Locul Turismului in Economia Tarii Finlanda

download Locul Turismului in Economia Tarii Finlanda

of 35

  • date post

    06-Jul-2018
  • Category

    Documents

  • view

    215
  • download

    0

Embed Size (px)

Transcript of Locul Turismului in Economia Tarii Finlanda

  • 8/17/2019 Locul Turismului in Economia Tarii Finlanda

    1/35

      EUROPA DE NORD

    Europa de Nord este alcatuita din 16 tari.

     Aceste sunt:  -Aland(Finlanda) cu capitala la Mariehamnt,

      -Danemarca cu capitala Copenhaa

      -Finlanda cu capitala la !elsin"i

      -#uernes$(%eatul &nit) cu capitala 't.eter ort

      -nsula Man(%eatul &nit) cu capitala la Doulas

      -nsulele Feroe cu capitala *orsha+an

      -nsulele '+alard( Nor+eia) cu capitala on$ear$en

      -slanda cu capitala la %e$"a+i"   -/erse$(%eatul &nit) cu capitala la 'aint !elier 

      -etonia cu capitala la %ia

      -ituania cu capitala la 0ilnius

      -Nor+eia cu capitala la slo

      -Marea 2ritanie cu capitala la ondra

      -%epulica rlanda cu capitala Dulin

      -'uedia cu capitala 'toc"olm

      Europa Nordica este situata la nord de paralelea de 345 latitudine nordica, intre ceanul Arctic in Nord, ceanul Atlantic in 0est si Marea2altica in Est. %eiunea preinta o supra7ata de 1.898.9; "m44.444, intalnita indeosei in Finlanda (*ara cu 1444 de [email protected] 1;. de lacuri), ine repreentata si in 'uedia (circa B6.444 de lacuri) si etonia (peste 1.844 de lacuri). slanda repreinta si ea o ona de interes, indeosei pentru un turism stiinti7ic, datorita acti+itatii +ulcanice inca acti+e, pe lana care se mai alatura heiere, i+oare 7ierinti.

    0

  • 8/17/2019 Locul Turismului in Economia Tarii Finlanda

    2/35

      rintre cele mai importante unitati de relie7 amintim Muntii 'candina+iei. Acestia sunt situati in partea de +est si se intind pe directia '0-NE, paralel cu tarmul incepand in sud de la 7iordul 'ta+aner si aunand in nord pana la 7iordul a"se. Desi se intind pe circa 1844-1344 "m lunime, acest lant nu se preinta su 7orma de culmi ine indi+idualiate, datorita

    7ramentarii trans+ersale 7oarte accentuate , preentei in numar mare a 7iordurilor si +ailorlaciare sau 7lu+iatile.

      Denumirea de [email protected] se atriuie mai mult partii nordice, care, desi mai oasa, preinta insa mai multe +ar7uri ascutite, apei persistente, hetari si +ai adanci cu pereti arupti, care ii 7ac asemanatori in parte Alpilor propriu-isi. Acest +ersant este 7ramentat de numeroase ol7uri adanci si inuste, sinuoase si rami7icate, de tipul 7iordurilor, dintre care cele mai mari, incepand de la sud la nord, sunt:slo7ord, Nord7ord, 0est7ord etc.

    e lana 7iroduri, litoralul nor+eian este insotit de numeroase insule dintre care cele mai mari se asesc in nord, iar cele mai mici si mai numeroase se a7la in continuare spre sud, pana la ura 7iordului 'ta+aner. Coasta aceasta cu 7iorduri si insule (denumita '"aerard sau #radina stancilor in [email protected]) repreinta unul din cele mai pitoresti colturi ale Europei, 7iind o una destinatie turistica.   odisul 2altic. Acesta contituie o alta unitate 7iico-eora7ica, mult mai intinsa decat prima si care se suprapune intru totul 'cutului 2altic. Altitudinile dominante ale podisului +ariaa intre >44-344 m dupa care urmeaa treapta cea mai coorata pana la 4 m in campiile litorale si in odisul Marilor acuri Finlandee. n unele parti altutidinile aun chiar peste 1444 m in Muntii !iini din eninsula ola.

    odisul 2altic repreinta o peneplena(7ormat din eroiuni) lar +alurita reteata in cristalini care acoperita de intinse depoite cuaternare, care apar su 7orma de +aluri si de presiuni de di7erite dimensiuni.

    odisul 'uediei se des7asoara ca o ona intinsa, paralele cu lantul Muntilor 'candina+ici

    si litoralul altic, incepand la la sud, din eninsula 'cania, si pana la nord, in eninsula0araner. ncepand de la sud la nord, in cuprinsul odisului 'uediei, se desprind mai mutle suunitati: odisul 'oerland, odisul Norrland, o portiune numita +ealand, odisul Finnmar" etc.

