S*, cu 215 foi, format 30,5 cm x 21 cm, la Biblioteca Acad. R.P.R., secţia mss, nr. 3417, copiat la Chişinău,de la 10 ianuarie pini la 24 februarie 1763, de către Lupu Batcu (f. 209 jos). " »i w * i f 22<> 230. 2S8T şi 351T cu diferite în*nmir i ale copistului.

ti Radu logofăt G rec ian u, Viata lai CaUandin vodă Brinc^uum. ed. Şt. D. Grecimu, Bucureşti. 1*06. P- r l I l d u l l 5 '

X L V I I

Ac of al, po f. 1 ino.: f fptn» «" o l t u * A t u n c o (cd. do fată ii 2.ti „ U c o i e s t o vorba de domălnmtul lui Radu Negru, aşa c u m e in t en t a t în jHloria Ţării Romîneşti» şi merge pină pe f. V. De la f 2 - 1 3 5 ' aven. „Istoriile domnilor Ţării Romîneşti» de cronicarul Radu Popescu, de la Început, pină la sfîrşitul domniei lui Cili. Duca.

Do la f. 130 M9? reîncepe redacţie a „Istoriei Ţării Romîneşti" pentru domnia Iul Şerban vodă şi a lui Const, Brliieovcanu pînă în ianuarie 101)0, torminînd cu retragerea lui Heissler cu austriecii. De Ia f. 150-215* HO reia expunerea domniei lui Const.. Brtncoveanu în redacţ ia „Istoriei ŢArii Homlncşti do la 1088 încoace" (Cronica anonimă).

în manuscrisele subgrupei S°, „Istoria Ţării Romîneşt i" merge de la Kadu Negru ptuă la moartea lui Şerban Cantacuzino în redacţie unitară şl cu o lacună do la liadu cel Frumos pînă la. Radu cel Maro. Unul din manuscrise continuă şi după moartea lui Şerban vodă cu expunerea, pînă la retragerea Ini Heissler, iar mai departe povesteşte din nou evenimentele reproduc!nd Cronica anonimă.

», Subgrupa T1 cuprinde „Istoria Ţării Romîneşt i" de la început pină la moartea lui Şerban Cantacuzino, în redacţie unitară.

ti) MH T, CU 112 foi, format 15 cm x 20 cm, la Biblioteca Acad. lt.P.R,, secţia mss, nr. 2150; este scris po la jumăta tea secolului al XVÎTMOH. Acefal. „Istoria Ţării Romîneşti", f. 1 - 1 0 3 , î n c e p e cu descrierea mănăstirii Argeş, ridicată do Noagoo Basarab; inc. f. 1 : „şi au prinsu toate piotrilo pro dinlăuntru din dos, una cu alta, cu scoabe de fior" (v. textul, p. 3rtlf w) şi sfîrşeşte cu retragerea lui Heissler cu austriecii, în ianuarie 1000, Do aici înainte cineva a mai scris vreo 15 r înduri prin care termină ou domnia, viaţa şi familia lui Constant in Hrîncovoanu şi alte 5 rînduri, la fol do expeditive, pentru Ştefan vodă Oantacuiino. I a t ă acest text î f. 103: „ . . .fugind irfinţii do aicoa, din Bucureşti, în luna lui ghen 12, într-o vineri, şi acest domn, Costandin vodă Brăncovean, au domnit ani 25 pol fără silo ,10 şi bine au slujit împăraţilor stăpânului, adecă turcilor, şi pentru lăcomii* lui şi nedreptăţi ce făcea ţărăi, să mănie domnul dum-nezeu do vouiră turcii de-1 luoară la jo imar i , cu doamnă cu tot şi cu 4 feciori şi ou I ginori şi ou nepoţi cu tot şi U*u luat tot şi i-au văndut tot pănă şi cenuşa.

Şi i au închis în Ţarigrad în Edicula, şi pro toţ i priiatenii lui i au oAsiiit turcii şi mult A avoaro uu găsit do au l u a t : acule şi pietri şi haine şi bani ou miilo. şi au domnit ani 25 pol făr iile 30

Ihmmi* Ini Wş* nW m C^ndin Cm^mno bir tvl stolnic Pr« acest Ş Ofan vvod k « pus domnu joi tn t ioa de joi-mari şi în *ioa do hUgmoştomi, în luna lui mart 2 5 dni, la leat 7 2 2 2 . Şi Ştefan vvod C a z i n o au domnit Unu 21 şi iară U u luat tu rc iUa

XLVIII

La domnia lm Şerban Cantacuzino e dezordine in prezentarea fap-telor ; astfel, odată cu intrarea lui în Bucureşti, ca domn, aflăm ţ i vîrsta, anul, lnna, ziua şi ceasul cînd va muri şi că atunci boierii ridică domn pe

Brîncoveanu, „la 7197 o c t . . . . la 10 ceasuri din zi". Deci, o antici-pare cu aproape zece ani de relatare a evenimentelor, fără nici o motivare. Abia acum urmează reinstalarea lui Teodosie ca mitropolit al ţării şi începe povestirea celor întîmplate în timpul lui Şerban vodă.

b) Ms T l , cu 274 foi numerotate şi altele nenumerotate şi nescrise, format 15 cm x 20 cm, la Biblioteca Acad. R.P.B., secţia mss, nr. 1817; este copiat după 1705 şi înainte de 1732, miscelaneu.

„Istoria Ţării Romîneşti" inc. f. 173: „cele mari de la Lavra, de la Vatopedi", deci începe cu invitaţia arhimandriţilor de la Athos, la sfinţirea mănăstirii de la Argeş. Sfîrşitul de asemenea e întîmplător, fin. f. 274T: „Şi mergăndu Preda spăt<ar> Pîrşcoveanul cu cărţi la Beciu".

î n ms lipsesc foile 185—189, 257 şi 258, după numerotarea veche. F. 184T sfîrşeşte : „şi au biruit Laiotă Basarab voevod pre Radul voevod şi au fugit Jfcadul vodă". La f. 190 începe : „rănd şi au trimis la boiarii carii era pribegi in Ţara Ungurească de i-au chemat făcăndu mare jurămîntu". Foaia 256* sfîrşeşte: „cu răvăşalele lui efle de vănzare de să arătară tuturor năroadelor ca să-l ştie toţi că s-au", iar foaia 259 începe: „ţară să şază la casele lor. Iar alt rău nimica nu le-au făcut". La f. 199, înainte de a începe domnia lui Radu Şerban, e o interpolare privind pristăvirea marelui ban Cornea Brăiloiul, mort vineri, 13 iulie 1705, la Craiova şi îngropat cu pompă la mănăstirea Tismana. Interpolarea se datoreze lui „Tanasie dascălul ot Craiova", care semnează x). Alte însemnări sint din anul 1732.

Manuscrisele subgrupei T2 sînt acefale şi cu sfîrşit întîmplător. Cuprind „Viaţa lui Nifon" şi merg pînă la moartea lui Şerban Cantacuzino în redacţie unitară. Unul din manuscrise ajunge pînă la retragerea lui Heissler, altul insă abia anunţă plecarea spătarului Preda după solia trimisă la Viena. .„ . .

10 Subgrupa de mss ti4 cuprinde „Istoria Ţării Romîneşti" de la Radu Negru piuă la începutul domniei lui Const. Brincoveanu. „Viaţa lui Xifon" şi scrisoarea patriarhului Theofan nu intră in cuprinsul manu-scriselor subgrupei. . . . , . .

a) Ms G cu °33 foi, format 10 cm X 15,5 cm, legătură veche in scoarţe de lemn îmbrăcate în piele, cu paftale de închidere, laBiblioteea Acad R P R secţia mss, nr. 3022. Copistul este un Florea Dome (care semnează la f. 124*). probabU în a doua jumătate a secolului al XN m - W a . Miscelaneu (v. facsimil mai jos, nr. 5).

Iţ p ^ u * P. p . Pmaitescu rn „Arhivele Olteniei '. X I (1*32). p.

1 -«.HTt X L I X

„Istoria Ţărăi Bomîneşti de cînd an descălecat pravoslavnicii creştini" inc. la f. 1 : „Insă dintăi izvodindu-să de rumămi cărei s-au despărţit de romani», fin. I 193*: „şi slugile ei câte au avu t le-au făcut cărţi de milă ca să slujască acei case pănă ce vor fi .

Fără „Viaţa lui Sifon" şi fără scrisoarea patr iarhului Theofan; povestea lui Ghinea vistierul şi a lui Radu armaşul Vărzarul este la sfîrşitul domniei lui Gr. Ghica. Sfîrşitul domniei lui Şerban Cantacuzino şi înce-putul domniei lui Const, Brîncoveanu în redacţie uni tară, pînă la f. 193-Foile 194—195 cuprind povestirea luptelor date de turci în Banat , după 20 iunie 7204 (1696).

începînd de la f. 196 pină la f. 207T reproducere după „Viaţa lui Brîncoveanu", părţi din cap. 5 şi cap. 9 *).

Neglijent copiat, cu omisiuni de cuvinte şi cu particulari tăţi fonetice, de exemplu : ajons, buiarii, haidoci, jaherile, jorămînt, Muldova, Mulduvei, să poe, socuti, tut, tuţi etc.

b) Ms G1, f. 2—240, format 16 cm X 21 cm, e un miscelaneu scris pe la jumătatea secolului al XVIII-lea de o singură mină, la Filiala Acad. R.P.R. din Cluj, fond Blaj, nr. 91.

La f. 46 e însemnarea : „Şi aceasta dăntru alte cărţi este a dumisale Matei — biv vel vistier, mart 6 d. 1756". Poate fi acelaşi cu Matei Roset, biv vel bistier în Ţara Romînească amintit într-un act din 16 iunie 1755, ce se află la Bibi. Acad. R.P.R., secţia mss, pach. L X X X , doc. 40. „Istoria Ţării Romineşti" ocupă numai f. 2—46 ale acestui manuscris. Ine.: „o biserică mare şi frumoasă, iar noroadele ce pogori cu dinsul, uni s-au tinsu pre suptu podgorie" (vezi anexa nr. 13, p. 204—209, unde îl reproducem pentru evenimentele pină la domnia lui Mihai Viteazul). Fin.: ,Alexandru vodă Iliiaş iarăş au venit domn dă la Poar tă al doilea rînd şi au domnit ani 2 şi l-au mazilit". î n continuare, ms reproduce „Istoriile domnilor Ţării Romîneşti" de Radu Popescu, de la domnia lui Leon vodă pină la sfinţirea mănăstirii Văcăreşti.

c) Ms G5. cu f. 1 - 9 4 şi 97 r şi v, format 17,50 cm x 21 cm, la Bibi. Acad. R.P.R., secţia mss, nr. 2&4, acefal şi cu sfîrşit întîmplător.

peste deci vorba de lupta lui Matei aga din Brineove'ni contra lui Leon "vodă, pentru a-1 alung* din domnie. Sfîrşitul domniei Ini Şerban Cantacuzino ş. ridicarea m domme a lui Const. Brîncoveanu e in redacţie unitari.

l ) Vi*a lui Cast andin «fi i , 1906, p. 13. r. 22 «i Matei BâUcianul, v im-$4u"L .. Pleda Proroceau

landut r*dă Brtnevceanu de Radu Grecianu ^ o n r ^

L

l î ^ S î " " * 8 l D g a e e i ' t e - « e " t Cărţi de m M ca ea siujaseă acei case pănă ee vor fi" A d u c e r e a Vieţii lui Brîncoveanu», lnce-

pind Cînd au fost trimis măria sa vodă pre Preda spătar la boiarii carii « a trimişi la Bec.u" (Badu logofăt Greceann, lui Mandin vodă B r , ^ « » « , e d . Ş t . D . Greciann, p. 13, r. 22 ,i nrm., pină la p. 20, r. 28). Pe I. 911 e text sens o dată cu ms precedent şi de aceeaşi mină, unde sînt po-vestite lupte ale turcilor cu nemţii In Banat, după 20 innie 7204 şi apoi tre-cerea sultanului şi vizirului prin Ţara Bomînească şi intîmpinarea lor ca darun de către Const. Brîncoveanu şi petrecerea lor pînă trec Dunărea.

d) G3 este un ms copiat la 5 septembrie 1727 şi tradus în limha ger-mană, la Braşov, de către Filstich; a fost reprodus de către L Chr. Engel In GeschicMe der Moldau und Walachty, Halle, 1804, voi. I, p. 59 - « 2 şi anume partea de la început a „Istoriei Ţării Bomineşti" pînă la Xeagoe Basarab inclusiv; fără „Viaţa lui Xifon".

Din manuscrisele ce ţin de subgrupa G4, numai unul merge unitar de la Badu Negru pină la începutul domniei lui Const. Brîncoveanu; celelalte mss fiind rupte, sînt necomplete, dar ceea ce se păstrează cores-punde caracteristicilor acestei subgrupe, adică nu au „Viaţa lui N'ifon", nici scrisoarea patriarhului Theofan, iar povestea lui Ghinea vistierul şi Badu armaşul este la domnia lui Grigore Ghica.

11. Bedacţia „Istoriei Ţării Bomineşti", păstrată în subgrupa G4, dar completată cu multe fapte din istoria popoarelor vecine, mai ale* pînă la începutul secolului al XVI-lea, constituie subgrupa O*.

a) Ms. O, cu 111 foi, format 19 cm x 23 cm, hirtie groaeă, scriere neîngrijită de pe la începutul secolului al XlX-lea, la Biblioteca Acad. B.P.B., secţia mss, nr. 1713.

Cuprinde „Litopiseţul Ţării Bumineşti din descălecătură, de unde au venit ramini<i> de s-au aşezat in Ţara Buminească", fără „Viaţa lui Nifon" şi fără scrisoarea lui Theofan. Ine. t. 2 : „Insă dintâi izvodindu-să din raminii cari s-au despărţit din romani şi au pribegit", (v. facsimilul mai io» nr 6). La f. 102 se termină expunerea domniei Ini Şerban Cantacuzino. De la f. 102*-105 este expunerea unitară a domniei lui Const. Brincoveann, pînă la retragerea lui Heissler. ianuarie 1690, iar mai departe, pină la f. 111, redacţia e la fel cu aceea a ms O», pentru Brîncoveanu. Fiu. i. 111': ultimele 5 rindun anunţă domnia lui Ştefan Cantacuzino şi sfîrşeşte: „începu a face multe bunătăţi şi milă ţării c* intii au ertat văcăritul, cu legătură mare, cu blestem ş. cu groznieă afun-sănie de mnlţi arhierei. <• să nu mai fie şi au pus toate ; ac, se întrerupe.

b) Ms O1 cu °02 foi, format 14 cm X 19 cm, la Biblioteca Acad. B P B secţia inss, nr. 2 » , * eopiat In a doua jumătate a secolului al

la f- 3—117 e „Letopiseţul Ţării Bumineşti din de**Je-

U

.f mănii de s-au aşezat in Ţara Kumînească» cătoare şi de unde auvenit ^ * ^ religjoase. ^ f o i l e l e g a t e

este 'la f. 3 0 - 4 3 inclusiv, iar continuarea

' 3 5 S S & d S t L t o d i n d n - 8 e din rumânii caro s-an d e s p o t din roman!"3 f i» , f. UT: > ^ g o r e G l u c a v o e v o d a u ^ d o m n u din Moldova şi an intrat in scaun în Bucureşti, mai 20, lt. 7241 .

C ,Viata lui Nifon" şi fără scrisoarea patriarhuluit Theofan. Povestea lui Ghinea vistierul şi Eadu armaşul se găseşte la sfîrşitul prune! domnii a lui Gr. Ghica. .

La f 105 se spune că Const. Brîncoveanu a trimis la Poar tă „pre Pirvul Cantacozino vel log<ofăt> şi pre alţi boeri de i-au adus caf tanşi steag de domnie...". Pentru textul ce urmează: „Şi într-aceea vr^me iar s-au ridicat turcii cu mare oaste şi au mersu asupra nemţilor. Şi au venit şi sultan Suleiman împăratul turcesc pîn l<a> Sofiiade la Solun" — este o notă marginală care precizează că : „De aici nainte s-au <scris > după alt letopiseţ" 1). Redacţia e identică cu a ms O.

c) Ms O2, cu 322 foi, format 14,5 cm X 21 cm, la Biblioteca Acad. R.P.R., secţia mss, nr. 4649, miscelaneu, copiat de Tudosie dascăl de la Blămnic, care face însemnare, la f. 103, că a scris la 20 februarie 1764. La început, diferite texte religioase, pe f. 1—173v; de la f. 174—181: „De începerea vechiului neam slovenesc şi de numirea lui" iar de la f. 132—284": „Letopiseţul Ţării Rumîneşti din descălecătoare şi de unde au venit rumînii de s-au aşezatu în Ţara-Rumînească". Pe f. 285—322% o cronologie a domnilor Ţării Romîneşti pentru anii 1290—1667, întoo-mită după pisanii, după letopiseţ şi după hrisoave.

La f. 182 inc.: „Insă dintăiu izvodindu-se din rumânii carii s-au despărţit din romani". Fără „Viaţa lui Nifon" şi fără scrisoarea lui Theofan. Ştiri streine masive pentru epoca veche, cum s-a specificat pentru în-treaga subgrupă.

La domnia lui Şerban Cantacuzino sînt omise date privind călă-toria postelnicesei Elena la Ierusalim, moartea şi înmormîntarea ei, căsă-toria fiicei lui Şerban vodă cu Grigore Băleanu şi alte cîteva ştiri privind pe membrii familiei Cantacuzino. Expunerea merge unitar pînă la ocu-parca scaunului domniei de către Const. Brîncoveanu, domnie pe care

a ; r s s t c u v * t e m a d -

« " f l o a r e ,i d e u n ( l t a u v e n ( , voi. XI parte» a U-a, 1910 ( l l u c u ^ u m , 7 ? • f ^ J ' '' a r c h ' < » ° 0 « »< UMogU.

') Stoica Nlcolaescu a publicat ln nvl . t «iiata ,„ ' . 1910 (Bucureşti, 1910), p. 97—99^ un mic studiu ««un " voi . X I , partea I-a , Utorlel „vechiului n„am s lov .n .sc" k r la p l o T - î s r i . T ^ ' " " , 1 1 ' 1 : » - « » . textu l'entru continuarea Iul dar dupa m', u'269, ^ n o U p C i n t s ! P Tft rU R u « W l " -

LII

? ; a W m e n e a " ^ p i s e ţ u l Ţării Rumîneşti din des-călecâtoare Ş de unde at, venit rnminii de s-au aşăzat in Ţara Ruminească", f T l a f e CU * a r e aceeaşi compunere caracteristică subgrupei încăşicronologxa dommlor Ţării Romîneşti pentru anii 1290-1667. i n £ -mită după pisanii, letopiseţ şi hrisoave.

e ! Î T ^ o ? 8 î 0 [ ' f 0 m a t 16>5 c m x 2 1 Wrt» albăstruie, semnat (f. 14), în 1845, de căp. Olteniceanul, la Biblioteca Acad. K.P.R., secţia mss, nr. 1322, miscelaneu.

De la f. 2 5 - 8 8 : „Letopiseţul Ţării Rumîneşti din descălecătoare şi de unde au venit rumînii de s-au aşezat în Ţara Rumîneaseă".

Inc. f. 25 : „Insă dîntîi izvorindu-să din rumînii carii s-au despărţit din romani". Sfîrşeşte cu începutul domniei lui Const. Brîncoveanu: „ I o Constandin Brîncoveanul Basarab început-au a căuta de rindul ţării şi de aşezămîntul ţării şi trimise la împărăţie pă Pirvul Cantacozino vel log<ofăt> şi pre alţi boeri de i-au adus caftan şi steag de dom-nie" (1. 88*).

Ms se întrerupe astfel, rămînînd încă foi libere pînă la sfîrşit. La f. 59v, rîndul 2 de jos, este o lacună în text, de la Mihai Viteazul la Mihnea al 3-lea. Cînd Mihai vodă, în dreapta Dunării, urmărea pe turci, a fost atacat pe neaşteptate de un turc cu suliţa. Mihai vodă prinde suliţa cu mîinile şi căuta în toate părţile ajutor. Doi din fraţii Buzeşti aleargă în ajutorul domnului, omoară pe turc şi astfel îl salvează din pericol. în ms avem : „şi alţii nu să aflară nimenea mai aproape cu doi feciori ai lui, anume Negoiţă şi Moise logofătul". Partea din citat „şi alţii nu să aflară nimenea mai aproape" priveşte, într-adevăr, momentul acesta din întîm-plarea lui Mihai Viteazul, iar „cu doi feciori ai lui, anume Xegoiţă şi Moise logofătul" este tocmai din domnia lui Mihnea al 3-lea, unde se vorbeşte de omorîrea boierilor Cîndeşti.

Această lacună corespunde paginilor 131, rînd 5 de jos, pînă la p. 164, rînd 4 de jos, din ediţia publicată in Rtv. p. ut. arvh. fii. an XI (1910) (ediţia de faţă, p. T l ^ - I S T J .

/) Ms O5 cu f 3 - 2 0 , format 18 cm X 23 om la Biblioteca Acad. R.P.R., secţia mss, nr. 2631, e „Letopiseţul Ţării Bumăneşti din descăle-cătoare şi de unde au venit rumîni<i > de s-au aşăzat în Ţara Eumănească", inc. f. 3 : „Insă dintîiu izvodindu-să di rumînn caru s-au despărţit din romani şi au pribegit", şi continuă pînă la domnia lui Mihai Viteazul, sfirşind cu cuvintele: „ajutor ca să-1 izbăvească din moarte şi alţi<i> nu să aflară nimenea mai aproape", f. 26* Este deci un ^ n t fără „Viaţa lui Nifon", iar ultimul eveniment relatat de ms se re eră la Mihai Viteazul, atacat de turci cu suliţa, dar salvat de Buzeşti. Aici se intre-rupo ms.

LIII

c) Un alt ms, O', din Biblioteca G. T. Kirileanu de la P ia t ra Neamţ, cu f 16-175, deci fără început şi fără sfîrşit normale, a fost copiat la 7 martie 7255 (1747), „foarte de grabă", de către Tudosie sin Stoian

Sîrbul ot Tunşi. . . , x _ . . . Cuprinde „Istoria Ţării Romîneşti", inc. ,,-n şi el cu ceata lui şi intră

tocmai în mijlocul inicerilor căutînd pe craiu", f. 16. După acest început, după alte cîteva indicaţii, e vorba de lupta de la Yarna dintre creştini şi turci (vezi Rev. p. ist. arch. şi fii XI (1910), p. 112, rînd 2 4 - 1 1 3 , rînd 1). Ms sfîrşeşte întîmplător în domnia lui Şerban Cantacuzino : „iar nemţii d£ea văzură atăta mulţime de oşti să deteră înapoi şi au tăbărâ t la un loc", f. 175T. Acest război din 4 august 1687 o descris exact cu aceleaşi cuvinte în Rev. p. ist. arch. şi fii, XI (1910), p. 185, rînd 15 şi urmă-toarele.

Deci ms copiat de Tudosie fiul lui Stoian Sîrbul din Tunşi face parte din subgrupa O9 şi, în plus; faţă de mss din această subgrupă, intro-duce, după izvoare ungureşti (G. licitai), descrieri mai amănunţi te ale luptelor creştinilor contra turcilor la Yarna, la Cîmpul Mierlei ş.a. (v. anexa nr. 6, p. 199-200).

H) Mh fragmentar O7 , cu f. 5 1 - 1 2 2 (lipsesc f. 7 2 - 7 3 , 8 0 - 8 1 ) , ce se află la Biblioteca Centrală „N. Bălcescu" a Universităţii din Iaşi sub cota II, 25, cuprinde — după cum scrie în rîndul din colon-titlu — „Leto-piseţul Ţării Rumîneşti" cu evenimentele dintre anii 1 5 9 6 — 1 6 7 4 din „Istoria Ţării Romîneşti". Inc.: "-nilor şi descălecară lîngă cetatea Ora-diei (textul, p. 6817) şi sfîrşeşte : „iară începură a face sfat necurat asupra ticăloşilor de boeri, pîrîndu-Ua Duca vodă, în multe" (textul p. 1 7 1 1 8 _ L 9 ) . Se păstrează deci partea din domnia lui Mihai Yiteazul pînă la domnia lui Gheorghe Duca.

i) Ms O8, copie fotografică 15,50 cm X 22,50 cm, la Biblioteca Inst . de istorie, limbă şi literatură al Academiei de ştiinţe U.R.S.S., Filiala Kişinău, sub cota: Fond. nr. 19, opis 3. Această copie fotografică cu 143 pagini reproduce originalul care se află la Leningrad (nu ni s-a comunicat în ce anume bibliotecă din Leningrad) l)

Cuprinde „Istoria Ţării Romîneşti" copiată de un moldovean în prima jumătate a secolului al XYIII-lea. Textul păstrează numirile slavo-neşti pentru o serie de sărbători bisericeşti, de asemenea dă citatele din biblie în slavoneşte şi romîneşte. Lipsesc începutul şi sfîrşitul manus-crisului.

Inc.: „Bucureşti. Şi îndată tăiară pre turci cîţ<i > găsiră toţ<i> aflară acolo. într-acel război fu rănit Ktroe stolnicul Buzăscul la mîna stingă" (ed. de faţă, p. 5 6 ^ ) . v

') Prin bunăvoinţa tov. prof. N. A. Mohov s-a trimis ia In.tU. i ini a . • , . . . R.l ' .I i . copia fotografic* a acestui manuscris. iMtttuUil do i . torle al Acad .

LIV

. 8 i c u n i u i ^ f s ^ H B f a n U > " a u r ă m a s m a r e jelea, cu multe lacră-

v Z Z Z Z Z 7 T < ' m e m a ' d u p r e c u m e 8 t e toată lume «biciuită. Ş i r j n t U ° l 0 8 i t ' C ă m o a r t e » * » îăţăriia, ce la totu omul obşte tocma" (ed. de faţă, p. 186! )

Deci, ms lacunar din U.RAS.^uprinde „ l 8 t o r i a Ţ ă r i i R o m i n e ş t i » pentru evenimente de la 1594 (luptele lui Mihai Viteazul cu turcii) pînă prin mai 1688, sfirşind cu moartea Sandei, fiica domnitorului Şerban Cantacuzino, abia căsătorită cu Gligoraşco Băleanu.

Manuscrisul de la Leningrad- Kişinău nu transmite toate parti-cularităţile subgrupei de mss 0®. Astfel, la p. 130 a acestui ms, între ultimul şi penultimul rînd, adică între cuvintele ;,de cum fusese mai nainte" şi „Iar cîndu am fostu la văliat 7188", lipseşte un întreg pasaj, existent în ms Academiei R.P.R., nr. 1713 (vezi pasajul reprodus în ed. de faţă, la p. 177, r. 3.1—39). în părţile unde se depărtează de subgrupa O®, ms Leningrad—Kişinău se apropie de subgrupa V4, cu care are multe parti-cularităţi comune.

Dacă ms din U.R.S.S. ar fi păstrat şi foile de la început, referitoare la luptele romînilor din secolul al XV-lea împotriva turcilor, atunci am fi putut întări convingerea noastră1), că, prin acest ms, cunoaştem încă un exemplar al „Istoriei Ţării Romîneşti" similar aceluia copiat de Stoian din Tunşi, ms azi în Biblioteca lui Gh. T. Kirileanu din Piatra Neamţ.

Manuscrisele subgrupei O9 au în redacţia lor, mai ales pînă la înce-putul sec. al XVI-lea, multe date din istoria popoarelor vecine în luptă cu turcii. Nu au „Viaţa lui Nifon" şi scrisoarea patriarhului Theofan în cuprin-sul lor, iar la domnia lui Şerban Cantacuzino sînt lăsate afară informaţiuni privind pe membrii familiei Cantacuzino, dar se introduc ştiri despre lupte ale austriecilor cu turcii. Povestea lui Ghinea vistierul şi Radul armaşul se află la sfîrşitul primei domnii a lui Gr. Ghica, dar în unele mss şi la sfîrşitul domniei lui Matei Basarab. Const. Brîncoveanu, ales domn, e repede confirmat de Poartă şi de aici înainte continuarea se face după alt letopiseţ.

12. Cîteva fragmente din „Istoria Ţării Romîneşti" fiind prea reduse, nu au putut fi repartizate în subgrupe, le menţionăm totuşi aici, la sfîrşit. Astfel mss 17.1 şi 439 de la Biblioteca Acad. R.P.R., secţia mss, după titlul „Istoriia Ţărăi Rumîneşti de cind au descălecat pravoslavnicii creştini" prezintă pe scurt originea romînilor, apoi descălecarea şi domnia lui Radu Negru, sfirşind cu cuvintele „De aida să înoepe istoriile altor domni care

K, , manuscrisul din Leningrad a (Acut parte din biblioteca lui D. Cantemlr n* „. L ^ J ™ ^e Cantemlr In Hronic ,1 folo. it In Horn, imperiului

? cil nu este nit manuscris u e w w m p e , t W o ) , In cursul timpului, s-au pierdut pagini de la <*• »>» 5 , s ' ^ X » clnd Unntou.lr 1-a avut ..la mtnft», Începea cu domnia

începutu l ţl " " " " X a ta domSto lui Constantin Brîncoveanu (v. D. Cantemlr. iJronicul lul Hadu Vod.1 G r . o . Tocllescu. bucureşti , 1901, p. t«2). vtchhml a romuno-moldo-valantior, eu.

LV

an venit. Radnl Negrnl vodă, precum arată înnamte (£. 1 - 2 * ) însă nu urmează „istoriile altor domni", ci din nou expunerea domniei lui Radu Negru, dar în redacţia lui Radu Popescu Cu acest început, mss 173 si 439 au şi sfîrşit cu textul reprodus din „Istoria Ţărn Romîneşti».

Ms 760 de la Biblioteca Acad. R.P.R., secţia mss, cuprinde de la f 6 6 - 7 5 : „Viiaţa domnului Mathei Basarab v<oe>vod după hrono-graful cel de obşte ce să află aicea şi scriere pentru domniia lui pînă în sfîrşit". Este un extras din „Istoria Tării Romîneşti" cuprinzînd expu-nerea domniilor lui Leon voevod şi a lui Matei Basarab, iar de la f. 79-93* e acelaşi text, dar cu titlul în greceşte, urmat de scrisoarea patriarhului Theofan, şi apoi înmormîntarea lui Matei vodă. ^

Ms 4227 de la Biblioteca Acad. R.P.R., secţia mss, cuprinde de asemenea „Viiaţa domnului Matheiu Basarab v<eo >vod după hronograful cel de obş te . . . " (f. 33T-76), începînd tot de la Leon vodă pînă la înmor-mîntarea lui Matei vodă. E o copie, din 1861, făcută la mănăstirea Căldă-ruşani, de Ghymnasie shimonah.

O copie din secolul al XlX-lea, cu 42 foi, după un fragment din „Isto-ria Ţării Romîneşti" de la început pînă la Alexandru Iliaş, fost în biblio-teca lui G. T. Kirileanu din P. Neamţ, acum la Bibi. Acad. R.P.R.,, secţia mss, nr. 3326, prezintă unele deosebiri în comparaţie cu redacţia cunoscută. Astfel, Radu Negru din Ţara Ungurească pogoară pe apa Dunării la Turnul Severinului, unde aşază scaun de domnie. De aici s-a întins pe apa Mureşului, pe apa Tisei. La Cîmpulung, după acest ms, des-calecă în anul 6703 (1195), dacă nu cumva e o greşeală de copist.

Începînd cu domnia lui Mireea vodă Bătrînul pînă la începutul domniei lui Radu cel Mare e o lacună în text. La sfîrşitul domniei lui Mihaî Viteazul se relatează legămîntul dintre Mihai şi postelnicul Turturea» Fragmentul sfîrşeşte: „Alexandru vodă Iliaş iar au venit al doilea rînd domn de la Poartă".

*

Prin descrierile ce s-au făcut au fost trecute în revistă manuscrisele din depozitele publice care păstrează „Istoria Ţării Romîneşti de cînd au descălecat pravoslavnicii creştini". S-a văzut că aceste mss se împar t în două grupe mari : o grupă în care "Istoria Ţării Romîneşti» se opreşte cu cîteva luni înainte de moartea lui Şerban Cantacuzino, dar se află tot-deauna continuată prin „Viaţa lui Brîncoveanu" pentru 10 sau 20 do ani - şi a doua grupă de mss în care „Istoria Ţării Romîneşti» merge pînă la moartea lui Şerban Cantacuzino şi chiar mai departe, în redacţie uiutară şi anume pînă în ianuarie 1690, la retragerea generalului austr iae Heissler ş, a oastei sale din ţară. Ca vechime şi o grupă şi cealaltă au mss de la începutul secolului al XVIII-lea. Această constatare ridică o problemă importantă şi anume: care e întinderea acestei „Istorii a Ţării Romîneşti» f

LVI

Este ea at î ta cît s-a Dublicat V ; T>»I fiail . o * puDiicat de Bălcescu, după un ms din prima

grupa, sau este atîta cît rp întinzi ^ . . \ \ nnnQ'r+fto i a l n d manu»cnsele din a dona grupă, adică

avmd şi moartea lui Şerban vodă şi, in continuare, pină la ianuaHe 1690 ? f l ^ V t , ; T 8 t 0 r i a T ă r i i R ^ e ş t i " a fost atîta cit arată mss

grupei a doua, adică pină la retragerea lui Heissler. Numai după ce Const. Brîncoveanu a fost mazilit şi omorît de turci .Istoria Ţării Romîneşti» a fost scurtată pină la evenimente şi acţiuni politice ale lui Şerban vodă de prin august 1688, care obţinuseră şi aprobarea turcilor.' La această formă redusa s-au adăugat primele 48 de capitole din „Viaţa lui Brîn-coveanu", scrisă de Radu Greceanu. E forma compillaţiei manuscrisului V. fost în posesia domnitorului Ştefan Cantacuzino şi a compilaţiilor care se redactează în jurul anului 1730.

Cine a avut interes să dispară urmele tratativelor politice cu austriecii ? Partida Cantacuzinilor în general şi Ştefan Cantacuzino, domnul, in mod special. Pentru aceste motive socotim că o ediţie ştiinţifică a „Istoriei Ţării Romîneşti" trebuie să meargă pînă la 1690. Acestea, in ceea ce pri-veşte momentul final din întinderea „Istoriei".

Un element comun ambelor grupe de manuscrise e lacuna existentă în expunerea domniei lui Mihai Viteazul, între lupta de la Mirăslău şi venirea în cîmpia Turdei.

Mihai vodă vine în cîmpia Turdei după biruinţa de la Gorăslău. în t re Mirăslău — unde a fost învins — şi Gorăslău este un an. Tot ceea ce s-a petrecut în acest timp nu se vede în „Istorie".

î n componenţa „Istoriei Ţării Romîneşti" intră „Viaţa patriarhului Nifon". Sînt însă două subgrupe de mss, G4 şi O9, care, pentru cele patru domnii: a lui Radu cel Mare, a lui Mihnea cel Rău, Vlăduţ şi Neagoe Basarab au o expunere scurtă, fără „Viaţa lui Nifon". Expunerea scurtă a subgrupei G4 poate fi socotită că reprezintă urme ale redacţiei vechilor anale şi de aceea am reprodus-o, după ms G\ in anexa nr. 13. Pentru a confirma această ipoteză, e nevoie de documentare într-un cadru mai larg. Ceea ce putem preciza acum, e că forma grupei O9 s-a stabilit mai tîrziu, abia la 1745, cînd Tudosie, fiul lui Stoian Sîrbul din Tunşi, copia un ms cu elemente în plus faţă de subgrupa G4 şi faţă de celelalte mss ale subgrupei O9.

Subgrupa K4 păstrează „Istoria Ţării Romîneşti" în redacţie unitară pînă la retragerea lui Heissler, iar subgrupa A3, foarte apropiată de K4, continuă de la retragerea lui Heissler (ianuarie 1690), pină la 1711, piin ,Istoriile domnilor Ţării Bomîneşti", cronica lui Radu Popescu. Această

continuare s-a putut face cel mai devreme după 1724. La subgrupele B5, S6, Ta nu e ceva deosebit de remarcat, dar atra-

gem atenţia asupra ms care merge în redacţie unitară pină la retra-gerea lui Heissler şi continuă ?r in „Istoria Ţării Romîneşti de la 168*

LVII

încoace" (Cronica anonimă), relnînd expunerea domniei lui Brîncoveanu

în această redacţie, de la început. Ţinînd seama de caracteristicile semnalate la grupele 91 subgrupele

de mss, întocmim şi grafic legătura dintre arhetipul pierdut al „Istoriei Ţării Romîneşti" şi subgrupele de mss ce se păstrează.

Cu X s-a notat arhetipul „Istoriei Ţării Romîneşti", care s-a răspîndit prin X1 şi prin X2. Prin X1, avem forma scurtată pe care o întîlnim în compilaţiile păstrate în bibliotecile lui Ştefan Cantacuzino, Iordache Cre-ţulescu şi în două din corpurile mavrocordăteşti. Prin X2 s-au notat sub-grupele A3 K4 şi B6 S6 T2, apoi G4 şi O9.

Stema manuscriselor „Istoriei Ţării Romîneşti de cînd au descălecat pravoslavnicii creştini" este deci aceasta:

8. Ediţii. Sigle. Prescurtări.

„Istoria Ţării Romîneşti" a avut în ms o circulaţie intensă. A cir-culat prin multe copii, a intrat în multe compilaţii. Şi astăzi, ca mărturie a acestei intense circulaţii, cronica se păstrează, după cum s-a văzut, în cîteva zeci de manuscrise. Aceste manuscrise comparate prezintă deose-biri în expunerea evenimentelor, adaose şi omisiuni de fapte, substituiri de redacţii, modernizarea limbii etc.

Ediţiile „Istoriei Ţării Romîneşti" ce s-au făcut pînă acum au constat din reproducerea unui ms în forma şi cadrul în care această „Istorie" se găsea în acel manuscris.

Astfel, Nic. Bălcescu a tipărit pentru prima dată acum o sută şi mai bine de ani în Magazinul istoric pentru Dacia, IV (1847), p. 231—372 şi V (1847), p. 3 - 3 2 , Istoria Ţării Romîneşti de cînd au descălecat romînii, folosind pentru această ediţie un ms din timpul lui Ştefan Cantacuzino. Ac*l ms din timpul lui Ştefan Cantacuzino se afla, cînd s-a făcut ediţia, ^ bibUote^ ColegîuliU sf. Sava din Bucureşti, iar acum se găseşte în Bibhoteca Filialei Acad. R.P.R. din Cluj,%fond Blaj, sub nr. 112 Expune-

Lvm

rea se încheie cn expresia Şi aşa, cu înţelepciunea lui/toate le-au potolit" şi se opreşte la evenimente din aueust iftt» a***« ^ Z . K * • • lui Şerban Cantacuzino. * d e C 1 î n a m t e d e 8 f î r 9 l t l 1 1 d o m m e l

î n 1859, librarul-editor George Ioanid tipăreşte sub titlul „Istoria Ţerrei Ronnnesci de cînd a descîlecat pravoslavnicii creştini" *) un manu-script al primei compilaţii mavrocordăteşti întocmite de Radu logofeţelul Lupescu, care, cum am văzut, are aceeaşi întindere ca în ediţia lui Nic. Băl-cescu, continuă cu primele 48 de capitole din „Viaţa lui Brîncoveanu" pe p. 1 6 6 - 2 7 8 şi de la p. 278-399 cu „Celea ce au scris chir Rafail monahul, carele pre nume mirenesc l-au chiemat Radul Popescul biv vel vornic".

Editorul a modernizat limba, a înlocuit uneori cuvintele vechi şi oferă multe lecturi eronate, încît nu se poate pune temei pe această ediţie.

Cu toate că manuscrisul folosit nu se mai păstrează azi, noi am putut totuşi determina, după ediţia lui, că aparţine subgrupei de manuscrise L5.

Stoica Nicolaescu a publicat în Revista, pentru istorie, archeologie.fi filologie, XI , partea I-a (1910), p. 105-186 şi partea a Il-a, p. 347-355 altă redacţie a acestei istorii sub titlul: Letopiseţul Ţării Rumîneşti din descălecătoare şi de unde au venit rumînii de s-au aşezat în Ţara-Rumî-nească, folosind pentru aceasta mss ce se află la Biblioteca Acad. R.P.R., secţia mss, n-rele 4649 şi 269. Sînt mss în care „Istoria Ţării Romîneşti", mai ales pînă în secolul al XVI-lea, e copleşită de relaţii privind luptele popoarelor balcanice şi ale ungurilor cu otomanii.

î n 1942, profesorii N. Simache şi Tr. Cristescu publică „Istoria Ţării Romîneşti", reproducînd textul după ediţia lui K Bălcescu din Magazinul istoric pentru Dacia. Titlul ediţiei lor este Letopiseţul cantacu-zinesc, 1290—1688, Buzău, 1942, 206 p., plus un tabel cu „Vechile pomel-nice domneşti muntene". O serie de „Lămurir i . . ." pe p. 3—60, preced textul, lămuriri adunate cu grijă din studiile înaintaşilor.

Aceiaşi profesori în Variante ale Letopiseţului cantacuzinesc, Buzău, 1942, p. 14—50, reeditează varianta ce se află în ediţia lui Stoica Nico-laescu aminti tă mai sus şi continuă (p. 51-66) cu reeditarea fragmentului publicat de M. Gaster, pentru anii 1290-1591 ă) şi cu cel publicat de Const. Grecescu, pentru anii 1659-16648).

Ediţia de faţă. Ediţia de faţă, plecînd de la studiul comparativ al tuturor manuscriselor existente, stabileşte altă întindere „Istoriei Ţării Bomineşti", p o t r i v i t tradiţiei manuscriselor şi nu numai cît şi cum se

1) Istoria Tzerrel Romaneşti, Voi. II <al colecţiei Istoria Moldo-Romănieb, Bucureşti, Librariu-editor George Ioanid, 1859, p. l - 1 6 5 .

;) In Revista i t t o / ^ 87Jd4. Publicaţiile amintite ale lul N. ;> în Revista Publicaţiile amintite

Simache «Micile ^ 11 * ™ LIX

™>rmt* «ttftttfi Istorie" într-o anumită compilaţie. Ediţia de faţă nu se - înţelepeîone» lai, toate le-au potolit",

Z c T S L L ,^cina<ia > eg6 pămiat", folosită după a n u n ţ a morţii lui Şerban vodă Cantacuzino, ci se termină cu menţiunea retragem din ţară, in ianuarie 1690, a generalului Heissler cu austriecii care-1 Inso^au.

Expunerea evenimentelor din Ţara Romînească din septembrie 1688 pină în ianuarie 1690, ce se face prin mss pe care le socotim cele mai bune, e o expunere unitară cu ceea ce e mai înainte, atît ca mod de a privi eveni-mentele, cit şi ca redacţie şi totodată independentă de expunerile croni-cărcşti ce s-au scris cam în aceeaşi vreme asupra aceleeaşi epoci, cum sînt aceea din „Istoriile domnilor Ţării Romîneşti" de Radu Popescu, aceea din „Viaţa lui Brîncoveanu" de Radu Greceanu şi aceea din „Istoria Ţării Romîneşti de la 1688 încoace" zisă şi Cronica Anonimă.

Cum nu s-a deHcoperit pînă acum arhetipul acestei „ I s t o r i i . . . " , iar ceea ce avem sînt numai manuscrise în care s-au făcut schimbări,în ediţia de faţă e vorba de publicarea unui text socotit de noi reprezentativ şi de notarea variantelor ce rezultă din compararea acelui text de bază cu celelalte mss ce se iau în considerare. Din cele 11 subgrupe în care s-au clasat manuscrisele „Istoriei Ţării Romîneşti", am ales manuscrise mai vechi şi fără lacune pentru stabilirea redacţiei şi controlul lecturilor. Astfel, se folosesc, ca ms de bază, ms V, cel mai vechi, data t sigur, ms fără lacune întîmplătoare, precum şi alte două mss, C şi L din subgrupe apropiate de aceea a manuscriptului de bază.

De asemenea am ales două mss, G şi O, din subgrupele care nu au „Viaţa lui Nifon" şi cu adaose privind luptele creştinilor cu otomanii. Ms G e utilizat în aparatul variantelor de la domnia lui Mihai Viteazul înainte, pentru că pînă aci se reproduce în anexa nr. 13 textul ms G l

din aceeaşi subgrupă. Informaţiunile din mss A, O, O6, C, B2 şi V ce depă-şesc cadrul obişnuit al expunerii, se reproduc în anexele nr. 1—12. La niHH C, L, G şi 0 s-au mai adăugat în aparat şi mss A şi K, care merg cu expunerea evenimentelor în redacţie unitară pînă la ianuarie 1690, la retragerea lui Heissler din Ţara Romînească.

De la expresia „Şi aşa, cu înţelepciunea lui, toate le-au potolit" (ed. de faţă, ]). 18810), cu care se încheie ms de bază V, s-a introdus ca ms do bază, în continuare pînă la ianuarie 1690, ms K1.

Tot după locul sus-amintit (ed. de faţă, p. 188n înainte), unde s-au Întrerupt, pentru textul de bazăms V| şi, pentru aparat, mss A, C,L şi O (O Încetează de la p. 184 înainte), s-a folosit ca text de bază ms K1 şi m u introdus în aparat mss A1, B şi S2, pe lîngă mss A, K şi G.

Utilizarea acestor mss din subgrupe pentru ediţie prezintă marea însemnătate de a pune în evidenţă formele principale sub care s a tot prefăcut şi a circulat „ I s to r i a . . . " în secolul al XVIII-lea. Urmăr i reaş i

LX

lectura acestor prefaceri semnalat* in , , . . vor da cercetătorilor €elor ce au schimbat forma

r 0 m î n e Ş t i ^ ^ * XVIII-lea nu prezjntft greutăţi de transcriere cere însă consecvenţă. Semnele m , g s-au r i t nrin literele c, g urmate de t r»h « a^x . pe c tiv, in liniba romîn i ' * * C n m 86 8 C n e ** C u v î n t u l

Semnul t s-a transcris prin e şi prin ea, eînd în limba actuală avem diftongul. Litera s , care apare în copiile de texte făcute în Moldova, în cuvinte ca dumnedzău, dzică ş.a., se întîlneşte, cînd nu e neglijat *), numai în aparatul variantelor.

Semnele s şi t finale, care nu se pronunţă în vorbirea actuală, s-au neglijat.

î n ms de bază, semnele -k, k s-au dat prin f, în cuvinte care azi se pronunţă astfel. S-au copiat de exemplu, cînd nu cănd, trecînd nu tre-când, mergînd, învătînd, nu mergând, învăţând.

De asemenea, cuvinte ca biv, i, leat, mesiţa, vel din unele manu-scrise (altele nu le au în slavoneşte), au fost copiate prin forma romî-nească corespunzătoare, pentru că aceste înlocuiri nu sînt de natură a schimba sensul propoziţiilor.

Celelalte chirilice s-au transcris prin echivalentul lor latin.

Sigle. Pentru o orientare uşoară a cititorilor asupra manuscriselor folosite, dăm un tabel al lor în ordinea alfabetică a siglelor subgrupelor, în prima coloană, vertical, sînt siglele însoţite de un exponent, care indică numărul mss ce se află în acea subgrupă. în continuare, orizontal, sînt sigle identice cu cele din capul rîndului (ele arată apartenenţa la subgrupă), cu sau fără exponent şi cu un număr care exprimă cota topografică unde se află mss în bibliotecă. Acest număr adesea e însoţit de numele unei locali-tăţi sau al unei persoane care posedă acel ms; de exemplu „A 57 Craiova" în-seamnă că ms A se află la Craiova, la Muzeul regional, inventariat sub nr. 57.

Cînd după siglă nu se află cota topografică a ms, ci indicaţia „trad. Filstich" sau „ed. Ioanid", însemnează că acel ms nu e cunoscut decît prin traducerea lui Filstich sau prin ediţia librarului Ioanid. Toate cele-lalte sigle însoţite numai de un număr de inventar, reprezintă mss din depozitul Bibliotecii Academiei R.P.R. din Bucureşti.

TAHLOUL MANUSCRISELOR FOLOSITE

A 57 Craiova; A1 4301; A® 343». I)S | | 3 4 4 4 ; Il> 1321; B« 84 GuJ; B3 S4« Cluj; D' 43«.

i) Este cazul ms K, ale cârui variante cu <1: nu le-am mai trecut In aparat, pentru ImpU-"carea lui.

LXI

C 5463; O 36 Cluj; Ca 1350.

T* U»

» OI ) V>IUJ , A »

S4 180; S6 3417. T 2150; T1 1817. U 2591; U l 340; L* 5367.

V« V 112 Cluj; Vi 2455; V» 97 Cluj; V» 53 Craiova.

Fragmente: 173, 439, 760, 3326 şi 4227.

Manuscriptele folosite la alcătuirea studiului şi ediţiei de faţă au fost copiate de Alexiu Eleonora, Bălan Constantin, llieş Aurora, Nicolaiasa Gheorghe şi Simonescu Dan din colectivul „Cronici" al Institutului de istorie al Academiei R.P.R.

Prescurtări. în aparatul variantelor s-au folosit curent ad. pentru adaugă şi om, pentru omite sau o mit, urmate de sigle, pentru a indica adao-suri sau lipsuri din unele manuscrise, în comparaţie cu ms de bază.

Nu s-a reprodus uneori lema în aparatul variantelor, cînd se putea face uşor legătura între variantă şi lectura admisă în textul de bază.

S-au folosit la descrierea manuscriselor şi în aparat cîteva titluri de cronici în forme prescurtate, pe care le completăm aic i :

1. Istoria Romînilor dintru început = „Istoriia Ţării Rumîneşti întru care să cuprinde numele ei cel dintîi şi cine au fost lăcuitorii ei atunci şi apoi cine o au mai descălecat şi o au stăpînit pînă şi în vremile de acum, cum 8-au tras şi stă" (în ediţia: Stolnicul Constantin Cantacuzino, Istoria Ţării Rumîneşti. Ediţie de pe un manuscript necunoscut, îngri-jită şi comentată de N. Cartojan şi Dan Simonescu, Craiova <1944 >)•

2. Istoriile = „Istoriile domnilor Ţării Româneşti, de Radu Popescu (în ediţia: Istoriile domnilor Ţării Romăneşti, cuprinzînd istoria munteană de la început pînă la 1688... Publicate din nou de N. lorga, Bucureşti, 1902, atribuită greşit, de editor, lui Constantin căpitanul Filipescu).

3. Viaţa Vui Brîncoveanu = „Viaţa lui Constandin vodă Brînco-veanu" de Radu Greceanu (în ediţia: Viaţa lui Costandin vodă Brînco-veanu de Radu vel logofăt Qrecianu. Cu note şi anexe de Ştefan D. Grecianu, Bucureşti, 1906).

4. Viaţa lui Nifon = „Viaţa şi t r a iu l . . . părintelui nostru Nifon patriarhul Ţarigradului, de Gavril, protul Sfetagorei (în ediţ i i le: Viaţa ft traiul sfîntului Nifon, patriarhul Constmtinopolului. Introdu op™ ai t J t

L x n

II. ISTORIIA ŢARII ROMÎNEŞTI DE CÎND AU DESCĂLECAT PRAVOSLAVNICII CREŞTINI

(TEXTUL ŞI APARATUL CRITIC)

#

ISTORIA ŢĂRII RUMÎNEŞTI DE CÎND AU DESCĂLECAT PRAVOSLAVNICII CREŞTINI

însă dintăi izvodindu-se de rumînii carii s-au despărţit de la romani şi au pribegit spre miiazănoapte. Deci trecînd apa Dunării, au descălecat la Turnul Severinului; alţii în Ţara Ungurească*), pre apa Oltului şi pre s apa Morăşului şi pre apa Tisei ajungind şi pînă la Maramurăş.

Iar cei ce au descălecat la Turnul Severinului s-au tins pre supt poalele muntelui pînă în apa Oltului; alţii s-au pogorît pre Dunăre în jos. Şi aşa umplîndu-se tot locul de ei,|.au venit pînă în marginea Necopoei. i»

Atunce s-au ales dintr-înşii boiarii carii au fost de neam mare. 10 Şi puseră banoveţi un neam ce le zicea Basarabi, să le fie lor cap (adecă ^ mari bani) şi-i aşăzară întăi să le fie scaunul la Turnul Severinului, al X

doilea scaun s-au pogorît la Strehaia, al treilea scaun s-au pogorît la Craiova. Şi aşa fiind, multă vr£me au trecut tot ei oblăduind acea parte de loc. 1*

1 Istoriia] Istorie K RumîneştijRumăneştl A, Romaneşti K 1 - 2 Litoplseţul Ţarii Rumîneşt i din descălecătură de unde au venit Rumînii de s - a u aşezat tn Ţara Rumlnească O 2 creştini] creştini aici In ţară, fiind crugul anilor de la Adam 6738 A 3 dintăi ]tntăi K dintăi izvodindu-seJizvodindu-sâ IntăiA, dintăi pravoslavnic Izvodlndu-să C de iumtnti]dln R o m a A, de rumlni CL, den romtnii K, din rumînii O s-au despârţlt]era despărţiţi K 2 0 de la]din ACO, de L \ mllazănoaptejamiazănoapte AO, miazănoapte K Decllşl fiind lor căpetenie mare Traian şi cu fiul său Siverle. Deci, A şi O unii au descălecat AO 5 Săverlnului K Dupfi Severinului ad. şi au făcut acolea oraş şi s-au numit Turnul Severinului. ce au făcut Sivel ic Împărat A alţiijalţli au descălecat O prejpe A, treeind O « Morăşuluii.Mureşulul ACL, Murăşulul O TiseiJTichii C agiunglnd K şi om. AKL pină om. O MaramurăşJM»- 2 5 lamureş , A, Mareamureş C, Maramorlş I\ , Maramureş L, Maramorflş, supt munţi i ieşăştl O 7 ceijccia O tlnsjlntins O 8 muntelui Jmunţilor CKLO pre]pe C, pă L, pre lingă O Jos] gios K » aşa umpllndu-sejau plinit A de eljom. A, de dlnşii K aujşi au A lnlla K O margina N e c o p o i C Nicopoei ARLO lOAtunceaAL s -au]auA diutr-lnşll|dlntru(dentre K) dlnşii AK boiarii Jboerl mari A, boeri COV au fostjera O 1 1 - 1 2 banoveţi . . . mari banl]numeto 3 0 de le zise Basarabi banoveţi , adică ban mare A 12 mari bani ]om. K, ban mare O şi-l|şi AKLO, şl-1 C au aşă iat scaunul Ia Turnul Severinului A 13 pogorlt)pus L s-au»|l-au C, auK 14 Craiiova L fiind om. AO au trecut multă vreme A, trecînd multă vremi O tot el oblA-du lnd] şi aşa oblăduind A, oblăduind tot el K, au lăcuit stăplnlnd tot el O l S d e l o c ) d e loc.anWO A

•) Referindu-se la Transilvania cu oraşele el braşov, Sibiu. Alba-Iullu, Făgăraş, Cluj, Timişoara, cronicarul o numeşte deseori „Ţara Ungurească". Locuitorii Transilvaniei, lu rlndul lor slnt adesea numiţi In corpore „unguri", fără a se face distincţie inlre romîni. unguri, ta ţ i . Această denumire nu este Intllnită numai la autorul cronicii de fată. ea este frecventa tn ci%-nicile din evul mediu ai căror autori aveau in vedere, hi primul itnd, nu poporul care constituia majoritatea populaţiei , cl pe stăplnltorli politici f i in general pe feudali.

6 - 0 . 2670 1

Iar cînd au fost la cursul anilor de la Adam 0 98, fund în Tara U n p . r e a s c ă u n V o Z i ce l-au chiemat Radul Negrul voevod, mare herţeg pre Almas ş^ pre Făgăraş, rădicat-s-au de acolo cu toată casa lui şi cu Z ^ e V L o J : runiîni, papistaşi, saşi de tot « e oamem,

5 pogorindu-se pre apa Dîmboviţii, început-au a face ţară noao întăi au făcut oraşul ce-i zic Cîmpul Lung. Acolo au făcut şi o

biserică mare şi frumoasă şi înaltă. De acolo au dăscălecat la Argeş şi iar au făcut oraş mare. şi ş-au pus scaunul de domnie făcind curţi de piiatră şi case domneşti şi o biserică mare şi frumoasă,

io Iar noroadele ce pogorîse | cu dînsul, unii s-au dat pre supt podgorie * ajungînd pînă în apa Şiretului şi pînă la Brăilă; iar alţii s-au tins în

jos, preste tot locul, de au făcut oraşă şi sate pînă în marginea Dunării şi pînă în Olt.

Atunce şi Băsărăbeştii cu toată boerimea ce era mai nainte preste 15 Olt, s-au sculat cu toţii de au venit la Radul vodă, încbinîndu-se să fie

supt porunca lui şi numai el să fie preste toţi. De atunce s-au numit de-i zic Ţara Rumînească, iar tituluşul domnului s-au făcut precum arată mai jos :« V Hrista boga blagoveanomu blagocestivomu i Hristo liubivomu 8amoderjavnomu, Io t Radul# Negru voevod bojiiu milosti gospodariu

20 vseia zemli Ungroviahiskiia za planinski i ot Almaş i Fagăraş herţegu». Acestea să tîlcuesc pre limba rumînească: întru Hristos dumnezeul cel bun credincios şi cel bun de cinste şi cel iubitor de Hristos şi singur biruitor,

I înainte de Iar introduce titlul Domnila Radului Negrul Vodă ce au descălicat Ţara Romînească K 6798J6798. Domnila Ţării Rumăneştl din descălicătoare, de la domuul

25 Hâdul Negru voevod. A, C798, iar de la Hristos 1290 O 2 ce l-au chiematjanume K 8 Amlaşi AL şi]i C După Făgăraş ad. In zilele Iu Andreiaş craiul O cu*om. G 4 norod A Saşi om. K de totjşi cam de tot K. şi de tot LO 5 pogorlnd AO prclpă C au Început O tarălstrăziC noăo C, noă L 6 ce-i zic] ce să chlamă A, ce-i zice L şi om. L 7 şl lnaltălşl naltă A. om. O De acolojşl de acolo AKO ttaupusAKO scaunulJscaun CK, şl scaunul

30 După domnie ad. acolo O 10 datjtlns ACKL, Întins O pre]pe CO podgorii O 11 aiun-gtndjajun V Siretiulul KO şl pină la Brăilă om. O tlnsjtntins O 12 preste] peste KCLO sate şi oraşe C margineaJapa O 14 Atunce]Atuncea ACK, Atunci 1 .0 mai naintejdi mai natale K, mai d.nnainte L, mai denainte O prestejpeste CKL, vremi peste O

« I R R , « D U I A K v o d f ^ ° f v o d A , jnchinlndu-se]lnchlnlndu-i-să L, de i u u Închinat O

35 1 5 - 1 6 să fie supt porunca lui şl numai el să fie preste toţijlul K, să fie sunt uorunea preste toţi stăplnltor L, ca să fie supt ascultare şl porunca . . . să fie I m ^ preste totl' O 16 De atunce]De atuncea (atunci CK)ACKO. şi atuncea L s-au n u m U h - a u t a c r o u t si . -au numit O 17 de-i xlcjern. K, de-i zice L Ţara Rumînească], U g o vlah ia O UU L u l

n t l l « , u ' u l K Precum arată mai josjprecum arată in jos C. Intru acesta ch io O 18 -0

40 Forma tituluşului tn limba s avă om. O 18 boflalvlat I h i o - ^ J , , f n p . 1 B - - U

blagovearnlmu L b l a g o c e s t i v o m u l o m . A C | B f f i î v t t ^^agoveanomuJblagovnitu A, Hrii tul Iubi vii K 1» samoderjavnomu] om. A. s a m X j a v i U i K loUoan R I 1 T " J T v ' voevod om. A gospodariuJgospodar AK, I gospodar L v l ! ia ° R a d u l N c g r U

viei zemli KL U n g r o v l a h l s k ^ «emlea AC. 45 Idlzapianlskim A, zaplanlscomu K, zaplaniţki L o t E ş U l r n w A T n I ^ , L . z a p , a n i n s '

1 ot Făgăraş C 21 tllcuescjtălmăcesc ACL, ta£legK'ttfotl n r ^ o ' ^ o 1 ^ 1

dumnezeu bun credinciosul O 22 şi cel bun K t t e om O d ^ n L 2 1 - 2 2 d o m n u l

Hristos iubitoriu K, fi lubltorlul de Hristos O fi»om K * b U ° r d e H r i s t o * l d ®

2

Io Radul voevod, cu mila lui dumnezeu domn a toată Ţara Rumî-nească dentru Ungurie dăscălecat şi de la Almaş | şi Făgăraş herţegt. J* Acesta iaste tituluşul domnilor de atunce Incepindu-se pin acum, precum adevărat să vede că iaste scris la toate hrisoavele ţării.

Şi într-acestaş chip tocmitu-ş-au Radul vodă ţara cu bună pace, 5 că încă nu era de turci împresurată. Şi au domnit pînă la moarte, îngro-pîndu-1 la biserica lui din Argeş. Şi au domnit ani 24.

De aice să începe povestea altor domni, carii au venit pre urma Negrului vodă, precum arată mai jos.

Mihail vodă au domnit ani 19. io Dan vodă au domnit ani 23. Acesta au fost frate cu Mircea vodă

bătrînul şi l-au ucis Şuşman vodă, domnul sîrbilor, cînd era cursul anilor de la Adam 6864.

Alexandru vodă au domnit ani 27. Mircea voevod bătrînul. Acesta au avut mare războiu cu Baezet 15

sultanul. Făcutu-s-au acel războiu pre apa Ialomiţii. Biruit-au Mircea vodă pre turci şi făr de număr au perit, trecînd Baezet Dunărea fără vad. Şi alte multe războae | au avut cu turcii. Făcut-au şi sfînta mănăstire * den Coziia şi sfînta mănăstire Cotmeana cînd era văleatul 6891. Şi au domnit Mircea vodă ani 29 şi au murit în domnie şi s-au îngropat la 20 mănăstirea lui, la Coziia.

1 Io Radul voevod)Io Radul Negru voevod AGO, Ioan Radul Negrul voivod K cu mila]din mila K 2 deiUru]dintru ACKL Unguriejunguri K dăscălecat]descălecat A. descă-licat CL, descălecată KO de la]de O Amalaşi L de Făgăraş O 3 iaste]este AL t i tu-luşuljtituluşu AC, titeluşul K. titiluşul O înainte de domnilor ad. tuturor AKO, al (a L) 25 tuturor CL atunce]atunci ACK, atuncea L pin] pină ACKLO acum]acmu K, ucuma L 4 adevărat să vedejsă vede adevărat AC. să vede O iasteJesteAL la]tn K 5 Şi om. K tntr-acesta CKO. Intr-acest L voevod O După ţara ad. foarte bine O 6 moartejmoarte ani 24 C, ani 24 O 6 - 7 lngropIndu-l]şl au murit la leatul 6S23 şi l-au Îngropat O 7 din)de la A, In K, la O Şi au domnit ani 24]om. CO, domnit-au (domnind L) ani 24 KL 30 8 —9 De aici să scrie pentru alţi domni ce au fost ln urmă după Radul Negrul vodă K. om. titlul şi introduce anexa 1 O 8 pre urma]ln (pă C) urma AC 9 mai jos arată L 10 voevod CKLO După ani 19 introduce anexa 2 O 11 voevod CKL ani 23)ani 25 A 1 1 - 1 3 Dan

. vodă . . . de la Adam 6864]Io Dan voevod, din neamul băsârâbesc, au venit domn la leatul / v 6842. Acesta au fost frate cu Mircea voevod bătrînul şi au avut mare război cu Măşcan voevod, 3 5 \ din neamul sîrbilor. Şi au perit Dan voevod Ia leat 6864 şi au domnit ani 23 O 11 cu Mircea

vodă]Dan Mihail cu Mircea vodă C.Mircii vodă K 12slrbllor]strbesc K 12 — 13 clnd era cursul anilor] In anii K de la Adam om. A 14 înainte de Alexandru vodă introduc* anexa 3 O Io Alexandru voevod O După ani 27 ad. Atuncea (Atunci K) şi turcii au venit de la Calipoli, trecînd marea fi mai departe anexa 4 AK, anexa 5 O După trei ani a domnii lui Alexandru 40 vodă , la leatu (in anii K) 6867 au descălecat Dragoş (Draguş A) vodă ln (om. ln K) Ţara Moldo-vii AK 15 Mircea voevodJMlrcea vodă AK, Io Mlrce voevod O După bătrînul ad. au domnit ani 29. Acesta au făcut sf înta mănăstire din Cozia la leatul 6891 O Acesta]şi O 1 5 - 1 8 Baezet sultanulJBaizit b e i u o t (din C, de la KO) Nicopoe (Nicopola CL) CKLOV 18 acel]acest K L pre]pe LO După Ialomiţii ad. şi la Craiova au mai avut şi alt războiu tot cu acest sultan A 4 5 Biruit-au] Şi au biruit O 17 pe CL făr delfără CKL şi făr de număr au perit om. O treclndjşi au trecut O BaezetJBaizlt bel CKOV, Balzlc beiu L fără]făr de ACO 18 multe om. C Şi alte . . . cu TurciiJŞi au făcut şi alte războaie multe cu Turcii O 1 8 - l i ţ i s f în ta mănăst ire den Coziia om. LO 19 denjdin AC, de să cheamă K şl i f în ta mănăstire Cotmeana om. A K O cînd era văleatul 6891]clnd era cursul anilor 6891 A. In anul 6891 K . 9 0 om. O 20 s-aujl-au L 1 9 - 21 Şi au d o m n i t . . la Coziia]Şi au domnit ani 29 A K , şi au murit tn domnie la leatul 6912 O 21 După Coziia ad. la leatul 6920 C fi mai dtparU anexa I O

V Vlad vodă Ţ6peŞ. Acesta au făcut cetatea de la Poenari şi au făcut

gtinta mănăstire Sneagov. Mai făcut-an un l u m , £ Tlrgovlşte, p e n t r u ^ vină mare ce au fost făcut unui f ra te a Vladuln, vodă. Cînd au fost în ziua Paştilor, fiind toţi orăşami la ospeţe, iar cei

5 tineri la hore, aşa fără v«5ste pre toţi i-au cuprins. Deci cîţi au fost oameni mari, bătrîni, pre toţi i-au înţepat de au ocolit cu ei tot tîrgul, iar cîţi au fost tineri cu nevestele lor şi cu f t te mari, aşa cum au fost împodobiţi în ziua Paştilor, pre toţi i-au dus la Poenari de au tot lucrat la cetate, pînă s-au spart toate hainele dupre ei şi au rămas toţi dezvăscuţi în pieile

10 goale. Pentru aceia i-au scos nume Ţ e p e l u ş . Domnit-au ani 15. s" NC Vădislav voevod bătrînul au venit domn cînd | au fost cursul anilor

de la Adam 6935. Acesta au făcut biserica domnească den Tirşor. Şi au perit de sabie, în mijlocul Tirşorului. Şi au domnit ani 18.

Radul vodă cel Frumos, acesta au făcut mănăstrea ot Tînganul. 15 Şi au domnit ani 15.

> Laiotă Basarab vodă cel bătrîn, care au închinat ţara turcilor, domnit-au ani 17. Avut-au mare războiu la Rîmnicul Sărat.

După el au domnit Ţepeluş vodă ; şi au avut războiu la Rîmnicul Sărat cu bătrînul Ştefan vodă den ţara Moldovei. Atunce ln oaste au

20 1 VladjVladul L, lo Vlad O voevod CLO Ţ6peş)Ţepeluş K, Ţipeşul O făcutjfost C 2 ot SneagavJSnagovul AK.din Sneagov C. ot Znagov L, din Sinagov O Mal om.O un lucru cu onlşunii)şi orăşenilor O denjdln AKLO 3 După Tlgovlştewf. marc pedeapsă O vinăjvînâ O al ja K, a lui O Vlad O 4 Clnd au f o s t . . PaştilorJCind (Deci cînd O) au fost (era K) In zloa (Intr-o dzi K) de Paşti (Paşte LO) KLO ospeţc)ospăţ K, oaspeţi O

25 5 horc]o horă C, hori KL fără)făr de A pre toţi fără de veste O 6 şi bătrîni O Înţepat de au . . . ttrgul]tnţăpat pen preglurul tlrgului dc au ocolit tlrgul K cu el tot om. AO UrgullTirgovişte O 8 ziuajdzua K de Paşti KO pre toţi|aşa K, pă toţi L tot om. AK 8 au spart O dupre ci)depredlnşii K, lor dc pe el O dezvăscuţi] desvânuţi V, dăzvftliţl AC, om. KO, despuieţi L injcu KO piele CL 10 acela]aceasta O l-au scos]l s-au scos A, i-au pus KO numele AC, poreclă O Ţipeşul O Dupd Ţepeluş ad. Da-va seama înaintea Iul dumneîeu AK Şi au domnit AKO 11 Vădislav)Vlădislav A, lo Vădislav O voevodjvodă A, om. K bătrînul om. L aufost|eraO 12de la Adamom.AKO 6935J6933A bis6rica)mănăstlre K cea domnească O TlrşorjTIrgşor K, Tlrgovlşte L, Tlrguşor O 1 2 - 1 3 Şl au perit . . . ani 18j şi au domnit ani 18. Şi viind lancul vodă, gubernatorlul Ţării Ungureşti, cu oaste, au perit Vfld slav vodă dc sabie In mijlocul Tlrguşorulul O în continuarea r. 13 ad. anexa 7 O Tlrşo-rulullTlrgşorululKLO 14 Radul vodă] Io Radul voevod O După Frumos ad. Acesta au venit domn cînd au fost cursul anilor 6953 (In anii 6983 K) AK ot)de la AK, din C 15 După ani

a U l u rt

d l Jar igradul cind au fost (era K) cursul anilor 6961,

40 a O W . * ? ^ ?9 ?'? fK )

tA K » a U Pe r i t l a l e a t u l 6 9 6 8 O !n continuări

40 ad. anexele 8 O* şi 9 0 16 Lalută K, Lalot L, Io Laiotă O Basarab vodălvodă (voevod C U

Basarab AL.L, Basarabă voevod O cel bătrîn, carclcel bătrîn. A c c s U f ^ r e l P K \ A K T ? h f i t r t n

«I au domnit L. om. O ani 171.ml 15 l I T ?_. " « domnit A K .

30

35

45

50

| i au domnit L, om. O ani 17)ani 15 L om O Avut au R s L , ţ ? d ° m n l t A K ' ad. antxa 10 C 18 După ellSi duoi ei C i w a m V ' . o m " A K 0 După H.-Sărat •«"or 6985 AK au d o L t au v n t^domn T k oipTel K> ' r t î îVV^ K> « " " 2 ŢApAiu, au domnit luni 9 5i au avut mare rftiboi O Dupd Tene'iu. V H » ' ° V l a d u l v o c v o d

au domnit du pi Lalot vodA L 1 8 - 1 8 la R.-SArat om AK 1® <J n ^ . 7 P . t M T â P a , u * v o d â

la R.-SArat O Atuncea LO tn oaste om O ţ a r a Moldovei|al Moldovei

4

perit şi Ţepeluş vodă şi au fost izbînda lui Ştefan vodă. Şi au şăznt aicea în ţară de au domnit ani 16.

I Radul vodă cel Mare; acesta au făcut mănăstirea din Dial şi au domnit ani 15.

î n zilele acestuia să întîmplase de scosese den scaun Amira împă- 5 râtul pre sfîntul Nifon patriiarhul Ţarigradului şi-1 trimesese la închisoare la Odriiu. De a căruia sfîntă bună viaţă eşind vestea în toate păiţile, 8-au auzit şi în Ţara Rumînească, şi au înţeles şi domnul Radul vcdă de bărbăţiile cele sufleteşti ale sfîntului şi au trimis cu rugăminte la accst | sfînt 4 părinte ca să vie în ţara lui, că-1 pohteşte ţara. Iar sfîntul i-au dat iăspung io zicînd : Măria ta, însuşi vezi goana şi închisoarea mea, care iaste de la vrăjmaşii cei văzuţi ai lui dumnezeu. Dar cum voiu veni în ţara ta ? Iar domnul iar i-au trimis cuvînt zicîndu-i: Nu purta grijă de aceasta, că grija mea iaste. Iar sfîntul patriiarh i-au dat răspuns zicînd : Cum ştii, aşa fă. Şi îndată au trimis Radul vodă la împărăţie de au cerşut pre acest 15 păstoriu mare şi nu-i fu peste voe, ci i se împlu voia de la împărăţie şi de grab trimise de aduse pre sfîntul în ţara sa şi-i d&le toate pre mină zicînd : Eu să domnesc, iar tu *ă ne îndreptezi şi să ne înveţi l£gea lui dumnezeu şi să ne fii tată şi păstoriu mie şi tuturor oamenilor şi solit or la dumnezeu. Iar el află tuima neplecată şi neascultătoare şi biserica* 20

Î ş i 1 om.AO vodă] om. L vodă şi oastea cu totui O luijla K vodăjvoevod O După vodă ad. Şi au domnit Ţipeluş (Ţăpăluş K) vodă ani 3 (om. 3 K) AK Şi au şăzut] Iar Ştefan vodă au şăzut AK, Io Ştefan voevod bătrlnul au şăzut In scaun la leatul 6986 O 2 aiceajaici ACK, om. O In ţară om. O de au domnitjdomn şi au domnit A, domn K, şi au domnit O După ani 16 ad. Acesta au făcut o bescarlcă la Rlmnicul Sărat. O 25 Intre r. 2 şi r. 3 ad. Vlad vodă Călugărul au domnit ani 3. Şi clnd s-au pus (aşăzat K) domn au fost cursul anilor (In anii K) 7001. Şi au murit cum scrie letopiseţul slovencsc. Şi după el (După acesta K ) au stătut (vinit K) demn AK 3 Radul vodă cel Mare]cînd au fost cursul anilor 7004, Radul vodă cel mare A, lo Radul voevod cel mare, feciorul Yladului votvod au luat domnie la leatul 7002 O După Mare cd. In anii 7004 K din Dial]din Deal, de la Tligovişte 30 A K , Dealului lingă Tlrgovişte, foarte frumoasă, tot de piatră cioplită, cu multă cheltuială O 3 —4 şi au domnit ani 151om. AK. şi au domnit ani 15 şi au murit şi s-au îngropat In mănăstire Dealului care este făcută de dlnsul O 4 Inceptnd cu r. 5 ptnă ta p. 14 r. 10 ultimele cuvinte fiind fericitul Nifon om. O 5 - 1 1 In zilele acestuia . . . r ă s p u n s zicînd : Măriajşi au adus şi pă (pre K ) sfîntul (sfete K) Nifon aici In ţară. Că fiind patriiarh la Ţarigrad, multe nevoi şi 3 5 Închisori au păţit de pagini. Că (că om. K) încă fiind sfîntul (ad. Nifon K) la Închisoare, rugat (ruga-1 IC) fi ind (foarte K) tare ca (ca om. K) să vie aici (aicea K) In ţară, iar sfîntul zise către domn : Măriia A K 5 zilile C acestuiajaccstui domn (domn om. C) CL den]din CL 6 prejspre C, pe L trimisăse C 7 Odrii C a cărui bună şi sfîntă L 7 şi bună C eşind]iş»nd C v l s t e a l v e s t e a CL 8 inţăles C 10 v ier i l e C pofteşte CL 11 Insuşijlnsuţi ACL care] 40 ca rea K iastejeste A C . e s e L d e l a l d e A K 12 vrăjmaşul C cei văzuţi ai om. C văzuţiţadevăraţi A K L ai]a K 13 i-auliar i-au CL 14 i-au dat răspuns zictndjzise AK răspunsjrăspunsul C, cuvînt L ziclnd]ziclndu-i L 15aşa om. AK au trimis]trimise A K de au]şi au L au cerşut] cerşu A prejpe L 16 păstoriujpăstor ACKL şi nu-i fu peste voe om. K fu peste voe] fu voia C preste A c i i s ă ] ş i i s ă K lmplu]plini K, umplu L 17 trimiseră de aduseră C d4de] 45 detc ACL prejprin C 18 zlclndu-l L Eu]leu K iar]iară K să ne lndreptezl]să ne fll în-dreptător A indireptezi K 19 duinnăzău K păstor ACL mie]miie C tuturor]tutulor C, tuturora K oamini lorK solitar V, solitor A, solitoriu K 20 dumnăzău K neplecatăfolecatâ K

izvrătită şi cu

„ r / r u * . « < ? - ^ naTloho i izvoară de i n v i t a r ă limpede 9, necurmatăş i le spunea

, I «criptură şi invăţa pre toţi şi-i adăpa cu apa nulei c red in ţ i £ adevărat*. Grăia-le de pravilă şi de l<5ge, de tocmirea ş< de dumnezeeştile «lujbe.de domnie şi de boen. şi de mănăstiri ş, de b,stoc, Hi dc alte rînduri de toate. Şi tocmi toate obiceaiunle pe pravilă, şi p e tocmflele sfinţilor apostoli. Ddcii hirotoni şi 2 episcopi şi le d<5de ş i

„, eparhii cu hotară, care cîtu va birui, şi-i învăţă pentru cum vor purta grija şi vor paşte oile care le sînt date în seamă, ca să să îndrept&e toată ţara aceia de acei 3 arhierei. Iar domnului îi zise : Ţie, doamne, ţi să cade să îndreptezi pre cei strimbi cu judecată tare şi îngrozită şi dreaptă, după cuvîntul lui dumnezeu, care zise cătră Moisi îngăduitoriul

ir, său şi cătră toţi feciorii lui Isrnil grăind : Iată, v-am dat ltfgea mea şi judecata şi îndreptarea în mîinile voastre. Nu făţări nici a mic, nici a

t marc, nici a văduvă, nici a vineţie |, nici pre sărac să nu milueşti cu judecata, nici cehii bogat, să făţăreşti, că judecata iaste a lui dumnezeu, iar în sfînta evanghelie zice : Nu judecaţi în făţărie, ci judecaţi în dreptate,

ao Şi iar au mai zis dumnezeu lui Moisi şi feciorilor lui Israil grăind : De veţi umbla după poruncile m61e şi veţi păzi 16gca mea şi o veţi face, vă voi da r»ao în vrâtnea ei şi păndntul va da sămănătura sa şi pomii vor da

' i />V£ : *0-Xj » (jLa 'Vi -M

-dk A

0

I lEvrAUtA|lzvrllltA AK, IrvretltA C obiceiuri rele AC chlemA A 1 - 3 egumenii de IH toate mAnAstlrlle ŢArll Munteneşti şi tot cllrosul bisericii şi ÎAcu sAbor marc dlnprcună cu

Î25 domnul şl cu toţi om. AK 2 Munlcncştl)Huinlncşti C bisericii|bisericcsc CL 3 sâborj

«obor CL boerll ACL, bolarl K cu preoţll|şl preoţi K şi om. A cu om. K mirdniM mirenii AL, mireni K 4 IzvoarAJIzvor ACK învăţături L şl om. A necurmatAI necurn.Ht C, necurmate L 5 din AL şl»|şl-i A pre)pA L inllei]mUU KL credlnţc lom. AK credinţă! C 6 Grăla-le) Grăia C. Grăi el K dcMdln AC. den K dc>lsl

30 de AC tocmire K bisericii A 7 duinnAxăeşttle K domnie)domnll AK boerll] bocri L şl» om. AKL de mAnAstlrlj milostivire AK biserici A 8 de om. A rlndurllrlnduell L tocm |UU tocmit K oblceaiurlle|blserlcile AK. obiceiurile CL pejprc C pelpă A 9 toc-mdlelel tocmelile ACL Ddcil) Decll A, deci C hlrotoni]şl au hlrotonlt K, Mrotonlsl L d4de|dete ACL şl1 om. AK 10 hotarA|hotar CK caro nft A birull 1 e a C n u ? K I

35 pentru om. AK UgrlJeK oile )Lu rina K Mnt dale|laste d a t ă K S e o î ^ ian A K cajpcntru K sA se C lndrcpUze|lndrcPt«J A, Indirt pteift K 18 a £ < 2 L acel|cel A IurA K domnului)domnul C TlelTUe C 13 ti «n r u . .F i 1 î 7 Judecata K 14 dlreaptă K dune L d u m n L i . K A l T ' Prelom. A, pc L

v e n e U c A . s l r i l n K liu o m . A K 1 8 u ă e c u ^ l i u â c U , ^ , Â u K K . " ' t ' " n , C C " K v l n c l , r l nu fA(*rc,tir. Ia»te|este A ului . I n ' . , , , , , n l c c K bogal]sărac AK

4 6 «.„Ies,. . « 1 , L judecaţii Judecară ( t f u d K K « Î Î m t 4 I u r i K » « < • « <

M ( U | i l . e K duinniiAu K Muhe C f . d o l l u r l A K gludlcaţl K ZI dup4|ln K ,»,roncll, K m41.|mele K legea A o vi?îl V,. ,l,'ra">,lUra» G- ««r. U L

vremea A ^ I N I T L L L ^ Z L ' C

roada sa şi veţi mînca în săturare şi veţi fi întăriţi în ţara voastră şi voiu da pace ţării voastre şi nn veţi fi fricoşi, şi oşti şi războae nu vor tr£ce prin ţara voastră, şi veţi goni vrăjmaşii voştri şi vor cădea vrăjmaşii voştri înaintea voastră; şi 5 de ai voştri vor goni pre 100, iar 100 pre întunârece, şi voiu căuta spre voi şi vă voiu blagoslovi şi vă voiu înmulţi 5 şi vă voiu umplea şi voiu pune 16gea mea cu voi, şi veţi mînca c&e vechi şi bucatele voastre să vor împresura c61e vechi de c£le noao şi voi umbla cu voi şi voi îmi veţi fi oamenii, iar eu voi fi voao dumnezeu. Iar de nu mă veţi asculta, nici nu veţi face porun|cile m&e, ci vă veţi lepăda de s9

dînsele şi nu veţi păzi 16gea mea toată, eu vă voiu face voao aşa, că io voiu aduce pre voi pustiire, şi seminţile voastre în zadar le veţi sămăna şi osteninţile voastre le vor mînca vrăjmaşii voştri şi vă vor goni duşmanii voştri şi veţi fugi nefiind goniţi de nimenea, şi tăriia voastră va fi în dăşărt, şi voiu trimite pre voi hieri sălbatece şi pre ţara voastră şi vor mînca dobitoacele voastre şi pre voi vă voiu împuţina, şi ţara voastră 15 va fi pustie; şi deacă vă veţi dăzlipi de mine şi eu mă voiu depăr ta de la voi~ Aşa grăieşte domnul sfîntul lui Israil. Acestea şi altele multe învă-ţături den sfintele scripturi îi învăţa; şi încă mai zicea : Beţiia şi curviia cu totul să să lepede şi să să dăzrădăcin^ze de la voi. Că s-au zis cu apos-tolul : Nunta iaste curată şi pat nespurcat, iar curvarilor şi preacurvarilor 20 va judeca dumnezeu. Pentru curvie să înecă lumea cea dintăi, iar mai apoi şi Sodomul cu 5 oraşe să prăpădiră şi arseră cu foc şi cu piatră pucioasă pentru sodomiia (adecă curviia cu parte bărbă|tească) că acolo $

1 săturarejsaţiu K voiujvor A 2 şi oşti şi)şi orice L vor]va A tr4ce)trece A , trezi C 3 După voastră ad. şi voi da pace ţării voastre K 4 şi 5|şi 3 A pre*om. A. 25 o C 5 !ntun6rece]!ntunerece AL, lntunerice C voiujvor L vă voiu lJvoiu K 6 umplea} Inplea K legea C cele C 7 bucatele voastrejbişugul vostru K să vor|să va K să vor Impresurajsă vor Înmulţi şl să vor tmpresura A c o l e r i c e l e A cele vechi de c^lejcel vechlu de cel K noao)noăo C, nou K, nuoă L 7 —8 şi voi umbla cu voi om. V Inbla K tt iml]în veci K oameniijmlie oamenii C, nărod mie K, oameni L 30 iar eujiar ieu K, şi eu L voi fijvă voiu ti KL voaojvoăo C. om. K. voă L 9 mă om. A nu om. ACK mele A ci]şl K 19 dlnsele]dănşile C. dlnsăle K toată om. A vă om. A aşa (aşea K) voao AK voao]voăo C, voă L II pre voi]om. A, spre voi K seininţilelsămănţilc C. sămlnţăleK le veţljle (să K)vorCK semăna L 12 osteninţile] ostinealele K, ostenelile L vă vorjvor K goni 1 eoni L 1 2 - 1 3 duşmanii voştriipre voi 35 vrăjmaşii voştri I< 13 nlmenea]nimic A, nlme K tăriia]tărla AL 14dăşărt)deşert K.deşărt) L pre voijspre voi K hierllhllară A, hearăle C, fiară K, heri L sălbatecelsălbateţi C.sălbal tecă K 15 dobitoacile L. lnpuţina K 16 va fi pustieivolu pustii AK pustiie C deacăt-dacă ACL, de K dăzlipiJdezllpi AK. desllpl CL depărta om. V 17 grăieştelgrăiaşte K, grăcşte L sfîntul luijiftntului L. Israil]Isdrail C. lzrall K. lstrall L altelelalte AK 40 18 denjdin AK maljli mai K ziceajzlcla L BeţitaJUcţii K. om. L curviialcurvii K 1» să să]<ă-s A, să le K, să se L lepede AK dăzrădăcimizăjdezrădăcineze AL, dezrădăcineză K 1 9 - 2 0 cu apostolul om. A K Nunlajcâ nunta AK iaste Ieste A L patul AL larjlare K curvarilor şi om. C curvarilor şi preacurvarilorjcurvariul şi preacurvarul A, curvarll şl prea-curvarii K 21 va JudecaJgludeca-i-va K PentrulCă pentru AK curvie)curviia A, curvlie C, 45 curvii K să tnecăjsă potopi AK 22 şi om. K 5 oraşejeu oraş K oraşăL arslră C şi cu pialrăjde Iarbă K 23 sodomilajsodomll K, sodomie L adecă curviiajadică curviia A, adecă că ei curvi ia C, adecă curvli K, adecă căci curviia LV cu parte bărbătească|cu bărbat A. bărbat cu bărba lK

T

5

10

s AÎ A

să arătă capul spurcăciunii cci mai mari. Deci fraţilor, fugiţi de Curvie ? d o toată nccurătie, cum zice Pavel, şi umblaţi dnpă curăţie, ca să vedeţi I ^ ^ ^ a Z tea, zic voao, să le păziţi dea că vă iaste voia să

ac&tea, nu putu răbda, ci făcea multe meşteşuguri şi hicleşugun ca gonească pre fericitul Nifon din Ţara Panoniei, cum şi făcu in chip ca acesta, o vai şi amar, că-i zise Radul vodă dimpreună cu boiarii : P a s ă şi cei din ţara noastră, că viaţa şi traiul şi învăţăturile tale noi nu le putem răbda, că strici ol)iceaiurile noastre. Iar sfîntul Nifon deaca auzi aşa nişte cuvinte nebune şi turburate ca acestea, să mnă şi zise: Nu aşa, doamne, nu aşa, ci te îndreptează după tfgea lui dumnezeu şi pre tine şi pre boiari, ca nu cumva să porniţi şi să aduceţi mîniia lui dumnezeu asupra voastră şi a ţării voastre, că vă zic că pentru fărdelegile voastre

15 cur în d va să se sloboază spre voi, iar mie nimic | nu-mi iaste de aceia ev ce ziceţi voi, că puterea şi tăriia mea iaste tegia*. Ci făr de ruşine şi

făr dă făţărie giăesc înaintea mării tale şi boiarilor tuturor. Că pre soru-ta, care o ai măritat dupre Bogdan, făr de l£ge, avînd el muiare cu 14ge şi o au lăsat făr de nici o vină şi au luat pre soru-ta, cl iaste curva-

20 riu şi soru-ta ca o precurvă. Ce-i desparţă şi dă bărbatului iar muiarea 6a şi potoleşte mîniia lui dumnezeu mai nainte,"pînănu să porneşte pre voi.

1 copul om. AK spurcăciunii cci]spurcăciunea cea AK mare A DeciJDc aceia A curvii'jcurviie A, curvii K 2 necurăţiia CKL şi de toată necurăţie, cum zice Pavel) cum zicc Pavel şi de toată nccurăţiia A cum zice Pavel om. K Pavel apostolu L umblaţi)

25 Îmbiaţi K dupăjdupre L curăţiejcuraţiic C, curăţii K 3 dumnăzău K Accastea K zic voaolzic voăo C, vă zic voă L să lejsă L deacă]daca CL, de K vă iaste voiajveţi AK iastejeste L 4 cea ccreascăjccriului AK 5 pismaşul C diavoluljdiiavolul A, diavol L văzind A Învăţătură K (> actfsteajacestea A, aceasta K nu putujmi putea C, n-au putut K răbdajsă rabde AK cijce K făceajau făcut K meşterşuguri K hicleşugurilvicleşuguri

30 ACL, viclenii K 7 prejpă A, pe L fcricituljsîiiitul A, om. K Ţara PanonieiJŢara Rumînească (Romînească K) AK, ţara proniei V şi fâcu]şi fu A, au şi făcut K 7 - 8 In chip ca acestajlntr-accstaş (Intr-acesta K) chip AK 8 o ,vai loh, vai A, ah, vai K că-i) că C domnul Radul A dimpreunăldinpreună ACL, Inpreună K boiarii] boerii ACL PasflJPas A, să mergi K 9 şl cşi]şi să ieşi K vi iaţaAK 10 răbdalsuferi K că] şi AK

35 oblceaiuriielobiceiurile ACL, obiciaeie K Nifon om. L dacă CKL aşa om. A K 11 turba-te AKL să mirăjs-au mirat K zisejau zis K 12 ci teici A, zic C, ci K Indireptează K

1 3 * î « t a H f h S Î « U r K h 1 « 7 1 3 -Şi P r C - .U n f Ş l P r C b 0 Î a r i l P r e »» Pre tine (nime A) A K 3 boianjboerii tăi C, boerl L sa porniţi şi să aduceţilsă aduceţi şi să porniţi A K dumnăzău K 14 asupra voastrălspre voi V a ţării voastrelspre ţara voastră V că vă zic călcă văz că CLV

T c Z L ntT«\ e î " ? SCÎlă ° A ' S ă S ă C L > s » K s l ° ^ o a z ă l s l ^ b o z e a s c ă s p r e ) pre C, pă L După voi ad. urgiia sa K mie mii C nimiclnimică IC n mim i A este C 16 ce ziceţi voi om. AK put^realvlitutea A v r u t ^ K J a s t e l c s t e A L / mea om. AK este legea AL Ci fărlCa fără K ÎA i S i J tărnalşi tărie K, om. L boiarilor tuturorla tutSror boerilo boLi lor IO AK h ' J Z l t W ? T A K 1 7

45 dupre Bogdan, făr de lege]făr de (fără K) lege si o a î d a t d î S î L C , L 1 8

muere ACL 19 şi o aS lăsat făr de nici o vinăU « r . P*/ ^ ^ A K e l l i e l K m u i a r e l au lăsat AK lăsat)lftiat-o L făr t e l f ă r ă ^ ^ u a t l l u o ' / ' r " £ n i d ° V i u ă 0

curvar ACL 20 soră-a L ca oliaste ca o K n L u r v i Z ^ ^ L eljiel K lastejcste AL părţi A, ci să-i desparţi CL despărţit? K * A C < M d e sP a 'Va]Ci- i des-

50 (muiarea K) b ă r b a t u l u i ţ i AK uluerea CL 21 şi potoleste lca^ , |n u*a r e® s a "merea zău K naintejlnnainte C să porn^ţtelva veni A J E l v 8 ă , p o t o l e « t l K dumnă-voi K porneşiejva veni A, vine K pre voilasupravoastră C, spre

8

Iar aceste cuvinte foarte aţîţară şi mîniiară inima, domnului. Şi în-dată goni pre sfîntul den naintea sa şi porunci să nu-1 mai bage nimeni în seamă, nici să-l socotească, nici să-l cinstească. Iar dumneziescul Nifon nimic nu băga in seamă, nici grijă de aceia, ci-şi punea nădejdea pre dumnezeu, după cum zice proorocul: Nu vă nădăjduireţi pre domni, s nici pre fiii omeneşti. Dumnezeu trimise corbul de hrănea pe Ilie prooroc; aşijderea păzi cu bucate şi pre Daniil proorocul cu Awacum. în chip ca acesta păzi şi pre acesta, cu un fecior de boiar ce-1 chiema Neagoe, care era mai mare preste vînători. Şi aşa făcu şi dumnezeu din | c£le amară 7 dulci şi din c61e pizmaşă cu prietnicie. Că aducea bucate de hrana sfîn- 10 tului şi aiave şi într-ascuns, cu îndemnarea lui dumnezeu, făr de nici o temere. Iar fericitul Nifon îl întărea cu rugile sale, ca să să crească şi să să înalţe în toate faptele c&e bune şi să să rădice in noroc bun şi să fie plăcut înaintea lui dumnezeu şi a oamenilor, cum mai apoi, eu rugăciunea sfinţii sale, să umplură amîndoao. "

Iar Radul vodă tot ţinea pizmă pre sfînt şi nu putea folosi nimic nici cu frica, nici cu alte amăgele, ptoă iar să plecă el sfintului cu sme-renie şi-1 chemă în taină şi-i zise aceste cuvinte amăgitoare zieind : Păiinte, iartă-ne sfinţia ta şi aibi şi sfinţia ta ertăciune de la noi. Şi să-ţi dăm avuţie cîtă îţi va trebui şi să n-aibi părere rea nici pre mine, nici pre 2t>

1 IarlŞi AK După cdvintc ad. deaca ic grăi A aţâţară G inema C 1—2 îndată ]acl-iaşiA, aciişK 2 denjdin ACL dinaintea K să]luiAK porunci]au poroncit K 2 —3 să nu-i . . . In seamălca (ca om. A) să nu mai fie de nimeni (nimenea A) ba gat ln seamă (sama K) AK 3 nicijnice K cinstit, nici (nlce K) socotit AK Iară K dumneziescul) dumnezeescul ACL, dumnăzăescul K 4 nimic] niinică K, nimica L samă CK grijă de 25 aceia] grijiia AK, grija (grijiia C) de aceia CL ci-şi] ci-ş C nădejdeajtoată nădejdea A. nădejdea K 5 pre]spre CK dumnăzău K nădajduireţijnădăjduiţi AL. nedejduiţi K prea]spre AKL domnijdomn A, domnul C 6 omeneşti]oamenilor C Dumnăzău K cor-bul]pre corbul AK hrănea]hrăni A, hrănlla C, au hrănit K pe]pre AKL llie prooroci proorocu Ilie A, Iile proorocul L 7 păzi]hrăni L bucate]hrană AK şi om. C pre]pă CL 3«> proorocul cujproroc cu proroc (prorocul K) AK cu om. C 7 — 8 In chip ca acesta]Intr-aces-taş chip A, aşea Intr-acestaş chip K, Intr-acest chip L « păzi]au păzit K pre]pă L cu un] Că un AK fecior] voinic AK de boiar] o/n. AK, de boer CL 8 - » ce-1 chiema N e a g o e , . . . preste vînători] care (ce K) era mai mare preste vlnătorl, pre care U chiema (pre . . . chiema = anume K) Neagoe AK 9 Şi]că AK şio/n. AKL IU piz- 3.% maşe CK prietniciejprietenl A, prieteniie C, priiatinl K, prietenie L hranaj hrăniia C sfîntului]pre sfîntul C l la iavejde faţă A, aevea CL Intr-ascuns]ln taină K 1 1 - 1 2 cu îndemnarea . . . t<5mere]fără de nici o temere cu (grije dintru K) Îndemnarea lui d-zeu (dumnăzău K) AK fără nici L 12 Umere]frică L lntărea]lntăriia ACK, lntăria L să să om. AK, să CL crească şi om. AK 1 2 - 1 3 să să]să-I C, să L 13 Inalţellnnalţă K c6le)cele A să 4t> săjsă CL rădicejridicc C năroc K fielfiie C 14 plăcut] plecat C innaintea CK dum-năzău K 14 —15 rugăciunea sfinţii sale]rugăciunile (rugile K) sfintului AK 15 uinplu-ră]primiră K amlndoao]ainlndoo A, amăndoao C 16 Badul]domnul Radul AK ţinea]aţl-nea C pizmăjpizmă neschimbată CL pre slntjpre sfîntul neîncetat AK, pre (pă L) sfîntul CL nu putea om. K folosi nimlcjnlmică nu folosi K nimica L 17 amăgeli L să plecâj s-au plecat K el om. AK zmerenie L 18 şi-1 chemă o/n. AK şi-i zise ln taină AK zisă C aceste om. AK amăgitoare c a acestea K zlclndjgrălnd AK, grăind (zlcindu-l C) aşa CL Părintejom. A, Părinte sfinte K 19sfinţia ta om. AK şl să albi sflnţiia L şl a ibi . . .de la noijşi să fii ertat AK După dăm ad. de la noi AK 20 avuţlejavuţlle C, avere K cită lţl]clt fţl AL, cltă-ţi K şi om. AC păreare K să n-aibl părere rea nici pre inine, nici pre bolarl 5*> (boiari de la p. iox) om. A ralnejnlmlnl C

boiari. Şi pentru însumrea lui Bogdan încă nu te ~ e s ^ e a , că el au luat blagoslovenie de la alţi sfinţi arhierei. Iar tn pa .ă cu pace on unde vei vrea şi roagă pre dumnezeu pentru mine. Şi unde vei lăcui, eu tot voiu

* purta grija pentru hrana ta | şi ce-ţi va trebui tot voiu trimite. «Atuncea 5 sfîntul răspunse cu îndrăzneală şi ca unui om prost, îi zise : Radule, Radule,

tu si priiatenii tăi cu multe rugăciuni m-aţi plecat de m-aţi adus în ţara voastră şi m-aţi pus să vă învăţ 16gea lui dumnezeu. Deci de v-am învă-ţat ceva rău şi făr de l<5ge, spuneţi voi şi mărturisiţi fărdelegile m&e, iar de faceţi voi făr de tfge, cum şi la arătare şi aiave vă vedeţi şi vă arată

10 faptele voastre, căci mă goniţi fără dreptate din ţara voastră, căci v-am spus adeverinţa, Oi eu însă mă voiu duce, după cuvîntul vostru, iar voi rămineţi în păcatul vostru şi pre mine iar veţi să mă căutaţi in vremea cari nu mă veţi afla, ci veţi să muriţi în păcatul vostru, şi nu va să fie cine să vă ajute într-ae&a vr£me. Şi deaca zise aşa, eşi din ţară şi

15 veni in locul care-i porunci dumnezeu, cum şi lui Avraam acela în Eliu. Iar acesta iar trecu prin Machedoniia şi pren Thetuliia şi m£rse în sfîntul munte care Bă chiamă Athon, ca să să petreacă acolo, în locul carele

s iaste făgăduit călugărilor. | Şi cum mfrse, îndată să prinse de lăcaş în «Anta şi mare mănăstire a Vatopedului. Şi cei ce dorea cîştigară şi dobîn-

20 diră pre cel jeluit şi să bucurară şi mulţumiră lui dumnezeu pentru acel lucru. Şi deaca auziră, mergea toţi dentru acel sfînt munte la dînsul cu osîrdie, ca la un izvor curător de viaţă, de la care toţi îşi meştea băutură

1 boiariJboerl CL Încă om. AK amesteca nimica AK 1 — 2au luat ]mal are C au luat blagosIovenle]x-au blagoslovit AK 2 sfinţi om. AK pasăjsă mergi K 3 dum-

25 năzău K Şi unde)Iar tu unde AK eu om. AK 4 purtaJavea AK pentru hrana tajşl (şi om. K) pentru tine şi pentru hrana t a A K şi]de AK tot voiujlţi voiu A, eu tot Iţi voiu C, tot Iţi voiu L tot voiu trimite)trimlte-ţi-voiu K Atunceaj Iar AK 5 au răspuns K Indrăznealăjlndrăznlre şi grăi K şi ca unui]şi-i grăi ca unui A li] şi A, şi-1 K zl«e]zicea K 0 tu şi] tu şi cu AK priiatenil)prictenii AL, priiatinii K

.30 plecat Japucat K 7 să vă Învăţ I6gea]tnvăţător legii A, tnvăţătorlu de ltfgea K dumnăzău K 8 voi om. AK m61c A 9 făr de lege A aiavelaeve AL, aiavea C vă vedeţi]vă vădiţi K 1® faptele voastre vă arată AK fărăjfăr de A căcl]căcl că A 11 Ci om. AK eu lnsă)Jnsă cu AK Iară K 1 1 - 1 2 iar voi rămineţi In păcatul vostru om. C 12 păcatul] păcatele K şi]clC preJpeA, p ă L iarjo/n. AK, iarăşC 12 vremea carc]vremea accia clnd A,

3J vr<Jm.'« ceia clnd K 13 cljşl AKL file C 1 3 - 1 4 şl nu va să fie . . . vr<*me]şi lntr-aceia (Intru aceaia K) vreme nu va să fie (ti K) cine să vă ajute (ajuta K) AK 14 Intru acea vnime (vreme L) CL deacajdaca AL, dacă CK zisejau zis K eşijau eşit K ţarăUara lor AK, ţară afară L 15 venl|au venit K loculjlocuri L care-l]cari-i C, unde-l K, care 11 L poruncise K dunmăzău K cum şl ca şl A, precum şi K Ellu]Elcu AC, om. K 16 Macedoniia C

40 Iar prin Macliidonlla (M ichedonll K) şi prin (prin om. A) Thetuliea (Thetulle K) trecu AK pren]prin CL 'IhetulilaJTetula C, Telulla L m6rse]merse A, au mers K 17 care]ce K ca să să petreacă]să petriacă K carelejcarc-l A, care K 18 lasteleste L mărsolmerse A

< r r s ; L \ r l ° C , r m l a r 8 e K 8 ă o m ' A c prln.e d e K 45 t ^ i KiAK ' T ' 7 7 " VatopeduluiJcaîe să chiiamă Vaton§ Pedl 46 (Valopedi K) AK cel ce cel ce A, ce a ce K dorea cIstltfArAhwiin ci

K) dlftigare (dftigarS K)AK doblndlre A 80ce l S e d ? ® , ^ (ce A ) M U u t a A C K L bucur. AK mulţgmlri CK luijmult lul AK dumnăzău K pen ru IcStrc A 81 a c X c M t

' . T M ? ? d t " ? l c r . A K ' d c u c â C ' d a c a L dintru L 8 1 - 8 8 mergea tot " cu o«trdic|dintru acri idnt munte mergea cu osîrdie la dlnsul AK • ; • cu. AO Uvarul col AK curitor]curgilor A, cur4 tltor CL , t e c K d , lflM?n A , W 1,1 unt. A de la, care to t l 1,1 me.tea b â u t u r » | c . r r t o c m « , U p j h i r K CL

10

de veselie trupească şi sufletească. Şi lăcui sfîntul intr-acea sfînt* mănăstire mai mult de un an. Şi intr-acea vr^me lăcuind el acolo, pre 2 din fraţi cărei mersese cu dînsul, trimise - i cătră dumnezeu, iar pre al treilea lăsă-1 să meargă în cetatea Solunului şi-1 întări cu rugăciunile sale, ca să se sfirşească cu sfîrşitul mucenicilor. Carele şi dobindi, 5 şi pătimind multe munci, să sfîrşi pentru 16ge şi dobindi cunună împletită in 3 viţe, cu postul şi cu ascultarea şi cu munca. Iar mult pătimaşul al său trup, al lui Macarie (că aşa chema pre acel mucenic), fu îngropat in Solun ; iar sujetul acum dănţuieşte cu îngerii in ceriu. B^cii dumneziescul Nifon pri | cepy că va să fie aproape şi petrecaniia~sa şi să bucură sufle- io teşte şi să veseli; şi luă cu sine poslujnicul care-i rămăsese, pre Iosaf şi 8» trecu muntele de ceia parte şi m6rse 1a mănăstirea Dionisatului şi să

• prinse de lăcaş, că şi mii nainte acolo lăcuise. Şi dumnezeu încă vru să-şi aăvirşească sfîntul viaţa acolo. Iar cît petrecu acolo, în toate era întocma cir alţi fraţi şi cu mîncarea şi cu postul; şi făr de preget atîta, cît era 15 altor fraţi ruşine de smereniia şi de ne voinţa lui. Că era tuturor chip de învâţăt.ură şi de mustrare şi să nevoia spre toate posluşaniile şi tuturor fraţilor, la toate slujbele le ajuta. La moară mergea de măcina, la magher-niţă ajuta, la magupie aşijderea şi la alte posluşanii la toate atita, cit striga osteninţile lui (cum şi eu l-am văzut făcind lucruri ca acestea). 20

1 vcseliejvesellie C, vesAlie K sufletească şi trupească AK sftntă om. ACKL 2 de un an] -decît un an C Şi Intr-acea vrlme lăcuind el acolo]şi acolo lăcuind Intr-atlta vreme AK lntr-acea]lntr-atlta CL el om. CL pre om. AK 3 din om. K careijcare AL, carii C, ce K cujcătră K trimise-i]li trimise ACL către ACL dumnăzău K 4 treile K lAsă-lJll lăsăC. l-au lăsat K, lăsă L inargă K Solonului AC şi-1 tntărijşl l-au Întărit K rugile K 2.S 5 să se]să A, să să CKL sîlrşască AKL muceniţilor C Carele şiJCare o şi A, care au şi K doblndit K 8 pătimi L şl pAtimind (pătimi K) multe munci om. AK să sfirşi]sA sflrşl cu munci A, cA s-au sfîrşit cu munci K doblndijau doblndit K cununi Inple-t ite A 6 - 7 ImpietitA In 3 viţejln trei Inpletită K 7 şi1 om. AK ascultare K După munca ad. Şi acum dlnţucşte cu îngerii dinpreunA (Împreună K) AK multul pAtimaş A 30 7 — 8 mult pAtimaşul al său om. K 8 al lom. CL al său trup|o/n. A, trupul K Ma-carie trup A chemajll chema L că aşa chema pre acel mucenic om. AK fu lngropat]să Ingropă AK 9 Solon AK iar sufletul acum dAnţuieşte cu îngeri In ceriu om. AK Dtfcil) Iar A K , Deci C dumnezeescul ACL, dumnAzAescul C 10 pricepu că va să fie aproa-pe şi petrecaniia sa şi om. AK să bucură] să bucura AK sufleteştejcu sufletul AK 3 5 şi să bucurA sufleteşte om. C 11 După veseli ad. şl putere cerească dintr-această lume AK luăjluo CV, au luat K sine K posluşnlcul ACL care-i|cu cai'e A, care C, ce K. carele ti L rAmAsese]avea K pre IosalJIanume loa>af K losif L 12 au trccut K ceia] ctaia K merseJmcrsA C, au mers K Deonisat K şi sA]şi acolo sA A, şl ucolo s-au K 13 prinse de JAcaşJsAlAşluit K IAcaş]sAlaş A. lacaş acolo CL cA şi]cA şi de K nalnte]dln nainte A 1 3 - 1 4 Şl 40 d-zeu încă vru . . . viaţa acololşi acolo vru şi d-năzău pentru sfîntul Nifon sA-şi săvlrşască v iaţa (d-zeu să-şi sAvIrşascA viaţa A) AK 14 săvărşascA C Iar] IatA CL, larA K petrecu |vie-ţui A, au vleţuit K lntocma]lntociual A, tocmai C, de-a-tocma K 15 mlncarea]hrana AK postuljpostul şi cu osteneala CL făr dc preget atltajcu osteneala, nelenevos (uelenivos K) a trăi AK 16 altorjşi altor AK fraţijfraţi tuturor AK După smereniia ad. lui AK zmereni- 45 ia L ncvoinţa luijnevoinţa care avea AK ehip]cip L 17 şi sA n e v o i a . . . posluşaniilelşi In toate posluşaniile sA nevoia AK tutulor C 18 După slujbele ud. şl posluşaniile A 1 8 - 2 0 La moară mergea . . .atlta cit striga]la magupie aş'jdcrea, atlta cit striga A 18 maghcmiţâl macernlţă C 1» maguplejmagopie C şl la alte posluşanii la toate om. K atlta cltjcum C, at l te cit K 211 osteninţilejostenlnţa AK, ostenelile L aceastea K 5 0

11

Si ce aş putea spune smereniia cea multă şi osteninţile lui, că nu spun numai fraţii carii sînt lăcnitori întru acea mănăstire, ci şi alţii du p r e n alte mănăstiri dă pre împrejur. Toţi spun şi mărturisesc că era nevoi-

p toriu spre | slujbe şi spre ispovedanii şi spre pocăinţă şi spre curăţie, 5 şi pre alţii pre toţi îi certa şi-i învăţa, zicînd : Amar, fraţilor şi părinţilor,

celuia ce-1 va afla moartea nepocăit, că în iad nu iaste pocăinţă. Şi p r e

mulţi i-au scos tocma din gura diavolului şi pre mulţi din păgîni, turci, armeni, papistaşi şi de alte er&e au întors de i-au botezat şi i-au uns cu Bfîntul mir şi i-au adus în credinţa cea adevărată a pravoslaviei, mai

10 mult de 4000 de suflete. Iar pre cîţi mişăi au miluit şi săraci, şi cîţi au scos din robie, zic,

că aceia n-au număr, aşa era bun şi milostiv tuturor, a r m e n e lui dum-nezeu. Drept ae&a şi dumnezeu proslăvi pre cel ce-1 proslăvia şi-1 chemă la sine. Iar sfîntul eunoscînd cu adevărat trecerea sa dintr-această lume,

15 i să bucură sufletul foarte şi îndată chemă toţi fraţii şi le spuse de vremea petrecanii sale şi cum îl chiamă Hristos la înpărăţiia ceriului cea gătită, şi-i blagoslovi, precum iaste obice&iul, şi fă ertă cu toţi şi ară tă cătră

pf toţi dragoste iar nu pizmă. Şi cîţi fă | cuse lui rău şi necaz şi cîţi era blestemaţi, pre toţi îi ertă şi-i dezlegă, ca un ucenic adevărat al lui Hristos,

20 cu al căruia trup şi sînge să şi preceştui, şi aşa-şi d£de sufletul în mîinile lui dumnezeu, şi luo lumina luminilor cereşti în care iaste Hristos, şi ce • - - —T*T~1 ^ V W—P —<" -A—jffr— ——£-7-

ST' Y\ JCF^ "A^Vr^.^ ''XJUTJ^.UXJ 9JL/T ' —

1 Şi om. AK ce aşjcine ar K smereniia cea multăjlucrurl de smerenie A, multa smerenie K fi osteninţile lui] şi multe (multe om. K) lucrurile sale AK ostenelile L lui om. C spunjspune A 2 cariijeare CL 2 - 3 du pren alte]dintr-alte AK, de prentr-alte C, om. L 3 mă-

25 năstiri om. L dă pre lmprejur]du prin prejur A, du pren prejur C, dc pin pregiur K, de prin prejur L spun şi om. AK mărturisesc toţi A 4 ispovedanie AL, spovedanii C şi spre pocăinţă om. AK curăţiejcurăţii K, curăţenie L 5 ti om. K şi-i]şi K, şi li L ziclndj grăind A 6 celuiajcelui K, celor L ce-1 va]ce 11 vor L aflajapuca A nu laste]nu este AL, nu-i K 7 i-au scos . . . gura diavoluluijtocma (tocma om. K) din gura diavolului s-au (i-au K)

80 scos AK tocmai C diavoluluijdiiavolului C, Iadului L din2)şi L păglnii A 8 armeni, papistaşijarmeni şi papistaşi A, papistaşi, armeni L de alte er<îse]dintr-alte enSsc (crlase K) AK au Intors]i-au scos şi i-au Întors A, i-au întors CK i -au^s-auA i-au«]s-au A 9 a d u s ] d u s A adivărată K a pravoslavieijcreştinească AK, a pravoslavii L 11 pre]pe L au miluit om. L clţi mişăi au miluit . . . din robielclţi oameni i-au (au K) miluit şi i-au răscum-

35 părat dm robie (robii K), săraci şi mişăi (mişel K) AK 12 că aceia]aceştiia A, aceştea K bun şi mdostiv]de (de o/ri. CL) milostiv şi bun AKCL asemene (asemenea CL).. d-zeu]d-zeu Î S i 1 3

1 ? r ! P t ^ i a ] p e n t r u aceea (aceae K) A K d-năzău K proslă-

î r h E S S S i K C î " , i C € l a î e ! - a u K ' c e l c e L P^s lăv ia ] proslăviia AC, proslăvit K 40 v â r â t o m T "r L " î V i n #

1 4 ? i n e l s I n e K cunosclnd]văzlnd A K , cunoscu C cu ade-40 yărat o m . A trecerea ACLO, treaclrea K dlntr-această lume] din lumea aceasta K

tot iDfc tUoUnAKL 8 ' 1 b , U C U r a t K chemă] chicmă A au chemat K toţi]pre toţi AKL spusejarătă K 1 5 - 1 6 şi de vremea petrecanii salo Io snust» I

- l luija lu K .1 lui Hrislo» adevărat A 8 J cu a c £ » ! K trun " « " ' t ^ a fi prccfstuijsâ ,1 (s-au , i K) prlcostui (prlccştult K) AK ? ACL. şi-au dat K mtinilclmtna K 81 d - i cu lom A H ',Ş C,î a ? e a K d 6 d e ld e t»

60 iastcjcite ACL " 0 e u l ° m - A - d -nâtău K luo]luâ A L O , au luat K

12

* Jnmt

v i r t f i m v era dm pămînt pămîntului lăsă. Şi Cu multe cîntări de la toţi călugării din toate mănăstirile muntelui Athonului să ingropă trupul lui cu mare cinste,^în luna lui avgust în 12 zile, cînd era cursul anilor de la zidirea lumii 7016. Şi apuse zarea soarelui dinnaintea a tot ochiul şi rămase între toţi fraţii plîngere şi tînguială făr de mîngîiare şi nu era nici unul 5 dentru dînşii care să nu fie vărsat lacrăme pentru lipsirea părintelui şi învăţătoriului celui bun a toată lumea.

Iar losaf, posluşnicul sfîntului Nifon iubitoriului de dumnezeu, lăsă toată jalea şi întristarea nevoindu-se să umple porunca părintelui său şi m&rse numaidecît la Ţarigrad şi tocmi toate poruncile sfîntului 10 foarte bine şi pătimi acolo multe munci pentru 16ge. Iar apoi | îl şi arseră 1$ turcii în foc şi să învrednici şi el cetei mucenicilor. 1

Că şi de aceasta încă mărturisise sfîntul Nifon mai nainte, ca şi de Ţara Eumînească mai nainte, cînd zise eătră ighemonul Radul, grăind aşa : Văz, zice, pogorîndu-se pre voi şi pre ţara voastră, pentru netocmirea 15 bisericii şi pentru mulţimea fărdelegilor voastre mîniia lui dumnezeu. Dăcii deaca eşi fericitul Nifon din Ţara Panoniei, nu trecu vr^me multă, ci căzu ighemonul Radul într-o boală groaznică şi cumplită şi alte răutăţi mult îl încungiuraiă şi nu i să mai putea uşura nevoile, ci de ce mergea, de aceia-i mergea grijile mai cu greu. Şi să scorniră în ţară răutăţi şi 20

t din]de pre AK 2 dinjde prin A muntelui Athonului om. AK Adonului L s-au În-gropat K 3 In 12 zile] 12 zile A, In doăo zile C, 12 L zădirea K 3 - 4 clnd era cursul anilor de la zidirea lumii 7016 om. A 4 dinnaintea]de la V au ră-mas K 5 întrejlntru C tînguială) jale K făr dejfără KL mlngtiarelmlnglere AL erajerea C nici unul]nici C, nicle Iv 6 dentrujdintru AK. dintre L dlnşii om. AK 35 dintr-ănşii C care) carii era acolo K fic]fi A, fiieC lacrămiAKL lipsirea părintelui] jălirea unui părinte A, un părinte ca acela K 7 !nvăţătorlului]!nvăţător AK celui bun]bua AK, om. CL 8 IosafJIosif KL sfintului Nifon iubitoriului de d-zeu]iubitorul lui către d-zeu şi al lui Nifon A, iubitoriului de d-năzău a lui Nifon K 9 lăsăjau lăsat K Întristarea] sclrba A K nevoindu-se]ncvolndu-să ACL umple]lnpie K poronca K părintelui)stă- 30 pinului său şi părinte A 10 m6rse]au mers K numaidecît]lndată K tocmijau tocmit K poronclle K 11 şi pătimi acolo multe munci pentru lege. Şi acolo să Învrednici (s-au Învrednicit K) de să săvirşl (s-au săvlrşit K) fiind muncit AK arsiră C 1 1 - 1 2 Iar apoi II şl arse-r ă . . . mucenlcilorJFu ars (Fost-au ars K) după cum (precum K) şi pohtea (au şi poftit K) cu întărirea rugii a (rugii a om. K) sfîntului său părinte. Iar mal nainte de arsură (ars K) alte 35 multe munci pătimi (au pătimit K) AK 12 In foc turcii L cetii L 13 încă om. C Că şi d e . . . NifonJPrecum zisese şi (şi om. A) de aceasta dumnezeescul (fericitul K) Nifon AK mai] Încă mai AC, încă de mai K 1 3 - 1 5 ca şi de Ţara Rumînească . . . grăind aşa|ca şi cătră Radul vodă in Ţara Rumînească zicînd clnd era acolo K 14 Rumînească] Muntenească ACL mai nainte om. ACKL clnd zise om. A zice către CL ighemonul Radul)Rudul vodă A 1 4 - 1 5 40 grăind aşajgrăind clnd era acolo A 15Văz]veazl K sicejzise L zice, pogorlndu-seimlniia lui d-zeu viind A, ce mlcenl lalul d-năzău vin K pre]pă A, om. C 16 mulţimea fărdelegilor voastrejfărdelegilc voastre cele multe AK 17 DdciiJDeci ACL deaca eşl]după eşirea K eşilau eşit A fericitul Nifonjsflntul (sfîntului K) Nifon AK dln]ln A PanonieiJMunteneascâ A Romînească K nu trecujau trecut AK multă vr&ne CK 18 ci om. AK căzujcăiut- 45 au K ighemonul Radul] Radul vodă ACK Intr-olin K groaznlcăjgrea K răutăţi]răo-tăţl A 19 multjmulte ACKL IncungiurarăJIncunJurară A, împresurară C, Incungiurase K,

înconjurară L i s-a mai]să AK putealputură K cl]ce CK 1 9 - 2 0 de ce m e r g e a . d e accia-i mergea grijile mai cu greujtotdeauna de ce mergea, de aceia să Ingreuia şi să Împresura grijile A, tot să mal Ingreuia şl inpresura grijile K 20 aceta-l mergea grijile mai cu grcujaceia 50

ii aă mai (mal om. C) ingreuia nevoile şl (nevoile şl om. C) grijile CL

13

rilcevi ei bisericii netocmii*. Şi s* sfirşi Eadul vodă totni nişte întîmplăii S T c a acestea Iar mai nainte de petrecaniia sa, el căuta pre sfîntul, cum ™ T e l si nn-1 afla, ci era sufletul lui plin de frică şi de cutremur, şi atunce pricepură toţi că să umplură cuvintele sfîntului, care zisese mai

5 nainte de Eadul vodă şi de Ţara Muntenească. v i a r t r l lpU i | Radului vodă îl îngropară în mormîntul carele făcuse

în tinda bisericii, în mănăstirea den Deal, unde iaste hramul sfîntului Nicolae făcătoriul de minuni, care o zidise din temelie în domniia sa, tot de piiatră cioplită şi stîlpii uşilor şi ferestrile tot de marmură , cum să v<*de

10 şi acum, biserică frumoasă şi minunată. Iar a o zugrăvi, el n-au apucat, ci apoi s-au zugrăvit cu porunca lui Neagoe vodă, cu văpsele şi cu aur. Decii, după moartea lui, boiarii nu să putea voi pe cine vor pune domn, că unii zicea „să fie cesta", iar alţii „ba cela", şi era gîlceavă şi ceartă între dînşii, după cuvîntul evangheliei, ce zice: Cînd să va împărţi casa

15 adinsu ei-şi, atunci să va pustii. Şi aşa fiind ei împăreeheaţi, rădicară caznă fttmprfl inrT pentru pfoatele lor, cum zisese fericitul Nifon, şi puseră

^ j d o m n în scaunul ţării pre Mihnea^ feciorul Dracii armaşul. Şi cum apucă <Iomniia, îndată să dăzbrăcă lupul de piiale de oae şi-şi as tupă urechile ca aspida şi ca vasiliscul, iar arcul şi-1 încordă şi găti săgeţi de a săgeta şi

20 a fulgera şi | mina şi-o întărea spre rane şi prinse pre toţ i boiarii cei mari ii

1 gllcevîjgăicevuri CL 1 - 2 Şi să sfirşi . . . ca accstea]Şi tntr-aceste (şi ca Intr-ac6stl K) Intimplări (tlmplări K) să sfirşi (s-au sfîrşit K) Radul vodă A K 2 r£le]grele L petrecaniia] petrecere K el om. AK cum]precum K 3 lui plin om. L 4 a tuncea L pricepurăjpricepu A să umplurăjsă umplu A, s-au plinit K, să umpluse L s f lntu lu i j s f lntu lu i N i f o n C ce zi-

25 siasă K 4 - 5 mai nainte om. AK 5 Muntenească] lui A K 6 U ingropară] l -au Îngropat K care-1 A, ce K făcuselfăcuse lui A, au făcut K 7 In mănăst irea]mănăst ir i i A unde iaste]om. A, unde este L 8 făcătorul CL sfîntului şi făcătorului ( făcătoriul K ) de minuni Nicolaie AK o zidisejo au zidit K temeliejtemelia sa A 9 piatră L stî lpii om. A K uşilor] uşile AK ferestrilor L tot om. AK tot de toate C marmurăjmarmură albă A K cum)

30 precum K şi acum să v&le AK 10 biserică frumoasă şi m i n u n a t ă om. A K Inceptnd cu r. 10 - r. 16 inc. biserică fin. fericitul Nifon om. O 11 ci]Iar K apoi s -au zugrăvi t . . . Neagoe vodăjapoi, cu porunca Neagului vodă s-au zugrăvit şi biserica şi t inda A K lui Neagoe vodă]Neagului vodă C văpselejvăpsea K După aur ad. Şi au d o m n i t ani 15 AK

35 v ' J1L" * P ' r?' D ° m n l i a M l h n i i v o d â K 1 2 Deci i ]Deci CL, Iară K boiarii]boerii L î î h , nUx P u t e a , n v o i ( v o i K > b o e r i l ( b o l a r » K ) pre A K pune ] răd ica A

40 aşa AK A s a s l L AU V " ! c a su

ă L atunci] atuncea A L P u s t i i ] P u t e a C Şi aşa]Deci p £ lorldomn AK Dună L J ^ ^ M l I m p c r e c h i a ţ i CL, I m p ă r i c h e i ţ i K 16 caznă asu-ţă7ii prc l ln^un^pre'L ^ E î r f î t V * ™ 8 l 0 F A K l i c i t u l ] s f i n t u i A K • 17 In scaunul puJ&lo™ Dracii a r m J K u n m - " t v ^ C M i h n < * ] M i h n e a v o d â Măni ie C 1 6 - 1 7 şl Măneşti om. A c l n d a u ^ f o s t T f f i Dracii armaşul d in Măneşt i (din

45 nul ţării A K , Io Mihnea voe lod 3 Rău $ 7 0 1 6 ^ P U S e r ă ( U a U p U S K ) l n " T leatul7017 şi au domnit a n i i sl luni o n f drac i i armaşul d in Măneş t i , au v e n i t d o m n la P » r- * sfirşind cu cuvintele o c S l o r o m O l V " T ^ Ş l C U m a p U c ă d o m n l i a ^ V ® tinse A, ş-au întins K a om. AK o S , 1 9 î l 0 m ' C i a r ă K incordft]şi-l in-U mlnajmlna lui A, mîniia lui K s i « t „ î L î f î ^ 1 ! . 8 a b i l a l u i <° C ' d e a L ) f u l 8 e r a A C K L

După rane arf. Şl curind să dezbrăcă' d e S A K ' , n t ă H l a C - l n l ă r l J î L

50 tvăpăial AK prinse]prinsese A b o l ^ l j b o c r i l ACL 0 6 8 ° a C ŞÎ § ă t m b r ă c ă l n l U p

14

şi aleşi şi-i munci cu munci, cu multe munci şi cumplite şi le luo toată avuţiia şi să culca cu toate jupînesele şi cu tetele lor înaintea ochilor lor. Becii unora le-au tăiat nasurile şi buzele, pre alţii i-au înecat şi pre alţii i-au spinzurat, iar el să îmbogăţea şi creştea ca ehedrul, pînă la ceriu şi-şi umplea toată voia sa. Iar pre un neam care era mai ales şi mai temător 5 de dumnezeu, căruia îi era numele de moşie banoveţi (adecă Băsărăbeşti), el, cu multe amăgele şi şutele şi cu grele jurăminturi să lega cu boiarii, carii era de acel neam, că nu-i va omori, nici le va face nici o nevoe, $i făcu şi cărţi de jurămînt şi de afurisenii. Iar el în toate zilele săpa groapă şi cugeta cum va face să piiarză şi neamul lor, ca să nu să mai pomenească 10 în Ţara Panoniei. Iar rugăciunea sfintului Nifon nu-1 slobozea, nici îl lăsa să le facă nici un necaz, ci toate meşteşugurile lui c£le | hiclene ca nişte u * păianjeni să strica, fer el fiind îndemnat tot de răutatea minteisale, chemă pre Stoican, sfetnicul său cel mai mare şi întră numai cu dînsul in pimniţa domnească şi scoase pre pimniceri afară. Iar cu voia lui dumnezeu, rămase 15 un copil care era şi el de acel neam, ce făcea sfat să-l piiarză. Şi deaea văzu pre nedreptul domn că întră în pimniţă, el să umplu de frică şi de groază, şi neavînd unde fugi, întră într-o bute seacă de să ascunse, că aşa tocmi

1 şi-i]şi L munci]muncia A cu munci om. L cu multe munci şi om. AKL După cumplite ad. şi-i prăda AK şi le luo]de le lua AK, şi le luoă (luă) CL 1 - 2 toată avuţiia]toate avuţiile (ave- 20 rile K) A K 2 culcă C toate om. ACKL jupinesile CL După jupînesele ad. lor A letile CL lor2 om. C ochilor lorjoamenilor C 3 Decii]Deaceia C, Deci KL le-au tăiatlle tăia A. le tăe K nasurilejcapetele A buzâle C pre^iarpreA alţii junii K tnecat]lnnecat C .Inicat K şi*]iară K 3 — 4 Deci unora le-au tăiat . . . spinzurat] Acesta au tăiat mulţi boieri O 4 iar el]şi el AK îmbogăţea]Inbogăţiia CL cedruljcer AL, ehedrul C cerlul]cer AL 4 - 5 iar el să lmbogă- 2 5 ţea . . . toată voia sa om. O 5 şi-şi umpleajşl Iş lnplea K Iară K neain]niam K care] mare care (ce K) AK erajerea C După mala ad. mare K temătorlu K 5 - 6 Iar pre un ne-a m . . . (adecă Băsărăbeşti)]iar nişte boeri ci le zicea Pirvuleşti O 6 dumnăzău K căruia tl] cărora K dc]dă C banoviţi AK adică ACKL 7 şutele]cu multe C amăgelejamăgiturl K şutele] Inşălăciuni K, cu şopte L şi cu grele jurămănturijşi jurăminturi grele AK De la p. ÎS 30 r. 7 inc. el cu multe amăgele pină la p. 16. r. 9-10 fin. cuvintele lui om. O boiarii]boerii AL 8 cariijcare AL, ce K aceljacest C nu-i va omorî . . . nici o nevoejnu le va face nimic (nimica K) şl nici o nevoe nu vor avea de el (dînsul K) nici II va omori AK »făcujfăcuse A, au tăcut K cărţi de jurămînt şi de afuriseniilzapis de blesteme (blăstăin K) AK afurisenii] aiu-risanie C, afurisanii L zilele săpajzile le săpa K groapă]groapa CK 10 şi cugeta]şi tn 35 toate zilele să învăţa şi cugeta A, şi să Învăţa şl cugeta K facejputea face ACKL să piiarză] ca să (să-i A) piiarză AK ca să]să AK nu săjnu-l A pomlnească K 11 Panonii K rugă-clunea]rugaK nu-1 slobozea]nu-l da v o e A K slobozlia C, slobozia L U]il A 12 să le]ca să le L nicijvre L ci]ce K meşteşugurile K viclene ACK nişte]pă (pe K) nişti AK 13 pălanjeni]păiajăne A, păiajăni C, palnglnl K, păejinl L să]le AK tot îndemnat K răutatea) 40 răotatea A, răutate K mlntel]firli ACKL chemă]chemat-au K 14 StolcanJStolca CL său om. L lntrăjau Intrat K numai om. A dlnsuljacela K plmniţa]temniţă C, pivniţa KL 15 scoase pre plmnlcerijpre pimniceri II scoaseră (i-au scos K) AK scoaseră pe C pimnicerlj temnicer C, pivniceri L voiajsocoteala AK rămase]au rămas K 16 de acel neam ce]de neamul acela ce A de acel]dintre acel C neamjneam mareK ce făcea]spre care făcea CL 45 să-l]să K piarză L deacăjdaca CKL 17 nedlreptul K pimnlţă]temniţă C, pivniţa K L el om A K să umplu]s-au umplut K groază]temere AK 18 lntră]el Intră AK leac*] deşartă K de să]şl să AK ascunse, că aşa tocmi dumnezeu (d-zeu la p. i t f^azcunj* (aa-cunsă K) Într-Insa că d-zeu aşa (d-năzău aşa-1 K) tocmi AK că aşa]şi aşa L

15

I

dumnezeu. Şi cum Intră în pimniţă domnul cu Stoican, începură a să sfătui cum şi în ce chip vor face să piiarză pre acel neam, cugetînd că nu iaste nimeni în pimniţă să-i auză. D6cii, deaca obîrşi sfatul, chemă pimniceri] şi le zise să bea vin de unde va fi mai bun ; şi deacă băură, eşi domnul şi 8toi-

5 can den pimniţă veseli gîndind că n-au auz t nimeni sfatul loricei Metan, D6cii, după dînşii eşi şi copilul furiş şi nu spuse nimunui nimic, ci-şi căuta

IÎ treaba şi slujba sa, pînă află vr&ne şi prilej | de spuse părinţilor şi neamului său celui mai mare toate lucrurile şi hicleşugurile călcătoriului de jurămînt domn. D^cii, ei deaca auziră aşa şi cunoscură că sînt adevărate cuvintele

10 lui, ei să adunară de să sfătuiră; şi luară avuţie şi oameni cît putură şi trecură Dunărea de ceia parte şi scăpară toţi de cursa Mihiiii vodă, călcă-toriul de jurămînt. Că era dumnezeu cu dînşii şi rugăciunile sfintului Nifon patriarhul şi nu putea nimeni să să protivească lor, ca şi lui Moisi, marele proroc. Iar zvăpăiatul domn deaca auzi de pribegirea lor, de părere rea, i

15 să schimbă firea, şi bucuriîâ i să întoarse în tristăciune şi-şi arătă urgiia şi mîniia ce avea spre dînşii şi altă nimic nu putu să le strice. î n pizmă, le-au ars curţile şi casele le-au răsipit; iar cîţi au aflat de acel neam rămaşi, pre toţi i-au muncit cu multe Miuri de munci. Pre unii i-au şi omorît şi mănăstirea lor, care o făcuse ei pre rîul Bistriţii den temelie, o au răsipit

20 1 domnul ln pimniţă (pivniţă K) ACK cu Stoican]şi cu Stoica CL După Stoican ad. cugctlnd că nu este nlininca ln pimniţă AK 2 facc]putca facc A K prc]pă A cugetăndG lastc]cste L 2 - 3 cugetind . . . să-i auză om. A 3 nlminl C, niminca L să-i auzăjom. C, ca să auză L DdcilJDccl CL, Şl K chemăjclicmară AK, chlemă L pivnlcerii KL, pimnlcerul C 4 ic om. AC zlsejziseră K să bea vin|să le dea vin A K , să le dea vin să bea (să bea vin C) CL

25 va fi]iasle K bunjbun să bea AK deacăjdacă CKL cşijeşlt-au K domnuljdomnul vesel AK Stoica CL 4—5 şi Stoican den pimniţă veselijdln pimniţă (pivniţă K) Împreună (Împre-ună om. A) cu Stoica A 5 glndlndjşl gindiră AK n-aujnu au A, nu 1-au K nimeni] nici ştie niminca (nitne K) AK cel hlclean)om. AK, cel viclean CL U eşi . . . furişllntr-ascuns eşi (eşit-au K) şi copilul AK nlmunul]nim&rul KL cl-şi]ce-şlCKL căută C 7 8a om. K pină)

30 pînă ce AK vremea C şi prllejjom. AK, şl prâlcj C del şl A K părlnţllorlpărlnţilor săi AK 8 celui mal mare om. K lucrurile şl hiclcşugurllellucrurile şi meşteşugurile şl vicleşugurile A IiicleşugurlleJvlcleşug'jrllc CL, meşteşugurile K călcătorului A L 9 Ddcllj Dccl AKL, de aceia C deacajdacă CKL 0 - 1 0 şi cunoscură . . . cuvintele luijşl văzură aşa că este adevărat ce zice el A, că iaste aşea adevărat K 10 cl om. K dc să sfătuiră om. AK

35 luoară L avuţlejavere KL 1 0 - 1 1 el să adunară . . . şl scăpară toţl]au scăpat sl au fugit peste Dunăre O De la r. 11 inc. decursă pină la p. 17 r. 10 fin. zise mal sus om. O cit] clţi AK Peste Dunăre K de cela parte om. K toţi om. K de cursa]dln cursa CL 1 1 - 1 2 călcătoriului de Jurămînt a Mlhnll vodă A K 12 cralvrca C Că era

t t ^ K d;,ÎLU«n°rtt ^ r u « ? c , u " e a A K 1 3 P^riarh A şl nu putea nlmenljşl nlminl (ni-40 mică, K, nlmlnea L) nu putea (pute K) A K L să se L protivească] potrivească ACKL marelejmarelul A, om. L 14 prorocul L deacăjdaca K prlbcgirca]prlbcglla K de părere rea om. L 15 să schimbă s-au schimbat K şl bucurlla . . tn trlstăclunelsl i să Întoarse (întoarsă K) bucuriia ln (Intru A) întristare (sclrbă K) AK ^ i ^ M ^ L , i 5 a r f i f i l

45 f l u r g i l a C 16 ce uvea om. AK altă]om. AK, alt CL nlmlc]nemlc K, nimica L mitul le-au putut A. au putut K să le strlcejstrlca AK ln plzmă]Cl In pizmă ACK 17 i« «„i« AK

60 era t l d i U dc dlnftl K Ulitrcţll C r l . lplt L e l , a u , f t c u t " ° e l A '

10

şi bise | rica Sfinţilor Apostoli, care o zidise Neagoe, socotitoriul Ini sveti Nifon, să fie de îngropare morţilor, iar o an sfărîmat, încă şi pomii i-au tăiat şi i-au dăzrădăcinat, şi rădică mare goană asupra acelui neam bla-goslovit, iar preoţilor du pren satele lor tuturor le-au tăiat nasurile, spre batjocura bisericii şi să ispitea şi să sfătuia să arză pre toţi egumenii dă pre 5 la toate mănăstirile, şi alte răutăţi multe vrea să facă. Ci dumnezeu cel văzătoriu de inimi şi de cugete nu vru să lase să cază drepţii în miinile muncitoriului, ci-i mîntui de moartea cea cumplită. ^ ^

acei boiari drepţi pre carii îi ferise dumnezeu din miinile mun- ^ - j

citoriului, de carii să zise mai sus , m^rseră 1a împărăţie şi spuseră inaintea 10 ' împăratului toate răutăţile Mihnii vodă. Iar Împăratul deaca auzi aşa, şi înţelese că sînt cuvintele lor adevărate, făcu sfat dinpreună cu dinşii, socotind în ce chip va putea goni pre Mihnea vodă din scaunul Ţării Pano-niei, şi le puse domn pe Vladul, fratele Radului vodă, care fusese domn înain | tea Mihnii vodă, de care s-au spus mai sus, că ei il cerşură pre 15 acela de la împăratul. D6cii zise împăratul eătră dînşii: Iată eu vă dau ** pre dînsul în miinile voastre şi pre voi în miinile lui, iar pre dumnezeu în mijlocul vostru. Deci de veţi face voi lui vre un hicleşug, sau de va face el

1 Sfinţilor Apostoli]Sfinţil Apostoli A, Sfinţilor C o au zidit AK socotitorul L lui sveti] lul sf întul C, lui sfeti K , sfîntului L 2 fiie C dc]pentru K îngroparea ACK iar o au sfă- 20 rimat om. AK sfărlmat-o L pomiijpopii V 3 dezrădăcinat KL După dăzrădăcinat ad. şi toate putrejunii au dat AK şi rădică mare goană]şi mare goană au rădicat AK ridică L asupra acelui neam blagoslovit om. AK 4 du pren]din AK, duprin CL tuturor om. AK 5 şi să , ] ş i A ispiteajispitiia CK şl sfătuia K să'Jca să L pre ]pă A, şi pre L igume-nii A dă pre]de A K , de pre C, du pre L 6 vrea]vru A Ci]Ce K, Şi L d-zeu]sfinţiia sa 2ă d-zeu A 6 — 7 cel văzătoriu de inimi şi de cugete om. AK 7 văzător CL lnimi]minuni C nu vru]n-au vrut A K să lase om. L să cazăja cădea AK drepţiijcel drepţi AK mlinilel înlnulc K 8 muncitorului CL ci-i mlntui]ci i-au mintuit AK, ci mlntui C moarte K cea om. K 0 D«Scii]Deci ACKL boiarJ]boeri CL acei boiarijboerii cei AK direpţi K cariil care A L ii ferise]i-au ferit AK, ii ferici L din]de C mtinile]mlna A, mlnule K munci- 30 torului CL 10 carii]care ACL să zise]s-au zis AK, să zice CL ni£rser&]au mers A K merseră la fmpărăţlejşl s-au dus la Ţarigrad O lmpărăţie]impăratul AK spuseră]au spus AK 1 0 - 1 1 Inc. şi spuseră fin. auzi aşa om. O 11 tinpăratuiui]lui AK Mihnei vodă K deacaj dacă K , daca L auzi aşajauzl de aceasta A, auzi C, au aflat de aceasta K 12 şl înţelese că s lnt cuvintele lor adevărate]cu adevărat K lor om. A făcu]făcut-au K dinpreună cu dlnşii] 35 cu acei boeri A K 1 2 - 1 4 inc. şl înţelese fin. ţării Panoniei om. O 13 va]vor C pre Mihnea vodă]pă dănsul (dînsul K) AK După din ad. domnie şi să-1 scoaţă din A 1 3 - l i scaunul ţării Panonieijscaun A, scaunul domniei K Panoniei om. C 1* şi le puseJDeci au pus lor A K pe]pre AK Vladul] Vlad voevod (vodă K) cel tlnăr AK, Vladul vodă C 1 1 - 1 6 şi le puse domn pe Vladul . . . de la linpăratul]şl au cerut la Împăratul de le-au dat domn pre Io Ylă- 40 duţă voevod , feciorul Vladulul vodă O vodă]voevod A După vodă ad. Şl au domnit Mih-nea vodă ani 2 (doi ani K) AK carejcarele L 13 Mihnii]lui Mihnea L 1 4 — 1 5 care fusese domn Înaintea Mihnii vodă]Accst (acel K) Radul vodă este (Iaste K) care au fost domn mai naintea (de mal naintea K) Mihnii vodă AK de care s-au spus]cum s-au povestit (pominit K) A K cl]el V că ci !l]om. A K , căci II L cerşură]cccuse C, cerură L 1 5 - 1 6 cerşură pre 4â acela de la fmpăratuljpre care (carllc K) au cerşut AK 16 D<icli]om. A K , Deci CL zise . . . cătră dlnşiilzlse (zice K) către dinşii Împăratul AK către CL eu]că A. om. 1\ De la r. 16 inc DC'clI z!sc pină la p. ÎS r. 7 fin. amin. o/n. O vă]vl-l K 1 8 - 1 7 dau in mllnlle (minule K) voastre pre dînsul AK 17 miinilea]mtnule K şl pre voi ln miinile lui cm. A iarJAşiJderea şl A, şl K 18 lul om. AK vicleşug CL viciişug ului K de v a face 5 0 om. A IC

« - o. 20:0 17

tom. damneM t* Ti piiarrf du pre faţa pimîntohii cu tot neamul vostru. Iar ei ziseră toţi amin şi jurară jurămint Vladul vodă împreună cu boiarii. Şi le dede împăratul oaste mare ţi purceseri ; şî deaca sosiră la Dunăre, iar făcură jurămint înaintea lui Mehmet. paşa al Dunării, şi zise neamul Bisă-

s rfbeştilor aţa : De vom umbla noi cn hkleşug şi de nu vom sluji domnului nostru. Vladuloi vodă cn dreptate, să piiarză numele şi neamul nostru dintr-această ţa r i in r4ci. Şi ziseră t o ţ i : amin. Aşijderea şi Vladul vodă sîse e&tră Mebmet paşa: De voiu face eo acestui neam vreun rău sau vreun hicleşug. sabiia ta să tae capul mieu cu mare ruşine şi să pier»

te neamul meu dintr-aceastâ ţară. Şi iar ziseră toţi amin. Şi aşa | trecură iK Dunărea cu toată oastea. Şi deaca trecură, făcură oastea în 3 pilcuri, şi

uupilc luo Neagoe nădăjduindu-se spre ruga sfîntului Nifon, părintelui tău. Iar Mircea, feciorul Mihnii vodă, deaca înţelese aşa, mlrse pre

v supt cumpăt la mănăstirea Cotmenii care să chiamă Ospăţul cel de seara u (adecă metobul Coziei) şi de năpraznă să făcu gîlceavă mare de oastea lui

Neagoe. Şi auzind acestea feciorul Mihnii vodă, Mircea, de grab numai ce au scăpat cu un fecior a lui fttoican, de care s-au zis mai sus, pre o fereastră, noaptea, dăsculţi, dăecitşi şi făiă işlice.Iar&tagce îi tăie oastea,

I voaojvoo A. voă CL do prejdepre K, după L 1 toţi om. AK După amin ad. Clnd au 20 foci cursul anilor 7018 A şi om. A jurarăjfăcură L jurămlntul ACL f i jurară jurămint

Vladul vodi Împreună cu boiarii om. K După amin ad. Domnia iui Vlad vodă. CInd era la anul 701S, făcut-au giurămlnt Vlad vodă cu boiarii lnnaintea paşii de la Dunăre K Vlad A tmprrunăţom. A, dinpreună CL După boiarii ad. Înaintea paşii al (al om. CL) Dunării ACL S k dedcjau dat lor A. li-au dat lor K dete CL şi purceserăjom. A K . şi purceslră C daca KL

2& sosiră jaj uns* C iarjiar mai L S - 4 iar făcură jurămlnt)şi jurară K 4 înainte K Mehmet) Mebroet bei AK, Mahmut C ai Dunărillcare (ce K) era pă (pre K) Dunăre A K zisejau ZisAK neamulJtot neamul AK 5 a ş a ) c ă A K umbla Jlnbla K noi cu hlcleşug om. AK •teirfuf CL nu om. AK. siujijsluji cu vicleşug AK S VladuluIJIui Vlad AK cujln CL cu dreptate om. AK să)*ă să A piarză L neamul şi numele ACKL nostru om. A 7 ziseră}

90 zise AK, zi săra C toţijcătre toţi AKL aminlaşa să fie AK 7 - S şi Vladul vodă zisejzise «i Vlad vodă A, zn-au Vlad vodă K S către AL MehmetlMahmut C acestui)cestui A S - f vreun rău sau vreun vicleşug acestui neam C • vreun om. K vicleşug A K L sâ tae sabiia ta AK taie C mare om. L cu mare ruşine om. C să pierzi)să să piarză AC, să piară K ! • neamul meujnumele mieu AK dintrjdentru K iar om. AK aşa om. AK l « - l t Şi aşa

S6 Urturk.. un plic luo NeagoelŞI au venit In ţară Împreună cu Plrvuleştli şi cu mulţime de T m ă O 11 deaca trecură om. K deaca Utcură . .3 pilcuri Joastea o Impârţiră In trei părţi şj t&cw* 3 pttcwl A făcurâjlinpărţiră CKL pUcuriJpolcuri KL IZplIcJpolc L luolau luat AK. luă L Seagoe).\tagoe feciorul de domn AK nădăjduindu-să ACL, nedejdulndu-se K

^ W ' } * ™ OP}* , u l A PărinteluiJpărliiteie C părintelui tău om. AK '<1 W f ţ pină la P' 19 r' ' va f*ce* om. O 13 Iar Mircea om.

AK feciorul Mlhn l vodă . . Înţelese aşa|şl dacă lnţele»e(lnţăUse K)feclorul Mihnii vodă aceasta AK mir»\*iiduje A, s a u du. K pre|pă A, pe 1. 14 mănăsUre K Cotmeanil CL 2 1 ? r ' !? . ? . * AK ÎS adică KL metohulJlaiU me-ioh K Cozii L năprasnă CKL s-au făcut K 18 IC lui NeasoelNeaflulul vodă K ÎS

4 6 • ţ ^ i - t - A . « ^ K w f a s s L r s k £ j s . I „ , M I , C * » K - «7 « " U 0(1). AK a IuIIbI lul c Sto lc .n lS lutea 1.

c * » | e a r t U K v . lace mi . O 1 7 - 1 » pre . Itrru.tr». I K H . p U . ] . u K t p . t pre o f e r t u , t r 4 A . • u s t fpa t noapte* pre o (ereiutri K pre o)pe o I. U d f i » , . Iţ| | , |„ c u r t l A deMdltl C L d a » -« ! ( K <U.di . | i ,i Uri l^ceJMr de mice | ldeac l„ Ş l . noaptea A, deîcînVi I 4 r 4 d i liilc'. CL

M fi ttr» » . » « * d r ^ n , » K Iar» K Neagoe vod» AK M o ^ ' A K M h t l L u

ÎS

iar pre ctţi nu tAe pr* toţi !i prim* vii. Numai ci «*pA fuiorul miindto-nului ţi a lui Htoican, cum sau ii* mai dAnculţi, dAsrinş», iar Armele le-au luat. Şi impAcA mAnA*tirea şi cAlugArii de fricA ce avea. Iar fecior*! Mifcmi vmiA au meri la tatA-sAu şi i-au ap** toate cu multă frici. Iar el, deaca ausi »şa, «A sperie ţi tiae cAtrA ei: Cine an «rut itoao aceasta t 5 Ei ii*erA: Neagoe, vAtahul de vînători. Aceasta ausind Mihnea vodi, ai amplu de | fricA şi zise : De vreme ce făru puiul leului ap , dar cind m n veni leul cel mare, ce va face t Şi acuşi «A «culă din scaun şi fugi te Tata Ungurească şi acolo să deşteptă dintr-acea fricA, iar alţii sA rAitipirA prin toată Ţara MunteneagcA. Şi nu era nimeni sA le ajute, cA aşa ajut A ruga io fericitului Nifon, şi miniia ceia ce au prorocit sfinţia sa «-au umplut.

De aciia şAzu tn scaun Vladul vodA şi veni ţara de i sA inehinA şi adune daruri multe şi sA Întoarseră iarftş cine pre la caae-şî cu maie bucurie. Iar Vladul vodă cu ajutorul lui dumneaeu eveştea Intru mai mari bunătăţi şi in cinste pin cit au ţinut sfatul acelui D M U I dnpt. is

Iar Mihnea vodA au cAiut in eresul hulei duhului «Unt, cA ia! A eu na iaste tot ţinutul apusului de putreieşte cu marele Rim ln eresele sale. Şi cum au perit al doilea Iuliian cAlcAtonu pentru Închinarea idolilor, aşa

1 Iar pre clţi DU U r om. AK nu tAe)ao-l t*le CL pre loţi ti prin*» vtlfei ţ>rinv <au prin* K) pre toţi AK ri)ce CKL tcAp*li-au iau K) sc*pat AK muncitoriului {muncitorului Mihnâl 20 CL, muncitorlului. adică a Mihnei vodă K t fi a lui Stoican d*artnf< un. AK ţi al iul Stoican (Stoica L)CL desculţi fi (fi om. L) deuinfi precum (cam L) s-au u» CL armile L 1 - 9 iar armele le-au luat} iar (iară K) brtul fi clinteie fi toate armele lai au luai AK a luat)luoat L Şi Impâc*. . .ce avea)Iar c*lug*nt >i m-rea. dc (din K) fric* ce avea. au ImpA-cat (scăpat K) AK 4 au mers ta)au venii (viait K) cAtr* AK i au »pu» toate cu mullâ 25 frică)tot cu frică au (i-au K) spus AK Iar e!)careie AK.iar L 1 deaca)dac* K au*i)au «util A, au zis L afajde aceasta AK s* sperie )»* spertie C. %ă au «pArttal K «isr|au d s K câtre C ei)d!nfii K noao)oni. AK. voao C. vo* L §fcl |tar ei AK siaer*)aiae L Neagoie C vâtahulj vătaf A, vătavui K, vătaful L AccaHa)Deci A. Iară K Mthiica vod* de aceaata AK Mihne V « -- 7 să umplu de frică)** Inlrtcof* A. s-au tnlncofat K 7 de vreme ce)Acaesta AK 30 f*cu)au făcut AK leului afa)de leu AK clnd)deaca A. dac* K a cel mare am. AK face| face atuncea (atunci K) AK aciişijlndatâ AK. aceiaf C. aciiaft L U scut*)a au sculat K scaun)acaunul lui A, acaoMft-f K fugi)aa fugit K Şi acilşi tn Ţara l'ngureasc*|lar Mihnea voevod n-au cutexal a l aştepta ce au fugii prette munţi ln Ţara Ungurească, la ceta-tea Sibilului (I a sA deştept*)s au defteplat AK dtatr acea fric*)dln (de K> frica aceia AK 35 iară K De la r. 9 tor. fi acolo plnA Iu p. M. r. • ţin. Ungureasc* WH. O tA r*sipir*)s-ati risipit (risipit K) AK l i toatâ|faţa A Ţara MaaUaiaae l|TArtt HuuiAneftt A. Tara Ronitneaa-că K nlinenijiiiminea A. nlminl C, nlme K, uimenea L ajule)ajutocl A. da agiutort K rug*| gura C II fericituluiIsflntului AC ceiajaceia A. om KL au)s au A prorocit )porunelt L sfinţia sa om. AK umplu l |pUnit AK Dupd umplut ud. fi au domnii Mihnea vodA aui doi 40 fAr de 3 luni A I t De aci la^l K. Deci L f*su)»âiliid C Vladul vodA)Vlad vodA clnd era leatul 7018 A, Vlad vod* doinulnd la II. I4M de la liriilo». domnul fiind ttnAr de 18 ani C, Uliu nou î Cap. 14. Pentru domnita lui Vlad vodA fi penlru Mihnea vodA K fi veni)venil-au AK ţaraltoat* ţara CKL de I »ă InchlnAjfi »-au Inchiuat lui AK |i)fi-l ACKL 13 aduse| aduseră A adus* K daruri n>ult#|ln multe chipuri daruri A multe om. K lntoarserA)Hk- 45 toarsei: larAf|«im. AK. iar C cinsjdnef C cine pre la case fii cu mare bucurie K a mare bu» curie flefte carel.(ci«iefl K) prt Ia U*AK preia ^ ^ ^ l a C U Iar* K Vlad (Vladul K) vodA cu ajuloriulAK ntarl)««ure . IlIno^ACL ^IP^ACKL ctllctnd AK neam drept Jnlam dirtpl K l« IsrA K huleiJspre hula AK După sllnl ud. oh val i i el AK cTii U II I 17 lasle|rsle AL t«l ţluutul apu.ulut)ţara apusului, toatA AK 50 di oir. AK marlle LHI,» ia ^ wle|ltl»u de să lopcftc eresile L II doileajdolle K Iulian KL i*kAlo.iu)i*icAtorui AL. cAicAturl C. cAlcAiurlul K

ai acesta pentru luptarea duhului sfint, că s-au împrietenit cu ungurii şi I T Z ^ m J hiclene asupra tânărului Vladului vodă. Şi veni r ă

24P l u | pră i, şi deaca să loviră oştile, iar Danciul marele vormc a ju tă \ l a -

duiui vodă, că era şi ^ ^ ^ . . . • «

5 căicătoriului şi hulitoriului Mihnii vodă şi fugirft toţ i ruşmaţ i în Ţara Ungurească Şi veni mîniia lui dumnezeu pre Milinea vodă, al doilea Iulian, şi fu rănit de viteazul Dumitru Iacşici şi muri. Pre carele trimisese dumnezeu ca şi pre sfîntul mucenic Mercurie asupra păginului Iulian, şi ca pre sfeti Nestor de au ucis pre Liia,curuga lui sfeti Dimitrie. Aşa şi acest Dumitru

10 Iacşici. pentru ruga lui sfeti Nifon, au rănit şi au omorît pre urîtul munci-tor, pre Mihnea şi stătu ca Fineas Î11 ţara Madiamului pentru ovrdi şi fură lucrurile lui pre îngăduinţă. Aşa şi acest Dumitru stătu şi fu pre îngăduinţa tuturor. Şi să opri războiul şi dobîndi laudă den neam în neam.

