Academia De Studii EconomiceFacultatea De Economie Agroalimentara si A Mediului

EFECTELE COTEI UNICE DE IMPOZITARE

Barat Roxana Iordache Georgiana Petrescu Diana Petrescu Denisa

CUPRINS

Cap 1. INTRODUCEREA COTEI UNICE DE IMPOZITARE....................................31.1 Motivele introducerii cotei unice in Romania.............................................61.2 Avantajele aduse de cota unica in Romania...............................................7Cap 2. PRESIUNEA FISCALA IN ROMANIA............................................................9

2.1 Rata presiunii fiscale in Romania................................................................9 2.2. Ponderea veniturilor bugetare in produsul intern brut.....................................9 2.3 Efectul presiunii fiscale asupra veniturilor statului.........................................12 2.4 Legatura dintre rata impozitarii si veniturile obtinute de stat de pe urma colectarii impozitelor ....................................................................................................................13 Cap 3. IMPOZITARE PROGRESIVA VERSUS COTA UNICA................................15Cap 4. ADOPTAREA COTEI UNICE IN ALTE TARI................................................174.1 Impozitarea veniturilor a crescut în medie la nivel global cu 0,3% în 2010...........18STUDIU DE CAZ. STRUCTURA VENITURILOR FISCALE INREGISTRATA IN CADRUL UNIUNII EUROPENE.................................................20Bibiografie....................................................................33

2

Cap 1. INTRODUCEREA COTEI UNICE DE IMPOZITARE

Introducerea cotei unice, prezinta asa dupa cum se va vedea in cele ce urmeaza, un avantaj direct si mare in impozitare, pentru cei cu venituri mari si foarte mari (o reducere cu pana la 60% a impozitelor) si conduce la o crestere, indirecta a poverii fiscale pentru cei cu venituri mici.Cresterea poverii fiscale, la cei cu venituri mici, nu rezulta din calculul direct al aplicarii cotei unice ci,indirect, din sporirea fiscalitatii la celalte impozite si axe, in special la impozitele indirecte (precum accizele, taxa pe valoarea adaugata, care sunt invizibile, ascunse in pretul produselor si tariful serviciilor) si la impozitele si taxele locale, triplarea cotei de impozitare pe dividendele persoanelor fizice (de la 5% in anul 2004 la 16% in anul 2006),dublarea impozitului pe veniturile microintreprinderilor (de la 1,5% la 3%).Aplicarea cotei unice in tara noastra, de 16%, incepand cu 1 ianuarie 2005, surprinde si nedumereste cu atat mai mult cu cat tarile dezvoltate, inclusiv cele ale Uniunii Europene, aplica impunerea progresiva, iar dintre acestea cele mai multe au introdus, de circa 20 de ani, si impozitul pe venitul global. Impozitul pe venitul global este forma de impozitare progresiva corecta, intrucat: asigura infaptuirea principiilor de echitate fiscala si sociala; asigura veniturile necesare bugetului de stat in conditii de consens social, din punct de vedere fiscal.Introducerea taxei pe valoarea adaugata (incepand cu 1993) si a impozitului pe venitul global (incepand cu ianuarie 2000) a avut loc ca urmare a necesitatilor de aliniere a legislatiei din tara noastra la legislatia Uniunii Europene, aceasta fiind de fapt si o conditie de indeplinit de catre Romania pentru a fi primita in randurile acestei organizatii.Introducerea cotei unice genereaza numeroase si deosebit de mari consecinte in plan practice, atat pentru bugetul de stat, cat si pentru contribuabili.Evidentierea efectelor generate de introducerea cotei unice se poate asigura numai in conditiile in care pentru aceleasi venituri se calculeaza impozitul, atat in baza prevederilor legale care reglementau impozitarea progresiva in anul 2004, cat si a celor care reglementeaza impozitarea pe baza de cota unica in anii 2005 si 2006.In acest scop s-au luat in calcul 15 niveluri salariale.Salariul lunar de baza minim brut pe tara , este de 2.800.000 lei in anul 2004, de 3.100.000 in anul 2005 si 3.300.000 ron in anul 2006;

3

Salariul lunar mediu brut pe tara, de 7.682.000 lei in anul 2004, de 9.211.000 lei in anul 2005 si de 10.770.000 in anul 2006;Veniturile lunare dintre cele mai mari obtinute de unele persoane in Romania, respectiv de circa 20.000- 22.000 euro, in echivalent lei in jur de 800.000.000 lei.Din cauza analiza datelor inscrise in cele doua anexe se desprind urmatoarele concluzii:

-in cazul contribuabililor cu minim 4 persoane in intretinere, pentru veniturile obtinute la unitatea unde au functia de baza.

Pentru a se asigura comparabilitatea datelor, veniturile si impozitele sunt exprimate in lei vechi (ROL).

Persoanele cu venit lunar de pana la 759100lei, inclusiv in anul 2004, care reprezinta marea majoritate a populatiei, nu inregistreaza nici o reducere de impozit in aplicarea cotei unice.

La venituri brute lunare incepand cu 7.682.000 lei, inclusive (salariul lunar mediu brut pe tara in anul 2004), si pana la 10.000.000 lei inclusive, reducerea de impozit este nesemnificativa, fiind cuprinsa intre 14.000 lei si 72.000 lei.

Reducerea de impozit ramane destul de mica (raportata la asemenea venituri) si la persoanele care obtin venituri de 15-20 milioane lei.

Incepand cu veniturile de peste 40.000.000 lei lunar reducerea de impozit incepe sa fie de milioane, zeci de milioane si chiar de peste 115.000.000lei

Pentru persoanele fizice care obtin cele mai mari venituri din Romania, de circa 20.000 euro lunar, reducerea de impozit care rezulta din aplicarea cotei unice, de 16%, respectiv de circa 115.000.000 lei lunar.

Reducerea de impozit, de peste 115.000.000 lei lunar, de care au beneficiat unele personae in anul 2005 ca urmare a introducerii cotei unice, de 16%, reprezinta salariul a 50 de personae care muncesc cate o luna de zile pentru a primi salariul minim brut pe tara, de 3.100.000lei in anul 2005.

In cazul contribuabililor fara nici o persoana in intretinere, pentru care veniturile obtinute de la unitatea unde au functia de baza.

Rezulta ca si in cazul contribuabililor fara nici o persoana in intretinere, pentru veniturile obtinute de la unitatea unde au functia de baza, reducerea de impozit este nesemnificativa, la cei cu venituri mici, si deosebit de mare,la cei cu veniturile foarte mari.

Un asemenea sistem de impozitare nu este specific unui stat care promoveaza principiile echitatii fiscale si sociale, principii care se bazeaza pe impunerea progresiva. Din anexele prezentate rezulta cu claritate ca persoanele cu venituri mici si cu mai multe persoane in intretinere nu castiga nici cel putin un leu reducere de impozit ca urmare a aplicarii cotei unice . In schimb, persoanele cu venituri mari si foarte mari beneficiaza lunar de o reducere de impozit direct proportionala cu marimea venitului, ajungand pana la 160.000.000 lei lunar.

Dupa aplicarea cotei unice, ponderea impozitelor in totalul veniturilor a crescut substantial la cei cu venituri mici. Altfel spus, introducerea cotei unice are ca effect redistribuirea obligatiilor fiscale, reducandu-se foarte mult impozitele datorate la cei cu venituri mari si foarte mari si crescand substantial la cei cu venituri mici., atat ca pondere in total venituri, cat si in cifre absolute.

Intr-un asemenea caz, este vorba de o redistribuire fiscala negativa.

4

Acest proces de redistribuire fiscala negativa (reducerea impozitelor la cei bogati si recuperarea acestor reduceri de la cei saraci, prin cresterea impozitelor datorate de acestia) se va face, in cea mai mare masura, pe seama impozitelor indirecte (accize, taxa pe valoarea adugata etc.) care sunt invizibile pentru omul de rand, fiind ascunse in pretul produselor si tariful serviciilor.

Prin introducerea cotei unice are loc o reducere a, un “gol de venituri bugetare”. Acest gol de “venituri bugetare” trebuie completat, intrucat, in caz contrar, statul nu mai poate functiona corespunzator, programele economice si sociale nu mai pot fi realizate integral in termenele stabilite, ceea ce ar genera numeroase si grave consecinte pe plan economic si social.

Efectele generate de introducerea cotei unice s-au facut simtite incepand cu semestrul II al anului 2005 si se vor manifesta mult mai puternic incepand cu primul trimestru al anului 2006.

Pentru acoperirea golului de venituri bugetare generat de reducerea masiva a impozitelor la cei cu venituri mari si foarte mari se vor mari atat impozitele directe, cat si impozitele indirecte, in special accizele si, in timp, si taxa pe valoarea adugata. Cresteri au avut loc si la impozitele si taxele locale.

Concomitent cu cresterea impozitelor au avut loc si se va continua si introducerea unor noi obligatii bugetare (impozite, taxe, contributii).

Asa dupa cum se cunoaste, impozitul pe veniturile microintreprinderilor s-a dublat deja, de la 1,5% la 3%, iar cota cu care se impoziteaza dividendele distribuite persoanelor fizice a crescut de 3,2 ori, respective de la 5%, in anul 2004, la 16%,in anul 2006.

In schimb, impozitele indirecte, in special accizele si taxa pe valoarea adaugata, fiind incluse in pretul produselor si tariful serviciilor, nu sunt vizibile, raman necunoscute populatiei. Cresterea impozitelor indirecte generata de introducerea cotei unice afecteaza si pe cei bogati, dar intr-o foarte mica masura fata de cei cu venituri mici, care vor contribui cu spor “substantial” de impozite pentru a descoperi cea mai mare parte din golul de venituri bugetare produs ca urmare a reducerii foarte mari a impozitelor la cei cu venituri deosebit de mari.

Impozitele indirecte, precum accizele si taxa pe valoare adaugata, sunt inechitabile, intrucat genereaza o impunere progresiva.

