Scont. Regim TVA

Ana Maria Georgescu, valabil la 20-Oct-2010

Intrebare: Un furnizor acorda o reducere financiara (scont), pentru plata care i se va efectua inainte de scadenta (reducerea este acordata dupa livrare). Factura pe care acesta o emite, in sensul diminuarii creantei sale, este purtatoare de TVA?

Raspuns: Scontul nu se include in baza de impozitarea a TVA conform art. 137 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal si pct. 19 alin. (1) din normele metodologice. Potrivit art. 138 lit. c) din Codul fiscal, baza de impozitare se reduce in cazul in care aceasta reducere se acorda dupa livrare. Daca scontul se acorda dupa facturare, furnizorul emite factura cu valori inscrise cu semnul minus, iar beneficiarul are obligatia sa ajusteze dreptul de deducere exercitat initial.

Servicii de transport bunuri. Regim TVA

Ana Maria Georgescu, valabil la 20-Oct-2010

Intrebare: O societate romaneasca A importa produse din China de la furnizorul B. Conditia de livrare este FOB portul "X" din China. Pe documentul de transport extern (BL) este trecut ca port de descarcare Constanta. Marfa ajunge in portul Constanta si se face tranzit pana la Vama Brasov. Pentru transportul marfii din Constanta la Brasov furnizorul C (firma de transport din Constanta) emite o factura de transport, factura cu TVA. Vama Brasov cuprinde si aceasta factura de transport in valoarea in vama a produselor importate de catre A, pe langa factura de transport extern China -Constanta. In felul acesta firma A plateste o data TVA in vama aferent valorii transportului intern si mai plateste o data TVA catre furnizorul C pentru factura de transport. Furnizorul C nu poate emite factura de transport intern fara TVA pentru ca in felul acesta are el probleme cu Fiscul. Este corecta cuprinderea valorii transportului intern in valoarea in vama? Daca da, cum ar trebui emisa factura de transport intern pentru a evita aceasta problema?

Raspuns: Conform art. 143 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal, sunt scutite de taxa serviciile de transport si serviciile accesorii transportului legate direct de importul de bunuri, daca valoarea acestora este inclusa in baza de impozitare a bunurilor importate potrivit art. 139 din Codul fiscal. Conform art. 139 alin. (2) din Codul fiscal, baza de impozitare cuprinde cheltuielile accesorii, precum comisioanele si cheltuielile de ambalare, transport si asigurare care intervin pana la la primul loc de destinatie a bunurilor in Romania, in masura in care aceste cheltuieli au fost cuprinse in valoarea in vama stabilita conform legislatiei vamale in vigoare. Primul loc de destinatie a bunurilor il reprezinta destinatia indicata in documentul de transport sau in orice alt document insotitor al bunurilor, cand acestea intra in Romania sau in absenta unor astfel de documente, primul loc de descarcare a bunurilor in Romania. Scutirea de taxa prevazuta la art. 143 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal, se justifica de prestator in masura in care locul prestarii este consideraat a fi in Romania in conformitate cu art. 133 din Codul fiscal si daca acesta ar fi fost persoana obligata la plata taxei conform art. 150 alin. (1) din Codul fiscal, in cazul in care nu se aplica scutirea de taxa. Documentele pe baza carora se justifica scutirea de taxa sunt  stabilite de instructiunile aprobate prin Ordinul 2222/2006, cu modificarile ulterioare, fiind urmatoarele:a) factura care trebuie sa contina informatiile prevazute la art. 155 alin. (5) din Codul fiscal sau, dupa caz, pentru persoana care presteaza efectiv serviciile documentul specific de transport, daca acesta contine cel putin informatiile prevazute la art. 155 alin. (5) din Codul fiscal;

1

b) contractul incheiat cu beneficiarul;c) documentul specific de transport, care in cazul transportului rutier este CMR, carnetul TIR, documentul de tranzit vamal comunitar TI;d) documentele din care sa rezulte ca bunurile transportate au fost importate in Comunitate si ca valoarea serviciilor este inclusa in baza de impozitare a bunurilor importate. Prin urmare, firma C are posibilitatea de a emite factura fara TVA daca detine toate documentele de justificare a scutirii de taxa prevazute la art. 143 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal, deoarece transportul intern Constanta - Brasov a fost curpins in baza de impozitare a bunurilor importate.

TVA. Exemple de operatiuni de transfer de active

Irina Dumitrescu, valabil la 19-Oct-2010

Intrebare: In ce situatii se aplica OMFP 2374/2010 referitor la transferul de active? Detaliati putin ce reprezinta transfer de active in intelesul art.128 alin (7), dar fara a cita din Codul fiscal. Rog exemple de astfel de cazuri.

Raspuns: Alin. (7) al articolul 128 din Legea 571/2003 privind Codul fiscal vizeaza transferul de active realizat in urmatoarele situatii:- divizare- fuziune- aport in natura la capitalul unei societati- transfer de afacere prin vanzare Exemple de situati in care sunt aplicabile prevederile art. 128 alin. (7): 1. Fuziune: Fuziunea este operatia prin care patrimoniul unei societati este transmis unei alte societati deja existente sau unei societati noi care se creeaza. Fuziunea este reglementata de Legea 31/1990 republicata si imbraca doua forme:• fuziunea prin absorbtie care presupune transmiterea patrimoniului unei societati asupra unei alte societati existente, total sau partial. Societatea care absoarbe (absorbanta) dobandeste drepturile si obligatiile societatii absorbite care isi inceteaza activitatea. In acest caz, societatea absorbanta isi majoreaza capitalul social, iar societatea absorbita se dizolva ;• fuziunea prin reuniune sau prin contopire consta in aceea ca doua sau mai multe societati isi transmit patrimoniul pentru a forma o noua societate. In acest caz, drepturile si obligatiile societatilor care isi inceteaza activitatea trec asupra societatii care se constituie. Astfel, in cazul fuziunii societatea absorbita transfera activele si pasivele fie societatii absorbante, in cazul fuziunii prin absorbtie, fie noii societati, in cazul fuziunii prin contopire. 2. Aport in natura: O societate comerciala – A  contribuie in natura, cu active din patrimoniul sau, la formarea/majorarea capitalului social al altei societati – B.  3. Transfer de afacere prin vanzare: O societate comerciala – A decide sa transfere prin vanzare o ramura a afacerii sale catre o alta societate – B in schimbul unei sume de bani. In acest fel se realizeaza un transfer de active (utilaje, constructii etc.) si pasive din patrimoniul societatii A in patrimoniul societatii B.

2

Declarare scount in declaratia 390

Ana Maria Georgescu, valabil la 15-Oct-2010

Intrebare: O societate face o achizitie intracomunitatara in 30 august (data facturii). Pe factura este trecut ca se acorda un scont de 3% daca plata se face in 5 zile. Societatea face plata in termenul specificat, adica in 3 septembrie si beneficiaza de scont. Intrebarea este daca reducerea financiara-scontul de 3%, se declara prin 390 si la ce luna? Specific ca pentru acest scont nu se primeste un credit note.

Raspuns: Pentru achizitii intracomunitare de bunuri, conform art. 135 din Codul fiscal si pct. 17 din normele metodologice exigibilitatea taxei intervine in cea de-a 15-a zi a lunii urmatoare celei in care se face achizitia. Daca factura este emisa inainte de aceasta data exigibilitatea taxei intervine la data emiterii facturii. In functie de data exigibilitatii taxei se evidentiaza livrarea intracomunitara in declaratia recapitulativa si in decont in statul membru de origine din care se face livrarea si achizitia intracomunitara in statul membru de destinatie unde se efectueaza achizitia. In cazul prezentat in care data livrarii coincide cu data facturii data exigibilitatii intervine la 30 august si achizitia intracomunitara se trece in decont si in declaratia recapitulativa aferenta lunii august. Conform art. 138 (prim) din Codul fiscal, pentru achizitie intracomunitara de bunuri baza de impozitare se stabileste pe baza acelorasi elemente utilizate conform art. 137 din Codul fiscal pentru baza de impozitare in cazul livrarii aceluiasi bun in interiorul tarii. Baza de impozitae a achizitiei intracomunitare cuprinde elementele prevazute la art. 137 alin. (2) si nu cuprinde elementele prevazute la art. 137 alin. (3) din Codul fiscal si se ajusteaza conform art. 138 din Codul fiscal. Conform art. 138 lit. c)  din Codul fiscal, baza de impozitare se reduce cu scontul acordat dupa livrarea bunurilor. In cazul prezentat scontul este acordat dupa livrare. Pentru acordarea scontului  trebuie efectuata regularizarea care se comunica clientului. La art. 156 (patru) alin. (3) lit. k) din Codul fiscal, se prevede ca valoarea ajustarilor de TVA efectuate conform art. 138 si 138 (prim) se declara pentru luna calendaristica in cursul careia regularizarea a fost comunicata clientului. Daca regularizarea nu se comunica clientului ca in cazul de fata, pana pe 15 septembrie se emite autofactura conform art. 155 (prim) alin. (1) din Codul fiscal, deoarece mentiunea de pe factura ca se acorda scontul de 3% nu reprezinta regularizare comunicata clientului, in sensul art. 156 (patru) alin. (3) lit. k) din Codul fiscal.

Curs valutar inregistrare operatiuni

Irina Coma, valabil la 22-Sep-2010

Intrebare: Pentru o operatiune in interiorul tarii, pentru care baza este stabilita in valuta, transformarea in lei, la ce curs se va efectua?- cursul anuntat de BNR anterior zilei din data facturii care este valabil si pentru ziua urmatoare, sau cursul BNR din data facturii?

Raspuns:

Cursul utilizat este cel comunicat de BNR anterior zilei din data facturii, care este valabil si pentru ziua urmatoare.

3

Prestari servicii de consultanta. TVA

Adrian Benta, valabil la 23-Sep-2010Intrebare: Un cabinet de avocat, neplatitor de TVA, presteaza servicii de consultanta catre un beneficiar din Italia platitor de TVA? In aceste conditii trebuie avocatul sa se inregistreze ca platitor de TVA pentru aceste prestari de servicii? Daca da trebuie depus decontul special si declaratia 390?

Raspuns: Prin simpla existenta a clientului din Italia inregistrat ca platitor de TVA in acel stat, nu se necesita ca persoana fizica autorizata romana (avocatul) sa se inregistreze ca platitor de TVA. Obligatia la inregistrare ca platitor de TVA este imperativa cand acest cabinet va depasi plafonul prevazut de art. 152 alin. (1) din Codul fiscal, in valoare de 35000 euro la cursul de la data aderarii Romaniei la UE, acesta fiind 3.3817 lei/euro. Facem precizarea ca aceste servicii de consultanta juridica se cuprind in plafonul de mai sus, inregistrarea ca platitor de TVA este obligatorie in termen de 10 zile de la finalizarea lunii la care s-a atins plafonul. Cabinetul de avocatura poate optional sa se inregistreze ca platitor de TVA si pana la atingerea plafonului daca este avantajat din punct de vedere comercial, in acest sens putand sa deduca TVA de la achizitii. Din punctul de vedere al declaratiei 390, dupa inregistrarea ca platitor de TVA pentru orice prestare de servicii intracomunitare, platitorul de TVA are obligatia depunderii declaratiei recapitulative prevazuta de art. 156^4 din Codul fiscal, pana in data de 15 a lunii urmatoare.

Factura avans. Regim TVA. Inregistrari contabile

Dana Jinga, valabil la 21-Sep-2010

Intrebare: Am facturat in luna mai un avans pentru un scaun dentar, pe care clientul l-a achitat in luna mai 17155.47 BAZA si 3259.54 TVA (TVA 19%)Scaunul este importat din Brazilia. Din diverse motive independente de noi marfa a ajuns in tara in iulie.Conform contractului, marfa a fost achitata INTEGRAL in avans. Acum eu ar trebui sa stornez avansul, cu TVA 19% si sa refactures cu 24%Clientul nu e dispus sa plateasca diferenta de 5% TVA. Care sunt polibilitatile legale prin care sa nu oblig clientul la plata diferentei de TVA?Care sunt note contabile ce trebuiesc intocmite?

Raspuns: Conform art. 140 alin. (3) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal:  " (3) Cota aplicabila este cea in vigoare la data la care intervine faptul generator, cu exceptia cazurilor prevazute la art. 1342 alin. (2), pentru care se aplica cota in vigoare la data exigibilitatii taxei". Conform pct. 69 din Normele metodologice la Codul fiscal, de aplicare a art. 155 din Legea 571/2003" (3) Regularizarea facturilor emise de catre furnizori/prestatori pentru avansuri, sau in cazul emiterii de facturi partiale pentru livrari de bunuri sau prestari de servicii, se realizeaza prin stornarea facturii de avans la data emiterii facturii pentru contravaloarea integrala a livrarii de bunuri si/sau prestarii de servicii. Stornarea se poate face separat sau pe aceeasi factura pe care se evidentiaza contravaloarea integrala a livrarii de bunuri si/sau prestarii de servicii. Pe factura emisa se va face o referire la facturile de avans sau facturile partiale emise anterior, atunci cand se emit mai multe facturi pentru aceeasi operatiune, in conformitate cu prevederile art. 155 alin. (5) lit. n) din Codul fiscal. Nu se impune regularizarea de catre beneficiarul care are obligatia platii taxei, conform art. 150 alin. (2) -

4

(6), art. 151 sau art. 1511 din Codul fiscal, in cazul facturilor de avans sau a facturilor partiale emise de furnizorii de bunuri sau de prestatorii de servicii." Articole contabile: 1. emiterea facturii de avans in luna mai 2010 411"Clienti"        =  %                                     20415,01 lei                                419"Clienti creditori"       17155,47 lei                               4427"TVA colectata"         3259,54 lei  2. incasarea avansului de la client 5121"Conturi la banci in lei" = 411 "Clienti"  20415,01 lei  3. stornarea facturii de avans- in luna iulie 2010 411"Clienti"        =  %                                    - 20415,01 lei                                419"Clienti creditori"       -17155,47 lei                               4427"TVA colectata"        - 3259,54 lei 4. inregistrarea facturii cu cota de 24 % TVA  411"Clienti"        =  %                                                                  21272,78 lei                                707"Venituri din vanzarea marfurilor"            17155,47 lei                               4427"TVA colectata"                                      4117,31 lei  5. acordarea unui discount catre client in suma de 857,77 lei, reprezentand diferenta de cota TVA (4117,31 - 3259,54) 709"Reduceri comerciale acordate"     =  411"Clienti"       857,77 lei

Inregistrari contabile achizitie masina UE, de la persoana fizica

Irina Coma, valabil la 10-Sep-2010

Intrebare: Daca cumparam o masina, mentionez ca nu este noua, de la o persoana fizica din ITALIA, cum trebuie sa procedez? Contabil, nu este cuprinsa in sfera de TVA, deci nu se declara in declaratia 300, 390 si nici in INTRASTAT. In decont de TVA se trece la neimposabile?

Raspuns: In decontul de TVA operatiunea se inscrie la rd 24 “Achizitii de bunuri si servicii scutite de taxa sau neimpozabile”. Nu se declara in Declaratia 390. In contabilitate veti efectua inregistrarea contabila:2133 = 404  cu valoarea autoturismului.

5

Factura de avans. OUG 58/2010

Ana Maria Georgescu, valabil la 09-Sep-2010

Intrebare: O societate angajeaza in anul 2005 o lucrare care se desfasoara pe o perioada de 10 ani. In anul 2005, societatea achita factura de avans pe total lucrare, factura care include si TVA. Intre anii 2005 - 2010, societatea inregistreaza pe "Imobilizari in curs de executie" echipamente si servicii aferente lucrarii. In acest interval au loc si receptii partiale aferente acestui obiectiv de investitii, dar mare parte din sume se regasesc in "Imobilizari in curs de executie". Conform OUG 58/2010, din punct de vedere al TVA, cum trebuie procedat in legatura cu factura de avans?

Raspuns: Pentru serviciile de constructii-montaj faptul generator al taxei intervine la data prestarii serviciilor, iar data prestarii acestor servicii se stabileste conform art. 134 (prim) alin. (7) din Codul fiscal, fiind data la care sunt emise situatiile de lucrari, alte documente similare pe baza carora se stabilesc serviciile efectuate sau, dupa caz in functie de prevederile contractuale, la data acceptarii situatiilor de lucrari de catre beneficiar. Conform art. 140 alin. (3) si (4) din Codul fiscal, TVA datorata se calculeaza prin aplicarea cotei de TVA in vigoare la data prestarii serviciilor. Pentru serviciile de constructii-montaj efectuate pana la 1 august 2010 trebuiau emise facturile cu TVA de 19% si stornata factura de avans cu TVA la valoarea serviciilor prestate. Pentru serviciile de constructii-montaj efectuate dupa 1 august 2010 facturile trebuie emise cuTVA calculata cu cota de TVA de 24% si stornata factura de avans cu TVA de 19% la valoarea serviciilor prestate dupa 1 august 2010.

Vanzare apartament. TVA. Cota aplicabila

Irina Dumitrescu, valabil la 04-Sep-2010Intrebare: O SC are in patrimoniu (cont 2120) un apartament vechi achizitionat in 1997 (achizitie fara TVA la acel moment). In august 2010, societatea decide sa vanda apartamentul unei personae fizice. Intrebarea este daca la aceasta vanzare trebuie sa colectam TVA si daca da, ce procent de taxa trebuie utilizat.Mentionez ca este o vanzare ce nu are legatura cu obiectul de activitate.

Raspuns: Potrivit art. 141 alin. (2) lit. f) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal este scutita de TVA  livrarea de constructii/parti de constructii si a terenurilor pe care sunt construite, precum si a oricaror altor terenuri. Prin exceptie, scutirea nu se aplica pentru livrarea de constructii noi, de parti de constructii noi sau de terenuri construibile.  In acest sens, se definesc urmatoarele:    1. teren construibil reprezinta orice teren amenajat sau neamenajat, pe care se pot executa constructii, conform legislatiei in vigoare;    2. constructie inseamna orice structura fixata in sau pe pamant;    3. livrarea unei constructii noi sau a unei parti din aceasta inseamna livrarea efectuata cel tarziu pana la data de 31 decembrie a anului urmator anului primei ocupari ori utilizari a constructiei sau a unei parti a acesteia, dupa caz, in urma transformarii;    4. o constructie noua cuprinde si orice constructie transformata astfel incat structura, natura ori destinatia sa au fost modificate sau, in absenta acestor modificari, daca costul transformarilor, exclusiv taxa, se ridica la minimum 50% din valoarea de piata a constructiei, exclusiv valoarea terenului, ulterior transformarii; 

6

 In conformitate cu dispozitiile punctului 37 alin. (4) din Titlul VI al Normelor metodologice de aplicare a Legii 571/2003 privind Codul fiscal, data primei utilizari a unei constructii se refera la constructii care au suferit transformari de natura celor mentionate la pct. 4 al art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal. Prin data primei utilizari se intelege data semnarii de catre beneficiar a procesului-verbal de receptie definitiva a lucrarilor de transformare a constructiei in cauza sau a unei parti a constructiei. In cazul lucrarilor de transformare in regie proprie a unei constructii sau a unei parti din constructie, data primei utilizari a bunului dupa transformare este data documentului pe baza caruia este majorata valoarea constructiei sau a unei parti din constructie cu valoarea transformarii respective.  Astfel cum prevede alin. (3) al art. 141 orice persoana impozabila poate opta pentru taxarea acestor operatiuni, in conditiile stabilite prin norme.  In acest sens punctul 39 din Titlul VI al Normelor metodologice de aplicare a Legii 571/2003 privind Codul fiscal stabileste ca orice persoana impozabila stabilita in Romania poate opta pentru taxarea operatiunilor scutite prevazute la art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal in ceea ce priveste un bun imobil sau o parte a acestuia.  Optiunea se notifica organelor fiscale competente pe formularul prezentat in anexa nr. 3 la aceste norme si se exercita pentru bunurile imobile mentionate in notificare. Optiunea se poate exercita si numai pentru o parte a acestor bunuri. Depunerea cu intarziere a notificarii nu va conduce la anularea optiunii de taxare exercitate de vanzator si nici la anularea dreptului de deducere exercitat de beneficiar in conditiile art. 145-1471 din Codul fiscal. Notificarea trebuie transmisa in copie si cumparatorului. Dreptul de deducere la beneficiar ia nastere si poate fi exercitat la data la care intervine exigibilitatea taxei, si nu la data primirii copiei de pe notificarea transmisa de vanzator.  In cazul in care optiunea se refera numai la o parte a bunurilor imobile, aceasta parte care va fi vanduta in regim de taxare, identificata cu exactitate, va fi inscrisa in notificare. Daca, dupa depunerea notificarii, persoana impozabila doreste sa renunte la optiunea de taxare, in cazul in care livrarea bunului nu a avut loc, va transmite o instiintare scrisa in acest sens organelor fiscale competente.  Asadar, pentru vanzarea apartamentului societatea poate aplica scutirea de taxa prevazuta la art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal daca asupra acestuia nu s-au efectuat lucrari de transformare, astfel incat sa fie considerat constructie noua in sensul prevazut la acest articol.  Daca in anul 2009 apartamentul a suferit transformari de natura celor mentionate la pct. 4 al art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal astfel incat sa fie considerat constructie noua, in anul 2010 vanzarea se va efectua in regimul normal de taxare. Factura se va emite cu TVA colectata.  Pentru livrarea apartamentului se va aplica cota standard de TVA de 24 % sau cota redusa de TVA de 5% in situatiile prevazute la art. 140 alin.  (21) din legea mentionata. Potrivit acestuia cota redusa de 5% se aplica asupra bazei de impozitare pentru livrarea locuintelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite. Terenul pe care este construita locuinta include si amprenta la sol a locuintei.  In acest sens, prin locuinta livrata ca parte a politicii sociale se intelege:    „(......)    c) livrarea de locuinte care au o suprafata utila de maximum 120 m2, exclusiv anexele gospodaresti, a caror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depaseste suma de 380.000 lei, exclusiv TVA, achizitionate de orice persoana necasatorita sau familie. Suprafata utila a locuintei este cea definita prin Legea locuintei 114/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Anexele gospodaresti sunt cele definite prin Legea 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Cota redusa se aplica numai in cazul locuintelor care in momentul vanzarii pot fi locuite ca atare si daca

7

terenul pe care este construita locuinta nu depaseste suprafata de 250 m2, inclusiv amprenta la sol a locuintei, in cazul caselor de locuit individuale. in cazul imobilelor care au mai mult de doua locuinte, cota indiviza a terenului aferent fiecarei locuinte nu poate depasi suprafata de 250 m2, inclusiv amprenta la sol aferenta fiecarei locuinte. Orice persoana necasatorita sau familie poate achizitiona o singura locuinta cu cota redusa de 5%, respectiv:    1. in cazul persoanelor necasatorite, sa nu fi detinut si sa nu detina nicio locuinta in proprietate pe care au achizitionat-o cu cota de 5%;    2. in cazul familiilor, sotul sau sotia sa nu fi detinut si sa nu detina, fiecare sau impreuna, nicio locuinta in proprietate pe care a/au achizitionat-o cu cota de 5%;    (......)” Astfel cum prevede punctul 23 alin. (10) din Titlul VI al Normelor metodologice de aplicare a Legii 571/2003 privind Codul fiscal, in vederea indeplinirii conditiei prevazute la art. 140 alin. (21) lit. c) pct. 1 si 2 din Codul fiscal, cumparatorul va pune la dispozitia vanzatorului, inainte sau in momentul livrarii bunului imobil, o declaratie pe propria raspundere, autentificata de un notar, din care sa rezulte ca sunt indeplinite conditiile stabilite la art. 140 alin. (21) lit. c) pct. 1 si 2 din Codul fiscal, care va fi pastrata de vanzator pentru justificarea aplicarii cotei reduse de TVA de 5%. 

Asigurarea activitate scutita de TVA

Irina Coma, valabil la 04-Sep-2010

Intrebare: Societatea noastra desfasoara activitate numai pentru emiterea de polite de asigurare. In acest sens a fost obligata sa detina un singur cod caen (6622). Conform contractului, firma noastra trebuie sa incheie contracte in nume propriu pentru societatile de asigurare cu care are contracte de mandat. Prin contractul semnat cu societatea de brokeraj, firma noastra preia riscul mentionat in polita de asigurare in conditiile in care se dovedeste o culpa in acest sens.Intrebare: Avand in vedere art. 141 din Codul fiscal este aceasta activitate scutita de TVA (indiferent de atingerea plafonului de 35.000 euro)?

Raspuns: Intrucat societatea dvs. preia riscul mentionat in polita de asigurare, serviciile desfasurate se incadreaza la art. 141 alin. 2 lit.b – desfasurand in acest caz servicii scutite fara drept de deducere.

Asadar, indiferent de cuanutumul acestor servicii, chiar daca se depaseste contravaloarea a 35.000 euro, nu aveti obligatia sa va inregistrati in scopuri de TVA pentru astfel de servicii, acestea fiind scutite.

Firma suspendata. Certificate de inregistrare in scopuri de TVA anulat. Cum procedeaza cand isi reia activitatea?

Justinian Cucu, valabil la 28-Sep-2010

Intrebare: O firma a fost suspendata pe o perioada determinata si i s-a si anulat certificatul de inregistrare in scopuri de TVA. Cum se procedeaza cand isi reia activitatea.

Raspuns: Reglementarea procedurii este realizata prin OANAF 1786/2010 pentru aprobarea procedurii de modificare, din oficiu, a vectorului fiscal cu privire la TVA. Intr-adevar, potrivit art. 5 alin. (2) din acest ordin anularea, din oficiu, a inregistrarii in scopuri de TVA a contribuabililor aflati in inactivitate temporara, inscrisa in registrul comertului, se efectueaza cu data de intai a lunii

8

urmatoare celei in care starea de inactivitate temporara a fost inscrisa in registrul comertului. In aceste conditii suspendarea atrage anularea certificatului de inregistrare in scopuri de TVA. In Cuprinsul acestui act normativ, in cadrul Capitolului III Sectiunea 1 este reglementata succesiunea de etape si documentele intocmite de catre administratia fiscala in scopul anularii inregistrarii in scopuri de TVA a persoanelor impozabile inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, care figureaza in lista contribuabililor aflati in inactivitate temporara, inscrisa in registrul comertului. Actul normativ nu prevede si o procedura speciala de redobandire a inregistrarii calitatii de platitor de TVA. Aceasta semnifica faptul ca incetarea cauzelor care au determinat anularea din oficiu a inregistrarii, determina contribuabilul sa initieze de la inceput toate procedurile de inregistrare, ca si cum anterior nu a detinut aceasta calitate.

Rambursare TVA pentru achizitii efectuate in state membre. Inregistrari contabile

Irina Dumitrescu, valabil la 06-Sep-2010

Intrebare: Va rog sa imi spuneti care este monografia contabila de recuperare a TVA din statele membre. Ma intereseaza de la achizitie unde avem TVA, din Germania de exemplu, si pana la incasarea banilor reprezentand TVA german. Cum se procedeaza?

Raspuns: Potrivit punctului 51 alin. (1) din Reglementarile contabile conforma cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene aprobata prin OMFP 3055/2009, costul de achizitie al bunurilor cuprinde pretul de cumparare, taxele de import si alte taxe (cu exceptia acelora pe care persoana juridica le poate recupera de la autoritatile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare si alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achizitiei bunurilor respective.  Astfel, TVA achitata pentru achizitii de bunuri/servicii efectuate in alt stat membru, ce se va recupera de la autoritatile fiscale din statele respective, nu se va include in costul bunurilor/serviciilor achizitionate. Aceasta se va inregistra cu ajutorul contului 461 "Debitori diversi". Inregistrarile contabile vor fi: 1. Achizitia marfurilor:   % = 401  „Furnizori”371                                      „Marfuri”461              "Debitori diversi" 2. Incasarea TVA: 5121 = 461        „Conturi la banci in lei” "Debitori diversi"

Instrainarea unui autoturism din patrimoniul unui cabinet de avocatura. TVA

9

Irina Dumitrescu, valabil la 26-Aug-2010

Intrebare: In ce situatie nu se factureaza TVA la instrainarea unui autovehicul ce a fost achizitionat de un cabinet de avocat persoana fizica, ce desfasoara o profesie liberala, platitor de TVA la momentul achizitiei, de la o persoana fizica, adica fara plata, respectiv deducerea TVA aferent?Atentie instrainarea include orice schimb, donatie, inchiderea activitatii cabinetului de avocat si oricare alta operatiune de transfer in alt patrimoniu.

Raspuns: Potrivit art. 126 alin. (1) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, din punct de vedere al TVA sunt operatiuni impozabile in Romania cele care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:    a) operatiunile care, in sensul art. 128-130, constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, in sfera taxei, efectuate cu plata;    b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi in Romania, in conformitate cu prevederile art. 132 si 133;    c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizata de o persoana impozabila, astfel cum este definita la art. 127 alin. (1), actionand ca atare;    d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor sa rezulte din una dintre activitatile economice prevazute la art. 127 alin. (2);  In conformitate cu dispozitiile art. 128 alin. (1) din legea mentionata este considerata livrare de bunuri transferul dreptului de a dispune de bunuri ca si un proprietar.  Preluarea de catre o persoana impozabila a bunurilor mobile achizitionate sau produse de catre aceasta pentru a fi puse la dispozitie altor persoane in mod gratuit, daca taxa aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial este asimilata unei livrari de bunuri efectuata cu plata (art. 128 alin. (4) lit.b))  Orice distribuire de bunuri din activele unei persoane impozabile catre asociatii sau actionarii sai, inclusiv o distribuire de bunuri legata de lichidarea sau de dizolvarea fara lichidare a persoanei impozabile, cu exceptia transferului prevazut la alin. (7) al acestui articol, constituie livrare de bunuri efectuata cu plata, daca taxa aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial (art. 128 alin. (5)).  Astfel cum prevede art. 130 din legea mentionata, in cazul unei operatiuni care implica o livrare de bunuri si/sau o prestare de servicii in schimbul unei livrari de bunuri si/sau prestari de servicii, fiecare persoana impozabila se considera ca a efectuat o livrare de bunuri si/sau o prestare de servicii cu plata. In cazul prezentat, intrucat la achizitia autoturismului nu s-a dedus TVA, nu se va colecta TVA daca acesta va fi donat. De asemenea nu se va colecta TVA la incetarea activitatii cabinetului de avocatura. In cazul vanzarii autoturismului, precum si in cazul unui schimb de bunuri, se va colecta TVA. 

S-au produs modificari la jurnalele de cumparari si de vanzari dupa 1 iulie 2010?

Georgeta Serban Matei, valabil la 27-Aug-2010

Intrebare: Tinand cont de modificarile intervenite de la 1 iulie in domeniul TVA, as vrea sa stiu daca jurnalele de cumparari si de vanzari au suportat modificari (aparitia de coloane distincte pe procentele de TVA, in functie de situatiile din firma).

Raspuns:

10

Pana in prezent, nu au fost efectuate modificari ale OMFP 1372/2008 privind organizarea evidentei in scopul taxei pe valoarea adaugata, conform art. 156 din Legea 571/2003 privind Codul fiscal si nici nu cred ca acest  ordin va fi modificat deoarece modelele reglementate au un caracter orientativ, fara a avea un caracter obligatoriu.  Din acest motiv, modelele preluate din OMFP 1372 pot fi adaptate in functie de necesitatile firmei dvs. Eu nu va recomand sa suprapuneti pentru anul 2010 coloana de 19% utilizata pana la data de 30 iunie 2010 inclusiv, cu coloana de 24% utilizata dupa aceasta data.   Este recomandabila inserarea unor coloane distincte pentru fiecare cota de TVA. Aduc drept argument posibilitatea ivirii, ulterior datei de 30 iunie 2010 a unor anumitor evenimente in care veti avea  obligatia sa efectuati regularizari si ajustari ale TVA, cum ar fi, de exemplu: - primirea sau acordarea de bonusuri ulterioare  livrarii de bunuri sau prestarii de servicii;- calcularea pro-rata pentru anul 2010;- efectuarea de retururi pentru reclamatii calitative ale bunurilor aprovizionate;- ajustarea TVA pentru bunuri mobile conform articolului 148 sau pentru bunuri de capital conform articolului 149, etc.  Inserarea a doua coloane de TVA pentru cota standard TVA aplicata in anul 2010, 19% si 24% este recomandabila si in cazul organizarii evidentei Registrului bunurilor de capital achizitionate in cursul anului 2010. In astfel de situatii o eventuala ajustare a TVA se efectueaza la valoarea sumei TVA pentru care s-a exercitat initial dreptul de deducere a TVA. 

Prestari servicii internationale. Declaratia 300 si 390

Georgeta Serban Matei, valabil la 25-Aug-2010

Intrebare: Societate romaneasca, impozabila, inregistrata in scopuri de TVA a achizitionat din Anglia, societate impozabila si inregistrata in scopuri de TVA, ambarcatiuni, pe care le-a vandut in Romania si in state terte. Reparatiile in garantie sunt prestate de societatea romaneasca, prin deplasarea echipei tehnice la bordul ambarcatiunilor care pot fi in Romania sau orice alt port din lume si sunt facturate furnizorului din Anglia. Doresc sa stiu care este regimul TVA pentru aceste prestari de servicii si cum se declara in decontul 300 si in declaratie 390.

Raspuns: Din intrebarea formulata de dvs. rezulta faptul ca responsabilitatea remedierii in perioada de garantie a bunurilor defecte revine firmei din Anglia in calitate de producator (sau furnizor) al acestora. Avand in vedere faptul ca prestarea de catre firma dvs. a serviciilor de remediere in perioada de  garantie a bunurilor nu se incadreaza la exceptii, consider ca locul prestarii este considerat a fi in Anglia, la locul unde este stabilit beneficiarul direct al acestor servicii. Astfel, locul prestarii acestor servicii este in Anglia, indiferent de locul unde este stabilit fiecare utilizator al ambarcatiunii care s-a defectat in timpul exploatarii.  In acest caz este aplicabila regula generala de taxare reglementata prin articolul 133 alineatul 2 din Codul fiscal.  Pentru firma dvs. stabilita pe teritoriul Romaniei serviciul este neimpozabil in Romania numai daca sunt respectate doua conditii cumulative:1. se poate face dovada ca beneficiarul serviciilor este o persoana impozabila, stabilita in afara teritoriului Romaniei;  2. serviciile prestate sunt utilizate de catre beneficiar la sediul activitatii economice din Anglia sau la orice alt sediu fix stabilit intr-un stat membru sau intr-un stat tert, dar nu in Romania. Daca firma din Anglia are un sediu fix pe teritoriul Romaniei, de exemplu un magazin prin care se vand  produsele respective pentru care trebuie asigurate

11

servicii de remediere in perioada de garantie, serviciul prestat de catre firma dvs. este impozabil in Romania cu cota standard TVA. Avand in vedere faptul ca beneficiarul serviciilor este stabilit intr-un stat membru, serviciul prestat de firma dvs. se incadreaza in categoria operatiunilor intracomunitare, motiv  pentru care aveti obligatia sa va inscrieti in Registrul operatorilor intracomunitari in baza formularului cod 095 denumit "Cerere de inregistrare in/radiere din Registrul operatorilor intracomunitari" reglementat prin OANAF 2101/2010.             Daca  firma din Anglia nu are un sediu fix pe teritoriul Romanei, serviciul este neimpozabil in Romania, caz in care procedati astfel:- emiteti   factura in valuta negociata,  la data prestarii serviciului, completata  cu toate informatiile impuse prin art. 155 alin. (5) din Codul fiscal;- nu colectati  TVA;- inscrieti  pe factura mentiunea "neimpozabil in Romania" conform obligatiei de la  articolul 155, alineatul 5,   litera k);   - inregistrati  factura in evidenta contabila la cursul valutar in vigoare la  data emiterii;- evidentiati  factura emisa in jurnalul pentru  vanzari;- raportati  operatiunea  prin decontul de TVA la randul 3 denumit "Livrari de bunuri sau prestari de servicii pentru care locul livrarii/locul prestarii este in afara Romaniei (in UE sau in afara UE), precum si livrari   intracomunitare de bunuri, scutite conform art. 143alin. (2) lit. b) si c) din Codul fiscal, din care: " cu reportarea sumei la randul 3.1 "Prestari de servicii intracomunitare care nu beneficiaza  de scutire in statul membru in care taxa este datorata "- raportati operatiunea  prin declaratia recapitulativa cod 390 cu simbolul P.

Servicii de furnizare date de prospectare a pietei. TVA 19 sau 24%?

Georgeta Serban Matei, valabil la 27-Aug-2010

Intrebare: Pentru servicii de furnizare de date de prospectare a pietei, prestate de societatea noastra in trimestrul 2 al anului 2010, care se vor factura in luna august 2010, TVA colectat va fi de 19% sau de 24%? Daca serviciile de mai sus se facturau pana pe data de 15 iulie 2010, TVA colectat era de 19%?

Raspuns: In functie de prevederile contractuale, un serviciu prestat poate fi facturat fara acceptarea prealabila de catre beneficiar a  raportului de lucru emis de catre prestator.  In acest caz, data faptului generator al serviciului prestat este data emiterii raportului de lucru, fara a tine cont de perioada de prestare a serviciului. Astfel, daca un serviciu este prestat intr-o perioada de patru luni de la data contractarii, data faptului generator se considera a fi  data intocmirii raportului de lucru de catre prestator la terminarea lucrarii. Asa cum se poate constata, moment al faptului generator nu se considera fiecare luna calendaristica in care serviciul a fost efectiv prestat, astfel incat sa fie obligatorie emiterea a patru facturi, cate o factura pentru fiecare luna. Factura se emite la predarea raportului privind prestarea serviciului contractat.         De regula, un serviciu poate  fi facturat fara sa fie acceptat in prealabil de catre beneficiar in baza  raportului de lucru intocmit de prestator, daca serviciul respectiv nu se incadreaza in categoria serviciilor succesive, cum ar fi de exemplu:- serviciile de constructii-montaj;- serviciile consultanta; - serviciile de cercetare;- serviciile de expertiza;- alte servicii similare celor enumerate anterior.  