15 1 câjde AK imprietenitllnprietcnit AC. înpriitinit K cu unguriijom. A. cu ungui

1—2 şi ş-au]şi au ACKL 2 mrcjijinrcze L hiclenejviclcne ACKL asuprajspre A K rului Vladului vodâlcreştini A, om. K 2—3 veniră asupră-ijcăzură spre el A, sosir

cu unguriijom. A. cu ungurenii C tlnă-

-odălcreştlni A, om. K 2—3 veniră asupră-ijcăzură spre el A, sosiră spre dînsul K, venirea asupră-i L 3 deacaidaca KL lovirăJadunară AK 3 - 4 iar D a n c i u l . . . Vladului vodăjajută Danciul marele vornic Vladului voevod (vodă K) AK 4 cA erajcarele era AK şi el de un neam)dintr-acel neam AK iar bun şi o/n. AK dirept K biruiră pre]au

20 biruit AK 5 călcâtoriuluiicălcătorului Mihnii vodă AK, călcătorului CL şi1 om. AK huli-toriului Mihnii vodă]hulitoriui duhului sfint AK, hulitorului Mihnii (Mihnei L) vodă CL 6 venijvinii K pre]spre AK Mihnea vodă, al doilea Iulian]al doilea Iulian adecă (adecă om. A) pre Mihnea vodă AK De la Şi veni mîniia lui pină la r. 13 fin. laudă den neam ln neam]Atunce Dumitru a lui Iacşiciu şi cu Danciul, feciorul lui Vlad vodă Ţăpăluş, au

25 venit cu carte de la craiu şi au mers la biserica papistaşilor şi s-au int lmpinat cu Mihai (sic!) vodă suindu-să pe trepte, pentru că el să lcpădasă de pravoslanicâ credinţă şi să făcusă papistaş. Şi acolo ln strlmtoare au dat cu hangeriul şi i-au Injunghiet. Şl şade şi plră ln zioa de astăzi capul Mihnii vodă zugrăvit In zid, unde l-au Injunghiet. Iar Dumitru a lui Iacşiciu au alergat tare de s-au suit in turn şi au strigat tare zicînd : tot omul să ştie că au înjunghiat

30 pre Mihne vodâ cu poronca lui Mălieş craiul. Iar un puşcaş de-i Mihnei vodă au pus puşca pre cră-cane şi l-au lovit Intre sprlncene şi făcu moarte pentru moarte. Iar pe Danciul , feciorul lui Tăpăluş, l-au ucis cetăţenii O Iuliian C 7 ş i f u J c ă f u A K vitiazul K Dimitrie lacşicul AK şi muri om. AK carele triinisese)carele au trimis A, i-au trimis K şi om. L 8 sfîntul mucenic)sfete A. sfîntul K păginului Iulianjlui Iuliian călcătoriul A K sfeti lsfete A, sfln-

35 tul CKL 9 NestorjNistor AK de au ucis pre Liia . . . sfeti Dimitrie |cu ruga sfîntului (lui sfeti K) Dimitrie (Dimitrii K), ucise (de ucise K) pre Lie AK Liia]Lie CL acest]acesta AK, cu acestC Dimitrie K 10 Iacşici om. AK Iui sfeti]sfintului ACL rănitlrămas C şi au omorit om. AK muncitoriu K 11 pre Mihneajom. AK, pre Mihnea vodâ L, pre Mih-nea I-au omorât la Sibiiu ln cetate, merglnd la biserică, unde să vede pănă astăzi şi zugrăvit

40 groaznicul lul chip In zid C Fineas] Finicii A, Filniei C, Finis K, Finiei L, Finees V Madi-l a"U U n u l i i i , K f U r * l a U f 0 S t K 1 2 P r e l s P r e A - P i n K pre îngăduinţă. Aşa şi

H » T V 5 51 U°m- K accs tlaces lu i C îngăduinţă L 13 tutulor C doblndijau fiî rtnS L T m l n n T ' " v e c i < l

1n v c c i o m - K) AK După tn neam introduce textul:

45 Mdinii vodă w " Z t Z ^ ^ l u i V l ă d u ţ * v o d * ' venit-au Mircea vodă , feciorul r ^ l l a î f r ^ O h ^ h i î f ' î " T ™ * 0 ^ U n g U r l d(-' a u f * c u l c u VWduţă vodâ mare războ u la tlrgul Gherghiţli. Arătatu-s-au Plrvulcştil cu marc vitejie şi au biruit De Mircea vodă

r , r f a w u T j î s s ţ s x a s ^ s w S S E s

20

Iar de Vladul vodă eşi v^ste mare pretutindima p*ntru războiu şi pentru noroc bun pină cînd au ţinut sfatul acelui neam ales de dumnezeu, al Băsărăbeştilor. Iar deaca lepădă | sfatul acelui neam şi primi al altora, ca Avesalom, feciorul lui David, cind s-au sculat asupra tătine-fău, aşa şi Vladul au priimit sfatul fărdelegiuitoriului Bogdan şi Fări asupra acelui 5 fericit de dumnezeu neam. Atuncea pogori şi pre dinsul miniia lui dumne-zeu. Că deaca să iuţi Vlad vodă, şi să aţîţă foarte cu minie mare asupra acelui neam drept, care tocmise şi ijderise^pgdan cel făr de lege, pre care-1 afurisise fericitul Nifon şi l-au lepădat de sfînta biserică pentru preacurviia lui, cum s-au spus în cuvîntul mai dentăi, grăia minciuni cătră domn 10 pentru tînărul Neagoe, zicind aşa: Doamne, eu am înţeles cu adevărat că Neagoe va să te scoaţă den scaun. Iar tu nevoiaşte să-i sfărâmi capul, * ^ < sau să-i tai nasul, sau să-i scoţi un ocliiu. J)eci domnul foarte priimi sfatul * lui, părîndu-i că iaste adevărat, şi să ispiti să facă acest lucru şi trimise să aducă dentru acel neam drept pre iubitul Neagoe la dînsul. Iar alţii 15 boieri deaca înţeleseră, ziseră domnului: Doamne, pă| răseşte-te de aceasta, nu asculta cuvintele lui Bogdan, că Neagoe iaste cu adevărat fecior al nostru şi nu are întru sine hicleşug, cum ştiu toţi boiarii Ţării Munteneşti cu toată adeverinţa. Iar domnul zise : Deaca iaste aşa, voi îl aduceţi şi juraţi pentru dînsul. Iar ei să nevoia să-l impreune să stea cu Bogdan de 20

1 Dt la Iar de Vladul pină la p. 23, r. 1 fin. de-1 Ingropară om. O Iar dc Vladul vodă om. AK eşijiaşl C, de i-ou eşit K mare om. A pretltlndlrea K pentruţde AK 1 — 2 şl pentru) şi de A, cu K 2 năroc K clnd om. A acelui]cu boerii (boiarii K) cel de (acelui K) AK neam ales]neam bun şl aleşi A, nlam bun ales K 3 al Băsărăbeştilor om. AK Iară K deacajdacă K L lepădajau lepădat K acelui)celul A primeau primit (priimit K) AK, prii- 25 mi CL al om. K 4 Avesalom om. AK ficiorul K şl om. K 5 VladulJVlad vodă AK, Vladul vodă C fărdelegiuitoriului BogdanJIui Bogdan celui făr (fără K) de lege AK, fărădelcgiuitoru-lui Bogdan CL 5—6 acelui fericit dc d-zeu neamjneamului celui ferit (fericit K) de d-zeu (d-năzău K) AK 6 AtunceS]atunci AK pogorijau pogorit A şl pre dlnsu au pogorlt K 7 deacajdacă K, daca L să iuţijs-au iuţit K Vladul CL să aţlţăjs-au aprins AK. să aţlţară L 30 cu minie foarte A K 7 - 8 asupra aceluijspre cel A, pre acel K 8dreptjdirept K, om. L care tocmlsejcarcle au tocmit AK ijderlsejle-au (au K) aţlţat AK, Ijdărise L După ijderise ad. asupra acelui neam drept C care-11 carele ACL, careli K 9 afurisisejl-au afurisit AK dej din CK, şi L 10 spusjzis AK dintăi CL In cuvîntul mal dentăijma» sus cu cuvîntul A, mal sus cu cuvîntul de aciasta K grăialdeci acesta (om. K) tocmiia AK minciunile AK către 35 domnul CL 11 pcntrujspre AK aşajcă AK Doamne om. C 1 0 - 1 1 Doamne . . . va să te) am înţeles, adevărat (om. A) doamne, că va să te AK 12 den scaunjdln scaunul (scaonul K) tău AK tujtu doamne AK ncvoiaştejncvoeşte-te A, nevoeşti-te C, nevoiaştl-te K, nevoeşte L sfărămijzdrobcştl K, sfărlml L 13 nasul) capul A să-i scoţijli scoate A foarte om. AK priimilau priimit AK 14 părindu-i-să L este AL şi săjş» K să facăjca să facă AK 40 şi om. A K trimisejtrimis-au K, porunci să L 15 să aducă pentru acel neam dreptlcătră acel neam drept (dirept K) să aducă AK dintru CL prejpe L iubitul)acel iubit AK la) către A, cătră I< dlnsuljei A alţiCL 16 boieri)om. AK, bolarl C daca CKL înţeleseră) auziră A K ziseră aşa C ziseră domnululjzise către domnul A, zisără cătră domn K părft-seştc-tc doamne AK 17 să nu asculţi AK cuvlntelejcuvlntul K Nlagoe K este AL cu 4 5 om A K 18 slnelşine-şl A vicleşug ACKL ştiu om. AK boiarnjboeril AL După bo arii atl si toti Igumlnli A Munteneştl |Humineştl K 1» toată adeverlnţaladevărat ştiu AK domnul om A K Deaca)De A K , daca CL iaste)este AL voi 11 aduceţi)aduccţi~l A K 20 dînsulJd A să1 om. CL ei să nevolajalţii voia AK să-ljsă să L să stea cu Bogdanjei AK

21

tai,ii. Oi el, oMo&toriul şi afurisitul, totdeauna sfătuia pre domn pre uciderea lui Neagoe şi a neamului lui. Aşa totdeauna indemnind Bogdan pre domn, «ii aprinse cu minie spre uciderea lor, şi vrea să nu ştie nimeni de aceasta. Şi de n-ar fi trimis dumnezeu pre un călugăr de le-au spus, pre toţi i-ar

W V i fi pierdut. Oi cu ajutoriul lui dumnezeu şi pentru rugăciunea sfintului Nifon să ratutuiră do mtniia şi do moartea cea năprasnică şi au scăpat la un ostrov, den oare au treout Dunărea, ca Isus Na vii Iordanul. Şi mer-seră iar la Mehmet paş* şi-i spuseră toate pateraiile oîfce li 8-au întîmplat de la Vlad vodă. Iar paşa să aprinse cu dumneziire spre răscumpărarea

to acelui | neam (măcar deşi era păgin) şi strinse oaste mare şi trecu Dunărea 16 dimpreună ou dînşii şi făou războiu lingă oraşul Bucureşti şi birui pre

oastea Vladului vodă. Iar el văzînd oastea lui biruită şi căzută, vru să fugă, iar, cu împiedecarea lui dumnezeu, fu prins de oastea lui Mehmet puşa şi-1 duseră îu Bucureşti la paşa legat. Iar deaca-1 văzu paşa, zise-i

16 ou ocară : O, călcător de jurămînt, iată, să-ţi fie după cuvîntul jurămîn-tuliii tău şi să tae sabiia mea capul tău. Cum să şi umplu, că însuş paşa cu mina lui i-au tăiat capul în oraş in Bucureşti, supt un păr, ca şi pre Avesalom cînd îl săgetă Ioav, fiind el încurcat de păr de ramura unui Btejariu, în lunca Efremului. Şi să umplu judecata şi răscumpărarea

20 lui dumnezeu, cea dreaptă. Şi-i luară trupul de-1 duseră la mănăstirea din I Ci elJCe Uogdau AK călcătorul de lege L totdeaunajtot desupra A, tot K, totdauna L

prejpe L domujdoiniiul ACL prejspre CL 1 - 2 pre uciderea lui Neagoe şi a neamului lui. Aşa totdeauna tndemnlnd Bogdan pre domn om. AK domnul L 3 aprinsese A să aprinse cu mlnle om. K intnile C spre ucidereajasupra uciderii L vreajau vrut A ştie C nimenij

25 niminca AL. nlminl K 4 Şijcă AK dumnăzău K le-au spusjle-au dat veste A K 4 - 5 ar fi pierdut pre toţi AK SCij larâK ajutorul CL rugăciuneajruga K sfintuluiJlui sfeti K 5 - f şl pentru rugăciunea sttntului Ntfon să mlntuiră de ininiiajs-au mintuit de minie şi eu ruga ştiutului Nifon A 8 moarte AK cea om. AK năprasnică CL şiMcă AK 7 don|pre A. prin K calprecum K Isus Navijşl Isus A. Isus a Iul Navii K 7 - 8 mer-

30 seră 1 veniră A 8 lajcătre A Mehemet K şi-ljşi AKL spuserăjom. A . spusâră C. i-au spus lui K patemiilejpatemlle A. paUmile CL. patimele K li om. AK Intlmplat lor AK • vodâjvodăl-au spus A Iar paşa om. A dumnezeire CL t - 1 8 să aprinse . . . (măcar deşiew păgtn) |măcar că era paşa (paşa om. K> păgtn, ci (ce K) s-au aprins cu dumnezeire

M ^ U m i l#

o rA £ > A K l f PăgtoC fi strtnsej Adună A. au adunat K

85 şi t r e c u d e g r a b ă au trecut AK Dunărea om. AK 11 dimpreună cu dinşiillnpreunâ

i E ^ S T T ^ Î T 1 W * * * K) drept AK lăcu)-tăcură AK războiu) războiu la \ăcăreşti K Ungă oraşul BucurestilanroaD* de oraşul (oraş A> Bucureştilor (Bucureştii, la Văcăreşti A) AK flSwK b S i r l i r t T n o ^ K 18 Vladului,lui Vlad A văzind,deaca (dacă Kl v i z u AK ' ^ t e a i S ^ u ^ c £

40 deni lut A. căderea oştii sale K vru au vrut K i S i i r U w V , . 1 ^ Mehofett |ltohmrl C, U^mH K I i ^ T c t «.«l AK to] L O || L vitulMu virat K 14 î s J Î ? ^J***

Î J Z S X Z h , <« K, săbii, m« V, Ui. K «pa «I * -

"•!>»« (ptaR KiAK i,u>id«4U jC e u d ' t ^ T „ «»P>»lPr» cărţi» J-BNL OM <irMi>U|liu d-wa OM drv DU teri w»«i rf. , riicumpir»re« l«l a s

Deal, care o făcuse frate-său Badu vodă, de-l îngropară. Iar pre cele ce-i zicea ei, pentru pizma, că va să să rădice domn, ca aă-l piarză, pre acela dumnezeu cu voia sa şi cu porunca l-au uns şi l-au pus domn şi | au zis ca şi Ieremiei prorooul: Mai nainte de naşterea ta te-am semnat şi te-am ales să fii mai mare intru Israilăteni. Iar el nici lntr-un cbip nu 5 vrea să să ptece să fie domn ci cu glas mare zise cătră tot nărodul: Pu-neţi alt pre carele veţi} vrea dempreună şi cu sfatul nostru, iar pre mine mă ertaţi, că nu voi fi. Iar nărodul tot striga şi zicea cătră dînsul: Iată, nu va dumnezeu să fie altul, nici noi, ci numai tu să fii noao domn. Iată, şi aici să întîmplă cum şi de dămult, în 16gea v6che, 8aul şi-au eşit 10 din minte şi Ionathan au căzut [de sabie, iar David fu rădicat împărat. J)eci şi Neagoe dă plecă glasului năroadelor şi luă cti£Utt& şi scaunul a ^

J toată Ţara Rumînească. Şi îndată făcu judecată şi dreptate între oameni. Şi cum rădică David chivotul 16gii domnului, aşa şi Neagoe vodă ră-dică biserica cea căzută şi puse pre Macarie mitropolit a toată Ţaia 15 Ungrovlahiei, Plaiului şi Severinului, cu blagosloveniia lui Pahomie, pa-triiarhul Ţarigradului.

1 care o făcuse . . . Badu vodâ om. AK de-l lngroparâ)şi acolo l-au îngropat Ungi frate-său Radul vodâ (voevod A). Şi au domnit Vlad vodâ ani 2 AK De la r. I Inc. Iar pre cele ce-l zicea e i . . . pind lap. 4 2 r. 14 inclusio avem redacţie scurtă Io Neagoe Basarabâ voevod acesta la hrlsoa- 20 vUe lui să iscâle Io Basarabâ voevod. Şi au şăzut In scaun fevruarl 8, leatul 7020. După aceia tare s-au căit Basarabâ vodâ pentru moarte lul Vlâduţâ vodâ şi nu chemat patrtarşl ţi vlădici şi episcopi şi egumeni şi tot cinul preuţâsc şi călugăresc şi au venit toţi In cetatea Tlrgoviştii, In sflnta mitropolie, de au făcut rugăciuni şi slujbe dumnezâeştl şl au dat multă milostenii la mulţi oameni; făcut-au mănăstiri şi biserici multe aicea ln ţară şl la Sflntagura şi alte mulU 25 bunătăţi care sint scrisă mai pre larg la o carte ce au făcut ln viaţa lui şl au dat-o să fie stătă-toare la Sflnta mitropolie din Tlrgovişte. Mai pre urmă au făcut o sfîntă mănăstire la Curtea de Argeş, foarte frumoasă şi împodobită şi din lăuntru şl din afară, cu mare cheltuială. Şi au domnit ani S şi luni 8 şi au murit şi s-au îngropat la mănăstire lul, la Argeş O 1 - 2 pre cele ce-i z i c e a . . . ca sâ-1 piarzâjpre carele cu pizmă au (l-au K) chiemat domnul şi au vrut sâ-1 Insâra- 90 nezâ şi (să-1 Insâmn^zâ şi om. A) sâ-1 piarză AK Cele ce-l]cela ce CL t domn {domnul C 2—3 ca să-1 piarză, pre acela d-zeu cu voia sa şl cu porunca l-au un» şi l-au pus domn om. L 3 voiai vrerea AK, voiia C poruncalcugetul AK, porunca sa C l-aut^l-a C uns)pomăzuit K 4 zis]zis lui A IeremieilIrimii A, Irimiia C, Eremia L ta om. L «emnat] înseninat ACK 5 să fii]a fi A. să-i fii K Intrullntre K Israilâtenillsrailteni A, Istrailiteni CL, Izraiiteui K 36 nici Intr-un chiplnici de cum A, nice cum K 1 - 2 nu vreajn-au vrut AK • ci cu g la» . . . nâroduljci zise (ce zicea K) către tot norodul cu glas niare AK zise)zicea L norodul CL 7 alt]alt domn AL. domn C, pre altul domn K veţi vrea|voiţl A dempreunălimpreuaă A, dimpreună CL, inpreună K prejpe L 7 - 2 iar pre mine . . nu voi fl|că eu nu voiu D, ertaţi-mă AK 2 norodul CL striga şi om. AK către AC dlnsullel A i nu va d-zeu . 40 nici noijd-zeu nu va să fie altul, nice (nici A) noi AK ci om. AK noaojnoo A. noio C. n o i L 12 Lată] Iară K aidlaicea L să Intlrapttjs-au Intlmplat AK »** wn- AL şi de dinutil) era de demult AK talia KL l*gea]l*ge K 12 -llşi-au eşit din rnintejvau nebunit AK 11 Ionathan] Ioathan AK, Viothan C saime C lari K râdicat)li>âlţat AK 12 şl r/m. AK giasuiuilcu glasul lui A niroadeiorjnoroadelor AL luijau luat AK. luoi C cornnajcwoana 44 ACL corona K 1 2 - 1 2 scaunul a toati Ţara Rumînească)ftcaunul domniei. Clnd au fost cursul anilor 7020, s-au pas Neagoe vodi domn A. scaonul domniei In aAii 7<«0 K 12 Dup4

' Rumînească ad îevruar 8 deni 7020 L Ucu judecaţi intre oamerulficu dreptate şi judecaţi Intru oameni făcu direptate K L'rmemA titlu ruxi Cap. 15. De «Umuilia Neagului vodi şi uuş t i l , lui Nifon. Apoi îndată dt au sUtut Niaful vodi dom», au făcut j u d e c i ţ i ş« direpCate intra I» oameni K * 14 Si cum ridici . . doanaJuijc* (cum, şi mai de demnii David împărat AK Se^ eoitC 14-1* rădieijau ridicat K 12 pute «ai L prejpi A, pe L Hacartk C arhiereu AK 12 PUiuUi* a ptawrtlor A. H * 17 l ^ M d ^ m (de K) Ţanţrad AK

Dfcii dintr-aceia v r toe pînă astăzi s-au potolit | şi s-au împăcat tara d e ^ e e a v ă şi bisericile să veseliră, că aşa a juta r u g a s f m u h n M o n iar Bogdan cel afurisit vru să fugă, ci judecata lui dumnezeu nu-1 lăsă pentru mozaviriia ce mozavirise pre sfîntul Nifon şi

s căzu in mreaja cea hicleană şi-1 apucară ca pre o hiara inşalătoare care să prinde eu amîndoao picioarele în cursă şi să vină e în laţul care vrea să vineze pre Neagoe.^fugind de Neagoe vodă ca de leii, dede in Dunăre şi scăpă de Corcodel, iar de şarpe fu apucat şi trimis la Neagoe vodă. Iar el/deaca-1 vă*u într-atîta pedepsă, zise-i: O, vai de tine, ocaanice, dar

10 căzutu-ţi-s-au ţie să faci hiclenie ca aceasta, căci nu te-ai temut de dumne-zeu, cela ce ştie şi v^de toate ştiutele şi neştiutele! Dar pentru ce v a n ă hicleşugul tău cel fără de lege atîta sînge * Iată, de toate te ert pentru dumnezeu. Şi de acum înainte să te pocăeşti "de răutăţile tale, iar avuţiile c&e domneşti care le-ai luat tu făr de dreptate şi le-ai ascuns, să mi le spui

15 şi nu vei păţi nici o nevoe; | iar de nu, păcatul să fie pre capul tău şi pe J7U sufletul tău. Iar el nu vru să spue nimic, că-i întunecase diavolul, cel ce-1

iubea pe el, nuntea şi inima, pentru care lucru multe munci au luat pînă ce ş-au dat şi sufletul, cum au prorocit şi de aceasta sfîntul Nifon, de au zis că cu rea moarte va să moară Bogdan, fer trupul lui nici fierăle, nici

20 pasările, nici pămîntul nu l-au putut mînca, ci numai ce s-au pîrjolit şi au negrit intru răutatea tuturor.

1 Decii]Deci AL, De aceia C, şi K dintr-aceia]de atunci K, dintr-această L 2 ajutajajută A sfîntului Jsfinţii sale lui AK 3 vrujau vrut AK ci]ci cu AK, şi C nu-1 lăsă om. AK 4 pentru Îşi pentru AK mozaviriia ce mozavirisejblestemul A K , mozaviriia ce moza-

25 viriia C pre sflntuljsfintului A, lui K NifonlNifon patriiarhul AK şi pentru hicle-niia)că cei vicleni A, şi pentru videniia lui C, căci-1 videniră K, şi pentru vicleşugurile lui L 4 - 5 d căzu ln mreaja cea hideanăjlntru mreaja cea vidiană au căzut A K 5 hicleanăjvi-deană CL şi-1 apucarăjşi l-au apucat K hiară]pasăre A, paseră K , heară cea L Inşălă-toarejvideană AK carejce K 6 amindoaojamlndoo A, Imbe K, amlndoă L şi să vină

30 el om. AK vlnă)vănă C ln laţul care]lntru acela laţ A, intr-aciaia cursă ce K carejcarele C vrea iau vrut AK 7 să vtn6ză K prelpă A fugindjfugi AK deldă C leuUeu pre mare K dedcjşi deaca (dacă K) au căzut AK. dete CL 8 şi scăpă)au scăpat A K de' idă C trimlstfu tnmis AK, trimise C 8 - 8 Iar ellpre carele AK 9 deaca-lldacă-1 K L lntr-atlta pe-

^ i * r L . p e d e , a p s â L ! n l r u a l ă t € a p e d e p s e ' z i s e c â t r c A » C, au zis 35 că£ă d K , , «Isu- - a u L ocaamcelocaialnice A ocaianice C, ocaainice K, Ocainice L darjiată

« -w cazutu-ţi-s-au.. . aceastalaceastă viclenie ţie (ţi K) s-au căzut să fie (faci K) A K câcijdrept ce AK care C te-allte-i K 11 ştie şi om. AK şi v e d e . . . n e ş t i u t e e l s i le vede cele ştiute şi cele neştiute C 1 1 - 1 2 pentru ce v a r s ă . . . atlta s l n g e ^ au fost (fost om. K) vărsat vicleşugul tău cel făr de lece AK 1 O H ! ! , 8 ! : >

ss ^ î - i - t t s r r " , n ? s Y Ş 1 * • s a w î i s ^ H i a i s S i s t u s s

•i inima lui dracul, pre care U ( c a r e u T ^ ) l b i a 'l AK ^ U n f , to,ma>c*:.1 " l l u n ^ a s e "> l n l «» ma cel ceiubiia C, ci-i Întunecase diavolul f " ? 1 " 1 m l n l t a " «i .ulletul t i u ,-au (au K, dat AK « . r t ^ t c ^ / T „ L W c t l d n d A K

Sifon,Nifon patriiarhul AK « _ l t de au zis om AK v„ . t ° m / A K " , l l l u l <"»• A K

50 iui om. A nice K Cerile,bilarile A, tiiarâle C UerUe K 20 n ° f â Bog<lanluu "»«rU A K ce,.cil A fi au,fi s-au AK „ n e g r i t , , » ^ ' « S ^ S K ^ ^ K ^ ^

24

/

Şi pierdu dumnezeu pre toţi vrăjmaşii lui Neagoe vodă şi i-au plecat

supt picioarele lui. Şi toate avuţiile i le-au dăscoperit. Şi pămintul izvora bunătate şi roadă. Şi mulţumi lui dumnezeu toţi pentru domniia lui, cftti 8-au spodobit a vedea şi a avea domn ca acela.

Decii ii veni gind bun şi cuget dumnezeiesc In inima lui, ca şi de 5-dămult sfintului Theodosie cel mic împărat, să mute moaştele sfintului ^ Ioan Hrisostom de la Cucus în Ţarigrad, ca să dea ertare şi tămăduire " maicii sale, Evdoxiei împărătesei. Întru al acestuia chip să asemănă ş i " creştinul Neagoe vodă. Şi trimise din boiarii săi cei credincioşi cu cărţi la sfîntul | muntele Athonului să aducă moaştele sfinţii sale părintelui 10 Nifon patriiarhul, ca să curăţeaseă şi să tămăduiască grtşala, Sadului n

vodă şi a altora carii făcuse sfinţii sale rău fără de vină. 4y ' < Şi deaca sosiră boiarii la Sfetagora, m«h\seră la mănăstirea Dionisat

şi să închinară bisericii, cum iaste obiceaiul creştinesc. Şi luînd blagoslo-veuie de la părinţi, d&leră cartea domnului in mina egumenului şi a bătrî- 15. nilor. Iar ei să închinară şi deaca citiră cartea, socotiră toate pre amăruntul şi să mirară toţi de acel lucru mare şi de cererea domnului cum vor face.

Şi nici într-un chip nu cutezară spre acel lucru să-l dta, nici vrea tă lase pre nimeni să se apropie să dăstupe mormintul sfintului, ce numai să umplură toţi de fiică şi de cutremur. Iar sluga cea credincioasă, ce era 20

1 pierdujau pierdut A K i-au|au K 2 avuţiile,căinările A. cAiuArule K l om. ACK le-au)au A K dăscoperit)descoperlt lui A K , descoperit CL lzvoru)au Uvorlt AK, Izvorî C, izvortnd L 3 roadâ)rod A K mulţumi]norodul şi toţi mulţumilu A, uiulţăniea C, toţi mulţămiia K, mulţumiia L toţi)om. AK toţi lui d-zeu C căci,căci că ACL, pentru ed K \ spodobit ,destoinici t A , Împodobit L şi a avea om. AK acelujcela K S Decii, Deci 2 A, De ac^ia L li om. A K glnd bun şi cuget dumnezeiesclcuget şi glnd bun cu acela (ca acela om. C) A C K , cuget bun şi dumnezecsc L !n)!ntru AK cu şljcutn AK 5—8 de dămult jmai de demult ACKL 0 sfintului,sfîntul K Impurului C moaştelelmoştile K sfintuluiJlui sfeti A 7 HrlsostomJZlataust AK CucusJCucu A, Cuco C, Cucuson L cu,pentru ca A K ertare şi tămăduire,vindecare şi ertare AK, 8 EvdoxlelJEvdochlei K împărătesei 3 0 om. A K Intru al acestuiajlntr-acestaşi A , Intr-acesta K să asemăna şilfu AK 8 creştinul, creştinului A NeagoclNiugoc K Şi om. AK trimlse|au trimis A, trlmis-uu K din|om. A, pre K boiariijboerii ACL sălJselK 10 muntele |munteal ACKL să aducă,cu să uducă A K moştile K 11 ca sftjpentru ca să A, pentru să K tAinăduiuscă,vindece AK greşul») greşallle L 12 a altorajtuturor AK cariiJcareAC fAcusejau fAcutAK rAu sfinţii sale AK 35-de,nici o L 13 boiarii,om. A K , boerii CL Sfetagora,Sfînta Goru CL mtrserftjşl au venit A K Dionisat , lui D i o n i s l e A K , Dlonisatul C, Dlonlsutulul L l i sA închinară)* au închinat AK cumjdupâ cum A K iaste ,este AL obiceaiul,obiceiul ACL, oblclulul şl tocmala K creşU-neascA K lulndjau luat AK Magoslovenia CL 15 d4deră,şl de te r A A, de t Ar A CL mina] mlinilc A , mlnule K Igumenulul L 16 Iar,lurA K deaca,dacu CKL cetlrA carte K După 4 0 amăruntul ad. scrisoarea şi citirea pentru mare lucru K 17 şi sA mlrarA,miratu-»-uu K şl »ă mirară . . . cum vor face,scrisoarea şl citirea pentru mure lucrul. CludlrA-tă şl *ă mirară toţi de cererea domnulu i , ce vor să facA A de acel lucru mare şi om. K de1 om. C 18 nu cutezur* spre acel lucru să-l dea,n-au vrut să facă să Îndrăznească spre acest lucru ca să-l dea AK nici vrea să lase ,nlc, lăsară A K 18 pre nimeni,om. A K . pre nimenea L să se aprople)*4 se (să-l K ) at ingă c ineva (cincvaşl A) AK dăstupe,dezgroape A K . destupe L mormintul) groapa A 1 8 - 2 0 ce uumai . . . de cutremur,şl nlminl (nime K) n-au IndrAznit, că să umplură (Inpliiră K ) de frică şi de cutremur să ia această IndrAznlre AK 20 Iar,pluA cind (cind o/n. A) s au apropiutAK s luga cea credincioasă ce era trimis (trimis lu p. boiarii aceia care au (cl-au K j fost trimişi A K ccajce V

25

trimli p*ntra acel lucra mine la dînşii ş i le zi*e: Sfinţi pănn ţ i , m d 0

Mrft d e ^ L t a a na aveţi, ei *ă n* ertaţl cft noi ne nădăjdnim pre credinţa domnulai mutra, car. arc cătră .finţia na. Nimeni nn va avea nici o pri-

i * mejdle, nici voi, nici noi. Atunce ei zi*c | r ă : Faceţi cum r ă ia«te voia. 6 Şi îndată luo «apa sluga cea mai mare, căruia li era numeJe lui Daupu]

logofătul. H, clic ml rid credinţa domnă-său care avea cătră fericitul * , f 0 n , \ < M toată frica şi Începu de săpă pin ajunse de moaştele sfintului.

h, «coane afară şi le băgă într-un sicriu de lemn cu miroseală bună. Şi Hă adunară toţi eălugârii de la toate mănăstirile 91 veniră de «ă închinară

10 sfintului, şi Hftruta moaştele mulţumind lui dumnezău, celui ce au prosfă-vit pre robul său cel mult nevoitor şi ziseră : Fericita pomenirea ta, Nifoane, tndreptătoriul părinţilor şi invăţătoriul a toată lumea.

Şl acilşi arătă dumnezeu minuni, că vindecă pre un călugăr care era de mulţi ani mut şi pre alt de durerea capului şi pre altul de friguri şi pre

1* alţii pre mulţi de multe Mllari de boale îi tămărlui. Dfoii )l grijiră bine şi cu ciunte, ca pre un cinstit, şi-1 trimiseră în

fara Pauonie£ la domnul Neagoe vodă. Şi trimiseră cu sfinţiia sa şi pre /p chir Neofit, om ales şi sflnt, ase | mene părinţilor celor de dămult, carele

era din cetatea Ahila din Evropa Elispondului, şi cu alţi călugări de la 20 mănăstire. Şi [deaoajwsiră în Ţara Bumînească, de grab făcură ştire dom-

nului Neagoe vodă. Bir el adună tot clirosul besericii şi toţi boiarii aştep-tlnd pre părintele său cel sufletesc. Şi deaca sosiră la scaun, iar domnul_cu

1 pentru iK*4*l lucrujlii uceu treubă AK ucest AKO m^rse lu dlnşll om. A K le om. AK g|ic)zlitrA K Sflnţl|cAtre sfinţii A 2 dc aclusta «A nu aveţi nici o fricA A K de uccasta]de

26 acest lucru C cl «A ne erluţl|pentru cure lucru sA (Iuţi noao ertare AK ne om. A K preţ •proAK 2 Nluienl]Nline K, nimenea 1. nu va aveu nici o primejdle]nu va pAţi nici un rAu A, nic* un rAu nu va pAţl K A nici noi, nici voi L Atunce] IurA A K ziseră lor AK Iute,este Al, 5 Indalăjuciluşl A iuo]ltiA L mal om. L 5—6 luo supa sluga . . . Danciul JogofAtul)logofâtul Danciul, sluga ccu mal marc, luA (au luat K) sapa A K Iul om. CL 6 che-

90 mlnd)chleinA A, uu chemat K (lumnA-sAu)dotunulul sAu ACKL uveajau avut K 7 lepădă) yl-HU (au K) lepădat AK d» sApAJa săpa AK ajunse)a)unseră AK moştllc K sfintului) sfinţii sulcAK 8 le icouse)le-au scos A, Io scoaseră KL le băgă)lc-au pus A K Într-un •lcriu|lntr-o raclă AK mlrosealA bunA)btin miros A, mlro» bun K, bunA mlroscală L 9 de la] dupa la L Inc.hlnarAJInchlna L 10 sflntultil)sflnţli sale AK şl sAruta)şl-l sărutarfl A, şl

35 aArutA C, şi l-au sărutul K moaştele om. AK mulţumlndjşl mulţuinlrA A, au mulţumit K ccluljccl A, celula K 11 pre om. AK cel)şl AK nevoltorlnevoltorlul A şl zlserA om. L Nlfonc C 12 InvAţAtorlu K 13 acilşl)acol tş C, ucl larAş L mlnunljo cludesă (minune K) cu diurnii AK, mintiile L vlndocăjau vindecat K curc era om. AK 14 mut de mulţi ani AK alt)allul CKL dur6rca cupultil]durere de cap K pre«om. A 15 pre mulţi om. A K alţii

40 pre mulţii ulţl inulţl L de mullejln multe AK fdllurl)ehlpurl AK II tămădui om. AK, şl

. . J ? î * ¥ J C t t r o ,° "U , n , < r l J , t A ' « ' W ^ u - l K, deci îngrijiră L şl om. C şl. trlniUerflJtiiinltorrt- AK ItjcAtrcAK vodAJvoevodA 17 Şl trimiseră om. A K sflnţlla j a J . f , , l a sa ad. părinte e K) mitropolitul Nifon AK 1 7 - 1 8 şl pre chir Neof i t om. AK

J* I A IJ^L?. h i P 1 ^ ' n e M m f t n t n d i M f t ACKL pArlnţllor celor de dămultlcelor 46 de demult părinţi AK de dăinuit),nul de demult C curclcjce K, care L 19 din cetatea Ahlla

din ljvropa î l.pondululjdlntru Alill» cetate ln BUipond, dlntr i Evropa A dintru Ahlla ceta-tea Ill.pondtdul dintru Eavro.ta K 20 RomlneascA K f ă c u r ă ^ d a t A K B U - 8 1 Tom-

Mi

credinţa sufletului şi a inimii cuprinse coşciugul cu moaştele sfîntului in braţe, ştiind că sînt ale iubitoriului său, şi le sărută cu lacrăme şi cu multă veselie, împreună cu tot norodul creştinesc. Şi duseră sicriul cu moaştele gfintului cu toţi oamenii intru cinstita mănăstire Dealul, unde iaste hramul sfîntului şi făcătoriului de minuni ierarh Nicolae, şi-1 puseră deasupra 5 mormintului Radului vodă. Şi făcură bdenie toată noaptea împreună cu domnul Neagoe vodă, rugîndu-se sfinţii sale pentru ertarea păcatului Radului vodă, care fără dreptate au lepădat pre sfîntul de la sine şi l-au gonit din ţara sa. (Ia ascultaţi ce făcu dumnezeu)' i t9

Cînd fu dăspre sfîrşitul slujbei utrănei, vrind dumnezu să arate 10 aiave ertarea păcatului Radului vodă şi al altora cari-i făcuse nevoie şi scîrbă sfîntului, văzu (singur Neagoe vodă descoperire ca aceasta de la dumnezeu : Unde s-au rumpt scoabele c&e de hier şi acoperămintul mormîntului Radului vodă şi de grab să desfăcură marmurile şi să ivi din lăuntru trupul Radului vodă groaznic şi întunecat, plin de puroi şi de 15 putoare. Şi iată, să dăşchise sicriul cu moaştele sfîntului Nifon şi izvorî (le la sfîntul, izvor de apă şi spălă tot trupul Radului vodă şi-1 arătă

v ^ luminat. Apoi iar înseşi toate încueturile şi pietrile singur s-au închis , ^ J j & ş i s-au încuiat ca şi mai nainte. Şi să arătă şi Radul vodă lui Neagoe vodă

şi-i făcu mare mulţumire pentru lucrul cel de milostenie ce au făcut pentru ao dînsul. Şi aciişi fu un sunet oarece şi să dusă de naintea ochilor lui. Iar

1 crcdinţa]dorinţa AK cuprlnsejau coprins AK coşciuguljraela AK sfîntului om. L 1 — 5 cu moaştele sfîntului ln braţejeu sfintele moaşte (moştii K) ln braţe AK 2 iubitoriului]iu-bitului A K , săruta cu lacrăini L 3 duserăjaduseră AK sicriul]racla AK 3—4 cu moaştele sfîntului cu]sfinţii sale AK 4 cu om. L Dealul om. AK iaste]este L 4—5 unde iaste 25 hramul . . . ierarh Nicolae]a lui sfete crarh Nicolae, făcătoriul de minuni AK 5 erarhul C şi-IJşi A K deasupra]racla sfîntului deasupra AK, de-a-dreapta C 6 mormlntului]gropii AK bdenie]bdenii A, blădeniie C, denie L lmpreună]dinpreună A 7 domnul om. K voevod A ruglndu-să ACKL ertareajeurăţirea AK, crtăciunea L 7—8 păcatului Radului vodăjpăca-telor lul A K carejpre carele A 8 fărăjfărdeA pre sflntuljom. AK, sfîntul L sinelini- 30 mă AK l-au]9-au A 9 ţara sa]ţară AK Ia]Decl C, Iani K să ascultaţi K 10 fu]era K dăsprejdespre A K L slujbei om. AK utrănei] utrinii A, utrenii C 11 aiavejaevea ACL păcatuluijpăcatelor A K al]a A K L altorajtuturor AK cari-i]care AL, carii CK făcusejau făcut A 11 — 12 nevoi şl sclrbe L 12 sflntuluijsfinţii sale AK văzujvăzlnd K 13 UndeJCum A K scoabelejveriglle AK c61e om. AK hierjfierCL 13— 14acoperămlntul mor- 35 mtntuluijzavcasa gropi AK 14 şi de grab să desfăcură marmuriielclt şl marmurile de nă-praznâ să dcşchiseră AK 1 4 - 1 5 să ivi din lăuntrulşi din lăuntru (lontru K) s-au arătat A K 15 trupul groaznic şl Întunecat al (a K) Radului vodă AK puroi] gunoae A K 16 iatăjlată aceiaş C, lată aci larăş L 1 6 - 1 8 Şi iată, să dăşchise sicriul . . . şi-l arătă luminat]şi de năprasnă, ln vederea tuturor, s-au deşchis racla cu moaştele (moştile K) 4 0 cele dumnezecşt i ale (a K) lui Nifon şi Izvor de apă au izvorlt de la sfîntul şl tot trupul Radului v o d ă a u s p ă l a t ş i l-au arătat luminat AK izvorllizvoră C 17 tot om. L 18 Apoi iar Înseşi) căruia A K Incueturlle]lanţurlleAK,încheeturlle CL singur]singure ACKL !nchis]tntărit AK,

• deschis L 19 şi s-au lncuiat]şl s-au făcut C, om. AK ca şijea şi cum era A K Şi să arătă]că 8-au arătat A K şi]la aiavea A, om. C, aiave K 1 9 - 2 1 Radul vodâ lui Neagoe vodâ şi-1 45 făcu pentru dînsull Radul vodă, Iar nu uitarea, cl mare mulţumită făcu lul Neagoe vodâ pentru lucrul cel inilostv carele au făcut pentru el A K 20 milostenie]milostlvire L SI aclişl laciiaşl A, aceiaş C, acieş K, aciaşi L fuls-au făcut K sunetjsemn C oareceloare-care A oareşce C, oarecarele K să dusâjs-au dus K nainteajde la el dinaintea A, din-naintea CKL ochilor lulloamenilor (ochilor K) lul Neagoe vodâ AK 5 0

27

Neagoe Vodă- Kă «perie. Şi-şi veni In firo şi «ocoti «Ie minunea «totului «o Nifon, cum iaste adcvftrată ertarea Radului vodâ. Şi JmiJţiimia | lui

dumnezeu de aceasta şi «/totului Nifon, făcătoriul de minuni. Cum apoi văzu şi cu ochii năi aiavo trupul Baciului vodă ci ta t . Aşijderea şi altă

6 minune Meu sfinţiia >a, că să arătă I I I H U Ş Mfiitţiiu MI lui Neagoe vodă şi i zinc: Fătul nileu Neagoe, socoteşte cu deadimul şi vezi că toţi mă ţin nflnt, căci că slnt cu darul cel bun al duhului «fint, şi toţi sărută cu credinţă moaştele înde şină umplu îndoit de dar bun. Numai cutare boiariu—ţi-i Apune şi nuipele care ias te-n-are credinţă cătră mine, nici

io Măruţă moaştele indie. Ci ia aminte de vezi luciu adevărat. Şi cum zise, aşii fu nevăzut. Iar Neagoe vodă, deaca hă dăşteptă, căută şi văzu pre toţi oamenii sfirutînd sfintele moaşte; iar cela ce-l s p u m e sfinţiia ea, el trecu cu meşteşug, ca-ntr-ascuns, şi nu-i bfigă nimeni seama. Iar Neagoe vodă, deacn văzu, el îl chemă la sine şi-i zinc: Ce va fă fie aceasta»

16 că toţi boiarii şi oamenii sărută moaştele sfint ului, iar tu nu vrei băniţi, dar in ce chip huleşti pre sfinţiia sa aşa i Iar boiariul acela, deaca

f l a t a i aşa, îndată îl cuprinse | frică şi cutremur, cit ii mai eşa sufletul, de »>*jlu vrea mărturisi pre sfinţiia sa că iaste sfint. Şi îndată chemă numele

v sfint ului Nifon şi dede laudă şi mulţumire sfinţii sale pentiu mila ce făcu eu \ dînsul. Şi (lintr-aeel ceas inare credinţă avea acel boiareătiă moaştele sfintu-

1 spcrlo)spAi'le K, spore V socoti |uu loco ti t AK «Io om. AK inlnuiieu|cludcsa A lflntulul)lul sfete AK 2 NlfonJNIfon, fAcAtorul «le minuni J1 laite]este AL adevărat CL orlareulşl citarea AK tmillumiu]imilţAmea C, IUI mulţAniit K 3 de aceasta om. AL şl sfîntului} şl iul sfell A. şl sflntll Milo lui K şl sfîntului Nifon de uceasta C fAcAtoriul de minuni om. G.

25 mlnuuijcludeill A. minune K upoljl» aevea A, om. K i vAzu]au văzut A K şi cu ochii săljcu ochii AK aiave trupul Hâdului vodA ertatlerturea Radului vodA AK trupul)pe trupul L 4—5 ultA mlnune]altc cludcsll (minuni K) AK R făcu sfinţliu sa)ale sfinţii sale AK cA sA arAtA tiuuş sfinţiia sa om. L cA)care AK sA arălăjau arAtat AK lnsuş|slngur AK sfinţiia sa* om. A K ft <1 lui Ncague vodA şl~l xlicjlul Ncague vodA. Iar nu (nu cu K) altul', cl «ingur sfinţiia sa s-au

30 arătat şl zise AK « l-Alul mieu Neagoe, socoteşte cu dcadlnRul)Soeotcşte eu deadinsul, fllul mleu Neagoe AK şl vezi om. AK 0—7 mă ţlnjau pro mine AK 7 căci om. K cel bun al AK sfint om. A 7—8 cu credinţă sărută AK 8 umplujpllnl K de dar bun]de darul cel bun AK tt spuse şl numele care ln»te)şl l-au spus (şl-l zise K) şi numele (pre nume K) AK care IasteJearele este I. 10 CI la aminte de vexl]şl să socoteşti (socotlaştc K) singur

35 (timiş K) AK 1 0 - 1 1 cum zise, aşa om. AK II IarA K deacn)daca C K L să dAştcptă)sâ trezi (s-au trezit K) şl-şl veni (şl şi-au venit K) In fire AK cAutA şl om. AK văzu]vAzut-au K 12 Iuţi oamenii) toţi buturii şl nărodul K sfintele moaştelmoaştelc sfîntului A K L 1 2 - 1 » cela ce 1 spusese sfinţiia sa. el]pre oare au arAtat A, pro carlle 11 arătase sfîntul, precum s-au sorii mal sus, acela K 13 ca-ntr-ascunsjln taină A K , cam Intr-ascuns L şi nu-l

40 băgă nimeni seama)de nimeni (nlme lv) nu fu cunoscut AK 1 3 - 1 4 Iar Neagoe vodă, deaca vAiuJDcaoa vAiu Neagoe vodA A, IarA dacă l-au vAzut Neagoe vodA K 11 văzulvăzu aşa CL el om. A la sine om. A ol II chemă la sine şi-i zlse)l au chiemat şl l-au zis lv va să flelpoate fl K 15 boiarii şl om. AK vrei să le|om. A. vei să le C, le K IU dar)lar C dar tn ce chip huleşti pic sfinţiia M. om A k Iar boiarlul acela om. AK 1 0 - 1 7 deaca auzi aşa)Aceasta

4* daca au ti iau auzit K> ol (aşa K) AK Iar boiarlul acela, deaca auzi aşa om. L 17 Îndată II cuprlnse]aşa de năprasnă cAzu pre el A. îndată au căzut K frică şl cutremurlfrlcă pre

n i X V 1 V kc!it]t {* ;V ' u U d a U AK 19 sftntului)sflnţlel sale lul AK şi|şi-i L dedejdete ACL, au dat K mulţumrelmulţămitft K sfinţii i X u f t n i u l i i l AK .•0 mila c fâcujnula sa ce au făcut AK 20 dintr-icel ceas de atuncea T l ^ avea avu K

boer către Al. moaştele sflntululjtrupul sfinţii sale lui AK u \ c a | a \ u K

91

lui Nifon. Aşijderea şi alte ciudese multe şi arătări făcea dumnezeu 1.1 toate zilele cu moaştele preacuvio.sului său. Şi tot cine mergea la dînsul şi-i chema numele sfinţii *ale într-ajutor toată vindecarea si sănătatea dobînaea.

Deci domnul Neagoe vodă văzînd că fac moaştele sfintului atitea minuni, 5 dMe de făcu sicriu de argint curat .şi-1 polei cu aur şi4 înfrumuseţă. cu mărgăritar frumos şi cu alte pietri scumpe şi cu zraalţ. Şi deasupra pe plehupă scrise chipul sfintului întreg, iar jos, la picioarele sfintului

n să scrise pre sine in genunche, rugindu-se sfinţii sale. Şi-1 trimise cu mare cinste la mănăstirea Dionisatul jmpreună cu sfinţiia sa părintele chir 10

d o / ^ Neofit mitropolitul V cu credincioşii săi boiari. Şi deaca-1 duseră la mănă-stire, iar călugării | de acolo deaderă lui Neagoe vodă poclon capul sfîn- 21

* 0 m î I l ă blagoslovenie de la părinţii cei sfinţi carii era in mănăs-tire, ca să fie de sfinţire şi de ajutor domnului. Iar el primi acele daruri cu mare bucurie, ca şi Moisi prorocul tablele legii vechi. Şi Je purta cu 15 sine pre unde msrgea, şi in curte şi în biserică, iar în cale el le purta în carătă, ca şi Israel racla legii. ţ a r în muntele Athonului, pre groapa sfintului, zidi beserică frumoasă in numele sfintului Nifon, iar mănăs-tirea o au îmbogăţit cu multă avuţie şi multe ziduri au făcut şi înalte. Iată de aceasta pîn aici. 20

1 ciudese multo]inultc cludcsil A. muile minuni K arătări]minuniA fâcea]făcu C <l-zeu] sfinţiia sa d-zeu AK 2 Şi tot)Oeci AK. şi toţi L mergealvenia AK la dtnsuljcătre el A K 3 şi-ilşi-1 A K . şi CL numele sfinţii sale lntr-ajutor)tntru-ajutoriu numele sfinţiei sale AK toatâ)atlta AK vindecarea|vindecări A. vindecare K sănătate AK 3 Deci domnul] Iară K vodă om. C văzlndJdeaca văzură A, daca văzu K fac moaştele sfintului atttea mi- 2i> nunl |a t i t e minuni făctnd moaştele sfintului AK atttea|attta L Sdede de făcu]tnvftţă să facă AK sicriu]lacră A. raclă K 6 - 0 şi-l polei cu aur . rugindu-se sfinţii salejşi deaca o au lăcut (o uu făcut om. K) o înfrumuseţă şi scrise deasupra chipul sfinţii sale (după sale ud. şl pre Neagoe vodă Ingcnunchiat şi ruglndu-se sfintului K). Care lacră o au poleit cu aur şi o au înfru-museţat cu tot feliul dc vâpsele (cu de toate văpselele K) şi cu mărgăritar (mărgăritar! K) şi cu 20 pietre scumpe. Şi Într-Insa (intr-aceia K) au pus moaştele.sfintului AK 7zmalţ |wnanţ CL « p e plehupăjpă plopă L jos]mai jos L 0 Şi-1 trimiseJŞi trimise A, Şi i-au trimis K 10 mă-năstirea Dlonisatuljsf lnta m-re a lui Dionisie AK sfinţiia sa om. K chir om. K Neofit] Onif i t K II credincioşii săi .boiari Jboeril săi cei credincioşi AK ŞiJCare A deaca-1 duserăj dacă l-au dus K la]intru acea A K mănăstirejmănăstire de care (ce K) s-au zis mai sus 35 A K 12 iar]deciia A de acolo om. AK deaderăjdeteră ACL dederă poclon lui Neagoe vodă K 1 2 - 1 3 lui Neagoe vodă poclon capul sfintului şi o minâjcapu! plocon lui Neagoe vodă şi o parte din moaştele sfintului A capul şi o parte din moaştele sfintului K 13 pă-rinţii cei sfinţijsfinţii părinţi K carii era ln]ai A. a sfintei K mănăstirii ACK l i ca să] pentru ca să (să-i A) AK dealul Intru AK de*|intru AK ajutor domnuluijajutoriul domniei 10 lui K 14 — 13 primi acele daruri cu mare buctiriejcu mare bucurie au priimit darul AK 15 ta-blele legii v e c h i | In legea veche tablele AK 1 3 - 1 6 Şi Ic purta cu sine pre unde nurgeajeare pretut indinea (pretulinderea K) purta cu dînsul AK cu sinejtot cu sine CL U i n e a l e j p r e cale \ el om. A K 17 carătăjieagin AK Israel]Istrail AL legii om. C 1 7 - 1 8 pre groapa sfintului zidi (făcu pre groapa sfintului A. au zidit pre mormintul sfintului K 18 o beserică CK 45 Irumoasăl lnfrumuseţată A K in]intru AK sfintului|slinţlei sale lui AK iar m-rea]sflnta ininăstire \ şi K I» o au îmbogăţit]o au Inpodobit-o şi o au bogâţit-o C multă avuţiei avere multă A. avere K multe ziduri]ziduri mari AK şi Inaltejom. A, şl au rădicat L 2 0 la tă]Deci iată A K pin aici]pină aicea KL

29

Iar mănăstirea Ini Bariton, care de obşte să chiamă Cotlumuz, care au început a o zidi den temelie Radu vodă, Neagoe vodă o au săvîrşit, şi cu toate frumuseţile şi podoabele o au împodobit denlăuntru şi denafară, iar împrejur o au îngrădit cu zid. Şi au făcut biserică sfintului Nicolae

5 făeătoriul de minune, cu turle, chilii şi trapezărie, pimniţă, magherniţa şi magaziia, grădina şi poartă | mică şi mare, bolniţă şi ospătărie şi dohirie, jitniţă şi visterie şi alte case de toată treaba. Iar biserica şi chiliile le-au umplut de frumuseţe şi le-au săvîrşit de acoperământ, iar biserica şi tinda o au învălit cu plumb, şi au pus sticle pre la toate ferestrile. Şi o au şi

10 tîrnosit cu blagosloveniia arhiereului şi a protului şi a altor egumeni de la alte mănăstiri. Şi făcu cinste mare marilor şi celor mici, şi-i dărui cu daruri mari. Şi să duseră care şi pre la locurile sale, cu mare bucurie mulţumind lui dumnezeu.

Aşijderea făcu o pristanişte în Ascalon, la mare, să fie de corăbiiari, 15 şi o corabie mare şi alta mică cu tot ce trebuiaşte. Şi o au zidit cu zid

împrejur, şi au făcut o culă cu arme şi cu tunuri, să le fie de pază. Şi alte metohuri cu de toate au zidit şi au făcut şi bine le-au tocmit, din care are mănăstirea mult venit. Şi i-au pus numele : lavra cea mare a Ţării Mun-teneşti.

20 Iar lavra sfintului Athanasie, toată bise | rica cea mare, cu oltariul î t şi cu tinzile, le-au înnoit şi au împreunat plumbul cel vechiu cu altul nou

1 înainte de Iar ad. titlul Pentru mlnăstiri ce au zidit şi au Înnoit Niagoe vodă ln Sfetagora şi la Ierusalim şi la alte părţi K Iar om. K lui]sftntului L După Hariton ad. In Sfetagora K care]ce K de obşte să chiamă]să chiamă dinpreună (de obşte L) A K L Cotlumuz]CoUo-

25 mus AK, Conlomuz C, Hotlomuz L 2 au Început a o zidi den temedie]o au Început din teme* lie a o zidi A, din temelie o au zidit K, au fost inceput-o a o zidi Radul vodă din temelie L După vodă ad. şi neagiungind să o obirşască K Neagoe vodă o au săvlrşit]şi (om. K) o au obirşit Neagoe vodă AK au săvlrşit-o L 3 toate]de toate AK şi podoabele om. A K Im-podobitjlnfrumuseţat AK denlăuntru]denlontru A 4 iarjşi A Împrejur o au Îngrădit cu

30 zidjlmprejur o au Îngrădit cu zid şi cu turnuri A, cu zid o au Îngrădit I< Şi om. A Şl au făcutlŞi cu turnuri au fâcut K 5 făcătoriuljfăcătoriului AL minune]ciudesii A, minuni CKL cu turle om. AK chilii şi)Aşijderea şi chilii AK şi om. L trapezărie)trepăzări K pivniţa KL C şi magaziiajmagopiia ACKL mare şi mică AK dohiriejduhriia A, duhorie K , dehirie L 7 jitniţăJjîcniţa AL, jiiniţă C visteriia A IarJŞi toată AK 7 - 8 le-au umplut de frumu-

35 seţe]cu fruinuseţă le-au umplut (plinit K) AK 8 le-au săvîrşit de acoperămlnt)acoperămlntul i-au obirşit AK iarjşi L 9 înainte de o au ad. toată cu plumb K şi au pus sticle . . . fe-restrilejşi toate ferestrile cu uşcioare dc sticlă au închis şi au Înfrumuseţat A K pre la)pă la C şi om. AK 18 După tîrnosit ad. cu ruga şi AK protuluijarhimandritului A K , protopopului L

A n a f m - K

t l l ^ m c n i 1 1 d e l a l d u P ă ** A făcu)au făcut K mare cinste A K marilor şl 40 celor m.ajtuturor ACKL 1 1 - 1 2 şi-i dărui cu daruri marijşl cu dar mare (mari daruri K>

i-au dăruit AK 12 duserăjduse A careşi pre lajtoţi care pe la A, cineşl pre la K 14 fă-cujau făcut K oJşl o AK Ascalon]Alcalon K la mare)llngă mare C să fie om. K de

n K , 1 > CU l 0 l , C U d c 1 0 1 f e , i u l d e l o a l e A ' ™ d e tot K ce trcbu-iaştejcite trebueşti AK După trebuiaşte ud. au făcut K o om. AC 1 5 - 1 6 Şl o au zidit U C U A d ° ' V i * 1 K au făcut om. AK o culă)un turn A K să L A « i \ \U1? V ® S ă 2 ? Ş i S ă 8 t r ă î u i a s c ă K 16 - 1 7 Şi alte metohuri cu de toatejom. A, Şi altofori K 17 au zidit cu de toate K au făcut si au zidit L si au făcut şi bine le-au tocmit)şi tot bine au tocmit AK 1 7 - 1 8 din care are m-rea mult veniţ i pentru care (dentru carele K) venit are sfînta mtnăstlre A K 1 8 1 - a u l a u A cea om A K Mun

50 teneştiJRumăneşti AK 20 sflntuluillui sfeti AK oltarul ACL ^ tlnzU^UoaU U n z l l ^ A K S ^ ^ S & T ^ " A ' ° " , n n 0 U ° a U K vechiu cu altul^noulcel nou cu

30

şi o au acoperit de iznoavă. Şi toată cliserniţa o au zidit den temelie. Şi au făcut vase de treaba bisericii, de aur şi de argint. Şi zăvese cusute cu sirmă de aur, prea infrumusiţate au dat. Şi i-au făcut şi mertic mare, cite 10.000 de talere de an.

Iar în lavra Iverului a lui sfeti Evtimie făcătoriul de minuni, pre 5 sus pre ziduri au adus apă cu urloaie ca de 2 mile de loc dă dăparte. Şi cu multă avuţie o au împodobit. Iar cinstita lui doamnă, Despina, dat-au o zăvesă cusută tot cu sîrmă de aur şi prea înfrujnnsiţată, să o pue în-naintea sfintei şi făcătoarei de minuni icoane în care iaste scris chipul prea curatei fecioare şi maicii lui dumnezeu, Măriei, care să chiamă por- io tăriţă, care au venit pre mare la acea mănăstire cu mare minune, cum să află scris de dînsa.

Iar la mănăstirea Pandocrator au făcut mari ziduri, ca şi la Iver, şi au dăruit multe daruri.

Şi în lavra cea mare a Hilandarului iar au adus apă tot ca la Iver. 15 Iar în lăudata mănăstire | a Vatopedului pohti să dea milă pre an 22*

ca şi la lavra lui sfeti Athanasie. Şi au pus pre făcătoarea de minuni icoană a Precistii un măr de aur cu mărgăritariu şi cu pietri scumpe. Şi zidi şi pimniţă mare den temelie.

Şi au împodobit şi marea mănăstire Xeropotam, că au făcut o tra- 20* pezarie den temelie şi pimniţă.

1 o au acoperitjau acoperit-o toată CL o au acoperit de iznoavă]lot cu nou o au tnvălit AK cUserniţa toată AK o om. AK zidit-o L din temelie au zidit AK Sau făcut om. AK vase) vasele A K de treaba om. A K de aur şi de argintişi altele de aur şi de argint multe au dăruit AK 2 —3 Şi zăvese cusute cu slrmă de aur prea Infrumusiţate au datjşi de alte cu de toate trebUe 25-zavesele cusute cu slrmă de aur şi de argint şi prea frumuseţate AK zăvese)zveze L 3 i-au]au L şi om. L Şi i-au făcut şi mertic marelşi mertic (venit K) au tocmit AK 4 clte 10.000 de talere de an]cu 11.000 de taleri AK, taleri 10.000 pă an L 5 In om. K Iverului] IvereascăAK Eft imie KL minunl]ciudesii A 5 - 6 pre sus pre ziduri au adus apă cu urloaie ca de 2 mile de loc dă dăpartelpre urloaie şi pre ziduri rătunde au adus pre sus (dedcsupt 30* A) a p ă ln m ă n ă s t i r e ca (cit A) de 2 păprişti de departe AK 6 pe urloae L dăţde L 8 - 7 Şi cu multă avuţie o au ImpodobitJCu mare milă au îmbogăţit şi pre aceia AK 7 avuţiejbogâţie C tmpodobitjinbogăţit C imbogăţit-o L doamnăldoamnă-l C dat-aujau dut A 8 o ză-vesă cusută totjun sarasir AK tot cusută L şi prealfoarte AK, şl L să ojca să AK 9 mi-nunijciudesii A icoane]icoanii AK. icoană L iastejeste L In care iaste scris chipul om. AK 3 S 10 fecioare]stăp!nii noastre AK, fecioarei CL şi maicii luilnăscătoarii de AK Măriei om. AK carejce A K L la aceallntru acea AK După mănăstire ad. a lui Pantocrator AK 1 1 - 1 2 cu mare minune, cum să află scris de dlnsa om. AK 13 Iar la m-rea Pandocrator au făcut mari ziduri om. AK ca şi Ia]Aşijdcrea şi acel (şi acei om. A) lavre a AK IverJEverii K 11 şi au dăruit multe darurijau tocmit zidurile (zidiurl K) mari şi acolo multe daruri au înmulţit AK 4 0 15 Şi InlCa şi A K a Hilandarului om. AK iar au adus upă tot ca la Iverjacele daruri AK tot om L 16 Iar In lăudata in-re a Vatopedululllar intr'acelaş chip au adus apă Intru tot lăudata m-re Vatopedului (Zatopediului A) AK pohtiltocml CL să deajsă să dea CL pohti să dea milă pre an om. AK milă)mir C 17 la]ln AK După Athanasie ad. să se dea din visterlile lui A K 1 7 - 1 8 Şi au pus pre . . .pietri s cumpea i pre icoana a (a om. K) făcăto- 45-arii de ciudesii (minuni K) a Preacistel au pus un măr de aur şl cu mărgăritar şi cu pietri scumpe A K făcătoareajfăcâtorui L 19 pivniţa CL Şi zidişi pimniţă mare den temellelŞl pivniţă m a r e din temelie au zidit Înfrumuseţată AK 20 Şi au împodobit şilŞl Intru AK şi ma-reajln marea CL că au făcut om. AK 2 0 - 2 1 trapezarie]trepăzer K 21 den temelieJlru-moasă A, om. K şl pimnlţă]cu pimniţă au zidit AK 5 0

31

Iar la sfeti Pavel au zidit o culă den temelie, să fie de strajă. Ce vom mai lungi-le cuvintele spuind toate mănăstirile pre r înd!

Că toate mănăstirile den sfintul muntele Athonului le-au îmbogăţit eu bani şi cu vase. Şi dobitoace încă le-au dat. Şi multe ziduri au făcut. Şi

5 fu ctitor a toată Sfetagora. Dar biserica cea mare, săbornică, din Ţarigrad ? Au adunat plumbul

cel vechiu şi au cumpărat şi altul nou încă mai mult şi o au învălit de iznoavă. Şi toate chiliile din patrierşie le-au înnoit. Şi patrierşiia cu bani

şi cu multe daruri o au îmbogăţit. 10 Şi sfintul munte al Sinaei cu toate vasile bisericii şi cu alte daruri

multe din destul au îmbogăţit şi i-au făcut mertic mare. Iar sfinta cetate a Ierusalimului, Sionul, care iaste muma bisericii,

aşijderea o au dăruit şi o au îmbogăţit dimpreună cu toate bisericile 23 dinprejurul ei. Şi alte mănăstiri de la | Răsărit, toate. 15 Aşijderea şi în măgura Misiei, mănăstirea Oreiscului, unde sînt

moaştele sfîntului Grigorie făcătoriul de minuni, tinda bisericii o au zidit şi o au acoperit cu plumb. Şi pre tronul cu moaştele au făcut un cerdăcel de piatră şi l-au zugrăvit frumos şi 'l-au poleit. Iar pre tronul sfintelor moaşte au pus un covor de mătase cusut tot cu sîrmă de aur.

20 Şi la metohul aceiiaşi mănăstiri, care să chiamă Menorliţa, au zidit o casă mare, să fie de odihna mănăstirii, în care să făcea toate slujbele ce trebuia.

1 Iar Ia sfeti Pavei]Şi In m-rea lui Pavel AK sfeti]sfintul C aii zidit o culă den tcmelie]un turn din temelie au zidit AK să]să-i C de om. A streajă ACL 2 Cc]Şi ce A K lungi-ie[

25 lnmul(i ACKL toatelanume toate AK mănăstirile om. K pre rind om A K 3 den sfintul muntelcja sfintei măguri a AK, şi sfintul munte al L lc-au]au A K \ şi om. ACKL Şi1) cu KL încă le-au dat om. AK făcutjlnoit AK 5 fujs-au făcut K ctitorjctitor mare ACKL Sfetagora)măgura Athonului AK, Sfinta gora L 6 Dar] Iar ACKL 7 au cumpărat şi altul nou Încă mai multjşi altul nou Încă mal mult au cumpărat A, şi cel nou mal mult au cumpă-

30 rat K şi mai mult C o au învălit de iznoavă]toată o au tnvălit A K , au acoperit-o toată de iznoavă CL 8 toate chiliile din patrierşie)chiliile şi toate In patrierşie A, chiliile a patrier-şlcl toate K Şi patrierşiia om. AK 9 şi cu multe daruri olcu darul (daruriK) mai muit AK După îmbogăţit ad. şi i-au făcut şl mertic mare C 10 sfintul munte allsfinta măgură a A După Sinaei ad. mare tocmire au tocmit şi A 10 —11 Şi sfintul munte . . .

35 mertic mare om. KV 11 şi mertic mare C 12 a om. C carele L iasteleste AL mumajmaica AK bis6ricii)bsericilor ACKL 13 aşijderea om. K o ^ J o m . A o au dăruit şi o au lmbogăţit)au dăruit-o şi au lnbogăţit-o dimpreună om. A K \ \ dinprejurul)tnpre-Jurui AK, dupre împrejurul L alte)altc toate AK inănăstiri]m-rile A K , biserici L toate om. AK 15 slntjzac AK 16 sftntulullsfinţii sale lui (lui om. A) A K zidit-o L 17 aeo-

40 perit-o L şi o au acoperit cu plumb]şi cu plumb o au Învălit A K prejpe A L tronulllacra A, racla K cu moaştelelsfintclor moaşte AK, moaştele sfintelor C 1 7 - 1 8 au făcut un cerdăcel de piatră şi l-au zugrăvit frumos şi l-au poleitjo cămară prea Înfrumuseţată (fru-insiţatl K) In multe chipuri de văpsiile şl cu aur o au poleit A K , om. C 1 8 - 1 9 Iar pre tronul sfintelor moaşte) şi lacra (racla K) cu pocrov AK, om. C sf intelor moaşte l cu sfintele

45 moaşte L 19 au pus un covor de mătase cusut tot cu slrmă de aurjeu slrmă de aur cusut (cusuta K) au Imbrăcat-o (o au Îmbrăcat K) AK 20 metohul)metoful AC, mitohul K acel-jaşi]acciaş C, aciieş K care săjce să AK Menorliţa)Micorliţa A, Mlnorliţa K , Mercu-liţa L ^ 0 - 2 1 care să chiamă Menorliţa . . . să fie de odihna mănăstirii om C 21 să fie

,0 tST^J^L £ A K A K 2 1 " 2 2 8ă l°atC 8 , U j M c « ^

32

Iar în Elada, sfînta mănăstire anume Meteor o au îmbogăţit cu multe daruri şi multe ziduri au făcut.

Aşijderea şi în Pethlagoniia, mănăstirea anume Trescaviţă o au îmbogăţit.

Şi în Machedoniia, mănăstirea ce să chiamă Cusniţă o au miluit. 5 Iar în măgura Cathesca, care să chiamă acuma Cuceina, multe

lucruri au făcut. Şi alte biserici de acolo toate. Şi lăcaşurile călugăreşti hrănea. Şi făcu şi acolo ziduri ca şi prentr-alte locuri.

Ce voi mai spune deosebi lucrurile şi mănăstirile care | le-au miluit t u * Să zicem denpreună toate cîte sînt în Evropa, în Thraehiia, în Elada, 10 in Ahiia, în Iliric, în Cambaniia, în Elispond, în Misiia, în Lugduniia, ln Pethlagoniia, în Dalmaţiia şi în toate laturi de la răsărit pîn la apus şi de la miazăzi pîn la miazănoapte. Toate sfintele biserici le hrănea şi multă milă pretutindenea da. Şi mai vîrtos pre cei ce să streina pren pustii şi pren p^ştere şi prin schituri, făr de nici o scumpătate hrănea. 15 Şi nu numai creştinilor fu bun, ce şi păgîn'ilor. Şi fu tuturor tată milostiv, asemănîndu -se domnului celui ceresc, care străluceşte soarele său şi ploao şi spre cei buni şi spre cei răi, cum arată sfînta evanghelie.

Şi mai vîrtos în Ţara Muntenească, mari şi minunate mănăstiri au făcut : Arhimandriia sfintului şi purtătoriului de dumnezeu, părintelui 20 nostru Nicodim, care să chiamă Tismeana, hram adormirea preacuratei

1 EladaJSladatha A sîinta om. AK MeteorJMitor AK, Metior CL 1 - 2 o au Îmbogăţit cu multe daruri)cu de toate darurile o au Îmbogăţit AK 2 şi multe ziduri au făcut

om. A 3 şi om. K PethlagoniialPeflanohiia CL, Potlegoniia K Trescaviţă] Trecaveţ K, Tresnaviţâ L 3 — 4 Aşijderea şi ln Pethlagoniia, mănăstirea anume Trescaviţă o au lin- 25 bogăţit om. A 4 tnbogăţit-o L 5 CusniţăJCuzniţa C 6 tn om. ACK CathescaJCatima A, Catina K carejce K să]o A 6 — 7 multe lucruri au făcut om. AK 7 Şi alte biserici de acolo toate]şi toate sfintele biserici AK 7 - 8 Şi lăcaşurile călugăreşti hrănea]şi petre-cerea călugărească hrănlia AK 8 Şi făcu şl acolo ziduri ca şi prentr-alte loeuri]şi ziduri ca şi pretutindenea (pretiutinderca K) făcu şi acolo AK 9 Ce voiJDar ce vom A, Ce vom CL, 30 Şi ce vom K spunejimpărţi AK şi om. K care om AK le-au mllult]mllult-au AK 10 Să zicemJCe să zice A K denpreună toatejtoate dinpreună AK clte]cele ce AK 1 0 - 1 2 ln Thraehiia, tn E l a d a . . . In Pethlagoniia, In DalmaţiiaJIn Thraehiia, ln Elispond (Elpud K), In Minlia (Meniia K), In Machidonia, In Thetallia. In Elada, ln Ahiia, In Iliric, ln Cazbii, ln Erseinila, In Lugdoniia, In Patlagoniia, In Dalmaţiia AK 11 DupU Misiia ad. In Machedoniia, 35 In Thetalia, in Sermia CL 12 şi1 om. AK laturile ACKL şl1 om. A 13 miazăzi]amiazăzi A K L amiazănoapte AL Toate om. A le om. AK 14 multăjmult A, multe K milă]milula A , miluiri K p re tu t indenea ]petut indinea A. pretutlndirea K da] om. A, făcea K Şl]Ci A maijtncă mai K să streina]s-au streinat AK. să Instreina K 1 4 - 1 5 p r e n ^ JlaUn* A. InM K, prin L 15 p^şterelpoştire C făr de nici o scumpătate hrăneajpre toţi hrănlia făr de scum- 4 0 pete (cumpăt K) A K scumpătatejscumpete CL 16 ce şijei şi ACL tu tuturor]tuturor tu <eraK) A K tată mllostivjpărinte bun şi milostiv A, părinte milostiv K 17 domnului]lui d-xeu AK celui om C celui milostiv ceresc K careJcareleACKL său om. AK ploao]ploaoă C, d ă ploae K Dloă L 18 şi lom. AK spre cei bunijspre cel drepţi ACK şi spre cei ră i jş l pre cei nedrepţi A , şi celor nedlrepţl K " a r a t ă j l a s t e (este A) scris tn AK 19 ŞlJCi A Munte- 45, nească]Ruinlnească A, Romînească K 1 9 - 3 0 mari ş, minunate m-rl au făcut ]ma. m u i U biserici au tăcut (au f ă c u t om. A) ACK 20 Arh imandr i l a ]marea a rh imandr i e a AK 21 cara să chiamă om. A K h r a m u l adormirii L h r a m a d o r m i r e a . . . şl pu ru rea (şi pururea de (a

p. 34x) om. A K

7 - o . 2070 33

24

născătoarei de dumnezeu şi pururea fecioarei Măriei, t oa t ă biserica o au

acoperit cu plumb şi alte lucruri au săvîrşit. | Iar mănăstirea den Nucet, unde iaste hramul sfîntului şi marelui

mucenic Gheorghie, multe au înnoit. Şi pre făcătoarea de imnune icoană 5 a sfîntului mucenic bătut-au însuşi Neagoe vodă, cu cuişoare, un măr d e

aur curat, împodobit cu mărgăritar şi cu pietri scumpe. Şi au adus şi icoana cea făcătoare de minuni den Ţarigrad, pre care era semnat chipul domnului nostru Isus Hristos atotţiitoriul, carea mai nainte o junghiase un ovreiu eu hangfriul; şi cum o junghe, îndată eşi izvor de sînge din

10 locul hang&iului, cît stropi şi hainele acelui ovre iu ; iar el, de frică că-i sînt hainele stropite de sînge, nu văzu, ci numai ce au văzut sîngele carele era pre icoană; şi aşa fiind, el, cuprins de spaimă ca aceasta, aruncă icoana într-un puţ care era într-o pimniţă (că şi el într-o p imni ţă într-ascung junghiase sfinta icoană).

15 D£cii eşi afară ca cum n-ar şti el nimic de acea minune ; şi cum eşi el afară, îndată-1 întîmpinară nişte oameni, şi deaca-1 văzură că iaste aşa crunt de sînge pre haine, îl prinse şi-1 întrebară : ce va să fie aceasta î |

24* Iar el văzîndu-şi hainele crunte, îi fu a mărturisi aiave şi el minunea sfinţii icoane. Şi alergară toţi dinpreună la p u ţ şi scoaseră icoana a fa ră ;

20 iar sîngele tot izvoria din urma hang&iului, neoprit, a t î t a cît şi apa ac&a să făcuse roşie de sînge.

1 şi om. C feciaorei Măriei om. AK toată om. AK bis£rica]biserica cea (cea om. K) mare A K o om. AK 2 acoperit-o L alte lucruri au săvlrşit]tot lucrul desăvlrşit au făcut A K 3 IarJLa AK denjde la AK iasteleste AL 4 multe]mult ACK au tnnoit]au ajutorat şi acolea AK

25 au noitC 4—5 făcătoarea de minune icoană a sfîntului mucenic]icoana cea făcătoare de minuni a sfinţii sale AK 5 bătut-au]au pus A K Insuş Neagoe vodă cu cuişoare om. AK < curat om. C Împodobit om. AK culJşi A mărgăritari K şijiarăşi A După scumpe ad. carele- singurUnsuş K) Neagoe vodă l-au găvozdit AK 6 - 8 Şi au adus şi i c o a n a . . . Hristos atotţiitoriullŞi pre icoana sfinţii sale (sfinţii sale om.K) domnului nostru Isus Hristos ce se chiamă

30 Pantocrator, pentru care lucru că au făcut sfinţiia sa mare ciudesie (minune K) , deci o au (de au A) adus cu mare cheltuială In ţara sa din Ţarigrad AK 7 semnatlsemnul C, însemnat L chipuljcapul L 8 nostru om. C carea]căAK nainte]nainte vreme A, Innainte vr£me K o junghiaselom. AK, o junghiese L 9 După ovreiu (jidov K) ad. oaricarile, In pizmă cu cugetul (cu un cuţit K) pre ascuns au junghiat pre acea sfîntă icoană Pandocrator A K cu hang*-

35 jiul om. AK cum o junghe om. AK eşi izvor de slngelau izvorit sînge A K 10 hang^riu-luijcuţituluiAK stropi şi hainele acelui ovreiulşi hainele ovreiului (j idovului K ) au stropit

r ! , e f " c * v ă 2 U t < u u v ă z u C L > câ-» s I n t h a i » e l e stropite de slnge A C K L 11 ce om. C carelelcareA 12 preJpăACL şi aşa fiindldeci fiind A K o spaimă C aceastal

40 , a fA

U n ^ l a U1 a r u n c a t , t K l 3 ~ 1 4 C a r e e r a ' ' ' s « n t a icoană om. A K 15 D«cii eşilŞi

K K ^ ^ « i K văxurăjvăzu L i a ^ L i T l l ri ^ f » pre ha i n e ] c urii văzură (au văzu K ^ s i n g e

45 c e v a s ă f i e l d e ^ K ^ l i r f a m I Jt prinsejlndată-1 prinseră (l-au prins K ) A K , U prinseră CL hainele «de AK 18 - 1 9 T f u a J t h a i n e , C C r U n l e l d e n â P r a s n ă clacă văzu sîngele pre

preună) Şi de groază alergară toU de ^ a s n ă M . ? „ C L Ş i a l e r » u r ă d i n " atolţiitorului AK, icoana din J g ? ^ r Î l i a ^ o ^ T l i ^ î

10 AK din urma hang^riului Z p r i t j c h n ^ a c d \ u V a h U t d e H î aUta om. AK apajtoată apa AKL a X om AK « f ^ f f* ' U n d e K de Unge om. L H I - aceia om. AK 21 să făcusels-au făcut A, să făcu KL

54

O, mari sînt minunile tale, doamne Isuse Hristoase, dumnezeul nostru. Care lucru, deaca văzu acel ovreiu, crezu în Hristos, fiul lui dum-nezeu şi să boteză el şi toată casa lui. Aşijderea şi alţi ovr& mulţi-cărei văzură cu ochii lor acea minune mare, să botezară. Pentru care minune iaste pretutindinea scrisă şi vestită. 5

Iar mutarea acei sfinte icoane din Ţarigrad în Ţara Muntenească aşa fu : Că să arătă în vis această sfîntă icoană domnului Neagoe vodă şi-i zise să o mute din Ţarigrad în ţara sa. Care lucru şi făcu. Iar Radul vodă mult să nevoise să o aducă în ţara sa, ca şi alte dumnezăeşti icoane şi moaşte sfinte; ci lui nicicum nu i s-au dat. Iar cînd îi fu ei voia, atuncea io şi dumneziescul lucru s-au săvîrşit, şi s-au mutat. Pre care, cu mare bucurie şi mulţumire o aştepta domnul Neagoe vodă | şi cu multă cheltuială o 25 au adus. Şi deaca o au adus, cu dragoste o au priimit. Şi i-au făcut cununa tot de aur curat, şi o a împodobit cu mărgăritariu ales şi cu alte f&iuri de pietri scumpe. 15

Şi sparse mitropoliia din Argeş den temeliia ei şi zidi în locul ei altă sfînta bes&ică tot de piatră cioplită şi netezită şi săpată cu flori. Şi au prins pre dănlăuntru toate pietrile una cu alta pe dăndos cu scoabe de her, cu mare meşteşug şi au vărsat plumb de le-au întărit. Şi au făcut pren

1 marijmare CK stntjtţi slnt A dumnezeul]dumnăzăule K 2 Carejde cârc L văzu]au 20 văzut K ovreiulJjidov K crczujau crezut K (iul lui d-zeu om. AK 3 să boteză]s-au bo-tezat K şialcu AK Aşijderea om. AK şi]şi cu AK alţi ovr6i mulţi]mulţi ovrei A, alţi mulţi jidovi K careijcare AL, carii CK 4 văzurălau văzut AK să botezară om. AK După mare ad. Şi fu (şi s-au făcut K) mare bucurie pravoslavnicilor tnpreună cu cei ce s-au botezat AK PentruJDe AK minune)ciudesie A 5 iaste pretutindinea scrisă şi vestită]s-au scris şi s-au 25 vestit in toate părţile AK 6 Iar]Iar de AK icoanejicoane a lui Pantocrator AK din]de la AK MunteneascăJRumănească ACKL 7 fujeste AK că să arătâ]s-au arătat A, arâtatu-s-au K vis) vederea AK domnuluijdumnealui C această sflntă icoană domnului Neagoe vodă]domnului celuia de care am zis mai nainte, Neagoe vodă, această sflntă icoană A, domnului lui Neagoe vodă acea sflntă icoană K 8 şi-i zise]şi au zis lui aevea că A, ziclndu-i aiave K sâ o]ca sâ o K 30 şi făcujau şi făcut K, el şi făcu L Iarjdecare mai nainte AK 8 - » Radul vodă mult sA nevoisejmult au nevoit (s-au nevoit K) Radul vodă AK 8 nevoise]nevoise mai nainte CL să o]ca sâ o A şi om. K icoane dumnezeeşti AK 10 moaşte sfintejmoaştele sfinţilor multe A, moşti a mulţi sfinţi K ci luijşi AK nicicum nu i s-au dat]nu s-au dat lui nicicum (nici ctt A)AK li fu ei voiajvru ia, dc a ei bună voe A, de bună voe au vrut sfînta icoană K 11 lucrul 35 cel dumnezeesc AK săvlrşitjsflrşit A,plinit K şi]deAK 12 mulţumire]cu mare mulţumire mai nainte AK a ş t e p t a j a u aşteptat AK, aşteaptă C domnul Neagoe vodă om. AK 18-11 multă cheltuială o au adus. Şi deaca o au adus, cu om. AK 13 a d u s ^ ]adui-o L prilmit-o L Şi i-au făcut]Deci Neagoe vodă au făcut AK cununajcoroaua AK 14 curat om. AK şi o a]şi o au CL 14 - 15 şi o a Împodobit cu mărgăritariu ales şi cu alte Pliuri de pietri scumpe]cu 40 pietre scumpe şi cu mărgăritar ales de mult preţ şl o au înfrumuseţat K l t sparsejau risipit AK dinjde la A ei om.AK 18-17 şi zidi in locul ei altă sflntă bes*rlcă]şi altă sUnU biserică au zidit AK 17 tot de piatrăjde marmură albă AK şl săpată cu flori om. AK 18 prinsjcoprins AK pre dănlăuntru toate pietrile om. AK prins toate pietrile pre din-lăuntru din dos (dăndu-să C) una cu alta CL pe dăndos om. AK 18 cu mare meşteşug şi au 45 vărsat plumb de le-au lntărit]şl au vărsat plumb foarte cu meşteşug AK După Întărit od. ţi o au înfrumuseţat cu multe feliuri de văpsele AK începînd cu r. 19 : Şi au făcut pren mijlocul pină la p 36, r. 20 s/trşind cu le polei cu aur e redacţia: Şi ln mijlocul bisericii şi tn Uad* au făcut 12 (doi A) stllpi Innalţi, iarăşi de marmură. - Deci (continuarea la p. UJ

35

mijlocul tinzii bisericii 12 stîlpi înalţi, tot de piatră ciophţ şi tayîrtiţi, foarte frumoşi şi minunaţi, carii închipuesc 12 apostoh. Şi în sfîntul altariu, deasupra pristolului, încă făcu uu lucru minunat, cu turlişoare vărsate. Iar ferestrile altariului şi ale bisericii, ctfe dupe dăsupra, şi ale tinzii

5 tot scobite si răzbătute pren piiatră, cu mare meşteşug le făcu. Şilamijloc ocoli cu un briu de piiatră împletit în 3 viţe şi cioplit cu flori şi poleit, biserica cu altariul dempreună cu | tinda, închipuind sfînta şi nedespărţita troiţă. Iar pre supt straşina cea mai din jos, împrejur a toată biserica, făcu ca o straşină, tot de marmură albă, cioplită cu flori şi foarte scobite

io şi săpate frumos! Iar acoperemlntul, tot de plumb amestecat cu cosi-toriu. Şi crucile pre turle, tot poleite cu aur şi turlele tot cioplite cu flori şi unele făcute sucite. Şi împrejurul boitelor, făcute steme de piiatră, cioplit<e> cu meşteşug şi poleite cu aur. Şi făcu un cerdăcel denaintea bisericii, pre 4 stîlpi de marmură pestriţă, foarte minunat boltit şi zugrăvit,

15 şi invălit şi acela cu plumb. Şi făcu scara bisericii tot de piiatră scobită cu flori şi cu 12 trepte, semnînd 12 semenţii ale lui Israil. Şi pardosi toată bis&ica, tinda şi altariul împreună şi acel cerdăcel, cu marmură albă. Şi o împodobi pre dinlăuntru şi pre dănafară foarte frumos. Şi toate scobiturile pietrilor pe dănafară le văpsi cu lazur albastru, iar florile le

20 polei cu aur. 26 Şi aşa vom putea spune cu adevărat că nu iaste aşa mare şi | săbor-

nică, ca Sionul carele-1 făcu Solomon, nici ca sfînta Sofiia carele o făcu Iu8tiniian împărat; iar cu frumuseţea iaste mai pe deasupra decît ac^lia.

Şi cum au zis sfinţiia sa părintele Nifon încă la Radul vodă, că să 25 va tiuita mitropolia din Argeş în Tîrgovişte, ci Radul vodă nu s-au învred-

treptele şi vlrfurile cele prea înfrumuseţate nu e cu putinţă sâ le poată spune vreun cuget de ora-care au închipuit 12 (2 A) apostoli ai lui Hristos. Iar ln sfîntul oltariu, preastolul carc este (iaste K) o vedere minunată ln multe chipuri, că dedesupt stepcnile (este penele A) iară deasupra lncungiurarea rătundâ şi prea Înfrumuseţată cu de tot (toate K) feliul de văpsele (văps^lele K).

30 Iar turla cu alte multe cioplituri In multe chipuri vărsate. Ferestrile şi inerişoare scobite cu multe meşteşuguri şi toate cu briu vărsate In trei viţe (viţă K) Inpletite intru numele sfintei şi nedespărţitei troiţe împrejur cu tinda încinsă şi cu aur poleită şi cu lazur zugrăvit (şl poleit ad. A), iar acoperemlntul tot cu plumb Invălit. Şi crucile pă turlă cu aur poleite. Şi toate

35 I nrtti°C m S â l e 8 P u e ( spune K) frumuseţea lor? tn AK 35 1 nalţi C ciopliţijcioplită L Invirtlţi Invărstaţl C 2 altariuloltar CL 4 olta-

rulul CL dupe dâsupra)pe deasupra CL 5 le făcu)l le făcu C 7 X r J u n ă CL 8 din

făcute ZCLIX1Z*UCL n b l t V l L 1 1 'făcute sUme" .i zugrăv t om C 16 £ aUU J ? i * K ^ , ^ n a i ^ e a ] d l n n a l n t e a CL 14 stllpl om. LV

40 din ^dară C 18 pe dănafarăjdhi afarăCL 2 1 S i 2 ° ^ L p P e ^ ^ C L

vom putea spune cu adevâratjcâ a d e r a t nu putem z i e K ° d ă A Z T f ^ f B P W ? ^

• 3 3 S S S Z „ 5 « -Părintele W,fonJNifon t g ^ B T S

36

nicit a o muta, iar cu Neagoe vodă s-au umplut cuvîntul sfinţii sale. Şi eu a lui blagoslovenie, zidi mitropolie în Tîrgovişte, mare şi frumoasă, cu 8 turle şi tot rătunde, cum să satură ochii tuturor de v&terea ei.

Şi încă mai zidi şi altă biserică în Tîrgovişte, den temelie, hramul sfîntului şi marelui mucenic Gheorghie, cu clopotniţă naltă pre tindă. ">

Iar acea mănăstire Coziia, de care am povestit, s-au înnoit biserica cea veche şi au pus icoane prea frumoase : sfinta şi nedespărţita troiţă şi prea-curatei despuitoare a lui dumnezeu născătoare şi pururea fecioară Mariia şi alte poale de analoghi şi odăjdii multe şi frumoase. Că acea mănăstire are loc făr de gîlceavă şi ales de petrecerea călugărească, dăpărtat de lume 10 şi plin de toate bunătăţile, cu munţi mari | ingrădită şi cu văi, şi ocolită w cu un rîu mare, şi izvoară multe înprejurul ei. Şi are toată hrana călugă-rească poeni şi livezi, nuci şi alţi pomi roditori fără de număr, vii şi grădini Şi acolo cură piatră pucioasă. Şi tot pămintul împrejurul ei iaste pămint roditoriu. Care şi noi cu ochii l-am văzut acel loc, şi i-am zis : pămîntul 15 cel făgăduit.

la tă , într-acesta chip avea nevoinţă şi de dumneziescul lucru carele era la Argeş.

De acum, pentru lungimi, să spunem mai pe scurt şi să facem şi sfîrşit aceştii cărţi. 20

Că porunci Neagoe vodă şi pohti să vie toţi arhimandriţii din mun-tele cel sfînt al Athonului dimpreună cu egumenii de la toate mănăstirile,

1 cu om. ACK s-au]au K umplutjplinit K sfinţii salc]fcricitulul Nifon patriarhul AK 2 a lui blagoslovcniclblagoslovcniia sfinţii sule AK zidijau zidit AK niitropoiila ACK mare şi frumoasăjmai mare (mai om. K) polojenlla (polojenle K) şi foarte înfrumuseţată AK 3 turlei 25 turle multe AK tot om. AK 4 Şi Încă mai zidi şi altă biscrică)lncă şi altă biserică au zidit AK In Tîrgovişte den temeliei din temelie ln Tîrgovişte AK 4 - 5 hramul sfîntului şi)lntru numele AK 5 cu clopotniţă naltă pre tindălcu tindă şi cu clopotniţă mare, naltă A. om. K 6 Iar acea mănăstire Coziia om. K După povestit ad. mai nainte K s-aulauCL 6 - 7 s-au înnoit biserica cea veche) biserica veche o au lnoit A, de biserica veche, au înnoit a m-rii 30 Coziei I< 7 şi au pus icoane prea frumoasejşi icoane prea frumoase au pus AK şi*)şi a L 8 despuitoare a lui) născătoare de A a om. K născătoare şi pururea fecioară Mariial Măriei şi pururea fecioarei A, jarnei( ?) depururea fecioarei K fecioarei Marii L » alte poale de analoghi]cu alte zavese AK şi frumoase)şi prea frumoase (înfrumuseţate K) AK 10 urel avea AK fărdejfără KL şi om. AK II şi plin de toate bunătăţile)şi de toate bunătăţile 35 plină AK cu munţi mari IngrăditălŞi este (de Iaste K) supt o măgură (un muute K) naltă Îngrădită cu munţi AK şl*om. L 12 cu un rlu niurejcu rlurl muri AK un om. L Izvoară multejcu izvoară de ape A. cu izvoare multe K şi împrejurul K Şl arelAvlud AK 13 alţi om. AK pomijcopaci AK de om. CL făr de număr)cărora nu (le K) este număr (nu-mărul K) AK 1 3 - 1 1 vii şi grădini. Şi acolo cură piatră pucioasălŞi de altele de tot felul 40 de poame, că acolo cură piatră pucioasă, vil şi (In A) grădini AK 14 totlde tot AK îm-prejurul ei iaste pămlnt)cu de toate A. om. K 15 roditoriu)roditoore A Care şilCare loc şi AK ochii l-am văzutjochli am văzut AK. ochii noştrii am văzut CL acel loc om. AK i-am)am AKL, Iaste C zisjzis acelui pămint AK 16 cel om. AK 17 Intr-acestallntr-acestaşi A, intr-accst CL de om. C dutnnezlesculld-ieu A lucru, carelejcu lucru care A 18 lajln K 45 10 lungimea AL spunem)le spunem AK şl1 om. AK 20 aceştii cărţl)cărţii aceştlia C 21 po-runci şi rugă Neugoe vodă domnul Ungrovlahlei AK şi pohtijom. AK, şl pofti CL 2 1 - 22 să vie toţi arhimandriţii din muntele cel sfint al Athonululjln tot sfintul munte al Athonului să vie de acolo toţi arhimandriţii AK 22 dimpreunăjlnpreună K cu egumenillcu cuvloşii egumeni A K de lajdln A K mănăstirile]mănăstirile In ţara Panoniei K 50

37

ţi scrise şi carte. Iar Gavriil Protul, deaca văzu cartea şi scrisoarea dom-nului, aciişi chemă pre toţi egumenii de la mănăstirile c « e m a r i : de la lavra de la Vatopcd, de la Iver, de la Hilindariu, de la Xeropotam, de la Caracal, de la biserica lui Olimpie, şi a Ini Hariton, Cotlumuz, care iaste

5 lavră românească, de la biserica lui Filothei, | de la Xenof, de la Zugraf, " care iaste lavră bulgărească, de la Simenca, de la Dohiar şi de la lavra

rusească, de la Pantocrator şi de la Castamonit, de la sfetii Pavel şi de la Dionisat, de la biserica lui sfeti Grigorie şi de la Simon Petra.

Aceşti egumeni toţi veniră la eghemonul Neagoe în Ţara Rumînească 10 denpreună cu Gavriil Protul, carele fu zis mai sus.

Dăcii chemă domnul şi pre Theolipt patriiarhul Ţarigradului, care iaste patriiarh a toată lumea, şi cu dînsul pre 4 mitropoliţi : de la Sires şi de la Sardiia, de la Midiia şi de la Milinic. Şi veniră şi ei. Şi-i priimi domnul cu mare cinste,

îs Şi chemă încă şi pre toţi egumenii din Ţara Muntenească şi cu tot clirosul dimpreună cu ighemonul Neagoe şi intrară toţi în lavra cea mare zidită şi făcură vecernie cu colivă în lauda preacuratei născătoarei de dumnezeu, din care luară toţi oamenii, după obiceaiu.

Ddcii făcură cină pentru odihnă. Şi lăudară pre dumnezeu. Şi după 2o ac£ia îndată începură bde | niia, şi făcură toată noaptea ighimonul, pa-

27v 1 După curie ud. Iu domnul care (ce iaste K) este mai sus scris AK Protul]arhiman-dritul AK văzu]au văzut K domnulul]lul Neagoe vodă AK 2 aciişi]lndată AK, aceaş G, ac ie şi L chemăiau chemat K egumenii cel mari AK dc la m-rilc cl ic mari om. AK de la1] de (dupre L) la toate CL 3 Vatopcdl AK de la*]şl dc la C Iver]Iveriia A, Iveri K Hi-

25 lindur CL, Hilandar K Xcropotam]Xerapontu K 4 01impic]Allmpie ACKL şi a lui Harl-tonjde lu liurltonul CLV lastc]este acum AK, om. L 5 de la biserica lui Filothei om. AK Xenof]Zlnov A, Xcnofont C, Klnofl K ZugrafJZugravul A, Zograf CL, Zugravi K 6 care Iaste om. AK bulgâreu8că]bulcerească A, bulghiriască K Simencajlavra Seminsca AK, Si-mensca C şl om. AK 7 După rusească ad. de la biserica lui Filotei AK şi1 om. K Casta-

30 monltJConstamonlt CKV de la sfetii]dc la sfintul A, şl dcla K 7—8 şi de la Dlonisat]de lă m-rca sfîntului (lul stil K) Dlonlsie AK de la^şl de la L 8 biserica om. AK lui sfeti]sfln-tul A, a lul sfeti K şi om. A Slmon Petra]Simo Postra K, Simon Petru L 9 toţi om. L la eghemonul Ncagoellgumcnul A, om. K 10 Gavriil protuljarhlmandritul A carele fu zis mal susjcare fuse mal sus, Gavriil, In Ţara Muntenească A, om. K 11 domnul şl om. AK

35 Theollpt)Theolll A.TheollnptC, Theollnt K, Thcoclian L patriiarhul Ţarigraduluijpatriarh de la Ţurigrud AK, Ţarlgradlanul CL 12 c a l c a r e l e CKL iaste]este AL patriiarh om. AK cu dlnRul om. AKL pre]pe K, om. L 1 2 - 1 3 dc la Slresjmitropolitul de la Sires AK 13 şi1

om. AK MldiialLIdiia C şi»om. AK Milinic] Ianina A, Melenlc C, de la Elini K, Mesenic L şi eljtoţl la Neagoe vodă (la domnul A) AK 14 domnul om. AK 15 ŞMŞl-l L chemăiau

40 chemat K încă şl prelom. AK. lnsuş pre C, şi pre L toţi om. C După egumenii ad. de la toate intnăstirlle K din Ţara Munteneascăjde la toată ţara sa A, din ţară C, din ţara sa K, din ţara su pre toţi L şl cu]şl pre AL. şl K 1 5 - 1 6 şl cu tot clirosul om. C 16 dimpreună] Inpreună K, şl merseră dinpreună L Ighemonul Neagoe|Neagoe voevod igumenul Panonil şl cu Macarle mitropolitul Ungrovlahlei, al plaiurilor şl al Severinului AK, Neagoe ighemonul J r ; : » 1 : " Macarle^ mitropolitul ţării la m-rea noao (cea noă L) şl minunată la Argeş CL «I intrară om AK 16 - 1 7 şl Intrară toţi ln lavra cea mare zidită om. CL toţi ln lavra cea mare zldllăjla m-rea cea slăvită şl noo (noao K) zidită AK 17 şl colivă ACK ln]ln-tru K preacuratei (adormirea preacuratei CL 18 din care luară]şi ddte şi (de L) luară CL

Ighlineiiul (egumenul C) CL 1 f t P ' 3 9 v A K Patriarhul V

45

50

38

triiarhul şi cu mitropoliţii, carii fură mai sus zişi, şi cu arhimandritul ţi cu egumenii, tot stătură în picioare de să ruga cu rugăciune şi cu ctntări, iar alţi oameni toţi zicea: gospodi pomilui. Şi sfîrşiră bdeniia cind 3* făcea ziouă. Iar deaca trecu un ceas den zi, în luna lui avgust 15 zile, traseră clopotele, pentru ca să meargă patriiarhul împreună cu arhiereii $ şi cu egumenii cei mari cu toţii şi cu tot clirosul, să tirnosească biserica, car6 fu mai sus zisă. Şi tocmi în altariu sfîntul pristol Neagoe vodă cu mîinile lui, spre sfinţire, în lauda adormirii stăpinei de dumnezeu născă-toarei şi pururea fecioară Mariia. Şi duse şi făcătoarea de minune icoană a lui Pantocrator, de care s-au zis mai nainte şi o puseră de-a dreapta in 10 biserică, ferecată cu aur şi cu argint şi cu mărgăritar mult împodobită. Aşijderea şi alte sfinte icoane; şi era tot ferecato cu argint şi cu mărgări-tariu şi cu pietri scumpe, între carele era şi icoana chipului sfintului Nifon patriiarhul, împo | dobită tot cu argint şi cu aur ferecată peste tot. Şi făclii n şi candile şi tetrapoade poleite şi alte podoabe, carele nici o minte nu le 15 poate închipui să le gpue.

Deci după ce tîrnosi şi tocmi toate înnoirile, iar Neagoe vodă şi doamna lui, Despina şi coconii lor care le dăruise dumnezeu, şi cu toţi

1 şi cu]dinpreună cu CL carii tură mai sus zişljcare fură zişi inai sus CL, ce s-au s i s mai sus K arhimandritul]Protul CL 1—2 şi cu egumcnii]cu toţi egumenii Sfetagorll şl 2 0 ai ţării CL 2 cu lom. K totjtoţi A tot stătură tn picioare om. CL de să|şi sâ CL ruga] ruga lui d-zeu CL rugăciuni KL şi om. L 3 iar alţi oamenijiarâ alt nărod K gospodi pomilui]Chirie eleison A sfirşirâ]săvlrşlră K 3—4 sâ făcea]să vărsa C, se revărsa L ziouă) zările C, zut K, zorile L Iar]Docila C. deci L trecu un ceas]trecu aceasta la un ceas A K august 15]august ln 15 CKL zile om. C 5 clopotele cele mari K pentru om. 25 ACL 5 — 6 Împreună cu arhiereii şi cu egumenit cei mari cu toţii]cu mitropollţil CL 8 cel mari cu toţii şi cu tot om. K cllrosul]om. K, clirosul dlnpreună L 7 car* tu mal sus zlsfl| care fu zisă (ce s-au zis K) mai nainte AK, om. CL Şi tocmi tn altariu sftntul prestol Neagoe] Iar pristolul ln altar tocmi-1 (11 Întocmi L) şi-1 aşeză Însuşi (Insă C) Neagoe CL tn om. A altarlu]oltarlul A, oltar K 8 mlinlle]mtnule K lul]saie ACKL 8—» tn laudu 30 adormirii stăpinei de d-zeu născătoarei şi pururea fecioară Mariia]ln (Intru K) lauda adormirii preacuratei stăplnll noastre de d-zeu născătoarei şl pururea fecioarei Marlel AK, ln lauda ador-mirii stăpinei de d-zeu născătoare C, om. L 9 Şi duse]şi aşeză CL, şi duseră K făcătoarele de minuni A C K L i c o a n e A C K L 10 de care s-au zis mai nainte om. L 1 0 - 1 1 şl o puseră de-a dreapta in bisericăjşi a precistel (preacinstitei C) ln biserică la locul lor CL 11 După 35 biserică ad. iar de-a stingă puse icoana preacuraţii născătoarll de d-zeu şl acela făcătoare de mi-nuni A K II ferecată cu aur şi cu argint şi cu mărgăritar mult ImpodoblUJlmpodoblte tot cu pietri scumpe şi cu aur CL 12 După Aşijderea ad. puse CL După icoane ad. puseră A. ce puseră K 1 2 - 1 3 şi era tot ferecate cu aur şl cu argint şl cu mărgăritar şl cu pietri scumpejlntr-acea sf lntă biserică şl ln tindă pentre stîlpi iar puseră (puse A) Icoane şl era tot 40 ferecate cu argint şi cu mărgăritar şl cu pietre (alte pietre K) scumpe AK, clte încăpură şt In tindă pentre stîlpi. Şi cele din tindă era clte cu 2 feţe şi pe deasupra cu boite săpate cu meş-teşug şi poleite. Şi era (era om. L) acele Icoane toate ferecate cu argint curat şl poleit cu uur CL 13 carele]care A. care icoane CL icoana chlpulul]chlpul CL 11 patriiarhul om. CL Împodobită tot cu argint şi cu aur ferecată peste totjferecat tot cu aur şl cu pietre scumpe 4 5 înfrumuseţă at i t de minunat CL 1 4 - 1 5 Şi făclii şl candile şl tetrapoade poleite şl alte p o d o a b e om. CL 15 tetrapod poleit A podoabe]podoabo Intr-lnsul (IntMnsâle K) t o a t e A K le om K 1 5 - 1 6 carele nici o minte nu le poate Închipui sâ le spuejclt nu p u t e a (poate L) mintea omului sâ o(o om. L) Inchlpulascâ şl să spue CL 16 Dupd închipui <id toate A 17 după ce t lmosl jdupâ ce tlrnoslrâ AK, dacă tlrnoslră biserica CL tociul t oa t e 50 Innoiriiejtocmiră toate înnoirile A K . aşazarâ toate lucrurile cele noao şl le sfinţiră, odihniră puţinei şi Iar merseră la biserică CL iarjdomnul CL vodâjvoevod A 1 7 - 1 8 şt cu doamna K L 18 Dospina K lor om. CL

39

boiarii şi patriiarhul şi mitropoliţii şi egumenii şi tot clirosul, deaca săvlrşi dumneziiasca liturghie, făcu domnul ospăţ maro şi veselie tuturor noroa-delor. Si dărui pre toţi, pre cei mici şi pre coi mari, pre săraci şi pre văduve, pe mişăi, pe cei neputincioşi şi tuturor cîţi li să cădea milă, le d<$de. Iar

5 slujba, care o făcuse, să făcuse şi pentru sfintul Nifon. Şi să blagoslovi de Theolipt patriiarhul şi de tot soborul, ca să fie slujba lui cu vecernie, cu utrăne şi cu liturghie, deplin.

Şi puseră arhimandrit pre chir Iosif într-acea mănăstire noao, ce să chiamă Argeşul. Şi-1 blagosloviră să facă liturghie cu bederniţa. Aşijderea

10 şi cîţi vor ÎTdupă el, tot aşa să facă şi tot să se ţie acest | obic&u în v£ci. *8 ' Aceasta d£te patriiarhul Theolipt şi de tot săborul, cum şi mai nainte

să d&tesă în Tismana cu blagosloveniia lui Filothei patriarhul. Şi tocma să fie aceste mănăstiri amîndoao arhimandrii, într-un chip cinstite şi scaunile mai mari decît toate mănăstirile ale Ţării Munteneşti, pîn în

15 v£ci. Că aşa s-au tocmit şi s-au aşăzat şi s-au legat cu mare blestem. Iar mitropoliia de acolea s-au mutat în Tîrgovişte, cum zisese dum-

neziescul Nifon încă în zilele Radului vodă. Care acum s-au umplut zisa lui cea mai denainte, de Theolipt patriiarhul şi de chir Macarie preasfin-ţitul mitropolit al Ungrovlahiei şi de ceialalţi mitropoliţi şi de Gavriil

20 1 boiariijboiarii Inpreună K şi*]dinpreună cu A, fiind C, cu K, fiind şi L şi*]şi cei şase A, şi cu cei şase K, cu CL După mitropoliţii ad. ce fură zişi (s-au zis K) mai nainte (sus K) AK şi4]şi cu toţi ACKL şi tot]şi cu tot AK, şi CL clirosuljclirosul bisericii CL deacajşi deaca (dacă K) AK, iar dacă CL săvlrşilsfîrşi A, sîlrşiră CL, au săvîrşit K 2 — 3 noroa-delorjoamenilor CL 3 pre toţi om. K pre cei mici şi pre cei mari]cei mari şi pre cei mici

25 AK, pre cei mari şi pre cei mici CL 4 pe *lpă A, pre CL pe cei]şi pă cei A, şi pre cei CL neputincioşijneputemici CL şi tuturorjpre toţi AK le d£de)Ii milui A, le dăte CL 5 ojsă ACKL făcuse]făcu CL să făcuse şi om. ACKL şi pentru]pentru cel prilostit cu sfintul şi marele luminător AK, om. CL sfintul Nifonjfericitul Nifon patriarh A K , fericitului Nifon CL Şi om. ACKL 6 Theolipt]Theolil A, Theolip C, Theollnt K ca să fie slujba lui]ca să fie

30 slujba lui şi să şază prietudinea. Drept aceea tocmiră slujba lui AK, să să facă şi să să aşaze pre-tutindinea (pretiutinderea L). Şi tocmiră de făcură şl slujba sfinţii sale CL 6 - 7 cu vecernie, cu utrăne şi cu liturghie, depllnjcu vecernie, cu (şi cu C) utrenie şi cu liturghie de o făcusă (de o făcură om. CL) ACKL 8 pre (pră L) chir losif să fie arhimandrit CL noaojnaltă A 8 - 8 ce să chiamă Argeşul om. CL 9 Şi-1 Jşi CL bederniţălnebederniţă K 10 el]dlnsul CKL tot aşa sâ facă şi om. ACKL tot să se ţie acest obic&u in vdcijtoţl să poarte bederniţă şl să să cheme arhimandriţi pină ln veac CL şi «om. K totltoţi K să se]să K ln v6ci]plnă ln v£ci AK 11 După Aceasta ad. blagoslovcnle să CL patriiarhul TheoliptlTheolin (Theollnt K> patriiarhul AK de chir Theolipt (Theolip C) patriiahul CL, Theofil ipt V de om. V nainte) din nainte L 12 să dedusă) să deduse şi să (să om. K) făcuse CKL blagoslovenii K

40 tocma tocmiră CL, tocmi K 13 accstejaciasta K amindoaă]amIndoăo C arhiman-drii In tr-un chip cinstite)c.nstite lntr-un chip şi arhimandriţi (arhimandrii L) CL 14 scaunilelca unile A, scaune L ale om CL MunteneştiJRomlneşti K 14 —15 pin I n v o c i om. CL 15 Că aşa s-au t o c m i t . . . mare blestemJŞi să făcu lucrul acesta cu mare legătură si cu croaznic bles-tem CL şi s-au aşăzat om. AK 16 de acolea]dintr-acelaş Argeş A K om CL mutat din

W < r , î ? C U m C L „ , 6 - 1 7 d u " c u l Nifon lifcâ ln ^ l e l ^ R a d u l u l vodălmal nainte sfintul Nifon CL Care om. CL s-au umplut]să umplu CL, s-au plinit K 1 7 - 1 8 zisa iul

r L T ^ T n 1 8 T 1 î e 0 l i p t l T h e 0 , i l A ' T h e o » P C> Theoimt K După patriiarhul a5 Ţari grad ui ui CL chir om CL preasfinţitul om. CL 18 mitropolit al U n t t o v l a h e l l a l Ungrovlahiei din mitropolie AK, m tropolltul tării CL sl d* r^iaiom L u u " a ™ v i a n i e i l * 1

cu aiţi mitropoiiţi care fură mai sus zişi (ce s - i u zis mai sus K) A K . f M ^ S ^ S S L p o l l ţ i . . . egumenii ţârii (egumenii ţârii la p. 411) om. CL şl «om . A *

35

45

50

fi

40

protul Sfetagorei, şi de alţi egumeni ai acelui sfint munte, şi de toţi egumenii ţării, şi de domnul, şi de toţi boiarii mari şi mici, şi de tot sfîntul săbor. Şi aşa să tocmi, ca de acum înnainte niciodată, în v£ci, în Argeş să nu mai fie mitropolie, cum am mai zis. Iar îrfŢîrgo | vişte să fie mitropolie 29 stătătoare, cum s-au aşăzat. Şi să făcură acesta lucruri cu mare opreală s şi blestem, ca să nu să mai clătească nici să se mute, în veac, nici de pa-triiarh nici de mitropolit, nici de domn.

Acestea toate să aşăzară cînd fu cursul anilor 7025 avgust 17, in zilele bunului credincios domn Io Neagoe vodă şi ale lui Theolipt patriiarhul Ţarigradului şi ale lui Macarie mitropolitul Ungrovlahiei, in slava lui 10 dumnezeu şi în frumuseţea şi lauda a toată Ţara Muntenească. Drept ac&a făcură domnului şi boiarilor lui laudă şi cuvînt de cinste, şi a to<a >tă curtea mării sale şi tuturor oamenilor ţării. Deci bunul şi iubitoriul de Hristos domnul Neagoe vodă le făcu mare cinste şi-i dărui cu multe daruri şi să duseră toţi care pre la locul său. - 15.

Iar mănăstirearcea noao din Argeş o îngrădi împrejur cu curte de zid şi înlăuntrul curţii făcu multe chilii călugăreşti, şi o infrumusiţă cu tot feliul de trebuinţe. Făcu trapezărie şi magherniţă, magopie şi povarnă de olovină, pimniţă şi clopotniţă înaltă. Şi puse clopote mari. Şi | cu alte W frumuseţi, cu de toate o împodobi şi o făcu asemene raiului lui dumnezău. 20 Iar în mijloc era acea casă dumneziiască stînd ca şi pomul acela al cunoş-tinţei. Ci însă nu aşa, că dintr-acela mîncară strămoşii noştri j>omana morţi i ; iar dintru acesta să mănîncă dătătoriul de ^ iaţă trup şi singelă

1 protuljmai marele A K igumeni A 2 igumenil A şl de donmuljşi de domn AK, şl de Neagoe vodă domnul Ungrovlahiei CL de toţijtoţi C marinei mari ACKL mlcilcel miei CL 25. 3 săborlsăbor de oameni K înnainte om. ACKL 4 cum am mal zlsjcl să fie mănăstiri şi ar-hlmandrie cum am şi mai zis A K , om. CL să fiejsă fie şi K 5 să om.C Şl să făcură . . mare oprealăJŞi aceste lucruri (acest lucru K) s-au făcut cu mare opreală AK 6 blăstăm K să se]să să A K L veacjveci , amin A, veci C, veacl K « - 7 patrllarhilpatriarşl A, patriarh C, patriiarşi K, patriarhul L 7 mitropoliţi AK domni A După domn ad. nici de 3 0 sobor (boiari C, boeri L) niciodată ACKL 8 Acestea] Şl aeesteaAK aşezară L fulau fost A K După anilor ad. de la zidirea lumii L avgust 171luna lui avgust. zile 16 A, ln luna lui avgust In 17 C, avgust In 16 zile K, In luna lui avgust L 9 credlnclosleredlnciosului C. şi credincios L d o m n om. A vodălvoevod ACKL 9 - 1 0 a le^Ja K ale lul Theolipt patrilarhol Ţarigradului şl ale o m . C Theolipt jTheolil A, Theollnt K 10 ale a K MacarileC al Ungiov la- 35. h i e i A 11 dumnăzău K Inom.C frumuseţe K laudă K MunteneaseălBumlnească A Drepţi Dirept K 12 făcurălau făcut K b o e r l l o r A lui om. ACK cuvlntjcuvlnte CKL 13 mării salel lul A C K L ţării om. V bunulldomnul L 14 domnullom. A. domn K vodălvoevod A şi-tlşi L 15 şl să duseră]şi-i (şi CL) lăsă de să duseră ACKL carejcareş C in carii K prelpe CL locui •ăullocurllc lor K L 16 Iară K noaojnoo A, noă L o lngrădijo au îngrădit AK 17 lnlâ- 4 0 untrulj lnlăuntru C, Inlontrul K o om. C Infrumuslţălfrumuseţia A Infrumoseţă C In-frumuseţă K L 18 felul L t r e b u l n ţ e l b u n ă t ă ţ l A K . trebuinţă L Jnceptnd cu cuvintele Făcu trapezărie ptnălap.42r. 11 ultimele cuvinte fiind domnul Panoniei . text omis tn AK tăcu ş l L trapezerie C magopiieC 19 pimnlţălplvniţa L 21 dumnezelascăC, dunmezt&ească L acelaJcelaCL 21 —22 cunoşt inţ l i CL 22 ClJCe L dintr-acele L 23 dentr-acesta C 4&

ti

domnului nostru Isus Hristos, care să junghe în toate zilele întru ertarea

^ L t l i J u b u n J t d i n c i o s domn io Neagoe vodă, fericită să f i e

omenirea lui! Şi totdeauna creştea <ji să înmulţea bunătăţile în inima r MMtni bun domn. Şi scoase ^ ^ ^ M * • » 1 • «1 W

Nifon, părintelui şi sprijinitorului său. Iar rugăciunile lui îl păzea cu pace în domniia sa şi pre toţi vrăjmaşii îi supunea supt picioarele sale. Si cum înălţă pre Avraam rugăciunea şi dragostea şi credinţa lui Melhi-sedec si cum întăriră rugăciunile lui Samuil prorocul şi arhiereul pre David

10 asupra lui Goliath, aşa şi acum ajutară rugăciunile sfîntului Nifon lui Neagoe voevodul, domnul Panoniei.

30 Şi au dom | nit cu bună pace, pînă au murit în domnie. Şi l-au în-gropat în sfîntă şi minunata mănăstirea lui, în Argeş. Domnit-au ani 8, luni 8.

15 Iar după moartea lui Băsărab vodă s-au înălţat domn Preda, fratele lui Băsărab voevod, ca să ţie domniia lui Theodosie, nepotă-său. Iar boiarii

, nu l-au priimit, ci au rădicat alt domn, pre nume Radul vodă Călugărulj despre partea Buzăului. Şi au venit Radul vodă cu boiarii şi cu oaste, ca să se lovească cu Preda, la Tîrgovişte, şi au fost izbînda Radului vodă şi au

20 perit Preda.

1 junghcjjunghie L, jurghe V 2 şl vlaţajşl In viiaţa CL 3 bunul şi credincios domnu C vodăjvocvod C 4 lnjşi L inema C 5 slujbă şi rugăciune L 6 său om. L pă-zcajpăziia C 7 domnia L prejpă L salejlul CL « Inălţăjlnnălţă C, II înălţă L credinţa şi dragostea L 11 voevod CL domnul Panoniei om. AK 12 Şi au]Şi tot au AK

•25 In domnie om. AK 13 In sflnta şi minunata om. AK mănăstirea lui]la m-rea lui AK din Argeş AK Domnit-auJŞi au domnit AK 14 lunijşi luni AL După indicaţia de la p. 2 3 I t _ t 0 , după cuvintele ani 8, luni 8 reintră tn aparat O Intre r. li şi 13 titlul: Domniia Radului vodă despre partea Buzăului, cum s-au rădicat la domnie şi cum au perit ln K 15 Iar dupăj Iar clnd au fost cursul anilor 7029, după AK Băsărab voevodJBăsarabă vodă (voevod K)

30 CK. Neagoe Basarab voevod L 1 5 - 1 6 Iar după moartea . . . nepotă-său|Io Theodosie voevod, feciorul iui Neagoe Băsărab voevod, acesta la hrisoavele lui să iscăle lo Basarab voevod, fecio-rul lui Basarabă vodă. Pre acesta l-au rădicat unchiu-său, Preda vel ban, ca să fie domn In locul tătinc-său, pentru că fiind el tlnăr de virstă, socoti că-i va purta de grijă şi va ţine dom-niia O PredajPrcda voevod A, Preda vodâ KL 16Băsărabă vodă K nepotă-săulnepotu!

35 ,ău (nepotu-său Uv) feciorul lui Basarab (Neagoe Basarab L) voevod (vodâ K) ACKL âi»'viî»i n n ^ ^ w p c r l t P r e d a l ' a r l a a ş a s e a l u n â d i n domnia lui, unii din

boeri s-au viclenit şi au răd.cat a t domn. anume lo Radul voevod Călugărul, din partea Buză-ului. Şi au vemt cu oşti asupra Iu Theodosă voevod şl asupra banului Predii. Iar ei nefiind gata,

40 h i ,C HP/ in i ? AUU A , a N i C ° P 0 e c a S â , e v l i c u °* t l tntr-ajutorl şi f ind zăbavă ^ 40 Radul vodă cu boeri au grăbit dc au venit la Tîrgovişte şi au făcut războiu cu banul Preda ^

cu Theodosie voevod şi fiind izblnda a lui Radu Iodâ, a tuncea au per i t L n u î P reda ia

T ^ Z ^ u n r , OgillP7Cneu l aUuâ" ^ ' , 7 d U S U * ^ a u murU Ş ^ d o m -nume | a nu me K vodâj voe v o d A " ^ t ^ T ^ C ^ ^ M ^ ^ a s c â L ) ACKL

45 vod AL ca om. K 1 8 - 2 0 Pred, I» î w S S K T Î . . a u J $ ! ™ C vodă]voe-

J t t S S E S r ftK< f;?U d u S Ţarigradşl a ' X a u murU. Ş l a T d o m -nuine i|a nu ine K vod ăjvoe vodA " î o ^ ^ vod Al ca om K 1» •>» ia t . 1 } . ' P v» au Ş» aşa au C vodălvoe-

p A t t ^ r°hdi ş U a u pc r ii

.â vie la ouktc curind. Deci Hâdul vodi »u venit cu hoUH .i M *? m e i b e ' U ""aU V r U l

P ^ i . I. Tîrgovişte , au biruit Radu, v„d4 „ a u 3 PMda şI Datco^şTDatco'om^CL^ACKL

42

Deci cind au fost apoi, au venit Mehmet bei cu turcii, că-1 chemase Preda întăi a ju tonu şi zăbovise a veni. Şi a u făcut războiu cu Radul vodă la Tîrgovişte şi au biruit Mehmet beiu, şi au prins pe Radul vodă viu şi pre alţii boiari. într-ac&a, Mehmet bei pentru moartea Predii, el au trimis turci de au prădat pre buzăiani fără de v&te, şi au luat mulţi oameni 5 voinici şi tete şi dobitoc mult, şi multă pagubă şi pradă au făcut pre locul acela, însă pre apa Buzăului, în luna lui mai în 2 zile. Şi iar s-au întors turcii | la Tîrgovişte, şi au şăzut Mehmet bei puţină vr^me cu turcii, 3o* şi s-au întors preste Dunăre, la Necopoe, şi cu Radul vodă şi cu oarecine din boiari, anume : Bădica comisul, văr premare cu Băsărab vodă. El au 10 tăiat capul Radului vodă Călugărul cu voia lui Mehmet beiu.

într-ac&a vr6me şi pre Theodosie l-au ajuns moartea la Ţarigrad. Iar după ac&a, Mehmet beiu au cerşut domniia de la împăratul aici

în Ţara Romînească, zicînd că-1 poht^şte ţara să fie el domn. Drept ac&a y împăratul crezu pre Mehmet bei şi i-au dat domniia în Ţara Rumînească. 15 ' Iar Stoica logofătul, fiind într-acea vr^me la Poartă în Ţarigrad, curînd au

trimis aice în Ţara Rumînească, la toţi boiarii, ca să rădice domn cum mai J^ curînd pre Radul vodă din Afumaţi, pentru căpiiare ţara de turci. într-ac&a

1 apoi]mal tn urmă O aua]a C venit]sosit şl O Mahmet C 1 —2 că-1 chemase Preda lntăi ajutoriu şi zăbovise a veni om. ACKLO 2 fâcut]avut ACKL vodă]voevod 20 AC 3 au biruit Mehmet beiu]fiind izblnda turcilor O Mahmet C şi au prins]prinserâ şi O pe]pă AL, pre CKO 4 pre] pă L bei om. A el om. A Intr-aceia, Mehmet-bei, pentru moartea Predii, el au trimisJŞi pentru moartea Predii vel ban triimisă Meemet beiu O 5 prădat]lovit O pre om. ACL buzăiani]buzăenii A, buzăianii C, buzăoani K fără dcjfărâ K L v6stc]viaste K 5 — 6 luat mulţi oameni voinicijprădat şi au robit mulţime de 25 oameni O 6 şi lom. CKLO dobitoc multjdobitoace AL, dobitoc CK, dobitoace multe O multă]mare O şi pradă om. ACKLO pre ]pă L 7 locul acelajacele locuri O tnsA om. O ln luna lui mai ln 2 zilejluna mai (mai ln A) 2 zile AC, mesiţa mai 2 zile L, la mal 2 leatul 7028 O 7 - 8 Şi s-au întors turcii iar O 8 După Tîrgovişte ad. cu tot plenul O puţinăjpuţinea A 8 - 8 şi au ş ă z u t . . . şi s-au intors]şi au şăzut puţină vreme Mehmet 30 beiu şi s-au Întors îndărăt L, şl de acolo rădiclndu-să Meemet beiu s-au dus 0 8 După Întors ad. Îndărăt şi au mers A, Îndărăt (Indărăpt) K Mers-au CKL Necopoe]Nlcopoia A şl cu l]şi au luat şi pre O vodăjvoevod CL cu aom. ACL 9 - 1 0 şi cu oarecine din boiari anume om. O 10 anume om. ACKL Bădica)Iar Bădica O vărsare era văr O premare] premare bun A, primar CK Băsărab vodă] Radul vodă A, Basarabâ voevod C, 35 Neagoe Basarab voevod L El om. O au]i-au K 11 Radului vodă Călugărul om. K cu voiajlnsă cu voia CO 12 Intr-ac6ia]Intr-acea A, Intr-acelaşi L vr4me om. KL moarteal moarte de au murit ACKL l n t r - a c * i a . . . Ţarigrad om. O Intre r. 12 şi r. 13 ad. titlul Pentru Mehmet bei cum au cerşut de la împăratul domnia Ţărăl Romîneşti ş» pentru domniia Radului vodă cel tlnăr din Afumaţi K 13 Iar om. O Meemet O de la]la ACK Impă- 40 rat A aicijaicea K L 1 3 - 1 4 de la Împăratul aici ln Ţara Romînească] Ţării Romîneşti la Împăratul O 14 Rumînească ACK că-l]că O pofteşte CL el om. KLO el domnjaşa turc, cum au fost el A Drept ac*ia]Intr-acea vreme A. intru acela C.om. KL, deci O 15 Impăratuljlmpărăţlla O crezujau crezut A. 11 crezu O prejpe AL pre Mehmet bei om. O şi i-au dat]şi-i dedi O d o m n i i a Ţării Romîneşti O 16 Stoica]Stoican A Intr-acea] 45 Intr-aceia C, tntr-ace O la Poartâjchiaie la Poartă O Ju Ţarigrad om. O curlndjcurund K . î n d a t ă O 1 6 - 1 7 au trimisjtriimlsă O 17 alce]cartc ACKL cărţi O In Ţara Rumînească om. O la toţi boiarii om. A ca om. ACKLO 1 7 - 1 8 cum mai curînd om ACKLO 8 preJpA A vodă dinjvoevod de la (din L) AL, postelnicul de la O După Afuma i ad. ginerii, lu Negoe Băsărabă vodă O pentru] cum A, om. C piiare]piere AL pentru că pllare ţara de 5 0 turciJcă vor sâ cuprinzâ turcii Ţara Rumînească O Intr-ac«ia]Intr-acea vr«me C, Şi O

43

* t,A;flrîi tnti rî mari si niici şi t oa tă cur tea şi au

z s l m a la S u T î O S O X u - m t Mehmet bei cu steag de Ia Poar tă cu mulţ ime de

• toci şi au tatrat în ţară. Iar Radul vodă cel Tînăr . a u gă t i t 9i au eşit , , „„ n a s t e «i au făcut războiu la sat la Glubav^ şi au biruit

* « ^ * * « b m . • „ < * de războiu. Iar Radul vodă s-au întors îndărăt în scaun în Bucureşti. Deci peste putină vr&ne, Mehmet bei au venit cu mulţ ime de turci şi au intrat în ţară.' Iar Radul vodă i-au eşit înainte cu oaste. Şi s-au lovit la

10 Clejani Şi au biruit pre Mehmet bei ca dintăi, şi mulţi turci au per i t ; far cînd au fost apoi, au biruit turcii. Şi au perit Benga, iar Radul vodă

• cu boierii au fugit în Ţara Ungurească. Iar Mehmet bei au pus oamenii lui subaşi pre la toate oraşele. Şi

s-au dus Mehmet bei preste Dunăre. Iar preste puţ ină vr&ne au venit iar 15 Radul vodă din Ţara Ungurească cu boiarii şi cu mulţi unguri. Şi au

trimis curînd oameni aleşi, de au cuprins toţi subaşii pren toate satele şi oraşele şi le-au tăiat capetele. Şi au strîns Radul vodă oaste mare. Şi iar au venit Mehmet bei cu toate oştile şi sang&ele gata de oaste şi au întrat în ţară. Şi au eşit Radul vodâ cu boiarii înaintea lui cu oaste, şi făcu război}

20 1 curîndjde grabă O s-au adunat]s-au Îndemnat K, sâ adunară O toţi boiarii CO şPom. K mari şi mici]mare şi mic A 1 — 2 au rădicatjlndată'rădicară O 2 Io Radul O pre]pa A vodă din]voevod de la ALO, vodă de la CK Băsărab ]Neagoc Basarab L vodă2} voevod ACL 2 - 3 ginerile lui Băsărab vodă la leatul 7030 om. O la leatul]ctnd au fost cursul anilor AK, om. L 3 7030 om. L bei om. A MehmetJMahmet C mul ţ ime dejmulţl CL

25 Şi au venit Mehmet bei cu steag de la PoartăJDecl Meemet beiu, dlndu-i tmpărăţiia domniia Ţării Rumlneşti, au venit cu steag la Poartă O 4 Iar om. O vodăjvoevod L, vodă încă O cel Tlnăr om. CLO gătit]gâtit de oaste CL, gătit cu oştile O i-au eşit O 5 tnainteaj int lmpi-narea ACK, Intru Intlmpinare L lui om. O cu oaste om. CL făcut javut A C K L mare război O 6 vodăjvoevod AL Meemet beiul O au fugit Mehmet bei l fugind au trecut

30 Dunărea cu mare groază O de s-aujşi s-au A, om. O mai om. LO încă om. A C K L O 7 de războiu om. O vodăjvoevod LO întors Indărătjintumat Innapoi CL, întors O tn scaunlla scaunul lui O 8 puţinăjpuţinea V Deci Mehmet beiu peste A Meemet beiu iar s-au rădicat de au venit O iar au venit CL cu mulţimejin ţară cu mulţime O 9 Radul v o d ă iar O vodăjvoevod el L i-au eşit tnaintejau eşit lnainte-i A, el au eşit Înainte C, i-au eşit

35 cu o a . u n ^ o 9 - 1 0 la Clejanijla sat la Clejeni O 10 pre pe A, om. V ca om. AKL pre Mehmet bei ca dintâi şi mulţi turci au peritjprc turci O 11 Iar clndJDcci cind O

ş r j w a ş t i r : s t . 0 . » j s b k . « : : - K°

« E S H r . r F » « a

45 (i om. ACKL 17 marelfoarte mâre V k r". , ° w / " " 1 " p r i n A K ' d l n C L 0 s a t c l e

b e i . . . Intrat In t.rAli.r M „ m V Z . n ! u l l a ° Şi iar au ven i t Mehmet

au venit de au Intra" In t « â o l a t L f * ' a c c a s t a ' s ' a " « u l a t cu t o a t e oşt i le ?i I I Şi au|Şi i-au K c5 i t |ven t L S| a u e . U R a d T v L s a n « i l e , e l «<"»ger i l e A, sangeari le K Innainte cu boerl fi cu oastea lui O c u l n , „ ! , ? d ! l , ' i ' C U " « • ] R « I » 1 v o d ă Incâ i-au e?lt

M Iul (Inainte-i A. , „ U t e K ) c uU l

b 0 ° c r lC oastel lar (iarăşi CL) tnnaintea

rfrbol mare (mare la p. « , ) ] m a r e râtboi O ) a U a V u l A C K L - a u I ă c u t a

44

mare la G r u m a z i j j j i s-au sfădit, de dimineaţă pînă seara, şi mnlţi turci j / ' şi delii au perit. Iar Mehmet bei, deaca au văzut aşa, au înc«put a fugi, şi Radul vodă încă s-atf întors la scaun. Iar apoi procleţii de turci ei s-au tnturnat înapoi şi mulţi creştini tăiară şi au fost izbînda turcilor. Atuncea au perit Neagoe spătarul şi Stanciul portariul. Iar Radul vodă au fugit s cu boiarii în Ţara Ungurească. Şi s-au dus la Ianoş crai, ţr ău căzut la picioarele lui şi l-au rugat să se milostivească să nu lase ţara creştinească în mîinile paginilor. într-ac&a Ianoş s-au milostivit pre creştini şi s-au gătit de oaste cu 30.000 de unguri, tot voinici aleşi. Şi au pogorît pre la Rucăr aice în ţară, şi au venit Ianoş crai pîn la oraş la Piteşti. Iar Mehmet 10 bei n-au cutezat ca să-1 aştepte, ci curînd au fugit peste Dunăre. D^cii Ianoş crai s-au întors înapoi cu mare dar şi s-au dus în Ţara Ungurească. Şi au venit Radul vodă în Tîrgovişte v^sel şi cu toţi boiarii şi s-au | sfătuit 3t cum vor face să scoaţă ţara creştinească din mîinile păgînilor de turci. Şi au plecat capul şi s-au dus Radul vodă la Ţarigrad, la împărăţie. 15 într-ac&a împăratul au ţinut pre Radul vodă multă vreme şi n-au vrut fiă-i dea nici u n răspuns, pentru căci au avut pîră de Mehmet bei.

" yC* Deci împăratul a dat domniia lui flfădislav vod£. Şi au venit Vădislav vodă domn Ţării Rumîneşti cu steag; şi au venit toţi boiarii de s-au închi-

1 sat la Gumazi O După Grumazi ad. şi s-au lovit Radul vodă (voevod A) de fă ţ i j 2 0 <de fa ţă L, f a ţ ă O) cu turcii şi au biruit Radul (dinţii Radul C) voevod (vodă CK. vodă dintăi perind mul ţ i turci 0 ) A C K L 0 sfădit]sfătult V şl s-au sfădit]şi mult au s tătut de s-au s fă tu i t (de s fat de au s fă tu i t A , de s-au sfătuit om. C) ACKLO searajln sară K 1 - 2 şi mulţ i turci şi deli i au perit om. O 2 delii]de ai lui L IarJDeci O Mehmet beilMahinet bei C, Meemet beiul O deaca au v ă z u t aşa lDacă văzu aşa LO au Inceputlel au Început CL au 2 5 Început a fugi ]să dedi Innapoi spre Dunăre O 3 şi l lar AC, om. O s-aujl-au C lajln ACKL «caunjscaun fug ind A K L O , scaun In Bucureşti fugind C apoi om.A 3 — 4 Iar apoi procleţii de turci ei s -au I n t u m a t InapoiJAceasta dacă văzură turcii că au fugit Radul vodă cu oastea, ei să lntoarsără O \ şi mul ţ i creştini tăiară om. ACKLO au fostj fu O turcilorllor O 4 - 5 A t u n c e a au perit N e a g o e spătarul şl Stanciul portariul om. CLO 5 şl Neagoe A 3 0 spătariul K v o d ă l v o e v o d A L 5 - 6 au fugit cu boiariilcu boeri au fugit O 6 s-au dus)au mers K După dus ad. R a d u l v o d ă (voevod L) ACKL şl2) de O 7 l-au rugatltare să ruga O să se mi los t ivească om. A C K L O să nu]ca să nu O creştineascăjcreştină K L 8 miinilel mina C K L păglni lorjturci lor şi să nu (nu om. C) fie pre voia lor A C K L Intr -ac«a]Pentru aceia O Ianoş ] Ianoş craiul A C K L O prelspre C, pentru KLO 9 30.000J16.000 L, 3 8 . 0 0 0 3 5 O purcezlnd au pogorî t O pre lajpe la L 10 RucărJRucăi KL, Rlcul O aici A C K L pin]pină C K L O M e h m e t beiJMahmet bei C, Meemet beiul O 11 n-aujnu s-au A K , auzind n-au O ca să-1 aştepteja-1 aş tepta A K L O cijşi L curind om. ACKLO pestejpreste A , pisteC D u n ă r e ] D u n ă r e cu mare ruşine O D«Scil]Deci ACO 12 Ianoş craijcraiul O intorsjln-turnat C Inapoij la tara lul O darjdare K şi s-au dus ln Ţara Ungurească om. O 13 Şl] 40 iar O R a d u l v o d ă au veni t O vodăjvoevod A injla O ş i l om. LO boeril ALO 14 să s c o a ţ ă l s ă s coa tă A , s ă să scoaţă K ţara creştineascăJŢara Rumînească AO.ţara C, ţara

•creştină L ml in i l e jmlna C, gura K L păgînilor de turciJturcilorAK, păgînilor O 15 capul şl s -au dus R a d u l v o d ă ] R a d u l v o d ă capul la turci şi s-au dus O v o d ă j v o e v o d A la Ţarigrad, la lmpărăţ ie j la împărăţ i e , la Ţarigrad AC, la Ţarigrad O Impărăţiejtmpăratul L 16 Intr- 45 acă ia lDec i O au ţ i n u t Împăratul K prejpă A, pe L mul tă vreme pre Radul v o d ă O v r e m e ] v r i a m e K 1 7 nici un răspuns] domnila A C K L O pentru căcijpentru cA A K O ptră] mul tă pirâ O d e l d e către CLO M e h m e t ] Mahmet C, Meemet O 18 Dec i împăratul om. O a dat ]au da t A C K L , şi au d a t O Vădis lav] Vlădlslav C v o d ă l v o e v o d CO. o/n. L şi au veniţi venit-au K V l ă d i s l a v C 19 v o d ă ] voevod ALO domn Ţârii Rumlne*ti)tn ţară O cu 50 •teagjcu steag de la împărăţie O toţi boiariijboerii toţi AK

nat lui Vădifilav vodă. Şi cînd au fost apo., au v e n ^ şi P ^ l banul de la Craiova, cu mulţi voinici aleşi şi «-au închinat lui Vădislav vodă. După aorta Vădi lav vod» ş-au bătut joc de Pirvul banul şi au zis să fie postel-nic în casă si puso alt boiar ban mare în locul lui. Ia r cînd au fost preste

. T a i t c Tar K u l banul au fugit înapoi la voinicii lui. Deci d n d au fost ano! s-au întors curînd cătră Vădislav vodă gata de oaste şi au făcut răz-boiu Pîrvul banul cu Vădislav vodă şi au fugit Vădislav vodă peste Dunăre. După ac6ia împăratul s-au milostivit de au dat domniia iar Radului vodă. |

sg" * Şi iar au venit Radul vodă domn de la Poartă, şi s-au aşăzat în 10 scaun în Bucureşti, februarie 28 deni. Şi au domnit Radul vodă ani 7.

Şi după ac&a Neagoe vornecul şi Drăgan postenlnicul ei au rădicat oaste pre aBcuns pre capul Radului vodă. D^cii cînd au prins de v<*ste Radul vodă, el nu ş-au putut strînge oaste degrab, ci numaidecît au fugit cu fie-său, cu Vlad vodă, la banul Pîrvul, la Craiova. Deci cînd au fost

15 Radul vodă în oraş în Rîmnic, iar boiarii au ajuns pre Radul vodă, de l-au legat şi i-au tăiat capul şi lui şi fie-său, Vlad vodă, şi au perit amîn-doi în oraş în Rîmnic, cînd au fost cursul anilor 7037.

I luljlul. lul A VâdlsInvJVlflcllslav C, om. O vodăjvoevod AL, om. O După Vădislav vodă, pe rtnd deosebit, titlul Pentru domnila lui Vadislnv vodă tn K apoijmai pre

20 urmă O PlrvulJPavăl O 1—2 dc lo lot L, din O 2cu mulţi volnici aleşi om. O şijde O VădlslavJVlădlsIuv C, om. O vodă om. O 2 - 3 După actflallntr-aceia A K L , într-acea vreme C, Iar O 3 Vădislav vodălVădislav voevod A, el O ş-au bătut joc]ş-au batgio-curlt K de Plrvul banuljde el K, de banul O au zlsjl-au zis CL A pusejsă pusă ACL, să pue K boiurjbocr ALO ban mare alt boer C ban marejmare K, om. L Iarjdeci ACKLO

25 au fostjfu AK 5 Iar om. L el au fugit C 5 - 6 Deci clnd au fost apoi om. KO 6 s-au Întors curind cătrăjşi curind s-au întors lnnapol cătră K, şl degrabă au venit usupra lul O Vladislav C vodălvoevod ALO gata dc oaste om. O au făcut război Iau biruit ACKL, şi au biruit O 7 culpă ALO, pre CK Vădislav C vodăjvoevod L şi au fugit Vădislav vodă peste Dunărejşi peste Dunăre fugind Vădislav voevod L, Iar Vădislav voevod au fugit peste Dunăre

30 O 8 După acWaJDccl Intr-acea vreme A, Deci tntr-acela CL, deci KO dcjşi K iarjiarăşi C om. L Hâdului vodăjlul Io Hâdul voevod, gtnerlle lul Băsărabă voevod O Intre r 8 şi r 9 e titlul Pentru domnila Hâdului vodă a don ce-au venit dc la Poartă şl de perirea iui tn K 9 Iar om. ACLO Şi iar au venit JVenlt-au K Radul vodă om. A vodăj voevod L domnjdomnul C, domn de al doilea rlnd O de la Poartăjdc la Poartă cu steag CKL,

ojT'rt 1 0 l c a u n , n BucureşU]8caunul Bucureştilor O februar^ 28 denl|ln luna lul fevruar 28 de zile (de zile om. KL) AKL, februarie 28 C fevruarie 28 leatul 7031 O Radul vodă om. O vodăjvoevod AL ani 717 ani O 7 a n i r , n n ^ n i i qi Hnnl

au|lau ACKI.O pre Radul vodi „m. ACKLO a Rlmnlc RImn cui Dulce O l< l-aujle-au O capuljcapetele amlnduroru O |l lulUl Rad^M v„Ha n « a^Sî* T Vlad Vladul C. Vladului KL.0 vodilom AC voevod 1 , l f - s ă u l ' " u - s ă u CK 17 ora, ln|ora|ul L. «n R.mnlc P r 1 ^ 1 ^ d u S " ' ° «mindoi Inpreunâ KI.O era K curaul anilor ?0S7|lealul (vileatul I.) TO37 cî . 1 A> 0 m : C L 0 > c , n d

40

45

46

yC Apoi au venit Moisi vodă, feciorul lui Vădislav vodă, de la Poartă, cu steag. Şi au domnit un an pol. Şi au tăiat pre boiari, anume : Neagoe vornicul şi pă Preda postelnicul. Iar alţi boiari au fugit în Ţarigrad şi au

^ adus domn pre Vlad vodă. Şi au fugit Moisi vodă în Ţara Ungurească, cînd au fost cursul anilor 7038. Deci cînd au trecut 2 luni, au venit Moisi 5 vodâ pre Olt cu unguri şi au avut războiu cu Vlad vodă la sat la Viişoara. Şi au perit Moisi vodă şi Barbul banul din | Craiova. Şi au domnit Vladul j* vodă ani 2 pol, şi apoi s-au înecat în Dîmboviţa, la sat la Popeşti.

Şi după ac&a boiarii au rădicat domn pre Vintilă vodă den oraş y ^ d e la Slatină. Ş-au făcut Vintilă vodă sfinta mănăstire den Menedic. io

Şi au tăiat mulţi boiari. Deci cînd au fost al treilea an a domniei lui, s-au dus Vintilă vodă la Craiova, să vîneze cerbi preste Jiiu, şi s-au sfătuit Vintilă vodă cu oamenii lui de taină, acolo să tae alţi boiari. Iar boiarii s-au gătit ei de au tăiat pre Vintilă vodă în malul Jiiului. Şi au domnit Vintilă vodă ani 3 pol. — 7040. fam) 15

1 venit jvenit domn C vodăi.2]voevod ACL Vladislav C 1 - 2 Apoi au venit Moisi vodă . . . cu steag]Io Moisei voevod, feciorul lui Vădislav voevod, au venit domn de la Poartâ cu steag Împărătesc O După Vodă2 introduce titlul Domniia lui Moisei vodă, feciorul lui Va-dislav vodă K de la Poartă cu steagJDacă au vinit Moisei vodâ de la Poartă cu stiag de domnie K 2 Şi om. K un an pol]un an şi 6 luni A, ani 1 jumătate C, ani 1 şi jumătate K, ani 20 1 pol LO boeri ALO Neagoe]pre Neagoe K 3 şi pă]i C, şi pre KO, şi L PredaJDrâgan O Iar om. C alţi]alalţi C boeri ALO ln]la CLO 4 Vlad]Vladul CL, Io Vlad O vodă) voevod ALO Şi au fugit Moisi vodă]Iară Moisii (Moisei O) vodă (voevod O) au fugit KO 5 au fostjera K cind au fost cursul anilor 7038 om. CLO După 7038 introduce titlul Pentru domniia lui Vlad vodă şi de moarte lui Moisii vodă K Deci cind au trecut 2 luni]stătu 2 5 domn Vlad vodă, iara dacă au trecut 2 luni K clndjdaca C cind au trecut]treclnd O au]el au AL, iar au O După venit ad. din Ţara Ungurească O Moisi vodâ om. O Moisii K, Moise L 6 vodă]voevodA cu ungurii pre Olt O au avut războiujau făcut mare războiu O cu Vlad vodă la sat la Viişoara]la sat la Viişoară cu Vlad voevod (vodă CK) ACKL Vil-şoaraJViişoară ln gura Himinogului . Şi fu izblnda lui Vlad vodă O 7 Moisii K, Moise L, Moisei O 30 voevod O banul Barbul ACL din]de la AC, de K, ot L VladulJVlad AKO 8vodâ]voe-vod AL ani 2 poljani 2 jumătate C, ani 2 şi giumătate K, 2 pol L apoi om. O Înecat] închinat L După Popeşti ad. Şi au rădicat boiarii pre Vintilă vodâ In anul de la zidirea lumii 7041 şi pe rtnd deosebit titlul Pentru domniia lui Vintilă vodă şi pentru moartea lui K 9 Şl om. O Şi după ac^ia om. K boiarii]bocrii, cind au fost cursul anilor 7041 A au râdicatjsâ 35 sfătuiră şi rădicară O, rădicat-au boiarii domn pre K vodă]voevod ACLO 10 de lajdin KO vodăjvoevod AO, om. L Menedic]Omiidic K, Omedic V, foarte mare şi frumoasă şi cu ziduri de piatră Împrejur, pre apa Slănicului, lntr-un munte ce sâ chiamă Menedic O 11 pre mulţi boiari K Deci cind au fost al] Iar în al K, Iar cînd au fost al O treilea]triiale O a]ai V a domnieijdin domniia AO, de domnia CL 12 Vintilă vodă om. O vinezâ K preste]peste 40 ACKL, pre O JiiuJJăiu CO 13 Vintilă vodăJVintilă voevod A, Vintilă C, om. O oamenii] boiarii C acolo să tae]să tae acolo el A K , sâ taie pre cumnată-său şi pre O 14 s-au gâtit]s-au sfătuit gătindu-să L Iar boiarii s-au gătit ei de au tăiat pre Vintilă vodâ In malul Jiiului] Iar cumnată-său prinzîndu-i de veste să sfătui cu boeri ca să omoare pre Vintilă vodâ şi Invâţâ pre 2 slugi ale lui, unul arvat şi altul ungurean, cînd vor mergi ei cu Vintilă vodă pre malul 45 Jiiului vorbind, iar ei să să repeză cu cai şl să-l ia In suliţă sâ-1 omoare. Şi aşa păziră acea vreme şi mergind Vinti lă vodâ împreună cu toţi boerii, iar slugile acele începură a repezi caii şi într-o parte şi într-alta. Şi câutînd Vintilă vodâ innapoi, zisâră : ce aleargă cu cai? Iar cum-nată-său zisă : cei nebuni ai mei ungureni. Şi aşa ti păru câ vor sâ treacă pre Ungă dlntul Innainte, iar ei să alătură şi-1 junghiară cu suliţâie şi muri O de au tăiat ei AKL pre]pe CL 5 0 vodăjvoevod A InJIa K Jiului L 15 Vintilă vodă om. LO ani 3 poljani 3 jumătate C. ani 3 şi jumăta te K 7040Jcînd au fost cursul anilor 7044 A, leatul 7040 C, In anii 7044 K, om. O

47

Aroi boiarii au venit la sflntă mănăstire Argeşul de au luat pre v i l-au rădicat domn. Şi i-au schimbat numele, de i-au zis

făcut sfînta mănăstire Minlea, hram sf înta troiţă. Şi dupre aceia Radu voevod au tăiat pre banul Toma şi pre Vlaicul logăfătul.

5x Deci preste puţină vreme au venit Laiotă Băsărabă vodă cu nişte pribegi, anume: Stroe pribeagul şi Manole şi Mihalco | şi cu haiducii din Ţara Ungurească şi au avut război cu Radul vodă, şi au biruit L a i o t ă v o d ă p r e Radul vodă. Şi au fugit Radul vodă cu boiarii la Necopoe, şi au venit Laiotă Băsărab vodă în Tîrgovişte. Iar cînd au trecut 2 luni,

10 Radul vodă iar au venit cu mulţime de turci şi au avut război la Fîntîna ^Ţiganului, şi au fost izbînda Radului vodă Paisie. Atuncea au perit

/ ş i Laiotă vodă Băsărab, şi Stroe pribeagul şi Manole şi Mihalco. Şi au domnit Radul vodă 9 ani şi 8 luni. Şi l-au mazilit turcii. Şi mergînd la Ţarigrad l-au făcut surgun la Eghipet şi acolo au murit .

15 Mircea vodă au venit domn de la Poartă cu steag şi au întrat în Bucureşti, martie 17, 7053. Şi trecînd 2 săptămîni, au tăiat pre boiari, anume: Coadă vornecul, i brat ego Radul comisul, i Dragul stolnicul, i

egumenul Paisie Ji Radu vodă! 81 aii

1 la sfînta mănăstire ArgeşulJIa mănăstire la Argeş O dejşi GO luoat L prejpă L S Paisie egumenul K rădicatjpus O 3 vodăjvoevod AC R a d u v o d ă j l o Radul voevod

2 0 feciorul Radului voevod, la leatul 7043 O ŞiJAcesta O sf inta om. CO mănăst i rea G Mls-leajde la Mislca O hramjundc este hramul A K , hramul el O sf lntă tro i ţăjs fe ta la troiţă C După troiţă ad. Acest Radul vodă să vede Intr-o carte a Radului v o d ă Mihnii , care es te o m-ril Stăneştii A Tot după troiţă ad. titlul Domniia Radului vodă Pais ie şi de Laiotă vodă Băsă-rabâ K Continuă după titlu Stătu domn Radul vodă cum s-au zis mai sus. Aces t R a d u vodâ

25 să vede într-o carte a Radului vodă Mihnii care iaste a m-ril Stăneşt i i K 4 duprejdupă ACKL Radul voevod om. O voevodjvodă ACKL Vlaicul logofătul] Sto ica logofătu l de la Pis-cani O 5 prestejpcstc CK Laiotă Băsârabă vodăJLaiotă v o e v o d Basarab A , Io Laiotă Băsărabă voevod din Tara Ungurească O niştejboerl O 6 pribeagul om. O Manole]Manul O haiducii]niulţi haiduci O 7 din Ţara Ungurească om. O au a v u t j a a v u t ( făcut O) COV

3 0 tt Laiotă vodă] Laiotă voevod (vodâ K) Basarab A K , Laiotă Basarab v o e v o d CL vodă 1 ] voevod A- pre Radul vodă om. L 7 - t t Şl au biruit Laiotă vodă pre R a d u l v o d ă ] a u fost Iz-bînda Iul Laiotă vodă şi au venit la Tlrgovlşte O Şi au fugi t Radul v o d ă cu boiarii] Iar Radul vodâ cu boiarii au fugit O la Necopoe]peste Dunăre şl s-au dus la N e c o p o e O 9 La-iotă Băsarab vodă]Laiotâ vodâ Basarab A, Laiotă Basarab v o e v o d CL şl au v e n i t Laiotă

35 Băsărab vodă lu Tîrgovişte o m . O Iar cînd] Iar ( Ş l O ) d a c ă C K O 10 R a d u l v o d ă om. O mulţime O avut război]făcut mare război O 11 fost izbltula]birult O R a d u l O Pai-sie om. O 12 şl1 om. O Laiotă voevod Basarab A, Laiotă Basarab v o e v o d C, Lalot Ba-K. i rab , L , ,BwMr a ,b T 0 P r l b e a « u l o m • O Manole şi Mihalco]Mihalco şl Manull O, N ? o l ® c

Ah c 1 C , P " P ă M i h a , c o *« ™ venit Radul v o d â Iar ln scaun O 13 Ra-

40 dul vodâ om. O 9 ani şi 8 lunt]9 ani şl luni 7 A K , ani 9 luni 8 CO maz i l i t A , mazâl l t C

t n ' Li« w?U.7IUPl ,UU mUri t ' Ctnd au fos t cu r su l a n U o r 7°53 K între r. 14 şi r. 15 vodâ r l h n ^ f n ^ h . . ^ 0 -? Ş l ^ R a d u l V o d â C e z i s ™ v l n l t a s u p r a M i r c l l c u r s u l 2 „ f l « r 70V ? v u ft® U n « U r e a s c * K 1 5 M l r c c a ™ veni t domn]Ctnd au fost cursul anilor 7053 au venit Mircea voevod domn A, Şi au pus d o m n de la P o a r t ă oro Mircea voevod C, Venlt-au Mircea vodâ domn K, Io Mircea i o e v o d , fcdorul' R a d u l u i vodft D r o c e a a î

17 zile K pre b l Mmuiu'bo r O " V f 2 1 , 6 A ' m a r l ! e 1 7 ' l e a t u l 7 0 5 3 C L 0 « martie f r a t e - s ă u \ K , şTp J F o ^ î D ° ^ T

5 0 şl pre Drăgan post. O i»]şi pă A K 9 P * ° 1 D r a g u l « tota lcul lam. L ,

4 5

48

Stroe ap&tarul şi Vintilă comisul, şi pre mulţi boiari carii nu sînt scrişi aici. Şi le-an dat mare muncă, pentru avuţie. Iar cîţi boiari au scăpat, au fugit în Ţara Ungurească. Şi trecînd 2 ani, iar au venit acei boieri | pribegi cu oaste, pre gura Praovei, şi au avut războiu mare cu Mircea u vodă la Bat la ţferiş, şi au fost izbînda Mircii. Atuncea au perit şi Udrişte 5 vistierul şi Theodosie banul.

După ac£ia au venit Radul vodă, ce i-au zis Ilie, din Ţara Ungurească, eu boiari pribegi şi cu mulţi haiduci. Făcut-au războiu la sat la Măneşi,

J şi fu izbînda Hâdului vodă Iliiaş- Şi au gonit pre Mircea vodă pîn în Giurgiov, perind mulţi oameni. După ac&a Mircea vodă iar au venit 10 al doilea rînd cu hanul şi cu mulţi turci, de au gonit pre Radul vodă peste munte. Şi au domnit Mircea vodă ani 8 pol. Şi s-au mazilit de la turci şi s-au dus la Ţarigrad.

K Pătraşco vodă, cela Bunul, an venit domn în sîmbăta Paştilor 7062. Deci trecînd 3 ani den domniia lui, el s-au dus preste munte, în 15 Ţara Ungurească, cu toţi boiarii lui şi cu multă oaste, trimeţînd pre Socol vornicul în Ţara Leşască, la cetatea de la Lvov, de au adus de acolo pre Izabela crăiasa şi pre fii-său Ianoş craiu, aşăzîndu-1 pre crăie în cetatea

1 şijşi pă A, i CL, şi pre KO mulţi] alţi L, alţi mulţi O 1 - 2 carii nu sînt scrişi alcl]om. O, carii aicea nu slnt scrişi L 2 avuţie]avere K. avuţie O clţi boiari au scâpatjalţl 20 boeri clţi au scăpat O 3 Şi trecînd 2 anijŞi la al doile an din domniia lui O iar om. O acei] aici A , om. O 3 —4 boieri pribegi Jboerii A, boiari K, om. O \ oastejoştl O PraoveiJPra-hovii războiu mare]marc război O, război V 4—5 Mircea vodă la sat]Mircca vodă. Şl au fost acest războiu la sat A K 5 PerişJPerlţ L, Opriş O fost]tăcut O Mircii]MlrcU vodă ACKL, Mlrce vodă O Atuncea au perit şi]şi au prins din pribegi pre O 6 vislicrul]vistiiar 25 C, visteriul K şili L pre Theodosie O 7 acăia ACLO vinit K voevod A ce lc iC, ce-1 O i-au om. O zisjzicea O IlieJIliiaş C, şi llie L, lliaş O 7 - 8 din Ţara Ungurească . . .hai-dueijeu pribegii clin Ţara Ungurească şl cu haiduci O 8 boiari]boerii A, boiarii CK, boeri L pribegi]pribcgi ACL Făcut-au]Făcură ACKL, şi au făcut O războiujmare războiu O După războiu ad. cu Mircea vodă O MâneştiJMInlştl O 9 fu lzb!nda]fiind izbînda KO Ililaş] lliaş 3 0 L, om. O Şi om. O pre]pă A pin ln]plnă ln ACKO 9 - 1 0 pin ln Glurgtov.perind mulţi oameni. D u p ă aceia Mircea vodă om. L 10 GiurglovJGlurgluv AC Mircea vodă om. AK vinit K 11 al doi lea rind cu hanuljhanul al doilea rind AK şi om. K 1 0 - 1 2 După ac£ia Mircea v o d â . . . peste munte lŞ l au venit Io Radul voevod Uiiaş in scaun ln Bucureşti. Şi trecînd 7 luni , Mlrce vodă iar au venit ln ţară cu mulţime de turci şi de tătari. Radul vodâ 35 incă Inţăleglnd de aceasta , Îndată au trecut muntele cu haiduci In Ţara Ungurească şl Iar au venit Io Mircea v o e v o d , feciorul Radului vodă O 11 pre]pe A, pă L 12 preste C vodăjvoevod A pol j jumătatc C, şi g i u m ă t a t e K mazilit AK de lajde AKL 13 După Ţarigrad ad. In (In om. A) cursul anilor 7062 A K Intre r. 13 - 14 avem titlul Cap. 24. Domniia lui Pătraşco vodă tn K l i Pătraşco vodă cela BuuuljPătraşco voevod (vodă L) cel bun AL, om. O vini t 4 0 K După d o m n ad. de la Poartă cu steag Împărătesc şi au Intrat In scaun tn Bucureşti martia 24 O s lmbâta j săptămlna L 15 7062]om. A K . leatul 7062 CO, veleatul 7062 L Deci tre-cînd] Iar clnd au fost O 3 anijani 3 A K , la al trreiilea an O den domnia]a domniei K prestejpeste CKL 1 5 - 1 6 el s -au dus . . . cu multă oastc]rădicatu-s-au cu toţi boeri şl cu toată oaste lui de au trecut In Ţara Ungurească O 16 boiarii] boerli AL luljsăl K tr imeţînd] 45 trimiţlnd A C K L O 17 dvornicul CL cetate KO de lajdln ACKL, la O LvovJLeov ACK, Llov O de au]de s -au C, dl-au K 18 Izabela]Havela A K O , Haleva CV fii-său]fllul său C, fiiu-seu K , f l iu-său O, hie-său V Ianăş crai K aşăi lndu- l j aşăzlndu-i A , aşâzlnd C prelp* A, In O c e t a t e O

« - 0. 2070 49

ot Clujvar De acolo Pătraşco vodă s-au întors iar în ta ră , de an domnit j«» ani 4. I Si au murit Sn scaun, septembrie 24, 7066.

(Mircea vodă iar au venit domn al treilea; rînd. Şi au trimis l a

boiarii carii era pribegi în Ţara Ungurească, do i-au chemat, făcînd mare 5 jurămint Deci ei crezîndu-1, s-au sculat de au venit, Stăni lă vornicul şi

cu toţi boiarii şi cu toată curtea, de s-au închinat la Mircea vodă, de credinţă şi legătură ce-au făcut. Iar cînd au fost la mart ie 3 deni, cu meşteşug mare au chemat pre Stănilă vornicul şi pre toţi boiarii şi p r e

amîndoi episcopii şi toţi egumenii cu mulţime de călugări, în cetate în io Bucureşti. Şi aşa fără v^ste au năpustit într-înşii pre beşliii lui şi pre

mulţi turci, de i-au tăiat pre toţi, vărsîndu-se mult sînge nevinovat. Da-va seama înaintea lui dumnezeu ! Şi au domnit Mircea vodă 5 ani şi 8 luni, murind în scaun. îngropatu-s-au în biserica domnească, în Bucureşti, septemvrie 21 deni, 7068.

15 Deci cînd au fost a doao săptămînă, puţinei boiari, ce au fost scăpat preste munte, ei au venit cu puţinea oaste, de au făcut războiu cu boiarii Mirciî vodă, la satul Rumîneşti, şi fu izbînda pribegilor. Iar doamna

j4 Chiajna | a Mircii vodă şi cu fie-său Pătru vodă au fugit peste Dunăre; iar boiarii ei au rămas în Giurgiuv. Şi iar au venit al doilea rînd de au

20 1 ol Jele la AK, la O Cluşvar L Dc acolo . . . nu domnlt ]Dc acolo Iar s-au Întors Pătraşco vodA dc au venit ln ţară şi au domnit O iarlom. CK, iarâşi L 2 ani 41uni 4. Acesta au (Acul biserica din Rimnic, hram preapodobna Paraschlva A scaon K septemvrie 24]sep-temvre 24 de zile (de file om. L) AL 70<36|clnd au fost (era K ) cursul anilor 7007 (7066 K) AK, leatul 7066 C, leatul 7066 şi s-au îngropat In mănăstiri Dealului , l n zilele acestui domn, la

25 leatul 7065, au fost foamete foarte rea. cA mulţi oameni au murit de foame O între r. 2 şl & introduce titlul C*\>. 25. A treia domnie a Mircll vodA şi dc moartea lui K 3 Mircea vodA] Io Mircea voevod, feciorul Radului vodA Mihnea O iar om. CL vinit K al treilea rlndul domn C al treileajal treile K, dc al triilc O 4 boiarii]boeri A. boiori C, boeril L caril]care ACL dejşl C 3 - 1 4 De la trimis la pină la septemvrie 21 deni, 7068 e redacţia şAzut In scaun, ln

30 Bucureşti, leatul 7066. Şl trecînd cîteva vremi, au trimes pre mitropolitul cu cărţi , cu mare Jurămint de au adus boeri pribegi din Ţara Ungurească, pre Stănilă vornicul şl pre alţi boeri mulţi şi s-au Închinat Mircii vodă fâclnd legătură mare. Iar clnd au fost mal ln urmă. Mircea vodă uu călcat jurâmlntul şi au tăiat boeri, pre Stăllilft vornicul şi pre alţi mulţ i , mari şi mici. la martie 3, leatul 7067. Şl au făcut biserica cea domnească din Bucureşt i . Şi au domnit

35 ani 1 şl luni S şl au murit tn scaun, septemvrie 25 , leatul 7068 şt s -au Îngropat la biserica cea domnească tn Bucureşti fn O 5 JurAmtnt]jurAmInt cu (dă C)cl AC crezlndu-ljcrczlnd AL, tncrezindu-se K venit)vinit toţi K 6 boeril AL 7 cc-au]au A, s-au C mart ie 3]malu 3 C , martie tn 3 L denijrile AKL, om. C 8 prc l ]pâ A L boeril ACL 10 fără de veste A au năpustit Intr-lnşiiJIntr-Inşii năpusti A pre 1om. A lul om. A K 11 l -au]au K văr-

40 «todu-sâ ACL 12 Innaintea CK 5 anijun an A, ani 1 C, ani doi K şl 8 lunlHără 4 luni K 13 murind],nurIt-au K, şi au murit L lngropatu-s-au]şi l-au Îngropat K , îngropatu-l-au L

d f l i l e A ' 2 5 C l r 2 3 d e x l l e K 706S]clnd au fost (era K ) cursul anilor ,ooS (70t>6 K) AK. leatul 7068 CL înainte de r. 15 ad. Cap. 26 R ă z b o a e ce-au făcut boiarii p r i b o i cu boiarii Mircii v o d ă ; pentru domniia lui Pătru v o d ă , f iciorul Mircll

45 vodă K 15 a doao a doo A, doo C, a doa K L O sâptămtnă]săptămlni C puţ inei lpuţ inl C.

r K . P d M r v P ? f i , T b r r l A C L Oa 1® preste munte jpes t e m u n t e (Dunăre K>

LKL. de Mlrce vodă In Ţara l ngurească O ei om. O puţinealmit inA CICl O hoortl ACLO 17 satul Ruminefti]sat la RumlneşU O Iar om. K l t c S a « ^ A S om A fie-săul fti-Ou ALO, n u U â u C , fiul seu K 19 bolarii]boerii ACLO el m A K L O in a A K O auMa O

50 Glurg.uvjgrad Glurgiuv C Iar om. O ul dollea]al doUe K , d ^ a l dolle O

făcut războiu cu pribegii la sat la Şărpăteşti, şi fu izbînda a boiarilor Mircii. Atuncea au perit Badea clucerul şi alţi oameni de ai pribegilor. Şi iar au venit doamna Chiajna cu fie-său Pătru vodă în Bucureşti. Şi trecind o săptămînă, iar au venit alţi boiari pribegi, pre apa Oltului, anume: S tandul Bengăi şi Matei al Margăi, i Radul, i Vîlsan şi alţii, 5 făcînd războiu cu Păt ru vodă la sat la Boiani, avînd lîngă dînsul mulţime de turci, şi fu izbînda lui Pătru vodă, perind mulţi oameni. Atuncea au venit Stepan,vel portarul de la Poartă, de au adus steag lui Pătru vodă de domnie noao, să fie în locul tătîne-său, Mircii vodă. Adaos-au Pătru vodă cu mumă-sa la bir 5 aspri. Domnit-au ani 8 şi mazilindu-se io s-au dus la Ţarigrad.