Impunerea regresiva consta in faptul ca, procentual, pe calea impozitelor se ia o parte mai mare din venitul persoanelor sarace si mai putin din venitul persoanelor bogate sau, altfel spus, cresterea impozitelor, ca pondere in total venituri, este mult mai mare la cei cu venituri mici decat la cei cu venituri mari. Prin introducerea cotei unice are loc o reducere substantiala a impozitelor directe la cei cu venituri mari si foarte mari, generand un gol de venituri bugetare, gol care se va acoperi de la cei cu venituri mici atat prin cresterea numarului impozitelor, in special a celor indirecte, suportate in cea mai mare parte de marea majoritate a populatiei, cat si prin cresterea obligatiilor fiscale la cele existente (procentual sau in cifre absolute).

5

1.1Motivele introducerii cotei unice de impozitare in Romania

Reducerea evaziunii fiscale si cresterea veniturilor la bugetul de stat, stimularea întreprinderilor sa faca mai mult profit si sa realizeze noi investitii, crearea de locuri de munca mai bine platite sunt câteva dintre principalele motive care au stat la baza introducerii cotei unice de impozitare de 16 la suta de catre Guvern.

Dupa mai multi ani în care inflatia a fost la cote extrem de ridicate, majoritatea companiilor din România ajunsesera sa fie decapitalizate. Unele nu au stiut cum sa faca managementul financiar si au ajuns în faliment sau înca sunt într-o situatie financiara foarte proasta.

Pentru ca intentia era sa se relanseze economia, sa se faca mai multe investitii, sa se ajute aceste întreprinderi sa prospere, au considerat ca o diminuare a nivelului de fiscalitate pentru întreprinderi este absolut necesara. De aceea, prin analizele care s-au facut si constatând, de fapt, cât este rata reala de colectare a profitului si-au dat seama ca exista si o buna doza de evaziune fiscala. Acesta a fost motivul pentru care a fost introdusa cota la 16 la suta.

Un al doilea motiv pentru care s-a introdus cota unica este acela ca s-a dorit stimularea întreprinderilor sa faca mai mult profit - unele sa se recapitalizeze sau toate sa se capitalizeze mai bine - ceea ce este în interesul economiei, al Guvernului si al tarii, deoarece acesti bani se duc în investitii care creeaza mai multe locuri de munca. Cresterea volumului de afaceri s-a transformat întotdeauna în locuri de munca mai numeroase, mai bine platite, care sunt în avantajul cetateanului si al Guvernului si trebuie sa fie stimulata aceasta activitate, pentru ca este vital pentru orice tara sa creeze locuri de munca si mai ales într-o tara ca România, unde avem nevoie de crearea de locuri de munca bine platite, care sa înceapa sa diminueze aceasta tendinta de migratie a fortei de munca catre tarile din vestul Europei.

Pe de alta parte, pentru ca exista un nivel înalt de fiscalitate în ceea ce priveste forta de munca, un alt motiv care a stat la baza introducerii cotei unice a fost impozitarea veniturilor, respectiv necesitatea de a scoate locurile de munca la suprafata. Pâna în 2006 România a avut o tendinta, care, din fericire, s-a inversat, de crestere a pietei fortei de munca gri sau la negru. În 2005 peste 230.000 de locuri de munca au fost înregistrate. Din pacate, nu exista o statistica clara care sa faca diferenta între locurile de munca nou create si locurile de munca care au fost oficial înregistrate.Sigur ca acest lucru s-a reflectat într-o crestere importanta a veniturilor bugetare pe diferite capitole, inclusiv la contributii sociale, aceasta este o dovada ca masura a fost corecta si ca a avut impactul scontat.

Câteva elemente care reflecta influenta cotei unice. În 2005 la capitolul venituri la bugetul general consolidat s-a înregistrat o crestere nominala de 17,7 la suta, respectiv 8

6

la suta în termeni reali fata de anul anterior. În primele cinci luni din 2006 cresterea veniturilor la bugetul general consolidat, comparativ cu perioada similara a anului trecut, este de 21,8 la suta. Colectarile din contributiile la asigurarile sociale au crescut în 2005 cu 19,4 la suta, iar veniturile la buget colectate din impozite indirecte au crescut, de asemenea, cu 25 la suta. Cota unica a avut o influenta si asupra investitiilor straine, care în 2005 s-au ridicat la peste 5,2 miliarde euro.

1.2 Avantajele aduse de cota unica in Romania

1. Cota unica raspunde pe deplin criteriilor de echitate in domeniul fiscal.Optiunea pentru impozitarea in cota unica a veniturilor persoanelor fizice constituie una dintre modalitatile prin care se poate actiona asupra fluxurilor din economie si asigura reglarea sistemului fiscal. Acesta are o eficienta mai mare in reglarea inegalitatilor dintre diferite categorii de persoane care obtin acelasi venit din surse diferite.2. Cota unica elimina dubla impunere a economiilor si a investitiilor.Având în vedere că formele de venit sunt taxate in mod egal si numai o singura data, oamenii sunt liberi sa aleaga orice investitie pe care o considera profitabila, astfel încât, prin intermediul instrumentelor fiscale, economia poate functiona la potential maxim.3. Cota unica va creste veniturile incasate la bugetul de stat. Prin aplicarea sistemul progresiv de impozitare în România, în perioada anterioară datei de 1.01.2005, s-a ajuns ca impozitarea să apase foarte tare un numar mic de salarii medii si mari, sistemul subexploatând alte surse. Aparea din acest motiv o discrepanta evidenta de sarcina fiscala, incalcandu-se principiul echitatii orizontale: şi anume, ca la aceeaşi suma trebuie sa se plateasca acelasi impozit, indiferent de sursa venitului.4. Cota unica vine in sprijinul şi celor cu venituri reduse printr-un sistem de deduceri foarte eficient.5. Cota unica reduce evaziunea fiscală, prin micşorarea costului de oportunitate al evitarii achitarii impozitelor la bugetul de stat. In conditiile in care sistem fiscal este unul simplu si eficient, efectul psihologic pe care il are reducerea cotei de impozitare face ca oamenii sa procedeze la achitarea datoriilor fata de stat in mod rapid si corect. Acestia nu mai sunt tentati de cautarea unor metode complicate care sa le facilitezemicsorarea bazei impozabile, in principal deoarece costul acestor activitati se poate ridica in unele cazuri peste cota de impozit care trebuie platita.Sistemul de impozitare progresiva a salariilor crea premise puternice pentru mutarea veniturilor pe canale mai putin taxate. În aceste condiţii proportia salariilor mici a crescut, iar a celor medii-mari a scazut, intr-o perioada de crestere economica, fapt care conduce la concluzia ca este foarte probabil ca o parte din venituri sa fi fost transferate pe alte canale cu o impunere mai redusa. Oamenii invata si se adapteaza rapid la sistem, astfel incat, in vechiul sistem, statul avea tot mai putin de adunat de la contribuabili in urma procedurii de globalizare si tot mai mult de dat inapoi.6. Cota unica reduce cheltuielile de administrare fiscală. Administraţia publică va cheltui mai putini bani cu monitorizarea si auditarea sistemului de vreme ce impozitul este unic si se calculeaza mult mai clar si mai concis. In sistemul impozitării progresive, statul avea tot mai putin de adunat de la contribuabili in urma procedurii de globalizare si tot mai mult

7

de dat inapoi. In anul 2002 statul a trebuit sa returneze contribuabililor din România 700 miliarde RON in valoare neta, iar in urma aplicarii sistemului impozitării progresive costurile administrative de funcţionare au fost de aprox. 800 miliarde RON.7. Cota unica ofera contribuabililor mai mult control asupra banilor si reduce implicarea autoritatilor in gestionarea surplusului fiecarei persoanePrin aplicarea cotei unice oamenii sunt stimulati sa munceasca mai mult deoarece numai o mica parte din castigul lor intra in posesia statului. Astfel, diferenta care le ramane poate fi gestionata dupa bunul plac al fiecaruia, aceasta libertate punand accent pe dezvoltarea proprietatii private si a sectorului privat din economie, mai degraba decat pe sectorul public, in care statul initiaza programe si politici prin care vine in sprijinul cetatenilor.Din tabelul prezentat în Anexă se observa ca, pe masura cresterii venitului, salariulnet castigat de contribuabilii fara persoane in intretinere creste, inregistrandu-se cresteri de peste 20% ale salariului net pentru venituri brute de peste 3.500 lei. In expresie absoluta, pentru un venit brut de 5000 lei, de exemplu, cresterea salariului net este de 729 lei. In acest fel implicarea guvernului se reduce considerabil lasand posibilitatea fiecarui individ sa isi creasca consumul sau sa opteze pentru diferite planuri de investitii.8.Cota unica reduce timpul si numarul formularelor care trebuie completate pentru achitarea obligatiei fata de stat. In acest sens cota unica aduce doua beneficii. a) Pe de-o parte, ofera o mai mare transparenta sistemului fiscal, intrucat asigura cu usurinta posibilitatea oricarui contribuabil sa isi calculeze marimea obligatiilor fiscale si sa inteleaga intreg mecanismul de impunere fara a mai avea neclaritati cu privire la modul de calcul si la sumele pe care le datoreaza. b) Pe de alta parte, creste randamentul impozitelor ca urmare a reducerii cheltuielilor cu stabilirea si incasarea acestora datorita simplitatii sistemului. Totodata, platitorii de taxe si impozite isi reduc cheltuielile privind consiliereafinanciara si indrumarea necesare in sistemul cotelor progresive, iar specialistii in fiscalitate isi pot orienta aria de activitate catre zone mult mai productive. In sistemul de impozitare al cotei unice nu se mai face risipa de forta de munca si este inlaturata birocratia costisitoare care creează cu uşurinţă confuzii.9. Cota unica dezvolta un mediu foarte atractiv pentru investitori Competitia privind nivelul impozitelor reprezinta un beneficiu al globalizarii. Intr-o economie globala in care forta de munca si capitalul se misca in deplina libertate dincolo de granitele nationale ale oricarui stat, setul de politici fiscale adoptate de fiecare tara reprezinta un instrument important folosit in atragerea resurselor internationale limitate.Rezultate pozitive in urma aplicarii cotei unice s-au inregistrat inca din primul trimestrual anului 2005, cand incasarile la bugetul de stat au crescut cu 2.819,3 miliarde leipeste estimarile de 110.279 miliarde ROL. Astfel, nivelul veniturilor la bugetul de stat estimate pentru aceasta perioada a anului au fost depăşite cu 2,6 procente, cu toate ca bugetul pe anul 2005 a fost construit pe sistemul progresiv de impozitare a veniturilor si pe un nivel al impozitului pe profit de 19%. In plus, climatul macroeconomic a fost influentat de ritmul mai scazut al dezinflatiei fata de nivelul prevazut - 9,3% fata de tinta de 9% in 2004-, precum si majorarea deficitului de cont curent la 7,8% din PIB fata de tinta de 6,3% in 2004.Caracteristicile cotei unice de impozitareReduce inegalitatea (aceeasi rata de impozitare pentru toti);Reduce evaziunea fiscala;