    %elie7ul slandei este destul de +ariat, cea mai mare parte a lui 7iind repreentat de un podis cu altitudini intre 844-644 m dominat in partea centrala si estica de cate+a masi+e muntoase +ulcanice, unde apar si hetarii. Dintre masi+ele +ulcanice amintim: !e"la (1349 m), atla (1834 m), As"a (188 m). Campiile apar numai pe marini, in special la ura raurilor  in partea de +est si sud, cea mai intinsa 7iind campia de la ura raului *horsa.   Danemarca ocupa partile de nord si centrala ale eninsulei utlanda si Arhipelaul dane, alcatuit din aproape 344 insule, cele mai importante 7iind 'aelland, Fionia, olland,

    Falsten, 2ornholm.%elie7ul ituaniei este alcatuit din campiile din centrul tarii, care sunt despartite de dealuri 7ormate in urma depunerilor laciare. etonia preinta un relie7 de campie cu cate+a dealuri in partea de est.   %elie7ul Estoniei este mlastinos in onele depresionare, in partea de nord al tarii este plat iar in partea de sud relie7ul este deluros, 7iind insa lipsit de culmile muntoase.   !idrora7ia Europei Nordice este 7oarte oata, 7iind 7a+oriata de codnitiile de relie7 si de clima. Cele mai importante sunt raurile ce se +arsa in Marea 2altica (*orne, ule, &me,

    1

  • 8/17/2019 Locul Turismului in Economia Tarii Finlanda

    3/35

    Dal), apoi lar, #lomma si altele cu directia N', situate la est de slo. acurile sunt destul de numeroase, cele mai multe asindu-se in estul Marii 2altice. Ele preinta tarmuri sinuoase si numeroase insule impadurite. Cele mai mari lacuri sunt : adoa, nea, 0aner, 0atter, 'aimaa, aianne, nari si altele. Acestea sunt na+iaile, intre aceste linii de na+iatie cele mai importante 7iind Canalul Nordic, care leaa acul nea cu Marea Ala si Canalul #ota,

    dintre Marea 2altica si stmul atteat. Asadar, a+and un relie7 +ariat, cu di+erse structuri mor7oloice, Europa Nordica este o reiune cu un un potential turistic. Aceasta reiune poate promite un turism montan, nu neaparat datorita altitudinilor ridicate ale muntilor, ci datorita poitioarii in emis7era nordica, ce con7era o clima 7a+oraila.

      &n alt tip de turism este cel alneoclimateric dar si cel stiinti7ic, amele datorate preentei ac+ti+itatii +ulcanice din slanda. De asemenea marele numar de lacuri intalnite cu precadere in Finlanda, numeroasele insule ale Danemarcei cat si celelalte one ale Europei Nordice promit un peisa deoseit, inedit, iar pentru cunoscatori, o multitudine de in7ormatii eora7ice.

     

    FINLANDA 1. Prezentarea generală a ţării

    Filanda este o ar din nord-estul Europei Gi o destinaie pre7erat pentru turiGtii care iGi

    doresc s descopere Hn timpul +acanei o alt lume, Gi nu pur Gi simplu s i7ee pe list o

    nou ar. Finlanda, cu cele patru anotimpuri Gi pri+eliGti unice, o7er oricui cIte ce+a, de la

    cei care HGi petrec +ara Hn !elsin"i la cei care aun aici pentru pIrtiile de s"i din apland sau

    doresc doar s se ucure de liniGtea maiestuoas a inuturilor nordice. Dac Hn timpul iernii

    putei s schiai, s + plimai cu o sanie tras de reni sau, aGa cum spune tradiia locului -

    inspirat susinut de turism - s Hl HntIlnii pe Mos Craciun, Hn timpul +erii putei descoperi

    oraGele 7inlandee, s + plimai Gi s 7acei eJcursii Hn muni, s descoperii mcar unul din

    ecile de mii de lacuri sau s pro7itai de sauna tradiional din caanele pierdute Hn

    imensitatea nordic. Kn a7ara arii cu pduri +aste Gi mii de lacuri, separate de mici poriuni de

    pmInt, Hn eneral reiuni urane sau destinate ariculturii, Marea 2altic, cu nenumratele

    arhipelauri, este un loc unde putei pescui - dac a+ei aceast pasiune - sau + putei

    plima cu arca. 'pre deoseire de alte ri scandina+e ni+elul de +ia din Finlanda este

    7oarte ridicat, turiGtii se ucura de caare de cea mai un calitate, iar sistemul de

    telecomunicaii este eJcelent. AGa c Finlanda este potri+it atIt celor care HGi doresc iolarea,

    2

  • 8/17/2019 Locul Turismului in Economia Tarii Finlanda

    4/35

    cIt Gi celor care +or s ai o +acan plin de e+enimente, Hn care s nu ias nici o clip din

    ritmul trepidant al +ieii cotidiene.1 

    1.1. Poziţia geografică

    Cu o supra7a total de 99; 494 "mp,uscat: 91 364 "mp, ap: 943 8;4 "mp,  Finlanda

    este a Gaptea ar ca mrime din Europa, 7iind situat Hntre 'uedia Gi %usia.  Este aseata in

    Estul peninsulei Fenoscandia. utini stiu insa acest detaliu, intrucat in7ormatia eneraliata

    despre poitia eora7ica a Finlandei indica peninsula 'candina+a drept reper. De 7apt,

    Fenoscandia cuprinde 'candina+ia si '-0 %usiei #ol7ul Finlandei separ partea de sud a rii

    de Estonia, iar Hn nord Nor+eia separa Finlanda de Marea 2arents. Dou treimi din Finlanda

    sunt acoperite de pduri, o treime a7lIndu-se la nord de Cercul Arctic. Este una dintre rile europene cu cel mai 7rumos Gi mai +ast peisa, neatins de industrialiare. Chiar dac

    poart numele romantic de Lara celor o mie de lacuriL, Hn 7apt Finlanda are mult mai multe,

    1;