Şi au venit în locul lui domn frate-său Alexandru vodă, iar fecior Mircii, mai 7 zile, leatul 7076.

Deci atuncea boiarii cîţi era pribegi încă au venit de s-au închinat toţi la Alexandru | vodă. După acăia trecînd 2 luni, iar Alexandru vodă 15 au început de au tăiat mulţime de boiari, anume: Radul logofătul ot 3*9

Drăgoeşti, i Mihnea ot Băd&ii, i sin Udrişte vistierul, i Tudor ot Bucov, i Vladul Capiii, i Pătraşco, i Calotă, i Stan sin Drăguleţului, i Radul stolnicul

1 - 2 a boiarilor Mircilla (a om. AKLO) boerilor (boiarilor K) Mircii vodă (vodă om. C) ACKLO 2 AtunceajAtunci K, Atunce O cluceruljcruceriul C, cluceriui KO de ai]de a 20 K, de-i O 3 venit]vinit de iznoavă K cu]şi cu O fie-său]fii-său ALO, fiu-său (seu K) CK vodăjvoevod A 4 iar om. O boeri ACKLO pre apa Oltuluijde peste Olt O 5 şi Mateiţi Matei C al Margăijal Margii A, a Mărcii K, Armagăi L i|şi AK RadulJRadul logofătul ACKL, Radul vornecul O ijşi AKO VilsanlVilcan KO şi alţiijşi alţi boeri mulţi O 8 cu Pătru vodă la sat la Boiani] la sat la Boian. Pătru vodă AK, cu Pătru vodă la sat la Boiani 25 (Coeni L, Boeni O) CLO dînsuljsine K 6 - 7 avînd lingă dînsul mulţime de turcijavlnd Pătru vodă mulţi turci Intr-ajutoriu O 7 şi fu]fu AK izbînda lui Pătru vodăjizblnda turcilor cu Pătru vodă K, izbînda lui O oameni Joameni de-i pribegilor, iar clţi scăpară trecură tn Ţara Ungurească O AtunceaJAtunci ACK, Intr-acea vremi O 8 au venitjveni şi O Stepan] Ştefan C vel portaruljmarele portar A, vel portar LO PoartăJŢarigrad O de au]de i-au O 30 steagul C 8 — 9 lui Pătru vodă de domnie noao, să fiejde domn lui lo Pătru voevod să tie domn O 9 tătlne-său]tătlne-seu K, tătini-său O Adaos-au] Şi au adaos O 10 cu mumă-sa om. O la blrjţara la bir O 5]3 A Domnit-auJŞi au domnit AKO ani 8]8 ani C,8L maztlin-du-sejmazilindu-să dă turci C, mazllindu-să O 12 In locul lui]In locul său A, om. O frate-său domn L Alexandru]Io Alexandru O vodăjvoevod ACO 1 2 - 1 3 iar fecior Mircli]om. 35 A, iar feciorul Mircii vodă CL, feciorul Mircii vodă, cu steag de la împărăţie şi au Intrat ln scaun In Bucureşti O 13 mai 7 zilejln luna lui mai 7 zile A, mal L, mai 17 O leatul 7076Jcind au fost cursul anilor 7076 A. 7076 CL Pentru r. 12 inc. iar fecior ptnă ta r. 13 ţin. leatul 7066, avem titlul şi redacţia Cap. 27. Domniia lui Alexandru vodâ ficiorul Mircii vodă. In anii 7076, In luna lui mart 7 zile au vinlt Alexandru vodă In scaon K 14 atunceajom. A, de atunci 40 K boiariijboerii ACL Deci atuncea boiarii clţi era prib4gi]Şi au trimis cărţi cu mare jurămînt la boeri pribegi ce era In Ţara Ungurească O Incâjde atuncea A, de O 14—15 de s-au închinat toţijtoţi şi s-au închinat O 15 la Alexandru vodălla Alexandru voevod AL, Iul O După ac&aJŞi O trecîndjau trecut AO iar om. O 16 au început dejcălcă jurămîntul şi O mulţime dejmulţl CO boiarijboerl ALO Raduljpre Radul O 16-17 logofătul ot Drăgoeşti) 45 din Drăgoeşti logofătul A, logofătul din Drăgoeşti K, logofătul Drăgănescu O 17 i]şi A, şi pre KO Mihne O otjdin AK, de la O i^Jom. AK, şl C, şi pre O sinjfeciorul lui ACKO, Stan L UdrişteJUdreş O vistleruljvistieri O i]şi pă A, şi pre KO Tudor]Tutor O ot Bucov]de la Bucov A K , Bucoveanul O 18 i>] şi pă A, şi pre KO VladulJVlaicul K i»]şi pă A. şi pe K , şi pre O i»]şi pe(pre O) KO CalotâJCalotâ Perişanul O i4]*i pă (pre K . pe O) A K O 50 StanJStanciul K sinjfeciorul AKO, fiul C Drâguleţulul]Drăguţului K l»l|i pre (pe O) AKO

ot Boldeşti i Fadul sin Socol dvornicul, şi alţii, raesiţa septemvrie 1 deni. Şi au făcut Alexandru vodă, din jos de Bucureşti, o mănăstire mare, hram svetaia troiţă. .. .

Iar cînd au fost al patrulea an din domniia lui, luind frate-său Pătru 5 domniia la Moldova, fost-au poruncit la Dumbravă dvornicul şi la toată

boe imea Moldovei, ca să vie înainte, la Focşani. Atuncea Alexandru vodă încă au eşit în tîmpinarea lui Pătru vodă, frăţme-său, de au făcut ospăţ la sat la Săpăţ^ni. Iar Dumbravă vornicul cu toată curtea Moldovei, ei au venit să se închine la Pătru vodă. Iar deaca s-au apropiat, ei fără

10 v£ste au lovit pre Pătru vodă şi pre frate-său Alexandru, gonind pre Pătru vodă pîn la BrăiL\ iar Alexandru vodă au fugit la oraş, la Floci.

se Moldovenii încă, făcînd această izbîndă, s-au întors la margine, la Ionaş | co vodă.

Deci atuncea Ionaşco vodă au trimis pre Vintilă/vodă cu mulţi 15 lotri, ca să fie domn în Ţara Rumînească. Şi au întrat în cetatea din Bucu-

reşti, şăzînd acolo 4 zile. Alexandru vodă încă au trimis pre o seamă de boiari ai lui cu oaste, anume : Dragomir dvornicul, i Mitrea comisul, i Braţul păhamicul, i Ion pîrcălabul, de au lovit pre Vintilă vodă şi pre acei lotri făr de v^ste. Şi atuncea au perit Vintilă vodă şi acei lotri toţi;

^ ^ ş i iar au venit Alexandru vodă în scaun în Bucureşti. Şi au adaos în ţară

1 ot Boldeştijdin Boldeşti AK, Boldescul O i]şi pre (pe O) AKO sinjfeciorul lui ACKO dvornicul]vornecul Cornâţeanul O şi alţiijşi pre alţii AK, om. O mesiţa]o/7i. CL, ln luna lui KO septemvrie 1 denijseptemvre 1 AL, sechtembrie 1 C, septemvrii 1 K, septemvri ln 1 leatul 7077 O 2 voevod A o mănăstire din jos de Bucureşti O mare om. AK

25 3 hrarajhramul C, hramul ei LO svetaiajsfînta ACKLO 4 IarJDcci O patruleajtreilea C, patrăle O din domniiaja domniei K, din domnia lui, la leatul 7080 O PătruJPătru vodă AKO 5 la \loldova]ţării Moldovii O fost-au poruncit] poruncit-au O la*]lui A vornecul O 6 MoldoveiJMoldovii CL, ţării Moldovii O sâ vie]să-i vie (iasă O) ACO lna-intejlnnainte-i K, om. L FocşaniJGalaţi O AtunceajAtunci K, Atunce şi O 7 voevod A

30 ln timpinareajînainte Intru (om. înainte L) lntlmpinarea A, Innainte ln tlmpinare K, la Intlm-pinare O lui Pătru vodâ, frăţine-săujfrâţine-său lui Pătru voevod (vodăC) AC, frâţine-seuK 7 - 8 de au făcut ospăţ om. K 8 ospeţi O la sat om. C SăpăţcniJSăpăţani C, Sipeţiani K, Puţeni O şi cu toată AK curte O 9 ei au venitje» au eşit C, s-au făcut a veni O la Pătru vodâ să să închine V lajlui KO voevod A Iară K dacă ACKLO

35 apropiiat AK eiom.O 9 - 1 0 fără v^stejfăr (fără O) dc veste ACO 10 p r e j p ă ACL vocvodA pre,Jpă AL au lovit pre Pătru vodâ şi pre frate-său Alexandru]i-au lovit pre amtndoi O go-nindjşi au gonit O prejpă ACL 11 voevod A plnjplră O Brâilă| Brăila CO Alexan-dru voevod (vodă K) AK la oraşjplră la oraş O HociJFolticeni C 12 întors la]lntors iarăşi («ar KL) ACKL la* om. O 13 voevod A 14 atunceajatuncl CK, om. O vodă*]

40 voevod A au trimis] trimisă O prejpă A vodă'jvornicul AK 15 In Ţara Rumînească» J â n . Romîneşti O cetatea om O din]de K, om. O IU şăzlndlşizlnd O zile O Alcxan-druJDeci Alexandru O au trlmlsjtrlimisă O prejpă L s i m ă KO dejdă C, din O 17 bo-en ALO a lu.jom. AK, lu. O ijşi pă (pe K, pre O) AKO Mitre O ialşl A şi pe (ore O) KO

« h W ( P C K ° Pîrcălabul]paharnicul CLV vodâ vornicur^ce e w .4 fie 45 domn A 1 8 - 1 9 pre acei cu ai lui A 19 fără Veste CKL atuncl ACK ^ « lunr la au

£ T « î ! . i a r ° 3 VenU L in 8Caun BucureştlUn Bucureşti,

52

f C 5»»

un bir ce i-au zis oae seacă. Şi <a> mnrit in scaunul lui, iulie 25 deni, leatul 7085.

f i ţ u i ca vodă au rămas in locul tătîne-său domn. Şi au trimis pre Mitrea vistierul şi i-au adus steag de la Poartă. Şi au adaos în tară găleata. Deci cînd au fost al patrulea an din domniia lui, iar boiarii mehedinţi au 5 rădicat uu domn ce i-au zis Radul Popa. Şi au făcut războiu cu Mihnea vodă la Craiova şi au fost izbînda Mihnii vodă. Făcut-au şi o mănăstire, de la Tutana. l)omnit-au 6 ani. Şi l-au ma | zilit turcii, de s-au dus la Poartă.

y ^ Pătru vodă Cercel sin Pătraşco vodă au venit domn de la Poartă to / intrînd în Bucureşti august 29 deni, leatul 7092. Şi au făcut biserica ce

iaste in cetatea Tîrgoviştii. Şi au tăiat pre Mihăilă dvornicul, i Dobromir banul şi pe Gouţea paharnicul. Şi au pus birul curţii foarte mare şi gorştină de oi. Deci trecînd 2 ani de la domniia lui, venitu-i-au mazilie de 1a Poartă şi au trecut muntele cu tot ce au avut

^ Mihnea vodă iar au venit domn al doilea rind. Şi au mai adaos in / ţ a r ă un bir ce i-au zis năpaste.^ Şi au pus pre roşii un bir foarte mare;

şi pre megiiaşi găleată 3e piine şi dijma din 5 stupi un stup. Şi au tăiat

1 un bir In ţară O cc i-au zis om.A oae seacâjoaia seacă AKO Şi <a> mu-ritJŞi domniia cu pace şi au murit O, Şi murit V ln scaunul lui]!n scaon K, In scaunul lui 20 In Bucureşti O iulie 25 deni]iunie 25 zile (de zile K) AK, iulie 25 zile (zile om. L) CL, tn luna lui iunie 25 O 2 leatul 70851clnd au fost (era K) cursul anilor 7085 (7035 A) AK, 7085 C După 7085 ad. Şi au domnit ani 9 şi s-au Îngropat tn mănăstire lui din Jos de Bucureşti O 3 înainte de Mihnea introduce titlul Cap. 28. Domniia Mihnii vodâ ficiorul lui Alexandru vodâ O vodă]voevod A Mihnea vodă au rămas ln locul tăUne-său domnlRămas-au Mihnia vodâ domn 25 fn locul tăttne-seu K , Io Mihnea voevod, feciorul lui Alexandru voevod, 11 pusărâ boeri ca să fie domn tn locul tătlni-său O trimes CO prejpă C, pe 1.0 4 Mitre vistieri O şi l-au adus steag de la Poartăjla Poartă dc l-au adus steag de domnie (de domnie om. AK) AKO tn ţarâ]ţara A găleatajun bir ce-i zice găleată O 5 Deci ctnd au fost al patrulea an din domniia lul om. A K patrulealpatrilea C, patrăle O dinjdâ C, de L boiari»)boeri 3 0 ALO mchedinţ i ]dc peste Olt au strtns oastea Mehedinţilor şi O 8 unţalt A celcare C ce-i zice Radu vodă Popa O războiu)mare război O 7 După Mihnii vodă ad. iar Radul vodă au fugit la ce tate la Timeşvar O Făcut-aulFăcut-au Mihne vodă O o om. KO 8 do lajla O Şi au domni t ani 6 A K O l-au mazilit)maztllndu-l O delşi A, om. O 8 Poartă) Ţarigrad O înăintea r. 10 introduce titlul Cap. 29. Domniia lui Pătru vodă ce i-au zis 3 5 Cercel K 10 Pătru vodăl Io Pătru voevod O Cercel]ca l-au t i i Cercel A sinlfeciorul lul ACO Pătru vodă Cercel . . . domn de la PoartălVenlt-au de la Poartă domn Pătru vodâ Cercel, ficiorul lul Pătraşco vodă K 11 intrîndlşi au Intrat In scaun O august 29 denijaugust 29 ACLO, ln 29 de zile a lui avgust K leatul 7092]dnd era cursul anilor 7092 K, 7092 L bisericajbisirica K, beserlcă O 11 - 1 2 cc lastejce este AL, om. O 12 tn cetate in Ttrgovlştl O Mlhăiiaj 4 0 Mlhail AI< 1 Dobromirlş l pre Dobromir AK, i Dobrămir C, şi pe Dragomlr O şl pelfol pre A K,om. C, 1 L 13 Gonţea lGonţ l O pusjscos O curţii]ţării C gorştinălgorştina C, goşUnâ O 14 După ol ad. din zeci oi o oal O Deci trecînd 2 ani de la domniia luiJŞl au domnit ani 1 şi luni 9 0 2 anijani 2 K de Ia]dln AGL, den C, om. K venitu-i-au|i-au venit A , venit -au L venitu-i-au mazi l ie de la PoartălŞl muzilindu-l turcii, el n-au vrut să miargâ la Ţarigrad O 4 5 mazillejinazilile C, mazil ie L I 5 ş l ] c e 0 trecutjtricut K inuntele]muntele ln Ţara Ungu-rească O lot ( toate O între r. 15 fi 16 titlul Cap. 29. A doa domnie a Mihnii vodă K 16 Mihnea vodf t j lo Mihnea v o e v o d , feciorul lui Alexandru voevod O Iar om. O venit)vlnit K al doilea]al doilo K , ln de al dolle O După rind ad. cu steag tmpârătesc şi au Intrat tn scaun mai 20, leatul 7094. Şl au tăiat pre Stanciul logofătul O adaos u n bir ln ţară K 17 ce i -au 5 0 *l»lce-i zicea O pusjbăgat A C K prejpe A, pâ L u n om. ACK 18 şi di]majşi d i j m â r i t A un stupjunul AKL, 1 C au tăiatli-au tăiat C

53

pre Stanciul logofătul. După ac&a s-au mazilit şi el de la turci. Ducîndu-se la Ţarigrad au lăsat l£gea creştinească şi s-au făcut turc, de voia lui. Şi au domnit Mihnea vodă al doilea rînd 5 ani, 7099.

Ştefan vodă Surdul au venit domn de la Poartă cu stiag şi au domnit

* ani 1 pol. , , _ Alexandru vodă au venit domn de la Poarta cu steag şi au domnit

S7* ani 1, luni 3.~] De a i c e a să î n c a p e i s t o r i i a i u i M i h a i v o d ă s i n Pă-

t r a ş c o v o d ă , c a r e l e a u f ă c u t m u l t e r ă z b o a e c u t u r c i i io p e n t r u c r e ş t i n ă t a t e p r e c u m d e a i c e a î n a i n t e s ă a r a t ă .

Cind au fost cursul anilor de la Adam 7101, venit-au Mihai vodă domn Ţării Bomineşti. Iar in Ţarigrad impărăţea sultan Mura t ; iar in Ţara Ungurească era crai Batăr Jicmond; iar la Moldova era domn Aron vodă. Şi intr-ac^ia vr^me împresurase turcii Ţara Rumînească cu datorii

15 multe şi cu nevoi foarte gr£le, încît nu mai avea să să plătească ţara şi să scape din gurile vrăjmaşilor. Şi începură turcii a coprinde Ţara Kumî-nească şi a-şi face lăcaşuri şi meceturi. Şi începură a ţiparea creştinii de

1 Şi au tăiat (acestea de la p. S3lt) pre Stanciul logofătul om. O După]Dupre CL ma-zilit! mazilit L ţi el de lajde la A, de K duclndu-sâ AC 1—3 După ac6ia . . . 5 ani,

20 709'JjŞi au domnit ani 5 şi maziiindu-sâ de turci s-au dus la Ţarigrad şi s-au lepădat de legi lui ce creştinească şi s-au făcut turc de a lui bună voe O 2 ln Ţarigrad K l<igea]legea AC de voia luijde a iui bună voe AK, diavolui L 3 al]de al A 5 anijani 5 A K 7099]clnd au fost (era K) cursul anilor 7099 AK, vâleat 7099 L 4 Ştefan vodâJŞtefan voevod A, Cap. 30. Ştefan vodâ K, Io Ştefan voevod O Surdul om. L După Surdul ad. feciorul lui Ion vodâ

25 ce au fost domn ln Moldova O vinit K cu stiag]cu steag Inpărâtesc, leatul 709S O 5 ani 1 poljani 1 şi jumătate CK, un an şi jumătate L, ani 1 pol şi i-au mazilit O 6 Alexandru vodâjcap. 31. Alexandru vodâ K, Io Alexandru voevod, feciorul lui Bogdan vodâ ce au fost domn ln Moldova O vinit K cu steag]om. CKL, cu steag Împărătesc,leatul 7100 O 7 ani l]un an L, 1 O luni 3J şi luni 3 AK, şi trei luni CL, şi trei luni şi s-au mazilit O 8 De aicea]

30 De aici (aice O) AO, Cap. 32. De aicea K să lnc<ţpe]tncepem AC, Începe L, începem a scrie O Istoriia luijistorie de K voevod A 8 - 1 0 Istoria lui Mihai v o d â . . . să arată] Istoria de vitejiile lul Mihai voevod cel viteaz O sin]feciorul lui ACKL Pătraşcu L • voevod A carele]care KL multe războae au făcut L 10 aicea]aici A K L înnainte C să aratâ]aratâ AK I I cursul anilorjvâieatul G, la cursul anilor V de la Adam]ot Adam

35 G, om. K 1 1 - 1 2 Clnd au fost . . . Ţârii Humlneştil lo Mihai voevod, feciorul lul Pătraşco voevod, au venit domn de la Poartă cu steag Împărătesc şi au şăzut in scaun ln Bucureşti av-gust 25, leatul 7102 O Mihai vodâJMihai voevod A, domn Mihai vodâ C, şi Mihai vodâ G 12 domnjdomn ai L RomlneşU K Iar] Iară K, Şi Intr-acc vreme O ln Ţarigrad impâ-râţea]ln Ţarigrad împărăţia (Împărăţia L) ACGKL, era Împăratul turcesc ln Ţarigrad O

40 sultan MuratJSultan Sellm al unsprăzecile din neamul lui Osman, feciorul lui sultan Suleman O 13 BatârJBator GKL Jlcmon A, Jâcmon C, Jlcmon GLO, Jicmont K iar om. L la Mol-dovajln Moldova AK, la Muldova G, ln ţara Moldovii O domn om. AC 1 3 - 1 4 Aron vodâ]Arion voevod A, Arion vodă G, Aron voevoda K 14 Şi om. K L intr-ac^iaUntru acea A, intr-aceia L vr«me]vreme ACL, vrămla G lnpresura K turcii om. G Romînească K

Z M H 7 H " L , H - 1 6 l ntr-ac«ia v r 6 m e . . .gurile vrăjmaşliorJŞi începu Mihai vodâ a căuta dc rlndul ţării şl a să lupta cu nevoile ce-1 vine de la Poartă. Şi nu puU nici lntr-un chip să o Indrepteze, pentru că turcii foarte să iuţlsă şi să înălţase Intru E ^ a V c ? " T r C r , e Ş U n l nUJC ?,U t c 8 l a , m P ° t r l v ă O 15 foarte om. C griale K

*> ^ T S o T ? - ° | f Ţ^ra ^tuml^ească ] toatft K^ ţaira o " l ° Z ^ ^ A K L ^ ^ i L r c U l lUrCUOr,Şl J U era in creştini O

54

nevoia turcilor, şi pretutindenea era vaet şi suspin de răul turcilor, încît însuşi Mihai vodă cu toţi boiarii să închis&e de răul turcilor; şi in multă vr6me creştinii zicea : doar să vor potoli turcii de asupra-le; iar ei mai mult rău făcea. Că începuse a călcări ţara şi l£gea creştinilor. Ci-şi strinse toţi boiarii mari şi mici din toată ţara şi să sfătuiră | cum vor face să 5 izbăvească dumnezeu ţara din mîinile păgînilor. Şi deaca văzură că într-ait *** chip nu vor putea izbăvi, deci ei ziseră: numai cu bărbâţiia, să rădice sabie asupra vrăjmaşilor. Deci socoti Mihai vodă cum ar avea ajutor şi dintr-alte părţi. Deci trimise pre Radul clucerul Buzescul sol la Batir Jicmon, ca să se inţăleagă una cu dînsul şi să-i dea ajutor oaste, ca să 10 să poată bate cu turcii. Trimis-au şi la Aaron vodă sol pre Stroe stolnicul Buzescul, ca să-i fie într-ajutor. Şi amîndoi fură bucuroşi. Şi îndată trimise Aaron vodă pre un boiariu al lui, dind jurîmint lui Mihai vodă, ca să să ajute unul cu altul. Aşijderea şi Batîr Jicmon craiul încă legă jurămînt cu Mihai vodă, ca să fie nedăspărţiţi unii cu alţii. 15

Deci cînd fu văleatul .7103 noemvrie 5 deni, trimise Batir Jicmon o seamă de oşti puindu-le şi capete pe Horvat Mihai şi pre Bechiş Işfan.

3M

1 nevoiajnăvoia G pretutindfenWjpâtutindinea A, pretiutindlne K şi pretutindenea era vaet şi suspin de răul turcilor om. V vaetjvaete ACGK suspin]suspinuri A, suspiaind G, suspine K tncltjctt CG, cind K, cit şi LO 2 Mihai]Micai G cu toţi boiariijcu toţi 20 boerii lui (boiarii sei K) AK, om. CL, cu boiarii G, împreună cu boerit lui.vâztnd atlta răutate şi turburare ce era tn ţară O să Închisese] sâ Închise G, sâ Închiseră K, să Inchisărâ ln casâle domneşti O In om. G 3 vreme L doară G asupră-lejasupra G, asuprâ K 3—I vreme creştinii . . . 16gea creştinilorjsocotind din zi ln zi doar să vor mai linbllnzi. Iar ei mai mult sâ iuţlia şi să sâlbâtice asupra creştinilor şi strica ţara şi călca legea creştinească şl arde stintele 25 biserici şi alte multe răutăţi fâce creştinilor O mult om. K 4 Câ]lncă L lncepuse]lncepurâ L ajşi a L călcar^Jcălca ACKL legea L Ci-şi]Ce GK, Ci sâ L strlnse]ş-au strtns Mihai vodă K Ci-şi strinse] Aceasta vâzlnd Mihai vodă, numaideclt îşi strlnsă O 5 toţi om. K boerii ALO mari]cei (şi O) mari CO sâ sfătuirâ]sfâtuiră A, se svâtuiră G, s-au slătuit K 6 izbăveascâ]izbăvascâ K, izbîndeascăO d-zău O ţarajţara creştină GL, Ţara Ruml- 30 neascâ O mlinile]mliniU G, mlnule K, mlinele O deacajdaca CKL, deca O 7 vorputeajsâ vor putia G, vor folosi O deci el om. KO bărbăţiia]bârbăţiile C, bărbaţii O sâ râdicejsi ridice G, să să ridice (rădice O) LO 8 sabic]sabiia KL, om. O Deci]Şi LO socotiră O Mihai vodăJMihai voevod A, om. O cum ar avea]cuin ar vrea C, să ia O 9 părţiiţări străine O Deci]Şi KL, Şi aşa O trimisejau trimis K, triimisă O clucerul Buzescul]clucerul AK, 35 Buzăscul vel clucer C, Buzescu cluceru L Batlr]Batăr AcGL, Bator K 19 Jicmon] Jâcmon craiu C, J igmond K, J icmont L, Jicmon craiul unguresc O sâ se]sâ sâ ACG, să L Inţâ-JeagăJInţeleagă AC, lnţelegâ G una cu dlnsuljcu dînsul C, unul cu altul O ajutor oaste]oaste A, ajutori O 10—11 să sâ poată batejsă să batăAKLO Aaron]Aron AGKLO sol prelsol pă A, la Moldova sol pre O 1 1 - 1 2 Buzăscu stolnicul C 11 fiie C lntr-ajutoriu KO Şi 40 IndatăJŞi aciiaşi A, Şi aciie C, aciialş G, Şl aciiş K, şi gata O trimise]trimis-au O 13 Aaron vodă prejom. A K , Aron vodâ pre GL, şi Aron vodă O boiarlu]boer AL, boiar CGK, boiariu O al luilde ai lui O dînd jurămînt lui Mihai vodâjla Mihai vodâ dlndu-i jurămînt O sâ să) «ă se L 14 Batlr]Batăr ACG, Bator KL JlcmonJJigmond K, Jicmont L craiul om. O legăjau legat K 15 nedespărţiţi CGKLO cu]de CL 16 fu]au fost V văleatul]la cursul 45 anilor A K , la leatul (văleatul G, veleat L) CGL la noemvrie 5, leatul 7103 O deni]zile AK, om. CLO trimise]trimis-au O Variantele la nume ca Batir Jicmon, de aici înainte se con-semnează numai tn caz de inversiune sau de lipsă a unuia din termeni. Jicmon] Jâcmon craiul C Batăr J icmon trimise A, Bator Jigmond trimis-au O 17 samă G oştijoaste K, oşti ungu-reşti şl om. L pe]pre A G K L O , om. C Horvat Mihai]Orbat Mihai A, om. C, Mitei 50 Horvat O şl'om. C prejpe A BechlşJBeche G Işfan]Ifvan G. Iştfan K

55

Ri veniră la Mihai vodâ în cetate în Bucureşti. Şi îndată tăiară pre toţi turcii cîţi aflară acolo. într-acel război fu rănit Stroe Buzescul la mîna |

as stingă. După ac&a fără zabavă fură turcii scoşi din ţară şi rămaseră creştinii

5 izbăviţi din gurile lor. Deci cînd fu după război a tr&a zi, purcese Mihai vodâ cu muntenii şi cu t ngurii la Giurgiuv şi ocolind cetatea Giurgiovului, începură a o bate cu tunurile cîtăva vr^me. Văzînd Mihai vodă că nu poate să o dobîndească, căci că venea turcilor a jutor arme şi bucate de la cetatea de la Ruşciuc, o năpusti şi iarăşi s-au întors in scaun în Bucureşti.

10 Iar sultan Murat, împăratul turcesc, daca au prins de v^ste, numai-decît au t r r n s pre Mustafa paşa, cu mulţime de turci şi cu un domn, anume Bogdan vpdă sin Ia<n>cului vodă, ca să scoaţă pre Mihai vodă de aici din ţară şi să pue pre Bogdan vodă domn. Şi venind turcii la Dunăre, la cetatea den Ruşciuc, iar Mihai vodă dea a prinse de v^ste, el

15 încă grăbi de-şi strînse oştile şi purcese asupra Dunării, ghenar 8 zile, şi purcese la sat la Pietri. Şi gătindu-se ca să treacă Dunărea, ca să lovească cu Mustafa paşa, veni-i v^ste | cum au întrat hanul cu tătari i în ţară şi au început a robi şi a prăda. Iar Mihai vodă foarte să îngrijă tare şi

1 ln cetate om. O pre om. AO 1 - 2 toţi turciijturci K 2 cîţii ]ctţi li V acolol 20 acolca, la noemvrie 5 0 Şi lntr-acela O BuzescullBuzăscul CK, stolnicul Buzescul O 4 aceia

LO fărăjfăr dc A furii turcii scoşijau scos pre turci K, scoaseră toţi turcii O După scoşi ad. afară V rămasără GKO 5 dinjde CO gurile lor]dlnşii O cind fu după război a trlia zi]a treia zi după războiu O dupâjdupre G treiajtreia AL, triia K purcesejpurcese AL» purcesă G 6 muntenii AL cu ungurii şi cu muntenii O ungurenii AL la Giurgiuv şi]la

25 Giurgiov CKL, şi veniră la Giurgiov O şi2om. ACGKL ocolindjocoliră GO GiurgiovuluiJ Giurgiuvului C, om. O 7 Începură a o batejlncepură a o batere G, şi o bătură O tu-nurile}tunuri AK vreme AO Şi văzind OV Mihai vodă om. O 8 poatc]o poate L, potO dobindeascăjia O căci că]căci ACGKL, pentru că O veneajveniia ACK, le vine O ajutoram. AK, ajutori O 8 - 9 de la cetatca|la cetatea C, om. O 9 de la]din ACK, de G„

30 di L RuşciucJRuşi ACGKL, Ruşiciug O o năpustijo au năpustit A, năpustitu-o-au CL, nâ-pustlntu-o G, năpustitu-s-au K, au lăsat-o O iarăşijiar ACGL, om. O s-au lntors]au venit O ln scaun]o/n. AO, ln scaon K In'Jla O 10 MuratjSelim GOV turcescjturcilor G deaca AG au prinsjprinse CGL au prins de v^stejauzl de Mihai vodă că s-au făcut hain O 11 au trl-mis]trimlse ACGL, trlimisă O Mustafa paşaJMustafa paşa vizirul V cu mulţime]cu oaste

35 mulţime ACGKL, om. O de turci om. O şi cu un domnişi domnul A, şi cu domn C 12 unumc)u L După vodă4 ad. şi au poruncit şi hanului să vie cu tătarii O sinjfeciorul ACK 1 2 - 1 3 sin Ia<n>cului vodă ca să scoaţă pre Mihai vodă de aici din ţară şi să pue pre Bogdan vodâ om. L scoaţăjscoţă G ca să scoaţă pre Mihai vodă de aici din ţară şi să puc pre Bogdan vodă domn om. O 13 de aici din ţară]din scaun şl din ţară A, din ţară G prelpă

40 A domn om. AK domnjdomn dc aici din ţară C Şi venindjŞi veniră AK, Şi viind L, Şi aşa veniră O 1 3 - 1 4 turcii la Dunârejplnă la Dunăre O 14 cetate KO den]din A G K L , dc la O RuşciucJRuşi ACGKL iar om. O deaca prinse de v^steldaca au prins de veste L„ Încă iuţAIeglnd de aceasta O veste A 1 4 - 1 5 el Incăjlncă A,om. O 15 grăbi|au grăbit K ae-şl strlnscjde ş-au adunat K, de-şl strlnsără O oştilejoşti A toate oştile O purceselpurcese

A i T ' r T * ? M g l ena:i l at«hcna r l e <8henari O) GO, ghenarie GL 8 z i lc f lS zile

A, 8 CLO. 8 dm G, tn 8 zile K U şi purcese la]şi merse (mărte G, merseră L mersă 0> W S S ^ 1 Î W ^ G K L 0 ^ n P i l t r e AL gât in du-se]'gr?j lml u-s&

ACGKL ca om. CGKLO ca sâ să să AGK, sâ se L, ca sâ să CO lovascâ GK 17 veni-Ijvenl ACGKL, ti veni O v&te|veste AO, vestea G cumJcum câGO hanul ^ÎU tăUrU au

50 intrat O In ţară om. L 18 lnceput|prin, * să Ingrljâlsâ Îngriji AL 8-au Ingrijeat K ttTre om. U ° *

45

56

numaidecît să învîrteji îndărăt cu toate oştile şi puse tabăra la sat la î lu lubeşt iş i trimise străji asupra tătarilor, pe Radul Buzescul cu fraţii lui, Preda postelnicul, i Stroe stolnicul, i Radul Calomfirescu cu o seamă de oşti al^se. Deci cînd au fost la ghenar 14 deni, ei să intîmpinară cu tătarii, în streji. la sat la Putinei şi fură biruiţi tătarii de Buzeşti, perind s tătari mulţi şi vii încă prinsără mulţi. Iar hanul deaca prinse de v£ste, el încă trimise pre un nepot al lui cu mulţime de tătari şi veniră pin la sat la Stăneşti. Iar Buzeştii încă păziră şi le eşiră în întîmpinare şi să loviră de fa ţă la ghenar 16 deni şi fură bătuţi acei tătari. Atunce au perit şi nepotul hanului cu mulţime de tătari. Iar hanul s-au fost tăbărît la i» Şărpăteşti împreună cu Mustafa şi cu Bogdan vodă. Iar Mihai vodă, deaca prinse v£ste de dînşii, numaidecît trimise oşti asupra lor cu banul Manta, şi noaptea, fără v6ste-i | lovi, de i-au tăiat şi i-au gonit pin i-au s» trecut Dunărea. Mihai vodă încă purces&e cu toate gloatele lui, pogorin-du-se în jos pîn la Şărpăteşti. Iar hanul, înţelegînd, nu-1 aşteptă, ci să u> dăsp rr ţ i de Mustafa paşa şi de Bogdan vodă şi fugiră. Iar paşa rămase la cetatea de la Ruşciuc ca să să mai bată cu Mihai vodă. Iar Mihai vodă purcese cu oştile asupra lor şi trecură Dunărea pre ghiaţă pre la Marotin

1 numaideclt]Indată K să lnvtrteji]s-au tnvtrtejit K, sâlntoarsără O îndărăt)înapoi O cu toate oştile înapoi L puse]au pus K Şi puse tabăra]şi au tăbărlt O la *at|la un 2 0 s a t C G K L 1 - 2 la Hulubeştijanume Hulubeştii ACGKL 2 trimiselau trimis K străji] streji ALO asuprajlnpotriva ACGLO, Inprotiva K pe]pre CGKO 3 Predajcu Preda K i Stroejşi pre(cu K) Stroe AK, şi Stroe O stolniculjpostelnicu L i]şi pre AK, şi cu O Calo-firescu GV samă O 4 al6se]alese AG, alesă O au fost]tu AK Deci clnd au fost om. O lajln K, şi la O ghenar 14 dcni]ghenar (ghenarie C, ghenari O) 14 (24 A) zile (zile om. LO) 2 5 ACLO, 14 zile a lui ghenar K să lntlmpinarăjsă (se G) tinpinară GK, să loviră O 3 in streji]streji A, străjile K, om. O Putineiul A tătarii biruiţi K fură biruiţi tătarii de Bu-zeştijfu izbînda Buzeştilor O perindai perind (periră K) AK 8 mulţi tătari LO Încă om. KL prinsărăjprinzlnd L, om. V După mulţi* ad. şi le tăiară capetele O deacajdacă KLO prin-sejau prins K , auzi O de v6ste]de aceasta O 7 el Incăjcl K, om. O trimiselau trimis K, 3 0 trimis-au O pre un nepot al luijpre nepotu-său O cu mulţime de tătarijeu alţi tătari şi mai mulţi O viniră K 7 - 8 la satjln sat G 8 Iar om. O le om. AK eşlră O ln IntlmpinareJ Intru întîmpinare AL, In tlmpinare CGK, Înainte O 8 la ghenar 16 denijghenar 26 A, la ghe-nar (septemvrie G) 16 (17 L) GLO, In 16 zile a lul ghenar K bătuţilbiruiţi AG, biruiţi şi CL bătuţi acei tătarilizbinda tătarilor O AtunceJAtuncea ACGL, Atunci K 10 s-au]au ACGK, 3 5 încă au O 11 ŞărpăteştiJŞerpeteşti G, Şerpăteşti K, Şârpeteşti O Împreună om. O Mus-tafaJMustafa paşa A K O IarlDeci O 12 deacajdaca CL, om. O prlnselau prins K, om. O v^stejde veste AGL, om. O de dinşii om. O numaidcclt]indatâ K.om. O trimise Jau trimis K.

. trimis-au O oştijoştile G, o seamă de oşti O asupra lor]la dlnşii asupră-le C. om. O 13 şi noaptea fără v6ste- i lovi]şi fără de veste noaptea li lovi AG, şi-i loviră noaptea făr de veste O 4 0 După lovi ad făr de veste V de i-au tăiatlşi-i tăiară K, de au (şl i-au Ol tăiat GO După tăiat ad. foarte rău O şi i-au gonit] şi-i goniră K 1 3 - 1 4 şi noaptea fără veste-i . . . i-au trecut Dunărea om. L i-au trecutjiar trecură G 14 Mihai]Şi Mihai G, Iar el O purce-slse]purccse ACGL, purceasă K toatejtoată AK, toatele L gloatele]gloata AK. om. L 1 4 - 1 5 încă purceslse . . . pin la Şărpăteştl]venia mai urmă cu toate oştile asupra turcilor O 45 pogorlndu -să A C G K L 15 Şerpăteşti GK, Şăbăteşti L Iar]Deci O inţeleglnd]lnţălegind K, decă inţălesă de Mihai vodă că vine O nu-l aşteptăjnu l-au aşteptat K, om. O ci săjnumai-declt O 18 dăspărţikiespărţi CGKO şi de]i GL fugiră]fugi O Iar paşa rămasei Iar paşa au rămas K, Şi rămasără numai Mustafa paşa cu Bogdan vodă O 17 de lajdin A Kuşciuc) Huşi O, Ruşci V ca om. O larjCi şi L 18 purcesejpurcesc AL. purcesără O asupra lor om. O trecurăjtrecu CGO, au trecut K pre]pe O pre la]pe la C, pă la L

d pripiră de *ft loviră unii eu alţii, la ghenar 25 deni şi ură bătuţ i ureii A S S m au perit ,i Mustafa paşa cu mulţime de t u r d B o ^ n v ^ ă n c ă de abia au .cApat! Şi arseră Ruşducu şi toată marginea ţărăi lor şi « Invlrtejiră cu multă doblndă la scaunul lui, la Bucureşti,

r, Bătlnd Mihai vodâ ac^te r ăzbo i , trimise pre Mihalcea b a n u l j ^ ' oşti de ar,eră Hirotonii. Iar turcii din Hlrşova încă eşiră cu oasto împo-

triva Predii np&UM şi a liadului comisului. Şi păziră de să loviră cu turcii, 9 | fură biruiţi turcii; gonindu-i pre gbiaţă, îi tăiară foarte rău. Şi aprinseră

io U î | du-se aceste războae, iar Horvat şi Bechiş Jşfan, căpitanii „P ungurilor, avură Juiputăciune eu Mihai vodă. Iar Mihai vodă nu-i suferi,

cM trimise la Batir Jicinon craiul. Şi-i trimise alţi căpitani, pre Kiraly Al bort. Iar Mihai vodă 11 trimise cu banul Manta ia cetatea Brăilii. Şi acolo tocmind oştilo, începură a o bate cetatea taro şi o sparseră pîn

ia ln pămint, şl mulţi turci porlră. Păolndn-iie aceste războae şi nevolndu-so Mihai vodă foarte tare

pentru creştini, iar Batir Jioraon, craiul unguresc, socotise că nu va mai avea Mihai vodă nici o novoe do turci, ci făcu sfat cu toţi voivozii Ardea-lului cum să scază pre Mlhal vodă despre Ţara Muntenească, să fio mai

ao mic şi ascultătorii! de poruncile lui şl să-i oprească ţara cu tot venitul ei.

I fl prlpIrA do sA lovlrrt unii uu ulţll|şl iiirrnrtrA Iu l luşcluc O ulţlljnlalţl IC la glionar) glnuiitr AK, Iu tfltonArlo COL, şl ln «honuri O 25 donl)20 do r.llo A. 25 CLO. In 21 du zlto IC Mlull)l>uuill ACGK şl fura bAtuţl LurcllJsA lovi cu turcii şl fu Ixblnda lul Mlhul vodA O M AtuucrijAtuiiol C, Iar O şl «m. AK uu porii şl Munlufa puşu cu mulţ ime do turcl]Mustafa

25 puşu uu porii ou mulţi tu rol O 0 d<t-ablu]d(» labila C, abllu K araArA O HuşolucuJUuşclu-cui O tuurglno O ţArAI|om. AK, ţArll CGO lor turceşti O 2 - 4 sA lnvlrtoJtrA]*-au lnvlrtojlt K. «uu întors O 4 Iu1 jiu O NouiiiiulJNCUOIUII K, loaun O lul om. O lua]ln CGLO • ao^itf|au0ito AC UAtlnd . . , rAlboaeJŞI (Aotiidu-iA aooit rAxbolu O trlmlBoJtrlmlsA K, tri-mis MU o pro|pA A, Mlliul vodA pro O 0 - U bunul cu oşll|l>iiuul şl pro Produ ipAtarlul şl

#0 pi o Modul comUul cu oşti O, banul V 0 arierA|au am oraşu A, unorA oraşul G K , arso L Hlr-fovti | l l l işovu (, Pentru r. 0 inc, lur turcii ptnă ta r. o (in. Hlrşovu redacţia (ariorft) şl cotutea do IM I l« i UDVM. Şl prAdurA ţura turooaioA foarlo rAu tn O « - 7 Inprotlva IC 7 spAtarulJ •tulnicului V u Iludului|ltudului AL, Itudul C comisului )ooml«ul ACL, comis IC, c u m G Daoiiiudu llauiilml O II şl om. AIC 10 PAolitdU'«o)Dool fAotndu-iA ACOICL ncoHtolncdsto CO IIOIVMIIIIMIVMI OL ll<iclilş|H.<cli«ş QIC Işfuu)Işvuu o , Iştfuu IC tnceptnd cu FAcIndu-se MoMio plntl Iar. 19 lin. Kiraly Alburi om. O cApltunllJoApotonlla G 12 el-Mol C, co-1 G

ff'^AwXw ? ' î , , , r M m . W C l , î r A L 0 V ' G , | U «""• Kolarl IC 13 Albort] Ion AKOV, Arbaiit (.. Larbont U. llosl L 13 - 1 7 Iar Mlliul vodA II trimise , . . pontru crei-

41. 7," î U .n r f , i U l ! ? f l U o !" B r A l U I , I W i P u r t c u o «f Ari mar A plrA ln 40 t,iu.. |I. >1 p„,.|,A mulţi Inlr MUOI rAtbulu, novoludu-io Mlhal vodA taro neutru creştini O

II l r l m . , , | U u trimis K II tuumlndjţooml A InoepurAhl tnoopurA A 1 I p t a K

? u / ' î \ , m A , U K 0 * V * n w * 0 l U 0 I I P f t »» « p w w r t Q. O au spart K 15 nftmlaU tomollo AK porlrAja porlt (i IU rAfllndu»sA ACG aceste C ne voi nd u • 1 A A C G tare om A K I I u T r T l l l ungur lor A, om. L După Iar ad. diavolul col ce mi va binele rt pacea îiUrA ln

4 d T u M I T ^ I H 1 1 , A K „ , i r 1 8 n u Mlhol vodA nlcl o n e v o o do luicl om O IN do turol|doipre lurol (i ol |ş | KO l B - 1 0 Artloalulul c i L o 11 O I» •oa«A|ll|iM.eA O doipro Ţara Mu.itono«»oA|d* domnie ŢArll l l im l C l ^ A MuiitouoM»«A|MoiiiluoM»cA K riojllln C 10 - 2 0 «A fie m V i n l o S L l i t tr» | f f t ţa A lul om o UU uiuultAlur ACK purlnelle (1 NA I]SA O v nl K tt,0ttlUiOrlU U o » , o r u , l u U <

M '

Iar Mihai vodă deaca prinse de v£ste, el nn să pntn suferi, ci trimise la^ Batîr Jicmon boiari bătrîni sfetnici, anume: Evthimie mitropolitul"cu am îndoi episcopii şi pre Mitrea dvornicul, i Isar logofătul, i Dumitru dvorni-cul, i Radul Buzescul şi alţi mulţi boiari de ţară, cum Mihai vodă să 1 fie 49 ascultător do Batîr Jicmon, iar de ţară să n-aibă scădere, ci să şi-o ţie 5 deplin; şi să se ajute unii cu alţii, cum le-au fost jurămîntul dentăi.

Dentr-aceşti boiari ce-i trimisese Mihai vodă pentru tocmeală, învrăjbitoriul diavolul umblase în mijlocul lor, de să apucară unii ca aceia mai mult să facă vrajbă decît pace, cum să scază pre Mihai vodă din ţară., . Iar ceilalţi boiari ce să nevoia să slujască domnu-său în dreptate, de nepriia- 10 teni fură biruiţi. Şi scăzură pre Mihai vodă despre domniia ţării şi despre venitul ei, numai să fie tocma cu căpitanii lui. Şi atese Batîr Jicmon 12 -boiari juraţi munteni puindu-i ispravnici preste tot venitul ţării şi să fie supt porunca lui.

î n vremea aceia fiind Aron vodă domn Moldovei, trimise Batîr Jicmon 15 oşti ajutor şi căpitan pre ei Bărcea Andreiaş. Şi nevoindu-se Aron vodă pentru creştini tare, tăiară turci mulţi, ca să dobîndească cinste. Iar el căzu la mare pacoste şi năpaste pentru multe pîri mincinoase, că trimise Batîr Jicmon de-1 legă cu doamnă-sa şi-i luară toată averea, scoţîndu-l

1 Iar Mihai vodă deaca prinse de v£ste]De aceasta dacă prinsârâ de veste Mihai vodi O 20 doacajdacă KL prlnsejau prins K veste A putu om. L ci]ce G trimisejau trimis K 1—2 ei nu sâ putu suferi, cl trimise ia Batir Jicmon boiari bătrtni sfetnici, anumejalesă o seamă de boeri bătrîni O . 2 EvthiinieJEfthlmie ACGKL, pre Eftlmie O episcopii G prejpe L MitreaJMltru G i Isar]şi Isar ACK, l Isaf L, ?i pre Isar O IJ şi ACK, şi pre O dvornicul9 om. O 4 l] AK, şl pre O boeri AL de ţarăjdin ţară AC şl alţi mulţi boiari de 25 ţarăjşl-l trimisă soli la Battr Jicmon O 5 ascultători GO sâ fie ascultător Mihai vodâ L do ţarăjdin ţară A K , din ţară şi de venitul el O n-aibă scăderejnu fie lipsit O să1 om. C 5—0 cl sâ şl-o . . . Jurămtntul dentăi om. O 6 să sejsă sâ ACGL unii cu alţlljunul cu altul C cumjşl cum C, după cum L 7 Dentr-aceştlJDeci lntr-aceşti (Intru A, Intre K ACGKL. Deci aceşt O bolarljboeri ALO ce-ijce C trimls^sejtrimisese AL, trimise G, trime- 30 sosă O tocmeală! Locmalâ GK, tocmlro păcii O 8 tnvrâjbitoriuljiar invrăjbitorul AK dllavolul ACG umblasejumbla A, lnblase G, lnbla K Învrăjbitoriul . . . tn mijlocul lorjlntrase diavolul Intre dtnşll O dejşl O unii ca acelajunll cu alţii K, om. O 9 mai mult sâ facâl mal tare sâ facă ACGKL, de făcură mal multă O 9 - 1 1 cum să scază . . . fură biruiţi om. O 10 Cotlalţl AL boori A nevolajom A, nâvola G slujascăllujascâ G domnu-sâujdomnului 35 său AKL, domn s-au G tn dreptatcjlndreptat G neprllatenljneprietenl AL 11 scăzurăjlipsiră O despre doinnliajdln domnie O desprejde O 12 vlnitul K numaijşi el O tocinajtocraai CL, tntoerna O uldsejalese A, au ales K 13 boiarljboeri AL juraţi muntenijde ţară şi-l Jură O pulndu-ljşl-i pusă O Ispravnlcljsă fie Ispravnici O prestelpeste ACKL, pre O vinitul ţârii K portnca G 13—14 şl să fie supt porunca lui om. O 15 In vremea acelalIntr-aceia 40 (Intr-acea O) vreine CO, In vntaila acdla GK AronJArlon AG, Aaron C, şl Aron O vodâ om. G domnjdomn ln ţara A, domnul KL, domn ţării O trimiseltrlmlsu-i-au ACGLO, trlmls-au K Battr Jlcmonjom. AK, Bator C, Bătar G 18 oşti om. GL căpitani K pre eljom. G, pre K, poşte dtnşll L BârceaJBirce K, pre Bărcea L, Borcea O AndreiaşlAndriiaş GK, Andrleş O nevolndu-sâ ACGO AronJArlon A, Aaron C, om. O vodă om. O 17 tare 45 pentru creştini A G K O tălat-au mulţi turci şl tătari O clnstejmal raultâ cinste O ellel ticălosul O 18 căzujau căzut K la marejla mal mare A multă pirâ mincinoasa AKO ptro G 19 legăjlegase GLOV, l-au legat K | l - l ]f l le A, |1 GO luoarâ G av&eajaverea ACL, avuţlla O

. . din tară cu mare ru | şine, băgtadu-1 în temniţa Vuiţilor, tăindu-i boiarii şi toate capetele, la aprilie 23 deni, 7103. Şi puseră domn, în ocul lui, pre Răzvan, care era a^ă la Aron vodă, şi-i schimbară numele : Ştefan vodă.

Iar Mihai vodă, deaca prinse de veste, foarte sa în tns tă . 5 Pre aceia v r toe muri şi sultan Murat şi luo împărăţna sultan Meh-' met Şi deaca stătu el împărat, nu putu răbda at î ta ruşine, ci aldse pre

Sinan pasa cu mulţime de turci trimiţîndu-i asupra lui Mihai vodă. Viind pîn la Ruşciuc, făcură pod preste Dunăre. Mihai vodă deaca înţelese de aceasta, el încă îşi strînse oştile, ca să iasă împotriva vrăjmaşilor. Trimise

io şi la Ştefan vodă al Moldovei ca să-i vie cu oşti a jutor . Şi îndată purcese gata.

Iar Batîr Jicmon trimise la Rodoful, împăratul creştinesc, ca să-i dea pre soru-sa, să-i fie crăiasă. Trimise şi la Mihai vodă ca să vie, să fie şi el la nuntă, că nu ştiia de turci că vin asupra Ţării Munteneşti.

15 Iar Mihai vodă văzînd atîţia vrăjmaşi că vin asupra creştinilor, trimis-au la Batîr pre Stroe Buzescul, i Radul Calofirescul cu daruri scumpe

41 de nuntă. Şi | spuseră şi această v^ste, cum turcii, cu toată puterea împă-rătească, au sosit la Dunăre şi au făcut pod să treacă asupra creştinilor.

1 din ţarăjdin ţara lui ACGKL băglndu-ljbătindu-l L, şi l-au băgat O temniţajtimniţ. 20 G, temniţă O Vinţilorjvinovaţilor AL, ca pre un vinovat O boerii L 2 capetelejcăpete-

niile G la apriliejapril AGK 23 dcni)23 de zileAK, 23 CL, 25 dni (dni om. 0 ) G 0 7103]om. AK, leatul 7103 O puserăjpuse AGK, pusă O alt domn O ln locul luijom. AK, ln locul lui domn C După domn ad. cind au fost cursul anilor 7103A 3 carejcarele GK erajau fost K agăjagâ mare O AronJArion A, Aaron C şi-ijşi L După numele ad. de-i zicea (zisără 0>

25 KO vodăjvodă, cind era cursul anilor 7103 K, voevod O 4 deacajdacă K, daca L, decă O prinse de v^stejau prins de veste K, auzi de patemile Iul Aron vodă O foarte om. L să lntristăjs-au Întristat K 5 Pre aceiaJPe acea A, Pre acea GL, într-ace O murijau murit K, să Intlmplâ de muri O şi1om. AKO MuratJAmurat L, Selim O luojluă AKLO sultanjsoltan G, fii-său O MehmetJMahmet C, Amurat, al doisprăzecile din neamul lui Osman O 6 deacaJdaca

30 AL, dacă K stătujau stătut K Şi deaca stătu el împărat om. O el om. K nujşi nu O atltajel atlta AK cijce G atesejalese AL, au ales K, alesă O prejpă A 7 trimiţtndu-ilşi-i trimise L, şi-1 trimise O luijlu G lui Mihai vodăJŢării Rumtneşti O 7 - 8 vi ind pin lajdecl deca veniră la O RuşciucJRuşiciuc O, Ruşci V făcurăjfăclnd C prestelpeste A G K L O punârejDunâre, împotriva Giurgiului O Mihai]Iar Mihai AO deacajdacă K, daca L, om. O

35 lnţel£sejau Inţales K, Inţălegind O de om. GK 9 aceastajaiasta G el lncălcl K, om. O Iş strlnsejş-au strlns K, îşi strlnsără O oştilejtoate oştile ACG, oştile toate K, oştile lingă dînsul O ca să iasă mpotriva vrăjmaşilor om. O Trimisejtrlmis-au IC, şi trimisă O 10 să-i viejsă vie AKL oştijoştile AO 1 0 - 1 1 Şi Îndată purcese gataJŞi fu bucuros şi purcese să

40 K om r Z i Z I T " ? t r i " l i s e l t r i m l s e 8 e C. trimis-au O Rodoful ]Rodolfu?C, Rodolf 40 K, om. O creştinescjnemţesc O 13 pre pă A să-i ficjsă fie G TrimiselTrimis-au AKO iar

s"el A ?ă l l V f e î ^ ) C G K L * S l T n J n t S n u n t ^ ă fie

rum lei AK toat^ r. 17 in — 1 * 1 ' ^awnurescui U 17 şi «om. A K s ^ t f a Dunărt de L c i căVu veni u muUă 1 7 J T * ^ ^ ^ ^ a W

rătcască Jtnpărâţiei K PUtCrl Şl aU f ă c u t Pod Peste D u n ^ e O Impft-

60

Atuncea Batîr degrab trimese în toată ţara lui deş i strînse toate oştile, § i trimise şi la împăratul creştinesc, de-i d&le o seamă de oşti ajutor.

Iar pîn vru a veni ajutoriul de la Batîr, turcii trecură Dunărea şi începură a robi şi a prăda. Şi-şi puseră tabăra la sat la Călugăreni. Iar Mihai vodă deaca văzu că i să zăboveşte ajutoriul, el îşi strînse oastea cîtâ 5 avu şi pripi de să loviră cu turcii de faţă, în apa Neajlovului, în vadul Călugărenilor. Şi fu război foarte mare, la avgust 13 deni, de Himin^ţ* j j pîn în seară.; şi mult sînge se vărsă, cît şi apa era amestecată cu sînge. ^ Atuncea Sinan paşa, văzînd că nu-i sporeşte, înturnatu-s-au cu ruşine. Deci el strinse toţi paşii şi toate căpeteniile oştilor şi făcură năvală mare 10 asupra lui Mihai vodă, ca să izbîndească într-un chip, şi luară cîteva tunuri. Atunci Mihai vodă văzînd atîta hărborie mare, ei încă îşi strînse |

v toţi boiarii şi toţi căpitanii şi eşiră întru întîmpinarea lor de faţă. Şi aciişi 4i* J%V Mihai vodă, cu mina lui, tâe pre Caraiman paşa şi infrinseră pre turci

^ înapoi. Iar boiarii şi căpitanii, pre capete, năvăliră asupra turcilor, de-i 15 ^ tăia şi-i îneca în tină. Deci cu cîtă hvală venea Sinan paşa la acei război,

y , Vijiai cu multă ruşine să întoarse. Şi luo Mihai vodă toate tunurile înapoi şi multe steaguri turceşti.

Iar cînd fu preste noapte, Mihai vodă făcu sfat cu boiarii, cum ajuto-SS riul nu mai vine de la Batîr, şi fiind Mihai vodă cu puţinea oaste, nu vor 20

1 AtunceajAtunci K , Şi dacă auzi O BatlrJBattr Jicmon AO, Bator Jigmond (Jic-mont L) K L degrab trim^sejdegrab trimisă K, trimis-au degrab O tnjprin O de-şllşi AC. de K s t r î n s e j a u strins K 2 trimisejau trimis I \ creştlnescjnemţăsc O dedejdete A, dedi O a j u t o r j t n t r - a j u t o r G, om. O 3 larJDeci O vru a venijvrea a veni G, a vini KO ajutorluij ajutor CL, ajutori O BatlrJBattr Jicmon AO, Bator Jigmond (Jicmont L> KL trecurăj 25 trecu A G 4 puserăjpuse L Şi-şi puseră tabăraJŞi tăbărlră O la sat o/n. AK 5 deacăj dacă KLO că i săjcă A K O , că i G zăboveşte CK ajutorul ACGL el tşl strlnsejel ş-au s t r ins K , elu-şi strinse G, strlnseră O oasteajoaste KO tt avujau avut KO pripijpripiră C lovirăjlovi A K O de faţă om. O 6—7 cu turcii de faţă, in apa Neajlovului, in vadul Călugă-renilor om. L 7 marejtare L la avgust 13 denijla avgust 13 ACO, l n ' 13 zile a lui avgust K, 3 0 avgust ln 30 zile L dimineaţă KO 8 pin ln searăJpină seara (sara K> ACKLO s i vărsă ACLO, s-au vărsat K era amestecată cujera mesticată cu K , s ă roşisâ de O 9 Atuncea) Atunci K , Iar O văzlndjdacă-i văzu O Atuncea Sinan paşa. văzînd că nu-i sporeşte, lntur-natu-s-au cu ruşine om. L Inturnatu-s-au cujnlmic (nimic om. O) ci sâ (se G) va întoarce (tntur-na GK) cu A G K O ruşinejmarl ruşini O 10 Deci om. AGKO strînsejau strins K, strlnsârâ O 35 şi făcurăjca să facă O 11 ca săjsă-şi O luarâjluoară G 1 1 - 1 2 lntr-un chip şi luară clteva tunurijşi aşăzară toate tunurile O 12 AtunciJAtuncea AGL, Iar KO vftztndjcunosclnd O atltajaceastă G K L , om. O hărborie marejhrăborie mare AC, turburie mare G. Inşâlâciune lor O Işi strinsejş-au strins K După strinse ad. toate oştile şi O 13 boerii ALO intru tnttm-plnareajtn ttmpinarea A C G K , om. O lor de faţâjlor L, om. O aciişiJaciiaşi A. acieşi K. aci 40 iarăşi L 1 3 - 1 1 1 Şi aciişi . . . steaguri turceşti e redacţia şl aşa să loviră de tare cit sâ ames-tecară unii cu a l ţ i i . Şi sâ bătură foarte tare şi fu birunţa Iul Mihai vodă, iar turcii înce-pură a fu<?i cu mare r u ş i n r . Şl la ac«st războiu au tăiat Mlhol \oclă pre Cârălman paşa cu mina Iul. ş l mul te steaguri turceşti au luat şl tunuri au luat tn O 14 tâe cu mina lui AK prejpă A ' fnfrtnserăjlnfrlnsă K, tnfrlnse L pre turcijturcll A 15 boerl» AL prejpă C. pe L 45 turcilorjturcll A de- lJdâ- iC 10 tâlajtăiară G Inecallnnecaiă GL hvalâjvllvâ A, tală GL, valii vâ K vencajveni ia ACG. au vinit K aceljacest L 17 multă om. L luolluâ A, au luat K, iuoă L 19 larJPecl O prcstejpcste ACKLO boiariljtoţi boerii (boiarii GK) ACGKL. boerii O c u m j c u m că O 1 9 - 2 0 ajutorul ACG, ajutor L 20 nujnu-l C vine 1 veni G BatlrJBatâr J i c m o n G, Bator J icmont L de la Batir Jicmon nu mai soseşte O fiind Mihai 5 0 vodăJMlhai vodâ fi ind A K , fiind O puţineajpuţină GKL, puţină O oste C nu vorjsocoti că nu va K

6 1

5

42

putea sta Împotriva turcilor, că era foarte mulţ i ; c. socotiră cum vor fac» tf să poată lupta cu atlţea vrăjmaşi. Ci să d * eră înapoi, pre apa Dîmbo-viţii ln sus, la sat la Stoencşti, aştcptînd de la Batir să le vie ajutonul. Iar turcii Inţ^leglnd dc aceasta, sâ rădicară cu toţu de veniră a Bucureşti si făcură acolo cetate şi ajunseră şi pîn în Tîrgovişte şi acolo încă făcu cetate; şi cuprinseră | toată Ţara Muntenească. Atuncea Ienmiia vodă Moghila el înţelegînd de Ştefan vodă cum s-a sculat cu toate oştile să vie ajutoriu lui Mihai vodă, el încă au venit cu oaste leşască, de au Intrat în Iaşi să fie domn Moldovei. Iar Ştefan vodă trecu muntele cu toată oastea

10 lui şi mlrse de să împreună cu Batîr, că purces^se şi el să vie să să împreune cu Mihai vodă. Şi cîteşi 3 domnii să împreunară, la octomvrie 6 deni, 7104, şi purc^seră toţi'asupra turcilor. Iar ei văzînd că le vin atîtea oşti asupră-le, «T nu aşteptară, ci to^i, dă pretutindinea, d^teră dosul a fugi. Şi aleseră pre Aii paşa cu o seamă de oşti ca să păzească cetatea Tîrgoviştii, iar Sinan

15 paşa cu oşti veniră la Bucureşti. Iar Batîr, Mihai vodă, i Ştefan, cu toate oştile, veniră de ocoliră cetatea din Tîrgovişte şi îndată fu aprinsă. Turcii, cîţi fură acolo, toţi periră, iar pre AU paşa îl prinseră viu şi-1 trimiseră în

1 lmpotriva)lnnaintea GL turcilorjla atltaţl vrăjmaşi O cijce GK 1 - 2 ci socotlrâ cum vor face să sâ poată lupta cu atlţca vrăjmaşi om. O 2 atlţeajattţi C ClJCe GK, Şl

20 LO d^derâjdeterâ CL, dediră O 2 - 3 pre apa Dlmboviţii ln surjln sus pă apa Dimbovlţtl A 3 ln sus]mai sus L, om. O la sat|plnă la sat K După Stoencşti ad. şi pusără tabără acolo O de la Batir să le vie ajutorlul]sâ-i (sâ le O) vie ajutor (ajutoriul O) de la Battr Jicmon AO, de la Bator (Batăr Jicmon G) să le (le om. G) vie ajutor CGKL 4 cu toţi om.O de)şi A 5 acolo om.O cetate |cetate la mănăstire Hâdului vodă O 5—6 şl ajun-

25 seră şi pin In Tlrgovlşte şi acolo Încă făcu cetate om. L pin ln]plnă la AC făcură]făcu V a-Junserâ şi pin Injde acolo mersără la O şi acolo Încă făcujşi făcu şi acolo O 6 cuprin-seră|prinserâ A, coprlnseră C Muntcncascâ)Rominească O AtunceajAtunci A K , Iar O lerimiiajirimiia AGL, Irimie O 7 Moghlla elJMoghila (Movilă O) GO, om. K Inţâ-leglnd KO cum|câ A oştilejoştile Iul O sâ vlejsâ fie L, şl au venit O) 8 el încă au

30 venit|numal declt s-au sculat O oaste leşascăjoştlle fără samă C intrat jvinit K, venit O • - » In Iaşljln ţara Moldovii, la laşi (la Iaşi om. O) LO » săjca să O Moldoveijln Moldova L, om. O După vodâ ud. auzind de aceasta O trecu niuntelejau trecut ln Ţara Ungurească O toatăitoate K oasteajoştile K, oste O 10 mărse dejau mers de K , o m . O sâjse G Împreunăjlnpreunară K BatlrJBatlr Jicmon AO purces^se şi ellpurc&se (pur-

35 cese L) şi el GL, el Încă purciasă O 1 0 - 1 1 să vie să să împreune cu Mihai vodălde vinea ajutoriu lui Mihai vodă O 11 Şl clteşi 3 domnii să împreunară la oct. 6 deni, 7104]Decl dud fu lu octomvrie 6, leatul 7104 sosi şl Batir Jicmon şi Ştefan vodă cu toate oştile lor şi să Împreunară cu Mihui vodă O să Impreunarâjs-au Inpreunat K, să Împreunase L la oct. 6 denijla oct. 6(16 L)zile (om. zile C) ACL, tn 6 zile a lui octomvrie K 71041clnd au fost

40 cursul (In cursul K) anilor 7104 AK, leatul (văleatul G) 7104 CG 12 purcesără O văztnd câ lejdecă Inţâlesâră de O vin atltea oştijvlne atlta oşti AC, vin atlta oşti L, atlte oşti că vin O asuprâ-lejasuprâCGKL om.O 13 ei om. AKO dăjde ACGKLO pretutlndlnealpretlutlnderea K daerâjdeUrâ C, dederă G, dat-au K, dediră O dosul|dos K alticrftlaltslrA C. aMsftrâ K, lăsară O 14 pre Alljpre-alt C seamâjsamă K, sumă O oştljoaste K ca să]să O la

46 cetate de la Tlrgovlşte cu sâ pâzascâ O păzească GK 15 cu ostllcu alte (multe A l ostl ACGKL, om.O venirăjmorsărâ O Batir)BatIr Jicmon A Mihai vodăl G U Mlla l vodâ (om. vodâ C) ACGKL i Ştefanjşl Ştefan vodă (om. vodă CGL) A C G K L craiul Teu domnii amtndoi O 1 5 - 1 6 cu toate oştile veniră de om. O IS cetate O dln C f l o v stel Tîrgoviştii KO şl îndată fu aprln.âjom. G, şl Începură a o bate de U a t r D ă r t i r . l o

50 aprinsârâ O Turciijlndatâ turcii G, Şi turcii K, Deci clţi turci O 17 All lalt C 11 d ln-serâjl au prins K şi-1 trimiscrâjşl l-au trimis K 1 " p r "

62

temniţa Chiutvarului. Dupre ac&a purc^seră după Sinan paşa pin ajun-seră ia cetatea, Giurgiovului şi îndată stricară podul. Tăind mulţime de turci, îi înecară în Dună | re şi sparseră şi cetatea, fiind atîta perire in turci, st9

De-abia au scăpat Sinan paşa cu puţinea oaste, şi cu multă ruşine fură scoşi din ţară. Şi scoaseră de la mîinile lor robi mulţi făr număr. Şi de acolo 5 Bă întoarseră cu veselie şi cu multă dobindă şi toţi creştinii dMeră har lui dumnezeu.

Atuncea Batîr Jicmon, deaca văzu pre Mihai vodă cu atîta vitejie şi cu atîta înţelepciune, slobozit-au Ţara Rumînească cu tot venitul eif ca să fie iar pre seama lui Mihai vodă. Şi să inturnară cinezi la ţara lui. 10

Pre v T i m e ce purcese Batîr ajutor lui Mihai vodă de bătură pre turci în Ţara Muntenească, au fost trimis craiu o seamă de oşti şi la Lipova, şi la Ianova şi la multe cetăţi denprejurul lor şi mult rău făcură turcilor.

în vremea ac&a rădicatu-s-au şi hanul cu mulţime de tătari, ca îs. să vie asupra Ţării Munteneşti şi viind pren ţara Moldovei, iar Ieremiia vodă cu moldovenii şi cu leşii pripiră dă le eşiră înainte la Ţuţora şi făcură acolo şanţ mare şi sa bătură acolo 3 zile şi nu biruiră nici unii, nici alţii. Deaca văzură tă | tarăi că nu pot folosi nimic, făcură pace unii cu *s alţii şi să întoarse hanul cu tătarii iar în ţara lor, şi l«*şii aşijderea, 20 iar el încă să aşăză în scaunu-şi.

1 ChiutvaruluijUusvarului AK, Chiuiutvarului C, Chiiuşvarului G, Chiotvarului L, Chlova-rului O DupreJDupă ACGKO, Despre L purctfserăjpurctke G, purciasă K, purcesără O După paşa ad. şi-1 goniră O plnjpă A, plnă-1 G, ptr la O 2 cetatea om. O Giurgiuvului AC, Giurgiov O După Giurgiov ad. şi-l ajunsără O Îndată om. O stricară Jstrieă C tăind) 2 S tăindu-1 C, şl tăiară O mulţime]mulţi K 2 - 3 de turci]turciK 3 «Jşi-i AK. alţii să O şl cetateajcetate Giurgiovului plră tn temelie O fiindjfăelnd L atlta|mare V fiind atlta perire ln turci om. O perire]peire AGKL 4 De-abia]abiia AK De-abia au scăpat Sinan paşa] Iar Sinan paşa de-abie au scăpat O puţinea oastelpuţinei turci A, puţină (puţine O o a s t e C G K L O 4 —5 cu multă ruşine fură scoşilau fugit cu mare ruşine O 5 Şl scoaserăţom. G, Şi scoase L 5 — 7 Şi scoaseră . . . lui dumnezeu t redacţia Iar domnii şl toate oştile sA Intoarsără innapol cu multă dobtndă mulţănilnd lul d-zeu pentru biruinţa ce le-au dat fn O mlinilelmlnule K fărjfăr de ACG 5 — 6 Şi de acolo să IntoarserăţŞi să întoarseră (întoarse AC) de acolo ACGKL 6 dtklerăjdeteră AGL, dtfdără G hambar şi laudă K 8 Atunci KO deaca văzujvăzlnd O vodă om. G atltea vitejii K 9 şi cu atlta înţelepciune om. O alobo- 3 S zlt-au Ţara Rumlneascăjdatu-i-au ţara O Romînească K 10 ca om. AO iar)iarăşi L pr«) pă AL seamalsama CK Mihai vodălMihal G, om. O Şl să Inturnară clneşl la ţara lui L, Şl să despărţiră unii de alţii şi să dusă craiul ln ţara sa O 11 — 13 Pre vr6me ceJPre (Pe C) acea (actfia K, om. C) vreme ce ACK, om. L purc^sejpurcesese ACK, om. L Batlr|Uatlr Jlcmon A, Bator C, Bator Jigmond K, om. L ajutor lui Mihai vodâ om. L 1 1 - 1 4 Pre vnhne . . . 40-făcură turcilor om. O pre]pă AL 12 MunteneascăJRumlnească G fost om. G samă CG şi om. ACK 13 la* om. G denprejuruljde prin prejurul A, Inprejurul G 15 ln vremea ac<Ha|în vremea acea G, într-ace vremi O rădicatu-s-aujsă rădicară O 18 MunteneştilRomlneşU 0 prenlprin ACGKLO leremiiallrimlla AGL, lerimle K, Irimle O 17 moldoveni şi cu W»1 A pripiră]grăbiră A dăjde ACG eşirăjişiră A, ieşiră O 18 acolo om. O şanţ marel Şanţuri mari AK acolo'om. AGKLO nu biruirălnu să putură birul A 18 Deacaldacă K, DacuL Deci tătarii decă văzură o nimica ALO pacejo pace C 1 8 - 2 0 Deaca văzură . . . «I teşii aşljderealşi s-au întors hanul cu tătarii iar In ţara lor, lnpăclndu-se unii cu alţi i; dacă văzură că nimic nu pot face tătarii şi leşii, aşijderea leşil s-au Întors In ţara lor K unii cu alţii) cu moldovenii O 20lntourse| lntoarsără GO hunul cu tătarii om. O iar om. L InJlaCO AşlJ« 5i> derea şi leşii să dusără O 21 iar el] Iară lerlmlia vodă K, Irimle vodă O sA aşăză|s-au aşA-*at K scaunu-şi jscaun KO

63

Atunce şi Ştefan vodă, deaca prinse dc v&tc că s-au răsipit oştile Ieremiei vodă, el ceru de la Batîr oşti ajutor. Şi îndată i să dMe şi purcese asupra Ieremiei vodă, la noemvrie 27 deni, leatul 7105. Iar Ieremiia vodă, deaca prinse de v^ste, el încă îşi strînse oştile şi trimise la starostea de

5 la Cameniţă de-i d&le teşi ajutor. Şi să întâmpinară unii cu alţii la Suceavă, şi fu biruit Ştefan vodă. Şi el fugind, fu prins dă nişte ţărani şi îndată îl înţepă Ieriiniia vodă, iar oastea îi peri cu totul.

Batîr încă, înţelegînd de aceasta, foarte să întristă. Şi netrecînd multă vreme, Batîr iar îşi strînse toate oştile şi purcese asupra Timi-

10 şoarei, şi începură a o bate de toate părţile. Iar hanul cu tătarăi încă venise să fie ajutor cetăţii, şi brodiia în toată vremea furiş, de loviia oastea ungurească. Iar Batîr, deaca văzu că n-are răzbun de tătari, el lăsă străji să păzească cetatea şi purcese asupra tătarălor şi să loviră

43" de faţă, şi fură biruiţi | tătarii. După ac&a iar să întoarse Batîr la cetate, 15 bătînd-o 3 săptămîni. De multe ori făcură şi năvală şi nu putură face

izbîndă. Şi să întoarse craiul iar la scaunul lui.. Iar cînd fu la cursul anilor 7105 mai 6 deni, trimise Mihai vodă

pre Velicico cu haiducii la Baba, de o ocoliră şi o bătură şi o aprinseră şi multă bunătate şi avuţie dobîndiră. Şi întorcîndu-se înapoi cu dobînda,

20 1 Atunci*]Atuncea ACGL, Iar O şi om. ACO După vodă ud. f i ind pribiag 4n Ţara Ungurească O deacajdacă KL, şi diacă O prinse de v6ste]au prins de veste A K , auzi O râsipitjrădicat C 2 Ieremiei]Irimiii AGL, lui Irimie O ceru]cerşu A, au cerşut K BattrJBa-tlr Jicmon A, Bator Jiginond K oşti om. AI< ceru oşti Intr-ajutoriu de la Batir Jicmon O i săjli O dedejdete AL, ddte C, dedi O purcSseJpurcesă O 3 Ieremiei vodăl Irimii vodă AGL,

25 lui O la om. GO noemvrie 27 dcnijnoemvre 27 de zile A, noemvrie 27 (20 L) CL, ln 27 zile a lui noemvrie K leatul 7105]clnd au fost cursul anilor 7105 A, văleatul 7105 G, ln anul 7105 K, 7105 L, om. O IeremiiaJIrimiia AGL, Ierimiia K, Irimie O 4 deaca prinsejprin-zlndu-i O de v6steJvC*ste K el încă lşi]el Incă-şi A, el Încă ş-au K, îndată îşi O strlnsel strins K, strlnsărâ O oştilejtoatc oştile O şi la starostele O 4 - 5 de lajdin AK,de O

.30 5 Caminiţ O dedejdete AL, d6te C, diade K, dedl O teşi ajutor]o samă de oşti lntr-aju-toriu O să Intlmpinară unii cu alţiileşiră In tlmpinare unii altora K, făcură război O SuceavăJSuciavă, la noemvri 27, leatul 7103 O 6 biruitJblruiţiC ŞilCăK el fugind]fugină el să scape O fu prins dă]l-au prins KO dă)de ACKLO nişte]neşte K, neşti O 6 - 7 îndată 11 Înţepă Ierimiia vodă]Indată-l Inţăpă Erimiia vodă K, aducîndu-1 la Irimie vodă, 11 Inţăpă O

-35 Inţăpă G 7 Ierimiia]Irimiia AG, Irimia L oastea Ii]oastea A, oastea-i K, oaste 11 O 8 - 1 6 om. O 8 BatlrlBatlr Jlcmon A, Batăr CG, Bator Jicmont (Jicmont om. K) K L încă om. AK să lntrlstă]s-au întristat AGKL 9 vreme ACL Batăr Jicmon A, iar lşi]iarăşl A G K L , larC strlnsă K oştile toate AK purcese L 10 Incepură]lncepu AL a o]a u G de]dln L cu tătarăilcu toată tăriia G 11 veniselveni A, vinise K să fie]să file C, om. K brodiia

-40 (n toată vremea]!n toată vremea brodiia A vrdmila G furiş de lov;ia]de să loviia furiş A, de loviia C, lovia GKLO 12 ungureascăjungurească furiş C Batlr]BatărJicmon A, Batăr CG, Bator K. om. L răzbunjrăzboi CL, ezblndă G 13 strâji]strc]ilc A 14 tătarii]de tătari C DupăJDupre L BatlrlBatăr Jlcmon A, Batăr GK, Bator L 15 bătlnd-olbătlnd A năvală] năvală mare A GK puturâjputu C 16 izblndăjezblndă G Şi]Ci ACL, Ce GK iar om. AK

45 scaunul lui]scaun (scaon K) AGKL, scaunu-i C 17 fu]au fost ACGKLO laUnK cursul anilor om. O 7105 mai 6 denil7105 mai 6 zile A, 7105 mai tt CL, 7105 ln 6 zile a lui inai K. mai 6 leatul 7105 O triinise]trimis-au K, Mihai vodă trimis-au O Mihai om. C 18 prelpă L Velicico|Velişco AO, Velincu G, Vellşcu L haiduclijmulţl haiduci O de olsl O

2 V l î î S r 4 a ţ t T I ^ U t î 0 * \ 0t

b ă l u r â G şi o aprinseră)»! o prinseră L. om. O 6 0 m u U & T Î * ? 1 1 a v 6 r e K ' a v u * l e 0 dobîndiră om. O doblnda înapoi A

doblnda GK Înapoi cu doblndajsă vie O

64

iar turcii să strînseră de toate părţile şi purc&eră dupr*Yelicico ji-1 ajunseră la un loc ce să chiamă Comisul şi d&leră război unii cu alţii şi fu război 3 zile; turcii tot să înglotăa şi fu biruit Velicico şi periră toţi haiducii şi-şi luară turcii tot planul înapoi.

Mihai vodă foarte să întristă. Iar cînd fu la iulie 16 deni, allse Mihai 5

vodă oşti care era mai de folos şi le puse căpitan pre Farcaş aga şi-i trimise la Diiu^ca să-l dobîndească; şi trecură Dunărea pre la Jdegla. Iar turcii încă le prinse de v£ste, mulţime cu totul, şi nu eşiră să se lovească d© faţă, ci să ascunseră, de făcură meşteşug. Că mergind oştile lui Mihai vodă făr de nici un teamăt, iar turcii îi loviră de faţă şi fără v£ste. Şi fu io războiu tare multă vr&ne, însă cea de | apoi biruiră turcii pre oastea lui 44 Mihai vodă. Şi cîţi fură călări printr-înşii scăpară cîte ceva, însă puţinei; iar pedestraşii periră cu totul.

După ac&a, Mihai vodă deaca pierdu atîţea voinici, el fu scirbit.

Şi începu a trimite pen toate ţările streine, ca să strîngă voinici viteji şi 15 aduse 16şi şi cazaci şi de tot feliul de oameni, cari-i erau de folos.

Strîngîndu-şi Mihai vodă oaste ca să se lupte cu turcii, iar nişte

nepriiateni porniră pîră mincinoasă asupra lui Mihai vodă. Deci Batir

1 duprcjdupă ACLO VellclcoJVellncu G. Vellşco LO 2 ce sa chlamâjanume ACKLO, om. G Comisul] CumisulG Muntele Comisului O diderăjdeteră AL.ditără C 2 - 3 ş l d * d e r â 20 război unii cu alţii şi fu război 3 zi le; turcii tot să tnglotiia]şl să bătură tril zile O, şl dâderă războiu unii cu alţii V 3 tot om. A fnglota L fujfură G Vellcico]Vellşco LO şl perlrâj perindu-1 O 4 şl-.şljşi ie AK, şi O totlom. L, toată O phSnulJdoblnda O Innapol K 5 Şi Mihai G Mihai vodă foarte să Întristă om.O fulom. A, uu fost O lullc)lunie A 16 denl]16 zile A, 16 CL, tn 16 zile K, 16 leatul 7105 O al£se]ales-au K 5 - t attse Mihai 25 v o d ă . . . şi-i trimisc]Mihal vodâ trimis-au alte oşti cu Farcaş aga O 0 vodă om. C oştijoş-t i l e K L căpitanjcap ACGKL prejpe L şi-i]şi G 7 DiiuJDii C, Dliul O sâ-l)sâ CG dobtn-deascăjia O trccurăjtrecuse GK prejpe L la JdeglaJJderlea G 8 Încă om. KO le om. C prinscjprinscră ACL, prinsese K, prinztnd O mulţlmejmulţlmea KL mulţime cu totuljsâ strlnsără şi să făcură oaste mare O să sejsă sâ ACGK, să-l L lovască GK 8 - 8 sâ se 3 0 lovească de faţăjde faţă sâ să bată O 9 ci săjei el să A, ce să G dejşl A meşteşugjmeşter-şug K cl să ascunseră de făcură meşteşugjcl făcură meşteşug ca să-l lovească fârâ de vesta O CăJom.A, Şl O 10 făr dejfără CGKL nici unjnlcl o A, nici u G, de nici o O teamâtjtemere AO, teamă G de faţă şl fără vdstejfărâ de veste O fărâjfâr de A Şl om. AK fujom. L, Zăcură O 11 tarcjfoarte tare O ceaJceamalAK de apolj după urmă L multă vr^me om.O 34 1 1 - 1 2 Insă cea de a p o i . . . oastea Iul Mihai vodă e redacţia şl fu Izbînda turcilor tn O birulrâj birul L oasteajoaste G 12 furăjfuserâ A, era K clţi fură că lăr i . . . puţlneljdln câlârlme «căpară puţintel O puţlneijpuţlntei AC, clte puţinei L 13 pedestraşllldln pedestrlme O cu totuljcu toţi G 14 După ac61aJDupă (Dupre G) aceea (actfia G) GL, Deci O deacajdeaca-şl CG, daca KL pierdujs-au pierdut K, pierdură O atiţeajatlţl C, atlta L el !u ictrbltlfoarte 40 să întristară O 15 începu a trlinltejtrimisă O penjprln ACGKL strllne K ca sâJsA K. de O strlngăjstrlnsă O voinici vltejljoamenl de oaste O 15—16 şl adus© om. O 1» şl om. O şi dejşl G După cazaci ad. strbl, bulgari, unguri O şi de tot fellul de oameni cari-i erau de folos om. O fellullf^liul K, felul O omeni G carl-ljcare AL eraujera ACKL 17 Strlngtndu-şi]Strlngtnd A K oastejoastea L săseJsăsâCGK luptejbatâ L Strlnglndu-şl . . . 45 cu turcllJŞl făcu oaste foarte mare ca să poată sta Împotriva pâglnllor O Iar nişte neprla-leni pină la p. 66 1 4 fin. tocm&ele ţârilor om. O 18 nepriiatenijneprletfni A, prieteni L pornlrăjscomlră A C G K L plrăjpl G iuljlu G DeclJDe CGKL

9 - 0. 2670 ftA

Jicmon crai, cum s-au lepădat Mihai vodă şi s-au împrietenit cu turcii, Batîr Jicmon făcu sfat cu toţi voivozii Ardealului, ca să afle de dreptatea lui Mihai vodă. Iar Mihai vodă, dcaca-1 chemară, el să ţ e m u j i e înşelă-ciune şi de p î r ă j ^ jpc inoagă j i purcese Mihai vodă să să împreune cu

5 Batîr Jicmon numai cu 2 - 3 boiari, anume Mihalcea banul, i Eadul Buzescul şi alţi boiari. Iar Batîr Jicmon deaca văzu că vine Mihai vodă bucuros la împreunare, el încă trimise postelnicul cel mare, Jenea Poncraţ,

44v cu mulţi nfrnţi şi cu 40 de cucii şi cu multă cinste înaintea lui Mihai | vodă. Ci dăscălecară în cetate în Beligrad şi să împreunară cu mare cinste,

io mesiţa dechemvrie 19 deni, leatul 7 1 0 6 1 ^ fură împreună 10 zile, şi multă cinste petrecură şi mai mare credinţă legară şi întocmiră toate lucrurile şi să înturnă Mihai vodă cu mare bucurie la scaunu-şi. Iar Batîr Jicmon purcese la împăratul creştin. Şi trimise şi Mihai vodă pre banul Mihalcea cu Batîr Jicmon împreună pentru tocm<$lele ţărilor.

15 Şăzînd Mihai vodâ> cu toţi boiarii la scaun, veni v^ste cum sultan Mehmet s-au scorartrdin scaunu-şi, din Ţarigrad, cu tot Răsăritul şi cu toată puterea lui, cu turcii şi cu tătarii şi purcese să se bată cu împăratul creştinesc Rodoful. Şi dăscălecară la cetatea Egherul şi începură a o bate cetatea de 3 părţi. Iar împăratul creştin, deaca prinse de v£ste, el îşi

20 strînse oştile şi le trimese cu frate-său Maximiian asupra turcilor. Şi sări însuşi Batîr Jicmon craiul, capul lui, cu toate oştile şi să împreunară cu Maximiian şi purcese asupra vrăjmaşilor. Iar sultan Mehmet, împăratul

1 cum]cum că A s-aujs-a G tmprietcnltjprietenit AC, Inpretinlt G, Inpriitinlt K 2 Batir JicmonJDcci Batăr C, Batăr G făcu]făcut-au IC voivoziijvoinicii L să aflelsă să

25 afle A de om. ACGKL 3 Iar Mihai vodă om. G deaca-l]dacă-l K , daca-1 L 4 plrl L min-cinoase KL purcease K 4 - 6 purcese Mihai vodă numai cu 2 — 3 boiari anume Mihalcea banul şi Radul Buzescul şl cu alţi boiari să-s Inpreunc cu Batăr Jăcmon C 5 i]şi AKL 6 Buzăscul K boeri AL deacajdacă K, daca L căjcum LG 7 bucuros om. G la Inpreu-nare bucuros K postelnicul cel mare]postelnicl mari AK După mare ad. anume C Jenea]

30 Jinea ACK, Tenea L Poncraţ]Pocraţi ACKL, Poprac G 8 n<$mţi]nemţi A şi cu]cu ACGKL cucii]cocini K multă cinstejcinstc multă C, multe cinstc G 9 CIJŞ1 ACGKL descăle-cară ACGL cetate lnjcetatea din K Belgrad G Impreunarăjlnpreunâ C, Inprcunare G 10 mesiţajln luna lui A, om. CK dechemvrie]dichemvre AL, la dechemvrie C, In dichemvri K denijzile AKL, om. C lcatullcînd au fost (era K) cursul anilor A K 7106)7107 G 11 şi lntoc-

35 mirăjşi (şi-şi G) tocmiră ACGKL 12 lnturnă)Intorsc G scaunu-şi)scaunul lul A, scaonul seu K 13 purcese om. L Mihalcea banul K 14 pentru)prin GL tocm£lele)tocmeala A, tocmelile CL, tocmala K ţărllorjţărll lor L 15 Şezlnd GK toţi om. L boerii A la]ln A venijvenl-i C, vini-i K v^stelveste A începtnd de la p. 66 r. 16 pină la p. 67 r. 15 e re-dacţia într-acea vreme să rădicară turcii cu mare oaste asupra Ţării Nemţeşt i şi făcură mare

40 război cu Nemţii şi luară cetate Egherului tn O 16 Mehmet)MahmetC scornitlsculat K scaunu-şijscaon K 17 puterea A După tătarii ad. şl cu toată puterea împărăţiei turceşti (Împărătească L) ACGKL purc<*se)au purces K 18 creştinescjcreştin C Rodoful lRodol fu K descalecară ACGKL dtatea K EgherulJEgherulul A K o om. A G K L 19 cetatealcetatea Egherului (Egherul K) AK creştinjcrcştlncsc A deacajom. AL, dacă K prinse de v6stc)

45 au prins (lulnd L) veste AL el om. AL 1 9 - 2 0 îşi strlnse]şi-şi strînse AL, ş-au strlns K 20 lrun£se] trimise AK 2 0 - 2 2 Maximiian asupra turcilor. Şl sări Însuşi Batir J i c m o n craiul, capul lul, cu toate oştile şi să împreunară cu om. A K 21 c a p u l k u capul G 2 2 purc^sel purceseră AL, purclseră CGK Mehmet)Mahmet C, Mehemet G

66

turcilor după cebătu cetatea Egherul, veni i veste cum îl împresoară Maximiian şi cu Batîr | Jicmon craiul şi cu toate oştile. Iar sultan Mehmet <fs . lăsă-şi oamenii în cetate şi el, cu toate oştile, purcese lă^CtrstegŞ. ŞI să ^ loviră de faţă unii cu alţii şi fu război mare şi tare, în 5 zile şi în 5 nopţi l i j u vărsare de sînge multă într-amîndoao părţile, însă mai perea turcii, 5 şi d£dcră turcii dosul a fugiră pîn eşiră den tabără şi din corturi şi din toată marha lor. Şi vrea fi fost dobînda şi izbînda creştinilor. Iar creştinii nu să ştiură cumpăta, ci să d&leră a jăttui. Deci pentru multă lăcomie a avuţiei, ei îşi puseră toţi capetele, cum scrie şi la sfînta scriptură v^che, că lăcomiia iaste rădăcina tuturor răutăţilor. O, amar mare! Că văzînd io turcii atîta netocmeală întru creştini, pentru lăcomiia lor, curînd să întoarseră procleţii de turci asupra lor şi atîta fu moarte mare între creştini, cît fu voia lui dumnezeu. Iar Maximiian cu cîţi scăpă, el să întoarse la scaunul Tui; iar Batîr Jicmon, craiul, cîţi au scăpat cu el, iar s-au întors la scaunu-şi, la Beligrad, şi rămaseră turcii cu atîta bucurie. 15

Deci turcii | începură a să semeţi şi începură a eşi în Ţara Munte- 4&*> nească, pre marginea Dunării, şi prinseră turcii a prăda şi a robi ţara. Deci Mihai vodă încă strînse oştile şi purcese asupra Necopoei. Şi mergînd Mihai vodă prin ţară, întîlni o seamă de turci pre apa Teleormanului robind şi stricînd ţara. Deci îi prinseră pre toţi vii, pîn sosi şi Mihai vodă 20 în vad la Necopoe. Şi ocoli cetatea Turnul şi-1 bătură şi-1 arseră. Deci

1 după]dupre G bătu]au bătut K Egherul]Egherului A venl-i]veni ACGL, vinitu-i-au K veste]vlstea G fl]ce-l C 2 craiul om. GL şi cu*]cu GK Iar sultan Mehmet]Deci el G, om.L 3 lăsă-şi oamenii ln cctate şi el om. L la Clrsteşti]şi să lntlmpinară toţi la un sat (lulnd satu L) anume (cc să chiamă anume A) Cfrsteşti (Cărstaş A) ACGKL Şi să)Şi C 5 şi fu]şi tură G 25 vărsare dc slnge multă]multă vărsare dc sînge L multă om. AK !ntr-amlndoao]tntr-amlndoo A. de lnbe K, Intru amlndoă L perea]perila AGK 6 d^derăjdeteră ACL turcii om. A dosul turcii C fugir6]fugi AL 7 toată om. K marhajmarfa L, mahîa V fijhi GK doblnda şi om. AC izblndajezblnda G « ştiurăjputură C ci)cc GK d6derâ]deterâ AL, d^tlrâ C jăhui]jăfui AL, jăcui K multă om. V 9 îşi puseră]ş-au pus K capetele)capetlle C, capi- 30 telc K şi la]om. A , la GK, şi L 9 - 1 0 vâchc, că lăcomiia iaste rădăcina tuturor răutâţUor om. G 10 că om. A lastejesteAL tutulor L răotăţilorAC O, amar mareJOh, amar AK văzlndjvăzură A K 11 turcii om. A netocmală K lntrultn C lăcomila]lăcomlele K, lăca-şul L curlndjcurund K 12 lntorsără procllaţil K lorjcreştlnilor ACGKL fu]s-au făcut K Intrejintru A K L moarte întru creştini mare G După creştini ad. pentru lăcomie L 13 dum- 35 nezău G MaximiianjMaxelimiian K el om. AK întoarsă K 14 scaonul K iarlaşljderea şl K clţijcu clţi AK, iar cu clţi C craiul, clţi au scăpat cu el om. G au scâpatjscâpă K cu el]om. ACK larjiar aşijdere G, om. K 15 scaunu-şijscaunul l u i A K la]ln AK Belgrad G râraa-serăjrămase L 16 a să semeţila se semiţi G, a să simeţi K Pentru r. 16 inc. Deci turcii ptnâ la r. 20 fin. robind şi e redacţia Şi Intorclndu-se oaste turcească, o seamă de oşti au dat prin 40 Tara Romînească şi au început a robi şi a prăda. Iar Mihai vodă dacă auzi, purciasă cu toate oştile asupra Nicopoiei. Şi mergînd prin ţară, InUlni o sumă de turci pe apa Tellormanulul robind şi tn O 1 6 - 1 7 Muntencască]Roinlnească AK, MunUniască G 17 prlnserăjprlnsărâ C, prinse L 18 IncăJIncă-şl A K , om. G Necopoei]Nlcopoii ACL mărgtnd G 1» Intllni) Wni K seamăjsamă GK pe apa L TeleormanuluiJTeleajenulul C 20 striclnd)»trlnglnd A 45 Deci om. A K O îi]om. A , şi-i KO prihserăjprinse CG prejpă L După vii ad. şi le tăiar* căpiţele O pin sosi şijpănă sosi C, şi ajungînd O Mihai vodâ om. O 21 ln vad la Necopoe]tn vad Nicopoii A, la vad la Nicopoe O Nlcopoe CKL Şi om. O ocolilocollră ACGKL fl-l|şi

0 A şi-ljşi o A DecljŞi O

grijîndu-se Mihai vodă să treacă la Nicopoe, veni-i veste den sus cum sultan Mehmet împăratul turcesc au biruit pre Maximiian şi pre Batîr J i c m o n c r a i u l . Deci Mihai vodă să întristă şi începu a face pace cu turcii

şi cu sangeacul Necopoei. Şi fu Mihai vodă în loc 5 zile şi legară pace şi 5 s ă d ă r u i r ă c u daruri scumpe. Şifură acestea toate la octomvrie6 dni, 7107. /,,

Pre ac&a vr&ne Batîr Jicmon craiul supărase-i-se cu oştile şi bătîn-du-se cu turcii şi şi închină ţara împăratului creştinesc, cum să-i poarte grija. Şi împăratul trimise 2 comisari, anume Suhai, 3 episcopi şi pre

46 Iştfansin. Şi jurară ţara şi toţi domnii Ardealului, cum să | fie pre mîna io împăratului. Şi prinseră pre Jujica cancelarul la Batîr Jicmon ţi-l tri-

miseră în cetate la Sacmar, şi acolo-i tăiară capul. Iar Batîr Jicmon el îşi năpusti crăiia sa în loc şi să duse însuşi, la împăratul creştin. Iar împăratul îi d&lc o cetate, anume Epuliia. Aceasta să adevără cum îşi d<kle ţara pre o cetate.

15 Pre aceia vr^me iarăşi trimise sultan Mehmet un paşă, anume Mehmet paşa vezirazemul, cu mulţime de turci şi tătari fără număr asupra creşti-nilor şi dăscălecară în cetatea Oradiei. Deci unii bătea cetatea, iar alţii prăda ţara. însă Batîr Jicmon după ce-şi năpusti ţara întîi, apoi mult

1 grijlndu-se]gătlndu-se O Mihai vodă om. O să]ca să L la Nicopoe]NTicopoia AC. 20 Nccopoe G veni-ijveni ACL, vcniia G, vinitu-i-au K, li veni O 1 — 3 den sus cuin sultan

Mehmet Împăratul turcesc au biruit pre Maximiian şi pre Batir Jicmon Craiul]că au bătut turcii pre nemţi şi pre Batir Jlcmon O 2 Mchmet]Mahinet C MaximiianJMaxilimiian K cra-iul]cralul cu toate oştile ACGKL Deci]Dc O să lntristă]foarte să Ingrijă O Începură O a facejface G 4 Necopoci]Nicopoii A, Nicopolii C, dc Nicopoe O tn loc om. G 4 — 5 Şl

25 fu Mihai v o d â . . . acestea toate om. O şi să]şi CGL 5 dărulră]dusâră K fură]fără C Şl fură acestea toate om. G acestea]acest C toate om. ACKL la octomvrlc]Ia luna lui octom-vre AK, ineslţa octomvrie G dni] zile ACK, om. LO 71071ctnd au fost cursul anilor 7106 A, 7106 C, leatul 7107 GO, In anii 7106 K 6 Pre ac£ia]Pre acea AK. Pâ acea L, într-acea O lui Batăr G craiul om. GO supărase-l-sell să supărase A, 1 să supără O cu oştilejcu

30 oştile şi cu războaiele O 6 - 7 bătlndu-să ACGL 7 şi-şi !nchlnă]ş-au Închinat K creştl-nesejereştin AKL, nemţesc O cum]ca A, om. O 8 grijajde grijă O anume om. AK Suhai] Suhai şi Işfan O 3cpiscopi]şi 3 cpiscopl (cardinali O) LO, 3 piscupl G 8 - 9 şi pre Iştfan-sin om. O 9 Iştfansin] Işfan fii-său AK, Iştefan fiul C, Işvan jin G, Isfan L ţara om. AK 9 — 10 să fie pre mina impăratululjsâ slujască Împăratului şi să fie supt poronca lui O

35 10 Jujica] Jujenca V cancelarul Gr] canţărăul A, canţerul C, canjeriul GLV, canjlrăul K, ca-Jlrul O 11 la Sacinar]In Sucmari A. Secmarlu C. ln Seinar G, ln Săc Mari K, ln Secmariu L 1 0 - 1 1 la Batir Jicinan şi-1 trimisară In cetate la Secmar om. O acolo-i]acolo Ii AK şi acolo-l tăiară capullşi-i tăiară capul ln cetate Sacmariulul O IarlDcci O el om O 12 năpusti] lăsă G crăiia salcrâiia AGO In locjşi ţara O Insuş ]ln sus V 12—13 creştin. Iar Impâ-

40 râtul om. O 13 Ii d<Sde]dete-i A, d*de-l GK, Ii dSte CL, Şi-1 dete O Epuliia] Ipollla AK, Epo-liia O După Epuliia ad. cu tot venitul el, ca să şază şl să să odihnească, fntr-acest chip făcu Ba-tir Jicmon O Aceasta să adevără om. O adeveri G cum işi]curau-şi G, cum Insuş K, că-şl O 14 dldejdete ACLO ţara]toată ţara şi crăiia O pre]pe O 15 Pre aceialPre acea A, După acela O vnSme iarăşi]vreme iară (iar îşi G) GK. om. O sultan]sultanul K un]pre un C trl-

45 mise sultan Mehmet uu paşălsultan Murat împăratul turcesc trimis-au O anumejpre O Mehmet]Mahmet C, Meemet O 16 vezirazemul]vezlrazimul CGKO de tătari O fărâUăr ă J r r u n T m « î ? "<*ţlnilor]ţărli ungureşti O 17 dăscălecară]descălecară ACGK, tăbârlrăO InJIIngăO Orad.eHln Oradle A, Oradii C Iar om. A 1 7 - 1 8 unii prăda (ara, alţii bâte cetate O 18 Insă Încă K, Iar O- după ce-sllduDă ce L dună ce Isl O năpuţtijlnchlnă O ţara Intli]ţara Împăratului şl-şl năpusti scaunul 0? apoi multfapoî (apoi om. O) Io urmă mult LO

45

68

să căi, însă năpusti cetatea Epuliei şi noaptea fugi den cetate şi veni iar la scaun la Ardeal. Şi în ce ceas sosi, i să închinară toţi domnii şi voivozii şi toată ţara Ardealului. Şi prinseră pre acei comişari împărăteşti de-i legară şi-i trimise la Mihai vodă, pentru cea prietenie şi credinţă dentăi, ca să fie iar unul cu altul. Şi trimise la Mihai vodă să-i dea oşti ajutoriu, 5 să se apere de vrăjmaş. Şi-i d£de 3500 de voinici şi le puse cap pre aga Leca.

Pre actia vr6me | era un paşă Hadîm paşa, pre care-1 trimisese împă-râtul turcesc să fie paşă la margine, la Diiu. El încă avusese împutăciune cu Mihai vodă, ci trimisese la Mehmet paşa den Dîrstor, ca să meargă 10 cu oşti să apuce scaunul lui Mihai vodă. Deci el degrab strîns&e oştile şi eşise să să lovească. Iar Mihai vodă încă trimisese oşti cu Dumitru dvornicul împotriva lui Mehmet paşa, de-i bătură şi-i goniră luîndu-le şi 2 steaguri de le-au dus la Mihai vodă în Caracal. Şi foarte să îmbărbătă şi strînse toate oştile în grab de purcese şi el asupra lui Hadîm paşa. Şi 15 trecu Mihai vodă Dunărea cu toată gloata pre din sus dă Necopoe şi să loviră de faţă cu Hadîm paşa şi fură biruiţi turcii şi periră mulţi, luîndu-le şi toate tunurile şi toată tabăra.

1 să căi]s-au căit AK lnsăjşi-şi A, Însuşi K însă năpusti cetatea Epuliei om. O năpu-sti]au năpustit K Epuliei] Ipoliia AK, Epuliia CGL fugijau fugit K, fugind L Şi fugi noapte 20 din cetate Epoliei O şi veni]şi vini K, veni L iarjiarâşi L 2 la Ardeal, la scaun A la scaun] la scaunul lui O Şi lom. C sosi]au sosit K i om. CGLO i să lnchinară]lneh»nară-i-să K toţi]lui toţi CO 3 şi toată ţara om. O prinserăjgoniră O acei]cei 2 AO, cel G, toţi pre cel C comişari C, comişeri L împărăteşti om. A 3 - 4 de-i legară om. O 4 şl-l]şl O trimise] trimiseră ACKL După vodă ad. de-1 ddde K cea prietenie]cea priitlnie (priltenle G) GK, 25 prieteşug O şi credinţă om. K dentăijdintăiu AL, cea dintăi O 5 iar unul cu altul]tot unul K cu altul om. A După altul ad. nedespărţiţi O trimise la Mihai vodă om. O să-l] ca să-i AK După dea ad. o seamă de O ajutoriu]Intr-ajutor G 6 să se]să să CGK, ca să să L vrăjmaşi CKO Şi-i]Şi L dtfdejdete ACL, trimisă Mihai vodă O şi le puse]puindu-le O 8 Pre ac6ia]Pre acea A, Iar Intr-aceia L, Şi într-ace O 'era om. AK paşă]paşe K Hadlm]anume 30 Hadlm L Hadlm paşa om. O care-l]carele-l A, carele 11 CK, carele GL 8 - 9 c a r e - 1 trimi-sese Împăratul turcesc să fie paşă la om. O 9 turcesc om. L la]pre AGK la margine, la DUu] la Diiu, la margine L,pre margine Dunărei, ce-i zîce Hadlm paşa O El încă avus£se]Şi avu O 10 ci]ce K, şi O trimisdsejtrimisc de olac AGO la om. C Mehmet]Mahmet C, Mahmut O den]din AG, dc K, la L, dc la O Dlrstor]Dlrstor de olac K, Dlrstori O meargă]margă K, 35 miargă O 11 oşti]oştile AL, oştile lui O scaonul K Deci el] Iar Mihai vodă O degrab strlnslse oştile]strlnsc toate oştile AK, dacă prinsă de veste îşi strlnsă toate oştile O strin-se CGL 12 şi eşise să să lovească om. O eşise]eşi ACKL, eşiră G lovască GK Iar Mihai vodă Încă om. O încă om. A trimis6se]trimise K, şi triimisă O oşti]oştile GL, o samă de oşti O 13 Mehmct]Mahmct C, Mahmut O După paşa ad. Şl păziră de să loviră de faţă unii 40 cu alţii la sat la Chiselet(Chesalită A, Cheselet K) şi fu biruit Mehmet paşa AGK, Şl sâ tn-tlmpinară oştile la sat la Chiselet şl dldiră război unii cu alţii O de-i bătură şi-1 gonlrâ]şl fură turcii biruiţi O luindu-le]şi luară O 14 După steaguri ad. de turci O de le-au dusjde le-au adus A, şi le adusără O ln oraş ln Caracal O 15 şi strlnse]şi-şi strinse ACGKL toate om. C 1 4 - 1 5 Şi f o a r t e . . . în grab de]După aceia Mihai vodă să găti cu toate oştUc şi O şi el om. O 45 asupra]lmpotriva A asupra lui Hadlm paşajla Hadlm paşa asupră-i G 16 tricu K Mihai vodă om. GO In toată gloata]cu toate oştile K, om. O prejpă A, pe CK dln]dln AL, dăn C, den K dă]de A C G K L O NecopoeJNicopoe AKO, Nicopoia CL 1 6 - 1 7 să loviră de ta ţ i ] făcură mare război O 17 fură biruiţi turcii]au biruit pre tujei O şi periră mulţi om. O mulţijmulţime L 1 7 - 1 8 luîndu-le şi]şi le-au luat O 18 ş^om. ACGKL tabâra]marfa O 50

69

Şi după co bătură pre turci, iar Mihai vodă să apucă şi de cetatea Necopoei şi începură a o bate cu tunurile. însă cînd fu septemvrie 10 dni, Rîmbătă, făcu Mihai vodă năvalăfoarte mare şi o bă tură multă vr^me şi nu putură întră în cetate, că spărgea zioua, iar turcii zidia noaptea.

5 Deci şăzu Mihai vodă în loc 3 zile şi | tot plenuia ţara turcească. Şi după 47 ae&a el purcese cu toate oştile în sus, cătră Diiu, tot prădînd den Dunăre

pîn în munţi, pînă sosi împotriva Diiului. Iar sangiacul de acolo încă trimise degrab de strînse toţi turcii den ţinutul Diiului şi trimise şi la beiul de la Baba, de veniră cu oşti într-ajutor, eşind întru întîmpinarea lui

io Mihai vodă, în şesul Diiului. Şi fu războiu tare multă vrdme. C&a de apoi fură biruiţi turcii de Mihai vodă; şi multă peire să făcu turcilor, cît puţini scăpară în cetate, iar alţii fură tăiaţi, alţii goniţi şi răsipiţi.

Să spunem de Mihai vodâ ce i să întîmplă într-acest războiu, gonind turcii şi răsipindu-i în toate părţile. Iar turcii, însă o ceată, deacă văzură

15 peirea, ei să întoarseră cu mare hrăborie asupra lui Mihai vodă şi atuncea să atese unul den turci cu suliţa şi o împoncişă asupra pîntecilui lui Mihai vodă şi o înfipse în pîntece. Iar Mihai vodă deaca văzu că piiare, el apucă suliţa cu amîndoao mîinile de fier şi căuta în toate părţile ca să-i vie cineva

1 pre]pil A, pe C iar om. L să apucă Mihai vodă L şi de ce tatea]de cetate K 20 Nicopoii AL 1—2 Şi după ce . . . cu tunurilc]Şi tncepu a bate cetate Necopoi i cu tunu-

rile foarte tare şi dc multe ori făcură şi un val mare O 2 lncepură]incepu L 2 — 3 septem-vrie 10 dni]luna lui septemvrie 10 zile A, la septemvre 10 zile (zile om. C) CG, !n 6 zile a lui septemvri K. mesiţa septemvre 10 zile L 2 — 7 Insă cind fu s e p t . . . Împotriva Diiu-lui]Şi nu putură să o ia că cit spărge zloa, turcii zlde noapte. Şi văzlnd că nu o poate lua, şăzu

25 trii zile de tot prăda Ţara Turcească, din Dunăre pină In munţi , pină sosiră Împotriva Diiului O 3 năvalăjnevoe K o om. C 4 In cetate]Inlăuntru In cctatc A căjc l t A , că cit L zioua] zioa ACGL. zua K iar noaptea turcii zidia L 5 tn loc]pre loc K , om. G plenulajrobla A Şl om. AGK 6 purc^sejau purces K toate om. A cu toate oştile In sus cătră DiiuJInsuş cătră Diiu cu toate oştile L totjtut G 6—7 tot prădînd den Dunăre pin In munţ i , pină sosi

30 împotriva Diiului om. AK 7 sosijsoslră CGL * 7 - 8 încă t r i m i s e . . . den ţ inutul DliuluiJIşi strln-sârâ toate oştile O 8 trimise]trimisese CL toţi om. L şi lajla K 9 Baia V, om. K de veni-râ]de-t veni O oştijoştile lui O eşindjşi eşiră O Intru Intlinpinarea]ln t impinarea CGK, înainte O 18 şesuijsusul C, lunca L fujfăcură marc O tare mul tă vreme]mult A, multă vreme K, mare multă vreme L f ln multe ztle O Ctta de apo i j ln vremea aceia apoi A,

35 Cea (La cea L) de apoi CL 1 0 - 1 1 Cila de apoi fură biruiţi turcii de Mihai vodâ om. O multâjinult G 11 şi multă peire să făcu turcilor]şi mulţi turci periră O să făcujfâcu AC dtjc i ţ i L puţinijpuţinei L 12 scăpară]fură scăpaţi A G L In cetate om. C alţlijceilalţi L tâiaţijtâeţi A 1 1 - 1 2 puţini s c â p a r ă . . . răsipiţl]de able au scăpat sangeacul cu puţintei turci şi s-au închis in cetate O 13 şi de Mihai O să lntimplă]s-au in t lmplat ( t lmplat K )

40 KO cA gonind O 14 turcii] turci C, pre turci K risipindu-i A , răslplndu-i C turcii . Insă o ceatâjo ceată de tureţ KO, din turci o ceată L Insâ]lncâ A deacă ]daca CLO, om. K vâ-zurâ]vâzindu-şi K 15 peirea]perire G, câ vor sâ piiarâ O ei om. O lntoarsără iute O j ^ e hrâborielmareyitejle (hlrborie GL) AGL, război O şi om. A a tunceaja tunc i C. om. K

^ ' V . V T r ^ r ? 1 V i r c i c u S u l l ţ a ş i ° asupra ptntecl- lui]repezi unul o 45 tui ' fă «â o Inflngă In ptnticeie O 16 sâ alesejsâ aliase K, om. L unul om. K lmponc i şă ] tnpân-

a ş â C , p o n c i f GK plntealu, om. A K G luiJluG 1 6 - 1 7 Mihai vodă şi o' lnfipse ln plntece

Z L Z l J Z u " ' V i ni * n ' K * ?î? i tC t ° ° lnliP5e G Mihai vodâ]el O

f V m f n d ^ î ?r i «/"V. a pA

u c â l $ - a u a P u c a t * ** «niinile]mlinile amlndoo

50 i ' ^ î u O j T K f i T t o t d n e v a ş / ^ ^ ° * ^

T0

den boiari ajutor , să-1 izbăvească den | peire. Şi alţii mai aproape nu să n9

aflară fâr 2 boiari, anume Preda Buzescul şi cu frate-său Stroa atolnicuLl Ei grăbiră şi tăiară capul turcului şi pre c&ealalte soţii ale lui şi izbăviră pre Mihai vodă din mîinile turcilor. Şi multă bărbăţie arătară Buzeştii înaintea lui Mihai vodă, căci să luptară cu vrăjmaşii şi izbăviră pre domnul 5 lor den peire.

După ce bătură acest războiu, şezu Mihai vodă supt cetate 10 zile deplin, arzînd împrejur toată marginea ţării turceşti, şi iar să întoarse Mihai vodă cu toate oştile şi cu toată dobînda, ca să treacă Dunărea pre la Buşavă. însă cînd fu oştile jumătate trecute, să lăsă vînt cu vihor pre 10 Dunăre, şi atunce să împărţiră oştile şi rămaseră jumătate aşteptînd 10 zile pîn să potoli vîntul. Iar oştile au tot plenuit şi au ars Ţara Turcească. D^ciia trecură cu toată dobînda de să adunară la noemvrie 5 deni, leatul 7107. Şi să întoarse Mihai vodă în scaun în Tîrgovişte cu toţi boiarii.

Pre acea vr&ne Batîr Jicmon craiul iar intrase în multe gînduri, 15 caxe nu i-au fost nici de un folos, nici lui, nici ţării, cum zice că omul în|ţelept află calea şi pe unde n-au umblat, iardeaca-ş pierde firea, rătă- u ceşte şi pre unde au umblat, ca şi Batîr Jicmon craiu, încă nu-i ajunse

1 den boiariJdin boeri AL, om. O den]de KO peirejmoartc O 1 - 2 mai aproa-^pe nu să aflarăjnu să aflară nime mai aproape O 2 aflarăjaflă L fărlfăr declt A boiarij 20

boeri AL anume om. L făr 2 boiari anume)fără numai 2 boeri O PredajRadu AO Buzăscul K şi cujşi L 3 şi l]de C c£lealalte]celelalte ACO, ciaialalte K, ceialte L soţii O ale luija lui KO şi'Jşl aşa O 4 pre)pâ A mlinilelmlnule K din miinile turcilorJde moarte O multălmulte K bărbăţlelbărbaţll K, vitejie O arătarălarătă L Buzăştll C. cătră Buzeşti O 5 căci să]că să ACGKL 5 - 6 căci să luptară cu vrăjmaşii şi izbăviră 25 pre domnul lor den peire]lupttndu-să cu păglnl O izbăvlrăjscoaseră G prejpă A, pe GL 6 denjdin AK, de C, de la G peire]moarte G 7 După ce bătură]Şl după cc bătu Mlhal vodă O După ceJDepre cl G bătujbutu G şezulşăzu AC, şl şezu G Mlhal vodă om. O 8 deplin om. O Împrejurai prădlnd O iar să Intoarsellntoarsără O 8 Mlhal vodâ om. GO cu toate oştile şi om. O ca să]să O 8 — 10 pre lajla A, pă la L 10 Ruşava A Insă} 3 0 Încă A, Iar O luxură CGKLO pă jumătate A vlntlvlntul C vlhorlvlfor ACL, vivor K. furtună O 11 atuncejatuncl AC, atuncea GKL 11—12 atunce să Împărţiră. . . potoli vlntul]să despărţi oaste jumătate şi şăzurâ 10 zile aşteptînd plră să va potoli vlntul O răma-serăjrămasc A După jumătate ad. de ceia parte de Dunăre A 12 10 zilc]5 zile C să potolii s-au potolit K IarJŞiO oştile]oştile clte nu trecură Dunăre O plenuit şi au ars]ars şl au 35 prădat O TurceascălMuntenească L 13 D6ciia|Deci AKL, De aceia C, Şi deca s-au potolit vlntul O trecurăjau trecut Dunăre O cu toată doblnda om. O de să adunarâ]de sâ adunară toţi (toţi la un loc K) ACK, şi s-au Împreunat cu celelalte oşti O la noemvrie 5 denijla luna lul noemvre 5 AC, In 5 zile a lui noemvri K, la mesiţa noemvre 5 zile L, la noemvre 5 O leatuljclnd au fost (era K) cursul anilor AK, văleatul G, om. L 14 să Intoarsels-au întors K, 40 au venit O scaon K TlrgoviştelBucureştl O boiariilboeril A, boeril săi L cu toţi bolartlj cu multă vesălie, dlnd laudă lui d-zău O Intre r. 14 fl ÎS ad. Şi au făcut Mihai vodâ o mănăs-tire foarte mari şi frumoasă In oraş ln Bucureşti, care este ln malul Dlmboviţil, drept Gorgan!, hramul ei sfintul ierarh Nicolai, episcopul Mira Llchiel, făcătoriul de minuni O 15 Prel Intru O aceajaceia CGK vrlame K Pre acea vr<me]dupâ aceia L craiul Iar om. O ln 45 om. G 16 carejde care A nici dejde nici CK nici lui om. A ţâriilţărll K cum ziceţpre-cum zic O că]om. A K , ve că G 1 6 - 1 7 omul Inţeleptjomul ţâlegind K, cei Inţâlepţl O 17 aflăjclnd află A pe undejpâ (pre CKL) unde ACKL n-au umblat]neumblat L umblatjlnblat GK 1 7 - 1 8 iar deaca-ş pierde firea rătăceşte şi pre unde au umblat om. V Pierdejpiiarde G Xireajmintea O el râtâceţte O 18 acest Batâr O eralu om. GO 5 0 tocâJcâO ajunsejsosi A K , prisos»! CG

TI

cit întii işi închină tara la împăratul nemţesc şi apoi lăsă-şi credinţa ee

făcnse cu împăratul', năpustind cetatea Bpuliei şi Yeni iar la Ardeal şj 6ă apucă cu Mihai vodă de cea prietenie dintăi. Apoi el nici aşa nu să aşăză, şi iar gind rău ca să să desparţă de Mihai vodă şi să închine Ardealul

5 turcilor. Ci aminterea n-au avut cum face pentru cel jurămint rău şi greu, ce au făcut cu Mihai vodă cum, pîn va fi el crai în Ardeal, turcii să n-aibă

treabă. Deci făcu Batir Jicmon sfat fielean şi trimise în Ţara Leşască,

la văru- său Batîr Andreiiaş, cum să vie, să fie craiu în locul lui ; şi el să facă tocmeală cu turcii, ca să înşale pre Mihai vodă.

10 Şi veni Batir Andreiaş in cetatea Mediiaşului. Acolo să împreună

cu Batir Jicmon şi să strinseră toţi voivozii şi n^mişii jurind toţi cu Batir

Andreiaş. Iar Batir Jicmon au ales o cetate, anume Yeliciul, şi el insă purc&e de să duse in Ţara Leşască, iar Batir, Andreiaş rămase a fi craiu Ardea-

lului. 15 Atuncea j Ierimiia vodă, domnul Moldovei, deaca să aşăză Batir 4sv Andreiaş pe crăie, iar el trimise cărţi la Batîr Andreiaş cum să fie amîndoi

una şi să scoaţă pre Mihai vodă din mijlocul lor.1 Şi de nu va e^i de voe, ei să rădice oşti asupra lui să-1 prinză, să-1 dea turcilor. Şi Batir Andreiaş fu bucuros acelui sfat rău şi trimise sol la Mihai vodă pre un nemiş,

20 anume Ciomîrtan Tamaş, cum să iasă Mihai vodă din ţară cu pace, că apoi

1 cltjcă O întîi om. L la lmpâratul]tnpăratului GO nemţescjcreştin A K , creştinesc CGL, nemţesc şi făcu legătură cu dînsul O şi1 om. O lăsă-şi] Îşi lăsă O şi* om. C credinţajcredinţa şi legătura O 2 făcuse]făcu AGK cujcătre L năpustind]lăs!nd O EpulieiJ Ipoliei AK, Epuliia CGL, Epolie O şi^om. ACGK veni iar]viind L, iar veni O la Ardealjla

25 scaunul lui O 2—3 şi să]să L 3 să apucă]s-au apucat K de cea prietenie dintâi] de cea dintăi prietenie A, iar de prietenie cea dintâi O 4 aşeză G şi iar glnd rău]ci iar lăsă (luo CO, luă L, lulnd G) glnd rău ACGKLO dâsparţă CL să se închine C 5 CiJCe GKO aminterea]intr-alt chip (fel O) CO, almintrea G, amintrea K n-au avutjnu avu O pentruj prin A celjacel AO, om. L jurămlntu L râu şi greu]greu şi rău A K , greu O S au făcuţi

30 făcuse CGLO cu Mihai vodă]amlndoi O cumlcum că A, câ O va fi el crai In Ardeal]vor fi ei domni O G - 7 turcii să n-aibă treabă]cu turcii prieteşug să nu facă O 7 DeciJŞi aşa O Batir Jicmon om. O ficleanjviclean ACGKL 7 - 8 trimise la vâru-său Batăr Andrieş In Ţara Leşascâ O 8 vără-sâuL Batir om. L Andriiaş GK cum]ca O să fie]sâ hie G el om. O 9 tocmealâjtocmiale K, tocmeală O Inşalellnşele O 10 Inlplnă In ACGKL, pă la O

35 cetate O Acolo]Şi acolo O Impreonă O 11 strînserâ]strlnsără K, strlnsă O voevozil ACK n£mişu]neme{ii ACL, niamişii K, domnii Ardealului O 1 1 - 1 2 cu Batir Andreiaşlsă asculte de Batir Andreiaş O 12 lui Batir Jicmon G au alesli-au ales CGL Iar Batir Jicmon au ales o cetate anume Velidul om. O VeliciullVelciul ACG, Veciul K , Belciul L

^n ! J ? ' ' c r a i u A r d e a l u l " i J D e c i Batir Andrieş rămase crai Tării Ungureşti, 40 Ur Batăr J.cmon sâ duse ln Jara Leşască O lnsâ]incâ A K L purclse]purcese AL, a u ^ u r c e i

AL i l l T i n m ^ m * fiLde a f l L 1 5 Atunci KO Ierimiia] Irimiia AL, I^emiia C, Irimie O vodâjyodă Movilă O Moldoveijţării Moldov.i A C G K L deaca]dacă K I S - I f deaca sâ aşăză BaUr Andreiaş pe crăie, iar el om. O 16 nelnă A nV, R I i*RTIL cărţile G la Batir Andreiaş cărţi cum C cum om A ei amîndoi K 'ti

C.t&tî rădice K, s i sâ scoale cu O ostile G asuDra luilom r. « . . .„ .V i vt , turcilorjde In mina turcilor O Şi|Deci O U sfat râu b b t A J m .

l i

va Încăpea in mhnile turcilor. Iar Mihai vodă deaca anii acel sfat răii « amar, el încă-şi strînse toţ i boiarii şi făcură sfat foarte de folos Deacm văzu Mihai vodă că i să rădică atî ta rău pre cap, el intr-altă parte nu cugetă, ci trimise la împăratul nemţesc, de unde avea de atita vreme milă şi ajutor, şi-i obidi de toate cîte i să întîmplă p r e capul lui, şi-i cerşu Mihai vodă o ş t i ajutor cum să iasă împotriva lui Batîr Andreiaş care să închinase turcilor Iar împăratul nemţesc fu bucuros să-i facă de toate pe voia lui. într-ac&a Mihai vodă sâ veseli şi degrab trimi | se de -şi strînse toate oştile şi purcese la Ardeal asupra lui Batir Andreiaş. Trecînd muntele, dăscălecară in luncile Braşovului, şi acolo veniră toţi Braşovenii de să închinară la Mihai vodă cu daruri scumpe. Iar Mihai vodă deaca văzu că i să închină cetăţenii, să veseli. Şi trimise la Radul Buzescul şi la Udrea banul, să sae şi ei cu toate oştile Craiovei şi ale Jiiului şi cu ale Mehedinţilor, să iasă" cu iale înpotriva lui Mihai vodă, cătră luncile Sibiiului.

Iar Batir Andreiaş, deaca înţelese de Mihai vodă că au intrat cu toate oştile in ţa ră în Ardeal, el degrab strînse toate oştile şi purcese şi el cătră Sibiu, împotriva lui Mihai vodă. Şi făcu şanţ şi razimă oastea lui, Batir Andreiaş, de cătră zidul cetăţii Sibiiului. Iar oştile lui Mihai vodă Încă să strînseră toate şi toţ i boiarii şi puseră tabăra la sat la Yeştem.

4t

10

1 Incâpeajintra A C G K L O mîinilejminele G. mtnule K, mina O daca K aceljde 2 0 acel (acest L) A G K L O sfat râu şi]sfat ACKL, om. G 2 amarjviclean O el Incâ-şillşi O lncâ-şi strinse)s-au strins K boerii ALO făcurăJfăcu AC foarte de folos om. O Dacă KL f - 4 Deaca v ă z u Mihai . . . nu cugetă om. O 3 ridică G atltajasupra atlta A 3—4 nu cugetăjnu avu cuget A , n-au avut cuget CGKL 4 cijce G, şi O trimise itrimisâ sol O ncmţescjcreştinesc A C G K L 4 — 7 de unde a v e a . . . pre voia luijsâ-i de oşti intr-ajutoriu 2 5 ca să sâ bată cu Bat ir Andrieş , care sâ Inchinasă turcilor. Şi-i spuse şi de toate de clte i sâ rădicaşi asupra lui. Iar Împăratul fu bucuros, şi-i trimisă o seamă de oşU lui Mihai vodâ O de atlta] atlta CG 5 şi-i obidi]şi obidi A C G K L de toate]toate A K tnUmplă}lntlmpla A, tntlmplase K, Intlmplară L şi-i om. A C G K L Mihai vodă om. ACGKL 6 oşti ajutorjtntr-ajutor V împotriva)asupra A C G K L Batir om. A care]craiu carele A, carele CGKL 7 nemţesc) 3 0 creştin A C G K L sâ-ijsâ A C K L , să sâ G de toatejtoate AK prejpe A voiajvoe K lui | Iui Mihai v o d ă A C G K L Intr-acl ia] lntr-aceiaşi L, Deci O 8 Mihai vodâjel AKO, Inc* şl el C, şi el Încă GL 8 - 1 2 şi de grab t r imi se . . .1 sâ Închină cetăţenii , sâ veseli om. O de-şi]de C, şi-şi L strlnsă K purcese K 9 Ardial K AndreiaşJAndreiaş craiu A Treclnd]Şi trecînd A descâlecară C G K L 10 Braşuvului G şi om. ACGKL la Mihaijlui Mihai ACGKL 3 5 11 Mihai vodâ)el A C G K , om. L daca L Inchinăjlnchinară L toţi cetăţenii K 12 să veseli]s-au vese l i t K la]şi la O Buzăscul K banul Udrea O să sae]sâsară CKL, sâ vie O toate om. O 13 CraioveiJCraiovenii A G K ale Jiiuluijcu ai Jiiului A, cu Jiiul K , a Jâiuluk O Jiiului C şi ale]şi ai L , şi G şi cu ale]şi ai ACG, şi a KO Mehedinţălor O sâ]şi sâ L «â iasă cu iale om. O cu ialejcu dinsele A, om. K, cu ele L 14 Inpotrivaţln ttmpiuarea K , 4 0 Înaintea LO v o d ă om. O câtrâjcătre A , In GO 15 daca KLO Înţelese depr inse de ves te lui ACGKL, auzi de O câ jcum A C G K L 1 5 - 16 au Intrat cu toate oştile in ţară tn Ardealjau venit ln luncile Săbi iului O 16 ln ţară om. ACGKL el om. ACGKO După degrab ud. Uimise *i el de-şi CGL strinsejstrlnse şi el A , Îşi strlnsă O toate oşti leltoate oştile şi a K purcesejpurceasă K , ven i O 1 6 - 1 7 şi el om. K 17 câtrâjla O Împotriva lui Mihai vodâ 4 5 om. O făcujfăcură C G L O v o d â j v o d â şi puseră tabăra din jo» de Sibiiu CGL, om. O şanţl G 1 7 - 1 8 lui , B a t i r Andre iaş om. ACGKLO ! • dă L către A L liduljzidurile A , lidiul K O Sibi iului om. O oşti le) os te O 19 tncâ sâ om. O itrtnserâlstrtasArâ K , tâbArtr* O toate şi to ţ i boiari i şi puseră tabăra om. O boerii A L pusârâ K la sat o » . K la Veştemjla Veşt in (Veş t ian i K , VişUni O) A C G K L O 5 0

73

Deci cînd fu la octomvrie 17 dni, miercuri, arătară-se străjile lor şi să văzură oştile unele cu altele. Iar deaca văzu Bat î r Andreiaş cum |

49» Mihai vodă iaste gata de război, el foarte să îngrijă tare şi vru atuncea să să sfătuiască de pace. Oh, nepricepută minte omenească! Cîtă vreme

5 fu de a tocmi ţara şi a face pace, şi nu tocmiră, ci VTU să tocmească cînd nu fu nici de un folos./Că trimiţînd unii la alţii pentru pace, iar mai mare vrajbă făcură. Că deaca să văzură oştile, ei năvălea spre sfadă şi pace nu putură tocmi. Şi să gătiră şi să loviră unii cu alţii la octomvrie 18 dni, joi. Şi fu război foarte tare pînă seara şi făcură încă a-i învinge

10 Batîr Andreiaş cu ungurii, dar apoi birui Mihai vodă cu muntenii. Şi mult sînge să vărsă şi multe trupuri rămaseră pre cîmpii Sibiiului.

Batîr Andreiaş, deaca văzu că-i fugiră voinicii şi i să sparse oastea şi fu izbînda lui Mihai vodă, iar Batîr Andreiaş el tare începu a blestema pre Irimiia vodă, căci scorni pre Mihai asupră-i, de-şi răpuse ţara şi crăiia

15 şi să atese cu puţini voinici şi plecă a fugi, să scape în Ţara Leşească. Deci dobîndi Mihai vodă scaunul de crăie şi tot Ardealul şi toată Ţara Bîrsii şi toţi hăcuii. |

Deci şăzu Mihai vodă în scaun în Beligrad, octomvrie 26 dni, Intr-o zi luni.

20 Să spunem dar şi de Batîr Ăndreia^, ce i s-au întîmplat după spartul războiului. Fugind să pribegească, el fugi pîn în codrii Ciucului şi acolo

1 la octomvriejla luna lul octomvrie AC, ln mesi ţa oc tomvr ie L dni]zi le AL, om. C la octomvrie 17 dnijtn 17 zile a lui octomvrli K , la octomvrie , miercuri 11, l eatu l 7108 O să arătară LO străjile lorjstrăjilor AG, strejea K , străjile O 2 văzură] iv iră C unele cu altele

2 5 om. ACGKL daca CL De la r. 2 inc. unele cu altele pină la r. 9 fin. la oc tomvr ie 18 dni, joi om. O 3 iastejeşti A gata de războijgata cu toate oşti le şi v ine (venise CG) pre (spre ACK) război ACGKL lngrijăllngriji CL, lngrije K 3 - 4 atuncea să]om. A , a tunc i sâ K 4 de]dă L OhjO C, Ah K nepricepută K 5 tocmijtocmirc G K şi a]şi de a A ci vru săjci vrură să (să sâ G) CG 6 nu fulnu le-au fost A, nu le f u CGK nici d e un]de nici un A G iar

30 om. ACGKL 7 mare om. GL deacaIdacă L să om. CL n ă v ă l e a l n ă v ă l i i a A G K , năvăliră C sprejpre C 8 pace nujpacea nu K , pa V Şl să gătiră om. A C G K L şi]Insă CGKL lovirăjloviră de faţă ACGKL la om. A C K L 8 dnljzlle A K L , om. C foarte tarej mare ACGKLO sara K 8 - 1 1 şi făcură Încă a - i . . .pre cîmpii Slbiiului]şl înfrlnseră pre unguri şi periră oameni mulţi dintr-amlndoao părţile O 10 apoijmal apoi A C G K munteni i K

3 5 1 0 - 1 1 Şi mult slnge sâ vărsă om. tn K 11 multe jmultă K trupurijoase ACGL, oaste K râmaserâjera A, rămase G, au rămas K prejpă A L K 12 Bat l r j lar Bat ir O deacajdaca L, dacă O că-ijcă AL fugirălpier (piiare C, piere L, peri O) toţ i A C G K L O i om. ACGK sparsejsperie A, sparseră C, sparge L oaste O 13 fu]este A L , iaste C G K O iar Bat ir Andre-iaşlel A , om. CGKLO lncepujau început G, Începură O b l e s tâma K 14 preUJpâ A

4 0 Irimiia]Ieremiia CK, Irimie O scoml]scornise A C G K L Mihai]Mihai v o d ă A C G K L O asu-pră-l]asupra lui O răpusejpuse CGKL 15 al6se]alesă O puţ in i ]puţ ine i A K L , puţ inte l O plecă]plecară AO a fugi] de a fugi A sâ scape om. O 16 Deci ]Şi A C G K L O s c a u n u l ] s c a u n A , scaonul K de crălejşi crăiia O 1 6 - 1 7 Şi to t Ardealul şl t o a t ă Ţara Blrsei şi to ţ i săcuii] Ţârii Ungureşti O 1 8 D e c i ] Ş i O Mihai vodă]Mihai A , om. O scaon K s c a u n in Beligrad 1

•45 scaunul Belegradului O octomvrie] ln luna lul (mesi ţa K L ) oc tomvre A C K L , la oc tomvr ie O 26]27 G, In 26 K dnijzile A K , om. CLO 18 Intr-o zi om. CGO luni ] leatul 7108 O 20 dar şi]om. A C G K L , şi O Întîmplat] t lmplat K după]dupre G 21 Fug ind]că fug ind el O pri-begeascâjpribegeascâ In Ţara Leşască O el om. O pin ln]plnâ In A , prin K , ptrâ In O 21 inc. fugi pin ln ptnă la p. 75x fin. rătăci şi u m b l ă om. G

74

rătăci şi umblă oarecităva vr&ne rătăcit şi nemîncat, pîn îl birui foamea ,i nimeri la nişte păcurari, unul săcui, altul muntean. Şi le spuse cum & el iaste Batîr Andreiaş, craiul Ardealului şi cum i s-au întîmplat de <8.au bătut cu Mihai vodă şi l-au scos din ţară şi cum fugind să scape în Ţara Leşască, el au rătăoit şi au flămlnzit. Iar acei 2 păcurari îl duseră 5 la lăcaşul lor, de-1 ospătară şi după ospăţ, ei să rugă celor păcurari ca să-l povăţuiască. Deci să sculă cel păcurar săcui de să făcu a-1 povăţuire şi-i tăe capul. Şi-1 băgă într-o traistă şi-1 duse la Mihai vodă. Şi-i spuse de toate, cum au rătăcit şi au nemerit la sălaşul lor, şi după ospăţ s-au făcut a-1 povăţui şi i-au tăiat capul, că socoti păcurariul că foarte va 10 > avea dar mare de la Mihai vodă. Iar Mihai Vodă deaca văzu că iaste capul J

lui Batîr Andreiaş, foarte rău îi | păru de moartea lui. Şi degrab trimise unde_rămăs<$se trupul de-1 aduseră şi-i puseră capul la trup şi-1 îngropară în_Beligrad, în biserica crăiască, şi-1 petrecură cu multă cinste, cu toţi boiarii şi cu n&nişii Ardealului. Păcurariul, deaca tăiă capul lui Batir 15 Andreiaş şi-1 duse la Mihai vodă, Qum spune scriptura, că cu ce măsură vei măsura, ţi se va măsura; deci Mihai vodă zise de tăe capul păcura-riului, altul aşa să nu mai facă.

Deci dobîndi Mihai vodă 2 ţăr i : Ardealul şi Ţara Rumînească.

1 şi umblăjumbllnd CL, şi lnblă K oarecltăvajcltăva K, multă O vr4me)vre G, vria- 20 me K, vremi O şi nemîncat om. O pin ll]plnă-l AG 11 birul|l-au biruit K foamea]foame O 2 nimerijnemeri ACLO, au nimerit K la nlştejla neşte C, nişte L altul]şl altul C 2—3 cum căjcum AGKL, că C 3 el iastc)estc (iaste CK) el ACKL Ardealului) Ţârii Ungureşti O î s-au Inttmplatleste (Iaste CGK) lucrul ACGKL, au fost lucru O de]câ A 4 şl l-au scos din ţară om. O şi cumjcum ACKL să scapejca sâ scape L, să pribegească O 5 După Leşască ad. 25 şi cum s-au despărţit de voinicii lui O el]om. C, şi O acei]cei CGKL 6 lăcaşuljsâla-şul CGKLO de-l)şi-I O de-1 ospâtarâjca să-l ospeteze (ospeteazâ K) ACGKL şi om. ACGKL ospăţul C celorjcelor 2 A, celui C celor păcurari om. O 6—7 ca să-l]să-l ACGK, sâ-i O 7 povăţuiascăjpovăţeascâ CK, poveţeascâ G, Indrepteză calea In Ţara Leşască O sâ sculă cel păcurar săcui de]ciobunul care era săcui O pâcurar]păcurari G povăţuire]povăţul ACLO, 30

' poveţinî G H şi-ijşi G bâgâjvirt G Intr-o]tn GO traistăjglugă G şi-1 dusejşi ductndu-l O Şi-iJŞi A, ii O 3 şi au]şl cum au A nemerit]nemerlt tlămlnd AGKLO sâlaşul]lăcaşul A, sălaşile K şi1 om. ACGKL după]dupre G ospăţul G s-aujcum s-au O 10 a-l]a K povâ-ţuijpovăţuire CK, povăţir l G câ socotijcă să socoti G câ socoti pâcurariul]socotlnd O 10 — 1 1 că f o a r t e . . . de la Mihai vodăjeum Mihai vodă foarte li va da dar mare L 35 11 Mihai vodăa]el ACGKLO deaca]deaca-l G, daca L iaste]este AL 12 foarte râu ti părujfoarte tare 1-au părut rău O de]dă L degrab]tndată O trlmlse]trimisâ O 13 unde) unde-i CKL trupuljtrupul lui A unde rămăsese trupul om. O de-l)de-i O aduserâjadu-«ârâ K, aduse trupul O puseră| pusârâ K,cusurăO 14 şi-1 petrecură om. O multăjmare K cujde O 15 bolarii)boeril AL, domnii O şi cujşi ACKLO n£mişll]voevozll O tâiâ) 4 0 tăe ACKL De la r. 16 inc. Păcurariul deaca . . pină la r. 18 fin. sâ nu mai facă e redacţia Iar ciobanului aceluia li tăiarâ capul, după cum zice la sflntă evanghelie, Mathei cap. 7, stih. 2, că cu ce judecată veţi judeca, judecată-vă-veţl şi cu ce măsură măsuraţi, mâsura-sâ-vă voao tn O Batir om. L 16 dusejadusărâ K scripturajln scriptură A că cu ce]cu ce AL 17 ţi se va măsura-]măsuraţl-să-va A K , cu aceia ţi sâ va măsura L tăe]tâiarâ A 1 7 - 1 8 păcura- 45 fiului CL 1 9 - p. 76 r. 2, inc. Deci doblndl . . . fin. toată veseliia e redacţia Deci Mihai vodâ ** aşăzâ craiu ln Ţara Ungurească, iar ln Ţara Românească puse domn pre fliu-sâu lo NecuUi voevod şi domni ei ţările amindoao foarte bine tn O

61

10

Şi in Ţara Muntenească trimise domn pre fie-său, Nicolae vodă şi să aşăzară domni fiiul şi tatăl în 2 ţări, domnind ei ţările întru toată veseliia.

Iar lui Mihai vodă veni-i sol de la împăratul creştinesc Rodoful, anume Osnu David şi Sechil Mihai. Şi aduseră solii v<Sste cum să se lase Mihai vodă de toată ţara Ardealului, să fie numai pre mîna împăratului şi să se întoarcă la ţară-şi să-şi ţie Ţara Muntenească. Iar Mihai vodă încă făcu sfat cu toţi boiarii şi cu n&nişii Ardealului şi cugetară să nu dea Ardealul împăratului creştinesc, numai să fie dajdnic împăratului creştin, iar | de domnie să fie tot Mihai vodă. Şi acest sfat să potrivi, cum zice David prorocul la capul 20. Deci nu putu într-alt chip, numai atese 2 boiari, anume pre Mihalcea banul şi pe Stoica logofătul şi-i trimise la înpăratul nemţesc cu solii, cum să lase împăratul Ardealul să-1 dom-nească Mihai vodă şi să fie dajdnic. Iar împăratul nu le d^te nici un răs-puns, făr numai ce-i fusese lui pohta dintăi. Iar Mihai vodă iar strînse

15 a doo oară sfat şi-şi aduseră aminte cum întăi era ţara ocolită de vrăjmaşi, iar acum au dat dumnezeu de iaste domn a doao ţări. Şi-i plecară mintea lui Mihai vodă a nu să pleca celui mai mare, ci ziseră că nu va avea nevoe de împăratul, ci-1 va lăsa de va ţinea Ardealul.

Deci să începură sfaturi multe întru toţi oamenii. Iar Mihai vodă 20 deaca văzu că nu-i va fi Ardealul cu pace, el începu a face pace cu carii

îi era lui vrăjmaşi întăi. Că trimise la sultan Mehmet, împăratul turcesc, şi cu mare bucurie primi pre Mihai vodă şi degrab trimise-i şi steag. Şi trimise şi la craiul leşăsc pentru pace şi pentru tocmeală, ci nu să putură

6iv tocmi, ci umblară cu | cuvinte deşarte.

25 1 Şi in Ţara MunteneascăJCă A, Şi in Ţara Rumîncască GK Şi]Ci L domnjdomn sk fie G pre]pă A fie-sâu]fii-său AGKL, fiiul său C NicolaJNccula G, Nicolae L vodălvoevod A şi sâJŞi se K 2 aşâzarăjaşăzâ A doinni]domn A şi fiul L tatălltată-său G domnind} domniia AK ţările K toata veseliiajatlta veselie AK toate G 3 veni-i]veni ACL, 11 veni G de lajde C RodofulIRodolful C, Rodolfu K De la p. 76 r. 3 inc. Iar lui Mihai vodă veni-i

30 sol . . . pină la p. 77 r. 9 fin. spre răul lui Mihai vodă om. O 4 Osnu DavidJOscu (Osnă K> David CK, Otnudavia L După David ad. şi să Închină Mihai vodă A Şi Sechil Mihai om. A SechilJ Sechiel G, Sechel K adusără CK să scjsă să AG, să K 5 de toatăUoată K sălşl să A 6 sâ selsă să AKL la ţară-şi]la ţară G, in ţară-şi K 7 boiarii) boerii A, boerii săi L cu» om. AK ntinişii] nemlşil A, nemeşii CL, niamişii K 8 dajdnicl dajnicăC, dajnici GKL

35 8 creştin]creştinesc K 10 prorocul la capul 201prooroc la (in G) 20 de capete CGKL putui putură ACGKL chiplchip să facă ACGL 11 al<îsclal6se Mihai vodă ACGKL boeri ACL pre om. ACKL pe om. ACGKL şi1]! G StoicaJStancul G şi-i]şi CL 12 lai soli la CG nemţescjcreştin AC, creştinesc GKL cu solii]om. A, cu solie C, solie G cum om! CL să-l]să

JI» 1 Ş 8, r J, ?IC i T , A ^ G K L d < U ' ] d e t c A K - G 14 fărjfăr dc A fusese] T C r r , C * C f 0

#s l ^ t a l u i C L ^ o r n . K dentli K Iar om. ACGKL

doojdoa L doo oară Jdooară G sfat]sfat să facă AK, să facă sfat CGL şi-şi]Şi ACGKL U C M ^ ^ J t J R , " * ™ ? 1 " 1 ? 1« iasteleste AL doaojdoo AC doâ L Şi-i] Ş iC 17 lui Mihai vodă om. AGKL mai om. L cc zisără K 18 de imnăratull desnre lnnâ-ratul G, dâ intrat L ci-ljcc-l GK 18 sâlse G omeni C Jfl l l r T , 1 P A

45 face,făcu A p a c e o m . L carii li, care AC .carii G, ceUe K « Mehmet C T J o Z c t trimise-i]trimise AC, Ii trimise L steagul G 23 lesesc fi not l i l 7 Ş T w „ , a , a CG, locmall K cljce GK (&]tc K^ « X G K T R L B K ^ n b . a K " c T K

Iar înpăratul Rodoful nemţesc deaca văzu pre Mihai vodă că să înpacă cu turcii şi să înprieten^şte cu streinii şi să desparte de el, foarte să îngrijă, şi socoti cum că-i va face Mihai vodă scădere de inpărăţie, deaca s-au închinat turcilor. Şi socoti înpăratul cum va face cu putere

cu armă să sară şi să scoaţă pe Mihai vodă den Ardeal. 5 Iar Mihai vodă nu-şi mai aduse aminte de cea de apoi, cum că nu-şi

va lăsa înpăratul nemţesc cuvîntul să stea în deşărt, ci-şi înnălţă Mihai vodă sfatul şi mintea de om neînţelept şi de pizma cea de dămult a Irimiei vodă, ce să sfătuise cu Batîr Andreiaş spre răul lui Mihai vodă. Iar Mihai vodă să rădică asupra Ierimiei vodă cu oşti mari, la mai 6 dni. Şi întră 10 Mihai vodă cu oşti în Moldova. Iar Ieremiia vodă deaca prinse de v£ste, el trimise de-ş strînse şi el toate oştile Moldovei şi cu teşii, ca să iasă împo-triva lui Mihai vodă. Iar deaca m^rse Ieremiia vodă împotriva lui Mihai vodă, el să întoarse dă plecă spre cetatea Hotinului, fugind Ierimiia vodă de temerea lui Mihai vodă. Iar oştile lui ajunseră pre oştile Ierimiei vodă 15 la un loc anume Jajcea. | Şi fu acolo război mare oarecîtăva vr£me şi si mulţi moldoveni şi le^i periră. D£cii moldovenii d&leră dosul a fugi şi leşii aşijderea, pîn să apropiiară de cetatea Hotinului.

1 Rodolful CK nemţesc om. ACGKL dacă KL 1 - 2 că să Inpacăjcă să Impăcă A, Impăclndu -să CGL 2 lnprieten£şte]priieteni C, împrieteni G. impriitini K despartejde- 20 părta K 3 lngrijă]îngriji AL socotilsă socoti CG cum că-i]câ K că-i va face Mihai vodâ scădere de Inpârăţiejva avea lipsă impârâţlia lui de Mihai vodă AGK, va avea Împărăţia lui lipsă (lipsă şi scădere L) de Mihai vodă CL 4 Şi sâ socoti CG înpăratul om. ACGKL put6re]puterca A 5 sâ sarăjsă să scoale K şi să]să ACGL pejprc C şi sâ scoaţă pe Mihai vodăjprc Mihai vodâ sâ-i scoaţă K 6 de ceajdâ acea L cum. om. ACGKL 7 nemţesc] 25 creştin ACGK, creştinesc L să stea om. ACGKL dăşărt L Innălţâllnâlţa ACGLO, nâlţâ K 7 - 8 Mihai vodă sfatul şi om. AGL Mihai vodă om. K 8 mintea şi sfatul C de om]de sfat AL sfatul şi mintea de om helnţeleptjmintea de sfatul neînţelept GK netnţelept]ne-drept A demult A C K L a Irimieija Irimii (Ieremiel CK) ACK, Irimiia G, ce Irimia L 8 ce săjsăL sfâtuisejsvătuise G, sfâtuisă K 9 - 1 0 Iar Mihai vodâJEl AGKL Iar Mihai vo- 30 să . . . la mai 6 dni] Iar cind au fost la mai 6, leatul 7108, Mihai vodă rădică mari oşti asupra Irimiei vodă O 10 Ierimiei vodă]Irimii (leremiei CK) vodă ACGK, lui Irimia vodâ L oşti marijoştile mare G la mai 6 dni]mai6 dni (zile A) AG, ln luna lui mai tn 6 C, ln 6 zile a lui mai K, mal 6 L intră A C G K L O 11 Mihai vodă cu oşti om. O oşti]oşt»le ACGK Ieremiia vodâ] Irimiia vodâ A G , Irimia | L , Irimle vodă O deaca]daca CKL, decâ O 12 el trimise de-şi 35

om. O de-ş]dâ-şi C strlnsă K si el om. ACGKLO toate om. K Moldoveijlui moldovenii L cu om. CKL l£şii]l£şi A , liaşii K 1 2 - 1 4 Moldovei şi cu ldşii, ca sâ iasă împotriva lui Mihai vodâ. Iar deaca m^rse Ieremiia vodă Împotriva lui Mihai vodâ, el sâ Întoarse om. O 13 daca K L mt lrse]merse AL, miarsă K Inpotrivajlnaintea ACGKL 14 sâ lntoarse]s-au în-tors K dâjsi O d â p l e c ă j d e au plecat K cetate G 1 4 - 1 3 fugind Ierimiia vodâ de t*- 40 merea Iul Mihai vodă om. A G K L O 15 de temerea lui Mihai vodâ om. C lui]lui Mlhal vodâ ACGKL, lui începură a-i goni şi-i O ajunsâră K pre]şi C, pă L Ierimiei]Irimii AG. Iul Ieremiia (Ieriimiia K , Irimia L) CKL pre oştile Ierimiei vodă om. O 16 anume]ce s ţ chiamă O Jajcea] Jaşcea K, Ţaţcea L, Jitcea O fu acolojacolo făcu A, dtSdirâ O mareoare-cltâva vrămejmare oareşic i tăva vreme A, foarte tare O 17 mulţi moldoveni şi Ieşi perirâjp^ 45 rlră mulţi moldoveni şl teşi O Ddcii moldovenii d<*deră]deterâ (dederă GK) deci (diice C) moldovenii A C G K L a]de a A fugijfugirt G 1 7 - 1 8 Decii moldovenii . . . cetatea Hotinu-Juljlar clţi mal rămaseră didi dosul a fugi spre cetate Hotinului O 18 aşijderea om. ACGKL apropilarăjapropiia G

Ddcii iar Bă, opriră a da război. Mihai vodă îi pripi. Ei deacă văzură că vor peri toţi cîţi scăpară, ei «ă închseră cu Ierimiia vodă în cetatea Hotinului. Mihai vodă începu a bate cetatea şi o bătură 3 zile. Iar deaca văzu Mihai vodă că nu o va putea sparge, puse paznici împrejurul cetăţii şi

5 să înturuă în Moldova, în scaun, în Iaşi. Iar Irimiia vodă deaca văzu că-1 vor scoate din cetate, el eşi furiş într-o noapte cu toţi boiarii lui şi fugi în Ţara Leşască. Iar Mihai vodă începu a să scrie şi a să mărturisi cum că iaste domn a 3 ţări. Atuncea boiarii şi bătrînii Moldovei pohtiră de la Mihai vodă să le dea domn pre fie-său, Neculai vodă. Şi să făgădui Mihai vodă că

io le va face pre voe. Apoi în urmă să socoti Mihai vodă cum că iaste fie-său mic şi nu va putea fi domn într-o ţară de margine ca ac&a, căci tot să

62" temea de Iri | miia vodă. Deci Mihai vodă să lăsă de acea tocmeală. Şi tocmi oştile şi le puse capete mari 4 boiari, anume: Udrea hatmanul şi pre Androne vistierul şi pre Sava armaşul şi pre Negre spătarul, ca

15 să ţie ţara Moldovei. Iar Mihai vodă să întoarse în scaun în Belgrad. Şi aciiaşi veniră

olaci de la Rodoful, înpăratul nemţesc, cerşind ţara Ardealului să fie a lui şi să-şi ţie Mihai vodă ţara Moldovei şi Ţara Rumînească, că-i va ajunge!

1 DăcilJDecI ACGK săo/n.GL a da ja darea CGKL războijrăzbolulul L pripi|pripighiG 20 Dtfcii Iar . . . li pripl]Şl deacă să aproplară spre cetate iar începură a da război foarte tare O

Eljom. G, Şi O deacăjdaca KL 2 perijsă piară O clţi scăparăjclţi scăpase K. om. O el om. K După ei ad Dediră dosul a fugi cu Irimle vodă şi O fnchiserăjlnchisc G, Inchisără K leriiniialJrimiiaAGL, Ieremiia CK cu Ierimiia vodă om. O citatea K 3 Deci Mihai vodă O Inccpujlncepură G batejba G cetateajom. G, cetate cu tunurile O o om. G IarjŞi AO,

25 om. GKL deaca dacă KL I văzujvăzură G Mihai vodă om. ACGKLO o v a J o v o r K O pute spargi O puscjpusă K, puseră L paznicijpăzitor CG, păzitori LO 5 Inturnăjlnturnară A, Întoarsă O In Moldova om. O scaou K Irimiia]Ieremiia CK,Irimie O dacă K L 5 — 6că-l vor scoate dlnjcă vor să-l prindă de In O 6 el om. O el eşi furiş Într-o noaptejel fugi Intr-o noapte eşind furiş A cşijau eşit K furiş Intr-o noaptejnoaptea furiş K boerii ALO şi

30 fugi Injşi să duse In A 7 Iarjşi O Începu Mihai vodă O a să scrieja scrie G mărturisi] mărturi C cum că iaste om. ACGKLO 8 a 3 ţări]şi a treia ţară (ţări G) CGL, preste trii ţări O Atunci AK boiariijboerii A, toţi boerii CL Atuncea boiarii şi bătrînii Moldovei pohtiră] Şi veniră toţi boerii Moldovii de să închinară Iul Mihai vodă şl pohtiră O dc lajpre A de la Mihai vodă om. O 8 domn om. C fie-său]fii-său AL, fllu-său CO Neculai vodă]Nicola AC,

35 pre Nicola K, Necula vodă O 9 - 1 0 Şl să făgădui Mihai vodă că le va face pre voe]Şi să făgădui aşa. Şi alese 2 boerl anume Radul Buzescul şi Stoica (Stoican A) postelnicul (paharni-cul L) şi 300 de boeri moldoveni ca (care C) să aducă pre Nicola (fil-său Nlcula A) vodă să le fie domn ACGKL, om. O 10 Apoi In urmăJDeci O să socoti Mihai vodă]Mihai vodă (el O) socoti (să socoti G) ACGKLO cum că]cum A G K L , că C iastejeste A L fllu-său Iaste ttnăr O

40 | | fi domnjdoinni G ca aeda om. ACGKL căcijcăcl că A, că L, pentru că O tot]toţl C 12 Irimiia]IeremiiaC, Ierimiia K, IrlmleO acea tocmealăjacela ACGKL Şi]Şi-şi A K 1 2 - 1 3 Deci Mihai vodă să lăsă de acea tocmeală. Şi tocmi oştile om. O 13 oştile]oşti C le puse capete marijalesă O 4 boiari]4 boerl ALO. 20 boiari C 14 şl p r e z i ş i (şi pe»L) ACKLO, i G Androne]Andronic AKLO, Andrăniie C visternicul K Negre]Negrl A G . Negrea CK

45 15 ţielţile aceia CGL ţara MoldovlIJacea ţară a Moldovii A K 16 Iar Mihai vodă]Şi el ACGKL, .Tar el O să intoarsejs-au întors K, să Întoarseră L, să să întoarcă O tn scaunltn (iar Ia CLO. la CK) scaunul («caun C) lui (iarăşi G) ACGKLO !n*]la CO BelgradJBeligrad AC, Bucureşti L ac iaş. aceiaş C aciiaiaş li G venirâjU veni (veniră K) CKL 17 olacilsoli A C K L , sol C Rădolfui C Inpăratului C nemţesejereştin ACG, creştinesc K, creştinilor L De la p. 78

50 r. 16 pină la p 79 r i , in^ Şi cciiaşi veniră ... fin. să o ia înpăratul om. O 18 să-şilsă A C G K L (ara Moldovei şl Ţara RumlneascâlŢara Muntenească şi ţara Moldovei A C G K L alunge prisosi ACGKL *

n

Iar Mihai vodă nu să îndura de Ardeal, ci să siliia să-şi tocmească de cătră împăratul ca să ţie Ardealul. Şi trimise 2 boiari: pre Tudosie logofătul şi preCorneş Gaşpar, rugîndu-se împăratului să-i lase Ardealul, că l-au dobîndit cu sabiia, şi să-1 sloboază asupra turcilor; să meargă întîi la Timişoara, să o ia de la turci şi să o ia îrpăratul. Atuncea Mihai 5 găti pre Marco vodă, sin Pătru vodă şi-l trimise la Moldova să fie domn. Şi trimise cu dînsul pă Preda Buzescul. Şi deaca sosiră in Iaşi, începură a să veseli. Iar oştile Ierimiei vodă încă au fost viind la Moldova. Deci cu cîtă bucurie m^rseră, cu atîta ruşine fugiră şi năpustiră ţara. | 5S

Trimeţînd Mihai vodă soli în toate părţile, ca să-şi tocmească lucrul 10 şi cînd îi păru că ş-au tocmit mai bine, mai cu rău să stricară de toate părţile. Începîndu-se sfaturi mincinoase şi hictene, mai vîrtos întru toţi Ardelenii, spre răul lui, că nu-1 mai suferiia să le fie domn. Ce trimise la craiul leşăsc ca să le dea pre Batîr Jicmon să le fie craiu, cum le-au fost şi să dea ajutor şi Ierimiei vodă să fie la Moldova şi să scoaţă pre 15 Mihai vodă să nu mai fie în mijlocul lor. Iar Mihai vodă nu ştiia nimic

I Mihai vodăje l A C G K L săom. CGKL tocmascăK 2 c ă t r e A L împăratul creştinesc K să ţlelsă-şi ţie A şi Ardealul CGL ca să ţie Ardcalull cerşind ţara Ardealului K boeri AL p r e j a n u m e A C G K L 2 — 3 Tudosie logofătul şi pre Corneş GasparlComiş (Comea CL) Gaşpar şi (i GL) Tudosie logofătul ACGKL 3 ruglndu-să AL 4 călcum ACGK l-aujşi l-au L 2 0 cu sabiia om. A G K L sioboazăjslobozească CGKL margă K 5 şi să o ia Împăratul om. A C G K L A t u n c e a l A t u n c i K Mihailom. AGKL, Mihai vodă C 5 - 6 Atuncea Mihai găti . . . să fie domnlŞ i purcese Mihai vodâ şi veni ln Ţara Muntenească şl trimise la Moldova să fie Marco vodă d o m n , feciorul lui Pătru vodă Cercel O la Moldova să fie doinnldomn sâ fie in Moldova L 6 găt i jgăt ind şi K pre]i pre AG, şi pă L Marcu voevod G sinlfeciorul lui 2 5 AK Pătru v o d ă , P ă t r a ş c o v o d ă C, Pâtraşcu voevod L sâ fie domn om. A 7 trimise om. ACGLO CU dînsul trimise K dînsul om. O pălom. ACGLO, pe K Buzâscul CK deacaldacă KL ln Iaşi]ln şi G 8 a sâ]a se G oşti le om. O Ierimiei]Irimii AGL, lui Ieremiie (Ieremlia K) CK Încă au fost vi ind la Moldova]venl cu oşti din Ţara Leşască O au fost)s-au fost A au fost v i indjau sosit K v i ind ] iv ind A , venind C, venit G După Deci ad. Maico vodâ cu ai săi 3 0 K 8 cu cită bucurie . . . năpustiră ţara]Marco vodă nu cuteza a-1 aştepta, ce fugi cu mare ruşine ln Ţara R o m î n e a s c ă O bucurielveselie A merscră]merserâ A, marsărâ K, mersese L 10 TrimeţlndJTrimiţ lnd AL, Şi trimiţlnd C Trimeţînd Mihai vodâ solilDeci Mihai vodâ Începu a trimeti soli O să-şi]sâ L tocmască GK lucrul]lucrurile CGLO 11 cînd li]clndu-l K ş-au]au A , s-au C clnd li păru că ş-au tocmit mal bine om. O cu râulrău A sâjom. 35 ACGKL, li O dc ,despre A C G K L 12 Incepîndu-sâ ACL hictenejviclene ACKL, vihclene G, vicleni O După hieltfne ad. asupra lui O IntruJIn ACGKL 1 2 - 1 3 mai vîrtos Intru toţi Ardelenii , spre râul luij intăi despre unguri O 13 luilluiMihai vodâ ACGKL nu-ljnu O mai om. A C G K L O suferiiajsuferfc O Ce trimiselCi triiniserâ (trimisărâ KO) A G K L O , trimiscrâC 14 leşesc O ca sâ ,să A O pre,pe A craiu,iar craiu O cumJprecumL 15 fost [fost şi mai denainte O să dea ajutor . . . la Moldova,să sâ Însoţească cu Irimle vodâ sâ vie cu oşti O Ierimiei]Irimiia A, Ieremi C, lrimiiai L sâ fiejsâ v ie A K . sâ vie iar GL l a , l n K pre]pă A L 1 5 - 1 6 să f ie la Moldova şi să scoaţă pre Mihai vodâ om. C M sâ nu mai fie In mij locul lorjdln mij locul lor, să nu mai fie între dlnşii A să nu mai fie ln ]din O Mihai vodăje l A C G L , iei K nimica L Pentru r. 16, inc. iar Mihai vodâ. . . / in. p. 80 r. 4 la ^ Timişoară urmează redacţia Dec i Mihai vodă , fâclnd zăbavă la Moldova, iar boerii Ardealului au strlns oşti ungureşt i . Şi Intorclndu-sâ Mihai vodă de acolo, ca sâ vie ia scaunul lui, la Beligrad, s -au i n t i m p i n a t cu dlnşii In luncile Braşovului şi acolo d^dirâ războiu unii cu alţU Şi numaidecît fu biruit Mihai vodă , că ave oşti puţine. Şi fugind cu clţi scăpară dintr-acel războiu, trecură ln Ţara R u m î n e a s c ă şi tâbârlră la sat la Scâeni, pre apa Telijânului. Şl iată 5 0 sosi şi S imon v o d ă din M o l d o v a cu oşti . Şi sâ loviră de faţă şi nu putu Mihai vodâ să-i ste Împo-trivă, ce n u m a i d e c î t d e d e a dosul a fug i , că ave oaste (continuarea ta p . 80l%)

7t>

de ac&te sfaturi hictene, ci să gătea să-şi strîngă oştile, să meargă U Timişoară. Şi trimise iar la împăratul nemţesc să-i dea ajutoriu. Şi îndată găti pre Başta Giurgiu cu o seamă de oşti împărăteşti, şi purcese ca să să întîmpine cu Mihai vodă, să meargă amîndoi la Timişoară. Iar domnii

5 şi nemişii şi toţi voivozii Ardealului era strînşi toţi la Turda, sfătuindu-se cum Batîr Jicmon zăboveşte, iar Başta vine cu oşti împărăteşti să fie

s3v priiaten cu | Mihai vodă. Ci să mira cum vor face cu meşteşug şi cu înşă-lăciune, să pue vrajbă între Mihai vodă şi între Başta Giurgiu. Şi ziseră Băştii: Cum vii tu ajutor lui Mihai vodă şi el iaste nepriiaten împăratului ?