8

Ofera stimulente pentru cei ce doresc sa economiseasca si sa investeasca;Elimina toate tipurile de exceptii si scutiri de la plata taxelor;Favorizeaza persoanele bogate în detrimentul celor sarace;Favorizeaza investitiile în actiuni (obtinerea de dividende), deoarece profiturile sunt impozitate o singura data;

Cap 2. PRESIUNEA FISCALA IN ROMANIA

2.1 Rata presiunii fiscale

Fiscalitatea este un factor de constrângere pentru orice contribuabil, care devine cu atât mai greu de suportat cu cât presiunea fiscala este mai mare. O presiune fiscala ridicata are ca efect inhibarea motivatiei de a munci si determinarea contribuabilului de a obtine venituri cu caracter ilicit, care sunt sustrase de la impozitare. Astfel, economia subterana devine o alternativa pentru o economie oficiala dominata de o fiscalitate excesiva. Presiunea fiscala este un indicator fiscal de masura a gradului de fiscalitate, adica a modului în care contibuabilii suporta din veniturile si din averea lor impozitele si taxele, ca prelevari obligatorii instituite si percepute prin constrângere legala într-un an fiscal.Gradul de fiscalitate se determina astfel:Gradul de fiscalitate = Veniturile statului care provin din impozite si taxe :Produsul national brut x 100Nivelul presiunii fiscale se calculeaza de catre Institutul National deStatistica dupa formula: Rata de presiune fiscala = (Impozite pe productie si importuri + Impozite curente pe venit si patrimoniu) : Produsul intern brut x 100.

2.2 Ponderea veniturilor bugetare in produsul intern brut

9

De remarcat ca anii 2001 si 2002 înregistreaza ponderi ale veniturilor bugetului de stat în produsul intern brut mai mici cu 13,6% fata de începutul intervalului, în conditiile în care si produsul intern brut în 2001 este cu 15% mai mic fata de anul 1989. Sensul descrescator al ratei veniturilor fiscale totale, exprimand randamentul redus al sistemului de prelevari, nu releva însa si o reducere a poverii fiscale asupra contribuabilului, care cel putin pâna în anul 2005 a fost una dintre cele mai ridicate din tarile europene. Ponderea veniturilor bugetare în PIB în România în perioada 2004-2008. Comparaţie cu media ţărilor

UE27    Sursa: Ministerul Finanţelor, Banca Naţională a României, Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice, Eurostat, 2009

 Adoptarea cotei unice de impozitare a accentuat şi dezechilibrele externe. Deficitul comercial a crescut de patru ori în perioada analizată, de la 5 miliarde euro în 2004 la 22,8 miliarde euro în 2008, cauzând deteriorarea puternică a deficitului de cont curent. Adâncirea deficitului de cont curent a provocat  îngrijorare deoarece acesta începuse să se finanţeze din ce în ce mai puţin sustenabil, adică pe baza investiţiilor străine directe (ISD). Astfel, dacă în anul 2006 deficitul de cont curent de 10,4% din PIB a fost finanţat în proporţie de 91% din investiţii străine directe, în 2007, de exemplu,  gradul de acoperire a acestui deficit pe baza ISD urilor a scăzut la 42%.   Reducerea fiscalităţii a lăsat venituri disponibile crescute la dispoziţia indivizilor cu venituri mari, aceştia mărind puternic consumul de bunuri din import. Dacă mai adăugăm creşterea remitenţelor şi relaxarea condiţiilor de creditare, găsim că mărirea puternică a cererii de bunuri din import a avut motoare solide în România, fapt concretizat prin deteriorarea fără precedent a echilibrului comercial extern. În plus, lipsa unei politici industriale active a făcut ca bunurile româneşti să aibă o competitivitate externă din ce în ce mai redusă, exporturile neputând să ţină pasul cu importurile. Cota unică nu a rezolvat problema creşterii gradului de ocupare. Cota unică nu a generat mai multe locuri de muncă decât ar fi generat economia în mod normal iar rata de ocupare a fluctuat în perioada 2005-2008 (Figura 5).

10

 Rata de ocupare în România (2001-2008) si UE

27        Sursa: Eurostat, Labour Force Statistics, 2009 Introducerea cotei unice de impozitare nu a rezolvat problema “pieţei negre a muncii”. Implementarea cotei unice nu a scos la suprafaţă sute de mii de locuri de muncă, aşa cum spuneau autorităţile, ci dimpotrivă. Dacă în 2005/2004, Institutul Naţional de Statistică (INS) estima o reducere a numărului de lucrători din economia subterană de 155.000 persoane, în 2006/2005, estimările INS arată o creştere de 238.000 persoane care lucrau în economia subterană, în 2007/2006 o reducere de 47.000 persoane, iar în 2008/2007 se estima o creştere de 10.000 persoane.

 Este evident că nu există dovezi solide că procesul de creare de noi locuri de muncă în economia oficială s-a facut prin reducerea consistentă a numărului de persoane angajate în economia subterană. 215.000 de locuri de muncă s-au creat numai în sectorul public în perioada 2005-2008.Evaziunea fiscală a crescut în perioada 2005-2008. Numărul de lucratori “la negru” nu a scăzut, ci a crescut. Ponderea economiei subterane s-a mărit îngrijorător.Ponderea economiei neobservate în PIB s-a majorat de la 14,5% din PIB în 2004 la 21% din PIB în 2008Valoarea adăugată brută în termeni nominali din economia neobservată s-a triplat în perioada 2005-2008

11

Evaziunea fiscală la plata TVA a ajuns în 2008 la aproape 24 miliarde lei faţă de 7,4 miliarde lei în 2004Veniturile bugetare potenţiale rezultate din fiscalizarea economiei neobservate reprezintau circa 11% din PIB în 2008 (impozit pe venit, TVA şi CAS) Sursa: Ministerul Finanţelor Publice, 2009. Raport de fundamentare a bugetului de stat pe 2009, www.mfinante.ro

2.3 Efectul presiunii fiscale asupra veniturilor statului

În Romania se înregistreaza o presiune fiscala ridicata în cazul contribuabililor mici si mijlocii, care este cauzata mai ales de:în primul rand, nevoia de resurse fiscale ridicate ale puterii publice, în contextul unei economii aflate pentru o lunga perioada într-o profunda criza de structura si competitivitate;excluderea din randul contribuabililor a somerilor care nu contribuie la formarea veniturilor fiscale si pe care unii dintre acestia le obtin totusi în afara veniturilor din pensii sau ajutoare;existenta unor venituri importante obtinute din economia subterana sau din economia de suprafata care nu sunt incluse în masa veniturilor impozabile;dezvoltarea exploziva a contrabandei si a evaziunii fiscale în prima decada a procesului de tranzitie a economiei romanesti;un sistem fiscal si o legislatie fiscala neadaptata realitatilor economice.

12

Efectul presiunii fiscale asupra veniturilor statului în sens general a fost prezentat prin intermediul „curba Laffer”. În Romania sunt aplicabile aceleasi principii, o presiune fiscala mare determinand o tendinta de scadere a veniturilor statului în sume absolute. De asemenea, cresterea presiunii fiscale conduce la conflicte, încurajeaza munca la negru, evaziunea fiscala si nu genereaza motivatie pentru munca.

2.4 Legatura dintre rata impozitarii si veniturile obtinute de stat de pe urma colectarii impozitelor

Dr. Arthur B. Laffer este creditat ca fiind cel care a oferit cea mai convingatoareexplicatie cu privire la legatura dintre rata impozitarii si veniturile obtinute de stat de pe urma colectarii impozitelor.Curba lui Laffer sintetizeaza grafic relatia dintre rata impozitului si venitul obtinut si poate fi utilizata pentru a intelege cum un impozit in cota unica nu micsoreaza, ci din contra, poate chiar sa creasca veniturile generale din impozite.

Venituri din economia subterana neincluse in veniturile impozabile

Venituri din economia subterana neincluse in veniturile impozabile

Cauzele presiunii fiscale ridicate

Cauzele presiunii fiscale ridicate

Erea somerilor din randul contribuabililor

Erea somerilor din randul contribuabililor

Sistem fiscal neadaptat realitatilor economice

Sistem fiscal neadaptat realitatilor economice

Dezvoltarea contrabandei si evaziunii fiscale

Dezvoltarea contrabandei si evaziunii fiscale

Necesitatea unor resurse fiscale ridicate

Necesitatea unor resurse fiscale ridicate

13

Curba lui Laffer sugereaza ca venitul obtinut creste mai rapid la nivele mai reduse de taxare. Pe masura ce rata creste, venitul creste cu o rata descrescatoare pana atinge nivelul maxim de venit colectat de catre stat, in punctul de echilibru.Dincolo de aceasta limita orice crestere a ratei impozitului ii determina pe oameni sa munceasca mai putin sau sa gaseasca metode eficiente prin care sa se sustraga de la achitarea obligatiilor catre stat, reducand astfel veniturile colectate globale.Venitul colectat de stat in punctul B este acelasi cu venitul din punctul A, dar se obtine la o rata de impozit mult mai ridicata.La o rata ipotetica de impozitare de 100% nimeni nu ar mai fi motivat sa munceasca, din moment ce Guvernul ar fi cel care colecteaza tot venitul obtinut prin munca.Analiza Laffer explica de asemenea modul in care Guvernul poate obtine aceleasi venituri pe doua cai diferite:a) fie prin colectarea unor taxe ridicate de la un numar redus de persoane (o taxa ridicata pentru o baza de taxare redusa);b) fie prin impunerea unui impozit mic la un segment de populatie mai larg ( o taxa redusa pentru o baza de taxare mare).