12

In situatia prezentata de dvs., daca prin raportul de lucru sau studiul prezentat beneficiarului se face dovada ca serviciul a fost finalizat in luna august 2010, cota de TVA aplicabila este de 24% chiar daca prin contract s-a prevazut ca perioada de realizare a serviciului de 6 luni calendaristice in intervalul 1.02 – 31.07.2010, interval in care a fost aplicabila si cota de 19% TVA, cu exceptia lunii iulie 2010.          In acest sens, va recomand sa cititi si exemplele de  la punctul  23^1 privind normele de aplicare a prevederilor articolului 140 reglementate prin HG 768/2010 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin HG 44/2004 publicata in M.Of. nr. 534 din 30 iulie 2010. In situatia prezentata de dvs. ar fi aplicabil exemplul nr. 4:  "O societate de consultanta fiscala presteaza servicii de consultanta pentru care emite rapoarte de lucru. Prin contract nu se prevede ca este necesara acceptarea raportului de lucru de catre client. Faptul generator de taxa este, prin urmare, data emiterii raportului de lucru. Daca societatea de consultanta fiscala a prestat servicii de consultanta in lunile mai si iunie 2010 pentru care a emis rapoartele de lucru in luna iunie 2010, factura va fi emisa aplicandu-se cota de TVA de 19%, termenul de emitere a facturii fiind pana la data de 15 iulie 2010, potrivit art. 155 alin. (1) din Codul fiscal." In concluzie, daca predarea studiului cu privire la prospectarea pietei ar fi fost pus la dispozitia beneficiarului pana la data de 30.06.2010, cota de TVA aplicabila ar fi fost de 19% in baza prevederilor alineatului (3) de la articolul 140 conform caruia "Cota aplicabila este cea in vigoare la data la care intervine faptul generator". Faptul generator se considera data prestarii serviciului iar data prestarii serviciului se considera data predarii studiului de piata catre clientul care l-a comandat in vederea exploatarii informatiilor furnizate de catre prestator.  In acest caz, exigibilitatea taxei intervine la data faptului generator in baza prevederilor articolului 134^2 alineatul  (1). 

Scoatere din evidenta debitori incerti. Cota TVA

Georgeta Serban Matei, valabil la 25-Aug-2010

Intrebare: Care este cota de TVA valabila la scoaterea din evidenta a debitorilor incerti, a caror procedura de faliment este finalizata (definitiva): cota de la data emiterii facturilor, de la data pronuntatii sentintei sau de la data comunicarii sentintei?

Raspuns: In situatia in care  contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate incasa din cauza falimentului beneficiarului, legislatia fiscala permite ajustarea bazei de impozitare a TVA  incepand cu data pronuntarii hotararii judecatoresti de inchidere a procedurii prevazute de Legea 85/2006 privind procedura insolventei. Conditia obligatorie pentru efectuarea ajustarii este ca hotararea judecatoreasa sa fie  definitiva si irevocabila. Aduc drept argument prevederile articolului 138 litera d) din Codul fiscal conform caruia "Baza de impozitare se reduce in urmatoarele situatii:d) in cazul in care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate incasa din cauza falimentului beneficiarului. Ajustarea este permisa incepand cu data pronuntarii hotararii judecatoresti de inchidere a procedurii prevazute de Legea 85/2006 privind procedura insolventei, cu modificarile si completarile ulterioare, hotarare ramasa definitiva si irevocabila;"            Ajustarea consta in reducerea bazei de impozitare a bunurilor livrate si a serviciilor prestate initial, la data faptului generator.  Din acest motiv, pentru ajustarea TVA se utilizeaza cota de TVA in vigoare la data emiterii facturii privind livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor.     De exemplu, daca o factura este emisa in luna mai 2009 iar hotararea judecatoreasca privind declararea starii de faliment a clientului ramane definitiva si irevocabila dupa data de 15 septembrie 2010, furnizorul ajusteaza baza de impozitare a TVA prin utilizarea  cote de 19 % TVA in vigoare la data emiterii facturii. 

13

Cum inregistrez achizitia de marfa din Germania de la o firma neplatitoare de TVA, noi fiind platitori de TVA?

Georgeta Serban Matei, valabil la 21-Aug-2010

Intrebare: Cum inregistrez achizitia de marfa din Germania de la o firma neplatitoare de TVA, noi fiind platitori de TVA?Zilele trecute mi-ati spus sa o declar in decont TVA la rd. 5 si 17 si in declaratia 390. Oare cum as putea face asta in declaratia 390, se verifica codurile de TVA valide?

Raspuns: Pentru raportarea operatiunii atat prin decontul de TVA cat si prin declaratia recapitulativa cod 390 nu este necesara existenta codului de inregistrare in scopuri de TVA al furnizorului. Spre deosebire de livrarile intracomunitare de bunuri, incadrarea unei operatiuni la achizitie intracomunitara de bunuri nu este conditionata de existenta unui cod valid de TVA al partenerului dvs., fapt dovedit si prin definitia A.I.C. preluata de la art.130^1 "Se considera achizitie intracomunitara de bunuri obtinerea dreptului de a dispune, ca si un proprietar, de bunuri mobile corporale expediate sau transportate la destinatia indicata de cumparator, de catre furnizor, ……, catre un stat membru, altul decat cel de plecare a transportului sau de expediere a bunurilor.".         Referitor la partenerul dvs. dintr-un stat membru care nu este inregistrat in scopuri de TVA sau care nu v-a comunicat codul sau de inregistrare, trebuie sa cunoasteti faptul ca in OMFP 76/2010 pentru aprobarea modelului si continutului formularului (390 VIES) "Declaratie recapitulativa privind livrarile/achizitiile/prestarile intracomunitare", se regaseste  o "NOTA", prin care, la punctul 1 se prezinta procedura de lucru privind raportarea A.I.C. in cazul in care furnizorul nu comunica un cod valabil de TVA, dar bunurile sunt transportate de pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene  pe teritoriul Romaniei:- la coloana "Tara", se inscrie  codul tarii membre din care s-a efectuat livrarea intracomunitara- la  coloana "Cod operator intracomunitar", nu se inscrie nimic.- la  coloana "Denumire/Nume, prenume operator intracomunitar" , se inscrie denumirea/nume, prenume al furnizorului care a emis factura.- la  coloana "Tipul operatiunii", se inscrie simbolul "A"- la  coloana "Baza impozabila", se inscrie valoarea tranzactiei/tranzactiilor efectuate in perioada de raportare cu respectivul furnizor   Deci, asa cum se poate constata, raportarea A.I.C. se poate efectua si fara a fi in posesia unui cod de inregistrare in scopuri de TVA al furnizorului.

 Lucrari asupra bunurilor mobile corporale. TVA Irina Dumitrescu, valabil la 18-Aug-2010

Intrebare: Mai este valabila legislatia referitoare la facturarea cu TVA a serviciilor efectuate asupra bunurilor mobile?

Raspuns: Potrivit art. 126 alin. (1) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, din punct de vedere al TVA sunt operatiuni impozabile in Romania cele care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:    a) operatiunile care, in sensul art. 128-130, constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, in sfera taxei, efectuate cu plata;    b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi in Romania, in conformitate cu prevederile art. 132 si 133; 

14

   c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizata de o persoana impozabila, astfel cum este definita la art. 127 alin. (1), actionand ca atare;    d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor sa rezulte din una dintre activitatile economice prevazute la art. 127 alin. (2);  Din punct de vedere al TVA, locul prestarii serviciilor se stabileste in conformitate cu prevederile art. 133 din legea mentionata. Potrivit alin. (2) si (3) ale acestui articol locul de prestare a serviciilor catre o persoana impozabila care actioneaza ca atare este locul unde respectiva persoana care primeste serviciile isi are stabilit sediul activitatii sale economice. Daca serviciile sunt furnizate catre un sediu fix al persoanei impozabile, aflat in alt loc decat cel in care persoana isi are sediul activitatii sale economice, locul de prestare a serviciilor este locul unde se afla respectivul sediu fix al persoanei care primeste serviciile. in absenta unui astfel de loc sau sediu fix, locul de prestare a serviciilor este locul unde persoana impozabila care primeste aceste servicii isi are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita. Locul de prestare a serviciilor catre o persoana neimpozabila este locul unde prestatorul isi are stabilit sediul activitatii sale economice. Daca serviciile sunt prestate de la un sediu fix al prestatorului, aflat in alt loc decat locul in care persoana impozabila si-a stabilit sediul activitatii economice, locul de prestare a serviciilor este locul unde se afla respectivul sediu fix. in absenta unui astfel de loc sau sediu fix, locul de prestare a serviciilor este locul unde prestatorul isi are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita. Acestea sunt regulile generale. Exceptiile sunt reglementate prin alin. (4) – (7) ale acestui articol.  Potrivit punctului 13 alin.(14) din Titlul VI al Normelor metodologice de aplicare a Legii 571/2003 privind Codul fiscal,  lucrarile efectuate asupra bunurilor mobile corporale cuprind toate operatiunile umane si mecanice efectuate asupra unui bun mobil corporal, altele decat cele de natura intelectuala sau stiintifica, respectiv servicii ce constau, printre altele, in procesarea, prelucrarea, repararea bunurilor mobile corporale. Evaluarea bunurilor mobile corporale reprezinta examinarea unor bunuri mobile corporale in scopul stabilirii valorii acestora. Exceptii de la regulile generale de stabilire a locului de prestare in cazul acestor servicii sunt redate la alin. (5) lit. d) si alin. (7) al articolului 133.Potrivit acestora, locul acestor servicii este considerat a fi locul in care se presteaza efectiv serviciile catre persoane neimpozabile.De asemenea, cand aceste servicii sunt prestate catre o persoana impozabila nestabilita pe teritoriul Comunitatii, locul prestarii se considera a fi in Romania daca utilizarea si exploatarea efectiva a serviciilor au loc in Romania.In acest sens, punctul 151 alin. (1) lit. b) din Titlul VI al normelor mentionate stabileste ca serviciile constand in lucrari asupra bunurilor mobile corporale si evaluari ale bunurilor mobile corporale se considera a fi efectiv utilizate si exploatate in Romania daca sunt efectuate pe teritoriul Romaniei. Astfel, incepand cu anul 2010, locul de prestare al unui serviciu se stabileste in functie de calitatea de persoana impozabila sau neimpozabila a beneficiarului . Potrivit art. 127 alin. (1) din  Legea 571/2003 privind Codul fiscal , este considerata persoana impozabila orice persoana care desfasoara, de o maniera independenta si indiferent de loc, activitati economice, oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activitati. in vederea aplicarii regulilor referitoare la locul de prestare a serviciilor, art. 133 alin. (1) din legea mentionata stabileste ca:      a) o persoana impozabila care desfasoara si activitati sau operatiuni care nu sunt considerate impozabile in conformitate cu art. 126 alin. (1)-(4) este considerata persoana impozabila pentru toate serviciile care i-au fost prestate;    b) o persoana juridica neimpozabila care este inregistrata in scopuri de TVA este considerata persoana impozabila.  

15

Pentru determinarea locului prestarii serviciilor constand in lucrari asupra bunurilor mobile corporale se vor aplica, in functie de statutul beneficiarului, prevederile art. 133 alin. (2), alin. (5) lit. d) sau alin. (7) din Codul fiscal.  Prin urmare, serviciile constand in lucrari asupra bunurilor mobile corporale sunt impozabile in Romania daca sunt indeplinite in mod cumulativ cele patru conditii prevazute la art. 126 alin. (1) din Codul fiscal.Serviciile pentru care locul prestarii, stabilit in conformitate cu cele prezentate, se considera a fi in Romania sunt impozabile in Romania. Pentru acestea, prestatorul persoana impozabila stabilita in Romania va emite factura cu TVA colectata. Serviciile pentru care locul prestarii nu este considerat a fi in Romania nu sunt impozabile in Romania. Pentru aceste servicii factura se va emite fara TVA.

Avans pentru achizitie auto. Curs valutar. Cote de TVA. Inregistrari contabile

Dana Jinga, valabil la 27-Aug-2010Intrebare: In 21.04.2010 s-a achitat un avans de 49000 EUR pentru achizitie autoturism la o firma din Ungaria pe baza facturii emisa de furnizor. In 05.07.2010 s-a preluat autoturismul si s-a achitat factura de 23000 EUR pe diferenta. Ce curs valutar si ce cote de TVA se foloseste pentru aceste operatiuni pentru a depune declaratia 390 si decontul de TVA si ce curs se foloseste pentru inregistrarea in contabilitate aceste operatiuni? Care sunt inregistrarile contabile aferente acestei achizitii? Autoturismul se va folosi pentru obtinere de venituri din inchiriere.

Raspuns: Conform art. 1391 alin. (2) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal:" (2) Daca elementele folosite pentru stabilirea bazei de impozitare a unei operatiuni, alta decat importul de bunuri, se exprima in valuta, cursul de schimb care se aplica este ultimul curs de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei sau cursul de schimb utilizat de banca prin care se efectueaza decontarile, din data la care intervine exigibilitatea taxei pentru operatiunea in cauza". Conform pct. 22 din Normele metodologice la Codul fiscal de aplicare a art. 139 1 din C.F:"22. (1) in sensul art. 1391 alin. (2) din Codul fiscal, prin ultimul curs de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei se intelege cursul de schimb comunicat de respectiva banca in ziua anterioara si care este valabil pentru operatiunile care se vor desfasura in ziua urmatoare.    (2) in contractele incheiate intre parti trebuie mentionat daca pentru decontari va fi utilizat cursul de schimb al unei banci comerciale, in caz contrar aplicandu-se cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei. in cazul incasarii de avansuri inainte de livrarea de bunuri sau prestarea de servicii, cursul de schimb valutar utilizat pentru determinarea bazei de impozitare a TVA la data incasarii avansurilor va ramane neschimbat la data definitivarii operatiunii, respectiv atunci cand se fac regularizarile avansurilor ." (4) in cazul achizitiilor intracomunitare de bunuri, cursul de schimb utilizat pentru determinarea in lei a bazei impozabile a taxei este cursul din data exigibilitatii taxei, astfel cum este stabilit la art. 135 din Codul fiscal, indiferent de data la care sunt sau vor fi receptionate bunurile". Inregistrari contabile: 1. inregistrarea facturii de avans 409"Furnizori debitori"   =   404 "Furnizori de imobilizari"   203.271 lei   (49.000 Eur*4,1484 lei/Eur) 4426 "TVA deductibila"      =  4427"TVA colectata"    38.621 lei 

16

2. plata facturii de avans 404"Furnizori de imobilizari"            =    5124"Conturi la banci in valuta "       49000 eur echivalent in lei  203.271 3. inregistrarea facturii finale din 05.07.2010 a. stornarea facturii de avans 409"Furnizori debitori"      =   404 "Furnizori de imobilizari"     -49000 eur echivalent in lei  - 203.271  4426 "TVA deductibila"      =  4427"TVA colectata"    -38.621 lei b. inregistrarea facturii finale 2133"Instalatii tehnice, mijloace de transport"  =  401"Furnizori"     302.281 lei (49000 EUR*4,1484+23000EUR*4,3048) 4426"TVA deductibila"        =          4427"TVA colectata"      72.547 lei   4. plata diferentei la factura 404"Furnizori de imobilizari"= 5124"Conturi la banci in valuta"      23000 EUR echivalent in lei 99.010

Contract de leasing financiar. Cota de TVA aplicabila

Irina Dumitrescu, valabil la 11-Aug-2010Intrebare: Societatea noastra are in derulare un contract de leasing financiar. In luna Iunie 2010 s-a emis factura cu TVA 19% iar in Iulie 2010 am mai primit o factura de plata pentru diferenta de TVA de la 19 la 24 aferenta facturii emise in luna Iunie 2010, reprezentand regularizare TVA cpnform Art. 140 alin. (4) Cod fiscal. Este corect asa? Mentionam ca pe factura emisa in luna Iunie 2010 se precizeaza ca perioada prestarii este 01.07-01.08.2010.

Raspuns: Potrivit art. 140 alin. (3) si (4) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, cota de TVA aplicabila este cea in vigoare la data la care intervine faptul generator, cu exceptia cazurilor prevazute la art. 1342 alin. (2), pentru care se aplica cota in vigoare la data exigibilitatii taxei. In cazul schimbarii cotei se va proceda la regularizare pentru a se aplica cotele in vigoare la data livrarii de bunuri sau prestarii de servicii, pentru cazurile prevazute la art. 1342 alin. (2). Astfel cum prevede art. 1342 alin. (1) exigibilitatea taxei intervine la data la care are loc faptul generator.Alin. (2) lit. b) al acestui articol stabileste ca, prin exceptie, exigibilitatea taxei intervine la data la care la data la care se incaseaza avansul, pentru platile in avans efectuate inainte de data la care intervine faptul generator. Fac exceptie de la aceste prevederi avansurile incasate pentru plata importurilor si a taxei pe valoarea adaugata aferente importului, precum si orice avansuri incasate pentru operatiuni scutite sau care nu sunt impozabile. Avansurile reprezinta plata partiala sau integrala a contravalorii bunurilor si serviciilor, efectuata inainte de data livrarii sau prestarii acestora. In conformitate cu dispozitiile art. 1341 alin.(1) faptul generator intervine la data livrarii bunurilor sau la data prestarii serviciilor, cu exceptiile prevazute in acest articol. Alin. (9) al acestui articol stabileste ca, in cazul

17

operatiunilor de inchiriere, leasing, concesionare si arendare de bunuri, serviciul se considera efectuat la fiecare data specificata in contract pentru efectuarea platii. Asadar, in cazul operatiunilor de leasing faptul generator intervine la data specificata in contract pentru efectuarea platii. Cota de TVA aplicabila este cota in vigoare la aceasta data. Pentru situatia prezentata este reprezentativ exemplul nr. 3 redat la punctul 231 din Titlul VI al Normelor metodologice de aplicare a Legii 571/2003 privind Codul fiscal: „O societate de leasing are incheiate cu utilizatori contracte de leasing financiar pentru autovehicule, in care se precizeaza un scadentar pentru efectuarea platii ratelor de leasing. Pentru rata de leasing avand data scadenta pentru efectuarea platii in luna iunie 2010 se va aplica cota de TVA de 19%. Pentru rata de leasing având data scadenta pentru efectuarea platii in luna iulie 2010 se va aplica cota de TVA de 24%. Daca societatea de leasing emite factura pentru o rata de leasing in avans fata de data scadenta pentru efectuarea platii prevazuta in contract, aceasta se va considera o factura de avans. Prin urmare, se va efectua regularizarea facturii de avans, potrivit prevederilor art. 140 alin. (4) din Codul fiscal.”  In cazul prezentat, daca societatea de leasing a facturat in luna iunie 2010 rata a carei scadenta pentru efectuarea platii, prevazuta in contract, este in luna iulie 2010 aceasta factura se considera o factura de avans. In aceasta situatie societatea de leasing a procedat corect emitand in luna iulie o noua factura pentru regularizarea avansului facturat in luna iunie (TVA 19%) aplicând cota de TVA de 24%, in vigoare la data specificata in contract pentru efectuarea platii.

Bunuri constatate lipsa din gestiune. TVA. Formularul 300

Irina Dumitrescu, valabil la 12-Aug-2010

Intrebare: Firma detine un contract de administare a unei benzinarii si a primit o factura in data de 05.07.2010 in suma de 500 lei reprezentand minusuri inventar imputabile aferente lunii iunie 2010, la care cota de TVA este de 9% pentru reviste si 19% pentru produse alimentare. Prin urmare firma trebuie sa se autofactureze pentru aceste minusuri in suma de 500 lei. Cota de TVA pe care o vom folosi va fi de 9% pentru reviste si 19% pentru restul? In jurnalul de cumparari si vanzari aferent lunii iulie 2010 programul permite inregistrarea facturilor cu TVA 19%, dar cand intocmim decontul de TVA daca prindem vanzarea la rd. 9 si achizitia la rd. 22 va fi corect decontul tinand cont ca la baza impozabila nu va corespunde un TVA de 24% (pentru cel de 19%)?

Raspuns: Potrivit  art. 128 alin. (4) lit. d) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal sunt asimilate livrarilor de bunuri efectuate cu plata bunurile constatate lipsa din gestiune, cu exceptia celor la care se face referire la alin. (8) lit. a)-c) al acestui articol. Asadar, bunurile constatate lipsa din gestiune, imputabile sunt asimilate unei livrari de bunuri efectuata cu plata. Cotele de TVA aplicabile sunt cele prevazute la art. 140 din Codul fiscal.Astfel cum prevede alin. (3) al acestui articol cota de TVA aplicabila este cea in vigoare la data la care intervine faptul generator, cu exceptia cazurilor prevazute la art. 1342 alin. (2), pentru care se aplica cota in vigoare la data exigibilitatii taxei.  In conformitate cu dispozitiile art. 1341 alin. (1) faptul generator intervine la data livrarii bunurilor sau la data prestarii serviciilor. Exigibilitatea taxei intervine la data la care are loc faptul generator (art. 1342 alin. (1)). 

18

In cazul prezentat, faptul generator si exigibilitatea TVA au intervenit in luna iunie 2010. Cotele de TVA aplicabile sunt cele in vigoare la aceasta data, respectiv:- cota standard TVA – 19%- pentru livrarea de manuale scolare, carti, ziare si reviste, cu exceptia celor destinate exclusiv sau in principal publicitatii - cota redusa de 9%.  Art. 1562 din Legea 571/2003 privind Codul fiscal stabileste ca persoanele inregistrate conform art. 153 trebuie sa depuna la organele fiscale competente, pentru fiecare perioada fiscala, un decont de taxa, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care se incheie perioada fiscala respectiva. Acesta va cuprinde suma taxei deductibile pentru care ia nastere dreptul de deducere in perioada fiscala de raportare si, dupa caz, suma taxei pentru care se exercita dreptul de deducere, in conditiile prevazute la art. 1471 alin. (2), suma taxei colectate a carei exigibilitate ia nastere in perioada fiscala de raportare si, dupa caz, suma taxei colectate care nu a fost inscrisa in decontul perioadei fiscale in care a luat nastere exigibilitatea taxei, precum si alte informatii prevazute in modelul stabilit de Ministerul Finantelor Publice. Datele inscrise incorect intr-un decont de taxa se pot corecta prin decontul unei perioade fiscale ulterioare si se vor inscrie la randurile de regularizari. Incepand cu declararea obligatiilor fiscale aferente lunii iulie 2010 se utilizeaza Decontul de TVA a carui continut si model sunt aprobate prin OANAF 2245/2010.Potrivit Instructiunilor pentru completarea formularului (300) "Decont de TVA" cuprinse in Anexa nr. 2 a OANAF 2245/2010, la  Randul 15 - „Regularizari taxa colectata” al acestui formular se evidentiaza:- sumele rezultate din corectarea informatiilor de la randurile 9, 10, 11 si 12 din deconturile anterioare, - ajustarile bazei de impozitare prevazute la art. 138 din Codul fiscal pentru care exigibilitatea taxei intervine in perioada de raportare, conform art. 1342 alin. (3) din Codul fiscal, dar care au fost generate de operatiuni pentru care cota de TVA aplicata a fost de 19%, - sumele rezultate din regularizarile prevazute la art. 140 alin. (4) din Codul fiscal datorate modificarii cotelor de TVA, - orice alte sume rezultate din regularizarile prevazute de legislatia in vigoare datorate unor evenimente, cu exceptia celor prevazute la art. 138 din Codul fiscal, care determina modificarea datelor declarate initial, cum ar fi nedeclararea din eroare a operatiunii in perioada in care intervine exigibilitatea.La  Randul 28 „Regularizari taxa dedusa” se evidentiaza:- sumele rezultate din corectarea informatiilor de la randurile 21, 22, 23 din deconturile anterioare, - ajustarile prevazute la art. 138 din Codul fiscal, a caror exigibilitate este ulterioara datei de 1 iulie 2010, dar care au fost generate de operatiuni pentru care cota de TVA aplicata a fost de 19%, potrivit dispozitiilor art. 1342 alin. (3) din Codul fiscal, - orice alte sume rezultate din regularizarile prevazute de legislatia in vigoare datorate unor evenimente, cu exceptia celor prevazute la art. 138 din Codul fiscal, care determina modificarea datelor declarate initial, cum ar fi nedeclararea din eroare a operatiunii in perioada in care intervine exigibilitatea. Asadar, aceste operatiuni a caror exigibilitate a intervenit in luna iunie 2010 se vor raporta prin formularul (300) "Decont de TVA" aferent lunii iulie la randurile de regularizari.

Prestari servicii bunuri imobile. Cum emit factura?

Dana Jinga, valabil la 06-Aug-2010Intrebare: O societate din Romania platitoare de TVA si inregistrata in Registrul Operatorilor Intracomunitari produce tamplarie PVC, pe care o transporta cu masina proprie si o monteaza la o firma din Austria care are cod valid de TVA. Montajul si transportul intra in mod normal in pretul tamplariei.Trebuie sa facturez tamplaria termopan pe o factura si sa o consider livrare intracomunitara de bunuri, iar transportul si montarea pe alta factura considerand-o servicii prestate, sau pot considera tot ca fiind servicii legate de bunuri imobile. Cum emit factura in fiecare caz si ce trebuie sa mentionez pe factura referitor la TVA?

19

Raspuns: Conform art. 133 alin. (4) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal: " Prin exceptie de la prevederile alin. (2) si (3), pentru urmatoarele prestari de servicii, locul prestarii este considerat a fi: a) locul unde sunt situate bunurile imobile, pentru prestarile de servicii efectuate in legatura cu bunurile imobile, inclusiv serviciile prestate de experti si agenti imobiliari, de cazare in sectorul hotelier sau in sectoare cu functie similara, precum tabere de vacanta sau locuri amenajate pentru camping, de acordare de drepturi de utilizare a bunurilor imobile, pentru servicii de pregatire si coordonare a lucrarilor de constructii, precum serviciile prestate de arhitecti si de societatile care asigura supravegherea pe santier". Conform pct. 14.(1) din HG 44/2004 privind Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal: "14. (1) Serviciile prevazute la art. 133 alin. (4) din Codul fiscal fac exceptie de la regulile generale prevazute la art. 133 alin. (2) si (3) din Codul fiscal in ceea ce priveste stabilirea locului prestarii. Aceste servicii nu se declara in declaratia recapitulativa mentionata la art. 1564 din Codul fiscal, indiferent de statutul beneficiarului, si nici nu se aplica prevederile referitoare la inregistrarea in scopuri de taxa, care sunt specifice prestarilor si achizitiilor intracomunitare de servicii. (2) Serviciile efectuate in legatura directa cu un bun imobil au locul prestarii la locul unde este situat bunul imobil conform prevederilor art. 133 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal. Pe langa serviciile mentionate la art. 133 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal, serviciile efectuate in legatura cu bunurile imobile cuprind, printre altele, operatiuni precum: a) lucrarile de constructii-montaj, transformare, finisare, instalare, reparatii, intretinere, curatare si demolare, efectuate asupra unui bun imobil prin natura sa, precum si orice operatiune ce se efectueaza in legatura cu livrarea de bunuri mobile si incorporarea acestora intr-un bun imobil astfel incat bunurile mobile devin bunuri imobile prin destinatia lor". Concluzie : Avand in vedere prevederile legale de mai sus, operatiunea poate fi incadrata in categoria serviciilor in legatura cu bunurile imobile, cu locul prestarii serviciilor in Austria (locul unde este situat bunul imobil). Factura va cuprinde contravaloarea serviciilor in legatura cu bunurile imobile (valoarea tamplariei, transportul si manopera aferenta) si nu va contine TVA. Nu se declara in Declaratia recapitulativa.

Inregistrari contabile bunuri UE care nu parasesc teritoriul tarii respective

Dana Hristu, valabil la 02-Aug-2010

Intrebare: Care sunt inregistrarile contabile care se fac in cazul in care avem o factura de bunuri de la un furnizor stabilit in UE, insa acele bunuri nu parasesc teritoriul tarii respective? Facturile primite sunt cu TVA (cota in vigoare pentru acea tara). Nu mai este vorba de aplicarea masurilor de simplificare (taxare inversa).

Raspuns:

20

Costul de achizitie al bunurilor cuprinde pretul de cumparare, taxele de import si alte taxe (cu exceptia acelora pe care persoana juridica le poate recupera de la autoritatile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare si alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achizitiei bunurilor respective. In concluzie, TVA-ul respectiv intra in costul bunurilor respective. Temei legal: pct. 50 si 51 din Subsectiunea 8.1.1 din OMFP 3055/2009 Reglementari contabile conforme directivelor europene

Activitati de cercetare-dezvoltare. Deducere TVA aferenta achizitiilor

Irina Dumitrescu, valabil la 31-Iul-2010Intrebare: Avem un beneficiar la un proiect de cercetare pe axa POS CCE O 2.1.1 care are nelamuriri in ceea ce priveste deductibilitatea TVA pentru activitatile de cercetare. Acesta considera imposibila deducerea TVA pentru achizitiile efectuate pentru realizarea activitatii de cercetare-dezvoltare. El considera ca tratamentul aplicabil din punct de vedere al TVA se face in functie de modalitatea de utilizare al rezultatului activitatii de cercetare-dezvoltare. De asemenea, considera ca datorita faptului ca rezultatul cercetarii nu se transmite catre finantator (si in baza Circularei 526582007 a MFP), aceste operatiuni nu se cuprind in sfera de aplicare a TVA, iar in conformitate cu art. 145 alin. 2 din Codul fiscal se interpreteaza ca si TVA aferent achizitiilor nu este deductibil.Avand in vedere cele mentionate mai sus, este TVA deductibila sau nu?Opinia noastra a fost ca, intrucat activitatea de cercetare nu mai este scutita de TVA, ca operatiune impozabila, beneficiarul tip intreprindere va deduce TVA aferenta achizitiilor de servicii de cercetare.

Raspuns: Potrivit art. 145 alin. (2) si (3) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, orice persoana impozabila are dreptul sa deduca taxa aferenta achizitiilor, daca acestea sunt destinate utilizarii in folosul urmatoarelor operatiuni:  “ a) operatiuni taxabile;    b) operatiuni rezultate din activitati economice pentru care locul livrarii/prestarii se considera ca fiind in strainatate, daca taxa ar fi deductibila, in cazul in care aceste operatiuni ar fi fost realizate in Romania;    c) operatiuni scutite de taxa, conform art. 143, 144 si 1441;    d) operatiuni scutite de taxa, conform art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 1-5 si lit. b), in cazul in care cumparatorul ori clientul este stabilit in afara Comunitatii sau in cazul in care aceste operatiuni sunt in legatura directa cu bunuri care vor fi exportate intr-un stat din afara Comunitatii, precum si in cazul operatiunilor efectuate de intermediari care actioneaza in numele si in contul altei persoane, atunci cand acestia intervin in derularea unor astfel de operatiuni;    e) operatiunile prevazute la art. 128 alin. (7) si la art. 129 alin. (7), daca taxa s-ar fi aplicat transferului respectiv.  (3) Daca nu contravine prevederilor alin. (2), persoana impozabila are dreptul de deducere a taxei si pentru cazurile prevazute la art. 128 alin. (8) si la art. 129 alin. (5).”  Asadar, TVA aferenta achizitiilor este deductibila doar in situatiile in care acestea sunt utilizate pentru realizarea unor operatiuni dintre cele prevazute de art. 145 alin. (2) si (3) din Codul fiscal.  In baza celor prezentate, concluzionam ca deductibilitatea TVA aferenta achizitiilor de bunuri si servicii pentru activitatea de cercetare-dezvoltare se determina in functie de utilizarea rezultatelor activitatii de cercetare-dezvoltare. Daca rezultatele nu sunt utilizate pentru realizarea unor operatiuni dintre cele prevazute de art. 145 alin. (2) si (3) din Codul fiscal, TVA aferenta achizitiilor nu este deductibila.

Lichidare societate. Mijloace fixe. TVA

21

Mihaela Benta, valabil la 27-Iul-2010

Intrebare: Care este tratamentul fiscal d.p.d.v. al TVA in situatia transmiterii integrale a patrimoniului, prin dizolvarea fara lichidare a unei societati cu raspundere limitata, avand un asociat unic, persoana fizica, societatea avand in patrimoniul sau cateva loturi de teren extravilan in Romania?

Raspuns: Intrebarea are un caracter destul de mare de generalitate, avand in vedere ca transferul patrimoniului cuprinde atat active cat si pasive si nu se precizeaza la cine se efectueaza transferul. Tratamenul fiscal al unor posturi bilantiere din punctul de vedere al TVA este  individual si nu la modul general.

Ca reglementari principale aferente situatiei din intrebarea transmisa sunt  prevederile de la art. 128 alin. (5) din Codul fiscal, ce stabileste:“(5) Orice distribuire de bunuri din activele unei persoane impozabile catre asociatii sau actionarii sai, inclusiv o distribuire de bunuri legata de lichidarea sau de dizolvarea fara lichidare a persoanei impozabile, cu exceptia transferului prevazut la alin. (7), constituie livrare de bunuri efectuata cu plata, daca taxa aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial.”

Exceptia de la alin. (7) prevede:“(7) Transferul tuturor activelor sau al unei parti a acestora, efectuat cu ocazia transferului de active sau, dupa caz, si de pasive, indiferent daca este realizat ca urmare a vanzarii sau ca urmare a unor operatiuni precum divizarea, fuziunea ori ca aport in natura la capitalul unei societati, nu constituie livrare de bunuri daca primitorul activelor este o persoana impozabila. Primitorul activelor este considerat a fi succesorul cedentului in ceea ce priveste ajustarea dreptului de deducere prevazuta de lege.”

Se retine ca reglementare generala  ca operatia este supusa TVA.

Acest lucru nu inseamna ca toate aceste transferuri sunt supuse TVA, de exemplu, in cazul amintit de dvs privind terenurile, se va analiza prevederea de la art. 141 alin. (2) lit. f), din Codul fiscal, ce stabileste ca sunt scutite de TVA, fara drept de deducere urmatoarele:„f) livrarea de constructii/parti de constructii si a terenurilor pe care sunt construite, precum si a oricaror altor terenuri. Prin exceptie, scutirea nu se aplica pentru livrarea de constructii noi, de parti de constructii noi sau de terenuri construibile. in sensul prezentului articol, se definesc urmatoarele:1. teren construibil reprezinta orice teren amenajat sau neamenajat, pe care se pot executa constructii, conform legislatiei in vigoare;”

Prin urmare daca terenul este construibil atunci se datoreaza TVA pentru transfer, daca nu este construibil atunci este scutit de TVA fara drept de deducere. Conform normelor metodologice aferente acestui articol, documentul justificativ ce atesta calitatea de teren construibil/neconstruibil este certificatul de urbanism.

Se retine tot ca si tratament individual al bunurilor de capital, ca pentru transferurile ce nu sunt supuse TVA, dar pentru care s-a dedus TVA la achizitie sau ulterior pentru modernizari, intervine prevederea de la art. 149 sau 161 din Codul fiscal, in functie de data achizitiei, inainte sau dupa aderarea Romaniei la UE, ce stabileste ajustarea TVA (plata unei parti din TVA-ul dedus).

Ca si o concluzie se retine ca potrivit art. 128 alin. (5) din Codul fiscal, acest transfer cu ocazia dizolvarii fara lichidare este supusa TVA, insa se necesita analiza individuala a fiecarui post bilantier, analizand tratamentul alternativ, in functie de prevederea stabilita de lege, scutire sau nu de TVA.

Avansuri incasate. Cota de TVA aplicabila. Inregistrari contabile

22

Irina Dumitrescu, valabil la 27-Iul-2010Intrebare: Daca firma a facturat (si incasat) in luna iunie 2010 un avans in valoare de 11.900 lei (10.000 lei + 1.900 TVA) din contravaloarea unor servicii si marfuri in valoare totala de 50.000 fara TVA, cum vom proceda incepand cu data de 01 iulie odata cu modificarea cotei de TVA:a) vom considera ca partenerul nostru a achitat 10.000 din cei 50.000 lei si vom face factura pe diferenta de 40.000 + 9.600 TVA =49.600 leisaub) vom storna avansul facturat in semestrul 1 si vom factura per total:411 = 707+704 - 10.000411 = 4427 - 1.900si411 = 707 + 704 50.000411 = 4427 12.000

Raspuns: Potrivit art. 140 alin. (3) si (4) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, cota de TVA aplicabila este cea in vigoare la data la care intervine faptul generator, cu exceptia cazurilor prevazute la art. 1342 alin. (2), pentru care se aplica cota in vigoare la data exigibilitatii taxei. In cazul schimbarii cotei se va proceda la regularizare pentru a se aplica cotele in vigoare la data livrarii de bunuri sau prestarii de servicii, pentru cazurile prevazute la art. 1342 alin. (2).

In conformitate cu prevederile art. 1341 ca regula generala faptul generator intervine la data livrarii bunurilor sau la data prestarii serviciilor.

Prestarile de servicii care determina decontari sau plati succesive, cum sunt serviciile de constructii-montaj, consultanta, cercetare, expertiza si alte servicii similare, sunt considerate efectuate la data la care sunt emise situatii de lucrari, rapoarte de lucru, alte documente similare pe baza carora se stabilesc serviciile efectuate sau, dupa caz, in functie de prevederile contractuale, la data acceptarii acestora de catre beneficiari. Totusi, perioada de decontare nu poate depasi un an. In cazul livrarilor de bunuri si al prestarilor de servicii care se efectueaza continuu cum sunt: livrarile de gaze naturale, de apa, serviciile de telefonie, livrarile de energie electrica si altele asemenea, se considera ca livrarea/prestarea este efectuata la datele specificate in contract pentru plata bunurilor livrate sau a serviciilor prestate sau la data emiterii unei facturi, dar perioada de decontare nu poate depasi un an.

Astfel cum prevede art. 1342 alin. (1) exigibilitatea taxei intervine la data la care are loc faptul generator.Alin. (2) lit. b) al acestui articol stabileste ca, prin exceptie, exigibilitatea taxei intervine la data la care la data la care se incaseaza avansul, pentru platile in avans efectuate inainte de data la care intervine faptul generator. Fac exceptie de la aceste prevederi avansurile incasate pentru plata importurilor si a TVA aferente importului, precum si orice avansuri incasate pentru operatiuni scutite sau care nu sunt impozabile. Avansurile reprezinta plata partiala sau integrala a contravalorii bunurilor si serviciilor, efectuata inainte de data livrarii sau prestarii acestora.