10 Că întăi nu va să dea Ardealul. Şi alte multe cuvinte răle şi fictene îi ră-dicară asupră, Şi ziseră : Mai bine domneşte tu, iar Mihai vodă să se ducă în ţară-şi şi noi să fim închinaţi împăratului cu toată ţara. Şi învrăjbiră pre Başta cu Mihai vodă. Atunce să veseliră toţi ardelenii, iar lui Mihai vodă îi sosea peire, că nu ştiia nemic de acestea. însă oarecine spuse

15 lui Mihai vodă de toate cîte i să făcea şi ce i să rădica asupră. Şi întăi nu crezu, iar apoi adeverind, degrab trimise de-şi strînse oştile, fiind Başia Giurgiu pîn atuncea tot cu el, şi grăbi de să loviră cu oştile ungu-

slabă. Şi au fugit tot pc supt poalele munţilor pinâ la Ruşava şi au trecut munţii de s-au dus la Împăratul nemţesc. Şi i-au spus de toate ctte 1 s-au Întîmplat şi au Început a să

20 ruga cu lacrămi ca să nu-1 lase să fie dc ruşine, ci să-i de oşti tntr-ajutoriu. Şi Îndată li dăte pe Baştea Giurgea o cu seamă de oşti nemţeşti şi veniră ln Ardeal. Iar domnii ungureşti, simţind de aceasta, Îndată strlnsără toate oştile şi tăbărlră la un loc şăs ce-i zic Mirislâu, pre apa Mure-şălui. Şi la septemvrie 8, leatul 7109, să loviră unii cu alţii şi fură biruiţi ungurii. Şi periră foarte mulţi, grămădind toate trupurile cele moarte ln malul Murăşului, au făcut o movilă

25 mare. Şi de acolo să rădicară şi veniră ln luncile Turdii mulţămind lui d-zău tn O 1 aces-te Jacâle GL hicl6ne,viclene ACL gătea,gătiia ACG, găti K să-şi,să GL oştile,oşti L margă K 2 nemţesc,creştin ACGKL să-i, ca să-i ACGL Îndată,indată-i C 3 Başta, Baştea ACGL Giurgiu,Giurgi G, Giurgea K samă GK purcese,purc^seră A, purciasărâ L 4 margă GK domnii,domnul L 5 şi ncinişii, şi nemişii CKL, om. G voevozii CK toţi

30 om. CGL sfătuindu-să ACGL 5 - 7 era strlnşi toţi la Turda . . . cu Mihai vodălvăzînd că Batăr Jicmon nu mai vinea O 6 cum,cu C zăboveşte,zăbovindu-aă C Başta,Baştea Giurgiu ACGL, Başta Giurgea K oştile G 7 priiaten,prieten ACL, priiatin GK Ci să mira,Ci (Ce G, Ei Kf Şi L) să mirară (mira K) ACGKL, să mirară O cu1 om. CGLO meşteşug, meşteşug şi cu vicleşug A, meşterşug K, meşteşuguri O şi culcu CGL 7 - 8 ş i c u l n ş ă -

35 lăciune,vicleni O 8 să,ca să O pue,poe G ziseră,zise ACL 8 Baştil lcătră Başte Giur-giu O vodă om. G iaste,este AL nepriiatenlneprieten AL, nepriiatin CK, vrăjmaş O 10 nu va să dea Ardealul]Ardealul nu va să-l dea împăratului (împăratului om. L) LO multe om. AO cuvinte multe C reli O vicleneACL 1 0 - 1 1 rădicară,rădică C 11 asupră] asupră-i O Şi,Şi-i K ziseră,zise L domnn^şte tu , tu domneşte K , domneşt i tu L, să ne

40 domncşU tu O să se,să sâ ACK, să G ducă om. L 1 1 - 1 2 iar Mihai vodă sâ se ducă in m C L , n o i o m • 0 ^ra , ţara noastră O 1 2 - 1 3 Şi învrăjbiră . . . toţi Ardelenii,Şl-i fâgăduiră multe daruri, ca sâ-i facă moarte O 13 prelpă L BaştalBaşta Giurgi K AtuncelAtuncea ACGL, Atunci K lui om. ACGKL 1 3 - 1 4 iar lui Mihai vodă . . . nemic de acestea,iar ticălosul Mihai vodă niinică de aceste sfaturi viclene nu stila O

45 14 Ii sosea peire om. ACGKL căltot AC, om. GK nimica L acestea ACL oarecineloareş-cine A, oarecnc-i CGK li spuse L De ta p. 80 r. 14 tnc. Insă oarecine spuse . . . ptnd ta p 81 r. 7 tn. eltăva yrfme e redacţia Ci fiind doamna lui şi cu fi iu-său Neculal vodă Închişi de unguri ln cetatea de la I'ăgăraş, făcu rugăciune către Başte Giurgi ca să-i de oşti lntr-ajutorlu 8& margă acolo rt o scoată tn O 15 lui Mihai vodă om. ACGK i săMsă ACGL ce i săli să

5 0 C, ce sâ G rădica,ridică L asupră,asupră-i AG 16 adivlrind K fi ind i l A O L 17 S i -tea AGL Başta Giurgiu pin atunceajplnă atuncea şi Baştea Giurgiul C Dlnlore K atunceal atunci AK eljdlnsul AGKL fi grăbi,grăbiră ACGKL P , P a tunceaj

80

reşti la tui loc ce să chiamă Mirăslău. Şi fu izbînda Ini Mihai vodă, sep-tembrie 8 dni, 7108. ^

De acolo să rădicară şi veniră în luncile Turdii şi d6te mulţumită lui dumnezeu. Şi m6rse Mihai vodă la Başta Giurgiu de i să rugă să-i dea cîtăva oaste | a ju tor ca să să ducă la Făgăraş, să scoaţă de acolo 5 pre doamnă-sa şi pre fie-său Neculai vodă, că era acolo închişi de 54 unguri de cîtăva vr&ne. Iar Başta Giurgiu, fiind amestecat cu ardelenii c u multe sfaturi r&e şi fictene spre Mihai vodă ca să-l omoare, ci din gură i să făgădui să-i dea n£mţi ajutor. Iar Başta făcînd meşteşug hiclean, că zise lui Mihai vodă ca să-şi trimiţă toate oştile înainte la Făgăraş, numai 10 să rămîe el cu curtea lui şi, trecînd cîteva zile, îi va da ajutor. Şi după cuvîntul lui cel hiclean făcu aşa. Oh, bun prilej îşi făcu Başta spre piiar-derea bunului şi viteazului Mihai vodă!

Iar cînd fu într-o dimineaţă, văzu Mihai vodă oastea nemţească viind cătră cortul lui, unii călări, alţii pedestri, şi socoti Mihai vodă că 15 acestea sînt a ju tor lui, şi nimica de dînşii nu se temea. Iar ei, procleţii, nu' au fost a ju tor , ci vrăjmaşi. Şi deaca văzu că sosesc, eşi Mihai vodă din cortu-său înaintea lor v^sel şi le zise: Bine aţi venit voinicilor, vitejilor. Ia r ei să repeziră asupra lui ca nişte | dihănii sălbatece, cu 54"

1 Mirăslău]om. K , Mireaslă L fu]fu atuncea CGL 1—2 septembrie 8 dni]ln luna lui 20 septemvre 8 dni A, septemvrie 8 CL, ln 8 zile a lui septemvrii K 2 7108]clnd au fost (era K) cursul anilor 7108 A K , văleatul (leat L) 7108 GL 3 acolea A să rădicară şiţsă ridicară şi CG, om. L veniră]veniră de să tăbărlră (tăbărî G) AGK, veniră de să loviră şi să bătură la C, veniră de să bătură L Turdii]Turzii A d£te]d6de GK mulţămitâ GK 1 m<Jrse]merse AL, merseră G, au mers K Mihai vodă om. ACGKL Baştea ACGL Giurgi CK i să]sâ K 25 4—5 Giurgiu de i să rugă să-i dea cîtăva oaste ajutor, ca să om. G 5 cătăva oaste]nemţl AK, ceva nemţi CL să]să-i A să ducăjducă A, margă K să scoaţă de acolo om. C de acolo om. AGKL 6 preMJpă A fie-său]fii-său A, fliul său CL, fiiu său GK Neculai]Nicola AK, Necola C, Necula G, Nicolae L 6 - 7 de unguri om. G 7 amestecat]legat CGLO ames-tecat cu ardel£nii]cu ardelenii legat AK 8 cu multe sfaturi r&e şi fictene spre Mihai vodă 30 ca să-l omoarejln sfatul cel dintăiu viclean rău l-au sfătuit ACGKL, In sfatul cel viclean O cl om. ACGKLO 9 i să]ii ACGL, om. K, i-au O făgăduijfăgăduia C, făgăduit O să-i dea]că-l • a da CGKLO nămţijom. G, oşti O ajutorjlntr-ajutor GO Başta om. ACGKLO viclean meşteşug A meşteşugjalt meşteşug CGL, meşterşug K, alte meşterşuguri O hiclean]viclean C, viclian K, vicldni O 10 că om. ACGKLO zise]zise-i AK, au zis O lui Mihai vodă om. 35 ACGKLO trlmiţă]trimată O 11 să rămîe numai O zile O ajutorjajutorul L dupăjdupre L 1 1 - 1 2 Şi după cuvîntul lui cel hiclean făcu aşa]Deci Mihai vodâ ascultă pre Başte Giurgi şi-şi trimisă toate oştile la Făgăraş, numai ce rămasă el singur cu curte lui şi aştepta sâ-i vie aju-toriu de la Başte Giurgiu O 12 cuvlntu G cel hiclean om. ACGKL făcu aşajaşa au făcut ACGKL 1 2 - 1 3 Oh, bun prilej . . . Mihai vodâ om. ACGKLO 14 demineaţâ G Mihai 40 •odă om. A C G K L O oaste O 1 4 - 1 5 oastea nemţească viindîviind oastea (oaste GKL) nemţească (nemţască G K ) C G K L 15 către ACL cortu G socoti]socotind L, socotea O Mihai vodă om. A C G K L O 16 ac£stea]aceştia AL, aceia O ajutor]ajutoriu C, ajutoriul GKO | i nemică K dlnşli]ei O nu se]nu să ACGLO procleţii]ca nişte păglnl O 17 au fost]i-au fost KL ajutorjajutoriului O ci]ci au fost A, ce G vrăjmaşii vrăjmaşi de moarte O daca L 45 tosesc|sosăsc K , sosesc la cort O eşi]le eşi înainte O Mihai vodâ om. ACGKLO 18 din cortu-•ău înaintea lor v6se l om. O cortu-săulcort A G K L său om. C vesel om. ACGL le om. AL 1 8 - 1 9 volnicilor, vit^jilorjvoinicii mei sănătoşi O 19 repezirălrăpeziră L luljlor L sâ repeziră asupra lui ca nişte dihănii sălbatecejca nişte hiară sălbateci sâ răpexi asupra lui O ne?te K dihănli]hiară C &

- 0. 2678 81

albiile «coane, Ci «nu! d<*te cu «uliţa şi-1 lovi drept în inimă, iar altul degrab li tăe capul.

îŞi căzu trupul lui cel frumos ca un copaci, pentru că nu ştiuse, nici să Inprilejise sabiia lui cea iute în rnîna lui cea vitează. Şi-i rămase trupul

f. gol în pulbere aruncat, că aşa au lucrat pizma încă dinceputul lumii. Că pizma au pierdut pre mulţi bărbaţi făr de vină, ca şi acesta.

Căci era ajutor creştinilor şi sta tare ca un viteaz bun pentru ei, cît făcuse pro turci de tremura de frica lui. Tar diavolul, cel ce nu va binele neamului creştinesc, nu l-au lăsat, ci iată că cu meşterşugurile lui au

to intrat prin inima celor răi hicldni, pîn îl dMeră şi morţii. Şi rămaseră creştinii şi mai vîrtos Ţara Rumînească, săraci de dînsul. Pentru aceasta, dar, cade-să să blestemăm toţi creştinii pre neamul unguresc, mai vîrtos, căci sînt. oameni răi şi ficldni, încă din feliul lor. Aşijderea şi pre Başta Giurgiu, căci au ascultat pre domnii ungureşti, de au ucis pre Mihai vodă

ja făr de nici o vină. t

«j \ Unii ca aceia | să fie anathema ! Adevăr, acel Başta încă ş-au luat plata de la împăratul Rodoful,

că l-au belit de viu foaie, precum scrie, că cine sapă groapa altuia, el o* cade într-insa.

x 20 I Ctjliir ACKL, Şi GO unul]unul dlntr-lnşli O d l tc jd ldc GK, să repezi L, dedi O drrpljtoemal CO, derept G, dirept K Inlmăjinemă K, plntecc O 2 degrab ti]degrabfi-i K 2 După frumos ad. pre pâmlnt In picioarele cailor O ca un copaci om. O ştiusc]ştiu A 4 linprilejiseiprllejise ACK, prilej! L sabiia]sabic GO, om. K Iul cea iute]om. ACGKL, ln mina lui cea iute O După Iul ad. anexa 11 ln mina lui cea vitează o m . O vitează jlutc ACGKL

2ft Şl-iJŞI ACG rămase |râmas-a G trupul|trupul jos (lui KL) GKL 4 — 5 Şi-i rămase trupul gol lu pulbere aruncat om. O 5 aruncat ln pulbere C că aşajaşa ACGKLO dinceputul) dcnccputul C, din începutul O 8 pre om. AK bărbaţljbărbaţi viteji A K făr dejşi fără AGKL, şl făr de C de vinăjde nici o vină O ca şi acestajaşa şi acesta (pre acesta O) ACGKLO 7 tare ca un viteaz bunjca un zădl O bun viteaz A 8 cltjcă O prejpă A dă tremura dă L

30 dliuvolul AK 8 neamului om. AKO creştinescjcreştinllor KO nu l-au]n-au K lăsat jlăsat să fie viu O lată cA om. O meşteşugurile CGLO 10 prinjln O inimajinimile A G K L O răi om. O hlcltfnl şi vicleni A, vicltfni CGKO plnjpină-l A dtfderăjdetiră C, dtHeră L, dediră O Şi om. O. II Ţara HumlneascăJŢara creştinească, adică Muntenească C, Ţara Româ-nească K săraci de dlnsuljsăracâ de tot O dlnsuljei C 12 dar om. O blcstemămjbltfstăme

35 G. blestAmâni O uiumul K 13 câcljcâcl câ O oamlni K fictfnijvielcni AL, vicleni CGO, vidlani K IncA) Insă G, om. O feiiuljfelul CL, fdllul K După lor ad. Căci ei cu adevărat sînt dintr-acete limbi rdc şi pAgtne ce le-au Închis Alexandru Machidon Intre 2 munţi şi le-au încuiat, iar ei au spart şi au eşit de acolo la lume. precum mărturiseşti l itopiseţile lor O Aşlj-dereajAşijdere G. Aşijdere să blestâmâm O UaştajBaştea ACL,Başte G 14Giurgiu)Giurgea

40 K câcijctnd C», precum L. câ O de au ucisjşi au omortt O 15 de om. L nici o om. AO I t aceia)aceia de 3 ori CO, aceşUia L anathemajanathema de 3 ori A K , fie de 3 ori anathema G 17 Adevăr) Insă şi O aceljacest AO BaştajBaşte G, Baştea (Basta K) Giurgiu (Giurgea K. Giurgi O) ACKO luoat G şi-au luat plata om. L RodofulJRadolfu C, nemţesc O 18 de viu foaie 1 foaie de viu AK de viu om. O foalejfole G, făclndu-l foaie L, foaie şi l-au purtat

45 pe toate uliţlle cetăţii B a i u l u i O precumjdupre cuin L groapă O 1 8 - 1 9 precum scrie, câ cine sapă groapa altuia, el cad- intr-lnsa om. O 19 Într-Insă G După r. 19 ad. De aicea sâ povestim d* un boer, care au fost la Mihai vodă, anume Turturea postelnicul. Atuncea au fost legat Mihai vodâ cu Turturea postelnicul jurămînt tare şi mare cum sâ sâ caute unul pre altul ptuâ la moartea lor. Şi de sâ va prinde lui Mihai vodâ sâ pieic Intr-altă ţară, sâ nu-i lase

• 50 oasele acolo, ci sâ le aducă In Ţara Romînească. Iar de să va prinde sâ pieic acest postelnic Turturea iutr-altâ ţară, sâ nu-i lase Mihai vodâ oasele, ci sâ ie aducă tn Ţara Muntenească, s& le îngroape. Drept aceia, (continuarea la p. Si^^^

Pîn aici s-au sfîrşit toată jitiia răposatului Mihai vodă. Şi au domnit Mihai vodă ani z£ce.

A i c e a s e m n ă m p e n t r u p o v e s t e a l u i S i m i o n v o d ă ^

Că fiind Mihai vodă la Ardeal în multe feliuri de primejdii de la ai lui vrăjmaşi, unguri, n£mţi, l£şi, turci şi fiind cu dinşii în luptă multă 5 vr£me, atuncea şi Simion vodă, răul vrăjmaşi, vremea ş-au găsit, că au venit aici în Ţara Rumînească cu teşi şi eu moldoveni, de au gonit pre doamna lui Mihai vodă şi pre fie său Nicula vodă şi au şăzut aicea domn în ţară, găsind-o fără stăpînire. Numai ce era Buzeştii, cîteşi 3 fraţii, că să ficlenise de cătră Mihai vodă şi să închinase la Simeon. 10

O, săraca de ţară, ce au păţit atuncea cu leşii şi cu moldovenii! u Că au prădat şi au jehuit toată ţara, şi mănăstirile şi boiarii şi săracii, pînă ce au luat tot | ce au găsit la dînşii. i5i

Atuncea Buzeştii văzînd atîta răutate, n-au mai putut răbda, ci au fugit preste Olt, la Craiova. Şi îngrab au strîns toate oştile Mehedin- 15 ţilor şi numaidecît s-au învîrtejit înapoi la Simeon vodă. Iar el prinzind

deaca văzu Turturea postelnicul că tăiară pre Mihai vodă, mult s-au nevoit pentru jurămîntul ca să aducă oasele lui Mihai vodă. Ci n-au putut, ci au luat numai capul de l-au adus ln Ţara Romînească şi l-au îngropat la mînăstirea Din-deal, de la Tîrgovişte. Şl au făcut milă mure care au fost lăsat Mihai vodă să le dea acei mănăstiri AK I Pin alcllPîn aicea G. Aicea 20 K, om. O s-au sfîrşit ,s-au săvîrşit GK, şi să sîlrşl O jitiia,jitia lui G, vitezia L, istorie de vitejiile^O răposatului Mihai vodăllui Mihai vodă răposatul O 1—2 Şl au domnit Mihai vodă ani z^ce,d-zeu să-1 erte A, om. CGKO 3 AlcealDe aicea Înainte A, Cap. 33. Aici K semnăm,înseninăm AL, sămnăm C, spunem G, însămnăm K pentruldentru C vodălvoevod CG Simeon voevod L Aicea semnăm pentru povestea lui Simion vodă) Io Simeon voevod Mo- 25 ghila, ficiorul Irimiei voevod , au şăzut în scaun în Tîrgovişte O 4 CăJPentru că AO, om. K la Ardeal om. O în multe, lntr-un munte C feliuri]felurl CL primejdiiţvrăjmăşlc A 4 - 5 de la ai ,de ai A d e l a a i lu i vrăjmaşi]bătindu-se O 5 ungurijcu ungurii O n£mţi,niamţl K, om. O l£şi,leşii A, şi cu leşii O turci,turcii A, şi turci KL, om. O şi om. AK uiultă)ln multă AK, om. V 5 — 6 şi f i ind cu dinşii in luptă multă vr6me om. O 6 atunci KO şl om. K 3 0 Simion vodă , S imeon vodă L, el O răul vrăjmaşi,rău vrăjmaşul L, ca un vrăjmaş râu O vremea,vremea G , v r £ m e K găsit ,găsit G ş-au găsit vreme O 7 vinit K aici,aicea CK, om. O Romînească O leşi]liaşi K , teşii O şi om. A moldovenllmoldovenii şl au făcut război cu Mihai vodă O de au,şi au O prejpe L 8 fie-său,fii-său AGKL, fiiul său C NlculaJ Nicola ACK, Necula L, Neculai O v o d ă j v o e v o d O au şăzut,s-au aşăzat O 1 - 8 aicra 3 5 domn,el domn aici A K , el aicea domn C, el domn G, sâ fie el domn O 8 ln ţarâjom. G, ţării O găs indu-o O fără,făr de AO stăpînire,stăpîn K Buzâştii K citeşllctte ALO, om. K 10 fraţii om. O căJpentru căci O ficlenise,viclenise ACKL, vicl lnisă O dejdâ L către AL vodă ,vodă după spartul războiului, clnd au fugit la Beclu O lajlul O SimeonlSimion (Si-meon CL) vodă A C K L O 11 O,oh ACK săraca de,săraca A, săracă L ţara A atuncea) 40 atunci K , a tunce O cu,că L leşii,liaşii K cu1 om. L 12 Că,o L jehult l jâfuit ACLO. jeluit G, jâcuit K mănăst ir i le ,mănăst ir i GK, toate mănăstirile O boiariijboerii ACL, boiari GK. pre boeri O ş i 4 om. K O săracii om. O 13 pină ce,plnâ AGL ce au găsit 1a dlnţii |de la dinşii ce au găsit L la dlnşii om. O 14 înainte de Atuncea Buzeşti i ad. şi umpllndu-se un a n din domnia Iui O A t u n c e a , A t u n c i K, Iar O râotate C n-au mai putut ,nu mai p u t u r ă AK 4 5 14 - 1 5 ci aujce -au K. om. O 15 fugit preste Olt la Craiova om. O peste CKL Ingrah] g r a b G ,

n d a t â O au str ins ,s tr înse A, strinsârâ K 18 s-au Învîrtejit înapoi la)au ven i i a s u p r a lui O * a,Împotriva lui A C G K L prinzind G

S3

d© veste n-au putut sta împotriva lor, ci au dat dosul a fugi. Buzeştii încă dupre dînşii gonindu-i, i-au ajuns la o vale mare, ce iaste dincoace de Focşani, şi fără v^ste gonindu-i, lovindu-i, foarte rău i-au tăiat. Şi de abiia Simeon vodă cu puţinei oameni au scăpat. Şi luară tot planul

5 ce au luat din ţară. De atuncea acei văi i-au pus numele Căcata. De acolo Buzeştii întorcîndu-se cu izbîndă, iar boiarii, cîţi au fost cu Mihai vodă, după ce au murit domnul lor, au venit aici în ţară, pre la Cîin&ii, cu toate oştile rumîneşti. şi s-au tăbărît la un sat ce-i zic Oîrstieneşti, ce iaste din sus de mănăstirea den Argeş. Acolo şi Buzeştii cu dînşii s-au îopre-

10 unat. Şi mare sfat făcură, socotind pre cine ar pune domn, ca să poată oblădui Ţ a r a Rumînească, ca să nu mai între într-insa răutăţile şi robiile, cum au fost mai nainte.

t6 Şi den porunca dumnezăiască, | toţi cu un gînd curat, aleseră pre unul den boiari, carele era den semenţiia băsărăbească neamul domnesc,

ig' anume Şărbaji, nepot răposatului Basarab vodă. Şi-1 rădicară să fie el domn Ţăm Rumîneşti. Şi de acolo veniră toţi la cetatea den Tîrgovişte.

1 dâ veste C n-au putut]nu putu A, n-au mai putut C putut sta]stătut O staja-l aştepta şi a sta L Împotriva lorjinprotiva lor K, de faţă O cijce GKO au datjnumaideclt d^diO 1—2 Buzeştii Încă dupre dlnşii gonindu-i om. O 2 duprejdupă AK, depre G gonin-

20 du-i]gonindo-i G, om. K i-au)p!nă i-au A i-au ajunsjşi ajungind O mare om. O iaste) este ACL 3 Focşeni O După Focşani ad. tăbărlră acolo. Buzeştii Încă s-au luat după dinşii şi acolo O şi fărăjşi făr de A, făr de O gonindu-i om. AKO lovindu-i]i-au lovit O şi i-au tăiat foarte rău O 3—4 Şi deJClt de AO, om. K 4 abiia au scăpat Simion vodă cu puţinei oameni AKLO puţineil puţintei C, puţini G luarăjluoare G, le luoară L tot pte-

25 nuljtot plianul K, toată prada Înapoi O 5 cejce-l A au luat]luase AKO, luară C, au hioatGL După ţară ad. şi să Întoarsă cu mare izbindă O De]Şi de O atunci CK pus]pos G acei văi i-au pus numelels-au pus numele văi aceia O 5—6 De acolo Buzeştii Intorclndu-se cu iz-bindă om. O 6 Buzăştii K boerii ALO clţi au fost cu]lui O dupăjdupre G murit,perit AGK După vodă ad. cari era ln Ţara Ungurească O 7 după ce au murit om. O Domnul

10 lor om. O vinit K aicea GKL pre,pe A Ciin6ni,Căniani K 7 - 1 0 au venit aici ln ţ a r ă . . . s-au înpreunatjs-au pogorît cu toate oştile pre la Clineni de au venit ln ţară şi s-au Împre-unat cu Buzeştii la un sat ce să chiamă Clrstienii, cc iaste din sus de Argeş O 8 romîneşti A un om. AL satul L ce-i zic,anume C CirstieneştiJCirsteştii C iaste,este ACL 8 dejdă L den,din ACL, de GK Argiş CG Buzăştii K inpreonat K 10 Şi mare sfat făcură,Şi

35 făcură sfat O ar,vor L 1 0 - 1 2 socotind pre cine . . . cum au fost mai nainte,şi alesărâ din neamul băsărăbesc pre Şărban vel paharnicul, nepot lui Băsărabă vodă, pentru că ştlia că iaste om bun şi milostiv şi drept. Şi-1 puseră domn la octomvrie 20, leatul 7110 O 11 oblă-dui,bine oblădui CGL Romînească bine K răutăţilcjrâutăţi AK, răotăţl O robiilelro-bii AGK 12 mai,şi mai GL naintejdinnainte CG 13 den,din ACGKL poruncalpo-

40 runcă ACL, porlncâ G, poronca K dumnezâiascâjlui d-zău K glnd curat,glas strigară şi A, glas bun K glnd,sfat L aliasâră K prelpă L 1 3 - 1 6 Şi den porunca . . . domn Ţării Rumîneşti,Acest Şărban voevod să iscălea Io Radul voevod, nepot lui Băsărabă voevod, precum sâ v<idi la toate hrisoavele lui scris O 14 den1 ,din ACL boiari,boeri AL, boiarii K carelejcare ACK den»,din ACGL, de K semenţiia,sămlnţa AK, semlnţ i la C, seminţie G.

45 săminţna L băsârăbeascălbăsârabascâ K neam AL 15 Şerban GK nepotul AC râpo-satuluijlui K Băsărabă K vodăjvoevod ACGL După vodâ ad. Cap. 34. Pentru domniia iul Şerban vodâ nepot răposatului Băsărabă vodâ K el om. G 1 5 - 1 6 Şi-1 rădicară să fie den Tîrgovişte,In anii• * viind de ia Cirstlineşti la Tîrgovişte rădicară domn Ţării Romîneşt i ' pre Şerban, nepot lui Băsărabă vodă K 16 După Rumîneşti ad. clnd au fost cursul anilor

§0 » • luna l u i " zile A veniră de acolo O toţijcu toţi boerii şl cu toate oştile O ia cetatea denlln scaun In O din ACGL 1

84

Acest domn au fost înţelept, bun şi milostiv şi viteaz. Şi pre toţi streinii iubiia şi ţara iui bine orinduise. Şi făcu pace cu împăratul turcesc, ca 8ă-i dea haraci, să nu mai fie răutăţi în ţară. Aşijderea făcu pace cu crai şi domni carii era împrejurul Ţării Rumineşti. Că nu-i era dragă ciarta, njci mîniia, ei-i era voia să aibă cu toţi pace. Atuncea s-au potolit toate 5 rizboaele şi oştile c£le multe şi s-au pogorit de la dumnezeu mare bucurie şi veselie în Ţara Rumînească. Şi să strînseră toţi oamenii cei răsipiţi, cineşi la locul lui, mulţumind hii dumnezeu pentru pacea ce le-au dat.

Iar vrăjmaşul cel rău, carele nu va binele nici unui creştin, iar începu a scorni pizmă şi mînie. întăi de la unguri, că înfipse gind rău in inima 10 hnSechil Moş craiul. Că strînse oşti | multe şi gîndi, procletul, să pogoare aici în ţară asupra lui Şărban vodă, ca să v^rse singe mult şi să dobin-dească slavă şi cinste.

Atuncea Şărban vodă încă înţelegănd de aceasta, mult să mira şi făcu sfat cu boiarii lui de-i trimise daruri scumpe şi-1 poftea să U>e 15 de acel gănd şi să aibă amăndoi frăţiie şi prieteşug ca şi intii, iar ei nici-cum dragostea nu o vrea, nici darurile nu le priimi.

Atuncea Şărban vodă văzănd una ca aceasta, numaidecit trimise în ţară de-şi strînse toate oştile şi să gătiră de război. Şi cînd fu la purce-sul lui den Tîrgovişte, strînse preoţii bisericii de făcură bdenii şi slujbe 20

1 Acest domnJAcesta K au fost]era K Înţelept, bun şl]lnţelept şi bun ACG. bun şi Înţelept K, bun, Înţelept şi L Acest domn au fost Înţelept, bun şi milosUv şi viteazlşi începu a căuta de rindul ţării şi aşăzămlntul domniei O 1 - 2 Şi pre toţi streinii iubiia şi ţara lui bine orinduise om. O 2 ţara]ţării L bine or!nduise]bunâ orlnduială ti făcu L făculfâcuse A 3 haraci]haraş C mai om. G să nu mai fie răutăţi ln ţară om. O AşijdereaJAşijdere GO, 25 Aşijderea K făcujfăcură A cu]şi cu O crai]craiu A, craiul unguresc O 4 şi domni]şl cu (cu om. G) domnii AGLO cariijcare AC Imprejuruljlinprejur ca să nu mal fie răutate ca mal lnnainte vremi O Roinlncşti K Ţării Rumineşti om. O ceartă dragă G «5 nici mlniia|sau gtl-ceavaO mln!ia]mtnic G ci-i]ce-i GK voia]voe O să albă cu toţi pace)cu toţi să aibă pace K, să să aibă bine şi cu pace O toţii A AtunceajAtunci K, Atunce O « râzboaile G 30 oştilejrâzmiriţaie O şia om. C 7 vesăllc O In Ţara Rumtneascăjtn toată Ţara Rumînească (Muntenească CL) ACGKL, ln toată ţara O să strlnserăjstrtnse L oamlnll G răsipiţijrl-sipiţi A, răsăpiţi O 8 lajpă la L După locul Iul ud. şl la moşiia sa O inulţumindjşi mulţumind A, mulţămind G pace K 11-au K 9 vrăjmaşuljdlavolul, vrăjmaşul O carelejcare A, carile K vajvoeştl O binilc K nlce K unuijunuia C 10 miniejmtnle asupra creştinilor O 35 fnfipsejlinpinse AK 11 Sechil MoşJSechel Măş K, Secbll Moj O craluljcralul unguresc O CăJŞi O oşti multe]marl oşti O piocletuljprocleţltul G, procllatul K, păglnul O să să pogoare O 12 aicijaicea C, om. G ţarăjŢara Rumînească AGKL Şărban vodă)Mihal vodă C să vArsejsă să verse A, să vearsă G r. 14-17 om. V 14 Atuncea]Iar O încă lnţălegănd de aceastajdecă prinse de veste O mira]mirară G 15 cu boiarii]cu toţi boerll (bolartl GK) 40 AGKLO dâ-l L pofteaJpohtila AG, poftiia KL, ruga O sâ sâlca să sâ O 18 acelîacest O gândjgănd rău O frăţie A G K L O priitişug K ca şl Intll om. O iară K 1 8 - 1 7 nicicum] nicecum K, nicidecum O 17 dragosteajdragoste K, om. O nu o vreajnu prllml (prlimiia K) AKO prllml] prlimiia G 19 de-şl]de ACGKL strlnse]strlnseră A. strlnsă KO gătiră] găti ACGKLO dc om. G După război ad. Şl trimisă la Slchell Moj răspuns ziclnd: de 45 vremi ce nu pohteştl dragoste şl frăţie, iată eu vin asupra ta şi am nădejde pre dumnezău iă să facă capul tău jărtvă. Şl mă rog lui dumnezău cit săngi să va vărsa, să cază asupra sufletului tău, câ eu nu vin asupra ta cu sabie, ce numai' cu putere lui dumnezău şi de la dînsul să ci plată O 20 den]din ACGKL strinse]strins-au K blscncii]bisericUor LO de) dA L bdeniljbdenie ACG, denii L siujbi O.

85

dumnezieşti. Şi-1 blagosloviră toţi, rugind pre dumnezeu să-1 poarte într-această cale cu sănătate şi cu biruinţă asupra vrăjmaşilor. Şi cînd fu a treia zi, trecu munţii. Iar deaca înţelese Sechil Moş, el începu a să lăuda gicind : Ia să vedeţi acum acel rumin gros ce va să p a ţ ă ; numai să-mi

h întinz aripa ciastă dreaptă, numaidecît îl voi birui. Iar Şărban vodă rugă pre dumnezeu ^i-şi rindui oştile şi repede să porniră asupra ungurilor. Şi de toate părţile fură ocoliţi, şi aşa le d&le o sabie şi-i afundară la o tină mare, omorîndu-i şi înecîndu-i acolo foarte rău, cît nu scăpară mai nimenea. Atunce la acel război află-să ucis şi acel Sechil Moş crai, pentru.

10 nebuniia Iui, şi-şi pierdu toată oastea, şi-şi | pierdu şi capul. Iar Şărban 57 făcu mulţămită mare lui dumnezeu şi să întoarse iar înapoi de veni la

scaunul lui în Tîrgovişte. Şi să potoliră toate vrăjbile, şi să aşăză toată ţara cu bună pace.

Mai făcut-au Şărban vodă şi alt război în gura Teleajinului, cînd 15 au venit Simeon vodă din Moldova asupra lui cu singur hanul şi cu mul-

ţime de tătari, ca să-1 scoaţă din ţară, să fie el domn. Şi acolo s-au bătut foarte tare în 3 zile. Atunce, la acel război, au perit un nepot al hanului, cînd s-au lovit de faţă cu Preda Buzescul. însăşi el fu rănit la cap,

I dumnezieştijdumnezeeşti AC, dumnezâeşti GKO Şi-1 blagosloviră toţi om. O prejpă A 20 om K 1— 2 intr-această calcjintru accasta A, om. O 2 calc om. GK cu sănătate]sănătos O

d fu om. O 3 munţiijmuntele G, munţii In Ţara Ungurească O Iar om. A G K daca KL lnţel£se]tnţelese AC, inţâtese K Sechil Moş]Secii Moş craiu ACL, om. G deaca (nţeldse Sechil Moş]Sechil Moj deca văzu oştile lui Şărban vodâ O 4 ziclndjşi zicea AK, om. G vedeţijvedem K acurajacuma CG, om. O aceljcel G, acest O ce va să paţă om. O

25 să-mi]să G 5 lntinz]tinz AGL, Întinz eu O aripa]arepa G ciastă]cca A, această G, ceastă CKL. me cia O dreaptăjdireaptâ G, driaptâ O 11 voi]l-oi L 6 rugâjsă rugă A, om. G. rugind K prejlui A, om. GKV şi-şi]şi A rlndui]or!ndui CGLO şi-şi rlnduijau rlnduit K porniră]porni CO 7 Şi de toate părţile fură ocoliţi]de-i ocoliră de toate părţile şi-i inbulziră de toate părţile asupra unei levedi cu noroi mare O dedejdete AC afundară]

30 Înfundară AGK la o]intr-o C 7 —8 şi-i afundară la o tină mare om. O 8 omorlndo-i G acolo foarte rău om. O cît]că O mai om. O 9 nimeneajniminea A, nimini C AtunceJAtuncea AG, Atunci K află-să]se află O şi om. K Sechil]Sichil CG, Sechel K Moş]Moj K crai om. A 10 nebunie K şi-şijlş O oastea]oastea lui L pierdujpuse L capul]capul lui ACK toată oastea şi-şi pierdu şi capuljcapul şi toată oastea lui O ŞărbanJŞerban vodă ACGKLO

35 11 mulţâmităjmulţumită AC mare om. CO şi să lntoarse]şi cu izbindă mare să întoarsă O vini KO 12 scaonul K în]din CKL aşăză]aşăzară GO 12 —13 toată ţara]toatc O pace bună C Intre r. 13 — 14 e titlul Războiul lui Şerban vodă cu Simion vodâ tn K 14 Şărban vodă mai făcut-au L ln]la O Teleajănului ACL, Tilejănului O După Teleajănului ad. in lunca Teeşanilor O 15 vinit K Simcon]Simion ACK vodăjvodă Moghila O din

40 Moldova asupra lui om. O lui]lui Şerban vodâ K singurjinsuş ALO, singur K 1 5 - l G m u l ţ ă m e O 18 sâ fie] şi să fie O el om. G 1 6 - 1 7 s-au bătut foarte tarejfăcură mare război foarte mare cu hanul O 17 In om. AL In 3 zile]în multe zile şi nimică nu sporea tătarilor, că-l sprijine cu focul şi sabiia şi Insuş Şărban vodâ cu vitejiia lui alerga In toate părţile de-şi îndemna voinicii lui şi le zicea : staţi cu vetejie şi nu vă daţi mijlocul că d-zâu iaste cu noi

45 tntr-ajutoriu. Şl aşa să băt* vitejeşti O AtunceJAtuncea ACL, Atunci K al]a K 1 7 - 1 8 au perit un nepot al hanului clnd s-au lovit de faţă cu Preda Buzescul om. O 18 Buzâscul K Insăşijlncâ şi AK, Insă şi CGL însăşi el fu rănit la capjfu rănit la cap Stroe Buzescul, clnd »-au lovit de faţă cu nepotul hanului şi au tăiat pre nepotul hanului O

şi trecînd la Braşov, să se vindece, acolo au perit. Atuncea hanul văzînd că nu poate strica nimica lui Şărban vodă, fiind intr-o zi, deaca au inserat, s-au mîniiat pre Simeon vodă şi-1 puse în hiară pre supt pîntecele calului. P u r c e g î n d de acolo de cu seară, i s-au făcut ziuoa în Dunăre. Iar Şărban vodă ş-au venit iar la scaun şi domnia foarte bine, că avea pace dăspre 5 toate părţile^ V ^

( i a r vrăjmaşul diavolul, cel ce nu va să vază pacea în creştini, ^c j f c^ iar scorni vrajbă şi nevoe mare asupra | iui Şărban vodă. Că fiind Batir ^ Gabăr crai in Ardeal, s-au fost gătit în taină cu oşti gr£le, neştiind Şărban ? nimica. Numai au prins de v^ste deaca au trecut aicea în ţară. Deci nefiind el gata de război, n-au avut ce mai face, ci au fugit la ţara Moldovei cu

Ş toţi boiarii lui. Iar Batîr Gabăr s-au tăbărît la scaunul Tîrgoviştii, şăzind aicea în ţară 3 luni, dînd voe oştilor de au prădat toată ţara şi toate mănăsti. rile, cît n-au rămas nimic în ţară. Nici al tădată n-au mai fost aicea în ţară răutate şi jaf ca atuncea. 15

Deci ţara văzînd atîta răutate, cerşură de la împărăţie de le d&le •mn pre Radul v#dă, fecier Mihnii vedă turcul. Şi veni aici în ţară cu

1 trlclnd la Braşeu K să se]să să AGKL Şi trecînd la Braşov să se vindece acolo au pe-rltjlar Stroe Buzescul fiind rănit, îndată 11 trimise Şărban vodă la Braşov să-l vindece bărbieri de rană. Şi nemică n-au folosit, ci acolo au murit O peritjmurit AG Atuncea] Iar O După hanul 20 ad. decă peri nepotă-său şi O 2 stricajfolosi 0 nimic CGK Iul Şărban vodă om. O daca L lnsărat K 3 s-au mîniiat pre]s-au mîniiat tătarii (foarte C, tare KL) pre ACKL, tare s-au mlniiat pre O SimeonJSimion AGK, Siinon O puse]puserăA hiarăjfllare C, fiară KL pre] pă A, pe C pîntecelejpintecile L, plnticile K 4 PurcegtndJPurcezind K, Şi purcezlnd O dă cu seara L ziuoajzioă ACL, ziloG, zuo K, ztoă O În]la0 5ş -au]auAK0 vinit K Iar om. ALO 25 la scaun]la scaunulsău L, la scaunul Iul ln Tlrgovlşte, dînd laudă lui d-zeu O avea]avurâ A dăspre]despre ACK, de G între r. 6 — 1 ad. Făcutu-s-au şi o foamete tn zalele lui toarte rea, de să mănca om pre om şi mulţi oameni au murit de foame O 7 Iar vrăjmaşul diavolul] Iar cind au fost cursul anilor 7119, atunce vrăjmaşul diavolul O cel ce nu va să vază pacea ln creştinijcarelc nu Încetează niciodată a nu face vrăjbl şi zmintell în neamul omenesc O CO pace AGK în]între KL ci om. AKLO 8 iar scoml]iar începu a scorni O nevoe]nevote ln creştini şi C marc om. C Şi nevoe mare asupra Iul Şărban vodă]şi minie ln creiril Iul Batăr Gabăr craiul ungurescO 8 — 10 Că fiind . . . aicea ln ţară]Că fără de veste au venit cu toate oştile lui şi au trecut aice înţară. Atunce Şărban voevod Inţăleglnd de aceasta mult s-au mirat dc unde au răsărit această pizmă mare O # Gabăr]Gabru A, Gabră K, Gabor L crai în 35 ^g^Pfcraiu l Ardealului ACK 10 nimica]vodă nimic (nemlcă K) ACKL de v^stejveste A, d i \ W e L daca KL aiceajom. AGK, aici C Decl]Şi O 11 el om. O ce maijeum O mai om.

cljce GK la]ln K 11 —12 ci au fugit . . . boiarii lui]ce numaidectt s-au sculat cu ^ c a s a lui şi cu toţi boerii Iul de au trecut ln ţara Moldovei O 12 boerii AL s-au tăbărlt]au

ftXp7 şi au descălecat O scaonul K la scaunul Tlrgovlştiijln Ttrgovişte O şezind GK 40 1 ^ 1 3 şăzind aicea în ţară 3 luni om. O 13 alcea]aicl ACK, om. G dtndjdâel L, şl au dat voe O

fl^<^tilor]oştilor Iul O 14 rămas]mal rămas A nimica CGL cit n-au rămas nimic ln ţară om. O ^ Nici altădată]carile jaf ca acela O n-au]au K mai om. A aiceajaici AC, om. G, altădată O

14—15 aicea în ţară răutate şi jaf ca atunceajjac ca acesta aici ln ţarăK 15 După ţară ad. Şi au şăzut In ţară tril luni şi jumătate, toată iarna O răutate şl om. A răutate şl 45 Jaf ca atuncea]văztnd atîta răotate şl jaf ca acesta C, om. O atuncea]acesta AL 16 DecilDicl G, Atuncea O ţara văzîndjvăzind săraca ţară O văzînd]văzîndu-să L atita]într-attta L răo-tate AC cerşurăjcerşu AC dtfdejdete ACL 17 prejpă A Radul vodă] lo Radul voevod O

•fecior]feclorul AKLO, sin G Mihnea G vodăjvoevod O fecior Mihnii vodă turculţşi Mihnea vodă turcul, feciorul Mihnii vodă turcul C veni alei]venlrâ A, şl vlnlră K aici 50 om. G, aicea L

87

steag împărătesc şi goni pre Batîr Gabăr, de să duse iar la ţara lui î el şezu domn în scaun în Bucureşti.

Atuncea Şărban vodă fiind pribeag la Moldova, îi era mare obidă căci eşi din ţară fără vdste şi gîndi să strîngă oşti, să vie asupra lui Batîr

fi să-şi izbîndească. Şi îndată veni din Ţara Leşască 800 do jolniri călări *8 şi 400 pedestraşi. | Şi trimise aici în ţară pre Stanciul slugerul, d<ţde

vdste boiarilor şi roşiilor, şi la mari şi la mici. Şi toţi fură bucuroşi pentru acea amărăciune mare ce făcuse Batir. Şi gata eşiră în tîmpinarea lui Şărban vodă. Şi numaidecît trecură muntele, tăbărîndu-se în luncii©

io Braşovului. Şi d&ieră război mare în zioua lui sfetii Petru. Şi aciişi ddde dumnezeu do birui pre vrăjmaşul lui, pre Batîr Gabăr. Şi multe trupuri fură tăiate de oastea lui, făcîndu-se de dînşii o movilă mare în lunca Bra-şovului. Iar Batîr Gabăr fugind,

: -au căzut gujma din cap, şi"ca un cîine 1 s-au ascuns şi de-abiia au scăpat, cu maro ruşine. Şi nu-i folosîră~ninuc

16 panele cdle multe ce purta, pîn au scăpat de s-au închis la Sibiiu, că de la singur dumnezeu au luat acea plată. Atuncea Şărban vodă d^de mare mulţumită lui dumnezeu şi cu izbîndă mare purc^seră de acolo să vie aici în ţară.

1 stiag K După împărătesc ad. şl cu mulţime dc turci şi de tâtarl O şl gonljşl-20 goniră A, şi goniră KO de săjde se G iar la,In AKO, iar în G 2 şezujşfizu A, aşăză L

domn om. O scaon K Intre r. 2-8 t titlul Războiul lui Şerban vodâ cu Bator Gabor tn luncile Bruşcului şi pentru pribegită lul Şerban vodă In Ţara Ncmţascâ la Beciu tn K 3 Alunecai Deci O la]fn O li,şi -i A, om. GO Fiind atunci Şerban vodâ pribag K 11 era]era-i K mare,mai mare A, foarte O obidă,sclrbit O 4 eşi din]eşl aşa din ACG, eşlsA din O fărăl

25 făr de AO, aşa fără K săjea sâ AK să vic]ca să vie CGL, şi să vie ln ţară (tn ţară om. K) KO Batir,Batir Gabru (Gabor CKL, Gabăr O) ACKLO 5 Îndată venl,aduse oşti O veni,veniră AG, viniră K 800 de]70 dc L jolniri,Joimiri AC, şolnlrl G jolnlrl călări 800 K 8 400 pedestraşi,pedestri 700 (400 O) AKO, pedestraşi 400 CL aicea CGKLO prejpeL slugerul]slugcr C, slugeariul K d4de]de dete ACLO, dc d£dc G, dc au dat K 7 boiarilor)

30 bocrilor AL roşilor A la mari şi la mici]la mic şi la marc A mari]marc G bocrilor şl la mare şi la mic şi roşilor O 8 aceajceu AGK amărlciune mari K cclcclc AGKO Batir) Batir Gabru (Gabor C, Gabăr O) ACO eşiră gata A gataltndată O eşiră,eşiră toţi O In tlmpinarc,tntimpiiiare Înaintea lui C, Intru Intlmpinarca L 8 numaidecît trecură mun-tele om. O trecură]trecu A tftbărlndu-seltăbftrtnd C, tăbărlndu-să GL, şi tăbărlră O 10 Bra-

35 şeului K dgderăjle dete A, detiră C, le d£de K, deteră L Şl d£dcră război mare In zioua lui sfetii Petru] Şi la iunie 29, leat 7119, făcură mare război O zioua]zioa AGL, ziua C, zua K lui sfetiljsflntului A. de sfiHI CGK PetruJPetâr K aciişi,aciinşl AG, aceiaş CO. aclla L dedejdete ACL 11 birui pre vrăjmaşul iui. pre Batir Gabârlfu Izbînda lui Şărban vodă O vrăjmaşii C lui. pre om. AG 1 1 - 1 2 Şi multe trupuri fură tăiutc de oastea lui]şl perlrâ

40 oaste ungurească mai toată O 12 tâiatc]tăete A, tăetc dă L dc oastea lul]o/n. AK, din oastea lui G făclndu-scjfăclndu-să ACGL, şl s-au făcut O de dlnşii om. O o movilă mare de dluşli C mareffoarte marc O luncajluncile G 12 — 13 Bruşovului|Bruşuvulul G, Braşeulul K După Braşovului ad. cu să să pomenească O 13 căzut]scăzut G gujmajguţma A, guglina K . gugiumanu LO cap]cap jos L După cap ad. şl trecînd o (peste o O) tină mure, puţin de

45 hu s au înecat AGKO clinejcine K 14 s-aujs-a L ascunsjlntors K dc-abila]abiia K, d-abia L După ruşine ad. de s-au închis In Săbiiu O nu-l]nu O folosirăjfolosi L nimic,om. G, ne mi că K, nimica L 15 ce purtu)ce li lua O ln Sibiiu K pin au scăpat de s-uu Închis la Sibiiu om. AO 1 5 - 1 8 că de Iu singur d-zeu uu luat acea plată om. A 18 singur K luatjluoat L acea)om. K, această O Atuncea,om A, Şl C, Atunci KO diHleJdete AC,

50 deteră L, dtfdi O marc om. O mulţumită GK lul d-zeu om. C cu Izblndă,cum er-bindâ G purceserăjpurclse AGK, purceasă O de,dă L 18 alcljlur aicea G, iarăşi aicea L, iar O

88 %

Iar Radul vodă dîndu-i împărăţiia domniia, el au fost mers pre Teleajen cu mulţime de turci şi cu tătari asupra lui Şărban vodă Si nea-flîndu-1 acolo, numaidecît au purces du | pă dînsul. Iar Şărban vodă simţind de aceasta, nndu-i oştile risipite, n-au putut aştepta, ci aufueit l a M o l d o v a . Iar cînd au fost l a Lunca Mare, i-au ajuns tătari gonaci f £ ă 5 vdste. Atuncea Şarban vodă de-abiia au scăpat cu o seamă de oameni pîn la Suciavă, că acolo era şi doamnă-sa şi acolo au născut şi o cocoană, botezînd-o părintele vlădica Crimca, numind-o Elena. Şi de acolo s-au rădicat cu totul de au trecut în Ţara Leşască. Şi de acolo s-au dus în Ţara Nemţească, la Bociu, priimindu-1 împăratul Rodoful cu mare cinste 10 dîndu-i bani de cheltuială, ca să se poată odihni el şi oamenii lui cu mare cinste şi pace. Şi acolo au lăcuit pîn la moartea lui. Domnit-au Şărban vodă ani 9, leat 7119. ^ \ \ \

Radul vodă Mihnii viind domn de la Poartă la scaunul lui din Tîr-govişte, începu a-şi tocmi ţara cum să cade. Şi veniră toţi boiarii şi toţi 15 roşii şi toţi slujitorii, de să închinară lui şi făcură mare jurămînt ca să-i * v slujască cu dreptate. Şi să odihniră toţi cu pace.

Iar un boiaren mare, anume Bărcan vel stolnic ot Merişani, iar de moşie să trăgea de | Bucsani, ^ un om rău călcă jurămintul, si ,0 cu dînsul încă şi alţi 8. Că ţăcură sfat^în taină ca să omoare pre Radu 20

1 HadulJRadulul L lmpârăţiialtmpâratul A, împărăţie O «loimilia|domnie K, domnia Iul O fost mersjvenlt O prejpă A, pe L 2 TeleajenJTeleajăn CL, Teleajin G, Tllljăn O inulţăme O Şl cujşl de ACGKO, şl dă L După vodâ ad. şl dete tare asupra lui Şerban vodă A 3 numaldecltjlndată K au purcesjs-au luat O dupre G 4 slmţlndjlnţeleglnd G Inţăleglnd O fllndu-ijfiind A, şl fiindu-l O răsipitejrisiplte A, răsâpite CO ciJceK 4 - 5 n-au 25 nutut aştepta, cl au fugit la Moldovajel numaidecît ddte dosul a fugi spre Moldova O 5 lari Insă O lajln CL la Lunca Marejln Lunca cea (cea om. GK)Mare AGKO l-aujl-au O gonaclj gonaci după urmă A, gonaşi K fărăjfăr de AO tt Atunci K de-abliajde-blla G, abia KL samă K o a mini GK 7 pin la Suciavăjpln la (tn K) Suciava ACGKL, şi treclml ln Moldova s-au dus la Suceavă O crajll era L şl1 om. O doamnă-sajdoamna sa A, doamna L şi* om. G 30 7 - 0 şl acolo au născut şl o cocoană, botezlnd-o părintele vlădica Crlmca, numlnd-o Elena om. O 8 botezlnd-o jbotczlndu-să dc AG CrlmcaJCrlnta ACGLV numlndu-o G acolojacolea A 8—0 de acolo s-au rădicut]rădiclndu-să O 9 de o/n. O ln Ţara Leşască. Şi de acolo s-au dus om. O 10 Nemţască CK priimlndu-l]priimindu-l C, şi priimindu-1 O Rodoful om. O 11 dejc'â L chlcltulalâ G să scjsă să ACL, să GK oamenlijomlnll G.ouininli K 1 1 - 1 2 din- 35 du-1 bani de cheltuială, ca sâ se poată odihni el şl oamenii lui, cu mare cinste şl pace şl om. O mare cinste şl pacejbună pace ACK, pace bună G, om. L 12 Şl acolo au lăcuit pin la moartea Iul om. A lăcultjlăcult pace G ptnjplr O moarte O Domnlt-au|Şl au dom-nit CO 1 2 - 1 3 Şărban vodă om. O 13 ani OJalce In ţară ani 9 O leat 7 U 9 ] d n d au fost cursul anilor 7121 A, văleat 7119 GL, om. KO înainte de r. 14 e tiltut Cap. 35. Domniia Radului 40 vodâ feciorul Mlhnel vodă turcul tn K 14 Radul vodâ Mihnii vllndJCtnd au fost cursul ani-lor 7119, Radul vodâ uu vlnit K Radul vodâjlar Radul voevod O Mlhnlijfeclorul Mihnii vodă turcul C, om. O viind om. G viind domn de la Poartâjlncă s-au întors şl au venit O la scuunuljln scaun O lui dlnjtn O 1 4 - 1 5 Radul v o d ă . . . din TtrgovlşlcJAu venit domn de lu Poartă ln scaunul din Tlrgovlşte Radul vodă A 15 tncepujlnceplnd AK, şl tncepu O 45 cumjprecum L vinirâ K boorll ALO 1 5 - 1 0 toţi slujitorii şl toţi roşii L toate bresllle, slujitori O 17 dlreptato K odlhnlrăjuşăzară O toţi om. G pacejbună pace O 18 bola-rcnjboer AL, boiar CK, boeri O BărcanJBercan K, Vâlcan O veljmare A, marele K otjde la AK, din C ot MerlşanllBucşanul O 1 8 - 1 9 iar dejiar din C, care din L Iar de moşie sâ trăgea de Bucşuni om. O 19 moşiejmoşl A din Bucşanl ACGKL 19 20 el cu un om râu 5 0 călcă jurămintul şl cu dînsul Încă şl alţi »lşl cu alţi 8 boerl ca nişte oameni râl şi vicleni câl-cară jurămintul O 20 Incăjlnchlse G şl om. C alţi SJalţl boerl A, alţi 8 bolarl K CâJŞl O ln tainăjpre taină L Radul C

!

10

vodă si să rădice domn pre Mihai cămăraşul; pentru căci îi împresurase cu mulţime de greci de la Ţarigrad şi de la Eumele. Iar Eadul vodă prinzind de rtste, îndată porunci de-i prinseră şi porunci de-i tăe pre toţi

V afară de poartă, ca să se înveţe alţi boiari a mai hicleni pre domnu-

* său. Şi domniia tot cu bună pace. ^ Iar Batîr Gabăr, domnul Ardealului, gmdi să vie iar aici în ţară cu oşti, ca sâ facă răutăţi, ca şi întăi. Atunce Eadul vodă numaidecît ddde ştire împărăţiei. Şi îndată-i porunci să meargă înpreună cu Ştefan vodâ din Moldova şi cu toate oştile lor. Iar Batîr Gabăr deaca înţăl&e de acestea, pumaixe tremura de frică şi să mira ce va să facă. Iar boiarii luKfăcură toţi sfa^ji îndată omorîră pre Gabăr, ca să nu mai înjtrerăuţăţi în ţarar4er penttu un om nebun ca acela. Iar Eadul vodă şi cu Ştefan vodă să întoarseră înapoi la ţările lor şi nu făcură nici un război. După |

59" ac&a împăratul au mazîlit pre Eadul vodă, de s-au dus la Ţarigrad. Şi 15 au domnit ani 3. Văleatul 7123. \ Alexandru vodă Iliiaş, acesta au venit domn de la Poartă şi au

^şăzut în scaun la Tîrgovişte. Şi să închinară lui toţi boiarii cei mari şi cei mici şi toată ţara. Şi nu trecu multă vr£me, venitu-i-au poruncă de la împărăţie ca să meargă la oaste înpreună cu Schinder paşa, la Ţara

20 Leşască. Deci Alexandru vodă s-au gătit şi au scos tabăra afară. 7

1 domn pre Mihai câmăraşullpre Mihai cămăraşul domn C căci lijcă li G, că-i K 2 mul-ţâme O dela lJdin ACKL, om. G ş idela s ] i ot G vodă om. L 3 prinzlndjprinse A Îndată om. 0 prinserălprinseră pre toţi C, prinsără K porunci2 om. O 3—4 porunci de-i tăe pre toţi afară de poartălafarâ din poartă poronci de-i tăe C, le tăiară capetele tuturor O 4 de

25 poartăldin poartă GL calpentru ca O să să AGL Inv6ţejmai Înveţe C, Învaţă K alţilşi alţi O boeri ALO hiclenijvicleni ACLO, viclini K 4 - 5 pre domnu-sâujpre domnul său ACL, om. O 5 bună om. CLO 6 domnullcraiul AGKO Ardealuluijunguresc O gtndilgîndise G glndi să vie iarliar sâ găti să vie O aicilom. G, aicea KL 6 - 7 aici in ţară cu oştilcu oşti ln Ţara Romînească O 7 oşti]oştile G ca^m. A ca*om. O AtuncelAtuncea AL, om. G, Atunci

30 K, Iar O După vodă ad. prinzind de veste O numaidecît om. L 8 dedejdete ACL, făcură O indată-i]lndatâ AKO, Îndată Ii G porlnci G margă KO Inpreunălom. CO, el înpreună G dinjde la ACGK, al O Moldovii O şi om. O După lor ad. şi şi purcesără cătră Ardeal O deacajdacâ K, daca L, decă O Inţăteselinţelese ACL, Înţelese G, inţâliase K, înţălesă O 10 aclstea]aceasta ALO trimura K dă frică L va să facălsâ facă A, va tace L boerii AL

35 11 iui om. AK făcurăjfăcu G toţi om. O toţi sfat]sfat toţi AK omorlrălomori CL Gabârl Batir Gabru (Gabăr C, Gabor K) ACK, Batăr G, Bator L 1 1 - 1 2 şi Îndată omorîră . . . ca acelalcum pentru un nebun ca acesta să ne lăsăm sâ perim şl să ne perdlm moşiele şl să rădicară asupra lui şii omorâ şi făcură pace O 12 om om. AK 12 - 1 3 Iar Radul vodâ şl cu Ştefan vodă

40 î l n i r î T r™?* ^ 8* t n U > a r s e r ă R «dul vodă şi Ştefan vodă ciniş la ţara sa O 13 40 Inapo om. G fâcurâlavurâ K DupălDupre G 14 aceia A mazăllt C pre]pă A de

î , 1 5 d T n i t ! d ° , " n o t R a d u v o d â < v o d â a l Mlhnll C) AC ani 31ani 4 G y s rli n r 5 ,l CU:fUl a n . l l o r 7 1 2 5 A ' 7 1 2 3 C ' o m ' vâleat 7123 L După r. 15 „v_odă I^a» 16 Alexandru vodă Illlasl Alexandru

46

Iari^oiarii fiind înpresuraţi de mulţimea grecilor şi ocăriţi de tru-făşiia lor, care nu putea să o mai rabde, ci făcură sfa^in taină să-i ucigă. Iar Alexandru v o d ă P r ; n s e de v^ste, ci să gătt s ă ^ i j a e r i a r e î încă inţe-legînd de aceasta, Lupul păharnicul MeEedinţul înpreună cu o seamă de boiari fugiră în Ţara Ungurească, iar alţi boiari, cîţi rămaseră, plecară 5 capetele toţi la Alexandru vodă. Iar el, neavînd ce face, că-1 grăbiia turcii să meargă la oaste, ci-i ertă şi purcese de să înpreună cu Schinder paşa. Trecură Nistrul de merseră la Cameniţă, şi cîteva zile să bătură cu leşii şi nimic nu folosiră, ci făcură pace şi să întoarseră cineşi la ţara lui. Şi | sosind Alexandru vodă la scaunul lui în Tîrgovişte, îndată tăe pre 10 Cîrstea vel vornec. Şi încă vrea să mai tae pre mulţi, ci nu cuteza de $o Schinder paşa, că-i cerea pentru Cîrstea 40 000 de galbeni de aur. Iar Lupul paharnicul înpreună cu alţi boiari plecară capul la crai, ca să le dea oaste ajutor, să vie asupra lui Alexandru vodă. Iar el inţelegînd de aceasta, să întristă şi îndată trimise carte la craiu, ca să vază şi să adevâ- 15 reze pentru acest lucru. Şi-i trimise răspuns cum el nu ştie nimic, nici x

sâ stringe nici o oaste în ţara lui, ca să-l lovească făr de v£ste. Iar alţii cine-i era priiateni, îi spunea că, adevărat, vine Lupul păharnicul cu oşti gr&e. Iar el necrezînd, îi tîrîia de coadele cailor pren tîrg, pre alţii îi

1 bolariljboerll AL, boerii ţării O mulţime G de mulţimea greciiorjde greci O 20 1—2 trufăşiialtrufiia A G K L O , trufişiia C 2 carea K nu o putea K mai om. AK rebde K putea să o mai rabde]mai putfc răbda O cijce GK, om. O fâcurăjfăcu G tn taină sfat, A să-i]ca să-i O ucigă]omoare C 3 tncă prinse AGK Iar Alexandru vodâ prinse de v^stejlar leficii slrbi mersă la Alexandru vodă de-i spuseră O cijce G ci sâ gătijşl-l în-demna O sâ-i taejsă tae pre boeri (boiari K) AKO eijboerii AK Incă om. AGK Iar ei 25 IncâJAtunce O 3 - 4 înţălegînd K 4 peharnicul K Mehedinţul om. O 4 - 5 o seamă dej alţi K, o seamă dă L, o semâ de O 5 boeri A L O ^ unguriască K râmaserâjrămâsese A, rămăsesă O După rămaseră ad. dă nu fugiră tn Ţara Ungurească L « capetele toţiltoţi capul^V, toţi căpiţele CK, capul O IarJDeciO grâbliajgrăbia ACGKL, grăbieO 7 la oaste să mesţrgă G să meargăjom. C, să margă O ln oaste K ci-ijtl AO, ce-i GK purc*sej 3 0 purceasără KO, plecă L de să Inpreunâjlmpreunlndu-sâ ACG, Împreună cu dînsul Irapreu-nlndu-se K, Împreună L, de să dusără împreună O cu Schinderjcu Schender K, cu dînsul, cu Schinder L 8 Si trecură O După Nistrul ad. ln Ţara Leşască O dejşl O marsărâ K CameniţăJCaminiţă K, Caminiţ O să bătură clteva zile O 9 şl^ei A nimica L nimic nu folosirăjdacă v ă z u r ă că nu pot folosi nimică O cij ce K, om. O întoarserâjlntoarse CO iuijsa O 35 10 Şi sosind om. O vodâ lajvodâ Incă veni in O la scaunul luijla scaun (scaon K) AK Injla ACGL indatăjşi cum sosi, îndată O tăejporunci de tăe A, au tăiat KO 11 Cîrstea) Crlstea G vel lmarele K. om. O SilCI L vrealvre O taejtae-l G tae pre mulţijtae şl pre

prliatin K,pr ie ten i i iul O căjcu C, c â c u KO Lupwji-upui - « Iar el om. K nec rez lnd jnec rez ind G, necrizlndu-i K ti t tr t a j l Ura AL, ii tâiarâ G , H Pedepsea si-i t ă r ă l a O c ide l e G de coadele cailor pren tlrgjpnn tirg legaţi de coadele ca-

omoriia, cît nu mai cuteza nimenea să-i spue. Ci tot şădea în scaun negătit Atuncea-i veni v^ete că au întrat Lupul în ţară. Umplîndu-se de inimă rea, strînse puţinei călăraşi şi pedestraşi, cîţi să aflară acolo, ş i l e

zise : Staţi cu mine, şi eu să vă dau lefi îndoite. Iar ei răspunseră că nu r> vor sta, căci ai călcat jurămîntul | şi ne-ai oprit simbriile ne-a[£tocat

990 obiceiurile, cît am rămas la mare sărăcie, ci n-avem nici o armă, căci le-am vtndut toate pentru nevoile ce am avut de la tine, doamne. Nici îţi putem folosi acum nimica. Ci numai te scoală şi fugi, că vrăjmaşii tăi s-au aprop iat.

10 Atuncea Alexandru vodă le mulţumi şi le dtfde o pungă de bani, ca Ră împartă cu toţi. Şi numaidecît încălecă pre cal şi fugi. Lupul încă sosi şi începu a tăia pre boiarii greci şi pre slugile lor, carii jăhuise ţara. Şi mult sînge s-au vărsat. Şi înoptînd, nu să ştiia cum fuge unul cu altul, de frică şi de cutremur mare. Iar Alexandru vodă scăpînd numai cu dulama

15 pre trup, s-au despărţit de doamnă-sa şi fugind tare sosi la Brăila, iar doamnă-sa mdrse la Giurgiov. Eadul vodă deaca înţelese de aceasta, îi trimise bani de cheltuială şi haine de îmbrăcăminte, ca să-1 cinstească. Iar Alexandru vodă avînd inimă rea şi grijă pentru doamnă-sa, nici nu ştiia unde iaste. Şi într-acel cias sosi un om de la Euşciuc, dîndu-i veste

20 bună că au treout la Euşciuc şi iaste sănătoasă. Părîndu-i bine foarte |

1 omoriiujomora A, omorăla C, omori: O cltjcă O nimenca]niminca A , nimini C. nl-nu'nea G, niminlle K, nimc O CiJCc GK, Şi O şedea G 1—2 scaun negâtit jscaune gătit L 2 Atuncea-i,Atuncea ACG, Atunci K, pină ii O veni,vini- l K intrat ,veni t L Lupul,Lupul păharnicul ACKO ln om. G ţarăjţară cu oşti greii O umpl!ndu-se]umpltndu-să ACL, Inplln-

25 du-să (-se K) GK, iar el umpllndu-se O 3 strînse,strlns-au K puţinei ,puţintei A K , pu-ţini O călăraşi]cămâraşl C şi pedestraşi]şi pedestrlme A, om. G, puţănte l pedestraşi O 4 zisă O Staţi,să staţi A şi eu,iar cu AK vă om. L lefi]lcfile AO, liafă K Îndoite,Îndoită K răspunseră)râspunsără K, răspunsă O 5 vorlvom CGKLO stajpute sta O căcilcăce G, că O Jurămîntul şi ne-al oprit simbriile şi ne-al stricat om. L ne-alL2 jn l -ai GK simbri-

30 ile]ttmbrlele K, lcflle O U oblceiurilelobiceaiurllc GK, toate obiceiurile O cit amlc-am G, că am O mare om. L el]şl AGO, că L n-avemlnu avem AG, nu a v ă m K armălurmă K, armă de război O căcilcă LO 7 cc amnare le-am A doamne, de la tine G 7 - 8 Nici IţlJNice-ţi K Nici Iţi putem folosi acum nlmlcăJŞi acum nu-ţ putem folosi nimica O 8 acum] acuma A, acmu K nlmica)nimic C, nimică K CiJCe şi fugi)dc] fugi A C G K tăi om. ACKO

35 10 AtunceaJAtuncl K, Atunce O mulţumi]mulţl C, mulţăml GKO dedejdete ACL, dedi O şl o pungă K banijgalbenl A 11 ca să împartă cu toţi om. A ca săjsă O lnparţi O cu toţii toţi CGKL numaidecît llndată O lncălieă O calmai O LupuHLupul păharnicul CO 12 boeril ALO carlljcarc AGLO jăhuisejjăfuise ACL, jehuise G, jecuisă K jăhuise ţaral prăda ţara şi jăfui şi era mercuri tn desară O 13 Şi mult slnge s-au vărsat hm. O InnupUnd G

40 nu sâ]nu G ştiialvedea ACGKL cu altullde altul ACKL ştiia cum fuge unul cu altulWidfc unul cu altul cum fug O 14 cutremurjcutrimur K, groază O După marc ad. Şi periră mulţ i din greci, boeri O 15 prcjpe CL doamnă-sajdomnii sa G, doamna sa L fugind tarelau fugit O sosljau sosit K 16 doamnâ-sajdomnii sa G, doamna sa L mSrselau mers K , om. O luJiu K Giurgiuv A. Giurgiu L După Giurgiov ad. Şi au trecut Dunăre la Ruşc iuc O dea-

45 caJdtcA K, dacă L inţel^ellnţăllase K. Înţelese L lij indată-i A G , Îndată ti C K L l i - 1 7 Radul vodă deaca InţeUse de aceasta ti trimise bani de cheltuială şi haine de imbrăcă-

5 AKO ^ S Î W 0 a v , n d i n l m â ^ a j m u l t l inimă rea avea O Şi grijă om AKO mcijcâ AGKO. căci CL 19 ştiiajştic GO unde]un G iastejeste AL

50 o " ' 1 , I n T ă ? 8 °n , K °^ l 0 l a C A R ~ 0 . Rusei V dlndu-ijşi-i aduse ÎV 4 ! *au ^ l.recutl l recul doamnă-sa A Rusciuc O, Ruşii V iastel este AL iaste sănătoasă om. O foarte om. O 1

02

a u dăruit pre acel om. Şi intră într-o ghimie de 8-au dus la Ruşciuc, împreu- $t

nîndu-să cu doamnă-sa. Avea nădejde ca să între iar în ţară domn. Iar turcii nu-1 îngăduiră, ci-1 duseră la Ţarigrad.

Atuncea Lupul păharnicul să mira ce va face, de cîte au început* ca să îmblînzească pre turci. Ungurii încă-i cerea lefi, bani nu avea, ci 5 apuca pre neguţători, de-i da ungurilor, să plătească ei lefile. Şi trimisese în ţară pre Buzdugan căpitanul, fiind om rău, ca unde va găsi greci neguţători g&epi, pre toţi îi tăia şi le lua toată marfa făr de nici o milă.

Şi dupre această mazilie a lui Alexandru vodă, d4de împăratul domniia lui Gavrilă vodă. Şi au venit în scaun în Tîrgovişte. Şi preste puţină io

' vr&ne i-a venit poruncă de m£rse cu toate oştile de să înpreună ou Schin-der paşa.

[ F u prins şi Lupul păharnicul cu Buzdugan căpitanul; dindu-i în mîna paşii, îndată-i înţepă pre amîndoî? Şi aşa şi-au sfîrşit viiaţa lor.

' I a r Gavrilă vodă întorcîndu-se cfe la oaste, puţin au mai domnit 15 şi l-au mazilit. Deci n-au vrut să meargă la Poartă, ci au fugit în Ţara Ungurească şi acolo ş-au sfîrşit viaţa lui.

1 au dăruit]duruit-au ACKO, l-au dăruit C tntrăjtntrlnd A, om. L dc]om. A, fi C s-au dus] să duse GO Ruşic luc O, Ruşi V 1—2 Imprcuntndu-să]şl să împreună O 2 doamna sa L Avea nădejde ca să tntre iar tn ţară domn om. AK Intrejvie O domn In ţară GO 3 ci-1 duseră} 20 om. G, ci-1 dusărâ K După Ţarigrad ad. Şl au domnit ani 3 O 4 Atuncea]Atunce GO, Atunci K paharnicu L ce]cum K cltejclt L 5 linblănzască C, tnbltnzascâ KO prejpă A, pe C Incâ-ijtncă Ii LO lefi)ldfe şi K banljşl bani CGLO bani nu avea om. A cl]ce GK 6 apucă A prc]pre toţi KO, pe L de-i]şi-i O ungurilor om. O sălca sâ ACGKLO ltffele K trimis6se]trlm£sese C, trimise KO 7 căpitanul om. A fiind om râu om. O greci om. C 25 7 - 8 neguţători grcci A 8 gelepi]g61ipi, pre toţi sâ-1 tae. Deci el, ca un om râu, câţi greci găse O li tăia]să-i tae L şi]şi aşa fâclnd L le luajle luarâ G, le lua şl L toata om. K fâr de]fârâ de G, fără K L O » Şi] Iar O duprejdupâ ACKO aceastăjacestca A. aceasta GL, om. O mazll iejmazll ind A, mazillia G, veni mazâlia L a om. ACO luljpă A înainte de ddda ad. cind au fost cursul anilor * * luna Iul * * ( * * luna Iul* * om. K) AK d6de]dete ACO, dat-au 30 K, şl dete L 10 domniia]doinnie O Gavrilă vodâJGavrlll vodâ ACKL, io Gavrll voevod Moghila, feciorul lui S imon voevod O După Gavrilă vodă ad. Alexandru vodâ au domnit a n i " A, Domnit-au Alexandru vodâ ani ** K Urmează titlul Cap. 37. Domniia Iul Gavrlll vodâ tn K Şi au]venit In scaun !n]Şi au venit Gavrill vodă domn de la Poartă, cu steag, luna • • A, venlt-au Gavrill vodă domn dc ia Poartă cu stiag şl au Intrat la scaon tn K venit ln]venlt cu steag 35 Împărătesc şl au Intrat In O ln*]la L Tirgovişte]om. A, Tîrgovişte ln luna * * K, Tîrgovişte. leat 7126 O prestc]peste A K L 11 vr^mejvreml O 1-a venlt]venl AO, II veni CL, vlnl-l K poruncă]porlncă G, poroncâ KO de]dâ L m<irse]mersâ O oştllejoştlle Iul ACGLO dc sâ)ptnâ să ACGL lnpreună]preunâ K 1 1 - 1 2 Schendir K 13 Fu prlnsJFu trimis C, şl fu prins G, Şi atunci (aceiaş O) fu prins KO pâharniculjspâtarul AK cu]lmpreunâ cu ACGKL. şt O 40 dlndu-ijşi dăndu-i O 14 lndatâ-i]şi Indatâ-l AK, Indatâ II GL, îndată porunci de-t O Inţâpâ GK prejpă L amtndui G şi-aujş-au AK sflrşltjsâvlrşlt GKO 15 Gavrilâ|Gavrlll ACGKL lntorclndu-să CGL dă la L 16 1-aulfu AGKL n-au vrutjnu vru AK. el n-au vrut O meargă] roargăK PoartălTarlgrad O c i |cc K 17 Unguriafcâ K ş-au sflrşlt|l s-au săvîrşit K lui) om. A G K , lor C ş-au sfîrşit v i a ţ a luijau murit O După lui ad. Şi au domnit Gavrill vodâ 45 an i** cind au fost cursul anilor de la Adam 7130, luna lui april zl 1 A, SI au domnit ani • • K -Dupd r. 17 e Cap. 38. Domni ia lui Radul vodâ al dolle rlnd tn K, In zile acestui domn la leal 7127 s-au arătat cometa pre ceri, adecâ steaoa cea cu coadâ tn O

ei" < Radu vodă Mihnea iar au venit domn al doilea rînd şi tot au domnit bine şi cu pace. Mers-au şi cu oaste în Ţara Leşească, ajutor împăratului Osman Mehmet, învîrtejindu-se de acolo la scaunul lui, în Tîrgovişte. Domnit-au ani 3 pol, leatul 7131. Atunce l-au mazilit împăratul

5 şi l-au trimis in ţara Moldovei, să fie acolo domn. Iar aici în Ţara Munte-nească au lăsat pre fie-său, Alexandru vodă.

Deci fiind prea tînăr, avea boiari foarte credincioşi, de căutau toate trebile domniei şi ale ţării, şi toate judecăţile era asupra lor. Şi domniia foarte bine şi cu pace.

io Iar apoi s-au rădicat asupra lui călăraşii de la Măneşti şi de la Gher-ghiţa şi de la Ploeşti şi de la Ruşii de Vede, ca să gonească pre Alexandru vodă. Iar boiarii lui prinzînd de v£ste, toţi s-au strîns şi înpreună cu toată curtea şi grăbiră de să loviră cu ei la sat la Măneşti. Şi fu biruinţa lui Alexandru vodă cu boiarii lui. Şi să întoarseră iar înapoi cu izbîndă.

15 Atunce iar să sculase nişte lotri dă peste Olt cu un domn ce-i zicea Paisie. Iar boiarii prinzînd de v^ste, trimiseră de i-au prins şi i-au omorît cu domn cu tot.

62 Iar Radul vodă fiind în Moldova, | chiemat-au pre fie-său, Alexan-dru vodă de s-au îupreunat la Şiret, şi acolo i-au făcut nunta cu o

20 1 Radu vodă MihneaJRadul vodă feciorul Mihnei vodă Turcul C, Cind au fost cursul anilor • • I n luna Radul vodă Mihnea K, Io Radul voevod feciorul Mihnei vodă turcul 0 iar au venit domn]venit-au domn K al doilea]al doilc GK, dc al doile O rlnd om. A După rînd ad. cu steag Inpărătesc şi au Intrat ln scaun ln Tîrgovişte leat 7128 O tot om. K 1 —2 tot au domnit]au domnit tot O 2 şi cu pacejcu bună pace C şi cu oastejeu oaste A, şi ln oaste K,

25 şi la oaste Înpreună cu turcii O Lcşească]Ncmţească în L 2 — 3 ajutor împăratului Osman Mehmet om. O 3 Osnianjsultan Osman K, om. L MehmetJMahmet C, om. K Invîrtejindu-seJ lnvlrtejindu-să ACGL, şi întoreîndu-să KO la]!n AL la scaunul lui]au venit In scaun O 4 Tirgovişti G ani 3 poljani 3 şi 6 luni K poljjumătate C leatuljvăleatul G, om. L leatul 71311clnd (iară cind K) au fost cursul anilor 7131 AK AtunceJAtuncea ACL, Atunci K mazi-

30 litjmaizilit G, mazilit L 4 - 5 Domnit-au ani 3 pol, leatul 7131 . . . să fie acolo domnJDecl inazilindu-1 turcii l-au trimis să fie domn ln Tara Moldovii. Şi au domnit ani 3 pol O 5 aici} aicea KL, aice O 5 - 6 Ţara MunteneascăJŢara Rumînească (Romînească K) CK, ţara O 6 au lăsatjau pus domn O prejpă A fie-săujfii-său A, fiul său C, fiiu-său GK, frate-său L Alexandru vodăj Io Alexandru voevod, feciorul Radului voevod, la leat 7131 O 7fi indjfi ind el O

35 preajel AK, el prea CGL tânăr O boeri ALO foartejprea G dejdă L căutaujcăuta ACGLO toate om. K 8 tribile K aleja K toatejde toate O judicăţile K erajle era C asupra lor era A asupra om. L 10 de lajdi K, dă la L şi de la Jşi din A K , 1 ot G, şl dă la L 1 0 - 1 1 Gherghiţă CL, Ghirghiţă O 11 şi de l a U J ş i din AK, l ot G, şi dă la L Ruşii-de-VtfdeJRuşii-dă-Vede L, Roşii-de-Vede O ca săjea să-l O prejpă A pre Alexandru vodăjdln

40 scaun O 12 boerii ALO lui om. O prinzînd K dejdă CL vlastc K toţi s-au strins şl Înpreună cujlndată strlnsărâ toţi slujitorii şi O şi lnpreunăjlnpreună K 13 blrulnţajiz-blnda AO 14 vodâ om. C lui Alexandru vodă cu boiarii iuijboerllor lut Alexandru vodă O cu boiarii lui om. A boerii CL IntoarserăJIntoarse GK iar om. K înapoi cujînapoi cu boerii lui cu A, înnapoi cu K Şi să întoarseră iar înapoi cu l/.bîndă om. O 15 Atunce]

45 Atuncea ACGL, După accia O să sculasejs-au sculat GO neşte CK dă pestejde peste ACK, de preste G, du peste L cu un domn dc peste Olt O 1 5 - 1 6 zlcc Palse O lOboer l lACLO dă veste L trimiserăjlndată trimiseră A, trimlsărâ oaste K, trimisă oşti O dejdă L dc l-au prins] de-l prinsârâ KO şl i-au omorltjşi-i omorlră KO 18 fiind injîiind domn ln O fie-sâujfll-său AKL, fiiul său CG 18 vodă om. L InpreunatJInprlonat K SiretJSlrlat K , Slretl O

60 i-aujau A şi acolo l-au făcut nunta cu o om. G

94

fată a lui Scărlet saigiu, ca să-i fie doamnă. Şi săvîrşinud-să nunta, iar gă invîrtejiră cineşi la ţara lui.

Deci preste puţinea vr^me murind Radul vodă la Moldova, trimise fie-său Alexandru de i-au adus oasele aici in ţară, de l-au îngropat la mănăstirea lui, unde iaste hramul sfetaia Troiţă, din jos de Bucureşti. &

Fu şi el mazilit de la înpărăţie şi s-au dus la Poartă. Domnit-au ani 3 pol şi luni 3, 7136. f

în zilele acestui domn au intrat tătarii in ţară, fără v^ste, de au lj r o b i t ţara pînă în Olt, şi s-au întors de acolo cu mare pl&i, cît au rămas pînă astăzi tot pămîntul acela pustiiu. 1(>

Alexandru vodă Iliiaş iar au venit al doilea rînd domn de la Poartă. ' Şi iar l-au mazilit. Domnit-au ani 2, 7138. v ^ Leon Ştefan vodă venit-au de la împărăţie să fie domn. Şi au început

a-şi întocmi ţara cum să cade. Atunce şi Matei avea dregătorie de la dînsul, agă mare. Şi era de 15

moşie din satul Brincov^nii, fecior Danciului vornecul, care să trăgea din neamul băsărăbesc. Datu-i-au Leon vodâ judeţul Romanaţilor ca să-1 ţie v / de birărie. Deci pentru | multe biruri gr<Şle ce au fost asupra jăracilor,

1 fată a lui Scărlct snigiu om. G ScărletJSclrlet K, saigiujgelepul ACO, giialipul K, om. L că să-i fie doamnă om. O săvlrşindu-sălsăvlrşindu-se K. săvtrşind L, sftrşindu-se O 20 2 să invirtejirăjs-au învărtejit C să invîrtejiră cineşi la ţara lui|au venit la scaun O 3 preste,peste AKLO puţinea,puţină ACGKLO lajtn KO trlmlseltrimls-au K, au trimis O 4 fie-săujfii-său AKL, fiiul său C, pre fii-său G Alexandru vodâ ACKO del]dă L oasăle O aici] lui aicea G, aice O de-Jşi O l-au,le-au AL, şi li-au K 5 mănăstire O iasteţeste ACL hram A sfetaia]sf!nta ACGK, sfetei L lui, din jos de Bucureşti, unde iaste hramul sfintei 25 Troiţă O 6 Fu şi el mazilit,Fu şi el (mazil C) niazălit CL, mazilitu-s-au şi el K, După aceia Alexandru vodă fu mazilit O PoartălŢarigrad O Domnit-auJŞi au domnit AKO 7 poli om. AKL, jumătate C şi luni 311uni 3 CG, om. LO 7136Jclnd au fost cursul anilor 7136 A, leatul (văleatul G, veleat L) 7136 (7137 G) CGL, om. KO 8 După domn ad. etnd era cursul anilor 7136 K au lntrat,lntrat-au K In ţară om. L fărăjfâr de AO de aujşl au O 30-9 de acolo om. K mare plân]mare plian K, multă pradă de s-au dus In ţara lor O citi căci G 9 —10 cit au rămas pină astăzi tot pămîntul acela pustiiu om. O Intre r. 10-11 e titlul Cap. 39. A dua domnie a lui Alexandru Iliiaş tn K 11 Alexandru vodă Iliiaş) lo Alexandru voevod, feciorul lui lliaş voevod O iar au venit,vinit-au K al doilea rind doinnjilomn al (de al O) doilea (doile K) rind CKO doile G de la Poartă om. O 12 Şi iar l-au mazilit. Domnit-au 35-ani 2]Şi au domnit ani 2 şi iar l-au mazilit AK 71381clnd au fost cursul anilor 7138 A, leatul (văleatul G) 7138 CG, om. K Şi iar . . . 71381şi au Intrat In scaun la leat 7136 şl au domnit ani 2 pol şi mazilindu-se de turci, s-au dus la Ţarigrad O maizilit G Intre r. 12-13 e titlul Cap. 40. Domniia lui Ştefan vodă Leon ln K 13 Leon ştefan vodâl Clnd au fost cursul anilor 7138, Leon Ştefan vodă K, Io Leon voevod, feciorul lui Ştefan voevod O vodăjvoevod L venit-au,au vinit KO de la Împărăţie să fie domn,domn de la Împărăţie KO sâ fiejel să fie C 1 3 - 1 4 Şl au început a-şi Întocmi ţara cum sâ cadelom. AK, şi au şAiut ln scaun in Bucureşti, ghenari * leat 7138 şl Începu a-şl tocmi ţara cum sâ cade O 15 AtunceJ Atuncea ACGL. Atunci K şi om. G De la p. 15 inc. Matei avea ptnă la r. ÎS fin. ţie de birârie e redacţia Matei feciorul Danciului vomccul carele sâ trăg* din neamul băsârâ-besc, era vel agă la Leon vodă şi i-au dat judeţul Românaţllor ca sâ fie ispravnic pentru rindul birului tn O erajşi boeri G dejdin C 16 Brincovenii A, BrlncoWni C feciorul ACGL DancIuluiJDanciul G vornecullvornicului GL, vornicul K carejcarele G trăgeajtrage C. trâglla K dinjde G 17 băsărăbescjbesarebesc G, băsărâbăsc K, băsârâbeştilor L Roma-"aţilorJRomlnaţilor C, Rumlnaşilor G 18 birărielbiruri AK, b»ru»re G biruri grilejgre- 5l> utâţl O grele A

95

neputînd să mai biruiască, spartu-B-au toate j u d e l e de preste Olt, fugind care Incătrq au putut. Iar boiarii carii ţinea judeţele păţea mare nevoe de la domnie, că-i punea să plătească judeţele cu sila. Şi ce avură, d^teră tot si să îndatoriră pre la turci şi pre la balgii. Că aprozii lui Leon vodă

5 nu mai înceta de la casele lor, tot pentru ban i ; şi le lua tr^pede cîte 3 0 - 4 0

de galbeni numai deodată. Iar cînd au fost la octombrie 17 dni 113*, văzînd acei ^oiari că_nu

mai pot birui, să sculară toţi de pribegiră în Ţara Ungurească, trecînd pre p l a i u l V l l c a n u l u i , l a H a ţ a g . î n s ă boiarii anume : Matei aga din^rîncov^ni,

to i Aslan vornecul, i Gorgan spătarul, i Barbul păharniculBrădescul, iMihai spătarul, i Dumitru slugerul, i Mitrea vistierul şi alţi mulţi boiari. Şi toţi lăcuiră la un loc, avînd mare cinste şi socotinţă de la Racoţi Gheogrhie craiul şi de la groful şi de la Zolomi David şi de la toţ i nemeşii. Iar Leon vodă trimiHe cărţi la Matei aga şi la alţi pribegi cu jurămînt, ca să

15 vie în ţară. Iar ei n-au vrut. Şi iar mai trimise şi al doile rînd, şi al treilea rînd, şi tot n-au vrut să vie | că nu l-au crezut. Iar deaca au venit părintele Theofil episcopul şi Hrizea dvornicul din solie, Leon vodă iar au trimis cărţi cu jurămînt şi a patra oară cu Radul logofătul din Desa şi cu Stanciul postelnicul ot Dîiga, ca să vie pribegii la casele lor.

20 I Jud£ţcle)glud6ţcle G, gludcţăle K, Judeţllc L, Judecăţile O de prcstejdu preste L, de peste KO 2 carejcarelc G, cărei K IncAtrojlncotro CL, lncătrăo G boiariijboerii ALO, buturii G, curii) care CGL, curi O ţineajţâne O judeţelejjudeţlle AGL, judeţele G, giud*-ţAie K, Judecăţile O păţca]păţiia GK, păţia L, păţ i O mari nevoi KO 3 domnie)domn A, domnii G punea cu stlu dc plătea Judecăţile O Judeţelejjudeţlle ACL, judeţul G, giudeţăle K

25 Şl om. AK ddteră) dddcră GK, dediră O 4 Îndatorară A, Indatori GO pre la*.* )pe (pă CL) la ACL şl'om. O Câ aprozlljscaprozll G luljde la K 5 caselejcasile CL, casâle K tot om. O lua tr£pede]luou trtfpede G, lua treapăd (trepide O) KO cîte 3 0 - 4 0 ) c î t e 2 0 - 3 0 C, clte 30 de lei K, clte 30, clte 10 L, câte 40 O 6 galbenljgalbăn K 7 au fost)fu AGKLO la oct. 17 dni) 17 zile a lui octomvrie K 17|IG A dni)zile ACGL, om. O 7138)cursul ani-

30 lor 7138 A, leatul 7138 C, In cursul anilor 7138 K, 7139 O acel)alce G boerl ALO 8 mal pot blruljvor mal putfc birul O prlbcglră)prcbcglră A, brlbcglră G, prlblgiră K 8 — 9 trecînd pre)preste A, trecînd prin O 0 Vllcanulul)Vllsanulul C, Velcanulul G Haţag)Hanţag C, Ha-ţeug L boerll ALO anumejaccştlla era O dlnjan G din Brîncov£ni)Dinu Brîncoveanu L, Brlncoveanul O 10 |i.aj 0m. A, şl CKO Aslan)Slan G După vornecul ad. Mihai spătarul

35 Coţofeanul C I8.4) om. A, şis C,şl KO Barbul Brădescul paharnicul K ia om. G 1 0 - 1 1 Mihai spâtarul|Mlhul spătarul Coţofeanul AGLO, om. C, Mihai Coţofeanul spătarul K 11 ix) om. A, CKO Dumitru Fillşanul slujariul K P)şl ACKO MitreaJMirea O boeri A L boeri mulţi de peste Olt O 12 locjscaun G şl socotinţă om. AL de la)de A G Racoţi )RacoşL Gheor-ghle) Gheorghe CG, om. O Gheorghle RacoţlK 13 craiul)cralul Ardealului O Zoloml)Zolomld

40 AK, Zolomlt G, Zolomldvla L toţi om. A ndmeşil)nemlşli AG, niamişil K , nemeşii LO 14 vodâ om. V trlinlse)dccă tnţăleiă de aceasta foarte să Intrcstă şl trimisă O pribegi AL cărţi cu mare Jurămînt la Matei aga şl la clelanţl fcoerl pribegi O 15 în ţară)la caslle lor O n-au vrut)nu vrură A. n-au vrut să vie nlclunul O Şi iar mal trlmiscJŞi Iar au mal trimis G, Trimis-au O doilea AC şl al doilea rlnd om. O şl al«)lncă şl al A K , şl ş-al G trelleaUrllle O

45 10 totJlarO vrut|crezut A că nu l-au crezut om. O daca CL 1 6 - 1 8 Iar d e a c a . . cu Radull Trimis-au şi al patrule rlnd alte cărţi cu mare Jurămînt, cu părintele Theofi l , episcopul Rlm-neculul şl cu Hrize vornecul, ca să vie pribegii şl Iar n-au vrut. Aceasta decă văzu Leon vodâ nrisâ şi alte cărţi a patra oară, cu mare Jurămînt şl le trimisă cu Radul O 17 Theofi l lTheo-i M . l ^ t | ! M U , K * G • « H ^ t e l u i K iar au trlmls]trimise A, au mai trimis CGK 1 8 d l n ) d â A ,

t U r ° 1 n.1. fn W Ar. T u ASî^Ull2}an1 t 8 - 1 8 ş l c u S t a n d u l postelnicul ot Dtlgâ

om. G 18 ot)din ACL, de K, de la O DUga)Dlega K, Dlnga O pribegii A

Oft

Deci cind an fost la Tirgul Jiiului, ei să întîmpinară cu străjile pribegilor, fiindu-le cap Barbul păharnicul Brădeacul, i Mihai spătarul Coţofeanul. Şi prinseră pre Eadul logofătul din Desa, iar alţii scăpară* Iar Matei aga şi cu alţi boiari, cu oaste ungurească §i mulţi roşii de preste Olt, ei incă venea pre urma strejilor, pre plaiul Yilcanului, pin au trecut 5 aici in ţară. Atunce Leon vodă prinzind de v^ste, trimise pe Mihul vel spătarul cu oşti, străji . Şi cind fu la sat la Ungurei, întimpinară-se cu ei şi să loviră străjile de fa ţă şi fu biruit Mihul spătarul, cit de-abia scăpă şi el. Iar Leon vodă deaca înţelese de această v^ste rea, îndată trimise pre doamnă-sa la Giurgiov impeună cu toate jupin^sele boiarilor. Iar cind 10 au fost la august 21 dni, 7139, eşit-au şi Leon vodă cu oştile in timpii arca lui Matei aga şi m£rse pîn la sat la Pri | siceui. Acolo făcură sfat mare a eu slujitorii şi d£de dorobanţilor lefi şi iar să întoarse îndărăt la scaun, tăbă-rîndu-se cu toate oştile din jos de mănăstirea lui Pană vistierul, lingă drumul Giurgiovului. Şi viind pribegii, tare să loviră unii cu alţii deasupra 15 viilor din jos de mănăstirea lui Mihai vodă. Şi fu izbînda lui Leon vodă.

Perit-au mulţi oameni de tot feliul, prins-au şi pre Preda Brincoveanul, : - f ^ p

1 au fostjfu O lajpe la A Jiiului]Jăiulul C ^ ? o m . O să tnUmplnarâ)s-au tnttlnit A. sa timpi nară G 1—2 Deci cind au fost la Tirgul Jiiului. ei sA tnlltnplnarA cu străjile pribegilor om. K strejile pribegilor ACL 2 prib^gilorlbribegilor G păharnicul om. A Urâdescul l|Brâ- 20 tcscul 1 C i]şi AKO 3 prinserăjprinse A, priusără K din]de AK Desa)Diasa K» Dega L, om. O alţii]alalţi CG, ceilalţi L, cielalţl O 4 şl om. L boiari)boeri AL. boiarii G alţi boiarii cielalţi boeri O cu oastejcu oastea L, veniia cu oaste O mulţijcu mulţi AKLO roşil]ruşll G de prestejdu peste A, de prâdă G, de peste KO 5 el Încă venea om. O venea]vcniia ACGL prejpă L străjilor G pin aujplnă ce au O trecut jtricut K. Intrat O 6 aici lom. G, aicea KL 25 AtuncelAtuncea ACGL, Atunci K, Iar O prinzind GK de om. AL trliniseltrlmls-au K, Îndată trimisă O pelpre ACGKLO MihullMihalcca G, Mlhal O 7 cu oşti jcu o seamă de oşti O străji]strcji ACL, streajă O fu om. L sat]satul A iaa om. AK UngurelJUngureil K, Ungu-reni O Intlmpinară-sejintlmpinară-să ACGK, tntlmpinaseră L, să tntlmpinară O cu om. L şi se K 7 - 8 cu ei şi sâ loviră străjile de faţâjstrăjlle şl sâ loviră O 8 strejile AL biruit 30 fu K cltjcă O de-abia]de-abiia G, abiia K scăpăjau scăpai GLO 8 - 8 ş l e l ] e l O 9 deaca} daca KL, decă O Inţel6sejlnţelese A, lnţălfoe I\, auzi O După această ud. foarte sA Îngriji şi O v^ste rea]v6ste L, om. O 10 doamna sa A lajln K Glurgiuv ACL JuplndsclelJuplne-sile ACL, juplnt4săle K, jupănesilc O boerllor ALO larJŞl O Hau fost|fu GO. au \ uvgust 21]avgust in 21 K dnijde zile AKL, om. CO 7139Jşi cursul anilor 7139 A, leatul (veleatul 35 GL, ln anul K) 7131) CGKLO şl om. AKLO oştllejtoate oştile O Injlntru L timplnureal tlmpinarea ACGK, Intlmpinarea L, timparcaV 1 1 - 1 2 ln tlmplnureu lul Matei ugajtnnulnte pribegilor O 12 m£rsejmerse A, merserâ GLO, morse K Frislcenill'risiccni ALO, PrlsAclanl K Şi acolo CO 13 cu slujltoriijcu boerii (boiarii G, boeril şi O) cu slujitorii AGKLO dedejdete AC, au dat K, deteră L, dC'di O dorobanţilor lefl|dArAbanţilor lefi K, lefi dorobanţilor O In- 40 toarsejlntoarserâ CGL, IntoarsArâ I< IndArtUjIndArlpt K, îndutA L, om. O la scuunjlu Hucu-reşti O 13—14 tăbărlndu-seJtAbărlndu-sA ACG. tăbărlnd L, şl pusă tabără O 14 cu toate oştile om. O toate om AK den jos C mlnăstireO După vistierul ad. unde Iaste hramuUflntU muciniţâ Icaterina O 15 Giurgiuvului ACGL, Giurgiului O Şl viind pribegilJŞl clnd fu la avgust 23 leat 7139, sosiră şi pribegii O prib^giijpribcgil AL. om. K tarejprea tare K tare 45 să lovirăjşl să loviră foarte tare O 1 5 - 1 6 unii cu alţii deasupra viilor din jos de mănăstirea lul Mihai vodâ om. O 16 den jos C dă L izblndajezblnda G 17 Ferlt-auJŞl au perit O m u Ui oamenijmulţime AK oamini G de tot feliuljde (dă L) tot ttlul CGKL, dlutr-aiulndouo pârţilc O Brlncoveanuljde la Brlncov^ni CL, Brincovanul K

1! - c. M70

^ • r nepot lui Mutei aga şi pro Radul logofătul do la Desa şi ş-au răscumpărat viaţa cu bani <|o la Leon vodă. Tftiat-au şi pre Adam banul acolo !h faliîîă şl pre Preda Moticoiul din Greci şi au în ţepat pre Pusa armaşul. Şi a u

trimis la Împărăţie 40 do unguri. Făcut-au Leon vodă şi o movilă mare ' r» Ungă drum. într-acel război împuşcat-au pre Voicina căpitanul de sîrbi

lntr-o coapsă. Iar Matei aga, i Teodosie spătarul , i Gorgan spătarul, i Mihai spătarul, i Dumitru slugerul,iBarbul paharnicul, i Pe t ru slugerul şi cu alţi boiari, cîţi au scăpat de la războiu, ei au fugit şi s-au închis la mănăstire don Tismana. Şi au şăzut acolo 10 zile. Iar Leon vodă îndată au trimis

10 după ei pre cumnatu-său, Boul banul, i Nedolco Boţea | nul cu oşti, €4 cit Hă ajungă pre Matei aga. Şi fiind ei închişi acolo, la Tismana, acolo i-au # ajuns şi s-au bătut cu ei 3 zile, şi nimic nu le-au pu tu t strica. Deci

lntorolndu-so oşt ile înapoi, pră(lat-au ţa ra despro acea par te cum au fost mai rău. Iar Matei aga, văzînd că 8-au dus oştile, au eşit din mănăstire

15 şi au mers în Izvarna, la casa stări Stoicăi. Povăţuindu-i el, i-au suit la munte. Iar Leon vodă şi a do oară trimiseră oşti cu Gheorma căpitanul, ea să prinză pro Matei aga. Şi nimica nu i-au pu tu t strica. Ci întoreîndu-se, oştile iar au jăfuit şi au prădat ţara de preste Olt foarto rău.

Iară pre aedia vrdme fiind pro marginea Dunării ispravnltTuh ao ce-1 chema Abaza paşa, înţelegînd acosta pentru această* săracă de ţară,

1 nepotul ACLO Mutei] Miluit G de la]dă A, din C, de GK După Mutei aga şi ad. stătu socru său Papa vel logofăt şi dedi mulţi bani O pre Hâdul log. de la Dcsn om. O DesaJDega L şl ş-uu]de ş-au AC, de-şl O râscuinpârat]răscunpărnt G, răscumpărată O 2 viaţa]viiaţiia G, viaţa lor (Iul O) LO de lu Leon vodă cu bani (cu bani om. O) ACGKLO acolo ln tabărăjln

25 tabără acolo G, In tabără O a pre1]pă A, om. G, pe KO FlorlcoiulJFlorcscul K dlnjdelaO tnţâpat G prc'lpâ A. şl pre L PusaJPusar G 4 ungurl]unguri vii O Leon vodă om. O mare om. L 5 drum]drum Giurgiului şl nu Înfipt şl o crucc de piatră ln vtrful movilii O lutr acel]lntr-acest L Impuscat-aujpuşcat-nu G prc]ş iprcAGK VolclnaJVuclna AK,IovcinaG căpitan A sârbi C 5 — U Într-acel război Impuşcat-au pre Voicina căpitanul de slrbl Intr-o

30 coapsă om. O G aga om. L I W ] şl ACKO Teodosie JTudosle ALO Mihai J Matei A 0 - 7 i Ml hal spătarul om. Gl. Mihai spătarul, I Dumitru slugcrul]Dumitru slugcriul şi Mihai Coţo-feanul O 7 lU.ajşl ACK, şi».» O sulgearlulU K pahurnlculJBrădescul O slugerul* Jsluji-torlul O U boeri ALO de lajdln AKO cljel A, om. O şl s-au]dc s-au A la*]In KL mănăstirea ACL B denjdln ACG, lu O Tezmana C 10 dupâJdupreCL ei]el A, dînşii K

35 prejpă A cumnatu-aâu)cumnatul său A, cumnată-său LO bnnul]vcl ban O i]şi AC, şi cu K, şi pă O Nedolco ttoteunulJNedelcul G, Ntfddlcu Uoteunul O 11 cu să]sâ L pre Matei agaj pribegii şl să-l prlnzâ O acolo 1 om. GLO Tezmana C ucolo» om. O 12 nimica CGL nu le-au putut strica idmtcfl O 13 lntorclndu-să ACGL oştllejcu oştile A despre acea partc]tntr-acca parte de loc O eum)precum 1. 14 văzînd G nu eşitjeşlrâ O 15 au mersjs-au dus C, au

40 purces L, mersă O Ir.varnujlsvoranl C, Zvarna L la casa starl Stoicăi om. O starl Stoicăi) Stoicăi celui bătrîn AK StoicâiJStoichil 1. Povăţulndu-l]Povăţulndu-l AC, şi povâţuindu-i O cljstarosteu O l « După munte ud. şi au trecut in Ţara Ungurească la Caravan Scbiş O şl u om. O do oarâ|doo oară A, doa-oarft CK, doară G, doă-orâ L, om. O trimiseră]mai trimise AGKO, trimise Cl. oştljoştllc G, şi alte oşti a doorâ O cu)la L Ghlorma G K L 19 pre)

45 pă 1. pre Matei aga]prlbegtl O nu i au putut]nu-l putu K , nu le-au putu t O 17 au jăfuit şt]au jAhuit (jâcuit K) şi CK, om. G de preste]despre ACK, dăspre toate părţile peste L, peste O 1» pre >)pâ L, lntr O ac4iu]acea ACLO prc f]pă L, pe O ispravnlc]lsprâvnicatul L, om. O 2t> ce-1 chema )anumo K, ce-l zice O A baia paşaJAbaza A G K , Mahmet Abuza paşa O şl înţe-legînd O acesta|de aceasta A, aceasta GKL, om. O această om. G dc om. AG

(X1

\

cum o au spart domnu streini cu grecu ţarigrăd^ni, făcut-au sfat ca să aducă pre Matei aga de la Ardeal, să-1 facă domn ţării, că de la dînsul vor avea săracii pace şi odihnă. Şi îndată au trimis la el pre popa Ignatie Sirbul den Necopoe, ca să vie să fie domn ţării cu | voia paşii. Şi s-au împreunat cu el la Făgăraş. Iar Leon vodă încă au fost trimis pre părintele 5 Vlădica Grigore, 1 Ivaşco dvornicul, i Gligore comisul, cu cărţi şi cu jurămint mare, la craiul Eacoţi şi la Matei aga şi la alţi boiari, ca să vie la casele lor. Deci atunce o seamă de boiari, anume Filişanul, i Cotofeanul, i Bră-descul, i Pătru slugerul, i Barbul ot Poiană, i Ionaşco ot Gaia, ei au venit de s-au închinat la Leon vodâ. Şi au dat tuturor plăşci şi i-au boerit. Dupre 10 dînşii au venit şi Aslan dvornicul, de l-au făcut ban mare la Craiova.

1' Iar cînd au fost la iulie 24 dni, 7140, venit-au de la Poartă de au luat u* I domniia lui Leon vodă. Şi îndată au purces de s-au dus la Ţarigrad. Şi au

domuit ani 2 pol fără 8 zile. q5 Iar boiarii de aicea îndată trimiseră la Matei aga cărţi cu Drăguşin, 15

Y sluga lui, dîndu-i ştire de maziliia lui Leon vodă, ca să-şi vie la casa lui cu bună pace. Deci Matei aga înţelegînd de aceasta, dat-au mulţumită lui dumnezeu şi, fiind supărat de streinătate, socotit-au să vie în ţară. Iar mai nainte de această v£ste cu 5 zile, fost-au trimis pre cumnată-său Gorgan spătarul la Alexandru vodă Iliiaş^ domnul Moldove^ ca să-i | facă 20 gace şi acolo fu omorît de el.

1 o au spartjo spar G, au spart-o K domnif streini,domniia G ţarigrăd^nilŢarigra- I dului O ca sâjsă C, cu toţi boerii ca sâ O 2 prelpă A domnldomnul G ţăriilŢării Ru- < l V mlneşti A, ţării fiind boeri de ţară O 2 - 3 că dc la . . . şi odihnălvor avfc săracii odihnă de * la dînsul O 3 pace şi odihnă,milă şi odihnă AG, şi odihnă C, odihnă şi milă K au 25 trimisjtrimisă O Ignatie,Ernatii G 4 den,din ACK, de la LO NecopoelNicopoia AL sâ fie,om. L, să-1 facă O ţării,om. G, Ţării Rumîneşti O 5 el,ei A vodâ om. L lncâjlnscâ G au fost,au KL, om. O trimis,priimit C, mai trimis GL, trlimisă O 6 i,şi ACKO Ivaşcojpre Ivaşcu LO dvornicul mare C i*,şi AK, şi pre O cu1 om. O 6—7 i Gligorie comisul cu cărţi şi cu jurămint mare om. C cu mare jurămint AGKO 71a craiul Racoţilla Ricoţi craiul O la 30 Matei aga]ia aga Matei G, om. O şi la alţi boiari om. O vie la)vii boerii pribegi la O 7 - 8 casele lorjcasile lor cu bună pace O 8 atunce om. O i 1 " 1 ! şi (l'G) ACGKO 9 l 1 " 3 ,şi ACKO Patru,Petrea AK siugerullsluger C, slugeariul K, slujitoriul O otlde la ACK ot Poiană]Poenarul O PoianălPoeri G lonaşcolIvaşco L ot Gaiajde la Gaia (Baia C, Saia O) ACKO, aga G eijla ei G 10 deldâ L lajlui O şi au dat tuturor plăşci 35 om. O boerit,boerit pre toţi O DuprejDupâ AKL 1 0 - 1 1 Dupre dlnşii om. O 11 au venitlvenit-au GL dejşi O mare om. AK 12 clnd om. GLO iulie 24 dniliunie 21 de zile A, iulie 21 CL, iunie 21 GO, 21 de zile a lui iunii K 71401cursul anilor 7141 A, leatul (văleatul G) 7140 CG, in anii 7141 K, leatul 7140 simbătâ O luoat G de la Poartâjcapigil de la Poartă cu schimni ceauş O 13 îndată au purceslau eşit din scaun luni noapte, iunie 23 O 40 purcesjpurces la Poartă K de]şi O 2 polJ2 şi luni 6 K, 2 şi jumătate L polljumâtate G 'ârâJfărdeA 13 boerii ALO de aicea om. KO trimiserăjtrimise A. au trimis O cărţi 'a Matei aga A G K cărţi cujpre O 16 ştirejde ştire O luillu GV maziliialmazllia A, ma i i -l'c O să-şijsă O 17 inţăleglnd O dat-aujtndată au dat A mulţâmitâ CK, mulmită G 17—18 dat-au mulţumită . . . streinătatejşi fiind supărat şi de străinătate d^di mulţâmită lui 45 d-*eu O 18 fiind om. L striinătate K 19 naintelinainte L de această v*ste om. O veMeJ Povdfte K fost-au trimisjtrimiseră O cumnatu-său G 28 Alicsandru C Uiiaţi C domnul Holdoveijin Moldova O sâ-ijsâ LO S l de eijom. GO, de dinsu K

99

Iar Matei aga încă şi-au luat ziua bună de la craiul Eacoţi şi de l a

toţi domnii şi nemeşii, şi au purces să vie aici în ţară. Iar craiul, pentru multă slujbă dreaptă ce i-au făcut cînd au venit nemţii asupra lui l a

Tocaia, n-au vrut să-1 lase să vie făr de oameni, ci au ales pre Vaida Bun 5 . căpitanul cu o seamă de oşti, de au petrecut pre Matei aga cu mare cinste,

purcegînd de la Caravan Sebeş, avgust 2 dni. Fostu-i-au conacul la sat la Cornu, pre locul turcesc. Acolo i-au eşit înainte beiul de la Kuşava cu poclon. Şi i-au dat bani împrumut cîţi au pohtit, ca să-i fie de cheltuială. De acolo au trecut muntele aicea în ţară, pre plaiul Drinovului şi au tăbărît

io în seliştea Preştnii, ca să-şi vie la casa lui cu bună pace. Iar de la împărăţie au fost dat domniia Badului vodă sin Alexandru vo-

evod, ca să fie domn in Ţara Ruminească. Iar tată-său era domn la Moldova. Iar Matei aga trecînd muntele aici în ţară, prinzind de v^ste boiarii şi roşii şi toată ţara, cîţi era preste Olt, ei toţi să strînseră şi m^rseră de

15 să întîmpinară cu Matei aga şi făcură mare sfat, soco | t ind cum iaste ţara 65" perită şi mîncată de streini şi mai vîrtos de greci, şi cum nu vor mai

putea aştepta pre Eadul vodă cu atîta datorie de multă, ca să-i mai mînînce şi să-i prade, ca şi mai nainte. Ci au rugat toţi pre dumnezeu şi au luat pre Matei aga cu sila, neajuns la casa lui, de l-au dus la Mehmet Abaza

20 paşa, la cetatea din Necopoe. Şi dupre ce s-au înpreunat Matei aga cu dînsul,

1 încă om. O şi-au]iş O luat,fost luat C, luoat G, luă O ziuajzioa ACGLO Racoţe C Racoţi craiul O 2 şi1 om. O aicilaicea KL, aice O craiu OV 3 dreaptăldireaptă GK i-au,au CK venit,fost O nemţii,niamţii K asupra luijasupră-i A G K O 4 Tocai O făr de,fără GL omeni G au alesjau luat K, i-au ales L 4 - 3 Bun căpitanul ,Buna Căpitanul C,

25 Bunatanul L au ales . . . de oştili-au dat cîteva steaguri de unguri O 5 de au petrecut] de au (l-au O) petrecut (trecut G)GO pre Matei aga cu mare cinste om. O 6 purceglndjpur-cezind K, purcezlnd O de laldin ACGKO, şi L CaravanlCavaran A K L , Cavara C, Cama-ran G Sebeş, Sâbeşi K avgust 2 dnijluna lui (la luna lul C, ln G, mesiţa L, om. O) avgust 2 zile (zile om. CO, deni G) ACGLO, ln 2 zile a lui avgust K Fostu-i-auli-au fost O

30 Cornul Cioranul L i-au,au L 8 poclonlplocon ACG Împrumut bani ACGL clţi]clt A au pohtitji-au trebuit AK. au poftit CL ca om. K să-ijsâ G ficjrii O 9 De acoloJŞi de acolo purcezlnd O trecutltricut K aicealaici ACGKL, aice O 10 seliştea,sil iştea ACL, sileşti GO, săliştea K PreştniilPrejnii AL, Preştinii CO, Preşteniia G, Prişnei K ca om. A să-şi,să CO cu bună pace,om. C, cu pace L 11 dat ,dată KO dat domniia,domniia

3o data L. domnie O sin,feciorul lui ACKO Alicsandru C 12 voevod ,vodă (voevod G) Iliiaş AGKO, vodâ CL ca om. K f i e , v i e A , v i i O In Ţara Rumînească,Ţâri i Romîneşti KO Iar tată-său era domn la Moldova om. O l a J l n K 13 aga,vodă L treclndUriclnd K aicil om. G, aicea L, aice O prinzind,şi (şi om. K ) prinzind KO de v^ste ,veste A K boia-

in rî V i : 0 ^ 1 r U Ş i i G ' ° m K c H l e r a l d e 0 preste,du (de G) preste CGL. 40 peste KO e» om O toţi să strlnserălsă strlnsără toţi O strlnsără CK ra*rserâ,merslrâ C.

Z n i n t i r T S , . \ 4 r 1 5 d e î i l ? U n , l , , n a r 4 c u l l n t impinare lui K 13 Intlmpinarâl timpinarâ G, închinară L s at mare AGKL mare om. O socotind om. O iastejeste ACL 16 perită şi om. A streini,striini A, străini C şl«om. GO de greci,dâ greci streini L cum om. O nu vor mai vor AK 17 n u t r i m . » » n J ^ . J . * . . . .

45 r K datorie niuUâ d t i n " prejşi pre O datorie de mul tă ,de multă dato-rie K datorie multă L, d a ^ sâ-i, sâ L mai om. CO 18 Ci,Ce K toţi om. O d-zâu GK 18 s i laK casa,scaunul A la'om. G Mehmet,Mahmet C, Meemet O ->0 oasalbasa O la cetatea din la citatea K. in O NecopoelNicouoe AGL n L „ ™ r M- ^ î î 1 ! , după ce AKO inpreunatjintimpinat O ' Ma J a g a ^ b ° P ° ^ ^

100

n u m a i d e c î t l-au îmbrăcat cu caftan. Şi de acolo i 8-au înălţat numele de

domnie. Şi au început a scrie cărţi prin ţară : Io Mathei Basarab voevod, cu mila lui dumnezeu domn Ţării Rumi-

neşti. Şi-i dtkle paşa surlari, ca unui domn, şi turci şi beşlii ajutor. Luîndu-şi ziua bună de la paşa, au purces de la Dunăre septemvrie 17 dni şi au 5 intrat în scaun în Bucureşti, septembrie 20 dni 7141.

Iar boiarii ţ ă r i i : Necula vistierul, i Hrizea dvornicul, i Papa logofătul, i Necula Catargiul, i Dumitru Dudescul, i Neagul aga şi alţi mulţi boiari n-au vrut să aştepte pre Mathei vodă, ci s-au dus la Alexandru vodă, in Modova, ca să vie cu fie-său, Radul vodă | aici în ţară. 10

Iar el n-au venit cu steagul pre unde vin domnii, ci au trecut Dunărea •• pre la Obluciţă. Iar boiarii ţării încă s-au fost tăbărit ia Rîmna, ca să cuprinză slujitori cu lefi. Matei vodă încă înţelegînd, au trimis străji înaintea lor, la Buzău, cu Mihai Coţofeanul, i Radul Desa. Iar boiarii deaca înţeleseră de aceasta, ei iar să întoarseră la Moldova foarte înspăimaţi şi 15 să împreunară cu Radul vodă în malul Şiretului, la Movilă şi numaidecît d^derâ ştire lui Alexandru vodă. După ac&a ei să sfătuiră şi aleseră pre Calotă clucerul şi pre Andrei vornicul, de i-au trimis cu cărţi la slu-jitori ca să să închine la Radul vodă. Iar ei n-au vrut nici unul, ci încă i-au prins de i-au dus la Matei vodă. Şi n-au avut nici o nevoe, ci 20

1 Şi om. A 1 — 2 (1c doinniejlui de domn O 2 au început K, începu O prinjln K, pen O ţarăjţară ca un domn K 3 Io]Ion G Băsărab AGK din mila K 3—1 Ruml-neşti]Romineşti iproci AK 4 dedejd^te ACL şi turci om. O beşlel K începînd cu cuvîntul beşlii pină la p. 104 r. 12 sjlrşind cu cuvintele moldovini, trimişi, text rupt ln A ajutorjajutori G, om. O şi luindu-şi KO 5 ziuajzioa CGLO, zua K septemvrie 17 dni]la 25 luna lui septemvrie 17, leatul 7141 C, In 17 zile a Iul septemvrie K 3—6 şi au Intratjtntrlnd C 6 septembrie 20 dni]la (la om. GLO) septemvrie In (In om. GLO) 20 dni (deni om. CLO) CGLO 7141]om. C, cind au fost cursul anilor 7149 K, leat 7141 O După r. 6 introduce Cap. 41. Domniia lui Matei vodă Basarabă. Viind Matei vodă domn Ţării Bomîneşti K 7 Iar boiarii ţării]Iar o samă(seamă O) dintre (de O) boeri anume KO boerii L NeculaJNicola 30 CK, Nicolac L, Necola O P.2) şi CKO Hrizeajcu Hristea C. Hriza K. Hrize O 8 i Necula Catargiul i Dumitru Dudescul i Ncagul aga om. K Necula]Nicula C, Nicola L, om. O lM]şi CO Catargiul JCanbaragiul G, om. O mulţi om. O boeri mulţi L boeri O 9 sâ aştepte pre|sâ aştepte (aştiapte K) pre CKL, să sâ închine lui O Mathei]Matei CL, Maţii K Alicsandru C 10 fie-săujfiiul său CG, fllu-său K, fli-sâu LO aicljalcea CKL, aice O ln ţarâ]ln ţară 3 5 domn C 11 Iar elJDeci Radul vodâ O vinit K stiagul K pre]pâ L. pe O vin domnii] Vine domniia G, vin şi alţi domni O ci]ce K tricut K Dunăre O 12 Oblociţâ G boerii LO s-uu]au K L fost om. C s-au fost tâbârlt]tăbărlsâ O RlmnajRomna C coprinzâ CL 13 slujitorii GKLO lefijtefe K Matei] Iar Matei O Incă om. O Inţâleglnd KO au trimis]lndatâ trimise O străjijstreji CLO 14 lnaintea]asupra O la Buzău]la Buzeu GK, la Putna L, om. 4 0 O cuJpreO ijşi C, şi cu K, şi pre O Desajde D4sa K boerii L daca KL 1 4 - 1 5 I a r . . . aceastaJŞi dacă prinsărâ dc veste boerii O InţeleserăJInţelesă C, inţâlesârâ K, înţeleseră L ei I a r . . . foarte Inspăimaţijfugirâ In Moldova foarte Inspâlmlntaţl O sâ întoarseră] s-au Întors iar K Inspăimaţi]inspâimlntaţi CGL 1 5 - 1 8 şi se K 18 Siretiului K, Sârt-ţiului O 17 d£deră]dete C, dede (d*te O) GO, deteră L Alicsandru CG Dup* ac*ia 4 5 eiJDupre aceia L, om. O şi să sfătuiră O aieserăjaliasârâ K. alesârâ O 18 prejpă O vorni-culjdvornecul L trimes O 19 la RadulJRadulul GO cijce GK 1 8 - 2 8 Incâ i-au prins dejlncă-i prinseră de G, Incă L. Incă i-au şl prins de O 20 dus]adus O n-au avut nici o nevoejnu le-au făcut nimica O cijce GK

101

încă i-au trimis iar înapoi cu cărţi la boiari, ca sa să lase de ce s-au apucat şi să vie cineşi la casa lui cu pace. Ia* ei n-au vrut , ci încă au trimis de au adus şi tătari şi au purces cu Radul, cu oaste grea, moldoveni, siimtei, cu steag împărătesc, cu schimni ciauş, ca să vie să scoaţa pre Mathei vodă din

5 scaun, făcînd multă peire şi robiciune ţării. Iar Matei vodă deacă | înţelese că-i vin asupră, îndată-şi strînse oştile şi puse tabăra pre marginea oraşului, dăspre Dudeşti, şi-i tocmi pre fieşcare la ceata lui. Iar Radul vodă încă au fost tăbărît cu oastea lui şi cu boiarii ţării la pod la Obileşti, la Colin-tina, din jos de mănăstirea lui Dan dvornicul.

10 Deci cînd au fost la octombrie 25 dni, sîmbătă, lovitu-s-au străjile din jos de mănăstirea Plumbuitei, şi fură foarte rău înfrînţi. Iar a doao zi, duminecă, lovitu-s-au toţi de faţă. Iar capetele oştilor lui Matei vodă: pre călăraşi era Tudosie spătarul sin Vintilă dvornicul, i Gherghie spătarul sin Lupul logofăt, iar pre roşii era Ivaşco vornicul Băleanul, i Barbul

15 păharnicul Brădescul, iar pre dorobanţi Oprea aga, i Lupul căpitanul. Şi hasna lui Matei vodă au fost arhanghel Mihail, iar hasna Radului vodă au fost Orac Mîrzea, capul tătarilor.

Fost-au război mare, de dimineaţa pînă seara. Făcut-au tătarii mare năvală în multe rînduri, cît să amesteca unii cu alţii, bătîndu-se tot

20 cu săbiile goale. Şi nimic nu putură folosi. Ci cînd fu în deseară, au dat dumnezeu de au fost izbînda lui Matei vodă, iar Radul vodă au dat dosul,"

1 Încă i-au trimis]lncă-i trimise K iar Înapoi cu cărţi la boiarijcu cărţi la boiari iară Innapoi K, iar cu cărţi Înapoi la boerl L, cu cărţi iar înnapoi la boeri O să se L lasejlasă O 2 cijce GKO trimisjtrimes CGL 3 şi1 om. C RadulJRadul vodă CGKLO greajgre O mol-

25 dovtSniJcu (de K) moldoveni KL, moldoveni şi tătari O 4 stcagjstcagul O schimni ciauşj schimni ceauşi C, schemnl ceauş KL, capigiu şl cu schimni ceauş O să vie om. O Matei CL 5 scaunjscaon K, domnie O multă peirejmulte pciri K robiciunelroble K L deacaJdaca KL, dccăO Inţeldsejinţelese CL, Inţăldse K, prinse de veste O 6 că-i vin asuprăjom. K, că vine asupră-i O lndată-şijlndată Îşi CKLO strlnsă O tabără O pre margineajpe margine O

30 oraşuiuiJBucureştilor O 7 dăsprejde către C, despre GKLO şl-ijşi CLO fleşcarejfieşte-care CGK, fieşcarele L, fiiştccare O ciata O Iar om. O Incă om. G « fost om. O oaste O boiariijtoţi boiarii K, boerii L ţării om. K ObileştiJObiileşti G, Plătăreşti L 8—9 la pod la Obileşti, la Collntinajla Colintlna In drumul Oblliştilor O 9 din jos de mănăstirea Iul Dan dvornicul om. O 10 au fostjfu KO octomvri L dni om. LO slmbătăjlcat 7141, slmbătă O

35 ovitu-s-aujs-au lovit K la octombrie 25 dnijla luna Iul octomvrie 25 C, 25 de zile a lui oc-S i w „ . i r T . 6 1 8 , ^ 1 1 ® . ! - 0 " ** Plumbuita L mănăstire O foarte rău fură O

b itf U H , " o l d

1o v e | l i l 0 doaojdoăo C, doo GO, doa L 12 dumlnecăjdumlnică L.

octomvril 20 duminică O lov.tu-s-aujs-au lovit O toţljoştlle O IarJŞl O capetelejcape-

40 rhwtfhUiThî î^hiPr r w kfrl 13 TudosieJTodosie K sinjfeciorul lui CO IJ l CO S ™ ^ K i f l i t' r f U ° M S p â a ^ u I ] s p ă t a r i 0 s l n Vlntlia dvornicul i Gherghie spă-U s I n l î I c L u CKO I nnT,fn ° V U P U I l o g o f ă t ' i a r P r e r o * i l c r a ^ a ş c o vornicul om L B ă ^ S w o î l u ^ W n T n ^ ? logofătJvornicul O roşlijruşii G Ivaşcu dvornlc G aga Op 7a K IW CGKO l A î î J f t * 1& B , a r b u l K 1 5 Oprcajera Oprea CO, era aga uprea K ijşt CGKO 16 h^snajhaina L au fost era KO arhanghelul CLO hasnal 45 haina L 17 MirzeaJMearză L 18 marejfoartc mare O dă dimineai n r w l o u M n

102

fugind cu mare spaimă | şi cu capul gol. Şi multe trupuri au căzut jos de 57 8abie. Atuncea au perit şi Necula vistierul, i Papa logofătul ot Greci. Iar Hrizea dvornicul, 1 Mihul spătarul, i Catargiul, i Vasilache aga, i Dudescul vistierul, a c e l e a au scăpat cu Radul vodă la Moldova. Iar pre alţi boiari, pre toţi i-au prins vii. Pre turci încă nu i-au bîntuit nimic, ci au venit 5 eu steagul împărătesc, de s-au închinat la Matei vodă. Făcutu-s-au de tru-purile acelora o movilă mare în marginea oraşului, dăspre Dudeşti, ca să

pomenească. Iar Matei vodă încă s-au întors în oraş, la scaunul lui, dînd laudă mare lui dumnezeu pentru că l-au izbăvit de vrăjmaşii şi ai lui şi ai ţării. 10

Iar cînd fu la noemvrie 15 dni, fu chemat Matei vodă de Abaza paşa la Ruş, de ş-au tocmit lucrurile lui şi ale ţării. Şi iar s-au înturnat înapoi, de au mers în scaun în Bucureşti.

Iar cînd au fost la dechemvrie 15 dni, venit-au un capigiu de la Poartă cu atişerif împărătesc, de au dat lui Matei vodă steagul Radului 15 vodă, ce s-au fost luat de la război, ca să stăpînească el.

Iar cînd au fost la dechembrie 16 dni, purces-au Matei vodă la împărăţie cu Suliman aga, îmbrihorul şi mulţi boiari mari şi mici şi părin | tele vlădica Grigorie şi Theofil episcopul, i roşi, i călăraşi, i dorobanţi, i popi. 67* Şi au mers pre la Abaza paşa. 20

Iar doamna Elena a lui Matei vodă venit-au în scaun în Bucureşti, marţi, dechemvrie 18 dni.

1 fugind,a fugi O şi om. O au căzutlcăzură O 2 AtunceaJAtuuci K. Atunce O şi om. KO NeculaJNicola CK. Nicolae L, Necola O vistlerullvisteriul KO ilşi CKO După logofătul ad. şi Drăghici O otlden C. dc la K, om. O Greci om. O 3 HrizeaJHrizi G 25 il şi CKO MihulJMihai G ii.2.8]şi CKO VasilachelVasalache G, Vasilachii K Dodescul G 3—4 Vasilache aga i Dudescul vistierul, Dudescul şi Vasilache aga şi Mitre pitari şi Danciul logofătul O 4 aceşteajaceştiia L, aceia O După Moldova ad. Şi au luat Matei vodă şi stea-gul Radului vodă cel dc domnie O 4 — 5 Iar pre alţi boiari pre toţi i-au prins vii om. O 5 boeri L prins,trimis L Pre*,şi pre O nimiclnime K cilccK vinit K 5 - 8 turci Încă. . . 30 la Matei vodălturci nu l-au bătut O 0 de s-au Închinat om. K Făcutu-s-auJFăcut-au L. Strlns-au O 6 —7 de trupurile aceloraşi trupuri moarte, căzute din război, de au făcut O

7 margine O despre CGKO 7—8 să se pominească K 8 Iar Matei vodâ om. O Încă s-au î n t o r s . . . scaunul luiţşi au venit de au şăzut in scaun in Bucureşti O 9 mare om. O d-zău GK pentru că,pentru căci CGKL şi al om. CKL 9 - 1 0 pentru că l-au Izbăvit de 35 vrăjmaşii şi ai lui şi ai ţării om. O 9 - 1 1 de vrăjmaşii şl ai lui şi ai ţării. Iar clnd fu la noem-vrie 15 dni om. G 10 aila K 11 fu,au fost O noemvre L, noemvri O 15 dni,5 CO. 5 zde L •chiemat C fu chcmatlmat G dc,la L 1 1 - 1 3 Iar clnd fu la noemvrie 15 dni. fu chemat Matei vodă de Abaza paşa Ia Ruş de ş-au tocmit lucrurile lui şi ale ţării. Şi iar s-au Înturnat înapoi, de au mers In scaun In Bucureşti om. K 12 la Ruş om. O ş-auls-au C Inţornat 40 G 1 2 - 1 3 s-au Înturnat Înapoi, de au mers in scaun ln Bucureştiţau venit la scaunullui, la Bucureşti O 13 scaunul lui L 11 dechemvr iei noemvrie C. noemvre CKL 15 dnill5 CO. 5 zile K, 21 zile L capegiu L 15 Poartă, inpărâţie O atişerif,atişirif CK. atşcrif L Matei] Maţii K 16 s-au,au L de la,la KL ce s-au fost luat de la război,ce-1 luasâ de la război O stăpînească,cinstească L 17 au fost,fu KO dechembrie,dechemvrie CKL. dichenwrie O dni] 45 In 13 C, 13 dni G. 13 zile KL. 13 leat 7141 O 8 împărăţi e C S u l i m a r K ?»Mcu KO boeri LO şi'Ji G şi ' om. CG 19 v âdlca mitropol tul O Grigorie Gligor G

« I GL |i.2]şi CKO roşi,roşii CGKL călăraşii L dorobanţii L i > m . C, şi KO CK. om. O popi om. O 20 au mersl«ners-au G pre la]pj la C 21 doamna,doamnă-sa K Elina G a lui Matei vodă om. K vinit-au K In1,la K 2 1 - 2 2 In Buc. marţiJmarţi tn 50 Bucureşti G lar doamna E l e n a . . . 18 dni om. O 22 dechemvrie,ln luna lul dechemvrie K dni]om. C, zile K L

103

Iar Matei vodă s-au dus la împărăţie. Sosit-au la Ţarigrad ghenarie 5 dni şi au dăscălecat la saraiul Moldovei. Şi într-ac&a zi au mers la viziriul de l-au îmbrăcat cu caftin şi s-au întors iar la sarai. Şi tot acolo au şăzut, din ghenar 5 dni, pînă s-au umplut zile 20. Şi nici un răspuns nu s-au

5 mai dat. Şi era cu multă grijă. Iar Curt Celebi grecu tot au umblat pre ascuns la veziriul şi s-au ispitit în multe chipuri. Şi au adus la viziriul greci, gr^ce, turcoaice, de au pîrît cum le-au perit bărbaţii şi fraţ i i şi feciorii la războiul lui Matei vodă. Şi nimic n-au folosit.

Iar cînd au fost la ghenar 20, venit-au şi boiarii pribegi de la Moldova io în Ţarigrad, anume Dumitru Dudescul, Vasilache aga, Mitrea pitarul şi

3 slugi ale Hrizii dvornicul: Danciul logofătul, i Radul vătaful , i Damaschin logofătul şi cu moldoveni, trimişi de Alexandru Iliiaş cu o carte de pîră,

es care o au dat în mîna împăratului, făcînd pîră boiarii | pribegi, cum au fost mai greu şi mai cu strîmbătate. Iar sultan Murat, împăratul, nimic

15 pîra lor nu o au băgat în seamă, ci i-au trimis la vizirul, să stea de faţă, / Cînd au fost la ghenar 27 dni, stătut-au Matei vodă cu dînşii de

faţă, şi multă pîră şi gilceavă s-au făcut întru ei, cît numai dumnezeu le-au potolit toate. Iar cînd au fost a doao zi, mers-au boiarii lui Matei vodâ la divanul înpărătesc şi au făcut jalbă mare pentriţ greci, cum au

20 spart grădina împăratului cu jaburile şi cu toate răutăţile. Că iau tot ce

1 Iar Matei vodăJŞi de acolo O Impărăţicjlnpărăţle C, Ţarigrad O Sosit-auJŞi au so-sit O lajln K, om. L Ţarigrad om. LO ghenarlella ghenarie CG, ghenar K 2 dnijln 5 C, 5 LO, ln 5 zile K dăscâlecat]descâlecat AG, dăscâlicat CL, descăl icat K O tntr-ac6iaj Într-ace O zi om. K 3 de l-aujdâ s-au L câftanul O 4 din ghenar 5 dnijdă la ghenarie ln

25 5 C, din (dă la L) ghenar 5 zile KL, om. O s-au umplut zilejs-au lnplut zile CG, în K um-plut Jinplinit O zile 20)20 L, 20 de zile dc ale lunii lui ghenarie O 4 - 5 s -au mai]i s-au mai G, i s-au K, i-au O grijăjgriji KO umblatl inblat GK pre om. O 6 chipurilfel iuri O Şl au adus la vizirluljaduclnd O gr<$ce]grece CL, om. O 6 - 7 Şi au adus la viziriul greci, gr6ce, turcoaice, de au ptrlt cum le-au perit om. G 7 turcoaice, grt'cc K şi turcoaice v ă d u v e O

30 dă au L cumjcârora O şPom. KLO fraţii om. KO 8 MatcilMihai L Şi n imic n-au folo-sillom. L, şi nimic n-au putut folosi O 9 ghenar L 20Jin 20 C ghenar 20J15 zile a lul ghenar K vinit-au K boerii pribegi CLO de lajdlif O 10 Vasi lachelş i Vasi lache CO, Vasilachi GK Mitrea pitarului Dănciul logofătul 1 Mitrea pitarul C, şi Mitre pitariu O 11 dvornicul]vornicul anume O Danciul logofătul om. C logofătul om. G iL2] ş i CO, om. K

35 Hâdul om.C 1 2 ş i c u ] c u O moldoveni trimişi O Iliiaş]vodă A K L , v o d ă Iliiaş CGO o om. K plrălpără C 13 o au]s-au GO, au L datjdat-o CL boerii pribegi ACL.O 14 g r e u ] r ă u O greu şi mai cu strlmbătatc]rău şi mai greu, cu mare s tr îmbătate A s t r l m b ă t a t e l s t r ă n b u l O suitanjsoltan G, om. O Murat om. O După Împăratul ad. turcesc V n imică C 15 pîră G plra lor nu o au băgat tn seamă]n-au băgat ln samă păra lor O nu o au]n-au A , nu o a G

40 samă GK ci i-aulci au C, ce-i K trimis]trimise K vizirul AC să steajea să s tea L 16 Cind] Şi clnd K, Deci clnd O au fostjfu KO ghenarlghenarie CO 27 dniJ27 ACL, 2 2 O la ghenar 27 diiijln 27 dc zile a lui ghenar K s tătut -auls tătu K O 1 6 - 1 7 c u dlnşii de faţăjde faţă cu dinşii CK fuţâ cu dlnşii Innalntea vizi/.ului O 17 multă p i z m u i t e pire O gileevi O s-au ăculjau ost O intru-ilntrc ACKO cl l jcum G numai om. O d-zău G K IU le-au

45 potolit toalcJşUeO toate om. C au fostjfu K doaojdoo AC, d o G, don K L boerii A L O 181 şl aujde au AK albă mareJpîră marc A K , mare jalbă O cumjcum ei O 20 spart j spart ei G grădina mpâratulu Jraiaoa Ţâr i Romîneşt i O După împăratului ad. cu vrăjbi le şi A jahuri-l eJ jahon leG, Jacurile K toatejtot felul de O răutâţi lejrăotăţi lc A, 'răutăţ i O i a u J a u l u a t O

104

n-au cutezat să să ivească nici greci, nici pnMgi, mei moldoveni, ci au şăzut tot ascunşi priu găuri. Find mila lui dumnezeu pre capul lui Matei vodi şi a ţării, uumaidecît au poruncit împăratul ca să fie Matei vodă domn Ţării Rumineşti. Şi au eşit din divan cu mare cinste. ^ — . J

Iar cînd au fost la fevruar 3 dni, mers-au de au sărutat şi mina împăratului. Şi l-au îmbrăcat cu caftan, şi p r e toţi boiarii cîţi au fost cu el, şi i-au da t steag de domnie noao. Şi au eşit foarte cu oaste mare. Şi l-au petrecut cu | alai pîn la saraiu, cum nu s-au petrecut nici un domn. «*» Atuncea to ţ i boiarii pribegi s-au închinat la el. 1 0

C Şi au purces Matei vodă de la Ţarigrad, fevruar 18 dni şi au intrat în scaun în Bucureşti duminică martie 10 zile. Şi au fost mare bucurie şi veselie la toa tă ţara , de la mare pîn la mic, şi mulţumia lui dumnezeu de domn bun şi milostiv şi creştin şi i-au izbăvit de răii vrăjmaşi greci.

Iar cînd au fost la avgust 28 dni, leatul 7141, purces-au Matei vodă cu Aba«a paşa în oaste, la Ţara Leşască şi s-au împreunat cu naşa la Galaţi, septemvrie 10 dni, 7142. Aşijderea şi Moisi vodă, domnul Moldovei, încă au mers cu oştile lui şi Bugiacul tot. Şi au trecut oştile Nistrul. Şi au dat război cu lŞşii la Cameniţă, toată ziua. Şi nimic nu le-au putut

1 găsescjau găsit O ce om. AKL s-au]au CO Atunci CKO n-au om. G cutczat]mai 20 cutezat O cuteza V ivascâ G 2 greci, nici pribegi Jgrecl boeri pribegi O ci au]cc au K, şi au L prin găuriJprin găuri ACGL, pen găuri K, om. O FiindJŞi fund AGKL, Şi dtnd 0 3 luijlu G d-zău G pre om. G vodă om. G a ţării]pă ţară A, a ţării K numai-decitjindatâ K au poruncil)poronci O 4 ca om. AK Ţării Humineşti)la Ţara Rumt-ncască A, Ţării (Ţării O) Romineşti KO din]de la AGKL 6 larlDecl L cind au fost om. 25 O lajln K fevruarjghenar A, fevruarle CO fevruar 3 dni]30 do zile a lui ghenar K 3 dn!130 A, ln 3 C, 3 zile (zile om. O) LO mers-aujmerse A au sărutat)sărută A şl om. O 7 caftan) caftan pre el O boerii ALO 8 eljdlnsu K 1-aujau C noaolnou C, noă L foarte cu oaste mare)cu marc cinstc O » 1-auJle-au G petrlcut K alal)halalu AO pin la)prin A, pină la C saraiujsărai C petrecut)mal petrecut (petricut K) ACGKL nici un domnjalt domn 3 0 niciunul A 10 Atuncea] Şi au venit O boerii pribegi ACLO s-au]de ş-au O la el]lul O 11 dc lajdin A K L fcvruar]luna lui fevruar A, februarie C ÎS dni] 18 ACO, 18 zile L fevruar 18 dnijln 18 zile a lui fevruari K 1 1 - 1 2 şi au Intrat . . . duminică, martie 10 zile om. L 12 duminică om. A K O martie 10 zilejluna lui mart 10 A, In 10 zile a lui marte K zile om. CO, dni G 13 vesălie O toatăjtoatl K dă (de O) la mic pină la mare LO mulţumia) 35 mulţămlia G, mulţimiia K, mullămie O lul]toţl Iul AK d-zău GK 14 de]cu G şl creştin şi] ca re O de2]dă L răii vrăjmaşi greci]rău vrăjmaşilor greci G, vrăjmaşii lor de greci O După r. 14 ad. Iar deaca au trecut Mateiu vodă Dunărea şl au ajuns pă locul romlnesc, iar săracii ii eşia înainte şi(şi om. A) de părere bună aşternea (aşternlnd pinză K) pinze pă cale, ca sâ (ca om. K) nu-i calce calul pre pămint, Inchlpuindu-sâ (închipuind K) precum (cum A era cind 4 0 mergea Hristos la Vithaniia AK 15 cind au fost la august 28 dni lea ul 7141)ln cursul anilor 7141, ln luna lui avgust K 28 dni] 28 ACO. 28 dă zile L leatul 7141cursul anilor 7141 A,7141 CGL, om. O purccs-au Matei vodă]Matel vodă au purces AK 18 tn)şl C. la G la]In L cu Abaza paşa, In oaste, la Ţara Leşascăjcu toate oştile O lnprionat K I i - 1 7 c u paşa

ia Galaţijla Galaţi cu paşa L cu Abăza paşa In Galaţi O ^ ^ ^ T T ^ S t .K> Iul septemvre AK, la septemvrie CO, septemvre L 0 dni] 8 A 10I CGOIn 10 ii l e K l L 7l42|cursul rin m.rs.il Kt anilor 7142 AK. văleatul 7142 G, om. L, leat 7142 O Aşijderl O M o i s i C e i O 1 » lui om K B u g i a c u l Bugeucul AK, Băzacul L, Bugeagul O tot]cu totul L tricut K ostil! om O 1 8 - 1 » S «u dat război cu l*şii la Cameniţă, toată iiua)la Caminiţ I I a u f t u t m a r e " ă z b d cu W O 19 îăVolJrâzboi mare G leşiiA Caintlriţă G zlua)zioa 5 0 ACGL, zua K nimica A

105

-strica. Ci s-au înturnat iar la tabără. A doao zi s-au m u t a t Abaza paşa cu tabăra mai jos, de au bătut un coşt&u ot Studemţa. Şi au luat de acolo mulţi robi. Şi s-au întors înapoi fieştecare la ţara lui. Matei vodă încă au sosit în scaun în Bucureşti, noemvrie în 6 zile.

5 Şi în domniia lui arătat-au multă milostenie pre la creştini. | Şi au făcut multe mănăstiri şi biserici: mănăstirea de la Cîmpulung cea surpată, a Negrului vodă, o au făcut din temeiu, o biserică în Piteşti şi o mănăstire la Slobozia lui Enache şi o biserică la pod la C ă l u g ă r i i şi mănăstirea ot Căldăruşani şi o biserică la Ghe7ghiţă şi preste Olt, la Sadova o mănăstire

10 şi la Gura Motrului o mănăstire şi la biserica De-un-Lemn o mănăstire şi mănăstirea ot Arnota; la Craiova, biserica cea domnească şi o biserică şi casa la Caracal, şi la Brîncov^ni o mănăstire şi o mănăstire la Negoeşti pre apa Argeşului, şi la Plătăreşti o mănăstire, la Breb o mănăstire, la Tirşor o biserică, la Ploeşti alta, la Măxin&ii, lîngă Şiret, o mănăstire,

15 episcopiia ot Buzău. Şi s-au îndemnat Matei vodă de au făcut cetatea din Tîrgovişţe de

j \ iznoavă, leatul 7153.

1 CiJŞi K inturnat]lntors C, tntornat G iar om. GO tabără]oastea lui L (loao]doo A dooa G, doa KL la tabără. A doao zi s-au mutat Abaza paşa om. O 1 —2 cu tabăra mai jos)

•20 cu tabăra lui mai jos K, înapoi cu tabăra O 2 de^şi O coşt<Hu,coştei ALO, coştcu C ot]de la ACKO Studeniţa]Studiniţă K, Studcniţi L După Studeniţa ad. şi acolo au perit Barbul postelnicul Bălăcianul O 3 mulţijmulţăme de O Inapoijiar Innapoi G, om. O fieştecare] fieştecarcle AC, fiiştecare G, fieşcare KL la ţara lui]la a lui ţară G, la ţara sa O 3—4 încă au sosit om. A Matei vodă încă au sosit ln scaun ln Bucureşti om. L 4 soslt]venit O ln2]la K,

25 om. O noemvrie in 6 zilelom. AK, la noemvrie 6 C, noemvrie 7 dni G, noemvre 6 L, noem-vrie ln 6, leat 7142 O 3 in]om. G domnie O arătat-aujau arătat AC multe milostenii K multe milostenii au arătat O la om. G 6 bislrici CK mănăstirea]întăi mănăstire O sur-patăjsurpată din temelie O 7 a Negrului vodăja lul Negru vodă ACKL, a Radului vodă cel Negru O o au făcut om. ACGKLO din temeiu]din temelie AK, om. O oa]şi o CGKL bise-

30 rică ACKL şi om. O 8 Slobozia]Sloboziia A, Slobozie O Enache]Ianache CGO, Ianachie IC şPom. O Călugăreni]CăIugăriani K, Gălugăren6 O şi2lşi o G, o O mănăstirealmănăstire GO otjde la ACK, din G, om. L 9 CăldăruşanilCăldăroşani A, Căldoruşani C, Căldăruşa O ş\lom. O la om. L şiaom. A preste Olt la]pre la G peste L la2om. L o mănăstire la Sadova peste Olt O 8 - 1 0 o mănăstire la Gura Motrului O 10 şi1 om. O o mănăstire1 om. A K De-un-Lemn]

35 Dintr-un-lemn AK şi la biserica De-un-Lemn o mănăstirelo mănăstire la biserica Dintr-un-lemn O 11 şi mănăstirea om. G otlde la ACK şi mănăstirea ot Arnotalo mănăstire la Arnota O şl la Craiova K cea om. AK biserica cea domnească la Craiova O o biserică] 1 bis£reca G 1 1 - 1 2 şi o biserică şi casa la Caracaljo biserică şi casăle domneşti la Caracăl O şi casa)la casă (case K) AK, şi casă (casc G) CG 12 casa la]caselc L la^ln K Caracall

40 racal V Brlncoveni AC. Brincoviani K şi la Brlncov^ni o mănăstirelo mănăstire la Brlnco-veniO şi» om. O o mănăstire ia Negocştilla Nigoeşti o mtnăstire K, o mănăstire Negoeşti O Negueşti G 13 pă apa AK Argişului G şi la Plătăreşti o mănăstirelo mănăstire la Plătă-

î ? « , ' i r îb .u l B r ( * U G ' B r e b i L l a *l ş i l a K l a B r e b 0 ra-r*]o mănăstire la Brebu O ; H UŞ?R,ÎL:LA 1 ^ A K . i a T i r ş u r G 0 biserică ln Tirguşor O 14 bis^ricălmlnăsti G

45 la P oeşti aUalo biserică ia (ln O) PloeşU AO, şi la Ploeşti altă besericâ K Măxin«ni Măcsineni C, Mă^neşU K 1 4 - 1 5 la Măxm*ni, lingă Şiret, o m-re, episcopiia ot Buzăulla Măxlnenl,

m ă n ă s t i r l Măxlnăni lingă Slret O 13 şl episcopiia K in m m " pă cB U Zf I ad" m 2 n ă s t i r c l a P i n judeţul Buzăului, la munte ; o mănft-

5 0 ^ T * S 0 V e j a ° 1 6 ! n d i m n a t K Matei vodă om. O 5 0 cetateajşi cetate O dm]ot G 17 iznovă G leatuljclnd au fost (era K) cursul anilor AK la leatul C. văleatul G, la leat O 7153J7142 AK, 7152 CLO

106

Şi alte mnlte.milostenii şi bunătăţi au făcut aicea ln ţară şi la sfintul Ierusalim la bfetaia Gora şi într-alte părţi, şi au dăruit multe mănăstiri

i le-au înoit. Şi ţara lui, mare cu mic Bă bucura | şi da laudă lui dumnezeu pentru ^

domn bun. Că avea pace şi odihnă dăspre toate părţile. Şi fieşteeare avea 5 brană den dăstul;

Făcutu-a-au şi războae în zilele lui. Că întăi «-au sculat Vasilie # Lupul vodă, domnul Moldovei, de au venit cu oaste asupra lui Matei vodă, * ca să-l scoaţă din ţară şi să fie el domn. Şi au venit pîn la Buzău. Iar Matei vodă, prinzînd de v6ste, îndată au încălecat cu toate oştile lui. Trimisu-i-au 10 ^i Racoţi Gheorghie, craiul Ardealului, ajutor o seamă de unguri. Iar Vasilie vodă nu l-au aş tepta t , ci au fugit înapoi. Iar Matei vodă încă l-au «onit. Şi au mers cu toa tă tabăra lui pînă la Putna. Şi i-au prădat ungurii ţara foarte rău, mergînd pre Trotuş să meargă la Ardeal. Iar Matei vodă s-au învîrtejit la scaunul lui în Tîrgovişte cu cinste mare şi cu izbîndă. ta

Al doilea rînd iar s-au sculat Vasilie vodă cu moldovenii şi cu tătarii. Avut-au război mare la sat la tfănăşori, pre apa Ialomiţii. Şi au fost izbînda lui Matei vodă. Mulţi într-acel război au căzut de sabie, cît de-abiia au scăpat Vasilie vodă cu puţinei oameni, la Brăilă.

Văzînd | turcii că are strişte ia războiu şi i să înmulţesc oştile şi 20 vitejii, sfătuitu-s-au cu mare meşteşug să-l prinză. Odată, au trimis pre to

1 al tcjal te lc C mul te milostenii ?l om. AK burniţaţi şl milostenii O olct A 1 - 8 sfintul Ierusalim şi la Sfeta ia GoraJSfenta Gora şl la sfintul Ierusalim O Erusallm CL 8 Sfutu-ia]sf!nta ACL, sta K a înnoit C 4 Şlj ln C Iul1 om. O marc)cu marc ACGKL mar® •cu mic sâ bucurajsă bucura de la mic pâr la inarl O d-zftu GK pentru om. O domn bun] 20 acest domn A G K , om. O 5 dăsprejdespre AKL, d& pre G pace despre toate părţile şl odihnă C dăspre toate părţile om. O fleştecarele AC U dăstuljdcstul AKL 7 Kăeutu s-ou| Făcut-au A K războaejrăzbolu A K L O zile O Că lntăl]Că-ntăl C. Şl tntăl G Vasilie]Vaille O a Lupul v o d ă j v o e v o d A , Lupul voevod CL, vodă G, vodâ Lupul K de uujşl au O vlnlt K Alatel vodâ om. O Oflejfi ie C, hie G cljom. G, iei O vlnlt K pină AC buzeu K 10 prin- 3 0

zlnd K de vtfstejvcste de aceasta A incălccatjlncâllcat K, purces O luljom. CO, sule K Trimlsu-i-au]Trlmlsu-l-au ajutor A G K , şi l-au trimis ajutori O 11 Gheorghie om. KO cralu Gheorghie A Ardealululjal Ardealului A, unguresc O ajutor om. AGKO samâ K Vacile LO 12 nu l -au]n-au O cijce K , şl L InapoiJInnapol cu mare ruşâne O Iar om. <) 13 Şl au mers cu toată tabăra Iul om. O plnăJpărO l-au |au A, om. G 14 prejpre lu ACGKO, |>â la L 3 &

TrotuşJTrutuş A , Totruş K mcargâjtreacă AGKO larJŞI de acolo O 1 4 - 1 3 Matei vodA s-au Invlrtejitjs-au întors Matei vodâ O 13 InvârteJltC lajlar la O scaunu ulJscaun AK cinste om. O ş cujşl G, om. O 18 dolleajdolle K iar om. A Vaslle O moldovenii AO tătari A

tătari i ad. 1 au ven i t ln ţară l O 17 Avut-auirâxbol marejau Acut mare râ«bol c« Alatel vodă O la sa t om. O NănăşoriJNânlşorl AO, Nânişor CG, Nunlşorl L 18 IzblndaJ 40 ezblnda G Mulţi Intr-acel război au căzut de .abieJMulţl au căzut Intr-acel râzbed dc. sabie G o/n. O căzut jpcr l t A K clf jom. A C O , c â K de-abllajom C, abl Vasilie vodâ] iar Vasi l ie v o d ă dea-bla au scăpat O Va.1 e G puţlne ]pu nl oamlnl K la b r ă i l ă j ş l a u f u g i t la Brăila O Dupd Brâilâ o c M n a l d o l l a rlnd l a m u i c u l . Vasilie vodâ cu m o l d o v e n i i şl cu tătarii şl fo . t IzbInda ^ î â l b o f u l 4 5

sâ AG™ şV sc C° lnmuîţ«*c|iBU^ ?nmulţâsc K M v î » W A c f s f â t u i t u - s - a u J f ă c u ^ ' s fat O V'fjjJu?,!^rimi§â ^ " ^ K,«â-1 prinză cu mare m e ş t e i u g 0 Odată om. O au trimi«)fl trimisă O

107

Chinan paşa cu mulţime de turci, tăbărtndu-se din sus de Bucureşti, la morile Ootr&ctailor, iar alţii din jos de Bucureşti, despre Văcăreşti. Iar Matei vodă, prinzind de vtote, îndată au strîns toate oştile ţării, stînd toţi înarmaţi, în zi şi în noapte, lingă domnul lor. Iar turcii deacă au văzut

5 că nu-i vor strica nimic, ei s-au întors iar înapoi, cinstindu-i şi dăruindu-i Matei vodă cu multe daruri scumpe.