14

Cap 3. IMPOZITARE PROGRESIVA VERSUS COTA UNICA

Evaluarea impactului cotei unice si a impozitarii progresiveCota unica, introdusa in mai multe tari din regiune in ultimii cativa ani isi demonstreaza viabilitatea. Analistii citati de Forbes considera ca sistemul prin care toata lumea plateste acelasi nivel al impozitului elimina atat de complicata birocratie si stimuleaza oamenii sa munceasca mai mult si sa-si economiseasca veniturile. Acelasi studiu realizat de Forbes releva ca principalul motiv pentru care Romania a trecut la acest sistem de taxare l-a constituit scoaterea la suprafata a muncii la negru si a economiei subterane. Dublata de intensificarea controalelor politiei economice si majorarea pedepselor pentru infractiunea de evaziune fiscala, rezultatele inregistrate au fost pozitive, mai putin Ungaria, unde se analizeaza in prezent o majorare a impozitelor. Totodata, statele unde cota unica este scazuta, compenseaza prin taxe de consum mai mari.Consideram ca masurarea impactului introducerii cotei unice poate fi realizata in baza mai multor indicatori.Pentru stimularea diminuarii muncii la negru acestia sunt: -          Evolutia numarului de contracte de munca inregistrate la Inspectoratul Teritorial de Munca dupa introducerea cotei unice;-          Tendintele inregistrate in evolutia fenomenului muncii la negru constatate in urma controalelor Inspectiei Muncii.Pentru evaluarea eficientei colectarii impozitelor (proceduri simplificate de colectare, urmarire si incasare a impozitelor, reducerea evaziunii fiscale si a economiei subterane):-          Cresterea, stagnarea sau descresterea veniturilor declarate (bazei de impozitare) la administratiile financiare pentru veniturile estimate pe anul respectiv;-          Cresterea, stagnarea sau descresterea numarului de contribuabili inregistrati (declaratii de venit);-          Cresterea sau descresterea randamentului fiscal (gradului de colectare voluntara si prin controale a impozitelor si taxelor datorate);-          Opinia angajatilor administratiilor financiare privind noul sistem de colectare, urmarire si incasare a impozitelor comparativ cu vechiul sistem.O problema importanta tine de modul in care cota unica favorizeaza investitiile. Teoretic, impozite mai mici pentru cei cu venituri mari ar duce la formarea unor capitaluri favorabile investitiilor. In practica surplusul de venituri s-ar putea redirectiona catre consumul de lux, in special catre importuri de lux, intorcandu-se impotriva economiei, diminuand investitiile productive. Consumul plus valorii din economie este de dorit sa fie unul cat mai echitabil pentru membrii ei, insa important este si felul in care aceste venituri se intorc in economie sub forma de investitii, generand dezvoltare economica. Intram astfel intr-o zona in care este poate nevoie de o reglementare suplimentara – impozitarea bunurilor de lux – imobilelor si automobilelor scumpe etc.Cat priveste impozitarea progresiva, amintim eforturile economistilor americani Robert Hall si Alvin Rabuska care au cerut o singura taxa de impozitare, fara exceptii. Insa aceasta nu a fost introdusa in SUA niciodata. In prezent, impozitul pe venitul final se departajeaza atat pe transe de venit, cat, mai ales, pe categorii de contribuabili: necasatoriti, vaduve si contribuabili care au optat pentru impozitarea pe familie,

15

contribuabili casatoriti, dar ale caror venituri se percep separat, contribuabili casatoriti care sunt singurii sustinatori financiari ai familiei.In concluzie-indiferent in cate transe s-ar socoti, actualul sistem ce consta in aplicarea de cote progresive este nestimulativ si conduce, in special in zona veniturilor mari, la implementarea de scheme de evitare sau chiar de evaziune fiscala. Toate statele care au introdus cota unica cunosc un succes bun, in special prin cresterea bazei de calcul a impozitului (declararea reala a veniturilor), cat si prin cresterea numarului de contribuabili (reducerea muncii la negru).In context, scopul sistemului progresiv de impozitare a veniturilor persoanelor fizice nu este unul economic, ci mai degraba social. Totodata, sub aspect economic, acest sistem contribuie la aparitia si dezvoltarea evaziunii fiscale si a muncii la negru.Cat priveste acuzatia cum ca prin introducerea unei cote unice vor beneficia numai cei bogati, argumentul este usor de combatut pornind chiar de la formularea lui. Oamenii bogati nu vor avea un avantaj din cota unica, fiindca acestia nu platesc impozit pe salariu. Salariile, daca exista, sunt mici, iar „bogatia” le vine din profituri (dividende). In consecinta, masura va fi benefica in special clasei mijlocii, despre care se vorbeste ca trebuie creata si stimulata sa devina o forta motrice in economie.

16

Cap 4. ADOPTAREA COTEI UNICE IN ALTE TARI

Toate tarile care au introdus cota unica au înregistrat evoluţii pozitive.Estonia, care in 1994 a introdus o rata unica de impozitare de 26%, ducand la ocrestere economica medie anuala de 5,2%.Ulterior cota unica a fost diminuata la 20%.In 1997 Letonia a adoptat o cota unica de 25%.În 2001 Rusia a adoptat cu o cota unică de 13%.Rusia s-a remarcat printr-o evolutie economica spectaculoasa; ca urmare a masurilor adoptate, intrarile la buget obtinute din impozitarea veniturilor persoanelor fizice au inregistrat o crestere reala in ruble de 28%, iar in 2002 impozitele pe venit au insumat 357,1 mld ruble /11,26 mld $ - fata de numai 255,5 mld ruble in 2001, adica o crestere nominala de 39.8%,ceea ce inseamna o crestere de 20,7% in termeni reali. Ajustarile s-au realizat tinand seama de o rata a inflatiei de 18% in 2001 si de 15,8% in 2002).În 2004 Slovacia a adoptat cu o cota unică de 19%.Ucraina a adoptat cu o cota unică de 13%.Bulgarii trec la o cota unica de impozitare de 10%. Plamen Oresharski, ministrul bulgar de Finante, a anuntat ca bulgarii vor avea o cota unica de impozitare de 10% incepand cu anul 2008. Anuntul a fost facut in urma intrunirii de la Evksinograd, la care au participat consiliul de ministrii si liderii partidelor aflate la guvernare. Noua cota unica de impozitare, care retrage sistemul de impozitare a veniturilor personale in functie de intervalul de incadrare, impune insa si o actualizare a mecanismului de formare a salariilor, deoarece nu va avantaja o buna parte a populatiei, si anume persoanele care castiga intre 102,26 si 153,41 euro/luna ( 200- 300 leva/luna), scrie cotidianul bulgar Dnevnik. Ministrul de Finante crede insa ca aceasta decizie va contribui in mod clar la stimularea investitiilor, urmand a genera slujbe si va duce la cresterea salariilor conform declaratiei sale. Liderii coalitiei de guvernare, formata din Partidul Socialist Bulgar, Miscarea Pentru Drepturi si Libertati si Miscarea Nationala Simeon II, au cazut de comun acord asupra temelor cheie ale bugetelor pentru 2007 si 2008, cat si asupra politicii fiscale privind regimul de taxe si impozite, asigurarile sociale si pensile. Excendentul bugetar de 945,98 milioane euro( 1,85 miliarde leva) a inregistrat in primele cinci lunii ale anului trecut, cat si estimarile incurajatoare privind scaderea inflatiei la 3,7% in 2008, si cresterea veniturilor bugetare au fsot principalii factori care au stat la baza deciziilor luate de reprezentantii aprtidelor bulgare. Pentru anul 2008, veniturile bugetare estimate se ridica la 12,52 miliarde de euro (24,5 miliarde leva), reprezentand 42,5% din produsul intern brut al tarii.

17

4.1 Impozitarea veniturilor a crescut în medie la nivel global cu 0,3% în 2010Tendinţa de reducere a impozitului pe venit semnalată în ultimii ani se inversează în 2010, taxele pe venit la nivel global înregistrând o creştere medie de 0,3% în acest an, conform rezultatelor studiului International’s 2010 Individual Income Tax and Social Security Rate Survey date publicităţii la începutul acestei luni de către KPMG, fapt care arată schimbarea de politică a majorităţii guvernelor spre un nivel fiscal care să le permită combaterea deficitelor bugetare.