Din intrebarea adresata reiese ca societatea a incasat in luna iunie 2010 un avans pentru bunuri si servicii ce vor fi livrate/prestate dupa data de 01 iulie 2010.In aceasta situatie, la data la care intervine faptul generator (data livrarii bunurilor/prestarii serviciilor) se va storna factura de avans emisa cu TVA de 19% si se va factura intreaga contravaloare a bunurilor/serviciilor aplicandu-se cota de taxa de 24%, in vigoare la aceasta data.

Din punct de vedere contabil, sumele facturate clientilor reprezentand avansuri pentru livrari de bunuri sau prestari de servicii se inregistreaza cu ajutorul contului 419 „Clienti – creditori”.  In situatia prezentata inregistrarile contabile sunt:

23

 1. inregistrarea facturii de avans:  4111 "Clienti"     =   %                    11.900                                 419 "Clienti creditori"             10.000                                4427 "TVA colectata"                             1.900                                               2. Stornarea facturii de avans la data livrarii bunurilor/prestarii serviciilor:   4111 "Clienti"     =   %                    - 11.900                                 419 "Clienti creditori"            - 10.000                                4427 "TVA colectata"                -   1.900

 3. inregistrarea contravalorii bunurilor/serviciilor prestate:   4111"Clienti"     =         %                            62.000                                    704 "Venituri din servicii prestate"               ........... 50.000                                                         707 „Venituri din vanzarea marfurilor”        ...........                                       4427 "TVA colectata"                    12.000  Daca insa cei 10.000 lei reprezinta contravaloarea unor marfuri livrate in luna iunie si/sau unor servici efectuate in luna iunie, faptul generator al acestor livrari/prestari a intervenit in aceasta luna. in aceasta situatie, pentru aceste livrari de bunuri/prestari servicii in suma de 10.000 lei este aplicabila cota de TVA de 19%.Pentru diferenta de 40.000 lei reprezentand contravaloarea bunurilor si serviciilor livrate/prestate dupa data de 01 iulie 2010 se va aplica cota de TVA de 24%.Pentru aceste operatiuni societatea datoreaza TVA astfel:

10.000 x 19% = 1.900 lei40.000 x 24% = 9.600 lei

In acest caz cei 10.000 lei se vor evidentia in contabilitate cu ajutorul conturilor 707 „Venituri din vanzarea marfurilor” / 704 "Venituri din servicii prestate".

Deducere persoanla necuvenita. Consecinte.

Rodica Mantescu, valabil la 23-Iul-2010Intrebare: La angajare personal se completeaza un set de documente pentru deducere personala in cazul in care au persoane in intretinere (venit pana in 200 lei).

Am un caz cu problema in care pe proprie raspundere a completat declaratia unde este specificat ca in cel mult 5 zile calendaristice se obliga sa instiinteze societatea daca intervin modificari si sa prezinte actele justificative. A declarat pe fata ei care este la master in varsta de 22 ani, a adus si adeverinta de la scoala.

24

Am verificat lista cu persoane intretinute si cand am intrebat angajata despre situatia fetei am aflat ca s-a angajat din decembrie 2009.

Ce se poate face in cazul asta?Trebuie sa anunt la finante si sa i se i-a banii necuveniti?Risca si amenda?

Vreau sa stiu pasii care se fac si cum se procedeaza cu angajatii care sunt din 2007, se refac in fiecare an documentele privind declararea acestor documente cu persoane intretinute?

Raspuns: Platitorului de venit din salarii, la functia de baza are obligatia stabilirii persoanelor aflate in intretinerea contribuabilului in functie de care se atribuie deducerea personala. Cu privire la aplicarea art. 56 din Codul fiscal, Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 44/2004 stabilesc ca deducerea personala este stabilita in functie de venitul brut lunar din salarii realizat la functia de baza de catre contribuabil si numarul de persoane aflate in intretinerea acestuia.

Pentru ca o persoana sa fie in intretinere, aceasta trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii: - existenta unor raporturi juridice intre contribuabil si persoana aflata in intretinere; - persoana fizica intretinuta sa aiba venituri impozabile si neimpozabile mai mici sau egale cu 250 lei lunar. Pentru stabilirea deducerii personale la care are dreptul, contribuabilul va depune la platitorul de venituri din salarii o declaratie pe propria raspundere, care trebuie sa cuprinda urmatoarele informatii: - datele de identificare a contribuabilului care realizeaza venituri din salarii (numele si prenumele, domiciliul, codul numeric personal); - datele de identificare a fiecarei persoane aflate in intretinere (numele si prenumele, codul numeric personal). In ceea ce priveste copiii aflati in intretinere, la aceasta declaratie contribuabilul care realizeaza venituri din salarii va anexa si adeverinta de la platitorul de venituri din salarii a celuilalt sot sau declaratia pe propria raspundere a acestuia ca nu beneficiaza de deducere personala pentru acel copil.

Persoanele pentru care se solicita acordarea deducerii personale sunt efectiv in intretinerea salariatului.

Deducerea personala nu se acorda decat persoanelor aflate efectiv in intretinerea salariatului. Daca persoana aflata in intretinerea salariatului este majora, ea isi va manifesta acordul in scris ca agreeaza acordarea deducerii respective salariatului care o intretine.

Declaratia pe propria raspundere a persoanei aflate in intretinere, cu exceptia copilului minor, trebuie sa cuprinda urmatoarele informatii: - datele de identificare a persoanei aflate in intretinere, cum ar fi: numele, prenumele, domiciliul, codul numeric personal; - datele de identificare a contribuabilului care beneficiaza de deducerea personala corespunzatoare, cum ar fi: numele, prenumele, domiciliul, codul numeric personal; - acordul persoanei intretinute ca intretinatorul sa o preia in intretinere; - nivelul si natura venitului persoanei aflate in intretinere, inclusiv mentiunea privind suprafetele de teren agricol si silvic detinute, precum si declaratia afirmativa sau negativa cu privire la desfasurarea de activitati de: cultivare a terenurilor cu flori, legume si zarzavat in sere, in solarii amenajate si in sistem irigat; cultivare a arbustilor si plantelor decorative, ciupercilor; exploatare a pepinierelor viticole si pomicole; - angajarea persoanei intretinute de a comunica persoanei care contribuie la intretinerea sa orice modificari in situatia venitului realizat.

In situatia in care una dintre persoanele aflate in intretinere, pentru care contribuabilul beneficiaza de deducere personala, obtine in cursul anului un venit lunar mai mare de 250 lei lunar, platitorul veniturilor din salarii va

25

reconsidera nivelul deducerii personale corespunzatoare pentru persoanele ramase in intretinere incepand cu luna urmatoare celei in care a fost realizat venitul, indiferent de data la care se face comunicarea catre angajator/platitor.

In aceasta situatie veti proceda in conformitate cu pct. 129 din Titlul III al Normelor  metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, dupa  cum urmeaza:„In situatia in care se constata elemente care genereaza modificarea veniturilor din salarii si/sau a bazei de impunere aferente veniturilor unei persoane fizice, pentru care angajatorul/platitorul a efectuat calculul impozitului lunar, recalcularea drepturilor respective si stabilirea diferentelor de impozit constatate se efectueaza pentru luna la care se refera, iar diferentele de impozit rezultate vor majora/diminua impozitul datorat incepand cu luna constatarii.

In situatia in care la data efectuarii operatiunii de stabilire a diferentelor de impozit de catre angajator/platitor exista relatii contractuale generatoare de venituri din salarii, intre acesta si persoana fizica, atunci se procedeaza astfel: - impozitul retinut in plus se restituie persoanei fizice prin diminuarea cu sumele respective a impozitului pe veniturile din salarii incepand cu luna efectuarii acestei operatiuni si pana la lichidarea acestuia; - impozitul neretinut se retine de angajator/platitor din veniturile din salarii incepand cu luna constatarii si pana la lichidarea acestuia. In situatia in care persoana fizica pentru care angajatorul/platitorul a efectuat calculul impozitului lunar/anual nu mai are relatii contractuale generatoare de venituri din salarii si angajatorul/platitorul nu poate sa efectueze operatiunea de plata/incasare a diferentelor de impozit, atunci acestea vor fi administrate de organul fiscal competent.”

Declararea necorespunzatoare adevarului in cuprinsul declaratiei pe proprie raspundere, poate atrage raspunderea penala a persoanei respective pentru savarsirea infractiunii de fals in declaratii, in conditiile prevazute in art. 292 Codul  penal, sanctiunea fiind inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau amenda penala.

Leasing extern. Declaratia 390

Irina Dumitrescu, valabil la 19-Iul-2010

Intrebare: Va rog frumos daca se poate sa ne raspunde-ti la urmatoarea intrebare :Avem un leasig extern contactat in anul 2006 de la firma Scania Suedia, pentru 3 ani. Leasingul s-a terminat in iunie 2009, dar clientul meu nu a avut banii necesari sa achite valoarea reziduala care era de 37.000 eur, si atunci firma Scania i-a esalonat rata reziduala pe 12 luni, in rate egale plus o dobanda pe care a perceput-o pentru acest serviciu.Din ianuarie 2010 am declarat rata reziduala in declaratia 390, deoarece era o prestare de servicii si am considerat ca trebuie declarata, doar valoarea reziduala fara dobanda.In iunie 2010 a terminat de achitat toata valoarea reziduala, a facut si importul definitiv, inchizand declaratia vamala de import in vama, achitand si TVA in vama la valoarea reziduala.Intrebare: La iunie 2010 ar trebui sa fac o declaratie 390 cu diferenta de valoare reziduala nedeclarata, astfel incat toate declaratiile 390 depuse de mine anul acesta, sa coincida ca si valoare cu valoarea ratei reziduale? Nu stiu cum sa procedez ca sa nu gresesc.

Raspuns: In articolul 46 din Reglementarile contabile conforma cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene aprobata prin OMFP 3055/2009 este reglementat principiul prevalentei economicului asupra juridicului.

Potrivit acestuia, prezentarea valorilor din cadrul elementelor din bilant si contul de profit si pierdere se face tinand seama de fondul economic al tranzactiei sau al operatiunii raportate, si nu numai de forma juridica a acestora. Respectarea acestui principiu are drept scop inregistrarea in contabilitate si prezentarea fidela a operatiunilor economico-financiare, in conformitate cu realitatea economica, punand in evidenta drepturile si obligatiile, precum si riscurile asociate acestor operatiuni.

26

Evenimentele si operatiunile economico-financiare trebuie evidentiate in contabilitate asa cum acestea se produc, in baza documentelor justificative. Documentele care stau la baza inregistrarii in contabilitate a operatiunilor economico-financiare trebuie sa reflecte intocmai modul in care acestea se produc, respectiv sa fie in concordanta cu realitatea. De asemenea, contractele incheiate intre parti trebuie sa prevada modul de derulare a operatiunilor si sa respecte cadrul legal existent. In conditii obitnuite, forma juridica a unui document trebuie sa fie in concordanta cu realitatea economica. In cazuri rare, atunci cand exista diferente intre fondul sau natura economica a unei operatiuni sau tranzactii si forma sa juridica, entitatea va inregistra in contabilitate aceste operatiuni, cu respectarea fondului economic al acestora.

Exemple de situatii cand se aplica principiul prevalentei economicului asupra juridicului pot fi considerate: incadrarea, de catre utilizatori, a contractelor de leasing in leasing operational sau financiar; incadrarea operatiunilor la vanzare in nume propriu sau comision, respectiv consignatie; recunoasterea veniturilor, respectiv a cheltuielilor in contul de profit si pierdere sau ca venituri in avans, respectiv cheltuieli in avans; incadrarea participatiilor ca fiind detinute pe termen lung sau pe termen scurt; recunoasterea participatiilor detinute ca fiind de natura actiunilor detinute la entitati afiliate, a intereselor de participare sau sub forma altor imobilizari financiare; incadrarea reducerilor acordate, respectiv primite, la reduceri comerciale sau financiare. Entitatile au obligatia ca la contabilizarea operatiunilor economico-financiare sa tina seama de toate informatiile disponibile, astfel incat sa fie extrem de rare situatiile in care natura operatiunii, determinata pe baza principiului prevalentei economicului asupra juridicului, sa difere de cea care ar fi stabilita in lipsa aplicarii acestui principiu.

Potrivit art. 1 din OG 51/1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing, prin contractele de leasing o parte, denumita locator/finantator, transmite pentru o perioada determinata dreptul de folosinta asupra unui bun, al carui proprietar este, celeilalte parti, denumita locatar/utilizator, la solicitarea acesteia, contra unei plati periodice, denumita rata de leasing, iar la sfarsitul perioadei de leasing locatorul/finantatorul se obliga sa respecte dreptul de optiune al locatarului/utilizatorului de a cumpara bunul, de a prelungi contractul de leasing fara a schimba natura leasingului ori de a inceta raporturile contractuale. Locatarul/utilizatorul poate opta pentru cumpararea bunului inainte de sfarsitul perioadei de leasing, dar nu mai devreme de 12 luni, daca partile convin astfel si daca achita toate obligatiile asumate prin contract.Astfel cum prevede art. 2 lit. c) valoare reziduala reprezinta valoarea la care, dupa achitarea de catre utilizator a tuturor ratelor de leasing prevazute in contract, precum si a tuturor celorlalte sume datorate conform contractului, se face transferul dreptului de proprietate asupra bunului catre locatar/utilizator.

Din punct de vedere fiscal, punctul 7 alin. (3) din Titlul VI al Normelor metodologice de aplicare a Legii 571/2003 privind Codul fiscal stabileste ca transmiterea folosintei bunurilor in cadrul unui contract de leasing este considerata prestare de servicii conform art. 129 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal.

La sfarsitul perioadei de leasing, daca locatorul/finantatorul transfera locatarului/utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului, la solicitarea acestuia, operatiunea reprezinta o livrare de bunuri pentru valoarea la care se face transferul. Se considera a fi sfarsitul perioadei de leasing si data la care locatarul/utilizatorul poate opta pentru cumpararea bunului inainte de sfarsitul perioadei de leasing, dar nu mai devreme de 12 luni, situatie in care valoarea de transfer va cuprinde si suma ratelor care nu au mai ajuns la scadenta, inclusiv toate cheltuielile accesorii facturate odata cu rata de leasing. Daca optiunea de cumparare a bunului de catre locatar/utilizator se exercita inainte de derularea a 12 luni consecutive de la data inceperii contractului de leasing, respectiv data de la care bunul este pus la dispozitia locatarului/utilizatorului, se considera ca nu a mai avut loc o operatiune de leasing, ci o livrare de bunuri la data la care bunul a fost pus la dispozitia locatarului/utilizatorului. Incadrarea unei operatiuni din punct de vedere contabil si fiscal se realizeaza prin analiza clauzelor contractului incheiat intre parti.

Avand in vedere informatiile pe care le-ati furnizat, consideram ca esalonarea valorii reziduale in 12 rate lunare pentru care se percepe o dobanda nu poate fi considerata prestare de serviciu, nefiind o prelungire a contractului de

27

leasing, insa, asa cum am aratat, incadrarea acestei operatiuni din punct de vedere contabil si fiscal, precum si identificarea obligatiilor de plata si declarative se poate efectua doar in baza analizei clauzelor contractuale.

In situatia in care, aceasta a fost considerata prestare de serviciu, aveati obligatia platii taxei pe valoare adaugata aferenta acestuia, in conformitate cu prevederile art. 150 alin. (2) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, potrivit caruia:“Taxa este datorata de orice persoana impozabila, inclusiv de catre persoana juridica neimpozabila inregistrata in scopuri de TVA conform art. 153 sau 1531, care este beneficiar al serviciilor care au locul prestarii in Romania conform art. 133 alin. (2) si care sunt furnizate de catre o persoana impozabila care nu este stabilita pe teritoriul Romaniei sau nu este considerata a fi stabilita pentru respectivele prestari de servicii pe teritoriul Romaniei conform prevederilor art. 1251 alin. (2), chiar daca este inregistrata in Romania conform art. 153 alin. (4) sau (5).”

In acest caz, in conformitate cu prevederile art.157 alin. (2), trebuia sa evidentiati in decontul de taxa, atat ca taxa colectata, cat si ca taxa deductibila, in limitele si in conditiile stabilite la art. 145-1471, taxa aferenta acestui serviciu.

In Formularul (300) "Decont de taxa pe valoarea adaugata" aprobat prin OANAF 77/2010 aceasta operatiune se raporta la Randul 7, cu preluarea sumelor la Randul 7.1 si 7.1.1 si Randul 19, cu preluarea sumelor la Randul 19.1 si 19.1.1, daca este cazul.

Potrivit dispozitiilor art. 1564 alin. (1) lit. e) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, orice persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA conform art. 153 sau art. 1531 trebuie sa intocmeasca si sa depuna la organele fiscale competente, pana la data de 15 inclusiv a lunii urmatoare unei luni calendaristice, o declaratie recapitulativa in care mentioneaza  achizitiile de servicii prevazute la art. 133 alin. (2), efectuate de persoane impozabile din Romania care au obligatia platii taxei conform art. 150 alin. (2), pentru care exigibilitatea de taxa a luat nastere in luna calendaristica respectiva, de la persoane impozabile nestabilite in Romania, dar stabilite in Comunitate. Prin urmare, acest serviciu trebuia raportat si prin formularul (390 VIES) "Declaratie recapitulativa privind livrarile/achizitiile/prestarile intracomunitare", aprobat prin OANAF 76/2010.

Din punct de vedere contabil, TVA astfel datorata se inregistreaza prin formula:

4426         =         4427 „TVA deductibila”           „TVA colectata”

Din informatiile furnizate, rezulta ca societatea a achitat in vama TVA aferenta valorii reziduale. Prin urmare, asupra valorii reziduale s-ar achita si deduce TVA atat la plata ratelor, prin taxare inversa, cat si la efectuarea importului.unctul 4).

Procedura de compensare debite. Recuperare TVA

Daniel J. Constantin, valabil la 18-Aug-2010

Intrebare: Inspectorii fiscali determina TVA colectat si accesoriile ca urmare a neinregistrarii SC in scopuri de TVA- depasirea plafonului. In primul decont SC ajusteaza TVA deteminand TVA de dedus pentru perioada in care SC s-ar fi comportat normal in scopuri de TVA. Rezulta TVA de recuperat care acopera debitele din decizia de impunere (peste 5000 lei).Intrebare: Care este procedura de compensare a debitelor determinate de inspectori pe linie de TVA, cu TVA de recuperat rezultat dupa ajustare, in conditiile in care TVA dedus rezulta din perioada fiscala deja verificata?

28

Raspuns: Avand in vedere ca societatea se va comporta ca si platitoare de TVA, in urma depasirii plafonului stabilit de lege, va avea obligatia depunerii deconturilor de TVA. Prin urmare compensarea debitelor se va realiza prin intermediul decontului de TVA. Astfel ca in momentul depunerii decontului de TVA cu sumele rezultate in urma ajustarii, respectiv suma negativa, autoritatile fiscale vor compensa debitele rezultate in urma controlului, cu TVA-ul de recuperat.

Import bunuri. Regim TVA. Nerezidenti

Irina Dumitrescu, valabil la 16-Iul-2010

Intrebare: Va rog sa-mi spuneti daca se poate obtine scutire de plata TVA aferent unei achizitii de fier vechi din Moldova in conditiile in care este livrat la un combinat din tara si se aplica masurile de simplificare.O alta intrebare ar fi, daca o firma din Bulgaria presteaza servicii de demolare cu utilajele proprii (escavatoare, macarale etc) pe teritoriul Romaniei in mai multe locatii din tara pentru o firma din tara, inregistrata in scopuri de TVA si prezinta certificat de rezidenta fiscala mai este nevoie sa-i retinem impozit la sursa?

Raspuns: In cazul prezentat, se efectueaza un import de bunuri in Romania, in sensul art. 131 din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, cu locul importului in Romania unde se afla bunurile cand intra pe teritoriul comunitar, conform art. 1322 alin. (1) din Codul fiscal.

In conformitate cu dispozitiile art. 126 alin. (2) din legea mentionata, acest import de bunuri este operatiune impozabila in Romania.

Astfel cum este prevazut la art. 1511, plata taxei pentru importul de bunuri supus taxarii este obligatia importatorului.

Punctul 59 alin. (1) lit. a) din Titlul VI al Normelor metodologice de aplicare a Legii 571/2003 privind Codul fiscal stabileste ca importatorul care are obligatia platii taxei pentru un import de bunuri taxabil este cumparatorul catre care se expediaza bunurile la data la care taxa devine exigibila la import sau, in absenta acestui cumparator, proprietarul bunurilor la aceasta data.

In conformitate cu prevederile art. 157 alin. (3) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, daca importul nu este scutit de taxa, importatorul trebuie sa achite la organele vamale taxa aferenta importului de bunuri, in conformitate cu reglementarile in vigoare privind plata drepturilor de import.    Alin. (4) al acestui articol stabileste ca, prin exceptare de la prevederile alin. (3), pana la data de 31 decembrie 2012 inclusiv, nu se face plata efectiva la organele vamale de catre persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153, care au obtinut certificat de amanare de la plata, in conditiile stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice. De la data de 1 ianuarie 2013, prin exceptare de la prevederile alin. (3), nu se face plata efectiva la organele vamale de catre persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153.

Asadar, daca importul nu este scutit de TVA societatea care importa fierul fiechi in Romania trebuie sa achite la organele vamale taxa aferenta importului de bunuri, in conformitate cu reglementarile in vigoare privind plata drepturilor de import.   

Potrivit art. 142 alin. (1) lit. a) din legea mentionata este scutit de taxa importul si achizitia intracomunitara de bunuri a caror livrare in Romania este in orice situatie scutita de taxa in interiorul tarii.

Astfel cum prevede art. 160 alin. (2) lit. a) se aplica taxarea inversa pentru livrarea de deseuri si materii prime

29

secundare rezultate din valorificarea acestora, astfel cum sunt definite de OUG 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile, republicata, cu modificarile ulterioare.

Aceste livrari insa nu sunt scutite de TVA. Beneficiarii vor determina taxa aferenta, care se va evidentia in decontul prevazut la art. 1562, atat ca taxa colectata, cat si ca taxa deductibila.

Prin urmare, in cazul prezentat, scutirea de TVA prevazuta la  art. 142 alin. (1) lit. a) nu se aplica importului de fier vechi efectuat intrucat livrarea acestuia in interiorul tarii nu este scutita de TVA.

In conformitate cu prevederile art. 115 alin. (1) lit. k) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, veniturile din servicii prestate in Romania, exclusiv transportul international si prestarile de servicii accesorii acestui transport sunt venituri impozabile obtinute din Romania, indiferent daca veniturile sunt primite in Romania sau in strainatate.

Astfel cum prevede art. 118 alin. (2), pentru aplicarea prevederilor conventiei de evitare a dublei impuneri si a legislatiei Uniunii Europene, nerezidentul are obligatia de a prezenta platitorului de venit, in momentul realizarii venitului, certificatul de rezidenta fiscala eliberat de catre autoritatea competenta din statul sau de rezidenta, precum si, dupa caz, o declaratie pe propria raspundere in care se indica indeplinirea conditiei de beneficiar in situatia aplicarii legislatiei Uniunii Europene.

Punctul 1 al art.  7 din Conventia din  01/06/1994 intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Bulgaria pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital, stabileste urmatoarele:

„1. Profiturile unei intreprinderi a unui stat contractant vor fi impozabile numai in acel stat, in afara de cazul cand intreprinderea exercita activitate de afaceri in celalalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo. Daca intreprinderea exercita activitate de afaceri in acest mod, profiturile intreprinderii pot fi impuse in celalalt stat contractant, dar numai acea parte dintre ele care este atribuibila acelui sediu permanent.”

Asadar, daca societatea din Bulgaria prezinta certificatul de rezidenta fiscala eliberat de catre autoritatea competenta din acest stat aceste venituri se impun in statul de rezidenta al beneficiarului, cu exceptia faptului cand o astfel de activitate s-ar desfasura prin intermediul unui sediu permanent in Romania.

In aceasta situatie nu va revine obligatia de a retine si plati organelor fiscale competente impozit pe aceste venituri, veniturile obtinute fiind impozabile numai in Bulgaria.

Conventie intre doua societati. Regim TVA

Daniel J. Constantin, valabil la 25-Aug-2010

Intrebare: In vederea lucrarii comasate a unor terenuri agricole pe care societatea noastra le detine "in arenda de la diversi proprietari " am semnat o conventie de schimb de folosiinta teren cu o persoana juridica neplatitoare de TVA prin care noi ii dam in lucru de exemplu 10 ha in sola x si aceasta ne da in lucru 10 ha in parcela Y. Si aceasta societate detine parcela Y "in arenda" de la diversi proprietari. Suntem obligati ca aceasta conventie sa fie facuta cu titlu oneros si deci sa ne emitem facturi reciproce, care ulterior le putem compensa? Societatea nostra va intocmi factura cu TVA?

Raspuns: In ceea ce priveste conventia incheiata intre cele doua societati, este de notat faptul ca aceasta conventie trebuie sa fie autentificata, prin urmare trebuie intocmita in fata unui notar.  Odata cu incheierea acestei conventii, notarul va evalua cele doua terenuri care fac obiectul schimbului.

30

 In conditiile in care este vorba despre doua terenuri cu valori identice sau apropriate nu exista o obligatie ca aceasta conventie sa fie incheiata cu titlu oneros. Obligatia revine insa in conditiile in care valoarea unui teren care face obirctul schimbului este mult mai mare decat valoarea celuilalt teren. In aceste conditii conventia va fi incheiata cu titlu oneros, iar una din parti ii va plati celeilalte o suma denumita "sulta", ce reprezinta o suma de bani datorata ca diferenta intre valoarea a doua lucruri ce se transmit in executarea unui contract de schimb. In ceea ce priveste facturarea, societatea dumneavostra va factura cu TVA, iar in conditiile facturarii reciproce, facturile se pot compensa, compensare care se va realiza pentru suma cea mai mica.

Stornare avans incasat. Regim TVA. Inregistrari contabile

Mihaela Benta, valabil la 13-Iul-2010

Intrebare: Sunt societate comerciala platitoare de TVA. In cursul anului 2009 am facturat si incasat avansuri pentru apartament vandut unui client.cota de TVA-19% pentru valoarea de 100.000 lei (cont 419) plus TVA in valoare de 19.000 lei. Valoarea totala apartament conform contract este de 200.000 lei fara TVA, valoare pentru care intocmesc factura finala in luna 07.2010. Ce cota de TVA aplic pentru suma de 200.000 lei? Cum fac reglarile pentru avansul incasat? Ce inregistrari contabile voi face?

Raspuns: Din punctul nostru de vedere stornarea avansului incasat se va face utilizand TVA in procentul de 19%. Argumentatia noastra se bazeaza pe urmatoarele prevederi:

-    Art. 140 alin. (3) si (4) din Codul fiscal                                “(3) Cota aplicabila este cea in vigoare la data la care intervine faptul generator, cu exceptia cazurilor prevazute la art. 134^2 alin. (2), pentru care se aplica cota in vigoare la data exigibilitatii taxei”.  (4) In cazul schimbarii cotei se va proceda la regularizare pentru a se aplica cotele in vigoare la data livrarii de bunuri sau prestarii de servicii, pentru cazurile prevazute la art. 134^2 alin. (2).” Exceptia stabilita de art. 132^2 alin. (2) din Codul fiscal, este exact situatia aplicabila pentru avansuri conform urmatoarelor prevederi.

-    Art. 134^2 din Codul fiscal.                      Exigibilitatea pentru livrari de bunuri si prestari de servicii (...) (2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), exigibilitatea taxei intervine:a) la data emiterii unei facturi, inainte de data la care intervine faptul generator;b) la data la care se incaseaza avansul, pentru platile in avans efectuate inainte de data la care intervine faptul generator. Fac exceptie de la aceste prevederi avansurile incasate pentru plata importurilor si a taxei pe valoarea adaugata aferente importului, precum si orice avansuri incasate pentru operatiuni scutite sau care nu sunt impozabile. Avansurile reprezinta plata partiala sau integrala a contravalorii bunurilor si serviciilor, efectuata inainte de data livrarii.

-vanzarea unui apartament vechi este scutita de TVA, fara drept de deducere, insa aveti dreptul sa facturati cu TVA daca depuneti notificarea stabilita de art. 141 alin. (3) din Codul fiscal.

Monografia contabila se efectueaza considerand ca livrarea este supusa TVA.-    Vanzare la client : 461 = 7583 cu 200.000 lei-    TVA aferent livrarii (24%) 461 = 4427 cu 48.000 lei

31

-    Stornare avans 419 = 461 cu - (minus)100.000 lei-    Stornare TVA avans (19%) 461 = 4427 cu – (minus) 19.000 lei-    Total rest plata 129.000 lei.

-    Comentariu: La data prezentului raspuns, inca nu au fost publicate normele metodologice de aplicare a OUG 58/2010, ce modifica TVA la 24% incepand cu data de 01.07.2010. Este posibil ca legiuitorul sa adopte o alta abordare, respectiv sa fractioneze baza de aplicare a TVA de 24% numai pentru valoarea ce nu a fost supusa avansului. Un principiu similar a existat in momentul in care s-a eliminat taxarea inversa de la activitatea de constructii montaj la data de 01.01.2008. Plata fizica a TVA s-a datorat la valoarea fara avans.

Depasire plafon TVA. Decont TVA

Ionut Jinga, valabil la 13-Iul-2010Intrebare: O S.C. depaseste plafonul de 35.000 euro in octombrie 2008 si nu se inregistreaza in scopuri de TVA. In iunie 2010 organele de control calculeaza TVA colectat aplicand cota de 19% la venituri si majorarile de intarziere aferente pe perioada in care SC s-ar fi comportat normal, inregistrata in scopuri TVA.INTREBARE:Pentru aceeasi perioada SC nu are dreptul de deducere a TVA pentru achizitii? Care este procedura in continuare intrucat SC i-a fost transmis actul de control?Mentionez ca in luna iunie 2010, dupa verificare, SC se inregistreaza in scopuri TVA.

Raspuns: Conform art. 152 alin. (6) si (7) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal:

"(6) Persoana impozabila care aplica regimul special de scutire si a carei cifra de afaceri, prevazuta la alin. (2), este mai mare sau egala cu plafonul de scutire in decursul unui an calendaristic, trebuie sa solicite inregistrarea in scopuri de TVA, conform art. 153, in termen de 10 zile de la data atingerii sau depasirii plafonului. Data atingerii sau depasirii plafonului se considera a fi prima zi a lunii calendaristice urmatoare celei in care plafonul a fost atins sau depasit.Regimul special de scutire se aplica pana la data inregistrarii in scopuri de TVA, conform art. 153. Daca persoana impozabila respectiva nu solicita sau solicita inregistrarea cu intarziere, organele fiscale competente au dreptul sa stabileasca obligatii privind taxa de plata si accesoriile aferente, de la data la care ar fi trebuit sa fie inregistrat in scopuri de taxa, conform art. 153. 

(7) Dupa atingerea sau depasirea plafonului de scutire sau dupa exercitarea optiunii prevazute la alin. (3), persoana impozabila nu mai poate aplica din nou regimul special de scutire, chiar daca ulterior realizeaza o cifra de afaceri anuala inferioara plafonului de scutire.

Conform pct. 62 din HG 44/2004 privind normele metodologice de aplicare a Codului fiscal:

"62. (1) Persoanele care aplica regimul special de scutire, conform art. 152 din Codul fiscal, au obligatia sa tina evidenta livrarilor de bunuri si a prestarilor de servicii care ar fi taxabile daca nu ar fi realizate de o mica intreprindere, cu ajutorul jurnalului pentru vanzari, precum si evidenta bunurilor si a serviciilor taxabile achizitionate, cu ajutorul jurnalului pentru cumparari.

    (2) in cazul in care persoana impozabila a atins sau a depasit plafonul de scutire si nu a solicitat inregistrarea conform prevederilor art. 152 alin. (6) din Codul fiscal, organele fiscale competente vor proceda dupa cum urmeaza:

    a) in cazul in care nerespectarea prevederilor legale este identificata de organele de inspectie fiscala inainte de

32

inregistrarea persoanei impozabile in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, acestea vor solicita plata taxei pe care persoana impozabila ar fi trebuit sa o colecteze daca ar fi fost inregistrata normal in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul fiscal, pe perioada cuprinsa intre data la care persoana respectiva ar fi fost inregistrata in scopuri de taxa daca ar fi solicitat in termenul prevazut de lege inregistrarea si data identificarii nerespectarii prevederilor legale.Totodata, organele fiscale competente vor inregistra din oficiu aceste persoane in scopuri de taxa. Prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala se va stabili data de la care persoanele respective vor fi inregistrate in scopuri de taxa;

    (3) Dupa determinarea taxei de plata conform alin. (2), organele fiscale competente vor stabili obligatiile fiscale accesorii aferente conform prevederilor legale in vigoare.

    (4) Persoanele impozabile care nu au solicitat inregistrarea in scopuri de TVA in termenul prevazut de lege, indiferent daca au facut sau nu obiectul controlului organelor fiscale competente, au dreptul sa ajusteze in primul decont depus dupa inregistrare sau, dupa caz, intr-un decont ulterior, in conditiile prevazute la art. 145 - 149 din Codul fiscal:

   a) taxa deductibila aferenta bunurilor aflate in stoc si serviciilor neutilizate la data la care persoana respectiva ar fi fost inregistrata in scopuri de taxa daca ar fi solicitat inregistrarea in termenul prevazut de lege;

    b) taxa deductibila aferenta activelor corporale fixe, inclusiv celor aflate in curs de executie, aflate in proprietatea sa la data la care persoana respectiva ar fi fost inregistrata in scopuri de taxa daca ar fi solicitat inregistrarea in termenul prevazut de lege, cu conditia, in cazul bunurilor de capital, ca perioada de ajustare a deducerii, prevazuta la art. 149 alin. (2) din Codul fiscal, sa nu fi expirat;

    c) taxa deductibila aferenta achizitiilor de bunuri si servicii efectuate in perioada cuprinsa intre data la care persoana respectiva ar fi fost inregistrata in scopuri de taxa daca ar fi solicitat in termenul prevazut de lege inregistrarea si data la care a fost inregistrata.

    (5) Pentru ajustarea taxei prevazuta la alin. (4), persoana impozabila trebuie sa indeplineasca conditiile si formalitatile prevazute la art. 145 - 149 din Codul fiscal. Prin exceptie de la prevederile art. 155 alin. (5) din Codul fiscal, factura pentru achizitii de bunuri/servicii efectuate inainte de inregistrarea in scopuri de TVA a persoanei impozabile nu trebuie sa contina mentiunea referitoare la codul de inregistrare in scopuri de TVA atribuit persoanei impozabile conform art. 153 din Codul fiscal.

    Concluzie:

1. Organul de inspectie fiscala a procedat corect, stabilind in sarcina societatii dumneavoastra obligatii suplimentare de plata reprezentand TVA si majorari de intarziere (plata taxei pe care societarea ar fi trebuit sa o colecteze daca ar fi fost inregistrata normal in scopuri de TVA), conform pct. 62(2) lit. a din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal.

 2. Firma dumneavoastra are dreptul sa ajusteze in decont TVA cu termen legal de depunere in data de 25.07.2010, in conditiile art. 145-149 din Codul fiscal, conform pct. 62 (4) din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, urmatoarele:

  a) taxa deductibila aferenta bunurilor aflate in stoc si serviciilor neutilizate la data de 30.10.2008;

  b) taxa deductibila aferenta activelor corporale fixe, inclusiv celor aflate in curs de executie, aflate in proprietatea

33

sa la data de 30.10.2008,

  c) taxa deductibila aferenta achizitiilor de bunuri si servicii efectuate in perioada 01.11.2008-30.06.2010.

Facturarea daunelor interese incasate potrivit clauzelor contractuale

Irina Dumitrescu, valabil la 09-Iul-2010Intrebare: O societate cu raspundere limitata a incheiat un contract de inchiriere cu o persoana juridica, pentru o perioada de 1 an. Daca nu se respecta durata contractului, de una dintre parti, aceasta este obligata la plata de daune-interese, la nivelul unei chirii lunare. Va rog sa-mi spuneti, cum facturez aceasta suma, cu TVA sau fara TVA? De asemenea, va rog sa-mi spuneti ce scriu in factura la descrierea prestarii? Precizez ca s-a incasat suma, conform contractului de inchiriere, inclusiv TVA.

Raspuns: Potrivit art. 137 alin. (1) lit. a) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, baza de impozitare a TVA pentru livrari de bunuri si prestari de servicii, altele decat cele prevazute la lit. b) si c) este constituita  din tot ceea ce constituie contrapartida obtinuta sau care urmeaza a fi obtinuta de furnizor ori prestator din partea cumparatorului, beneficiarului sau a unui tert, inclusiv subventiile direct legate de pretul acestor operatiuni. In conformitate cu prevederile alin. (3) lit. b) al acestui articol, baza de impozitare nu cuprinde sumele reprezentand daune-interese, stabilite prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, penalizarile si orice alte sume solicitate pentru neindeplinirea totala sau partiala a obligatiilor contractuale, daca sunt percepute peste preturile si/sau tarifele negociate. Nu se exclud din baza de impozitare orice sume care, in fapt, reprezinta contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate. Asadar, in cazul prezentat, daunele solicitate beneficiarului pentru neindeplinirea obligatiilor contractuale nu se includ in baza de impozitare a TVA intrucat nu reprezinta cotravaloarea unui serviciu prestat. Drept urmare, factura se va emite fara TVA. Suma facturata este cea prevazuta in contractul incheiat intre parti.In factura emisa, la denumirea operatiunii se poate inscrie „Daune-interese conform contract nr.__/________”.