Al doilea rînd, au făcut meşteşug mare, că au strîns oşti turcii la Obluciţă. Vasilie vodă încă au venit cu oştile lui la Cetatea Albă, porun-cind împărăţiia să meargă şi Matei vodă cu oştile lui acolo, la Cetatea

10 Albă, ca să-1 ocolească acolo turcii, tătarii, moldovenii, să-1 prinză. Mer-gînd Matei vodă cu toată tabăra lui pîn la Elpuh, prinse de v<*ste că va să-1 prinză turcii. Şi îndată au strîns toato oştile lingă dînsul şi s-au învîr-

rov tejit iar înapoi la Tîrgovişte, cu toată oastea lui | întreagă, trimiţînd paşii multe daruri scumpe cu cinste şi cu plecăciune mare, răşcbirîndu-se toţi,

i& cineşi la ţara lui. Iar Matei vodă au şăzut cu pace dăspre toate părţile, domnind şi judecind ţara foarte bine şi cu dreptate.

Iar cînd au fost cursul anilor 7161, fiind Matei vodă învrăjbit cu Vasile vodă şi avînd legătură şi prieteşug cu Racoţi Gheorghie, craiul Ardealului, sfătuitu-s-au amîndoi cu taină mare ca să-şi ia vrăjmaşul

20 1 Chlnnn]Sinan AK. Nican L mulţăme O tâbărindu-sc]tăbărlndu-să ACL. tăbă-rlnd G. şi tăbăriră unii O din om. G sus dc Bucureşti]susui Bucureştilor L 2 Cotrăccnilor] Cotrăccnilor AC, Cotrocianilor K, Cotrocenilor LO iar om. O den jos C Bucureşti om. V despre om. V 3 prinztnd]tncă prinzind (prinzind A) ACGKL, decă prinsă O au strins]lşi strîn-se O ţării om. O toţijtot L 4 lnarmaţl]lntr-armaţl O ln zi şi In noapte lingă domnul lor]

25 Ungă dînsul şi zioa şi noapte O larlDeci O deacăjdeaca A, daca CKLO au văzutlvăzură KO 5 vor]va G, pot O nimica A ei om. O s-au]să O intorsjlntoarsă O iar om. GO 6 Mateil Maţii K cu multe daruri scumpe om. O 7 doilea]doilc K meştoşug]mcştirşug K oşti} oştile C turciijturceşti CGL U VasilielVasilc C. Vasilii K vinit K iui om. G venit la Cetatea Albă cu oşU L Cetatea]Citatea K, Cetate O 8 - 0 poroncind inpărăţie O 8 - 1 0 porun-

80 cind Împărăţi ia . . . să-i prinzăjea să se ocolească acolea turcii, tătarii, moldoveni i , să-l prinză, că-i portncise Inpărăţiia lul Matei vodă să margă şi el la Cetatea Albă G 8 să meargă cu oştile C margă K să meargă şl Matei vodăjşi lul Matei vodă să meargă şi ei O lui acolo] lui AO, sale K Cltatea K 10 şi moldovenii K să-l]şi să-1 O 1 0 - 1 1 Mergtnd Matei v o d ă . . . pin]Deci Matei vodă purcesă cu toate oştile lui şi mersă pănă O lui om. A Elpuhl

35 lalpuh AKO, Elbuh CV prinscjprinzlnd A. prinseră C, au prins K , şi acolo prinsă O de v e ş t e j e ş t e AC că valcă vor AK 12 turcii. Şi indatălturcii, îndată A au strlns]ş-au strîns K . om. O toate om. K lîngăllui lingă L dinsuljsine K toate oştile lingă dînsul om. O 1 2 - 1 3 învîrtejit]vlrtejit K şi s-au Învîrtejit iarjsă Întoarsă O 13 iar om. K inapoilom. G, Innapoi cu toate oştile O la Tlrgoviştejşi veni In Tîrgovişte O cu toată oastea lui întreagă

40 om. O trimiţludjtrlmiţind K. f i trimise O paşei G 14 cu om. G plecăciune marelplicăciuni mari K. mare pltcăciune O râşchir!ndu-se]răschirindu-sâ ACGL, şi aşe se răsăpiră O 15 lui] sa O Matei]Maţii K au şăzutjau şezut G. şăzu ln scaun O pacejbună pace O despre A C G K O l « domnind şi judecind ţara foarte bine şi cu dreptate om. O foarte cu dreptate si bine L dreptatcjdcrcptatc G. dlrlptate K După r. 16 ad. Războiul lui Maţii vodă cu Vasili i vodă K

4 5 ^ 7 1 0 1 K c l , r s u H l a cursul ACGL M a t e i ] M a t l i K !!«« ^ u a S U i K P r c * e * u 8 legătură G pritişug K Racoţe C Gheor-*hii GK 1» Ardealului]unguresc O mare om. O vrăjmaşuljpre vrăjmaşul său, pre Vasile

08

deasupra lui, că nu să mai poate răposa de dînsul, ci în toată vremea să rădica asupra lui cu gîlceavă, nefiind nimic greşit.

Deci f i ind mai credincios un boiarin al lui Vasile vodă, din casa Ini, anume Gheorghiţă vel logofăt sin Ştefan din Răcăciuni, făcură cu dînsul sfat şi legătură ca să prinză pe Vasilie vodă şi să fie el domn. Asemănă-se 5 acel boiar cu I u d a care au vîndut pre domnu-său. Că trimise Racoţi craiul şi Matei vodâ oşti pre ascuns, unguri şi munteni, ca să lovească pre Vasilie vodă făr de v6ste, să-l prinză. Şi aşa, în ziua de Duminica Floriilor, sosiră oştile în Iaşi şi rădi | cară domn pre acel boiariu moldovean, numele lui, 11 Ghiorghiţă Ştefan vodă. Iar Vasilie vodă, prinzînd de v^ste mai timpuriu, 10 au fost eşit de acolo cu toa tă casar lui, de au fugit la ginere-său, . lemuş sinllmelenschi, ha tmanul căzăcesc. Şi în grab s-au întors iar înapoi împre-ună cu gineri-său Temuş şi cu mulţime de cazaci. Şi au avut război mare cu Ghiorghie Ştefan vodă şi cu ungurii la sat la Poprincani. Şi aşa" fu izbînda cazacilor, întorcîndu-se fieşteeare la ţara sa biruit. 15

Iar Vasilie vodă nu s-au contenit la scaunul lui, ci au grăbit de au venit asupra lui Matei vodă cu ginere-său Temu^cu cazaci, cu moldoveni.

1 deasupra lu i ]desupra iui G, deasupră-ş O mal om. A poate]putea ACGKL, pute O răposajodihni A L O de]dâ V dinsul G cl om. C, ce K vr£mea)vremea AL, vreme O 1—2 să rădica asupra iul cu gUceavă]ridică gălceavă şl război asupra Iul O 2 asupra Iul) 20 asupră-l G K nef i ind]nef l indu- i O nimlc)nlmica GLO, nemică K greşit)vinovat O 3 bo-larinjboer ACL, boiar G al]a K Vasilie A G K L mai credincios un boiarin ai iul Vaslle vodă]un boerl a Iul Vasl le v o d â foarte credincios O din casa iul om. O 4 Gheorghiţă vel logofăt)Gheorghie marele logofăt A K Gheorghi G sin)fcciorul (fecior A) lui ACKO Râ-căciuniJRăcăcin C, R ă c ă c i o v L făcură)fâcut-au K 4 - 5 sfat şi legătură cu dinsul O 5 ca 25 sâ)ca sâ-1 C, să O pre Vasi le (Vasilie A K L ) ACGKLO Asemănă-sel Asemănlndu-să A, Asemănă-să CO, As6mănă-să G, Asămănă-sâ K 6 boiar]Gheorghe AK, Gheorghiţă CGLO carejcarele K , ccl ce O domnu-său)domnul său ACL, Hristos O trimise)au trimis K, tri-misă O R a c o ţ c C craiul om. O 7 şi]şl cu AO MateiJMatli K şi* om. L munteni A ca om. A K să]să-l O lovască G K O Vasile CG 7 - 8 pre Vasilie vodâ om. O 8 făr del 3 0 fără C G K L să-l prinză om. O ziua]zloa AGL, zua K Duminica Floriilor]Duminica FlorUor AO, Ţ v c a t o n o ş n a i a C, Ţveanos i ia G, Ţveatonosli K, Sfiatonosle L sosirâjau sosit O 8 râ-dicarăjrădică L d o m n om. O boiariu]boer A, boiar C, om. L numele lui om. G boiariu moldovean, n u m e l e lui om. O 10 Ghiorghiţă Ştefan vodâ]Ştefan voevod (vodă K) A K . Gheorghie Ş t e f a n v o d â G Ş t e f a n vodă ldomn O Vasile CO de timpuriu ALO 11 au fost 3 5 eşit de acolojau f u g i t O După t oa tă ad. oastea şi toată A dcau]ş i au A de au fuglt)ş s-au dus O g ine rc - său lg in ir l - său K , gineri-său L Temuş]Temoş C, Tem ş O 12 sln)fecioru lui ACKO H m e l e n s c h i ] H m e l n i ţ c h l G, Hmil K, Hmelneschl O c ă z â c e s c ) s c â z ă c e s c : G î n t o r c i Invlrtejlt K iar om. K s -au întors iar]iar ( i a r ă ş i G) s-au Invlrtejlt (Întors) O) AC GO 13 gineri-său] g i n e r â - s ă u C, gineri-seu K Timuş K şi* om A K a v « t r â z b o i 4 0

război O 14 G h i o r g h i e ' Ş t e f a n ] G h e o r g h i e şi Ştefan A, Gheorghi Ştefan G vodâ]voevod K Si om. CK şi cu unguri i om. O Popricani A K L O aşa om. O 15 izblndaţezblnda G t n -torclndu-să A C L f i?ştecare] f iecarc K intorclndu-se fieşteeare la « vodă cu ungurei şi cu m u n t e n i i dediră dosul a fugi O saliul K " « I D t d O V « t t e CO contenit jcunt ini t K , a ş ă z a t O la scaunul lullla scaunul său AK to « m l O d j c e K t u ) - a u A 17 v i n i t K cu ) inpreunâ cu O glnere-sâu]glnerl-sâu ^ ^ K * ™ ^ * ™ * G, Timuş K cu cazac i om O cu^i cu O moldoveni i O vodă decâ prinsă de veste, Indatâ trimesâ pre Badea post. Bâlăceanul la Racoţi craiul ca

de o samă de oşti ajutoriu, iar Racoţi prinsă bucuros »i ^ « ^ o i dl « I capul Iul, cu oşti, ca să nu scape acel vrăjmaş. Deci VasUe vodi foarte grăbi «1 tntr* ln ţ a r i O

109

45

Deci Matei vodă prinzind vtfste, trimis-au pre Diicul vel spătarul cu o seama de oşti călări. Şi lc-au eşit în timpinare la Focşani şi le-au stătut oarece împotrivă. Ci nu putură, că nu avea arme de foc. Ci i-au spart cazacii şi i-au răşchirat foarte rău. Apoi înţelegind Matei vodă, au mai trimis o

5 seamă de oaste cu foc, haiduci călări, pedestri, siim^ni şi ţăcăluşă. Şi să, 71" loviră la Şoplea in Teleajăn. Şi nici aceştea nu le-au putut sta impo | trivă.

Iar Matei vodă deaca înţelese aşa, foarte să îngrijă tare şi rugă pre dumne-zeu. Şi incălecă cu toată curtea lui den Tîrgovişte. duminecă mai 15 deni 7161. Iar cind au fost marţi mai 17 deni, tăbăritu-s-au la sat la Finta, pre

io apa Ialomitii, tocmindu-şi tabăra, făcind şi şanţuri, aşăzindu-i cineşi în rindul său, învăţind pre to ţ i : Feţii miei voinici viteji, rugaţi pre dumnezeu, şi vă îmbărbătaţi, ca să staţi toţi gata de război. Că iată, vrăjmaşul nostru, Vanilie vodă soseşte acum. Să nu car^cumva să fie vreunul cu gindul îndoit, ci cu credinţă şi cu bărbăţie, cu arme goale şi să le staţi împotrivă,

15 precum aţi fost şi mai nainte. Să nu car^cumva numele vostru cel bun să să surpe jos, că nu ne va fi de nici un folos.

Deci aşa învăţindu-i, sosi şi Vasilie vodă în vremea prînzului, cu ginere-său Temuş, cu mulţime de cazaci şi de moldoveni, ca la 20.000. Iar Matei vodă era numai cu curtenii lui, ca la 7.000. Şi aşa să loviră iute

20 unii cu alţii, cît să sperie Matei vodă că-1 va birui. Şi încă fugiră o seama

1 Deci)Iar O prinzind K vlstejde (dâ C) veste ACGKL prinzind v£ste]!ndatâ O trirais-au] trimise GO DiiculJDinul L vel spâtarul 1 marele spătar (logofăt A) A K samă K 2 câlârl om. K In timpinareJtnainte AO, Intru Întîmpinare L 2 — 3 le-au stătut oarece]nu le-au putut sta O 3 oarecejpuţin A, om. K, mşchit G, Ci]Şi C Ce K Ci nu putură om. O cijcâci ACL,

25 căci că G armejarmă G Ci]Ce K 4 şi i-aujşi iarăşi i-au A răşchirat]risăpet O au mai trimisjmai trimisă O 5 oasteţoşti AGKLO, oste C câlâri şi pedestri AO siimenijsâimeni K, şi simeni O şi^om. AK, cu O ţâcâl aşăjţâcâiuşi AC, ţeacaluşiG, ţăpăluş O 6Şnplca]Şuplea G lnjpre O TeleajânlTeleajin GK, Tilijân O aceştealaceştia L, aceşti O li-au K InproUvă K 7 Iar Matei vodă deaca Înţelese aşaJAceasta dacă Inţel^să Matei vodâ O MateilMatii K daca

30 InVeleseJlnţelese ACL, au Inţâles K aşa om. C lngrijâ]lngriji AO, Ingrije K tare om. O 7 —• d-zâu GK 8 lncâlecâjlndată purcesâ O toatăjtoatl K toată curtea)toate oştile O lui]sa A denlprin O duminica K mai]luna mai A, ln luna lui mai ln K 8 - 8 duminecă* mai 15 deni 7161Jmai 15, leat 7161, duminică O 15 deni)17 A, 15 C, 15 zile K L 8 71611clnd au fost (era K> cursul anilor 7161 AK, leatul 7161 CG au fost om. G marţi om. K mai 17

35 # denilom. A, mai 17 C, ln luna lui mai ln 17 zile K, mai 17 zile L Iar clnd au fost marţi, mai 17 deni om. O tâbâritu-s-aultâbărtt-au L, şl au tâbărlt O sat la om. C 18 După Ialoiniţii ad. fi la mai 17 O şi om. AK şanţi G tocmindu-şi tabăra, făcind şi ş a n ţ u r i ^ tocmi oştile foarte bine O aşâzlndu-ilaşăzlndu-să A, aşâzind K 1 8 - 1 1 ln rlndullla rindul A, la locul O 11 sâujlui LO Invăţlndu-i C Învăţind pre toţilşi începu a-i Învăţa pre toţi zicînd O viteji AL

40 d-zău GK 12 fi vă Îşi să vă O ca să]să O deldâ L 1 3 Vasile CO soseşte CLO acurof acuma A, om. O carecumva ACL cartfcumva să om. O vre-unul G glnd 1. 14 ci]ce KC> fi cu]cu A cu arme goale să le staţi Impotrivâlsă staţi Împotrivă cu armele goale A armele CL împotrivă cu arme goale K le staţi împotrivăJvâ bateţi vitejeşti O 15 precum]cum O aţi lostjv-aţi bătut O şi om. A cart cumva CKL 15—18 sâ săjsă-l A 1 6 n u n c | n u C de nlci-

45 unJnici de un ACOK 17 afe O După invăţlndu-i ad. Mateiu vodă au slobozit (slobozit-au K) un tun, buu I (buu om. K) dlnd veste şi d i iemind pre Vasile (Vasilie K) vodă să vie la r izboi . Şi Îndată AK vr*mealvreme O 1 7 - 1 8 In vremea prînzului, cu ginere-său Temuş)cu gineri-său Temuş, ln vremea prînzului AK 18 gineri-sâu CLO Tcmif O şi cu mulţime O c a z a a j s â r a c i O de om. K 20.000)20 L 18 Matei vod* JMatii K era numai cu curUnii luiţ

6 0 era numai cu curWa iul ACGKL, cu toate ofUle f i cu curtea lui O a f e O iutclom CL. d t iute O SM d t tfjcâ sâ O iperiejspâre G, spârie KO va)v O Şi tncâJCâ Incâ C sainâ K

de oştile lui, trecînd Ialomiţa făr de vad. Iar MaWi vodă tot alerga in toate părţile i indemnind pre boiarii lui şi pre voinici, ciţi rămăsese, ca «ă r* «tea de război, să nu-şi dea mijlocul, că incă dumnezeu tot iaste cu noi ) ajjlîpr. Căci eu runosc pre ei slabi impuţiuindu-se puterea lor. mlctăr d u e s c u - m â lui dumnezeu că vom să-i biruim acum curind si şâ sâ inioaw*^ ;> rafinaţi din ţara noastră.

Deci aşa. pentru cuvintele lui cele dulci şi bune, foarte să îmbărbă-tară şi da război tare, bâtindu-se toată ziua in puşci şi in tunuri, in *âgeţi, în sabie, fa ţă cu faţă. Mai virtos boiarii cei mari şi al doilea cu coconii lor, cu slugile lor, tot cu săbiile goale intra intr-inşii de-i gonea şi-i răsptndea 10 in toate părţile. Atuncea şi Matei vodi cu toţi impreunâ năvăli asupra vrăjmaşilor foarte tare, cit il şi răniră cu un glonţ la piciorul ating, den josul genunrhiuluL

Iar cind fu in deseară, făcu dumnezeu o minune mare, că t r i m i s e h t i

Matei vodâ un nor ploios, care să ivi dăsj re austru, fiind ceriul prea aeninal. i> Şi venea asupra taberilor prea iute, cu un vlnt foarte viforos. Şiaşa trecu preste tabăra lui Matei vodă. Iar cind sosi la tabără lui Vasilie vodă, acolo-năpusti i toată apa, ca cum ar cură un riu prea iute. Şi picăturile era it* groase şi virtoase ca o piatră. Unde-i loviia, ticăloşii indatâ cădea dupre cai jos. Şi să făcu in tabăra lor apă multă, ca o baltă tinoasâ. 2»

I de oştilejdc oşti A. din oştile CL luijale lui A fugiră o scamă de oştilejlui <«rri yi p. / / 0 . t ) lpe o samă de oşti le lnfrânsârâ şi le dediră de mal jos şi fugiră spâimlntaltO ircclndjixc-clndu-i C făr de}fârâ GKL lot om. O 2 tndt-iuuiiid)ludcmulndu-i O boerii ALO lui|>ai K clţi râmâsese]om. C, clţi rămăsesă O 3 dejdă L că tncâţziclnd că O d-xâu GK toi om. O iasU-]cste ACL 4 ajutor]agiutoriu K, m. O Cârf eu cunosc pre cijeu ti cuuosc câ sint O pre 25 eljpâ ei L cijdlnşii AK lmpuţinludu-seilnpuţinln du-sâ ACGL, sa In puţină O puterea] puterea AL, virtute O 4 — 5 nădâjduescu-mâ)nâdăjduesc G, nedejduoc K d-zău K sâ-t|*ă K acuma A curind)curund K şi sâ sâjşi vor s ă s ă A, >i >ă GK. şi sâ vor O lnloarcâlintoarseG. Întoarce O 8 ruşinaţi)cu ruşine G 7 Deci aşa)Ur ei O pentrujau/ind O cele ACL ţi bune om. O foarte om. O 7 — 8 îmbărbătară jlubărbăta o 8 şi dajşi delcri A lareifoarte 3 0 tare O bâtlndu-sâ ACGKL ziuajzioa ACGL. lua K InWJ din K om. ALO » tn bic]şi ln săbii ACG. In săbii KLO faţă cu faţăjln faţă cu faţă G. fată la faţă KLO Mai|Şi urni O boerii ALO şi om. O aljaiC doilea)do»le KO cu coconii| şi coconii A cu1 om. CCKO 10 cu'Jşi AK. şi cu O gonea]goniia GK şi-»|şl G ră*pindta| râsplndlia K. ră»;pi l> 11 AtunceajAtunci K, Atunce O toţiltoţii A împreună om. O năvăliInâvălirâ AKO, 35 năvălea C 12 vrâjniaşilorjvrâjmaşllor lor A, > ri)ina>ului C »i «>/n. G cu un glonţ vm. L stlngjcel sting A 1 2 - 1 3 den josul gen unchi ului |ln genunchiu AK. don jus genunchiului G 13 bupă genunchiului ad. cu un glonţ L I I desearâ|disearâ L.desarăO d-/ău G muiunej ciudâ G Iar cind fu In deseară, făcu d-zeu o minune mare) Ascultaţi minune (ce minune K> mare făcu d-xru. cind fu in deseară AK triimisâ O 15 un nor|ajutor ugiuloriu KO) un 40 nuor (uoor O) CGKLO ploiosjfoarte ploios O carejcarele AGKO Ivijivlie C dâspre aus-tru)despre aput, despre austru AK cerul CG uuinatlsininat L. săuinat O 18 veneai veni iaAG. viutla K. venii O tabcrilorjtaberii lor AL. Ubirii lor K prea om. 0 cu uulca un A viforos]vifortt A, vlhoros C, vlvorlt K tricu KO 17 prestejpeste KLO Ubăraioa-UcaG Iar cind sosi la tabără lui Vasilie v o d i om. L wsijau sosit K la tabârâţla oastea G, 45 drept tabără O lui om. C Vasile CO acolo şi|acolo îşi AL. acolo G 1 7 - 1 8 acolo ş au năpustit K 18 apa|apa prea iute L ca cumlcum C curijenra CK. curgi O ar cură un rtujpreun riu G rlulpârâu O prea iutejrepede L. foarte repede O eraleieraL l t growtâO H virtoase om. C o piatrâ]piatra O Uude-ljUndc CK, Şi uutW-i O loviia)lovi G tndaU «"» O c ideajcâde O duprejdupâ A, de pre GO. di pri K 2 t caijcal A Şi om. C »â Ucu 50 tolfâcurâ G

IU

Şi aşa fiind, îndată să năpusti toată tabăra lui Matei vodă şi intrară pren mijlocul lor făr de nici o frică, tăindu-i foarte rău. Prinseră şi vii mulţi. Iar Vasilie vodă cu Tenmş şi cu puţini călări de -ab ia j tu j j eăpa t numai cu t rupulfeecînd la Moldova pre la Galaţi. InsăT noroc aTTavuf

5 c ă d l S T S o p ţ â t T Iar Matei vodă s-au învîrtejit la Tîrgovişte a doao zi, miercuri, mai 18 deni, cu toată tabăra lui, cu mare izbîndă şi voinicii lui cu multă dobindă, dînd toţi laudă lui dumnezeu pentru mila şi binele ce le-au făcut, de i-au izbăvit din mîinile vrăjmaşilor. Strîns-au trupuri căzute în război, căzute 3.000, de au făcut o movilă mare la Finta . înfipt-au

fo acolo şi o cruce mare. Făcut-au şi altă movilă din jos de Tîrgovi^te^ngă drumul cel mare.

Gheorghie Ştefan vodă fiind pribeag aici, căzut-au la Matei vodă cu 73 multă rugăciune | de i-au dat oaste ajutor, şi craiul Racoţi aşijderea, de

s-au dus asupra lui Vasilie vodă. Avînd amîndoi războiu la Selca, izbîndit-au 15 Ghiorghie vodă. Iar Vasilie vodă au fugit în Ţara Căzăcească, la ginere-său

Temuş, fiind acolo şi hanul cu oştile tătărăşti . Iar Ştefan vodă cu moldo-venii, cu muntenii , cu ungurii, cu teşii, au încongiurat cetatea Suciavei, că acolo era doamna lui Vasilie vodă închisă cu fie-său Ştefănuţă

1 fiindjslăbiră. Aceasta văzând Matei vodă O toată]cu toată O Maţii K Matei vodă 20 om. O 2 prenjprln ACL, pre IC, In O făr dejfără K L fricăjtcmere A tăindu-i]tăind O

Prinseră şi villŞi vii Încă prinsără O Prinsără CK şl om. G 3 mulţijfoarte mulţi AKL Temuşlgineri-său Timuş KO,Temuş gineri-său L şi cu puţini călări de-abia au scăpatldc-abia au scăpat cu puţăntei oameni călări O de-abia]de-abca C, abiia K 4 numai cu om. O trupuljtrupurile K, om. O treclndjtriclnd K, şi au trecut O la^om. A, ln O 5 înnoptat

25 CGK După lnoplat ud. că l-ar fi prins şi pre el, iar de s-ar fi făcut zăbavă numai 2 zile, să nu fi lovit oştile, nu vre scăpa niciunul, că eşie Racoţi craiul cu oştile lui pre Tclcjăn, şi-i băga la mijloc O IarjDcci O MateiJMatii K învlrtejit]lntors G, învîrtej it K , învîrtejit tnnapoi LO la Tîrgovişte om. O doaojdoo AC, dooa G, doă L. doaoo O G miercuri om. O mai 18deni]om. A, mal 17 zile L, mal 18, leat 7161 G După deni ad. In ziua de văznesenia

30 gsdne A, In zio (zua K, zloa GL) de văznisenlc (văznesenila K , văznesenle GL) gospodne (om. C, gospod L) şl CGKL, Şl s-au dus In Tîrgovişte O izbîndă (ezblndă G) mare ACGKL lui om. K 7 duinnczău G binele şi mila C şi om. G 0 li-au K măinilejmlinile A, ininule K trupurijtrupuri moarte O » dc aujde i-au ACG, de ll-au K , dă au L, şi au O Finta)sflnta G Inflpt-aulFipt-au G, Şi au Înfipt O 10 acolo om. O marc om. V Fă-

35 cut-au] Făcutu-s-au CGK. mai făcut-au O dcjdă CL Tirgovişte]Tlrgovişte , de cazaci C Intre r. 11 şi 12 e titlul De vinirea lui Ştefan vodă Gheorghie asupra lui Vasilie vodă al doile rind tn K 12 GheorghlelGheorghiţă G, om. K Ştefan om. O f i indl lncă fiind O pribag K alci]aicea ACG, aici (aicea O) In ţară KO Matil K vodă]vodă şi la Racoţi craiul O 13 multă rugăclunelmulte rugăciuni (rugăminte L) GLO, mare rugăminte K

40 de1 om. C ajutorlajutorlu CK. ajotor G şi craiul Racoţi om. O aşljderea]om. GO, aşijdiria K 1 3 - 1 4 de s-au]şi s-au O 14 Vasile ACLO vodă]vodă cu ajutoriu O A v î n d amîndoi răz-boiul Avlnd războiu amîndoi K. Şi au făcut război O Selca]Silea A, Sirca K izblndit-au) şl fu izblndu lui O 15 Gheorghe Ştefan vodă ACK Gheorghl G Vasile A L C ă z ă c e a s c ă ] T ă t â -rască la hanul, iar pre doamnă-sa cu gincri-său Temuş ln Suceavă O la lcu L ginere-său]

45 gineri-său AKL 1 5 - 1 6 lu ginere-său Temuş, fiind acolo şl hanul cu oşti le tătărăşt i om. O 16 Timuş K oştlle]oştl G Ştefan vodă]Gheorghe Ştefan vodă CL, Gheorghi vodă O 17 cuL**.] şl cu O ungurilJungurenlC şi cu leşii L Incongiurat]lncunglurat A G K L , lncunjurat C ceta-tea|citatea K, cetate O Suclavei]Sucevil A K L O , Suc^vll C 18 era acolo L Vasi le ACLO

*n f l c ^ u l n i - 8 ă u AGL, fiiul său C , f l l u - s e u K O ŞtefănuţăJŞtefănlţă K, 60 Şlelăniţă vodă Inciilşl ln Suceavă O , y

112

şi cu toată» avuţiia lor, avînd doamna ajutor pre gineri-său Temuş cu 8.000 de cazaci. Deci fiind ei îngropaţi într-un şanţ supt cetate, în toate zilele eşiia Temuş cu cazacii şi-i gonea foarte rău pe cei din afar, pînă se umplură luni trei. Iar cînd fu într-o zi, şezînd Temuş supt cortul lui, tocmiră nemţi<i> un tun şi-1 sloboziră asupra lui. Şi aşa lovi o ladă de lemn ce erea Ungă 5 dînsul, şi rupîndu-să o bucată de ladă au lovit pe Temuş peste un picior, şi umflîndu-se piciorul, îngrab au, murit. Iar cazacii numaidecîtrrădicară alt batman şi făcură pace cu Gheorghe Ştefan voevod şi-i închinară cetatea.

Iar Vasilie vodă | au fost căzut la hanul cu multe rugăciuni şi cu 73° daruri scumpe, de i-au dat ajutor 20.000 de tătari. Şi au purces cu dînşii 10 ca să scoaţă pre doamnă-sa şi pre fie-său din Suciavă. Iar cînd ajunseră la Prut, sosi v£ste rea şi amară, cum au perit gineri-său Temuş, şi s-au închinat cetatea, şi au prins pre doamnă-sa şi pre fie-său şi i-au luat toată avuţiia. Atuncea deaca înţelese Vasilie vodă, cu mare întristăciune să întoarse iar înapoi. Sosind la hanul, fu Vasilie voevod prins şi băgat în 15 obezi. Trimiţîndu-1 la Poartă, fu închis la Idicula.

Deci cazacii tocmiră trupul lui Temuş într-un sicriu şi să duseră cu dînsul în ţara lor. Atuncea doamna plîngea mult, întrînd în inima ei spaimă şi groază mare. Iar Ştefan vodă singur întră în cetate, de au prins pre doamna şi pre fie-său şi i-au luat toată avuţiia. Şi s-au învîrtejit la scaunul 20

1 şi cu toată avuţiia lor om. O avuţiia]averea K prejpă L Timuş K 2 căzaci C supt cctatc Intr-un şanţ G într-un şanţ om. O citate K zilele om. A eşllajeşa L, eşle O 3 Temuş cu cazacii om. O gonea]goniia CGKL, infrăngea O pre celjprl cei O din afarjdin afară ACGL, de afară KO se umplurăjsă umplură ACL, inplu G, s-au plinit K 3 - 4 luni treljtrel luni O pol]şi (şi om. C) jumătate CKO 4 IarJŞi O şăzlndlşezu AK, şâzănd O 25 cort aljcort a G, cortul O tocmiră nemţijiar nemţii (iară niamţll K) care (carii K) era afară cu Ştefan vodă tocmiră AK 5 şi-l]şi K 6 ruplndu-săjsurpindu-se K, spărglndu-să L, rum-păndu-sc O dejdin ACKL lovlt-au prc)au lovit pe O peste)preste AG 7 umfllndu-se) umfllndu-să ACL, înflîndu-să GK Ingrabjindată AO rădlcară)au rădicat A 8 Ştefan om. O şi-ilşi ACGKO cetate O 9 Vasile ALO fost om. AKO multă rugăciune (rugăminte K) AKO 30 şi om. CKL cu2 om. G şi cu]şi făgădui multe O 10 Şl au purces cu dinşii]Şi purcese cu dînşii C, om. O 11 pre doamnă-sajpă doamna sa AL şl pre fie-săujşi pre fli-său (Cilul său CG) ACGL, cu fiiu-seu K din Suciavâlom. G, din cetatea Sucevei K, din Suciavă şi purceasă cu dînşii O Iar]Şi O ajunserăjîu A, au ajuns K, sosi O 1 1 - 1 3 Iar cind . . . pre fie-său om. G 12 sosi]sosi-i CK, li veni O rea om. A peritl pirit K glnerl-săujginere-său C. glnirl-său K 35 Timuş K s-au]au C 13 cetate O pre doamnă-salpe doamna sa AL fie-săulfll-său ALO. fliul său C, fiiu-seu K i-aulle-au A luoat G l i avuţllalaverea K, avuţie O Atunci K daca CKL InţeleseJInţelese C, au auzit K Atuncea deaca înţelese Vasilie vodâlŞi lnţelegind de aceasta numaidecît O Vasile ACL lntrlstăciune]Intrlstare K 1 1 - 1 5 cu mare Întristă-ciune să întoarse iar Inapoilsă întoarsă lnnapol cu mare întristăciune O 15 Intoarsejintoar- 40 seră C Iar om. AG inapoilindărăt G Şi sosind O Vasilie voevodJVasille (Vasile AC) vodă ACGKL, om. O 16 obezilobedc G Trimiţlndu-l]şl trimis L PoartălŢarigrad O fu închişi lnchizlndu-1 L IdiculalOdicula A. Edicula KL 17 Timuş K sicrlulsăcrliu K şi săjşi-l O dusără CK 18 dinsul tn)dinşii la O ln om. G ţara lor cu dinsul G AtunceajAtunci K. Atunce O plîngea mult lplănge mult amar O 19 Ştefan)Gheorghi O singur Intrăjtntr* 45 • i n g u r A . a u Intrat O citate K de au]dă (şi 0)au LO prlnsjluat K prejpă L M doamna} doamna Iul Vasile vodă O prelpă L fle-săujfii-său ALO, fiul său C, fdul său G. fiiu-seu K ^ I d e A i-aujau C luoat L avuţilajav^rea GK. avuţie O Invtrtejitllntors K. Întors iar O «caonul K

1 2 - o . 2079 H 3

lui la Iaşi cu mare izbîndă. Şi e-au pleţat capul la Poar tă , de ş-au tocmii

lucrul. Şi i-au adus steag de domnie. Iar Matei vodă, fiind rănit de războiul căzăcesc, zăcea în patul

u S lui şi n u p u t e a să să răpaose şi eă-şi | caute leacul ranei sale] d e f n e m u l 5 slujitorilor lui, mai virtos dorobanţii şi seimenii şi alte c6te. Că Matei vodă

foarte-i îngrăşase, strîngînd pre toţi dintr-alte ţări streine, săraci foarte, lax Matei vodă le făcuse milă mare. Că avea la casele lor pace, ca să-1 caute la vr^me de nevoe, cum să cade slugilor celor drepte. Ia r ei toţi să îndrăciră de să nebuniră şi începură a nu-1 băgăr i în seamă nici cît, ci-şi

io bătea joc de dînsul şi in toate zilele zbiera in curtea lui. Şi lua tunurile dă le scotea afară la cîmp. Şi întră în case unde zăcea, dă-1 pedepsea. Şi să lăuda că ei au bătut războiul cazacilor, cerşindu-i să le dea cîte 3 lefi iar de nu, vor sparge cămara şi singuri îşi vor;iua. î n multe chipuri îl pedep-sea, zicîndu-i să-şi lase de acum scaunul şi să să facă călugăr. Şi zicea că au îmbătrînit şi ş-au eşit din fire. Şi aşa fiind turbaţi , cînd fu într-o zi, să strînseră toţi în curjciLdomnească ca să ucigă pre 2 boiari ai lui Matei vodă, anumellîhinca TucalajiTliadul Vărzariul vel arm aş) aruncîndu-le prihană

1 cu marc izbfndâjom. A, cu marc doblndfi O f-au]au AGKO Poarlă]turci O dejşi O 2 lucruljlucrurile C i-uujau C stiag K Intre r. 2 şi 3 ad. Pre Matei vodâ cum nu-1 băga în

20 stmfl slujitorii şi-i cerea lefe K 3 dejdin GK, dă L zăce O 3 —4 zăcea in patul lui fiind rănit de răzbuiul căzăcesc A 4 pute O răpaoselodihnească AO liacul rănii K salejlui A nă-cazul GK C Klujitorilorjslugilor A dorobanţii]de dorobanţi O scimlnii]siimenii AL, sii-mlni CK, de siimlni O alte t l lcjdc alte bresle O 5—6 că foarte li Ingrăşasă Matei vodă O 0 foarte-i]foartc li AL, foarte CG Ingrăşascjirgroşase C strlnglndlstrlnglndu-i AO pre

25 toţi om. O dintr-alte] de prin alte O, dentr-alte V ţârijpărţi A streine]striine K foarte săraci O 71arJŞI O Matei vodă om. O făcuscjlăcu GO milă marejmare milă şi-i îmbogăţi O Că avea la casele lor pace om. O casclejcasile CL, casălc K să-lJşi-1 O a vreme ACL ne-voie C celor drlpte] celor drepte (direpte K) ACKL, om. O 8 - 0 să Îndrăciră toţi O 9 de să nebuniră om. O nu-ljnu să G, nu K băgai6]băga ACGKLO tn scamălsomă KO nici citi

30 nicicum AK, nicidecum CO cl-şi)ce-ş! K 10 zllele]zilile AL, zile G zbera G Şi]Şi-i G 11 dă le]de Ic ACK scotea] scote O afară om. A casc]casă ACK L,scaun O zăce O de-l pedepsi ia ACGK 12 lăuda]lăuda zicînd O cerşindu-llcerşind AGK clte om. AKO 13 de nu, vor sparge]de nu, el vor sparge K, dc nu le vor da, ei vor sparge O cămara şi]ei că-mara A şl singuri Işijşl-şl vor lua singuri O 1 3 - 1 4 în multe chipuri II pedcpseaJŞi-1 pe-

36 depic In multe chipuri O pedepsiia ACK 14 să-şilsă O lasejlasă O de acum ]de acuma G, om. O ccaonul de acum K dc acuma călugăr G Şi zicea]Şi-i zicea A K , prepuindu-i O 15 Imbătrlnitjbătrlnit K din flrejden minte şi altele multe O turbaţilturburaţi AC, turbaţi ca neşte porci fără dc nici o ruşine G Şi aşa fiind turbaţijcă fiind dorobanţii şi siimenii Împreună cu alte bresle foarte turburaţi O Intre din fire şi Şi aşa fiind e redacţia Aice scriem

40 pentru doi boeri anume Ghinea Ţucală vel vist. şi Radul Vărzariul vel urmaş ce au fost in zilele lul Matei voivod. Domnind Matei vodă bine . . . ş i continuă ta f . 61 — 630 tn O. Textul normal al povestirii se tncheie cu afirmaţia că averea slrtnsă fără dreptate s-a risipit ca praful şi cei doi dregători vor da seama la straşnicul fudef de faptele lor. Jn O tnsă expunerea continuă cu paragraful omis de la tnceput, unde se arată că dorobanţii şi seimenii turburati au

46 venit tn curtea domnească, au prins pe Ghinea vistierul şi pe Radul Vărzarul şi i-au omortt înaintea oştilor. Ve:t variantele consemnate ta p. I63l-l56ll. 1 5 - 1 6 cind fu intr-o-zi, să strînseră toţl]să strănsără Intr-o zi O 16 strlnsără K ca să ucigălşi să sfătuiră ca să-i uclgă O pre 2 boiari]2 boeri A, pre amîndoi O boeri CL ai]a K 1 6 - 1 7 oi lul Matei vodă, anume Ghinea Ţucala, | H u d u l v f l r 2 a r i l j l v e l a r m a ş o m Q 1 ? X u c r t a l T u c d *

60 v d v U U e r A K ijşl AC, fl pre K Vărzarul CGL vel armaf]aimaŞul G arunîlndu-le]arun-clnd K prihanăJprihăni A, piihunul G, pricini O

114

cT1m că ei sfătuesc pre domn ca să nu le dea lefi. Şi aşa fiind ei turbaţi, I ^ Bişto parei far de nici o ruşine, să suiră sus, în casele domneşti şi d * £ * fr n&vală nnde zăcea domnul lorpcăutînd pre aceşti boiari supt căpătîiul lui, supt paturi, prin poduri, prin cămări, prin Iade, pînă-i găsiră Şi aşa, denaintea lui, i-au luat, cît să cutremura locul de groaza lor, dăzbră- 5 cîndu-î dă haine, bătindu-i nemilostiv, pîn i - a u scos afară la cimp, şi acolo i-au omorît, înaintea tuturor oştilor. într-ac&a turburare a lor, întîmplîn-du-se lui Socol vel clucerul Cornăţeanul a fi bolnav, zăcînd la gazda lui ca nişte hoţi şi pre el l-aur

4ucis. Şi le-au jefuit casele, luîndu-le tot ce-au avut Iar cînd au fost la august, murit-au şi doamna Elena. Şi cu mare io

cinste fu îngropată în biserica domnească, în Tîrgovişte. După ce au dat dumnezeu de s-au vindecat Matei vodă la picior,

eşit-au în preumblare cătră Argeşi, şi învîrtejindu-se de acolo, iar doro-banţii şi seimenii i-au închis porţile şi i-au eşit înainte, la şanţul cel mare, cu toate tunurile, oprind pre domnul lor ca să nu mai între în cetate, 15 zicînd că de acum înainte nu le mai trebue să le mai fie lor domn, ci, sau să iasă din ţară, sau să să călugă | rească. Deci aşa au $ăzut, cu toţi boiarii 75

1 cum căjcă A , c u m CGKLO eijel K sfătuescjsvătuesc G, sfătuiaşte K ca sâjsâ K ca să nu lc]de nu v a să le A , să nu O nu om. G le!i]lele K, ltfi O ei om. GO turbaţijturbu-raţi ACO 2 ca nişte porci făr de nici o ruşine om. G făr de)fără K nici o]nlce o K. om. O 20 să suiră]suiră-să K sus om. A casele]casăle K, casile LO d6deră]d6tiră C, deteră L 2—3 şi d<5deră năvală om. AO 3 z ă c c a ] z ă c e O domnul lorJMatei vodă O căut!nd]căuttndu-l K aceşUJ cei A, acei K boerii A L O 4 paturi]patului G cămărijcămară A prin^şl prin K ladej lăzi AKO plnă-i]plnă li O 5 denainteajdinaintea ACG, dinnaintea KL denaintea lui l-au luat]i-au luat dinnaintea lui O luat]luoat G cutremura]cutrimura K, cutrimurară O locul 25 om. A de]dă L 5 — 6 dezbrăclndu-i CGK dă]de ACGKLO 6 După haine ad. Iară unul dintre slujitori, scoţ lnd cuţ i tu l , s-au slobozit la armaşul Vărzariul şi i-au tăiat o bucată din trup şi puind-o ln năframă zicea că o va duce la casa lui şi o va frige şi o va înlnca cu femeia şi cu copiii lui şi b les tema zicînd că fiind el neguţător l-au adus la atlta lipsă şi sărăcie K şi bătăndu-i A K O nemilost iv]fără milă K pin l-au scos afară]li dusără pină ti scoaseră O 30 şi om. L 7 omorlt lnaintea]omorăt pre amăndoi innainte O După oştilor introduc povestea lui Chinea Ţucala şi Radul Vărzarul, inc. Acum de aicea să spunem şi de povestea acestor 2 boeri ...,fin. Da-vor scama de toate ce au făcut Înaintea Înfricoşatului judeţ al domnului nostru Isus Hris tos . A m i n . A K , poveste care, fn alte mss, se află la sftrfitul primei domnii a Ini Grigore Ghica, Vezi p. J631 — 155u. Tot acolo stnt consemnate şi variantele, lntr-ac^ia) 35 Intr-acea ACL, Şi Intru ace O turburare]turbarc G 7 - 8 Intlmplindu-să ACGL, tntăm-plându-sc O 8 luijcm. A , şl Iul LO vel cluceruljmarele clucer (eluciariu K) A K , diucerlu-Iul G, cluceri O CornâţeanulJCorneanul A, Cornăţeul G, Cornăţanul K zăclnd om. O 9 ca nişte hoţil iar ei ca niş te tâlhari O eljdănsul O le-au)l-au A, li-au K jefuit]jăfuit AO, jâhuit C. jehuit G, jăcuit K caselclcasi le CO, casăle K lulndu-lelşl le-au luat O ce-au avut]ce avea G, 40 ce-au avut şi ce-au găsi t O 10 august]avgust ACKL, avgust leat 7161 O murit-au ştiau răposat O d o a m n a ] d o a m n a sa A, doamnă-sa lllna K Elenall l ina a lui Mate vodă O 11 bU serica A domneascăjcea domnească O ln*]dln A 12 După c e D u p ă actta ace ia G) GO dumnezău v ind icat K O MateiJMatii K , şi Matei O picior]piclorul lui O 13 e*it-au]au eşit A , «I au eşit O ln preumblarej ln primblare A K O , la ln prcmblare G cătră Argeşl]către Argeş AL, cătră Argiş GO lnvlrtej indu -se ] învlrtcj indu-să AL, intorcăndu-să O 14 şi* om. L seimenlij siimenli A L , siim^nii C K , semeni i O ş a n ţ u l c e l marejşanţu mare G H de ®cum tnalnte em. 0

a c u m j a c u m a G , a e m u K le m a i j l e A , om. L ma i om. A C G K lor om. A G K O 1 8 - 1 7 ce sau •a iasc K 17 D c c i j Ş i O a u ş ă z u t j ş ă i u r ă O cu to ţ i ]Ma te i v e d ă cu t o ţ i O boerii ACLO

178

45

Iul, obidit, din josul oraşului, 3 zile. Şi ni^i pline nu lăsa să-i aducă, *ă mlnlnce din averea iui şi din toată cinstea domniei lui. Deci intr-alt chip n au avut cum mal face, ci le-au făgăduit sâ le dea bani din dăstul. Atuncea dc abila I au lăsat de au intrat în tîrg, la ucaonul lui. Iar ei nu 8ă mai aţă-

a nară, ci ca nişte lupi flâmlnzi, şi ziua şi noaptea zbiera şi umbla pre l a

canele boiarilor, ca nişte calici, de-i pedepsea şi le cerea de băutură. Niine-nllea nu l e p u t e a sta in potrivă, ('â umbla toţi Mţi , zăcînd prin pimniţe cu mu cri, cu copil cu tot. Lăsară hrana lor cea bună şi sâ apucară de tîl-bărie. O, cită obidă era Iui Matei vodă ! Unde ştiia cît bine le-au făcut,

io şi acum işi bat joc de el. Şi chemă pre toţi credincioşii lui boiari şi slugi şi Ie zicea: O, dragii miei, ştiţi cît inunciiu de ţinuiu ţara, şi mă nevoiiu do o Mtrinşu Ia moşiile lor, şi o păziiu de nu o călcă nici o limbă. Şi în zilele mrflo crescură şi «ă îusurară şi făcură copii şi să îmbogăţiră toţi. Mai vîr-tos zic de acest neam dorobânţesc, fiind ei tot dintr-acest pămînt al Ţării

i a Kuîu ! | neşti şi neavînd ei nici o nevoe de la mine sau de la alţiij Iar diavolul rt* qol nepohtitor de binale omenesc iată cum întră în ei, de i-au nebunit~şi

nu ştiu ce fac. Că s-au Însoţit cu sirbii siimăni, de ş-au mări tat fetele şi ' surorile dupre oi. Şi nu poate nimenea să-i contenească. De acum înainte, dragii miei, să ştiţi cu adevărat că pentru faptele lor, vor să vie mărT

3(1 I luljom. GO, rAI K dlnjdon C 3 xlle]5 clic G nici pline nu lăsujnu mal (mai om. K) IAMI nici pline AK, nici pline nu-1 (nu-1 O) lAsa CGO sA-l aducAJsă aducA A, sa să duca C, «n I Iu O 1 2 NA niAnfnce om. O 2 nv<ţrcn]averca A L , avere O tontă om. O 3 maijle mul A. om. C K L O le-uu |l-uu K «A le dea banljbanl »A le dea C bani din dAstull2 lefi 0 «leului ACGK AlunceaJAtuncI K , Şl aşa O 4|(lc-ablia|d-abla L l-aujau GO ln tlrgjom. G,

25 III celule O «cuumiljucaun O lui om. O el nu)ol tot nu O 4 — Aaşăzarăjaşăza AO 5 ci cu|cl (ul cu A xluu|zlou ACGL, zuu K şl ziua şi noapteu zbiera)zblera şl zlou şi noapte 0 Kblcru]/bcciu C, tberu G. lot zbiera K umbla)lnbla GK prc]prl KO, pe L 0 caselejcaslle CI.O, CIIMAIC K pcdcpsca]podopsllii ACGK curea]cera C, ccrfc O <le|dA L 6— 7 Nimcnilcajşi nimeni (nlme K, nimenea O) AKO, nlmlnea CG, nimenea L 7 putea]putd O lnpotrivA]tn-

30 nainte GK, InprotlvA 1. umblu|lnbla K toţl | tot CLO prln]pre ln GO plmnlţe]plvnlce G, pIvnlţA K. pivniţe I., plvnlţ O H muerl|muerlle A. mure G LAsarăJLăsa A, LAsănd 0 lor cea om. (i upucurAJupucu A II—9 de ttlhAr!e)de-l tllliArlrA G, de tAUiArll KO 0 O, cltâJOh, oh, cc porci dc cline I cltA A, Oh, oh, cltA K era lui|era-l A era|larn O lui]a lui G vudAJvorvod A 10 cl)dAiiNul O chemA]clilemA AC, au chemat K boeril ACL Iui|săi K

3A credincioşii lul holuri şi 8lugl)boerll lul şl O 11 şl lejorn. L, le i O zlcea]zlsA O o]oh A iiilel|uill (mei I.) boeri LO clt|ciţl cit K muncilujmă muncllu O mii om. G 12 strlnşu] «drlitanlu şl (şl om. I.) AL, «trlnşl C, strînse G lor)lor II aduseiu A pAziiu)pAzlia G de*|dA L de o M i l u ş u l u moşiile lor şl o pAzllu de nu o cAlcA nici o llmbft]de-l strănsem pre 1a moşiile lor O Şl ln|Şl Iar tn AK zlllle C 13 mtWe crescurA)mele trecură L copil]lur copii O şi

4 0 «A|şl G I «zic de om. O nlain K dorobănţăsc K fiindjcă fiind O tot om. O dintr-acest] dinii al nostru <i 14 IA a Ţării Homlneşt lK 15 el om. G de lni.2]de* A, de L de la mlue)de Iu nlme, n l d de lu mine K sau de la alţlljnlce de alţii K diiavolul CGK 15 Ml Iar dluvolul cel nepohtltor de binele omenesc. Iută om. O 18 nepohtltorjnelubl-lur A, nepoftitor CL bln*lc|blnc G omenesc|creştinesc A Iută cuin)lat cut G lntră)au

45 Intrat diavolul O ln]Intro i i i . cljel A, dAnşll O 1-auJau C 17 şt lulşt l la C sirbii siimtfnl] Omenii «Arbl O »llm*nl|Kllmenl L de ş-uulşl ş-au G f^telelfetlle ALO, futile C 18 duprej după AK nu poate nlmenea)de acum înnainte nimenea nu le poate sta Inpotrivă O nime-ue«|nliulitl C. uimlleu ti sA-l conleneaicA]sA sA ostenească C l)e acum Înainte om. O acum] acuma ti luulnte «un. I. 18 drugii)traţll A drugii miel să şt lţ i |dragii miel să ştiţi că de

AO aciuu Înnainte K, »A (cl să O) ştiţi drugii mei 1 .0 cu]cA CG. om. K ca |scă G, om. K cu «dovArat cA|cA de acum înainte vor sA vie A pentru fuplele lor] pentru rAotăţlle lor şi pen-tru faptele lor AK lorilor cele rele O sA vlejsă le vie L vor să vie mari răutăţi asupra fti*«tUjirAutAVL..«c*ttil In puţ. I l f^Jmar l răutăţi asupra lor şl aceştii A

11*

ritottţi ^ u p r a aceştu sărace de ţară. Şi va să cază la mare nevoe Şi vor s* pătimească ţi cei bnm pentm cei răi. Că tatii eu nn poci* ră J a turbu

lor care fac asupra^mea şi asupra ţării, t i g îndescX voi aduc în primăvară 30 000 de tătari şi p r ^ i u eu ungurii, să-Hov { ă r * veşte de toate parţde şi să să pue supt sabie toţi cei mai mari, T p S Ca nişte tilhan, sa-mi izbmdesc spre dinşii, pentru mtUt bine ce le-am STuV

Şi aşa, cu necaz mare au petrecut Matei vodă din zi in zi. Dec. Tund 8 l ab şi L ^ p î f b ă t r i n ^ ţ e , puţine zile s-au r.,bolit. Şi cînd au fost april 9 deni ,162, dumineca dimineaţa, au răposat Matei vodi in

. ( casele domneşti, m Tîrgovişte. Şi au domnit Matei vodă am 21 făiă luni î ^ şi zile 11. I

Iară după pristăvirea răposatului Matei vodă, boiarii ţarii împreună cu părintele Ignatie mitropolitul, aciişi trimiseră de să strinse toată curtea şi toţi slujitorii. Şi făcură cu toţi dimpreună mare sfat. Şi cu voia tuturor aleseră din mijlocul lor ca să le fie domn | Costandin voevod, sin tfftrban 15

^ Basarab voevod, că-1 ştna că iaste de neam mare, domnesc şi iaste om bun şi înţelept şi blind. Şi toţi să bucurară şi să veseliră.

10

79

1 răutăţi mari O asupra aceştiilasupra lor şi aceşti! K sărace om. C sărace <le ţarftl ticăloase ţări L, ţări O dc ţarăjo/n. C, dc ţări K 2 pătlmcascâlplfttească AK, păWmeuseă G, pătimască rău O şi cei]şi pre cei C cu om. K 3 asupra meajel asupra mea O ţârlll 20 voastră AC GKLO CiJCe K găndesc O aveajavi O 4 prelpă A. pe K cu ungurii unguresc GO loveascăjlovesc AGLO, lovească cu ungurii C, lovăsc K 5 (Ară v$sU'|tAr (fără C) de veste ACO de toate părţile om. A şl sâ să puelsă-l pul O suptjtot supt o toţi ceijpre cei O mai om. ALO piiarălpiiară cei mal mari L 0 să-ml]sâ K sprelpre AC, de pre K, asupra O dinşiijlor O le-am făcutjau avut de la mine ACGK l. 7 cu mare năruz O 25 năcaz K petricut K Matei vodă om. AK din zi tn zl om. A Decljş iO 7-8111 iul slab J din zi tn zi fiind slab A 8 şi ajunglndu-ljajunglnd O adlnclle|adtncl AK. la udtncl O bâtrl-n^ţe] bâtrlneţe AL, bătrlneţie G, bătrlneţâ K, bătrâneţi O puţine ttlelpuţlne zile au mal trăit şi AK, om. O 8 — » Şi cind au fostJŞi tn K, Şl cind tu la O 0 april « denljhprll (aprilie O) 9 zile (zile on O) AO, la april 8 dni G, 9 zile a Iul april K, la meslţa aprilie lu 9 30 zile L 7162]fiind (in Kwcursul anilor de la Adam (de la Adam om. K) 7102 AK, văleatul (leat O) 7162 GO 7162, duminecă dimincaţalduminecâ, vcleat 7162, dimineaţa l. duminică dimineaţă O au răposat]răposatu-s-au G Matei vodâ om. O vodăjvoevod A 1U casele) casăle GK, casile LO Matei vodâjlo Matei voevod A, om. LO aut 21Janl20 O lârăjtflrâ de A, iar G luni 5 | 5 luni AG, luni 5 K, 5 L 10 11 fără lut.i 5 şl zile i l | ş l luni H o 35 11 şi zile 11 Jzile 11 GL După r. 11 ud. Izvodul cărţii lui Theofan. patriarhul Ierusalimului LV, vezi anexa nr. 12 12 dupâJduprcC pristăvirea răposatului Matei vodă om. ACKO boerii Al. ţării om. K Imprcunâllnpreună C, om. K 13 IgnatielKnatie G mitropolitul!mitropolitul Ţârii Homineşti K aciişijindată AO. aciiaşl CL, aciş G trimiserăJtrlmlse C să om. GKO strinse) strlnseră A G K L , stranşară O curteajcurte O 14 toţi1 om. G cu1 om. A dlnipreunâjlnpreunâ 4 0 cu toţi dimpreună om. O mare om. K cu* om. G lor tuturor C 13 aleseră (aleseră Al., allsiră C, aliasără K, alesărâ O ca om. A le om. CLO ca sâ le lie domn Costandin voevod) pre Costandin ce era sârdar, sâ le fie domn K fiejhie G După lie tHoiun introduce iillitl Cap. 42. Domniia lui Costandin vodâ Basarabâ, feciorul lui Şerban vodâ K Costandin voevod) pre (pr« om. K, Io O) Costandin voevod (vodâ K, Bâsârabâ voevod 0> AKO voevod)vodâ L «inj 15 feciorul lui C 1 3 - 1 6 sin Şărban Basarab voevodJce era sârdar marc (mare om k> la Matelu vodă, carele au fost (care era K) fecior lui Şărban voevod (vodâ K) Bârtrab AK. feciorul lut Şărban vodâ O 16 cu-1 ştiiajcâci (câ G) II ştiia CG, ştiindu-l K laste^Jeste AL dc neam mar« domnesc şi iaste om. O inţâiept K 17 După bilnd ad. stătu domn K vesâliiâ K

117

I I

Şi îndată scoaseră şi trupul lui Matei vodă din casele domneşti şi-1 puseră în mijlocul curţii, fiind şi sfîntul Macarie, patriiarhul de la Antiohiia cu mitropolitul Ignatie cu mulţi arhierei şi călugări, popi. Făcutu-i-au pogrebaniia cum să cade, rădicîndu-1 cu mare cinste, pîn l-au băgat în

5 groapă, în biserica domnească, în Tîrgovişte. Dumnezeu să-1 pomenească. Iar Costandin vodă înpreună cu toţi boiarii lui începură a căuta

de rîndul ţărăi şi de aşăzămîntul domniei. Şi îndată trimiseră de olac de d4deră v^ste înpăratului, sultan Mehmet şi veziriului Derviş paşa şi tutu-ror priiatenilor, cîţi avea, pentru întîmplarea ce scrie mai sus. Şi tuturor

10 le-au părut bine. Şi degrab aleseră pre o seamă de boiari şi roşii şi popi, de i-au trimis la Poartă, făcind mare rugăciune la toţi ca să le hărăzească pre Costandin vodă să le fie domn. Şi numaidecît le-au făcut pre voe, precum l-au pohtit şi ţara. Şi-i d^deră steag de domnie noao, trimiţîndu-1

80 cu ter| zi Mustafa aga Tahalgiul înpreună cu boiarii. 15 Ia? Costandin vodă înţilegînd de aceasta, pogorît-au la Bucureşti.

Iar cînd au fost joi, iunie 1 deni 7162, eşit-au Costandin vodă cu toţi boiarii, cu toate oştile, înaintea steagului, la podul Plumbuitei şi acolo să împreună cu aga turcul şi cu boiarii. Şi cu mare cinste întrară în scaun în Bucureşti. Şi preste puţinea vr&ne gătit-au Costandin vodă haraciul

20 şi poclonul de domnie. Şi l-au trimis la împăratul cu aga turcul şi cu mulţi

1 scoaseră] scoase G, scoasărâKO şl8om. A casclejcasile CO, casăle K , case L 2 pu-t&ră K sflntuljpărintele A, sfinţia sa părintele O patriiarhul]patriiarh A de la Antiohiia]al (om. al O) Antiohiei AO de lajom. G, de K 3 cui.2]şi cu O Ignatie]Egnatie G şl cu mulţi C călugări, popijpopi şl călugări O popilpreoţi AL, şi preoţi K Făcutu-i-au] Şi i-au

25 făcut A, Şi făcură K, Făcut-au L 4 pogrebaniia]pogribanie CK, pogrebanie O cum]precum L rădiclndu-l]şi l-au Îngropat O 4 - 5 pin l-au băgat în groapă om. O 5 în l ]d in A K bis6-rlcajbiserica AL,bes6rica K lna]ot G D-zeu să-1 pomenească om. O pominească K 6 Inprl-ună K toţi om. O boerii ALO lut om. ALO Începură ajlncipură a K, om. O 7 rlndull rlnduiala O După ţărăi ad. şl de aşăzămîntul ţării O trimiserăltrimisă O de4 om. L

30 8 d6deră văstejfăcură ştire A, deteră veste C, dedi de veste O sultan Mehmet om. O viziru-lui ACG Derviş paşa om. O 9 priiatenilorjprietinilor ACO, priiatlnilor G căţi avfc O In-tlmplareallntămplare O 10 le-au părutlle păru K aldserălalcseră AL, aliasărâ K Şi de-grab al£seră]Deci peste puţină vremi Costandin vodă alesă O pre om. AO samă GKO boeri AL După boiari ad. anume Stroe Leurdeanul şi Pană Filipescul şi Gheorghe Băleanul şi

35 Drăghici Cantacuzino şi Danciul Părăianul şi Goran Olănescul şi Negoiţă Condescul şl Preda Bucşănescul şi cu o seamă de O şi roşillroşii O şi pop ie i preoţi K , şi de popi O 11 de i-au trimislde-i trimisără K rugăciunejrugăminte K, rugăciuni O hărăzască K 12 Costantin K vodă om. L fiejhie G le-aulll-au K, le O făcutjfăcu O pre voe]pă v o e A, pre voie C 13 precumlpă cum A pohtit]poftlt C precum l-au pohtit şi ţara om. O Şl-l]şi G d£deră]

40 deteră ACLO, dWe K stlag K noao]noo A, nou C, noă L, om. O trimiţlndu-l ltrimlţindu-l K, trimeţăndu- O 14 terzijtlrzi AC, tărzi LO TahalgiulJTahalciiul A K , Talhaciu C, Tahar-du l G, Talhlsciid L Tahllci iO şi înpreună O boeri ALO 15 vodă om. O lnţelegind]lnţăle-glnd K, Înţelegând O dejdă O pogorît-au]au venit O 16 Iar]Şi O cînd au fostlom. K, clnd fu O jol]intr-o joi A joi, iunie 1 denljtn lull 1, glol K, la iulie 1 O deni om ACL

4 5 7162)leatul (leat O) 7162 ACO, ln cursul anilor 7162 K 8 17 bolarll]boerll lul (săi K) AKO, boen. L cu toatejşl cu toate AKO înnalntea CG 18 să tmpreunâ]să lnprlonă G, s-au inpreonat KO, să lnpreunarâ L şl cu boiarii om. GO boeril ACL Şl om. A K l n t r a r ă ] a u intrat O .caon K 19 preste]peste KLO puţlnea]puţlnă CGKLO vr*me]vreme GL?vreml O haracluljharacl K 20 poclonuljpoclon A K domnie]domnle noo (noao K) A K l-au]au A K

118

"boiari. Şi aşa ş-au aşăzat domniia cu bună pace, dăspre turci şi dăspre hanul şi dăspre Racoţi Gheorghie craiul Ardealului şi dăspre Ştefan vodă ai Moldovei. Şi cu toată vecinătatea s-au aşezat. Şi au început a face milă mare ţării, ertîndu-le toate năpăştile. Şi au plătit pre slujitori cu un haraci deplin. Şi au ertat ţara de bir 3 luni. Şi au ertat dorobanţilor şi călăraşilor 5 dijma şi oeritul. Şi au îmbrăcat pre toţi cu postav bun, şi pre căpitanii lor cu frînghii, cu coftirii, cu atlaze. Lefi încă le da din dăstul. La masă cu dînsul de-a | pururea şădea cu dînsul şi-i dăruia. Judecăţi drepte făcea, w* şi milă din dăstul. Pre nimenea nu obiduia, ci cu blînd^ţe şi cu cuvinte dulci pre toţi îi mîngîia. Şi gîndi să facă mult bine ţării. Şi să bucura toţi 10 şi moşneni şi streini, mulţumind lui dumnezeu că le-au hărăzit domn bun şi înţelept şi milostiv.

f Făcut-au Costandin vodă şi o mănăstire mare, care iaste în vîrful unii movile din Bucureşti, unde iaste hramul-sfetăii Costandin ţar şi muma lui, Elena. Ispravnic au fost Radul logofătul Dudescul şi Gherghie 15 Şufariul din Tîrgovişte.

Şi doamna lui Bălaşa au făcut o mănăstire ce să cheamă Jitiianul, den sus de Craiova, lîngă Jiiu. Făcut-au doamna Bălaşa şi un sicriu mare— de argint poleit foarte iscusit, în carele au pus sfîntul trup al sfîntului Grigorie Decapolit, de la mănăstirea Bistriţa. Şi alte multe bunătăţi şi 20

1 boerl ACLO aşezat G domniia]domnie O dăspre turci cu bună pace L des-pre* >2.3 ACGKO 2 d e s p r e ţ ACGKO Gheorghie]Gheorghe AC. Gheorghi G, om. O Ardea-lului]unguresc O 3al ]domnul A K Muldovel G Şi cu toată vecinătatea om. O vecinătate K s-au aşezat]bine s-au aşăzat ACGKL, om. O 4 mare om. AKO crtlndu-lejertlnd A, ertlnd-o de K prejpă A cu unjla un O 5 birjbir de n-au dat ACGL, de n-au dat blrK Şl au ertat 25 ţara de bir 3 luni om. O călăraşilor şl dorobanţilor AK 6 dijmajdejma O Şi au]Şi i-au O prejpă A, pe L postav bunjpostavuri A 7 frlnghli]frlnghie AG, frlnghiie C, frenghel O cu coftlrlijcu coftirie (cuftorii K) AK, şi cu cofterie O cu atlazejcu atlazuri A, şl cu atlaze <aclaş O) KO Lefi]Şi lefi ( lefeK) AKQ Încă om. O da dinjd^de G dăstuljdestul AGKLO LaJŞilaO masă]masc K ftdănsulO ae-a purureajde-pururea K, pururea L, purure O şădea] 30 ş ideaG cu dinsul om. ACGKLO şi-i dăruia]de şi-i dăruia G, om. O Judecăţl]Şi judecăţile O dr6pte]drepte AO, derepte G, direpte K 3 şi milă din dăstul om. O destul AGK nimenea | niminea AG, nimini C, nime K obiduia]obideaACL, obiduc O ce cu GK blind£ţe]blindcţe ACL, bllndiiţă K, blăndeţă O 10 dulcl]buni şi dulci O 11 om.G mlngtia Jmlngăia O gtndi] glndca A, glndise G, glndila K să facă]ca să facă A mult binelmulte bunătăţi K Şi gtndl 35 să facă mult bine ţării om. O să]se G bucurajbucurară AGKO Şi3om. AKO 11 moşneni] moşnenii AKO, pămlntenii L strelnllstriinii AK, streinii L, cei streini O mulţumind GLO d-zău GK căjclţl C, căci GKO ll-au K hărăzitldârutt A 12 tnţălept K şi milostiv om. O 13 şi om. ACG mlnăstlrc]sfintă mlnăstire O marejmare şl frumoasă tn oraş ln Bucureşti O iastejeste ACL vîrful lvirvul K 14 movile]movill A din Bucureşti om. AO iaste]este AL 40 sfetăii]sfint A, sftl C, sfeti GK, sfintului L, sfăntii O ţarllmpărat ACO şllcu K 1 4 - 1 5 şl muma lui Elenajcu maică-sa Elena (Ilena O) AO 15 ElenalElina G, cu Elena K Dupd Elena ad. adecă mitropolia din Bucureşti O au fostlom. A, era K logofâtullom. K, vel logofăt O Oheorghie]Gheorghc ACG, Gherghcl K 1 5 - 1 6 şl Gherghie Şufariul din Tlrgovlşte om. O IH Şufariul dinJŞjfarul din ACL, şl fără de el ot G 17 doamna lui]doamnă-sa K au f ă cu t ] 45 Încă au făcut O ce sălci să O cheamă ]chiamă AO, chllamă CG, chema L Jltiian A 18 d e a susjdin jos (glos A) A C K L lingăjde Ungă L Făcut-au]Şl au mal făcut G, Mai făcut-au O şl « m . G sicriulsăcriu K, secriu O 19 de argint om. L iscusitlpoleit V carelejcare A G K O a u Pus]s-au pus O sf intul om. L al sflntuluila Iul sfeti O 20 Grigorie]Gligorlle C. Gllgorie G . Gherghi O de la]la IC mănâstirea]mănăs V Blstriţa]Bistrlţll G, Bis t r i ţă l O . t r i ţ a V D u p * 5 0 Bistriţa ad. carele să prăznulaşte la noemvrie 20 O alte]altele O

119

f

odoară scumpe au făcut şi le-au împărţit pre la Sfetagora şi ^ "Halte părţi.

Tocmitu-8-au ţara foarte bine şi s-au împăcat cu toată vecinătatea,) făcîndu-şi frăţie şi legătură cu Racoţi Gheorghie şi cu Ştefan vodă

5 Moldovei. Şi au vecinit bine şi frumos. si Gîndit<iu Costandin vodă să facă | şi alt bine Ţării Rumineşti,

ca să-i mulţămească şi să-l pomenească. Care bine neamului rumînesc, vrăjmaşul diavolul n-au lăsat să-l umple. Ci, pentru bine, mult rău l -au daC)fca şi israilit^nii jidovi cu domnul nostru Isus Hristos, cînd i-au scos

10 din robie, din mina lui Faraon şi i-au hrănit în pustie, cu mană din cer şi le-au dăruit ţări întregi; iar apoi, în loc de mulţumită, ei-1 uciseră şi-1 adăpară cu oţet şi-1 batjocoriră în tot chipul. Aşa şi neamul rumînesc, mai ales dorobanţii. Că au chemat Costandin vodă pre toţi căpitanii de dorobanţi şi iuzbaşii şi ciauşii vătaşi şi cetaşii, de s-au sfătuit cu dînşii

15 zicîndu-le : Feţii miei, tuturor am făcut ce s-au căzut, şi roşiilor şi tuturor cetelor şi voao. încă una mai trebuiaşte să facem. Să scoatem din mijlocul nostru pre siim&iii sîrbi, că nu iaste ţării nici de un folos. Răposatul Matei

. vodă i-au strîns pentru vrăjmaşul Vasilie vodă. Iar eu acum, au dat dum-nezeu de n-am nici un vrăjmaş şi m-am împăcat cu toate ţările, ca să

£ 20 putem face bine şi ţăranilor, că sînt săraci şi împresuraţi de bir şi de năpăşti. siv Iar cînd vom avea vreun păs de undeva | ne vom apăra cum va fi voia

lui dumnezeu. Şi mai bine voi da acăle lefi siimeneşti voao şi feciorilor voştri.

1 odoare C scumpejmulte O li-au K pre la]pe la L Sfetagora] Sfînta Gora A, Sfc-25 taia Gora G, Staa Gora K, Sfînta Gura O 1 — 2 prin alte părţi]pre aiurea ACGKL 4 făctn-

du-si]făc!nd KO f r ă ţ i e t ă ţ i i G Racoţc C Gheorghie]Glieorghe C, craiul O aljdomnul AK 5 vecinitjvecinit cu toţi C bine]cu toţi bine AGK frumosjfrumos cu toţii L 0 Glndit-aul Glndi O 7 mulţ&mească]mulţumeasc& AL, Inmulţască G, mulţămască K şi să-i pomenească om. AK să-l]să L rumlnescjcreştinesc AK, romlncsc O 8 vrăjmaşul] vrăjmaş A, cu vrăj-

30 inaşul G n-au lăsat]nu l-au lăsat AK să-l]să LO umple]tnple GK, să facă O Ci]Ce GK i-au]au AK 9 datjarătat A israilitenlijistrailitenli AL, izrailtdnlt K, om. O jidovii O cu domnul]domnului L scos]fost scos L 10 robiie C din mina lui Faraon] din Eghipct O hrănitjrănit L pustie]pustiie C, postic G, pustii O den ceriu K După cer ad. 40 de ani şi au surpat lnnainte lor limbi păglne O 11 apoijei O mulţumită]mulţămite G, mulţă-

35 mită KLO ei-l]U ALO, ei II CGK uciseră]ucisără K, răstigniră O 12 adepară C oţăt K şi-1 Îşi C batjocurără O romînesc KO 13 dorobanţiijdorobanţii şi izbaşii G, dorobanţii şi izbaşii şi ceauşii O Că au chemat om. AGL chicmat C Costandin vodă om. AL 1 3 - 1 4 pre toţi căpitanii de dorobanţi om. ALO 14 dorobanţi]dorobanţi şi i-au chic-mat G izbaşii AGL şi iuzbaşii şi ciauşii vătaşi şi cetaşii om. O ciauşiijeeauşii AGL vătaşij

40 şi vătafii A, vâtaşli GL. vătajii K 15 tuturora1 O făcutlfăeut bine A G K L O cc s-au căzut] bine C, cit s-au căzut K şi1 om. O roşiilor]roşilor A, ruşilor .G 15 —16 şi roşiilor şl tuturor cetelor om. C 10 cetelor G cetelor şi voao]breslelor O şi]ce C voaojnoo A, voă L Incă] om. A K , şi Incă O una om. O trcbuiaşteltrebueşte AC, tribueşti G, trebuiaşti O să facem] un lucru să facem O $coatem]scotem G 17 nostru]vostru K sllin£nii]siinieni AO, seimenii G

45 lastejeste AL. sînt O ţăriijţărli K folosjfolos ţării O Răposatul]Că răposatul O 10 vrăj-maşul seu K Vaslle AO vodă]voevod C eu acum, au dat]mle aemu ml-au dat K 18—19 d-zău GK au dat d-zău de om. O 19 şi m-am]ci (ce K, că O) m-am AKO ţărilcjţărtle K 20 şi de năpăşti]om. AK, şi dc nevoişi de năpăşti G 21 lar f t l O av6 O vreun păsjnevoe O 2 1 - 2 2 fi voia lui]du O 22 d-zău GK ac61c]acele AC si imeneşti]

5 0 «Aimeneşti G voaojvoo A , voă L voi da ac&e lefi siimeneşti voaolacele lefi s i imeneşt i să le dau voao O

120

I»

Deci ei cu un cuvînt fură bucuroşi şi ziseră to ţ i : aşa să fie » Şi într-ac^iaşi zi au făcut Costandin vodă masă mare de i-au osnătat

ş i i-au dăruit cu coftirii şi cu atlaze şi cu postave bune. Iar cind an fost a doao zi, simbătă, fevruar 17 deni 7163, fiind acest neam dorobăntescAL r

incuscraţi cu şamanii şi smgeraţi şi covăsiţi de diavolul încă din zilele lui Y Matei vodă, făr de mei o chibzuială, de dimineaţă, împreună cu siiutfnii să sculară turburaţi şi fără v^ste începură a sudui pre domnu-său, Costandin vodă. Şi făr nici o milostivire abătură in neamul ruminesc, in boiari, de-i ucidea ca pe nişte dobitoace, prepuindu-le că sînt hicteni şi ei au sfătuit pre Costandin vodă să scoată pre siim&ii. Şi ei, ticăloşii, nimica de ac&a n-au ştiut. Ci cu voia lor s-au sfătuit Costandin vodă şi iar ei au stricat, Numai ei, ca nişte oameni răi şi făr de dumnezeu, i-au ucis, nefiind nimica vinovaţi.

Pre care-i uciseră, aceştea sînt anume: Ghiorma vel ban, i Drăghici sin Papei vistierul ot Greci, i Gherghe Carida vistierul, i Papa sin Predii 15. vornicul | Brîncoveanul, i Cîrstea sin Socol clucerul Cornăţeanul, i Udrea st slugerul Doicescul, i Preda Beca ot Maia, i Sava Şufariul Cuştireanul, i f

— — »

I eijci toţi CG, toţi L cu un cuvlntltocmirft cuvintul şi AK, toţi O tur;\ cu un cu-vlnt G şilşi-şi A zisără O toţi om. KO aşa să fiejsă tic aşa O fle]fle! toţi G 2 Şi tn-tr-ac6iaşi]Şi într-acea AO, Şi Intr-accla C au făcut )făcu O masăjmase K dejdă L, şi O 20» 2 - 3 ospătat şi i-au dăruit cu coftirii şi cu atlaze şi cu postave buneldărult pre toţi cu coftirii şi cu aclaz şi cu postav bun şl i-au ospătat foarte bine O 3 coftlrllţcăftării C. cof-tirie G, cufturii K atlazejatlazuri G postaveipostavuri A, postav G bunejbun G au fost]fu O 4 a doao zi s îmbătăjsinibătă a doao zl C doaojdoo AGO, doa KL stmbătâjln-tr-o siinbătă A, o/n. O fevruar]fevruarie ACG, februar L, fevruarl O denljom. ACL, zile K 25-71G3|lcatul 7163 A G L O , în cursul anilor 7163 K acestjacel A, acestaş K dorobănţăsc K 5 Incuscraţilîncuscrat CGK, incuscrit O, încurcaţi V slim6nlilsimenl G, siimenl L, siiineni sărbi O zUcle]zlllle C, zile G 0 Maţii K vodă om. C făr delfără CGLO o|un O ehib-zuialăjchibzuinţă L demenaţă G împreună om. C împreună cu8Um4nll)cu silmenll(simeni G) înpreună (dinpreună K) A G K L 6 — 7 de dimineaţă . . . turburaţijsă sculară dls-de-diinlneaţă 3 0 tulburaţi Înpreună cu si imenil O 7 turburaţii turbaţi KL fărălfăr de AO tncepură)au Început O domnu-sAu]doinuul său ACL, domnul lor O U fărjfăr de O nice o K milostivire] milosirdie AGL, mllosărdle C, miloserdic K, milă O niamul K romănesc O boeri LO » ucl-deajocidca G, ucldfe O pe)pre ACGKLO prepuindu-le]prepuindu-l A hlctenljvlclenl AGL, vicleni KO au s fătui t ci A 10 pre Costandin vodăjpre domnul său (tor K) Costandin (pre 35-Costandin K) A K să scoată lpentru scoaterea A. să scoaţă CGO, ca să scoaţă L pre siimenil şţimenilor A, s l lmenl L, om. O nimicalnemică K aceia|aceia C, acestea G. aceasta K 1 0 - 1 1 Şl ei ticăloşii n imica de aceia n-au ştiut. Ci cu voia lor s-au sfătuit Costandin vodă om. A dc aceia n-au ştiut ln-au ş t iut de acest lucru O 12 nlşte)ncştc K oamenllomene C, oamini GK făr delfără CK, fără de L d-zău GK ucis |omorătO nimic A 14 care-ljcare AGL, carii K 4 0 uclsără I< Pre care-i uciseră] Insă pre boeri care i-au ucis O accştealaceştia L, aceştiea O slnt]au fost O a n u m e om. O Ghiorma)Gheorma G, Gheorman L i)om. AO, şi CK ISsinM fecior A, feciorul CK, om. O Papei om. O ot Grecii din Kecea K ot)din A vistierul ot Greci) G recea nul vel vist ier O li .sişi ACK, om. O Gherghe) Gheorghie AK. Gherglu G, Ghlorghie L CaridaJCareda CG P a p a ] P a n ă L sina)fecior A. feciorul CK Predii]Preda L 1 5 - I H Papa sin Predii vornicul Br incoveanulJPapa Brîncoveanul postelnicul O IU Cîrstea]Crlstea G sinjfccior lui A C K c l u c e r u l Cornăţeanul om.C Clrstca sin Socol cluceriii Cornăţeanul CAr-slea Cornăţeanu ficiorul lui Socol cluceri O Corneţeanul G «Îşi AK, om. LO U - H L d r e a slugerul Doicescul]om. C, Udre Doicescul cluceri O 17 slugeruljslujerul G, sulgeariul K l L ^ ş i ACK, om. O o t J d i n A K , de la CO Ş u f a r u l ACLO, ş u f V Cuştireanul)Cuşurean A K , Lusştu- oO reanul CO, Coştlreanul G, Cuştiureanul L

121

Dumitraşco Frcjureauul, i Dumitru comisul sin Mitra pitarul ot Stăneşti, i Mihai ciohodariul, i Gîdea căpitanul, i Băncilă căpitanul, i Ivan căpitanul, i lancul căpitanul ot Călineşti. Iar alţi boiari, cîţi au scăpat prinzînd de v^ste, au fugit care încătro au pu tu t : unii preste Dunăre, alţii au trecut

5 muntele, alţii au trecut în Moldova. Iar dorobanţii şi siimănii fiind covîrşiţi de nebunie şi plini de diavolul,

nici cît nu să curmară, ci, în loc de căinţă, mai vîrtos sporea spre fapte r&e. Că întăi uciseră pre aceşti săraci de boiari. A doao, batjocoriră pre domnul lor, suduindu-1 în tot chipul şi-i da cu teinne la ochi şi-1 purta val,

10 cum era mai rău. Nu avea putere din domniia lui cît ar fi o cirtă. tfumfai ce căuta cu ochii ca un dobitoc, şi la unu şi la alţii. Ei singuri întră în cămară de-şi lua lefi. Cind venea niscare soli de undeva, ei sâ punea în poartă de-i oprea, şi de frica lor, întăi îşi da soliia la dînşii. Şi alte batjocuri făcea domnu-său.

15 A treia, călcară şi sfintele biserici ale lui dumnezeu, încă, slujind S2» preoţii sfînta liturghie. Iar ei în | trară în biserici de-i scotea de păr afafă

şi-i dezbrăca de veşminte. Şi au jefuit sfintele biserici şi pistoalele. Şi lua potirile de an vărsat jos sfintul sînge şi trup al domnului nostru Isus Hristos. Şi sfintele moaşte le călca cu picioarele şi zicea că sînt farmece.

20 1 FrejureanulJFrejereanul A, Frăjereanul G, Frijureanul O i]şi A K , om. CO. sin] feciorul AKO MitriijDimltrie L pitarul]pitarl O ot]din AKO 2 lx]şi ACK, om. O cioho-darlul]cihodarul G, ciohodariul, feciorul lui Stan postelnicul O i*]şi ACK, om. GO Gldea căpitanul]Găde vel căpitan O 1 Băncilă căpitanul om. A K i]şl C, om. O Bănciiă]Boşcilă L, Banciul O căpitanula]vel spătar O l4]şi ACK, om. O 3 i]ACK, om. O Ivan căpitanul

25 om. O căpitanul om. A ot]dln K, om. O Căllneştl]Călineşti şi alţii A, Călinescul O Iar] Şi K alţi boiarijalţil mulţi K boeri ACLO clţi]lară clţi din boiari K clţi au scăpat om. O 3—4 dă veste C 4 carejcaril G Incătro]Incotro CLO, Incătrăo G au putut]au pucat G prestejpeste CKLO au trecutjpreste A, peste K 5 muntelejmunte K , muntele In Ţara Un- \ gurească O au trecut om. KO ln om. V 6 dărăbanţii K siim6nii]slimenii AL, simenea G

3 0 nebunii O plinljbirulţl O 7 clt]cum O curmară]sculară A ci]ce GK dejdă L sporea] sporăia A, sporiia GKL, spori O 8 r61e]rele ALO uciserăjucise V pre]pe L aceşti] aceşti ia A de om. A boeri ACLO doa]doo A, doa K batjocoriră]au batgiocurit K 9 sudu-indu-l]supuindu-l C chipul]chipul cum era (au fost A) mai rău A G K L O şi-i]şi A 16mne] lemn K, lemne L valjvel L, de val O şi-i da cu 16mne la ochi şi-i purta val om. C 10 Nu

35 avea]Şi nu avea AK, Nu averea (ave O) LO putdrejputere A, utere L, puteri O din]de C, ln O domnie O clt]şi cit C ar fi]are hi G, iaste O 11 şl»om. O la uniljla unlia G săngurl O In cămară Intra K cămarăjcămări CL 12 lua]luoa GL lefi]leflle CG, lefe K ClndJŞl cind O veneajveniia GL, vinila K, vene O nlscare]nlscareva AL, nlscari CO, nescarl G eijlar el O In poartă om. G de-l]de K 13 oprea]oprfe O soliia]solle O dlnşll]el O altei

40 alte multe ACGKO batjocori C 14 domnu-său]domnulul lor AKO, domnului CGL 15 treia] trie O călcară şijcâlcară şl In G, că luară şi L şi om. CO biserici A L ale]a K d-zău GK i î i n T ^ i ? , 5 i n t a l f f ' n t

Ae ; e 0

u tl l ^ r g h i e ] l e t u r g h l e CG, leturghll O lntrarâ]lntra A K L O ln]

prin G bls6rici]biserică AKL, biserici C de-i]dă-l CL scotealscote O dă păr CL afară de ELLI ^ ACL, lăcuit K biserici A L pr6stoalele]prestoalele AG,

n h' P f l $ i o i m ® L , * »» W M sfintele blsSrlcl şl p i s t o a l e l e om. O 18 lua]luară GL potir lelpotlrele A, potirul cu sfintul trup şi sînge a domnului nostru Isus Hris tos O de]şl-l O

C 8 a"1" a ° ? ' ° i S , n g î * şi slngele (sînge K) A K sînge om. L

2 8 " a i i i î r i 9 s ! x ? e V l ' u p a l i 0 , n n u l u l n o s t r u Hristos om. O 19 sflnte-5 0 larmeci K m ° * } i * ] m ° } l [ K c * M c ă l c a r ă G zlcea]zice O slnt K farmecelfermece L,

122

«Fot ce au aflat în biserici au luat. Numai pietrile goale au lăsat. Sfintele veşminte făcutu-le-au muerilor şi tetelor chinteşă. Şi vindea cărţile bise-ricii la tîrg. Vindut-au şi un potiriu drept bani 30, cum au vîndut şi Iuda pre Hristos. Făcut-au dumnezeu o ciudă mare. că au băgat unii o icoană in foc, chipul domnului Hristos, ca să scoaţă poleiala, iar casa s-au aprins,'] /S de au ars cu totul ce au fost într-însa pină în pămînt; de-abiia au scăpat e i r '

A patra, au dat jaf caselor boereşti şi neguţătorilor şi tuturor cîţi ştiia ei că să biruesc şi au bucate. Şi au jăhuit toată ţara, din cap pînă în cap , şi cruciş şi curmeziş. Mai pre scurt să zicem, vecin pre vecin, fin pre naş, slugă pre stăpîn. l 0

r O mare ciudă, multe răutăţi au făcut diavolul neamului ruininesc încă din ceputul lumii, de la moşul nostru Adam. Iar domnul nostru Isus Hristos nu s-au îndurat de făptura sfinţii sale, adecă | neamul omenesc, « ci, ca un miloserd, s-au pogorît din cer pre pămînt de s-au întrupat şi s-au răstignit şi a treia zi au învis, lăsîndu-ne noao învăţătură folositoare 15 sufletului şi trupului. în tă i liubovul,"să iubim unul pre altul, că liubovul iaste tuturor bunătăţilor rădăcină — zicînd singur dumnezeu: Cine va avea dragoste cu vecinul său, acela va lăcui în mine şi eu între el. Deci şi acest neam omenesc, pînă au fost dragostea în mijlocul lor, dumnezeu au fost cu dînşii, că nu i-au călcat alte limbi streine; şi au făcut multe io

1 Tot ce-au aflat]şi au luat tot ce au găsit ln biserici O biserici A lăsatlrămas C sfln-tele]din sfintele O 2 veşminte KL făcutu-le-au]au făcut A, făcut-au GO, li-au făcut K umerilor]muerilor rochii O feţilor O chinteşâ]chinteşe AGK, chlnteş C, contefă După chinteşâ ad. din procoveţe (pocroave G, pocrov K, procoveţă O) făcut-au (făce O) căiţe şi altiţe (căiţă şi altiţă K) ACGKLO vindea]vinte O 2—3 bis^ricil]biserlciior AKLO 3 la 25 tlrgjla turci A potiriujpotir A, potirl O drept 30 de bani O 4 Hristosldomnul Hristoa O d-zău GK o ciudăjo ciudesă A, o (şi o O) minune KLO au băgat unii]băgtnd ei O 5 dora-

4 nuluijlui A C G K L ca săjca să-i O poliiala CO 6 au arsj i-au ars L cu totul celde tot cu ce AK totu l l to t G cu totul ce au fost lntr-lnsa plnăltot deodată cu totul şi au ars pănă O de-abiia]de-abda G, căt de-abie O au scăpatjscăpară G 7 jafjjah G. foc K caselorlcasUor L, 30 căsălor K neguţătorilor]şi neguţltorllor K, şl a tuturor neguţătorilor O fi tuturor om. O « jăhuitjjăfuit ALO, jehult G, jăcuit K toatăjtoatl K 9 cruclşllungiş O Mai prelŞi pre L vecini pre vecini L 9 - 1 0 Mal pre scurt să zicem, vecin pre vecin, fin pre naş, slugă pre stăpln om. O slugă pe stăpln, f in pre naş K 1 1 0 mare cludă]oh, oh, amar şl ciudă A 0]Oh G, Oh, oh, o L mare ciudălce dă mari L, mare minune O răutăţilrâotate A, răotăţl C 36 diavoluljdiiavolulul C rumlnesclomenesc, mal vîrtos celui rumlnesc A, omenesc O 12 de la moşul nostru A d a m om. O 13 adecăjadică ACK adecă neamul omenesc om. O neamul] neamului C, niaraul K oraenesc]ominesc K 14 miloserdlmilostlv ACKO, railoslrd G pogo-rltjdestins G cerjceriu G de s-auldeci s-au A, şl s-au O După Întrupat ad. de sftnta flecioarA Mărie şl au pătemit moarte pre cruce şi au Invlet a trie i i *i s-au suit la ceruri O şl om. A 40 1 4 - 1 5 şi s-au răstignit şl a treia zl au Înviat om. O 15 şi au Înviat a treia xl L InvUJ Inviiat ACLO lăslndu-nejiăslnd A K O noaojnoă L 1« sufletului şl trupidulltrupulul »l iuf-letulul ACGKLO libovul A C G K L O ca să iubim A că llubovul]câ libovui AGKLO, că tnttl liubovul C 17 iaste]este AL tuturor bunătăţilor rădăcină]rădăcină tuturor bunătăţi-lor ACGKO bunătăţi lorjrâutăţi lor L singur]lnsuş L d-zău G singur d-zeu om. O 45 J 7 - 1 8 Cine va avea dragoste cu]Cela ce va iubi pre O 18 După său ad. pre mine mA ln-*>e*te ?i O In raine]intru mine AO Intre elllntr-lnsul AGKL, Intru el C d J j t t n i d O 1» o-icnesc]românesc O dragostea]dragoste A K O d-zeu]d-zeu IncA AGKLO « • dlnşuiei K e* om. O i-aujs-au G altejde al te G streinejstrilne C au]ci au O

•

m

vitejii şi an trăit în pace bună. Iar acum iată cum îi prelăsti diavolul aşa. lesne şi-şi făcu lăcaş în inimile lor. Den case bune şi den lăcaşuri multe şi bune, den bucate şi din mila domnilor şi a boiarilor, să făcură t î lhai t Şi ei singuri, cu minte lor îşi surpară viaţa şi-şi puseră casele.^

5 Văzind înţelepciunea lui dumnezeu atîta nebunie ce făcură oamenii aceştea casei lui, adecă sfintei biserici şi domnului lor şi şi vecinilor lor; şi sîngele cel nevinovat striga la cer, ca să le facă judecată^ cunoscut-au că

V a u îngroşat inimile lor şi s-au împăinjinat ochii lor, ca văzînd să nu vază $3» şi spuindu-le | să nu înţeleagă, că păcatul prea s-au înmulţit, şi s-au ase-10 mănat călcătorilor de tege, trimis-au dumnezeu asupra lor caznă, adică

judecată, ca şi odinioară eghiptdnilor. întăi, fiind la Ţarigrad împărat sultanul Mehmet, sfat au făcut pentru

atîta nebunie ce au făcut aceşti oameni în Ţara Muntenească, socotind că astăzi va fi aici, mîine va f i la ei. Şi aciiaşi au poruncit la Racoţi Gheor-

15 ghie, craiul Ardealului şi la Ştefan vodă al Moldovei, de au venit cu unguri şi cu moldoveni în Ţara Rumînească. Şi au avut războiu mare la Şoplev in Teleajen, cu dorobanţii şi cu siim&iii şi cu alte c£te. Prinzind şi Costandin vodă v<*ste, fugit-au din mijlocul lor

1 pace bunii Jpacc AO, bună pace K acum]acuma AL, acmu K iată cum om.GO cuinii) 20 cumu-i A prelăstijprilosti A, prilcşti CKLO 1 —2 aşa lesne)aşa de lesne A, om. O 2 şi-şilşi G

inimelc C 2—4 Den case bune . . . puseră caseleJŞi să făcură tilhari l ipsindu-se de inila domnilor şi a bocrilor, periră de tot , puindu-ş viaţa şi casele O lăcaşurij lăcaşe K , lăcaşurile L. 2 — 3 multe şi bunelbune şi multe ACGK şi a]şi G bocrilor A L 4 singuri K surpară] pusără K viiaţa A casclejcapetele şi casele lor A 5 Văztnd]C& văzind O Înţelepciunea lui

25 om. AO d-zău G atita nebunielnebunia lor atlta de multă A făcură]fapscră G 6 aceşteal aceştiia AGLO case]cusii LO adecă]adică CL, om. O sf inteijsf intelor A, sf intele O bisericiGL domnului]domnilor L şi* om. O şi3 om. A lor om. L şi4om. K 6 — 7 şi slngelejşi mai vîrtos sîngele O 7 ccrlceriu G ca om. O 7—10 cunoscut-au că s-au Îngroşat inimile lor şi s-au Împă-injinat ochii lor, ca văzind să nu vază şi spuindu-le să nu înţeleagă, că păcatul prea s-au

30 înmulţit şi s-au asemănat călcătorilor de 16ge om. O 8 inimile l inima L lmpăinjinat) impă-ejinat ACL, inpainjinat G, painginat K 0 lnţăliagă A K că om. K 9 — 10 asăinănat GL. 10 dă lege G trimis-au]lc trimisă O d-zeu]d-zău GK, om. O lor om. CL 10 —11 c a z n ă , adică judecată, ca şi odinioară eghiptdnilorlurgie. cazne şi robie O 11 egh ipten i lor A L 12 întâ i , fiindJCă fi ind O împărat sultanul Mehmetlsultan Ibraim Inpăratul turcesc O sultan A G K L

35 sfat au făcutjfăcut-au stat ACKL, făcutu-s-au sfat G, şi auzind O 1 2 - 1 3 pentru atltajde această O 13 ce au făcut]ce fac O aceşti oameni)omenii aceştiea (aceşt ia O) GO oamlni K Muntenească]Kuminească L, Românească O 1 3 - 1 4 socotind că astăzi va fi aici , mline va fi la ci om. O 14 aicijaicca A K L . la acii G miine]şi mline C, mine K la e i jacolo A Şi aciiaşilŞl aceişi C, Şi aciiş K, Numaidecât O au poruncitjporonci O porlncit G la]lul K O R a c o ţ e C

40 Gheorghie]om. AKO, Gheorghe C 15 Ardealuluilunguresc O la om. C a l ]domnul AO, a K au venll)viniră O 1 5 - 1 6 dc au venit cu unguri şi cu moldoveni ln Ţara R u m t n e a s c ă ] c u ungurii şi cu moldovenii de au v ini t In Ţara Rumînească K cu unguri şi cu mo!dov6ni]cu ungurii şi cu moldovenii A, cu oştile lor O 16 muldoveni i G 17 marc om. L Ş o p l e K ln Teleajenlom. A K , in Teleajin G, pă Teleajăn L 1 6 - I U Şi au avut războiu

45 marc la Şoplea, in Teleajen, cu dorobanţii şi cu siimdnii şi cu alte c<Hc]Iar Costandin vodă tri-mise pre siimeiii şi pe dorobanţi şi pre alte bresle la gura Til l jănului . Şl era cu dinşii câpltenil Hrize vel spătari şi Radul vel păharnic şi Buliga vel agă şi Tănasl vel căp i tan O 17 cu* om. L siimcniijsiimcnii K 1» c^telcete AL Prinzind şi Costandin v o d ă v * s t e l P r l n z i n d (Prinzindu-ş K) de veste Costandin vodă A K , Prinzind Costandin v o d ă de ve s t e G Prin-

50 zind şl Costandin vodă vtfste . . . (continuarea la p. I25t) la Strlmba)Şi purceasă şi Cos t an t l n vodâ şi mersă pină la Lipoveţi şi noapte s-au dus in paşa la Durstor , iar ungurii şi moldoveni i grăbiră ca să lovească pre munteni că avea ştire că va să iasă Costant ln v o d ă dintre el O»

124

[de] la Dunăre, împreunlndu-se cu Siiauş paşa în vadul Dîrstorului la Strîmba.

Iar ei, încă nu le ajunse că ce nebunii făcuse, ci mai adaoseră. Aflară pre unul asemene lor, anume Hrizea sin Dumitraşco ot jBogdănei, ot sud Ialomiţa, nebun ticălosul şi făr de minte, de-1 făcură să le fie domn din 5 mijlocul mărăcinilor. Pre acest Hrize foarte îl iubea Costandin "Vodă Şi

de taină credincios făcutu-l-au boiarin, spătar mare preste toate oştile lui Iar el să asemănă Iudei, care era | lui dumnezeu mai credincios dentăi « şi întingea într-o solniţă cu dînsul, apoi îl vlndu jidovilor. Aşa şi Hrizea, sâ arătă întăi domnu-său credincios, iar în taină umbla tot mozavirindu-1 10 şi îndemnînd gloatele ca să-l ucigă, şi să şază în locul lui. O, ticăloşii şi nebunii! Cum umblară toţi rătăciţi.

Cînd fu la iunie 17 dni, leatul 7163, sîmbătă, să loviră toţi la Şoplea in Teleajen, şi •cît clipeala fură biruiţi de unguri. Căci dumnezeu nu mai ^ra cu ei într-ajutor. Ci umbla ca nişte oi făr de păstor şi de toţi huliţi 15 şi goniţi. Foarte mulţi din dorobanţi şi din siimăni au căzut jos. Zăcea trupurile lor grămadă, unul preste altul, cîte 50, cîte 100, la alte locuri .şi mai mulţi. Cîţi scăpară, să răşchirară, unii în munte, alţii preste Dunăre.

1 de la]la A C G K L tmpreunlndu-sejşi s-au lnpreunat A, impreunlndu-să CG cujşl cu C Siînuş]Siiaş C. Ciauşi L 3 Iar ei, Încă] Iară lor K, Deci slujitorii dacă văzură că i-au pă- 20 răsit Costantin vodă O Incă om. L ajunsejajungea L, ajunsără O că ce]cltă A, clte CGKL, căte O nebunie A făcuse] făcură O ci]ce K adaosără K AflarăJŞl aceasta că allară O A unuljun O ascmenejasemenea ACG, a s l m l n e G, asăminea K, asemene O anume)pre K HrizeaJHrizica A K , Hriza G, Hrize O sinjfeciorul lui ACKO otjde la AKO, din C ot sudjdln judeţul (giudeţul K ) A C K O , sud L 5 Ialomiţa) Ialomiţii CK, Ialoiniţăl O ticălosuljtlcălos O 25 făr dejfără de C, fără LO de-ljşi-l O făcurăjrădicară O domnjlor domn AGKLO tt Hrize] Hrlzlca A, Hrlză G, Hrizea L II om. KL lubea]iublea zic A, iubiia CK * - 7 şi deţşi C şi de taină credincios făcutu- l -au boiarinjşl l-au făcut credincios de taină boiarin A 7 boiarin] .boerl C, boiari G, boer L, boeri mare O spătar marejspătar A, vel spătar O preste toatejpeste toate L, mai mare peste O 8 asămănă GK carejcarele CGKL Iul d-zeu mal credincios 30 dentăijmal credincios la d-zeu decît toţi (declt toţi lui d-zău K) AK lui d-zeu om. O d-zău G <lentăi]de toţ i G, dintăi L, declt toţi apostolii O 9 intr-ojdlntr-o G, tot dlntr-o O Hrizea] Hrizica A, Hrizea spătarul O 10 intăi om. ACGKLO donmu-săujdomnului (domnul C) său ACL credinciosjcu credinţă A K ln tălnăjtaină G umblallnbla GK umbla tot mozavlrlndu-1] mozavirindu-1 umbla O 11 lndemnlndjindemna O ca om. O şazăjşază el AK. lie el O in 35 locul lui jdomn O După locul lui ud. Şi Începu vel spătari a scrie cărţi la Inpărăţle şl le trilmesă pre Bargadi căpi tan şi pe Aton i izbaşa de la Comăţel. Şl venind ca să treacă la paşa, Iar Cos-tandin vodă iăsasă străjilc pre Radul sluga lui şl pre Cazan paharnecul Căzănescul şi l-au prins Şi i-au dus la Costant in v o d ă O ojoh A K 1 1 - 1 2 ticăloşie şi nebunie L O. ticăloşii şl nebu-" U I Cum umblară toţ i rătăciţ i , om. O 12 umbla ră j lnb la ră GK 13 Cind]Decl cind O la 40 iuniejla luna lui iunie C dni]zile AL, om. CK leatul]la (in K) cursul anilor AK, °m. CLO. văleatul G 716317161 L, om. O toţljoştl le O 14 Injpre O Teleajăn AL După Teleajen f i ad. pe Bulega vel agă l-au sfărmat oştile, Iar Tănasll vel căpitan să închină a unguri, iar Radul vel paharncc şi alţi căpitani şi boeri au fugit la Costantin vodâ O clipala GK de ungurijde unguri L, rumîni i de unguri şi de moldoveni O Căci Că K d-zău GK 1 4 - 1 5 nu era d-zău cu dănşi i într-ajutor O 15ei)dinşi l K Intra-jutorJIntr-ajutorl G Ce tnbla GK făr dejfără G K L păstorlu K şl om. ACGKLO om. G dărâbanţ l K Foarte mulţ i din dorobanţi şl om. O d n om. GLO «Umiidlsi lmwdALj «elmenl C, om. O au căzut jos om. GO zăceajzăclnd A " M o m . L lor pe joi O t ^ m a d j j grămadă jos A K pres te jpes te A K L 18 mulţ i jmulte C rlşchlrarăK InJprlnAL prestejpeste ^ K L unii In m u n t e , alţ i i preste Dunărejşi l u g l r ă de.sâ ascunsără O

125

45

Prin toate găurile să ascunseră. Şi de frică mare, ş iindu-şi vina şi de umbra lor să spăimînta. Şi-şi lepăda hainele lor cele dărăbănţeşt i şi s i îmbrăca în fărfeneţe caliceşti; şi să jnra că n-au fost dorobanţi .

De simbătă, fevruar 17 dni, începu diavolul a împărăţi , şi iar de 5 sîmbătă, iulie 17 dni, începu a slăbi. Precum iaste sens, că nu iaste care

să stea împotriva lui dumnezeu. | .. # u 9 . După ac&a, sultan Mebmet împăratul iar au da t domniia lui Cos-

tandin vodă. Şi s-au învîrtejit de la Dunăre cu mare cinste la scaunul lui, împreunindu-se cu Racoţi Gheorghie craiul şi cu Ştefan vodă la podul

io Praovei, lingă Gherghiţă. Şi au şăzut la podul Dridovului 3 zile, de s-au ospătat cîteşi 3 domnii, făcînd frăţie şi legătură cu jurămint , învîrtejindu-se fieştecare'în ţara sa.

Iar Costandin vodă au mers la Tîrgovişte. Şi iar au a ră ta t milă mare asupra tuturor creştinilor şi celor greşiţi. Şi i-au ertat de toate vinele lor,

15 numai să să aşeze şi să-şi meargă cineş la moşiia sa, să-şi dea birul împă-ratului.

Iar ei, ca nişte îndrăciţi, nu să mai aşăza, ci umbla to t turburaţi . Şi să strînse care de unde e ra : o dată la Bucureşti, al tă da tă la Brăilă,

1 să ascunserăjsă ascunsără K , om. O Şl dc]Şi din G marc frică O v i n a ] v i n a lor O 20 de*]dăL 2 Şi-şilŞi A G K O l o r ' o m . A G K L c£le GK dorobănţeşt i A C G K L O 3 Îmbrăca)

Îmbrăcară L fărfeneţe]ferfeniţe ACL, terfeliţe G, ferfeniţă K O şi să]şi O dorobanţi je i doro-banţi A 4 De]Dă L fevruarjiunie A, fevruarie CG dnijorn. ACL Începu di iavolul a in-părăţi fevruarii 17 zile K lmpărăţi)inpărţi L 4 —6 om. O iar dejiar A 5 iuliejlunie L dnilom. ACL, zile K iastejeste A L iastejeste cu put inţă A , este L care]ca A, c ine K 6 s â

25 stea om. L Impotrivallnprotiva K d-zău GK 7 soltan G M e h m e t om. A d a t ] d ă r u i t V 7 — 8 După a c e i a . . . lui Costandin vodă]Şi dacă Inţelesă Costant in v o d ă că s -au spart slu-jitorii, făcu veste ceauş-paşii şi Îndată trecu Dunărea şi să Înpreună cu Costant in v o d ă in vadul Dlrstorului, la Strîmba. că acolo era cortul Întins. Şi căzu Costant ln v o d ă Înpreună cu toţi boerii, cu mare jalobă, Înnainte paşii, jăluindu-se dc toate năcazuri le c l te i -au f ă c u t slujitorii . Şi

80 paşa Îndată Îmbrăcă pre Costantin vodă cu căftan ca să margă să f ie iar d o m n şi-i d£di şi un s teag de bcşlli. Şi purcesă din vadul Strîmbii şi veni la Ciocăneşti şi acolo au sp inzurat pe Bargadi căpitanul, de umbrari, iar lui Atonie iuzbaşi i-au tă iat urechile şi i -au dat pen tabără , căci li prinsese cu cărţi vicleni dc la Hrizc spătarul, care să rădicasă d o m n O a cu mare c lnstc la scaunul lui] la scaunul său cu mare cinste A K luijsău CGL 1 1 - 0 Şi s -au înv îr te j i t de la

85 Dunăre cu mare cinste la scaunul lui împreunindu-se cu]Şi de acolo purcesă Cos tant in vodă şi veni de sâ Înpreună cu O 0 Inpreunîndu-să ACGL Gheorghie]Gheorghi G, om. O craiull craiu Ardealului (dc Ardeal K ) AK vodă]voevod a lMoldovi i A 9 - 1 0 la podul P r a o v e i , ltngă Gherghiţâjprc Praova, la pod la Gherghiţă O l O P r a o v i i K L După Gherghiţă ad. şi t r e c u r ă pe pod clte trli domnii, iar povodniciel i mergfc cu trei rînduri, cei crăeşti In mi j loc şi a lui Ş te fan

4 0 vodâ din dreapta, iar a lui Costantin vodă din st ingă O au şf izutjau şezut G, mersă O Dri-dovului 3 zilcJDritei de trecură 1a Stroeştl O 1 0 - 1 1 de s-au ospăta t l ş i să ospătară acolo 3 zile 0 11 clteşi]clte A K L frâţie]om. A K , frăţii G făc ind frăţ ie şi l egătură cu jurămint) Şi făcind legături cu jurămint O Invirtejindu-se]s-au Învîrtej it A , inv îr te j i tu - s -au K , să du-

„r f e f f l . . ? 12 ficştccare]fieştccarele AL. f i iştecare G, f iecare K , c ineş O in ţara sa)la ţara 4 5 l u i A K 13 I a r ' o m . O au mersj iorveni O la Tlrgovişte) la scaunul lui in T îrgov i ş t e O iar»

om. O 1 3 - 1 4 Şi iar au arătat milă mare asupra tuturor creşt ini lor şi celor greşiţ i om. A K 14 tuturor creştinilor]crcştinllor tuturor C, creştinilor L celor)acelor L , pre cei O Si i-au)Şi

î î m I r u n ' i ^ a ° n i ^ l ? T T ' 0 , R s ă s f t 0 § e z c l s ă s ă (oşcazâ K , aşe-tA l l ^ K ^ J l i V ^ L n m e a r 8 f t ] m a r g ă K O c incş l f i c ş tccare le A L , f le-6 0 c ine K să-şi]şi să-şi O 17 nişte Îndrăciţi neşte drăciţi G aşfizalaşfizară K ci u m b l a l c e

S S ' ^ Î ! r P S t L 0 t I t 0 ţ 1 ^ turburaţi j turbaţi K 18 Şl u ^ f f u ^ l ^ t ^ U r i K O ) A C K O . strlnglndu-sft L de unde)dupfi (de pre G K ) u n d e A G K

ion

s 9S

c a să Tie cu armă asupra domnu-său. Iar Costandin vodă prinzînd v<!ste trimise ale sale oşti credincioase, şi-i loviră de toate părţile. Pre nnii ti omoria, pre alţii vii îi prindea. Păţiră ca vai de ei, şi încă tot nu să mai aşăza. Ci care dupre unde[era, tot să lăuda şi zicea că va veni şi altă vrtme ca să-şi poată izbindi. Fu şi Hrizea spătarul prins la | Brăilă, şi-1 aduseră la mîna lui Costandin vodă. Pohtindu-1 craiul, datu-i-l-au, cu jupîneasă cu coconi cu to t . Şi aşa pohtise şi el. Datu-i-s-au gazdă bună în Beligrad' şi i-au făcut obroc bun , ca să-i prisosească de toate. Şi avea cinste şi soco-tinţă den dăstul.

După acestea toate, Racoţi Gheorghe craiul nu şăzu mălcom să-şi io ţie crăiia şi ţara , ci să sculă cu grile oşti ungureşti asupra lui Caaimir, craiul leşesc, să-l scoaţă din scaunu-şi şi să şază el crai. Venitu-i-au şi craiul sfeţesc cu 20.000 de oaste; trimisu-i-au şi Hmelenschi, hatmanul căzăcesc, a jutor 15.000 de cazaci; şi Ştefan vodă 2.000. Iar Cazimir, craiul leşăsc şi cu toţ i domnii prinzînd de vistc, [numaidecît trimiseră cărţi la ts hanul tătărăsc, curînd să vie ajutoriu. Şi Costandin vodă avea 2.000 de oaste.

1 armăjrăzboi O domnu-săujdomnulu i său A, lui O prinzlndjprinse L v£ste]de veste AGKO, ves te şi L 2 tr imisej indată trimisă O credincioase oşti AGKO şi-i]şi G de toatejdin (dă L) toate CL Prcjde pc O 2 - 2 li omoria]îi omora (omore O) AO, omoriia CG, li omorlră K 3 vii om. G li cm. K ii prindea vii AO 4 aşăza]aşăzară AK, aşeza G CiJCe K dupre] 2 0 după A, pre G K , de pre O to t j to ţ i CL tot să lăuda şi om. O vajvor O altă vremejaltă dată vreme L, al tă d a t a cu război O 5 să-şijşi G poată izblndijizbindească inimii A, izblndească K După izbindi ad. Şi lăs lnd craiul 500 dc unguri, cap lor Boroş şi Ştefan vodă 200 de Ieşi cu câzaci cu Ruş i ţ căp i tan , li tr imisă Costantin vodă la Giurgiov, că era la temnic muerile sii-menilor şi ale dorobanţ i lor şi fraţilor, intre Dunăre şi Intre balta Grecilor, de i-au prădat şi 2 5 i-au jâluit şi le-au dat turcii 12 oameni care era vestiţi de oameni răi şi scoasără la drumul Banului şi i -au pus ln proaşcă dc i-au Inpuşcat şi s-au Întors Ruşiţ căpitan de s-au dus 1a Mol-dova, iar ungurei mersă la Tîrgoviş te şi şăzură un an ln leafă şi pusă Costantin vodă pă slimeni şi pe dorobanţi dc da dc o m căttf 11 galbeni de cm, de s-au dat Itffi ungurilor şi pre siimeni ori unde Ii prindfc făc lnd nebuni i , acolo Ii spinzura O Fu şi Hrizea spătarul prins la Brăilăjlar 3 0 Hrize vel spătar , care să rădicasă d e m n , scăpasă la Brăilă O adusără K 5 - 6 şi-1 aduseră la mina lui Costandin vodă]ş i îndată trimisă Costantin vodă boeri la ccauş-paşa la Dîrstorşi de la beiul de Brăi la , dc i -au dat pe Hrize spătarul. Şi i-au eşit innainte Badea Bălăceanul şi cu Dima bărbierul şi l -au l n s ă m n a t la nas O « Pohtindu-l]şi (şi om. CL) poftindu-l CLO datu-i- l-au]datu-l-au L, datu- i - l -au Costantin vodă şi l-au trimis In Ţara Ungurească O 7 cu 3 5 coconi om. O t o t ] to tu l L poht i sc ]poht ind A , poftise CL, poftindu-se K Şi aşa pohtise şi el om. O D a t u - i - s - a u ] D a t u - s - a u L, Şi i-au dat craiul O Belgrad G 8 i-auji s-au A obroc bun]o bun K , mert ic O prisosască K de]din L avea]ave O 8—9 socotinţăjconoştinţă O destul A C G K O 10 acdsteajaces tea LO Racoţe C Gheorghe]Gheorghie ACL. Gheorghi G, om.O craiul om. L şezu G m ă l c o m ]molcom C, mtlcom G. cm. O 11 crăiia]domniia. adică 4 0 crăiia C ţara]ţara lui O c i jce K , şi L s cu lă j r ăd ică O grele AL oştijoştile C ungureşti om. A K L O Cazainir K 12 leşăsc CLO să-ljca să-l O scaunu-şijscaunul lui (său GK) AGK. scaun CL, ţară şi d in s c a u n O scau-şi V . şi săjsă O şazăjfie A Y e " , t u " i - a u l v c ^ ^ k

L p

13 sfeţescjsfczesc C, ş v e z ă s c K , s îezesc L , şfeţesc O cu 20.000 de oaste]ajutori cu 20 000 de ostaşi O tr imisu- i -au] tr imis -au K , i-au trimis O Hmelenschi]Smilun A, Hmelinţchi G, Hnielinschi L , Smi l K , om. O 14 ajutor de cazaci 15.000 L ajutor om. O v o d ă v o d i a l Moldovii O 2000J2000 de o a s t e (dc oaste om. A) şi Costandin vodă Încă i-au dat ajutor 3000 de oaste, care Ic-au f o s t c a p Di icu l spătar Buicescul A K . 2000 de moldoveni şi Costantin Nodâ 2000 de munteni O CazimirJCazamiria G 15 leşăsc şi cu toţi domnii om. O pnnzmd G

prinzînd de v £ s t e ] decă Inţclesă că-i v in atăte oşt i asupră-i O numaldeclt l tndatâO 5 0 ^miseră j tr imese C, t r imi se G L , trimisără K trimiseră cărţi lajscnsă la O ? curind să v i e a j u t o r i u ] curind să vi ia ajutor G, ca să-i vie cu tătarii Intr-ajutoriu O Şi costandin v o d â a v e a 2 0 0 0 de oas te om. A K O avea oaste 2000 G

Şi îndată să ridică însuşi hanul cu mulţime de tă tar i şi întră în Ţ a r a

Leşască. Fu Racoţi părăsit şi de sfeţi şi de cazaci şi de moldoveni şi d e

munteni. Atuncea leşii şi tătarii aflară vrdme şi ocoliră tabăra ungurească. De-abiia scăpă Racoţi cu puţini oameni în ţara lui. Iar tabăra lui să prăpădi

5 de tătari, care de sabie, care viu, de la | mare pîn la mic, pîn la 30.000 de 86" suflete. Atunce prinseră şi pre ghineraleşul lor, Chim Ianoş şi pre Corne

Gaşpar şi pre Beldea Pal, şi pre mulţi domni den Ardeal. Iar llrizea spătarul, pre vrime ce era Racoţi în Ţara Leşaşcă, s-au

ridicat cu 500 de siimini, carii era rumîni de neamul dorobănţesc strînşi io de Racoţi şi lăsaţi de pază scaunului, şi războinicişte au eşit cu toţii de

acolo, trecînd muntele aicea în ţară pre la mănăstirea ot Bistriţă. Iar Costandin vodă prinzînd viste, trimis-au pre Preda dvornicul

Brîncoveanul şi pre Radul stolnicul Fărcăşanul şi Ivaşco Cepariul, cu oşti grile. Şi făcură război mare la Tîrgul Bengăi şi fură biruiţi siiminii.

15 Cîţi n-au perit de sabie, prinsu-i-au vii. Şi prinseră şi pre Hrizea spătarul viu. Inchinîndu-se boiarii la domnu-său cu slujbă curată, priimindu-i cu cinste, dăruitu-i-au foarte bine. Iar pre Hrizea l-au spinzurat la roată cu toate .şotiile sale.

1 râd ic A L tnsuşijslngur ACGKL şijsă C 1 - 2 îndată să ridică Însuşi hanul cu mul-20 ţlmc de tătari şi Intră tn Ţara Leşascăjsă Incliisără Uşii pcn cetăţi şi nu vrură să să Închine lui

Racoţi, ci pradară ungurii şi alte oşti ţara leşască foarte rău O 2 Racoţe C şi !om. AK dcl>*.8]dft L sfeţljsfczl CL. svezl I< Fu]Rămat-au K 2 - 3 Fu Racoţi părăsit şl de sfeţi şi dc cazaci şl de moldoveni şi de muntânljlar sfcţii dacă Inţclesără că vin tătarii, să spăi-mlntară şl căuta să fugă tnnapoi. Căzacii Incă dedi dosul cu tătarii. Diicul spătarul deca văzu

25 că au părăsii sfcţii şi căzacii pe Racoţi, el Încă s-au închinat la Ieşi O 3 leaşii A aflară vr6me şl om. O tabăra ungureascăjprc unguri Intre nişte heleştel. Şl aşa Începură a-1 tăe şi a-l robi foarte rău O 4 De-abliu]D-abla L, cit de-able O scăpăjau scăpat KO puţini]puţincl L, puţăntei O oamcnl]oaininl G, omeni O In ţara Iul om. O să prăpădi)s-au prăpădit K 5 care dejea de C care viujeare viu l-au prins A, care de viu l-au luat K pin la mlcjptnă la mic C,

3 0 om. L 5 - 6 de tătari, care de sabie, care viu, de la mare pin la mic, pin la 30.000 de suflete] mul toată ca la 30.000 de unguri şi prinsără şl vil O 6 Atunce]Atuncea C, Atunci K, om. O prinseră)au prins K, om. L, prinsără tătarii O ghlneralcşuljghinăraşul A, ghcnăraleşul CG, ghlnarlul K, ghcneraşelul L, ghenărarlul O ChlmjKimi AGO, Klmln K, Klm L CorneşJCor-nuş C, Corniş G, Corne O 7 Beldea Pal] Bellca Pal L, Beldiman O din Ardial K 0 Hrize

3 5 spătariul K pre vrdme cejctnd A prejpe LO vnSmeJvremea CL, vreme O Racoţl]Racoţe C, Racoţi craiul O !n]la A s-au]el Incă s-au O 9 ridicat]rldlcat C, rădicat GLO siimdnl] sliineni AKL, oameni sllfhenl şi dorobanţi O carll]care ACLO romtnl K dc]din AL nla-mul K dorobănţesc)dorobănţescul C, dorăbănţesc G, dorobănţăsc K rumlnl de neamul doro-bănţesc om. O 10 Racoţe C de pază]dc paza AGKL, pentru paza O războlniceştc AL

40 toţli |toţi A 1 0 - 1 1 războlniceştc au eşit cu toţii de acolo, trecînd muntele aicea in ţară]au venit tâlhăreşti aicea ln ţară trecînd muntele O de acolo cu toţii K 11 trlctnd K aicea]alcl ACK, om. G pre lajplnă la G, prl la K mănăstire G ot]din AK, om. CO Bistriţă]Blstrlţa G, Bistrlţăi O 12 prinzînd G v*ste]de (dă L) veste (viaste K) ACGKLO trimis-au]trimisc G, îndată trimisă O prejpe K, pă O dvornlculjvornlc A 13 Brlncovanul K stolnic A Ivaş-

4 5 co| 1 vaşculG,pe Ivaşcul L, pre Ivaşco O CcpariulJAcenarul CV, armaşul dc la Cepari O 14 gr£-lejalese AL. aldse CG. aliase K, alesă O mare război ACGKLO furăjfu G 15 CiţiJŞl clţi O prlnsu-l-au|l-au prins A, iar prins O viljpre toţi vil O Şl om. G prinsără K HrizeajHri-zlca A, Hriza G. Hrize O 16 viujviu şi i-au adus la Costantin vodă ln Tlrgovlşte O Inchl-nlndu-seJŞl Inchlnlndu-să AL, Inchinlndu-să CGK. Şi Inchinindu-i-să O boiariijboeril ALO

. 5 0 la om. AO domnu-săujdomnulul său A, domnul său CL 1 6 - 1 7 cu slujbă curată, prii-mindu-1 cu cinstejcu Izbăndă O 17 cinstejinare cinste L dărultu-l-aujl-au dăruit LO HrizeaJHriza G, Hrize spătarul O la roatăjlnpreună O, poartă L 18 salejlul KO

128

A L

Luară-şi şi ei plată după faptă. Şi făcură o movilă mare la Tirgul Bengal, în siliştea Cincului. *

Iar dorobanţii şi siimănii nu să mai aşăzară, ci văzînd slăbiciunea Ardealului şi neput inţa lui | Costandin vodă, fiind îndemnaţi de diavolul 3$ să sfătuiră că cu alt nimica nu vor putea surpa pre Costandin vodă, numai 5 cu putdrea turcilor. Şi m^rseră preste Dunăre de să închinară lor şi-1 pîrîră că iaste hain împărăţiei şi iaste tot una cu Racoţi şi cu Ştefan vodă. Piriră pre domnul lor la păgîni, carii niciodată nu pohtesc binele creştinilor. Iuda

i pîria pre domnul nostru Isus Hristos la păgînii ovr&ffcum că el să laudă că iaste fiiul lui dumnezeu, iar dorobanţii pîria pre domnu-săula păgînii 10 turci. Iuda vîndu pe Hristos în 30 de talanţi, iar ei să vîndură robi turci-lor în toată viaţa lor. Ovr&i d^deră acel chelcig pre un sat a fi de îngropare streinilor, iar ei singuri să d£deră mîncare cîinilor. Iuda să d£de singur spînzurării, iar ei singuri să dăderă înecării, că s-au înecat cu totul. O nebunie nespusă, cum că ei singuri strică ţara ! Că nu s-au suferit cu case 15 bune, cu bucate multe, cu pace, cu cinste de la domnul lor, cu slavă de la toţi. Nemeri pre Caiiafa tocma în pîntece şi muri. Deci tîlhariul şi vino-vatul nu să poate | ascunde nicăirea, ci vădindu-se păcatul, plată ia den st* vina lui. Aşa şi ei, au umblat cît au umblat gonind pre dracul, pîn 1-a şi

l Luară-şiJLuară AL, luoară G faptălfaptele sale G, fapte G ş^om. K Luară-şi şi el 20 plată după faptă om. O Şi făcurâlFăcut-au şi O o movilâjomor CL 2 BengăiJBenghei G gilişteajsilişte G 3 s i imeni i ls i imeni i L, siimenii care scăpară pe Dunăre O aşâzarălaşezară G. aşâza O ce văz ind K slâbiciunealslâbiciune O 4 neputinţă]slâbâciune O diiavolul C 5 altjaite C, altă K nimicajcu nimica (nimică K) AK, nimic GL surpajstrica O preţui O numaijnuma K , fără numai O 0 put6rea]puterea A, putere O m^rserâltrecurâ A, marsârâ K 25 preste|peste A L Şi m^rseră preste Dunăre de sâ închinară lor om. O lorlturcilor K şi-llşi O După piriră ad. pre Costant in vodâ pre la paşi şi pre la viziriul zicând O 7 iasteleste AL iaste tot unaleste una A i a s t e j e s t e L tot om. K Racoţi lRacoţe C, Racoţi craiul O Plrtră] Pir! G începlnd de la p. 129 r. 7 cu cuvintele şl cu Ştefan vodă şi pină la p. 130 r. 6, sfirşind cu cuvintele Inţălege aici mai nainte om. A pâglnilturci LO carii]care CGLO niceodatâ K 30 poftesc CLO creştini lorjcreşt inesc K 8 - 1 1 Iuda pîria pre domnul nostru Isus Hristos la păgînii ovr6i cum că el sâ laudă că iaste fiiul lui d-zeu, iar dorobanţii pîria pre domnu-său la păgînii turci om. O 9 plriajptra CL ovrei L 10 iasteleste L fiiullfiiu GK d-zău GK pirialpira CL, plrlia K d o m n u - s ă u j d o m n u l lor (său L) CL 1 0 - 1 1 pâglnii turcilpăglni L 11 pejpre C K L O H r i s t o s l d o m n u l nostru (nostru om. K) Hristos CK talanţilarginţi CKO 35 să vlndurăjau v l n d u t IC robilpre ei robi O 12 toatâ om. O Ovreiijjidovii K, ovreii LO dgderăjdetirâ C, deteră L, d£te O chelciglchiclşiug C, chiialciug G, chelşug K, chelciug L, chelciuc O Îngroparea CG 13 străinilor CO dederâldeteră C, deteră L, dăde O să dederâ singuri K mlncare lmlncareaG clinilorjclnilor K, clinelor O dedejdete C, dete L singur om. K sâ d^de s ingurjsângur să d6di O 14 singuri]om. K, sângurt O singuri sâ dederâ Ine- 40 căriijsâ dete singuri Înecării L dMerăldăteră C Inecâriillnnecării CG, Inmcăni K înecat] Innecat C, înch inat K OlOh K , O ce O 15 cum câ]cum KL, om. O singuri K stricăj «tricară GK el singuri strică ţara om. O sufirit K 16 multejbune G cu pace]de pace C

cu cinste K O 17 t o ţ i U o a t e G K L NemeriJNumiri G Caiafa CGKL tocmai GL plnt iceK tllharul K L 1 7 - 1 8 v i n u v a t u l G 1 7 - 1 9 Nemeri pre Caiiafa tocma ln plntece şi muri. Dec «lhariul şi v i n o v a t u l nu sâ p o a t e ascunde nicâirea, ci vădindu-se păcatul, plată ia den vina ui om. O 18 p o a t e l p u t e K nicălrealnicâiuri K cijce K vâdin-du-i-să G den lde C, d in G L după K 19 Aşa şi eljiar-el 01 u m b l a t ^ m b l a t GK d l i u umblat om. CG g o n i n d pre dracul om. O pin l-a]plnâ l-au CKL, pâră au O M l - a u G

13 - c. 2«7fl 1 2 9

45

aflat, cu spînzurare, cu înţepare, cu tot feliul de morţi. Carele încătro ducea, dumnezeu nu-1 mai sporea, ci acolo să prăpădea. Pren toate ţările zăcea oasele lor, ca unor călcători de jurămînt şi de toate poruncile luf dumnezeu. Ci de ei n-ar fi atîta minune mare, că pentru nebuniile lor au

5 căzut nevoe mare asupra aceştii sărace de ţară, precum să va înţălige aici mai nainte. Că deaca au văzut păgînii una ca aceasta, cum iaste pizmă şi împărecheare întru rumîni, socotiră că iaste vr imea să între întru ei, ca nişte lupi într-o turmă de oi, să-i răs'pească şi să-i slăbească din rădă-cină. Nu doar că au avut turcii pizmă pre domn, ci mai vîrtos pre ei

10 ca să le tae rădăcina, să nu mai fie, ci să umble călcînd şi mîncînd ţara şi luînd toată agoniseala ei, ca o grădină făr de grădinariu. Ci iată că le-au fost în voe. Ci, adevăr, nu iaste vina lor, ci a rumînilor, că ei singuri i-au

S7 pohtit şi i-au şi dobîndit, dupre | cum zice dumnezeu : cine ce va căuta, va găsi. Găsit-au, dar, rumînii foarte binel

15 Cînd au fost la ghenar 5 dni 7166, trimis-au împăratul, sultan Mehmet şi vezirazemul Chiupriuliul Mehmet paşa de au mazilit pre Cos-tandin vodă şi au trimis pre alt domn, ce-i zicea Mihnea, încă cu oşti tur-ceşti, cu 30.000. Iar Costandin vodă deaca prinse' de viste, au trecut

1 InţepareJInţeparea C, Inţăpare K cu totjşi cu tot O feliuljf^llul G, felul L Carele] 20 Care G, că cârc O lncătro)lncotrăo CG, Încotro L 1 —2 să duccajumbla O 2 d-zău G nu-lj

nu Ie K sporea]sporiia GK. sporia L acolo să]tot li O prăpâdea]prăpădiia G K , prăpădia L prăpăde O PrenJPrin GKL, Şi prin O ţărilelţărtle K 3 oaseleloasăle K ca unorjca unor O şi dejşl din C poruncilejporlncilc G, poroncile KO 4 d-zău G După d-zeu ad. Iar cind au fost la leat 7166 trimis-au înpăratul sultan Ibraim şi vezirazimul Kipreliul Meemet paşa,

25 să margă Costantin vodă la Ţarigrad sau să dea poclon 300 de pungi. Iar el auzind, că va mergi la Ţarigrad şi nu va da bani ca să facă obicei, apoi nici la Poartă n-au vrut să margă O Ciţ Ce K 4 - 9 Ci de ei . . . ci mai vîrtos om. O căjclt K pentru G nebuniilejnebuniia GK 5 aceştiijceştiia G săracejsăraca G ţarăjţărl K va om. L lnţăl£ge]tnţelege C, înţelege G, înţelegea L 6 aicijaicea CL deacajdaca CL cumjcă C iastejeste AL 7 Împărecheare]

30 InpărăchicreC, părechiiarc G, Inpărich^re K, Impărechere L Intru^Intre ACKL iastejeste AL vrtfmeajvrcmc A, vr^mc C, vremea L Intru eiJIntr-Inşii A, Intre ei L 8 neşte K Intr-o turmă de oijtntre multe oi C răsipeascăjrăsăpească G, răsipască IC slăbască K 9 doarjdoară L preJsprcG clJceGK ci mai vîrtos pre eijei pre ei mai vîrtos A 10 ca om. C mai om. C ci] ce G, şi K umblejumble turcii A călc!nd]călcîndu-i K 10 — 14 om. O 11 toatăjtoate G

35 agoniscala]agonisita AK, agonisalele G cajca de la K ojdintr-o A făr dejfără CKL grădi-nariujgrădinar AL Cl^Ce GK 12 invoeJvo ia C CPJŞi ALC adevărjadevărat L iaste] esteAL cijce GK i-aujau C 13 pohtitjpoftit CL duprejdupă A K L , de pre G d-zeujd-zău G, sfînta scriptură K cinejcă cine A K L ce vajva L va căutajcaută G 14 darjde la C 15 ClndJDcci cind O Cind au fost la ghenar 5 dni 7166]Iară ln anul 7166 septemvrie 5 K au

40 fostjfu O la om. A ghenarieAO dni om. ACLO 7166Jleatul (leat AO) 7166 ACLO, văleat 7165 G trimis-aujau trimis O 15—16 sultan Mehmet şi vezirazemul Kiupriuliul om. GO 16 vlzlruzimul Kiupriliul A Mehmet paşa om. O 16 — 17 Mehmet p a ş a . . . au trimis om. AK 17 pre ultjom A, pre un K şi aujde au L alt domn ce-i zicea om O MihncaJMlhnea voevod (vodă 0 ) A 0 IncăJInsă AO 18 cu om. O 30.000J30.000 şl cu (cu om. G) Chalga sultan cu

45 tătari ca 20.000 AGKL, 30.000 de oaste C După 30.000 ad. şi cu Galga cu 20.000 de tătari. Iar Costantin vodă n-au vrut să fugă, ci au apucat cu oaste să ste lnpotriva Inpărăţiei. Deci cind fu la fevruari 17, leat 7166, Intrat-au Mihnc vodă aice ln ţară cu mulţ ime de turci şl dc tătari şi au venit pără la Tlrgovlşte şi s-au lovit străjile şi fu biruită straja lui Costantin vodă de straja Mihnii vodă O Iar]Atunce O dacă prinsă K deaca prinse de vtfstejsă Ingrljă foarte tare şl

5 0 Îndată O veste AL au trecutjau trlcut K , trecu O

1S0

puntele la Ardeal cn toată casa lui întreagă şi cu toţi boiarii ţării Si au domnit Costandin vodă 4 ani făr 3 luni, leatul 7166.

Iar cînd au fost la fevruar 17 dni, întrat-aiL. Mihnea aici în ţară cu turcii şi cu tătarii, de au robit mulţime de oameni şi au prădat ţ a ^ p o v ă -ţuindu-i dorobanţii şi simenii pe unde nu ştiia turcii şi tătarii şi pre unde 5 niciodată răutăţile n-au umblat. Iar ei, ca nişte draci, îi ducea de robiia Şi prăda. O, mare ciudă, că nu s-au auzit din veac ca cineva să-şi voiască rău neamului său. Iar ei singuri îşi da muerile lor şi copii lor şi rudele lor robi în miinile turcilor.

Mihnea acesta au fost de neamul lui grec cămătar. Tat-său l-au 10 chemat Iane Surdul, iar pre dînsul l-au chemat din botez Frânţi. Deci izvodin | du-se de mic a urma lui Izmail, feciorul Agarii, fugit-au de la părinţii lui de s-au dus la Ţarigrad şi s-au curtenit la Kinan paşa, zicînd că iaste fecior Radului vodă, nepot Mihnii vodă. Priimitu-l-au pentru acest nume şi-1 ţinea lingă el foarte bine. Şi aşa au petrecut viaţa lui la t i turci, ca la 40 de ani. Şi foarte să arăta credincios turcilor. Si ca de la inima lor l-au ales şi l-au făcut domn Ţării Romîneşti, tnşălîndu-i că să vft turci şi ef. Şi gura făgăduia lor acestea, iar den inimă^gîndea, deaca V$L_ apuca domniia, să să scoale cu armă asupra turcilor, să-i ba,tă şi să fie el împărat. 20

1 la Ardealjla Ardial K, ln ţara ungurească O boiariilboerii ACLO 2 Costandin vodă om. O 4 anijani 4 ACK, 4 O fărjfăr de A 3 lunilo lună O leatul 7166]om. AKO. leatul 7167 G 3 la om. G fevruarlfevruarie AC dni]o/n. AC, zile L fevruari ln 17 zile au vinit Mihnea vodă K Introduce apoi titlul Cap. 43. Pentru domniia Mihnii vodă şi cum au prădat ţara şi din ce neam au fost acest domn şi cum s-au rădicat pre turci K MihnealMlhnea voe- 25 vod (vodă GK)AGK aici om. A G K L 3—4 Iar clnd au fost la fevruar 17 dni, lntrat-au Mihnea aici ln ţară cu turcii şi cu tătariilAtunce turcii şi tătarii sparsără cetate Tlrgovlştel şl casile domneşti O 4 oamini GK de au robit mulţime de oameni şi au prădat ţaralşl au robit ţara foarte rău O 5 siimenil AL pe undelpre (pă L) unde AGKLO ştiiajştifc O 6 rău-tăţilc]răotăţile AC, om. G, răutate K răutăţi niciodată O umblatllnblat CK După umblat 30 introduce textul omis de la p. 129 r. 7 pină la p. 130 r. 6 A Iar el]că ei A nişte dracilneşte draci GK, nişte tâlhari şi draci O 6—7 de robiia şijdorobanţii şl AK, dă robia şi L, de-l robi şi-i O 7 OJOh, oh A K ciudălminune O căjcum AL, care O s-aujl-au C din veacjde veac G, din veaci (vec O) K O cincva]cinevaş L să-şi voiascălsă pohtească A, să-l povăţascâK 8 răujrăul ACL neamului său rău O Iar om. O singuri O muerile lorlmuerilor C, mue- 35 rile O copii lorjcopii A, copiilor C şi rudele lor]şi rudelor C, om. O 9 miinilelmlnule K 10 MihneaJMihnea vodă A K O deldin A, dă L de neamul lul greclgrec de neamul lui G nia-mul K cămătar]lăcătar A G K grec cămătarjde Gherghe lăcătar O Tat-săuJPre tată-său AG, Tată-său CL, Şi pre tată-său O 11 chema t^lch i em a t A IaneJIeniA din]de K FTanţlJ Franţa AO, Franţea GK 12 izvodlndu-să ACGL miclmltitel A a urmalpurtă G, urma K, 40 au urmat L Ismail GL 13 de s-aulşi s-au O KinanlSinan KO, Kipan L zicind]ziclndu-l AK 14 iaste]este ACL feciorlfeciorul CGLO Mihnii vodă turcul O 15 acestlacel AGKLO ţineajţăne O lingă el om. A K eljdinsul GL, dânsul O aulş-au KO 1 5 - 1 6 lalturclţacolo la turci A G K L , om. O ca la om. A K O 40 de anijani 40 K, om. O Şi om. C sâ arătalsă arătă G, s-au arătat K turcilorlturcilor, lăcuind acolo 40 de ani O 1 6 - 1 7 Şi ca de la inima 45 H Ş M u I n d turcii credinţa O 17 1-au^m. G l-au ales şi om. K 1-aujl-a G Rumîneşti ACLO înşelindu-i G 18 şi el om. O Şi gura)Şi cu gura AK, şi din gură O ac4stea]acestea AC, aceste G, aceasta LO denjin C, din K glndea]glndiia GK, gindia L deaca]acestea că daca C. daca KL 19 apucal lua A domniajdomnie O cu armă om. L, cu război O şl om. CL 1 0 - 2 0 şi să fie el împărat om. O După r. 20 ad. Mihne vodă acesta la cărţi domneşti şi la 5 0 hrisoave să iscălea aşa : Io Mihnea voevod, feciorul Radului vodă, cum să vede la hrisoavele

scrisă O

131

Deci cum s-au aşezat aici, ln scaun, in Bucureşti, trimis-au la boiar preste munte cărţi cu jurămînt. Şi au venit toţi cu jupîndse cu tot de s-au închinat lui. Aşijderea şi toată ţara. Şi să bucura toţi de dinsul şi le părea bine, gindind că iaste credincios turcilor şi el va purta grija ţării şi o va

5 aşăza ca să-şi dea haraciul şi să trăiască cu pace. Iar el, fiind în gîndul cel dintăi, nu să apucă de aşăzămînt al ţării,

ci Îndată începu a-şi face steaguri multo şi tunuri şi erbării multe şi palangă st împrejurul mănăstirii Radului vodâ. Şi | să strînseră tot neamul doră-

bănţesc, de-i tocmea şi-i aşăza cineşi la steagul lui şi la ceată-şi. Şi începură 10 ei toţi a-1 lăuda zicînd că domn ca acesta n-au mai venit în Ţara Rumî-

nească, înţelept şi vridnic şi iaste ca un sfint. Mazilit-au şi pe Gheorghie Ştefan vodă den ţara Moldovei şi au pus

pre Gheorghie Ghica vodă să fie domn în locul lui. Iar Ştefan vodă au trecut în Ţara Ungurească cu toată casa lui întreagă. Şi nu după multă

15 vrime s-au învîrtejit Ştefan vodă iar înapoi cu ungurii şi cu lefegii, ca să scoată pre Ghica vodâ din scaun şi să fie el domn. Iar Ghica vodă deaca au prins dă viste, au strîns toate oştile cîte s-au înprilejit şi lefegii, tri-miţind cu dînşii pre fie-său, Gligoraşco vodâ, de i-au eşit înainte la Tirgul Frumos şi l-au lovit la Strungă, de au făcut război foarte tare. Şi cu voia

20 lui dumnezeu fost-au izbînda lui Gligoraşco vodă. Şi au căzut mulţi den

I uşâzat CK aici In scaun]ln scaun aici AC alcljom. GO. ulcea K L trimis4Ki]tndat& au trimis O bolarljboerl ACLO 2 preste muntc]peste munte KL, pribegi In Ardeal O Şl ttu]de au O jupln6se)Juplncse C, Juplncsllc lor L, Jupăn<$sâ O totjtoţi C 3 Aşijdlre O şi1

om. C Şl1 om. O bucuru]bucururâ K toţi om. O dejdă C, dl O părea]păr& O 4 gindind] 25 socotind O luste]este ACL el]om. O grijă L 5 aşeza G cu să-şl dca]dc-ş va da O cu

paec)cu bună parc A 0 cl om. L fiind lnjfilnd tot In A ccl|lui cei C să apucă|s-au apucat A K , s ă apuca LO uşăzăiulnt]aşâzămlntul A G K L O ulom. A G K L O 7 lndatujodatâ O Începu om. C a-şl]a O stlaguri K cu tunuri G multe] om. A G K O , noao C H strlnseră]strlnsără K , strânsă O uiumul K dorobâuţăsc CK 9de- l ]dă- lC tocmea]tociniia GK, tocmc O aşezaG

3 0 Steagul 1*1 cag C, stiugul KO lui om. C ccatâ-şljccata Iul A, eetaş C Şi]Di A lucepură]tncepusâ O 10 u-l|a K acestajacela G vcnit ]avut G, vlnlt K tnjde cind este O 10 — 11 Romî-nească KO II luţâlepl K vrednic CL iaste]cstc CL, om. G şl iaste ca un sf int om. O 12 Mazlllt-auJMuzAHt-au A, Mazllit-au turcii O pejprc AGO Ghcorghle]Glieorghe CL, om. O den ţara]dornnul O 13 prc|pc AL. pă C Gheorghie om. C v o d â ] v o e v o d GL pre Gheorghie

S5 Ghica vodâ să fie domn tn locul lul]ln locul lut domn pre Gheorghie Ghica vodâ O 13 — 14 Iar Şte fan vodâ uu trecut]Decl el n-au vrut sâ margă la Poartă, ci au trecut O nu trecut]trecu A, au tricut K Intriagă K după]dupre G 14 — 15 Şt nu după multă vr6me]Şl peste puţină vreme O vreme CL 15 învîrtejit K iar om. K s-au Învîrtejit Ş te fan vodâ iar Înapoi] iar ••au Întors fuapol O lefegiiJlefieli A, lefecll K V 1 5 - 1 6 ungurii şl cu lefegii , ca să scoatâ

4 0 pre Ghica vodâ din scaun şl să fie cl domn]toatâ oaste ungurească O 16 scoată]scoaţâ ACKL, •coţ G el om. G denca]daca CL, dacă K, om. O 17 au prins]prinztnd O v6s te ]ves te ACL au ftlrtns|slrlnx-au K au strins toate oştile clte s-au Inprllcjlt şl lefegii om. O cl te om. L lnprllcjlt]prllejlt A K L , prălcjlt C lefegtljllflcll G, llfcll K , lefecll L 1 7 - 1 8 trlmlţtnd cu dtnşll pre Jindul ă trimisă pre O 18 fle-său]fll-sâu AO, fllul său CL, f l lu]său G K Gllgo-

4 5 raşco)( i l lgoraşlco G. Grigorie K , Grlgoraş O vodâ]vocvod L, cu oşti O i-aujau AG eş l t ] l ş l t C 19 l-aujs au AG şl l-au lovit la Strungâ]şl acolo la Strunga s-au lov i t cu Ş te fan v o d â O de ou]şl au O război foarte turejmurc război O voia]voe G 1 9 - 2 0 cu vo ia Iul d-zeu om. O C0 d-zău G fost-au fu O Gligoraşco]Grigorie K , Grlgoruşco LO Şl au căzut mulţ i den] vm. L . pierind mulţi O

195

unguri, făcîndu-se o movilă mare de trupurile lor la Strungă. Iar Ştefan vodă de-abiia au scăpat în Ţara Ungurească cu puţinei oameni.

D u p ă aciasta poruncit-au înpăratul vezirazimului Chiupriuliul de a U purces cu oşti grele asupra lui Racoţi în Ardeal. Şi au poruncit | şi hanu-lui de au mers cu mulţime de tătari şi Ghica vodă cu moldovenii j i cu A m u n t e n i i j ca să treacă toţi la Ardeal împreună. Atuncea Mihnea vodă spusese boiarilor de taină, cum va să tae pre turci. Iar ei, ticăloşii, numai ci î n c r e m e n i r ă şi să mirară, cum va să fie aceasta, răspunzînd: Doamne, bun lucru ar fi acesta ! Iar noi net^memcă nu vom putea plini desăvîrşit, ci numai vom zădărî şarpele şi ne va înghiţi cu totul. Căci noi sîntem o 10 ţară mică şi făr de oameni, neputincioasă şi făr de ajutor de nici o parte. Iar turcii sînt puternici, mari şi biruesc toată lumea, de la Răsărit pin la Apus.

Atuncea Mihnea s-au turburat în firea lui şi cu mînie mare le-au răspuns zicînd că sînt fricoşi: şi cu voi nu voi face nimic, numai să m6r- 15 geţi cu mine pîn la Teleajen, şi de acolo vă voi lăsa de veţi mârge la casele voastre. Iar eu am cu cine tăia pre turci. Atuncea boiarii să mai bucurară. Şi purcese Mihnea vodă cu boiarii şi cu toate oştile şi, dupre ce ajunse la Şoplea, în Teleajen, chemă pre toţi căpitanii lui şi pre toată oastea, de-i jura şi le porunci să meargă să tae pre turci. Iar ei deaca să dăspărţea 20

1 unguri, făcîndu-se o movilă mare de trupurile lor la Strungă om. L făclndu-selfâcln-du-să AC, îăcut-au O o movilă mare de trupurile lorlde (din G) trupurile lor (ungurilor O) o movilă mare AGKO 2 de-abiiajabia C, d-abia L, de-abie O puţineilpuţinl AKL, puţin-tei CG au scăpat cu puţintei oameni ln Ţara Ungurească O 3 aciastă]aceasta ACKL po-runcit-aulporunci A, porlncit-au G vezirazimuluilvezirazemului AL, vizirului C, viziriului G 25 ChlpriuliullKipriliiul G, Kiupurliiului K, Kiupriul L, Kipreliului O 4 grdelgrel! ACL, gri-ale G cu grele oşti O RacoţilRacoţi craiul O Ardiial G poruncitlporlncit G, poroncit KO 5 GhicalGhiga O moldovenii A După moldovenii ad. venit-au şi Cădăr paşa de Ia Dărstor cu o seamă dc oşti şi au tăbărât la pod laDridovcasăsă Inpreunecu hanul şi cu moldovenii O cu1 om. K 6 muntenii A ca săjşi să O triacă K la Ardeal toţi AGKL lajin O împreună 30 om. O AtuncealAtunci K, Atunce O 7 spus£selspuse AGK, spusese C, spusă O boiari-lorlboerilor ACGKLO de taină om. AK prelpe O ticăloşiilticăloşii decă auziră O 8 d l ce CGK lncremenirăllncrămeniră C, incriminiră G mlrarălmira A acestajaceasta AG 9 Iarj numai O t^memjtemem ACL plini]înplini O 10 ci]şi A, ce K vom om. C vom zădărljom zădără O şi nejei nc G, ce nc K Inghiţi]Inghiţi de vii L, Inghiţă O Căciţcă GO 11 fără L 35 mică şl făr de oameni om. O de1 om. G oamenilomene C, omeni G niputincloasâ C fără de CO aiutoriO 12 puternici CL mari om. O lumeO pînom.C 1 2 - 1 3 Răsărit. .Apus) apus pînă la răsărit A 14 AtunceaJAtuncl K, Atunce O MihnealMihnea vodă AGKL, Mihne vodă O fireajfire O mare om. O 15 Zicind om. CL că sîntlcă-s G voi facelvoi putea (putfcO)face CO nimic]nimicăK, nimica O 15—16 nu'rgeţilmergeţi ACL.mergiţi O l « T e - 40 leajen] Teleajăn ACL, Teleajin K ,T i l i j ănO merge ACK casile O 17 larjcâ O eu amleu acum am AK tăiajtăi; O prelpe O Atunci K, Atunce O boerii ACL sâ mai bucurară bo-erii O 18 purcese ACL, purcesă O Mihne O cu1 om. L boerii ACO toati G dupre ce] după ce ACKL, deaca G, dacă O ajunsejajunseră G, ajunsă O 19 Şoplea) Şuplea G tnţ pre O TelcajenJTeleajăn ACL, Teleajin K, Tilijăn O chemăjchiemâ AC, cămâ KO luilseiK ** oasteajoaste lui O 20 de-i jura] om. AK, de-i jurară C, dă jura L porunci) poruncila C, porînci G, poronci O să meargălom. A, să margă KO deaca]daca C. dacă KO, de O det-P&rţeajdespărţiia CGK, despărţiră L, dispârţle O

133

• o de el, | îl suduia şi zicea că nu să vor învrăjbi cu turcii, că sabna împă-ratului iaste lungă, şi hanul cu tătarii încă sos i t e . Deci Mihnea văzînd că nu va face nimic, făcu meşteşug, de purcese cu toate oştile să treacă muntele şi să să împreune cu ungurii. Cînd ajunse la Ceraşi, iar boiarii şi

5 oştile p r i c e p u r ă d e meşteşugul Mihnii, ce va să facă. Ci îndată-1 părăsiră toţi şi să învîrtejiră înapoi cu tunuri cu tot, pînă să apropnară de tabăra turcească. Iar boiarii m^rserăla paşa, alţii într-alte părţi să răşchirară. Mihnea rămase cu puţini oameni, cugetînd ce va face: fugi-va preste munte ? Tătarii şi turcii l-au luat pre dănainte. Tot iaste perit. Ci ş-au

10 luat capul a mînă şi s-au învîrtejit şi el, de au mers la Cadîr-paşa. Făgă-duindu-i bani mulţi, tocmitu-ş-au lucrul. Şi ş-au făcut pace şi cu hanul aşijderea. Bănuind şi pe o seamă de boiari, cum ei să-i fie făcut acea smin-teală, şi îndată omorî pre Pîrvul vel vistier şi pre Istratie vel postelnic, i Preda Bîrsescul vel agă şi pre Vintilă căpitan de roşii şi pre Badea vătaf

f 15; de puşcărie. Şi au trimis pre Dinca vel armaş, sîrbul, de olac, de^au omoriJ; 69» pă Preda Braşoveanul vel ban | în casele domneşti, în Tîrgovişte, nefiind

vinovaţi nimic.^ Atuncea, pre acea vr&ne, era şi Costandin Cantacuzino stări postel-

nicul, cu toată casa lui şi cu gineri-său, Pană Filipescul biv vel spătar, iar

20 1 dc eljdă el L, dc la el O U]ăl O suduiajjura G ţi zlceajzicănd O 1 - 2 Impăra-tuluijturcilor O 2 iastejeste AL soslşte]soseşte AL, sosiaşte K MihneaJMihnea vodă AGKO 3 nimica L meşteşugjmeşterşug K purc6se]purcese L, purclsâ O 4 Clnd]Şi clnd O ajume] ajun sără O CeraşiJCireş AK, Cerăş G, Cheraş L boerii ACLO 5 pricepură]!! pricepură L de om. O meşteşugul]vicleşugul A MihniiJMihnil vodă AGK, om. O CiJŞi AKO lndată-1]

25 Îndată 11 CKL, Intâi-I G, Îndată O părăsiră om. O 6 toţi şi om. O şi să|şi ei să G să invirtejirâjsă intoarsără O Inapoiltoţi lnnapoi C tot, pină]tot şi veniră pină O 7 boe-rii ACLO m^rserălmerscră ACL, marsără K, mersără O alţiiliar alţii A intr-altă GKLO părţi]parte t>KLO răşchlrarăjrăscheră O 8 MihneaJMihnea vodă AKO puţinilpuţăntei O oamenilomeni C, oainini G facelsă facă A prestejpeste LO 9 dănaintejdin nainte AGL,

30 denainte CKO TotJŞi tot O iasteleste ACL el perit L Ce K 10 luatjluoat G a mlnăltn mină O lnvlrtejit]!ntors O de au merslşl au mers A, om. K CadlrlSchinder C, Cadăr O 1 0 - 1 1 Făgăduindu-ijfăgăduind C, Şi i-au făgăduit O tocmltu-ş-aulde ş-au tocmit O 1 1 - 1 2 şi cu hanul aşijderea] Aşljdere şl cu hanul O 12 Bănuind şi pelBănulndu-şl preK, Şl bănuind pe Oi şi om. L şi pe]şl pre (pă AL) AGL seamălsamă GK boeri ACLO să-l]

35 sâ ACGKL f ie l f iL sâ-i fie făcutlau făcut O acea]această O 1 2 - 1 3 sminteală şi Îndată omori pre Pîrvul vel vistier şi pre Istratie om. G 13 omorijau omorăt O preMpâ C. pe O vePJmarele AK vistlerjvlstlernlc A, postelnic O pre lpe O Istratie] Istrate CKLO vei*)marele AK postelnlclpostelnicul G, vistier O 1 3 - 1 4 l Prcdajşi pre Radul AGKLO. «1 Vlad O 14 BIrsăscul K vellmarele AK pre lpe O căpitanlspătarul A, căpitanul G pre

40 Badea] Preda C vătafjvâtaful ACGLO 15 pre Dinca vel armaş, slrbuljpre (pă O) Dlnca sirbul marele (vel O) armaş AKO Dinca]DicaG de olacjde s-au dus de olac C omorătO 1 5 - 1 6 d e olac de-au omorlt pă Preda Brincoveanul vel ban In casele domneşti, ln Tlrgovlşteîla Tîrgo-vişte, In casele domneşti de olac. de au omorlt pe Preda Brincovanul marele ban IC 16 pâ Predajpre (şi pre L) Preda ACGL vel banlmarele ban A caslle O După Tîrgovişte ad.

45 pentru că pre acest Preda Brincoveanul, clnd s-au întors slujitorii la p a ş a / v r e a sâ-1 ceară să le fie domn, iar el n-au vrut, ci au fuigt O 1 6 - 1 7 nefiind vinovaţi nimic om. O 17 vinovaţi nlmiclnlmlc nimica CL) vinovaţi ACL, nlmicâ vinovat K 18 Atuncea]Atuncl K, om O pre acea vr4me]Intr-acea vremi O vreme CL şi om. G starilstar C 1 8 - 1 9 Costandin Can-tacuzino stări postelnicullCostandin Cantacuzino postelnicul cel bătrln AK hfitrtnni r n l „ h

60 Cantacuzino vel postelnic O 19 cu toată casa lui L . O b i v ^ p ă U ^ m . A . m a r l l e spălar^K

134

cu casa lui, la satele lor de la munte, pre apa Praovei, den porunca Mihnii, lăsaţi cu voia lui şi cu carte iscălită cu mîna lui, ca să şază ei acolo, să 9ă odihnească cu bună pace, nebîntuiţi de nimeni. Numai au pohtit pre 2 coconi ai lui Costandin postelnicul, anume Drăghici logofătul, i Şărban postelnicul, ca să să afle lîngă dînsul, cu slujbă dreaptă, precum s-au şi 5 aflat. Că pre Drăghici logofătul l-au trimis cu solie la Ardeal, iar Şărban postelnicul nici cît de lîngă dînsul nu să dăzlipiia. Deci fiind Mihnea obidit p r e o seamă de boiari, gîndit-au să nu fie acel lucru şi în ştirea lui Costandin postelnicul şi a gineri-său, Pană spătariul. Ci cu mare taină au poruncit la Odor căpitanul de au mers cu tîrgoviştenii şi cu toţi plăiaşii Ialomiţii, 10 Bă prinză pre aceşti ce scriu mai sus. Şi neştiind nimic de ac&a, lovitu-i-au fără viste, marţi dimineaţa, avgust 16 dni, 7166. Gonitu-i-au pre toţi munţii Praovei, 2 zile şi 2 nopţi, pîn le-au dăşchis dumnezeu calea şi au acâpat în cetatea Braşovului cu jupînise, | cu coconi cu toţi. Şi nici pre 90 unul n-au prins. 15

Văzînd aceşti boiari atîta nebunie a Mihnii vodă pornită asupra lor, aocotiră că nu vor putia trăi în zilele lui. Ci au trecut în ţara Moldovei cu totul. Şi au dat vis te şi fie-său, lui Şărban, de au fugit de la Mihnea cînd era tabăra la Sibiiu, şi s-au curtenit la Ghica vodă.

Iar Mihnea deaca au înţeles că au fugit aceşti boiari, foarte B-au 20 întristat.

1 iar (p. 13419) cu casa i u i , . . . de la muntelom. A, iară de la munte cu casa lui K, la satele lor de la m u n t e O satelejsatul G pre]om. A, pe KLO apa om. AO Praoveljom. A, Pra-ovii CL, Praova O poruncajporinca G, poronca K MihniiJMlhnli vodâ AKLO 2 volajvre O cu mlna)de mina A K O ei acolo om. O sâ săjşl să sâ L 3 nebîntuiţi deinebintuindu-i A 25 nimenijniminl AC, n imenea GL, nimene K au pohtltjau poftit CL, ce au poftit O prelpe CO 4 al]a K Costandin postelnicul om. O 4 — 5 anume Drăghici logofătul, i Şărban postelnicul om. A ijşi K, şi pe O 5 dreaptălcredincioasâ AKL 6 pre]pi O cu soliejom. G, cu solii O Ardial K 7 nici cltjnicăiri C, nicicum O nici cit de Ungă dlnsul]de lingă dinsul (el K) nicicum (nici cit K) A K dăziipiiajdespârţiia AGK, dezlipea CL de lingă dinsul nu sâ dâz- 30 llpiiajnu s-au despărţ i t de l ingă dinsul O fiind Mihnea obidit]Mihnea vodâ fiind obidit AKO, Mihnea fiind obiduit (obidit L) GL 8 prelpe L seainâlsamă GKO boerl ACLO glndlt-au) glndi O a cc l j aces t G, şi acest K , poate acest O ştlrea]flrea A, ştire O CostandlnJCostandln Cantacuzino C 9 Cl cuJŞl (Ce GK) cu CGK porlnclt G 10 OdorJOndor K de aulşi au G cu toţi t îrgoviştenii A K L O cu t îrgoviştenii şl om.G plăiaşiijplăeşli L 11 să prlnzâjsâ-i prinxâ 35 C, ca sâ prinză O pre)pâ L, pe O aceşti cejaceşti boerl (boiari GK) ce AGKLO scrlujsâ «crie GO Şi neşt i ind om. O nlmicjel nimic A G K , nimica L, om. O de actfajde aceştea (aceastea K) A C K , om. O 12 fărâlfâr de AO marţi dimineaţa om. O la august O ÎS dni)17 A, 6 C, 16 zile K , 16 LO 7166]ln cursul anilor 7166 AK, leatul 7166 CO, văleatul 7166 G Gonitu-i-au]Şi l-au gonit O prejprln CKLO 13 munţiilboeril A Prahovei G dâş- 40 hisjdeşchis A G K , deschis C calea]cale K 1 3 - 1 4 a u s c â p a t l s c ă p a r ă A, scăpare K U c e t a t e O Braşeului K juplndse l juplneasă O cu coconllcucont CG, om. K toţi]lot AGKLO nice K prejpe A, pă L 15 pr insjputut prinde O 16 VâzlndlDecl văzînd accştl O pre aceştii C. acelL boerl ACLO MihniiJMlhnea G 17 «ocotirâjsocotit-au A, socotindIG putea AC « W b C Cijce CGKO ţ a r a MoldovelJMoldova O 1 7 - 1 8 cu totul om O 18 fle-săujmulul sâu AL 45 fiu-său C, f i iu-sâu (seu K ) G K , fi l-său O lui om. C de lajde C Mihnea Mihnea v*dâ AKO 19 SibiiujSibii G K , Săbii O 2 0 MlhneaJMlhnea voevod A, Mihnea vodâ KL deacajdaca CL. <iacă K, deca O au Inţelesj lnţelese G, au inţăles K, auzi O fugltjscăpat O boerl ACLO

135

Atuncea au luat turcii cetatea Enăul şi Caravan Sebeş şi Logojul. Şi multă pradă şi robie au făcut în Ardeal.