18

Studiul mai arată că modificările cele mai mari în privinţa impozitării veniturilor s-au petrecut în Europa, cele mai mari impozite pe venit fiind plătite de cetăţenii europeni. Un alt aspect semnalat de studiu este introducerea cotei unice în majoritatea statelor din Europa de Est dar oprirea politicilor din ultimii ani de reducere a nivelului de impozitare.Estonia care a fost prima care a introdus o cotă unică de impozitare  de 22% în 1994 şi intenţiona reducerea nivelului la 17% în 2012 a renunţa la aceste planuri odată cu criza financiară. Letonia a crescut nivelul taxei de la 23% în 2009 la 26% în 2010 ca parte a unui pachet mai mare de măsuri de austeritate.Ungaria a scăzut nivelul de impozitare cu 4 procente dar acesta rămâne relativ ridicat (32%). În restul Europei cele mai mari creşteri ale impozitului pe venit s-au înregistrat în Marea Britanie +10% (cea mai mare creştere la nivel global), Islanda a înlocuit cota unică cu un sistem de impozite progresiv ridicând nivelul de taxare cu  9%; Grecia a crescut nivelul maxim de taxare cu 5%, Portugalia cu 3% iar Franţa cu 1%. Printre ţările care au redus nivelul de impozitare al veniturilor se numără Danemarca, cu o reducere de 7% şi Croaţia, care a redus nivelul maxim de impozitare cu 5% în luna iulie a acestui an. Madalina Racoviţan director KPMG România subliniază că România are un nivel competitiv al impozitului pe venit, de 16% dar are cel mai ridicat nivel al contribuţiilor sociale din Europa Centrală şi de Est iar servicile primite în schimb sunt limitate. (KPMG)

19

STUDIU DE CAZ. STRUCTURA VENITURILOR FISCALE INREGISTRATA IN CADRUL UNIUNII EUROPENEConsiderente privind politica fiscala din Uniunea EuropeanaUn aspect important al ,,calitatii” finantelor publice il reprezinta politica fiscala promovata de statele europene. Scopul principal al impozitarii este de a asigura resursele financiare pentru finantarea serviciilor publice. Se pot atasa si alte obiective complementare, in mod normal serviciile asigurate de sistemul public fiecarui cetatean nu sunt direct proportionale cu platile efectuate de fiecare contribuabil, impozitarea are si rolul de redistribuire a veniturilor. Daca in cazul politicii monetare se poate vorbi de o politica unica, politica fiscala a statelor membre a ramas in zona de autonomie nationala in elaborarea politicii macroeconomice, respectiv cel mai important instrument al statului in asigurarea stabilitatii economice.Politica in domeniul impozitarii este esentiala pentru toate statele membre, iar actiunile unei tari pot avea impact nu numai in acea tara, dar si in tarile invecinate.La nivelul UE politica fiscala este subordonata tratatului de infiintare a Comunitatii Europene, care prevede:- eliminarea taxelor vamale intre tarile membre (art.3) si a oricaror altor masuri cu efect similar;            - asigurarea liberei concurente in cadrul pietei comune.In acest sens se au in vedere in special impozitele indirecte (TVA si accizele), impozitele directe fiind doar subordonate scopului de neafectare a liberei concurente pe piata, insa se recomanda membrilor incheierea de conventii, de evitare a dublei impuneri internationale.In impozitarea afacerilor se impune realizarea unui dialog continuu cu eforturile UE, in special cu grupul pentru Codul de conduita pentru impozitarea afacerilor, pentru evitarea adoptarii unor reglementari care sa fie daunatoare competitiei si integritatii bazelor de venituri.Acest cod de conduita se refera la masurile de impozitare a afacerilor care afecteaza sau pot afecta in mod semnificativ localizarea activitatii de afaceri in cadrul UE, care s-ar putea extinde si spre tarile candidate care vor sa obtina statutul de membru al UE.Acest cod cuprinde un numar de 5 criterii in functie de care grupul pentru Codul de conduita, format din experti ai statelor membre, evalueaza daca o masura este sau nu daunatoare. Astfel, o masura poate fi evaluata pozitiv, ca fiind daunatoare, daca:- sunt acordate avantaje fiscale numai nerezidentilor sau in legatura cu tranzactiile efectuate cu nerezidentii;- avantajele sunt izolate pe piata interna, astfel incat sa nu afecteze baza nationala de impozitare;- sunt acordate avantaje in lipsa oricarei activitati economice reale si a unei prezente economice substantiale in statul membru care ofera aceste avantaje;- regulile pentru stabilirea profitului referitor la activitatile in cadrul unui grup multinational de companii se indeparteaza de la principiile si regulile convenite la nivelul OECD.- masurile de impozitare sunt netransparente, inclusiv prin relaxarea prevederilor legale la nivel administrativ, intr-un mod netransparent.

20

Legat de impozitarea veniturilor persoanelor trebuie tinut cont de faptul ca acesta este un atribut al fiecarui stat membru, ceea ce presupune riscul ineviabil al unor obstacole in calea liberei circulatii a fortei de munca, riscul evaziunii fiscale, precum si riscul migrarii fortei de munca inalt calificate. Pentru reducerea acestor riscuri trebuie concentrat efortul de coordonare fiscala pe trei obiective majore:- eliminarea obstacolelor fiscale din circulatia libera a fortei de munca si a serviciilor pe care acestea le asigura (discriminarea fiscala si dubla impozitare);- evitarea evaziunii transfrontaliere;- prevenirea competitiei daunatoare.Din analiza veniturilor realizate pe ansamblul Uniunii Europene in anul 2004 se constata ca impozitele directe participau cu 66,6%, iar cele indirecte cu 33,4%. Dintre impozitele directe, cele mai mari ponderi le aveau impozitele pe venit si pe profit (34,5% din totalul veniturilor) si contributiile la securitatea sociala (28,6%), iar dintre impozitele indirecte – cele percepute pe bunuri si servicii (30,9%).Referitor la impozitele directe, prezentate ca o imagine de ansamblu la nivelul Uniunii Europene, in anul 2004, acestea au de asemenea in jurul a 1250-1300 de miliarde de euro, respectiv 19,3% din PIB-ul cumulat al statelor membre, ponderea cea mai mare detinand-o impozitele pe veniturile personale (11% din PIB) si impozitele pe veniturile din capital (6% din PIB), restul impozitelor avand o pondere scazuta (2,3% din PIB).Impozitele indirecte sunt suportate in general de consumatorul final prin intermediul preturilor si al tarifelor. Cele mai cunoscute sunt: taxa pe valoarea adaugata (TVA), accizele, taxele vamale, impozitul pe spectacole etc.O importanta foarte mare o au cele doua tipuri de impozite indirecte, TVA- ul si accizele, acestea au o serie de elemente caracteristice comune ce impun 131b12b armonizarea fiscala respectiv:1. Ambele sunt incluse in preturile de vanzare ale produselor si serviciilor si sunt suportate in final de catre consumatori. Obligatia de plata fata de buget pentru aceste impozite ia nastere odata cu efectuarea tranzactiilor comerciale.2. Aceste impozite sunt aplicate asupra produselor si serviciilor in tara in care acestea sunt consumate si sunt varsate ca venituri la bugetul tarii respective. In cazul produselor si serviciilor importate sau exportate, formalitatile de trecere a frontierei sunt esentiale pentru urmarirea si incasarea impozitelor indirecte.3. Baza de impozitare poate fi mai larga sau mai ingusta in functie de gradul de cuprindere a produselor si serviciilor sau poate include diferite stadii in miscarea produselor de la producator la consumator, impozitele fiind aplicate intr-un singur stadiu sau in mai multe.4. Impozitele fiscale sunt aplicate, de regula, asupra valorii monetare a produselor si serviciilor cumparate. Avantajele impozitelor indirecte:- sunt mai putin vulnerabile la efectele concurentei fiscale;- administrarea lor este mai simpla;- relative neutre din punctul de vedere al impactului asupra deciziilor de economisire, investire;Dezavantajele impozitelor indirecte:- caracter regresiv;- impact inflationist.

21

In procesul coordonarii politicilor fiscale in vederea adaptarii sistemului fiscal regulilor Uniunii Europene se impune armonizarea mult mai accentuata a impozitelor indirecte care sunt impozite pe consum.Dat fiind faptul ca taxa pe valorea adaugata este neutra din punct de vedere al gradului de integrare verticala a producatorilor, permite dezvoltarea acestei probleme, acest tip de impozit indirect mai prezinta si alte avantaje:1. Este un impozit care stimuleaza conformarea, datorita dreptului de deducere trebuie justificat, fiecare firma are interesul sa obtina de la furnizori facturi certificand plata TVA pana la stadiul respectiv.2. Este o sursa de venit foarte robusta si stabilita, ceea ce explica si utilizarea TVA drept una din sursele de finantare a bugetului comunitar;3. TVA este cea mai ,,eficienta” taxa din punctul de vedere al raportului dintre colectare si cheltuielile administrative. Fiecare punct procentual din majorare a TVA genereaza venituri suplimentare echivalente cu 0,4% din PIB.Principalele momente ale armonizarii TVA in Uniunea Europeana sunt:- introducerea TVA in toate statele membre (pana in anul 1970);- uniformizarea bazei de impozitare pentru TVA (incepand cu anul 1977) si cotele de TVA (procentuale);- trecerea la un sistem tranzitoriu pentru TVA, o data cu realizarea pietei unice si desfiintarea frontierelor vamale (1 ianuarie 1993);- simplificarea sistemului TVA si cooperarea statelor membre pentru reducerea fraudei fiscale.Introducerea TVA in toate statele membre, eforturile de armonizare a sistemului au vizat doua aspecte principale:1. Uniformizarea bazei de impunere (categorii de bunuri si servicii supuse impunerii), care a fost incheiata in linii mari odata cu adoptarea celei de a VI-a Directiva TVA;2. Armonizarea ratelor de impunere: au fost considerate necesare pentru a contracara distorsiunile pe care diferentele mari de rate le pot induce in structura comertului intra-comunitar.Uniformizarea bazei de impozitare a TVA-ului este necesara avand in vedere obligatia statelor membre ale Uniunii Europene de a contribui la bugetul uniunii cu  o parte din impozitul incasat, ceea ce presupune aplicarea cotei de TVA la aceleasi tranzactii. In interiorul UE exista diferente semnificative in ceea ce priveste cotele de impunere, acestea osciland de la 15% (Luxemburg) la 25% (Danemarca si Suedia).Un sistem de TVA cu cota unica este mai eficient, iar costurile administrarii lui sunt mai reduse, un sistem TVA cu mai multe cote, ofera o anumita protectie consumatorilor cu venituri modeste.Odata cu trecerea la piata unica, ceea ce presupune desfiintarea controlului la circulatia produselor si serviciilor intre statele componete ale UE, se impun cautarea unor solutii de a renunta la frontierele fiscale in cazul TVA. Acestea se poate realiza prin doua moduri:a) fie prin trecerea la principiul originii in materie de TVA si adoptarea unui mecanism de corectare (decontare) pentru evitarea realocarilor importante de TVA intre bugetele diferitelor state membre.b) fie prin mentinerea principiului destinatiei cu renuntarea la controlul fiscal la frontierele intre statele membre.