Firma in inactivitate temporara inscrisa in Registrul comertului. Decont TVA

Dana Jinga, valabil la 13-Iul-2010

Intrebare: O firma la 15.09.2009 suspenda activitatea la registrul comertului si de la aceeasi data a cerut regim derogatoriu pentru depunerea declaratiilor. In 14.06.2010 a primit o adresa de la finante prin care se anunta ca se scoate din evidenta platitorilor de TVA. Societatea detine un autoturism cu valoare de intrare 12000 lei + TVA achizitionat in 12.01.2009 la care s-a inceput amortizarea liniara pe 4 ani, si stocuri de marfa in valoare de 3000 lei. Ce declaratii/decont trebuie depus in urma scoaterii din evidenta platitorilor de TVA, pe ce perioada se depune si la ce rand se evidentiaza modificarea din decont? Care sunt inregistrarile contabile din evidenta contabila?

Raspuns: Datorita faptului ca firma este inregistrata in scopuri de TVA si se afla in inactivitate temporara inscrisa in Registrul comertului, anularea in scopuri de TVA s-a efectuat conform art. 5 alin. (2) din OMFP 1786/2010, privind aprobarea Procedurii de modificare, din oficiu, a vectorului fiscal cu privire la TVA, precum si a modelului si continutului unor formulare:"Anularea, din oficiu, a Inregistrarii in scopuri de TVA a contribuabililor aflati in inactivitate temporara, inscrisa in registrul comertului,se efectueaza cu data de intai a lunii urmatoare celei in care starea de inactivitate temporara a fost inscrisa in registrul comertului".

34

Conform pct. 2.1 si 2.2 - Sectiunea C din OPANAF 1221/2009 privind procedura de aprobare a regimului de declarare derogatoriu:

"(2.1) Pe perioada aplicarii regimului de declarare derogatoriu, contribuabilii nu au obligatia depunerii declaratiilor prevazute la pct. 1 , cu exceptia situatiei prevazute la pct. 2.2".  

"(2.2) Pentru fractiunile de an fiscal aflate in afara perioadei de aplicare a regimului de declarare derogatoriu, contribuabilii au obligatia depunerii declaratiilor prevazute la pct. 1.1 lit. b, f si g , la termenele prevazute de lege".

Avand in vedere prevederile legale mai sus mentionate, rezulta ca aveati numai obligatia depunerii Declaratiei 101 privind impozitul pe profit la termenul prevazut de lege, in functie de data definitivarii exercitiului financiar 2009. Nu trebuie sa mai intocmiti decont TVA, decat dupa reluarea activitatii si reactivarea ca platitor de TVA.

Sistemul de circuit al ambalajelor prin schimb si prin facturare. Regim TVA

Ionut Jinga, valabil la 13-Iul-2010

Intrebare: Firma noastra livreaza impreuna cu marfa si ambalaje, care circula prin facturare. Se face inregistrarea 4111 = 708 si 4427 si se descarca gestiunea de ambalaje (cont 378).Cand se returneaza ambalajele, se face o factura pe minus, exact cu aceleasi valori si se incarca gestiunea.Intrebarea mea este: cum procedez acum, caci am facturat marfa cu 19% si trebuie sa fac storno tot cu 19%. Cum o sa se vada acest lucru in jurnalele de TVA si in decont? Este corect asa? Cum procedez, concret in aceasta situatie?

Raspuns: Aceste venituri pe care va trebui sa le facturati le puteti considera venituri din despagubiri intrand in categoria altor venituri din exploatare la care va trebui sa aplicati TVA.

Temei legal:

Contabil, in conformitate cu Ordinul 3055/2009 reglementari contabile conforme cu directivele eurpene, puteti inregistra:

   4111 sau 461 %

                                    7581

                                    4427

Fiscal, in legatura cu Baza de impozitare a TVA:

         -         Art. 128 alin. 3 lit. c din Codul fiscal (Legea 571/2003 cu modificari si completari ulterioare)

         -         Art. 137 alin. 1 lit. b din Codul fiscal (Legea 571/2003 cu modificari si completari ulterioare Conform art. 137 alin. (3) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal si Normelor metodologice de apicare a Codului fiscal (pct. 7 si 8):

 “ (3) Baza de impozitare a TVA  nu cuprinde urmatoarele:

d) valoarea ambalajelor care circula intre furnizorii de marfa si clienti, prin schimb, fara facturare;

35

 Norme metodologice (7) In sensul art. 137 alin. (3) lit. d) din Codul fiscal, ambalajele care circula intre furnizorii de marfa si clienti prin schimb, fara facturare, nu se includ in baza de impozitare a taxei, chiar daca beneficiarii nu detin cantitatile de ambalaje necesare efectuarii schimbului si achita o garantie baneasca in schimbul ambalajelor primite. Pentru vanzarile efectuate prin unitati care au obligatia utilizarii aparatelor de marcat electronice fiscale, suma garantiei banesti incasate pentru ambalaje se evidentiaza distinct pe bonurile fiscale, fara taxa. Restituirea garantiilor banesti nu se reflecta in documente fiscale.

(8) Persoanele care au primit ambalaje in schimbul unei garantii banesti au obligatia sa comunice periodic furnizorului de ambalaje, dar nu mai tarziu de termenul legal pentru efectuarea inventarierii anuale, cantitatile de ambalaje scoase din evidenta ca urmare a distrugerii, uzurii, lipsurilor sau altor cauze de aceeasi natura. in termen de 5 zile lucratoare de la data comunicarii, furnizorii de ambalaje sunt obligati sa factureze cu taxa cantitatile de ambalaje respective. Daca garantiile sunt primite de la persoane fizice de catre proprietarul ambalajelor, pe baza evidentei vechimii garantiilor primite si nerestituite se va colecta taxa pentru ambalajele pentru care s-au incasat garantii mai vechi de un an calendaristic."        Concluzie:

  1. Daca firma dumneavoastra va practica sistemul de circuit al ambalajelor prin schimb, fara facturare, se vor face urmatoarele inregistrari contabile, conform prevederilor legale mai sus mentionate:

      a) predare ambalaje la beneficiarul marfii

      4111”Clienti’’            =       419  “Clienti creditori’’

      b) scoaterea din gestiune a ambalajelor predate

      358 “Ambalaje aflate la terti’’   =     381 “Ambalaje’’

      c) pe baza inventarului la beneficiar, se factureaza diferentele in minus constatate (lipsurile) si se scad din gestiune ambalajele lipsa:       4111”Clienti’’      =   % 

                                    708 “Venituri din activitati diverse’’

                                    4427”TVA colectata’’

  

     608 “Cheltuieli privind ambalajele’’  =   358  “Ambalaje aflate la terti’’

     2. daca firma dumneavoastra va practica in continuare sistemul de livrare a ambalajelor prin facturare, cota de TVA aplicabila la factura de storno va fi tot 19%, conform prevederilor legale de mai jos: Conform art. 1341 alin. (1) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal:

36

“(1) Faptul generator intervine la data livrarii bunurilor sau la data prestarii serviciilor, cu exceptiile prevazute in prezentul capitol".

Conform art. 140 alin. (3) din Legea 571/2003 : “(3) Cota de TVA aplicabila este cea in vigoare la data la care intervine faptul generator, cu exceptia cazurilor prevazute la art. 1342 alin. (2), pentru care se aplica cota in vigoare la data exigibilitatii taxei"

Achizitie bunuri transportate din China. TVA.

Irina Dumitrescu, valabil la 07-Iul-2010Intrebare: O societate comerciala are contract de achizitie pentru un singur produs cu o firma din Germania.Produsul respectiv este fabricat in China. Efectiv marfa vine din China direct in Romania iar firma din Romania achita in vama tva si taxe vamale. Va rugam sa ne precizati ce obligatiuni declarative avem in acesta situatie. Trebuie declarat acest import in declaratia 390?

Raspuns: Aceasta tranzactie nu poate fi considerata achizitie intracomunitara intrucat, potrivit art. 1301 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, achizitia intracomuntara reprezinta obtinerea dreptului de a dispune, ca si un proprietar, de bunuri mobile corporale expediate sau transportate la destinatia indicata de cumparator, de catre furnizor, de catre cumparator sau de catre alta persoana, in contul furnizorului sau al cumparatorului, catre un stat membru, altul decat cel de plecare a transportului sau de expediere a bunurilor.

Potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, este operatiune impozabila importul de bunuri efectuat in Romania de orice persoana, daca locul importului este in Romania, potrivit art. 1322.

Art. 1322 alin. (1) din legea mentionata stabileste ca locul importului de bunuri se considera pe teritoriul statului membru in care se afla bunurile cand intra pe teritoriul comunitar .

In temeiul prevederilor art. 1511, plata taxei pentru importul de bunuri supus taxarii, este obligatia importatorului.

In acest sens, punctul 59 alin. (1) lit. a) din Titlul VI al Normelor de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal stabileste ca, importatorul care are obligatia platii taxei pentru un import de bunuri taxabil este cumparatorul catre care se expediaza bunurile la data la care taxa devine exigibila la import sau, in absenta acestui cumparator, proprietarul bunurilor la aceasta data. Prin exceptie de la aceasta prevedere, furnizorul bunului sau un furnizor anterior poate opta pentru calitatea de importator. Orice livrari anterioare importului nu sunt impozabile in Romania.Astfel cum prevede alin. (2) al acestui punct, orice persoana care nu este obligata la plata taxei pentru un import conform alin. (1), dar pe numele careia au fost declarate bunurile in momentul in care taxa devine exigibila conform art. 136 din Codul fiscal, nu are dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata aferente importului respectiv decat in situatia in care va aplica structura de comisionar, respectiv va refactura valoarea bunurilor importate si taxa pe valoarea adaugata aferenta catre persoana care ar fi avut calitatea de importator conform alin. (1).

In conformitate cu prevederile art. 146 alin. (1) lit. c) din legea mentionata, pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei, pentru taxa achitata pentru importul de bunuri, persoana impozabila trebuie sa detina declaratia vamala de import sau actul constatator emis de organele vamale, care sa mentioneze persoana impozabila ca importator al bunurilor din punctul de vedere al taxei, precum si documente care sa ateste plata taxei de catre importator sau de catre alta persoana in contul sau.

37

Asadar, operatiunea descrisa reprezinta un import de bunuri efectuat in Romania.Societatea dvs. isi poate exercita dreptul de deducere a taxei pe valoare adaugata aferenta importului in baza declaratiei vamale de import sau actul constatator emis de organele vamale, care sa  o mentioneze ca importator al bunurilor din punctul de vedere al taxei, precum si documente care sa ateste plata taxei. Pentru importurile de bunuri plata taxei la buget se efectueaza in conformitate cu prevederile art. 157 alin. (3) - (5).Potrivit acestora, taxa pentru importuri de bunuri, cu exceptia importurilor scutite de taxa, se plateste la organul vamal in conformitate cu reglementarile in vigoare privind plata drepturilor de import.Importatorii care detin o autorizatie unica pentru proceduri vamale simplificate, eliberata de alt stat membru, sau care efectueaza importuri de bunuri in Romania din punct de vedere al TVA pentru care nu au obligatia de a depune declaratii vamale de import trebuie sa plateasca taxa pe valoarea adaugata la organul vamal pana la data la care au obligatia depunerii declaratiei de import pentru TVA si accize (alin. (3)).Prin exceptie de la aceste prevederi, pana la data de 31 decembrie 2012 inclusiv, nu se face plata efectiva la organele vamale de catre persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153, care au obtinut certificat de amanare de la plata, in conditiile stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice. De la data de 1 ianuarie 2013, prin exceptare de la prevederile alin. (3), nu se face plata efectiva la organele vamale de catre persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153 (alin. (4)). In aceasta situatie  se evidentiaza taxa aferenta bunurilor importate in decontul prevazut la art. 1562 din Codul fiscal, atat ca taxa colectata, cat si ca taxa deductibila, in limitele si in conditiile stabilite la art. 145-1471 (alin. (5)).

Intrucat acest import de bunuri nu se incadreaza in prevederile art. 157 alin. (4) si (5) din Codul fiscal societatea a achitat taxa organelor vamale vamal in conformitate cu reglementarile in vigoare privind plata drepturilor de import . In acest caz operatiunea se va raporta prin Formularul (300) "Decont de taxa pe valoarea adaugata" aprobat prin OANAF 77/2010 la Randul 21 „Achizitii de bunuri si servicii taxabile cu cota de 19%”

Asa cum am aratat operatiunea nu reprezinta o achizitie intracomunitara efectuata in Romania. Prin urmare, aceasta nu se va raporta prin Formularul (390 VIES) "Declaratie recapitulativa privind livrarile/achizitiile/prestarile intracomunitare", cod MFP 14.13.01.02/r  aprobat prin OANAF 76/2010.

In situatia in care bunurile sunt expediate din China de catre un alt furnizor ce a emis factura catre societatea din Germania - titularul operatiunii de vamuire mentionat in declaratia vamala, importator al bunurilor din punctul de vedere al taxei pe valoare adaugata este furnizorul din Germania. In aceasta situatie societatea dvs. nu are drept de deducere a taxei pe valoarea adaugata aferenta importului respectiv.

Achizitie bunuri transportate din China. TVA.

Irina Dumitrescu, valabil la 07-Iul-2010

Intrebare: O societate comerciala are contract de achizitie pentru un singur produs cu o firma din Germania.Produsul respectiv este fabricat in China. Efectiv marfa vine din China direct in Romania iar firma din Romania achita in vama tva si taxe vamale. Va rugam sa ne precizati ce obligatiuni declarative avem in acesta situatie. Trebuie declarat acest import in declaratia 390?

Raspuns: Aceasta tranzactie nu poate fi considerata achizitie intracomunitara intrucat, potrivit art. 1301 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, achizitia intracomuntara reprezinta obtinerea dreptului de a dispune, ca si un proprietar, de bunuri mobile corporale expediate sau transportate la destinatia indicata de cumparator, de catre furnizor, de catre cumparator sau de catre alta persoana, in contul furnizorului sau al cumparatorului, catre un stat membru, altul decat cel de plecare a transportului sau de expediere a bunurilor.

38

Potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, este operatiune impozabila importul de bunuri efectuat in Romania de orice persoana, daca locul importului este in Romania, potrivit art. 1322.

Art. 1322 alin. (1) din legea mentionata stabileste ca locul importului de bunuri se considera pe teritoriul statului membru in care se afla bunurile cand intra pe teritoriul comunitar .

In temeiul prevederilor art. 1511, plata taxei pentru importul de bunuri supus taxarii, este obligatia importatorului.

In acest sens, punctul 59 alin. (1) lit. a) din Titlul VI al Normelor de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal stabileste ca, importatorul care are obligatia platii taxei pentru un import de bunuri taxabil este cumparatorul catre care se expediaza bunurile la data la care taxa devine exigibila la import sau, in absenta acestui cumparator, proprietarul bunurilor la aceasta data. Prin exceptie de la aceasta prevedere, furnizorul bunului sau un furnizor anterior poate opta pentru calitatea de importator. Orice livrari anterioare importului nu sunt impozabile in Romania.Astfel cum prevede alin. (2) al acestui punct, orice persoana care nu este obligata la plata taxei pentru un import conform alin. (1), dar pe numele careia au fost declarate bunurile in momentul in care taxa devine exigibila conform art. 136 din Codul fiscal, nu are dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata aferente importului respectiv decat in situatia in care va aplica structura de comisionar, respectiv va refactura valoarea bunurilor importate si taxa pe valoarea adaugata aferenta catre persoana care ar fi avut calitatea de importator conform alin. (1).

In conformitate cu prevederile art. 146 alin. (1) lit. c) din legea mentionata, pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei, pentru taxa achitata pentru importul de bunuri, persoana impozabila trebuie sa detina declaratia vamala de import sau actul constatator emis de organele vamale, care sa mentioneze persoana impozabila ca importator al bunurilor din punctul de vedere al taxei, precum si documente care sa ateste plata taxei de catre importator sau de catre alta persoana in contul sau.

Asadar, operatiunea descrisa reprezinta un import de bunuri efectuat in Romania.Societatea dvs. isi poate exercita dreptul de deducere a taxei pe valoare adaugata aferenta importului in baza declaratiei vamale de import sau actul constatator emis de organele vamale, care sa  o mentioneze ca importator al bunurilor din punctul de vedere al taxei, precum si documente care sa ateste plata taxei. Pentru importurile de bunuri plata taxei la buget se efectueaza in conformitate cu prevederile art. 157 alin. (3) - (5).Potrivit acestora, taxa pentru importuri de bunuri, cu exceptia importurilor scutite de taxa, se plateste la organul vamal in conformitate cu reglementarile in vigoare privind plata drepturilor de import.Importatorii care detin o autorizatie unica pentru proceduri vamale simplificate, eliberata de alt stat membru, sau care efectueaza importuri de bunuri in Romania din punct de vedere al TVA pentru care nu au obligatia de a depune declaratii vamale de import trebuie sa plateasca taxa pe valoarea adaugata la organul vamal pana la data la care au obligatia depunerii declaratiei de import pentru TVA si accize (alin. (3)).Prin exceptie de la aceste prevederi, pana la data de 31 decembrie 2012 inclusiv, nu se face plata efectiva la organele vamale de catre persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153, care au obtinut certificat de amanare de la plata, in conditiile stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice. De la data de 1 ianuarie 2013, prin exceptare de la prevederile alin. (3), nu se face plata efectiva la organele vamale de catre persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153 (alin. (4)). In aceasta situatie  se evidentiaza taxa aferenta bunurilor importate in decontul prevazut la art. 1562 din Codul fiscal, atat ca taxa colectata, cat si ca taxa deductibila, in limitele si in conditiile stabilite la art. 145-1471 (alin. (5)).

Intrucat acest import de bunuri nu se incadreaza in prevederile art. 157 alin. (4) si (5) din Codul fiscal societatea a achitat taxa organelor vamale vamal in conformitate cu reglementarile in vigoare privind plata drepturilor de import . In acest caz operatiunea se va raporta prin Formularul (300) "Decont de taxa pe valoarea adaugata" aprobat prin

39

OANAF 77/2010 la Randul 21 „Achizitii de bunuri si servicii taxabile cu cota de 19%”

Asa cum am aratat operatiunea nu reprezinta o achizitie intracomunitara efectuata in Romania. Prin urmare, aceasta nu se va raporta prin Formularul (390 VIES) "Declaratie recapitulativa privind livrarile/achizitiile/prestarile intracomunitare", cod MFP 14.13.01.02/r  aprobat prin OANAF 76/2010.

In situatia in care bunurile sunt expediate din China de catre un alt furnizor ce a emis factura catre societatea din Germania - titularul operatiunii de vamuire mentionat in declaratia vamala, importator al bunurilor din punctul de vedere al taxei pe valoare adaugata este furnizorul din Germania. In aceasta situatie societatea dvs. nu are drept de deducere a taxei pe valoarea adaugata aferenta importului respectiv.

Modificarea cotei de TVA. Marfuri la pret cu amanuntul. Inregistrari contabile.

Irina Dumitrescu, valabil la 05-Iul-2010Intrebare: Cum voi descarca gestiunea, in situatia in care voi avea doua preturi la acelasi produs.

Daca pana la 30.06.2010 aveam un pret 10 lei pt un produs, si hotarasc sa nu-i majorez pretul din cauza tva -ului de 24, si ulterior dupa 01.07.2010 primesc in gestiune acelasi produs, dar de data aceasta la pret de intrare cu tva 24(deci mai mare).Cand fac vanzarea din gestiune de unde stiu care este cu pret vechi (tva 19%) si care cu pret nou (tva 24%)?

Raspuns: Din intrebarea adresata reiese ca, pentru evaluarea stocurilor se utilizeaza metoda pretului cu amanuntul. Societatea a hotarat sa suporte cresterea de TVA din adaosul comercial.

Pentru exemplificare vom lua urmatoarele date:

Valoarea stocului la 30.06.2010, TVA 19% inclus: 1.000 RonValoarea TVA: 159,66 RonValoarea stocului fara TVA: 840,34 Ron

Valoarea TVA la cota de 24%: 840,34 x 24% = 201.68Valoarea stocului la 01.07.2010, TVA 24% inclus: 840,34 + 201,68 = 1.042,02 RonDiferenta de TVA aferenta marfurilor in stoc : 201,68 – 159,66 = 42,02 RonValoarea stocului fara TVA: 1.042,02 – 201,68 = 840,34 Ron

Pentru marfurile aflate in stoc la data de 30 iunie 2010 se vor efectua urmatoarele inregistrari contabile:

1. Diferenta de TVA aferenta marfurilor in stoc:

          371                    =                     4428             42,02     “Marfuri”                        “TVA neexigibila”

2.  Diminuarea adaosului comercial cu aceasta diferenta:

                     371            =                          378                             -42,02  (in rosu)               “Marfuri”               “Diferente de pret la marfuri”

Modificarea cotei de TVA. Stornarea facturilor de avans.

40

Irina Dumitrescu, valabil la 01-Iul-2010Intrebare: Intrebarea mea se refera la avansurile facturate inainte de 30.06.2010 cu TVA 19%.

Cum ar trebui emisa o factura de stornare a unui avans incasat in primul semestru din 2010 cu TVA 19%?Suma stornata ar fi mai mare cu 5%. Ce se intampla in acest caz, restitui banii sau intocmesc factura cu 19%?Ar fi o solutie sa cuprind stornarea avansului intr-o factura de livrare pentru a ascunde diferenta de TVA?

Raspuns: In conformitate cu dispozitiile art. 155 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal persoana impozabila trebuie sa emita o factura catre fiecare beneficiar pentru suma avansurilor incasate in legatura cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, cel tarziu pana in cea de-a 15-a zi a lunii urmatoare celei in care a incasat avansurile, cu exceptia cazului in care factura a fost deja emisa.

Punctul 69 alin. (3) din Titlul VI al Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal prevede ca regularizarea facturilor emise de catre furnizori/prestatori pentru avansuri, sau in cazul emiterii de facturi partiale pentru livrari de bunuri sau prestari de servicii, se realizeaza prin stornarea facturii de avans la data emiterii facturii pentru contravaloarea integrala a livrarii de bunuri si/sau prestarii de servicii.

Stornarea se poate face separat sau pe aceeasi factura pe care se evidentiaza contravaloarea integrala a livrarii de bunuri si/sau prestarii de servicii. Pe factura emisa se va face o referire la facturile de avans sau facturile partiale emise anterior, atunci cand se emit mai multe facturi pentru aceeasi operatiune, in conformitate cu prevederile art. 155 alin. (5) lit. n) din Codul fiscal.

Asadar, stornarea avansului incasat se poate efectua separat sau pe aceiasi factura pe care se evidentiaza contravaloarea integrala a livrarii de bunuri.

Potrivit art. 1341 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, faptul generator intervine la data livrarii bunurilor sau la data prestarii serviciilor, cu exceptiile prevazute in acest capitol.

Astfel cum prevede art. 1342 alin. (1) exigibilitatea taxei intervine la data la care are loc faptul generator.Alin. (2) lit. b) al acestui articol stabileste ca, prin exceptie, exigibilitatea taxei intervine la data la care se incaseaza avansul, pentru platile in avans efectuate inainte de data la care intervine faptul generator. Fac exceptie de la aceste prevederi avansurile incasate pentru plata importurilor si a taxei pe valoarea adaugata aferente importului, precum si orice avansuri incasate pentru operatiuni scutite sau care nu sunt impozabile. Avansurile reprezinta plata partiala sau integrala a contravalorii bunurilor si serviciilor, efectuata inainte de data livrarii sau prestarii acestora.

In conformitate cu prevederile art. 140 alin. (3) si (4) cota de TVA aplicabila este cea in vigoare la data la care intervine faptul generator, cu exceptia cazurilor prevazute la art. 1342 alin. (2), pentru care se aplica cota in vigoare la data exigibilitatii taxei. In cazul schimbarii cotei se va proceda la regularizare pentru a se aplica cotele in vigoare la data livrarii de bunuri sau prestarii de servicii, pentru cazurile prevazute la art. 1342 alin. (2).

Prin urmare, in cazul prezentat, la data livrarii bunurilor avansurile incasate se vor storna la cota de TVA in vigoare la data incasarii acestora (19%) si se va factura intreaga contravaloare a bunurilor aplicandu-se cota de taxa de 24% in vigoare la data la care intervine faptul generator (data livrarii bunurilor).

Cresterea TVA la 24%. Marfuri pe stoc

Georgeta Serban Matei, valabil la 30-Iun-2010Intrebare: In legatura cu cresterea TVA la 24%, vroiam sa va intreb, daca la marfurile existente pe stoc, la un magazin de desfacere cu amanuntul, trebuie facuta inventarierea patrimoniului sau alte note specifice

41

acestei modificari.Cum se procedeaza?

Raspuns: Intr-o astfel de situatie, inventarierea nu este obligatorie, dar este necesara pentru a justifica si a corecta preturile de vanzare cu amanuntul care se vor practica incepand cu luna iulie 2010. Pentru efectuarea inventarierii, conducatorul firmei trebuie sa numeasca o comisie de inventariere in baza prevederilor O.M.F.P. nr. 2861 din 9 octombrie 2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii. Comisia astfel desemnata trebuie sa calculeze noile preturi cu amanuntul pentru fiecare sortiment de marfa, pe baza unor liste de inventariere a produselor existente in stoc.

In baza noilor preturi stabilite prin majorarea cotei de TVA, inscrise in liste de inventariere ca documente justificative, urmeaza sa efectuati corectia valorii stocurilor de marfuri inregistrate la pret cu amanuntul efectuate initial in baza notelor de receptie intocmite la momentul aprovizionarii marfurilor. Astfel, se va majora rulajul creditor al contului 4428 "TVA neexigibila" in corespondenta cu debitul contului 371 "Marfuri".

Inventarierea este necesara chiar daca nu se majoreaza preturile, in situatia in care firma dvs. decide sa suporte cresterea TVA din adaosul commercial inclus in pretul de vanzarea cu amanuntul. In aceasta situatie se va diminua rulajul creditor al contului 378 (in rosu -371 = - 378) in favoarea rulajului creditor al contului 4428 (in negru 371 = 4428).

In concluzie, consider ca inventarierea trebuie efectuata doar in situatia in care obiectul de activitate al firmei dvs. este comercializarea cu amanuntul a marfurilor pentru care se aplica cota standard TVA majorata de la 19% la 24%. Inventarierea nu este necesara pentru comercializarea marfurilor cu ridicata, caz in care stocurile se inregistreaza la pretul de achizitie.

Bilet avion agentie Austria. TVA

Ana Maria Georgescu, valabil la 08-Iul-2010Intrebare: Descriere situatie:In scopul deplasarii in interes de serviciu se fac rezervari bilete avion la o firma din Austria. Ex: bilet avion ruta Bucuresti-Viena-Iasi. Firma respectiva emite factura fara TVA, dar fara nici o alta mentiune referitoare la directiva sau legislatia lor interna. Cu toate acestea dupa inscrierea pe factura a informatiilor referitoare la nr. bilet , ruta, pasager, se face mentiunea ca agentia de turism face intermedierea dintre calator si transportator/turoperator. Am verificat pe site-ul mfinante. ro codul de TVA inscris pe factura si am primt raspuns ca este un cod valid de TVA. Sa consider ca firma aplica regimul special de scutire aferent agentiilor de turism si sa consider tranzactia ca fiind scutita.Sa stabilesc locul prestarii de servicii conform normelor de aplicare al art .133? Se declara sau nu in vies aceste tranzactii. Unde trebuiesc raportate in Declaratia 300?

Raspuns: Intelegem ca agentia din Austria a intermediat pentru o societate din Romania (persoana impozabila cu sediul activitatii economice in Romania) serviciul de transport international de calatori, dar pentru care a emis factura fara TVA pentru valoarea globala a serviciului de transport si a serviciului de intermediere ceea ce inseamna ca actionat in nume propriu si putea aplica si regimul special de taxa pentru agentii de turism. Daca s-a aplicat regimul special este serviciu unic, locul de impozitare este in Austria unde are sediul activitatii economice agentia. In Romania este o achizitie de servicii neimpozabila in Romania. Conform art. 133 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, in cazul serviciilor de transport de calatori locul prestarii este locul unde se efectueaza transportul in functie de distantele parcurse. Pentru aceste servicii nu se aplica regula generala de stabilire a locului prestarii prevazuta la art. 133 alin. (2) din Codul fiscal si prin urmare nu fac obiectul

42

unei achizitii intracomunitare de servicii sau prestarii intracomunitare de servicii pentru care se intocmeste si se depune declaratia recapitulativa (390), daca serviciile respective nu sunt scutite in statul membru in care se impoziteaza. La pct. 13 alin. (1) din normele metodologice, se precizeaza ca regulile generale de stabilire a locului prestarii prevazute la art. 133 alin. (2) si (3) din Codul fiscal se aplica numai in situati in care serviciile nu se pot incadra pe niciuna dintre exceptiile prevazute la art. 133 alin. (4) - (7) din Codul fiscal, intotdeauna exceptia prevaleaza, nemaifiind aplicabile rgulile generale stabilite la art. 133 alin. (2) si (3) din Codul fiscal. Prin urmare in scopul aplicarii regulii de baza de stabilire a locului prestarii prevazute la art. 133 alin. (2) din Codul fiscal trebuie sa demonstrati ca serviciul facturat de agentie nu este un serviciu de transport de calatori. Conform art. 143 alin. (1) lit. g) din Codul fiscal, transportul international de persoane este operatiune scutita de taxa cu drept de deducere. De asemenea este scutita de taxa conform art. 144 (prim) din Codul fiscal, serviciul de intermediere prestatat in numele si in contul altei persoane, in cazul in care acest serviciu este prestat in legatura cu operatiunea scutita conform art. 143 din Codul fiscal.

Modificarea cotei de TVA. Stocuri existente.

Georgeta Serban Matei, valabil la 06-Iul-2010

Intrebare: Norme de aplicare a TVA de 24% in cazul marfurilor cu amanuntul, stocuri existente cu 19%.

Raspuns: Pentru majorarea cotei de TVA de la 19% la 24% reglementata prin O.U.G. nr. 58 din 26 iunie 2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal si alte masuri financiar-fiscale nu au aparut norme de aplicare iar elaborarea acestora dupa data de 1 iulie 2010 ar fi tardiva.

Prin aceasta O.U.G. s-a modificat doar articolul 140 "Cotele", alineatul (1) care se refera la cota standard TVA de 24%. Pentru aceasta modificare fiscala, legiuitorul nu a avut in vedere consecintele financiar-contabile si volumul de munca necesar regularizarii stocurilor in cazul comertului cu amanuntul.

In situatia stocurilor de marfuri pentru care se tine evidenta la pret cu amanuntul, datorita modificarii cotei trebuie efectuata inventarierea, indiferent de optiunea selectata de catre conducerea firmei pe care o reprezentati:1.    mentinerea preturilor de vanzare cu amanuntul, prin diminuarea adaosului comercial in favoarea TVA de 24%;2.    majorarea preturilor de vanzare cu amanuntul datorita cotei de TVA majorate in conditiile in care se mentine adaosul comercial practicat.

Inventarirerea este necesara in fiecare situatie prezentata deoarece trebuie efectuate calcule necesare determinarii structurii fiecarui pret cu amanuntul format din:-    costul de achizitie;-    adaosul comercial;-    TVA neexigibila.Data inventarierii trebuie sa fie data de 30.06.2010 astfel incat noile preturi stabilite sa fie aplicabile incepand cu data de 1.07.2010.

Pentru efectuarea inventarierii, conducatorul firmei ar fi trebuit sa numeasca o comisie de inventariere in baza prevederilor O.M.F.P. nr. 2861 din 9 octombrie 2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii. Comisia astfel desemnata trebuie sa calculeze noile preturi cu amanuntul pentru fiecare sortiment de marfa, pe baza unor liste de inventariere a

43

produselor existente in stoc. In baza acestor liste, urmeaza sa efectuati corectia valorii stocurilor de marfuri inregistrate la pret cu amanuntul efectuate initial in baza notelor de receptie intocmite la momentul aprovizionarii marfurilor. Listele de inventariere astfel intocmite reprezinta documente justificative pentru inregistrarile contabile care trebuie efectuate.

In situatia in care firma dvs. a decis: >    sa suporte cresterea TVA din adaosul comercial inclus in pretul de vanzare cu amanuntul, preturile de vanzare afisate la raft se mentin. Totusi, d.p.d.v. contabil se diminueaza rulajul creditor al contului 378 (in rosu -371 = - 378) in favoarea rulajului creditor al contului 4428 (in negru 371 = 4428).>    sa mentina adaosul comercial, noile preturi se majoreaza datorita cotei de 24%. Astfel, se majoreaza rulajul creditor al contului 4428 "TVA neexigibila" in corespondenta cu debitul contului 371 "Marfuri".

Ajustarea bazei de impozitare a TVA. Cota de taxa aplicabila

Irina Dumitrescu, valabil la 28-Iun-2010

Intrebare: In luna 06.2010 am emis o factura reprezentand vanzarea unui mijloc fix, in luna 07.2010 clientul returneaza bunul datorita faptului ca nu este multumit de caracteristicile in exploatare. Trebuie facuta factura de stornare, intrebarea este la ce cota calculez TVA pe factura de storno, avand in vedere ca in luna 06 TVA a fost 19%, iar in luna 07 este 24%.

Raspuns: Art. 138 lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal stabileste ca baza de impozitare se reduce in cazul refuzurilor totale sau partiale privind cantitatea, calitatea ori preturile bunurilor livrate sau ale serviciilor prestate, precum si in cazul anularii totale ori partiale a contractului pentru livrarea sau prestarea in cauza ca urmare a unui acord scris intre parti sau ca urmare a unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile sau in urma unui arbitraj.

In acest sens, punctul 20 alin. (1) din Normele de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal stabileste ca, in situatiile prevazute la art. 138 din Codul fiscal, furnizorii de bunuri si/sau prestatorii de servicii isi ajusteaza baza impozabila a taxei dupa efectuarea livrarii/prestarii sau dupa facturarea livrarii/prestarii, chiar daca livrarea/prestarea nu a fost efectuata, dar evenimentele prevazute la art. 138 din Codul fiscal intervin ulterior facturarii si inregistrarii taxei in evidentele persoanei impozabile. In acest scop furnizorii/prestatorii trebuie sa emita facturi cu valorile inscrise cu semnul minus cand baza de impozitare se reduce sau, dupa caz, fara semnul minus, daca baza de impozitare se majoreaza, care vor fi transmise si beneficiarului.

Asadar, in cazul prezentat, baza de impozitare a taxei pe valoare adaugata se reduce in conformitate cu prevederile art. 138 lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Potrivit art. 140 alin. (3) din legea mentionata, cota aplicabila este cea in vigoare la data la care intervine faptul generator, cu exceptia cazurilor prevazute la art. 1342 alin. (2), pentru care se aplica cota in vigoare la data exigibilitatii taxei.

Prin urmare, in aceasta situatie se va emite o factura cu valorile inscrise cu semnul minus. Cota de TVA aplicabila este de 19%, cota in vigoare la data la care a intervenit faptul generator, respectiv luna iunie 2010 - data livrarii bunului care ulterior s-a returnat datorita neconformitatii din punct de vedere al calitatii cu prevederile cuprinse in contract.

Comert cu cereale. TVA. Masuri de simplificare

Irina Dumitrescu, valabil la 30-Iun-2010

44

Intrebare: Societatea noastra activeaza in domeniul agriculturii: achizitioneaza cereale de la perosane fizice si le revinde catre terti (persoane fizice si juridice).

Cand se aplica regimul de taxare inversa?Care este sfera de aplicare si normele pentru taxare inversa pentru comertul cu cereale?

Raspuns: Incepand cu data de 23.06.2010 au intrat in vigoare modificarile aduse Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal prin Ordonanta de urgenta nr. 54/2010 privind unele masuri pentru combaterea evaziunii fiscale.

Incepand cu aceasta data, in conformitate cu prevederile art. 160 alin. (2) lit. c) din legea mentionata, pentru livrarea de bunuri din urmatoarele categorii: cereale, plante tehnice, legume, fructe, carne, zahar, faina, paine si produse de panificatie, astfel cum sunt stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice, la propunerea presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, se aplica taxarea inversa.Astfel cum este prevazut la alin. (1) al acestui articol, conditia obligatorie pentru aplicarea taxarii inverse este ca atat furnizorul, cat si beneficiarul sa fie inregistrati in scopuri de TVA conform art. 153.

In  conformitate cu prevederile alin. (3) – (5) pe facturile emise pentru aceste livrari de bunuri furnizorii nu vor inscrie taxa colectata aferenta. Beneficiarii vor determina taxa aferenta, care se va evidentia in decontul prevazut la art. 1562, atat ca taxa colectata, cat si ca taxa deductibila. Beneficiarii au drept de deducere a taxei in limitele si in conditiile stabilite la art. 145-1471. De aplicarea acestor prevederi sunt responsabili atat furnizorii, cat si beneficiarii. Aceste prevederi se aplica numai pentru livrarile de bunuri/prestarile de servicii in interiorul tarii

In acest sens, punctul 82 alin. (1) din Titlul VI al Normelor metodologice stabileste ca prin livrari de bunuri/prestari de servicii in interiorul tarii se intelege operatiunile realizate numai intre persoane care sunt inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153, care au locul livrarii sau locul prestarii in Romania conform art. 132, respectiv art. 133, din Codul fiscal, si sunt operatiuni taxabile conform titlului VI din Codul fiscal (alin. (1)).In cazul livrarilor de bunuri prevazute la art. 160 alin. (2) din Codul fiscal, inclusiv pentru avansurile incasate, furnizorii emit facturi fara taxa si inscriu in aceste facturi o mentiune referitoare la faptul ca au aplicat taxarea inversa. Taxa se calculeaza de catre beneficiar si se inscrie in facturi si in jurnalul pentru cumparari, fiind preluata atat ca taxa colectata, cat si ca taxa deductibila in decontul de taxa. Din punct de vedere contabil, beneficiarul va inregistra in cursul perioadei fiscale 4426 = 4427 cu suma taxei aferente (alin. (2)).

In cazul neaplicarii taxarii inverse prevazute de lege organele de inspectie fiscala vor dispune masuri pentru obligarea furnizorilor/prestatorilor si a beneficiarilor la corectarea operatiunilor si aplicarea taxarii inverse conform prevederilor din prezentele norme. In cadrul inspectiei fiscale la beneficiarii operatiunilor, organele de inspectie fiscala vor avea in vedere ca beneficiarul avea obligatia sa colecteze TVA la momentul exigibilitatii operatiunii, concomitent cu exercitarea dreptului de deducere (alin. (6)).