Iar după ce au isprăvit acolo, venit-au şi Mihnea în ţară, în scaunul Bucureştilor. Şi ce gîndise asupra turcilor nu să mai părăsise, ci mai vîrtos

6 să întărise. Strîngînd oşti de iznoavă şi cu meşteşug mare, 2 lucruri de taină făcea: (ătră Racoţi Gheorghie craiul scriia cărţi să vie oşti ajutor, ungurii, iar cătră turci plecăciune mare făcea. Şi lua bani împrumut de la turci mari din Ţarigrad şi dupre marginea Dunării. Şi încă i-au chenmt cu rugăciune, de au venit la dînsul aici în ţară. Şi au strîns turci mulţ^junii

io saragele, alţii dilii, alţii beşlii, a l ţ i i siim&ii. Şi aşa-i | socotea şi-i cinstea, cît) '«t) credea, într-însul ca în Mahomet. Atuncea Mihnea foarte să înălţa şi

trufiia, Şi trimise pîră grea asupra lui Costandin postelnicul şi a gineri-său, Pană ipătariul, cum sînt haini împărăţiei şi umblă amestecînd ţările. Şi

. au venit toţi boiarii de s-au închinat lui, iar ol numai n-au vrut să vie. ir, Şi dupre pîra lui, trimise Chiupriliul 2 capigii, de au luat de la Moldova

numai pre Costandin postelnicul, de l-au dus la viziriul. Iar gineri-său Pană au rămas. Inţelegînd Mihnea vodă de aceasta, trimis-au pre Colţea

1 Atunci KO cctalc O EnAulJEnAulul AKO, Eneulul G, InAul L, Elnăul V Ca-ravan]Cuvuran A, Caboran C, Camaran G, Gavarin K, Caraval L LogoJulJLogoşul CO 2 robiei

20 robime G Ardial KO 3 ce uu]cc s-au K Mibnca]Mihnca (Mihnc O) vodA AGKLO ln ţară om. O lu scaunul 4 Bucurcştllorjtn scaun ln Bucureşti O nu sA]nu-I C pArAsisc]pArfisl A cljcc K 4 - 5 cc gtndisc asupra turcilor nu sA mal pArAsise, cl mai vîrtos sA lntArisc]nu sâ moi părăsi dc gludul lui ccl dinlAi O cl mai vîrtos sA întărise om. G 5 lntărise]mai Întărise A oştljoştlle A, oaste C Strlnglnd oşti dc Iznoavă şl cu meşteşug marc]ci Iar Începură a stringe

25 oşti de iznoavă ca să să rădice cu răzol asupra turcilor şl cu meşteşug mare O meşteşuguri mari C 5 - 6 In taină O 6 fâceaJMce K către L Gheorghie om. A K O craiul om. L scriia] •crlse K, scrie O să vie]»ă-l trlmlţă O oştl]ungurll L njutorllntr-njutor C 6 - 7 oşti ajutor, uugurlijungurll ajutor (ajutori G) AGK, unguri ajutoriu O 7 ungurii om. C către AL ple-căciune murejplecăclunl mari CL, plecăciuni mare G, marc plecăciune O făccnJfAce O luai

80 luoa G 8 turci marljturcll cel mari L şi dupre] şl după AO, şi depre la (la om. K) GK marglneajinarglnc O chematjchlemat A, şl chemat O 8 rugăciuni CGKO au venlt]venlt-au G. ou vlnlt K la dinsul om. C alcljom. GO, aicea K ln ţară la dtnsul G mulţljmulţl de au făcut AGK 10 aarug<Me]suragcJe A, de uu făcut saragell K alţii dttli , alţii bcşlll , alţii slim<inl]şl beşlii şi seimeni O uşa-l]aşa C, uşa il LO tocoUa L Şl aşa-l socotea om. G socotea şi-t

35 clnstcu]clnsten şl-1 socotea (socotlla K) AK şl-l clnstca om. O 11 tntr-lnsul]ln el K ca şl tn O MahometJMchmet CG, Mahmet KO, Mohamet L Atunci A MlhneaJMlhnea vodă AGKO tm'dţujlnălţă LO 11 12 şl să trufiia om. O 12 trimisă O greajgrfc O postelnicu L glnerl-seu K 13 cum slntjzlclnd că slnt O ImpărăţieiJtmpArAteştl G umblAJtnblA GK ţărllc]ţArlle K 14 vlnlt K boerll ACLO s-aujl s-au A el numuljel A K L , acei boerl O să v le ]săv le ,

40 ce uu fugit lu Moldova O 15 dupre)dupA ACKLO, depre G trlmlsejtrlmls-au K , Îndată tri-misă O ChluprlllulJKluprululul G, Kiupurllul K, Kiprllău L, vlzlrlul O capegll L de au luatJca să la O 1 5 - l « de |« Moldova numai om. O 16 prejpe C 1-auJ 1-a G glncre-său G 1 6 - 1 7 de l-uu dus la vlzlrlul. Iar glnerl-său Pană au rănmsjşl pre glncrl-său PanA din Moldova

45

50

şl să-l aducă In ţară cl s-au rugat să-l lasă sâ margă la vlzlrlul şl au mers Costandin posteL n cui singur la vlzlrlul. gfls ndu- lingă mare, la B r u . a ; acolo s-au Închinat şl s-au curtenit la dinsul şl foarte l-au părut bine vlzlrlululde dinsul, Iar gineri-său Pană spătarul au rămas la Moldova luprtunftcu cumnaţii Iul cu Drăghlciu şl cu Şărban, cu caslle lor Întregi O 17 înţă-leglnd k Inţălegtnd Mihnea vodâ de accasta]Atuncc Mlhne vodă, dacâ tntf t&fi de aceasta.

( l X « L , 5 e O ° t r l m i 5 i l U U I , n d l â U l r , , U l $ A ° 8 C 8 1 " 4 d e b o ' r l anurnc O Colţea] Co^ţea K ,

136

clucerul Doicescul, i Nicola Sofiianul şi c n a l t . , . M dea viziriului, sil omoare pre Costandin V " m n î * b a n i> <» drept, nimic nu s-au ferit, ci au eşit de f a t a i A " I a r e l »tiindn-«e pîrît cu acei boiari ai Mihnii vodă, de fată - U l tapWtesc' de s-au c& nu iaste hain împărăţiei. Cî întăi el au' ' D a m t e a v i z i r i u l B i » jăluindu-se Şi boerie, să fie logofăt mare. Iar apoi c n ^ 6 " ^ A t i h n e a v o d ă - dîndu-i 5 facă asupra împărăţiei şi văzînd că a'u fa 7 f l c I e ' u ? u l M , ce va să mare fr ică ,au fugit la ţa ra Moldovei Si . ( ' ! . x

m o a r t e boiarilor ţării, de Mihnii de judecată şi f u r ă scoşi din d i v a n 7 r ă m a s e r * acei boiari | ai „ postelnicul de la dumnezeu fu izbăvit din m a r e r u ş i n e - I a r Costandin

După aceasta, nu multă v r ^ e Z T r * 1 » de dracul j ja r au abă tu t de ş-au tăiat b o i a r i f \ ^ a m n d S e m n a t ^ Eadul vel vornicul Cîndescul cu 2 fraţi K ? a " m a i r ă m a 8 > anume: vel spătarul, i Diicul Buicescul vel cluceral i p / ? ^ ' 1 M o i s i ' 1 U d ^ t e nicul, i Danciul Pi , nanul vel p o s t e l n i c * ^ ' Părcăşanul vel stol-Comîneanul vel comis, i S t r o o clucerul l ^ T & f S ^ »

1 clucerulţcluceariul K , om. O Doicescul]Duiccscul G i Nicola]şi pre Nicola AK, i Ni-cula (Ncculai G) CG, 1 (şi O) Necula LO SofiianullSofialiul ACGK, Sofialău L, Sofilăul O şi cu alţi boiarilinprcună cu alţi boeri O şi cu^cu AK boeri ACL mulţi banilbani mulţi GLO 1 - 2 ca să-ilca sâ AC, să O 2 vizirluluilveziriul K să omoarelşi să omoară O ştlindu-să ACGL 2 0 3 dreptlderept G, dirept K, om. O nimica A s-aujau C dlce K de^m. O 3 - 4 la divanul Împărătesc de s-au pirltlde s-au pîrît la divanul împărătesc (lnpăratului A) AK lmpârătesc]tn-păratului G 4 aceilaceşti A K , acil G bolarijboeri ALO MihniilMicnii G de faţă om. AGKLO părăt dc faţă cu acei boeri ai Mihnii vodă C jăluindu-să ACL 5 iastejeste AL, eşte C Ci]Ce K mers la Mihneajmers de s-au Închinat. Mihnei O 6 şi boeriejlncă şi boerie A să 2> liejca să fie O cunosclnd]cunosclndu-i C ficleşugul lui|zice, vicleşugul domnului A, vicleşugul lul CLO, ficleşugul (viclişugul K) GK 7 văzlndjvăzind K câ au făcutlcâ va sâ facă G boerilor ACLO 8 lajln K la ţara Moldovei om. O rămaserâ]râmase C aceijacii K boeri ACL acel boiari ai]boerii O 9 MihniiJMihnil vodâ ACGKLO şi fură scoşi din divan cu mare ruşine]?! scoaseră cu mare ruşăne din divan O 10 de la]cu ajutorlul lul O fu] 3C* fiind C dinjde ACGKLO 11 nu multă vr^me treclndltrednd puţină vremi O Mihnea] Mihnea (Mihne O) vodă A G K O 12 au abătut]abătu AL ş-au tăiat)ş-a tă L boiarlijboe-ril AC, iar boerii L mai om. G Pentru friza Iar au abătut de ş-au tăiat boiarii clţi au mal rămas, anume e ca să să rădice cu sabie asupra turcilor, tare s-au turburat asupra boerilor zlcind că nu vor sâ ste cu el. Şi pentru dlnşii nu să poate scula asupra turcilor, iar el ticăloşii 35. nu ştii gindul lui cel viclean, ci fără veste i-au chemat lntr-o noapte să-i ospetezâ ln caslle domneşti. Deci Începu a-l săl i cu vinul şl cu băutura şi care cum eşiia la primblare, oame-nii Mihnei vodă li sugruma Intru altă casă, iar celor de la masă le părea, ticăloşii, câ cei ce ea afară scapă de băutură şi să duc pre la casile lor, de să vor fi odihnind şi aşa sâ trâge tot unul clte unul, pre rind ca să iasă afară, să scape şi care cum eşiia 11 zugruma. Şi zici in surle 4 0 fi ln trâmbiţă şi b ă i i In dobl ca să nu-i auză nimene răcnind şi nu lăsa nici o slugă boereascA *â Intre ln divan sft priceapă. Insă boerii pre care i-au omorăt aceştea au fost tn O 13 vel vor-nicul CîndesculJGIndescul vel vornic O vel vomiculjmarele vornic K, vel dvornic L vel om. G luljsăi K, lui anume O i l ]ş i A K O MolsiJMoisei vel logofăt O i»Jşi AK, om. O Udrişteţ Udreş O 14 vel spătaruljmarele spătar K iL*Jşi K,om. O DiiculJDiiacul G, DieculO Bui- 45> cesculJBoicescul O v e l l m a r e l e K clucerulj cluceriu K, cluceri O l ^ ş i A K . o m . O 1 4 - 1 5 vel •tolniculjmarele stolnic IC 15 i Danciuljşi Danciul AK, Danciul O Părăianul C vel postel-niculjmarele postelnic K fle-săujfii-său AL, fiul său C, fiiu-său K cu fie-său Preda logo-d i ş i Preda logofătul fii-său O ijşi K 1 Badiajşi Badea ACO li ComlneanulJComânea-

ACO, Cămăneanul G veljmarele K comis]câm V iU]ş i AOK clucerul Btmscu l lB lr - 5 0 »«cul clucer O BIrsescul]o/n. G. BIrsăscul K

137

vel căpitanul şi alţi mulţi boiari, aruncindu-i din casele domneşti jos, cu laţurile in grumazi. Iar dorobanţii să bucura şi-i călca cn picioarele şi-ş bătea joc de trupurile lor. Şi nici la biserică nu-i lasa să-i îngroape, ci afară joc prin gunoae

5 Iar pre jupînesele lor le muncea şi le lua toată agoniseala. Acestea le făcea Mihnea, nu doar că era ceva vinovaţi, ci numai din sfatul lui cel necurat care era plămădit în inima lui încă mai dentăi, ca să tae pre turci

^ şi să rădice armă asupra turcilor. Deci ştiind că nu-i vor pristăni boiarii, (s i* i-au tăiat. Şi nimic n-au folosit. | Da-va seama înaintea lui dumnezeu

iT^la vremea înfricoşatului judeţ î Pre ac&a vr^me aduseră tătarii şi pre Kimin Ianăş de la Crîm, de

l-au răscumpărat Mihnea Vodă din robie. Deci dupre ac&a, nu trecu multă vr^me, strinse Mihnea toate oştile.

Călărimea o rîndui împrejurul tîrgului Tîrgoviştii, iar pedestrimea o 15 slobozi în turci. Şi cîţi să aflară acolo, pre toţi i-au omorît. Şi aciiaşi

trimise oşti la toate vadurile, de arseră Brăila, Giurgiovul, şi prădarâ tot ce găsiră dincoace de Dunăre, nu numai pre turci, ci pre toţi negu-ţătorii creştini, nu să mai alegea nici de mare nici de mic, că judecată nu era.

30

1 vel căpitanul]marele căpitan K, vel armaş O boeri ACL f i alţi mulţi boiari) si Mihai de la Pătroae vel căpitan za roşii şi pre alţii mulţi boeri O din casele domneşti ioslios pă fereşti din casde domneşti O laţurilejlanţurlle ACKL. ştreangurile O 3 bătea] bi te O nice la besMcâ K beserică G nu-ijnu A sâ-ijsâ A lngroape]lngroape tru-purile lor A. îngroape ca pe creştini O ci]ce K 4 gunoae|gunoiu K 5 jupînesele)

25 iuplnesile L, jupănesile O rauncea]munciia cumplit A. necăjie In tot feliul O agoni-seatajagonisita A. agonisala K, agonisala lor O AcesteajAc*stea GK, om. O « l e om. G Mihnea]Mihnea (Micnea G) vodă AGK nu doar că]nu pentru că K, au doară că L doar câ era cevajcâ doar era cevaşi A ceva]cevaş C le făcea Mihnea nu doar câ era ceva vinovaţljau doară Tăce acest Mlhne vodă de ucide boeri, câ era ceva vinovaţi O cijce K « - 7 ci numai din sfatul lui cel necurat care era plămădit]ce numai de pizma ce era plâmâ-ditâ O 7 — dit ln inima lui om. G Încă mai dentăijlncâ mai dinnainte A , om. GO, Incâ de mai nainte K 7 - 8 ca să tae pre turci şijşi G , c a O 8 armă asupra turcUorJasupra turcilor cu război O Decijom. A, Şi K ştiindjneştiind A, fiind L câ nu-ijcâ nu AC, el câ nu-i O pristânijpristeni L boerii ACLO 9 tâiatjomorlt AGKLO nimica L Da-va sea-

35 maJNumai ce va da sama O samă GK 10 lajşi la C vremea]vr^me G. vremea L la vremea înfricoşatului judeţjla Înfricoşatul judeţ O 11 Pre ac*ia vremeJPre (pe CL) acea (Intr-acea O) vreme ACLO adusărâ CK şi pre Jşi pe C, pre O KiininJKimi AGOV, Kiminen C. Kim L Ianăşjlanoş ACGKLO CrtmJSărlm G 12 Mihnea vodâJMihnea L, Mihne vodâ O 13 Deci om. GO duprejdupă ACGKO aceiajaceia ALO nu trecu multă vrtmejpeste pu-

40 ţină vreme O vreme multă KL strlnsejşi strinse A, strlns-au K MihneaJMihnea (Mihne O) vodi ACGKO 1 3 - 1 4 oştile. Călări mea J oştile. călărimea A, oştile câlâri K, oştile şi câlârime O 14 o rlnduijrtnduindu-i AK, rtndui G. pusă O tlrguluijoraşului A, om. O Ttrgoviştiijom. C, Hrgoviştea K pedestrime O 15 clţi să aflarâjclţi sâ afla (s-au aflat K) GK, pre câţi

acolojacolo ln tlrg O i-au omorltjli omortrâ (omorârâ O) A G K L O omorât C 45 aciiaşiJaceiaş C, aciiş K, dupi aceasta îndată O 16 trimisejtrimisâru K . trimisă O va-

duri G arserijarse A, arsârâ O GiurgiovulJGiurgivul G, Giurgiu L 17 tot j toate C ce gisirâ}ce-au aflat pe K dincoacejpre dincoace AG, pă dincoaci L p r e j p e O ci prejce şi pre K 1 7 - 1 8 ci pre toţi neguţătorii creştinijci şi pe creştini, care era locuitoriu Înpreună cu turcii O 18 alegeajalcgiia K marejmari G micjnimic G l « - l t n u s â mai alegea nici de mare, nici

-50 de mic, câ judecaţi nu era om. O

aflară O

201

Şi al&e den neamul dorobănţesc dP

Şi-i ^ t i i a * * d ă r u i a «a frînghie şi c u C a p e t e preste toţi.

d o r o b a n ţ i to t cu haine spahieşti. Ş i ® ®c n m p«- W îmbrăca P r e

* Irodiiada, cînd tăe capul Ini sfeii loan ^ ^ * * * Deci cît folos au avut Irod de dînsa atîta L ' p e n t r u p o s t e a ei.

Atuncea împăratul deaca înţel&e d î * * Ş l M i h n e a d e e i-Şi | C h i u p r i l i u l vezirazimul, cu toţi p a ş i i 1 ^ p r a 8 n ă 8 4 nmpl„ de mînie Mihnea den făgăduinţa lui şi 8 ă f ă c u ^ c u n r Şi încă tot nu credea. Ce trimiseră de olac k n , n e a v i f l d « nevoe aşa. Şi degrab porunci împăratul de să J T ' 8 4 V a z ă " & t o t aflară cap paşa. Şi făcură pod peste Dnnăre de t Z * Z , , a Bn«> ^ u - l e acolo în tîrg. Făcură şanţi m a r e

l a Au t ă b ă r î Iar Mihnea incă-şi găti oştile toate Si Î

împreună cu Racoţi la hotarul tării, de f ă i o - J * d u B € U «ncăr de s i Şi să învîrteji iar înapoi. Şi orinduiră p r T £ * j u r ă m î f l t «nare. 10.000 unguri, cap lor Micheş Clemen, v o e v o d « » Gherghe dvornicul Băleanul,i Dumitra Sirh„i . *

mmt?*, capete Mihnea vodă, ca să meargă la Moldova * a l l C U m n a t c n

' "«oaţa pre Ghica vodă.

1 alesejalese A.CL, aliase K, alesă O niamul K dorobinţesc|dârâbântesc O dorobân-ţesc KO de]de-i LO pusejpuseră G, pusă O mari)mai OV preste|peste K toţilosU A 20 capete mari preste toţilvel arma?, vel aga, vel căpitan O 2 cinstiiajcinstea fi socotea C cinstea L, cinsti O dăruiajdărui G frlnghie|fringhii AC, fringhie G, (renghii K. trtnghii L. Iringhei O şi»om. A haine|daruri L Şi4)Şi-i GO Imbrică A prejpe A 3 Ş i J | i » 4 C o i -dăjduia]nedejduia K ln ei)tntr-lnş[i A, Intru ei K, Intre ci O ca Irodjca şi Irod G 4ln| lnteO cind tăe|tăind O capul lui sfeti]cinstitul cap al sfîntului \ lui steU|lui steU (sfete O) KO. sOn- ÎS tului L CristitelJBotezătorul AKO, Crestitel C, Cristiteli G, Clrstităl L dragoste O S au avut'-'lavu AKO, avu'G folos au avut)foiosit G IrodJErod C aUU)atâta folos O Mlhnea| Mihnea vodă AGKO 8 AtunceajAtunci K, Atunce O lmpuratul)lnpăratul «i viziriul O deacajdaca CL, dacă K, decă O Inţeiisejlnţelese CL, ln(ălese K, înţeleseră O să urapiu)să Implu G, s-au Inplut K 6—7 de năprasnă să umplu de miuie. Şî Chiupriliul vezirazimul, eu 38 toţi paşii]de aceas ta O 7 ChiupriliulJCropriuliul C, Kipriuliiul G, KiuperUul K, Kipriliul L vezirazimul]vezerazimul C, vizirul G, veziriul K sâ schimbă]sâ sâ schimbe C 7 - t schimbă Mihnea den făgăduinţa lui şi sâ om. O 8 Mihnea]Viihnea vodă AK den)de G, dă L făcu hain]fâcu Mihne vodă hain O nevoie C t Şi]Ce K nu om. G CeJCi AL trimisără K să vază om. A Şi* om. G tot om. CO 9 - l i aşa aflară A lt degrab]lndată O porunci) 35 porlnci G, poronci K Împăratul om. L de sâ]de GO str!nserâ}strinsârâ K, strtnse L oştde| oşti O RuşiJBuşciuc O 1 0 - 1 1 fiindu-le cap paşa om. O 11 făcură]făcind G pestejpre-ste ACG de]şi O Giurgiov) Giurgiuv CG, Giurgiu L au tăbărlt] tâbârtndu-să AGKL. şi tăbârlrâ O 12 acolo om. O Fâcurâ]fâclnd O şanţ CGL 13 Mihnea)Mihnea vodă AGKLO lncă-şijlncă Îşi CL gâtilstrlnserâ A. strlnsâ K oştile toateloştile sale K, toate oştile O se 40 dusejsâ duse ACKL, să dusă O BucărlHucăl KLO 1 3 - 1 4 de să împreună cu Racoţi la hotarul ţării]In hotar de sâ înpreună cu Racoţi craiul O 14 împreunăJlntălni C Racoţe C de fâcurâjde făcu A, şi făcură O jurămint şi legătură L 15 Şl să InvlrtejilŞi să Invlrte-Jiri K, şi lntorclndu-sâ O Şi1 om. GO iarâ-nnapoi K orlnduirâjortndui A, rlndui KO Şer-

voe vod] vodâ, feciorul lui Şerban vodă O voevod] vodă K lt 10.000 l]7000 V cap lor) 45 «pul lor L Micheş]Michis A, Misaiş G, Micuş O Clemen]şi Elasmon A, Clement C, Kele-n^oca G. şi Elamit K, Kleme L, Kilemen O 10.00^16.000 L, 7.000 V capete]o«. A. cape-lele lor o 17 Gheorghi vornecul A Gherghe dvornicul Băleanul]Gheor*hie BAleaau dvor-

(vornicul KO) GKLO i]şi AKO vel spătarul]marele spătar K 1 7 -lt cumnat ca JCl"*ea]cumnatu (cumnat O) Mihnii LO lt meargă lajmargă la (In O) KO prejp* L, pa O 51 Yodă]voevod L

202

Şi cind fu «eptembrie 5 deni, leatul 7167, întră Costandin vodă în Moldova Hi sosind la Iaşi, sft loviră oştile eu s traja moldovenească. Şi război mare fa Ungă tîrg. Şi fn moldovenii biruiţi de oştile lui Costandin

i f , M fii răzbindu-i, unii să închina lui, alţii să duseră la domnul lor, 5 Ghica vodă, preste Prut la Ţoţora. Şi aşa viind veste, s-au pogorit Ghica

vodă cu toţi boiarii lui şi cu toate jupînesele în jos spre Prut , pîn la Tighe-nea Acolo s-au împreunat cu Galga sultan, cu oşti tătărăşti, ca 20.000. Şi den porunca împăratului, merse asupra lui Costandin vodă. Şi avură război mare din josul tîrgului Iaşilor. Şi cit clipeala fură biruiţi ungurii

10 şi munt/nii de tătari. Şi intrară în ei ca lupii în oi, de-i răspîndiră şi-i noroiră în Bahlui. Tăiară pedestriinea toată, ca 2.000, şi călărimea aşij-derea şi-i robiră din dăstul. Iar cîţi scăpară prin codri, îi omoriia moldovenii. De aeiia au scăpat CoHtandin vodâ cu puţinei oameni. Iar pre Gherghe dvornicul Băleanul îl cuprinseră acolo viu, şi-1 duseră rob la Crîm.

ir, Iar Itacoţi încă trimise ajutor Mihnii pre Gaud, căpitanul nemţilor, cu o seamă de unguri, iar cu altă seamă de oaste să duse Kacoţi la Haţag, aţteptînd pre turci, să să bată acolo. Mihnea încă purcese den Tîrgovişte

I Şl cind Iu]om. A, Deci cind lu O septembrie 5)septembrfc AC, Ia septemvrl (septem-vre L, septemvrie O) 5 (In 5 K) KLO denljom. ACLO, zile K leatuljvăleatul G, cursul

20 anilor K, om. L, leat O 7167)7108 O Intrăjau Intrat K 1 - 2 Intră Costandin vodâ In Mol-dova. Şl sosind la Iaşi om. C 2 După Moldova ad. cu oşti şl trimisă pre Bade Lălăceanul străjl fnnalnte şl prinsă straja Ghlcăl vodă O cu strajaJcu streaja ACL, om. O moldovenească) moldovIneascA K, om. O 2 - 3 Şi război mare fuJŞI fu război marc AK, foarte tare O 3 fu1} fură AGKLO biruiţi moldovenii AO .1—4 de oştile Iul Costandin vodă om. O 4 râzblndu-l)

25 râsblnd GL Închina luljlnchlnură AC duscrăjdusără K, ducea O domnul om. O lor om. AL G presUjpeste KLO Prut)Prot G ŢoţoraJŢuţora ACGO, Ţlţora L viindJfiind L, venind O vl'itcjvcstc L, om. O 5 - 6 Ghica vodă s-au pogorât O 6 boerll ALO lui om. AK Jupl-nlsclejjuplnctcle L, Jupâneslle lor O «prejpă A, pe K, pre L, peste O pin lajplnă spre K « - 7 TigheneaJTIghlna ACLO, Tlghlnea GK 7 AcoloJŞI acolo O ÎmpreunatJlnprlonat K

30 GalgaJClialga A, Calgan CG, Calga K, Galca L sultanjsultanul A, soltan K cu oştljşl cu oştile G, Insă cu oşti O tătăreşti L cajca la AO 20.000 dc tătari C 8 Şl denjdln O poruncujporlnca G, poronca O linpăratululjlnpârăţlel K mlrscjmerseră AKL, au mers C, şi au mers O 8 - 0 Şl uvură război mareJŞl sosind la Iaşi au făcut marc război O 9 tlrgul IaşilorJoraşulul O clipala GK 10 munlânli L dc tătari om. O In eljlnnalnte C,tătarii lntr-

85 Anşll O ln ol om. O dc-l)dă L răsplndlră]răsiplrâ G, răslplră In toate părţile O şl-IJşlllG, «I L, om.O norolrăjlnnorolră ACL, lnnorolndu-l O 11 — 12 Tăiară pedestrlmea toată, ca 2000, şl călărimea aşijderea şl-1 roblrfydin dăstulJŞl tăiară tătarii ca la 2000 dc călărlmc, Iar pcdcstrlmc clţi fură cu la 2000 pre toţ l i -au robit. Iar Iul Costantin vodă 1 s-au Innoroet calul lu lialilul şl eşlnd pedestru s-au prllcjlt o slugă u Iul, anume Stan pârcălabul dc la Comişanl şl

40 ludută uu descăllcat de pe calul Iul şl l-au dat domnului său dc au scăpat, Iar pre el l-au luat tătarii O 12 şl-ljşl AKL destul ACGK Iar clţlJŞI căţl O codri lijcodrl-l K oinorllajomora A, omorâla CGO moldovtfnlljmoldovcnll A, moldovlanll G 13 De acllaJDe-ablla ACGK, d-abltt L, cât dc-ablc O puţlneljpuţlntel GK, puţini L, puţăntel O oaincnljomlnl G, oamlnl K. oameni Inprcjurul Iul O larJŞI L GhergheJGheorghc A, Gheorghie K L 14 dvornlculjvornec O

45 După liâlcunul ad. şl pre Nan căpitanul de roşii O II cuprlnscrăjl-au prins A, Incă-l prin ser A GL, II (II O) prinsără KO acolo om. AKO vlujom. C, vil O şl-1 duseră robişi l-au du» A du sără K şl-1 dusără robi lu CrAco O 15 RacoţiJRacoţe C, Racoţi craiul O trimise) T L ^ Î ? ! ? ^ ' » O» ^Imlierfi L, trimisă O njutorjajutorl G, om. O MlhnllJMIhnll vodâ ACGKO prejpe O GaudJGI.aud A, Guut G, Guudl K, Gludlch O cApltunulJcap L,

60 om. O Iijmţllorlneumţul GO, nlamţulK 16 KcumăL' jKumA GKO ungurljoşti ungureşti O «raniă de oastejo lamâ de oşti O sA duie)se duse G, s-au dus O Racoţljla Racoţe C,

<M.7.J n i f f l î ^ n ^ a ş t e p t l n d pre) de aştepta pe O să săjea să să L Mlhnea)Mlhne* (Mlhne O) vodă AGKO purc4»ejpurccie L, purcelele K, p u r e c ă O din Tlrgoveştl O

140

^ p r a i urcilor. Şi cînd sosiră la Frăteşti, eşiră o seamă de turci din tabăra „ l o r Şi să loviră m lunca Giurgiovului. Iar Gaud cn ungurii lovi-i fără ş i foarte râu i-au tă ia t . Şi cîţi scăpară, i-au gonit pin în tabără. Turcii 2 ingrijară foarte.

Iar preste noapte veni v*ste neagră Mihnii, că au bătut turcii pre 5 B a coţ i craiul, şi pre Costandin vodă tătarii aşijderea. El incă să spâimintă '

Şi socoti că nu va face singur nimic. Că turcii era mulţi şi tătarii încă venea cu Ghica vodă. Ci să învîrteji înapoi cu multă grijă, pin sosi la Tîrgovişte. Deci el acolo gîndise să şază pre loc şi să să bată cu turciL j ir dorobanţii şi alte oşti să sfătuiră să-l inchiză în cetate şi să-l dea turcilor 10 Mihnea, deaca prinse de veste, cu mare meşterşug să impăcă cu dorobanţii dindu-le şi bani mulţi. Noaptea-1 sloboziră, de au fugit preste munte. Şi acolo îşi sfirşi viaţa lui, cum au fost mai rău.

Şi au domnit Mihnea vodă 1 an şi 9 luni. Iar turca şi tătari i intrară în ţară, de o robiră şi o prădară foarte 15

V rău. Şi puseră domn pre Ghica vodă la noemvrie 20 deni, leatul 7168. jf- ' Şi să întoarseră | înapoi cu multă pradă:

Iar Ghica vodă deaca s-au aşăzat la scaun, în Bucureşti, trimis-au poruncă în ţa ră ca să să strîngă cine va fi rămas şi să-şi meargă cineşi

1 clridjclt L sosirăjsosi O la sat la Frăteşti AGKLO samă GKO 2 Giurgevulul G 20 GaudJGhaud A, Gaudi K , Gaod L, Gludih O lovi-ijli loviră A, lovi L, 11 lovi de curmeziş O lărăjfăr de A L O 3 i-au tăiat]i i tăiară C şi i-au tăiat foarte râu O clţi om. O scâparâjau scăpat A K , om. O tabărăl tabăra lor A G K 3 - 4 Turcii sâ Ingrijară foarte om. O 4 tn-grijarâ]lngrijirâ L 5 preste lpeste K, clnd fu peste O veni]li veni A, veni-i K vestejviaste G, veste L neagrâjrfc O Mihnii | Mihnii vodâ AGK, Mihnii vodâ de doao părţi O c â a u j c u m c â 25 au A, cum au O prelpe LO 6 Racoţe C prelpe aşijderea om. O El Incâlşi el A, Deci el O 7 râu]foarte rău O s jcot i j su conteni A K face]putea isprăvi O singur nimiclnimica singur A, nimic singur C, s ingur n imica GL, singuri nimicâ K, nimica el săngur O şi* om. L 8 venea] veniia A K GhlcalGheorghi Ghica O Cî]ş» A, ce GK învîrteji] Întoarsă O tnnapoiACGKO grijălgrije A pln]plnă ACLO sosl]]au sosit K 9 Deci el acolo]Deci acolo el L, şi acolo O 30 glndise sâ]gindi să A, socoti să O pre]pâ CL, pe K pre loc om. O sâ se K 10 şi alte oşti]şl siimenii şi alte bresli O svătu lră G şi2 om. C să-l Inchiză ln cetate şi să-l dea turcilor]ca sâ nu să bată cu turcei, că de sâ vor bate , vor răpune ţara şi vor pune turcei ln ţară paşă O U MihneaJMihnea v o d ă A K Atunce Mihne vodă O deacajdaca CKL deaca prinse de v6ste]foarte sâ îngrijâ ca să nu-1 oprească slujitorii să-l dea turcilor O cu marelşi cu mare O 35 meşteşug ACGLO 12 şi banijbani AO noaptea-l|şi noaptea 11 AL, noaptea 11 C noaptl ei 11 K noapte-1 s lobozirăfaşa l-au slobozit noapte O de au]dâ (şi O) au'LO preste muntelln Ţara Ungurească O 13 Îşi sf lrş l)şi-au săvârşit AGKO viaţa)vliaţiia G lui om. GK După râu. ad. Şi puse domni pre Ghica vodâ A 14 Mihnea vodâjaice In ţară O 1 an şi 9 lumjanl 1 luni 3 A C G K L V 15 de o)şi o A , d â o L robirăjrăpirâ C şl o prâdară om. L 18 puseră) 40 puintlu-să A, puind O pre)om. A, pe L Ghica vodă)Ghica voevod L, lo Gheorghie Ghica voevod in scaun ln Bucureş t i O la om. AO deni]de zile AK. om. CLO leatul)cursul anilor AK, om. L 17 Şi om. AO să intoarserâ)s-au Întors A, sâ intoarsărâ KO După întoarseră *d. turcii şl tătarii A , iar CGL cu multă pradă innapoi O înainte de r. JS ad. Cap. 44. Doranua Ghicăi vodâ ce au mers d in Moldova domn la domniia T * ^ Romîneşti K 18 Iar om. K « dsacajdaca CL, dacă K O s -au aşăzatjsâ aşâză O lalln ACKL scaon K lnţla L, om. O H Jcureşti om. O tr imis -au] tr imise A, triimisă O 19 poruncălcărţi A, Porlncă G p o ^ n c * KO to ţarăjln toată ţara A G K L O ca sâ sâ)să sâ AL. c a s â C G clnejcineş CO sâ-şifoi sâ GO,

K meargăjiniargă GO margă K cineşi om. AO

141

la moşiia lui, să să apuce de hrana lui şi să-şi dea haraciul împăratului. JL> Şi arăta milă mare asupra săracilor şi le făcea judecată dreaptă. Niminea ^ nu să întorcea obidit de la divanul lui. Aşijderea şi slujitorilor le făcu

căutare. Şi cîţi ziseră că sînt robiţi, săraci, fugiţi, morţi, pre toţi îi scoase 5 de la catastih. Şi celor ce rămaseră le d^de scădere din dăstul. Şi ertă pre

toţi greşiţii. Şi cînd au fost vremea haraciului, pus-au pre toţi să-şi dea după obic&e.

Iar cînd au fost la april 26 deni, 7168, venit-au la Ghica vodă v£ste cum vine Costandin vodă cu ungurii, pre laCîindni, aicea în ţară. Şi numai-

10 decît s-au sculat cu toţi boiarii ţării şi cu toate jupînesele lor şi cu toţi coconii lor de s-a dus la Giurgiov. Iar Costandin vodă au intrat în Bucu-reşti, mai 1 deni. Şi s-au adunat toţi dorobanţii şi siimenii lingă dînsul. Şi veniră şi din roşii şi din toate cetele, de să închinară lui. Şi să apucară

94 iar de hoţiile lor c£le obiciuite stri | cînd şi jefuind bucatele boiarilor şl 15 tot ce găsiră. Şi făcură şi alte nebunii multe. Că veniră fără v£ste de loviră

pre Ghica vodă la Giurgiov, pre în vărsatul zorilor. Şi carii cum putură scăpară, unii în cetate, alţii în şăici, alţii în prund, mulţi s-au şi înecat -f pre mulţi i-au şi prins afară. Şi ce aflară, luară, cu jahul, tot. Şi iar s-au învîrtejit înapoi, la Bucureşti.

20 Deci înţelegînd împărăţiia de atîta nebunie ce fac rumînii, şi îndată porunci la turci şi la tătari să vie în ţară să o robească şi să o prade. Iar

1 lajprc la O moşiiajmoşiile O luijsa oricarele A, sa K, lor O să să]şl să să AO dea) de O haraciuljhareciul O sâ să apuce de hrana lui şi să-şi dea haraciul Împăratului om. G 2 Şi arăta milă marc asupra săracilor om. K făcea |fftce O dercaptă G, diriaptă K Niminea)

25 Niminl AC, Nimeneale G, Nime K, Şi rimenc O 3 Întoarce O de la divanul lui obidit O 4 ziserăjom. C, zisără KO câ slntjom. C, că-s tot G săraci, fugiţijsăraci A K L , fugiţi, săraci C, şi fugiţi O şi morţi KO prejpe L li scoasejscoase K, li scoasă O 5 catastif CO celor ce) cât O rămaserăjrămăsease K, rămăseseră L,rămasără O dddejdete ACL, dedi O scăd^rejscâ-diare K, scâzămănt O destul AGKLO ertăjiertă G 6 greşiţăi O După greşiţii ad. şi să

30 bucura ţara foarte de dreptăţile ce le făce O cind au fost)viind ACGKLO vnhneajvriam K, vreme O pus-aujpuse A prejpă A să-şi să-l AKLO, să CG deajde O 7 dupăjdupre C, de pre G obic&ejobiceiu, ACL, obiceaiu GK 8 au fostjfu KO la1 om. A apriljaprllie ACKO 26 deniJ26 de zile AK, 26 CL, 27 O 7168)ln (ln om. A) cursul anilor 7168 A K , leatul 7168 CO, văleatul 7168 G venit-au veste la Ghica vodă O 9 cumjcum că AO, câ CL După vodă

35 ad. feciorul lui Şărban vodă O aiceajaicl AL, aice KO 0 - 1 0 aicea ln ţară. Şi numaidecît s-au sculat cu toţi boiarii ţării şi om. G 10 sculatjmutat C, gătit O cu toţijtoţl A boiarii] boerii ACLO ţării om. C şPom. A juplnesile ALO toţi om. K 10 —11 şi cu toţi coconii lor om. O 12 mai 1 denijla maiu 1 AO, mai 1 CL, ln luna lui mai 1 K toţijşi toţi L 13 viniră K din om. GO şi din toate cetele om. O 14 hoţiilejtllhărlele O strlclndjstrln-

4 0 glnd AK jăfuind ACLO, jăcuind GK 15 multejmai multe L Căjşi O fărăjfăr dc A, fără de O dejde-i C, de- lL 161a Giurgiov pre om. O prejprin AK,pri G, om. O In vărsatuljrăvărsatul AL, vărsatul GK, ln răvărsatul O cariijcarc ALO, cărei C 17 aşa scăpară O InlJla K ln'JprinA şâicijşeici K prundjostroavc O şi Inecatjşi Innicat K , înecat ln Dunăre L 18 şi pre O i-au şiji-au CL, au O prinsjcoprins C afarăjpre afară C, şi afară O luară cu lahul , tot l tot

45 luară cu jaful A, luară (luoa G) cu jacul tot CGK, jăfulră tot O 19 s-au lnvlrtei l t lsă lnvlr-

A ^ . f f l S T * ! ? t 0 r S ° * K 2 0 , m P ă r ă l | i a înţelegînd C, inţâlcglnd Inpărăţle O de atltajsă miră (mirară G) A G K , să miră de această L rumlnlljromlnil K , romlnel O ZI porinci G, poronci KO ln ţară om. AK robeascăjrobască GK, robiască O şi sâ o pradejom. C, şi sâ prade K, şi sâ o predi O

142

Ghica vodă înţeleg,nd de aceasta 9i cu boiarii dinpreună, ei trimiseră cărţi l a împărăţie ?» la viziriul, cu lacrăme Şi cu plecăciune, ca * nu mai trimită oştii© pre r o b i e c , numai sâ gonească duşmanii afară din ţară. Deci atu n e 8 ă milostivi şi tnnnseră pre Geam Aslan paşa şi p r e Chinan paşa cu turceşti şi pre Ac Mirzea cu t ă t a m . Şi veniră la Giurgiov de să împreunări 5 cu Ghica vodă. 6 F 3

Ş i cînd fu la mai 21 deni, au purces să meargă la Bucureşti. Iar Costandin vodă | prinse de v«5ste şi au fugit cu mulţi din m u n ţ i i şi la m a i 25 deni au trecut muntele şi au pribegit în Ţara Căzăcească I a î doamnă-sa au rămas în Ţara Ungurească

JT Iar Ghica vodă s-au aşăzat a fi domn iar la scaun în Bucureşti " Iar Geam Aslan paşa şi cu Chinan paşa şi cu Ac Mirzea s-au înturnat

c„ mare cinste şi cu dar bun şi au trecut în Ţara Ungurească pre la Rusava împreunîndu-se cu Budum paşa şi Cu Seedi paşa. Făcut-au război mare cu Racoţi craiul, din jos de Cluj var, p r e apa Şomuşuiului. Care război, ,5 z i c unu, fa ţă la faţă nici puşcă, mei tun n-au slobozit, numai sabie k sabie. Ci tot fu izbînda turcilor, că era mulţi, ca 40.000; iar ungnrii putini ca 8.000. Atunci Racoţi vitejaşte au perit, că numai cu sabia eoală au intrat în mijlocul turcilor şi au tăiat pre un paşă mare şi pre n i turci Şi învirtejindu-se, unn 1-au lovit în cap cu sabiia, alţii l-au împuns în spate 20 cu giud&ele. Şi încă aşa rănit fiind, tot au scăpat. Şi fiind biruit fugit-au

1 lnţăleglnd K de om. G Iar (p. J4 2n) . . . aceastaJDar bătrinul Ghica vodă d ică InţeUsâ dc aceasta O După aceasta ad. foarte să lntrestă O boiariijboierii ACL şi cu boiarii dinpreună om. O ei]om. K, şi O trimiserăjtrimisără K, trimisă O 1 - 2 la împărăţie cărţi şi la vizirul L cărţi cu lacrămi şi cu mare rugăciune la Împăratul şi la vizirul O 2 plecă- 25 ciuni L mai om. O trimiţăltrimiţl C, trimaţă O 3 oştile]oşti CKO prelspre O cilce GKO vrăjmaşii afară din ţară O Deci atuncelDeci atuncea (atunci K) ACGKL, şi O 4 După milos-tivi ad. Împăratul A K , lnpărăţic O trimiserăltrimise ACK, trimisă O GeanijGian A, Gean CGL, Ţeană K, Jăn O pre ChinanJChinan G, pre Sinan K şl pre Chinan paşa om. O oştllel oşti AGKLO 5 AcJHat A, A t C K , Aa L MlrzeaJMirza K, Mează L, Mărze O GiurgiuvACGL 30 6 vodălvoevod L 7 clnd fu om. O la mai 21 ]ln 21 de zile a lui mai K denijde zile A, om. CLO să meargă lajsă margă la K , spre O 8 prinselprinzlnd AGKO şi om. AGKO 8 - 9 la 25 zile a lui mai K 9 mai 25]mai In 25 O denijde zile A, om. CLO 10 doamnă-sa] doamna sa ACLO 11 vodă om. L a fi domn iar]a fi iar domn A, a fi domn K, iar O la scaun]la (ln O) scaunul lui A G K O 12 Iar]Deci O GeanijGian A, Gin C, Gean GL, Ţeană K 35 şi cu*]şi A, cu C ChinanJSinan K şi cu2]şi A Ac MîrzeaJAt Mirzea ACK, Armeaza L, Ac Mlrze O 13 dar bunjdaruri bune A K cu mare cinste şi cu dar bunjeu mari daruri scumpe şi cu cinste O şi* om. O prejpă G, pe L 14 Impreunlndu-se cujlnpreună cu O Budum] Buda AK, Budun G, Budim O SeediJSeidi A K , Seghedim C, Seedc G Impreunlndu-se cu Budum paşa şi cu Seedi paşa om. L şi cu Seedi paşa om. O Făcut-aujfăclnd C, au tăcut O 4 0 război marejmare război O 14 — 15 cu Racoţ i craiul război mare A 15 cu om. K Racoţe C craiuljom. C, craiul Ardealului O ClujvarJCluşvar AC ŞomuşuiuluiJŞomuşoiului A, Şăimuşo-iulul C, Şomejului K pre apa Şomoşoiului , din jos de Clujvar O 18 zic uniiţztc câ s-au făcut 0 nicil.2] nice K n-au om. G numaijei numai A, la G 17 Ci totjşi A c a ] c a l a A O unguri ACGKL puţinijmai puţini L, era puţăn O 1 8 c a J c a l a A K O Atuncea CGL Racoţe C 45 vitejaştejvitejeşti O 19 paşăjpaşe GK 20 invirtejindu-sellnvlrtejindu-să ACI., Intorclndu-sâ jnnapoi o In cap om. CV spatejspată cu hăştiurile (? ) C 2 0 - 2 1 cu giudelUe ln spate O 8> cu giudtfelejcu suliţa A, cu ţ i u d d e l e G, cu suliţile L rănit fiindjrânit L, fiind rănit O aula G Şi om. C f i ind birui t jb irt lndu-să A, fiind biruiţi G fugit-aujtot au fugit AK. au

143

** pin la Oradiia Mare şi acolo au murit . Şi fu dus la moşiia lui, | l a p a t o o

şi acolo s-au îngropat. Iar turcii ocoliră Oradiia Mare şi o bătură 40 de zile şi o luară cu totul.

Iar G h i ^ vodă fiind domn Ţării Rumineşti, porunci să-şi dea fi^şte-5 care birul,"să să plătească de haraci. Iar ei, ca nişte oameni nebuni şi

dăzm&ici, să trăgea fieşcarele şi să ascundea şi nu vrea să-şi dea birul după obieeaiu, gindind domnului lor cum era şi învăţaţ i . Deci trecînd

, vremea haraciului, fu scîrbit vezirazimul Chiupriuliul, şi cînd fu la sep-temvrie 1 deni, leatul ^109, trimis-au pre gineri-său Mustafa paşa de la

io Silistra şi au intrat în Bucureşti fără veste şi au luat pre Ghica vodă din scaun şi l-au dus la Poartă şi l-au mazilit, prepuindu-i că n-au fost vrednic să-şi tocmească ţara şi să-şi trimiţă haraciul la vr&ne.

Şi au domnit Ghica vodă luni 9 şi zile 10. Atunce, pre acea vr^me, era împărăţiia la Odriiu. Şi s-au întîmplat

15 de au fost acolo şi Costandin Cantacuzino postelnicul, însă chemat de viziryl, ca să-l întrdbe de zabava haraciului, cum au fost. Şi-1 pedepsea

^""zicînd că au făcut Ghica vodă şi rumînii ruşine împă | râtului de n-au adus haraciul la vr£me; şi cum împăratul biruiaşte de la răsărit pîn la apus,

1 muritjmorit G dusjadus O moşiiajmoşia L, moşie O luljsa K PatocJPatac A, PatogC 20 S s-au]l-au C ocollrâjau ocolit O OradiiaJOradle O Mare om. C 4 Rumtncşti]Romtneştl K

porunci]poruncit-au AK. poronci O ca să-şi de O 4 — 5 fieşteeare biruiJbirul fieştecarele A. fieştecarele birul C, birul fieşteeare K, ficşicare birul L, fiiştccari birul lui O 6 dăzm<-ticijdâzmetici A, dezmetic CGKO trâgeajstrlngea A K , ascundd O fieşcarelejfieştecarele AG, fieşteeare CK, fiiştecare O şilom. C şi sa ascundea om. O vrcajvra O dea]de O 7 dupâjcum

25 este A obiceaiu]obiceiul A, obiceiu CLO gindind]glndlndu-i C domnului lor]domnului lor rău G, rău domnului lor K, mult rău domnului lor O cum era şi]cum era şl era şi CV, cumu-ş era K, precum era ei O 8 vreme O Cliiupriuliul]Chluprlliul A, Chiupreliul G, Chiupurlăul K, Chipriliul LO 8—9 la septemvrie l]!n zi 1 a lui septemvri K 9 deni om. ACLO lea-tuljvăleat G. şi cursul anilor K, om. LO 10 SillstrajSăllstra K , Dărstor O, Sistra V

30 şi aujde au O fără vestejîăr de v£ste A, om. C. fără de veste G fără de veste tn Bucu-reşti O După vodă ad. făr de (fără K) veste AK 11 şl l-au dus la Poartă]duclndu-l la Ţarigrad O şi l-au mazilit|om. A, l-au mazilit O prepuindu-i] prepuindu-1 AL, prcpulnd K vrldnicjvrâdnlc G 12 tocmiscA GKO 13 luni 9]9 luni A K şi zile 10]şi 10 zile. A, zile 10 CL, şi 10 zile K După r. 13 ad. Iar într-alt hUopiseţi pentru maziliia Ghicăi vodă

35 scriie alt adevăr, câ Ghica vodă lăsase pe Gligore. fiiul-său zălog la vizirul şi-i dăte pe Costandin postelnicul Cantacuzino sfetnic şi chivernlsitor. Iar cind au fost Intr-o zi, Gligore bezdadea la vizirul Kiupriuliul, l-au Întrebat de tată-său, iar fiul său fiind sfătuit de chiverni-sitor, au răspuns vizirului: „de tatăl micu, cum au fost pănâ acum şl ce au <făcut>, am fost chiezaş. Iar de acum ce glnd are nu sînt chezaş pă dinsul, că nu ştiu Încotro o va lua". Deci

40 vizirul Intr-aceia numai s-au turburat şi au trimis de l-au luat ln obezi şl i-au jăfuit toată avuţiia lu i ; au trecut despre doamna şi o au dăzbrăcat, lăslnd-o numai In le, pit ită după uşă. Iar o slugă bătrlnă a Ghicăi vodă, anume Ştefan vel annaş, au luat o iptngaa a lui şl au aruncat In capul doamnii pănâ s-au potolit turcii cu jaful. Deci pă Ghica vodâ l-au pornit la Ţarigrad şi până a treia zi au venit veste câ au pus pe Gligorie, fiiul său, domn. Iată acest bine au

45 făcut fiiu la părintele lui şi aşa este adevărul C Introduce, tot aici titlul Cap. 45. Veziriul cind au vrut sâ trimiţă paşe să domnească Ţara Romînească, iară Costantin postelnicul Cantacozlno au căzut cu rugăminte şi au potolit sclrba şi urgiia vezlriului şl pentru domnia iul Grigorie vodâ. feciorul Ghicăi vodâ K 14 Atunce]Atuncca ACL, om. G K L pre]pă CL, Şi O aceajacl ia K. Într-ace O vremi O Odriiu]Udriiu C, Udrelu O s-au]s-a L 15 Cantacuzino

50 postelnicul JCantacuzluo C. vodă Cantacuzin postelnicul G, postelnicul Cantacuzino K, postel-nicul O fnsâjom. C, Încă L, fiind O 16 ca om. A fostjfost lucrul O pedepsila ACGK, pedepsie O După pedepsea ad. tn multe feliuri O 17 ruşine]ineşteşug şi ruşine O adusjdatK 18 biruiaşti O plnjşi pină G

144

«i ţ u iaste alt& ţară mai rea decît Ţara Rumînească, că nu annci „ „ K • S rt potolească, alta r ă d i j î Atuncea Chiupriliul ' v l S ^ r ) a.au mîniiat, poruncind guHfri-său, lui Mustafa m™ ™ ! r<ra J

v î » ( — » « « « S 3 . E S S cit să omoare pre Ghica vodă. ^ porun-

ia r Costandin postelnicul, bunul creştin şi vrddnic de slujbă, el ' deaca înţelese de aceasta mult plînse şi să văeta pentru săraca de L ă cum să-şi piarză 16gea, şi sfintele biserici să să facă meceturi Z £ £ ş i . 9 i căuta a ju tor într-o parte şi-ntr-alta, şi p r e nimenea nu-şi găTa făr'cît pre cel mare, puternicul domnul şi dumnezeul nostru Isus Hristos' ,n carele au izbăvit pre izrailt6ni din mîna lui faraon şi pre Noe din potop ş i pre Lot din Sodom şi pre David din mîinile lui Saul şi pre tot neamul omenesc i-au răscumpărat cu sîngele lui şi i-au scos din mina diavolului Aşadar întări şi imma robului său Costandin postelnicul | şi viteiaste M

cuteză de întră tocma la viziriul. Şi cu mare groază deşchise buzele lui i5

şi cu multe lacrămi 1 să ruga ca să să milostivească încă odată pre Ţara Rumînească, să le iarte greşalele, prinzîndu-se tare că nu vor mai face ce au făcut, ci va da haraciul împăratului la vr6mea lui şi ce-i va fi porunca vor face. Şi multe ca» acestea zicea. Şi-i aducea aminte in tot chipul

Atunce d£de dumnezeu de-şi conteni viziriul mîniia şi îndată opri 20 pre gineri-său, Mustafa paşa, să nu vie aicea. Şi pentru voia lui Costandin postelnicul, au er ta t pre Ghica vodă de moarte şi pre Ţara Rumînească de a lor greşală. Că pre acel Costandin foarte-1 avea Chiupriuliul iubit, căci îl aflase că grăiaşte drept şi ţine cu raiaoa împăratului şi poht^şte

1 iastejeste ACL altă om. G 2 rădicăjsă rădică ALO AtuncealAtuncl K, Şi îndată O 25 Chiuprillul]Chipreliul GL, Chiupurlăul K, om. O 2 - 3 vezirazimul foarte rău « au mîniiat om. O rău om. A G K 3 poruncindlporunci GO gineri-său)viziriul gineri-său O lul om. CG să viejsâ î ieC aicealaici ACGKO După ţară ad. să fie AGKLO 4 domn el L paşăjpaşe K ŞlJŞi-i AK rlnduijorlndul G 4000140.000 K auJi-auCG 4—Sportncit G SpreJşipreGL 4» vrldnlcjvrednicul CG el om. KO 7 lnţel6se]au Inţăles K, lnţălesă O pllnsejpllngea KO 30 8 să-şi]va să-şi O să să facă]să-şl facă G, cum or să fie O meceturijmeştecături G turceştii de turci G, om. O 9 Intr-o partejşi Intr-o parte AKO şl-ntr-altajşl alta A prelpe O nimini AC, nime K găsiajgăsie O 10 făr'clt]numal A, făr de cit CO, fără numai GK marelmai mare AGK, om. O put6rnicul]pre A, puternic CKLO şi domnul G şi dumnezeullom. AGO, dumnezăul K 11 carel6]care CG, cel ce K izrailUniJisrail A, istrailUni CL, norodul lul 35 Istrail O minajrobia A G K L O Noejdreptul Noi O 12 Sodoma K mllnilelmlnule K 13 i-au ]l-au ACO slngelejscump sîngele A lui]său AO şi 1-au scos om. C mlnalmlinile A, mtnulc K, robia O 14 AşadarJAşijdere O robului său lui V vltejaste CGK, vitejeşti O 15 tocmajtocmai AL, om. O viziriuljvezirazimul Chipreleul O deşchise]deschise-şl A, des-chisă O buzcicjbuzile L, gura O luijsale AK, om. L 16 l să]a să C rugă AG pre]pe A 40 17 să lejsă se L, s ă - 1 0 iartejerte ALO greşala O prinzindu-seGK 18 ci]ce CG, ce-ş K, şi L va*|vor AKO luijsa A K ce-i]ce AO 1 8 - 1 9 împăratului la vremea. . .In tot chipul om. L 18 vorjva CG Şi-i aduceaJŞi-i aduse A, Şi aducea C, aduclndu-i O tot om G 20 Atunce) Atuncea AGL, Atunci CK d£de]dete ACL, d6ti O viziriul om. G mlnia vizirul L 2 8 - 2 1 opri Prejporoncişl popri pre K 21 vie)margă K aiceajacl in ţară A, aici C, ln ţară GO, in Ţara 45 Romînească K 22 postelnicul om. LV pre l]*i pre ACGK, şl pe O din moarte AGK 23 a jor om. O prejpă L aceljacest O După Costandin ad. postelnicul CO 1 om. G Chiupriuliul] Costandin L 24 căci l ljcă să A , căci K aflasejafla C drept]adevărul şi dreptul A, derept GK şl pohWşte om. G pof teş te AL

14 - c. 145

y binele săracilor. Avut-au săraca de ţară noroc pentru acel om bun carele ^ sta în toată vremea pentru binele ei şi-1 durea inima de creştinătate şi de

pămîntul ţării, ca să nu-1 piiarză. Că şi el era moşnean într-insa, cu case şi cu olate ca şi alţi boiari. O mare ciudă făcu dumnezeu cu Ţara Rumî-

5 nească, că o scoase din mîinile păgînilor şi biserici | le le mintui de legea lui M£hmet, şi-i trimise mare bucurie. Lăudat să fie numele lui în veci!

După aceia viziriul porunci lui Costandin postelnicul să aleagă pre cine va fi voia lui să-l facă domn Ţării Rumineşti. Şi au lăsat pre credinţa lui şi domniia şi ţara, ce-i va fi voia lui să facă şi să tocmească.

10 Atuncea înţelegînd domnii greci ţarigrădeni, cădea la picioarele lui şi-i făgăduia bani mulţi şi-1 ruga ca să facă pre unul dintru ei domn. Iar el, ştiind că sînt greci avani şi încărcaţi de datorii, nici unuia nu i-au făgă-duit, iar pentru binele ţării, ca să nu prade şi să o jăhuiască, cum

V sînt ei învăţaţi. Deci fiind acolo şi Gligoraşco, sin Ghicăi vodă, prinzînd de 15 veste, mer8-au el singur de au căzut la Costandin postelnicul cu multă

rugăciune, c* 6ă-l facă domn, făgăduindu-se că-i va fi ca un fiiu bun, şi ce-i va zice, va face. Costandin postelnicul i-au luat credinţa şi să făgădui să-l facă domn, socotind că au născut la Moldova şi acolo au crescut, şi cum el va şti rîndul ţărăi şi-i va fi milă de săraci. Şi-1 jură pre sfînta evan-

tao ghelie şi-i făcu zapis cu mare legătură, cu a lui mînă scris, ca să-l aibă ca 97 pre tat-său şi să-l cinstească cum să | cade, măcar că Costandin n-au

pohtit de la el nici să-i dea boerie, nici nimic, fără pace la casa lui să aibă. Şiaşa,făcînd legătură, numaidecît l-au dus la viziriul, de i-au sărutat

mina, de domnie. Şi au purces cu agă şi cu steag, de au venit aicea în ţară,

25 1 binele săracilor om. C săracajacea (această K ) săracă A K L pentru accl]cu acest O carelejcare O 2 ln om. G de^pintru A, dă L 3 ţăriiJŢării Româneş t i O ca sâ nu-1 piiarză om. O să nu-l]să-l G moşneanjmoştean A, moştan O 3 — 4 casă şi cu moşi i O 4 0 ] 0 h AK ciudăjminune AO 5 miinile]mînule K păglnilorlturcilor A K bis4ricUeJsfintele biserici AO dejdin AC legeajtfgea K, lege O 6 MtfhmetJMoameti A , Mahmet O şi-i]şi A C K O să

3 0 fiejfiie C luijtău G 7 poruncijau poruncit A, porlncit-au G, poroncit-au K O postelnec O prejpă A 8 cinejcini-i A, cine-l CGKL lui voia C lui om. K să-ljsâ C Rumlneşt iJMunte-neşti A 9 ce-i Jcumu-i O lui voia C lui om. O tocmcascâjsocotcască K , tocmască O 10 grecijgreceşti O 11 şi-ijşi CGL dlntrujdin AGO. dintre CL. de K 12 şti ind că]

o* datoriijtoate datoriile G 1 2 - 1 3 i-au făgăduitj i -au 35 ngăduit A G K , îngădui O 13 iar om. O pintruA s ă o J s ă n u o A jăhuiascăj jăfuiască ACLO,

jehu iască G, Jecuească K cum]precum A G K L O 14 şi om. O GligoraşcoJGrigoraşco A K L , Grigor vodă O sinjfeciorul AKO, fiul C GhicâiJGhica G şi prinzînd O de om. L 15 eljla el A, şi cl O singur om. A la Costandin postelnicul om. A 1 6 - 1 6 mul tă r u n ă c i u n e l m u l t â

rugăminte A îăgăduindu-sejfăgăduindu-i A, făgăduindu-să CLO, Î^ăduindu^i -V^ G n iu l

a T U U n ă s c u t T b, , ! 7 D M M 0 S t l ! n n n C ) , o l® sâ-l facăjcă-l va face O au n ă s c u t j ^ a u născut A , el născut L In ţara Moldove» O 19 rlnduljrlnduiala GL fijhi G 20 si-i fâculs i fu G* f u C U t /a p if CU,at

,Ui scris cu legătură L scris cu a lui mină A cu mina lui

" s a r s ^ a s a ? • „ s a s i

S Î » 2 a s s a S S r - ~

In (ari)ŞI . u venit lo Grigorie Ghica voevod cu a g M u ^ O ' * * G K Ş ' " a U p u r c " ' ' '

146

d â s c ă l e c î n d în Caracal, joi în ziona Ini sfeti Nicolae, dechemvre 6 deni i jgatul TI?9- — l k r făz înd dumnezeu at î ta nebunie ce făcnsp mmînr •

fi». * * ^ t , * * * * ~ - - . r P r r b r ce trimise udecată, 91 caznă. în tă i robiia, a doao ciuma «ni « w , ' ^

t . . ani, a pa . ra „oaU, „ n.Vo i ^ t o 6

' n u m n e z e u au secerat de tot fehul d e oameni iar <4 1» ? ani,. U . la > o r a f ^

n e s p u s ă C ă adevăr, la aceste 2 tîrguri era spurcăciuni multe de v o c T a f e mânară Sodomului şi Gomorului. Iar plată încă luară "

După aceasta şi Gligorie vodă găsind o tară r ă c i t ă şi plină de " n e v o e mai vîrtos îngreuiaţi de păgînii turci, pentru vina for c e a u f L Î c e r ş i n d d e la e i urni bam alţn bucate | e e jăhuise, alţii datoriile j £ 2 vodă, alţn una, alţii alta. Ci să mira ce va să mai facă şi cu ce va să s ă T i lupte. Că ei ca nişte lei căsca gurile să-i înghiţă pre toţi, f i i n d ţara plină £ , 5

n e v o e şi de sărăcie însa mijlocul tot nu-1 da, ci cît putu sili pentru creştini Şi să lăsa pre sine 111 toată lipsa. Şi chemă pre toţi boiarii ţării, p o n i n c i du-le ca ce s-ar stringe din ţară, venitul tot să-l dea turcilor, ca doar va izbăvi dumnezeu pre săraci încă de acest rînd. Cine au fost zurba de au hiclenit pre domnii lor şi au făcut ţării rău în zilele lui Gligorie vodă s an o. dat coneţul. Ca şi slugile lui David împărat, care-1 suduia şi-1 S n e a apoi luară plată de la fie-său, Solomon. ncienea,

1 lui sfeti)de s f in t A , dc s f e t e C G K , de sf intul L denijzile A K , om. CL l - 2 d e s c ă -lednd . . . 7169]şi au descă lecat in oraş , ln Caracal, joi ln zioa de sfeti Sava , dechemvrie 5 leat 7169 O 2 leatuljcursul ani lor A , v ă l e a t G, ln anii K , om. L După r. 2 litiu nou Certare 2 5 de la dumnăzău ce au v i n i t asupra Ţări i R o m î n e ş t i ln K De la p. 147 r.3 pină la p. 148 r. 5 sfirşind cu cuvintele cel bătr ln avem redacţie deosebită Şi au dat p o d o n domniei 1000 de pungi şi făcu obiceiu. Şi d a c ă v e n i ln ţară , scoasă oerit pre la to ţ i boerii şi mănăst ir i le şi slujitorii şi pusă haraciul Îndoit şi s u m ă mare de bani pre toată ţara şi pusă o jumătate de bir pe slujitori dc lnplini acea 1 0 0 de pungi de bani şi plăti toată datorie. Atunce sâ făcură 3 0 nipăşti şi fugiră s lujitori i şi d o m n i a cu p a c e tn O 3 ce făcuse rumînii om. A ce făcuse] care făcură K şi c u m ] c u m A K nu om. L 4 intorcjlntoarse C sâ-şi pllngâ păcatele]$ă-l plătească capetile K nu mai p u t u ] n - a u niai p u t u t A 5 robie A K L doao]doo A , doa K , apoi L « ln1 om. A multă boala L în*]cu C ln t o t ch ipu l ]mul te feliuri K 7 au secerat]au cercat C, au tot săcirat K 8 nici la uni i j la nici uni i A C oraşă om. G ln Tîrgoviş te şi ln K şi om. C 3 5 Mcindu-sejfâclnd A K 9 n e s p u s e K a d e v ă r ) a d e v ă r a t A că adevăr la aceste 2 tlrguri era om. K spurcăciuni m u l t e ] s p u r c ă c i u n i A , spurcăc iuni le C, spurcăciune m u l t ă GK de voe om. C f W sâ AK 9 - 1 0 a s e m ă n a r e a C 11 şi om. A K Gligorie]Grigoraşco A . Gligorie CG, Gri-gore KL vodâ om. C r ă s i p i t ă j r ă t â c i t ă A G K 12 nevo i A G K pâgini i l s tâpini i G turciţde tofciA 13 uni i junora L j ă h u i s e j j ă f u i s e A C L , j ehu i se G, jăcuise K 14 alţi i . . . alţii Junii 4 0

• alţii A Ci om. A G K O v a om. A m a i 1 om. K 1 4 - 1 5 şi cu ce v a să sâ mai lupte om. A ** «i ]om. G, să K mai» om. C 15 Că e i jcăc i V sâ- i ]să A K f i ind]ş i A G K L era p l ină A K

nevoi K nu-ljnu-şi L 1 6 - 1 7 sili p e n t r u creşt ini . Şi să lăsa pre sine ln toa tă l ipsa. Şi om. A J» «trlnge din ţară, v e n i t u l t o t j s t r l n g e v e n i t u l ţăr i i t o t G va] l i v a K 1» Cine l lar cine A K JJKt "rbajfâcut zarva A z u r b a j v o r b a C 2 0 h i d e n i t j v i c l e n i t A G K L domni i ]domnul A K L 4 5 ^ l*npârat)lmpăratul A L , om. G care - l ] care le 11 CL, carele-1 G K f i c l e n c a l v i d e a i U A C G K .

e n e a L 22 f i e - sâuj f i i - său A L , f iu l s ă u C, fiiul G, f i iu-seu K

k { î n zilele lui, au dat dumnezeu de au er ta t toa te boalele şi nevoile H ce era în Ţara Rumînească. Şi s-au făcut pîine şi miiare şi vin mult, şi

8-au dăşchis toată hrana săracilor. Domnit-au Gligoraşco tot bine şi cu pace, pîn au muri t viziriul cel

5 bătrîn şi au pus împăratul pre un fecior al lui, ce i-au zis Chipriuliul, să fie vezirazim în locul tătîne-său. Acesta să rădică cu oaste turcească de au

îs mers | asupra Ţării Ungureşti de sus. Şi au poruncit de au mers şi Dabija vodă, domnul moldovenesc; şi Gligoraşco vodă, domnul muntenesc, încă au purces la iuli 20 deni, leatul 7171. Bătut-au cetatea ce-i zic Uivarul

io zile 43 şi o au luat turcii. Şi au mai luat împrejur şi alte cetăţi şi sate şi coşt^e şi au robit şi au ars Ţara Ungurească foarte rău. Mers-au cu Gli-goraşco vodă în oaste şi 3 feciori ai lui Costandin postelnicul, anume Drăghici vel păharnic, i Şărban vtori logofăt şi Costandin vtori postelnic. Şi slujiia foarte cu dreptate şi cu credinţă mare. Iar tatăl lor era aicea în ţară»

15 la casa lui, precum să făgăduise Gligoraşco vodă cînd au luat domnia. Diavolul, pizmaşul neamului omenesc, văzînd pre Costandin postel-

nicul că să porneşte spre fapte bune, făcînd multe milostenii întîi pre la mănăstiri, pre la săraci şi pre streini îi priimiia şi-i căuta şi dumnezeu încă-i a ju ta şi-i adăogea în toate casa lui cu tot binele sfinţii sale; iar diavolul

20 tot îl cerca, duprecum îi iaste obiceaiul lui, să-l prinză în clucsa lui, nicicum nu putea de el să să lipească. Atuncea diavolul găsi 2 vase r^

98° imul rumînesc, altul grecesc, anume Stroe vornicul Leur | deanul şi Dumi-

1 au datjdat-a K 2ce lcare A miere L 4 Gligoraşco]Grigorie v o d â AKL,Gl igoraşco vodă C, Gligoraşcul G cu bine A plnjplnă cînd A 5 După bătrîn ad. Chiupurlăul K

25 lmpăratul]viziriul G şi au pus lmpâratul]Decl murind viziriul Chipreleul, pusă Împărăţie iar O cejşi A, ş-i K, ce-i O i-au zisjzisără K, zice O După zis ad. iar A G K L O 5 — 6 sâ f ie vezirazim tn locul tâttne-sâu om. O 6 vezlrazimjvlzir C să rădică]s-au rădicat AO turcească]multă A, om. C, multe K cu oaste turceascăjcu mul tă oaste turcească şi cu tă-tarii O 7 porlncit G Evstratie Dabija O 8 domnul moldovenesc ]domnul Moldovi i A,

3 0 domnul ţârii Moldovii C, din Moldova K Gligoraşco]Grigorie A K O , Gligoraşcul G, Grigo-raşco L domnul muntenesc]din Ţara Romînească K După muntenesc ad. Grigorie v o d ă A lncăjom. A, şi O 9 20 deni]2 zile A, 20 CGLO, 20 de zile K leatuljcursul anilor A K , vălea-tul G, om. L, leat O Bâtut-au]Şi au Intrat ln Ţara Ungurească şi au b ă t u t O Uivar G 10 43 d e z i i e O o (om. O) au luat-o CLO lmprejurjturcii O 1 0 - 1 1 şi sate şi coşUcJdupă

3 5 Inprejurul Uivarului O 11 coşUeJcoştiae G,cos tee L 11 —12 Mers-au cu G l igo ra şco v o d ă In oaste şi 3]iar Grigorie vodâ cind mersă la oaste luasă şi trei O 12 In oaste om. C a n u m e om. K 13 vtorii .*]vel CGLOV, al doile K postelnlc]stolnlc O 14 foarte om. G tată l lorJCostantln postelnicul O erajrămâsăsâ O aiceajaici AC, om. G După ţară ad. şăzănd O 15 casa] casile L precum i să O Gligoraşco]Grigorie A K O între r. 15 şi r. 16 titlul Pentru Costant in

4 0 postelnicul Cantacozino cum l-au omorlt Grigorie vodă pentru plră minc inoasă tn K 16 Dia-volul] Iar diiavolul KO pizmaşul]vrajmaşul L Iar pizmaşul neamului omenesc , dl lavolul A 17 să porn£$te]sporeşte A G K , om. L, sporie O IntliJIn taină A C K L O V 18 prl lmllajmi-luia A L După căuta ad. şl-1 primlia L şi2 om. ACK lncâ-l]il G, Incă O 19 şl-l adăogea]ş i - i adâoga A, şi adăogea G, şi spore O toatejtoată A C G K V In toate om. O cu t o t ] cu de t o t O,

4 5 numai V 20 tot om. O 11 om. A K duprecumjcum A, dupe cum C, precum O iastejeste AL obiceiul ACLO lui om. C clucsajcursa AL, munca C, casa K, cursile O 21 n ic i cum om. O de el om. G lipeascâ]apropile C dă el nu putea să sâ l ipsească L A t u n c e a d iavolu l om. O A t u n c i K găsi]au găsit K 22 rumlnescjromin K unul grecesc şi altul rumînesc O vor-nicuijdvornic GL Dumitraşco Cantacuzino Ţărlgrădeanul (oezl şi p. 149 ) c

148

traşco vel vistierul Ţarigrădeanul. Aceştea era lăsaţi de Gligorie vodă is-pravnici, să păzească scaunul domniei. Iar ei făcură sfat d r ă c e ^ taină ^ doamna Marna a lui Gligorie vodă şi trimiseră cărţPde olac la Gligorie v 0 dă în oaste, facînd piră mare asupra ticălosului Costandin, cum el umblă pre la turci pre marginea Dunărei, de-1 pîraşte că iaste hain şi cum 5 nu bagă în seamă pre doamnă-sa şi-şi bate joc de ia şi cum opreşte ţara să n u dea bir. Şi a t î tea prihăni multe au scris. Şi Costandin nimic de acelea n-au fost vinovat , nici n-au ştiut nimic.

Deci întorcîndu-se Gligorie din oaste, iar Stroe vornicul încă mai cu deadinsul îi scriia, de împrospăta pîra. Şi-1 învăţa să nu grăiască nimic cu 10 Costandin, şi cum va sosi în scaun, să-l omoare fără v£ste. Deci Gligoraşco îşi întoarse firea şi crezu pre Stroe dvornicul şi pre Dumitraşco. Binele ce-i făcuse Costandin îl ui tă şi jurămîntul călcă. Şi cum sosi in scaunul v

lui în Bucureşti, îndată îi apucară acei 2 draci cu gura şi-1 puseră la cale , rea şi spurcată, cum puse şi cile 2 mărturii mincinoase pre Pilat, ce ucise | 15 pre domnul nostru Isus Hristos. Aşa şi ei făcură pre Gligoraşco de trimise $9 dorobanţii la casa lui Costandin postelnicul. Şi v£ste, din aşternut l-au luat de l-au dus la sfînta mănăstire ot Snagov. Era sîmbătă spre duminecă, dechemvre 20 deni, în ziua de sfeti Ignatie bogonoseţ, leatul 7172. Şi acolo I G b%

au s tătut la dumneziiasca liturghie tot în genunche la sfintele icoane. 20 Fiind gata, s-au pricestuit trupului şi sîngelui domnului nostru Isus Hristos. Iar cînd au fost seara, pre la cină, l-au omorît în trapezăriia mănăstirii.

1 ve l vist i iarlu G, marele vist ier K 1 - 2 ispravnici om. ACKO 8 ei om. CGKLV făcură] făcind C S a lui]lui G de loc cărţi G 4 marejmencinoase K ticălosului ]ticâlosuiui de A, lui G Costandin]Costadin postelnicul A G K O cum]cum câ A 5 umblă]lnblă pre la mar- 25 ginea K ias tejes te A L , est i C cum om.O 6 şi-şijci-şl O batejbat G de iajde dlnsa AO cumjcum că A O 7 a t l t ea ja l te O mul te prihăni O au scrisjl-au scris GO ŞiJIarO Costan-dinJCostandin poste ln icul A K O nimic de ac&eajde acestea nimic A ac*leajacele K, aceia L, aceast O 8 n-aujau A L n imic om. A G n-au fost vinovat, nici n-au ştiut nimicjn-au fost ştiind, nice era v i n o v a t K , nu şt ie , nici n-au fost vinovat, nici au şUut O 9 DedlŞl A 30 dinjde la O incă om. O 10 Ii om. A de improspătaJşi Ii prospăta O grăiascăjvorbeascâ C 1 0 - 1 1 cu Costandin n imic G K L 11 postelnicul Costandin A, Costandin postelnicul O şi cumjce cum GO să-l omoarejsă tr imiţă să-l omoare O fărâjfâr de ACO GligoraşcoJGrigorie vodă A G K L , Gligoraşco v o d ă C 1 2 Îşi Intoarsejlntoarse-şi K Întoarsă fire O prejpă A DumitraşcoJDumitraşco vist ierul GO 1 2 - 1 3 Binele . . . uită şiJŞi uită tot binele ce-ifâcuse 35 Costandin poste lnicul O 13 CostandinJCostandin postelnicul ACL 11 uităjom. A, l-a uitat K călcăjil călcă C, au că lcat K 1 3 - 1 4 In scaunul luijin scaun L 14II om. A acei]cei AK guraj gurile AO 1 4 - 1 5 cale rea şi spurcatăjcale lor cea spurcată O 15 pusejspuse C, puseră KO cilejacele G m i n c i n o a s e j o m . C L , minciunoasă O ceJdeL ce ucisejde au răstignit O 18 nos-tru Isus om. K şi ei făcurăjfăcură şi ei AO GligoraşcoJGrigorie (Gligoraşco C> vodă ACGKO 40 dejşl C 17 d o r o b a n ţ i i j p e Braţu l ve l căpitan za dorobanţi O fârăjfăr de AKO 1 7 - 1 8 l-au luat din aş ternut O 18 de l -au Jşi l -au LO dusjdus noaptea AGKO sfînta om. O otjla AKO EraJŞi era O 18 dcnijo/n. A C L , zi le K i luajz loa A, l u a K, «uo O, u u V s i e U ^ t u l AQ» •«nta L bogonose ţ Jpogonoseş L leatuljcursui anilor A, ln anii K in ziua de sfeti IgnaUe bogonoseţ, l eatu l 7172Jvă lea t 7 1 7 2 G, leat 7172, In ziua de sfeU lgnat O H 45 sftnta A la*JInnainte O s f in te l e j s f in te C 21 Fi ind ]ş i fiind O irupul şi cu s lngele A , cu s f in te l e ta ine a O 8 2 Iar clndJŞi cind O pre lajpi ia u u a p e ^ u » , Irapăzarea K , trapezarie O

212

Iar Gligoraşco vodă, deaca-i spuseră că l-au omorît, iar el atunce 8-au deşteptat şi au zis părintelui Ştefan, mitropolitul şi tuturor boiarilor, că n-au ştiut cînd l-au omorît şi cum au fost adormit, căindu-se şi plîngînd de moartea lui Costandin. Şi blestemă pre Stroe şi pre Dumitraşco, căci

5 ei l-au îndemnat de l-au omorît, nefiind nimic vinovat. Aşa s-au căit pentru moartea domnului nostru Isus Hristos şi Iuda ; dar nimic n-au folosit, ci au luat plată matca focului. Şi acestea încă o vor lua, precum zice la sfîntă evanghelie : Cum aţi judecat, aşa vi să va judeca şi cum aţi măsurat,

PP* aşa vi să va măsura.Har tru | pul lui Costandin l-au rădicat jupîneasa lui, io Hinca şi coconii lut f'Drăghici, Şărban, Costandin, Mihai, Matei, Iordache

şi cu mare cinste duseră-1 la mănăstirea lor ot Mărgineni şi acolo îl îngro-p ă r i făcîndu-i-se pogrebaniia şi pamete mare cum să cade.

O, diavole, răul pizmaş neamului omenesc, cum prelăstişi pre Gligo-rie vodă de omorî pre Costandin fără judecată, fără vină nimic t Iar ţara

15 toată plîngea pre Costandin postelnicul, că au pierdut un stîlp mare, care ^ au sprijinit toate nevoile ţării. Plingu-1 şi sărăcii, că ş-au pierdut mila;

plingu-1 carii au avut de la el multă căutare; plîngu-1 şi păgînii şi creştinii . şi toate ţările care l-au ştiut şi carii nu l-au ştiut, ci numai de numele lui au auzit, pentru multă înţelepciune şi bunătate ce făcea în toate părţile.

20 Şi de la cine fu acea moarte necuvioasă? De la Gligoraşco, pre carele

1 IarJŞl C Gligoraşco]lui (om. GKO) Grigorie AGKO l-au|l-a C iar1 om. GKLO aluncca AC 2 părintcluijpărintelui său Ştefan C, cătră părintele O mitropolituljom. C, mitropolitului K tuturor bolarllor]câtrâ toţi boerii O 3 ş^om. L şi cum]şi clnd G, şi cum câ O adormit G 4 CostandinJCostandin postelnicul ACO blesteraâ]blestemtnd C pre]

25 pă A StroeJStroe vornicul O Dumitraşco]Duinitraşco Cantacuzino (vistierul O) CO 5 Aşa] Şi aşa C căit pentrujcâit şi Iuda pentru AGO 5 - G c â i t . . . şi Iuda]căit de moartea lui Costandin postelnicul, cum s-au căit Iuda pentru moartea domnului nostru Isus Hristos C 8 darjşi O 7 cijcici C au luatjtot ş-au luat O matca focului]munca de veci O Şi aceştea] Aşijdere şi aceste O Încă o]lneâ-ş O o vor lua 1 vor luoa-o G, vor lua KL lua]lua plata O la

30 om. K 7—9 ci au luat p l a t ă . . . vi să va măsurajci precum zice sfinta evanghe l ie : cum aţi Judecat aşa vă veţi judjifrţl^&uiajiţl imăsurat aşa vl să va măsura A 8 evanghelielletur-ghie G cum aţi Judejarflcâ cu ce judecîtflrvgţT judeca O vilvă CGK aşa vi să va judecajaşa vA veţi Judeca L, Uraeca-vă-veţl O şl om. GK cum aţi măsuratjeu ce măsură veţ i măsura O 9 aşa om. LO vfjvă CGK măsurajmăsura voao O CostandinJCostandin postelnicul ACO,

35- .om. L 10 ifîncaJEIlna AGK, Illnca care era fata lul Şărban vodă Basarab C şl cu coconii ACL - Mtffei om. O şl Iordachie AK 11 şi om. AK duserâ-lltlj duseră AC, 11 duse L, l-au Îngropat O lorjlui O otjla AKLO 1 1 - 1 2 şi acolo II lngropară om. O 12 făcindu-1-sejfâclml A, fâclndu-să O pogrebanie O pametelpaminte GK şi pamete mare om. O 13 răul]răule AKL, om. O pizmaşlplzmaşul A, pizmaş mare O oinenescjrumlncsc A G K

4 0 prelăstlşllprllestlşl ACL prejpă A, de L 14 omorljoinorlşi G Costandin postelnicul AO fArA^Vi de A, făr dc C fără'JfărdeA făr de vină şl făr de judecată O IarJŞi O 1 4 - 1 5 toată ţara O 15 pllngealpllng CK, pllngă G, plînse L pllngea pre Costandin postelnicul cA au]U pllnge pre dînsul câ au O stllpjstâpln G mare om. O care]carele GLO 16 au sprijinit] iprljlnle O Pllngu|Pllng K, Pllngâ L şl om. LO că ş-aulcâ au G 1 6 - 1 9 că ş-au p i e r d u t . . .

45 tn toate pârţilcjcâ au avut de la dînsul multă căutare şl milă şi tuturora le-au părut rău de moarte lul şi creştinilor şl păgînilor O 17 pllngu-l]pllng ACK, pllngâ-1 L carli]care A K de la el multAJde la el milă multă şl A, de el multă C pllngu-l*)pllngu A K , pllngâ-1 L şl* om. L 18 care]şl care C, carii K, carele L carlljcare CL carii nu l-au şt iut , cl om. A 19 au auzlt | auzise L pârţileJpArţl K 28 cine]clne-i AO aceajaceastâ A K Gligoraşco]Grigorie A, Gli-

JbO goraşcul G, Grigorie vodâ KO pre carelejcare A

150

i-an ttcut domn şi l-au cinstit 9i i-au slăvit numele; de la Stroe LeurdeanuL p r e carele l-au scos de 2 o n dm moarte, şi Încă i-au fost şi cuscru, că au ţinut pre fa ta lin un fecior a lui Costan | din, anume Şărban; de la traşco, că i-au fost nepot de văr premare şi căci l-au crescut in casa lui § i l-au ţ inut ca pre feciorn lui şi l-au boerit.rTJnn ca acestea să fie de 3 ori a n a ţ b e m a j j • . - îâx 'ind au fost la mesiţa mai 9 deni, 7172', iar au poruncit de la

împărăţie de au purces GUgoraşco în oaste, al doilea rînd, iar acolo la Uivar. Şi de acolo au mers la Husiin paşa al Budii, şi cu Dabija ai Mol-dovei, de au bă tu t cetatea Leva. Şi nimica nu i-au stricat, că i-au veliit io ajutor oaste nemţească, fiind cap Zuza. Şi 8-au bătut cu ei la iulie 9 deni Şi fu izbînda nemţilor, luînd de la moldoveni şi de la munteni toate cortu-rile ^ t u n u r i l e , carăle cu bucatele, ca 3.000-4.000, toate cîte cu 8 boi; numai ce scăpară cu trupurile.

Să povestim şi de Costandin, ce era la Grigoraşco vodă vei păharnic, 15 gin Radului armaşul Yărzariul, fiind .şi el amestecat în sîngele lui Co-standin postelnicul, precum era înhăţat la tată-său. Că, adevăr, cum nu poate face den mărăcine strugure ş i din rug smochine, aşa nu să poate face din neamul rău, b u n ; ci din varza \pşa rea, ce-i zic morococean, au eşit fie-său şi mai morococean el. Că' au luat acolo, la acel război | 20 plată, căzînd într-o t ină, tins, ca un cîine ucis. Sămînţa acestor i$q*

1 l-au lJau G, el l-au O numele]numele lui A de lajşi de la O Leurdeanul om. L 2 l-au scos de 2 ori dinjde doo ori l-au scos de la A i-au]au G câ aujcâ i-au C 2—3 au ţinutjţinu K 3 Costandln]Costandin postelnicul AGKO ŞărbanJŞărban postelnicul G 4 călcări AGKO i-au]au G vărjvară C căci om. O 5 lui om. A aceştea]aceia AKO După r. 6 ad. Şl au 25 făcut Grigorie vodă o mănăstire mare şi frumoasă ln tirgul Focşanii, hramul el sfintul proroc Ioan Predetlcl O 7 la meslţajla luna Iul AGL, la GO, ln luna Iul K denijzile AK, om. CLO 7172]cursul anilor 7172 A, văleat 7172G, ln anii 7162 K, leat 7172 O iar au]l-au A Iar au poruncitjvcnit-au paroncă O 7 — 8 de la impârăţlejimpăratul AK 8 purces]mers GO Gllgo-raşcoJGrigorie (Glegoraşco C) vodă ACGKLO ln oastejcu oştile O iar acolo om. O 9 mers] 30 purces C la]om. AK, cu GO Husiin]Usăin AK, Husălt L al]aK 9 - 1 0 Dabija al Moldovei] Dabija vodă al Moldovii domn A, Dabija vodă al Moldovii K, Eustratle Dabija vodâ, domnul Moldovii O 10 de aujde s-au C LevaJLevei K câ l-aujcă au AL, pentru câ au O ajutor] U ajutoriu cetăţii O fiind]fiindu-le AGKLO capjcăpitan L s-au bătut cu ei la iulie 9 denijla iunie 9 s-au lovit cu ei O ia om. K denijzile AK, om. CL 12 dc lajdln $ toate 36 om. G 1 2 - 1 3 de la moldoveni şl de la munteni toate corturllejde la turci toate cortorlle şl de la moldoveni şl de la munteni A, de la turci toate corturile K, de la turci şi de ia mol-doveni şi de la munteni toate corturile O 13 şi om. GK carăle cujtoate carâle câ A, şl carăle cu KO b u c a t e l e j b u c a t e CGL, zahara O caJcalaGO 4000 om. L 3000 om. O toate cltejşl toate clte L, tot O 14 numai cejnumai A, iar ei O cujnu.nal cu O trupurlleltrupurlle 40

fugiră O 15 şl dejşl pentru K CostandinJCostandin postelnicul G Grlgoraşco]Gri-gorie AO vel pâharnic]paharnic mare AK, vtori paharnic G 16 sinjfeciorul AKLO. fiul C fl om. C InJIaACK 1 6 - 1 7 Costandin postelniculJCostandin vodâG 17 la tatâ-sâu]^ ^ (şi O) tată-său AO GâJCu O adevărJadevârat ACO După adevăr ai. cum i b l i «flnta evanghelie, Matei cap. 7, stih. 16 O 18 poatejsă poate K den om O mărâdnel 45 nUrâcinl AK, m ă r â c . m e O struguri ACGKLO şi dinjnicl din AGK, nici O din rug]naâ-deşul O 19 face şi din L După bun ad. ce pomul râu poame re li face O cilfi I

O morococean morocociuni O 2D fie-sâujşl fii-sâu AK maijmal r â u A i morococţuniO el om. A G K O Câ]Ei Incă AGKO acolo om. A 2 9 - 2 1 acolo la acel râibom »-au luat plata O 21 tinsjucis O ucis om. O acestorjaceasta A

151

nelegiuiţi şi îndrăciţi s-ar cădea, ce ar fi parte bărbătească, să să scopească, ca să nu mai răsară muştar şi ardei, ci să să topească şi să să concenească. Atuncea au perit şi Preda vel logofătul Bucşanul şi Ivaşco Cepariul şi alţii mulţi. Că pre sfaturile lor c<$le rtfle puseră ţara, pentru că se făcea

6 soţi şi priiateni cu streinii şi-i învăţa să omoare boiarii cei buni şi înţelepţi, ca să poată da jaf ţării/I)oam 110, judecă-i cu matca focului I J

Iar Gligoraşco deaca veni (le la oaste şi al doilea rînd, la august 7172, şi lui încă-i trimise dumnezeu judecată, că se bolnăvi un cocon^ce avea, foarte rău şi făcea grozăvii multe. Că era mic, înfăşat, iar el sărea

io ca unul de 30 de ani şi tot ţipa şi zbiera ca caii, pînă-şi d&le duhul. Şi-1 îngrop ară în biserică la Mihai vodă. Iar Gligorie vodă încă să întristă şi tot să căia de moartea lui Costandin. Şi pierdu mintea şi sfatul, cît nu ştiia ce face, ci umbla tăvălindu-se din zi în zi.

Iar cînd fu leatul 7173, iar Gligoraşco temîndu-se de turci să nu-1 16 prinză pentru vina lui co au făcut de au fugit cu oştile | de la Leva, el JOI s-au sculat cu doamnă-sa dănpreună de au fugit în Ardeal şi au trecut în

Ţara Nemţească, de şade acolo. Şi s-au făcut papistaş. Şi au domnit ani 4 fără 2 săptămîni.

1 nelegiuită A ce ar fljcel ce va îi A, cei va fi GK partea G să săjsă-i C scopească] 20 topească AKO 2 răsară]răsac AKO muştariul şl ardeiul G ca sâ nu mai răsară muştar şi

ardei om. CL cl să să topească şi o/n. CLO să să concenească om. O să să]să-i C 3 Bucşanul vel (murele K) logofăt AK, Bucşăncscul vel logofăt O 4 puscră]răpuserâ A, pustilră O pentru câjcăci că AK 5 streinii jstriinii A şi-ijşi ACGKLO boiariijprc boerii ACLO cei buni]cei murişi buni C 0 cu om. O Jah G ţărli]ln ţară O foculul]focului nestins A doamne, jude-

25 că-i cu matca focului om. O 7 Gligoraşco]Grigorie vodă AGK, Gligoraşco vodă CL Iar Gli-goraşco deaca veni de la oaste şl al doilea r!nd]Dccl dccă veni Grigorie vodă O de la]din CK la]clud fu la O august]luua lui august 1 (1 om. L) AL, august 1 deni G, august ln zi lntli K, uugust 1 O 8 7172Jcursul anilor 7172 AK, leatul 7172 GO lncă-i]lncă KO judecată]plaţă O câ se]şl să A, că 1 să AK bolnăvise C cocon]cocon al lui AO ce]ce-l A 0 avea dc ţtţă O

30 grozăvie G el om. L 10 unul om. G ţipa şi zblcra]zblera şi ţipa KL ca caii]şi necheza ca caii O caii (clinii L plnfl-şl dâde duhul Jpină ş-au dat duhul său A 10 — 11 Şi-1 lngropară]Şi l-au Îngropat K 11 tn]la GO biserică lajbiscrica lui AK, mlnăstire lui O Incăjfoarte O 12 tot om. A Costandin]Costandin postelnicul ACKO ŞilŞi-şi ACGKO 13 ci umbla]umbla A. că lnbla GK tot tăvălindu-se GO 14 fu leatullfu luna lul noemvrie, cursul anilor A, fu la

85 noemvrie 20 deni văleatul G, fu la luna noemvrie ln cursul anilor K, fu mesiţa L, fu la noemvrie leatul O iar om. A GligoraşcolGrlgoric vodă AKL, Gligoraşco vodă C 14 — 15 iar Gligo-raşco . . . prinzâ]tcmlndu-sâ Grigore vodă cn să nu-1 prinză turcii O 15 lul om. O dejclnd O LevuJLlva C el om. O 16 Înpreună cu doamna sa O dănprcunăldinpreună A, Înpreună K, om. L de au]şi au O Injla K au trecut]dc acolo au fugit O 17 şade]au şăzut AC, şâdea

40 (şid* O) GO, s-au uşăzat KL s-au fâcutlsă făcu O papistaş]papiştc K ltt fărăjfăr de A 2 lâptâmlnijzlle 15 GK, o Jumătate dc lună LO După r. 18 ad. l-au botezat şi cocon de i-au pus numele Leopold, că chesarul Insuş 11 botezase. Dc acolea au lnşălat pre chesarul Leopold şl au zis că merge la papa, la Romu, să să facă papistaş, iar el au rămas ln Vineţi la şi de acolo au mers tn Ţarigrad fâdndu-ş pace C Povestea tui Ghinea vistierul şi Radul armaşul Vărzarul,

45 deplasată tn AKO la sfîrşitul domniei lui Matei Basarab, tnainte de moartea doamnei Elina, a fost readusă la sfîrşitul domniei lui Grigore Ghica. K introduce un amănunt tn legătură cu pedep-sirea lui Radu armaşul etnd a fost descoperii tn palatul domnesc : Iară unul dintre slujitori scoţlnd cuţitul, s-au slobozit la armaşul Vărzariul şi i-au tăiat o bucată din trup şi puind-o ln năframă zicea c l o va duce la casa lul şi o va frige şi o va mlnca cu femeea şl cu copiii lui şi

60 blestema zicînd că fiind el neguţător l-au adus la atlta lipsă şi sărăcie.

152

Aicea semnăm povestea a nnor boiari răi, ce au fost in zilele lui Matei vodâ, anume Ghinea vistierul, ce i-au zis Tucal'i «i „ ris Vărzariul. Că domnind Matei vodă £ £ Z * ^ 7 2 T m Z multe bunătă ţ i , păn la 16 ani din domniia lui, precuVa J e l L ^ lui ^ o r i e - iar diavolul neiubitonul de neamul omenesc, cercind l 5

iaste obiciuit, ca să strice numele acelui domn bun eăsit au dar ' ? 2 vase rife Că Gbinea era grec, lăcătar, de la £ £ dobîndi şi aceasta poreclă, ce-i zic Ţucala, adecă olariu. Că olariul X I tro-i iaste voia, dmtr-acolo-i pune mănuşa. Aşa zicea şi acel Ghine că încâtro-i va.f i voia, într-acolo va învîrti roata şi va lua p l a t a > r a si căsă ,„ torit aicea în ţară, cu casă la sat la Brătişani, pre Olteţ, ot s®l Romanati , l> Acesta încetişor, | pre ascuns, ca un diavol, cerca pre Matei vodă zicindu i • Dă ţi-e voia să faci bani mulţi, fă-mă vistier mare, şi vei cunoaşte mult folos, că-ţi voi face bani mulţi şi te vor ferici multe ţări. Atuncea şi Matei vodă plecă-şi urechea şi-1 făcu vel vistier, dîndu-i toată puWrea în mina 15 lui. Atuncea el aiave îşi ară tă toată răutatea şi să făcu ca un lup, trimiţind in toate părţile de prăda şi pre mari şi pre mici fără nici o dreptate şi făr de nici o milă. Şi cînd era la postul cel mare, nn mergea ca creştinii, la bisdrică, ce şădea la gazdă de făcea socoteală banilor şi-i băga in ladă. Şi să lăuda că scrie toată socoteala ţării pre o unghie; şi măsură cu cotul 20 in toate părţile şi nu găseşte om cu coae.

I Aicea semnăm povesteaJAcum de aicea să spunem şi de povestea A, Aicea iaste (este L) povestea GL, D e aicea să începem a spune povestea K, Aice scriem O a unor boiari răl]acestor 2 boeri A K , unor boeri răi CL, pentru 2 boeri O 1 - 2 ce au fost In zilele lui Matei vodă om. AK 2 - 3 anume Ghinea Ţucala vel vistier şi Radul Vărzariul vel armaş, ce au fost ln zilele Iul 25 Matei voevod O 2 a n u m e om.AK Ghinea]a Ghini iAK ce i-au zis Ţucalâ om.AK Ţucalâ] Ţucala (Brătăşeni slnt den Ţucala) C Radulja Radului AK 3 După Vărzariul ad. Acest Ghinea (Ghine K ) vist ieriui ce i-au zis Ţucala şi Radul armaşul ce i-au (s-au K) zis Vărzariul AK Că om. O foarte om. O 4 bunătăţ i jbunătăţ i şi milostenii O 16)17 AC din]a K, de L domniiajdomnli K scrie lnapoi]arată O 4 —5 la a lui istoriejistoria Iul O 5 nelubitorlul 3 0 dejnevoitoriul de bine A , vrăjmaşul binelui O neamuljneamului A, om. 0 omenescJcreşU-nesc AK 6 iastejeste ACL obiciuitjobicelul lui AO ca săjsă O dar om. O 7 Că om. O Ghinea]GhincaŢucala O lăcătar]lăcătuş O 7 - 8 Îşi dobindi]dobtndlse L, au doblndit O 8 şi om. A K O aceastăjaces t C G K , acea O poreclăjnume porecle C, proclet G, nume K ce-l] de-i O zicjzicea A K O Că olariul om.K 8—9 dincătro-ijdlncotro 11 L 9 Iastejeste ACL 35 dintr-acolo-ljdlntr-acolo A K O , om. C mănuşaltoarta O AşaJŞi aşa K aceljacest KLO Ghinea GL 10 lncătro L, încătrău G lnvlrtijlnvlrtejl C Era şi L 11 aiceajaici G cu casăjom. AC, cu case K BrătişaniJBrătăşani GL, Brătăşeni O OlteţJOlt K otjln AKLO sudjjudeţul A K O Romanaţ iJRumlnaţ i i or A, Romanaţllor K, Romlnaţllor O 12 pre|şi pre O cercajtot cerca A K 13 Dă ţi-e voiaJDe ţi-i (de-ţi este A) voia (voe O) ACGKO să facijsâ-ţi 40 fac A vistier marejve i v is t ier GO, v i s t e m i c mare K 14 folosjfolos de la mine O câ-ţi]câcl V banijmal G şi te jde te O şi om. C 1 4 - 1 6 Atuncea şi Matei vodă plecă-şi urichea şi-1 făcu vel vistier, dlndu-i t o a t ă puterea ln mina lui om. O 15 plecă-şijpleclndu-şl L vel vistierJvistier mare A K L 1 5 - 1 6 ln mina lui. Atuncea el aiave îşi arătă toată răutatea om. L l i aevea ACO Ifl arătăjarătlndu-şi A , arătă-ş i K să făcujs-au făcut K iupllup flămind O 17 şi pre mari 45 »l pre micijşi pă mare şi pă mic CL După mici ad. asuprindu-i O fără nici ojfără de nici o AGK, făr de O 1 7 - 1 8 făr de nicljfără nici CL şi făr de nici o milă om. O 18 lajln O nujel nu O 1 8 - 1 9 mergea la biserică, cu creştinii O 19 de făceajşi făcea AL. de-şi făcea O ladăjlăzi A, Iade G 2 0 că scriejcă o scrie G ţării om. A K o om. AGKO măsurăjo măsură G cotuljtotul O 21 ln om. K cu coaejsă ştie rumîneşte (româneşte K) sâ poată grâl cu el A K , 5 0 cu coae ca dinsul C

1&3

Dtfcii cu acdste avănii şi drăcii, făcut-au lui Matei vodă bani mulţi, avuţie rea, de Mamon. în loc de «lavă şi de fericirea ce să lăuda că va să facă domnu-său, el îl ocări şi-i strică numele cel bun ; asemănîndu-se IudiJ că el itibi pre argint şi urî pro domnu-său, Isus Hristos.

5 Iară feadul armaşul era de moşie rumîn. Şi tată-său j era grădinariu JOS de vdrze la Ploeşti. Pentru aceia numele său s-au poreclit de i-au zis Văr-

zariul. O, rea sămînţă au fost, că nu s-au făcut varză bună, ci de mic au răsărit fiiul dracului. Deci cu reaoa a lui slujbă, ce să învăţase încă din copilărie, ajuns-au la Matei vodă vel armaş, pro vremea ce era şi Ţucala

to vel vistier. Aoesta era om îndrăcit şi făr de ruşine şi iubitor a vărsa sîngele oamenilor. Inceput-au a-şi arăta veninul asupra săracilor, că să lăsa ca un şarpe mînios, de muşca pro unii şi pre alţii. Şi pre cine afla că era cu ceva putdre, el le arunca prihană şi năpăşti şi le lua tot ce avea t Nu scăpa de la el nici boiariu, nici călugăr, nici neguţător, nici nimeni. Pre unii^iinora

15 la casa lui şi le ascundea trupurile în gunoae, iar pre alţii îi purta pren tîrg tăindu-le urechile şi nasurile, arunca-i pren ocne. De frica lui îşi lăsa casele şi moşiile şi fugea. Toţi ţipa şi să cutremura şi nimenea nu le putea folosi; puţini scăpa de la el neprădaţi, ca de la un pirjol. Că el, ca un drac

joxv numai ce tuşia şi arunca | cu buzduganul în sus, şi cine-1 auziia să ascundea 20 de glasul lui. Şi fiind el atîta de sîngerat, nici pre atîta nu s-au lăsat, ci-i

îndemnă dracul de sămănă vrajbă mare, ca un fecior de grădinariu, între

1 DtîciiJDcciGL actfstejaceastă GO avânil]avănle GO drăciijdraci G, drăcie O fâcut-au făcură O lui om. L 2 dc Mamon]de Manon G, In loc de Mamon O l n loc]Şi In loc O lăuda mindrea G că va om. O 2 - 3 va să facă)va să-l facă A, va face IC 3 doinnu-săujdomnulu

25 său AL, domnul său C el tijei li O ocărl]ocăra C, ocăriia G, ocăriră O strică]stricară O coljlui cel O După bun ad. cu iubire de argint O asemănlndu-se]asemănă-se G 3—4 ase-măntndu-se Iudii, că cl iubi pre argint şi uri pre domnu-său, Isus Hristos om. A K O 4 iubij Iubea CGL pre argintlargintul CGL urlja urtt G domnu-său]doinnul nostru L 5 arma-şul | Vărzariul vel armaş O de moşie rumtn]de moşie rumînească A, rumln de neam O După

30 tată-său ad. brojbar, adică A erajom. AL, nu fost O 6 de varză O numele său] numele lui ACGKL, om. O de l-au zisjde-i zic C 7 0 , realoh, oh, rea A, oh, oh, rrea, rrea K, ori O fost]fost brojbarli A nu s-au]uu numai au A, n-au K mic]nimic L 8 Deci cuJDln cu G (Uujbâ)vrajbâ A reaoa a lui slujbâ]slujba lui cea re O ce să]ce C Invâţasej lnvăţa K 9 ajun-s-au)ajunsese A După vodă ad. de l-au pus O vel armaş]armaş mare A K vremea cejvreme

35 ce L ace vr^ine O Ghlnl Ţucalâ O 10 vel vistierJvistier mare A, visternic mare K oinjcu totul O fndrăcit]drăcit C făr de]fără CKL şi* om. A K După iubitor ad. de bani şi mai virtos de O a vârsa]de a vărsa (vărsarea K) A G K L 10 — 11 sîngele oamenilorjslnge (sîngele LO) omenesc ACGLO 11 a-şi]de a-şi A arătajvărsa O lăsa]slobozla O 12 pre uniilşi pre unii O era cu ceva]arc ceva (cevaş O) A G K O , era clte cu ceva C 13 prihăni CGLO

40 După năpăşti ad. de-i prăda O 1 3 - 1 4 de la el]dc el (dlnsu O) K O 14 După el ad. neprădat şi nejâfuit nimerea O n i c i 1 " 1 (nici un G nici boiari, nici călugări, nici neguţători O nici nimeni om. O PreJCe pre O omorajoinorăiia C, Ii omorlia (omore O) G K O 15 lajtn K O casa iuijeasă la dînsul O Injprin O gunoaejgunoiu AK iar om. O purtajda O 16 tirg]tlrgurl A arunca-IJaruncindu-i LO De frica Iui]Şi de frica lul A K , Alţ i i de frică O 17 fugea . Toţi]

45 f u g e a toţi A, fugea încotro putea de groaza lul O Toţi ţ ipa şl sâ cutremura om. A K şljpentru că O nimenea]nimclea G, nlmcnilc K 18 puţinijpuţlntel O scâpajscâpară A, au scăpat O de la el]de el ALO, de la ei C de la un]de un L ca de la un plrjol om. O 19 ce]cit A ţijşi-i C cu om. K cinc-ljcinc O 20 atltajaşa L de slngerat]de cumpl i t şl stngerat O pre utlta)pre uctia GL atlta nu s-au]aceia uu l-au A ci-IJci O 21 draculjdi iavolul O de gră-

SO d i n a r i u j d e brojbar, adică de grădinar A

154

uf atei v o d ă . şi între Vasilie vodă si întră . , . S ^ u n u l şi cătră. altul multe T ^ şi au plămădit pizma mare in mijlocul V Z r l l T î lui fapte, vărsat-au mult sînge şi robii diu d&tul s T L l ! P ^ * tor 3 ţări limbi streine, de le-au călcat şi U a ^ ă d t u u m £ precum la istoriia lui Matei vodă toate slnt scrise S n t " L T ^ * dumnezeu la acei 2 oameni răi plată degrab O «luai Tsu J « i d e 3 ori anathema, Că cu al lor sfat rămase d ' o m S ^ n l T ^ 8

Ş £ acandelă; şi avînd avuţie, să răsipi ca prahul. Şi ţara încă să pustii ft™ seama de toate cc au făcut înaintea înfricoşatului judeţ al domnului noslm ,o Isus Hristos. I 1U

P e a i c e a î n c e p e m p o v e s t e de c ine au venit domn în u rma M l u i G l i g o r i e v o d ă . l D U r m a 19S

Mers-au toţi boiarii ţării la împărăţie şi le-au dat domn pre Radul vodă sin Leon vodă. Şi au venit cu steag şi au şăzut domn in scaun in IS

* 'Bucureşti, fevruar 12 dni, 7173. ^ , r 8caun> m 15

Deci fiind împresurat cu multe datorii, căzut-au asupra ţării multe nevoi şi gr&e dajdi. Şi nu era numai despre dînsul, ci şi grecii încă-i prăda şi-i mînca cu de tot feliul de meşteşuguri, precum sint ei învăţaţi. Boiarii

1 Matei vodâ şi Intre Racoţi craiul unguresc şi Intre Vasile vodă domnul Moldovii O 20 2 către1-* L şi cuvinte fictene om. O fictene]viclene L plnjplnă L prilâstiUprilostlt \ prilistitL, Învrăjbit O 31n] laO inijloculJloculC acestejacestea L spurcate om. L 4 faptei fapte rele O vărsat-aujvărsatu-s-au AGKL mult slnge s-au vărsat 0 căzutjscâzut G asu-pra om. G 5 ţărijţări G, trii sărace de ţâri O limbi streine Jlimbi păglne şi streini C, Umbl păglne O de le-au prădat şi le-au călcat K şl le-au prădatjo/n. A, şi le-au robit 0 6 precum 25 la istoriia Iul Matei vodâ toate slnt scrise om. O trlmise[trimis-au L De la r. 6 încep(nd cu cuvintele Pentru ac^ia . . . şi pină la r. 11 sfîrşit, prezintă această redacţie: Deci acea avuţie rea ce o strlnsese făr de dreptate, să răsipi ca praful. Şi lor Încă le trimisă dumnezău plată toarte cumplită, câ fiind dorobanţii şi siimenli înpreună cu alte bresle, foarte turburaţi, sâ strânsârâ lntr-o zi tn curtea domnească şi sâ sfătuiră ca sâ-i ucigă pre amlndoi, aruncindu-le pricini 30 cum ei sfătuesc pre domn să nu dea 16fl şl aşa fiind turburaţi ca nişte porci fără ruşine, sâ suirâ sus ln casilc domneşti unde zăcea Matei vodâ, căutlnd pre aceşi boeri supt căpătliul Iul, supt paturi, prin poduri, prin cămări, prin lăzi, pină 11 găsiră şl aşa l-au luat dinnaintea lui cit sâ cutremurară locul de groaza lor. Dezbrăclndu-i de haine şi bătlndu-l nemilosUv, ti dusârâ până li scoaseră la clmp şl acolo i-au omorlt pre amândoi Înaintea tuturor oştilor ln O 7 râl om. G 35 OJoh AK acelea]ac61e K 8 sfatjsfat râu AK râmaselrămas-au K 9 scandilâ L avtnd] acea AGL, aceia K avuţlejavuţle rea AGL, avere rrea K răslpijrisipi A, răsipirea G să]oAG K 10 înfricoşatuluijstraşnicului K 1 0 - 1 1 nostru Isus om. G 11 După Hristos ad. Amin A 1 2 - 1 3 De aicea Incdpem.. .Gligorie vodâJDe aici începem istoriia altor domni care au venit domni In Ţara Rumînească, ln urma Iul Grigorie vodă A, Cap. 46. Domniia Radului vodâ, 40 feciorul lui Leon vodă K, om. O 13 Gligorie]GrigorieCL 14 Mers-au toţi boiarii ţâriijln urma lui Grigorie vodă mers-au . . . ţârii K, După aceia s-au sculat toţ boerii ţârii şi au mers 0 ţârii om. G prejpă A 1 4 - 1 5 Radul vodâj lo Radul voevod 0 13 sinjfeciorul Iul AKO, «ui lui C sin Leon vodâ om. G v o d ă j v o e v o d O Şi au venit om O cu steagjdomn cu steag A. °n> KO şi au şăzutjom. K, şi au Intrat O domnlom. AKO, domnul G 18 fevruarjla (ln K) 45 iuna Iul fevruarie (fevruar K) A K , la fevruarie G mesiţa fevruar L dnljom. ACLO, zile K 7173Jleatul (văleat G, In anii K) 7173 AGKO 17 fiind el O cujde K 18 dâjdi grele O despre[de pre AC încâ-i om. O 19 şi-ijşi O mlncajminca ţara O de totjtot LO fialiul G meşterşugurl K ei om. K Boiarii] Boerii ţârii O

155

tncă să nevoia de slujiia in dreptate. Ţara încă i-au plătit datoriile. El încă au făcut avuţie multă. Grecii, leşinaţii, încă i-au săturat. Şi de bani încă, 8-au îndestulat.

Şi au zugrăvit mitropoliia ot Bucureşti. 5 Iar cînd s-au umplut 3 ani din domniia lui, venitu-i-au mazilie de la

împărăţie. Atuncea domnul căzut-au la toţi boiarii ţării cu multă rugăciune CA să meargă eu el la Poartă, să-l ceară să le fie iar domn, făgăduindu-se cu mare jurămint că va fi bun cu ei şi cu ţara şi va scoate grecii din ţară,

iotp să-i lase numai eămăraş şi cihodar, iar alt grec lingă el nu-i | mai trebue. io Cu cuvinte dulci ca acestea au prelăstit pre boiari. Şi l-au luat toţi la mijloc,

de au purces la Poartă. încă mai nainte fu trimis Drăghici vel spătarul, feciorul lui Costandin postelnicul cel înţelept, mai ales boiariu dintr-alţii şi mai vrednic boiariu de slujbă, ca să-i tocmească lucrul şi să-i aşeze dom-niia. Că pre dînsu-l ştiia toţi paşii şi agalarii şi avea despre ei credinţă

15 mare. Şi pînă au sosit Radul vodă cu boiarii acolo, iar Drăghici el aşăzase toate lucrurile; şi bani cîţi trebuise de poclonul împăratului şi al viziriului şi al caimacamului, toţi îi gătise. Şi peste 5—6 zile sărutat-au şi poala împăratului, şi i-au dat domniia, să fie iar el domn, isprăvindu-se toate lucrurile pre voia Iui."

20 Atuncea Drăghici spătarul împreună cu toţi boiarii, i-au pomenit de greci, să nu-i lase, precum au jurat, mai vîrtos pre unul ce-i zicea Necula

1 Încă om. O de)dă-i L de slujiia tn]de-i sluja pre (cu CO) A C G K O i-au Iau C datorii le]toate datoriile O 2 avuţie]avere K i-aujs-au O săturatjsăturat de bani O 2 — 3 Şi de bani Inc* s-au Îndestulat om. O 3 îndestulat Idestulat G 4 au om. G După zugrăvit ad. Radul ,vodă O

25 ot]din AO, de K Bucurcştijoraşul Bucureştilor A După Bucureşt i ad. şi au făcut şi o biserică tn Bucureşti, ln mahalaoa Broştenilor, unde s-au făcut războiul tă tăne-său , lui Leon vodă, cu pribegii O 5 s-au umplutls-au inplut (plinit K ) G K , au fost la O 3 anijani 3 K , al triile an O din]de KL După lui ad. la leat 7176 O venitu- i -aujvenit -au LO mazi l i iaCK 6 Împărăţiei Poartă O Atunci K domnuljel O căzut-aujau căzut O ţării om. O multe

3 0 rugăciuni CO 7 meargălmargă K Poartâjlnpărăţie O să-ljşi să-l C iar om. K 8 cu mare jurămint om. O eijdlnşii KO greciijtoţi grecii O 9 să-ijsă-şi A , şi s ă - ş i C cămăraşlun eămăraş A, cămăraşii L eămăraş şi cihodar, iar alt grec Ungă el nu-i mai om. G cihodarl un ciuhodar A, ciohodari KLO iarjşi C Ungăjmai lingă C eljdinsul O nu-i ma i lnu mai CL. nu O 18 dulci om. O au prelâstitlau prelestit (prilestit C, prUisUt L) ACL, amăgi O

3 5 pre) De O boiarijboeri ALO la mij locea locul lor O I I de au Îşi au A K O PoartâlŢarigrad O încă] Iar K încă mai nainte fu t r imise i trimisără mai nainte pre O D r ă g h i c i l D r ă g h i d Cantacuzino A vel]marele K 12 postelnicul cel lnţeleptjpostelnicul , Înţelept O mai a les boiariu dintr-alţii om. O boiariu dintr-alţiiJdentre alţi boeri A 13 mai om. O boiariu om. A K L O După slujbă ad. ca şi tată-său O ca să-ijea să L aşezejaşaze A 14 dlnsu-1 şt i ialdlnsul fl

4 0 ştiia AO, dînsul mai L 1 4 - 1 5 şi a g a l a r i i . . . mare]şi agalele cele mari şi a v e a mare c r e d i n ţ ă

K . , , ? U 5 0 5 1 1 , 0 S O S l C a c o l ° c u b o e r i i G ^ g h i c i spătarul O el om. A G K L O 18 clţi bani O dejşi A p o d o n LO al]a K 17 al]a K şi al ca imacamului om. O al ia K li om. K L gătise. Şi peste 5—6 zUe sărută şi poala om. G pestejpreste A , pe L 5 - 6 l i l eHasă zile O săruta t -aujausăruta t A. sărută O 18 şi i-au dat]şi-i d«de K să fie iar el d o m n om. K Iar

45 om. G el om. CGO isprăvindu-se]isprăvind K 18 luiţsa L 2 8 A t u n d CK b o e r i i A L 2 8 - 2 1 d e g r e d pentru O 21 să nu-i lasejsă-i lase A G K O . că nu-i lăsa C au jurat )s -au jurat A O vlr-losjales A ce-i uceajanume K NeculajNicola A K L 1 J

166

S o f i i a l i u l , grec de la Eumele şi pre altul ce-i zicea Balasache ere, t » i grădean. Aceşti 2 oameni fiiud aleşi de răi şi pizmaşi n e T u £ m a i vîrtos boiarilor, căci nu-i lă sa de tot în voia lor să m ă n ^ T Î prade ţara, iar ei, ca mşte draci întelegînd, mai rea pizmă puserTsi ™ ^cunsu-1 otrăviră pre ticălosul Drăghici spătarul. Omorîndu-1 a c i £ s Ţarigrad, fu adus t rupul lui de frate-său, Şerban spătarul aicea in 4 ă puindu-1 în groapa la mănastirea ot Comana. Mult plins să făcu pentni Drăghici şi acolo in Ţangrad şi aicea în ţară, şi de păgîni şi de cretini. Şi-1 căia toţi şi blestema pre greci, căci era un om vrednic ca şi tată-său Costandin; sta tare pentru săraca de ţară şi făcea milostenii multe si ,o căuta de toţi săraca şi de toţ i streinii. O, mare ciudă, cum să leagă toată răutatea de dreptate şi silesc să o surpe; cum şi de acei boiari buni şi înţelepţi, că-i omoriră cu ficleşugul lor, ca să poată prăda ţara!

Atuncea grecii cei răi, ţărigrăd&ii, să veseliră şi le'părea bine de moartea lui Drăghici, mai vîrtos Sofiialiul şi Balasache. Aşijderea şi 15 Eadul vodă, fără nici o sfiială începu a încărca ţara cu datoriile, luind scule scumpe, împărăteşti şi surgugiuri cîte de 40.000 de | taleri. Şi bani cu dobîndă punea în casa lui. Şi poruncea boiarilor de făcea zapise pre la datornici, să plătească săraca de ţară. Grecii, leşinaţii, încă făcea ce le era voia.

Şi purcese Radul vodă cu grecii, mai mulţi decît întăi, de veniră aicea în ţară al doilea rînd. Şi să mulţi pizma grecilor asupra ticăloşilor v

1 Sofiialiul] Sof i lăul O de la Humele şi pre altul ce-i zicea Balasache grec om. G Ba-lasache] Balaş ane Musel im C 2 2 oameni fiind aleşi de râijera vestiţi de oameni răi O

esc K 3 vtrtos 1 mul t K boiarilor]boerilor ACL, pre boier O câci]că G tot]toate AK mânince A 4 draciJdiavoU şi oameni răi O După inţeleglnd ad. de aceasta O mai . rv m I i /TIT I A ncoimc II r. t i<v*lntnl am. O Qmorindu-lki omo-

romlnesc ca să ca să mănlnce A 4 araci]aiavou şt oameni nu \j vupu mtcic&<uu w -^«^v- v rea]mare AO 5 ascunsu- l jascuns A G K L O , ascuns U C ticălosul om. O Oraortndu-llşi om»-rlndu-1 K « aiceajaice A 7 ln groapâ]om. C, ln mormlnt O otlde la A, om. K . l a O Comana] Cotmeana C Şi m u l t pUns A pentrulpintru A şi pentru O S şijspitarui O Ţarigrad] Ţaligrad G aicea]aici A şi de pâglni şi de creştini om. O creştini şi de pâglni K » prelpă 3 0 A, pe G şi b les tema pre greci]şi creştini, şi pâglni O câcilcâci c i O u n omlun K, ora O 19 CostandinJCostandin poste lnicul ACO sta tarelom. A. tare sta K, şi sta tare O săraca] ticăloasa L făceai f iace G miios teni i )milostenie G multe milostenii O 11 de toţi leu tuţi G săracii şi de om. A K , săraci şi L toţ i streiniijom. A K , streini L o]oh A, oh, oh K audă] minune O l e a g â j l e g i K toa tă om. O 12 de dreptate]direptate K, de oamenii cei bum O 3 * surpejsurpe şi nu o pot O de 4 om. A K cum şi de aceijcum să legară şi de aşteşti (şic) O U câ-i]de-i O omoriră 1 omoară C omori GL cu ficlesugul lor]cu vliche*ugul C, făr ăti nici o vină O După ţara ad. şi sâ o jâfuiască O 14 grecii cei râijboerii greci O ţarigrâdfcw « i r â i G pâreajpăru G L 15 Drăghici spătarul CO SofiialiullSofieUul ot Rumele G ^ ^ u l u i O B a l a i a c h e l p r e a l tul ce-i zicea Balaşachi ot Tangrad G B ^ c ^ i K , Im B a U ^ 40 O, Balalache V Aş i jderea ]Atuncea A O U nic i jdenic iACGKO sfualalsuală K « ^ M

A, cu datorii O lu ind iuund G 17 scumpe om. O surgugjunjsurguciun CG. W J ^ O * * dejde clte C talerij lei A . galbeni K lt punealde-i (de GLO) p u n e a A G L O p o r u a c ^ Porlncea G, poronci ia K , poroncie O boiarilor]boerilor ACO pre]pâ L sinica de o Grecii le*inaţi i ]greci i nesăţioşi i şi leşmaţii A, Grecu g '

purcesejpurcesâ A , puse G v o d â J v o d â d in Ţ a n g r a d O g r « u J ^ A defci O v e m * | V e a * O 2 2 aiceajaic i A K O , om. G a l ]de a l O m u l ţ i ] Înmul ţ i .

157

de boiari, mai vîrtos Sofiialiul şi Balasaehie. Atuncea şi Radul vodă încă să schimbă de bunătăţile ce făcea întăi şi să porni cu rău asupra tuturor, ca să strîngă bani.. Şi porunci boiarilor să scoaţă biruri gr&e în ţară, zicîn-du-le prihăni, că ei ştiu bine pre ceia ce au bani şi nu vor să-i vădească.

5 Iar ei, ticăloşii, tot să nevoia cu slujbă dreaptă, ca să-i umple voia lui. Şi nimica nu folosea, ci încă mai vîrtos ii pedepsea, zieîndu-le că va pune vel vistier pre Necula Sofiialiul, că el ştie rîndul ţării şi pre la ce boiari au bani. Că, adevăr, el singur s-au lăudat. O, ce sfat spurcat ! şi cum nu-şi aducea aminte de patimile Ghinei Ţucala şi ale Radului Vărzariul, că cu

10 sfatul lor au ocărit numele domnu-său şi au pus şi | viaţa lor cu groaznică îos moarte şi ş-au pustiit casele, ca nişte oameni răi şi hicteni ce au fostJ Radul

vodă încă nu socotea nimic de unele ca acestea, ci numai îşi pornise firea asupra banilor, pre sfatul unor marghioli ca aceia. Şi întăi să porni asupra sfintelor mănăstiri, că trimise oameni de lua bucatele şi le prăda făr nici o

15 dreptate. Luatu-le-au şi toate arginturile cîte au găsit la dînsele, de le-au topit toate, făcînd scări şi tipsii şi şale ferecate. Atuncea au luat şi 2 in&e de aur cu pietri scumpe din degetele lui sfeti Nicodim, care lăcuiaşte cu sfintele moaştele lui în sfînta mănăstire den Tismana. Şi tot nu să sătura, ci încă, de murea vreun egumen sau călugăr sau boiar sau neguţătoriu,

^feo sau jupîn<$se sărace, au măcar fiece om mai prost, el numaidecît trimitea de lua tot ce*avea şi le scotea la tîrguri de făcea cochi-vechi, vînzînd haine şi tot ce lua de la unii ca aceia, de le făcea bani şi-i băga în cămara lui.

io6v O, ticăloase Radule, cum începuşi | a urma obiceiurilor păgîneşti şi nu-ţi

1 mai vîrtos Sofiialiul şi Balasaehie om. O Sofiialiul]Sofiialău AL, Sofăealiul C, Saha-25 lâul G şi Balasachleji Balaşarl G, şi Balalachie V şl om. CK încă om. AK 2 de]din ACGLO

ce făcca întăijccle mai nainte A 3 banijbani mulţi O porlnci G să]ca să AKLO 3 - 4 zl-clndu-lc prihânljşi-i pedepsi ia zicînd O 4 că eîjcum că ei A cum că bine ştiu ei C ceia ce) accia care AC, cei ce KLO banijbani mulţi K 5 umplejînple GK lui om. A G K L 5 - 6 şi nimicajşi ei nimic C 6 vîrtosjmult K zicînd O că vajeă el (le K) va CK 6 - 7 vel vistier]

30 vistier mare AK, mare vistir L 7 NeculaJNicola AKL SofiialiulJSofiialăul GL, Sofilăul O ştlejştiia G pre la cc boiarljpă cari boeri A, pre boiarii cari *K, pre la care boiari L, care boeri O 7 - 8 au banijau vini O 8 Că, adevăr, el singur s-au lf.ud itjcă el cu adevărat aşa s-au lăudat săngur O adevărjadevărat A singurjslngur aşa A G K L OJoh AK sfatjsfat rău şl O După spurcat ad. făcea O cum om. O 0 aduceajaducc G Ţucala şi aleJŢucalăl

35 şi a K 16 sfatuljsfaturile O domnu-săujdomnulul A, domnului său O pusjrăpus KO 1 0 - 1 1 cu moarte groaznică G 12 nimic nu socotea O Îşi pornlscjce-ş porni O 13 asupra banilorjasupra boerilor şi asupra ţării să ia bani mulţi O prejpă A 14 căjşl O trimise} trimisese G, trimitea O oafneni om. O luajluară A, luoă CG, le lua K prădă]prădară A nlcljde nici AGKO 15 luatu-le-au şl toatejlua tot. Toate A, luatu-lc-au toate K, luat-au şl

40 toate O clte aujce s-au A, cît au L dlnselejdînsul G de om. A 16 toate om. CO fă-cînd om. C şale ferecatcjfereca şale AGKO luoat G 17 d<Sgetcle]degetul ACK lui sfctljsfln-tuluf AO, u l s f î n t u L carejcarele ACLO lăcuiaştcllăcueşte AL 18 sfinte moştiile G moaştele luijlui moaşte CL, moşte O denjom. AL, de la K, la O 19 vreun om. O sauM

| u P , n ^ s e săracejjupîneasâ văduvă O aujsau O flecejfleştcce CLO mal om. A K o L 45 jd numa declt om A el C, îndată K trimiteajtrlmise G 21 de luajşi le lua L aveajgăsea A

ttrgurijtîrg hainele AG 2 1 - 2 2 de făcea cochi-vechi, vînzînd haine şi tot ce lua de la unii cu acelajde le vindea O 22 tot ce lua dejtot ce găsea A ca om L de lejşl le O de le

Lu ţîjcum n u Ş T n u ş I O 8 R f l d u l c J R * d u l « *<> oblaHurllorJoblccalurile KLO

158

^duseşi aminte de cea mare şi groaznică judecată a lui dumnezeu! Că nu-i a j u n s e cu aceasta, ci făcea sfat în taină cu Sofiialiul şi cu Balasaehie cum a ungînd în iarnă, să prade pre boiari Şi să pue în ţa'râ ti

Jve, că nu le a jungea cîtu-i mînca şi-i jăhuia grecii

Atuncea şi Stroe vornicul Leurdeanul, ca un om rău şi hiclean, * Bâ făcuse soţii cu dinşn şi mai vîrtos îi învăţa el ca să ucigă o seamă de Doiari. Şi le arunca prihăni, pmndu-i la Radul vodâ că au trimis în ţară ' 8â sâ strîngă slujitorn asupra lui şi a grecilor. Deci cu acel sfat drăcesc p r e l ă s t i pre Radul vodă. Iar ticăloşii de boiari nu ştiia nimic de acestea

Şi cînd au fost la dechemvrie 3 dni, leatul 7177, miercuri dimineaţa' u> 9 după ce s-au adunat toţ i boiarii la curte, iar Radul vodă cu grecii s-au — * fost gătit în ta ină cu siim^nii să ucigă pre boiari. sus în casele domneşti

' iar nefiind voia lui dumnezeu, numaidecît să pricepură boiarii şi grăbiră de eşiră toţi afară din casele domneşti şi alergară la mitropolie, la părin I l#» tele mitropolitul Theodosie. Trăgînd clopotile, aciiaşi să strînseră toţi is slujitorii la mitropolie, jăluindu-se boiarii cătră dînşii de toate ce li s-au

• întîmplat. Atuncea şi slujitorii fură toţi într-un gînd şi strigară că de acum nu vor mai lăsa ei să piiară neamul boeresc, ci să iasă grecii din ţară afară t

că nu-i pot sătura cu bani. Atuncea toţi boiarii, cu mare cu mic, cu toate gloatele slujitorilor, eşit-au de la mitropolie de au mers cu toţii la sat la 20 Cotrăc^ni. Acolo făcură sfat mare, socotind că de acum înainte nu vor mai putea trăi cu grecii. Ci să gătiră toată boerimea ţării şi cu slujitorii din toate cetele, pîn la 200 de oameni. Şi purc&eră de acolo de să duseră la împărăţie, pre vr£me cînd era la Enişer împotriva Critului, făcînd la împărăţie mul tă jalbă pentru grecii Ţarigradului, cum ei au spart raiaoa 25.

1 aduseşi]aduci L, aduce O ceajace O mare şi om. CO Căjcum G 2 cu aceasta] aceasta A, cu aceste toate O Sofilăul O 3 să prade pre boiari]să-ş prade boiarii C, sâ prade pă boeri L să puejpuse GL 3—4 semi nemilostivejdăjdi grele O 4 nu le]nu-i A cltu-i] cit CO jăliuiajjăfuia AL, jăcuia K 5 Atunci K şPom. A hiclean]viclean AL, vidian K 6 făcusejfăcu şi el O soţiijsoţie AGL li Învăţa el]el Învăţa AKO, el li Învăţa G ca să]sâ AL 3 0 o]pre o AGKLO 7 prihăni]prihană AGK că aujziclnd că au AK 8săsă]să AGKO.sâleC strlngăjmeargă toţi O şi a]şi A, ş-asupra O drăcesc]rău şi drăcesc O 9 prelâstijprelostl A. prllestl C prejpă A boeri ACLO acestea ACL nimica de această nu ştie O 10 au fostjfu LO 3 dni]3 zile A K L , 3 CO, om. G leatuljcursul anilor AK, văleatul G 11 adu-nat]strlns L toţi om. K grecii]grecii şi cu siimenii O 12 In tainăjlnnainte G cu siimenii om. O prejpe O 13 nefiindjfiind G să om. O 14 toţi om. K alergarăjalergarâ toţi C 15 mitropolitul om. L Theodosie mitropolitul KO Şi trăglnd AO aciiaşijlndată AO strln-terăjadunară O 1 5 - 1 6 aciiaşi să strînseră toţi slujitorii la mitropolie om. G 16 la uiltro-pollejacolo O cătră dlnşlijla el L cejclte AGKO 17 şi1 om. A furăjfuseră A de acumjde acum Innainte O 18 ei om. AK boerescjrumlncsc C afară din ţară G afară om. O lSpotJ 4 0 nial pot GKLO toţi om. O cu mare, cu miejeu mari, cu mici K. cu mic cu mare O cu*]şi cu 0 20 eşit-au dc lajau eşit din O de aujşi au AO 21 CotrăcâniJCopăceni O AcololCu toţii acolo A, Şi acolo O făcurăjau făcut C mare sfat 0 socotlndjşl socotinţă A vorJvoinC 2 2 CiJŞlL să gătirăjsă să gătească O, să găti L ţârii om. L cu om. A 23 c^telelcetâţileC, breslile O După oameni ad. şi să să ducă la Ţarigrad O purcâserâlaşa au purces O de acolo om. O sâ duserăjs-au dus AGKO 24 prejpă L, pe O vr&uejvremea ACL Enişerl lnl?âr A, Ineşlrl C, Inişerl G, Ineşeriu V 25 multălmare AGK mare jalobă la hnpârâţie O

222

\

Ţării Rumîneşti. Atunce înţelegînd împărăţiia, poruncit-au cu mare mînie de au scos pre toţi grecii din ţară cu mare ruşine şi au mazilit pre Eadul

no» vodă. Mergind la casa lui în Ţarigrad, acolo au murit, | la cursul anilor 7377. Şi au domnit ani 4.

5 Dat-au boiarilor voo să-şi aleagă domn pre carele vor pohti ei. Atun-cea ei cu toţii împreună făcură sfat şi aleseră pre un boier bătrîn, anume Antonie dvornecul den sat den Popeşti, ot sud Prahova. Pre acesta-l r&dicară şi ziseră să le fie domn7l)ontru căci îl ştiia toţi că iaste om bun şi blînd. Şi aciiaşi îl duseră de sărută poala împăratului şi a Mustafa paşii,

io caimacamul. Pre ac&a vr<$me au luat turcii cetatea Candiei de la Frînci. Iar Antonie vodă, cu toţi boiarii lui, cu agă turc şi cu steag, au venit

ln ţară şi au întrat. în scaun în Bucureşti, mesiţa april 9 zile, leatul 7177, ^ în vinerea cea mare a Strastiilor. Iar cînd au fost a doao zi, în sîmbăta

15 cea mare a Paştilor, împărţi toate boeriile. Iar în dumineca sfintelor Paşti, dimineaţa, la Hristos văscrese, istovindu-se soborul, afară fiind toţi îna-intea bisericii, după cum iaste obiceaiul, făcut-au Antonie vodă mare jurămint împreună cu toţi boiarii, cîte unul, cîte unul, fieştecare puindu-şi

jo7 mîinile pre sfinta evanghelie, jurînd pre | puternicul sfîntul nume al dom-20 nului dumnezeului nostru Isus Hristos, cum vor sluji domnu-său, lui Anto-

nie vodă, cu dreptate şi cum să lipsească pizma şi mozaviriia şi hicleşugul din mijlocul lor, numai de acum înainte să lăcuiască toţi într-o dragoste,

1 Atuncca AGL tmpărâţliujtnpăratul O portncit-au G 2 prc1]pc C dc au scos pre toţi grccil din ţarA cu tnarc ruşine om. L prca]şi pre O 2 şi mergtnd O casa lui !n]casa lui

125 la C, om. O au şi murit O lu om. A, ln K 3 — 4 la cursul anilor 7177 om. O A 7177Jvălea-tul 7177 G 5 Dat-au]Datu-le-auA bolarilorjşl boerilor (boiarilor GK) ACGKLO carclel care L vorjar K, va L el om. GL pro carele vor pohti el să le fie domn A 6 el om. K cu toţii Impreunăjcu toţi dimpreună A, cu toţii L, om. O bătrln om. O anume om. G 7 dvornecul]vodA A ot sudjdin Judeţul AKO, sudeţul G PrahovaJPrahovil AKO, Praoh V

3 0 acesta-l] acest a CK 8 şl ziseră să le fie om. O căci lljcă-l O iastejeste L 8 - 9 pentru căci 11 ştiia . . . bllndjcă este (Iaste K) om bun şl bllnd, după cum (pentru căci K) 11 ştiia toţi AK tt Hciiuşljlndfttă AKO, aceiaş C ŞIJDe C duscrăjdusă C şi ajşi a lui ACK paşiijpaşa GK 10 culmncamului L 11 Pre ac6ia)Pre (Pe C) acea ACL, Într-acea O luat om. L cetatea om. G CandlcIJCandll, adică Crltul C După Frlncl ad. cu inare război la noemvrie 6, leat

35 de Iu Ils. 1M9 şi uu purces din Ţarigrad O După r. 11 e titlul: Cap. 47. Domniia lui Antonie voevod tn K 12 larjom. K, lo O vodăjvoevod GLO luljsăl K şi cu agă AKO şl om. C •teagjsteag de domnie de O 13 au om. V li^Jla K mcslţujom. AGO, ln luna lui CK zile] om. ACLO. dni G leatuljcursul anilor A. văleatul G, In anii K 14 cea om. K Strastiilor] patimilor domnului A, tu săptămlna patimilor K, patimilor O doaojdoo A, dooa G 15 cea

4 0 mare a om. G a PaştUorJom. A, a paternilor O Impărţljlinpărţlt-au AGKO larJŞi A ln om. CKO dumineca sfintelor Paştijdumlnecă In ziua do Paşti K 18 văscrese]anestl A Utovindu-scjsăvlrşlndu-iă A, sflrşlndu-să O afarăJşl AK toţljtoţl strănşl O 1 8 - 1 7 Înain-tea bMrldiJInnalntea soborului la biserică C, om. O 17 Iastejeste AC, ti O 18 împreună] dinpreună A împreună cu toţi boiarlljboerllor tot O clte unul«Jctte altul G, om. O fieşte-

45 carejfieşlecarelc AC, fieşcare K, om. O pulnd fieşcare L 19 intinllelmtna ACK puternicul •flntuljputernlcul sfint A, puternic şi i f lnt K nu mc] numele AKO 20 dumnezeului om. GO domnii-său, luljdomnulul A, domnilor lor C, pre domnu-său G, domnului său (lor O) LO 21 cum •A]cum să să LV mozavlrliajinozaviriele O hiclcşuguljviclcşugurilc O 2 2 din mijlocul lori dintre dlnşii O lor^wi. G numuijşi AO toţi]cu toţii K dragoste]dreptate C

c a nişte adevăraţi creştini. Ia* carii nn vor ţinea jurămintnl, 8ă fie lenădati

Şl . - au « f i ş a t domn ţsffl Şi „ tac,pot , ^ >

«Sat» rindul t " " " a l " " » c ' l « r . n ă p ă s t u i ţ i ,i p r i d . ţ i i J i d ^ tate.

Atuncea şi feciorii răposatului Costandin postelnicul împreună cu maica lor, jupineasa Elena postelniceasa, (văzînd că le-au dat dumnezeu Hs domn bun şi înţelept şi judecător drept, n-au mai putut r ă b d a T n S u ® moartea tătîne-său, care au făcut Stroe dvornicul Leurdeanul în zilele lui Gligoraşco vodă, precum înapoi povestea lui iaste scrisă. Ci au eşit 11a divan de faţă , apucindu-se de bîhă, cum nu iaste el nimic vinovat de sin gele acelui creştin, Costandin p o s t e l n i c u l u i au stătut el împotriva lui 15 să-i omoare, vrînd să să ascunză, ca Caitfde sîngele frătine-său, lui Avei'

Q a r dumnezeu, judecătoriul cel drept, nu l-au îngăduit, că sîngele dreptului Scos tand in^ i i să putea ascunde, ci striga la cer.) Şi au vădit pre Stroe

aiave, cu 3 răvaşe scrise cu mîna lui cătră un hoţ asemenea cu el, Costandin păharnicul Vărzariul sin Radului armaşul Vărzariul, ca să facă lui Costan- 20 din postelnicul moarte , iar într-alt chip nu. Deci ca să descopere lui Stroe vina şi lucrul ce au făcut fă ră dreptate şi fără judecată, ivitu-se-au ac&e 3 răvaşe şi au căzut în mîna jupîn£sei Elenei şi a coconilor ei, de s-au citit

1 creştini adevăraţi O cariijcare ACL nu vor ţinea]vor călca O lepădat A 2 de faţajde la faţa AO, om. G domnului d-zeu]lui Hristos A, Iul d-zeu GKO să fie om. O 25 urgisiţi]urgisit AC 3 tocma să guste răi ca aceia]răii (unii O) ca aceia tocma (cit O) sâ guste AO şi om. C moarte O 4 16ge]legi O Şi aşa istovind]Şi aşa săvlrşindu-să A, şi ispră-vind O toţi au iscălit]s-au iscălit toţi O miinilejmlnule K 4—5 s-au iscălit la izvodul jurămlntului, cu mlinile lor A lajin K 6 ţăriijln ţară O drepte judecăţi A 8 - 7 a căuta] au căutat AK, căuta GO 7 şi al]şi ale (a K) CK al om. O cariijcare ACL şi» om. A făr 30 de A 9 fecioriijfeciorul L răposatuluijlui O 10 jupineasa om. O Elena]Ilinca C,Elina G. Iliana O postelniceasa om. K văzînd câ le-au om. G 11 n-au mal putut]nu mai putură AK 12 tătlnc-săujtatălui lor A fâcut]făcut-o O 13 Gligoraşco vodă]Grigorie (Gligorie GK) vodă AGK, Grigorie Ghica vodă O Inapoijmai Înapoi ln K ln povestea G înapoi povestea lui iaste scrisăjspune Innapoi la istoria lui O iastejeste AL scris G 1 3 - 1 4 la divan]cu 35 dinsul la divan AG la divan de faţăjcu dinsul faţă la divan KO 14 de bihă]blhâ G cum] câ A blhă că el nu este nimic L iastejeste A nimic om. AGKO de]la K, ln O 13 Cos-tandinjal lui Costandin A K lmpotrivajlnpotrivă A lui om. AKO ltt sâ sâjsâ O ca Cain] Cain G, ca ucigaşul Cain O lui Avei , frăţine-său LO Iul om. A 17 IarJDecl L 17-18drep-tulul CostandinJIul Costandin postelnicul cel drept C 18 nu să putea ascunde, ci om. AGKO 40 putcajpoate L După cer ad. ca să-i facă judecată O vâditjdovedit C pre]pâ A Stroe] Stroe vornecul O 19 aiavejom. A K , aevea CGL răvaşejrăvăşali C, râvâşele O câtrăjla C hoţjtllhariu O cu eljca el C Costandinjanume Costandin O 28 păharnicul om. A sin] feciorul AK, fiul C sin Radului a rmaşu l Vărzariul om. O Radul GL armaşului K \ â r -*ariul om. C c a s ă J c a s ă - i A 21 moartea A chip om. A săjsâ sâ AGKO,sâ-i C StroeJStroa vornecul O 22 şi lucrul om. O fără]făr de A şi'om. C fârăjfăr de A J u d e ^ J j u d e l K devină O şi acele K 23 râvaşejrăvăşale C, răvăşeli O mlnajmlnule K Elenei] lUnu CO ei]

K de s-au]deci s-au C, şi le-au dat de s-au O

11 - «.

în divanul cel mare. Şi le-au văzut singur Stroe dvornicul, şi n-au mai putut prinde bîha, că era scrise dc mina lui. Atuncea să descoperiră toate minciunile lui cit mărturisi ol singur înaintea domnului Antonie vodă şi a tot divanul mării salo că au fost lui Costandin pîrîş de moarte şi cum au

5 perit nevinovat nimica, cît să mira toţi cine auzia, | şi cine-1 ştia, şi cine ton nu-1 ştiia. Atuncea cunoscură că iaste om rău Stroe şi-1 pedepsia şi mari

şi mici şi-1 batjocoriia şi mueri şi copii şi-1 suduia păgînii şi creştinii "căci au omorît pro Costandin, căci era do mult folos şi de mare ajutor şi căuta săracii şi streinii. Atuncea Antonie voevod împreună cu părin-

10 tele vlădica Theodosie şi cu amîndoi episcopii şi cu toţi egumenii de pre la toate mănăstirile cîte sînt în ţară făcură maro judecată. Căutînd la sfinta pravilă, aflară să-l omoare şi pre Stroe, ca să ia plată precum au făcutA Şi să d(S3e cu judecată'dreaptă pro mîna armaşilor. Iar jupîneasa Elpna şi cu feciorii ei n-au vrut, ci s-au rugat la Antonie vodă să-l iarte de moarte

ir, şi să ia cinul călugăresc, că va da el seamă înaintea înfricoşatului judeţ. Atuncea Antonie vodă, poruncindu-le, scoaseră-1 afară cu răvaşele lui c^le de vînzare, de să arătară tuturor noroadelor, ca să-l ştie toţi că s-au asemănat cu Iuda şi l-au ivit dumnezeu ca pre Cain. Dupre ac&a l-au dus

JOS" la mănăstirea din Snagov do s-au călugărit puin | du-şi numele Silvestru, 20 de călugărie.

Iar Antonie vodă domniia foarte bine şi cu pace dăspre toate părţile şi avea liubov cătră toţi boiarii. Iar vrăjmaşul diavolul nu putu răbda,

I Jo au|ou A, s-uti K singurjşi O 1 - 2 n-au mai pututjnu mai putu A K 2 prinde hflia]tAgâdui O scrisejscris KO descopcrirAJdescoperi LO 2 — 3 Atuncca să descoperiră

25 toate minciunile lul om. C 3 lul om. AKO cltjcltc O mărturisijau mărturisit O singur om. O domnulul]lul O Antonie vodA]lo( loan G) Antonie voevod AG, Antonie voevod KL 4 u om. G mării sale om. O câ aujcă el au A CostandinJCostandin postelnicul ACKO plrlş lul Costundin G R nimica om. O mi ral ml rară AGK cine auzla]ctt 11 auzia O 5 —6 şl cine nu-1 ştiia om. G 0 Iastejeste GKO După ştiia ud. că este (iaste GKO) om rău AGKLO

30 Atuncea]Atuncea-l G, Atunce II O să (II O) cunoscură AO că iaste om rău Stroe om. AGKL ti 7 mari şi mlcllmare şl mic AC 7 batjocorea A muerile A şi mueri şi copiijtoţi G şi mueri şl copil şl-1 suduia păglnll şi crcştlniljşt-l suduia copiii şi muerile, creştinii şi pă-gînii O suduiajdosădea AK creştinii şi păgînii AGK ti Costundin]Costandin postelnicul KO căci erajeâ era L, pentru că era O multjinare A 9 săraciijsăracllor G, de săraci O streinii]

36 creştinii C, dc străini O voevodjvodâ CGK 10 vlftdicajraltropolitul chir O cu8om. G toţiJmuiţi O de prejdupre A II toate]multe O mfinăstlrllejmănăstlri O clte sint ln (ură om. O făcurâjfăcut-au K mare judecatAJjudecată dreaptă O 1 2 a f l a r â ] c a A să-l]ca să-l O pre Stroe. ca om. O ca sâ ia]să ia C precum]cuin O 13 dedejdete ACLO armaşilor] urmaşului Ci Klcnujn-uu vrut şl cu feciorii ei A 11 n-au vrut]nu vrură să-l omoare C, n-au

40 vrut să-l lasă sâ-1 omoare O s-aujuu L laJIulAO vodă om. G iarte ler teAL dc moarte om. C 15 călugArescJcălugâricl C câ va]să va G el om. O seamăjsemc G Înfricoşatului judeţl lul d -zeu lu înfricoşatul judeţ O IU Şl Antonie AK poruncindu-le] porunci (porlncl G) AGO* poronci t -au K scoaserfl-IJdc-1 scoaseră (scoase G) A G K O , 11 scoaseră L afară cujafară din divan şi cu O răvaşelejrăvâşulele CGO 17 arâtarăjarăta LO noroadclorjoamenllor O După

45 noroadelor ad. l-au pus Intr-o cotigă cu un bou şi i-au pus un proţap ln cap şi de dînsul i-au «plnzurat râvaşallle, clte trclc, cc era scrise de mina lul C toţi om. O 11) cu om. O luda] luda vlnzâtorlul O DuprejDupâ A G K O l-aujs-uu O dusjdat A 19 mănăst ire GO dlnjla O După numele ad. (Stroe vornicul clnd l-au fost Intrebtnd slareţul cum va ca sâ-l puie numele pâ călugărie, iar el au rAspuns ca sâ-i pue numele Hegep) C 1 9 - 2 0 numele de călugărie

ftO Silivestru A G K L O 21 foarte om. K şl cu pace om. A 2211ubov]dragostc K O , l lbov CL cătră] de către O diavol L nu putujnu puica C, neputlnd K După răbda ud. cn sâ vază l iubovul ( l lbovul) KO) cel dumnexeeio (desăvlrşit ad. O) in (intre O) creştini A G K O

m

află Weaş în inimile u n o r b o i a n a n u m e Gherghe dvornicul Băleanul ş i cu ginen-său Hrizea vistierul, i Staico păharnicul sin Bărcan ot Bucşani, i Badul Ştirb&u ot Izvor şi cu alţii mai mărunţi. Incnibîndu-se diavolul în immile lor oarte tare, întărindu-i cu rău cuget asupra a 3 boiari, carii să afla cu slujba dreaptă lingă domnu-său şi sta pentru ţară 5 ş i pentru săraci, să nu-i calce streinii, nici să-i prade fără dreptate, anume M a r e ş banul, 1 Radul logofătul Creţulescul, i Şărban Cantacuzino vel spă- ' tarul. Deci făcîndu-se ei o ceată spurcată, noaptea să stringea toţi la casa l u i Gheorghe dvornicul, de făcea sfat şi să învăţa cu ce fel de meşt^uguri vor ucide pre acei 3 boiari. Şi altă vină nu le afla făr cît zicea că ei tot 10 boeresc la toţi domnu şi cum s-au îmbogăţit şi cum nu-i bagă în seamă si numai batjocoresc^ Ia r mai vîrtos pizmuia Băleanul, căci nu l-au pus ban mare la Craiova. Deci aşa sfătuindu-se în toate | nopţile, dat-au dumnezeS i # t

de prinseră cei 3 boiari de veste mai timpuriu şi degrab merseră la Antonie vodă de-i spuseră şi să rugară să le facă judecată dreaptă cu Băleanul şi 15 ceata lui. Şi de-i va afla că au călcat jurămîntul sau au f&ut lor vr-un rău, atunce să pa ţ ă după vina lor. Atuncea Antonie vodă au eşit la vel divan şi i-au chemat de au s tă tu t toţi de faţă. Deci ei, ca nişte oameni răi alt nu avea ce mai zice, făr cît ce scriu mai sus. Antonie vodă văzind dreptatea celor 3 boiari, îndată au mazilit pre cei ce avea dregătorii şi 20 porunci tuturor cîţi au fost la acel sfat spurcat să meargă la ţară, să şază la casele lor. Ia r alt rău nimic nu le-au făcut. Deci nu multă vreme trecînd Iar le-au poruncit de au venit la curte. Şi i-au ertat de toată vina lor şi i-au

1 ci-şi]cc GO inimile]inima G unor)a o samă de K GherghelGherghie A, Gheorghie KL, sin Ghirghi G Bălianul vornicul K 2 cu om. K i]şi AK, şi cu O StaieoJStoica GL 25 sinjfiul C feciorul lui A K otjdin K 2 - 3 sin Bărcan ot BucşaniJBucşănescul O 3 ijşi AK otjdin A, dc K, de la O Izvor]Izvoară A G K O mărunţijmărunţei AGK, mici O Şl Incui-blndu-să O 4 In inimile lor foarte tarcjfoarte tare (tare om. A, foarte tare om. O) tn inimile lor AKO şi lntărindu-i O 5 boiari, cariijbocri, care AC aflau A domnu-său]domnul său AL pentrujpintru A 6 pentru jp in tru A să nu-i]ca să nu-i AO, să nu mai G să-i om. L nici 30 să-i pradejşl să-i jăfuiască O fărăjfăr de A 7 banuljbanul Băjescul G, vel ban O i]şi AO logofătul CreţulesculJCreţulescul vel logofăt O ijşi AKO vei om. K 8 făcindu-sejfăclnd L ei om. CL spurcatăjspurcată ei L sâ stringea toţi noaptea O toţi om. L 9 dvornlculjvor-necul Băleanul O cu ce fel de]cu multe feliuri de O meşteşuguri] meşteşug AK IU vor ucidejcuin vor facc ca să-l ucigă O le om. O fâr]făr de A clt]dccit C 11 la toţi domnii 35 tot boeresc O cumMom. O 11 —12 şi numai]şi cum ii ACGKL şi numai batjocoresc om.O 12 Băleanului O pusjfâcut O 13 aşa sfătuindu-sc]sfătuindu-să ei aşa O nopţilejpârţile C dat-au]dedc O 14 de prinseră cei 3 boiari de vestejde au prins (prinseră O) de veste acei 3 boeri ACO de vcstcjvtfstd G mai]mni de O degrabjlndată O 15 de-ilşi-i O 18 ceatajcu ceata AGKLO de-i va af lajde s-a afla K , de va afla L călcfctjcălcat ei O au făcut lor]le-au 40 făcut O 17 atuncejatuncea A L , om. O dupăjdupre G Antoniejşi Antonie AK la]om. G, In L vel om.O 1 7 - 1 8 vel divanjdivanul cel mare A K L 18 i-au]au CG de au stătut toţi dc faţăjprc toţi de au s tă tut de faţă O După faţă ad. şi i-au Întrebat O Deci]Iar O 18 alt n u • • • zicejn-avea ce să mai zică C nu avea]nu avură (avu L) K L mai om. A fâr]făr de A cltjcit zicea A ce scriu]ce scrie A , scrise O Antonie]Atunci (Deci O) Antonie LO 20 celor] 45 acelor AKO drcgătoriijdregătorie G, boerii L 21 poruncijporlnci G, au poroncit O clţil celor ce O spurcatjdrăcesc C, om. L râu şi spurcat O meargăjmargă K sâ şazâ]şi sâ şazâ A

nimic om. L nu le-au făcut nimica O nu multă vr6me trecîndJtreclnd cltâva vreme O 8 3 le-aujau L poroncit G de au venit ]să vie A toată vina]toate vinele O lor om. O

învăţat Bă să părăsească de ce s-au apucat, să lăcuiască toţi întru dragoste, precum sînt juraţi, iar cine va călca jurămîntul, dumnezeu să-l bată şi

şi sufleteşte. După aceasta nu multă vreme trecînd, veni şi lui Antonie vodă mazi-

5 lie. Şi îndată purcese cu toţi boiarii | de să duseră la Odriiu, că acolo era JOS* împărăţiia. Atuncea şi Gligorie vodă încă venise din Ţara Nemţească,

că-1 ertase împărăţiia. Deci fiind acolo şi Hrizea vistierul, i Staico paharni-cul, i Eadul Ştirbei şi cu toată ceata lor cea dintăi, ca nişte răi hicteni, cu mari meşteşuguri, cu taină la turci au umblat de au stricat domniia lui

10 Antonie vodă şi cu mulţi bani au dres domnia lui Gligorie vodă. Închinîn-du-se lui toţi, făcură sfat drăcesc cătră turci de prinseră preUfaîfeş banul, i Gheorghe dvornicul, i Eadul logofătul Creţulescu, i Mihai Cantacuzino spatarul, i Gheţea clucerul, i Stoian comisul. Iar Şărban Cantacuzino spatarul au scăpat din mijlocul lor. Şi aciiaşi porunci Gligorie vodă cu

15 acei răi boiari ai lui la Gherghe dvornicul Băleanul de au prins pre toţi fraţii lui Şărban spatarul: Costandin stolnicul, i Matei aga, i Iordachie

Y, postelnicul. Şi purc^seră cu Gligorie vodă de veniră în ţară, la scaunul ot Bucureşti, leatul 7180, mart 20 dni. *

Iar Antonie vodă au rămas la Ţarigrad şi acolo s-au prestăvit. Şi 20 au fost domn 3 ani.

Să pomenim aicea şi de Stroe dvornicul Leordeanul. Că deaca înţe-no l^se că au luat Gligorie vodâ domnia şi au căzut | acei săraci de boiari la

patimă, el foarte să bucură şi îndată-şi lepădă călugăriia şi degrab alergă

1 să săjsă A şi să lăcuiască O toţilcu toţi C IntruJInlr-o CGK, cu O dragoste] 25 dreptate O 2 stnt]slnt ei C să-l bată dumnezău O 4 aceasta]aceia O nu multă vrâme

treclndlpeste puţină vreme O trecînd om. G venijau venit O vodă om. L 4 — 5 mazilie] maziliia-i G 5 purcese cu]purceseră AKL, au purces O de să duseră om. O OdriiulUdreiu O 6 După împărăţiia e titlul Cap. 48. A doa domnie a lui Grigorie vodă tn K Atunci K Gligorie] Grigorie AL Încă om. AC din]de la C NemţeascăJUngurească O 7 şi o/n. O i]şi ACKO

30 Staico]Stoica C 8 ijşi ACKO şi cu toată]şi cu G, şi toată K, cu toată O răi hicl^ni]râl şi vicleni A, oameni răi şi vicleni O 9 marilmare ACGKLO meştcşugurijmeşterşuguri K, meşteşug O şi cu taină AK cu taină la turci au umblatjau umblat într-ascuns O umblat] Inblat GK stricatltrecut G 10 drcsjdires K Gligorie vodălGrigorie Ghica voevod O 11 fâcurâjşi făcură A, făcind C cătrăjdespre O prinserăjcoprinseră AK 12 i Gheorghe]şi

35 pre Gheorghie AKO i2-8]şi pre AKO logofătul CreţulescullCreţulcscul logofătul (logofă-tul om. O) KO 13 iUJşi pre AK, şi pe1, şi şi pre* O GheţeaJGhieţea A, Ghcna C, Ghinea L 14 spatarullom. G, vel spătar O aciiaşijlndată AO 1 4 - 1 3 cu acei răi boiari al lui lajcu sfetnicii lui ln ţară la O 15 boeri răi A ai lut ia]la G Gherghe]Ghiorghie A, Gherghii K, Gheorghe L 16 După spatarul ad. adică A Costandin stolnicullpre Costandin stolnicul

40 Cantacuzino (Cantacuzino om. O) CO i]om. A, şi pre KO i]om. AG, şi pre KO 17 pos-telnicul Cantacuzino C purceasă C Şi puredseră cu Gligorie vodă de veniră ln ţară]Şi vini Grigorie vodă in ţară K, de i-au pus la opreală pănă au venit şi Io Grigorie Ghica voevod şi cu sfetnicii lui şi au intrat O După ţară ad. din Ţarigrad A la scaunul]ln scaun O ot] din AKL, In O 18 leatuljin (în om. A) cursul anilor AK văleat L dni] om. ACL, de zile K

45 martie om. C leatul 7180, mart 20 dnl]mart 20 deni (deni om. O) văleat (leat O) 7180 GO După 7ISO ad. domn de al doile rind O 19 la]ln KO s-au prestăvltjau murit AO 20 au fost domnjau domnit AGKO După domn ad. Antonie vodă A 3 ani]ani 3 AGO 21 aicea om. O pomenim aicea şilspunem K de Stroeldăspre Stroe L După Leordeanul ad. (Stroe

1 S C? T n i 8 e ) * , K 0/7K K 2 1 înţelăselauzi O, au Inţăles K 50 23 patimi O Indatâ-şijindatâ AO călugăriiajclnui cel călugăresc O şi alergă degrabă O

164

la Odriiu de să închină lui Gligorie vodă si aă w , *

d u . s e părtaş, ca şi întăi. Şi dnpă ce veni l a B n S ^ CU , u i ' , ă c î n -în ţară. Şi dMeră acestor boiari mare s t r î n s o Z « • J' 8 C ° a 8 e r ă d ă i d i ^ l e dă pre poarta de jos, alţii în temniţă, p o r u n c i n d , ^ ^ * t u m n l

pungi, ca să scoată cheltuiala ce au făcut o e n t ™ ^ b a n i 8 u t e d e " de mare frică şi groază, vîndutu-ş-au satele n,mâ T l m c l D e c i 5 lor, cine cît au avut, de au dat lui GU»ori'e ş i to fc ^ pustii. Atuncea şi boiarii s-au însoţit cu sr J i T ' ^ ^ f ™ * * m e l e

Gligorie vodă, apuca pre toţi cîţi ştiia că au r ă r i * f ă r ă ş t i r e a l o i

ş i pre toate slugile lor, de-i prăda şi ImnărZ K - casele acestor boiari nestîmpărat băga în casele lor ! Multe case au p u ^ t ^ ? ^ 0 6 f o c 1 0

era mai vîrtos ca să surpe casa răposatul^ r ,. ^ t o a t a P i z m * lor nu să sătura de sîngele lui, ci şi acum tare « î n t o s t a n d i n postelnicul. Că feciorii lui. Şi făcură meşteşug, dînd turcilor b l T ™ ° m ° a | r e P r e '">" pre Şărban spătarul, ca să-i omoare pre toţi Z ' d M ? h 0 d r i i a

amăgeala turcilor, îndată au purces de la O d r ^ Î a' ? Ş ă r b a n 15

au trecut munţii, atuncea, din voia lui d u ^ z e u să î n l . ' f " ^ trimis de maică-sa, spuindu-i să nu vie în tară 5 P CU 0 a r e c i n e

Deci Şărban înţelegînd de aceasta acua i l t f 8 ă - \ o m o a r e P«> toţi. pre altă cale, prebegind în ţara MoldoTe S i n T L ^ I Ceahlăului. O, mare minune au făcut dumnezeuT J J S T i m i m ţ i i 2 0

scos din calea pierzării şi l - a u î n d r e p t T p e X Z l S * * * * îndreptat şi pre cei 3 filosofi, cărei i J t r i n u ^ o t ă fiS

Â.