22

 La data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana (1 ianuarie 2007), a intrat in vigoare legea armonizata privind taxa pe valoarea adaugata (TVA), care a reprezentat transpunerea in legislatia nationala  a acqius-ului comunitar in domeniu, respectiv a Directivelor a VI-a, a VIII-a si a XIII-a ale CEE.Principalele aspecte ale legii armonizate se refera la:1. Includerea in legislatia nationala a regimului tranzitoriu in domeniul TVA, care se aplica numai in relatia cu statele membre ale UE.2. Transpunerea Directivelor a VIII-a si a XIII-a ale CEE, care stabilesc procedura de restituire a TVA-ului pentru achizitiile efectuate in Romania de persoane impozabile din strainatate, stabilite atat in statele membre ale UE (Directiva a VIII-a), cat si in tari terte (Directiva a XIII-a).3. Eliminarea unor scutiri de TVA care nu sunt permise de Directiva a VI-a a CEE si introducerea altor scutiri de TVA, prevazute inca in legislatia nationala.4. Introducerea in legislatia nationala a altor prevederi, cum sunt:- ajustarea dreptului de deducere a TVA;- introducerea regimului special pentru producatorii agricoli, concomitent cu eliminarea scutirii de TVA pentru aceasta activitate;- introducerea regimurilor speciale pentru: agentiile de turism, bunurile second hand, obiectivele de arta, de colectie sau de antichitati, aurul pentru investitii, bunurile vandute in sistem amanet si consignatie.Sfera de aplicabilitate:1) Persoane impozabile- introducerea notiunii de persoana impozabila, care nu era prevazuta in legislatia romana privind TVA (conform art. 4 din Directiva 77/388/CEE);- introducerea unor noi entitati in cadrul ,,persoanelor impozabile”, care ar fi organizatii sindicale, organizatii nonguvernamentale, politice, religioase, profesiuni liberale sau persoane care desfasoara activitati independente pe baza liberei initiative.2) Activitati impozabileIncluderea unor noi activitati care inainte erau scutite de plata TVA:- activitati intreprinse de agentii economici autorizatii in zone libere;- furnizarea de uniforme scolare si prescolare, articole de imbracaminte si incaltaminte pentru copii in varsta de pana la  un an;- activitati de taxi intreprinse de persoane ce desfasoara activitatii independente pe baza liberei initiative;- importul de bunuri efectuat de institutiile publice, direct sau prin comisionari, finantate din imprumuturi contractate de pe piata externa cu garantie de stat;- importul de materii prime destinat procesarii in vederea exportului, intr-o perioada de 45 de zile de la data importului. Cotele  TVA aplicate in statele membre ale Uniunii Europene                                                                                                                 -%-

State membreRata super redusa

Rata redusa Rata standard

1. Belgia - 6 212. Cehia - 5 193. Danemarca - - 254. Germania - 7 19

23

5. Estonia - 5 186. Grecia 4,5 9 197. Spania 4 7 168. Franta 2,1 5,5 19,69. Irlanda 4,8 13,5 2110. Italia 4 10 2011. Cipru - 5/8 1512. Letonia - 5 1813. Lituania - 5/9 1814. Luxemburg 3 6 1515. Ungaria - 5 2016. Malta - 5 1817. Olanda - 6 1918. Austria - 10 2019. Polonia 3 7 2220. Portugalia - 5/12 2121. Slovenia - 8,5 2022. Slovacia - 10 1923. Finlanda - 8/17 2224. Suedia 6/12 25 6/1225. Marea Britanie 5 17,5 526. Romania         -                

-                 -9 19

27. Bulgaria - 7 20      Sursa: http://www.worldwide-tax.comPrincipiul care sta la baza aplicarii accizelor este ca acestea se aplica in tara in care are loc consumul. Armonizarea in cazul acestui tip de impozit vizeaza, in primul rand, produsele care poarta accize in statele membre ale UE, urmarindu-se o uniformizare a definirii produselor, unitatilor de masura si a exceptiilor, dar si in ceea ce priveste marirea cotelor de impozitare.Diferentele mari intre cotele de accizare de la un stat la altul, explicate fie de politicile de descurajare a consumului (in cazul cotelor mari), fie prin importanta sectorului agricol (in cazul cotelor mici), distorsioneaza competitia si constituie un stimulent pentru frauda fiscala (contrabanda cu tigari si bauturi alcoolice etc.)Un alt segment vizat de armonizare este adoptarea unor reguli uniforme pentru evidenta stricta a circulatiei si depozitarii produselor purtatoare de accize.Principalele categorii de produse definite de Uniunea Europeana, purtatoare de accize sunt: produsele din tutun, produsele petroliere si bauturile alcoolice. In cadrul acestora identificam:- produse din tutun: tigaretele, tigarile, tutunul pentru rasucit, tutunul pentru mestecat, alte tipuri de tutun pentru fumat;- produse petroliere: benzina fara plumb, benzina cu plumb, gazele de sonda, pacura, gazul lichefiat, methana, kerosenul (banzina pentru avion);           - bauturi alcoolice: berea, vinul, bauturile spirtoase, produsele intermediare.

24

In cazul armonizarii regulilor pentru miscarea produselor purtatoare de accize, in conditiile suspendarii platii accizelor pana in momentul eliberarii produselor pentru consumul final trebuie adoptate regulile UE pentru urmarirea miscarii produselor, reguli stricte care se refera la:1. Existenta unui sistem de antrepozite fiscale, in legatura unele cu altele, care sa fie autorizate pentru stocarea si miscarea produselor in regim suspensiv de plata a accizelor;2. Obligatia antrepozitelor de a tine evidenta stocurilor;3. Administrarea antrepozitelor fiscale de catre administratori autorizati de catre autoritatea nationala fiscala, acestia fiind responsabili pentru plata accizelor la livrarea catre consumatorul final; acestora li se percep garantii financiare.4. Existenta unor documente specifice care insotesc produsele in regim suspensiv.Taxele vamale au o importanta mai redusa in contextul UE, deoarece a fost adoptat principiul potrivit caruia bunurile importante din afara spatiului UE vor fi taxate intr-unul din statele membre, o singura data, ulterior acestea circuland liber in celelalte state ale pietei unice europene. Bunurile provenind dintr-un stat membru al UE nu vor mai putea fi considerate importuri taxabile, asigurandu-se libera circulatie a acestora in spatiul UE. Taxele vamale reprezinta venit propriu traditional la bugetul Uniunii Europene. Acesta este urmarit si incasat de catre fiecare stat membru in contul UE. Colectarea acestor venituri necesita resurse umane si materiale importante, statele membre au dreptul sa retina o cota de 25% din incasari pentru acoperirea cheltuielilor respective.Desi s-au facut progrese importante pe linia armonizarii atat in tara noastra, cat si in celelalte tari, diferentele se mentin atat in ceea ce priveste PIB/loc ca nivel de dezvoltare, cat si in ceea ce priveste sistemul de impozite si taxe. Impozitele pe bunuri si servicii si-au diminuat ponderea in tarile membre ale Uniunii Europene (in perioada 1995-2004), de la 38,2% in anul 1995 la 31% in anul 2000, stabilindu-se la acest nivel pana in anul 2004.In anul 2004 impozitele indirecte la nivelul Uniunii Europene au fost de 13,8% din PIB-ul cumulat al statelor membre ale UE. Ponderea cea mai mare in randul acestora a avut-o taxa pe valoarea adaugata (TVA), cu 6,9% din PIB-ul pecizat anterior (respectiv 50% din volumul total al impozitelor indirecte), urmata de accize cu 3,5% din PIB, restul impozitelor indirecte (in totalitatea lor), reprezentand doar 3,4% din PIB. Repartizarea sarcinii fiscale la nivelul Uniunii Europene Sarcina fiscala in Uniunea Europeana, definita ca raport intre veniturile bugetare din impozite si PIB este relativ ridicata. In 2004 era 39,3% din PIB ponderat, mai mare cu aproape 14% decat SUA si Japonia. Diferenta fata de SUA nu s-a redus, pentru ca, potrivit statisticilor OECD, SUA si-a redus masiv impozitele in ultimii 5 ani. Datele disponibile pana in 2003 despre Japonia, sugereaza ca si aceasta tara si-a redus povara fiscala in aceasta perioada, intr-o masura usor redusa comparativ cu Uniunea Europeana. Inainte de extinderea Uniunii Europene din anul 2004 exista o mare varietate a ratelor de impozitare, care se apropiau de 50% in tarile nordice si Belgia, sau care erau mai scazute in tari ca Irlanda, Spania, Marea Britanie si Grecia. In EU 15, diferenta dintre nivelul cel mai inalt (Suedia) si cel mai redus (Irlanda) ajungea la 21 de puncte procentuale.Dupa extinderea din anul 2004, cele 10 noi state membre au condus la o diversitate crescuta: 2 noi state, Lituania si Letonia, au presiunea fiscala chiar mai redusa decat a Irlandei. In cele mai multe cazuri, noile state aveau rate de impozitare mai reduse, ceea ce a

25

condus la scaderea mediei la nivelul Uniunii: 39,% in 2004, in timp ce media noilor 10 state era de 34,5%.Exista diferente substantiale nu numai intre EU 15 si noile state, ci chiar intre noile state membre. Se disting doua grupuri de tari: Slovenia (39,7%) si Ungaria (39,1%), ce au un nivel apropiat de media EU 15 (40,3%) si alt grup, al celorlalte tari, cu nivele substantial reduse: pornind de la Cehia (36,6%), pana la Lituania (28,4%).Noile state membre au o structura diferita comparativ cu tarile EU 15, inregistrand o pondere considerabil mai mica a impozitelor directe in totalul veniturilor fiscale.In 2004 diferenta dintre media EU 15 si cea a statelor noi era de aproximativ 10 puncte procentuale (de la 36% la 25,7%), cu exceptia Maltei, toate noile state se situau sub media EU 15.Impozitele directe aveau cea mai mica pondere in totalul veniturilor fiscale in Slovenia (19,8%), Polonia (24,1%), Ungaria (24,2%). Unul dinte motivele acestei diferente se gaseste in nivelul mai redus al ratelor de impozitare existente in noile 10 state, privitoare la impozitul pe profitul companiilor si impozitul pe venitul personal.  Veniturile fiscale din statele membre ale Uniunii Europene ca pondere  in PIB in perioada 2004 -2006