Pentru solutionarea situatiilor tranzitorii care pot aparea ca urmare a eliminarii sau a includerii unor operatiuni in categoria celor pentru care se aplica taxare inversa in cadrul art. 160 din Codul fiscal, se aplica prevederile art. 134 alin. (6) din Codul fiscal, respectiv se va aplica regimul in vigoare la data exigibilitatii de taxa (alin. (7)).

Vanzare produse cu amanuntul. Trecerea la cota TVA de 24%

Silviu Stoica, valabil la 30-Iun-2010Intrebare: De la data de iulie 2010 intra in vigoare cota de tva 24%.Vand produse la pret cu amanuntul, cum procedez pentru a trece de la cota de 19% la cota de 24%?Care sunt inregistrarile contabile? Pentru stocul de marfa existent in stoc la 30.06.2010 pot deduce diferenta de TVA de 5%?

45

Raspuns:  De la 1 iulie 2010 intra in vigoare noua cota standard de TVA de 24%, astfel cum a fost modificata prin art. I pct. 44 si art. V din O.U.G. nr. 58/2010, publicata in Monitorul Oficial nr. 431 din 28 iunie 2010.

La trecerea de la cota standard de 19% la cea de 24%, fiind vorba de bunuri pentru care evidenta gestiunii se tine la pret de vanzare cu amanuntul, este obligatorie inventarierea stocului de marfa la sfarsitul zilei de 30 iunie 2010 si stabilirea noilor preturi de vanzare cu amanuntul pentru marfurile existente in stoc (se intocmesc liste de inventariere pentru stabilirea stocului si procese-verbale de schimbare de pret sau note de receptie si constatare de diferente pentru inregistrarea nolilor preturi).

Spre exemplu, in urma inventarierii se determina urmatoarele:

-    marfa la pret de vanzare cu amanuntul in stoc : 200.000 lei (sold cont 371 dupa inventariere);

-    TVA aferenta - neexigibila 200.000 x 19/119 = 31.932,77 lei (sold cont 4428 dupa inventariere);

-    adaosul comercial aferent stocului de marfa 15.278,84 lei (sold cont 378);

-    valoarea stocului de marfa la pret de achizitie: 200.000 lei – 31.932,77 lei – 15.278,84 lei = 152.788,39 lei.

Daca se doreste ca societatea sa nu suporte nimic din cresterea cotei de TVA (adaosul comercial sa ramana acelasi), atunci trebuie ca intreaga diferenta de cota sa majoreze pretul de vanzare cu amanuntul, respectiv (200.000 lei – 31.392,77 lei) x 1,24 = 208.403,37 lei, rezultand pentru data de 1 iulie 2010:

-    marfa la pret de vanzare cu amanuntul in stoc : 208.403,37 lei (sold cont 371 dupa stabilirea noilor preturi);

-    TVA aferenta - neexigibila 208.403,37 x 24/124 = 40.336,14 lei (sold cont 4428 dupa majorarea de pret);

-    adaosul comercial aferent stocului de marfa 15.278,84 lei (sold cont 378);

-    valoarea stocului de marfa la pret de achizitie: 208.403,37 lei – 40.336,14 lei – 15.278,84 lei = 152.788,39 lei.

Inregistrarea contabila a diferentelor de pret urmare majorarii preturilor de vanzare cu amanuntul datorita majorarii cotei de TVA este: 371 “Marfuri” = 4428 “TVA neexigibila” cu 8.403, 37 lei (diferenta dintre 40.336,14 si 31.932,77 sau 31.932,77/19 x 5).

Deci, cresterea determinata de majorarea cotei de TVA cu 5%, reflectata in preturile cu amanuntul, in conditiile in care comerciantul nu preia el insusi o parte di majorare este de 5/119 x 100 = 4,20168% (in exemplul ipotetic prezentat, avem 200.000 lei x 4,20168% = 8.403,37 lei).

Daca societatea doreste sa suporte partial din adaosul propriu majorarea de TVA si sa majoreze preturile cu doar 2,5%, atunci vom avea:

-    marfa la pret de vanzare cu amanuntul: 200.000 lei x 1,025 = 205.000 lei;

-    TVA neexigibila aferenta: 205.000 lei x 24/124 = 39.677,42 lei;

-    dferenta de TVA = 39.677,42 lei – 31.932,77 lei = 7.744,65 lei;

-    diminuare adaos comercial 5.000 lei – 7.744,65 lei = 2.744,65 lei;

-    adaos comercial rezultat: 15.278,84 lei – 2.744,65 lei = 12.534,19 lei;

46

-    valoarea stocului de marfa la pret de achizitie: 205.000,00 lei – 39.677,42 lei – 12.534,19 lei = 152.788,39 lei.

Inregistrarile contabile vor fi: 371 “Marfuri” = 4428 “TVA neexigibila” cu 7.744,65 lei si 371 “Marfuri” = 378 “Diferente de pret la marfuri” cu 2.744,65 lei, in rosu.

Mentionam ca nu exista posibilitatea ca diferenta de TVA de 5% sa fie dedusa suplimentar pentru marfa existenta in stoc, intrucat in stoc aveti doar marfa aprovizionata cu cota de TVA de 19% (pur si simplu, pana la data de 30.06.2010 furnizorii dvs. au colectat doar TVA cu cota de 19%, iar dvs. v-ati regularizat-o prin deducere si scadere din propria taxa colectata prin decontul de TVA, conform art. 1471 din Codul fiscal).

Ajustarea dreptului de deducere pentru marfa existenta in stoc nu este permisa decat in cazul in care intreprinderilor mici, care nu au fost inregistrate in scopuri de TVA (nu si-au dedus deloc taxa la momentul achizitiei bunurilor) si care se inregistreaza urmare depasirii plafonului de scutire sau prin optiune, conform pct. 45 alin. 3, pct. 61 alin. 6-8 si art. 62 alin. 4-6 din Normele metodologice pentru aplicarea Titlului VI din Codul fiscal. De asemenea, nu ne aflam nici in situatia in care au aparut modificari legislative, prin care anumite operatiuni fara drept de deducere (dar la care furnizorii de bunuri si servicii aferente au colectat TVA in amonte) devin operatiuni cu drept de deducere, iar beneficiarii pot sa-si ajusteze taxa nededusa initial, asa cum este ea prevazuta la art. 148 din Codul fiscal si pct. 53 alin. 2 din Normele metodologice.

La ce rand din decont se trece TVA nedeductibil aferent chetuielilor de protocol peste limita de 2%?

Georgeta Serban Matei, valabil la 23-Iun-2010Intrebare: La ce rand din decont se trece TVA nedeductibil aferent chetuielilor de protocol peste limita de 2%?

Raspuns: Daca d.p.d.v. al impozitului pe profit, determinarea rezultatului fiscal se efectueaza trimestrial, totusi,  d.p.d.v. al TVA determinarea modului de exercitare a dreptului de deducere a TVA aferenta cheltuielilor de protocol effectuate pe parcursul unui intreg an calendaristic se efectueaza o singura data pe an, cu ocazia intocmirii situatiilor financiare anuale. 

Astfel, exercitarea dreptului de deducere a TVA aferenta cheltuielilor de protocol care pot fi justificate prin  originalul facturilor emise de catre vanzatori sau prestatori are loc pe intregul an calendaristic, fara a fi conditionata de rezultatul fiscal al firmei pe care o reprezentati: profit impozabil sau pierdere fiscala.

Acest aspect este reglementat la punctul 6 alineatul 14 litera a) de aplicare a articolului 128 alin. (8) lit. f) din Codul fiscal conform caruia bunurile acordate gratuit in cadrul actiunilor de protocol nu sunt considerate livrari de bunuri daca "valoarea totala a bunurilor acordate gratuit in cursul unui an calendaristic este sub plafonul in care aceste cheltuieli sunt deductibile la calculul impozitului pe profit".  

Stabilirea depasirii sau incadrarii in plafoanele de 2% se efectueaza o singura data pe an, in baza prevederilor cuprinse in normele metodologice de aplicare ale articolului 128 prin punctul 6 alineatul (15). Conform acestei norme, incadrarea in plafoanele prevazute la alin. (14) lit. a) se determina pe baza datelor raportate prin situatiile financiare anuale.  

Depasirea plafoanelor constituie livrare de bunuri cu plata si se colecteaza taxa, daca s-a exercitat dreptul de deducere a taxei aferente achizitiilor care depasesc plafoanele. Taxa colectata aferenta depasirii se calculeaza si se include in decontul intocmit pentru perioada fiscala in care persoana impozabila a depus sau trebuie sa depuna situatiile financiare anuale, respectiv in anul urmator celui in care au fost efectuate cheltuielile.

47

Pentru colectarea TVA se emite autofactura, o singura data pe an, in anul imediat urmator inregistrarii cheltuielilor de protocol. Autofactura sta la baza inregistrarii contabile 658 (sau 635) = 4427. Suma respectiva se inregistreaza la TVA colectata deoarece depasirea este asimilata unei livrari de bunuri. 

Autofactura se emite in perioada fiscala de  intocmire a  situatiilor financiare anuale cand se determina incadrarea in plafoanele privind protocolul si sponsorizare, etapa considerata fapt generator al TVA.    Autofactura astfel emisa, inregistrata in evidenta contabila, se inregistreaza si  in evidenta fiscala intocmita in baza jurnalului  pentru vanzari completat pentru perioada in care se depune sau trebuie sa se depuna  situatiile financiare anuale.        Suma TVA pentru care se exercita dreptul de deducere a TVA in cadrul unei luni calendaristice, pe intreg parcursul unui an calendaristic se evidentiaza la randul 21 din decontul de TVA denumit "Achizitii de bunuri si servicii taxabile cu cota de 19%"

Suma TVA colectata annual pe baza autofacturii se raporteaza la randul 15 din decontul de TVA denumit "Regularizari taxa colectata".

Servicii medicale veterinare. Beneficiari persoane fizice

Georgeta Serban Matei, valabil la 28-Iun-2010Intrebare: Societatea are un centru de echitatie unde tine in pensiune si caii unor persoane fizice.Facturarea acestei prestari de servicii se face cu tva?

Raspuns: Prestarea unor astfel de servicii este taxabila cu cota standard TVA de 19%, chiar daca beneficiari ai acestor servicii sunt persoanele fizice. Incepand cu data de 1 ianuarie 2007, serviciile medicale veterinare nu se mai incadreaza la operatiuni scutite fara drept de deducere a TVA. Scutirea s-a acordat in perioada 01.01.2004 – 31.12.2006 in baza prevederilor articolului 141 alineatul 1 litera a) din Codul fiscal "spitalizarea, ingrijirile medicale, inclusiv veterinare, si operatiunile strans legate de acestea, desfasurate de unitati autorizate pentru astfel de activitati, indiferent de forma de organizare, precum ….. cabinete si laboratoare medicale, centre de ingrijire medicala si de diagnostic, …. alte unitati autorizate sa desfasoare astfel de activitati…". Aceasta prevedere legala a fost abrogata incepand cu data de 1 ianuarie 2007.           In acest context, prin normele de aplicare ale Codului fiscal, la  punctul 24 alineatul (1) litera c) se face precizarea ca scutirea reglementata prin   articolul  141 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal nu se aplica pentru serviciile medicale veterinare "astfel cum a fost pronuntata hotararea Curtii Europene de Justitie in cazul CEJ C-122/87."         In concluzie, incepand cu data de 1 ianuarie 2007, astfel de servicii se taxeaza prin aplicarea regimului normal de taxare cu cota standard TVA de 19%.

Prestari servicii constructii-montaj. Emitere factura. TVA

Georgeta Serban Matei, valabil la 21-Iun-2010Intrebare: In cursul lunii productia de prestari servicii - intretinere drumuri am inregistrat o prin 418= 704 4428deoarece receptia unora dintre lucrarile aferente acestei luni se face in luna urmatoare, urmand ca factura sa se faca la data receptiei in luna urmatoare. Va rog sa ne spuneti daca am procedat corect folosind 418 si 4428, fara ca fiscul sa creada ca am amanat intentionat plata TVA colectindu-l si platindu-l la data intocmirii facturii.

Raspuns: Pentru o prestare de servicii, factura trebuie emisa cel tarziu pana in cea de-a 15-a zi a lunii urmatoare celei in care ia nastere faptul generator al taxei. Faptul generator poate fi stabilit intr-unul din urmatoarele momente:

48

-    la data prestarii serviciilor;-    la data incasarii unui avans pentru o livrare de bunuri sau o prestare de servicii.        Totusi, factura poate fi emisa si inaintea faptului generator.

Faptul generator este data la care sunt indeplinite conditiile de emitere a facturii prin care se colecteaza TVA pentru lucrarile de constructii-montaj. Se cunoaste faptul ca pentru serviciile de constructii-montaj  faptul generator ia nastere fie  la data emiterii situatiilor de lucrari de catre constructor, fie la data  la care aceste situatii sunt acceptate de beneficiar, in functie de prevederile contractuale (art. 134^1 alineatul 7 din Codul fiscal).  Prin acest articol se prevede "(7) Prestarile de servicii care determina decontari sau plati succesive, cum sunt serviciile de constructii-montaj, ……, sunt considerate efectuate la data la care sunt emise situatii de lucrari, ….. pe baza carora se stabilesc serviciile efectuate sau, dupa caz, in functie de prevederile contractuale, la data acceptarii acestora de catre beneficiari. Totusi, perioada de decontare nu poate depasi un an."   Astfel, este bine sa revedeti clauza contractuala cu privire la obligatiile partilor privind emiterea si acceptarea situatiilor de lucrari, aspect  care trebuie avut in vedere de catre organul de inspectie fiscala  care nu poate modifica vointa partilor contractante.

In aceasta situatie, factura se emite, de exemplu fie in luna iunie 2010 cand firma dvs. emite situatiile de lucrari, fie in luna  iulie 2010 cand situatiile de lucrari sunt acceptate de catre beneficiar.  Factura se poate emite pana pe data de 15 iulie 2010 daca faptul generator se considera a fi in  iunie 2010 (data emiterii situatiilor de lucrari)  sau pana pe 15 august 2010 daca faptul generator se considera a fi in  iulie 2010 (data acceptarii situatiilor). Totusi, trebuie sa aveti in vedere ca obligatia "sa emita o factura …….cel tarziu pana in cea de-a 15-a zi a lunii urmatoare" nu inseamna ca pentru serviciile prestate in luna iunie, acceptate in iulie  factura poate fi emisa cu data de 15 august.  In aceasta situatie, consider ca este prudent ca factura sa  fie emisa faptic pana pe data de 15 august, dar cu data de 31.07.2010.

Trebuie de asemenea sa aveti in vedere faptul ca la emiterea unei facturi, firma pe care o reprezentati, in calitate de prestator, trebuie sa aiba in vedere inscrierea in factura a urmatoarelor informatii obligatorii pentru operatiunea de prestari servicii, informatii reglementate in mod expres prin Codul fiscal la articolul 155 alineatul 5 de la litera a) la n) si normele de aplicare de la punctul 72:      data la care: -    au fost prestate serviciile;-    a fost incasat un avans. Aceste informatii suplimentare   se inscriu numai in situatia in care data faptului generator este diferita de data  emiterii facturii, astfel: -    daca factura este emisa inainte de data prestarii sau inainte de data incasarii unui avans, pe factura se  inscrie doar data emiterii facturii;-    daca factura este emisa in data in care a avut loc prestarea sau incasarea unui avans, pe factura se inscrie  doar data emiterii facturii; -    daca factura este emisa ulterior datei prestarii sau incasarii unui avans, pe factura se inscrie atat data emiterii facturii, cat si data prestarii sau a incasarii unui avans;

In concluzie, procedati corect prin efectuarea inregistrarilor mentionate, considerand neexigibila TVA aferenta lucrarilor care nu au fost inca acceptate de catre beneficiar. Organul de inspectie fiscala nu poate avea suspiciuni referitoare la stabilirea faptului generator in conditiile in care sunt respectate prevederile articolului 134^1 alineatul 7 din Codul fiscal in stransa legatura cu prevederile contractuale.

PFA. Achizitii intracomunitare de bunuri din Germania. Regim TVA

49

Dani Cucu, valabil la 21-Iun-2010

Intrebare: Persoana fizica autorizata cu sediul social in Austria, neplatitoare de TVA, cumpara marfa (haine) de la o societate din Germania si o vinde in Romania la o intreprindere individuala platitoare de TVA. Cum va evidentia intreprinderea individuala operatiunea din punct de vedere TVA? Inafara de factura, ce documente va trebui sa primesca de la persoana fizica din Austria?

Raspuns: In conditiile in care legislatia statelor mentionate este armonizata PFA din Austria si intreprinderea individuala din Romania vor avea obligatia sa se inregistreze ca platitoare de TVA ca urmare a achizitiei intracomunitare de bunuri din Germania.

In acest sens urmeaza a fi avut in vedere prevederile art. 126 alin. (3) lit. a) potrivit caruia este o operatiune impozabila in Romania o achizitie intracomunitara de bunuri, altele decat mijloace de transport noi sau produse accizabile, efectuata de o persoana impozabila ce actioneaza ca atare sau de o persoana juridica neimpozabila, care urmeaza unei livrari intracomunitare efectuate in afara Romaniei de catre o persoana impozabila ce actioneaza ca atare si care nu este considerata intreprindere mica in statul sau membru, si careia nu i se aplica prevederile art. 132 alin. (1) lit. b) cu privire la livrarile de bunuri care fac obiectul unei instalari sau unui montaj sau ale art. 132 alin. 2) cu privire la vanzarile la distanta. Este necesar a fi avute in vedere derogarea prevazuta la alin. (4) in sensul ca nu sunt considerate operatiuni impozabile in Romania achizitiile intracomunitare de bunuri care indeplinesc urmatoarele conditii:

a) sunt efectuate de o persoana impozabila care efectueaza numai livrari de bunuri sau prestari de servicii pentru care taxa nu este deductibila sau de o persoana juridica neimpozabila;

b) valoarea totala a acestor achizitii intracomunitare nu depaseste pe parcursul anului calendaristic curent sau nu a depasit pe parcursul anului calendaristic anterior plafonul de 10.000 euro, al carui echivalent in lei este stabilit prin norme. 

Pentru intreprinderea individuala operatiunea mentionata este o achizitie intracomunitara. Achizitia intracomunitara este definita la art. 130 indice 1 alin. (1) din Codul fiscal ca fiind obtinerea dreptului de a dispune, ca si un proprietar, de bunuri mobile corporale expediate sau transportate la destinatia indicata de cumparator, de catre furnizor, de catre cumparator sau de catre alta persoana, in contul furnizorului sau al cumparatorului, catre un stat membru, altul decat cel de plecare a transportului sau de expediere a bunurilor. Aceasta determina obligatia de inscriere a operatiunii in Decontul de taxa pe valoarea adaugata cod 300 si de inscriere a operatiunii in Declaratia recapitulativa privind livrarile/achizitiile/prestarile intracomunitare cod 390.

In ceea ce priveste documentele necesare a fi primite de la furnizorul persoana fizica autorizata din Austria,  alaturi de factura este absolut necesar documentul care sa ateste ca bunurile au fost transportate in Romania, putand avea in vedere si alte documente cum sunt contractul dintre parti ori asigurarea pentru bunuri.

Transport EXW. Se trece in pretul de achizitie?

Mihaela Benta, valabil la 05-Aug-2010

Intrebare: Achizitii intracomunitare -modalitate de transport EXWMa confrunt cu urmatoarea problema, desi credeam ca am lamurita in minte aceasta situati:-cumparam marfa din Polonia si pe langa factura de marfa, furnizorul ne factureaza si transportul pe alta factura. Pe toate facturile conditia de livrare negociata este EXW- adica baza de impozitare nu contine decat valoare bunurilor nu si contravaloarea transportului (asta am inteles eu acum dupa ce am mai studiat)Pana acum la receptia marfii noi in pretul de achizitie am inclus si contravaloare transportului. ESTE

50

CORECT? SAU TREBUIE DIFERENTIAT?Eu in decont le trec separat, contravaloarea bunurilor cumparate trec la randul 5 si 17 ia contravaloarea transport la randul 7 si 19.In declaratia 390 tot separat. In cazul in care nu am receptionat bine pana acum ce pot sa fac cu privire la receptiile din urma.

Raspuns: Vom detalia analiza din doua puncte de vedere:a) Din punct de vedere contabil. In acest caz sunt aplicabile prevederile stabilite de pct 50 din OMFP 3055/2009 privind contabilitatea armonizata cu directivele europene ce stabileste ca valoarea de intrare in patrimoniu este data de costul de achizitie. Acelasi act normativ precizeaza: ”Costul de achizitie al bunurilor cuprinde pretul de cumparare, taxele de import si alte taxe (cu exceptia acelora pe care persoana juridica le poate recupera de la autoritatile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare si alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achizitiei bunurilor respective. Astfel la inregistrarea in contabilitate valoarea transportului se va inregistra in valoarea bunurilor. b) Din punct de vedere fiscal este evident ca atat pentru achizitia bunului in sine cat si pentru valoarea transportului societatea din Romania, platitoare de TVA, va efectua operatia de taxare inversa. Desigur nu are foarte mare relevanta daca evidenta taxarii inverse se efectueaza printr-o singura inregistare s-au prin doua inregistari ce insumate conduc la aceiasi suma. Totusi din punctul  de vedere al acuratetii inregistrarilor sunt aplicabile prevederile art. 138 ^1 din  Codul fiscal “Baza de impozitare pentru achizitiile intracomunitare (1) Pentru achizitiile intracomunitare de bunuri baza de impozitare se stabileste pe baza acelorasi elemente utilizate conform art. 137 pentru determinarea bazei de impozitare in cazul livrarii acelorasi bunuri in interiorul tarii. In cazul unei achizitii intracomunitare de bunuri, conform art. 1301 alin. (2) lit. a), baza de impozitare se determina in conformitate cu prevederile art. 137 alin. (1) lit. c) si ale art. 137 alin. (2).” Astfel, conform art: 137 alin. (2) din Codul fiscal:“ Baza de impozitare cuprinde urmatoarele:a) impozitele si taxele, daca prin lege nu se prevede altfel, cu exceptia taxei pe valoarea adaugata;b) cheltuielile accesorii, cum sunt: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport si asigurare, solicitate de catre furnizor/prestator cumparatorului sau beneficiarului. Cheltuielile facturate de furnizorul de bunuri sau de prestatorul de servicii cumparatorului, care fac obiectul unui contract separat si care sunt legate de livrarile de bunuri sau de prestarile de servicii in cauza, se considera cheltuieli accesorii”Prevederea este mai bine explicitata prin punct 9 al normelor metodologice de aplicare pentru art. 137 alin. (2) din Codul fiscal: „ Cheltuielile cu transportul bunurilor livrate intracomunitar sau alte cheltuieli accesorii, cum sunt cele de asigurare sau de ambalare, se cuprind in baza impozabila a livrarii intracomunitare numai daca, potrivit prevederilor contractuale, acestea cad in sarcina vanzatorului.” Astfel, putem concluziona:Conditia EX WORKS (franco fabrica) inseamna ca responsabilitatea producatorului fata de livrarea bunului se termina in momentul iesirii bunului din incinta producatorului. Altfel spus, de la poarta fabricii tot riscul si toate cheltuielile sunt in sarcina cumparatorului. Prin urmare chiar daca acesta face si transportul, legat strict de tranzactia de achizitie el efectueaza pentru dvs un alt serviciu.  Prin urmare se vor evidentia tranzactiile prin doua inregistrari de taxare inversa, doua pozitii separate in decontul de TVA, respectiv doua tipuri de activitati raportate prin declaratia 390, achizitie de bunuri si achizitie de prestari servicii. Dupa cum am facut precizarea, in evidenta contabila, prin intocmirea notei de receptie, valoarea transportului se va include in costul de achizitie, fapt ce am inteles ca s-a efectuat si in perioada anterioara, dupa cum a fost descris in intrebare. Daca deconturile de TVA respectiv declaratiile 390 au fost intocmite in alt mod (rand 5 si 17 achizitie si

51

rand 7 si 19 transport) astunci se necesita depunerea unor deconturi  de corectare a erorilor materiale conform OMEF 179/2007. Acelasi lucru este permis si pentru rectificarea declaratiei 390 conform Ordin 76/2010.

Societate in faliment. Vanzare bunuri ipotecate. Regim TVA

Irina Dumitrescu, valabil la 14-Iun-2010

Intrebare: Firma este in faliment, au fost scoase la licitatie bunurile societatii. Trebuie facturat catre firma care a castigat licitatia, bunurile (imobil + utilaje) respective. Ce se intampla din punct de vedere TVA? Din cate stim trebuie aplicat TVA, firma nu are bani din ce sa plateasca TVA , ce se va intampla cu suma de TVA pentru ca banii vor fi virati la banca deoarece constructia este ipotecata?

Raspuns: Din coroborarea dispozitiilor alin. (1) cu dispozitiile alin. (2) lit. b) ale art. 160 din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, in vigoare pana la data de 31.12.2009, furnizorii si beneficiarii bunurilor si/sau serviciilor livrate ori prestate de sau catre persoanele pentru care s-a deschis procedura de insolventa, cu exceptia bunurilor livrate in cadrul comertului cu amanuntul, aveau obligatia sa aplice masurile de simplificare. Conditia obligatorie pentru aplicarea masurilor de simplificare era ca atat furnizorul, cat si beneficiarul sa fie inregistrati in scopuri de TVA, conform art. 153.

Incepand cu data de 1 ianuarie 2010 au intrat in vigoare prevederile OUG 109/2009 pentru modificarea si completarea Legii 571/2003 privind Codul fiscal, precum si prevederile HG 1620/2009 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin HG 44/2004. De la aceasta data nu mai aplica taxarea inversa  pentru bunurile si/sau serviciile livrate ori prestate de sau catre persoanele pentru care s-a deschis procedura de insolventa, astfel ca, pentru aceste tranzactii se aplica regimul normal de taxare.

In concluzie, pentru operatiunile taxabile factura se va emite cu TVA colectata.

Potrivit art. 141 alin. (2) lit. f) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, sunt scutite de taxa pe valoare adaugata livrarea de constructii/parti de constructii si a terenurilor pe care sunt construite, precum si a oricaror altor terenuri. Prin exceptie, scutirea nu se aplica pentru livrarea de constructii noi, de parti de constructii noi sau de terenuri construibile. In acest sens:   - constructie inseamna orice structura fixata in sau pe pamant;   - livrarea unei constructii noi sau a unei parti din aceasta inseamna livrarea efectuata cel tarziu pana la data de 31 decembrie a anului urmator anului primei ocupari ori utilizari a constructiei sau a unei parti a acesteia, dupa caz, in urma transformarii;   - o constructie noua cuprinde si orice constructie transformata astfel incat structura, natura ori destinatia sa au fost modificate sau, in absenta acestor modificari, daca costul transformarilor, exclusiv taxa, se ridica la minimum 50% din valoarea de piata a constructiei, exclusiv valoarea terenului, ulterior transformarii;

In conformitate cu prevederile art. 126 alin. (9) lit. c) din legea mentionata, aceste operatiuni sunt  scutite de taxa fara drept de deducere, pentru care nu se datoreaza taxa si nu este permisa deducerea taxei datorate sau achitate pentru achizitii.

Alin. (3) al articolului 141 prevede ca, orice persoana impozabila poate opta pentru taxarea acestor operatiuni. In acest sens, punctul 38 alin. (3)  din Titlul VI al Normelor metodologice de aplicare a Legii 571/2003 privind Codul fiscal stabileste ca aceasta optiune se va notifica organelor fiscale competente pe formularul prezentat in anexa nr. 1 la aceste  norme si se va exercita de la data inscrisa in notificare. O copie de pe notificare va fi transmisa clientului.

52

Astfel, pentru vanzarea cladirii se poate aplica scutirea de taxa prevazuta la art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal daca aceasta nu a fost modificata sau asupra acesteia nu s-au efectuat lucrari de transformare in valoare de minimum 50% din valoarea de piata a constructiei, astfel incat sa fie considerata constructie noua in sensul prevazut la acest articol. In aceasta situatie, daca la achizitia cladirii ati dedus TVA, va revine obligatia sa ajustati taxa deductibila in conformitate cu prevederile art. 149 din Codul fiscal. Aplicarea taxarii inverse la achizitie nu afecteaza operatiunea de ajustare, taxa fiind considerata dedusa.

Daca ulterior achizitiei  au fost efectuate lucrari de modernizare si transformare astfel incat cladirea sa fie considerata noua sau daca societatea opteaza pentru taxarea acestei operatiuni, vanzarea se va efectua in regimul normal de taxare. Factura se va emite cu TVA colectata. In aceasta situatie nu mai exista obligatia de ajustare a taxei deductibile.

Astfel, cum este prevazut la art. 157 alin. (1) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, orice persoana trebuie sa achite taxa de plata organelor fiscale pana la data la care are obligatia depunerii unuia dintre deconturile sau declaratiile prevazute la art. 1562 si 1563.

In conformitate cu prevederile art. 123 din Legea 85/2006 privind procedura insolventei, creantele vor fi platite, in cazul falimentului, in urmatoarea ordine:

1. taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin prezenta lege, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea debitorului, precum si plata remuneratiilor persoanelor angajate in conditiile art. 10, art. 19 alin. (2), art. 23, 24 si ale art. 98 alin. (3), sub rezerva celor prevazute la art. 102 alin. (4); 2. creantele izvorate din raportul de munca; 3. creantele reprezentand creditele, cu dobanzile si cheltuielile aferente, acordate de institutii de credit dupa deschiderea procedurii, precum si creantele rezultand din continuarea activitatii debitorului dupa deschiderea procedurii; 4. creantele bugetare; 5. creantele reprezentand sumele datorate de catre debitor unor terti, in baza unor obligatii de intretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta; 6. creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul-sindic pentru intretinerea debitorului si a familiei sale, daca acesta este persoana fizica; 7. creantele reprezentand credite bancare, cu cheltuielile si dobanzile aferente, cele rezultate din livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum si din chirii; 8. alte creante chirografare; 9. creantele subordonate, in urmatoarea ordine de preferinta:    a) credintele acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau actionar detinand cel putin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot in adunarea generala a asociatilor, ori, dupa caz, de catre un membru al grupului de interes economic;    b) creantele izvorand din acte cu titlu gratuit.

Asadar, creantele bugetare se platesc inaintea creantelor reprezentand credite bancare. Numai creantele reprezentand creditele, cu dobanzile si cheltuielile aferente, acordate de institutii de credit dupa deschiderea procedurii, precum si creantele rezultand din continuarea activitatii debitorului dupa deschiderea procedurii se platesc inaintea creantelor bugetare.

In plus, potrivit art. 121 alin. (1) din acelasi act normativ, fondurile obtinute din vanzarea bunurilor din averea debitorului, grevate, in favoarea creditorului, de ipoteci, gajuri sau alte garantii reale mobiliare ori drepturi de retentie de orice fel, vor fi distribuite in urmatoarea ordine:    1. taxe, timbre si orice alte cheltuieli aferente vanzarii bunurilor respective, inclusiv cheltuielile necesare pentru

53

conservarea si administrarea acestor bunuri, precum si plata remuneratiilor persoanelor angajate in conditiile art. 10, art. 19 alin. (2), art. 23 si 24;    2. creantele creditorilor garantati, cuprinzand tot capitalul, dobanzile, majorarile si penalitatile de orice fel, precum si cheltuielile.

Prin urmare, intai vor fi distribuite de catre licihidator, sumele prevazute la pct. 1, inclusiv TVA si, ulterior, creanta bancii cuprinzand tot capitalul, dobanzile, majorarile si penalitatile de orice fel, precum si cheltuielile.

In cazul in care sumele realizate din vanzarea acestor bunuri ar fi insuficiente pentru plata in intregime a respectivelor creante garantate, creditorii vor avea, pentru diferenta, creante chirografare care vor veni in concurs cu cele cuprinse in categoria corespunzatoare, potrivit naturii lor, prevazute la art. 123.

Vanzare cladire veche. Certificat de urbanism. Regim TVA

Ana Maria Georgescu, valabil la 17-Iun-2010Intrebare: In cazul in care o societate achizioneaza un teren intravilan pe care sunt constructii vechi, constructii care urmeaza sa fie demolate, se aplica TVA? Vanzatorul este o persoana juridica platitoare de TVA.Daca este important faptul ca vanzatorul se obliga sau nu sa obtina toate autorizatiile de demolare, atunci as dori sa stiu tratamentul dpdv al TVA in ambele cazuri.De asemenea as dori sa stiu tratamentul in cazul in care terenul si constructia au acelasi numar cadastral.

Raspuns: Vanzarea cladirilor vechi este scutita de TVA conform art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal.

Nu este scutita de taxa conform acestui articol vanzare de terenuri construibile. Terenul construibil reprezinta orice teren amenajat sau neamenajat pe care se pot executa constructii, conform legislatiei in vigoare.

Aplicarea prevederilor art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal se face conform precizarilor de la pct. 37 din Normele metodologice.

La pct. 37 alin. (6) din normele metodologice se precizeaza ca, in aplicarea art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, calificarea unui teren drept teren construibil sau teren cu alta destinatie, la momentul vanzarii sale de catre proprietar, rezulta din certificatul de urbanism.

Eliberarea certificatului de urbanism de catre primarie la solicitarea proprietarului.

La pct. 37 alin. (1) din normele metodologice, se prevede caatunci cand constructia si terenul pe care este edificata formeaza un singur corp funciar, identificat printr-un singur numar cadastral:

a) terenul pe care s-a edificat constructia urmeaza regimul constructiei, daca valoarea acestuia este mai mica decat valoarea constructiei asa cum rezulta din raportul de expertiza;

b) constructia va urma regimul terenului pe care este edificata, daca valoarea acesteia este mai mica decat valoarea terenului asa cum rezulta din raportul de expertiza;

c) daca terenul si constructia au valori egale, asa cum rezulta din raportul de expertiza,regimul corpului funciar va fi stabilit in functie de bunul imobil cu suprafata cea mai mare. Se va avea in vedere suprafata construita desfasurata a constructiei.

La pct. 37 alin. (1) din normele metodologice, se precizeaza ca, prevederile alin. (1) nu se aplica in situatia in care

54

se livreaza un teren pe care se afla o constructie a carei demolare a inceput inainte de livrare si a fost asumata de vanzator. Asemenea operatiuni de livrare si de demolare formeaza o operatiune unica in ce priveste TVA, avand in ansamblu ca obiect livrarea unui teren, iar nu livrarea constructiei existente si a terenului pe care se afla acestea, indiferent de stadiul lucrarilor de demolare a constructiei in momentul livrarii efective a terenului.

Trebuie sa retineti ca pentru operatiunile scutite de taxa conform art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, vanzatorul are dreptul sa opteze conform art. 141 alin. (3) pentru aplicarea taxarii. Optiunea vanzatorul trebuie notificata organului fiscal. O copie de pe notificare se transmite si cumparatorului. 

Servicii prestate de catre o casa de expeditii. TVA. Inregistrari contabile

Irina Dumitrescu, valabil la 11-Iun-2010

Intrebare: O societate comerciala romana platitoare de TVA desfasoara activitate de intermediere transport (este casa de expeditii). Aceasta emite factura pentru intreaga valoare a a transportului comandat de beneficiar si primeste la randul ei factura de la firma de transport care efectueaza transportul pe intreaga valoare (mai mica decat cea emisa, diferenta reprezentand comisionul prceput de casa de expeditie). Doresc sa stiu ce inregistrari contabile se fac, daca cifra de afaceri se incarca cu intreaga factura sau doar comisionul, si cum trebuie trecute in registrul de TVA facturile primite si cele emise. De asemenea cum se face inregistreaza unui transport intracomunitar facturat fara TVA care un beneficar din UE, si prestat de o societate romana care factureaza cu TVA.

Raspuns: Din punct de vedere al TVA, potrivit art. 129 alin. (2) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, atunci cand o persoana impozabila care actioneaza in nume propriu, dar in contul altei persoane, ia parte la o prestare de servicii, se considera ca a primit si a prestat ea insasi serviciile respective.Punctul 6 alin. (3) din Titlul VI al Normelor metodologice de aplicare a Legii 571/2003 privind Codul fiscal stabileste ca, persoana impozabila care actioneaza in calitate de comisionar, primind facturi pe numele sau de la comitentul vanzator sau, dupa caz, de la furnizor si emitand facturi pe numele sau catre comitentul cumparator ori, dupa caz, catre client, se considera ca actioneaza in nume propriu, dar in contul comitentului. Comisionarul este considerat din punctul de vedere al taxei cumparator si revanzator al bunurilor, indiferent daca actioneaza in contul vanzatorului sau al cumparatorului, respectiv se considera ca furnizorul ori, dupa caz, comitentul vanzator face o livrare de bunuri catre comisionar si, la randul sau, comisionarul face o alta livrare de bunuri catre comitentul cumparator sau, dupa caz, catre client. Daca, potrivit contractului, comisionarul actioneaza in numele si in contul comitentului ca mandatar, dar primeste si/sau emite facturi pe numele sau, acest fapt il transforma in cumparator revanzator din punctul de vedere al taxei.  Din coroborarea dispozitiilor punctului 7 alin. (2) cu dispozitiile punctului 6 alin. (4) din normele mentionate rezulta ca aceste prevederi se aplica in mod corespunzator si pentru prestarile de servicii,  sub denumirea de structura de comisionar, in cazurile prevazute la pct. 19 alin. (4) care stabileste urmatoarele:

„In cazul in care se refactureaza cheltuieli efectuate pentru alta persoana, respectiv atunci cand o persoana impozabila primeste o factura sau alt document pe numele sau pentru livrari de bunuri/prestari de servicii/importuri efectuate in beneficiul altei persoane si refactureaza contravaloarea respectivelor livrari/prestari/importuri, se aplica structura de comisionar conform prevederilor pct. 6 alin. (3) si (4) sau, dupa caz, ale pct. 7 alin. (2). Totusi, structura de comisionar nu se aplica in situatia in care se aplica prevederile pct. 18 alin. (8). Persoana care refactureaza cheltuieli nu este obligata sa aiba inscrisa in obiectul de activitate realizarea livrarilor/prestarilor pe care le refactureaza. Spre deosebire de situatia prezentata la alin. (3), in cazul structurii de comisionar persoana impozabila are dreptul la deducerea taxei aferente achizitiilor de bunuri/servicii care vor fi refacturate, in conditiile legii, si are obligatia de a colecta TVA pentru operatiunile taxabile.”