I OdriiuJOdliu C lui]sale K făclndu-se]făgăduindu-se O 2 după cejdacă K veni] veniră ACGKO 3 dâderăjdeteră ACL strinsoare mare (mare om. K) acestor boeri AK 25 boiarijsăracidc boeri O unii închişijinchişi unii AGK, ei Închişi unii O ln turnul om. G 4 dă prejdupă A, duprcn C, despre K dă pre poarta de josjporţii din jos O de josjdin jos AKL temniţăjpuşcărie O ie om. A K L O 5 scoaţă L făcutjcheituit O 6 de frică mare şi de groază O satele]moşiile, sătele A rumîniijom. A, şi moşiele şi rumînii O şi ţiganii O 7 ctt] ce 0 de au datjdc lc-au dat G, au dat tot O După vodă ad. bată-1 d-zeu A şi au]căt le-au O 30 lor om. O 8 şi om. C s-au Însoţit cu om. O şi om. O fără]fărdeA 9 apuca]apucară AK prejpă L ştiiajii ştiia A răzimatjrămas C in caselejde casa O acestorjcestor K boeri ACL 10 şi1 om. C pre toatejpe O de-i prădajde-i prăda şi-i jăfuia O şi impărţeajşi-şi Împărţea A împărţea baniijlnpărţindu-se K adins ei-ştjloru-şi A, adinsu eiCL, ei-şi K,cu toţii O OJoh A 11 nestîmpăratJnestănsu O Multejşi multe O Că toată pizmajcu pizma GO 12 era mai 35 vlrtosjmai virtos era A, mai mult era K, era L, şi mai făce O să surpejsă să surpe C, ca s& . iurpede tot O răposatuluijlui O 1 2 - 1 3 Că nu săjpănă să O 13săturajsăturase AGKO şl om. A şi acum tare om. O tarejmai tare A ca om. O 14 făcurăjîăclnd L meşteşugjme*-terşug K, meşteşuguri O dlndjdete L să-ijsă ACGKLO 15 pre Şărbanjşi pă(pre CGO) Şărban ACGLO ca să-i]ca să GL, şi să-i K 16 amăgcalajln amăgeala O ca om. O ln ţarăl 40 aice ln ţară O 17 atunci K lntimpinăjt impină G 18 dejde la ACG spulndu-ijsă-i spue O

nujca să nu K 19 Şărbanjel O aciiaşijlndată AO să Invlrtejllmersă O 20 ană calei alta AGKLO lăcuindjşi lăcuia O 2 0 - 2 1 la Hangul in m-ţil Ceahlăului]ln m-ţd Tazlâului la Hangul 21 OJoh A K aujce au A au făcutjfăcu O şi om. AO 21 - 22 că l-au scos]că-l «coasă 0 22 l-au indreptatjtndreptă O pelpre AKLO prccumjcum A Lupă calea ad. de s-au 45 d u * Iu ţara lor O 23 şi om. K O pre ceijpă acei L cărei]care AL

165

lui Hristos, ca să-l omoare, iar sfinţiia lui i-au îndreptat pre altă cale, şi Irod rămase ruşinat.

Atuncea Gligorie vodă, cu răii sfetnicii lui, rămaseră ruşinaţi. Cît să bucura şi să veseliia de venirea lui Şărban, atîta întristăciune mare

5 căzu asupra lor. m Iar cînd au fost la iulie 15 dni, leatul 7180, făcură sfat drăcesc |de

trimiseră la Vel Ocnă pre Gheorghie dvornicul, socrul lui Matei aga şi pre Ghieţea clucerul, socrul lui Şărban spătarul şi pre Stoica logofătul Ludescul, care au fost slugă bătrînă la casa răposatului Costandin postel-

io nicul. Iar pre Mareş banul, ce au fost cuscru cu stări postelnicul, şi pre Radul logofătul, gineri-său şi pre cei 4 coconi ai lui: Costandin, Mihai, Matei, Iordache i-au pus la opreală mare, în turnul clopotniţii. Iar pre alţi boiari, rudenii şi gineri ai lor, pre toţi i-au prădat şi i-au lăsat de la închisoare, aşăzînd răii sfetnici aceasta ce scrie mai sus.

15 Purces-au şi Gligorie vodă la oaste cînd au fost şi sultan Mehmet, împăratul turcilor cu toată puterea lui cătră Ţara Leşască, cînd au luat şi Cameniţa pre seama lor. Iar aicea, la scaun, au lăsat ispravnici pre Bălea-nul şi Stroe dvornicul, i Hrizea vistierul. Deci ei, ca nişte răi t iraniffără ştirea domnului, dederă învăţătură Drosului armaşul Mehedinţul, răul

20 spurcat, de-i scotea din turn pre aceşti boiari, ce scriu mai sus şi-i ducea afară den cetate, înaintea temniţii, de-i bătea în toate zilele pre talpele

m» picioarelor şi-i spîn | zura de mîini cu sfoară, şi-i muncea în tot felul, tîrîn-du-i pre pămînt şi pedepsindu-i cum le era voia. Şi. de aceasta dar

- / V

^ w \ j k luijsa ALO 2 ruşinatlmincinos O 3 Atuncea] Iar A, Aşa şi O răiijrăilsăi C lui] \ o/fc, C, ai lui K sfetnicii lui cei răi O rămaseră cu răii sfetnicii lui ruşinaţi V CltlPrc (Că O)

i-7 c l tKO 4 Şărban spătarul O atltajcu atlta mai multă O Intristăciune]tntristare O mare]mal î i L , I n a r c ACGK om. O Intre r. 5—G ad. Atuncea au scos pă vlădica Theodosie de la mitropolie, cu

mare scirbă şi l-au trimU la Coziia, la opreală A 6 Iar clnd au fost la iulie 15 dni, leatul 7180 om. O au fostlfu G dni] 15 zile A, 15 CL, ln lăzi le K leatuljcursul anilor A, văleatul GL, tot Intr-

30 acestaş an K făcură]şi făcură O drăcesc om. AK 7 Vel OcnăJOcnele cele Mari AK, Ocnă O 8 cluccruljslugerul A GhieţeaJGhiţea C 9 Ludescul, carelLiudescul carele G, care O răposa-tuluijlui AKO 10 stări postelnicul]postelnicul cel bătrln AK, bătrlnul postelnic L, Costantin postelnicu O 11 Radul logofătulJRadu Creţulescul AO, Radul logofătul Creţulescul CGK aija C După lui ad. Costandin postelnicul ACGK, Costantin postelnicul anume O 1 1 - 1 2 Mihai,

35 Matei, Iordache om. A 12 mare om. A După opreală ad. pre Costandin, pre Mlhalu, pre Mateiu, pre Iordache A pre om. K 13 şi1 om. A ai lorlde ai lor O lăsat]slobozit O

. Inchisoarellnchisori A aşăztndlşi aşăzănd O răiijacei răi A răii sfetnici aceasta]aceştl sfetnici răi acest sfat O aceasta]acestea A După sus ad. clnd fu la iunie 15, leat 7180 O 15 Purces -aulDupă ce s-au dus L, Au purces O fostlmers O şi3]cu C, om. GO 16 turci-

40 lorjturcesc KO cătrăjln O clnd]de O 17 şi om. O pre seama lor om. O aicea, lajaicea, ln A, In G ispravnieijom. O, ispravnic K 18 şi]i CGL, pre K, pe O i]şi pre AK, şi pe O tirani răi O fără]făr de A 19 domnuluillui Grigorie vodă O dederăldeteră ACLO armaşul]arma-şului KLO 1 9 - 2 0 răul spurcat]om rău şi spurcat A, om. O 20 de-i]dc GO din turn o/n. O aceşti]ceia G boiari]săracl de boeri O 2 0 - 2 1 ducea afară den cetatejducea ln toate zilele O

45 21 înaintea tcmniţiijom. A, înaintea pimniţii C După temniţii ad. de-i punea O de-ihl-i O ln toate zilele om. O prejpe A talpe K 22 picioarelor om. K sfoară]sfori A, sfură G ln tot feluljcu multe feliuri de rnuuci O feliul A 23 cumjprecum L Şi dc aceasta dar]Cu aceasta A

166

fi, asemăna cu Maximiian, i Dioclitiian, muncitorii creştinilor, şi cu spurcatul Ariia şi cu alţi păgîni necredincioşi carii au ocărit sfinta biserică a lui dum-nezeu şi au călcat toate poruncile lui. Aşa făcură şi aceşti tirani boiari. O puternice doamne, cum ai plătit acelora, plăteşte şi acestora, că au călcat poruncile tale, carele zicea: Iubiţi pre fraţii voştri şi pre vecinii 5 voştri şi cine cum va măsura, aşa i sâ va măsura.

Gligorie vodă, încă fiind la oaste, mult au cercat pentru Şărban ca să-l prinză. Şi n-au putu t , că dumnezeu l-au acoperit.

Iar cînd au fost la dcchemvre 1 dni, leatul 7181, venit-au şi Gligorie vodă de la oaste aici, la scaunul lui. Şi înţelegînd de cazna celor închişi 10 ce le-au fost făcut boiarii fără porunca lui, foarte s-au scîrbit pre ei. Iar Băleanul cu ceata lui, fiind îndrăciţi, nimic nu să ruşina, ci tot îndemna pe Gligorie vodă să-i omoare. Iar dumneze^îl întărea ca să nu-i omoare, & pentru că nu-i ştiia nimica vinovaţi. Iar boiarii numai ce să năduşiia şi zicea că de ar fi ştiut că nu vor să piară, nu s-ar fi apucat de ce au început. 15 O, mare | ciudă ! Cum nu să mai sătura acei procleţi de a vărsa sîngele 112 acestor săraci de boiari făr de nici o ruşine şi făr de nici o frică de dumnezeu ! Iată dar că să umplură cuvintele marelui Vasilie, care zice: De va veni vrăjmaşul tău să cază la ertăciune, să nu-i iai credinţa, că încă de şapte ori iaste sufletul lui mai îndrăcit.^Căci numai cîinele deacă boraşte linge, 20 iar vrăjmaşul nu să mai poate întoarce. Aşa şi acei boiari, fiind covăseala dracului în inimile lor, nu să mai putea stîmpăraTT

Atuncea, pre acea vreme, Şărban spătarul'Tncă să întorsese de la Moldova, de au mers la Odriiu, însă cu porunca vizirului. Şi îndată făcu * — — — . — _

1 să asemănajsă asămănară AO, asămănare-sc K cujlui AO ijşl lui AO creştinilor) 25 <lc crcş t î n i K 1 ~~2 c u spurcatul Ariia om. O 2 auji-au C au ocărltlumbla să omoară A, au omorît ^ 2 — ® d-zeuJHristos dumnezeu A 3 şi au călcat toate poruncile lui om. C [po-runcile G> poroncile O lui om. A K şi om. K tirani boiari]ti săraci boiari G, tirani de boeri O 4__6 O puternice . . . va măsura2 om. O 0 ] o h AK plâteştejplăteşti-le C 5 porîncele G tale om. G care zice ACGK 5 —6 şi pre vecinii voştri om. A 7 pentrulpre A Şărban spă- 30 tarul O 8 călcăci A După acoperit ad. şi l-au păzit O 9 1 dni j t l zile A, 1 CLO, 11 dni G, ln 11 zile K leatului (şi om. K) cursul anilor AK, văleatul G, om. L 10 aici om. GO lui om. G După lui ad. In Bucureşti O celor]acelor AKO Inchişilboeri închişi O 11 cele-au]şl ce le-au G fost om. GO boiarii om. O fără] fărdeA porlnca G foartejfoarte rău GKO pre cijpre dlnşii A G K L , om. O 12 şi cu ceata O fiind Îndrăciţi om. O ruşina]ruşinară AK 35 indemna]intărea O 13 pejpre A G L să-i]ca să-i A Iar]lnsă A ll]ii C, om. O ca om. O 14 pintru că A nimicajcu nimica GK Iar boiarii]Decl Băleanul şi cu ceata lui O ce om. O 14—15 şi zicea om. L ar fi]ar hi G nu vor să piară]nu-i va omoră O să piarălperi A de ce au lncepuljdinceput O au inceput]s-au apucat de au Început C. s-au început G 18 0 ]oh AK ciudălminune O 17 acestorjacelor L boeri săraci O făr de l~ 2 l fâră GL făr de nici» om. O 40 o frică]temere O 18 umplurăjinplură G, pliniră K ale (aK) marelui GK care]carele G 1 8 - 2 2 !nc. ru Iată dar că şi sftrşind cu putea sllmpăra avem : precum zice Citon filosoful: pră vrăjmaşul tău cel vechiu să nu-1 crezi niclodlnioară şi macar acelora dc s-ar şi smeri, nu-1 credl niciodinioară, pentru câ el va să-ţi facă la sfîrşit aciia care n-au putut să-ţi facă la început, iar mort de te-ar găsi, s-ar sătura de sîngele tău tn O # 19 nu-i iai]nu-i el A. nu-i ai G 20 la- 45 «tejeste AL, li iaste C clinele]ctnele K 21 poate om. L nu poate mai întoarce G 22 ini-Jnile|inhna CGK st lmpărajast impăra L 23 pre]pă AL acea vr6me]acealea vremi G, acele vremi L şi Şărban O să Intorsâsejsă întoarse CKL, s-au întors O de la]dln AKO 24 de a ul

au O OdriiuJUdreiu O Insă om. A porlnca G

167

jalbă, mare la împărăţie şi la veziriul şi la alţi priiateni ai lui, pentru toate patemile şi nevoile ce au făcut Gligorie, cu boiarii lui, maică-sa, doamnei Elenei şi fraţilor lui. Atunce împărăţiia îndată trimise un capigi başă, de au venit de olac, şi fără veste au intrat în casele domneşti, unde şădea

5 Gligorie vodă. Şi foarte rău s-au spereat. Şi înţelegînd de porunca împără-tească, îndată trimise de-i scoase den turn pre aceşti boiari, de-i d<*de în

112P mîna capigiului. Iar a doao zi, | purcese doamna Elena cu toţi coconii ei şi cu toate rudeniile ei şi cu gineri-său Radul, de s-au dus la Ţarigrad, 7181.1»* Şi au scos pre Gheţea clucerul den ocnă, de au trecut Dunărea dupre

io ceialalţi. Iar Gheorghe dvornicul, i Stoica logofătul au rămas în ocnă. Iar Mareş banul au rămas la casa lui şi au murit.

După ac&a, Gligorie vodă, avînd grijă şi mare frică, împreună cu sfetnicii lui, nici aşa nu s-au l&at, ci au trimis la vizirul pîn în 200 de pungi, ca să omoare pre acei boiari. Tar nefiind voia lui dumnezeu, n-au lăsat pre

15 viziriul să-i omoare, ci numai au luat banii, iar pre ei i-au trimis la Crit 6urgun. însă numai pre Radul logofătul şi pre Şărban spătarul şi pre Costandin stolnicul, iar maica lor şi coconii cei mai mici, Mihai, i Matei, i Iordache au rămas la Ţarigrad.

Iar cînd au fost la mai 11 dni, leatul 7181, trimis-au Gligorie vodă 20 de au omorît pre Gheorghie, socrul lui Matei aga, fiind închis la mănăstirea

din Tismana. Iar Stoica logofătul au rămas acolo. ^ Iar cînd au fost la mai 11 dni, leatul 7181, iar purcese Gligore vodă

la oaste, în Ţara Leşească împreună cu Cara Mehmet paşa şi cu mulţime

1 jalbăjjalobă K lmpărăţiejlnpăratul L priiateni]prictcni A ai luijai s î î K 2 şi 25 nevoile om. O ce au făcutjce au avut şi ce au fâcut AK Grigorie vodâ ACKO cu boiarii

lui om. O 2 - 3 maică-sa, doamnei Eieneijşi maică-sii Elenii AL, mlni-sa Elena (Elinei K) GK, casii tătăni-său O 3 După fraţilor lui ad. şi tuturor rudelor (rudeniilor GKL) lui A G K L O luiJsăiK 3 — 4 de au venito/n. O făr de A şâdcajşidea K 5 s-au]l-au O spercatjspe-riiat AK, speriiat atuncea C, spăriet O dejdin G porlnca G 6 trimisejau trimis A de-ij

30 de AGKO scoasejau scos A prejpe A aceşti boiariJacei boeri O de-i]de GK, şi-i O dă-dejdete ACL 7 doaojdoo AG, doa KL purcesăşiO doamnajjupineasa G ElenaJElina K, Iliana O ei]sei K 8 rudeniilejnurorile AKO, rudele C eijsale K RadulJRadul logofătul A G K , Radul Creţulescul CO de s-au]s-au C 7181 Jtot ln anul 7181 A, la mesiţg** văleatul 7181 G, ln luna** zile, cursul anilor 7181 K, la mesiţa 7141 L, om. O 9 pre Gheţcajşi pre Ghieţea

35 (Ghinea L) ACL de au)şi au CO După Dunărea ad. de s-au dus O dupreldupă ACKO 10 ceilalţi CL ijşi AKO rămas acolo ln L 11 şi au murit om. A 12 După ac6ia]Iar A Şi după aceia O grijc mare şi frică A 1 2 - 1 3 avînd grijă şi mare frică, Împreună cu sfetnicii luijş. cu sfetnicii lui, avlnd mare frică O 13 luijsei L pin ln om. O pin ln 200 dc punflllDungi de bani pin In 200 K de pungijpungi dc bani A 14 acci boiarijacel boeri O După dum-

40 nezcu ad ca să piară O pre om. AK 15 să-i om. O au luatjce au luat O iar pre ei]şi pă (pre K) ei AKL trmnsjfăcut O 16 surguni la Crit O numai o m . O p r e v i n ă A Radul logofătulJRadul logofătul Creţulescul şi pre frate-său Pădure vel pitar C loflofătullCretu-

M";U,AKOŞI r C L 1 ; ; ! f f ? f , n i c u4 h c c l m a i ™ K ACKLO

1 I?1 AK0' om• CL, 19 11 d » , l l » om. A 11 zile AK, 11 CLO leatul 71811tot ln anul 45 7181 A, tot ln anul acesta 7181 K, 7181 L 20 Gheorghie Gheorghie vorn cui A K O «1 dta l

dc K, dc la O 22 Iar cind au fost laJŞi tot Intr-acel an ln l u n ^ l u i T ln tr -acesU an sf K După aceia O mai 11 dni, leatul 7181Jmai 11,7181 AL, mai 11 "atui 7181 C mai 17 dni'

V J S S 5 K o " - ° — - Gr igor ie Z l l A

tis d e turci. Deci fiind ei toţi tăMrîţi la Hotin, iar | Sobeţschi hatmanul leşesc venit-au asupra lor cu multă oaste. Şi făcură război mare. Şi fură turch ' biruiţi de Uşi. Mulţi au căzut de sabie şi mulţi s-au inecat în Nistru Z paşa cu puţini turci abna au scăpat la Cameniţă. Iar Sobeţschi hatmanul c u leşii s-au întors cu mare izbîndă şi cu multă dobîndă. Atunci şi Gligorie s vodă nu s-au îndrăznit să mai vie în ţară, ci au fugit preste Dunăre, la turci. Şi îndată fu mazilit. Ducîndu-se la Ţarigrad, acolo au murit, însă moarte groaznică. Şi au domnit aicea în ţară un an şi opt luni, la cursul anilor 7182. ^ ^ J M F ™ U

Aici semnăm pre scurt şi de patimile părintelui Theodosie, mitro- 10 politul Ţării Eumîneşt i . Căci căzînd acei boiari la mare nevoe, precum arată aicea înapoi, atuncea şi pre părintele vlădica îl scoaseră din scaun cu mare necinste şi-1 trimiseră la zatocenie, aruncîndu-i multe prihăni. Şi puseră în locul lui pre Yarlaam episcopul, pre care-1 ştiia că va fi în sfat asemene cu dînşii, precum au şi fost. ^ 15

Dupre aceasta, să mai arătăm ce s-au mai întîmplat | dupre maziliia m * lui vodă. Că fiind Mihai postelnicul, fratele lui Şărban spătarul, la cetatea de la Baba, unde era Chiupriuliul vezirazimul şi cu Mehmet paşa, caima-camul, numaidecît au căzut la picioarele lor cu multă rugăciune ca să pue domn pre Duca vodă. Că el era la Ţarigrad mazil. Şi îndată-i făcură pre 20 voe. Şi scoaseră cărţi şi to t ce trebuia de domnie noao, poruncindu-i să meargă de olac în Ţara Rumînească. Iar Mihai postelnicul au rămas să-i aducă steagul de domnie. Atunce Duca vodă, deaca înţelese, foarte se , — . •

1 toţi om. KLO Sobeţschi]Sobeţschi A, Sobesc L hatmanuljcraiul O 2 mulţi oaste] mulţămede oşti O mare război O 2 - 3 biruiţi turcii O 3 şi om. K mulţi om. O 3 - 4 Iar 25 paşa . . . au scăpatjcăt de-abic au scăpat paşa cu puţintel turci O 4 abiialde-abiia A După Cameniţă ad. iar Grigorie vodă văzind că va peri cu oaste cu tot să închină la Ieşi şi înce-pură a tăia pe turci. Şi aşa să dusă vestea că iaste rob la Ieşi O Sobeşki hatmanul L hatina-nuljhatmanul lcşăsc AC 4 - 3 Iar Sobeţschi . . . cu multă doblndă om. O 5 şi«om. AK 5 - 6 Atunci şi Gligorie vodăJŞi făcind el vicleşug O 6 nu s-au]n-au mai AKO sâ mai viei 30 să vie AO După ţară ad. la scaunul lui O prestejpeste KL 6 - 7 la turci om. O 7 ma-zilitjmazilit de turci O Şi ducăndu-se AO au şi murit KO 8 După groaznică ad. proclet.A aicea in ţară om. A 8 - 9 un an şi opt luni, la cursul anilor 71821ani 1 pol (jumătate C) luni 2, văleatul (leatul C) 7182 CGV, ani 1 şi luni 8, In anii 7182 K, ani 1 pol, luni 2,7182 L ani 1 pol O 1 0 - 1 5 om. A K 10 Aicea G semnăm]Insemnăm LO Theodosielchir Theodosie O • 11 Ru-mineşti om. O CăcijCăci că C, Că GL, pentru că O acei]accşti CGLO boiari]săraci de boeri O ncvoe]urgie O 1 1 - 1 2 precum arată aicea Înapoi om. O 12 aiceajaici CL prelorn. C, pâ L vlădica]Theodosie O din scaun]din ţară şi din scaun O 13 zatoceml O 14 P»««jaipuw L episcopul Varlaam O carc-l]carele Ii CLO 15 asemene ln sfat O şi om. L, w uupre aceastajom. A, după aceasta GKLO arătăm]lnsămnăm K nudom.; 4 0

17 vodă]Grigorie vodâ ACGLO Că om. K Mihai Postelnicul]posteln»cul M Cantacuzino O fratele luijbrat G 1 8 d e l a ] d e K B a b a B a b e L •i Chipreleul O vezirazimuljveziriul K, om. O şi cu]şi AKLO 1 8 - 1 8 j M t o M ^ j e t t macan lui A 1 9 au căzut]căzu O multă r u g ă c i u n e ] m u l t e rugăciuni C G O . midte rugândnU K

1 9 - 2 0 să pue pre Duca vodă domn O 20 pre]pâ A CâJPentru câ O el om. KO J a ^ n K mazil la Ţarigrad O lndată-i] lndată Ii AGL, îndată C ă l w o a g r ^

«coase AKO, scriseră C trebuia]trebue O n o a o ] n o o A t n o i L ^ \ l e 7 g u l ] meargăjea să meargă A, să margă K, lui să meargă O 88 POSte»nkul o « K 23 Ueag | «eag CK domnie ldomnle noo A lnţel*se]lnţâliase K , lnţâlesă de aceasta O

îaa

bucura, făgădui ml u -Bc cu maro jurămînt că va căuta de casele acestor boiari şi le va plăti datoriile şi, în zilele lui, nici un rău nu vor petrece, ci mult folos şi bine vor vedea de la dînsul. Şi purcese din Ţarigrad cu Matei axa si cu nepotu-Rău, Pirvul logofătul, sin Drăghici spătarul, trimiţînd

f» înainte pre Costandin Rlugerul, sin Stoica logofătul Ludescul, cu cărţi împărăteşti, ca să ţie scaunul după obiceai. Iar Ităleanul şi cu gineri-său Hrizea şi cu Neagoe dvornicul Hăcuianul şi cu Radul banul Năsturel şi

/ / / cu Stîiico păharnicul Bucşanul numaidecît prinseră | pre Costandin slu-gerul şi-1 puseră în butuci zicîndu-i, că umblă cu minciuni. Iar apoi simţind

10 că adevărat vine Duca vodă domn, ei începură a fugi în sus, cătră Piteşti luind cu dînşii şi pre Costandin slugerul, ducindu-1 pîn la mănăstirea din Argeş. Iar Băleanul şi cu gineri-său au trecut muntele şi cu Neagoe dvornicul, la Biblia; iar Radul Năsturel şi cu Htaico au fugit la munte.

Deci sosind şi Diiun vodă la scaun in ziua do sfeti Nicolae, dechemvre i n 0 dni, leatul 7182,' yemi-au şi Costandin «Îngerul de i-au spus de toate J ce au păţit. Venit-au şi Năsturel şi Htaico de s-au închinat. Trimis-au de

au HCOH şi pre Stoica logofătul, care au fost în patimă ani 2 făr 2 luni. După ac<'*ia Duca vodă tocrnitu-ş-au boiarii, uşăzatu-ş-au şi ţara

cum să cade. Şi făr zăbavă sosi şi Mihai postelnicul cu steagul de domnie, ao şi porunci viziriul de slobozi şi pre cei boiari de la Crit. Sosind în Ţarigrad,

venit-au aici în ţară, la casele lor, cu maica lor şi cu jupînesele lor şi cu toată cemetiia lor întreagă. Duca vodă încă i-au cinstit şi i-au boerit. Ki incă să nevoia cu slujbă dreaptă.

I făgAdulitdu-se|făgAdulndu-l->A A, >i să făgădui O marc om. A 1— 2 plăti toate 25 datoriile şl va cAutn de caslle acestor boerl C acestor bolarl)lor O 2 datoriile]toate dato-

riile O :i bine şl folos O vcdeujavea AO dtnsul)el K i sinjfeciorul lui A K . fiul lui CO ftpA!arol]pofctelnlcul C t ' imcţlnd I. 3 înainte om. L prejpă A slugeruljslujltorlul O sin Stolcajfeclorul StolcAI AKO, fiul StolcAI C, sin Stoicăi G 5 - 6 cu cărţi împărăteşti , ca să ţie ju'uunul după oliiceal

om. O B - 7 gineri-său Ilrizeajgiucrl-său Mristea A ( ? ) 7 Hrize 3 0 vistierul O 8 Stalco]Stoica CKO, Stalcul L UucşnnulJBucşănescul O prejpă L 8 - 9 slu-

g •rul|<dujltorlul o 9 xlcludu-ljzlctnd ACGK zlclndu-l că umblă cu minciuni om. O umblă] InblA GK 10 cA adevărat vlnejudevărat că vine AK, că vine cu adevărat C, că cu adevărat că vine GO domn om. AK el]numaidecît O In sus om. O II şl pre|pre O slugeruljsulgla-rlul K, slujitorul O dlnjde K 1 1 - 1 2 mtnăstlre la Argeş O 12 Iar]Deci O şl1 om. AK

3 5 12 13 şl eu gineri-său . . . Neagoe dvornieuljşl cn Negoe vornicul şl cu gineri-său Hrize vis-tierul IUI trecut lu Ţara Ungurească O 13 la StblluJduclndu-sA lu Sibiu A StalcoJStalco pa-harnicul O Intre r. 13 şi 14 ad. Uliul Cap. 49. Domniia Ducăi vodă K 11 soslnd]sosi O la scnunjtii scaun lu Bucureşti O de sfetl]sflntulul A, de sfintul C, Iul sfeti G 1 1 - 1 3 Deci sos ud şl Duca vodă . . . leatul 71H2|Iu anul 7182. In dlcliemvril 6 zile, vlnlt-au Duca vodă la

4 0 tiranii In «lua de sfeti Nicolae K dechemvre 0 dni|om. A, dechemvrie 6 CLO 15 lcatuljcuraul «nllor A. anul C venit au şl Costandin slugerul de) Atunci au vlnlt şl Costantin sulgearlul de K »lugerul|s!u)ltoriul O IU ce]cum A. cătc O NAsturelJbanul Hâdul Năsturel 'AK şi StalcoJI Stoica G Năsturel «l Stalco]Stoica păharnicul şi Hâdul Năsturel O s-au]l s-au A 17 *cu»]adus K carejcarele K L In putlmă ani 2 făr 2 lunl]ani 2 In paterni, făr de 2 luni A, ln

4 5 păt imire ani 1 şl sec* luni O fărjfevruarle C 18 l)upA]duprc G tocmltu-ş-aujaşăzat-au O |»ulaiii|bocrtt AL. boerllle O aşăzatu-ş-an]aşăxat-iui CGL, şi nu tocmit O 19 cumjprccuin L fAr dc năbuvA A lUagulJs leagCKLO 20 portncl G viziriulJlnpăratul O slobozijscoasc A, t lobot lră ti pre|pe C. prl O $1 porunci viziriul . . . de la Crit|Şl slobozi şl pre cel 3 boeri de la ( rit din porunca vczirului I. boerl AO de la|dln C Sos ind|Şi sosind A, sosiră K 21 aici

6 0 iwm G #l lom. C 22 ccmetllajclinetlnlla G, cimetlla KO Incă om. L i-au boerit şl l-au cln-»ttt A 23 dervaptă G

170

G J a r Duca vodă fund iubitor de ar | gint şi prea lacom de bani, nu i f p avea cineva să-i j y M a n e a s c ^ C i ştiind pre Băleanul şi pre ginetf-său ^ Hrizea cu ceata lor, că sînt ei buni de acea treabă, îndată porunci la ei de a u venit în ţară şi s-au curtenit la Duca vodă. Şi puseră dăjdi gr&e în ţară şi începură a prăda pre boiari pentru năpăşti. Şi izvodiră nişte o b P 5 ceaiuri şi neştc răutăţi, care n-au mai fost aici în ţară. însă cu mijlocul acelor boiari şi pre ascuns, iar începură a face pîră asupra acelor ticăloşi de boiari, precum era dăprinşi şi încă dinceput, mai vîrtos asupra lui Şărban spătarul şi a fraţilor lui. Şi ei nu ştiia, ticăloşii, nimic de acea vlnzare. 10

Deci nu multă vr6me trecînd, veni poruncă de la înpărăţie de au purces la oaste asupra laşilor, împreună cu mulţime de turci. Şi cîte cetăţi aflară afară din Cameniţă, mari, mici, toate le arseră şi le sparse. Mergind şi la o cetate ce să cheamă Jăravna, acolo sosi şi Sobeţchi craiul leşăsc cu mulţime de oaste. Şi să bătură cu turcii 7 zile. Deci văzînd ei că nu le va 15 strica nimic, făcură pace şi să întoarseră | fieşicare în ţara lui. Duca vodă us încă au venit în ţară, însă n-au mers în scaun, ci au descălecat la Cocorăştii din Grind, la casele Vladului comisul. Şi acolo fiind, iar începură a face sfat necurat asupra acelor ticăloşi de boiari, pîrîndu-i la Duca vodă în tot feliul de năpăşti, pînă-1 plecară, socotind că acolo le va fi mai lesne să-i 20 omoare. Iar ei, ticăloşii, tot nu ştiia nimic, ci avînd a face praznicul celui de minuni făcător, marelui arhiereu Nicolae, întîmplîndu-se a fi într-o sfîntă duminecă. Atuncea Şărban spătarul luatu-ş-au ziua bună de la Duca vodâ, de s-au dus la casa lui ot Drăgăneşti, ca să să gătească de

I fiindJera K lacomjlacum G elegia K dc argint şi prea lacom de banijde binl şi 25 de argint O I —2 nu avea cineva să-l pristâneascâjcă nimene nu-i putea sâ-i pristăneascâ O 2 cineva]cinc AG 3 cu ceata lor om. O ei om. KLO buniliubitori O portnci G 4 au venitjveniră KO Duca vodăldlnsul O Şl om. AK 4 - 5 şl s-au curtenit la Duca vodâ. Şi puseră dâjdl gr6lc in ţară om. G 5 Incepurăllncepu G prejpe L boeri ACGKLO pentru om. A Şi izvodirăJŞi i/.voduri noo şi A 6 neştelnişte K, ne V mai om. C fostjfost nicio- 30 dată O aici in om. G 7 După boiari ad. şi au omorât Duca vodâ pre Pavel vel visUer Grecianul şi pre Negoiţâ vistierul Cuştureanul, pentru căci sta pentru ţară, iar Băleanul şi cu ceata lui şi O şi om. AK iarfti iar A 8 boeri ACL şi om. AG dăprinşi şi Incâ dinceputl Învăţaţi dinceput O îl Şi ei nu ştiia, ticăloşii, nimic de acealŞi (iar O) ei ticăloşii nu ştiia nimic (nimica nu ştia O) de acea (aceasta O) AKO nimic om. G 11 nu multă vreme 35 treclndlpestc puţină vreme O porlncâ G 12 purceslpurces Duca vodă AK Împreună om. AK la oaste asupra Uşilor . . . de tureijeu o ştile iui şi s-au Inpreunat cu turcii şi s-au dus asupra Aşilor O 13 afară om. LO mari, micijşi mari şi mici A, om. C toatelpe (pre O) toate LO le arserâimerseră C şi le sparsejom. A, şi le sparserâ CKO J mergind O 14 Jâravna) Jirevna L, Juravna O Sobeţschi A, Sobeşchi L craiullhatmanul A l,, j u r a v n a u aoDetscni A, OUUC .H ^ . 'T- 7 .... . 4 l l ' ,, n u v a » leşâscul C cu, om. G 15 oastejoşti O cu turcii om. L eljşi unii şi alţii A, « O M nu-şipotA 16 strica)pu tea «trica O nimica A Intoarserâlintoarse ^ r e AGO, fieştecarele CK InJIa ACKO luijsa O 17 Insă n-au iurs iş i nu mersă O ln seawl

«caun AGL 19 acelor om. O 20 tot feliul dejmulte feliur de AGKO 1> om. GO ? V A 21 omoarejoinorâm O t o t n u ş t i i a ni.nic|nimicâ nu ştie O »uj d e . . . arhiereu Nicolaejmarelui şi fâcâtoriului de m.nuni

minuni|ciude GK, mulţ i minuni O ttcâtorjfâcători G marelui^nare L O luatu-ş-au]luoatu-ş-au G. şi-au luat O 21 de s-au]şi s-au O la casa lui ot Drâgineşupa drăgăneşti, la casile lui C otjla AKO sâ sâjsâ C

1T1

praznic. Iar Mihai spătarul cu frate-său Iordache, cu cumnatul lor Barbul Făroăşanul vistierul, era la casa lor, Mărginenii ot Praova, de gătea bucate pentru săraci, întru slava marelui dumnezeu şi întru pohvala sfîntului Nicolae, aşteptînd să vie de la Cocorăşti a doa zi, duminecă, şi fratele lor

5 Costandin stolnicul. Iar Duca vodă, cu sfetnicii lui cei ficl&ii, cu mare taină, noaptea, gătiră ostaşi şi trimiseră de olac unii la doamna Elena şi la feciorii

ii6v ei, ca să-i prinză; alţii la Şărban logofătul, la Drăgăneşti. Şi pren | vărsatul zorilor, sosiră toţi, carii pre unde le era porunca.

Pre Şărban logofătul îl găsiră la biserica lui, la utrene, ascultînd 10 sfînta şi dumneziiasca slujbă. Unii ocoliră biserica, alţii întrară înlăuntru

şi groaznic îl apucară şi-1 scoaseră afară şi-1 duseră la mănăstirea ot Sneagov, ca să-l omoare acolo, precum au omorît şi Grigorie vodă pre tată-său, Costandin postelnicul.

Iar la Mărgineni, încă prinseră pre Mihai spătarul şi-1 puseră într-o 15 căruţă, să-l ducă la Cocorăşti.

Iar frate-său, Iordache, cu cumnată-său Barbul vistierul, scăpară den ochii lor şi trecură la Braşov.

Atuncea şi Matei aga, fiind chemat de frate-său, Şărban logofătul şi mergînd tot într-acea zi la Drăgăneşti, cînd fu aproape să între în sat,

20 dumnezeu trimise pre oarecare creştin de i-au eşit înainte, spuindu-i de toate cîte s-au întîmplat frăţine-său, lui Şărban şi îndată să învîrteji şi trecu pre Teleajăn în Ţara Ungurească.

Să spunem şi de o minune mare ce au făcut dumnezeu, cu rugăciunea sfîntului Nicolae, asupra ticălosului Mihai spătarul. Că şezînd el în căruţă

25 prins şi ostaşii găsind bucatele sfîntului praznic toate gata, | abătură 116

1 spătaruljstolnicul C cu]>2]ş{ Cu O cumnatul lor]cumnatu-său O 1—2 Barbul Fărcăşanul vistieruiJBarbul vistierul Fărcăşanu AGKO 2 era la casajeara la caslle A, la casa CGLV Mărginenii otlla Mărgineni la (din O) AKO Praova K, Prahova L de]le A 3 pentrujacolo pentru A pentru săraci]de praznic O pohvalajpofala A, pohfala L, lauda O

3 0 sflntuluijmarelul, sfintului G 4 să viejei să vie A doajdoo A 4 — 5 de la Cocorăşti şl frate-său Costantin stolnicul a doa zi, duminecă K C cu^şi cu O lui ccijcei AC, săi cei K ficUni) viclcni ACLO 6 noaptea, gătiră] gătiră noapte O trimisără] trimisă O Elena) llina CGLO, Elina K ficiorii A 7 logofătuljspătarul GO ln Drăgăneşti K prcn]prin AL vărsatuljrăvărsatul O 3 cariijcare AC prejpe AL Ie om. AG porlnca A 9 PreJPe A, Şi

35 pre O logofătuljspătarul GO 11 găsirăjgăsiră-l K utrenejotrănie AKL, otreniie C, utrinl G 10 şl dumnezeiasca A, om. C UnilJDeci unii O alţiijiar alţii O Inlăuntrujtn biserică A 11 mănăstire C otjde la AK, la O SneagovJZnagov ACL 12 au omortt şi Grigorie vodăjau făcut şi Grigorie vodâ de au omorlt K tată-săujtată-so A, tat-său V 14 MărgineniJMarglne O prinserăjau prins C 15 să-l ducâjşi-l duseră A, să-l aducă K frate-sâujfrate-so A Iorda-

4 0 chejlordachii K cumnatu-so A vistieruljvistlerul Fărcăşanul C, vistcriul K , om. L 18 A-tuncea şi om. O fiindjlncă fiind O frate-so A, frat-său V logofătuljvodă G, spătarul O 19 tot om. L lntr-ac£ia K la Drăgăneştijla sat la Drăgăneşti C cind fujşi fiind K, iar cind fu O După aproape ad. de Drăgăneşti K 20 trimise d-zeu A pre om. G de l-au cşitjde-i işi A, de au C de*om. O 2 0 - 2 1 toate de clte O s-auji s-au C frăţine-so A

45 lui om. G ŞârbanJŞărban logofătul L, Şărban spătarul O să Invirtcjijfu Învîrtejit L, să întoarsă O 22 prejpe A, peste O TeleajănlTilijân O ln Ţara Ungurcascăjla Braşov G 23 şl om. C 24 CăJŞl L căruţăjcăriuţă A 25 şijiar O gata toate L abăturăjlncepură A

172

I

1

î n t r - î n s e l e a le m nea şi v in a bea Iar Mihai spătarul rugă pre dumnezău luo pre sfintul într-ajutor, făcînd semnul sfintei cruci, se pogori din

căruţă jos, şi aşa încetişor trecu pren mijlocul lor, pînă eşi din curte afară întră într-o casă, nevăzîndu-1 nimenea făr numai o saragea sîrb 1-au

găsit acolo şi l-au acoperit. Iar alţi ostaşi, deaca prinse de v&te, începură 5 a căuta pren toate casele. Şi venea mulţi ostaşi la acea casă să caute. Iar acel creştin bun răspundea că au căutat el şi nu iaste acolo.

Iar alţii pedepsea pre ticăloasa maica lor şi o mustra în tot chipul, iar ia nimica nu răspundea, făr cît numai ce ofta şi lăcrăma. Şi o duseră la Cocorăşti. Acolo încă prinsese pre fie-său, Costandin stolnicul şi pre 10 gineri-său, Eadul Creţulescul şi pre alţi oameni ai lor, precum le-au făcut şi întăi, la zilele lui Gligorie vodă.

Aduseră şi pre Şărban logofătul de la Snagov, închizîndu-i pre toţi la o casă în curtea Cocorăştilor.

Iar Mihai spătarul, scăpînd, trecut-au la Braşov, unde era şi ceialalţi 15 fraţi ai lui.

Atuncea Duca vodă şi cu spurcaţii sfetnicii lui | văzînd că au scăpat nt* ceialalţi fraţ i ai lor, ei foarte să ruşinară şi cunoscură că singur dumnezeu au stătut pentru dînşii şi, cu rugăciunea sfîntului Nicula", i-au izbăvit de moarte, precum au izbăvit şi pre cei 3 boiari din mîna vrăjmaşilor. Iar 20 sfatul lor cel necurat să răsipi ca praful înaintea vîntului, precum zice prorocul la psalmul 32, că dumnezeu sparge sfaturile păgînilor şi leapădă cugetele omeneşti şi zvîrl£şte sfaturile domneşti. Şi skibozi pre acei boiari, pre toţi, făgăduindu-se că de acum înainte nu vor mai avea nevoe.

Iar după ac&a, cînd fu al patrulea an din domniia Ducăi vodăv seu- 25 latu-s-au Mehmet paşa veziriul cu toată puterea împărătească, de 8-au dus la Ţara Căzăcească, la o cetate ce să cheamă Cehrin, aproape de apa

1 le om. C v i n a b e a j a b e v in O rugă]r iugă A 2 luolom. A, luind K, şi lăsă L fă-clndjfăcindu-şi CO s f in te i c ruc i lc ins t i t e i cruci C, crucei O se pogorljpogorlndu-se AGK, s l dede jos O 3 jos om. O t r e c u l t r e c l n d O eşij trecu afară A afară om. A 4 nimine CK 30 sirbul C 5 găsi ţ i v ă z u t O al ţ i i V deaca jdacă CKL începtnd de la r. 5 cu prinse de v £ s t e . . . Ptnă la p. 175 r. 11 inclusiv să le pue capete le om. O prinselprinseră ACKL de v*steJvesteL « a căutala-1 c ă u t a A p r in A C L venea lven ind A, viniia K la aceajşl la acea AG »A caute om. A 7 că a u j c ă l -au A el om. K iastejeste ACL acolea C 8 prelpe AL *»aom. A cit om. ACL cc om. L o h t a K 10 Cucorăşt i K prlnseselprlnseră GKL fie-săujfii so-A, om. C l i gineri-so A , g ine re - său G le-aulau ACK f ă c u t e i făcut G 12 zilele lui om. C

3 Sneagov G K 14 Cocoreş t i lor G 15 t r ecu t - au j au trecut A, au t recut iar C, recu -au ar ia Braşov scăp ind L la Braşov l ş i el la Braşov K ceialalţilceilalţl ACL. cnaUlţi G « M l ai lui lbocri f r a ţ i i lu l A K 17 sfetnici i luijlui sfetnici A, sfetnici al lu. G, sfetnicii sei K

zii A C L , cei ia G ai lo r j lo r A. al l u iCG, a lor K eiom A c u n o s c ^ 4 0

^ e r ă A s i n g u r J l n s u ş i L 1 9 a u ] l a L cu om. A K rugăc iundeC de din CGK U ^ S B u M $ t moar t e p r e c u m a u om. L şi p r e cei]pâ cei C ndna lmln i Je K

Iar Sfatul l n r n m r . ţ»i n e c u r a t nm. A risiDiC, risipi K p r a h u l G K 2-s fa tu r t i e i

3 5

» - « Iar sfatul lor o m . G 2 l c e l n e c u r a t o m . A risipi C, rl3ipi K p r a h u ^ K OL 23 zvtrk'ştejzvlrle jos A Şi sloboziJŞi aceia,! (aci GK) . obozi AGK »<*ilce.O

^ v e a n e v o c l a v e a nici o nevo ie L 25 după a c i i a om. K 'UL*U. ^ i m L ^ C OAUOÂTA domniia Ducăijdoranie, Duca G D u c ă i ] Duchil L M M ^ m e t J ^ D i t C p a ţ . - » - *

«-au dus lajau mer» tn K 87 o cetatejcetatea K Cehrin]CebârlnA. Sihrin

45

C

178

* ipruhii, împreună cu hanul şi cu tătărîmca, cu toată. Poruncit-au şi Ducăi vodă dc 8-au dna acolo. Iar aicea, la scaun, au lăsat ispravnici pre Băleanul i Stroe dvornicul, i Şerban logofătul, i Hrizea vistierul, i Laţcarache poştei' nicul Cnpărcscul. Şi tot nu să mai stimpărase de răutăţile ce făcuse

5 acelor săraci | de boiari, ci iar începură a scorni. Şi scriseră cărţi cu mare m pîră la Duca vodă, însă mai vîrtos asupra lui Şărban logofătul, cum scrie

cărţi la turci, de să-i strice domniia. Că atuncea era împăratul la Dîrstor şi el nu ştiia nimic de ac&a. Iar Duca vodă d<*ca înţelese, priimi pîra lor cu credinţă şi să lăudă că dupre ce va veni la scaun, va să-l omoare. Atuncea

io fratele lui, Costandin stolnicul, fiind şi el acolo, în oaste, înţelese de acest sfat spurcat şi îndată trimise la frate-său, Şărban de-i făcu ştire pre ascuns

Turcii încă ocolise Cehrinul şi în multă vr£me bătîndu-se în tunuri şi în multe feliuri de meşteşuguri, pînă răzbiră turcii şi aprinseră cetatea de au ars pînă în pămînt. Atunce venise şi Ramadonoţchi hatmanul şi

15 cu mulţime de oaste căzăcească i moschicească, trecînd toţi îfiprul. Turcii încă prinseră de v^ste şi să gătiră tare de război şi degrab merseră ^de să loviră unii cu alţii, bătîndu-se şi în puşci şi în săbii 8 zile, şi să apropiiase

ii7v a fi izbînda creştinilor. Atuncea viziriul rău s-au spăimîntat şi socoti | că într-alt chip nu să va izbăvi de dînşii, ci trimise la Ramadanoţchi, hat-

20 manul căzăcesc, bani mulţi pre ascuns, şi avînd un fecior rob la tătari, l-au slobozit, şi atuncea opri toată oastea să nu mai dea război. Iar turcii 8ă învîrtejiră înapoi cu mare frică, cîtu-şi lăsară corturile şi toate zăhărelele, fugind şi ziua şi noaptea, pîn au trecut apa Nistrului şi s-au dus iar în ţara lor.

26 Duca vodă încă întrase în ţara lui. Atunce Şărban logofătul ştiind că va să-l omoare pre adevărat, luat-au pre dumnezeu într-ajutor şi au

1 NipruluiJPriutului A, Nistrului G tătărîmca cu toatăjcu toată tărimea (sic) A, cu toa tă tătăr îmca G K L Poruncit-au]om. A , Porlnclt-au G, Poronclt-au IC Ducăi]DuchiiL şl* om. A G 2 aici C lăsat la scaun un ispravnic A lspravnici]ispravnic K , om. L 31*^1 pre AK

30 1 2 , , # 4 JŞ1AK vist iernicul K L a s c a r a c h c K L 4 CupăresculJPărescul (sic) A n u s ă J n u s - a u A st lmpăruscjst l inpărat A, st lmpâra GK 5 acelor]accstor G cijşi A lncepurăjau Început G, Începu K scornljsconnonl CLV « lnsă]incă L vlrtosjturc K cum scrie]cum că scrie K 7 cărţi la turcljla turci cărţi L dc să-i)să-l A K , ca să-i C atunci Împărăţia era la Dlrstor L Drls tor K « de ac61ajdc astea G IarlDeci L d<Sca InţclGseJdacă tnţăiesc K 9 dupre ce)

36 d u p ă ce A C K vu*)o L 10 fratele lui]frate-său K 1 0 - 1 1 Inţălcs-au de acest spurcat sfat K aces t e spurcate G 11 frate-so A, fratele său G Şărban om. A 12 Încă ocollsejlncă oco-liră A K L , Inocolisc G şi lnjşi A G 13 de m e ş t e ş u g u r i ^ meşteşuguri A , de meşterşugurl K răzbiră Iii răzbi G turcii om. K nprinseră)aprinse C l-i au ars]arsă K venisejveni A * KatnadonoţchlJRamadanoscI i i l A, Ramadunăsch lc C, Ramadanovsch l l K , Hamadanoţclii ţţ

40 15 căzăcească i înoschiceascăjmuschiccască şi căzăcească A G K , moscăcească L toţi N»P[UI» Ni tru l toţi A Iur turcii K 18 tnrc de războlltoţl de oaste tare şl dc război A mfirscrau© om A 17 ş i1om. A G K 18 rău om. A K socot i jsocot ind L 19 i zbăvi ]putea mintui A, I c b l n d l L Izbăvi dc dtnşll) pute mintui să să izbăvască de dînşii K RanmdanoţchilRumonos-S i 20 un fecioriei un fecior A 21 şi om. A toată om. G 22 t n v l r t e j l r ă ] l n ^

A* 4«»ll i Cltu-sllclt Işl ACG corturile şl toate zul iardele] toate corturile şl zaharel i lc C, c o n u 4 5 r lc şl'toutfi «ahureuou lor K 23 fugind om. L şl noaptea şl ziua GL Nistrului Nipru ui C

Injia A K M Intruscjau trccut A K 20 că vajcfi-l va G va să-l omoarejo să-l omoare

pre1 Jcu AGKL

• «fi

purces den Bucureşti la mijlocul zilei cu jupineasa Ini şi cu toată casa lui ţntrcag&, pîn au sosit la casele lor de la Coiani, fiind şi maică-sa acolo şi fratc-sâu, Matei aga. Să ridicară de acolo cu toţii pină ajunseră la Giurgiov . grăbiră de trecură Dunărea pe la Ruşi.

Iar boiarii de la Bucureşti tocmai atunce prinseră de v&te, că dum-nezeu le-au acoperit ochii şi mintea.

Deci fiind şi viziriul trecător la Odriiu, iar Şărban logofătul incă le-au eşit înainte şi m£rse de să curteni la viziriul plin | gandu-se şi jăluindu-se If/* de toate nevoile lor cîte au petrecut în zilele Ducăi şi de boiarii lui cei răi. Că nu le-au ajuns cîte necazuri le-au făcut mai nainte vreme, ci şi acum (io legatu-s-au de ei cu năpăşti şi cu pîri mincinoase, ca să le pue capetele.

Iar Duca vodă deaca sosi la scaunul lui ot Bucureşti şi înţelese de aceasta, foarte tare să îngrijă. Şi făcu sfat cu boiarii lui cei răi şi aleseră dintr-înşii pre o seamă de boiari, anume Neagoe dvornicul Săcuianul, i Staico păharnicul Bucşanul, i Ivaşco sin Băleanului, şi-i trimise la Odriiu U ca să facă pîră mare asupra lui Şărban şi a fraţilor lui. V

^ Iar dumnezeu nu-i putu îngădui ca să umple sfatul lor cel spurcat, ci îndată mila lui cea nespusă o aruncă asupra capului lui Şărban logo- N

fătul. Că trimise viziriul de chemă pre Şărban şi îndată-i porunci să fie domn Ţării Rumîneşti, iar Duca vodă să fie domn la Moldova. Şi porunci 20 viziriul să meargă toţi boiarii rumîni să să închine la Şărban vodă. —

Atuncea o seamă de boiari m&seră de să închinară la Şărban vodă.

1 zileijzăli A 2 pin au]pin-a G de lajdln C, la L fiind om. L maicâ-sal maica lor A 3 frate-săulfratc-so A cu toţii]cu totul L ajunseră la]ajunser& să iasă la A * pe la|prc la CGKL 5 la om. L toc mal] tocmea G, tocma K prinseră tocma atuncea L 8 mintea 25 şi ochii L 7 Deci fiind şi viziriul trecătoriInpărat şi viziriul trecător A, Deci fiind împă-ratul şi vizirul trecători GK, deci fiind Împăratul trecători cu vezirul L 8 şi m6rselşl merseră A. şi marse K curtenijpllnseră A pllngăndu-selom. A, pllngind C jăluindu-selsă jăluiră A 8 lor om. K zilile A Ducăi]Ducăi vodă CGK, Duehii L lui om. L 10 năcazuri K 11 lega-tu-s-au de ei]s-au legat (stnt legaţi C) dc ei ACK plri mincinoasclplră iară mincinoasă K 3 0 12 IarJDeci O deaca om. C sosijsosind G scaunul lui ot Bueureştljscaon la Bucureşti K ot|ia A, In L lnţel6se)lnţelegliul A, Inţăliase K 1 2 - 1 3 sosi la scaunul lul ot Bucureşti şl Înţelese de aceasta, foarte tare să îngrijă. Şi om. O 13 ingrijă]lngriji L fftcu|făcură K cu om. A boiarijsfetnicii O aldserăjalese A, aliasără K 14 dlntr-inşiildintrc dinşii L pre om. KO M - 1 5 1 StaicojStoica A, 1 Staicul G, şi Staico KO 15 BucşanulJBăcşănescul O l]şl AK, 3& om. CG sin]fccior AKO, om. CG Ivuşco Băleanul CGL După Baleanului ud. şi Ilrizea vistierul AKO şi-i trimisejşi trimiseră AK, de i-au trimis O OdriiulUdriu C, Odrii G, Ţari-grad O 16 ca om. LO Şărban]Şărban logofătul (spătarul O) CO şi a]i a C 17nu- i lnuAK0 Putu om. KO ca om. L să pmplc]să Inple G, sâ se pliniască K, sâ umble L, sâ sâ umple O o r AG ln sfatul L spurcatjrău şi spurcat L, rău O IU Iul ceajlui dumnezeu cea A 4 i >

capului om. L lui om. G 1 8 - 1 » logofâtuljspătarul O 19 Câ trimise viziriul| câ-i trimisă oh * i m U ă m a r e ' d e trimisă viziriul O viziriul dc chemă pre Şărban şi om. C dejde-l O cncniăjau chemat K pre Şărban om. O Şărban logofătul G lndatft-l)dă Îndată C porinci G, r.lminî! K s ! i f l e l c a s ă A 20 in Moldova K 21 viziriul om. O meargăJmargâ K "minljrumlneşti A, om. GKL, Ţării Rumîneşti O la Şărban vodâjla el, Şărban vodă A, lui «

Xi u na n V 0 ( , d c o ^ boiarijboeri rumini L m6rseră]marsârâ K. mersă O lajlui ACKO

lc«a o seamă de boiari mtfrseră dc să Închinară la Şărban vodâ om. C

175

IIA» Iar Staico | păharnicul, j Ivaşco Hin Băleanul fugiră la Moldova. Iar viziriul încă trimise degrab un agă turc împreună cu Costandin Brîncoveanul, nepotul lui Şărban vodă, de veniră de olac aici în ţară şi degrab rădicară pre Duca vodă şi in^rse cu acel agă turc la ţara Moldovei, să fie acolo domn.

A Iar Şărban vodă încă purcese de la Odriiu împreună cu toţi boiarii lui, de veniră aicea în ţară cu steag împărătesc şi cu agă turc, de au intrat în scaun în Bucureşti în ziua bogoiavleniei domnului nostru Isus Hristos,

i mesiţa ghenar (> dni, leatul 7187.

Atuncea au venit episcopii şi toţi egumenii şi toată ţara de s-au Închinat la domnul Şărban vodă. Şi au trimis şi la vlădica Theodosie de l-au adus den Tismeana, de undo era la opreală. Şi viind, ş-au cerşut jude-cată pentru scoaterea lui de la mitropolie. Şi aşa, îndată au trimis Şărban vodă jalba vlădicăi Theodosie ca să aibă judecată şi îndreptare de la bise-rica cea mare, fiind patriiarh chir Dionisie. Şi îndată au trimis pre vlădica

15 de la Maramonia şi pre lanache, marele logofăt al marei | biserici. Şi viind, 119 au strîns Şărban vodă mare sobor de arhierei ai ţării şi de alţi arhierei carii

Bă întâmplase at uncea aici şi toţi egumenii din toată ţara şi cu toată boeri-mea. şi aşa stîud amîndoi de faţă, vlădica Theodosie şi vlădica Varlaam, ş-au spus toată jalba vlădica Theodosie. Şi rămiind vlădica Varlaam

20 I StalcoJStalcul G. Stoica L pâharnicul)pahnriiicul Uucşânescul O l]şl AKO sin] feciorul AK, spătarul C, om. O Băleanul |13ăleantilui AK Iar|$l O 1 —2 viziriul Incă trimise de grab]trimlse viziriul O 2 Incă om. K 3 aicijaicca A, om. O degrabjlndată O rădicară) rădică I. 4 turc agâ la Moldova, ca să L agă om. O la]ln O să fie acolo om. K domn acolo O După rtndul 4 ad. Şi au domnit Duca vodă aice III ţară ani 5 O 5 larjDeci L

25 Iar Şărban v o d ă . . . Odriiu|io Şărban Cantacuzino I3ăsărub voevod Incă au purces de la Udrelu O 0 lui o/n. 1. steag|steag de domnie C v c n i r â . . . cu agil turejeu qgâ turc şi cu slcug Inpârâtcsc de au venit In (ară O aicea om. K dc au l«itrat]om. K. şi au Intrat O 7 tn scaun)alcca ln scaun A. la scaon K ziua]ziio A bogoiavlcnici]bogoiavlenila AK. blago-vlenlel G bogoiavleniei domnului nostru Îs. Hrlstosjdc blagoviştcnii O 8 mesiţa ghenar 6

30 dni]lunu ghcnaric G A, ghcnarlc 6 CO, In (la L) luna lui ghenar In G zile GL leatul 7187)clnd IIu fost cursul anilor 718G A, văleatul 7187 GL. cind era cursul anilor 7187 K După 7187 ad. ş au domnit Duca vodâ ani 5 AK Apoi titlu nou : Cap. 50. Domniia lui Şerban vocvoda Cantacuzino tn K 9 au venit]veniră K toţi episcopii şi toţi egumenii A toţi episcopii şi egumenii K şi toatâ]din toată AK 9 - 1 0 Atuncea au v e n i t . . . Î s domnul Şărban vodăjŞi

35 fiind la această sflntă zi adunaţi toţi episcopii şi toţi egumenii dc la toate sfintele mlnâs-tlrl O 10 domnul om. C vodă]voevod K şl" om. AK vlâdica]pârintcle vlădica C tn-crptnd cu Şi au trimis şi la vlădica ptnă la p. 177 r. 4 inclusiv, redacţie redusă: numaidecît trimisă Şerban vodâ de au scos pre părintele mitropolitul chir Theodosie de unde era Închis şi sosind la curte, uu chemat pre toţi 4 părinţii la divan de au făcut sobor inare, sttnd

40 oinlndoi vlădicii de faţă şi cu judecată dreaptă nu aflară nimicâ vinovat pre părintele Theo-dosie şi lulnd ctrja de la Varlaam, cu tot soborul, o deteră Iar la părintele Theodosie ca sâ fie iar mitropolit, cum au fost mai tnnainte, iar Varlaam s-au dus la mănăstirea lui, la Pi-teşti, cu bună pace tn O II denjde la ACKL Tismeana)m-rea Tismeana K la]dc la A ş-aujauC cerşutjceriut A 11 — 12 Şl viind, ş-au cerşut judecată penlru|Şi au cerşut jude-

45 cată. după ce au venit, pentru L 12 dc lajdin CK aşa om. K 13 vlădicâi)vlâdichil AL, vlădicăi lui K sâ aibâ]<â la K tndreptarejdreptate L Theodosie la biserica cea mare ca >â ia judecată şi îndreptare A 14 chir om. K prejpe L 15 MaramoniaJMarochia A, Ma-rallchiaC Maroniia GKL lanachejEnachl A 16 al om. AGKL carlijcare ACG 17 Intlm-pla$c)intlmpla C aici)aicca AGL toată1 om. AGK şi* om. A 18 şi cu vlădica Varlam G

5 0 19 ş-au spus toată jalba vlădica Theodosie. Şi rămiind vlădica Varlaam om. G jalba toată C vlădica1 om. A.

176

d e judecată ş-au pus cîrja pre masă înaintea domnului şi a tot săborul Şi luînd cîrja domnul, au dat-o vlădicăi Theodosie. Şi 1-au trimis Ia mitr* polie cu mare cinste, marţi , în săptămîna cea mare, înaintea Paştilor mesiţa april 26 dni, vftleatul 7187. 9

Aicea începem de cîte s-au întîmplat în zilele acestui domn 5

Că întâi fiind ţara spartă şi răsipită pentru multe nevoi şi greutăţi-ce au fost împresurată încă din zilele altor domni ce au fost mai denainte, ' nu putu nici într-un chip să o î n d r e p t e , nici să le folosească ceva, pentra . că-1 împresura turcii cu dări de bani şi cu zăhărele încă şi mai multe de cum fusese mai nainte. A ' } 0 ^ io

Iar cînd au fost leatul 7183, rădicatu-s-au turcii cu mare oaste şi cu mulţime de tătari de au mers la Dohan Ghecet. A | tuncea au mers şi //*» Şărban vodă cu oaste muntenească şi Duca vodă cu moldovenii, den porunca împărăţiei, de au şăzut acolo pîn au făcut 2 cetăţi, care le-au zidit mun-tenii şi moldovenii. Iar domnii şi cu sarascheriul au fost mai sus, cu temeiul 15 oştii, de păzea în preajmă pîn s-au zidit cetăţile. Şi apoi s-au întors la luna ' lui octomvre.

Atuncea şi Şărban vodă au venit iar la scaunul lui. Şi iar începu a să lupta cu toate nevoile ce-i venea de la turci, că pe acea vr^me, păgînii foarte se înălţase şi să iuţise, cît nimenea din creştini nu putea să le stea 20 înainte.

1 clrjajcârţi A prejpc AL soborul ACK 2 clrjajcârţi A au dat-ojo au dat AC, şi au datu-o K vlâdicâi)vlădichll AL, lui K 3 In săptămîna cea marc om. K 4 mesiţal luna lui A, luna C, In (la L) luna lui KL 26 dnil26 dc zile A. 26 C, In 26 de zile K. om. L vâlea-tuljcursul anilor A K . leatul C 5 Aiceajde aicea ACGKL, de aice înainte O Incepemllncepem a spune (a povesti O) AO de om. C s-aull s-au A !nt!mplat]ttmplat GK domnldomn Şăr- 25 ban vodă A 8 Că om. K şi răsipită om. AK şi greutăţii?! râotăţi şi greotâţi O 7 Impre-surată|lmpresurat L, Inpresuraţl O denaintclnainte ACK, Înainte GO 8 putujputea K să olsă sâ O Indireptează K sâ lelsâ-i K, să o O ceva om. A 8 Inpresurase AKO Incâ om. O fi'om. L mul te lmul tâ A, mult CL, cu multe O decumjdeclt AGO 10 mai nainte]nainte vreinc AK, întâi O între r. 10 şi 11 ad. Şi veniră turcii datornicii la bani şi la unii plâtia, iar 30 la alţii sta tnpotrivâ cu cu vlntul să aştepte şi păsâ ţârii foarte tare pân sâ uşură Şărban vodă de datorii. Atunce au omorât Şărban vodă pă Hrize vist. Popescul şi pre Yâlcul vorne-cul Grâdişteanul, feciorul Bunii vistieri şi pre Pătraşco Bucşănescul şi pre Drowl vel armaş şi lc-au prădat pre juplnesi lc lor foarte rău. iar pre feciorul Drosului armaş l-au băgat de v u lntr-o ocnă pustie, plină de apă. slobozindu-l până la un loc cu funi şi cu o âcUe ap inU ln mină, şi sfărşindu-să f un i e , l -au slobozit acolo de au murit. Şi au stricat toal slujitori care da haraciu şi au rămas boerii mazili şi şutaşi. Şi au avut ţara pace i s-au aşiza iift,carele la moşie lui O II clnd au fost leatullclnd fuse A clnd au fosit la

L) GLO. In anul K şi cujşi G 13 moldoveni A porlnca AG t u lui G şăzut llucrat K fost O plnlplnă ce GL a u f ă c u t o m . K, s-au făcut O care care e AC le-aujau C> z i d ^ f â c u t O care le-au zldlt om. K «5 flc. In *arasch£riuljebracheriul A , sarascherii O mai sus om. O 18 ^ ^ ^ ^ ^ Preajmă Ide păziia de preajnă A. de pază K. in preajmă de păzea O s-au d t f t c e g i l e de zidit O a p o i o m . K , iar O Intorsllntoarsârâ nnapoi cini-şHa ţara sa O * ^ 1 8 - 1 7 la luna Iu oc tomvre om. O 18 Atuncea şi o m O ş. om. AK au « f in ind K, Incâ au veni t O iar om. A K O Şi* om. K ncepujau B i t ^ O ^ * ) 2 'veneajee viniia A K pe aceajpre aceia AG. pre atonei K . 8 foarte,pre Jjniinl C, nimllea G, nlme K dinjde G nu putea sâ le stealnu le putea sta AKO I

35

4 0

«. 2S7» 1TÎ

120

10

16

20 1201*

Iar cînd au fost la văleatul 7192, rădicatu-s-au sultan Mehmet împăratul turcesc, cu toată sila lui şi hanul cu toţi tătarii, de au mers asupn împăratului nemţesc. Atuncc au mers şi Şărban vodă cu muntenii şi Duca vodă cu moldovenii şi Apahi Mihai cu ungurii şi Tucheli groful, din Ţara Ungurească de Sus, cu oştile lui, aceştea toţi mergînd ajutor turcului. Şi sosiră împreună la Belgradul sîrbesc. Do acolo trimis-au împăratul pe Mustafa paşa vezirazemul cu toată mulţimea oştilor şi cu toate ajutoa-1 rele. Numai ce au rămas el la Belgrad cu cît au fost curtea lui. Şi aşa mergînd ei asupra neamţului, maro stricăciune şi pagube au făcut, pîn-ce au sosit la cetatea Beciului. Şi tăbărîndu-se împrejurul ei, începură a bate cetatea cu multe feliuri do meşteşuguri, neîncetînd nici ziua, nici noaptea. Iar tătarii intrase înlăuntrul Ţării Nemţeşti fAră v£ste, de au tot prădat şi au robit şi au ars toate oraşele şi satele ce le-au eşit înainte, însă pre toţi oamenii cei mari i-au omorît, numai pre cei tineri i-au robit. Deci făcînd ei această răutate mare creştinilor pîn s-au umplut zile 63, iată că sosiră şi oştile alo împăratului nemţesc împreună şi cu Sobeţschi, craiul leşesc, şi diţderă război maro cu turcii şi cu tătarii. Şi cînd fu în deseară, neputînd nimic turcii să folosească, numaidecît cu mare frică d^deră dosul şi începură a fugi numai călări cu trupurile, iar avuţiia lor, cu corturile lor, cu tunuri, cu zaharde, toate au rămas acolo pre seama nemţilor.^Şi au dat dumnezeu do au fost izbînd^a creştinilor, iar turcii, cîţi au scăpat | de acolo, fugiră cu mare ruşine, ^sosind degrab înapoi pîn la Belgrad. Iar împăratul

2 5

so

3 5

4 0

45

I lu vălcatul)la cursul anilor A, lu leatul O cind au fost la văleatul]ln anul K 7192} 7101 O Mehemct A 2 După turcesc ad. feciorul Iul sultan Ibreln O silajputere O şl cu hanul AK toţi om. K cu toţi tftturlljcu tătărlmea A 4 Apahl)Apafl AG, Ipahi O Tuchelil Techell AK, Tocoll G din]dc la C 5 luijsalo K aceşteaJaceştlia G 0 Şl sosiră împreună lujom. AK, veniră toţi la O Şi om. CL Şl de acolo O au trimes O 0—7 Belgradul slrbcsc. l)e ucolo trimis-au împăratul pe om. AK 7 MustafajCara Mustafa C pejprc GL, şiK vezi-ruzcmuljvixlrul CKO 0 clt|cltă C rămas e l . . . curtea lui]rămas el săngur cu curte lui la licllgrad O Oel om. AK neamţului]nemţilor LO stricăciune au făcut şi pagubă AK pagu-be]pagubă C, multă pagubă O pln-cc)plnă GL 10 După sosit ad. 1a Vicna, adică O tăbă-rlndu scJtfibArtnd ei C, tăbărlnd O ei]Beciulul C n bate]arc bate O 11 cetatea om. O ineşUşugurlJmeşterşugurl GK nclncetlnd]nelncetat G nici1.8 om. Iv ziua]zio A, zioa GL, dzua şl K 12 lntraşt(Intrară C inlăuntrul)lnnăuntru A, tnlontrul K v ls tejde veste O de au totjşl tot au A, şl au tot K, de au L 13 ars toate|tot ars V şl satele om. L După satele ad. şl tot O ce le-uujşl ce le-a A, ce au K eşitjişit A eşit tnainte]aflat K 14 cei marijmari G, cei bătrîni O nuinuljşl numai O celJellA tineriJinicl, Unerl C făclndjfăclndu-se A 15 el om. A K L pin s-au umplut Jplnă să umplură A, pină s-au Inplut G, pină să pliniră K zile C3ţ 03 de zile O 10 şl om. G ale om. ACGKO Împăratului ncmţcsc]nemţăşti O împreună om. K Şl om.O Sobeţschi)Subechl A 17 şljşl la septemvrie 12 leat 7192 O d^deră) făcură O inarcjfoarte mare O tătaril]tătarll la Beciu şi să bătură 7 ceasuri O clndjfăclnd A 18 turcii nimic KL turcii să folosească nimlcă O dtfder&Jdeteră ACL dosul şl Începură om. A cu mure frică ddderA dosul şi începură a fugijdediră dosul a fugi cu mare frică O 18 numai cu trupurile călări L şl corturile O lor* om. CLO cu tunuri om. O 20 cu Îşi O zahar61ejzaha-reuouKO toatc]toată KO prejpă A pre seama ncmţilorjde le-au luat nemţii O 2 0 - 2 1 Şi au dut d- ieu de au fost Izblndu creştinilor om. L 21 crcştinilor]la creştini K, nemţilor 0 au si ăpatjscâpară O de acolo, fugirăldln război O 22 sosind degrubjs-au Întors O pin Iu Jplnă iu K, Iu L, fugind lu O Iar om. O

178

jT®i

gimţind de aceasta, încăr mai timpurii, fugit-au de la Belgrad cn mare ruşine. Şi numaidecît a trimis de au omorît pre Mustafa paşa

Iar Şărban vodă au venit în ţară, la scaunul lui. Duca vodă aşijderea Numai el n-au sosit la scaun, ci mergînd la conacul de la satul Domneştii cînd au fost în ziua naşterii domnului nostru Isus Hristos, dechemvre 25 5 dni, fund la masă cu toţi boiarii lui, atunce sosiră şi oaste leşească, de luară de la masă pre Duca vodă şi-1 duseră în Ţara Leşească. Şi acolo au murit

Iar turcn înţelegînd de aceasta, au trimis pre Dumitraşco să fiel domn în Moldova.

După aceasta turcii iar s-au rădicat cu oaste, de au mers cu zaharea fio pîn o au băgat în Cameniţă şi iar s-au întors înapoi. Atuncea şi Şărban I vodă încă au mers cu oştile lui, însă numai pîn la Iaşi, şi iar s-au întors la scaunul lui.^ —> l 1 Iar cînd au fost văleatul 7193, mazilit-au turcii pre Dumitraşco Wodă şi în locul lui au pus domn pre Costandin Cantemir vodă 15

Iar cînd au fost 7194 august 2 dni, cu vrerea lui dumnezeu, luat-au [ : nemţii cetatea Budei. Şi atunci au perit mai mul | ţi de 40.000 de turci. [r$r Fost-au mers şi Suliman paşa, veziriul cu mulţime de oaste turcească, Uf ca să fie ajutor Budii, şi nimic n-au folosit, ci s-au întors iar înapoi c u | mare ruşine. ' 20

Iar cînd au fost 7195, dechemvre 27 dni, bătînd nemţii cetatea Seghedinului ce iaste pre apa Tisei, şi înţelegînd veziriul de aceasta, numai-decît au trimis pre chehaiaoa lui cu o seamă de oşti turceşti prea atese şi

1 Incă simţind de aceasta O mai]mai de O fugit-aujau fugit AKO delaJdinL de la Belgrad om. O 2 numaidecitj lndată KO pre]pe C paşajpaşa, viziriul AGKO 3 vinit K 25 In ţară om. L lajln A luijsău O aşijdirea K, iar aşijdere O 4 la scaunjla scaunul lui AK cijce G la conacul de la satuljplnă la sat la O de lajde A 5 cind au fost In ziua naşterii domnului nostru Isus Hristosjacolo au tăbărăt ln zioa de naştere lui Hristos O domnului nostru Isus Hristosjlul Hristos K 5 - 6 dechemvre 25 dnijdechemvrie 25(20 G) ACGO, dechemvrie In 25 de zile, marţi K, Ia dechemvrie 25 L 6 După dni ad. leat 7192 şi O luijsei l K 30 atunce sosirâjatunci sosi A K L , iată sosi O oastea G de luarăjde-l luară ACG KL, şi-1 luară O 7 pre Duca vodâ om. O au muritjmurl L 8 au trimisjtrimiseră domn O prejpă A Du-mitraşco] Dumitraşco vodă AGLO, Dumitraşco vodă (vodă om. C) Cantacuzino CK sâ fie om.O 9 In Moldova om. O 10 aceastajaceia O cu zahareajcu zaharâ K, om. L, cu za-haraoa O II o au băgatjau băgat-o LO auja G Camineţi O ş.'om. AK 12 Incă om G 35 Insă numai om. O întors întors innapoi O 13 Dăpă lui ad. In Bucureşti O "văleatu l ] cursul anilor A K , la leatul CO 7193J71S3 COV 13 După vodă ad. domnul Moldovii O ln locul lui om. O lui om. C domnjom. C, alt domn O prejpe L CosUndinom A Cantendr vodăJCantemir voevoda K, vodă Cantemir O 16 71941cursul anilor 7193 A. v i a t u l 71Wi G. a anul 7194, la văleat 7194 L, la leat 7194 O august 2 dnijaugust 2 ACL la august ta 2 ide 40

K, oni. O După dumnezeu o d ' s - a u făcut izbînda Nemţilor A ^ «7 Şl om. O mai mulţ i jmai mult AL, şi mai mulţi O « p t n t mai mulţi de 40 000 de turci om. C 18 Fost -au mersjau mers C oaste turceascăJoşU turceşt.K ca om. K » Budiijcetâţii Budei K, Într-ajutor cetăţii Budii O şi ' ^ ^ K f* 7195Jcursul anilor 7195 A, leatul 7195 C, la ^ « « ^ J i ^ ^ V 0 1 - ' £ L ^ u ^ i « leatul 7195 0 dni om. ACLO dnijln 25 de zile K băUna |Daiui-au - s» »

Slghidinului A Iastejeste A L pre apajpă apa C, aproape de apa O TlseiJTIcliU C ^ » «umaidecltjlndată K 2 8 a u trimisltriridse K pre cm. C chiha.ao C, cheha.a L eşti turceşU Prea alesejoşti alesă turceşti O

178

45

ou t&tari împreună, ca să fie ajutor acei cetăţi, pentru că oastea nemţească au fost puţinei, ca 12.000. Deci fiind turcii tăbărîţi făr de nici o grijă, iar, nemţii i-au lovit noaptea făr de vdste, ca la 2 ceasuri pîn în ziuo, şi au făcut într-înşii o moarte mare nespusă. Atuncea veziriul neştiind de aceasta,

5 fostu-s-au rădicat cu toate oştile, ca la 70.000 şi mergind ajutor iar asupra cetăţii, numai ce să întîmpină cu nemţii, însă nu cu toţi, ci numai cu călă-rimea, ca 8.000, şi numaidecît dâderă războiu faţă cu faţă, ca la 3 ceasuri. Şi nu mai putură turcii sta împotriva nemţilor, ci numaidecît d^deră dosul. Şi foarte groaznic au fugit, cît venirea lor au fost în 3 zile, iar fuga lor au

io fost numai într-o zi, trecînd Dunărea | la o cetate ce-i zic Varodin. într-121v acel război fost-au şi Iordache Cantacuzino vel spătarul, trimis de frate-său,

Şărban vodă, însă din porunca veziriului, şi iar s-au învîrtejit de au venit de acolo aici în ţară, la casa lui, cu mare cinste.

Şi iar în zilele acestui domn, fiind maică-sa, doamna Elena, prea slă-15 bită în bătrîneţe, cugetat-au cu inima ei cătră dumnezeu şi s-au rădicat

de aicea, din ţară, luind şi pre fie-său, Mihai Cantacuzino vel spătarul, de au mers cu dînsa împreună pîn la Ierusalim, de s-au închinat acolo sfîntului mormint al domnului nostru Isus Hristos. Iar fie-său, Mihai spătarul, au luat pre dumnezeu într-ajutor şi au purces de acolo de s-au dus pîn la

20 Sinai de s-au închinat sfîntului loc, unde au făcut dumnezeu vorbă cu Moisi proroc şi i-au arătat multe ciud^se dumnezieşti, precum iaste scris. Şi iarăşi s-au învîrtejit înapoi, găsind pre maică-sa sănătoasă la sfîntul Ierusalim. Şi cît avură lîngă dînşii aur, argint, tot îl închinară sfîntului mormînt. Şi împărţiră pre la toţi săracii multă milostenie, dînd mare laudă

25 1 ca sâ fie]ca să-i hie G 2 au fosl]era O puţinei ca om. A, ca la K, prea puţină L, puţănă ca la O făr delfără AL 3 făr delfără CKL făr de veste noaptea O au făcutlau fost O ziuo]zioa A, zio CG, zul K zioă L 4 Într-Inşii o moarte mare nespusă]o (o om. A) moarte mare Intr-ănsu nespusă AO o om. K Atunceal Iar O neştiind nimică O 5 fostu-s-auj fost-au L rădicatlrădicat şi el O 70.0001500 0 ajutorlel ajutori G iar om. K 5 - 6 aju-

30 tor iar asupra cetăţii]la acea cetate să-i facă ajutori O 6 cetăţii om. L numai ce]iată O sâ om. A să inttmpinâjs-au lntimpinat C ci om. A cu 8 om. AG 7 ca SOOOlca la 8000 G, ca la 40000 O faţă cujfaţâ la AKLO 0 nu mai puturăjnumai nu putură G turcii stajsta tur-cii AKL, să stea turcii O d6deră]detiră ACL, dedi O dosuljdos K, dosul a fugi O 0 citi câ A In om. AC venirea lor au fost In 3 zile]au fost venire lor In 3 zile O 10 la ojla O

35 ce-i zicjce să chiiamâ O 1 0 - 1 1 Intr-acellŞi la acest O 11 fost-aulau fost AKL vel spă-tarulImarele spătar K frate-săuJfr^tc-so A, om. L 12 Şărban vodă, frate-sâu CL Insă dinjşi din L lnvtrtcjitjintors O 12 — 13 dc acolo înapoi (Înapoi om. A) dc au venit AO venit Innapoi dc acolo aicea G de acolo de au venit K 13 aici ln ţară om. O la casa lul om. G 14 Şi iar in zilele acestui domn]Pre aceea vreme A Şi om. G fiindjera A maică-sa,

40 doamna Elenajmuma lui Şărban vodâ A, maică-sa K J4 — 21 om. O 14 — 15 slăbită] slabă AK, scârbită C 15 bătrlmţţă K cu]In ACGKL el]sa L Itt aicea . . . luind şilalci ln ţară lulndu-ş C fie-său]fii-so A, fiiul său CG, fiiu-său L Cantacuzlnul G vel om. K 17 împreună om. L pin om. AK Irlusalim A IU fie-sâu]fil-so A, fiiul său CG, fll-său KL spătarul om. A 19 luatjluoat G Intr-ajutori G de acolo om. K de s-au]şi s-au A 20 Slnal

45 Cr. Sinaia ACGLOV, Sinae K făcut]vorbit A vorbă om. A 21 prorocul C şll<le L ciu-d&ejciud&ii A, ciude G. minuni K dumnczicşti]dumnczeu A Iasteleste ACL 22 iarâşii iar ACGK Invlrtejitjvlrtejit K, Întors L maică-sa]mumâ-sa L sănătoasă om. AK sfin-tul om. AK 23 Erusalim KL aur şi argint C 11 om, ACG 11 lnchinară]l-au Închinat K 24 multă om. C mare om. AK laudă mare L

1 8 0

milostivului dumnezeu, căci i-au învrednicit c * viaţă şi i-au purtat făr d e nici o zmin | teală pîn ce i-au adus de s-au închinat la sfîntul mormîntul / , i sfinţii sale şi au văzut cu ochii lor toate minunile ce au făcut. După aceia iar au luat pre dumnezeu într-ajutor şi au purces de acolo cu mare cinste, petrecîndu-i toţi părinţii ai bisericii cei mari a Ierusalimului şi toţi eetă- 5 ţenii. Şi aşa făcîndu-se pîn la un loc, luîndu-şi ziua bună unii de cătră alţii, învîrtejindu-se iar înapoi. Iar doamna Elena cu fie-său Mihai spă-tarul au venit iar aici în ţară. Eşit-au înainte fie-său Şărban voevod cu toţi boiarii lui şi cu toată curtea lui, împreunîndu-se cu maică-sa, sărutatu-i-au cinstita mînă cu mare liubov şi o au dus cu mare cinste pîn au intrat 10 în casele domneşti, în Bucureşti.

După aceasta nu multă vreme trecînd, cînd au fost leatul 7195, mart 2 dni, prestăvitu-s-au şi doamna Elena cătră dumnezeu. Atunce Şărban vodă cu toţi fraţii lui şi cu toate surorile lui şi cu tot neamul lor, luîndu-şi fieştecarele ertăciune de la maica lor, rădicatu-i-au sfintele moaşte 15 şi o au petrecut pîn în marginea oraşului împreună cu părintele vlădica Theodosie şi cu mulţime de părinţi călugări | şi popi şi toată boerimea şi iu9

cu toate gloatele curţii, cu cîntări dumnezeeşti şi cu mare cinste. Invîr-• tejindu-se Şărban vodă iar la scaunul lui, iar pre maică-sa o duseră fraţii

lui şi surorile şi tot neamul lor pînă la sfinta mănăstire Mărginenii, hramul 20 ei marii arhistratizi Mihail şi Gavriil, care iaste de dînşii făcută, făcîndu-se pogrebaniia şi alte sfinte slujbe dumnezieşti, pîn să dederă moartele ei in gropniţă, ce iaste în tinda bisericii den-a-dreapta, alăturea cu gropniţa a soţului ei, fericitul răposatul Costandin Cantacuzino biv vel postelnicul,

1 — 24 om. O 1 milostivuluijlui AK i-au|s-auG învrcnicitA ! - 2 f ă r d e ] t t r â AKL 23 2 cc om. L adusjdus ACK la om. K sfintul mormintullsflntului mormtnt al AKL 3 lor om. K Dupăjdupre G au luatjau luoat G, luară K i Intr-agiutoriu K 3 cei om. G Erusaliniului L 5 - 6 ai bisericii cei mari a Ierusalimului şi toţi cetăţenii. Şl aşa făcindu-sel a

11 sfinţii biserici AK făclndu-se]fâclnd C, ductndu-să L 7 Invirtejindu-selsă Invîrtejiră A, In-vlrtejlră-se GK fie-săulfii-so A, fiiu-său C, fii-său L 7 - 8 spătarul om. AK 8 Eşit-auleşin- 30 du-i AKL, eşlnd G fie-său] om. A, fiiul său G, fii-său L voevod|vodă ACGK 9 lm om. K şi om. A 10 cu marcjcu vel G liubovllibov AGKL au dusladus G, au adus K. adus-o L au Intrat I au I II iniMt C. din K 12 lcatullcursul anilor AK, la leatul C, vâ-

181

care gropniţă au fost zidită de dînsa încă mai denainte vr^me. V^cinoe

Iar cînd au fost la văleatul >, la dechemvre 24 deni, pristăvitu-s-au cătră dumnezeu şi un cocon al doamnei Elenei, anume Matei Cantacuzino,

5 ce-au fost vel agă şi fu îngropat la mănăstirea frăţine-său, lui Şărban vodă, ce iaste din sus de Bucureşti, unde-i zic Cotrăcenii, hramul ei î'speniia bogorodiţe, făcindu-se mare pamete şi mare milostenie săracilor de frate-său, Şărban vodă şi multe slujbe dumnizieşti pîn ce s-au dat gropniţii în tinda bisericii, de-a dreapta. Vtfcinaia ego pameat .

10 Iar cînd au fost la leatul 7195 mesiţa mart , iar sultan Meh | met 129 împăratul turcesc poruncit-au tuturor turcilor de au făcut oaste mare.

Numai ce au rămas el cu curtea lui la Ţarigrad. Şi au trimis pre Suliiman paşa veziriul cu toată puterea împărătească, poruncindu-i înpăratul ca să facă războiu mare cu nemţii, nimica să nu-şi dea mijlocul, pîn va izbîndi.

15 Nemţii încă simţind de aceasta, venit-au cu toată oastea lor de s-au tăbărît dincolo do apa Drevii, împotriva Osecului. Turcii încă veniră, tăbărîndu-se dincoace de Dreva. Nemţii încă văzmd atî ta mulţime de turci, s-au dat înnapoi şi s-au tăbărît la un loc unde au socotit ei că va fi bine de război. Turcii văzînd aşa, socotiră că de frica lor au fugit înapoi. Ci degrab

20 trecură apa dupre dînşii, pîn să apropiară de oastea nemţească şi acolo să tăbărîră, făcînd şanţuri şi tocmind tunurile. Sumeţînd mînecile, făcură

1 - 9 om. O 1 mal denalntelde mal nainte (înnalnte G) ACGK 1 — 2 Vdclnoe pameat] d-zeu să o erte AK 2 cind au fost la vălcatul]tntru acestaş an K văleatuljcursul anilor A, leatul C, volcat L 719GJ7193 AKV, 7194 GL la» om. AK 24 deni)24 ACL, ln 24 de

25 dzllo K 4 d-zeu]domnu A doamnci]dumneaei A Elinei CG 5 ce-au fost vel agă]ce au fost agă inare (biv vel agă G) AGK frâţlnc-so A lui om. AL laste)cstc A de om. A 0 l3ucurcştl]Bucurcştllor A unde-i zlc)ce să chiamă K zlcjzlce A Cotrâccnil]om. A, Cotro-c6nil CKL ul om. ACGK 7 uspenlla bogorodiţc]adormirea prccistcl A, ustenla bţed L făclndu-se|fâctnd AK pamoto şl maro milostcnle]pomenl A, pamlnte K 0 de)dc la AKL

30 frute-so A s-au dat)au dat A 9 gropnlţlljgropll A, gropnlţel GL ln tinda bisericii om. C de-a dreapta|de la dreapta C, derept G, dlriapta şl mari milostenii au făcut săracilor K Vtfcl-nuia Ogo puuical)şl mare milostenie au făcut săracilor. D-zeu să-l erte A, Vcacinoe pamat G, Dumnezău să-l larto K, veclnoe ego pomlat L 10 Iar cind au fost la leatul 7195 mesiţa mart, lurlDupă acela O au fostlcra K la leatullcursul anilor A, vileatul GL, tn cursul

35 anilor K 711K>|719G C meslţajom. A, luna C, luna lui KL Iar1 om. G Mchinet]Mecmct O II puruuclt-uu|porlncl A tuturor om. O au făcut]făcurâ A mare oaste O 12 Numai ce]Clt liumal ce A cl|ol săngurO lu)ln K 13 paşa om. A porlnclndu-1 G 13 — 1 4 c a s ă ] s ă AK, Iul ca să G 14 mare război O nlmlcu)nlmenl A, şl G, şl nimica L pin va]p!nă ce va AKO 15 Încă om. AK dc s-au)şl au O 10 dincolo dejllngă O DrcvillDcvrll A, Drlvil C, Dreva K

40 0*cculul)0vseculul O lncA|deca O tăbărlndu-se]el Încă tăbărîră O 17 dlncoacc]dlncolo A, tncă dincoacc L Nemţll | lar nemţii O Încă văzlnd]lncă vlnlră G, deca văzură O turcl]oşti O 17 - IU s-au dut tnnapol)să rădicară şl să d<Sderă Înnapoi O s-au tăbărtt]au tăbărît LO, s-au •ocol i t V el că va fl|c-a îl O 10 Turcii văzînd nşalTurcll Incă văzînd aşa G, Iar turcii văzând că s-uu mulul nemţii O socotlră)de loc socotiră O au fugit lnupoi]fugirâ Înapoi C,

4 5 s-au dat înapoi K, au fugit O Cl degrabjşl îndată O 20 dupre]dupâ A G K O apa]apa Drevii şlmersArAO oastea noinţeuscâ|oastea cea nemţească C, tabăra nemţilor O şl om. C 21 sâ om. O tăbârlrâjlâbârl G, tăbărîră şl el O fâclnd|do făcură C, fâclndu-şl K şanţuri mari O tocmiiidjtocmludu-fl A, tocmi C Suinoţ!ud]Şl (şi om. K O) suineţlndu-şl A K O fâcură]făclnd O

p a m e a t !

m

toţi salavat mare şi strigară de 3 or i : halii», halila, haUla! Şi numaidecît incălecară pre cai şi purc6seră asupra nemţilor cu toată pedestrimea şi cu toate tunurile, fund tunuri mai mici 130 şi mari, ce le zic banimez. 4 Şi aşa cu mare îndrăznire şi groaznici făcură | năvală mare asnpra nemţilor, i t * lovindu-se fa ţă cu fa ţă în mijlocul cîmpului. Iar nemţii nimic nu-şi dMeră s mijlocul, ci sta toţi ca un munte nemişcat, pînă le d£de dumnezeu ajutor şi putere mare, cît unii să bătea în faţă cu dînşii, iar alţii i-au luat pă denapoi, pe despre tunuri. ÎŞi fiind turcii ocoliţi pe despre toate părţile, căzu asupra lor mare frică, cît numai ce tremura şi nu ştiia oe fac.1 Iar nemţii vitejeşte-i tăia şi-i omoria, cît de-abiia au scăpat veziriul cu puţinei turci, io iar ailalţi au perit acolo. Zic cei ce au fost acolo şi au văzut cu ochii lor, 1 0 0 . 0 0 0 şi mai mult să fie perit acolo. Şi d£de dumnezeu de fu izbînda creştinilor, luînd de la turci toate avuţiile lor şi toate tunurile şi arme multe de tot feliul şi haine multe şi cai mulţi şi corturi multe şi zaharea multă. Iar veziriul văzînd atîta peire ce s-au făcut într-înşii, n-au putut sta la 15 Belgrad, ci au fugit cu mare frică, de au venit la Ţarigrad. Iar sultan Mehmet, împăratul, înţelegînd de această întîmplare, numaidecît au omorît pre Suliman paşa, veziriul. Iar turcii cîţi au scăpat din război iniceri, capigii, încă au ve | nit după veziriul la Ţarigrad şi numaidecît au mazilit 124 pre sultan Mehmet şi ridicară pre un frate al lui, ce au fost închis, anume 20 sultan Suliiman, ca să fie el împărat turcilor, iar pre frate-său îl închiseră în locul frăţine-său. Şi puseră alt veziriu anume Siuş şi alţi paşi.

1 toţi om. AO salavatjsalavată A, slavă O şi strigarăţi striga C, striglnd O halila, halila, halilajhala, hala, hala ACKLO, hal, hala, hali G numaidecitldupă aceasta numaidecît A 2 pre cai]toţi pre cai C 3 fiind tunuri mari, ce le zic balimez 4, iar tunuri 25 mai mici 130 O ce le zlcjce să zic G banimezlbalaimcz A, baniulmeze C, bollmezâ G, ball-mezuri K, baliemez L 4 lndrăznire]tărie O groaznicijgroznic G şi groaznici făcură nă-vală mare asupra nămţilor om. O 5 lovindu-selsă loviră la avgust 4, leat 7195, bătindu-să O faţă la faţă AO d<JderăJdcteră AC, dete L, da O 6 toţi om. G munte neiuişcatlzidi nemi-şcaţi O 7 cltjcă C, căt O dlnşii]turcii O iar om. A 7 - 8 pă dcnapoilpe (pre G) din- 30 dârăt AGK, om. O 8 pe despreaJde AGKLO 9 ce facjce va sâ facă A. ce să facă CO 10 vitejeştc-i tăiajvitejăşti li tăia A, vitejeşte li tăia CG omorialomora C ctt]deci L puţinei) puţintei ACK 11 ailalţijalţi ALO, ceilalţi C, alalţi GK ZicJSpun K cei celcare A Zic cel ce au fost acolo şi au văzut cu ochii om. LO 1 1 - 1 2 lor 100.000 şi mai mult sâ fie perit acolojom. L, mai mult de 100.000 O 12 După 100.000 ad. de turci G multlmulţl GK sâ fiej «IO să fi fost A Şi dldeJŞi Intr-acestaş chip dedi O 13 creştinilorjla creştini K »f™}il<>r 0

toatejtoată AKO avuţiile]av6rea K, avuţie O 1 3 - 1 4 arme multe de tot feliul şl hahw multe şi cai mulţi şi om. O 14 de tot feliul om. AK şi haine multe şi cal mulţi şl cor-turi multe om. AK corturi multejtoate corturile O z a h a r e a multăltoată zaharaoa O 15 vă-zlnd om. G pcirelperire şi stricăciune O ce s-aujce au C n-au pututln-au mal putut AGKLO 40 15—16 la Belgrad in Beligrad A, lnpotrivâ O 16 cu mare frică om. A ^ c â ruşine O de au om. AO lajîn A 1 6 - 1 7 Iar sultan Mehmet om. O ^P^, 0 1" 1 ! 1"^^^ 1" 1 e ^ n ^ i s u f ^ Împăratul Inţeleglndjşi Inţăleglnd Inpăratul O numaidecîtJlndată K 18 manK, Siliiman V din războ ire la război O eniceri L 19 şi cap.gn 0 , a ^ venit om. AK încă au venit după veziriul la Ţarigrad]s-au dus la Ţarigrad după viz» O D»P* Ţarigrad ad. Şi au făcut mare zorba asupra ImpăratuU» cerlm â le d* » » k«M> numaidecît om. O 20 Mehmet]Meemet Inpărat O r i d i c a r â j a u rădicat tnpârat O 2 0 - - I — u tan Suliman, ce au fost Închis O 21 ca să fie]să fie K să le 0 «n. AKLO l m £ at turcilorllor Inpărat O frate-său 11 închiserâ]sulta«i.Mehmet ^hlserâ- l K i J J t a M g ^

^rate-său II închiseră ln locul frăţine-său om. O 22 frâţine-so A Şl om. G anume muşj a«ume Siuş paşa K, om. O şi alţi paşi om. O

183

Iardupăac&acapigiişiinic£rii făcură gîlceavă mare asupra împăratului şi a viairiului ca să le dea 6 lefi. Şi au omorît pre mulţi, pînă de-abiia i-au potolit şi 8-au aşezat împăratul şi viziriul cu pace.

Şi au trimis cu agă caftan la Şărban vodă, să fie iar domn cum au r> fost. Acest războiu, ce scrie mai sus, făcutu-s-au la august 4 deni, 7195.

Iar cînd au fost la ghenar 24 deni 7190, făcut-au Şărban vodă căsă-torie unii cocoane a lui, anume doamna Alexandra, după feciorul lui Ivaşco Băleanul ce au fost mare logofăt, anume Gligoraşco postelnicul. O, mare ciudă au făcut acel Şărban vodă cu gineri-său Gligoraşco, că tatăl lui,

io Ivaşco şi moşă-său Gheorghe din Bălani fost-au mari vrăjmaşi asupra lui Şărban vodă şi a toată casa părinţilor lui, precum scrie înapoi, la istoriia lor. Iar dumnezeu nu le-a dat aizbindi dă pro pof ta lor, ci îndată au

J24» scurtat viaţa moşă-său, lui Gheorghe Băleanul şi dă | ruind dumnezeu pre Şărban vodă cu domniia Ţării Romîneşti. Iar tatăl lui, Ivaşco biv vel

15 logofăt, ştiindu-se vinovat de cătră Şărban vodă, n-au putut sta în ţară, ci încă din Ţarigrad au fugit la Moldova împreună cu Staico paharnicul din Bucşani şi acolo s-au pristăvit Ivaşco logofătul. Jupineasa lui, coconii lui încă au fugit la Moldova de aici din ţară. După petrecaniia lui Ivaşco

1 Iar după acl ia capigii şi iniclrli om. O şi a]şi K 1 — 2 făcură gllccavă marc asupra 20 Împăratului şi a vlzlrlulul ca să le dea C lefi om. O 2 ca să]să A G lcfi]7 lchl G, 6 lefe K şi

pre mulţi au omorăt O de-abiia]abla L, om. O l-au)au L 4 cu agă caftan lu Şărban vodâ) un agă turc cu caftan la Şărban vodă O caftan la]caftanul lui C iar om. K L 4 — 5 să fie

^ iar domn cum au fost]de domnie noao O cum]prccum L 5 ce]careA scrie om. G laaugust4 denljln luna lui august ln 1 zile A K , la august 4 CL 7195]c!nd era (om. era A) cursul anilor

25 7105 A K , leatul (văleatul G)7105 CG După r. 5 e o redacţie de clteva rtnduri unde se menţio-nează zidirea m-riiur Cotroceni şi Doamnei, moartea lui Şerban vodă şi alegerea de domn a lui Constantin Brîncoveanu : Şl domnica foarte bine şl ţara Încă să bucura că avea pace şl odihnă şi domnia lui arătă multă milă la ţară. Şi au făcut o sfântă m-rc foarte mare şi fru-moasă din sus de Bucilrcştl, la sat la Cotroceni şi alte multe bunătăţi şi milostenii pe la sfântul

30 Ierusalim şi la Sinai şi la Sfânta Gora. Aşijderea şl doamna lui. Mariia, Incă au făcut o mănăstire ln Bucureşti dinnaintea m-rli Sărindarului, ci sâ chiamă biserica Doamnii . Iar cind au fost la leat 7107 oct. 20 au răpusat Şărban vodă. Şi s-au strâns toţi boerii ţării şi slujitorii şi toată curte de s-au sfătuit şi aleseră din mijlocul lor pre Costandin Brăncoveanu l vel logofăt şi-1 rădicară să le fie domn, pentru câ-1 ştie toţi că Iaste om bltnd şi milostiv şl

35 iaste boieri de ţară. Şl dacă l-au aşăzat domn, scoasârâ şi trupul răposatului Şărban vodă ln mijlocul curţii domneşti şi Intlmpllndu-să părintele Dionlsie, patriarhul Ţarigradulul ln Bucureşti , au venit cu părintele Theodosie mitropolitul ţării şl cu alţi arhierei şl egumeni şl preoţi. Şl l-au făcut pogrebauie cum să cade şi l-au dus cu marc cinste de l-au îngropat la m-rc la Cotroceni. Şi au domnit 0 uni şi luni 10 tn O 6—18 om.O 6 cind.. . ghcnar)ln luna lui ghenur K

40 ia om. A denî)om. ACL, dc zile K 71«0)eur.sul anilor 7196 A, vâleat 7190 G In anii 7196 K 7 a lui om. A AlcxandraJManda A K , Smaranda C feciorul) Grigoraşco ficiorul A K 8 ce nu fos t |h iv vel G După logofăt ad. Gligoraşco postelnicul K anume Gligoraşco postelnicul om. A 8 0 O, mure ciudă uu făcut acel Şărban vodă cu gineri-său Gligoraşco om. A K 0 tatăl lui) tatâ-său L 10 Jvaşco)Gligornşeo A K moşâ-sâu)moşi-so A, moşi-său CL, moşu-său GK

4 5 HAlliil)bâtrini A asupra om. L II a om. A 12 lc-a)le-au C G K L a izblndl)izbtndă A dă pre)dupâ A K . dupre CGL poftajpohta GV 13 moşă-său)moşă-so A, moşi-său CL, moşu-său G Bălcanuljbanul A G K 14 tatăl lui om. K Ivaşco om. L 14 —15 biv vel logofăl]cc au fost marc logofăt (log. mare, tatăl lui Grigoraşcu K) A K 15 tn ţură)de faţă ACGKL 16 Ma ico )S to i ca G 17 ot Bucşani G s-au)au G Ivaşco logofătul om. A K 1 7 - 18 coconii

5 0 luljcu coconii G coconii lui Incă au fugit lu Moldova dc aici din ţară. După petrecaniia luk I v a ş c o om. L 18 la Moldovajln Moldova K uicl)alcca A După) lur după K Iul om. G

184

l o g o f ă t u l , iar juplneasa l u i , coconii şi cu Staico păharnicul «-au rădicat d e acolo, de au pribegit la Ardeal. Şi fiind [acolo pribegi, iar Şărban vodă cu înţelepciunea lui, adusu-ş-au aminte de porunca lui dumnezeu, care zice la sînta evanghelie: Liubite vraghi vaşa dobrotvorite nenovideaştiiri vas, adecă s iubiţi vrăjmaşii voştri, bine faceţi celor ce vă urăsc. Deci s înţelegînd de bun<ă> tat<ea> şi înţelepciunea acestui cocon, Gligoraşco pos-telnicul, îndată au trimis de l-au adus împreună cu maica lui aici în ţară. Şi cătră ac&a n-au mai pomenit vrăjmăşiia lor cea dintăi, ci cu curată inimă i-au ertat. Şi l-au făcut lui ginere, dupre porunca lui dumnezeu. Şi au făcut cu dînsul foarte veselie mare, cu soli mari de la Ardeal şi de la 10 Moldova şi cu toată boerirnea Ţării Rumîneşti, cît s-au mirat şi mari şi mici de acest lucru | ce au făcut Şărban vodă. Şi toţi să bucura şi-1 fericea n i pentru marea înţelepciune ce i-au datwlumnezeu.

Cînd au fost la mai 13 deni, 71T)fff fiind doamna Manda căzută la mare boală şi pătimind în cîteva zile, apropiiatu-s-au de dînsa şi ceasul 1 morţii; Şi într-o zi, luni dimineaţa[jlatu-ş-au sufletul în mîna îngerului lui dumnezeu şi s-au mutat cătră Hristos dumnezeul nostru. în v£ci să fie pomenită ! Şi a doua zi, marţi, s-au dat moaştele gropii, în tinda bisericii de la Cotrăc^ni, care iaste făcută de cinstiţi părinţii ei, ce sînt mai sus pomeniţi; făcîndu-se slujbă dumnezăiască, fiind la pogrebaniia ei şi cin- 20 stitul şi prea sfinţitul părintele Dionisie, patriiarhul Ţarigradului şi cinstitul părinte Theodosie, mitropolitul Ţării Rumîneşti şi mulţime de călugări şi popi. Şi aşa cu mare cinste s-au dat gropii. Dumnezeu să o pomenească la împărăţiia ceriului! Iar părinţii ei, Şărban vodă cu doamnă-sa Mariia şi cu toţi fraţii şi surorile lui şi cu toată casa lor, împreună şi cu gineri-său 2S

1 - 2 5 om. o logofătul om. G iar om. K logolătul iar Juplneasa lul om. L coconii) cu coconii AGL StaicoJStoica L 2 prlbegitjfugit L acolo pribegi om. V 3 porlnca AG 4 - 5 Liubite vraghi vaşa dobrotvorite nenovideaştim vaslLiublte vraghi vaşa dobrotovn nenevideaşimu vas C. om. GK, Libitc vraghi vraşe dobrotvorite nenovideaştim vas L 5 adecă om. K urăsejurasc pre voi AK « bunătateajbun sfat G. bunntat V 7 au trlmls|trlmlie AK Jl> de l-au adusldc-1 aduse AK Impreunăldinprcunft C aicijaicea L 9 lul om. AKL dupre după AKL 10 soli marllsol marc A de la'jdin C I1--I2 mari şi mlci|inlci A, mare şi

L 13 marcaj,nare ACL ce i-au dat|ee-l d e d w * K 14 Clndjiar ^ ^ î «una lui mai A, la mesiţa mal G deni om. ACL 71961cursul anilor 71% A» leatul 7196 C. 7197 £ Clnd au fost la mul 13 deni 7196)Iarâ Intr-acestaş an 71% la luna lui mai ln 13 zile K 3S ^•UlalAlexandra L la'JIn ACKL 15 In om. AL 1« Şl om. ACG Inlr-ol^nd Inti^o A diniineaţa]de dimineaţă CL suflet uljsflrşit şi sufletu A ul om G 7 s-aull-au G şii s-au

cătră Hristos, dumnezeul nostru om. G IU douajdoo A, doao C, doa GK moaşte^ o m \ * e i AK, trupul ci G 19 de lajla IC Iasteleste AL cinstiţi om. LG ce ca e A 2 i fft-c,ndu-st'|fAclnd AGKI slujbe dumnezeeştl C la pogrebaniia ei om.G 21 cinstitul om.A 4l> f 8 pArln te J pă rin teta AC GKL Z)TdIu»nIneşt l «f . şi cinstitul părintele Ştefan episcopul de , u Hi,unic K ni u?ţ I me d c căIugărilcu mulţi părinţi călugări AGL 23 pop preoţi A s-au dat 8ropills.au Îngropat G să ojsă G 24 la 1» L la ,„M,ârăţila ceriu ui om G

tloamnă-saldiamna AK 2 4 - 2 5 cu doamnă-sa Mariia şi cu Iuţi Ira ii şi ™ * , Z G z i u l i c i A şi cu ' Jcu C impreunăj lntreugă L ş i 'om.K ginerl-soA împreună ca 4> , 0 « U casa iui şi cu ginere-său G

185

Gligoraşco au rămas la mare jale, cu multe lacrăme şi cu mari suspinuri de la inimă, după cum iaste toată lumea obicinuită. Şi cu acelea nimic n-au folosit, că moartea n-are făţărie, ci iaste la tot omul de obşte tocmaT?

i25v De aicea începem de un războiu ce au mai făcut turcii | cu n^nîîii. 5 Că fiind un paşă, anume Naim beiu, foarte viteaz mare, hain de cătră

împăratul, mult s-au nevoit împăratul să-l prinză şi nu putea. Iar apoi el singur ş-au plecat capul şi au poftit de la împăratul să-i dea toată oastea lui ca să să bată cu nemţii. Deci împăratul, sultan Suliiman, numaidecît i-au trimis caftan şi toate oştile lui, ca să fie sarascheriu, făgăduindu-i,

10 de va bate pre n£mţi, să-l facă vizir mare. Şi s-au tăbărît din sus de Bel-grad, lîngă apa Drivei, fiind cu dînsul ajutor şi Techeli groful, care s-au hainit de cătră creştini, cu cîtăva seamă de oaste a lui şi cu tătari ca la 10.000. Nemţii încă au fost venit dincolo de Dreva. Deci fiind apropiiaţi unii de alţii, făcură nemţii un meşteşug, că au fost ales o seamă de oşti

15 şi i-au trimis pre apa Drevii în sus, iar cealaltă tabără s-au făcut a fugi, tăbărîndu-se la un loc unde au ştiut ei că va fi bine de războiu. Iar Naim bei şi cu groful văzînd aşa, numaidecît trecură apa cu toată tabăra lor, mergînd dupre n£mţi, pîn îi ajunseră unde era tăbărîţi şi îndată să ciocniră unii cu alţii şi făcură un războiu foarte mare. Atunce sosiră şi nemţii cei

20 pitiţi şi fără veste-i loviră dennapoi. Atuncea tur | cii foarte să spereară 126 şi dederă dosul. Şi la acest războiu încă au perit de sabie mulţime de turci

şi de tătari, şi mulţi s-au închinat. Naim bei şi groful numai ce au scăpat cu puţintei turci. Şi au fost izbînda creştinilor, rămîind de la turci cu multă dobîndă.

25 Şi numaidecît de acolo s-au rădicat toată tabăra nemţească; pogo-rîndu-se în jos, tăbârîtu-s-au împrejurul Belgradului, fiind acolo în cetate

1— 20 o/n. O Grigoraşco gineri-său L cu multejşi cu multe A mari suspinuri, suspinind A, mari suspine C, mare suspin G, suspin IC, multe suspini L 2 după cumjdupre cum G iastejeste ACL toată om. C obicinuităjobişnuită A, obiciuită K Şi cuJCe cu G

3 0 aceleajaceia A. aceae K, acele L nimica AL 3 ci iaste om. A K iastejeste L omuljneamul A 4 De aiceaJDupă aceia iar A, După aceastea iară K Începem de unjincepem anume iar de un G ccjcare A mai om. AK 5 Naim] Iavişi A, Iaiz GK mare om. A 6 s-au ncvoitjsă nevoirâ K s-auja A Împăratul3 om. GKL şi nu puteajom. A, şi nu-1 putea G, şi zioa şi noapte K apoi om. A 7 să-i deajca să-i dea A, om. G toată oastcajoastc A K 8 ca om. A Suleiman L

3 5 9 lui om. C ca om. C l O d c J c ă d e C batejbirui A inare om. C s-aujs-a G sus dcjsusul K 1 0 - 1 1 Beligradului AK 11 DriveiJDiuvrei A, Drevii GK dlnsuljei K ajutor om. A TecheliJTuchcl C, Tocoli G, Tuchiul LV grofuijgroful ajutor A carejcarelc AK 12 seamă de om. CG oaste a luijoşti ai lui AK ca lajca A 13 fost om. C au fost venltjera K 14 meştcrşug K 15 i-au trimisji-au fost trimis A K prejpe A DrevilJDivrei A, Drlvii C lu

4 0 sus om. A cealaltăjceilaltă ACL, celalaltă GK s-aujce au G 16 ei om. G bincjbun A râzboiujbătae AG, bătut K NaimJIaisi A, Ialz GK 18 duprejdupă A G K L pin lijpină A, pină ei C, pină să,G plocniră V, scornirăG, ploconiră L 19 Atunci K 20 vestc-i lovirăjveste loviră-i C sperearăjsperiiară CK. spălmlntară L 21 dederă dosuljdcteră dos a fugirea A acestjacel G de sabiejde la beiu C, de sabie K L au perit de sabie mulţime de turcilmulţi

4 5 turci au perit de sabie A, a perit de sabie mulţi turci G 22 şi de tătarijfoarte şi din tă-tari A. tătari G şMom. A închinatjlnnicat K NaimJIaisi A, Iaiz GK grofuljcu groful CK numai ce aujnumai c-au G 23 puţinteijpuţlnl AL cu^m. A 25 s-au rădicat de acolo A tabăraJoasteaC 25 — 26 pogorlndu-sejpogorlnd K 26 tăbărltu-s-aujtlrlndu-să A, tăbărltu-g-a G, tăbărîndu-se K, tăbărit-au L Belegradului L

mulţime de turci şi ne^u ăton. Bătîndu-se acolo uuii cu alţii în pusei îu tunuri şi în to t feliul de meşteşuguri, făcîndu-se multă vărsare de

sînge într-amîndoao părţile, zicînd turcii că tot sînt ei periţi, ci să dăm război pînă la moarte, n^mţn încă nu-şi da mijlocul, ci ziua şi noaptea tot 8 â bătea, pîn s-au umplut zile 32. Iar cînd au fost la august 6 deni, 719<U rf ^ d a t dumnezeu de au fost izbînda creştinilonDînd năvală mare, au spart? cetatea şi au intrat . Atuncea la acea năvală,"Si perit 2 ghenăraleşi nem-ţeşti, anume Şafemberg şi Atuncea nemţii fiind foarte tulburaţi mai vîrtos pentru acei ghenăraleşi mari, au tăiat pre turcii toţi şi cadinele lor, şi mari şi | mici. Perit-au şi creştini mulţi, fiind cu dînşii amestecaţi, io Şi toate trupurile lor le-au tras la marginea Dunării, pînă au măturat iu» toată cetatea de spurcăciunea lor. Şi nici aşa nu i-au lăsat, ci i-au înfăşurat cîte 2 şi cîte 3 la o sfoară şi i-au înecat în Dunăre, înotînd trupurile lor, cît la multe locuri să stringea mulţime de trupuri, de să făcea năglabie, cît şi apa mult să oprea. Şi aşa s-au preumblat ac&e trupuri fără caice, pîn 15 ce vor fi dat şi în Marea Neagră. Atuncea au rămas nemţilor multă dobindă.

Şi trecură o seamă de oşti dincoace de Dunăre, de au luat Caravan Sebeş şi Logojul şi Euşava şi Cladova. De acolo au rădicat o seamă de oşti nemţeşti, fiindu-le cap Viteranie ghenăraleşul^'de au trecut în Ţara Bumînească şi s-au tăbărît la Turnul Severinului. 20

Atuncea Şărban vodă de aceasta înţelegînd, degrab trimise pre nepotă-său, Costandin Brîncoveanul vel logofătul, cu cărţi la Viteranie ghenăraleşul, cu multă rugăciune şi cu multe daruri scumpe, ca să să întoarcă îuapoi iar, ca nu cumva, simţind turcii, vor zice că iaste ţara haină | şi vor porunci tătarilor de vor veni aici în ţară să o robească. 25 Atunci Viteranie ghenăraleşul înţelegînd de aceasta, numaidecît s-au w rădicat de acolo cu toată oastea lui, de au venit pre supt munte pină la Cîmpul Lung. Şărban vodă iar au trimis pe frate-său, Mihai Cantacuzino

$ 1 - 2 0 . om. O Şi bătindu-se A acolo om. AC 2 ln totjtot C tot feliul]multe fe-liuri AK msşterşuguri K 3 lntr-amlndoao]lntr-amlmloo A, Intr-amlndoă L ei om. L să 30 4ăm]să-i dea A 4 lajin L cl ziuajşi ziua A, ce zioa G 5 să bătea]bătea G uinplutlpli-nit AK, tnp'iUt G zile 321zile 39 A au fost om. C la om. L deni]om. G, ln 6 zile K deni om. ACL 7198)şl cursul anilor 7196 AK, văleatul 7196 G « au datla dat G 7 năva-lăjnăvală mare A K glicnăraleşijghinăraji A, ghinăraleş C, ghenarali K 7 - 8 nemţeşti om. L 8 Şafemb2rg]Şafătberghu A şi . . ] şi alţii C, i • • L 9 vlrtolJaleaA acel]aceş LALjjcei G, 35 °m. K ghinăraşi A, ghenararl L turcii toţi]toţi turcii AKL cadăneleC W m l d j l i w r l ^ « Şi om. L 12 c e t a t e a l c e t a t e a lor L spurcăciunile lor G nu l^aunu s -auAK ISpfoar&j fvoară K Ino t lnd jş i l uno t î nd CK 14 năglabieluăglabi AK, năg abil G 15 mulit să oprea]

oprea mu l t AK, .n altă să oprea C preu.nblat]primblat AGKL, să preumbla C ca ice l e calce K 15-16 p in c e j p l n ă CL 16 vorjs-or L şi om. K 17 dmcoace ^ DunărelDu^- 40 'ea dincoace A K 17 - 18 Civaran Săbeş K 18 CladovalMoldova C au)s-au ACGKL «B Vitlranle K ghenăraleşuljghanarariul K 2»s -au )auAG 21 Atuncea om. a £ ( * £ « do aceasta A C K L j n ţ e l e g l n d aceasta G trimisejau trimis C 22 ^ n ^ ^ o m £ c â r V «a Viteranie glionăraleşul cu mu l t ă rugăciune şi om. AK 23 ghenâraleşu om. u muue rugăclunl C multe om. A K să sălsă-l A 2* iar înapoi AKL Iar om G - a a c i u m c multe om. A K să să]să-l A a i iar înapoi •« ™ - - - R - . .. carecumvaL vorJva G iastejeste AL 23 porlncl AG <b ^ J f j J L i r f l K n « ^ K AGK, aicea L 28 Atuncea CGL Viterani G g h e n ă r a l e ş u l l o m . G , ghenarariul K numaidecitl ^ a t ă K 27 preJpeA 28 au trimis] mai trimise AGK Irate-so A

187

biv vel spătarul şi pre gineri-său, Costandin Bălăceanul vel agă, de s-au întîmpinat cu dînşii la Cînipul Lung, fiind şi Brincoveanul acolo, tot cu ei făcind multă rugăciune, pînă s-au rădicat de acolo, de au trecut la Braşov şi s-au aşăzat acolo cu toate oştile, să erneze.

5 Deci întorcîndu-se aceşti boiari înapoi, spuseră lui Şărban vodă de toate cîte sînt mai sus scrise. Şi îndată trimise la împăratul turcesc de-i spuse v£ste bună, cum au trecut nemţii la Ardeal. Ei încă să bucurară şi făcură mare laudă lui Şărban vodă. Aşijderea trimise şi la paşa sarascheriul şi la sultanul, de le făcu v6sţe iar pentru n£mţi, cum au trecut la Ardeal.

10 Şi aşa, cu înţelepciunea lui, toate le-au potolit. Kl2i9» După aceasta, temăndu-se Şerban vodă ca nu car£ cumva în zilele

lui să cază ţara la vreo nevoe sau la vreo robie, au de cătră turci au de către n£mţi, ci să lupta cu dînşii cu multe meşteşuguri în tot feliul şi făcu sfat cu toţi boiarii, alegînd 4 boiari mari anume : Iordache Cantacu-

15 zino marele spătar, fratele lui Şerban vodă şi pre Costandin Bălăceanul marele agă, ginerile lui şi pre nepotu-său Şerban Cantacuzino, feciorul

220 lui Drăghici, ce au fost mare | spătar Măgureanul şi pre Şerban marele comis, feciorul Părvului ce au fost mare vistier, de la Aninoasa, pre aceşti 4 boiari i-au trimis soli la înpăratul creştin Leopold de la cetatea cea

20 mare ce să chiamă Beciul, cu cărţi şi cu daruri scumpe, făcînd Şerban vodă înnaintea f£ţii lui mare rugăciune ca să tinză porunca lui asupra tuturor gheneraleşilor cîţi sînt capete, asupra puternicilor oşti ale înpărăţiei sale cîte sănt trimise asupra păgînilor turci, ca, dînd dumnezeu izbîndă, să păzească şi această Ţară Rumînească ca să o scoaţă din gura lupilor turci

25 1—lOom. O biv velJce au fost vel A Mihai Cantacuzino (p. 1 8 7 ^ biv vel spătarulJMihai spătariul Cantacozino K gineri-so A vel agăjmarele agă K 2 lntimpinat]timpinat K şi om. AK tot om. AK 3 de acolo om. G de2Jşi C trccutlintrat K Braşeu K 4 ern^zel iarnlzc C 5 aceşti]acei A 6 clte slnt mai sus scrise]clte mai sus slnt scrise C, clte stnt scrise mai sus L turcesclturcilor ACGKL 7 cumjcă A K L încă om. K bucură L 8 făeu-

30 rălfăclnd K 8 le făcujie-au făcut A, le făcură C lajiar la AG 10 toate le-au potolitlau potolit toate AL De aici ptnă ia sfîrşit textul de bază transcrie ms. K 1 11 temăndu-să GSa car6J carca GS2 InJIntru K zilelelzile G 12 la^ln A 1 vreo2 om. B cătrălcătre AlK 13 cătrej cătră S* nemţi A*K cilce G ci să lupta cu dlnşii cu multe meşteşuguri ln totlcarii totdeauna să lupta In tot B meşterşuguri K fdliul GK şijei B 14 sfatlsfat mare GK boiarii lui BGS2

35 aleglndjşi ald'sc 4 B, alegănd 4 S2 mari om. B Iordachi K 15 marelelvel BG marele spătar, fratele lui Şerban vodă om. Sa fratele luilfrate cu A*BGK pre. om S 2 18 marelelvel BGS2

ginerile luijginerele lui G, ginere lui Şerban vodă K, om. S 2 nepotu-săujnepotă-său A1 , nipotu-seu K . Cantacozino A l K S 2 1 6 - 1 7 feciorul lul Drăghici cc au fost inare spătar Măgureanul şi pre Şerban om. K l feciorul luilfecior lui A 1 , sin BGS 2 17 ce au fost marejbiv (ce au

4 0 fost A 1 ) vel A 1 GS 2 , om. B prelpe S 2 marelelvel B G S 8 18 feciorullfecior A 1 , sin BGS» PirvuluilPIrvul B, Părvul S 2 ce au fost marejmarele A 1 , om. BGS 2 , ce au K vistiar mare K de la Aninoasajde (dc la K K 1 ) inima sa A 1 K K 1 , ot Aninoasa B G S 8 11) soli om. S2 creştlnjcreş-t inesc BG, nemţesc S8 LeopoldJ Ignatie Leopold B 1 9 - 2 0 cea marc om. S 2 20 ce să chiamă om. B S 2 21 Înnaintea f£ţii lui)naintea (Înnaintea G)î6ţii (feţe G) lui A»G, la inpă-

45 râtul S 8 rugăciune)rugăminte A 1 porănca G 22 gheneraleşilorjghlnărarilor A*K, ghenera-reşilor B clţijcăţe AGS 2 sănt G asupra om. B puttfrnicilorltuturor puternicilor GS2 , puter-nicelor K oştiJoştilor B ale Înpărăţiei salejlui B 23 căte B S 2 păgânilor G dănd A l G izblndăjizbănda lor B, izbăndă G, dar izbăndăS2 24 şi om. S 2 Ţară HumInească]Ţară Huinft-ncască A 1 , săracă de Ţară Rumînească B o om. G gura turcilor A A ! K K l

188

si a leilor tătari, precum au scos şi Moisi proroc pre iarailit^ni din robiia Lhipetului, însă cu put^ria dumnezeiască. Atunce şi ţara aceasta să fie î n c h i n a t ă supt ascultarea înpărăţiei sale cum au fost şi mai denainte

Deci purcegînd aceşti 4 boiari, fiind în călătorie, iar in urma lor 5 g .au războiit Şerban vodă. Plinindu-se doao săptămîni mesiţa octomvrie 09 de zile, cursul anilor 7197, luni dimineaţa | la 2 ceasuri din si, pristă- t f

\ . 1 ft vitu-s-au Şerban vodă, dîndu-şi fericitul suflet în mîna lui dumnezeu. Dumnezeu să-l pomenească! Deci întimplîndu-se la pristăvirea lui părin-tele mitropolitul Theodosie şi frate-său Costandin Cantacuzino, ce-au 10 fost mare stolnic, şi toţi boiarii, numaidecît merseră la sfînta mitropolie şi porunciră de să strînseră toţi căpitanii de pre la toate cetele şi mulţime de boiari mari şi mici den ţară şi toţi neguţătorii. Atunci aduseră şi pre nn capegi başa turcu, Hamet aga, care era venit aicea cu trebi inpărăteşti şi mai era şi alţi agalari tu rc i ; aduseră şi pre părintele Dionisie, patriarhul 15 Ţarigradului, şi aşa cu toţii înpreună merseră înnaintea acelui agă turc de-i spuseră de moartea lui Şerban vodă şi-1 întrebară de sfat, să-i înveţe cum vor face. Atunci acel agă turc înpreună cu alalţi d^deră răspuns întru auzul tu turor boiarilor şi | a tuturor slujitorilor la mari şi la mici, m ca fără zăbavă să-şi rădice domn den ţară să nu ear£ cumva să se prinză 20 vreo zminteală, căci ţ a ra iaste ocolită de vrăjmaşii înpărăţiei.

i 1 '

1 a lei lor tătari]ale tătari lor S ' proroc]prorocul BGS 1 israiliteni|izrailUnl K l den BS* robiea B Eghiptului K 2 put£r la]put lrea A ! B K S f , puteare G dumnezeiască G Atunce) Atuncea A ^ G , Atunci KS* 3 ascultarea]scultarea G mai denainte|inai nainte A l B, de mai nainte K 5 purcegtnd]purcegănd B G S f , purcezind K aceştljacel K şi fiind B tn că- 25 lătorielcălători B G , Incă călători Sa iar om. A l S* 8 războllt)bolnăvit B Plinindu-selPU-nindu-să G, Şi pl inindu-să S a săptămăni GS* mesita oct. | la oct. A&BSa» la mesiţa oct.G, ln luna lui oct. K 7 29 de zi le]29 A l S * , 29 dni B, zile 29 G, ln 29 de zile K cursul anilor 7197J7197 B, vlt . 7197 G, tn anii 7196 K , lt. 7197 Sa dcmineaţa G 2 ceasurljl ceas A1 , ceasuri K den S* 7 - 0 pr is tăvi tu-s-au]s-au pristăvlt B 8 vodăjvolvod A l B dtndu-şi) 30

ţ dându-şlG fericitul suf le t ]suf le tul B dtndu-şi fericitul suflet tn mina Iul d-zeu om. S* In mina luijla B, In măna lui G dumnezeu]dumnezău G 8 Dumnezeu să-l pomeneascălveclna ego pamet gg B, veaclnoe ego pamet G, veaclnoe pamiat S 1 De aici tnainte S 1 continuă prin domnia lui Const. Brîncoveanu tn reducţia Istoriei Ţării Romîneşti de ta 1683 la Î7Î7 (Cronica anonimă) DcciJŞi K Intămplăndu-se ( . . . du-să G) A*G 10 mitropolitul Theodosielmitro- 35 politul chir Theodosie B , Theodos ie mitropolitul K Cantacuzino om. B 1 0 - 1 1 ce-au fost mare)vel A», om. B , b iv vel G 11 stolnlcjstolnlcul B t o ţ l | c u t o ţ l B bolarlljbolarll iul A l B G K mersără K sftnta om. A 1 mltropol i la G 12 porănciră G de săjde G strănseră G toţi om- A1 de prejdu pe B , de G 13 mici den ţară şl toţi neguţătorll]mlcl şi den slujitori căţl (carii G) să Întâmplase ( tămplase G) atuncea veniţ i den (dupre In G) ţară şi toţi neguţătorii 40 BG Atuncea A»BG aduserăjsă adunară A 1 14 capegi başa|cablgl (capigi BG)baş A BG turcu om. B H a m e t j a n u m c A h m e t ( H a m e t K) B K , om.G aga <>m.G carejcarele BG venit «tceajalcea venit B. ven i t G, ven i t aice K 18 alţi agalari turcljalte agale B aduseră|şi aduseră

adusără K 16 Ţar lgradulul (Gradului G, de Ţarigrad K toţli l loţi K înpreună o/n. A «•mftrrtK înnalnteaj la G acelui lacel G, celui K agă turclcaplglu B 17 voevod A B şl-lj 45 Air , 1 ? , â" f «"Vdţclom. A»B, să-l tnvdţft G 1 8 Atuncea A l B G acel om. G agaG turc o®. A G K alalţl]allalţi A1 , alţ i i B G dtfderăjddteră A ! B , dtfdără K răspunslrăspunsul A l B I t t n -Ai"aU,îU B G s luj l tori lorjnoroadelor B la marljla mare A 1 , a mari B şi lajşi a B 28 ca «n,.

/ ără l fără de A»K ridice A 1 denjom. G de K cârti om. K se prinzălsă lutămple WUmple K) B K 21 smintea lă A l G K la i te jes te A 1 o u

252

Deci bocrimoa şi cu alţi cu toţi nu avură cum face într-alt chip ci cu toţii făcură sfat şi aleseră dintru dînşii pre un boiariu anume jupan Costandin Brincoveanul, marele logofăt, de-l rădicară să lo fie domn oă-1 ştiia că iaste înţelept şi să trăgea din odraslă domnească.

f> Atunco cu toţii să închinară lui cu mare bucurie şi toţi cu un glas bun, ziseră: într-un ceas bun să ne fii măriia ta domn pănă la adănci bătrăiK'ţo.

Hi îndată-1 duseră în sfănta mitropolie cu mare cinste, luundu-1 de mănă părintele Theodosie mitropolitul, pănă l-au băgat în sfântul oltar>

io pre poarta cea maro împărătească şi acolo l-au | pur ta t înprejurul sfântului 22iv pristol, sărutăm! masa cea sfăntă şi evanghelia cea dumnezeiască şi

cinstita cruce. Şi închinăndu-so, au îngenuchiat înnaintea pristolului^ do i-au citit deasupra capului molitvele de domnie patriarhul Dionisie-şi l-au blagoslovit. Şi aşa eşind de acolo, l-au pus în eoaun domnesc pănă

15 i-au căntat rnnoga l i ta , mergind toată boerimea do i-au sărutat măna. După aceia eşind afară, numaidecât purciseră cu toţii do m&rseră

la curtea domnească, eşindu-i nainte toţi preoţii cu litie şi cu căntări dum-nozeeşti, pănă l-au băgat în biserica domnească, de au sărutat sfintele icoano şi au şezut în scaunul cel domnesc.

20 Atunco Costandin vodă au strigat cătră toţi boiarii cu glas de bună cinste zicăndu-lo: la tă , am ascultat eu rugăciunea dumneavoastră de rni-am lăsat toată odihna şi toate moşiile milo şi mai mult fără voia mea

222 in-aţi rădicat domn. | Acum dară să cade şi dumneavoastră să vă arătaţi credinţa cea adevărată, cum că vă veţi afla în toată vr imia lăngă noi

25 cu slujbă dreaptă şi credincioasă şi veţi face toate poruncile domniei

I alţi cu toţiJceiHalţl loţl B, alţii toţi K 2 t»ţii]loţii Înpreună BG aldserălaldsără A 1 , uliasară K dintru dlnşlijdăntre dfinşii A1 , dentr-ănşăi B, dintr-lnşii K boiur BG jupan O/M. B îl Brăncoveanul G inarclejvel BG rfldicară]ridicară A 1 4; că-lJcAci 11 B, căci-1 G ştllajştlea A 1 , ştiia loţl BG Iastejeste A 1 Inţeleptjlnţelept şi bun B, lnţăiept K trăgea}

3 0 trage BG odraslfl|odrasllea A ! G , odrasliia K 1 între r. 4 şi 5 introduce titlul Cap. 51. Domniia lui Costandin vodă Brincoveanul K 5 Atuncea A*BG cu unjea un G 0 bun1 om. BG într-un ceas bun să ne fii]să fii A1 rii]fic G mărlca A 1 la om. K adăncijadăncilc G 7 hAtiAneţe]l>AtiAniaţA K U îndată tl A1 InJIa A ! B G mitropolicn G luundu-l)lutndu-l B, luoiidu-l G 0 Theodosie niitropolitul)Dionisic patriarhul şl cu părintele Theodosie mitropo-

35 litul B oltar|oltariu A ' D K 10 pre poartajprc uşa A1 , pă dvera B, prin porta G cea om. G l -au purtut]purtăndu-l BG 11 prlstoljolătari G masa cea sfăntăjprlstolul B sfAntă]sfăn-ţită G evanghelia cea dumnezcluscfi]sfănla evanghelic BK dumnezelascăjdumnezăită G 12 InchliiAndu-să G tngcnunchlat A l B K , Ingcnunchllat G Innninteajdenaiutea A1 13 cetit molitvele de domnii asupru capului patriarhii Dionisii G deasupra capului om. B molitva K

4 0 14 aşa om. l i scaunul A ' B K 15 mnogu 16ta]mulţt uni A 1 de l-au sărutnt]de-i sărutară K 10 I)upA| Dupre G cşănd B numaidecît eşind afară K purcâserăJpurcesfirA A*K, mGrseră B dc iiu^rserăjo//?. B, de veniră G, de mersftrft K 17 naintcjlnnalnte A ' B G K lille]lltic (litrii G) mare AMUi, litii K 1 7 - 1 8 dumnezăeştl G 18 l-aujs-au K bisMcalbiserica A l B K , bisea-reca G 18 şezutJşezut iar G, şăzut K cel om. K 20 AtunceJAtuncea A ^ G , Atunci K

4 5 v o e v o d B către 11 2 0 - 21 de bună cinstejdc bucurie B 21 zicăndu-lejzicănd B voas-tră K 22 odihuujodihnu mea K moşăilc B K fărăjşi fără A 1 23 ridicat A 1 durăjdar A1 , d a r v ă B, dură K arătaţijdaţi BG 2-1 că om. A 1 vă veţijviţ i K vrtfmea G 25 porăncileG

190

rxr& nici O îndoială, precum şi noi ne făgăduim să aveţi dumneavoastră t o a t ă ţara de l a noi dreptate.

91 Aşijderea şi boiarii răspunseră : Cum de vrime ce au dăruit dumnezeu p r e măriia ta cu domniia după pofta noastră, săntem bucuroşi foarte B& ne dăm credinţa neclătită. Şi căte unul, căte unul, pre rănd, fiind sfânta 5 e v a n g h e l i e aşezată în mijlocul bisericii, puseră măinile toţi pre dănsa, jurându-se şi legăndu-se cu numele marelui dumnezeu, cum vor sluji d o m n u l u i lor, cu credinţă şi cu mare dreptate, dănd la măna domnu-său şi o scrisoare a lor încredinţată, precum iaste mai sus scris.

Isprăvindu-so de aceasta, cu toţi dinpreună să închinară şi eşind 10 din biserică, suindu-se toţi în casele | domneşti, şezind în cinstitul scaun, 222*

alergară cătră dănsul toţi boiarii mari şi mici şi toate gloatele sărutând mâna zicea : în t r -un ceas bun să ne fii măriia ta domnu şi să ne stăpâneşti cu pace în toată viaţa măriei tale. Şi aciiaş porunci Costandin vodă tuturor logofeţilor domneşti de scriseră cărţi pre numele lui la toate târgurile 15 şi la toată ţara, dănd veste de pristăvirea lui Şerban vodă şi de domnie noao a lui Costandin vodă.

Şi tot într-acea zi au început a să griji de toate cile ce trebuesc pentru îngroparea lui Şerban vodă. Iar a doa zi rădicat-au cinstitul trup şi-1 duseră cu mare cinste la sfănta mănăstire din Cotroceni, unde iaste 20 hramul uspenie bogorodiţe, care iaste făcută de el cu toată podoaba ei încă den temelie. Şi fiind acolo adunaţi doi patriarşi ai Ţarigradului, anume Dionisie şi Parthenie, dinpreună cu părintele Theodosie | mitro- *** politul şi cu mulţime de egumeni şi de preoţi, de-i făcură pogrebaniia cum

1 fărăţfără dc K 2 dreptatejmilă şi dreptate B, dereptate G 3 AşlJdereaJAtun- 2 5 ccaB boiarii încă A l G K dumnezău G 4 domniiajdoiiinie K dupăjduprc G pohta A1 GK lăntem|toţl săntem B , s intein K foarte om. B 5 năclătit G prelpe B pre rănd om. K fiind om. G 5 - 0 rănd fi ind s fănta evanghel ie aşezată in mijlocul bisericii puseră măinile toţi pre dânsajrănd puseră toţi mâini le pre sfănta evanghelie B 0 bistfrecei G pusără 1< măinile • toţijtoţi mâinile (mănile G) A*G, toţi pre rind mlnulc K 7 jurându-sâ G legăndu-să G cuml 3 0 cum că B 7 - 8 cum vor sluji domnului lor cu om. A 1 0 credinţă şi cu mare dreptate om. A mare credinţă B dereptate G mare om. B domnu-săuldomnului său (lor B) A l B , domnului K 9 Incred nţatăjpcntru credinţa B iasteleste A 1 scrisă A 1 iaste mai sus scrisls-au zis mai sus B 10 I sprăvindu-să G de om. B G K to ţ i i B d inp rcună ldenp reună B. Înpreună K eşindl eşiră A»GK, c şănd B 11 b i se recă G su indu-se j s -au sui t B, suindu-să G cu toţii B şezlndj 3 S Şăzănd A 1 , ş czănd G, ş ă z i n d K In c ins t i tu l ) in B, domnul ln cinsti tul K 12 cătră dănsul toţi boiarii mari şi mici şi om. B mari şi mici şi toate gloatele om. A 1 toate gloatelelgloatele toate B, toată gloata K sărutăndlsărutăndu- i A l G K , de-i sărutară B 13 zicealzicundu-i B ne om. A 1 măriia ta om. B G 14 cu pace]cu bună pace BG viiaţa A l G acuaş poruncii acciş (acicş K) porănci (poronci K ) GK voevod BG 15 domneşti om. A 1 scrlserăjscrisâ K 4 0 luljlui Costandin vodă K IG şi lalşi ln B K dănd]dăndu-le BG domniia G 17 vodă Voivod G 18 Intr-accal lntr-aceia A*B, lntr-aceia G, Intr-aeelaş K ctiejde c«14 G trebuesc) au trebuit B, tribuesc G 10 v o e v o d G doaldoao B rădicat-au]ridicat-au A1, rădicatu-i-au B cinstitul trupjcinstitul lui trup A 1 , trupul B 20 dusără K in sfănta K CotroctoiJCotr*-î 1 A l G , Cotroceni B es te A 1 21 hramul ci G uspeniejuspenica B, uspenii G. uspeniia K 4 6 Norodi ţc lbogorodi ţ i I< ias te jes te A 1 făcutăjziditâ K 21 - f f i c u toată temelie om. B 2 2 Încă om. K din temeli ia G aija K 23 şiji G dinpreunăjdenpreunâ B. ^preună K 24 dc-ijii B pogribani ia K

101

M& cade ţi Uiţi bkgoftlovinda-I, d/deră-I gropii în biV'rică după jeţini ^ dornoenc, fiind mare jale şi plângere de doamna lui şi de coconii lor ţi <je

fraţii lui şi dc toate rudeniile, zicând toţ i : dumnezeu nă-1 iarte ! Şi-i fă,.,1Pă

paminte mare cu bani la nâraci, cu bucate multe, ft Şi de acolo h& întoarne Contandin vodă iar la Mcaunul lui, şi tot

intr-ac/'ia zi font au IriiniH la Toartă pre o Heamâ de boiari, pre altă i-au Uimi* la paşa, rare au font Maranclieria la Obluciţă, unde-i zic Cartai pre alţii la hanul tătârânc cu cărţi scrine pentru moartea lui Şerban vodă' fâe'md mare rugăciune pentru Contandin vodă, 1 la«e Hă le fie domn' precum 1 au poftit ţara.

Oh, mare minune şi mare milă făcu dumnezeu cu dânsul, că preste 2 i&ptâuiini aonlră la Contandin vodă de toate părţile vtfste bună. întăi j

JM" de la Iripărâţio veni Părvul logofătul Cantacozineanul cu vfatc bună, cum n-au tocmit domniia numai în 8 ceasuri şi în urina lui au sosit un agă mare,

ir» turcu, Înpreună cu Dumitraşco Caramalăul, Inbrăcănd pre Costandin vodă eu caftan de la Inpârâţie pentru domnie noao, şi-1 puse cu mâna lui de şezu tu Meaunul cel de domnie, dând cu tunurile, făcut -au întru toţi marc biicuile de domn tânăr. A / 4

Când au şezut Contandin vodă domn, fost-au cursul anilor 30 mesiţa octombrie 2\) de zile, luni la 10 ceasuri de zi, iar vârsta lui au fost

de ani .1<t. TrirnU-au şi la cei \ boiari carii era trimişi la Beci pre Predaspatarul,

vâr primare cu Contând in vodă, (le le-au făcut vi^ste do această întâmplare. Şerban vodâ au domnit ani 10, iar vârsta lui au fost, când au murit,

de ani 55.

I dederA l|ll detcrA A114 uropll|tii||ropArll II, groplel Cl blxtfrucn dupre O dupAJdes-pre li Jeţlul|jA|ul A1. JAlţul II, Jetul O. jilţul K 2 rilnd|rActndu-8e B şl plAngere om. A* lorjlul lu i u :i şl do fruţll Iul am, II :i rudeniile Iul li ŞI-l)ŞA-l B, Şl CK 4 pamlntelpoma-uA A1, |uim<Mc h eu IMIIII III «Arucl]cu huruie Iu sArucl A1 cu hucniclşi cu bucate BK, şl bu-

30 cule (i A Şl deJŞI (i *A liitonme)n-iiii tnlora I) 0 tnlr*acdla]tnlr-acea B, Intr-aoeaita G, In-tru uceluşl K nu III A (îK holuri |boerl A Ui, holuri anuino Ohlncon vel vornoc, I Alexandru vel clucer, I Socul vel inodolnlcor, l PArvul Gunlacoxlno, I Preda BrAtaşunul vel pitar B ultAjnltA N C I I I I IA ( N U I I I A (1) AKiK 0 7 pre uit A I uu trimis . . . lu Oblucllfljşl au trimis pre alţi baluri lu Muftlufa paşa senischerlul, cure uu fost atunci 1a OblucIţA B 7 ()blucllA|()blultA A1, Oblo*

85 d l A (J undi» I xlcjuudp II /Ic A», cc hA cliluiuA B După Curtai ad. anume boiarii Dumitraşco CiiniuntlAul vd post. I Vorgo vel port. II II tAtArAsc|tutArAHc Solim Gherel, boiarii anume MIhal* ccu, I Contandin clucer ClorogArlcuuul II, tAlArtlc (i 0 rugAclunl mari K rugAmlnte A1

voevod 11 *A l|cu hAI BG Ic om. A'K 10 pohlll GK II 0 h ] 0 A»HG dumne/Au G dinsul ti presteIpiuite BK 18dc|dln A'G.den B v^sto hunA|vcuştl(veşti GK)hune A ]BGK

40 121 <:Miit!ti)0*lm<nuul)CiuitMC0Klti0 AII, Cuntuco/cunluul (i II K-nu|l-au B, 1 s-au G ln om, A şl un IIgA A1 i u ; mure om. B Ift /iu/u) turcu ad. de lu InpftrAţlc B InpreunA culunume U-liutll ngu i iiplgllui'f chchulu NU, cu B CarnmulAul|CnrnmulAul vel post. BG, Carumanllul K IU InpArAţlIu ci domniia (» 17 şAxu B de domnlo)doinnesc BGK După tunurile ad. I U A I I U Iul dc şeni ln scaunul cel domnesc, dAiul cu tunurile G fAcut«au]fi\cutu-s-au A lK.

45 lAeulii »e uu BG 17 18 bucurie mure B I B ş A a u l A ' K domn om. A1 cursulanllorjleat B, vilului Ot \dama vil, O» cursul nllur K 80 meilţa) luna A1 , om. BG. In luna Iul K 20 de yllc|lu J\i A. 80 dni B de xl)dlu xl A1 luni lu 10 ceaiuri de ftl om. B au fost]ern K 21 uul om A1 W pivJpA A'K. pe B 811 prlmarelprcmare A1» om. BG, primar K cu)lul K voe-vod (î fAcui|dut ti 81 liii)şl B uu fost cAnd au inurltlcAnd au murit au (ost BG

m

ş i căt au fost el domn mult au pătimit, mai vârtos pentru tară că v r ă b i i nu-1 lăsa. ei-1 necăjua in tot felini ca .să-l surpe din

poată hrăpi ţara, mai vârtos grecii tarigrâdini; iar dumnezeu to * ţ.au lâsat, nici-şi da mijlocul, ci pre turci ii biruia cu banii, iar ore u biruia cu alte meşteşuguri; pre toţi vrăjmaşii lui i-au supus/pre m l * c u moartea, pre alţn cu închisoarea, căt nu mai putea scăpa nici unul c i de frica lui să ascundea toţi în toate găurile, că-i dedese dumnezeu minte şi chibzuială mare. Şi chipul lui era groaznic, căt să sperea de el si

- - |i şi alte ţări.

10 au

Şi în zilele lui nimeni n-an cutezat să-i calce ţara, pănă la moartea lui Iar doamna lui, Mariia, cu fiiu-său Iordache şi cu patru cocoane, au

r ă m a s în urma lui Şerban vodă cu mare jale şi cu multe lacrămi vărsate Iar Costandin vodă încă nu i-au lăsat să fie atâta obidiţi, precum au

fost mai nainte alte doamne rămase sărace de domnii lor, ci le-au dat mare cinste. Şi n-au lăsat pre doamna să o bântuiască | cineva, ci o au lăsat 15 în casăle ei, să se odihnească cu coconii ei şi să-şi ţie satele şi moşiile şi tot ce va avea, cu bună pace. Aşijderea şi slugile ei căte au avut, le-au făcut cărţi de milă ca să slujească acei case nănă vor fi.

Iar cănd au fost cursul anilor 7197'me'siţa iunie 20 de zile, fiind oastea nemţască la Belgradul sârbesc, iar sultan Suliman s-au rădicat 20 cu toată put i r ia lui cea turcească de au mers asupra nemţilor până la * Sofia şi acolo s-au tăbărăt .

Atunce şi Costandin vodă, din porunca înpărătească, purces-au cu toate oştile lui de au mers pănă la Ruşavă şi acolo s-au tăbărăt, poruncin-du-i turcul să dreagă cetatea de la Cladova şi de la Ruşavă. Fiind acolo, 25 venit-au la dănsul şi Tuchili groful de l-au ospătat şi l-au dăruit şi iar

1 Şl câtlŞl (Iar G) clnd A l G K mult]multe A1, om. G 2 ci-ljci 11 B, ce-1 G necă-Jla A'K, nâcăjiia G flliul G den B 3 hrâpij prăda B ţarigrădenii B 4 nici-şilnici iş A1, nicl-i G, nlce-şi K niei-şi da mijlocullnlcl el nu să spăimănta B bani G 4 - 5 pre greci ii biruia cu alte meşteşugurilprc greci pre toţi i-au Îngrozit B 5 meşterşuguri K şi pre toţi B 30 tupus]spus G 0 moarte K Inchisoareallnchisorile A1, Închisoare K căt nu mai putea scăpa nici unul om. B scăpa nici unuljnimea din vrăjmaşi A1 7 cl dejşi de B in]pnn A l. pren B toate om. B găuri B. găurile K l că-ijcă K dcd^se]didt<se B 8 chipzuială A lB chipul cu chipul A1, la chipul B sperica A1 , spăriia K elşl)dănsul toţi B 8 - 9 sporea şi păgânii ş «Ue ţâră G 8 şi alte ţărildupe in alte ţări B 10 nimenljnimea A lG cutezatlcâzut A*KKl 35 "•au cutezat nimeni B să-ilsă G lui o/n. BG 11 fiiul său A1 IordachclGheiorghie G cocoa-nelcoconi K 12 mare om. G lacrimi A l K 13 Costantin G 15 n-aulnu o au G eforGK o au lAsutjo să şază G 10 casălejcasele A1, casa BG să sâ A lK ^ ^ ^ ^ £ « « • ei G el«]cl ln pace B. om. G satelelale el satele A1 17 AşijderealAşă derea B . m . K "ugilelslugilor B câte au avut om. B 18 milălmllă tuturor B slujeasci|aib& a ^J » Panâ vor fi|pănă vor fi cu zile B, până ce vor fi G Cu r 19 B,i •V iafalui Hrlncoveanu», B se ocupă de soita trimisă la Viena de j^G mole de solie tn Transilvania de la Veterani, de misiunea log. • fotpe cu războiul dintre turei şi nemţi. 19 fiindjttcănd K 20 0 " l

dc * J ^ f î t i t o * A*K 45

gadu Bălgradul A1 , Beligrad K sârbesc om. K 1 m V M - ^ a u tăbărlt. S r n « , e a , A Atuncea A 1 ş iom.A* poroncaK « ^ ^ l o o m . A Poruncindu-1 turcul să dreagă cetatea de la Cladova om. A1 85 dlriagâ iv ^

IM

î n v â r t i t iftnapoi de n-an dan la tabăra tnrceaacă, unde era toţi adunaţi . |

itt, Iar când au fo«t la avgunt I zile, făcut-ari război' mare de turci ţi de r* -rrtţi la apa N'lfulni ţi cu vr/rea lui dumnezeu foftt-an biruinţa nemţilor,

f« Iar turcii « au liitorn înnapoi eu mare ruşine. Atunce au luat nemţii cetatea ce 1 zie Nhrol şl iar a tonei au rnern n /m ţii cătră Dunăre la cetatea Diiului, de N au b i f a t eu turcii şi au luat cetatea Diiului. Deci fiind cap un domn ee | au zln prinţepul, după cm au aşezat oştile la cetatea de la Nişi şi de la Diiu, H au In vârtejit Înnapoi eu toate oştile lui de au venit până laCIadova,

/yp jH hihrt cărţi la Contandin vodâ de frăţie şi de prieteşug. Contandin vodă încă Ie au priimit şi l-au trimi* daruri şi mulţemită. Si au pornit de la fortUiţl nâ vie iar la ncaunul lui. Ajungând Ia Olt, la canele lui din ftrăn-coWuii, noni i v/«nto cum au Intrat prin ţi pul eu oştile lui aicea în ţară. Aluneo Contandin vodâ multă obidă şi inirnâ rea avu pentru înşelăciunea

lr, ee i au făcut nemţii; şi Indatâ trimine nişte boiari cu cărţi de au eşit innaintea 99hv nemţilor, neriirid la aeel prinţip glieneraleş cu mare rugăciune, făgâduindu-i

dar mare, ea nâ f a e f t bine nâ nu vie pentr aceantâ ţară câ iante «araci şi prâ*latâ de turei şi de tâtari. Iar el nimic n-au băgat in neainâ, ei au venit prin mijlocul ţârii de au fâeut mare pradă şi au călcat mănântirile şi au

ae ntrieat blnMcilc până au nonit la Jtucâr. Acolo n-au intimpinat cu alt glieneraleş ee i au zin Aizer, eu multe oşti nemţeşti, Împreună cu Contandin aga iJâlâeeanul, trecând prinţlpul ln Ardeal, iar Aizer cu acel JJălăcean au treeiit lu ţară.

Atunce şi Contandin vodâ nonind la ncaunul lui ln Bucureşti, prinzind 'iu de W*nto eâ au Intrat acei nemţi în ţară şi până la Tărgovişte au nosit,

numaidecât au eşit din ncaunul lui Înpreună cu doamna şi cu părintele mitro-politul chir Theodonie şi cu toţi boiarii şi cu toată curtea lui de au mers

TTÂ III jon, cât ră | Podul Pitari ului, tâbârându-ne în lunca Plătăreştilor, lănind la neaun inpravnlel pre Cftrntca marele vintier Popencul, poruncindu-i

;k» ea după ce vor veni nemţii In Bucureşti, nă le dea zaharea cât le va trebuia Deeli Aizer gheneraloşul, înţelegând de aceanta, numaidecât jtrimise

I • uu o/M. A1 II •lallc) 4 A1 , lu I xllo K 8 - 4 (Io lurcl şl dc ii6mţl|turcll cu nemţii K 4 | l r u | | l A l 8 Atumc|Atun» ou A1 . Alunei K nemţii A1 6 şl om. A 1 utunce]uluncea A 1 , alunei K 7 e*tate«|n<iinţlt A1 I)llulul|l)llul A1 II prlnţlp K oştlle)oştl K cetatea dc

SA I h | m Inii Im K de lu|lu K I» Iul om. K 10 prleteşugjprlelcnlo K II le-uu)l-au A1 le-au prllnill ti I MU IrlmU darurl|l MU dArull K «lururljdur A1 iuulţcmltA]mulţAmltA A 1 , i-au mul-ţ Amil K pornii Iporuiiell A1K K1 18 IM (>K|pAuA lu Olt A1 casele lui dln]casAle sule In K lul|<u»le K 18 Miel K II Atunce|Aluneen A1 , Atunci K uvujuu avut A1 IR l-uu|uu A1 de uu|di le au A1 liinaluleu|<lennulntru K1 10 ghluAruleş A 1 rugAmlnte K 17 dur murei

40 «Inutil mari K «A rai A lilnr om. A1 prlntr-accustA A1 laste]este A 1 18 In seumA]samA K HO IturAi |llll< Al K 81 Al*er|l lllxler K 22 AlierjlIuUer K uccl]ccl A1 21 AtunceJ Ali|ni*M V . Alunei K prlniliul)şl prlurlnd A1 25 ucel om. A 1 nemţii A 1 28 scaunul I m I |MMUII A1 liipieunA om A1 donmuu)doninna mu A 1 , doumnA-sa K 28 PlAtAreştilor) /.lAlAirşIllm Iv 8tUpr«vnlel |ş lUpravnlel A ' K 80 iutinţll]nlnmţlt K cflt|c.AU AMv 31 Aiier

4b A1 InţAl< glnd Iv uuiualdeeAtlIndatA K

IUI

10

carte la Costandin vodă. poftindu-1 să vie la k m m ^ L * k» „ a* --Inprennâ, iar de.pre ture să se hainească ^ ™ ****

Atunce Co,tandin vodă Înţelegând de aceasta, numaidedU a a

chemat pre părintele vlădica Theodosie şi p r e toţi boiarii marii T m i d făcând mare sfat ce vor face de aceasta, mai vârtos arătând o boieri ca să se lepede Costandin vodă de turci şi să fie cu nemţii • iar elen altă seamă de boiari, mai vârtos Costandin Cantacuzino. ce-au f* t mare stolnic şi Mihai Cantacuzino marele spătar, socotiră că nu iaste ace* gfat bun, căci de vor face una ca aceasta, tătarâi sint aproape şi numai-decât vor veni cu putere mare de vor robi ţarâ^i o vor prăda şi de câtre n^mţi nu vor avea nici un folos. Ci numaidecât s-au scula't de acolo de au mers la sat la Ruşi, unde sânt heleşt&le domneşti.

Atunce au vemTşTSizer la Drăgăneşti, poftind pre Costandin vodă de au venit de la Raşi de s-au inpreunat amândoi acolo la Drăgăneşti, arătând acel gheneraleşi mare liubov cătră Costandin vodă, rugăndu-l' 15 cu toată credinţa, ca să-l înveţe ce va face . Şi au spus adevărul câ^această venire a lui cu oştile o au făcut pre minciunile acelui Bălăeean, câ ei g-au lăudat cum după ce va veni aicea în ţară, să va închina la dânsul toată boerimea şi toată ţara, iar n-au fost aşa.

Deci Costandin vodă încă i-au spus tot adevărul, cum că tătarâi vor 20 sâ vie în ţară la dănşii, şi făcăndu-i mare cinste, l-au ospătat şi s-au întors iar la Bucureşti cu mare frică. Iar tătarâi înţelegând de venirea nemţilor, numaidecât s-au sculat sultanul cu tatarăi şi au trimis | nainte soli la Cos- ut tandin vodă, spuindu-i că sănt viitori aicea în ţară asupra nemţilor.

De< i Costandin vodă înţelegând de aceasta, foarte rău s-au întristat, 25 mai vărtos pentru săraca de ţară şi numaidecât s-au rădicat de acolo de

1 poftindu-1 sâ V ie jpoh t indu - l să-şi vie A1 2 să sâ A l K 3 AtunceJAtuncea A1 . Atunci K Inţâleglnd K 4 inar i i jce i mari K 5 - 6 samă de boiari K « - 8 iar el cu altă •camă . . . Mihai Cantacuzino mare l e spătar]deci neunindu-se unii cu alţii, câ unii pohtiea să fie nemţ i i , a l ţ i i z icea câ n e m ţ i i nu-i vor pu tea apăra de turci, ci vor cădea la robie A1 30 7 - 8 s tolnic m a r e K

Pentru p. 1'ji r. 8 - p . l96lt e redacţie redusă. Dar Costandin vodâ văzând câ Intr-alt chip nu vor eşi n e m ţ i i d in ţ a r ă dc nu va veni putere Inpârâtească şi fac a tâ ta răutate şi atâtea prăzi neuităndu-se nici la u n obraz , ci in tot chipul pe tot omul 11 bătea şi-i căznea pentru zaherele şi p e n t r u a l t e le ce le t r e b u i a lor, Costandin vodă au trimis la tătari de i-au rugat să 35 vie să scoa ţă pe n e m ţ i şi f i ind şi p o r u n c a Inpârâtească ca să vie, s-au pornit multă tâtâr «ne cu Galga s u l t a n , cu m â r z a c i şi noha i de au veni t pan la margine şi şi-au pohti t să meargă domnul

se i n p r e u n e cu dânsul . A t u n c e a d o m n u l au pohti t pe Haizler sâ vie dc la Bucureşt sâ se in-Preunc la Drăgăneşt i f ă r ă de nici o oas te şi au făcu t aşa. câ au mers ş. s-au inpreunat. Vorbile <* vor fi fos t , ei le v o r fi ş t i u t , iar noi , ce a m văzut , scriem.