Tari 2004 2005 20061. Austria 48,9 48,2 47,82. Belgia 49,1 49,9 49,13. Bulgaria 42,0 41,6 40,34. Cipru 38,8 41,2 42,75. Danemarca     57,3 57,8 56,26. Estonia     35,9 35,4 36,67. Finlanda     52,3 53,0 52,58. Franta 49,6 50,7 50,89. Germania

43,3               43,5              

               43,8

10. Grecia 38,2 38,0 39,511. Irlanda     35,2 35,4 37,112. Italia 44,2 44,0 45,613. Letonia      34,7 35,2 37,014. Lituania 31,8 33,1 33,415. Luxemburg      41,3 41,7 39,716. Malta 41,0 42,0 41,617. Polonia      36,9 39,0 40,118. Portugalia 43,1 41,7 42,519. Marea Britanie 40,0 41,2 41,920. Cehia 42,2 41,3 40,721. Romania 31,3 32,2 33,222. Slovacia 35,6 35,6 33,923. Slovenia 44,2 44,5 44,124. Spania 38,5 39,4 40,425. Suedia 57,5 58,7 57,9

26

26. Olanda 44,3 44,9 46,727. Ungaria 42,4 42,1 42,6

        Sursa: Eurostat; DOC_TAXATION.indd (Taxatino trends in the European Union)Ponderea redusa a impozitelor directe in noile state este contracarata de ponderi mai ridicate ale contributiilor sociale. Diferentele dintre EU 15 si tarile noi, privitoare la contributiile sociale, se diminuasera in ultimii ani, dar au crescut in 2004. In grupul noilor state, cele mai mari ponderi ale contributiilor sociale inregistreaza Cehia, Polonia si Slovacia. Cele mai ridicate ponderi in cazul impozitelor indirecte le are Malta si Cipru.Si intre vechile tari europene exista diferente notabile, tarile nordice au ponderi ridicate ale impozitelor directe, in timp ce in unele tari sudice (in special Portugalia si Grecia) predominante sunt impozitele indirecte.In Danemarca, si intr-o mai mica masura in Marea Britanie si Irlanda, ponderea contributiilor sociale sunt scazute comparativ cu media EU 15. Ponderea impozitelor directe in Danemarca este cea mai mare din Uniunea Europeana. Germania detine cea mai mare pondere a contributiilor sociale, dar si cea mai mica in domeniul impozitelor directe.In Uniunea Europeana, veniturile fiscale obtinute din impozitarea muncii, de cele mai multe ori retinute la sursa, reprezinta sursa predominanta pentru bugetul statului, in majoritatea tarilor membre. Impozitele asupra muncii contribuie in proportie de 50% la formarea veniturilor fiscale.Rata efectiva a impozitului pe salarii se situa in medie la 36,5% (media la nivelul UE 25 pentru anul 2004) din salariul brut, 70% din aceasta reprezentand costuri non-salariale (contributii la protectia sociala si alte contributii) si 30% reprezentand impozit pe veniturile personale. Aceasta rata se situa semnificativ sub medie in Malta, Irlanda si Marea Britanie si intr-o mica masura  in Spania si Portugalia. Cele mai mari rate se intalnesc in Suedia, Belgia, Franta, Finlanda, Danemarca si Italia.Rata efectiva a impozitului pe capital atingea 29,7% (media la nivelul EU 25 pentru anul 2003), din excedentul brut de exploatare al economiei. In cadrul UE nivelul cel mai scazut al acestei rate se intalneste in Lituania, Letonia, Estonia, urmate de Grecia, in timp ce peste medie se situeaza Germania si Portugalia. Rata impozitului pe profit in statele membre ale UE                                                                                                                                 -%-

Tari 2004 2005 2006 20071. Austria 34,0  25,0 25,0 25,02. Belgia 34,0 34,0 34,0 34,03. Bulgaria 20,0 15,0 15,0 10,04. Cipru 15,0 10,0 10,0 10,05. Danemarca 30,0 28,0 28,0 28,06. Estonia 26,0 24,0 23,0 22,07. Finlanda 29,0 26,0 26,0 26,08. Franta 35,4 35,0 34,4 34,49. Germania 38,3 38,7 38,7 38,710. Grecia 35,0 32,0 29,0 25,011. Irlanda 12,5 12,5 12,5 12,512. Italia 37,3 37,3 37,3 37,3

27

13. Letonia 15,0 15,0 15,0 15,014. Lituania 15,0 15,0 19,0 18,015. Luxemburg 30,4 30,4 29,6 29,616. Malta 35,0 35,0 35,0 35,017. Polonia 19,0 19,0 19,0 19,018. Portugalia 27,5 27,5 27,5 26,519. Marea Britanie 30,0 30,0 30,0 30,020. Cehia 28,0 26,0 24,0 24,021. Romania 25,0 16,0 16,0 16,022. Slovacia 19,0 19,0 19,0 19,023. Slovenia 25,0 25,0 25,0 23,024. Spania 35,0 35,0 35,0 32,525. Suedia 28,0 28,0 28,0 28,026. Olanda 34,5 31,5 29,6 25,527. Ungaria 17,6 17,5 17,5 18,6EU 27 27,1 25,5 25,3 24,5

EU 25 27,4 26,3 26,0 25,5  Sursa: Eurostat; DOC_TAXATION.indd (Taxatino trends in the European Union)Taxele pentru consum ating 19,7% (media la nivelul EU 25 pentru anul 2004), din pretul platit de consumatori. Eforturile de uniformizare a regulilor de aplicare a TVA in cadrul Uniunii Europene fac ca diferentele intre statele membre sa fie oarecum aplanizate. Exista diferente datorate, pe de o parte, practicarii de rate TVA normale si reduse, si pe de alta parte, deosebirile in ceea ce priveste practicare accizelor.In Uniunea Europena, sub medie se situeaza impozitele pe consum in Estonia, Olanda, Malta si peste medie in Luxemburg, Finlanda, Suedia, dar cel mai ridicat nivel in UE al acestor impozite se inregistreaza in Germania. Contributia Romaniei la bugetul Uniunii EuropeneDe la data aderarii la Uniunea Europeana, Romania participa de drept si de fapt la procesul bugetar comunitar in ansamblul sau, respectiv atat in mecanismul sau de luare a deciziilor pe parcursul desfasurarii procesului bugetar comunitar la nivelul fiecarui an bugetar (de elaborare, aprobare, executie si control al bugetului), cat si la cel de stabilire si/sau schimbare a cadrului general legal de baza prevazut de Tratatul Uniunii Europene si de Regulamentele comunitare din domeniul bugetar.Romania participa in procesul decizional din domeniul bugetului comunitar la nivelul grupurilor de lucru/comitetelor care se desfasoara la nivelul consiliului UE, incluzand ECOFIN-Bugetar, la nivelul Comisiei Europene, precum si la nivelul Parlamentului European prin europarlamentarii alesi prin votul direct al populatiei.Resursele proprii necesare finantarii bugetului general comunitar pe anul 2008 reprezinta 0,95% din totalul venitului national brut (VNB) comunitar, situandu-se astfel sub plafonul maxim de 1,29% din totalul venitului national brut, calculat conform metodei prevazute la art. 3 aliniatul (1) din Decizia nr. 2000/597/EC, EURATOM a Consiliului din 29 septembrie 2000 privind sistemul de resurse proprii al Comunitatilor Europene.

28

Elementele care compun contributia statelor membre la sistemul resurselor proprii comunitare prezinta caracteristici diferite:- resursele proprii traditionale sunt  venituri fiscale care apartin de drept Uniunii Europene, fiind incasate de catre administratiile nationale si incasate direct la bugetul Comunitatii Europene, dupa retinerea unei cote de 25% corespunzatoare cheltuielilor cu colectarea.- resursa bazata pe taxa pe valoarea adaugata, este o contributie bugetara calculata prin aplicarea unei „cote uniforme” la o baza a TVA, evaluata in mod uniform pentru toate statele membre, conform prevederilor regulamentului Comunitar.- corectia/rabatul acordat Marii Britanii este o derogare obtinuta de Marea Britanie acoperind 2/3 din dezechilibrul bugetar constatat intre varsamintele veniturilor efectuate de Marea Britanie si cheltuielile Comunitatii referitoare la teritoriul balcanic si este luata in sarcina de catre alte state membre corespunzator unui pro-cote aplicate venitului national brut, national ca parte a venitului national brut comunitar.- resursa bazata pe venitul national brut este o contributie bugetara care constituie resursa de echilibru a bugetului comunitar, reprezentand aproximativ 75% din totalul resurselor proprii.Contributia estimata a Romaniei pentru anul 2007 se ridica la suma de 3.977,0 milioane lei ceea ce reprezinta circa 1,02% din totalul resurselor proprii din bugetul comunitar si circa 1,02 din produsul intern brut al Romaniei (PIB).Pentru anul 2008 contributia estimata a Romaniei se ridica la suma de 4.239,0 milioane lei, ceea ce reprezinta circa 1,13% din totalul resurselor proprii din bugetul comunitar si circa 0,96% din PIB al Romaniei.In tabelul urmator este prezentata in (euro si lei) estimarea contributiilor Romaniei la sistemul comunitar al resurselor proprii pentru anii 2007, 2008.Tabelul nr. 4.3.1. Contributia Romaniei la bugetul Uniunii Europene