55

Astfel cum este prevazut la punctul 18 alin. (8), furnizorul/prestatorul nu poate aplica structura de comisionar prevazuta la pct. 19 alin. (4) pentru a refactura cheltuieli accesorii.

Asadar, din punct de vedere al TVA, serviciile casei de expeditie sunt servicii de transport.Pentru a stabili tratamentul din punct de vedere al TVA al serviciilor de transport achizitionate si al serviciilor refacturate se va analiza fiecare serviciu in parte, stabilindu-se locul prestarii in conformitate cu prevederile art. 133 din Legea 571/2003 privind Codul fiscal.

In conformitate cu prevederile art. 133 alin. (2) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, ca regula generala, locul de prestare a serviciilor catre o persoana impozabila care actioneaza ca atare este locul unde respectiva persoana care primeste serviciile isi are stabilit sediul activitatii sale economice. Daca serviciile sunt furnizate catre un sediu fix al persoanei impozabile, aflat in alt loc decat cel in care persoana isi are sediul activitatii sale economice, locul de prestare a serviciilor este locul unde se afla respectivul sediu fix al persoanei care primeste serviciile. In absenta unui astfel de loc sau sediu fix, locul de prestare a serviciilor este locul unde persoana impozabila care primeste aceste servicii isi are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita.  Astfel, in situatia in care  casa de expeditii, stabilita in Romania, achizitioneaza servicii de transport de la un beneficiar stabilit in Romania, locul prestarii este locul unde casa de expeditii isi are stabilit sediul activitatii sale economice, respectiv in Romania. Pentru aceste servicii va primi, in principiu, facturi cu TVA colectata. Acestea se vor raporta prin Formularul 300 "Decont de TVA", aprobat prin OANAF 77/2010 la Randul 21 – „Achizitii de bunuri si servicii taxabile cu cota de 19%”.

Din punct de vedere contabil, aceasta operatiune se va inregistra prin urmatoarea formula contabila:

        %        =        401                            „Furnizori”        628          „Alte cheltuieli cu serviciile            executate de terti”

        4426„TVA deductibila”

Serviciile de transport bunuri refacturate catre o societatea dintr-un stat membru al Uniunii Europene sunt neimpozabile in Romania daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

- beneficiarul va comunica o adresa a sediului activitatii economice, sau, dupa caz, a unui sediu fix, din Comunitate, precum si un cod valabil de TVA atribuit de autoritatile fiscale din alt stat membru. - beneficiarul face dovada ca serviciile sunt in fapt prestate catre sedii ale activitatii economice sau catre sedii fixe ale acestuia, din alt stat membru.

Daca aceste conditii sunt indeplinite, serviciile nu sunt impozabile in Romania.Factura se va intocmi fara TVA, cu respectarea prevederilor art. 155 din Legea 571/2003 privind Codul fiscal. Aceasta se va raporta prin Formularul 300 "Decont de TVA", aprobat prin OANAF 77/2010 la Randul 3 cu preluarea sumelor la Randul 3.1. Serviciile se vor raporta prin Formularul (390 VIES) "Declaratie recapitulativa privind livrarile/achizitiile/prestarile intracomunitare", cod MFP 14.13.01.02/r  aprobat prin OANAF 76/2010, pana la data de 15 inclusiv a lunii urmatoare unei luni calendaristice, in conformitate cu prevederile art.1564 alin. (1) lit. c) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal. 

56

Inregistrarea in contabilitate a serviciilor de transport refacturare se efectueaza prin articolul contabil: 

4111              =         704                     „ Clienti”                 „Venituri din lucrari executate                           si sevicii prestate” La inregistrarea in contabilitate a operatiunilor economico-financiare se au in vedere continutul economic al acestora, clauzele contractuale stabilite intre parti, cat si prevederile Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a lV-a a Comunitatilor Economice Europene, parte componenta a Reglementarilor contabile aprobate prin OMFP 3055/2009.Casa de expeditii, din ordinul si pe seama unui comitent,  organizeaza un transport de marfuri, fara a fi ea insasi transportatorul.In situatia prezentata, serviciul facturat de catre casa de expeditie este un serviciu de transport, in valoarea acestuia fiind inclus si comisionul casei de expeditie. In aceasta situatie consideram ca intreaga valoare a serviciului de transport facturat catre client se va inregistra in contabilitate cu ajutorul contului 704 „Venituri din lucrari executate si sevicii prestate”.

Vanzare teren cu imobil catre persoana fizica. TVA

Silviu Stoica, valabil la 11-Iun-2010

Intrebare: Dupa reevaluarea din 2006, in octombrie 2007, societatea vinde din patrimoniu, o suprafata de teren de cca 8.000 mp, din totalul de cca 14.000 mp, din care cca 12.000 mp patrati fiind acoperiti de o platforma betonata....deci cei 8.000 mp patrati, erau in totalitate acoperiti de aceasta platforma betonata....Vanzarea a fost efectuata catre o persoana fizica din orasul Husi Vaslui (de profesie notar public... are sau nu are importanta, eu va scriu asta... oricum actele au fost perfectate nu la Husi, ci intr-un mare birou notarial din Iasi)....In 2008, inspectorii fiscali in control, retrateaza aceasta operatie ca fiind taxabila d.p.v. TVA, din 2 motive... primul ca am vandut unei persoane fizice, si nu unei societati... al 2-lea, ca oricum am vandut o platforma betonata si nu teren, desi eu am argumentat ca am vandut un teren acoperit cu o platforma betonataFac precizarea ca intregul complex (teren 14.000mp, cu acesti 10.000mp platforma, care au 3 hale de productie amplasate pe aceasta locatie) a fost dobandit prin cumparare la o licitatie, iar factura de cumparare este purtatoare de TVA, nespecificandu-se cat si cum valoric, teren si/sau cladiri.... La primarie, la taxele locale, nu plateam taxa teren decat pentru cei 14.000-12.000 mp = 2.000mp, deoarece suprafata era considerata acoperita de o constructie speciala (pentru care nu se datoreaza impozit pe cladiri) si nici taxa teren.....

valorile reevaluate in contabilitate pentru 8.000 mp teren sunt X, iar pentru 8.000 mp platforma, sunt Yintrebari:1) ce am vandut ?... teren cu platforma sau platforma cu teren?...2) este operatiune taxabila sau nu? (factura fiscala este cu taxare inversa, dar este considerata eronata de catre inspectorii fiscali, care au dedus din valoarea totala de 120.000 euro, TVA (120.000*19%=22.800 euro TVA, la care au aplicat majorari... sustinand chiar ca mi-au facut o concesie in cazul acesta) 3) stiind ca trebuie sa operez o scadere din gestiune la aceasta operatiune, la conturile 211, 212, 281.... asupra contului 105 mai trebuie sau nu operat ceva pe debit?... sau consider ca 105 il creditez si/sau debitez doar cu operatiunile care privesc strict si limitativ reevaluarile, nu si concomitentele la scaderile din gestiune de acest fel?

Raspuns: 1.              Din punct de vedere al TVA, trebuie sa aveti in vedere prevederile art. 141 alin. 2 lit. f din Codul fiscal si ale pct. 37 si pct. 38 din Normele metodologice.

57

Astfel, in conformitate cu prevederile in vigoare in anul 2007 (anul realizarii tranzactiei) avem:

- teren construibil reprezinta orice teren amenajat sau neamenajat, pe care se pot executa constructii, conform legislatiei specifice in domeniul constructiilor (art. 141 alin. 2 lit. f pct. 1 din Codul fiscal);

- constructie inseamna orice structura fixata in sau pe pamant (art. 141 alin. 2 lit. f pct. 2 din Codul fiscal si pct. 38 alin. 2 din Normele metodologice);

- terenul pe care este construit un bun imobil urmeaza regimul bunului imobil ca proprietati indivizibile (pct. 37 din Normele metodologice).

Ulterior, in anul 2008, normele metodologice (pct. 37) au prevazut ca terenul pe care este construit un bun imobil, inclusiv terenul aferent unui bun imobil, urmeaza regimul bunului imobil daca sunt proprietati indivizibile.

Incepand cu anul 2009, normele metodologice au fost modificate si au prevazut ca, atunci cand constructia si terenul pe care este edificata formeaza un singur corp funciar, identificat printr-un singur numar cadastral, regimul fiscal din punct de vedere al TVA se aplica in functie de valoarea lor luata in considerare separat, asa cum rezulta din raportul de expertiza, respectiv terenul urmeaza regimul  constructiei, daca valoarea acestuia este mai mica decat valoarea constructiei si viceversa.

Deci, abia incepand cu anul 2009, situatia constructiilor si a terenurilor aferente s-a clarificat din punct de vedere al regimului de taxare pentru TVA.

In acest context, se poate aprecia ca platforma betonata este o constructie (chiar daca una speciala), respectiv un bun imobil, avand in vedere si prevederile art. 462 Cod civil, cele ale Catalogului mijloacelor fixe aprobat prin HG 2.139/2004 (grupa 1 – Constructii, subgrupa 1.5, calsa 1.5.9) si continutul Cererii pentru emiterea autorizatiei de construire/desfiintare – cap. 2 Categorii de constructii din Normele metodologice aprobate prin OMTCT 1.430/2005.

De asemenea, ar prezenta relevanta modul in care era inregistrat terenul in cartea funciara, respectiv daca era inregistrat un teren liber de constructii sau un teren ocupat de o constructie speciala (platforma).

 Din punct de vedere faptic, ati vandut un teren pe care era amplasata o constructie speciala (platforma betonata).

Din punct de vedere al TVA, in anul 2007 regimul TVA pentru intreaga tranzactie se aplica in functie de regimul constructiei, respectiv:

-       daca era o constructie noua (ceea ce nu ar fi cazul, asa cum rezulta din cele prezentate, avand in vedere si prevederile art. 141 alin. 2 lit. f pct. 3 si 4 din Codul fiscal), tranzactia era taxabila cu TVA in mod obligatoriu;

-       daca era o constructie veche, tranzactia era scutita de TVA, dar putea deveni taxabila prin Optiune, conform art. 141 alin. 3 din Codul fiscal si pct. 38 din Normele metodologice.

In situatia in care tranzactia s-ar fi realizat in anul 2009, atunci regimul TVA aplicat tranzactiei depindea de regimul terenului sau regimul constructiei, in functie de valoarea individuala a acestora rezultata din expertiza.

Daca in cartea funciara si in contractul de vanzare-cumparare obiectul tranzactiei il constituie doar terenul (platforma betonata nefiind mentionata in niciun fel), atunci se poate aprecia ca operatiunea era taxabila obligatoriu, fiind vorba de livrarea unui teren construibil, care se incadreaza la exceptia prevazuta la art. 141 alin. 2 lit. f din

58

Codul fiscal.2. Avand in vedere ca in anul 2007 terenul urma regimul constructiei, numai daca operatiunea ar fi fost  taxabila (chiar si prin optiune), ar fi fost aplicabile masurile de simplificare sau regimul de "taxare inversa"  prevazute de art. 160 din Codul fiscal, asa cum erau ele in vigoare in anul 2007.

Insa, avand in vedere ca beneficiarul era o persoana neinregistrata in scopuri de TVA (se intelege ca tranzactia s-a realizat fie cu o persoana fizica, fie cu o persoana fizica ce desfasura o profesie de notar, dar care nu era inregistrata in scopuri de TVA), masurile de simplificare nu se mai aplicau, iar factura se emitea cu TVA, fara taxare inversa (conform art. 160 alin. 1 din Codul fiscal, conditia obligatorie pentru aplicarea masurilor de simplificare fiind ca atat furnizorul, cat si beneficiarul sa fie inregistrati in scopuri de TVA).

Referitor la inspectia realizata de organele fiscale, motivatia lor, asa cum este prezentata de dvs., este un pic confuza intrucat, inainte de a constata ca ati vandut unei persoane fizice (caz in care nu se putea aplica taxarea inversa – observatie corecta), trebuiau sa stabileasca daca operatiunea era taxabila si, de vreme ce au constatat ca ati vandut o constructie, trebuiau sa verifice daca este noua sau nu si daca ati depus notificare privind optiunea de taxare, in situatia in care era o constructie veche. Insa, chiar daca la o analiza mai atenta, s-ar descoperi inadvertente intre starea de fapt, retinerile din raportul de inspectie fiscala si motivatia in fapt si in drept, situatia nu ar mai putea fi indreptata, avand in vedere ca a expirat termenul de exercitare a oricarei cai de atac, inclusiv la instantele de contencios administrativ, inspectia derulandu-se in anul 2008.3. Din punct de vedere contabil, pe langa scaderile din gestiune pentru activele imobilizate vandute, trebuia sa aveti in vedere prevederile pct. 111 alin. 3 din Reglementarile contabile conforme aprobate prin OMFP 1.752/2005, in vigoare in anul 2007 (prevederi similare sunt la pct. 124 alin. 3 din Reglementarile aprobate prin OMFP 3.055/2009).

Conform acestor prevederi, surplusul din reevaluare inclus in rezerva din reevaluare este capitalizat prin transferul direct in rezerve, atunci cand acest surplus reprezinta un castig realizat.  In sensul reglementarilor contabile, castigul se considera realizat la scoaterea din evidenta a activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare. Cu toate acestea, o parte din castig poate fi realizat pe masura ce activul este folosit de entitate. In acest caz, valoarea rezervei transferate este diferenta dintre amortizarea calculata pe baza valorii contabile reevaluate si valoarea amortizarii calculate pe baza costului initial al activului.

Prin urmare, la momentul scoaterii din evidenta a activelor imobilizate vandute, reevaluarea existenta in soldul contului 105, aferenta acestor active, trebuia capitalizata prin transferare la rezerve.

Nota contabila este 105 „Rezerve din reevaluare” = 1065 „Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare”.

Contabilitate avansuri incasate. Inregistrari contabile

Irina Dumitrescu, valabil la 02-Iun-2010

Intrebare: V-as ruga sa-mi spuneti daca am contabilizat corect operatiunile de mai jos, iar in cazul in care este incorect sa-mi precizati inregistrarile corecte.Am incasat, pe data de 31 a lunii, de la un client extern, un avans in valuta de 1 Euro, reprezantand avans cazare hotel (din Romania), cursul 4 ron/euro. Ulterior incasarii, dar in aceeasi zi, am emis factura pentru avansul incasat.Pe data de intai a lunii urmatoare are loc cazarea clientului, pentru o zi, si se factureaza evenimentul, stornandu-se avansul. Pretul cazarii zi este 5 euro fara TVA. Cursul 4.2 ron/euroIncasarea diferentei de 4.95 Euro are loc pe data de 2, cursul 4.4 ron/euro

Operatiile au fost:

59

Pe data de 31:Incasarea avansului, 512=419 , 1Euro= 4ronEmitere factura avans pentru suma totala de 1 Euro= 4 ron, pe care am contabilizat-o: 419=4427, 4ron*19119=0.64 ron

Pe data de intai:Stornare factura de avans, suma -1 Euro: 419=4427, -4ron*19119= -0.64 ronIntrucat la facturarea evenimentului, desi este pe data de intai, trebuie sa tin cont de 2 cursuri, am emis 2 facturi:Prima factura, emisa la cursul valabil la data incasarii avansului:

411= % 4ron=1Euro704, 3.36 ron =0.84euro*44427, 0.64 ron=0.16euro*4

Am inchis in contabilitate aceasta factura prin avansul din 419, respectiv:4119=411, 1 Euro =4 ron

Emiterea facturii de eveniment pentru suma ramasa de achitat, de 4.95 Euro, la cursul de 4.2:411 = % 20.79 ron = 4.95Euro*4.2704, 17.47 ron = 4.16Euro* 4.24427, 3.32 ron = 0.79Euro * 4.2

Incasarea din data de 2:5124=411, 20.79ron =4.95 *4.25124=765, 0.99 = 4.95* (4.4-4.2)

Trebuia sa fi facturat toata valoarea evenimentului la cursul de 4.2?

Pentru aceste operatii am tinut cont de urmatoarele precizari din codul fiscal:

(6) Pentru operatiunile in interiorul tarii, daca baza impozabila este stabilita in valuta, transformarea in lei se va efectua la cursul din data la care intervine exigibilitatea taxei conform prevederilor art. 134 - 1342.(7) Prevederile alin. (6) se aplica si pentru serviciile prestate catre persoane stabilite in Comunitate sau in afara Comunitatii, precum si pentru serviciile achizitionate de la prestatori stabiliti in Comunitate sau in afara Comunitatii, precumsi in cazul livrarilor de bunuri care nu au locul in Romania conform art. 132, efectuate de persoane impozabile stabilite in Romania, sau al achizitiilor de bunuri care au locul in Romania si pentru care beneficiarul este obligat la plata taxei conform art. 150 alin. (2) - (6) din Codul fiscal."

ART. 1342Exigibilitatea pentru livrari de bunuri si prestari de servicii(1) Exigibilitatea taxei intervine la data la care are loc faptul generator.(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), exigibilitatea taxei intervine:a) la data emiterii unei facturi, inainte de data la care intervine faptul generator;b) la data la care se incaseaza avansul, pentru platile in avans efectuate inainte de data la care intervine faptul generator. Fac exceptie de la aceste prevederi avansurile incasate pentru plata importurilor si a taxei pe valoarea adaugata aferente importului, precum si orice avansuri incasate pentru operatiuni scutite sau care nu sunt impozabile.

Raspuns: Din punct de vedere al TVA, potrivit art. 1391 alin. (2) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, daca elementele folosite pentru stabilirea bazei de impozitare a unei operatiuni, alta decat importul de bunuri, se exprima

60

in valuta, cursul de schimb care se aplica este ultimul curs de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei sau cursul de schimb utilizat de banca prin care se efectueaza decontarile, din data la care intervine exigibilitatea taxei pentru operatiunea in cauza.

Exigibilitatea TVA este definita la art. 134 alin. (2) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal ca fiind data la care autoritatea fiscala devine indreptatita, in baza legii, sa solicite plata de catre persoanele obligate la plata taxei, chiar daca plata acestei taxe poate fi amanata.

Potrivit art. 1342  alin.  (1) din legea mentionata, exigibilitatea taxei intervine la data la care are loc faptul generator.

Alin. (2) lit. b) al acestui articol stabileste ca exigibilitatea TVA intervine la data la care se incaseaza avansul, pentru platile in avans efectuate inainte de data la care intervine faptul generator. Fac exceptie de la aceste prevederi avansurile incasate pentru plata importurilor si a TVA aferente importului, precum si orice avansuri incasate pentru operatiuni scutite sau care nu sunt impozabile. Avansurile reprezinta plata partiala sau integrala a contravalorii bunurilor si serviciilor, efectuata inainte de data livrarii sau prestarii acestora.

Astfel cum este prevazut la art. 1341 alin. (1), faptul generator intervine la data livrarii bunurilor sau la data prestarii serviciilor, cu exceptiile prevazute in acest articol.

Redam mai jos exemplul prezentat la punctul 22 alin. (2) din Titlul VI al Normelor metodologice de aplicare a Legii 571/2003 privind Codul fiscal: „Exemplu: O persoana impozabila A inregistrata in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal incaseaza 1.000 de euro drept avans pentru livrarea unui automobil de la o alta societate B; A va emite o factura catre B la cursul de 3,5 lei/euro, valabil la data incasarii avansului.     Baza de impozitare a TVA = 1.000 euro x 3,5 lei/euro = 3.500 lei.     Taxa pe valoarea adaugata aferenta avansului = 3.500 x 19% = 665 lei.     Dupa o perioada de 3 luni are loc livrarea automobilului, care costa 5.000 de euro. Cursul din data livrarii bunului este de 3,6 lei/euro. Baza de impozitare a TVA se determina astfel:     [(1.000 euro x 3,5 lei/euro) + (4.000 euro x 3,6 lei/euro)] x 19% = 17.900 x 19% = 3.401 lei.”

Din punct de vedere contabil, in conformitate cu dispozitiile art 185 alin. (5) din Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene aprobata prin OMFP 3055/2009, o tranzactie in valuta trebuie inregistrata initial la cursul de schimb valutar, comunicat de Banca Nationala a Romaniei, de la data efectuarii operatiunii.

Asadar, ati procedat corect la stabilirea bazei de impozitare si a TVA, pe baza celor doua cursuri de schimb.

Inregistrarile contabile pe care le-ati redat sunt corecte.

Intrucat factura de avans este emisa in momentul incasarii avansului, consideram ca operatiunile efectuate se pot inregistra si prin urmatoarele formule contabile:

1. Emiterea facturii de avans in data de 31:

        4111        =        %             4,00  (1,00 euro * 4 ron/euro)                              419            3.36  (0.84 euro * 4 ron/euro)                             4427               0.64  (0.16 euro * 4 ron/euro)

61

2. Incasarea avansului in data de 31:

        5124        =        4111            4,00 (1 euro * 4 ron/euro)

     3. Stornarea facturii de avans si emiterea facturii de cazare in data de 01 a lunii urmatoare.

        4111        =         %        - 4,00 (1,00 euro * 4 ron/euro)                        419        - 3,36 (0,84 euro * 4 ron/euro)                              4427                  - 0,64 (0,16 euro * 4 ron/euro)

        4111        =         %          4,00 (1,00 euro * 4 ron/euro)                        704          3,36 (0,84 euro * 4 ron/euro)                              4427                    0,64 (0,16 euro * 4 ron/euro)

        4111        =         %          20,79 (4,95 euro *4,2 ron/euro)704         17,47  (4,16 euro *4,2 ron/euro)                               4427                     3,32  (0,79 euro *4,2 ron/euro)

4. Incasarea diferentei in data de 02:

        5124        =        4111        20,79 (4,95 euro *4,2 ron/euro)

5124        =          765          0,99  4,95 * (4,4 – 4,2)

Contract leasing autovehicul. Deducere avans. Deducere TVA

Ionut Jinga, valabil la 29-Mai-2010

Intrebare: In februarie firma a incheiat un contract de leasing pentru un autovehicul (sub 3.5 tone) destinat deplasarii muncitorilor de la sediul firmei la locul de munca. Mentionez ca firma realizeaza lucrari de instalatii la sediul clientului.Tot in februarie a avut loc si transferul dreptului de folosinta asupra bunului. La data respectiva firma a platit un avans iar pe factura fiscala nu scrie avans ci "capital". In contract nu exista alta referire la destinatia acestui avans.Va rog sa-mi spuneti si mie daca am facut bine ca am dedus integral valoarea avansului la data emiterii facturii. In caz ca nu, va rog sa-mi spuneti cum as putea remedia acum acesta situatie.De asemeni firma doreste sa achite in 2010 integral valoarea masinii si deci sa inchida contractul de leasing (sa intre in posesia masinii ca proprietar) . Ce regim de deducere va avea TVA aferent acestei ultime facturi?

Raspuns: Conform art. 1451 din Legea 571/2003, alin. (1), "in cazul vehiculelor rutiere motorizate care sunt destinate exclusiv pentru transportul rutier de persoane, cu o greutate maxima autorizata care sa nu depaseasca 3.500 kg si care sa nu aiba mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzand si scaunul șoferului, nu se deduce taxa pe valoarea adaugata aferenta achizitiilor acestor vehicule si nici taxa aferenta achizitiilor de combustibil destinat utilizarii

62

pentru vehiculele care au aceleasi caracteristici, aflate in proprietatea sau in folosinta persoanei impozabile, cu exceptia vehiculelor care se inscriu in oricare dintre urmatoarele categorii:a) vehiculele utilizate exclusiv pentru: interventie, reparatii, paza si protectie, curierat, transport de personal la si de la locul de desfasurare a activitatii, precum si vehiculele special adaptate pentru a fi utilizate drept care de reportaj, vehiculele utilizate de agenti de vanzari si de agenti de recrutare a fortei de munca;  Definitia vehiculelor utilizate pentru transport de personal la si de la locul de desfasurare a activitatii este data de pct. 45 1 lit.  f): "vehiculele utilizate exclusiv pentru transportul personalului la si de la locul de desfasurare a activitatii reprezinta vehiculele utilizate de angajator pentru transportul angajatilor in scopul desfasurarii activitatii economice la si de la resedinta acestora/locul convenit de comun acord la sediul angajatorului sau la si de la sediul angajatorului la locul in care se desfasoara efectiv activitatea sau la si de la resedinta angajatilor/locul convenit de comun acord la locul de desfasurare a activitatii, atunci cand exista dificultati evidente de a gasi alte mijloace de transport si exista un acord colectiv intre angajator si angajati prin care angajatorul se obliga sa asigure gratuit acest transport; Conform prevederilor legale mai sus mentionate, rezulta urmatoarele: 1. Este corecta deducerea integrala a TVA aferenta avansului .2. Faptul ca dumneavoastra intentionati sa achitati in 2010 integral valoarea masinii echivaleaza cu plata restului de capital datorat si a valorii reziduale, ceea ce implica transferul dreptului de proprietate (achizitia in fapt a masinii). Achizitia de catre firma dumneavoastra a autovehiculului destinat transportului salariatilor de la sediul societatii la locul de desfasurare a activitatii nu se incadreaza in limitarile speciale ale dreptului de deducere prevazute de art 1451  din Legea 571/2003 (face parte din exceptii), deci se va deduce TVA aferent ultimei facturi.

Recuperarea cheltuielilor de judecata. TVA. Inregistrari contabile

Irina Dumitrescu, valabil la 22-Mai-2010

Intrebare: Pentru punerea in executare a unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile, compania X apeleaza la serviciile unui executor judecatoresc pentru a recupera contravaloarea facturilor neachitate de catre compania Y. Executorul judecatoresc percepe un onorariu (a emis factura cu TVA) ce se plateste la incheierea contractului. Ulterior toate cheltuielile efectuate de catre executorul judecatoresc vor fi recuperate de la debitor (compania y), acesta virand suma respectiva in contul bancar al companiei X. Cum inregistreaza in contabilitate compania X contravaloarea cheltuielilor de judecata recuperate de la debitor si cum se trateaza problema din punct de vedere al TVA?

Raspuns:

Potrivit art. 137 alin. (1) lit. a) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, pentru livrari de bunuri si prestari de servicii, altele decat cele prevazute la lit. b) si c) ale acestui articol, baza de impozitare a TVA este constituita din tot ceea ce constituie contrapartida obtinuta sau care urmeaza a fi obtinuta de furnizor ori prestator din partea cumparatorului, beneficiarului sau a unui tert, inclusiv subventiile direct legate de pretul acestor operatiuni.

In conformitate cu dispozitiile alin.(2) lit. a) al acestui articol baza de impozitare cuprinde impozitele si taxele, daca prin lege nu se prevede altfel, cu exceptia TVA.

Astfel cum este prevazut la (3) lit.b) baza de impozitare nu cuprinde sumele reprezentand daune-interese, stabilite prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, penalizarile si orice alte sume solicitate pentru neindeplinirea

63

totala sau partiala a obligatiilor contractuale, daca sunt percepute peste preturile si/sau tarifele negociate. Nu se exclud din baza de impozitare orice sume care, in fapt, reprezinta contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate.

Punctul 18 alin. (7) din Titlul VI al Normelor Metodologice de aplicare a Legii 571/2003 privind Codul fiscal stabileste ca orice cheltuieli cu impozitele si taxele datorate de o persoana impozabila in legatura cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, daca nu sunt incluse in pretul bunurilor livrate ori al serviciilor prestate, ci sunt recuperate de la clienti prin refacturare, se cuprind in baza de impozitare a TVA, potrivit prevederilor art. 137 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal.

In baza celor prezentate, consideram ca, cheltuielile de judecata (taxe, onorarii), recuperate de la debitor, se includ in baza de impozitare a TVA.

Din punct de vedere contabil, potrivit art.  252 alin. (1) si (2) din Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene aprobata prin OMFP 3055/2009, in categoria veniturilor se includ atat sumele sau valorile incasate sau de incasat in nume propriu din activitati curente, cat si castigurile din orice alte surse. Activitatile curente sunt orice activitati desfasurate de o entitate, ca parte integranta a obiectului sau de activitate, precum si activitatile conexe acestora.

Art. 256 alin. (1) lit. e) prevede ca veniturile din exploatare cuprind alte venituri din exploatarea curenta, cuprinzand veniturile din creante recuperate, penalitati contractuale, datorii prescrise, scutite sau anulate potrivit legii, precum si alte venituri din exploatare.

Asadar, veniturile inregistrate de societate prin refacturarea cheltuielilor de judecata se inregistreaza in contabilitate cu ajutorul contului 7588 „Alte venituri din exploatare”.

Achizitii intracomunitare. Reduceri de pret. Regimul TVA

Irina Dumitrescu, valabil la 20-Mai-2010Intrebare: Societatea din Romania, inregistrata in scopuri de TVA in Romania, achizitioneaza marfa de la furnizori din Germania, inregistrati in scopuri de TVA in Germania. Furnizorii din Germania acorda societatii din Romania bonusuri, pentru rezultatele obtinute, si emit un "CREDIT NOTE" prin care reduc obligatiile de plata catre ei.Intrebare:- Ce implictii, d.p.v. TVA, genereaza aceste "CREDIT NOTE".

Raspuns: In literatura de specialitate sunt intalnite doua categorii de reduceri de pret:- reduceri de natura comerciala (sau reduceri comerciale) - reduceri de natura financiara (sau reduceri financiare), care poarta denumirea de sconturi (numite si sconturi de decontare sau sconturi de casa).

Reducerile de pret, atat cele comerciale cat si cele financiare, pot fi acordate fie in momentul facturarii bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, fie ulterior.

Reducerile comerciale pot fi:    a) rabaturile - se primesc pentru defecte de calitate si se practica asupra pretului de vanzare;    b) remizele - se primesc in cazul vanzarilor superioare volumului convenit sau daca cumparatorul are un statut preferential; si    c) risturnele - sunt reduceri de pret calculate asupra ansamblului tranzactiilor efectuate cu acelasi tert, in decursul

64

unei perioade determinate.

Potrivit art. 138 lit. c) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, baza de impozitare a TVA se reduce in cazul in care rabaturile, remizele, risturnele si celelalte reduceri de pret prevazute la art. 137 alin. (3) lit. a) sunt acordate dupa livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor.

In acest sens, punctul 20 alin. (1) din Normele de aplicare a Legii 571/2003 privind Codul fiscal stabileste ca, in situatiile prevazute la art. 138 din Codul fiscal, furnizorii de bunuri si/sau prestatorii de servicii isi ajusteaza baza impozabila a taxei dupa efectuarea livrarii/prestarii sau dupa facturarea livrarii/prestarii, chiar daca livrarea/prestarea nu a fost efectuata, dar evenimentele prevazute la art. 138 din Codul fiscal intervin ulterior facturarii si inregistrarii taxei in evidentele persoanei impozabile. In acest scop furnizorii/prestatorii trebuie sa emita facturi cu valorile inscrise cu semnul minus cand baza de impozitare se reduce sau, dupa caz, fara semnul minus, daca baza de impozitare se majoreaza, care vor fi transmise si beneficiarului. Prevederile acestui alineat se aplica si pentru livrari intracomunitare. Beneficiarii au obligatia sa ajusteze dreptul de deducere exercitat initial numai pentru operatiunile prevazute la art. 138 lit. a)-c) si e) din Codul fiscal. Aceste prevederi se aplica si pentru achizitiile intracomunitare.

Prin urmare, in situatia in care furnizorii acorda reduceri de pret dupa livrarea bunurilor  acestora le revine obligatia sa emita o factura cu valorile inscrise cu semnul minus iar societatea dvs. are obligatia sa ajusteze dreptul de deducere exercitat initial.

Potrivit art. 155 alin. (11) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, „Romania va accepta documentele sau mesajele pe suport hartie ori in forma electronica drept facturi, daca acestea indeplinesc conditiile prevazute de prezentul articol.” Astfel, documentele de tipul notelor de credit reprezinta echivalentul unor facturi, daca acestea indeplinesc conditiile prevazute de art. 155 din legea mentionata. Intrucat aceasta nota de credit se refera la anumite produse, livrate la un moment dat, reducerile acordate vor urma, din punct de vedere al TVA, acelas tratament ca si operatiunile care le-au generat, respectiv achizitiile intracomunitare efectuate de catre societatea dvs.

Asa fiind, aceste reduceri fiind acordate in legatura cu achizitii intracomunitare efectuate de societatea dvs., taxarea acestora se va efectua prin urmatoarea formula contabila :

            4426        =        4427            in rosu„TVA deductibila”           „TVA colectata”

Potrivit Instructiunilor pentru completarea formularului (300) "Decont de TVA"   cuprinse in Anexa nr. 2 a OANAF 77/2010, la  Randul 5 al acestui formular se inscriu informatiile preluate din jurnalul de cumparari, privind baza de impozitare pentru achizitiile intracomunitare de bunuri taxabile in Romania, precum si baza de impozitare pentru achizitiile de bunuri efectuate de catre beneficiarul unei livrari ulterioare efectuate in cadrul unei operatiuni triunghiulare, pentru care acesta este obligat la plata taxei conform art. 150 alin. (4) din Codul fiscal, si TVA aferenta, pentru care exigibilitatea taxei intervine in perioada de raportare), inclusiv sumele din facturile primite pentru plati de avansuri partiale pentru achizitii intracomunitare de bunuri. Se inscriu, de asemenea, ajustarile bazei de impozitare prevazute la art. 138 din Codul fiscal, atunci cand acestea au loc ulterior, intr-o alta perioada decat cea in care a intervenit exigibilitatea pentru achizitiile intracomunitare respective.

Asadar, aceste operatiuni se vor raporta in Formularul (300) "Decont de TVA" la Randul 5 si Randul 17.

65

Instructiunile pentru completarea formularului (390 VIES) "Declaratie recapitulativa privind livrarile/achizitiile/prestarile intracomunitare"   cuprinse in Anexa nr. 2 a OANAF 76/2010 prevad ca ajustarile se declara pentru luna calendaristica in care intervine exigibilitatea taxei, conform art. 1344 alin. (3) din Codul fiscal, respectiv in luna calendaristica in care regularizarea a fost comunicata clientului.

Prin urmare, aceste operatiuni se raporteaza prin Formularul (390 VIES) "Declaratie recapitulativa privind livrarile/achizitiile/prestarile intracomunitare" completat si depus pentru luna in care are loc ajustarea bazei de impozitare a TVA.

Vanzare locuinta. TVA

Georgeta Serban Matei, valabil la 23-Mai-2010

Intrebare: Codul fiscal art 23 al (11) din normele de aplicare Cod Fiscal, persoanele impozabile care livreaza locuinte, vor aplica cota de 5% inclusiv pentru avansurile aferente acestor livrari, daca din contractele incheiate rezulta ca la momentul livrarii vor fi indeplinite toate conditiile impuse de art.140 al 2,1 lit c. In cazul de fata, daca societatea incheie cu clientul un antecontract de vanzare-cumparare pentru un bun viitor (care va indeplini la livrare conditiile mentionate pentru a se incadra in cota de 5%), pentru facturile ce se vor emite in baza acestui antecontract (pe masura construirii bunului) se va calcula TVA de 5%?

Raspuns:

Asa cum se mentioneaza la articolul  140 punctul 2^1 litera c), cota redusa de 5%  se aplica asupra bazei de impozitare pentru livrarea locuintelor, nicidecum pentru constructia acestora. 

Astfel, pentru a va incadra in prevederile punctului 23 alineatul 11 din normele de aplicare  ale articolului 140 alineatul (2^1) lit. c) este recomandabil ca: - obiectul  antecontractui sa fie "livrarea unei locuinte noi", chiar daca aceasta nu este construita la momentul incheierii antecontractului;- pe fiecare factura de avans sa se mentioneze "avans livrare locuinta".

Altfel spus, trebuie evitata mentiunea "care urmeaza a se construi". Daca prin antecontract se prevede constructia unei locuinte, operatiunea urmeaza a fi incadrata la prestari de servicii constructii-montaj care, asa cum este si firesc, nu mai poate fi incadrata la livrare de bun astfel incat sa beneficieze de cota super redusa de TVA. 

Din contractul incheiat in forma autentica la  momentul vanzarii, adica la data incheierii formalitatilor legale privind transferul dreptului de proprietate, trebuie sa rezulte ca locuinta respectiva poate fi "locuita ca atare."  Nu se admite ca locuinta respectiva, livrata de dvs. sa mai necesite continuarea unor lucrari specifice astfel incat sa se depaseasca  valoarea de 380.000 lei pentru a fi adusa in stadiul de locuinta.

Plus de marfa fata de factura. Se aplica taxarea inversa?

Dana Jinga, valabil la 23-Mai-2010Intrebare: Societatea X achizitioneaza din Anglia produse destinate revanzarii. Factura este emisa in 03.05.2010 iar produsele sunt receptionate pe 10.05.2010. La data receptiei se constata ca produsul y a fost livrat intr-o cantitate dubla fata de ceea ce este trecuta pe factura. Va rog sa imi spuneti cum se inregistreaza in contabilitate plusul de marfa (nu se va factura de catre furnizor plusul receptionat). Se aplica taxarea inversa pentru plusul de marfa?

66

Raspuns: Plusul de marfa se inregistreaza cu formula contabila: 371    =   758  (conform functiune cont 371 din OMFP 3055/2009 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene). Pentru plusul de marfa nu se aplica taxarea inversa, pentru ca baza de impozitare pentru achizitii intracomunitare este stabilita conform art. 138 1  din Legea 571/2003 si cuprinde contravaloarea bunurilor aprovizionate conform facturii (document intocmit conform art 155 din Legea 571/2003 care cuprinde in mod obligatoriu denumirea si cantitatea bunurilor aprovizionate, pretul unitar etc).