D e s p â r ţ l n d u - s e de la D r ă g ă n e ş t i , ghinărar iu i au mers la Bucureşti, iar domnull s * u d u s Buzău , la episcopie . Şi v i ind su l t anu l cu t ă t a r i până la oraş la

«•au I n p r e u n a t cu d ă n s u l şi t ă t a r i i au purces că t r ă B u c u r e ş t , obiceiul lor . D o m n u l incâ a u p u r c e s câ t r e Bucureşt i ş dând ştire l u i H a l i te^^**™

, n i r " a , t c h i p > s a u r , a : c u w T î ' t S S " t - p ^ J t a r i . h g o n i e a . d a r n i m i c n u ic s t r i c a tn A 1 9 - 1 0 nu na. i K

c lpu te r i m a r i K şi d e j d e K 1 0 - 1 1 c ă t r ă m a m ţ i K I I R ^ăuA K \l n p r e u n a t j l n p r i o n a t K a m î n d o i K acolo om. K I t U v t o W W

• i nve ţ e ) Invd ţă K 17 ace lu i Bă lâceunlBâlâceanulu . K - - ^ a U g a n d «v ^ , n d « W K n a i n t e j i n n a i n t e K 25 in ţâ legând K 28 vârtosjmult k

258

4 0

4 5

8-au dus la Buzău. Şi de acolo au trimis pre doamnă-sa şi cu toate jupă-naşele la mănăstire la Brad, iar el cu puţinei oameni, au încălecat de au eşit innaintea sultanului, inrhinăndu-se lui cu mare plecăciune şi cu mult dar.

Atunce au văzut sultanul că nu iaste Costandin vodă hain, ci iaste 5 slugă dreaptă inpăratului, făgăduindu-se că nu vor robi ţara, numai ci

merg asupra nemţilor, care sănt vrăjmaşi lor. Şi de acolo Costandin vodă numaidecât s-au învărtejit de au venit

iar la Buzău, de au fost în zioa sfintei blagoiavleniei şi de acolo, cu porunca sultanului s-au sculat de au venit iar la scaunul lui la Bucureşti, cu toată

10 boerimea şi cu toată curtea lui. Iar Aizer | înţelegând de venirea tătarălor, 227*> de mare groază au dat dosul, fugind pană în Tîrgovişte de n-au mai des-

călecat, la ghenărie 2 zile 7198.

15

o nu t i ne i l nu t i n t e i K încăl icat K 3 m u l t d a r j m u l t e d a r u r i K A şi sultanul K 6 niamţUor K 7 n u m ^ ^ c ă t p n d a t ă K Î nvă r t e j i t J l n t o r s K « - o a sfintei blagoiavlenien zua de bogoiavlenie K 9 lu i j seu K 11 de m a r e groază om. K pănă Injprin K 12 la ghenărie 2 zile 7198 om. K

i n

A N E X E

Ms. O, /. i (vezi p. 3 m ) Î j f

In zilele acestui domnu< Negru Vodă>, la leatul 6808, au rădicat turcii pe Osman şi l-au pus să le fie împărat. Acesta fu Întăiu Împărat lor; şi au luat multe cetăţi şi oraşe preste Mare Neagră; şi au lmpărăţit ani 28 ; şi au murit la leatul 6836. Şi după dinsul au luat tmpărăţiia fiiul său Orhan.

M s . O , f . 3 - 3 y (vezi p . 3 3 a ) :

In zilele acestui domnu <Mihall voievod >, venit-au craiul Carol ungurescu cu mulţime de oşti ca să-l supue supt corona ungurescă; şl au făcut mare război | cu Mlhal vodă; şl fu biruit Carol craiul, căci de abie au scăpat cu puţinei oameni in Ţara Ungurlască cu mare ruşine.

Ms. 0,f. 3V - 4 (Vezi p. 3„ ) - \ r • -

Ia zilele acestui domn < Dan voievod >, la leat<ul> «858. sultan Orhan, Împăratul turce»cu.^fe-ciorul lul Osman t au luat Bursa de la greci cu mare râtbolu, ln silele împăratului grecescu MUM. tnoum Paleolog. Şl au aflat tril turnuri pline de avu(ll: aur, argint, pietri scumpe de tot MM. mărgăritar!, sabli. zale. steme de aur împodobite cu mărgărltarl ,1 cu pietre scumpe. Şl «vuţle de multă au gâstt, cit au încărcat 500 de cămile ,1 le-au trimes la locul s»u şl »»â răutate

»l moarte făcu In creştini, «lt unul damnez»» ştie. ca sâ spule avutie. m.cl a creştinilor ,1 i-au pus la un loc limpede şi . » dat cu cai[e]l peste din,11 dei- ^o

P'e uni, , . a u aruncat In apă. pre a.,11 i-au pus de I-au ar, soarele ş « « t e l e mudnlcUor. Dar alte munci şlpedepsă ce-au f ă c u t a r h e r e l l o r |»Uăiugârilorşio»w

, . , cA io «nue • că pre unii ii sptnzura, pre alţii luneca, pre alţii punea pre foc de-i r n T c n S t o - e Icşchidea gura ?i le băga spuzâ de foc, pre alţii lega de coadele f r gea « p rişte* ?l ! n t , a c c s t a ch ip ,ş da sufletele lor in mina Iul Hristos dum-

S I C ŞUa acest război rănindu-sc pâglnul de împărat, au murit «I au luat !mpărăţi,a

fliul său Murat, al trlile din ruda lui Osman.

Ms. A, /. (vezi p. 34 0):

Greşală şi neştiinţă este aice al scriitorului de zice „Baezet beiu de la Nicopoe", că n-au * fost Baezet beiu, ci sultan Împăratul turcilor, | căruia şi Ildărlm II zicea turcii, adică <loc alt».

Apoi. după cîtăva vreme, Temurleg, marele hanul tătărăscu dc la Uzbic, vlnind la Anadoli şi bătlndu-să, i-au prinsu ln războiu pre accl Baezit.

5

Ms. O, f . 4-4* (vezi p. 340):

In zilele acestui domnu <Alexandru voievod», venit-au Laioş craiul unguresc cu mulţime de oşti ln Ţara Rumînească. Iar Alexandru voievod văztnd că nu va pute sta lmpotrlvă-1, plecă capul şi mersă la craiul cu mari daruri, cu mie de hrivne de aur de s-au Închinat şi s-au făgăduit că-i va da dajdic pre an. Dc aceasta foarte bine păru craiului şi-1 dărui cu frumoasă daruri şi-1 slobozi ca să domnească cu paci.

In zilele acestui domn, la leat 6871, sultan Murat împăratul turccsc au strins mare oşti şl au Intrat ln ţinutul Împărăţiei greceşti de au luat multe locuri şi cetăţi, anume Calipole de lingă Elespont şi o parte de Machidonle şl cetăţile iei, Filipon | şi Udriiul. Şi ş-au făcut loc ca sâ aibă pe unde trece oaste din Asiia la apus. Şi au mersu robind şi prădînd ţările pînă ln Ţara Slrbească; şl au cuprinsu pre lăcultorl ţărilor acelora mare frică, şi să strlnsără toţi domnii la un loc de s-au sfătuit şi au făcut legătură mare ca să fie toţi una. Şl au făcut mare război» şi urgiia Iul dumnezău, pre toţi i-au bătut Amurat şi au prinsu şi pre Lazăr, domnul sîrbilor şi Îndată l-au omorlt. Deci acel Lazăr domnul sîrbilor ave slugă foarte crcdincioasă ce-1 chema pre nume iar Lazăr; şi dacă văzu că <au > omorlt pe stăplnul său, foarte să sclrbi şi căuta vreme cu prilej şi socotte, cum ar face ca să omoară pre Amurad şi să răscumpere moarte domnului său. Şl ţin* la dinsul armă mică, adecă cuţit. Şl lntr-o zl găsi vreme şi dede cu cuţitul şl-1 Injunghe

pre sultan Murat şl-1 omori la leat 6881. Şl stătu Împărat, In locul lui, fii-său Baiazlt, al patru-lea din neamul lui Osman.

Ms. O, 1.6-5' (vezi p . 3 6 s ) :

K' „U In.,1" T Z ? d 0 m n u < M l r C t a B 4 t r l n u l > . 'a leat 6904, sultan Balezit . feciorul Iul Amurat. d l u i \ . f . ' m p ă r a l u l u l 8recescu, anume Machedoniia. Fochlla. Voechlla, Athlna craiul ta»™». , . ? ? S U p U ! ă S U p t c o r o n a Tâ r l i Ungureşti . A c e a s t a văzînd J l c m o n d craiul. împreuna cu alţi domni din Ţara Nemţască, rădicară mari oşti , i v lntră a s u p r a lui sultan

la Necopoe. Şl la noemvrl, In 29 la leat 690», făcură mare război şl

cralui, împreună cu Baizit şi tăbărîră

198

V

"o N o

ruinţa turcilor, iar oştile creştineşti dedc dosul a furi io- » «> foarte râu. Şi prinsără „ C t v a din d o m n , T ^ S i Î . fl l J T T " " cum sos. la D u nări, nărocul lui câ s-au găsit u<n> ,„ ! , " J ă C n U > n " Iar din creştini au perit acolo 20 dc mfi . Şl BaUrtt ' toârte s-au simeţlî

, i au mer , la Ţarigrad şi au fărmat tot ce au fost afară din cetate - vii cur» case blsTrid Şl era să la ,1 Tarigradul, dar dumnezău, nu l-au ajutat, cl fnt - ce d l e n i T ^ mar le Tambcrlan cu mulţime multă de oşti călări şi p e destri . de au cuprins t o t ă ^ I ţtnutul turcescu. De aceasta dacă I n ţ â l c â sultan Balzit, numaidecît lăsă Jarlgradul ,1 au m e »

î r : ; u T ,* a u i z b , n d i t T a m b i r , a n :^^ f l c , g a f '" a u b f l g a l l n t r - ° c l u ' c â " '-«» >«* tonta A, i i . şl Slriia ,1 l-au ţinut pină la sflrş.tul vieţii lul. Şl au perit la acest război 200 de mll. Deci sultan Balaz't muri fn robie şi luă împărăţiia fii-său Mehmet. al cinclle din neamul lui Osman. Şl ,-au mutat scaunul ln Udrilul Machldoniel şi au tmpărăţit ani 14.

u <0 |

IU

-O fă Ms. 0,1.6 (Vezi p . •!„•):

In zilele acestui domnu<Vădislav voievod bătrinul >, sultan Murat, al şesăle din ruda lul Osman, ficiorul lul sultan Mehmet, au luat cu război ţările slrbeştl şt au venit şi la Beligrad

" I » U bătu şapte luni cu tunuri şi cu meterezuri şi cu năvală mare şl nu-l putu lua, cl să dusă g cu ruşine de la Beligrad.

Ma. 0*(G. T. Kirileanu), / . 18-22 (veri p. 4^ ) :

J . . . Iar clnd au fost cursul anilor de la Adant 6956, iar de la Hs 1448, sultan Murat inpăratul turcesc strănse mari oşti din Asila şi din Evropa şi venlea spre Ţara Ungurească. Atuncea Iancul voevod deca Înţelese, strânse oşti, 22 de mii era pre izvod, şi au purces | cu 18» mulţi domni spre Ţara Sârbească şi chema şl pre Gheorghli Despot, domnul bosnenllor, Intr-ajutoru. Ce pentru multe trepede, fiindu ostenit Despot, n-au putut merge la oaste.

Deci s-au măniiat Iancul voevod pre Gheorghiie Despot şl nu l-au făcut nimica, numai ce ş-au pornit oştile spre Misiia şl s-au ajunsu cu Kendera (s/c), domnul arbănaşilor, şi au mal întărit pacea cu dănsul, dar nici acesta cu Iancul voevod la oaste n-au mersu. Iar Gheorghiie Despot tot trimitea soli In taină la sultan Murat, dăndu-1 ştire cum vine Iancul voevod cu puţină oaste şi-1 sfătuia să nu-i iasă sultan Murat Înnainte, clsâ-1 lase să Intre In lăuntru şi să-l ocolească inprejur că nu va scăpa niclunul innapol. Deci sultan | Murat ascultă cuvtntu l t

sfatul lui Despot şi n-au eşit Intru intimpinarea Ianculul voevod, cl l-au lăsat pănă au intrat ln lăuntru, In Ţara Turcească.

Deci cănd fu la Cămpll Blgăl, veni ,1 sultan Murat cu toate o,tel . lul ,1 ocoli pre JancţU vodâ fn mijlocul Câmpllor R igâ i , Intr-un piscu de deal ş. .ncepu a sâ «P'OP » - ^ , . „ toate părţile. Şi au închis o , t i , l a n c u l u . vodă « ^ Z Z Î T Murat 80 de mii de turci, iar Iancul vod^nu-l <ta r M t f c , p j m ^ ^

.derbegu. Apoi deca văzu câ nu-H.ine jutorul «P" 1 8 „ „ , „ a t I , . «â sâ gătească tot omul de r zbotu , ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ «956. Şl au eşit s i n g u r ^ ^ " „ v l n t e toată oastea s-au aprins» de mâni. «a să sâ bată cu pâglnll cel fâr de d-zeu, ue u . . .

199

22

şl numaidecât s-au pornit asupra turcilor «I atâta s-au răşchira de la , că t au cuprinsu to t Câmpul Ricăi * iar deca văiură atâta mulţime de turci mai sâ spcrJiarA şi era la 8 ceasuri din zi. , a r

deca i i z u accasta lancul vodA, cA i s-au spăimăntat oastea de mul ţ imia de turci, el s-au coborât ln jos la şăsu, iar ln vArful dealului au întărit locul cu cară ca o ce ta te mare minunatA

a* 8 i l ă s ă oameni păzitori şi I s-au lovit şi el cu turcii şi să bătură 3 ceasuri foarte tare ln toate părţile; anoi Lajonţu-Venedcctu din aripa dreaptă, tare începu a oboră pre turci la o vale . Văzu aceasta şi Banfi Işfan din arepa stăngă şi începu şi el a-i bate v i t e j a ş t e Iar su l tan Murat deca văzu aceasta î n d a t ă înnoi războiul şi-i porni Intr-amăndoao arcpile.. iar ungurii şi rumânii foarte osteniră dc războiu şi să apropiară de stătură lăngă cci Inzoaţi, iar cei Inzoaţi frumos sta ca un zid de piatră tare. Deci lancul vodă purccse din coastă cu cei odihniţ i şi au înfrânt pre

W turci şi i-au gonit până ln tabăra lor, iar sultan Murat deca văzu aceasta , mai porni nişte stolu | rl groase şl le porunci atăta să să bată do mult pănă vor osteni creştinii şi a şa au fost războiu pănă in seară ; apoi s-au aşezatu noaptea amăndoao oşte lc , iar a doao zi, deca au început a lumina de zioă, îndată s-au început iarăş războiu tare peste seamă, iar sul tan Murat au pornit pre cei 40000 dc turci carii nu eşise la războiu pănă atuncea şi pentru aceia nu le putea sta bine creştinii lnpotrivă, iar turcii foarte s-au semeţit şi s-au iuţ i t .

Deci lancul voevod alerga păn toată oastea de-i l n b ă r b ă t a ş i l e z i c e a : nu părăsiţi războiul şi cinstea. Deci oştele iar s-au mai Inbărbătat şi au ţ inut războiul ca şl eri . Ce turcii începură meşteşuguri: cându să loviia cu creştinii, ei Îndată da dosul.

21 Deci creştinii | li goniia şi-şi strica şireagul, iar turcii să întorcea şi, pănă a să tocmi, strica mulţi din creştini şi aşa fu războiu pănă ln seară. A treia zi d imineaţa iar s-au Început războiul de iznoavă şi dinaintea războiului, Intăiu s-au lovit Ianoş Cekel, o rudă a Iancului voevod şi sâ bătu tare minunat şi au perit tocma ln fruntea oştilor. Apoi ocoliră turcii şi pre Mezal Embre şi pre Banfi Işfan şi i-au tăiat. Şi văzând aceasta sultan Murat, cum dintru amăndoao arepile au căzut steagurile, chemă toată oastea ce era zăcătoare şi porunci ca sâ ocolească oastea creştinească din toate părţile şi să-i tae pre toţi pentru că pricepi că de 3 zile sânt creştinii osteniţi.

t l9 Atuncea turcii Îndată ocoliră pre oastea ungu | rească de toate părţi le şi sloboziră săgeţile ca norul asupra creştinilor şi-i răşchirară In toate părţile şi-i tăiară şi apucară steagurile.

Aceasta deca văzu lancul voevod,'toate lăsă înnapoi şi au Încălecat alt cal şi începu a fugi Înnapoi să scape, iar turcii începură a-i goni şi i-au gonit pănă In seară şi s-au Întors a doao zi.

Iar tabăra cea din deal Incă o luară turcii şi pre toţi ungurii căţi era lntr-ănsa li tăiară. Dar şi pănă o luară prea mulţi turci periră, că pănă au fost armă, prah şi săgeţ i , tot s-au bătut până au perit toţi.

Aceasta făcu Gheorghiie Despot Iancului voevod, că s-au acoperit toţ i Câmpii Rigă! de trupuri creştineşti.

Dar tot periră turci mai mulţi cu 4 părţi decăt de creştini. Ce pentru sfiiala | trimise

^ d e a u s t r ă n 5 U l r u P u r He agalelor şi le-au îngropat, iar pre cei proşti i-au băgat ln vale. ~ *„ n « ? ' " 7 1 p ă n â , n 2 l 0 a d e a s t ă z l 8 ă . t ă v ă l e s c u acolo in Câmpii Rigăi de nemişl ungureş t i ce au perit la acel războiu. « - o

Mm. O, f. c* —8 (vezi p. 4 4 7) :

A H c e i F n , m o , > ' , a , e a t u i 6 9 5 s - » » m u r , t s u , t a n

uiumul lui Oimun carelc fonrt T !i l n W i a Meemet . Aces ta f u a l ş e p t l l e din Un Paleologul, I n g r a t , o r i , P r C l<>t S p r c v f t r s a r c d e s , n 6 « - ™ c u P a c e c u C o s t a n " •pre C&r&lman ,1 au 2 ? 2 ? G h C ° r g " ' D e S p o t ' d o m n u l s l r b " ° r = ^ oşti ,1 purclas»

preste mare <ln> Asiia, de bătu pre domnul Iconll şi-şi făcu loc mal

200

larg. După acciia iarâş trecu preste mări In EuroDa si fn Rno, ^ « , f ă c u doao cetăţi Şi cugeta să se apropie de M a r e S l r ' m W ' *

ş l despre schithl , ca să nu-i vie ajutori de n e c ă i r î i , L f T , ^ a m , n d ° a 0 ^

- r - r r t101 r — ^ ^ « L t r v s o ş l i într-însele Ş i tunuri , ca să ie păzască, Şi e i s-au dus Ia Udrii. Iar grecii ave nădeţd r zicînd : de sa va face vrajbă îndată vor lua acele cetăţi de la turci. Dar nădejdea lor au fost deşartă, căci cind au fost la leatul 6961 aprilie întăi, veni sultan Mehmet cu mulţime de oşti e t au umplu marea de corăbii şi de galioani, iar uscatul de pedestrime şi de căiărime, cit nu-i lua pamlntul. Şl aşa ocoliră Ţarigradui şi începură a-1 bate de toate părţile şi zioa şi noapte, pină de la o vreme stătură grecii de ostiniaiă multă ; şi sfărmară turcii zidurile cetăţii despre Galata şl începură a Intra prin spărturi, de robia şi tăie pre creştini. Iar Costandin Palcolog văzînd atlta stricăciune ce s-au făcut într-Inşii, s-au dus ia sfînta Sofie şl s-au cuminicat cu sfintele şi de v iaţă făcătoarele taini a lui Hristos şl lepădă hainile cele împărăteşti şi sâ îmbrăcă în haine proaste, ca un ostaş, şi au eşit la război cu clţva boeri şl au dat război foarte tare, cit au depărtat şi au scos pre turci afară din spărtură. Şl s-au lovit de faţă şi cu un sarachin ce iera In oaste turcească, foarte mare şi groaznic ca un urieş; | şi Iovindu-l cu sabie, l-au tăiet 7* drept ln doao. Iar cînd au fost peste noapte, i s-au arătat vedenie de la dumnezău, precum va să dfc cetatc în miinile turcilor. Şi eşind la al doile război, au perit împăratul şi cîţiva din boierii lui. Şi aşe luară turcii Ţarigradui bătindu-1 80 de zile, cu multă vărsare de sînge, la leatul 6961, jar de la Hristos 1453 mai 29, Intr-o zi marţi, idictul 1. Făcutu-s-au Într-ace zi şi eclipsis soa-relui, ca să cunoască toată lumea că s-au dat împărătească cetate în mîinile păgînilor. Şi luă scaunul lmpărăţiii greceşti Meemet păgînul, spre mare scăderi şi jale tuturor creştinilor. Şi marc nemilostivire arătă, dacă intră Încetate, că au tăiet toţi boeri şi toţi oamenii şi au spurcat sfintele beserici şi sfintele moaşti le arunca afară şi curvi cu toate fetele clte s-au aflat şi alte multe răutăţi care n-au văzut om pre lume pînă atunce. Şi dacă luă Ţarigradui, puse oaste Într-Insul păzitori, iar el veni la Udriiu In scaun şl foarte s-au semeţit. Şl trimise iscoade ca să vază unde iaste | ţară slabă şi bogată, să să legi de ia şi să o la. Şi cind veniră iscoade, 11 spuseră S că despre apă, la frlnci, iaste putere mari şi pre uscat la unguri, iar la Illrla şi la Dalmaţie lucru slab, numai sate multe şi tîrguri şi bilşug de toate. Deci el îndată lş porni oştile pre uscat şi luă Iliriia şi Dalmaţiia şi Misiia, ţările sîrbeştl, şi le pustii cu foc şi cu sabie, de Io slăbiră foarte rău.

10

Ms. C, f . 4• (vezi p. 4 4 7):

Basarab, după cum zice istoricul care sâ chiiamă Haicocondei, la al şaptelea carte a istoriei lui, fost-au pe vremea lui sultan Murat, tatăl lui Mahmet celui ce al doilea neam de domnile. De vreme ce acesta au adus pe Dan, ^ ^ ^ — Ţări<i> Humăneştl , că şi Basarabă carte, cind domniia Ţări<i> Rumăneşti biruia pana ia Chiliia, parte de Ţara Rumănească.

11

Ms. f. 37-39 (vezi p . 82 2 4):

Acestea le-au lucrat pizma; şi peri aşa, iar creştiidlor. Să vă fie har nemilostiv şl mulţi bărbaţi fără vină, ca şi acesta, că era aj c a re făcuse pe toţi de tre-toate cu osindă. Dar cum aţi omorlt acest viteaz, pe Mlha

o n , ofiflti si «lingeţi Şi suspinaţi, vitejilor, de acest t fnăr frumos ce era vestit de u mura? Deci aflaţi ? ş i ş l s o a r c l e , cutremuraţi -vă de această silă ş , V o i > J * răsărit, plnft la ap • creştinesc cu cinstc pravoslavnici lor, Prietlnul[ul]Sfetaf fnp„'

^ pllngcţi, pre turci să-i piarză ^ pentru creştini tare sîngele 1,1 virsa, £ £ care cind veniia din Ţara Nemţească . Împăratul turcesc nu sa V a

fi,nn d n a l K î ^ t n . e â v ^ a m e . r g f t c u t o . t â p u l e ^ l o . a . » bată cu el. p j ma, IfiudaalUdaU, P ^ ^ sftracli şi toţi voinici i , cu bărbaţi i cei buni, că cinste nu vor aceia s& cade să-l J t w ^ ^ ^ ş . p U n g ă t o a t ă t a r a c ă a u p i e r d u t p r c d o m n u l ^ ^

ma. avea ca < ^ ^ ^ c a r e e r a g r o a z n e c tn turci şi tătari . Unguri, saşi, tremura toţi T T n t c T d e c l n d s-au petrecut Mihalu voievod dc atuncea să făcuse lipsă ln Ţara-Rumi-

ă si si căsise tătarii vreme dc făcea pustiitate. Dar a c u m , unde iaste Mihalu voevod să Izbăvească ţara din miinile pAgl | nilor ? Alt Mihaiu voievod ca acesta nu va mai veni ln Ţ a r a . Rumînească sâ facă pre agareni să fugă. Pierdură pravoslavnicii pre cela ce-1 avea nădejde să meargă sâ facă liturghie in sflnta Sofic, că prea cuteza.

Blestemaţi să fie ungurii şi nemţii, căci au ucis pre Mihaiu voevod , făr de nici o vină. Anathima să fie Sechighi Mihai carele li fu nădejde să mănince un bărbat ca acesta, care fusese mare ajutoriufn creştinătate. Adevăr, cum zice D < a > v < i > d : că cine sapă groapa altuia, el cade Intr-lnsa. Iar voi, Înţelepţilor, căutaţi de luaţi cu amănuntul , clnd le vorbiţi prllatenulul credincios. Zic b<la>goslovii: nu iaste harnică lumea niciodată, pentru că alt nime<n>ea nu e cu cinste, decit să aibă omul priiaten credincios. Că nu plăteşte nimic aurul şi argintul;

18* Înaintea priiatenului credincios să aibă har prieteniia, iar <nu> aurul şi bogăţiia, cum zic | cel Înţelepţi. Pentru aceia fiind şi mie dragă prieteniia, am scriptura mea pentru numele tău să fie pomenire ln ani netrecîiţi, să laude apoi mulţi , pentru că sâ scrie, nici mai uită şi să laudă şi toţi să miră, căci nu s-au mai uitat niciodată.

Cit au trecut cind nu s-ar fi scriind, patimile tuturora, avuţl ia şi sculele şl obiceiul înpă-raţilor 1 Cum ar îi tot şi cum am fi noi, să nu cunoaştem sflrşeniia tuturora 1 Că scriptura iaste vie, că niciodată nu moare. Deci fiecare om ce v a căuta , to t găseşte, sau istorii vechi sau b<la>goslovie. Mintea află itintr-acelea şi spăsenie sufletului. De va fi cinevaşi slab, de nu va avea putere, atuncea se face viteaz ln războiu, rtmneşte numai să citească de toate oştile.

Z9 Istoriia umple inema şi minte<a> şi vitejiia, | ca şi marele Omir, faptele elinilor cu acelea să laudă. Cită vreme au trecut de cînd el le-au scris, şi-ţi pare că au Înflorit astăzi. Aşa şi eu, m-am brodit nişte istorii să scriu, să se afle ln multă vreme, domnilor Ţării Rumîneşti , clte s-au făcut cineşi in vremea lui. Le scriem ca nişte istorii şi anii cum petrecură, cineşi in scaunul lui şi dt au trăit in veacul lui.

Am vrut să scriu intliu ale lui Mihaiu voievod. Şi s-au scris, cum vor vedea şi alţii »i» vor ceti. - Amin.

12

F ' L (vexl p. 1 1 7 | r ) :

sfintei lumini ^ ^ s ^ p o g o a r ă ^ Î ^ T h e o f a n ' P ^ r i i a r h u l Ierusalimului, pentru minunea * ia mormântul domnului nostru n ° a s l r e P a * U sfănta cetate Ierusalimul, ln bisearicâ

Z T tU g ' S * Z iCâ « 5 ' a u ^ ă t a t ia nânas u T ? V ' U t p r o d e t U a r m * n i s ă P i t u l e s ă f a c â

« • H cea dreaptă a marii k ^ " * ™ 1 ^ , o r iar nu la ale noastre, ceştea ce ţinem

~ e a s c â de S i m o n a l d o j | e aS r 'C a f i t u l u i . T ă l m ă c i t ă d u p f e H m J ) a p r e ) i m b >

r n r e a M â * » » » »i „ T 1 " 6 9 1 s " a u minunea aceasta , cănd au fost ln Ţara V o t V o d - Anii domnulu, I M 4 M a t h e i v o e v » d Basarab, iar tn Moldova au foit

202

Theofan

M Ierusalimul „

17

.Arabica şi de ceia parte de Iordan, Cana GallleiZ T T , " ' t 0 t ă Pa" , , l na ' Slr,ea ' Ceea cc v ă aflaţi prin toate cetăţile ora i , a * * * * * * Sion, (proci,

lltfi, dc d-zeu iubitori episcopi. ,n " H Z , 1 ^ e laturile, s«„ t i ţ t m i t r o p o . credincioşi domni , buni cuvloşi p r e o ţ i ^ saricilor, cinstiţi ş i măriţi boiari mar 1 mic I n T ' b U n " C U V J n , S , o r i

. căţ i sănteţ i adeveriţi creştini ş £ V ^ L m Z J ^ " "

r 0 r şl pace şl milă dc la d u m n L 1 S S S i A T T ! ^ ^ ^ , U l U" sfăntul şi dătătorul de viaţă a, lui mormănt ^ Z ^ T ^ Z l î î l î reniea noastra rugă şi blagoslovenie.

In ştire să vă f ie tuturor bunilor credincioşi şl <drept-rugâ> torilor creştini că pângărita şi :râtă<cita>rudă a nedrept-crcdincloşilor armeni, Indemnându-se cu pizmă râmnltoare, pierzân-

P^ g ă r i t e l c lor Paşti neîntămpltndu-se intr-o zi cu noi, ci mai pre urmă de noi cu o săptâml-nă, In anii cc au trecut, cănd au fost cursul anilor dela Hs. 1634, | mirăndu-se cum vor face acei de 3 ori blestemaţi eritici, făcut-au sfat nesuferit să fie batjocoriţi de creştinii cei adevăraţi şi au străns 85.000 de talere spre stricarea legii lor cei r*le, Iar nu spre izbăndă, cum au fost cugetat

•ei şi au mers procleţii de au dat acea sumă de bani belului de loc şi cadiului de au Închis mor măntu domnului la ziua Paştilor noastre, vrănd să ascunză sfănta lumină ca să nu să arate la noi creştinii, cum au vrut ln vremea de demult şi jidanii să ascunză lnvilarea lui Hs. Şl au pus acei eritici cu ştirea beiului, a cadiului, 300 de oameni Înarmaţi lnprejurul sfintei biserici ca sâ apere pre creştinii cei buni să nu-şi aprinzâ lumânările din lumina cea sfăntă, care lase

•la vrămea ei.

Dâcii făcăndu-se ziuo ln sfânta şi marea sâmbătă, poruncit-au beiul şi cadiul să nu carft cumva să-s apropie vreun creştin de mormântul cel sfânt al domnului nostru Is. Hs. să facă slujbă şi sfăntă rugă ca să-s arate sfănta lumină, precum era obicliul. Iar bun îndurătoriul şi mult milostivul dumnezeu vrănd să nu lase ln ruşine pre cel ce nă | dăjduesc Intr-ănsul, pre creştinii 77* cei adevăraţi, au arătat mila sa adevărat spre noi creştinii (precum şi mai de dămult s-au Întâm-plat cu papistaşii). Deci creştinii străngăndu-se toţi înpreună cu Ispravnicul smcrenil noastre şi cu toţi habegii, strigând toţi dinpreună cu glas mare şi zicând : doamne milulaşte-ne, dumnezeu cel adevărat cu bună vr£r6 şi cu mila sfinţii sale dat-au de s-au făcut şi s-au auzit intru auzul tuturor tunete şl trăsnete şi s-au văzut fulgerând ln vrtme de chindie atâta căt şi biserica s-au cutremurat dinpreună cu toată cetatea Ierusalimului şi lnprejurul ei şi au cuprins frică şl groază pre tot norodul şi au arătat dumnezeu darul duhului sfânt şl lumina cea dumnezeiască la noi •creştinii şi s-au strecurat acea sfântă lumină pren zidul bisericii de s-au răvârsat In 3 locuri In bolta turnului, In sfăntul mormânt al domnului nostru Is. Hs. Aşijderea şi in lâuntru tn b t o i c â

ş i iar la stâlpul bisericii cel sfânt, mulţime multă de lumină. Iar procleţii de armeni, rădăcină arienească, văzând această minune, sâ strânseră toţi | , i

alergară cu vase cu apă ca să stingă sfănta lumină. . w . . n «a .tlnflâ lumină, atâta ea mal mult sâ adăogea şi să vărsa

Ci cât să nevoiea ei, becisniciif să ^ V ^ n ă călugăriţă, de neam caralmeancâ. aler-i n lăuntrul bisericii jos pre > ^ .umină şl le băgă aprinse in sânu-şl gând cu lacrăme, aprinse lumânării.e el dtatr ă d e . a b e a 0 m i n t u i r ă iar armânii deaca o v â z u r â . a l e r g a r ^ <len moarte, din mâinile acelor procleţi şi -•« « P j 1 ^ m a r e v e l e l l e ş i 5 u c u r l e , dând laudă ale acei călugăriţe care şi le aprinse ea din sfânta lumina

iul dumnezeu. Iar criticii ^ ^ ^ c f t P a ş t U e l o r e r a mal pre urmă

Această minune s-au lntlmplat a«lu« | ^ ^ r f l b d e o c a r a ş l b a l j o cura ce U sA decât ale noastre cu o săptămănâ. Deci nep făcură meşteşug lldean ca sâ făcea acolo de la toate limbile câte sâ întâmplase acolea,

203

78

78*

79

c«nt f l lumină şl la Paştcle lor. Iar au | mai s trâns 20 .000 dc talere de au * a p r i n s ă , n ş i SA , n c u e b i s ' r i c a ? i s ă 0 ^

CU PeC°nn«rii ei să-si aprinsă lumânările dintr-acca candilă şi să zică că au eşit la ei sfănta lumină, n t d l cănd au fost o săptămână in sâmbăta Paştilor lor, mers-au fatriiarhul lor cel critic, cu toţi e r S lui osebi de noi creştinii cci adevăraţi, de au luat lumină dintr-acca candilă şi ş - a u a p r i n $

ta i lumânările, zicănd câ li s-au ivit sfănta lumină. Iar într-ac^ea, străjariul care era p o r t a r , a

sfântul mormânt, fiind turc capigiu, fndemnăndu-se cu râvnă dumnezeiască , zise cătră fatriarhul lor cel eritic : deaca de vrfme cc iaste acea lumină sfântă precum zici tu , o fatriiarhule, ia pune-o

In barbă-ţi, cum fac şi creştinii grecii. Dici acel eritic cu voe. făr de voe, fostu-i-au a-şi pune lumanarea aprinsă in barba sa

cea pângărită şi Îndată o arse barba şi să făcu dc ocara îngerilor şi a oamenilor şi să arătă acel eritic de batjocură cu tot neamul lui cel de la Amalic | şi fu dc ocara tuturor neamurilor şi limbilor câte sâ aflară ln cetatea a Ierusalimului. Aceasta aşa au fost adevărat . Deci să vă întăriţi toţi şi să vă adeverinţaţi câţi slnteţi adeveriţi creştini intru crcdinţa noastră cea dreaptă şi adevărată şi să cade, oricare creştin va vedea această carte să să nevoiascâ să o prepue, şi să o citească creştinilor ca să să laude şi să să mărturisească dumnezeu cel ce au dat minune prea-slâvită spre creştinii cei adevăraţi, iar darul lui d-zeu şi la cea nemăsurata şi ruga şi blago-sloveniea smerenii noastre să fie cu voi cu toţi carii sănteţi creştini adevăraţ i , amin I

Iar iscălitura din josul cărţii era aşa : Theofan, cu mila lui d-zeu patriarh sfintei cetăţi Ierusalimului.

13 Ms. Gl, / . 2-12;

t . . . o.biserică mare şi frumoasă, iar noroadele ce pogor! cu dlnsu), uni s-au tinsu pre supu podgorie ajungând pănă ln apa Şiretului şi pănă la Brăilă, iar alţi s-au t insu ln jos peste lot locul, dă au făcut oraş şi sate pănă ln marginea Dunării şi pină ln Olt.

Atunci şi Băsărăbeşti cu toată boerimea ce era peste Olt s-au sculat cu toţi i dă au venit la Radul vodă, Inchinlndu-i-se ca să-i fie suptu ascultarea şi porunca lui şi numai el sâ fie preste toţi.

De atunci s-au numlt'dă-i zic Ţara Rumînească, iar t ituluşul domnului s-au făcut după cum mai jos arat: vi H<ris>to boga blagovernii 1 blagocestivii 1 Hris to l iubivi samodlrjavnli Io Radul Negrul voevod bogiiu milostiiu gospodari vesel z immle Ungrovlahho , za planenscom i ot Amlaşi i Fâgăraşi herţeg. Acest<e> sâ tilcuescu pă l imbă rumînească : „Intru Hristos dumne" zău, cel bun credincios şi cel bun dă cinste şi cel iubitoriu dă Hris tos şi singur birultorlu Io Radu voevod cu mila lui dumnezău domnu a toată Ţara Rumînească din | tru ungur dăscălecat ş» de la Amlaşi şi Fâgăraşi herţeg". Acesta este titi luşul tuturor domnilor dc atuncea Inceplndu, plnâ acuma, păcum adăvârat să vede că este scris la toate hrisoavele ţării intr-acestaşl chip.

Tocmitu-ş-au Radul vodă ţara cu bună pace, că încă nu era dă turci Inpresurată. Şi au domnit pină la moarte, ani 24, IngropIndu<l> la biserica lui o t Argeş.

Dup<â> Negrul vodâ au domnit Mihail v o e v o d ani 19.

man v n ^ T ^ ? Î T ^ 2 3 ' A ( * S t a a u f o s t f r a t e c u Mircea v o d ă bătrânul şi l-au ucis Şif-«nan vod , domnul sirbilor, clnd era cursul anilor dă la A d a m 6864.

Alixandru vodă au domnit ani 27.

vodâ nfÎuTcî J ° f d A b a t r l n U 1 , A < * S U a U a V u t m u r e r ă z b o 1 P 'e «Pa M o m l t l l . Blruit-au Mircea J î u » lt Îâ ftUmâr ^ m U W "U P c r i t t u r c i ' T ™ * n d Bai*et freiu Dunărea , fâră dă vad şi ane multe râzboe au avut cu turcii

FAcut-au ?l rftau m i n i i t i r e Coziia. clnd era vă leatul 6891 .

304

Vlad voevod Ţcpeluş. Acesta au t i cu l cetate» M i . n dâ la Znagov. Mai făcut-au un iu | cru cu orăşanii U U T , , " *" " C U t " s t t n , a m i n a ' , , r e

tlrgovişteni l-au Îngropat p i un trate al lul dă viu « ! , ' P e n t r U ^ < l ° V " , l M c i b « r i i

sSu ln groapă, l-au găsit cu faţa in jos. Ş " ^ a d â V â r U l ' c i u , i n d Pâ

Cl cănd au fost in zioa dă oaste fiind . dă veste, pe toţi i-au coprinsu. Deci cit au K ' 'ar t l n " ' , a a 'a

ttrgul cu ei. Iar clţi au ,ost t l n e r U n ^ U ^ r r l T " " ! ' " ^ - a " ° t 0 , i t

dobiţi In zioa paştelor. pe toţ i l-au ^ ^ „ i r i r ? T C U m "" , o r t ""P0* toate hainilc pâ dânşii J au r â m . . t o ţ g„,^ C r i 7 ' î * ^ V ' 8 " Domnit-au ani 15. 1 ' * P t n l r U a c e l a s e o > n u n " l e Tepelu,.

Vădislab vodă bătrtnul au venit domnu clnd au fost cursu anilor de la Adam 6935. Aceasta au făcut biserica domnească din Tlrguşor. Şl au perit de sabie ln mijloc Tlrguşorului. Şi au domni, ani io .

Rad<ul> voevod cel frumos, aceasta au făcut mănăstire de la Tingan şi au domnit ani 15. |

Laiotă Basarab voevod cei bătrln, care au închinat tiara turcilor, domnit-a ani 17.

Dupe iei au domnit Ţiăpăluş voevod şi au avut mare războiu la Btmnecui Sărat, cu bătrln<ul> Ştefan voevod, din ţara Moldovei. Atuncea ln oaste au perit şi Ţăpăluş vodâ şi au fost izbînda lui Ştefan voevod.

Şi au şăzut aicea ln ţară de au domnit ani 16. Rad<ul> voevod cel Mare, acesta au făcut mănăstirea din Dealu şl au domnit ani 15. Mihnea voevod cel Rău, fecior Dracii armaşului de la Măneşti, acesta au tăiat mulţime

^ de boieri. Iar neamu Craiovescu, ce le-au zis Plrvuleştii, au scăpat de au fugit peste Dunere. de s-au dus la Ţarigrad. Iar Mihnea vodă au domnit 2 ani fără 3 luni.

Vlăduţ vodă, pe acest<a> l-au adus Plrvuleştii domnu, iar Mihnea vodâ au fugit In Ţar<a> Ungurească la Sibiiu.

Atuncea Dumitru Iacşiciu cu Danciul feciorul lui Ţăpăluş au venit carte de la craiul şi s-au lntlmpinat cu Mihnea voevod pe trepte, mergind ln biserica papistaşi | lor câ iei tacă sâ lăpădase dă pravoslavnicii şi să făcuse papistaşi; şi acolo l-au tăiat Ungă zid. Apoi, cetâţiianii Încă s-au strlnsu de a ucis pre amîndoi acolo.

Iar Vlăduţa vodă au domnit un an cu pace. Apoi Mircea vodă, fecior Mihnii vodă Dracii, au venit din Ţara Ungurească cu mulţime

de ungureni de uu făcut cu Vlăduţa vodâ mare războiu la tlrgu din Gherghiţă. Arâtatu-se-au Plrvuleşti cu mare vitejie şi au biruit pre Mircea vodâ şi mulţi ungureni au perit.

Iar Mircea vodă au fugit peste Dunâr<e> de s-au dus la Ţarigrad. Şi au domnit Vlăduţa vodă anii 2. Decli fiind Plrvuleştii zavidiţi la Vlăduţ vodâ de oarecarl pizmaşi şl ascultlnd minciunile

lor, cerca vreme să-i doblndeascâ ; iar nevrind dumnezeu, ei Incâ au prinsu de veste şl au fugit peste Dunere. râdicind domnu pre Neagoe voevod Basarabu şl strlnsără dteva semi de oaste. lulndu Într-ajutor pre Mahmet bei. ce-i zicea Mlhaloglu. viind cu toa â oastea lul la Bucure* 11 <au > făcut cu Vlăduţ vodâ războiu mare. Iar nişte boieri ai lul l-au viclenit, de l-au tăiat cap<ul>.

x . »« a«*ann f^vruarie 8 Văleatul 7027. După aceia Basaraba vodâ Basaraba v o d ă p u ( r l l t t r , , vUOlct., „ 1 1 . egumenii,

tare s-au câit de moartea u \ Ud» â vodă o, a H a u , J c u t s „ u l m l f c u m i U U

preoţii, călugării, dliaconl ,1 s-au strîns 1 Ieste «âcut<â> de dtnsul.

r u g a d DU;::r.ca r r 1 ; ^ s i s s i — . - - - — • Dupre rn.ua a U e m u U e bunătăţi Făcut-au şl beserlcl ,1 l o ca te c o au făcut de toate Jltill. lul ,1

au făcut Iu lume. cure slnt scrise mal pă largu. ta o i -au dat sâ fie stătătoare la sfln<ta> mitropolie.

205

Mal pre ormfi M o * < « > ^ e I, Corl<ea> de A r * » foarte fnnnoa* *

T 7 X . Î Z ^ T S Z T ^ au m u r i , Şl l-au îngropat la m â n d r e a Ini d i .

A W ,1 au domnit ani « HI !-»« * ^ ^ d o m n u P r e d a , f r a t e l e | t J , ^

du pi " Theodolle n e p o t ^ u , feciorul lui Basarab voevod. Iar boerii

S E S - ! £ S Î - - S S î — - — ' — " — — ^ — ^ vodâ cu boierii ,1 c-o ost<e> ca sâ sâ l o v e a s c i cu Pred<a>.

întrece, I'red<a> au cbemat pre Mehmet beiu Intr-ajutor, iar Mehmet beiu n-au vrut s&

* U o l V n a T u b vodâ. lei au venit cu boierii ,1 cu o.t<c> de s-au lovit cu Preda la Tlrgo-vlşte şl au biruit Rad<ul> vodâ şi au perit I>red<a>. Deci când au fost . p o l . au venit şi Mehmet beiu cu turcii şl au ovut războiu cu Rad<ul> vodâ la Târgovlştc «i| au blrlit Mehmet beiu şi

au prinsu viu pe Rad. ul> vodâ şi pre alţi boieri. Intr-aceia Mehrnet beiu pentru moart<e> Predii, iei au trimes turcii de au prădat pă

Buzleni, fărfi dâ vest<e> şl au luat mulţi oameni volnici, fete şi dobitoace şi multă pagubă au făcut ln Judeţul acel al Buzăului la me<se>ţa mal ln doaă. Şl iar s-au întors turcii la Tlrgovlşte şl au şăzut Mehmet beiu puţln<â> vreme cu turcii şl s-au Intorsu iar înnapoi In Necopoie, cu Rad<ul> vodfl şl cu clţlva din boieri. Iar Bâdică comisul, vâr primare cu Basarab vodâ, au cerut voie la Mehmet beiu dc au tâlat cu mln<a> lui cap<ul> Rad <u>lui vodă Călug<ă>rul.

Intr-aceia vreme şl pâ Tudosie 1-a ajunsu moart<ea> de au murit la Ţarigrad. Iar după acea Mehmet beiu au cerut domniia la Inpărat, ca sâ fie domnu aicea | In Ţar<a> Rumînească,. zlcflnd cfl-l pohteşte ţar<a>. Intr-aceia lnpârat<ul> crezu pâ Mehmet beiu şl i-au dat domniia.

Iar Stoica logofătul fllrffl lntr-acela vreme la poart<ă>la Ţarigrad, degrab au trimis cart<e> In ţară la toţi boierii, ca să ridice domnu pe Rad<ul> vodă dc la Afumaţ i , pentru că perea ţar<a> dc turci, lntr-aceila curind s-au strlnsu bofcr<I> cu toţi şl mari şl mici şi toat<ă> curt<ca> şl au ridicat domnu pe Rad<ul> vodă dc la Afumaţi , ginerile lui Basarab vodă.

Şl au venit Mehmet bclu cu steag dc la Poar<tă> şi cu mulţi turci şi au Intrat tn ţară. Iar Rad<ul> vodâ s-au gătit cu oaste şl au ieşit ln tămpinarca lui şi au avut războiu la sat la Globavll şl au biruit Rud<ul> vodă pâ Mehmet beiu. Şl au fugit Mehmet beiu dc s-au mai gătit de războiu.

Iar Rad<ul> vodă s-au lnturnat îndărăt In scaun ln Bucureşti. | Deci piste puţln<ă> vrcm<c>, Mehmet beiu au venit cu mulţime dc turci şi au Intrat ln

tar<â>. Iar Rad<ul> vodfl l-au Ieşit Innalnte cu oaste şl s-au lovit la Clcjani şi au biruit pă Mehmet beiu, lnlăiu şl mulţi turci uu perit.

Iar cflnd au fost al doilea rflzbolu, au biruit turcii şi au perit Benga. Iar Radul vodă cu boerll au fugit ln Ţara Ungurească, Iar Mehmet bel au pus oameni d-ai Iul subaşl pin toate oraşflle şi s-au dus Mehmet bel peste Dunăre. Iar peste puţină vrem<e> au veni t Radul vodă din Ţara Ungurească cu toţi boerll şl cu mulţi unguri şi au trimis fără dă veste oameni aleşi dă au prinsu pe toţi subaşl din toate oraşflle şl le-au tăiat cap<c>t<i>lc.

Şl au «trtaiu Radul vodfl oaste foarte mare şl au venit şi Mehmet bel gata dâ oaste şi au intrat In ţară şi Iar l-au işitu Innalnte Radul vodă cu boerll şi cu oaste şi au avut războiu mare la

a u T I ' £ ," f tU , , R a d U l V O d f t CU t u r d i d ă f u < ă a u b i r u i l dlntliu Radul vodă şi mult u t t d s ;au,sffltultdfl dimineaţa pină seara şi mulţ ime multă dă turci au perit. Iar

Mehmet bel dac-au văzut aşa, au fugit.

I au lovit S U I V 0 ( , ă . '"el 8*UU , n l ° r 8 U , n 8 C a o n ' , a r P i e l i i ^ turci s-au Intorsu înnapoi şl t a u n Î u r r c ' Ş I ttU f 0 8 t , 7 b U n > d a ' a l U r c l l o r ' vodă au fugit eu boerll ln

te in mina păghdlor şl să nu fie pre voae lor. Intr-aceia, lanoş craiu s-au milost ivi t asupra

269

« „ U n i J o r ^ »-»a gâUt d * < m u ^ a o p ^ , , w

s-au pogorît pâ ta Rucâr « e i , „ ^ Ş j , „ ™ « M ^ „ * Mehmet bei n-au cutezat a-i a , t e p U . ri a u J ^ p ^ ™ *

^ ^ CT*iU " " » - — ta Dâmind^ ^ ^ ta l v

Şl an veni t Radul vodâ ln Tîrgovişte vesel « ™ . ^ scoatâ tara din mUnile p ă g â n i , Ş ^ X ^ p u i Î T j * " " " ™

riţie- Intr-aceia, inpărâţie a» ţ inut pâ £ J « Î ^ " pentru câci ave plrâ dâ câtre Mehmet bei ~ * I « « M dea domnie.

Deci Inpâratul au dat domnie iui Vâdislav v o d ă ; # , „ ^ d o m n u ^ R ^ rteagu v au venit f i toţ i boierii dâ s-au tachinat lui Vâdislav vnrfs « , . ş i ban<ul> Pîrvul ot Craiuv cu mulU voinici aleşfşi Vădislav v o d â ş - a u bătut joc de Pîrvul ban<ul> şi i - a u * * f ic Z ^ l

ban mare alt bo.er In locu<l> Ini. Deci, clnd au fost piste noapte, iar Ptrvul ban<ul> au fugit Innapoi la voinicii lui. Şi iar şi curind s-au Intorsu Innapoi eâtrâ Vâdislav vodâ. gat<a > dâ oasie şi lovind<u>-se oştile, au biruit Pîrvul ban<ul>pâ Vădislab vodă. Şi au fugit Vâdislav vod* piste Dunere.

Dintr-aceia, lnpărat<ul> s-au milostivit de au dat domnia iar Radului vodâ şi au venit Rad<ul> vodâ de la Poartâ domnu cu steag şi au şăiut ln scaun tn Bucureşti, meseţa | fe-vruarie 28 şi au domnit Rad<ul> voevod ani 7.

Iar Intru ceia, Neagoe vornic<ul>, 1 Drâgan poşte<lnicul>, ei au rădicat oaste ln taină pre cap<ul> Rad<u>lui vodă.

Deci cind le-au prins de veste, el nu ş-au putut strtnge oaste Ingrab<ă>% ei numaidecît au fugit cu fie-său Vlad vodă la ban Ia Craiuv<a>. Deci când au fost Rad<ul> vodă ln oraş In Rîmnic, iar boieri l-au ajunsu de l-au legat şi i-au tăiat cap<ul> şl lui şi fie-său Vlad<u>lui vodâ şi au perit amândoi lnpreun<ă>, ln oraş tn Rîmnic, cind iera văleatul 7037.

Apoi au venit Moise vodă, fecior<ul> lui Vădislav vodă de la Poartă, cu steag de domnie şi au domnit un anu şi jum<ătate>. Şi au tăiat pă boeri anume : Neagoe vomecul, i pă Preda post<clnicul>, iar alţi boeri au fugit la Ţarigrad şi au adus domnu pă Vlad vodă. Şi au fugit Moise vodă ln Ţara U<n>g<u>reascâ.

Deci dac<ă> au trecut 2 luni, au venit Moise vodăcuU<n>gurii pre Olt şl au avut războiu la sat la Viişoară, cu Vlad vodă şi au perit Moise vodă şi banul Barbul dă la Craiova.

Şi au domnit Vlad vodă | ani 2 pol, apoi s-au Innecat in Dîmboviţa, la sat la Popeşti, iar boerii au rădicat domnu pă Vintil<ă> vodă, din oraş din Slutină.

Şi au făcut Vintilă vodă sfinta mănăstire de la Menedic şi au tăiat mulţi boeri.' Deci clnd au fost al treilea anu dă domniia lui, s-au dus Vintilă vodă la Craiova sâ vtaesa

cerbi preste Ji iu şi s-au sfătuit Vintilă vodă cu oamenii lui, pă taină, ca acolo să tae şi alţi boeri. Iar boerii prinzind dă veste, încă s-au gătit şl au grăbit dă au tăiat pâ Vintilă vodâ. Şi au domnit Vintilă vodă ani 3 pol leatul 7040. Iar boeril au venit Ia mănăstire la Argeş şl au luat pă părint<e>ie Paisie şi i-au schimbat numele dă i-au zis Radul vodâ şl au făcut sfinta mănăstire Mislea, hram<ul> sfinta troiţă.

Dup<ă> aceia Radul vodă au tăiat pă banul Toma şi pâ Vlaico logo<fătul>. Deci peste puţină vreme au venit Leaotă vodă Basarabâ, cu nişte pribegi anume : Stroe şi Manolo şi Mihaico cu haiduci dăn Ţara Ungurească şi au avut războiu cu Radul vodă şi au biruit Laiotâ vodâ şi | au fugit Radul vodă cu boerii la Nicopoe.

Iar Laiotă vodâ au venit ln.Ttrgovl,te. Iar dup<â> 3 luni. Radul vodâ au venit cu mulţime dâ turci ? i au avut războiu la FlnUna ţiganului ,1 au fost Izbînda Hâdului vodâ ^ ^ au perit Laiotă vodă Basarabâ ln râzbolu ,1 Stroe ,1 Manole ,1 .Mihaico. Şl au don nit Radu vodă an. 9 pol , t luni 2 51 l-au mazilit turci. ,1 mergind la Ţarigrad l-au făcut surgun la Egh.pel

Şi acolo au murit.

270

nod nu venit Mircea vodfl domnu dfl In Poartă, cu steag şl nu Intrat In Bucureşti, m Q r t l e

17 lon.n 7051 SI trecînd 2 săptămlnl, au tăiat pă Coodă vorncc<ul>, i P ă frnt<e>.Sflu H a d

; Uu pe Dragul «toUnlcul>, « pe Stroe spât <arul>, I pă Vlntllâ comisul, I p r c a , ţ | boeri Mrllnutunt aerisi. Iar citi«» "ăp«t, nu fugit lu Ţara Ungurescâ. Iar după<ă> ce au trecut 2 ani,

^ i i r n S h c g l l > s t c pre «ura Praovll şl au avut războiu mare eu Mircea vodfl l j

ml la Pcrlş şl nu fost liblndn Mlrcll vodfl. Atunci nu perit Theodosie banul, I Udrlşte vlstcrlul. Dun<fl> acela au venit Sadul vodfl ce-1 zicea Illcş den Ţara Ungurească cu boerll pribegi

9 , , c u m u l ţ l , haiduci şl fflcurfl războiu la snt la Mflneştl şl fu Izbînda Radului vodfl Illlaşl. Ş| a u

gonit pfl Mlrccn vodA plnA la Giurgiu. Dup<A > ncela, Mircea vodA larAşI au venit cu hanul şl cu muUl turci dfl au gonit pfl Radul

vodfl peste munte. Şl nu domnit Mircea vodfl ani 8 pol şl s-au mazilit şi l-au dus la Ţarigrad.

Domnie lui Pălraţco vodă.

PAtraşco vodA nu venit domnu dfl la Poartfl ln slmbfltn Paştelor la leatul 7062. Deci trecînd 2 ani din domnie Iul, s-au dus peste munte ln Ţara Ungurească cu toţi boerii lui şl cu mul<tfl> oaste, trlndţlnd pA Socol vornecul ln Ţnrn Leşnscă, la cetnten din Llovu, dă au adus dfl acolo pA Snbela cralasn şl pre fil-sAu lanoş cralu, aşăzăndu-1 pc crfllc ln cetatea Clujvar.

DA acolo, PAtraşco vodă s-au Intorsu iarăşi înnapoi ln ţară şi au domnit ani 4 şl au murit tn scaon. septemvrie 21 leatul 7066.

Mircea vodA Iar au venit domnu al treilea rlnd şl au trimis 1a boerll ce era pribegi ln Ţara Ungurească dfl l-au chemat făcănd mare jurămînt. Deci ci crcztndu-1, s-au sculat dă au

19 veait Stflnllfl vornec<ul>şl cu cellnlalţl cu toţi boerll şt cu toat<fl> curtea dă s-au Inchl | nat Mlrcll vodă şl au făcut legătură dA credinţă.

Iar cind nu fost la mnrt<lc>3 dni, cu meşteşug mnrc nu chemat pă Stflnllfl vornecul şl pre toţi boerll şl pre amflndoi episcopii, cu mulţl călugări, In cetate In Bucureşti şl aşa fAră dfl veste, au năpustit într-Inşii pfl] beşlii şl pro mulţl turci dă l-au tăiat pă toţi, vărstn. du-s<e>mult slnge nevinovat.

Da-va seama lnaint<ea> Iul dumnezău. Şl au domnit Mircea vodă anu 1, pol şi 2 luni murind tn scaon. îngropatu-s-au In biserica domnească, tn Bucureşti. Deci peste 2 săptă-mtnl puţintei boerl ce au fost scăpat peste munte, el au venit cu puţină oaste şi au făcut războiu cu boerll Mlrcll vodă, la satul Rumlncştil. Şi fu izbînda pribegilor, lor doamna Chlajna a Mircii vodă şi cu fli-său Pătru vodă, au fugit peste Dunăre, iar boerii au rămas lu Giurgiu şi iar s-au intorsu înnapoi şi s-au lovit cu pribegii şi fu Izbtndn bocrilor Mircii vodă şi acolo au perit Badea clucer. Şl Iar au venit doamna Chlajna cu fli-său Pătru vodă In Bucureşti. Şi trecînd o săptă. mină, Iar au venit alţi boeri pre apa Oltului, anume Standul Bcngfli, i Matei al Margăi, i Radul logof<Atul>,|lVllsan şl alţi boeri, făclnd războiu cu Pătru vodâ la sat la Pocni; avînd Ungă dinsul mulţime de turci, fu izbînda lui Pătru vodâ. perind mulţi oameni. Atunci au venit Stepan vel portar dfl la Poartă, dâ au adus steag lui Pătru vodâ dă domnie nooă, să fie tn locul tfltăne-sâu.

Au adaos Pătru vodâ cu mlnfl-sa la bir 5 aspri. Domnit-au 8 ani şl mazilindu-s<e> dusu-s-au la Ţarigrad.

^ f e c i o r vodfl, frate lu Pătru vodă. au venit domnu cu steg dă la Poartă, mai 17 leatul 7076.

nu» a?* T ? b T f " CMI ^ P r i b e g 1 , t n c ă t t U venit dă s-au închinat lui Alicsandru vodă. T u l ri u J T , \ d 0 * l u n l ' , a r A U ^ r u vodâ au început dă au tăiat mulţ ime dă boeri,

208

î f l r clnd au fost a l patrîlca an din domnie lul, luind frate-său Pătru vodâ domnie la Moldova. f0st-au poroncit la toat<ă> boerimea Moldovii ca s<ă> vie Înainte la Focşani

Atunci I Alicsandru vodâ au Işlt Intimpinarea frâtine-său Pătru vodâ. dâ au făcut ospâf I I l a s a t la Pătcm. Tnr Dumbravă vornecul cu toat<ă> curt<ea> Moldovei au venit sâ sâ În-chine lui Pâtru vodâ. Iar dacă s-au apropiiat, au lovit pă Pătru vodâ ,i pâ Alicsandru vodă şi au gonit pă Pătru vodă pină la Brăilă, iar Alicsandru vodă au fugit la oraş la Floci Moldovenii făcind aciastă izbîndă, s-au intorsu iarăşi la Ionaşco vodă, domnul lor

Deci atunci Ionaşco vodă au trimis pă Vintilă vodă cu mulţi lotri, ca să fie domn Ţării Rumîneşti şi au intrat ln cetatea din Bucureşti, şăzind acolo 4 zile.

Alicsandru vodă Încă au trimis pă o seamă dă boeri a lui cu o<a>ste, anume: Dragomir vornecul, Mitrea vornecul, Braţul paharnecul, Ion plrcălabul, dă au lovit pă Vlntil<ă> vodă şi pă acei lotri, fără dă veste. Şi atunci au perit Vintilă vodă şi acei lotri, toţi.

Şi iarăşi au venit Alicsandru vodă ln scaon ln Bucureşti şi au adaos ln ţară un bir ce i-au zis oae seacă. Şi ati murit ln scaonul lul Ia iulie 25, leatul 7085.

Mihnea vodă au rămas ln locul tătlne-său domnu şl au trimis pă Mitrea vistierul la Poartă dă i-au adus steagu. \

Şi au adaos in ţară găleata. Deci ctnd au fost al patrllea anu dăn domnie lui, iar boerii i i * mehedinţi au rădicat un domnu dă i-au zis Radul Popa şi au făcut războiu cu Mihnea vodă la Craiova şl au fost izbînda Mihnii vodă. Făcut-au şi o mlnăstire dă la Tutana. Domnit-au 6 an 1 şi l-au mazilit turcii, dă s-au dus la Poartă.

Pătru vodă Cercel, feciorul lul Pătraşco vodă, au venit domnu dă la Poartă, Intrtnd In Bucureşti avgust 20, leatul 7092. Şi au făcut biserica ce iaste fn cetatea TIrgoviştii şl au tăiat pă Mihăilă vornecul, pă Dobromir banul, 1 pă Gonţea paharnecul şi au pus bir[lui] curţii foarte mare şl au scos şl goştlna dă ol.

Deci trecănd 2 ani din domniia lui, venitu-i-au mazilie dă la Poartă şi au trecut muntele, cu tot ce-au avut.

Mihnea vodă iarăşi au venit domnu al doilea rind şi au mai adaos un bir dâ 1-au zis nă-paste şi au pus pre roşii] bir foarte mare şi pă megilaşi I-au pus găleată de pline şl dijmă din 5 stupi unul. Şi au tăiat pă Stanciul logofătul.

Dup<ă> aceia s-au mazilit dă la Ţarigrad şi ductndu-1 acolo, ş-au lăsat legea creştinească

şi s-au făcut turcu, dă a lui bună voae. Şi au domnit ani 5 : 7099. \ Ştefan vodă surdul au venit domnu dă la Poartă şi au domnit un anu şi jumâ<tate>. lt Alicsandru vodă au venit domnu dâ la Poartă şi au domnit un anu şi trei luni.

18 - c. 2*79

IV. * LISTA TEXTELOR FOTOCOPIATE

1. - Ms 112, Cluj (Blaj), f . l : Începutul cronicii. 2. - Ms 112, Cluj (Blaj), f.127: sfîrşitul cronicii (redacţia scurtă). 3. - Ms 53, Cluj (Blaj), f.42*: pagină interioară. 4. — Ms 59, Cluj (Blaj), f.123* : sfîrşitul cronicii (redacţia scurtă); urmează cronica

lul Radu Greceanu, după cum anunţă notiţa autografă a lui N. Bălcescu. 5. — Ms 5022, Biblioteca Academiei R.P.R., f.145*: începutul domniei lui An-

tonie Vodă. 6. — Ms 1713, Biblioteca Academiei R.P.R., f .2: Începutul cronicii. 7. — Ms 3141, Biblioteca Academiei R.p.R., f. 37*: pagină din interior, cu

Începutul domniei Iui Mihai Viteazul. 8. — Ms 180, Biblioteca Academiei R.P.R., f .7: începutul cronicii. 9. - Ms 196, Biblioteca Academiei R.P.R., f . l : Începutul cronicii.

10. - Ms 196, Biblioteca Academiei R.P.R., 1.117: ultima paginăa cronicii (redacţia completă).

11. - Ms 121, Biblioteca Academiei R.P.R., f . l : începutul cronicii. 12. - Ms 57, Biblioteca Muzeului regional din Craiova, f . l : Începutul cronicii.

. l \ : m i t a . •

/

i '' r s**** \ , - f ,

«A . T . i u

/ 1 J » >r»» *

AjISi AAJMUIISA'T I I II N

Upjr.OU.lKHWt

- fipflfJHMH'î i 1 ? J ' -1

. <? 1/1 VtV / . i» f jA ». M,«rH

y / 7 . / ^ , v ,,•> J < V s • - r

' . • »*• Jt ^* Vf yii»»i j ^

ni »• r l »• . . W .2 ^ * *

>»».» w V1 V i/r j» >lf 1 l*

ir \ V»

J . / '< w V > an. s^» * iVm rf n T l f i "f^Jr

J r \ * Cu V 4 4 • r » , - 7 f

/. , ' * ^ •

* - f

1. - Ms 112, Cluj (Blaj). U s începutul cronicii.

• >.s + . II OT / v i H *«i i m « {

II f O f , A /» j . / f j 1 „ >%

» 'Oiifi

\ ^

\ * * > 7J 4 * -A ) 1 «J 1 ' »

9 MI . N

^ p , ' C -* r* ••

«• MfX O^iM^V 4 ,f y i «MM ^ M

,r>.> . mu,» 4tvr»M«ri «I . . M «/Ar i

%\t •**»»• am » .»«v » \ 4 ' ', •

f i i /.» ^ V * *

' V • / i t M>4«M . AI

' ' '

, n- , v vJ l s

y r« (. f

/ y / 4 L • <T)V't

V . I

« 4 fMM» f (<1M / ! ' i

^ * # f . rr» i * V

/,» «V ui '"f "

- *

<> J • . < « < '

A * • «V

T - - '

>t rn f » ' ' v J

l / ;»#m» *•»

i

2. - Ms 113, Cluj (Blaj). M27: .«nitul cronicii (redacţia «curţi).

315

f t X M U f a :

r -» Ml&Wt) hm

f i m t Ş t i *

tn** «

1

f m p $ M ( 4 î f ? _

. ~ / | r i < * . * «S m*.jw»*m% mA**H «t A J ^

| ^ « f t f i K i a > 7 1 * 4 » , ^ , . 4 * 4 t * u t t i + . t u » A » * - M

m m * M t * A t t t A i * , , t - >

uy lt.lt fi*

. y j - r r

y * v j V >

m t %

y m A f ; iJCJ

z ^ A fî*9*' n i A C L p ţ C f H ' f * * * * -rirtlC

^ f S u t -

t r ' i x r " ' " f i

m s t u i j , j

f ' * • - ' r /

8. - M» .y/22, BUtUoUe* Academiei R.P.H, U45* : începutul domniei iui Antonie Vodâ

•i

221

f f % " • • 4 U • /

J i i t m ^ r ^ H C A ^ V

' r v > " — t y r

\V <V - CV O > Xc4 tf* Vtih Jp) jh A m * am^h u* ( f f i a * i 2 f t \

fftntoAM» jr>] M TuinM*) CUM M* Sl HAL \ V ' / . • „ .Ci » - o > JO^^tom^Uj Prjr» I w J t b f f b\cu%A)MiA

I , tftoi im teţfif* OJ zsrfeuO • ^ ' >> % . ' ' 7 K' / • 1 A O » J a r n ^ ("hifVHhH* J a - y * t<z* -mai,

* & 0 c/ o % ^ lirn' Aty-fi / i U r ^ ; t i ^ ^

uIMha/ Am tute/** <A$yb*Mtum, Ctoi Armn'c* Itf* C4*P fbeMh^

A*M*Ai' fUMAS mtA ctarih* * | M * CUM 7lo*4»\9 7*4* /A** i / i A i f t / / ' O t / rv x, _

ţ ^ P TTto M j b t f h m AM

i * L • vC r ^ ^ . / ^ ^ r, „ , • <r sOfiwv»»} vbrwHA COA otM J* rotire»

AtcuJMr t i A d f t L AfuM* fatA -A A r c f t ^ t , / i f u f c r fyiuD o* foji-. J b h

Cum% CM 7bt*A A* , / t o rvroOtA* Uc*t Cm m v

* , c7f ? ' > 7 * « t i  A» , « L

• . > -, , V

V * • ' • •J® > Jie »

s

6. - Ms 1713, Biblioteca Acadcmiel R.P.R., 12: începutul cronicii.

223

r j r r r z : - r * r w r * m4 4 4 / t Y A e # a s m n ntn%*%tn*y>n* f / f t i u m t * tf ^ v* *rn rr> - n ' / J / y / ^

U 7/rrr* Cm MM A t m f i m t ^ /r^Ayw * *

H i ţ v i A i * * * J n

8. - H . 180, Biblioteca Academiei R - P * . " = — « • •

H G T 0 r ^ I / î v

« ^ k H fxMkHty • ^ i k ! A^HXMM I ACa0EMIEI riâ4IWCU«HHtl»i K«l l iHM •

* I % % %

ţ a A f i r î Z f i n A i f * m * t t n <• mtt « r / M m i i ^ ^

<^n*4mi*S? si+*7n* * rnnJLt ^ j f V m / ' ' - ^ ' l / L

f t t n rn*nrri*fn <> vHvftVxinHiMi? ^ W i y - v •

—« t r r c ^ f t i * T t * A X t t i f i n > a A r / / / jamh* a* m X k y - - ** r / /O O ' /

\S*3t4nptMfn * m n a / m f i t M f i t f V tvXrt*

* / [ « t f ivHiAmS+i** ***** ,

r m a n * tUA/n***^ * ^ ^ v . J ~ / - S _ 111 ~

Wn rju « r / a

> %yjf~~ * znn n i n t A * / / t < u * m * f i • / * ?#*/*£ \

>11X44iut 4 # j f / r , / r 0*tJhv//%4*n 0 O****' > /VI /H / / - v .

/(*«***< TUH1* M*rr*M/n + m t y ^

V ^ 1 • 7 v > U v ^ i i * • \

X • ^ 1 i ' * * \ V ' H*Atr* , J Y ^ :

M ; ^ . . T 1 ' • - ^ >\» /

9. - Ms 196, Biblioteca Academici R.P.R., M s începutul cronicii.

229

f O - f 2 ^ - ^ * >

| W i p m l i I/h . ţ i r J ^ r ^ V . » u f c ^ / ţ ^ g

, n. * ( | 4 4 % C f n ^ l i H *

X III . ^ ^ „

1 * * *f y ' "

s ' î l - * ^ V A , ! « ! « • « | l | (

+ - • *

/ A . . ' a

- A

, i 1 O D n f 117 • ultima pagini a cronicii 10. - Ms 196, Biblioteca Academiei R.P.R., • u l u n F

(redacţia complet*).

M l

-

i 1

S i i m

i c * A i n ^ A f ^ i T f / 1 / T J î s U + U - f i u * i / ' i

AifSU'A,

A

. tiv." SSafiSH . . ', r m i * ' . . a t ^ M f e

11. - Ms 121. Biblioteca Academiei R.P.R-. M : O p u l u i cronicii.

233

H(VH-MM)1MVIW M M M w m M M m t i V M

l l f v < *

A y V t v ***** j m ^ f ŞVAn>

h* V f i ' h

• /I M U i t U i ATU» ţ x * h * J / M

t M * J I4MV •

J l * U m m * *

% a r A M U*AAU* AM

A U 4

r u* «

/ J T »

f • *

. * 4 : ' *4 a i u

/ > / h inatMii ' A •

- * * 4 J - 14 fa • u * m h x â a a u i AA A ^ j t i i / z

* ** i * « y

Hk V i

v t

& t4 M 4 4 4

juvmmt*

% K V X V * r

t • « M

H

;• *

iU < »

>2. - Ms 57. Biblioteca Muzeului rcglouai dio C a i . . . , <•• î l - f — « — •

235

H(VH-MM)1MVIW M M M w m M M m t i V M

l l f v < *

A y V t v ***** j m ^ f S V A n -

(«^fr Sm* &j^tifi* oy h* V f i ' h

• /I M U i t U i ATU» ţ x * h * J / m

t M * J I 4 M V •

Z * U * y x « 4 m m * *

% a r A A < O I 4 4 U * X A

A M 4

r u* «

f • *

» < 4 ( U t « m v ^ v h -

i n a t M i i ' A •

fa- u * n $ *% ÂA AKMAA A M t J t i • i / z

* * V 1

V t

* o * U U + M 4 4 4

TL* ( l * J U V m * 4 *

% K V X V *

r

t

• « M

H

;• *

<2. - Ms 57. Biblioteca Muzeului regluuai din Oeiove. . . . : .»eepu.«i «reuieii.

235

I N D I C E (nume de persoane fi locuri) •

Abaza Mehmet, paşă, susţine pe Matei Basarab 98, 100, 103, 105, 106.

Ac Mlrzea, comandant tătar 143. Adam, ban, tăiat 98. Agar, strămoşul turcilor 131. Ahiia, daruri mănăstirilor din - 33. Ahlla, cetate 26. A/Aa Iulia, vezi Beligrad. Alexandru cel Râu, domnul Ţării HomlneşU

54, 209. Alexandru <Coconul>, domnul Ţării Romineşti

9 4 - 9 5 . Alexandru, fiul lui Mircea Ciobanul, domnul

Ţării Romineşti, 5 1 - 5 2 , 53, (Alixandru) 208, 209.

Alexandru JUiaţ, domnul Ţării Romineşti 90—93, a doua domnie 95, domn In Mol-dova 9 9 - 1 0 1 ; 104.

Alexandru <Nicolae Basarab >, domnul Ţării Romineşti 3, 198, 204.

Alexandru, vel clucer 192. AU, paşă, paznic al Tlrgovlştel 62. Almaf 2,3. - Vezi şi AmlaţL Amalic, neamul armenesc de la — 204. Amlra, împărat sultan 5. Amla?l 204. - Vezi şl Almaf. Amurul, vezi Mural / / . A nuduli, luptă 198. Andrei, vornic (sec. X V I f ) 101. Andreiaş, Andrei al « M e a Arpadlanul, re-

gele Ungarei 2. Androne, vistier al Iul Mlhal Viteazul, locţiitor

de domn la Iaşi 78. Anlnoata 188. Anllohla U8

V

Anloni, iebaş 125, Ii taie urechile 126. Antonie din Popeşti, vornic, apoi

Ţârii Romineşti 159-164. 'Apa/IV (Apahi) <Mlhai>, la asediul

178. Arabiea 203. Ardeal, 58, 68, 69, 72 - 77. 79. 83, 87, 90, 96,

99, 107, 108, 119, 124, 128, 129, 131. 133, 136, 152, 155, 185, 188. 194. - Vezi şi Transilvania.

A/feş, mănăstire* 41, 84, 170. mitropolia 41. Argeş, rlul 106. 115. Argeş. oraşul Curtea de Argeş 37. - Vezi şi

< Curtea > de Ârgeş. Arnola, mănăstire 106. Aron < Petru >, domnul Moldovei 54, 55, 5»,

60. Atcalon, port tu Alhos 30. Asiia <Micâ> 198- >00. Astan, vornic, pribeag (sec. XVU) 96, ban 99i Athanasie, sftnt, lavră la Athos 30, 31. Alhina, cucerită de turci Athos (Athon), munte 10,

Vezi şi S/etagara.

198. 13. 25. 29. 32. -

Baba, Hubadag. cetate turcească 64. 70, 169. liadea, cluccr, mort In luptă (sec. XVI) 51. Badea, vătaf de puşcărie, umorii 134. Baexet (Haiasil), sultan 3, 4 ; polemică dacâ

a fost bei sau sultan 198; 199, 204.- Vezi şl llderim.

Bahlui, rlu 140. Bulasache (Balasachie Muaelim) 157-159.

M U I ţ l e pr0pr|| din textul de bază şi din aparatul critic al variantelor, clnd Î 2 E Î 5 ^ 1 3 ? S S declt cele din textul de bază; fireşte. deformărUe varlan-

t i

aces tea adaugă şl alte nume telor nu au fost luate In con.lderaţle.

237

Bânfi Intvăn (Banii lifan) ?

Hârbul. ban, mort In luptă <»ec. XV 0 4 7 , 207. Hârbul din Poiană, boier pribeag 99. Harrnay Andrei ( Bărcea Andreiaş), coman-

dant ungur 59. Bargadi. căpitan 125, tplnzurat 126. < Basarab cel 7lnăr> Ţlăpâluţ, domnul Ţării

Romineşti 205. Batarab vodă, Neagoe Batarab 84. - Vezi şi

Neagoe Batarab. Lalotă (Uaolâ) Basarab. Basarabi (Bănărăbeşti), primii I. 2 ; »e închină

lui Radu Negru vodă 204 ; amăgiţi de Mih-nea cel Rău 15, ajutat! de Mehmet paşa 18; neam puternic 21.

Banta Gheorghe (Başla Giurgiu, Bârfe Giurgi), comandantul oştilor Imperiale 80-82.

Băthory Andrei (Batir Andreiaş) 72, 74, 77 ; te Închină turcilor 73; I ne tale capul 75.

Bălhory Gabriel (Batir Gabnr) 90; ocupă Ţara Romlneatcă 3 luni 87-88.

Bâlhnry Slglsmund (Batăr şi Batir Jlcmond) 54. 55, 59-62, 65-67, 71, 79. 80; luptă cu tătarii 64; închină Ardealul 68; are glnd viclean 72.

Bădeni 61. Bădica, comis, văr cu Neagoe Batarab 43;*

talc capul Iul Radu Vodă Călugărul 206. Bălaia, toţla Iul Conitantln Batarab vodă

119. Bălăceanu Badea, poitelnlc, sol 109, 127. Bălăceanu Constantin, vel agă, ginerele Iul

Şerban Cantacuzlno Vodă 188, 194, lău-dărot 195.

Băleanul Gheorghe (Gherghe), sol 118; vornic, comandă oşti 139; rob la tătari 140; duşman al Cantacuzlnllor 163, 164, 167, 170, 171 ; locţiitor dc domn 166, 174. -Vezi şl Gheorghe din Băleni.

Băleanul GUgoraşco, ginerele Iul Şerban Can-tacuzlno vodă 184-186.

Băleanul tvaşco, vornic, fiul lui Gheorghe Bă-leauu 102; pribeag In Moldova 1 7 5 - 1 7 6 ; fofit mare logofăt 184-185.

Băncilă, căpitan, omorlt 122. Bărcan, din Bucşani 163. Bărcan, mare stolnic 89. Bărcea Andrelaţ, vezi Baraay Andrei. Beca Preda, boier, omorlt 121. Beci (Beclu), Vlena 82, 89, 178, 188, 192;

atediu 178. Btk/s ItliHin (Bechiş Iştan), comandant ungur

55, 58. Betdy Paul (Beldea Pal), comandant ungur

128. Beligrad, Alba Iulla 66, 67,74,75, 78, 79, 127. Belgrad (slrbesc) 178, 179, 183 180, 193

cucerit de turci 199.

E ? J £ 2 f f & t , u p u m

Blruscu Preda, vel agă 134.

Blrsencu Slroe, clucer, omor l t 137. Bogdan, cumnatul Iul Radu vodâ cel Mare

8, 10, 22. 24 ; Int r ig i împotr iva Iul Neagoe Basarab 21.

Bogdan, f iul Iul Tancu Sasu vodă, pretendent 5 6 - 5 8 .

Bogdănei, sat 125. Boianl, luptă 51. Boldescul, Radu, stolnic, din Boldeşti 5 1 - 5 2 . Boldeşti 52. Boroş, comnndant ungur 127 Boleanu Sedelno, comanda oşti 88, Boul, banul 98. Brancovid Gheorghe, despotul bosniacilor 199,

200. Braşov, luncile Braşovului, lupte 73, 79, 88;

oraş 87, 135, 172. 173, 188. Braţul, paharnic, cap de oaste (sec. X V I )

52, 209. Brăila, 2, 52, 58, 92, 107, 126, 127, 138, 209;

hotarul ţării 204. Brădescu, Barbu, paharnic, pribeag (sec. X V f l )

9 6 - 99. 102. Brălăşanul Preda, vel pitar 192. Brătişani, sat 153. Brebu, mănăstire 106. Broşteni, mahala In Bucureşti 156. Brtncoveanu Constantin, logofăt 176, 184,

1 8 7 - 1 8 9 ; doinn al Ţării Romineşti 1 9 0 -196.

< Brtncoveanu Xtaria >, soţia lui Const. vodă Brlncoveanu 196.

Brlncoveanul Papa, omorlt 121. Brtncoveanu! Preda, vornic 97, 121, 128; vel

ban, omorlt 134. Brtncoveni, satul 95. 96, 194 ; mănăstirea 106. Brusa (Bursa), 136, cucerită de turci 197. Buax 201. Bucoveanul — vezi Tudor din Bucoo. Bucşani, sat 89, 163. Bucşan Preda (Bucşănescul), vel logofăt, sol

118; omorlt 152. Bucşănescu Pătraşco, boier, omorlt 177. Bucureşti 20, 22, 4 4 - 4 6 , 4 9 - 5 1 , 53, 56, 58,

62, 78, 88, 95, 101, 103, 1 0 5 - 1 0 7 , 126, 132, 136, 1 4 1 - 1 4 4 , 147, 149, 15'5, 156, 160, 164, 165, 175, 176, 181, 182, 1 9 4 -195, 206 - 209; mănăstirea sf. Troiţă (Radu Vodă) 52, 208; mănăstirea Gor-ganl 7 1 ; mitropolia 119 ; biserica Doam-nei şl m-rea Sărindar 184.

Buda, cucerită de nemţi 179. Budum, paşă 143. Bugiac 105. Buicescul Dlicu, spătar 127, 128; vel clucer,

omorlt 137. Buliga, vel agă, căpetenie de seimeni 124,125. Bunea, vistier 177. Buzău, regiunea 42 ; rlul 4 3 ; episcopia 106;

oraşul 101, 107, 195, 196; prădat de turci 206; judeţul 205.

Buzdugan, căpitan, răsculat împotriva gre-cilor, omorlt 93.

iuzescul Preda, postelnic, luptă cu tătarii 57 •

l i ^ ' v u P U l U r d l 5 8 ; * Mihai \ iteazul 71 ; !n Moldova 79, 86 *uresc„/ Pada, clucer, sol 5 5 ; lupţ i cu tă-

tarii 57 ; comis, luptă cu turcii 58; sol 5 9 : Însoţeşte pe Mihai Viteazul 66; comandă oştile Olteniei 7 3 ; tn Moldova 78.

Buzescul Stroe, stolnic, sol 55 ; rănit 56; luptă cu tătarii 5 7 ; sol la nuntă 60 ; salvează pe Mihai Viteazul 71 ; rănit la cap 86 • moare 87.

Buzeştii, cel 3 fraţi 83; vicleni lui Mihai Vi-teazul, apoi revin 83 - 84.

Cad/r (Cadăr), paşă 133, 134. Caii pole, Galipoli, cucerită de turci 198. Calomfirescu Radu (Calo fi re seu), luptă cu

tătarii 5 7 ; sol la nuntă 60. Calotă, clucer (sec. X V I I ) 101. Calotă (din Periş), boier tăiat 51, 208. Cambaniia 33. Came ni fa, cetate 64 ; luptă 105 ; 166,169, 171.

179. Candia, cucerită de turci 160. Canlacuzino Alexandra (Manda, recte Sma-

randa), fiica lui Şerban Cantacuzino voevod, nunta ei 1 8 4 - 1 8 5 ; moartea ei 1 8 5 - 1 8 6 .

Cantacuzino Constantin, postelnicul 134 — 137, 144 — 146, 148; omorlrea şi îngroparea lui 1 4 9 - 1 5 0 ; procesul morţii lui 1 6 1 - 1 6 2 ; „Bătr lnul" 181 ; 151, 152, 156, 157, 165, 166, 172.

Cantacuzino Constantin, cronicarul, vtori pos-telnic 148, 150, 164 ; la opreală mare 166; la Crlt 168; eliberat din exil 170; la Co-corăşti 171 , 173, 1 7 4 ; fost mare stolnic 1 8 9 ; filoturc 195.

Cantacuzino Drăghici, logofăt 135, 136, 148; vel paharnic 148, 150; vel spătar 156; otrăvit, moare 1 5 7 ; 170. - Vezi şi Măgu-reanut Drăghici.

Cantacuzino Elena, postelniceasa, naşterea ci 89; 161, 162, 167, 172; la Ierusalim 1 8 0 -1 8 1 ; moartea şl Îngroparea el 1 8 1 - 1 8 2 .

Cantacuzino lordache 150,164 : la opreală mare 166; la Ţarlgrad 168; la Mărgineni 172; la Varodln 180; mare spătar, sol 188.

Cantacuzino Maria, soţia lui Şerban vodă Cantacuzino 1 8 4 - 1 8 5 .

Cantacuzino Matei, 150; agă 164; la opreală mare 166; la Ţarlgrad 168; 170, 172, 1 7 5 ; fost vel agă, moare 182.

Cantacuzino Mihai 150, 164 ; la opreală mare 1 6 6 ; la Ţarlgrad 168; postelnic 169; la Mărgineni 1 7 2 ; salvat de un ostaş slrb 1 7 3 ; la Ierusalim şi muntele Sinal 180; spătar 181, 187; filoturc 195.

:antacuzino Ptruu, fiul Iul Drăghici tanta-

lantacn'ztito (Cantacozineanu) Ptriu 192 antacuzino Şerban, fiul lui Drăghici, sol 188.

Cantacuzino Şerban, postelnic 135. 13«; vtort logofăt 148. 150, 15! ; spătar 157. 162, 164 — 167; la Crit 168. 169; eliberat din exil 170, 1 7 1 ; la Snagov 172. 173; locţiitor de domn 174; domn al Ţării RomfneşU 1 7 5 - 1 8 9 ; moartea lui 184 şi 1 8 9 - 1 9 0 ; în-groparea 1 9 1 - 1 9 2 ; caracterizarea lui 193.

Cantemir Constantin, domnul Moldovei 179. Caro Mehmet, paşă 178. Caracal, lavră la Athos 38. Caracal, oraş tn Oltenia 69, 147; biserică şi

casă domnească 106. Caraiman, paşă. tăiat 61. Caramalăul Dumitraşeo 192. Caraoan-Sebeş, Caransebeş 98, 100, 136, cu-

cerit de nemţi 187. Carida Gheorghe, vistier, omortt 121. Carol <Roberl >, regele Ungariei 197. Cartai, vezi Oblucifa. Castamonit, lavră la Athos 38. Catargiul Sec u la 101, 103. Cathesca, munte 33. Ca ton, filozof, citat 167. Cazimir, loan II, regele Poloniei 127. Căcata, vale şi luptă 84. Căldăruşani, mănăstire 106. Călinescul lancu, căpitan, omortt 122. Cdlineşti 122. Călugăreni, luptă 61 ; biserică 106. Cărăiman, In Asia Mică 200. Căzănescul Cazan, paharnic 125. Ceahlăul, munţii Ceahlăului 165. Cehrin, cetate pe Nipru, luptă 173—174. Cepariul loaţco, boier 128; omortt 152. Ceraţi, sat 134. Cerneti 194. Chiajna. soţia lui Mircea Vodă Ciobanul 50»

51, 208. Chim lanoş, vezi Kemtny lanos, Chinan, paşă 107, 131. 143. Chiupriuliul cel Bătrln, vezirazem 130, 136,

139, 144, 145; fiul precedentului, vizir 148, 169.

Chtutvar, vezi Cluj, Cincul, silişte 129. Ciomlrtan Tamaţ — vezi Csomariăny iama*, Ciorogărleanul Costandin, clucer 192. duc, codrii Clucului 74. Ctineni 84, 142. Ctmpii Rigăi, luptă 199-200. Ctmpineanu Vasile, vel căpitan, omortt 137. Ctmpul Lung, oraş şi biserică 2, 204; mănăs-

tirea 106; oraş 187, 188. Ctndescul, Radu, vel vornic, omortt 1 3 7 ;

Negoifă şi Aioisi, trei fraţi, omortţl 137. -Vezi şl Condescul Segoită.

Ctrs'ea, vornic, tăiat (sec. X V I I ) 91. Clrslitneştl (Ctrstieni), sat 84. Ctrstefti, luptă 67.

Cladova, cetate cucerită de nemţi 187,193, 194 Clejani, luptă 44, 206. Cluj (Clujvar) 49, 208; temuiţa Chiutvarului

63.

339

Coadă, vornic, tăiat 48. 208. • Cocorăşti, conac 172-173. Cocorăţtii din Grind I ţ i . Coiani, conac 175. Co'.inlina, rlu 102. Comana, mănăstire 157. Comisul, localitate In Dobrogea, luptă 65. Comişani, sat 140. .. Comlneanul, Badea, vel comis, omorlt 137. Condescul Negoiţă, sol 118. - Vezi şi Cin-

descul Radu, Negoiţă, Moisi. Constantin Paleologul, împărat bizantin 200,

201. Constandin Şerban < Basarab, zis Clrnul>,

domnul Ţării Romineşti 1 1 7 - 1 3 1 , În-cearcă să reia domnia 139 — 143.

Cornăţeanul Clrstea, omorlt 121. Cornăteanul Socol, clucer, tatăl precedentului,

omorlt 115, 121. Corniţei. sat 125. Corneş G aş par, vezi Kornis Gaspar. Cornu, sat 100. Coltumuz, mănăstire, se chiamă şi Harlton

30; lavră romlnească la Athos 38. Cotmeana, mănăstire 3, mănăstire şi luptă 18.

— Vezi şi Ospăţul cel de seară. Colroceni (Cotrăceni), morile j l 0 8 ; sat 159,

184; mănăstire 182, 184, 185, 191. Cofofeanul Mihai, spătar, pribeag (sec. XVII)

96 - 99, 101. Coziia. mănăstire 1, 166, 204; mănăstire cu

metoh 18; biserica mănăstirii 37. Craiova, 47, 83, 99, 119, 163; Craiuo 207;

a treia reşedinţă a Ţării Romineşti 1 ; lupte 3, 53, 109; oştile 73; biserica dom-nească 106.

Craioveţtil, boierii 205. Crefulescti Pădure, vel pitar 168. Creţulescu Radu, ginerele stolnicului Canta-

cuzino, logofăt 163-164; la opreală mare 166, 167; la Crit 168; eliberat din exil 170, 173.

Crimea <Anastasie>, mitropolitul Sucevei 89. Crit 159, 168, 170. CV/m, Crimeia, hanat 138, 140. Csomartâny Tamas (Ctomtrtan Tamaş), sol

ungur 72. Cuceina, mănăstire 33. Cucus, localitate cu moaştele lui loan Hrl-

sostom 25. Cupărescul Laţcarache, postelnic, locţiitor de

domn 174. Curt Celebi, grec, intrigant 104 <Curtea de> Argeţ, scaun de domnie şi biserică

2, 204; îngropat Radu Negru vodă 3 -mănăstirea 23, 42, 48; mitropolia distrusă

36; descrierea bisericii iui Neagoe Ba-sarab 3 5 - 3 6 ; 205, 2 0 7 . - V e z i şl Argeş, oraşul. *

Cusnlfă, mănăstire 33. Cuşiireanul Şaua, şufarlu, omorlt 121 Cuştureanul Negoifă, vistier, omorlt 171,

240

Dalmaţia, 3 3 ; cucerită dc turci 201. Damaschin, logofăt, susţine pe R a d u Iliaş 104. Dan, voievodul Ţări i Romineşt i , f r a te cu

Mircea cel Bătr ln 3, 197, 201 ; ucis de Şişman 204.

Dan, vornic, cti tor dc mănăs t i re 102. Danciul, fiul lui Vlad Vodâ Ţăpă luş 20, 205. Danciul, logofăt pe vremea lui Neagoe Ba-

sarab 26. Danciul, logofăt, susţine pe Radu Iliaş 103,104. Danciul, vornic, ta tăl lui Matei Basarab 95. Danii!, prorocul 9. Dalco, moare In luptă 42. Deal, mănăstirea de Ungă Tlrgovişte 14, 23,

205; ceremonia dezgropării Iul Radu cel Mare 26—29; Îngropat Păt raşco cel Bun 50. — Vezi şi Din-Deal.

Derviş, paşa, vizir 118. Desa, sat 96, 97.

—#rsp«ia^soţu^-ki i Neagoe Basarab 31, 39. De-un lemn, mănăstire 106. Diicul, vel spătar al lui Matei Basarab 109 —

110. Diiu, Vidin, luptă 6 5 ; paşallc 69, 7 0 ; a taca t

de nemţi 194. Dima, bărbier 127. Din-Deal, mănăstire unde-i capul Iul Mihai

Viteazul 83. - Vezi şi Deal. Diocleţian, Împărat roman 167. Dionisat, mănăstire la Athos, unde moare

Nifon 11, 25, 29, 38. Dionisie, patriarhul Ţarigradulul 176, 184,

185, 189, 191. Dtlga, sat 96. * Dîmboviţa, rlu 2, 47, 62, 71, 207. Dtrslor (Dărstor, Durslor), Silistra, ars 5 8 ;

paşallc 69, 124, 127, 133 ; vad 1 2 5 - 1 2 6 . - Vezi şi Silistra.

Dobromir, banul, tă ia t (sec. XVI) 53, 209. Dohan Ghecel, <cetate> 177. Dohiar, biserică la Athos 38. Doicescu Colţea, clucer şi sol 1 3 6 - 1 3 7 . Doicescu Udrea, sluger, omorlt 121. Domneşti, conacul Iul Duca Vodă 179. Dracea, armaşul din Măneşti 14, 205. Dragomir, vornic (sec. XVI) 5 2 ; cap de

oaste 209. Dragul, stolnic, t ă ia t 48, 208. Drăgan, postelnic, Împotriva Iul R a d u de la

Afumaţ i 46, 209. Drăgănescu Radu, logofăt din Drăgăneşt l 51. Drăgoeşti, conac 171, 172, 195. Drăgăneşti, sat 51. Drăguşin, sluga Iul Matei Basarab 99. Dreva (Drlva), rlu 182, 186. Dridov, pod 126, 133. Drinovul, plai 100.7 Drotul, vezi Mehedinlu! Drosu.

Duca Gheorghe, domnul Ţării Romlneştl 1 6 9 -1 7 6 ; domn tn Moldova 1 7 6 - 1 7 9 .

Dudcscu Dumitru, vistier, susţine pe Radu Ulaş 101, 103, 104.

Dudetcu Radu, ispravnic 119. Dudeşll, tn marginea Bucureştilor 102. 103. Dumbravă, vornic (sec. X V I ) 52, 209. Dumitruşco, din Bogdănei, căpitan de sei-

meni 125. Dumitraşco (Ţarigrădeanul), vel vistier, in-

trigant 1 4 8 - 1 5 1 . Dumitru, comisul, omortt (sec. X V I ) 122. Dumitru, vornic, sol al lui Mihai Viteazul 59;

comandă oşti 69. Dunărea 1, 3, 18, 20, 22, 24, 4 2 - 4 6 , 50, 56,

57, 60, 61, 63, 65, 67, 6 9 - 7 1 , 87, 92, 98. 101, 105, 122, 1 2 5 - 1 2 7 . 129, 136, 139, 149, 168, 169, 175, 180, 187, 204-208; luptă crtncenă 194.

E

<Ecaterina>, soţia lui Vasile Lupu 112, 113. Efrem, lunca Efremulul 22. Egher, Agria, Erlau, cetate 66—67. Egipet, moare Radu Paisie 48 şi 207; 189. Etada 33. Elena, soţia lui Matei Basarab 103,152; moare

115. <Elena >, soţia lui Radu Şerban voievod 89. Eleon, munte 22. Elispond (Elisponl) 26, 33, 198. Eliu, localitate biblică 10. Elpuh, lacul Ialpug 108. Enăul,(Inăul), cetate 136. Enişer, oraş In Anatolla 159. E puii ia, cetate 68, 69, 72. <Eugeniu de Saooia>, general austriac 194. Eustratie Dabija, domn In Moldova 148, 151. Eodoxia, împărăteasă bizantină 25. Europa 26, 33, 199, 201. Evthimie, mitropolitul Ţării Romtneşti 59.

r

Farcaş, agă, căpitan de oşti 65. Făgăraş, herţeg de - 2, 3, 204 ; cetate şl

oraş 80, 81, 99. Fărcăşanul Barbu, vistier 172. Fărcăjanul Radu, vel stolnic 128; omortt 137. Filipescu Pană, sol 118; spătar 134-136. Filipon, cetate 198. Fllişanul Dumitru, sluger, pribeag (sec. XVII)

96, 98, 99. Fl lot hei, patriarh, dă blagoslovenie Tlsmanei 40. Flnta, luptă 1 1 0 - 1 1 2 . Ftnttna Ţiganului, luptă 48, 207. Floci, oraş 52, 195, 209. Floricotul Preda, tăiat 98. Fochiia, cucerită de turci 198.

Focşani 52, 84, 110. 209; biserică ţ51 . Folticeni 52. Franfi, numele de botei al lui Mihnea al U M e a ,

domnul Ţării Romtheşti 131. Frăteşti sat 141. Freiureanul Dumltraşco, boier, omorlt 122.

O Gaia, sat 99. Galafi 52. 105, 112. Galga (Chalga), han al tătarilor 130. 140. 195. Galipoli, vezi Calipole. Gaud, căpitan neamţ 140, 141. Gavriil Protul 3 8 - 4 1 . Geani Aslan, paşă 143. Gheorghe din Băleni, vornicul Gheorghe Bâ-

leanu 184. — Vezi şi Băleanu Gheorghe. Gheorghe Ştefan, logofăt din Moldova 109, 112 ;

domn In Moldova 113. 119, 120, 124. 126, 127. 129, 132, 133.

Gheorghe, vornic, socrul lui Matei Cantacu-zino 164; la ocnă 166—167; omortt la Tlsmana 168.

Gheorma, Tăpitan 98. Gherghie, spătarul lui Matei Basarab 102. Gherghila, tlrg şi luptă 20, 126, 205; călă-

raşi de - 94; biserică 106. Ghetea (Ghiefea), clucer 164; la ocnă 166; eli-

berat 168. Ghica Gheorghe, domnul Moldovei 132,133,135,

139, 140; domn tn Ţara Romtneascâ 1 4 1 - 1 4 6 .

Ghica Gtigoraşco 132, 146; ptrăşte pe tatăl său turcilor 144; domn tn Ţara Romf-nească 1 4 7 - 1 5 2 , 155; a doua domnie 164-169, 172, 173.

Ghinea Ţucală, povestea vieţii lui 1 1 4 — 1 1 5 . 1 5 2 - 1 5 5 , 158.

Ghiorma, mare ban, omortt 121. Giurgiou (Giurgiuv), Giurgiu 49, 50, 56, 60,

63, 92, 97, 127, 138, 139, 143, 175. 208; luptă 142; lunca Giurgiouului, luptă 141.

Gtdea, căpitan, omorlt 122. Gligore, comis, sol (sec. XVII) 99. Glubaoi (Globavi), sat, luptă 44. 206. Gonfea, paharnic, tăiat 53. 209. Gorgan, spătarul, pribeag (sec. X V U ) 96. 9 8 ;

omortt 99. Gorgani, mănăstire tn Bucureşti 71. Grădişteanul VUcu, vornic, omortt 177. Greceanu Drăghici, boier, omortt 121. Grec ea nu Radu, cronicar. „Viaţa lui Brtn-

coveanu" 193. Grecianu Pavel, vel vistier, omortt 171. Greci, sat 103; baltă 127. Grigore Decapolitul, sftnt 119. Grigore, sflnt, moaştele lui 32; biserici Im

Athos 38. Grigore, vlădica, sol 99; mitropolitul Ţării R a .

mtneşti 103. Grumazi, luptă 45, 206. Gura Motrului, mănăstire 106.

io. - e. a.'»7®

H

Badtm, pasă la Vidln 69. Balcocondel cronicarul Laonlc Chalcocondll,

201. Bamet, agă şl capegl-başa 189. Hangul 165. . _ Bariton, mănăstire, se chlamă fi Cotlumui

30, 38. Haţag 96, 140. , Beitsler (Ăizer), general austriac 194-196. Bilandar, lavră la Athos 31, 38. Btr?ova, luptă 58. Bmielniţki Tfmuf (Hmelenschi Temuş), hat-

man căzăcesc 109-112; moare 113. Bmielniţki (Hmelenschi), alt hatman căzăcesc

127. Horvăth, 3fi7»a/ (Harvat), comandant ungur

55, 58. Hotin, cetate 72, 77, 78,169. Brizea, ginerele Iui Gh. Băleanu, vistier 163,

164; locţiitor de domn 166 , 174; 170, 171 ; —Popescu, omorlt 177.

Brizea, vel spătar, căpetenie la seimeni 124 — 126 ; In Transilvania 127 ; i se face semn la nas, ca trădător 127; splnzurat 128.

Brizea, vornic, toi 96, 101, 103, 104. Bulubeşti, sat 57. Husiin, paşă !n Buda 151.

I

loan Zapolya (Ianoşcral) regele Ungariei, sus-ţine pe Radu dc la Afumaţi 45,49,206-208.

Ion, plrcălab, cap de oasle (sec. X V I ) 52, 209.

Jonaşco din Gala, boier pribeag 99. lonaşco vodă, loan vodă cel Cumplit, domnul

Moldovei 52, 209. Iordanul, fluviu 22, 203. losaf, slujitorul sf. Nifon 11, 13. losif, primul egumen al mănăstirii din Curtea

de Argeş 40. Jsabela (Sabela, Izabeia), mama Iul loan Za-

polya 49, 208. Jsar, logofătul, sol 59. Jstoriia lui Mihai vodă sin Pătraşco vodă,

54-83. Istoria Ţării Romtneşll de la 1688—1717.

Cronica anonimă 189. Islralie, vel postelnic, omorlt 134. Istvănft Nicolae (Işlfansin), comisar Imperial

68. Iulian, împărat bizantin 19, 20. Iulian al doilea, poreclă dată lui Mihnea cel

Rău 20. lustimian, Împărat bizantin 36. Ivan, căpitan, omorlt 122. Ivaşco, vornic, sol (sec. X V I I ) 99. lver, lavră la Athos 31, 38. Izmail 131. lzvarna, sat 98. Izvodul cărţii lui Theofan, patriarhul Ierusali-

mului 117, 202-204. Izvor, sat 163.

laesici Dumitru, Împuşcă pe Mihnea cel Rău 20, 205.

Ialomiţa, rlu şi luptă 3, 204; rlu şi vad 110, 111 ; rlu şi munţi 135.

Ianache, mare logofăt al bisericii «lin Ţarl-grad > 176.

lancul de Hunedoara, guvernatorul Ardealu-lui, luptă cu turcii 4, 199-200.

lancu Sasu, domnul Moldovei 56. lane Surdul, tatăl lui Mihnea III domnul

Ţării Romineşti 131. lanoş crai, vezi loan Zapolya. lanova, cetate 63. Iaşi, 62, 79, 113, 179; luptă 140. Ibraim, sultan 124. Ibrein, sultan, tatăl lui Mahomed IV 178. Iconia, cucerită de turci 200. Idicula, Edlcule, închisoare la Ţarigrad 113. Ieremia, prorocul 22. Ierusalim 107, 180, 181, 202, 203; ctitori!

ale Iul Neagoe Basarab 30, 32. Ignalie, mitropolitul Ţării Romineşti pe vre-

mea lui Matei Basarab 117, 118 Ignalie (Slrbul), sol 99. llderim (Baezel), sultan 198.-Vezi şi Baezet lllria, cucerită de turci 201; (Iltrlc) ctitorii

ale lui Neagoe Basarab 33. /• Basarabă, titlu domnesc 23, 42. Io Radul

poeood < Şerban >, titlu după hrisoave 84

J

Jajcea, luptă 77. Jăravni, cetate 171. Jdegla, localitate la Dunăre 65. Jicmond — vezi Sigismund. Jiiu, rlu şi vlnătoare de cerbi, 47, 207; oştile

Jiului 73; rlul 119. JitHanul, mănăstire 119. Josika <Ştefan > (Jujenca), cancelar 68.

Keminy lanos (Chim lanoş), comandant un-gur 128; răscumpărat de la tătari 138.

Kendera, Scanderbeg, In luptă cu turcii 199. Kirâly Mbert, comandant ungur 58. KorntsGaspar (Corneş Gaşpar)t sol 7 9 ; coman-

dant ungur 128.

Ladislau (Laioş), Ludovic Angevinul, regele Ungariei, I se închină Nicolae Alex. Basa-rab 198.

Uiolă Basarab cel Bătrtn, domnul Ţării Romt-neştl (sec. X V ) 4, 201, 205.

242

Laiotâ Băsărabă-vodă (Leaotă), luptător împo-triva lui Radu Palsie, 48; moare In luptă 207.

Lajonfu Venedect, Losontzl Benedict 200 Lazăr, domnul sîrbllor, omortt 198. Lazăr, servitor slrb, omoară pe Murat sul-

tan 198. Leca, agă, comandant de voinici 69. Leon Ştefan <Tomşa>, domnul Ţării Roml-

neştl 95—96; 155, 156. Leopold, fiul lui Gligoraşco Ghica vodă 152. Leopold, Împăratul Austriei 152, 188. Leurdeanul Stroe, vornic, sol 148; intrigant

1 4 8 - 1 5 1 , 159, 161 ; In călugărie : Silvestru 162; poreclă: Regep, 162; lasă călugăria 164; locţiitor de domn 166 şi 174.

Leva, cetate 151, 152. Liov (Lvov), 49; cetate 208. Lipova, cetate 63. Lipoveţi, sat 124. Logoj, 136 ; cucerit de nemţi 187. Losontzi Benedict, vezi Lajonfu Venedect. Ludescu Constandin, sluger, pus tn butuci 170. Ludescu Stoica, logofăt, tn ocnă 166—168,170. Lugduniia 33. Lunca Mare, pe Teleajen, luptă 89. Lupul, căpitan 102. Lupul, logofăt 102. Lupul Mehedinjul (Mehedinfeanul), paharnic,

luptător contra grecilor 91 — 93.

M

Macarie, mitropolitul Ţării Romtneşti 23, 40, 41.

Macarie, mucenicul sf. Nifon 11. Macarie, patriarh de Antiohia 118. Machedoniia (Machidoniia), ctitorii ale Iul

Neagoe Basarab 33; cucerită de turci 1 9 8 - 1 9 9 .

Machidon Alexandru 82. Mahomed (Mehmet), Întemeietorul religiei ma-

homedane 136, 146. Mahomed I (Mehmet), sultan, fiul lui Baia-

zid 199. Mahomed II (Meemet, Mahmet), sultan, cuce-

ritorul Ţarigradulul 200-201. Mahomed III (Mehmet), sultan, declară război

creştinilor 6 6 - 6 8 ; tratează pace cu Mihai Viteazul 76.

Mahomed IV (Mehmet), sultan 124, 126, 130; declară război Poloniei 166 ; apoi nemţilor 182, 184.

Maia, sat 121. Manole, boier pribeag (sec. X V I ) 48; Împo-

triva Iul Radu de la Afumaţi 207. Manta, ban, biruitor tn luptă 57, 58. Maramonia, vlădica de la - 1 7 6 . Maramurâf 1. Marco vodă, fiul Iul Petru Cercel 79. Marea Neagră 187, 197, 201.

Mare?, banul 163, 164; la opreală mare 1 6 * ; moare 168.

Mariia, soţia lui Gligoraşco Ghica voievod 149, 152.

Marotin, localitate pe Dunăre 57. Matei Basarab, agă 9 5 - 1 0 0 ; domn al Ţării

romtneşti 1 0 1 - 1 1 7 ; rănit Ia picior 1 1 1 ; înfruntă răscoala dorobanţilor şi seime-nilor 1 1 4 - 1 1 6 ; moare 1 1 7 ; lnmormln-tarea 118;121, 1 5 2 - 1 5 5 , 202.

Matei al Margăi, boier pribeag (sec. X V I ) 51, 58.

Maximitan, Împărat roman 167. Maximilian (Maximiian), arhiduce, fratele

Împăratului german RudolI II 6 6 - 6 8 . Măgureanul Drăghici <Cantacuzino», mare

spătar 188. - Vezi şi Cantacuzino Dră-ghici.

Mănejti, satul lui Dracea armaşul 4 ; luptă 49, 208 ; călăraşi de la - 94.

Mărgineni, mănăstire 150, 181 ; conac 172. Măţcan, voievod strb 3. Mătieş <Corvinul>, regele Ungariei 20. Măxineni, mănăstire 106. Medianul, ţară 20. Mediiaf, cetate 72. Mehedinfi, oştile Mehedinţului 73. 83. Mehedinful Drosu, armaş 166; omorlt 177. Mehmet bei (Mahmet, Meemet, Meemet), pre-

tendent la domnia Ţării Romtneşti, 18, 22, 42, 43-45 , 2 0 5 - 2 0 7 ; zis şi Mihaiolu 20.

Mahomel, Meemet. Mehmet, vezi şi Mahomed. Mehmet, paşă şi vezirazem 68. Mehmet, paşă de Dlrstor 69. Mehmet, paşă caimacam 169. Mehmet, paşă, vizir cu oaste spre Ţara Căiă-

cească 173. Menedic, mănăstire 47, 207. Menorlifa, mănăstire 32. Merişani 89. Meteor, mănăstire 33. Mezal Embre, comandant ungur 200. Midiia, mitropolit de — 38. Mihai, cămăraş, propus domn Ţării Romt-

neşti 90. Mihai, ciohodar, omortt 122. Mihai Paleologul, tmpărat bizantin 197. Mihai Viteazul, domnul Ţării Romtneşti 5 4 -

- 8 3 ; caută prietenia turcilor 6 6 - 6 8 ; prietenie cu Rudolf II şi convoacă sfatul boierilor 73 şi al nemeşilor ardeleni 7 6 ; In Moldova 77 — 78; problema Ardealului 7 9 ; moartea lui 82; pitns la moartea lui 201 — - 2 0 2 ; 84.

Mihai vodă, mănăstire tn Bucureşti 97, 152. Mihall voievod, urmaşul lui Negru Vodă 3,

197, 204. Mihaiolu, vezi Mehmet beg. Mihalcea, banul, arde Dirstorul 5 8 ; însoţeşte

pe Mihai Viteazul 66; sol 66 şi 76. Mihalcea, sol la tătari 192. Mihalco, boier pribeag (sec. X V I ) 48 ; împo-

triva lui Radu de la Afumaţi 207.

243

Mthăilă, vornic, tăiat (sec. XV ) 53» 2^?: Mihnea <cel Rău>, domnul Ţării Romineşti

14, 17 ; catolic 19; Împuşcat 20,205. Mihnea <///, Radu>, domnul Ţării Romi-

neşti 1 3 0 - 1 4 1 ; rămas dator 147. Mihnea din Bădeni, boier, tăiat (sec. X \ I )

51» 208. , « . « Mihnea < Turcitub, domnul Ţării Romineşti

5 3 - 5 4 , 209; turcul 87; 131. Mihul, spătarul 97, 103. MU inie, mitropolit de - 38. Mikeş Clement (Micheş), comandant ungur

139. Mira-Lichia 71. Mircea Bătrtnul ( - cel Mare), 3, 198, 204. Mircea Ciobanul, domnul Ţârii Romineşti,

fiul Radului vodă Dracea 4 8 - 5 0 ; a doua domnie 51, 208; a treia domnie 208; Îngropat In Bucu- reşti 208.

Mircea. fiul lui Mihnea cel Rău 18: In luptă cu Ylăduţ cel TInăr 20, 205.

Mirislău (Mirăslău) 80, 81. Misia, măgură 32. Misiia 33, 199 ; cele două - 201. Mislea, mănăstire 48, 207. Miirea, comis (sec. XVI) 52; vistier 53;

aduce steagurile de domnie lui Mihnea Turcitul 209.

Mitrea. pitar 103, 104; din Stăneşti, susţine pe Radu niaş. 122.

Mitrea, vistier, pribeag, susţine pe Matei Basarab 96.

Miirea, vornicel, sol 59; cap de oaste 209. Mtrzea Orac, hanul tătarilor 102. Moghilă Ieremia, domnul Moldovei, 62 — 64.

72; blestemat 74; in luptă cu Mihai Viteazul 77 -79 , 83.

Moghilă Simion, domnul Ţării Romineşti 79, 8 2 - 8 4 ; domn In Moldova 86.

Moise voievod, fiul Iui Vladislav III, domnul Ţării Romineşti 47, 207.

Moldova, invadată de turci 4 ; 52, 54, 55, 59, 60, 62, 63, 72, 77-79 , 8 7 - 9 0 , 95, 9 9 -- 1 0 1 , 103-105, 107,112, 122, 127,132, 135-137, 139, 146, 155, 165, 167, 175, 176, 184, 185, 205, 209.

Movilă Gavril, domnul Ţării Romineşti 93. Movilă Moise, domnul Moldovei 105. Movilă, sat 101. Mural, II, sultan, fiul lui Mehmet, 198; cu-

cereşte ţările strbeşti 199, 200; 201 (Amarat), tatăl Iul Mahomed cuceritorul moare 200;

Mural, Uf , sultan, 54, 56; moare 60 Mural, IV, sultan 104. Mureşul (Morăşul), rlu 1, 80. Musta/u, paşa (sec. XVI) 5 6 - 5 8 M j u l a f a aga 118; paşa (sec. XVII) 145. Mustaţa, paşa , caimacam 160. Mustaţa, paşa, vezlrazem la asediul VIenei

178; omorlt 179. Mustaţa, paşa, serascher 192.

Naim, bei, paşă, răsculat împot r iva sulta-nului 186.

Han, căpitan, rob la t ă t a r i 140. Nănăşori. luptă 107. Năsturel Radu, ban 170. Neagoe < Basarab domnul Ţări i Romineşt i .

Vătaf de vlnători 9 ; zugrăveşte mănăst i rea Dealului 13 : comandă oşti 1 8 ; domn 20 — - 2 8 , 34, 3 7 - 3 9 , 41, 2 0 5 - 2 0 6 ; îngropat la Curtea de Argeş 4 2 ; 17, 43. - Vezi şi Basarab Vodă.

Neagoe, spătarul, moare In luptă 45. Neagoe, vornicul, împotr iva lui R a d u de la

Afumaţi 46, tăiat 47 şi 207. Neagul, aga (sec. X V I I ) 101. Neajlov, rlu 61. Necula. vistier (sec. X V I I ) 101. <Nedelea>, soţia Iui Constant in Şerban Basa-

rab Voievod 143. Negoeşti, mănăstire, pe Argeş 106. Negre, spătar, locţiitor de domn 78. Negrul vodă, 3 ; mănăstirea C-Lung 106. Neofit, din Ahila, 26, 29. Nicodim, de la TIsmana 33, 158. Nicolae vodă (Nicula, Neculae), fiul lui Mihai

Viteazul, domn In Ţara Romlnească 75, 76; domn In Moldova 7 8 ; la Făgăraş 8 0 ; 8 1 - 8 3 .

Nicopoe (Necopoe), Nlcopol, 42 — 44, 68 — 70, 99, 100 206; vad 6 7 ; lup tă 1 9 8 - 1 9 9 ;

Nifon, patriarh al Ţarigradului 5, 8, 13, 15, 17, 18, 2 0 - 2 2 , 2 4 - 2 9 , 4 2 ; moaştele 2 3 ; icoană 3 9 ; s lujbă, 40.

Nipru 174. Nistru 91, 105, 169. Niş, rlu şi cetate 194. Nucet, mănăstire 34.

o

Obileşti, pod la - 102. Obluciţa, vad 101, 1 0 8 ; - „unde-i zic Car t a i "

192. Ocnele Mari (Vel Ocnă) 166. Odor, căpitan 135. Odriiu (Udriiu), Adrianopole, închis Nifon 5 ;

144, 164, 165, 167, 175, 176, 200. - Vezi şl Udriiu.

Olănescul Coran, sol 118. Olt, rlu, 1, 2, 46, 47, 51, 83, 94, 95 ,97 , 98,

100, 106, 194, 204, 208 ; pe - vin unguri i cu Moise vodă 207.

<Oltenia>, biruri grele 96. Oltef, rlu 153 Omir, poetul elin 202. Oprea, agă 102. Opulia, vezi Epulia. Oradea, cetate 6 8 ; b o m b a r d a t ă 144. Ortisc, mănăst ire In Misia 32 Orhan, sultan 197.

244

Orşova, vezi Ruşava, Osec, ce ta te 182.

O t m o ™ < l > > S U l t a n 4 ' 5 4 , 60» 1 9 7 ' 1 9 8 ' 1 9 9> «UUi Os/nan < / / > A/c/imef, sultan (sec. XVII ) 94. Osnu David, sol imperial 76. Ospâ/u/ cel de seară, nume da t mănăstirii

Co tmeana 18.

P

Pahomie, pa t r iarhul Ţarigradulul 23. Poisie, egumen şi domn, vezi itodu Paîsie. Paisie, pre tendent la domnie, omorlt 94. Paleologul - vezi Constantin Paleologul, şi

Mihai Paleologul. Palistina 202. Pană, vistier, .ctitor de mănăstire 97. Panonia, Ţara Romlnească 8, 13, 15,17, 26,

37, 41, 42. Pantocrator (Pandocrator), mănăstire la Athos

31 ; lavră rusească 3 8 ; icoană 39. Papa, din Greci, logofăt 101, 103 ; vistier 121. Parlhenie, pa t r iarh al Ţarigradulul 191. Patoc, moşia şi mormlntul lui Gh. Răkoczy 144. Pavel, sfîntul, mănăstire la Athos 32, 38. Părui cerni (slavoneşte) — vezi Ospăţul cel

de seară. Pătraşco, boier, t ă i a t (sec. XVI) 51, 208. Pătraşco cel Bun, domnul Ţării Romtneşti

4 9 - 5 0 , 53, 54, 2 0 8 - 2 0 9 . Păfeni, sat 209. Periş, luptă 49. Perişanul (Calotă din Periş), tă ia t 51. Pethlagoniia 33. Petru <cel Ttnăr>, (Pălru), fiul lui Mircea

Ciobanul şi al Chiajnei, domnul Ţării Romtneşti 50—51, 208 ; domn in Moldova 52, 209.

Petru Cercel (Pălru), domnul Ţării Romtneşti, 53, 79, 209.

Petru, sluger, pribeag 98, 99. Pietri, sat 56. Piscant, sat 48. Piteşti, 45, 106, 170; <schitul din Trivale»

176; vin ungurii 207. Plrlianul Danciu, sol 118; vel postelnic,

omorlt 137. - Preda, fiul celui precedent , omorlt 137.

Ptrvul <Craiovescu>, vornic 2 0 ; ban, degradat postelnic, 46, 207.

Ptrvul, vistier, omortt (sec. XVII ) 134; din Anlnoasa 188.

Ptrvuleştli, nume da t Băsărăbeştilor 18; vite-jia lor 2 0 ; boierii craioveşti 205. - Vezi şi Basarabi, Craioveştii.

Ptătăreşti, mănăst i re 106; luncă 194. Ploeştl, călăraşi d i n - | & 4 ; 106, 154. Plumbuita, mănăst i re 102. Poartă, Ţarigradul , 43, 44, 46, 47, 48, 51,

53, 54, 89, 90, 93, 95, 103, 113, 114, 130, 11X 156. 192. 208, 209.

Podul Pitarului, ltngă Bucureşti 194. Poinart, cetate 4, 205. Poent, sat şi luptă 208. Poiană, sat 99. Poncraf Jenea, demni tar ungur 66. Popescu Ctrstea, mare vistier 194. Popeşti (îlfov) sat 47, 207 ; sat tn Prahova 160 Poprincani, sat şl luptă 109. Praova, rtu 4 9 ; pod peste - 126; rtu şi mun ţ i

135; judeţ 160, 172. Preda, banul, fratele lui Neagoe Basarab,

13, 42 ; mort In luptă 43, 205. Preda, postelnic, tă ia t 47, 207. Preda, spătar, văr cu Const. Brtncoveanu 192 Preştna, seliştea Preştnii 100. PrisMni, sat 97. Prut, rtu 113, 140. Pusa, armaş, tras tn ţeapă 98. Putinei, luptă cu tătar i i 57. Put na, <rtul> 107.

R

JRadu de la Afumaţi, domnul Ţării Romtneşti, 4 3 - 4 5 ; a doua domnie 4 6 ; 206 - 207.

Radu Călugărul, domnul Ţării Romtneşti, 4 2 - 4 3 , 206.

Radu, fiul lui Alexandru Iliaş, domnul Ţării Romtneşti (1632) 1 0 0 - 1 0 3 .

Radu cel Frumos, domnul Ţării Romtneşti 4, 200, 205.

Radu Ilie (Iliiaşi), domnul Ţării Romtneşti 4 8 - 4 9 , 208.

Radu Leon, domnul Ţării Romtneşti 155—160. Radu cel Mare, domnul Ţării Romtneşti 5,

8 - 1 0 , 1 3 - 1 4 , 17, 22, 25, 3 5 - 3 6 , 40, 205; dezgroparea lui 2 6 - 2 9 .

Radu Mihnea ( - Mihnii), domnul Ţâr i i Romtneşti, 87, 8 9 - 9 0 ; a doua domnie 9 3 ; domn tn Moldova 9 4 - 9 5 ; 131.

Radu Negru, voievod 2, 3, 204. Radu Paisie, domnul Ţării Romtneşti 48, 207. Radu Popa, pretendent domnesc 53, 209. <Radu> Şerban (Şărban), domnul Ţării Romt-

neşti 8 4 - 8 7 ; pribeag 88 ; moare 8 9 ; 117. Radu vodă Dracea, ta tăl Iul Mircea Ciobanul 48. Radu Vodă, mănăstire tn Bucureşti <sf. Troiţă>

52, 95, 132, 208. Radu, boier pribeag (sec. XVI) 51. Radu, comis, tă ia t (sec. XVI) 48, 208. Radu, fiul Iul Socol vornicul (sec. XVI) , t ă i a t

52, 208. Radu, logofăt, din Desa 9 6 - 9 8 , 101. Radu, logofăt din Drăgoeşti, t ă ia t (sec. X V I )

51, 208. Radu, paharnic, căpetenie la seimeni 124. Radu, stolnic din Boldeşti, t ă i a t (sec. X V H

51, 208. Radu, vă taful , susţine pe Alexandru Iliaş 104. Răkoczy Gheorghe (Racofi), craiul Ardealului

96, 98, 100, 1 0 7 - 1 0 9 , 112, 119, 120, 124, 1 2 6 - 1 2 9 , 133, 136, 139, 141 ; rănit, moar* 143; Răkoczy <Ght. 1I> (Racoţi) 155.

245

Ramadanoţchl, hatman căzăcesc 174. Răcăciuni, sat şi conac 109. , Răzwn Ştefan, agă. apoi domnul Moldovei

60, 62; tras In ţeapă 64. Rtgcp _ vezi Leurdeanul Stroe. Rtmna, localitate 101. Rtmnieal Sărat, luptă 4, 205. Rtmnic<ul Vtlcea> 96 ,207; (Rtmnlcul Dul-

ce) 46« , o rn Rtmnic (?), biserică de Pătraşco cel Bun 50. Roma (Rtm) 1, 19, 152. Romanafl, judeţ 95, 153. Rucăr, 45, 139; se retrag nemţii 194; trec

ungurii 207. Rudeanu Tudosie, logofăt, sol 79. Rudolf <al JI-lea> (Rodojut), împăratul Ger-

maniei 66, 76, 89; pretinde Ardealul 78; pedepseşte pe Ghe. Basta 82.

Ru/neha (Rumele) 90, 153, 157. Rumtneşti, sat şi luptă 50, 208. Ruşava, Orşova 71, 80, 100, 143, 193; cuce-

rită de nemţi 187. Ruşciuc (Ruşi) 56 -58 , 60, 92, 93, 103, 139,

175. Ruşi, sat cu hcleştee domneşti 195. Ruşii de Vede, călăraşi de la - 94. Ruşif, căpitan cazac 127.

Sacmar, Satu Mare 68. Sadova, mănăstire 106. Sardiia, mitropolit de — 38. Sava, armaş, locţiitor de domn 78. Săcucanul Neagoe, vornicul 170, 175. Sărindar, mănăstire In Bucureşti 184. Săpăfeni, ospăţ 52. Scanderbeg — vezi Kendera. Scăeni, sat 79. Scărlet, saigiu, nunta Iui 94—95. Schinder, paşa 90, 91, 93. Sechighi Mihai - vezi Szikelg Mihai. Sechil Moş - vezi Szikelg Moise. Seedi, paşa 143. Seghedin, cetate, cucerită de nemţi 179-180. Set im Gherei, han tătăresc 192. Set im <//>, sultan 54, 56, 60. Severinul. mitropolia 23. S/etagora, 25, 30, 32, 39, 41, 107, 120, 202

- Vezi şi Athos. Stbiiul, refugiul Mihnli 19, 205; cetate 20-

l u n c i l e - , luptă 73; 88, 135, 170. ' Stgismund (Jicmond, Jăcmon) regele Ungariei

şi lmp. Germaniei (1387 - 1437) 198 l»ft SHauş, paşa 125. Silistra, paşallc 144. - Vezi şl Dtrstor Siloeslru - vezi Leurdeanu Stroe. Simenca, lavră la Athos 38. 5 l T o 2 l 0 g 0 t h e t u 1 , t r a d u c A t<>r din greceşte

Stmon Petra, biserică ia Athos 38. Slnal, munte sflnt 32, 180.

Sinan, paşa 6 0 - 6 3 . Sionul, blscrică la Ierusalim 32, 36, 203. Sires, mitropolit de - 38. Şiretul, rlu 2, 94. 101, 106, 204. Siriia (Siriea) 199, 203. Siuş, paşă, vizir 183. Siverie, fiul împăratului Tra ian 1. Strbul Dinca, vel armaş 134. Strbul Dumitru, vel spă ta r 139. Slatina 47, 207. Stănic, rlu 47. Slobozia, - Iul Enachc, sat cu mănăst i re 106. <Smaranda>, fiica lui Alexandru Coconul,

nunta ei 9 4 - 9 5 . Snagov (Sneagov, Znagov), mănăst i re 4, 149,

162, 172, 205. Sobieschi <Ioan II l> (Sobefschi), regele Polo-

niei 169, 171 ; la asediul Vienel 178. Socol, vel medelniccr 192. Socol, vornic (sec. XVI) 49, 5 2 ; sol In Polo-

nia 208. Sofiia, biserică zidită de Jus t in ian 36, 201,

202; oraşul 193. Sofiialiul Necula (Sofiianul Nicola), grec din

Ţarigrad 137, 1 5 7 - 1 5 9 . Solomon, zideşte biserica Sionului 36, 147. Solun, Salonic, cetate 11. Someşul Mic (Şomuşuiul), riu, 143. Staico, paharnic, fiul lui Bărcan 163, 164 ;

zis şi Bucşanul 170, 175, 176; In Moldova 184 ; In Ardeal 185.

Stan al Drăgulefului, boier, t ă i a t 51, 208. Stan, plrcălab 140. <Stanca>, soţia lui Mihai Viteazul 80, 81, 83. Stanciu al Bengăi, boier pribeag (sec. X V I )

51, 208. Stanciu, logofăt, tă ia t (sec. XVI) 53, 54, 209. Stanciu, portarul, moare In luptă 45. Stanciu, postelnic, din Dilga 96. Stăneşti, luptă cu tă tar i i 57 ; 122. Stăneşti, mănăstire cu hrisov despre R a d u

Paisie 48. Slănilă, vornicul, tă ia t (sec. XVI ) 50, 208. Stepan, vel portar (sec. XVI) 51, 208. Stoeneşti, retragerea lui Mihai Viteazul 62. Sloian, comisul (sec. XVI I ) 164. Stoica cel Bătrtn (Stări), (sec. XVI ) 98. Stoica, logofăt pe vremea lui R a d u de la Afu-

maţi, tăiat 43, 48, 206. Stoica, logofăt, solul Iul Mihai Viteazul 7 6 ;

postelnic, merge In Moldova 78. Stoican, sfetnicul lui Mihnea cel Rău 15, 16,

18, 19. Strehala, a doua reşedinţă a Ţării Romineşt i 1. Strtmba, luptă şi vad 124 — 126. Stroe, Împotriva lui Radu Paisie 48, 207. Stroe, spătarul, tă ia t (sec. X V I ) 48, 49, 208. Stroeşti, sat 126. Strunga, luptă 132, » 3 . Studenita, luptă 106. Suceava, luptă 64, 89, 112, 113. Sule<i>man, sultanul Sollman II 54. Sutiman, agă 103.

246

Suhman, paşă, vizir, la asediul Budel 179 Suliiman, vizir, 182; omorlt 183. Suliiman, fratele lui Mahomed IV, sultanul

Sohman I I I 1 8 3 - 1 8 5 . Sztkelylanoş (lanoş Cekel), comandă oşti 200

n i y ă L h a i ( S e c h i 9M Mitei), sol imperial 76, 202.

Szikely Moise, 8 5 - 8 6 . Szuhay (Suhai), comisar imperial 68.

9

Şafemberg, general neamţ 187. Şârpăteşti, luptă cu tătari i 51, 57. Şerban, mare comis din Aninoasa, sol 188. Şerban (Şărban) vodă - Vezi Radu Şerban. Şişman (Şuşman), ţa r slrb, ucide pe Dan,

voievodul romtnilor 3, 204. Şoplea, luptă 110 ; luptă cu semeipil 1 2 4 - 1 2 5 ;

133. Ştefan cel Mare, domnul Moldovei, 4, 5, 20b. Ştefan, mitropolitul Ţării Romlneşti 150. Ştefan din Răcăciuni, ta tă l Iul Gheorghe

Ştefan vodă 109. Ştefan Surdul, domnul Ţării Romlneşti 54,209. Ştefănifă (Ştefănufă), fiul lui Vasile Lupu

1 1 2 - 1 1 3 . Ştirbei Radu 164, 164. Şufariul Gherghie, ispravnic 19.

Ttrgovlşte, pedepsită 4, 205; mănăstirea Deal 5 ; scaun mitropolitan 37, 40, 41 ; biserica sî. Gheorghe 37 ; biserică zidită de Pe t ra Cercel 53, 209; cetatea reparată 106; 23, 36, 42, 43, 45, 62, 71, 8 4 - 8 7 , 8 9 - 9 1 , 93, 94, 107, 108, 110, 112, 115, 117, 119, 126, 127, 130, 131, 134, 138, 140, 141, 147, 194, 196, 205. 206, 207.

Ttrgul Bengăi, învinşi seimenii 128, 129. Tlrgul Frumos, luptă 132. Tlrgu Jiu 97. Ttrşor (Ttrguşor), biserici 4, 106; ucis Vădi»-

lav Vodă bătrtnul 4, 205. Toma, banul, tăiat 48, 207. Tokai (Tocaia) 100. <Tomşa> Ştefan, domnul Moldovei 90. Tokdli < Emeric > (Tucheli, Techeli), grof, la

asediul Vienel 178; 186, 193. Traian, împăratul romanilor 1. Transilvania 193. — Vezi şi Ardeal. Trascaulfa, mănăstire 33. Trotuş, rlu 167. Tudor (Bucoveanul) din Bucov, boier, tă ia t

51, 208. Tudosie, (Teodosle) spătar pe vremea lui Matei

Basarab 98, 102. Turda 80, 81. Turnul, Turnu Măgurele, cetatea 67. Turnul Severin, prima descălecare, primul

scaun domnesc 1 ; 187. Turturea, postelnicul Iul Mihai Viteazul 82, 83. Tutana, mănăstire 53, 209.

Tănasi, căpitan de seimeni 124, 125. Tazlăul, munţii Tazlăului 165. Teeşani, luncă, luptă 86. Teleajen (Teicajin), rlu 67, 86, 89, 110, 124,

125, 133, 172. Teleorman, rlu 67. Theodosie, banul, moare tn luptă 49, 208. Theodosie cel mic, Împărat 25. Theodosie, fiul lui Neagoe Basarab 42 - 4 3 ,

206. Theodosie, mitropolitul Ţării Romtneşti 1 5 9 -

162,181,185,189, scos din scaun 166,169 ; reinstalarea Iul 176 -177 , 190, 191, 194.

Theofan, patriarhul Ierusalimului, 117; izvo-dul lui 2 0 2 - 2 0 4 .

Theofil, episcopul Rtmniculul 9 6 - 1 0 3 . Theolipt, patriarhul Ţarigradului 38, 40, 41. Thetuliia 10. Thrachlia 33. Tighina (Tighenea) 140. Timişoara, se refugiază Radu Vodă Popa 53 ;

cetate turcească 64 ; 79, 80. Tlmur Lenk (Temurleg, Ţambirlan), han tă tă -

răsc 198, 199.

Vismana (Tismeana), mănăstire 33, 98, 158, 168, 176; arhimandrie 40.

Ttngan, mănăst ire 4, 205.

Ţara Btrsii 74. Ţara Căzăcească, Ucraina 112; tn război cu

turcii 173-174. Ţara Leşască, 49, 72, 74, 75, 78, 90, 93, 105,

179, 208 ; susţine pe Radu Şerban 8 8 - 8 9 ; invadată de tătari 128; In război cu turcii 166 ş l ' 1 6 8 - 1 6 9 .

Ţara Nemţească 66, 152, 164, 198, 202; refu-giul Iul Radu Şerban 89 ; prădată de tă tar i 178.

Ţara Romlnească, 5, 8, 13, 14, 23, 26, 43, 45, 54, 63, 75, 78, 79, 8 2 - 8 5 , 90, 100, 101, 105, 116, 117, J 2 0 , 124, 131, 132,141, 144-146 , 1 4 8 - 1 5 9 , 169, 185, 187. 188; — dentru Ungurle 3 ; Invadată de unguri 198 ; întinderea el tn sec. XV 201; de turci 202; închinată turcilor 205. - Ţara Mun-tenească, 6, 14, 19, 21, 30, 33 35, 38, 40, 41, 58, 60, 62, 63, 67, 76. 82, 124. — Vezi şl Panonia, Ungrovlahia.

Ţara Slrbească 198, 199, 201. Ţara Şicşilor (a sciţilor?) cucerită de turci 198. Ţara Turcească, 70, 71, 199. — Vezi Poartă

şi Ţarigrad. Ţara Ungurească, 1, 2, 4, 49, 50, 51, 53, 54,

62, 74, 75, 98, 1 9 7 - 1 9 9 , 2 0 5 - 2 0 8 ; re fu-giul Iul Mihnea cel Rău 1 9 - 2 0 ; al Iul Molsl Vodă 4 7 ; a ju t ă pe Lalotă Băsărab*

12

48; pribeag Ştefan Răzvan 64: refugiu Iul Lupu Mchcdlnţeanu 01 ; ftl Iul Gavrll Movllft: susţine pe Matei Basarab 06; refugiu tn timpul răscoalei seimenilor 122 ; refugiul lui Ghe. Ştefan vodă 132-133 ; lupte cu turcii şi tătarii 143, 148; refugiul boierilor duşmani ai C.antacuzlnllor 170; al Iul Şerban Cantacuzlno 172; - de sus 178.

Ţarigrad, 4, 5, 13, 17, 20, 23, 25, 32, 34, 35, 38, 40, 42. 43, 45, 48, 40, 51, 53, 54, 66, 90, 93, 95, 99. 104, 105, 124. 130, 131, 136, 152, 157, 150, 160, 164, 167, 170. 182-185, 189, 191, 205, 207-209; salvat de Tamerlan 199; cucerirea Iul de turci 200-201.

Ţepeluş <cel Ttnăr>, domnul Ţârii Romineşti 4 - 5 .

fu/oro, InUmpinare cu tâtaril 63; 140.

V

Vdrea, banul, comandă oştile Olteniei 73; hatman, locţiitor de domn, la Iaşi 78.

Udriiu (Udrii). Adrlanopol, cetate In Mace-donia 198, 109, 201. - Vezi şi Odriiu.

Udnşte, vel spătar, omorlt 137. Udrişie, vistier, moare In luptâ 49, 208; 51. Ui vor, cetate bombardaţii 148, 151. Ungrovlahia (Ţara liomtneaxcă), 2, 23, 37,

40, 41. Ungurei, sat. luptâ 97. Uzbie, reşedinţa hanului Timur Lenk 198.

V

Vaida Hun, câpitan de oşti 100. Varloam, episcop, apoi mitropolit al Ţârii

Romineşti 169; scos din scaun 176. Varodin, cetate 180. Vasilache, agâ 103, 104. Vasiie Lupu, domnul Moldovei 107-114

155. Vatoped, lavrâ la Athos 10, 31, 38. Vâeârtfii, lingă Bucureşti, luptă 22; margi-

nea Bucuri stilor 108. Vddislav Bătrhuu, domnul Ţării Romineşti

I se taie capul 4. 205; 199. Vddisiav <ai ///-/«>, domnul Ţârii Romi-

neşti 4 5 - 4 6 ; i se închină craloveştii 207 %'ârzariul Coslandin, vel paharnic 151. 161*

Vdrzariul Radu. armaş, povestea vieţii lui 1 1 4 - 1 1 5 , 1 5 2 - 1 5 5 ; 151, 161.

Vel Ocnă — vezi Ocnele Atari. VeUcico, comandant dc haiduci 64, 65. Veliclul, cetate 72. Vene/ia (Vinefiie) 152. Vergo, vel portar 192. Veştem, sat, tabăra Iul Mihai Viteazul 73 Veterani (Vileranic), general neamţ 187, 193 Viaţa lui Nifon 23. < Victoria>, soţia Iul Leon Tomşa 97. Viena 178, 193. - Vezi şi Hrci. Viifoard, luptă 47, 207. Vintilâ, câpitan dc roşii 134. Vtnlilâ, comis, tăiat (sec. XVI) 49, 208. Vintilâ, din Slatina, domnul Ţării Romineşti,

ucis 47, 207. Vintilâ vodâ, pretendent, fiul Iul Pătraşcu

cel Bun, ucis 52, 209. Vintilâ, vornic 102. Vinf, temniţă 60. Vil ha ni ia 105. Vt tea nul, plai 96, 97. Vtlsan, boier pribeag (sec. XVI) 51, 208. Vlad Vodâ <Câlugârul>, tatăl Iul Radu cel

Mare 5. VIadul Vodâ ( Vlâdulâ cel Tlnâr), domnul Ţării

Romineşti 1 7 - 1 9 ; luptâ cu Mihnea cel Râu, apoi e ucis 20 — 23; 205.

Vlad < f necalul >, domnul Ţării Romineşti. 47, 207.

Vlad Ţepeş (zis şi Ţepeluş), domnul Ţării Romi-neşti 4, 205.

Vlad, comisul 171. Vlad, fiul lui Radu de Ia Afumaţi, ucis 46.

207. Vladul Capiii, boier, tăiat 51, 208. Vlaicul, logofătul, tăiat 48, 207. Voechia, cucerită dc turci 198. Voicina, căpitan de strbi 98.

JT

Xeropotam, lavră la Athos 31, 38. Xenof, biserică la Athos 38.

Zapolya loan, vezi loan Zapolya.

BTsaraba% ^ ^ ' S U S ţ i n C ** M a t e i

Zugraf, lavră bulgărească, la Athos 38.

INDICE D E MATERIE (teme şi fapte principale caracteristice orînduirii feudale)

aprozii, zoresc încasarea birurilor 96. arbănaşi, albanezi 199. ardclinil, ostili lui Mihai Viteazul 7 9 - 8 1 . ar hi mândrii, romlneşti : mănăstirile Curtea de

Argeş şi Tismana 40. armaţii, executau ordinele de ucidere 152. arme, de foc 19, goale 110. armenii, consideraţi eretici 12, 202-204. avuţiile. Bizanţului, prădate de turci 19/.

bărbier, taie nasul trădătorilor (hiclenilor) 127. beşlii, turci, omoară boierii romlni 50. bir, mărirea lui 5 1 ; numit „oaie seacă" 53;

— curţii 5 3 ; năpaste 53; — pe roşii 53; aceleaşi informaţii 2 0 8 - 2 0 9 ; biruri grele tn Oltenia 9 5 — 9 6 ; apasă greu pe ţărani 120 ; scădere de —142 ; se strlnge greu 144.

biserici, r o m l n e ş t i , ridicate tn nume-roase oraşe, uneori 11 se arată şi hramul; clteva exemple: sf. Apostoli 1 7 ; sf. Eca-terina 9 7 ; sf. Constantin şi Elena 1 1 9 ; etc. In oraşele : Bucureşti, a Doamnei 184; domnească 208 ; Caracal 106 ; CImpulung (sec. X r i I - X I V ) , 2, 204 ; Curtea de Argeş (sec. X I I I - X I V ) 2, 204,207 ; Focşani 151 ; Gherghiţa 106; a papistaşilor, din Sibiu 205; Ttrgovlşte 37, 205 etc . ; s t r ă i n e : sf. Evtimie 31, Dohiar 38, sf. Gri-gore 38; sf. Filothei 38; Hariton 38; Simon Petra 38 — toate la Athos ; sf. Sofia (la Ţarigrad) 2 0 1 - 2 0 2 etc. - Vezi şi arhimandrit, mănăstiri, lavre.

bosneni, bosniaci 199.

braşovenii, fac daruri lui Mihai Viteazul 73. buzoienii, prădaţi de turci 43.

Cadtne, mari şi mici, tăiate 187. carte, de Jurămtnt şi afurisanie 1 5 ; scrisoare

25, 96, 99 ; — de plră 104 ; cărţi bisericeşti prădate şi vtndute 123.

catastih, pribegi scoşi de Ia — 142. cazaci, In oastea lui Mihai Viteazul 6 5 ; ai Iul

Timuş Hmielniţki 1 0 9 - 1 1 3 ; 1 2 7 - 1 2 8 . călăraşi (ostaşi călări), turci 81 ; nemţi 81.

poloni 88 ; — din Măneşti, Gherghiţa, Buşii de Vede şi Ploeşti 94 ; iertaţi de dăjdli 1 1 9 ;

călugări, tăiaţi (sec. X V I ) 208. căpitani, de dorobanţi 120. cile, ostăşeşti 142 chinuri, aplicate boierilor şi feciorului ar-

maşului Drosu 166 — 167, 1 7 7 ; In butuci 170. - Vezi şi roată,

eiumă, timp de 3 ani 147. etntări, bisericeşti 13, 39. ş. a. clerici, omorlţi de turci 197.

dajdnic, Mihai Viteazul Împăratului Rudolf II 76; dăjdi, grele 171.

daruri, de nuntă 60; Iul Szâkely Moise 8 5 ; paşii 108; Iul Veterani 1 8 7 ; Împăratului Leopold 188 etc.

dezgroparea, osemintelor lui Radu cel Mare 2 6 - 2 9 .

dijmă, Iertată 1 1 9 ; din cinci stupi unul 53 209.

domnia, ceremonia instalării tn domnie 190 — 191.

dorobanţi, soldaţi romlni plătiţi 1 0 2 ; răscoala lor In vremea lui Matei Basarab 1 1 4 _ u e * scutiţi de dăjdil 1 1 9 ; răsculaţi tn vremea lui Constantin Basarab Ctrnul 1 2 0 - 1 3 1 -din nou răsculaţi 1 4 2 ; 138, 139, 1 4 1 ; *

eclipsis, de soare, semn rău 201. eghipteni 124. egumeni, se plănuieşte arderea lor 17 episcopia Buzăului 106, 195. episcopi, tăiaţi (sec. X V I ) 208. $vanghelie, citat 150.

249

filosofi, ccl trei magi 165. foamete, marc, timp de 2 ani 147. frtncl, veneţlenl 160, 201.

letopiseţul slovenesc, utilizat de un copist al cronicii 5.

logo/efit, domneşti, scriitori In cancelaria dom-nească 191.

găleata,-de pline, dajde pc megilaşl 53,209. a trstina, de ol 53, 209. 'greci, 90 - 93, 100, 105, 146, 155-160, 193,

197, 204.

haiduci, ostaşi din Ţara Ungurească 48, 49, 207, 208.

harucl, turcilor 85, 132, 142; se adună greu 144 ; — dc domnie nouă 118.

hsrfeg, de Amlaşl şl Făgăraş, titlu al Iul Radu Negru Vodă, 2, 3, 204.

hore, dc Paşti 4. 205. hrisoave, consultate de autorul şl copiştii cro-

nicii 3, 23, 42, (carte) 48.

mănăstiri, romlneşti: Cozia 3, 18, 17; Cot-meana3 ,18 ; Tismana 33 34, 40 ; Dealului 5, 14, 25 ,205; Curtea dc Argeş 3 4 - 3 5 ; Tlnganul 4, 205 etc. ; străine : Ierusalim 30, 32; cca Săbornlcă din Ţarigrad 32; la muntele Sinai 32 — etc. — Vezi şi I n-d i c c l e d e n u m e p r o p r i i , la lo-calităţile respective.

mehedinfi, boierii - 53, 209. moldovenii ca ostaşi, 52, 77, 83, 102, 104, 105,

107-110, 112, 124, 128, 133, 140, 151, 177, 178 — Vezi şi i n d i c e l e d e n u -m e proprii (Moldova),

muntenii, ca ostaşi 56, 74, 109, 112, 128, 133, 139, 140, 143, 151, 177, 178.

icoane, făcătoare dc minuni 31, 3 4 - 3 5 ; de la mănăstirea Pantocrator 39; a sf. Nlfon 39, 123 ş.a.

isrâilâtrni 23, 120, 145, 189; (ovrtt) 20-istoria, foloasele ei 202. jttiite (opere despre viaţa) Iul Neagoe Ba-

sarab, adunate lntr-o carte 23, 205.

Judecâţl, drepte, silnicilor 161. lurâmlnt, Intre Mlhol Viteazul şl Slg. Băthory

59; al Iul Mlhul Viteazul 72; al aceluiaşi cu postclnlcul Turturea 83; fac boierii Iul Radu Mihnca 89; călcat de Alexandru Illaş 92; Intre Leon Tomşa şl prlbeJU Iul Matei Basarab 96, 99; al lui Mlhnea III 132 ; călcat de Gligoraşco Ghica vodă 149 ; ceremonia Jurămlutulul dintre Antonie vodă şi boieri 160-161; acest Jurămlnt călcat de partida Bălenllor 163; Intre Duca \ odă şl Cantacuzinl 170.

lavră, mare aşczâmlnt mănăstiresc, la Athos. Clteva exemple : a Ţării Munteneşti (Cot-lumuz) 30, 38; a sf. Athanasle 30 -31 ; a Iverulul 31, 38; Hllandar 31, 38; Casta-monlt 38 etc. - Vezi şi I n d i c e l e d e u u m e p r o p r i i , la localităţile respec-tive.

legătură, Intre Gligoraşco Ghica vodă şl postel-nicul Constantin Cantacuzino 146 ; - de credinţă fac boierii 58,208.

lefi, - siimeneşti 120; (simbrii) oprite de domn 92.

lefegii, ostuşi plătiţi 132. Ieşi, poloni, ujutâ pe Ieremia Movilă 63-64 •

ostaşi al Iul Mihai Viteazul 65; mor In luptă 77; ajută pe Gheorghe Ştefan 112 • biruitori 169; 83, 91, 127, 17lT

năpnste, năpăşti 53, 209. neguţători, trebuie să plătească leflle ostaşilor

unguri 93; greci, să fie tăiaţi 93; prădaţi 138.

nemţii, ca ostaşi 66, 83, 100, 113, 202; birui-tori 151; la VIena 178-179 ; la Ruda 179; la Scghcdin 180 ; tn război cu turcii 182 — -184 , 186-188 ; luptă la Sofia 193; la Niş 194.

nuntă, sora Împăratului Rudolf cu Sigismund Băthory 60 — 61 ; a Iul Alexandru Coconul 9 4 - 9 5 ; domnească 185.

oasle, ungurească 80, 97 ; călări şl cU foc 110 ; căzăcească şl moschicească 174; oşti Im-periale, nemţeşti 80; oştile rumlneştl ale Mehedinţilor 8 3 - 8 4 ; oşti grele ungureşti, 127, 128; oşti tătărăştl 140.

obiceiuri, In general fi, 8 ; la moarte 12 — 13, 185-186 ,191-192 ; stricate de Alexandru Illaş 92.

orăşanti, tlrgovlştenl, pedepsiţi 4, 205. ospeţe, de Paşti 4 ; la sfinţirea mănăstirii Curtea

de Argeş 40; la tnttlnlrea fiilor Iul Mircea Ciobanul, Alexandru şl Petru 52, 209; de păstori 75; al dorobanţilor şl seimenilor 121; Intre domni 126.

papa, de la Roma 152. pupteiaşl, catolicii 2 ; eretici 12 ; la Sibiu

20, 205; la Ierusalim 203; domni trecuţi la catolicism : Mlhnea ccl Rău 19, 205 şi Gligoraşco Ghica 152.

pedeştri, pedeslrime, turci 65; nemţi 81, 183; poloni 88; 92, 110, 138, 140, 201.

pilc, pilcuri, - de oaste 18. plăiaşi, ostaşi la graniţe muntoase 135.

250

poala, - sultanului, sărutată la confirmarc In domnie 156, 160; la fel şi poala viziru-lui caimacam 160.

poclon. dar 100; la domnie nouă 118; sulta-nului, vizirului şi caimacanului 156.

pravila, aplicată In procesul lui Stroe Leurdea-nul, vornicul 162.

preoţi, li se tale nasul 17. - V e z i şl clerici, pribeag, pribegi, persecutaţi, fugeau In Ţara

Ungurească 64, 105; se întorc In ţară 208. Vezi şi I n d i c e l e d e n u m e p r o -p r i i , la Ţara Ungurească,

prunci, omorlţl de turci 197. pucioasă, piatră — 7, 37. pungă, — de bani, Împărţită soldaţilor 92. puşcă, luptă In pusei 111, 187.

raioaa, - Ţării Romineşti 159. roată, spinzurarc Ia — 128. — Vezi şi chinuri, romani, descendenţi din — 1. roşii, ostaşi rominl, plătiţi 53, 88, 100, 102,

103, 120, 142; din Oltenia 97; plătesc bir mare 53, 209.

rumtni, Iu vremea lui Radu Negru 2 ; rumlni vlnduţi 165; 200.

Sabie, luptă In — (corp la corp) 111. saşi, In vremea lui Radu Negru 2 ; In vremea

lui Mihai Viteazul 202. săcui, din Ţara Blrsii 74; păcurar — 75. săgeţi, luptă In — 111. scaun, reşedinţa domnească, la Turnu Severin

1 ; la Strehaia 1 ; la Craiova 1 ; la Clmpu-lung şi la Curtea de Argeş 2.

sciţi (schithi) 201. scriptura, foloasele el 202; scriptura veche

(biblia) citată 67, 75. sfinţirea, — mănăstirii din Curtea de Argeş

3 8 - 4 0 . siimeni, ostaşi slrbi (şi de alte naţionalităţi),

plătiţi 102, 110; răscoala lor sub Matei Basarab 114 — 116; sub Const. Basarab CIrnul 120-130 ; turci 136 ; din nou răscu-laţi 142; 131, 159.

strbi 3, 98. steag, turcesc, de domnie nouă 51, 76 208,

209 — passim. sticle, — la ferestre 30. sfat, al domnului cu boierii 61, 195; cu mal

marii Ardealului 66; pentru alegere de domn 117 ; - mare, împotriva grecilor 159; — viclean, împotriva Cantacuzinilor 163.

tătari, In luptă cu Mihai Viteazul 5 6 - 5 7 ; a jută pe turci 64; împotriva nemţilor 66; asupra Oradiei 68; ajută pe Simion Movilă 86; susţin pe Radu Mihnea 89; jefuiesc

ţara 63, 95, 102, 107, 108, 202; susţin pe Vasile Lupu 113, 117; Invadează Polonia 128 ; sprijină pe Mihnea III 131, 133, 134, 142; tălărlmea aliată cu turcii 174, 177; pradă Ţara Nemţească (Austria) 178; In război cu nemţii (austriecii) 186 ; slnt ca leii 189; ameninţă din nou ţara 195.

itlutuş, titlul domnului Radu Negru, In sla-voneşte 2, 204; In romlneşte 2—3; moş-tenit prin hrisoave şi de alţi domni 23, 42, 84.

tlrgoviştenii 4, 135. lunuri, folosite de Mihai Viteazul 61 ; captu-

rate de la turci 69, 178; lupte cu - 70, 111, 113-115, 130 132, 182, 183, 187.

lurci, clnd nu împresurau ţara 3 ; In luptă cu Mircea cel Mare 3 ; 11 se Închină ţara 4 ; eretici 12; ard pe loasaf 13 ; ocrotesc pe Basarabi 18; pradă pe buzoieni 43: Împo-triva Iul Radu de la Afumaţi 44; biruiţi la Grumazi 45; susţin pe : Radu Paisie 48 ; pe Mircea Ciobanul 49 ; pe Petru cel Tlnăr 51 ; pe Radu Mihnea 89; pe Mihnea III (la tnceputul domniei) 134; mazilesc domni 48, 49, 51, 53, 54, 90, 91 etc. : In luptă cu Mihai Viteazul, slnt măcelăriţi 55 -57 , 59 şi 69; nimiciţi In luptele lui Sinan paşa 62—63; In luptâ cu nemţii 66 — 67; la Oradea 68; împrumută bani boierilor 96 ; arată prietenie lui Constandin Basarab Clmul 119 ; cuceresc Banatul 136 ; biruiţi de Ieşi 169 — 171 ; In război cu caza-cii 173-174 ; apasă ţara cu dări 177; bătuţi la Viena 1 7 8 - 1 7 9 ; mor 40 000 tn luptele de la Buda 179; de asemenea, biruiţi la Seghedin 1 7 9 - 1 8 0 ; războiul cu nemţii 182-184, 1 8 6 - 1 8 8 ; slnt ca lupii 188; tmbllnziţi numai cu bani 193; piere ţara sub - 206 ; alte menţiuni 83, 108, 142, 199-202, 204, 209.

ţigani, vlnduţi 165. unguri, sprijină pe Mihnea cel Rău 19—20;

pe Moise vodă 47. 207; pradă Moldova 107 ; ajută pe Matei Basarab 109 ; pe Gheor-ghe Ştefan, domnul Moldovei 112; pe Mihnea III 136. - Vezi şi I n d i c e l e d e n u m e p r o p r i i , la Ţara Ungurească.

Vălah, — de* vlnâtori (Neagoe Basarab) 19. vieţi, răscumpărate 98. vlnătoare , de cerbi 47. vlnători, ca unitate militară 9, 19. voinici, ostaşi, ai Banului Plrvu 46; ai lui

Mihai Viteazu 65; al Iul Matei Basarab 111, 112; menţiuni: 69, 74.

voibozii, - Ardealului 58. 66. 69, 72.

251

CUPRINSUL

I. Introducere Y II. Istorlla Ţarii Rumtneştl de clnd au descălecat pravoslavnicii cre-

ştini (textul şl aparatul critic) 1

I I I . Anexe 197

1. Despre împăratul Osman, căruia ti urmează (Iul său Orhan . . . 197

2. Biruinţa lui Mlhall voievod asupra craiului unguresc Carol . . . . 197

3. Despre sultanul Orhan, căruia 11 urmează fiul său Murat 197

4. Corectare cu privire la „Baezet belu de la Nicopoe" 198

5. Completări la domnia Iul Alexandru voievod şl la a Iul Murat

„împăratul turcesc" 198

6. Completări la domnia lui Mircea Bătrtnul: lupta de la Necopoc (29

noiembrie 6904). Moartea lui Baiazlt, urmează fiul său Mehmet 198

7. Sultanul Murat, fiul Iul Mehmet, atacă zadarnic Belgradul strbesc 199

8. Lupta creştinilor împotriva turcilor, de la Cirapll Rigâi sau Cosova

(17, 18, 19 oct. 1448) 199

9. Cucerirea Ţarigradulul tn timpul Împărăţiei Iul Mehmet (Mahomet) 200

10. Corectare cu privire la Lalotă Basarab cel Bătrtn (după „Halco-

condel") 201

11. Completări cu j u i v i r e la cele Inttmplate după uciderea lui QAthal

Vlt^acoT

12. „Aicea semnăm Izvodul cărţii lui Theofan, patriiarhul Ierusalimului" 202

13. Vechile anale ale Ţării Romtneşti, de la zidirea bisericii la Curtea

de Argeş plnă la domnia Iul Mihai Viteazul (exclusiv) ; . . . . 204

IV. Lista textelor fotocoplate ( 1 - 1 2 facsimile) 211

INDJCK (nume de persoane şl locuri) 237 INDICX DK MATBRIK (teme şl fapte principale caracteristice orlndutril feudale) 249

B l b l i O i - l f » c u l j * f i

d e l i lo l . - i s lop^ i ioz .

Cotă v e d r f j Preţul

A - 2 3 —

llnlvff'«lU»-i» At. 1. < n*« l 4 ţ |

B t S U O T L C A j z X T O M E

C o l a vechc

i - l f i i

e r a t a

Pagina

X L v r r X L v n LIV 200 204 238 247 247

248

r indu l

2 dc sus 25 „ „ 18 „ „

6 de jos 22 de sus 12

tn loc d e :

Dacfilul nr. 180 nr. 6 (vezi p. 4„) f. 2-12; Nedelso, comanda oşti 88 Ştirbei Radu 164, 164 Şu farul Gherghie, isprav-nic 19 Movilă ;

se va c i l i :

dascălul nr. 8 nr. 8 (vezi p. 4 ^ f. 2-12 (vezi p. L şi L X ) : Nedelco, comandă oşti 98. Ştirbei Radu, 163, 164. Şufariul Gherghie, isprav-nic 119. Movilă 93;

c. 2679 —Letopiseţul Cnntacuzine.se

Bed&etor de ctrto: Gr. Pop«Ma

XM Im cult* JJ.JJ.JM*. Bum <U «par 07.12 1969. Tirmi 1900 HiriU *H*d 90 #.•»". firmal ISjTO x 100. CoH «MorimU TTJ.

Coli * «par 20 Â. 099011963. ImâUd* * duitiem* p*»<nt biWeUci msri: 9 (49tJ) «JMO» IOQ31,

JndiuU df clotifieeti penfn» HkHohei mit4: •» (Rt «...i#»

Tiparul e u c a u * eub eom. ar. 2*79 la întreprindere poUcr*/i«4 ar. S. urid* BrwoiAaa ar. Î S - 2 6 , Bucure*li. B.P.E.