Contributia Romaniei la bugetul Uniunii Europene pe anii 2007-2008

Contributia Romaniei la bugetul U.E – milioane - euro 1.175,4 1.363,3

Contributia Romaniei la bugetul U.E – milioane - lei 3.977,0 4239,0

Contributia Romaniei la bugetul U.E – % in PIB 1,02 0,96

            Sursa: Raport privind situatia macroeconomica a Romaniei Analiza evolutiei gradului de fiscalitate in Romania. Comparatii internationaleMasurile de politica fiscala promovate de autoritatile fiscale din tara noastra, in perioada 2000-2007, alaturi de alti factori, printre care calitatea gestionarii creantelor fiscale ale statului si gradul de conformare voluntara la impozit, au influentat volumul si structura incasarilor fiscale, precum si presiunea exercitata de acestea.In tabelul de mai jos este prezentata evolutia nivelului produsului intern brut si a veniturilor fiscale ale Romaniei precum si a gradului de fiscalitate, in perioada 2000-2007.Tabelul nr. 4.4.1. Evolutia gradului de fiscalitate in Romania, in perioada 2000-2007

29

Anul Produsul intern brut Venituri fiscaleGrad de fiscalitategenerala (%)

2000 80.377,3 23.504,8 29,3

2001 116.768,7 32.669,9 28,0

2002 151.475,1 41.816,6 27,6

2003 190.335,4 53.248,2 28,0

2004 238.791,4 66.678,3 27,9

2005 288.176,1 87.629,4 30,4

2006 344.535,5 106.885,1 31,0

2007 404.708,8 127.108,2 31,4

           Sursa: Iulian Vacarel „Politici fiscale si bugetare”            www. fmi.roIn perioada 2000-2004, gradul de fiscalitate generala, calculat cu luarea in considerare a tuturor impozitelor, taxelor si contributiilor incasate de autoritatiile publice centrale si locale, a inregistrat o tendinta de scadere, de la 29,3% in anul 2000 la 27,9% in 2004. In perioada 2005-2007, gradul de fiscalitate a inregistrat o crestere de la 30,4% in 2005 ajungandu-se la 31,4% in 2007. Evolutia gradului de fiscalitate este determinata si de evolutia gradului de colectare a prelevarilor obligatorii, in stransa legatura cu conformarea voluntara a contributiilor la plata acestora.In conditiile in care, dupa anul 2000, produsul intern brut a inceput sa creasca, de la un an la altul, in termeni reali, tendinta descrescatoare a gradului de fiscalitate poate fi apreciata ca efect al tendintei generale de relaxare fiscala manifestata in perioada 2000-2005. Cu titlu de exemplu se pot mentiona, in acest sens, reducerea, de la 1 ianuarie 2000, a cotei impozitului pe profit, de la 38% la 25%, si apoi la 16%, incepand cu 1 ianuarie 2005, reducerea, tot de la 1 ianuarie 2000, a cotei generale de T.V.A, de la 22 % la 19%.Indicele relativ al fiscalitatii este un indicator care poate fi utilizat pentru exprimarea nivelului fiscalitatii, reprezentat, in esenta de suma principalelor impozite si taxe percepute companiilor si persoanelor fizice.Ca si gradul de fiscalitate, indicele relativ al fiscalitatii romanesti nu a fost si nu este printre cele mai ridicate, iar reducerea intr-un singur an 2005 a acestuia cu peste 30 de puncte procentuale, reprezinta un fapt mai rar intalnit la nivelul unei economii. Astfel, pentru anul 2005 indicele relativ al fiscalitatii este de 100% fata de 133%, in anul 2004. O usoara scadere s-a inregistrat si in anul 2006, acesta ajungand la aproximativ 98%.Indicele relativ al fiscalitatii – suma principalelor impozite si taxe percepute companiilor si persoanelor fizice.             . Indicele relativ al fiscalitatii in Romania, in perioada 2004-2006

Romania 2004 2005 2006Impozit pe profit

25% 16% 16%

30

Impozit pe venit

40% 16% 16%

T.V.A 19% 19% 19%Contributii angajator

32% 32% 29,25%

Contributii angajat

17% 17% 17%

Total 133% 100% 97,25%Potrivit unui studiu al publicatiei Forbes, care ia in considerare 26 de economii europene, tara cu cel mai redus nivel al fiscalitatii, la nivelul anului 2004, este Irlanda, cu un indice al fiscalitatii de 90,3% (fara contributii de sanatate), comparativ cu 174,8%, cel mai ridicat indice, precum Franta. Cu un indice al fiscalitatii de 119,5% (fara contributii de sanatate), Romania se situeaza in acest clasament pe locul 16%, fiind devansata de 15 tari (Franta, Belgia, Suedia, Italia, Austria, Norvegia, Grecia, Spania, Slovenia, Olanda, Cehia, Finlanda, Ungaria, Danemarca, Portugalia) si devansand 11 tari (Polonia, Germania, Marea Britanie, Luxemburg, Slovacia, Elvetia, Lituania, Letonia, Rusia, Irlanda). Comparatia sistemului fiscal romanesc cu sistemele fiscale din tarile UE 27Specificul Romaniei fata de tarile UE 27 consta in structura veniturilor incasate la bugetul de stat. In Romania, veniturile fiscale si bugetare sunt dependente de veniturile din taxele si impozitele indirecte (TVA, accize, taxe vamale etc.), in timp ce, in Uniunea Europeana, contributiile celor trei mari categorii de impozite si taxe (impozite directe, indirecte si contributiile sociale) la formarea veniturilor sunt relativ apropiate. In acest context, observam ca fiscalitatea din Romania este una medie fata de tarile din Uniunea Europeana, situandu-se la un nivel relativ apropiat de Irlanda sau Slovacia (unde se aplica o cota unica de 19% atat pentru venituri, cat si pentru TVA) si mult mai redusa atat fata de cea din tarile UE 15, de exemplu, Suedia, Franta sau Danemarca, cat si in comparatie cu unele dintre tarile nou-venite in UE in anul 2004, precum Cehia sau Ungaria. In prezent, Romania are una dintre cele mai reduse cote din UE 27 la impozitul pe venitul persoanelor fizice. Cu o rata de impozitare de 16%, Romania se afla intre Serbia (cu venituri impozitate progresiv, cu o rata minima de 10% si una maxima de 14%) si tarile dezvoltate din UE, in care predomina, la fel, sistemul progresiv. Cele mai mari rate de impozitare a veniturilor sunt in Danemarca (38%-59%), Suedia (30%-55%), Finlanda (29%-53,5%), Olanda (34,2%-52%) si Norvegia (28%-51,3%). Dintre cele 12 tari noi membre ale UE  (zece care au aderat in mai 2004 si doua in ianuarie 2007), majoritatea au cote de impozitare mai ridicate decat Romania. Astfel, Ungaria are cote cuprinse intre 18% si 36%, Cehia (12%-32%), Polonia (19%-40%) iar Bulgaria intre 10% si 24%.In ceea ce priveste impozitul pe profitul companiilor, Romania are printre cele mai scazute cote dintre tarile din UE 27. Pentru persoanele fizice, rata de impozitare a dividendelor este de 16%, astfel ca profiturile unei societati comerciale sunt impozitate cu 29,44%, in cazul actionarilor persoane fizice si cu 24,4%, in cazul persoanelor juridice. Incepand cu anul 2008, Bulgaria aplica o cota de impozitare pe profitul companiilor de 10% ceea ce o situeaza in topul statelor cu cea mai redusa cota de impozitare. Ungaria foloseste o cota de 16% iar Estonia 22% (trebuie mentionat ca Bulgaria si Estonia nu impoziteaza veniturile din dividende).

31

Daca avem in vedere rata de impozitare combinata (impozit pe profit + impozit pe dividende), observam ca tarile dezvoltate din UE au un regim de impozitare mult mai restrictiv decat al Romaniei. Astfel,  daca impozitul final combinat este de 19% in Slovacia, in Irlanda acesta este de 26%, mai mic decat in Polonia (34,4%), Franta (55,9%), Germania (52,4%), Cehia (35,4%) si aproximativ egal cu cel din Grecia (29%).Comparativ cu ratele practicate de statele membre UE, cota TVA aplicata in Romania se situeaza la un nivel relativ mediu. Aceeasi rata, 19%, este intalnita in Slovacia (unde se practica principiul cotei unice extins si la TVA), Germania, Cehia etc. Cea mai mare rata a TVA este inregistrata in Suedia, Norvegia si Danemarca (25%). Rata utilizata in Romania este mai mare decat cea practicata de alte state, cum ar fi, de exemplu, Luxemburg si Cipru (15%) sau Marea Britanie (17%). Altfel, legat si de taxa de prima inmatriculare, nou introdusa in Codul Fiscal si atat de contestata, trebuie mentionat ca, in Romania, taxele pe mediu sunt de 10 ori mai mici in comparatie cu Uniunea Europeana.Reforma sistemului fiscal naste in continuare multe controverse in Romania. Succesul sau esecul ei depinde de momentul in care este aplicata, mediul economic in care este implementata si masurile acompaniatoare – reducerea cheltuielilor publice, impunerea de constrangeri tari rau-platnicilor, flexibilizarea Codului Muncii etc. In Romania, opiniile pro cota unica vorbesc despre cresteri de venituri la buget, „magnet” pentru investitiile straine, crearea de locuri de munca etc. Parerile contra recunosc cotei unice de impozitare doar avantajul reducerii birocratiei fiscale (simplitatea ei administrativa), imputandu-i lipsa de echitate. Se argumenteaza ca veniturile la buget s-au marit prin cresterea incasarilor din TVA, generate de expansiunea consumului datorata transferurilor banesti de la romanii plecati in strainatate si maririi cererii celor cu venituri mari, care au castigat mai mult ca urmare a aplicarii cotei unice. In mod cert, consensul minim privind consolidarea unei strategii fiscale predictibile in Romania este necesar deoarece concurenta fiscala intre tarile UE este din ce in ce mai puternica.

Bibiografie:

32

www.eurostat.rowww.euractiv.rowww.insse.rowww.ziarul financiar.roRevista „Tribuna Economica”, nr4, aprilie 2007.

33