Inregistrari contabile vanzare teren. TVA

Ionut Jinga, valabil la 15-Mai-2010Intrebare: Avem urmatoarea problema:Detinem ca activ un imobil constructie + teren situat in sectorul 4 Bucuresti. Societatea a cumparat terenul in anul 2000 si apoi a construit o hala de productie care a fost receptionata in anul 2002.Anul acesta se vinde. Valoarea din contabilitate este pentru teren 1 000 000 lei si pentru cladire 800 000 lei. Se vinde la valoarea totala teren+ cladire : 1 100 000 lei.Intrebari:1. Care ar fi formula contabila de inregistrare a vanzarii si cum este tratata diferenta? (deductibila sau nedeductibila)2. Se poate vinde fara TVA tinand cont de art. 141, al. (2) lit. f din Codul Fiscal?

Raspuns:

1. Formula contabila de inregistrare a vanzarii:      a) vanzarea propriu-zisa:    461         =        %     1.309.000                                                                 7583    1.100.000                                                                 4427       209.000Terenul fiind construbil nu se poate aplica scutirea de TVA (art 141 al 2 lit f) din Legea 571/2003) , iar constructia va urma regimul fiscal al terenului (pct 37.1 din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal (37.1 - In aplicarea art 141 alin 2 lit f din Codul fiscal, atunci cand constructia si terenul pe care este edificata formeaza un singur corp funciar, identificat printr-un singur numar cadastral:

b) constructia va urma regimul terenului pe care este edificata, daca valoarea acesteia este mai mica decat valoarea terenului asa cum rezulta din raportul de expertiza;

      b) scoaterea din evidenta a activelor:

          - teren                        6583          =    2111   1.000.000                   - imobil                         %             =   212          800.000                                          2812                                val amortizata                                           6583                                val ramasa neamortizata Valoarea ramasa neamortizata este deductibila fiscal conform art 24 alin 15 -Legea 571/2003 coroborat cu art 7 pct 33 din Legea 571/2003 (definitia valorii fiscale in cazul mijloacelor fixe amortizabile si terenurilor). 2. Nu se poate vinde fara TVA , deoarece imobilul urmeaza regimul fiscal al terenului construibil, pentru care nu se poate aplica scutirea de TVA. (art 141 alin 2 lit f din Legea 571/2003).

Facturi emise in numele si in contul furnizorului. Aspecte contabile si fiscale 67

Irina Dumitrescu, valabil la 11-Mai-2010Intrebare: Am intalnit un caz mai aparte si nu stiu cum sa-l incadrez din punt ce vedere a TVA si a declaratiilor.La inceputul anului s-a facut un acord cu un client din Romania (la care eu ii livrez produse) conform articolului 155 alin. 8 lit. b, ca la sfarsitul fiecarei luni, acest client sa emita in numele meu o factura de reduceri (de fapt sunt cheltuieli de marketing). Acest acord s-a notificat si la organele fiscale. Acum primesc factura in care eu sunt furnizor, factura emisa cu minus dar nu stiu cum sa o incadrez, cum ar trebui inregistrata. Pana in 2009 eu inregistram aceste facturi 623,4426=4011, pentru ca factura era emisa de clientul meu ca o cheltuiala de marketing pentru mine, dar acum? 4111=623,4427 cu minus? Este bine asa? Am TVA colectat cu minus? Iar la decontul de TVA unde este cuprinsa? La vanzari?

Raspuns: In conformitate cu prevederile art. 155 alin. (1) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, persoana impozabila care efectueaza o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, alta decat o livrare/prestare fara drept de deducere a taxei, conform art. 141 alin. (1) si (2), trebuie sa emita o factura catre fiecare beneficiar, cel tarziu pana in cea de-a 15-a zi a lunii urmatoare celei in care ia nastere faptul generator al taxei, cu exceptia cazului in care factura a fost deja emisa.

Astfel, persoanele impozabile au obligatia de a factura fiecare livrare de bunuri sau prestare de servicii efectuata, altele decat cele scutite de TVA fara drept de deducere.Prin urmare, in situatia in care clientul dvs. presteaza anumite servicii de marketing pentru societatea dvs., aceasta are obligatia de a va emite o factura in numele si in contul sau.

Baza de impozitare a TVA se reduce in situatiile prevazute la art. 138 din Legea 571/2003 privind Codul fiscal.

In situatia in care societatea dvs. acorda o reducere de pret pentru bunurile livrate sunt aplicabile prevederile art. 138 lit. c) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal potrivit caruia, baza de impozitare se reduce in cazul in care rabaturile, remizele, risturnele si alte reduceri de pret sunt acordate dupa livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor.

In acest sens, punctul 20 alin. (1) din Normele de aplicare a Legii 571/2003 privind Codul fiscal stabileste ca, in situatiile prevazute la art. 138 din Codul fiscal, furnizorii de bunuri si/sau prestatorii de servicii isi ajusteaza baza impozabila a taxei dupa efectuarea livrarii/prestarii sau dupa facturarea livrarii/prestarii, chiar daca livrarea/prestarea nu a fost efectuata, dar evenimentele prevazute la art. 138 din Codul fiscal intervin ulterior facturarii si inregistrarii taxei in evidentele persoanei impozabile. In acest scop furnizorii/prestatorii trebuie sa emita facturi cu valorile inscrise cu semnul minus cand baza de impozitare se reduce sau, dupa caz, fara semnul minus, daca baza de impozitare se majoreaza, care vor fi transmise si beneficiarului

Prin urmare, in aceasta situatie, societatea dvs. in calitate de furnizor al bunurilor, are obligatia sa emita o factura cu valorile inscrise cu semnul minus. Aceasta obligatie reiese si din prevederile art. 159 alin. (2) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, potrivit caruia, in cazul in care rabaturile, remizele, risturnele si alte reduceri de pret sunt acordate dupa livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor,furnizorii de bunuri si/sau prestatorii de servicii trebuie sa emita facturi sau alte documente, cu valorile inscrise cu semnul minus, care vor fi transmise si beneficiarului.

Din punct de vedere contabil potrivit art. 51 din Reglementarea conforma cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene aprobata prin OMFP 3055/2009, reducerile comerciale primite ulterior facturarii, respectiv acordate ulterior facturarii, indiferent de perioada la care se refera, se evidentiaza distinct in contabilitate (contul 609 "Reduceri comerciale primite", respectiv contul 709 "Reduceri comerciale acordate"), pe seama conturilor de terti.

Potrivit alin. (5) al acestui articol, reducerile comerciale pot fi, de exemplu:    a) rabaturile - se primesc pentru defecte de calitate si se practica asupra pretului de vanzare;

68

   b) remizele - se primesc in cazul vanzarilor superioare volumului convenit sau daca cumparatorul are un statut preferential; si    c) risturnele - sunt reduceri de pret calculate asupra ansamblului tranzactiilor efectuate cu acelasi tert, in decursul unei perioade determinate.    Reducerile financiare sunt sub forma de sconturi de decontare acordate pentru achitarea datoriilor inainte de termenul normal de exigibilitate. Reducerile financiare primite de la furnizor reprezinta venituri ale perioadei indiferent de perioada la care se refera (contul 767 "Venituri din sconturi obtinute"). La furnizor, aceste reduceri acordate reprezinta cheltuieli ale perioadei, indiferent de perioada la care se refera (contul 667 "Cheltuieli privind sconturile acordate").

In conformitate cu prevederile Capitolului VII din reglementarea mentionata, cu ajutorul contului 709 "Reduceri comerciale acordate" se tine evidenta reducerilor comerciale acordate ulterior facturarii, indiferent de perioada la care se refera. Acest cont are functie de activ.In debitul contului 709 "Reduceri comerciale acordate" se inregistreaza:    - valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturarii (411).

Astfel, reducerile comerciale acordate ulterior facturarii se vor inregistra prin urmatoarea formula contabila:

        709        =        4111 "Reduceri comerciale acordate"             „Clienti”

Art. 155 alin. (8) lit. b) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal prevede ca, prin norme se stabilesc conditiile in care se pot emite facturi de catre cumparator sau client in numele si in contul furnizorului/prestatorului. In acest sens, punctul 72 alin. (8) din Titlul VI al Normelor metodologice de aplicare a Legii 571/2003 privind Codul fiscal stabileste ca, in sensul art. 155 alin. (8) lit. b) din Codul fiscal, factura se poate intocmi de catre cumparatorul unui bun sau serviciu in urmatoarele conditii:    a) partile sa incheie un acord prin care sa se prevada aceasta procedura de facturare;    b) sa existe o procedura scrisa de acceptare a facturii;    c) cumparatorul sa fie stabilit in Comunitate si inregistrat in Romania conform art. 153 din Codul fiscal;    d) atat furnizorul/prestatorul, in cazul in care este inregistrat in Romania conform art. 153 din Codul fiscal, cat si cumparatorul sa notifice prin scrisoare recomandata organului fiscal competent aplicarea acestei proceduri de facturare, cu cel putin o luna calendaristica inainte de a o initia, si sa anexeze la notificare acordul si procedura de acceptare prevazute la lit. a) si, respectiv, b);    e) factura sa fie emisa in numele si in contul furnizorului/prestatorului de catre cumparator si trimisa furnizorului/prestatorului;    f) factura sa cuprinda elementele prevazute la art. 155 alin. (5) din Codul fiscal;    g) factura sa fie inregistrata intr-un jurnal special de vanzari de catre furnizor/prestator, daca este inregistrat in Romania conform art. 153 din Codul fiscal.

Asa cum am aratat, in situatia in care societatea dvs. acorda o reducere de pret pentru bunurile livrate aveti obligatia sa emiteti o factura cu valorile inscrise cu semnul minus. In conditiile art. 155 alin. (8) lit. b) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal aceasta factura poate fi emisa de catre client in numele si in contul societatii dvs.

Factura emisa de catre client, in numele si in contul societatii dvs in calitate de furnizor, urmeaza acelasi regim de evidentiere fiscala si inregistrare contabila ca si in situatiile  in care factura este emisa de catre societatea dvs. In aceasta situatie insa, aveti obligatia sa inregistrati aceasta factura intr-un jurnal special de vanzari.

Deducere contravaloare marfuri acordate cu titlu gratuit

69

Mihaela Benta, valabil la 10-Mai-2010Intrebare: Suntem o firma de distributie/comert cu ridicata cu cafea. Ce procese/formalitati trebuie sa indeplinim pentru a deduce contravaloarea marfurilor acordate cu titlu gratuit, facturate cu valoare 0 catre clienti cu diverse ocazii (ex la instalare espressorului in locatie se consuma 1-2 kg de cafea pentru reglaj, produse deteriorate, promovare...etc)

Raspuns: Din punctul nostru de vedere sunt posibile patru situatii:-    perisabilitati-    pierderi tehnologice-    cheltuieli de protocol-    cheltuieli de marketing si publicitate.

Perisabilitatile sunt aprobate prin HG 831/2004, in cazul cafelei, aceasta este reglementata la pozitia 33 din lista avand mai multe procente de perisabilitate, in functie de faza de comercializare (transport, depozitare, etc)Documentatia justificativa este documentatia de inventariere, aprobata de persoana cu responsabilitatea administrarii patrimoniului.

Pierderile tehnologice, avand in vedere prevederile normelor metodologice  pentru art. 21 din codul fiscal,  ce afirma: "In sensul art. 21 alin. (1) din Codul fiscal, sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile si urmatoarele: (...) e) pierderile tehnologice care sunt cuprinse in norma de consum proprie necesara pentru fabricarea unui produs sau prestarea unui serviciu; " prin uramare acestea sunt deductibile la calculul impozitului pe profit.

Astfel noi consideram ca fiecare societate comerciala isi poate elabora o structura de procese tehnologice, raportandu-se la eventualele standarde nationale si internationale. Daca are posibilitatea certificarii acestor procese, atunci este si mai bine. Prin urmare noi consideram ca prin aplicarea unui retetar, si constatarea consumurilor in acest retar, pe baza documentelor justificative, bon de consum, bon de consum colectiv, stabilite de OMFP 3512/2008, privind documentele justificative.

Cheltuielile de protocol sunt deductibile astfel: "cheltuielile de protocol in limita unei cote de 2% aplicata asupra diferenţei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decat cheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit;" conform prevderilor de la art. 21 alin. (3) lit. a) din codul fiscal. Ca si documente justificative, legea nu specifica un anume tip, avand in vedere diversitatea situatiilor posibile, noi considerand ca sunt suficiente corespondentele cu clienti ce fac referire la aceste sume.

Cheltuielile de reclama si publicitate sunt integral deductibile conform prevederilor de la art. 21 alin. (2) lit. d) din codul fiscal, ce stabileste: "cheltuielile de reclama si publicitate efectuate in scopul popularizarii firmei, produselor sau serviciilor, in baza unui contract scris, precum si costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare. Se includ in categoria cheltuielilor de reclama si publicitate si bunurile care se acorda in cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru incercarea produselor si demonstraţii la punctele de vanzare, precum si alte bunuri si servicii acordate cu scopul stimularii vanzarilor;" De ademenea legea nu prevede un anume tip de document justificativ, insa noi consideram ca acestea pot fi inregistrate in baza confirmarilor facute de clientii dvs privind consumul de la locul de incarcare a automatelor de cafea, prin procese verbale, minute, etc

Factura emisa de catre locator catre chirias. Regim TVA

Georgeta Serban Matei, valabil la 03-Mai-2010Intrebare: Societatea noastra a incheiat cu contract de inchiriere in calitate de locator cu o alta societate in calitate de chirias (locatar). In contract s-a prevazut si o garantie pe care chiriasul trebuie sa o depuna la locator pentru acoperierea unor evenimente cum sunt cele de neplata, distrugeri, incheierea contractului mai devreme decat termenul convenit, etc. Chiriasul a efectuat plata garantiei, dar inainte de a se derula

70

contractul de inchiriere, acesta a renuntat. Pentru acesta situatie in contract este prevazuta plata unor despagubiri/penalitati. In acest sens partile au convenit ca din garantia platita de chirias, locatorul sa opreasca o suma pentru acoperirea despagubirilor si penalitatilor generate de nerespectarea clauzelor contractuale urmand a emite o factura pentru aceasta suma, restul sumei urmand a fi virata chiriasului ca restituire garantie. Fata de cele aratate mai sus, va rugam sa ne precizati care este regimul fiscal din punct de vedere al TVA al facturii ce urmeaza a fi emisa de catre locator catre chirias, avand in vedere ca reprezinta despagubiri/penalitati pentru nerespectarea clauzelor contractuale, ca urmare a faptului ca locatarul a renuntat la contract chiar inainte ca acesta sa inceapa?

Raspuns: Presupun ca suma incasata drept garantie inainte de implinirea termenului de predare a spatiului destinat inchirierii nu a fost inregistrata prin creditul contului 419 "Clienti creditori" astfel incat sa poata fi considerata o plata in avans pentru serviciul prestat. incasarea unei garantii in cadrul unui contract se inregistreaza printr-un cont de imobilizari financiare deoarece se considera ca suma respectiva nu indeplineste cumulativ cele 4 conditii enumerate la articolul 126 alineatul 1 din Codul fiscal. Inregistrarea sumei incasate de catre locator drept garantie se inregistreaza prin formula contabila:      5121                                       = 167     "Conturi curente la banci"        "Alte imprumuturi si                                                            datorii asimilate"

            In situatia in care penalitatile nu reprezinta recuperarea contravalorii unor cheltuieli de natura materiala aferente spatiului care urma sa fie inchiriat, acestea nu pot fi considerate in sfera de aplicare a TVA. in baza de impozitare a taxei nu se cuprind penalitatile si orice alte sume solicitate pentru neindeplinirea totala sau partiala a obligatiilor contractuale, fapt ce rezulta din Codul fiscal, art. 137, alin. 3, lit. b)  "Baza de impozitare nu cuprinde urmatoarele:….  b) sumele reprezentand daune-interese, stabilite prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, penalizarile si orice alte sume solicitate pentru neindeplinirea totala sau partiala a obligatiilor contractuale, daca sunt percepute peste preturile si/sau tarifele negociate. Nu se exclud din baza de impozitare orice sume care, in fapt, reprezinta contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate;"            Motivul pentru care penalitatile  nu se cuprind in baza de impozitare consta in faptul ca aceste sume nu sunt  incluse in pretul negociat al bunurilor livrate sau al serviciilor prestate. Emiterea unei facturi pentru incasarea penalitatilor nu este obligatorie, dar, daca se opteaza pentru emiterea acesteia, trebuie inscrise urmatoarele informatii: -    suma penalitatilor calculate cu mentiunea "neinclus in baza de impozitare a TVA";-    numarul contractului in baza caruia au fost calculate. Desi  se opteaza pentru emiterea facturii, valoarea facturii de penalitati,  nu trebuie  raportata  prin decontul de TVA  cod 300 chiar daca se evidentiaza, optional,  in jurnalul pentru vanzari intr-o coloana distincta, respectiv in coloana 18 "Operatiuni  neimpozabile/ Sume neincluse in baza de impozitare (optional)" din modelul orientativ reglementat prin OMFP 1372/2008 ".  In situatia in care penalitatile reprezinta in fapt contravalorea unor cheltuieli materiale pentru care s-a exercitat dreptul de deducere la momentul achizitiei, factura se emite in regim normal de taxare, cu TVA colectata. in acest caz, factura urmeaza tratamentul fiscal aplicabil unei livrari de bunuri sau prestari de servicii.

Achizitie combustibil pentru pompe benzinarie. Consum intern. Inregistrari contabile

Adrian Benta, valabil la 27-Apr-2010

Intrebare: Firma achizitioneaza combustibil pentru pompe de benzinarie si inregistreaza prin 371 (pune si 378 si 4428).In cursul lunii insa, camioanele proprii ale firmei (are si activitate de transport marfa) alimenteaza de la aceleasi pompe.

71

Ce inregistrari contabile se fac, adica daca se considera livrare sau nu, daca se colecteaza TVA, cum se descarca gestiunea, cum il descarc pe 378 si 4428? Implicatii fiscale.

Raspuns: Din punctul nostru de vedere operatia nu este o livrare catre terti si nici o livrare catre sine. Acesta este un cost al societatii pentru o activitate comerciala, prin urmare nu consideram consumul propriu o activitate supusa TVA, deoarece nu corespunde conditiei stabilite de art. 126 din codul fiscal, sa fie o activitate "cu plata".Noi consideram corecte urmatoarele inregistrari.3022=371 – transformarea din punct de vedere contabil, din marfa in carburant6022=3022 – consumul de combustibil.Tratamentul contabil pentru conturile 378 si 4427378 = 371 – pentru adaosul aferent combustibilului consumat de autocamionele proprii4428=371 – pentru TVA aferent adaosului.Facem precizarea ca evidentierea adaosului si TVA neexigibil este corect pentru evidenta marfii la pret cu amanuntul, ori pentru consumul autocamioanelor proprii nu este vorba de asa ceva, deci trebuie repusa situatia initiala de la achizitie (se storneaza)Se retine ca operatia nu ridica probleme dificile din punct de vedere fiscal. Astfel se deduce TVA la achizitie si se colecteaza TVA la livrarea combustibilului prin pompa si la efectuarea transportului, daca acesta din urma este un serviciu pentru o livrare intracomunitara sau un export, in baza art. 143 din codul fiscal, este scutit de TVA dar cu drept de deducere la achizitie.

Constructie imobil. Societatea va factura cu TVA 5%?

Georgeta Serban Matei, valabil la 12-Apr-2010

Intrebare: Societatea X SRL platitoare de TVA are in proprietate un teren. Pe acest teren se va construi o locuinta care se incadreaza in limitele precizate la art 140 (2) indice 1 lit (c) din Cod Fiscal si un garaj. Terenul (amprenta la sol a locuintei, terenul de sub garaj, cota indiviza drum acces) se incadreaza in limita de 250 mp. Valoarea de vanzare a imobilului (locuinta, teren, garaj) este sub valoarea de 380.000 lei exclusiv TVA. Cumparatorul persoana fizica ne-a pus la dispozitie o declaratie pe propria raspundere in conformitate cu pct. 23 (10) din norme. Intrebare: societatea va factura cu TVA 5% intreaga valoare a imobilului compus din locuinta, teren, garaj?

Raspuns: Potrivit prevederilor art. 140 alin. (21) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, astfel cum a fost completat prin OUG 200/2008, cota redusa de 5% se aplica asupra bazei de impozitare pentru livrarea locuintelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite.Cota redusa se aplica numai in cazul locuintelor care in momentul vanzarii bunului imobil indeplinesc urmatoarele  conditii:-    locuinta sa aiba o suprafata utila de maximum 120 mp.  In suprafata utila de 120 mp nu se ia in considerare suprafata anexelor gospodaresti.   Definitia suprafetei  utile  este preluata in Codul fiscal din Legea 114/1996, republicata si reprezinta suprafata desfasurata a locuintei, in care nu se ia in considerare  suprafata  peretilor. In suprafata utila  intra  toate  suprafetele utile ale incaperilor unei locuinte, constand in: camera de zi, dormitoare, bai, WC, dus, bucatarie, spatii de depozitare si de circulatie din interiorul locuintei. in suprafata utila nu  intra suprafata aferenta  logiilor si a balcoanelor,  pragurilor golurilor de usi,  trecerilor cu deschideri pana la 1,00 m, niselor de radiatoare, spatiilor  ocupate de sobe si cazane de baie (se scad 0,50 mp pentru fiecare soba si cazan de baie).   Pentru  locuintelor duplex nu intra in suprafata utila  rampa si  palierele.  -    valoarea locuintei,  exclusiv  TVA sa fie de maxim  380.000 lei; -    constructia  poate fi locuita ca atare in momentul vanzarii;

Daca in discutie este o casa de locuit individuala, terenul pe care este construita nu trebuie sa depaseasca  suprafata

72

de 250 mp, inclusiv amprenta la sol a locuintei. in vederea determinarii modului de calcul a suprafetei de teren pe care este construita o locuinta pentru a carei livrare poate fi aplicata cota de de TVA de 5%, se va lua in calcul suprafata totala a terenului, inclusiv suprafata pe care sunt construite anexele gospodaresti, acestea fiind excluse, conform prevederilor art. 140 alin. (2^1) din Codul fiscal doar la stabilirea suprafetei utile a locuintei.

 Asa cum se poate constata, cota de 5% nu se aplica in cazul unei case care urmeaza a fi construita. Astfel, la momentul vanzarii cladirea (inclusiv garajul, anexele) trebuie sa existe deja, fara ca prin contract sa se prevada construirea ei in perspectiva asa cum rezulta din formularea dvs. " Pe acest teren se va construi o locuinta".  Aceasta conditie privind o casa care poate fi locuita la momentul vanzarii, deci la momentul incheierii contractului de vanzare-cumparare, nicidecum al incheierii contractului de constructie, rezulta si din alineatul  (10) al punctului 23 din normele de aplicare: " in vederea indeplinirii conditiei prevazute la art. 140 alin. (2^1) lit. c) pct. 1 si 2 din Codul fiscal, cumparatorul va pune la dispozitia vanzatorului, inainte sau in momentul livrarii bunului imobil, o declaratie pe propria raspundere, autentificata de un notar, din care sa rezulte ca sunt indeplinite conditiile stabilite la art. 140 alin. (2^1) lit. c) pct. 1 si 2 din Codul fiscal, care va fi pastrata de vanzator pentru justificarea aplicarii cotei reduse de TVA de 5%.In concluzie, consider ca daca acea casa individuala este deja construita, are cel mult 120 mp. suprafata utila, terenul pe care este construita nu depaseste 250 m.p. iar valoarea contractului de vanzare nu depaseste 380.000 lei, se poate aplica 5% cota redusa TVA. Totusi, desi prin lege nu se mentioneaza acest fapt,  consider  ca este obligatoriu ca firma pe o reprezentati sa aiba in obiectul sau de activitate constructia de cladiri.

Falimentul beneficiarului. Ajustarea bazei de impozitare. Decontul de TVA

Irina Dumitrescu, valabil la 18-Mar-2010

Intrebare: La ce rand se cuprinde TVA in Declaratia 300 rezultata ca urmare a ajustarii bazei de impozitare conform art 138 lit d (falimentul beneficiarului) din Codul fiscal?

Raspuns: Potrivit art. 138 lit.d) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, baza de impozitare a TVA se reduce in cazul in care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate incasa din cauza falimentului beneficiarului. Ajustarea este permisa incepand cu data pronuntarii hotararii judecatoresti de inchidere a procedurii prevazute de Legea 85/2006 privind procedura insolventei, hotarare ramasa definitiva si irevocabila;

In conformitate cu prevederile  art. 159 alin. (2) din legea mentionata, in situatiile prevazute la art. 138 furnizorii de bunuri si/sau prestatorii de servicii trebuie sa emita facturi sau alte documente, cu valorile inscrise cu semnul minus, cand baza de impozitare se reduce sau, dupa caz, fara semnul minus, daca baza de impozitare se majoreaza, care vor fi transmise si beneficiarului, cu exceptia situatiei prevazute la art. 138 lit. d).

Prin urmare, pentru ajustarea bazei de impozitare a TVA, in cazul in care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate incasa din cauza falimentului beneficiarului, aveti obligatia sa emiteti o factura cu valorile inscrise cu semnul minus. Factura emisa nu se va transmite beneficiarului.Aceasta operatiune se raporteaza in Formularul (300) "Decont de taxa pe valoarea adaugata" aprobat prin OANAF 77/2010 la Randul 15 – „Regularizari taxa colectata”.

Potrivit Instructiunilor pentru completarea acestui formular, cuprinse in Anexa nr. 2 a ordinului mentionat, la Randul 15  se evidentiaza sumele rezultate din corectarea informatiilor de la rd. 9, 10, 11 si 12 din deconturile anterioare, precum si orice alte sume rezultate din regularizarile prevazute de legislatia in vigoare datorate unor evenimente care determina modificarea datelor declarate initial, precum: acordarea de reduceri de pret, modificarea pretului de vanzare, nedeclararea din eroare a operatiunii in perioada in care intervine exigibilitatea etc.

Reevaluare imobil. Baza impozitare vanzare imobil 73

Adrian Benta, valabil la 23-Mar-2010Intrebare: Societatea A, persoana juridica nerezidenta, detine 100% din capitalul societatii B, rezidenta in Romania. Societatea A a cumparat partile sociale ale societatii B la o valoare de 3 mil de euro. Societatea B detine un imobil inregistrat in contabilitate la valoarea de 100.000 euro. Nu s-a realizat pana acum nici o reevaluare a imobilului. Valuarea actuala de piata a acestui imobil este de 6 mil de euro. Exista societatea C interesata sa cumpere acest imobil la pretul de 6 mil de euro. Intrebari:1. Poate efectua vanzarea si fara reevaluarea imobilului?2. Daca societatea B vinde imobilul la pretul de 6 mil euro, care este baza de impozitare si cat trebuie sa plateasca?3. Daca societatea A vinde partile sociale ale societatii B la 6 mil euro, considerand ca a platit 3 mil pentru achizitionare, care este baza de impozitare si cat trebuie sa plateasca?4. In cazul fuziunii intre societatile A si B cu vanzarea ulterioara a imobilului la 6 mil, care este baza de impozitare?5. In cazul in care societatea B efectueaza reevaluarea imobilului, iar valoarea acestuia rezulta de 6 mil, in urma reevaluarii care este baza de impozitare?

Raspuns: Intrebare 1:La vanzarea activelor imobilizate, legea nu prevede obligativitatea intocmirii unei reevaluari, insa datorita existentei persoanei afiliate chiar daca din explicatiile oferite de intrebare nu sunt incidente art.19 alin. (5 ) cod fiscal privind prevederile generale pentru detreminarea impozitului pe profit, ce obliga ca la stabilirea profiturilor persoanelor afiliate se au in vedere principiile privind preturile de transfer, este util de justificat pretul printr-un raport de evaluare.

Intrebare 2: Din punct de vedere fiscal, este irelevant daca se efectueaza reevaluarea deoarece baza imozabila este identica fie ca imobilul este revaluat fie ca nu se opteaza pentru reevaluare, dupa cum vom demonstra mai jos:a) Vanzare fara reevaluare:Valoare imobil din evidenta contabila 100.000 EurPret vanzare : 6.000.000 EurBaza impozit pe profit 5.900.000 Eur.b) Vanzare cu reevaluare. Presupunem ca in urma unei revaluari, valoarea imobilului este de 5.100.000 Eur.Se observa o diferenta de reevaluare in suma de 5.000.000 Eur.Baza de impozitare este 6.000.000 – 5.100.000 = 900.000 Eur.In ce priveste reevaluarea sunt incidente prevederile art.22 alin. 51 din codul fiscal ce stabilesc "prin exceptie de la prevederile alin. (5), rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, efectuata dupa data de 1 ianuarie 2004, care sunt deduse la calculul profitului impozabil prin intermediul amortizarii fiscale sau al cheltuielilor privind activele cedate si/sau casate, se impoziteaza concomitent cu deducerea amortizarii fiscale, respectiv la momentul scaderii din gestiune a acestor mijloace fixe, dupa caz"Prin urmare diferenta din reevaluare de 5.000.000 Eur se impoziteaza tot la data vanzari, prin urmare baza impozabila este 5.100.000 Eur, Intrebare 3:Considerand ca pretul de achizitie a partilor sociale este de 3.000.000 eur si societatea A le vinde unui tert la pret de 6.000.000 eur.Identificam doua situatii:A - in cazul in care societatea nerezidenta nu prezinta certificatul de rezidenta fiscala sau este rezidenta a unui stat cu care Romania nu are semnata conventie de evitare a dublei impuneri, se achita impozitul de 16% insa datorita impozitului pe profit. Argumentatia noastra se bazeaza pe urmatoarele considerente: pentru baza impozabila este valabila prevederea de la art. 115 alin (2) din codul fiscal ce stabileste "Urmatoarele venituri impozabile obtinute din Romania nu sunt impozitate potrivit prezentului capitol si se impoziteaza conform titlurilor II sau III, dupa caz: "pentru" (...)b) veniturile unei persoane juridice straine obtinute din proprietati imobiliare situate in Romania sau

74

din transferul titlurilor de participare, asa cum sunt definite la art. 7 alin. (1) pct. 31, detinute intr-o persoana juridica romana;" Incidente sunt in acest caz prevederile Tiltului al II lea, respectiv art. 14 lit d) din codul fiscal ce stabileste "in cazul persoanelor juridice straine care realizeaza venituri din/sau in legatura cu proprietati imobiliare situate in Romania sau din vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri; Prin urmare baza de impozitare este 3.000.000 eur, la care se vor identifica dupa caz si alte venituri sau cheltuieli, precum si venituri neimpozabile sau cheltuieli nedeductibile.Se retine ca din punctul nostru de vedere, prevederea la la art. 116 alin. 2 lit d) ce stabileste impozitul pe venitul nerezidentilor in procent de 16% din venitul "brut" nu este incidenta acestei tranzactii.

B – in cazul in care societatea straina este rezidenta a unui stat cu care Romania are semnata conventie de evitare a dublei impuneri, in baza certificatului de rezidenta fiscala, se aplica procedura din conventie si procentul cel mai favorabil dintre legislatia interna si cel prevazut in conventie.

Intrebare 4:Societatea A fuzioneza cu societeatea B, urmata de vanzarea ulterioara a imobilului la pret de 6.000.000 eur.Raspunsul este in concordantanta cu prevederile art. 271 din codul fiscal - Regimul fiscal comun care se aplica fuziunilor, divizarilor, divizarilor partiale, transferurilor de active si schimburilor de actiuni intre societatile din diferite state membre ale Uniunii Europene, ce stabileste"(4) Operatiunile de fuziune sau de divizare nu sunt transferuri impozabile pentru diferenta dintre pretul de piata al elementelor din activ si pasiv transferate si valoarea lor fiscala.(5) Dispozitiile alin. (4) se aplica numai daca compania beneficiara calculeaza amortizarea si orice castig sau pierdere, aferente activelor si pasivelor transferate, in concordanta cu dispozitiile care ar fi fost aplicate companiei cedente daca fuziunea, divizarea sau divizarea partiala nu ar fi avut loc."De asemenea consideram util de amintit si prevederile aplicabile celorlalte active sau pasive aduse ca aport regula generala aplicabila in cazul fuziunii, conform art. 27 din codul fiscal:Reorganizari, lichidari si alte transferuri de active si titluri de participare(1) In cazul contributiilor cu active la capitalul unei persoane juridice in schimbul unor titluri de participare la aceasta persoana juridica se aplica urmatoarele reguli:a) contributiile nu sunt transferuri impozabile in intelesul prevederilor prezentului titlu;b) valoarea fiscala a activelor primite de persoana juridica este egala cu valoarea fiscala a acelor active la persoana care contribuie cu activul;c) valoarea fiscala a titlurilor de participare primite de persoana care contribuie cu activele este egala cu valoarea fiscala a activelor aduse drept contributie de catre persoana respectiva."Prin urmare in interpretarea noastra, valoarea fiscala a imobilului adus aport de societatea B la noua societate este tot de 100.000 eur. Presupunand ca aceasta este reevaluata la o alta valoare mai mare, fara impozitarea diferentei din reevaluare, consideram ca valoarea intre pretul de piata si costul istoric este impozabila in conformitate cu alin. 4 al articolului mai sus amintit. Prin urmare baza de impozitare este 5.900.000 eur.

Intrebare 5:Prin raspunsul la intrebarea 1 a fost prezentat incidenta reevaluarii la data vanzarii unui imobil. Respectiv in baza art. 22 alin. 51 din codul fiscal reevaluarae este impozabila la data scaderii din gestiune, respectiv pentru suma de 5.900.000 eur, se datoreaza impozit in suma de 16%.

Expropiere utilitate publica. Litigiu

Georgeta Serban Matei, valabil la 21-Mar-2010Intrebare: Situatia cu care se confrunta societatea noastra este urmatoarea:Societatea a fost expropriata pentru o cauza de utilitate publica de un imobil (cladire+teren), in noiembrie 2009. Cladirea a fost demolata si s-a construit deja o strada. Valoarea oferita ca despagubire, respectiv 1.200.000 lei a fost respinsa de societatea noastra si ca urmare suntem in litigiu cu Primaria. Totusi, la data

75

demolarii a fost virata in contul societatii suma de 190.000 lei.Intrebare: Care este baza de impozitare din punct de vedere al TVA, cand trebuie intocmita factura si la ce valoare de catre Primarie?

Raspuns: In baza prevederilor art. 128 alin. (3) litera c), trecerea in domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile, in conditiile prevazute de legislatia referitoare la proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, in schimbul unei despagubiri este operatiune din sfera de aplicare a TVA. Una din modalitatile de dobandire a dreptului de proprietate publica reglementate prin articolul 7 din legea nr. 213 din 17 noiembrie 1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia se realizeaza prin "expropriere pentru cauza de utilitate publica". Pentru astfel de situatii, faptul generator al taxei se considera data la care sunt realizate conditiile legale necesare pentru exigibilitatea taxei. Totusi, daca iau in considerare si prevederile articolului 8 din Legea 213/1998, consider ca au fost respectate prevederile alineatului (3) conform caruia trecerea in domeniul  prin procedura exproprierii pentru cauza de utilitate publica se efectueaza dupa "o justa si prealabila despagubire". Incasarea despagubirii, indiferent de marimea sa, este inca o dovada a faptului ca a avut loc un transfer al  proprietatii bunului imobil din patrimoniul firmei dvs. in patrimoniul statului.  Deoarece este operatiune impozabila TVA si se incadreaza la livrare de bunuri, firma expropriata trebuie sa emita factura pentru despagubirea primita. Deoarece este vorba despre un bun imobil, momentul generator al taxei intervine la data la care sunt indeplinite formalitatile legale pentru transferul titlului de proprietate de la vanzator la cumparator. Astfel factura se emite fie la data documentului prin care se face dovada acestui transfer, fie pana pe data de 15 a lunii urmatoare celei in care a avut loc transferul/livrarea. Factura se emite in mod obisnuit prin completarea tuturor informatiilor necesare pentru identificarea operatiunii, asa cum se impune prin art. 155, alineatul 5.  In baza prevederilor articolului 134^1, alineatul 6, pentru livrarile de bunuri imobile, data livrarii este data la care intervine transferul dreptului de proprietate.   Chiar daca suma platita catre persoana expropriata drept contravaloarea a bunului expropriat este denumita "despagubire", livrarea bunurilor are loc prin respectarea regimului de taxare aplicabil cladirilor vechi sau noi, chiar daca livrarea are loc catre o institutie a statului. Astfel, la emiterea facturii privind bunul imobil expropriat, se aplica unul din urmatoarele doua regimuri fiscale: a)   regimul de scutire fara drept de deducere a TVA pentru bunurile care se incadreaza in prevederile art. 141, alineatul 2, litera f), respectiv: -    constructiile vechi si terenurile pe care acestea sunt construite;-    orice alte terenuri, altele decat cele construibile.      Scutirea se aplica optional, sub rezerva depunerii notificarii de taxare la organul fiscal competent.b)   regimul normal de taxare pentru:-    constructiile noi si terenurile pe care acestea sunt construite;-    terenurile construibile;In astfel de situatii, daca nu au avut loc lucrari de modernizare si transformare a cladirii care sa va oblige sa efectuati ajustarea TVA, este recomandabil sa aplicati regimul de scutire fara drept de deducere a TVA. 

Recuperare sume facturate. Stornare factura

Ana Maria Georgescu, valabil la 24-Mar-2010Intrebare: Am un client de la care nu mai pot recupera sumele facturate. Il dau in judecata si castig: cum stornez factura emisa catre el? Baza e deductibila (se scade la calculul impozitului)? TVA initial colectat si virat la stat, il pot recupera? Trebuia sa-mi constitui provizion si acum sa il inchid? Daca inca nu am hotararea definitiva... ce inregistrari contabile am referitor la TVA?

Raspuns: Conform art. 138 lit. d) din Codul fiscal si pct. 20 din normele metodologice, se emite factura de stornare numai in situatia in care clientul a intrat in faliment, care a intervenit dupa data de 1 ianuarie 2004, inclusiv pentru facturile emise inainte de data de 1 ianuarie 2004. Stornarea facturilor este permisa incepand cu data pronuntarii

76

hotararii judecatoresti de inchidere a procedurii falimentului pe baza hotararii ramase definitive si irevocabile.

Contabil scoaterea definitiva din evidenta a clientului se inregistreaza, efectuand articolul: 411.8 = 411 si 654 = 411.8, iar numai deprecierea prin: 681 = 496.

Societate civila. Modalitati facturare TVA

Georgeta Serban Matei, valabil la 15-Mar-2010Intrebare: O societate civila profesionala de avocati in anul 2009, nu a fost platitoare de TVA, si a emis facturi catre clienti fara TVA.Aceste facturi s-au incasat in anul 2010, cind societatea a devenit platitoare de TVA de la 01.01.2010.Cum se procedeaza cu incasarea? Este purtatoare de TVA? Se emite alta factura?!

Raspuns: Spre deosebire de impozitul pe venit care se datoreaza bugetului de stat doar pentru facturile incasate, cifra de afaceri de 35.000 euro se determina in functie de valoarea totala a prestarilor de servicii efectuate in cursul unui an calendaristic. Astfel, stabilirea cifrei  de afaceri are in vedere valoarea facturilor emise,  fara a tine cont de faptul ca  acestea sunt sau nu sunt incasate de catre prestator. In situatia prezentata de dvs., d.p.d.v. al TVA, facturile emise in anul 2009 au fost evidentiate fiscal in jurnalul pentru vanzari intocmit pentru anul 2009, perioada in care societatea se afla in regimul special de scutire.            Intocmirea jurnalului pentru vanzari era obligatorie si pentru anul 2009, chiar  chiar daca  societatea respectiva nu era  inregistrata in scopuri de T.V.A. Aceasta obligatie  rezulta din normele metodologice de aplicare ale articolului 152 ,, Regimul special de scutire pentru intreprinderile mici,, la punctul 62, alineatul 1. O astfel de evidenta fiscala consta in intocmirea unui  jurnal pentru vanzari si a unui  jurnal pentru cumparari in care se consemneaza toate operatiunile economice realizate.     Jurnalul pentru vanzari va ajuta sa demonstrati organului de inspectie fiscala data la care a fost realizata  cifra de afaceri de 35.000 euro iar jurnalul pentru cumparari va ajuta sa va exercitati dreptul de deducere a TVA dupa inregistrarea in scopuri de TVA. D.p.d.v. al impozitului pe venit,  facturile emise in anul 2009, dar incasate in anul 2010 se evidentiaza  in registrul jurnal de incasari si plati in anul 2010, la data incasarii.  .    Daca la data emiterii facturilor respective in anul 2009 societatea civila se afla in regimul special de scutire, nu se datoreaza  TVA in anul 2010 la momentul incasarii acestora deoarece exigibilitatea taxei a intervenit  la data emiterii fiecarei facturi, nu la data incasarii acestora. Astfel, pentru sumele facturate in anul 2009, dar incasate in anul 2010 nu se mai emite o alta factura, fiind suficienta doar completarea registrului jurnal de incasari si plati.  Pentru determinarea impozitului pe venit se ia in considerare valoarea totala a facturilor emise fara TVA deoarece societatea se afla in regimul special de scutireDe la data la care societatea devine platitoare de TVA, la determinarea impozitului pe venit se ia in calcul doar suma reprezentand baza  de impozitare a TVA. In concluzie, trebuie sa aveti in vedere urmatoarea diferenta intre evidenta fiscala a impozitului pe venit si evidenta fiscala referitoare la TVA:-    pentru impozitul pe venit faptul generator este incasarea facturilor emise si achitarea facturilor primite. Obligatia de plata a impozitului pe venit intervine trimestrial, prin plati anticipate, pe baza venitului estimat;    -    pentru TVA faptul generator este data livrarii bunurilor  sau data prestarii serviciilor. Obligatia de plata sau de rambursat intervine in fiecare perioada fiscala: luna sau trimestru calendaristic. De asemenea, in situatia in care intr-o perioada fiscala datorati TVA de plata, suma respectiva se achita bugetului general consolidat trebuie, se inregistreaza in Registrul-jurnal de incasari si plati, dar se considera cheltuiala nedeductibila la determinarea impozitului pe venit.

PFA. Plafon TVA

Dani Cucu, valabil la 07-Mar-2010Intrebare: Situatie: PFA inregistrata pe baza de norma de venit si neplatitoare TVA fiind sub plafonul de 35.000 euro

77

Conform informatiilor ANAF plafonul de 35.000 euro= lei 119.000 (conform curs la data aderarii), dar cursul la data de 31 XII 2009 este 4,2282 deci plafonul de incadrare corect pentru anul 2010 este de lei 148.000.Intrebare: care este plafonul de incadrare corect in LEI pentru anul 2010 ?

Raspuns: Activitatile independente pentru care venitul net se poate determina pe baza normelor anuale de venit, pentru PFA care isi desfasoara activitatea singuri, fara angajati, intr-un punct fix sau ambulant, sunt grupate intr-un nomenclator al acestor activitati independente pentru care venitul net se poate determina pe baza normelor anuale de venit, pentru contribuabilii care isi desfasoara activitatea individual. Pentru aceste tipuri de activitati independente, administratia fiscala stabileste venitul net anual din activitati independente pe baza normelor de venit, PFA care desfasoara activitati pentru care venitul net se determina pe baza de norme de venit neavand obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitate in partida simpla pentru activitatea respectiva, si fiind exceptati si de la obligatia de completare si depunerea a declaratiei anuale de venit (formularul 200 – Declaratie privind venitul realizat). In acest context, PFA impus pe baza de norme de venit, va fi supus impozitului pe venit in cota de 16% indiferent de incasarilor si platilor, venitul net care sta la baza determinarii impozitului pe venit fiind norma de venit stabilita in mod forfetar de catre administratia fiscala, potrivit art. 49 din Codul fiscal.Este necesar de subliniat faptul ca prevederile art. 152 alin. (1) din Codul fiscal stabilesc drept plafon de scutire de TVA, cifra de afaceri anuala declarata sau realizata de 35.000 euro pentru intreprinderile mici fie ca sunt persoane juridice sau persoane fizice:„Persoana impozabila stabilita in Romania [...], a carei cifra de afaceri anuala, declarata sau realizata, este inferioara plafonului de 35.000 euro, al carui echivalent in lei se stabileste la cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data aderarii si se rotunjeste la urmatoarea mie, poate solicita scutirea de taxa, numita [...] regim special de scutire, pentru operatiunile prevazute la art. 126 alin. (1), cu exceptia livrarilor intracomunitare de mijloace de transport noi, scutite conform art. 143 alin. (2) lit. b)”.

In temeiul art. 156 din Codul fiscal, „persoanele impozabile stabilite in Romania trebuie sa tina evidente corecte si complete ale tuturor operatiunilor efectuate in desfasurarea activitatilor lor economice”. In acest sens, OMFP 1372/2008 privind organizarea evidentei in scopul TVA, conform art. 156 din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, prezinta modelele orientative ale jurnalelor si registrelor care trebuie intocmite conform art. 156 din Codul fiscal, fiecare persoana impozabila putand sa isi stabileasca modelul documentelor pe baza carora determina taxa colectata si taxa deductibila, conform specificului propriu de activitate.Asadar, obligatiile privind organizarea evidentei fiscale ale operatiunilor din sfera TVA sunt diferite de cele privind organizarea evidentei contabile si sunt aplicabile pentru toate persoanele impozabile, inclusiv pentru persoanele fizice supuse impozitului pe venit pe baza normelor de venit care nu sunt obligate sa organizeze si sa conduca evidenta contabila in partida simpla.

In ceea ce priveste determinarea cifrei de afaceri anuale in baza careia se stabileste plafonul de scutire de 35.000 euro privind regimul special de scutire, precizam faptul ca, in sensul dispozitiilor art. 152 alin. (2) din Codul fiscal, cifra de afaceri anuala reprezinta valoarea totala, fara TVA, a tuturor operatiunilor, livrari de bunuri si prestari de servicii, efectuate in cursul unui an calendaristic, care ar fi taxabile, inclusiv operatiunile care ar fi scutite, daca s-ar aplica regimul normal de taxare.Totodata, trebuie precizat ca, desi la art. 152 alin. (2) din Codul fiscal nu se prevede in mod expres ca la calculul cifrei de afaceri de 35.000 euro intra si operatiunile care nu au locul impozitarii in Romania, din coroborarea prevederilor art. 153 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal cu cele ale art. 153 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, rezulta ca la calcularea cifrei de afaceri se cumuleaza si operatiunile desfasurate in afara Romaniei.Totusi urmatoarele operatiuni nu intra in suma care alcatuieste cifra de afaceri de 35.000 euro:•    orice livrari de active fixe; •    operatiuni bancare, de asigurari si imobiliare, daca acestea sunt accesorii activitatii dvs. principale;•    livrarile intracomunitare de mijloace de transport noi.De asemenea, in contextul precizarilor de mai sus, trebuie subliniat faptul ca in contextul prevederii art. 152 alin. (1) din Codul fiscal, potrivit careia echivalentul in lei al plafonului de 35.000 euro se stabileste la cursul de schimb

78

comunicat de Banca Nationala a Romaniei valabil la data aderarii si se rotunjeste la urmatoarea mie, rezulta ca valoarea in moneda nationala a acestui plafon este de 119.000 RON.

TVA. Obligatii declaratii

Silviu Stoica, valabil la 27-Feb-2010

Intrebare: O firma din Romania vinde o proteza (implantabila) unei persoane fizice tot din Romania. Persoana fizica va fi operata in Romania, deci proteza nu va parasi teritoriul romanesc, dar primeste banii de la o fundatie din Danemarca. Firma din Romania emite o factura cu TVA romanesc firmei din Danemarca, iar aceasta din urma va plati factura in contul firmei furnizoare. Este corect? Ce obligatii declarative are firma din Romania? Daca operatia (implantul) ar avea loc intr-o tara terta din UE, cum s-ar proceda?

Raspuns: Ca regula generala, daca bunul nu paraseste teritoriul Romaniei, are loc o livrare locala de bunuri, pentru care se aplica TVA, iar singurele obligatii ale firmei furnizoare sunt emiterea facturii cu TVA,  inscrierea ei in jurnalul de cumparari si declararea prin decocntul de TVA.

Daca bunul paraseste teritoriul Romaniei (se poate face dovada transportului intr-un alt stat membru), atunci are loc o livrare intracomunitara de bunuri, cu doua variante posibile:

- fundatia nu are cod valabil de platitor de TVA eliberat de autoritatile fiscale din Danemarca, caz in care livrarea intracomunitara nu este scutita de TVA, iar firma din Romania procedeaza in mod asemnator unei livrari locale (aceasta situatie este posbibila, avand in vedere ca este vorba de o fundatie, care prin definitie nu desfasoara activitate economica si nu trebuie sa se inregistreze in scopuri de TVA) ;

- fundatia are un cod valabil de platitor de TVA (a depasit plafonul de scutire pentru achizitiile intracomunitare din tara sa), caz in care livrarea intracomunitara este scutita de TVA in Romania, conform art. 143 alin. 2  lit. a) din Codul fiscal, iar firma din Romania trebuie sa emita factura cu mentiunea „livrare intracomunitara scutita”, sa o inregistreze in jurnalul de vanzari si sa o declare in decontul de TVA si in declaratia recapitulativa 390 VIES.

Declaratia 392. Completare

Silviu Stoica, valabil la 23-Feb-2010

Intrebare: In declaratia 392 cifra de afacere, livrarile si achizitiile trebuie sa contina si livrarile/achizitiile din strainatate? Vanzarea unui autoturism folosit de firma pentru activitate (imobilizare), trebuie inclus in declaratia 392?

Raspuns: Conform art. 1563 alin. 4 din Codul fiscal si Instructiunilor de completare a formularului (392 A) "Declaratie informativa privind livrarile de bunuri si prestarile de servicii efectuate in anul ....", aprobate prin OPANAF 1/2008 se declara livrarile de bunuri si prestari de servicii, asa cum sunt inscrise in “Jurnalul de vanzari”. In mod similar, pentru formularul (392B) "Declaratie informativa privind livrarile de bunuri, prestarile de servicii si achizitiile efectuate in anul ...." (art. 1563 alin. 5 si Instructiunile aprobate prin OPANAF 1/2008) datele se preiau din “Jurnalul de vanzari” si “Jurnalul pentru cumparari”. In ambele situatii, este vorba de livrari/prestari/achizitii catre si de la persoane inregistrate/neinregistrate in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, cu alte cuvinte persoane impozabile inregistrate “normal”/neinregistrate in scopuri de taxa, conform legislatiei fiscale din Romania.

In concluzie, livrarile/achizitiile din strainatate nu se declara prin declaratiile informative 392 (pentru aceasta exista declaratia recapitulativa 390 VIES), iar vanzarea locala a unui autoturism din patrimoniul societatii se declara.

79

Nota: Cifra de afaceri in materie de TVA nu are aceeasi semnificatie cu cifra de afaceri stabilita conform reglementarilor contabile. Astfel, in materie de TVA, cifra de afaceri include, de regula, orice livrari de bunuri si prestari de servicii,inclusiv facturile emise pentru avansuri incasate sau neincasate (pct. 61 alin. 2 si pct. 80 alin. 1 din Normele date in aplicarea Titlului VI din Codul fiscal, aprobate prin HG 44/2004, cu modificarile ulterioare).

Cheltuieli efectuate cu bon fiscal. Deductibilitate. Deducerea TVA

Irina Dumitrescu, valabil la 24-Feb-2010Intrebare: Obiectul de activitate al firmei este transport intern si international de marfa. As dori sa stiu daca se pote deduce TVA, de pe bonurile fiscale aduse de soferi la incheierea curselor (deconturi insorite de ordin de deplasare, foaie de parcurs), ma refer la bonurile de motorina, rovignete emise de statii decombustibil precum si celelalte bonuri de cheltuieli? 1. se poate deduce TVA de pe bonurile de motorina cu valoare mai mare de 100 ron?2. se poate deduce TVA de pe bonurile fiscale de ROVIGNETE emise de statiile peco? (codul fiscal face referire doar la bonurile de combustibil)3. se poate deduce TVA de pe celelalte bonuri reprezentand cheltuieli diverse: spalat auto sau parcare? (bonurile fiind stampilate)4. s-au schimbat prevederile cu privire la deductibilitatea TVA aferente bonurilor fiscale in 2010 fata de 2009?5. in situatia in care se poate deduce TVA la bon fiscal pentru ROVIGNETA, pot face regularizare pentru TVA deductibil in decontul lunii ianuarie 2010 ce se depune acum pe 25.02.10, deoarece in perioada iulie-decembrie 2009 nu am dedus TVA de pe nici un bon de ROVIGNETA, valoarea fiind destul de mare?6.mai exista acea conditionare legata de valoare mai mica de 100 ron??7. in situatia in care tva nu este deductibil, care este nota contabila corecta?? se trece si valoarea tva tot pe cheltuiala?? sau tva nedeductibil reprez. o cheltuiala nedeductibila la calculul imppr si se trece intr-un cont distinct de evidentiere a ch.nedeductibile fiscal??8. M-ati putea ajuta spunandu-mi care este regimul acestor ch.aferente bonurilor fiscale si dpdv al deductibilitatii lor la calculul imppr?

Raspuns: Art. 146 alin.(1) lit. a) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal stabileste ca, pentru exercitarea dreptului de deducere a TVA, pentru taxa datorata sau achitata, aferenta bunurilor care i-au fost ori urmeaza sa ii fie livrate sau serviciilor care i-au fost ori urmeaza sa ii fie prestate in beneficiul sau de catre o persoana impozabila, persoana impozabila trebuie sa detina o factura emisa in conformitate cu prevederile art. 155.

In acest sens, punctul 46 alin.(1) din Titlul VI al Normelor metodologice de aplicare a Legii 571/2003 privind Codul fiscal stabileste ca, justificarea deducerii taxei se face numai pe baza exemplarului original al documentelor prevazute la art. 146 alin. (1) din Codul fiscal, inclusiv facturi transmise pe cale electronica in conditiile stabilite la pct. 73, care sa contina cel putin informatiile prevazute la art. 155 alin. (5) din Codul fiscal, cu exceptia facturilor simplificate prevazute la pct. 78. Facturile transmise prin posta electronica sunt considerate facturi in original.

Alin. (2) al acestui punct prevede ca, pentru carburantii auto achizitionati, deducerea taxei poate fi justificata cu bonurile fiscale emise conform OUG 28/1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, daca sunt stampilate si au inscrise denumirea cumparatorului si numarul de inmatriculare a autovehiculului.

Prin urmare, deducerea TVA poate fi justificata cu bonuri fiscale doar in cazul achizitiei de carburanti auto, indiferent de valoarea acestora, cu obligatia respectarii prevederilor art. 1451 privind limitarea dreptului de deducere.In anul 2009 justificarea deducerii TVA cu bonuri fiscale era permisa, de asemenea, doar in cazul achizitiei de

80

carburanti.

Potrivit prevederilor articolului 21 alin. (4) litera f) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal nu sunt deductibile la determinarea profitului impozabil cheltuielile inregistrate in contabilitate, care nu au la baza un document justificativ, potrivit legii, prin care sa se faca dovada efectuarii operatiunii sau intrarii in gestiune. De asemenea, art. 6 alin. (1) din Legea 82/1991, republicata, prevede ca orice operatiune economico-financiara efectuata se consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un document care sta la baza inregistrarilor in contabilitate, dobandind astfel calitatea de document justificativ.

La data de 25 iunie 2009, Ministerul Finantelor Publice a publicat Ghidul practic privind reflectarea in contabilitate a unor operatiuni economice, in vederea aplicarii unitare si a evidentierii in contabilitate a masurilor financiar-fiscale reglementate prin OUG 34/2009 din 11 aprilie 2009 cu privire la rectificarea bugetara pe anul 2009 si reglementarea unor masuri financiar-fiscale. Acest ghid cuprinde si unele prevederi referitoare la conditiile in care bonurile fiscale emise de aparatele de marcat electronice fiscale pot fi inregistrate in contabilitate ca documente justificative, dupa cum urmeaza:

„II (2) Inregistrarea in contabilitate a bunurilor achizitionate sau a serviciilor prestate, achitate cu numerar sau card bancar, pe baza de bon fiscal, se poate efectua in urmatoarele conditii:(i) entitatea solicita furnizorului factura aferenta bunurilor livrate sau serviciilor prestate, avand ca anexa bonul fiscal emis de aparatul de marcat electronic fiscal;sauii) entitatea justifica cheltuielile efectuate fie prin documente care atesta intrarea in gestiune a bunurilor achizitionate, fie cu alte documente cum sunt: ordin de deplasare, decont de cheltuieli, la care se anexeaza bonul fiscal, documentele respective fiind aprobate de persoana care autorizeaza efectuarea acestor cheltuieli. In cazul utilizarii decontului de cheltuieli,documentul utilizat este „Decont de cheltuieli – cod 14-5-5” aprobat prin Ordinul ministrului economiei si finantelor nr 3512/2008 privind documentele financiar-contabile, care va fi adaptat in mod corespunzator pentru decontari interne.”Astfel, pe baza Decontului de cheltuieli- cod 14-5-5 / 14-5-5/a  sau a Ordinului de deplasare – cod 14-5-4 / 14-5-4/a, aprobat de conducatorul unitatii si avand toate aprobarile legale, compartimentul financiar-contabil intocmeste Nota de contabilitate care reprezinta si document justificativ. Aceste formulare sunt redate in Anexa nr. 2 a OMEF 3512/2008 -  Normele specifice de intocmire si utilizare a documentelor financiar contabile. Potrivit art. 2  alin. (2) din ordinul mentionat, documentele financiar contabile trebuie sa respecte continutul minimal prevazut in anexa nr. 2.Prin urmare, doar in aceste conditii cheltuielile cu serviciile achizitionate cu bon fiscal sunt considerate deductibile la determinarea profitului impozabil. In aceasta situatie, inregistrarile contabile vor fi:

542         =         5311       „Avansuri de trezorerie”         „Casa in lei”

6xx         =          542       cu suma totala a bonului fiscal, inclusiv TVA                  „Avansuri de trezorerie”

Art. 21 alin. (1) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal prevede ca, pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative in vigoare.

In acest sens, punctul 23 lit. b) din Titlul II al Normelor metodologice de aplicare a Legii 571/2003 privind Codul fiscal,  stabileste ca, cheltuielile generate de taxa pe valoarea adaugata in situatii cand taxa pe valoarea adaugata

81

este inregistrata pe cheltuieli, daca taxa pe valoarea adaugata este aferenta unor bunuri sau servicii achizitionate in scopul realizarii de venituri impozabile, sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile.

Prin urmare, in conditiile prezentate, suma totala a bonului fiscal, inclusiv TVA, inregistrata in conturile corespunzatoare de cheltuieli, este deductibila la determinarea profitului impozabil.

TVA. Vanzare locuinta veche

Silviu Stoica, valabil la 19-Feb-2010Intrebare: Pentru o locuinta de serviciu receptionata si inchiriata in anul 1998, AGA a aprobat vanzarea catre chirias a acesteia in luna februarie 2010. Facturarea acesteia se face cu sau fara TVA?Se aplica prevederile din Codul Fiscal art.141 alin (2) litera f) sau art.140 alin (2) litera c)?

Raspuns: Conform art. 141 alin. 2 lit. f) din Codul fiscal, vanzarea (livrarea) locuintei vechi este o operatiune scutita de TVA. Fiind vorba de un bun imobil construit inainte de data aderarii nu sunt aplicabile prevederile referitoare la ajustarea taxei deductibile pentru bunurile de capital, stabilite la art. 149 din Codul fiscal (nu sunt indeplinite conditiile privind perioada de ajustare de la art. 149 alin. 3,respectiv de la art. 161 alin. 8 din Codul fiscal). Daca bunul imobil a fost supus, dupa data aderarii, unei operatiuni de transformare sau modernizare, devin aplicabile prevederile referitoare la ajustare stipulate la art. 161 alin. 10-11 din Codul fiscal.

Desigur, societatea poate opta pentru taxarea operatiunii, conform art. 141 alin. (3) din Codul fiscal, caz in care aplica fie cota generala de TVA de 19%, fie cota redusa de TVA de 5%, daca sunt indeplinite conditiile specifice prevazute la art. 140 alin. 21 lit. c) din Codul fiscal.

Inregistrare in scopuri de TVA. Calculul plafonului de 35.000 euro

Adriana Simion, valabil la 21-Feb-2010

Intrebare: O institutie bugetara neplatitoare de TVA realizeaza venituri din inchiriere de spatii catre diverse persoane juridice platitoare sau neplatitoare de TVA de 2 tipuri:- chirii din inchirierea de spatii birouri sau comerciale- chirii din inchirierea de spatii pentru diverse evenimente (conferinte).Unitatea bugetara realizeaza intr-un an venituri din inchirieri mai mari de plafonul de 35.000 euro. Veniturile din chirii de spatii conform codului fiscal sunt scutite de TVA.In cadrul inchirierilor pentru evenimente in costul chiriei cu sala intra si: instalatia de sunet, videoproiector, caldura, lumina inchirieri de bunuri ce nu mai sunt scutite conform codului fiscal.Refacturarea utilitatilor catre chiriasii din spatiile de birouri ar trebui sa fie purtatoare de TVA?Unitatea bugetara ar trebui sa devina platitorare de TVA dupa ce depaseste plafonul de 35.000 euro?

Raspuns: Cifra de afaceri care serveste drept referinta pentru atingerea plafonului de 35.000 euro este constituita din valoarea totala a livrarilor de bunuri si a prestarilor de servicii care ar fi taxabile daca nu ar fi desfasurate de o mica intreprindere, efectuate de persoana impozabila in cursul unui an calendaristic, in conformitate cu art. 152 din Codul fiscal.

La calculul cifrei de afaceri pentru atingerea plafonului de 35.000 euro se vor lua in considerare si operatiunile scutite cu drept de deducere si pe cele scutite fara drept de deducere, daca acestea nu sunt accesorii activitatii principale, cu exceptia urmatoarelor:•    livrarile de active fixe corporale sau necorporale;•    livrarile intracomunitare de mijloace de transport noi catre un cumparator care nu ne comunica un cod valabil de inregistrare in scopuri de TVA.

82

Livrarile de active fixe corporale sau necorporale precum si livrarile intracomunitare de mijloace de transport noi nu vor fi luate in considerate la calculul plafonului de 35.000 euro indiferent daca acestea sunt sau nu accesorii activitatii principale.

Activele corporale fixe reprezinta orice activ detinut pentru a fi utilizat in productia sau livrarea de bunuri ori in prestarea de servicii, pentru a fi inchiriat tertilor sau pentru scopuri administrative, daca acest activ:•    are durata normala de utilizare mai mare de un an;•    are valoarea mai mare de 1.800 lei.

Potrivit pct. 47 alin. (3) la Titlul VI TVA din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, o operatiune este accesorie activitatii principale daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:•    realizarea acestei operatiuni necesita resurse tehnice limitate privind echipamentele si utilizarea de personal;•    operatiunea nu este direct legata de activitatea principala a persoanei impozabile;•    suma achizitiilor efectuate in scopul operatiunii si suma taxei deductibile aferente operatiunii, sunt nesemnificative.

Asadar, pentru calculul cifrei de afaceri in vederea atingerii plafonului de 35.000 euro, se va lua in considerare valoarea totala a livrarilor de bunuri si a prestarilor de servicii reprezentand:•    operatiuni taxabile care ar fi taxabile daca nu ar fi desfasurate de o mica intreprindere;•    operatiunile scutite cu drept de deducere daca acestea nu sunt accesorii activitatii principale;•    operatiunile scutite fara drept de deducere daca acestea nu sunt accesorii activitatii principale precum: -    prestarile de servicii de natura financiar-bancara;-    operatiunile de asigurare si de reasigurare;-    operatiunile de arendare, concesionare, inchiriere si leasing de bunuri imobile;-    livrarea de constructii, de parti ale acesteia si a terenului pe care este construita;-    livrarea de terenuri.

Pentru calculul cifrei de afaceri in vederea atingerii plafonului de 35.000 euro nu se vor lua in considerare:•    operatiunile scutite cu drept de deducere care sunt accesorii activitatii principale;•    operatiunile scutite fara drept de deducere care sunt accesorii activitatii principale;•    livrarile de active corporale sau necorporale;•    livrarile intracomunitare de mijloace de transport noi catre un cumparator care nu ne comunica un cod valabil de inregistrare in scopuri de TVA.

In concret, se va analiza daca activitatea de inchiriere este o operatiune accesorie activitatii principale. Astfel, daca activitatea de inchiriere este o operatiune accesorie activitatii principale nu este necesara inregistrarea in scopuri de TVA in momentul atingerii plafonului de 35.000 euro. Daca din contra, activitatea de inchiriere nu este o operatiune accesorie activitatii principale, va fi necesara inregistrarea in scopuri de TVA.

In ceea ce priveste refacturarea utilitatilor catre chiriasi, aceasta va fi nepurtatoare de TVA in cazul in care unitatea dvs. nu este inregistrata in scopuri de TVA iar in cazul in care veti decide ca este necesara inregistrarea in scopuri de TVA, refacturarea utilitatilor va fi purtatoare de TVA in cazul in care facturile de utilitati primite sunt la randul lor purtatoare de TVA.

Potrivit pct. 66 alin. (3) la Titlul VI TVA din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, institutiilor publice care solicita inregistrarea in scopuri de TVA sau sunt inregistrate din oficiu, li se va atribui un cod de inregistrare in scopuri de TVA numai pentru partea din structura/activitatea pentru care au calitatea de persoana impozabila, in timp ce pentru activitatile pentru care nu au calitatea de persoana impozabila, respectiv pentru partea din structura prin care desfasoara numai activitati in calitate de autoritate publica, li se va atribui un cod de inregistrare fiscala distinct.

83

Institutiilor publice care desfasoara numai activitati pentru care au calitatea de persoana impozabila, respectiv operatiuni taxabile, scutite fara drept de deducere sau scutite cu drept de deducere si solicita inregistrarea in scopuri de TVA, sau sunt inregistrate din oficiu, li se va atribui un singur cod de inregistrare in scopuri de TVA. Dupa atribuirea codului de inregistrare in scopuri de TVA, acesta va fi valabil pentru orice alte operatiuni taxabile, scutite cu sau fara drept de deducere, pe care le va realiza ulterior. Orice institutie publica careia i s-a atribuit un cod de inregistrare in scopuri de TVA, va fi considerata persoana impozabila dar numai in ceea ce priveste stabilirea locului prestarii serviciilor.

TVA. Investitii aferente unui teren inchiriat. Recuperarea cheltuielilor in instanta

Irina Dumitrescu, valabil la 20-Feb-2010Intrebare: Societatea X incheie in anul 2006 cu societatea Y un contract de comodat asupra unui teren pe termen de 5 ani. Societatea X are dreptul de a efectua investitii pe terenul respectiv, cu dreptul de a le recupera daca contractul se finalizeaza inainte de termenul prevazut in contract, din vina lui Y.In anul 2008, societatea Y vinde terenul, iar societatea X isi recupereaza cheltuielile cu investitiile pe cale judecatoreasca.Care este tratamentul fiscal din punct de vedere al TVA, in cazul unei sentinte judecatoresti prin care societatea Y SRL este obligata la plata sumei de 30.000 lei, reprezentand cheltuieli efectuate de societatea X cu o serie de lucrari pentru amenajarea terenului? Societatea Y a virat societatii X suma de 10.000 lei. Se intocmeste factura fiscala? Este o operatiune taxabila d.p.d.v. al TVA? Daca da, atunci suma de 30.000 lei pe care trebuie sa o recupereze societatea X includeTVA sau reprezinta doar baza? Mentionez ca sentinta nu este definitiva.

Raspuns:

Potrivit art. 126 alin. (1) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, din punct de vedere al taxei pe valoare adaugata sunt operatiuni impozabile in Romania cele care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

   a) operatiunile care constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, in sfera taxei, efectuate cu plata;

   b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi in Romania;

   c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizata de o persoana impozabila;

   d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor sa rezulte dintr-o activitate economica.

 

In conformitate cu prevederile art. 137 alin. (3) lit. b) din legea mentionata, baza de impozitare a TVA nu cuprinde sumele reprezentand daune-interese, stabilite prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, penalizarile si orice alte sume solicitate pentru neindeplinirea totala sau partiala a obligatiilor contractuale, daca sunt percepute peste preturile si/sau tarifele negociate.

Nu se exclud din baza de impozitare orice sume care, in fapt, reprezinta contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate.

Astfel, intrucat in situatia pe care ati prezentat-o, suma de 30.000 lei pe care societatea Y este obligata prin hotarare judecatoreasca sa o achite societatii X reprezinta contravaloarea unor servicii prestate, aceasta nu se exclude din baza de impozitare a TVA.

84

 In conformitate cu prevederile art. 155 alin. (1) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal pentru aceste operatiuni aveti obligatia sa emiteti factura, in conditiile prevazute la acest articol.

 Intrucat prin hotararea judecatoreasca societatea Y este obligata la plata sumei de 30.000 lei, aceasta suma reprezinta totalul de plata, si nu baza de impozitare a TVA.

Depasire platfon TVA

Irina Coma, valabil la 22-Feb-2010Intrebare: In urma unui control, organele de control mi-au stabilit TVA care ar fi trebuit colectata potrivit pct. 62 din HG 442004 privind Normele de aplicare a Legii 5712003 in stiuatia unei PFA care a depasit plafonul de scutire de 35000 euro dar nu s-a declarat ca platitor de TVA si care are obiectul de activitate comert cu amanuntul utilizandu-se formula:

cifra de afaceri stabilita incepand cu 01.01.2010 (data de intai a lunii urmatoare celei in care trebuia sa depun declaratia de inregistrare in scopuri de TVA daca as fi fost inregistrat la timp) * 19119 = 10000*19119=1596 lei. Explicatia a fost urmatoare:---eu trebuia sa colectez de la clientii mei TVA la produsele vandu-te cu amanuntul lucrul pe care nu l-am facut dar avand in vedere faptul ca pretul de piata, respectiv pretul dupa raft la vanzare cu amanuntul trebuie sa includa toate taxele suplimentare neavand posibilitatea de a-i cere clientului sa plateasca vreo diferenta ulterioara, TVA care ar fi trebuit colectata a fost determinat din total vanzari efectuate in luna ianuarie respectiv 10000*19119= 1596 lei (fapt care a diminuat totodata si venitul brut impozabil stabilit la control cu acceiasi suma adica 10000-1596 lei ) si nu aplicand 19% la cifra de afaceri obtinuta in acesta luna. Va rog sa-mi precizati care din aceste doua metode 1" DIN " sau " peste" ar fi cea legala?

Raspuns: Intrucat nu erati platitor de TVA – pretul de vanzare cu amanuntul afisat pe raft era un pret care nu includea TVA. In mod normal organul fiscal trebuia sa colecteze TVA la suma de 10.000 lei – care reprezenta pret fara TVA. V-a avantajat as putea spune intrucat, asa cum au mentionat si acestia, daca se colecta TVA la suma de 10.000 lei care era incasata – nu mai aveati posibilitatea sa recuperati de la client TVA respectiv. Organul fiscal a considerat ca pretul afisat pe raft includea TVA pe care dvs. nu l-ati colectat – ceea ce consider ca este fals.

In conditiile in care ati devenit platitor de TVA – preturile de vanzare pe care le practicati s-au modificat – la preturile existente adaugand si TVA (sau ati modificat adaosul – astfel incat pretul de vanzare sa nu se modifice....). In orice caz – organul fiscal are posibilitatea sa estimeze baza de impunere – asa cum a facut-o in acest caz.

Conform normelor metodologice de aplicare ale art 152 din Codul fiscal, organul fiscal trebuia sa stabileasca TVA pe care dvs. l-ati fi datorat daca erati inregistrat normal in scopuri de TVA."(2) In cazul in care persoana impozabila a atins sau a depasit plafonul de scutire si nu a solicitat inregistrarea conform prevederilor art. 152 alin. (6) din Codul fiscal, organele fiscale competente vor proceda dupa cum urmeaza:    a) in cazul in care nerespectarea prevederilor legale este identificata de organele de inspectie fiscala inainte de inregistrarea persoanei impozabile in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, acestea vor solicita plata taxei pe care persoana impozabila ar fi trebuit sa o colecteze daca ar fi fost inregistrata normal in scopuri de taxa conform art. 153 din Codul fiscal, pe perioada cuprinsa intre data la care persoana respectiva ar fi fost inregistrata in scopuri de taxa daca ar fi solicitat in termenul prevazut de lege inregistrarea si data identificarii nerespectarii prevederilor legale. Totodata, organele fiscale competente vor inregistra din oficiu aceste persoane in scopuri de taxa. Prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala se va stabili data de la care persoanele respective vor fi inregistrate in scopuri de taxa;    b) in cazul in care nerespectarea prevederilor legale este identificata dupa inregistrarea persoanei impozabile in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, organele de control vor solicita plata taxei pe care persoana impozabila ar fi trebuit sa o colecteze daca ar fi fost inregistrata normal in scopuri de taxa conform art. 153 din

85

Codul fiscal, pe perioada cuprinsa intre data la care persoana respectiva ar fi fost inregistrata in scopuri de taxa daca ar fi solicitat inregistrarea in termenul prevazut de lege si data la care a fost inregistrata."

Servicii de marketing. Regimul TVA

Irina Dumitrescu, valabil la 18-Feb-2010Intrebare: In 2009 am incheiat un contract de perestari de servicii de marketing cu o societate din Elvetia. Deci prestatorul este persoana juridica romana iar benerificiarul este o presoana juridica elvetiana. Serviciul de marketing se desfasoare pe teritoriul Romaniei. Va rog sa-mi raspundeti la urmatoarele :

- pentru anul 2009 care este regimul din punct de vedere TVA ( scutit de TVA sau platitor de TVA si incadrarea legala)?- pe ce rand din decontul de TVA trebuie trecut la 2009?- daca se poate cere rambursare de TVA?- pentru anul 2010 care este regimul din punct de vedere TVA?- pe ce rand din decontul de TVA trebuie trecut la 2010?- daca trebuie ceruta dovada de inregistrare ca persoana impozabila a partenerului elventian?

Raspuns:

Pentru anul 2009, in conformitate cu prevederile art. 133 alin. (2) lit. g) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, locul prestarii serviciilor de publicitate si marketing este considerat a fi locul locul unde clientul caruia ii sunt prestate serviciile este stabilit sau are un sediu fix, cu conditia ca respectivul client sa fie stabilit sau sa aiba un sediu fix in afara Comunitatii ori sa fie o persoana impozabila actionand ca atare, stabilita sau care are un sediu fix in Comunitate, dar nu in acelasi stat cu prestatorul.

 Potrivit art. 126 alin. (1) din legea mentionata, din punct de vedere al taxei pe valoare adaugata sunt operatiuni impozabile in Romania cele care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

   a) operatiunile care constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, in sfera taxei, efectuate cu plata;

   b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi in Romania;

   c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizata de o persoana impozabila;

   d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor sa rezulte din activitati economice.

Conform prevederilor legale mentionate, in anul 2009 aceste operatiuni nu erau impozabile in Romania. Prin urmare, factura trebuia intocmita fara TVA, cu mentiunea „Neimpozabil in Romania”, cu respectarea prevederilor art. 155 din Legea 571/2003 privind Codul fiscal. Aceasta operatine se raporta la Randul 3 din Formularul 300 "Decont de TVA", aprobat prin OANAF 1746/2008, cu modificarile si completarile ulterioare.

  Incepand cu 01 ianuarie 2010, locul de prestare al serviciilor se stabileste in functie de calitatea de persoana impozabila sau neimpozabila a beneficiarului.

 Potrivit art. 127 alin. (1) din  Legea 571/2003 privind Codul fiscal , este considerata persoana impozabila orice persoana care desfasoara, de o maniera independenta si indiferent de loc, activitati economice, oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activitati.

86

In vederea aplicarii regulilor referitoare la locul de prestare a serviciilor,  art. 133 alin. (1) din legea mentionata stabileste ca:

   a) o persoana impozabila care desfasoara si activitati sau operatiuni care nu sunt considerate impozabile este considerata persoana impozabila pentru toate serviciile care i-au fost prestate;

   b) o persoana juridica neimpozabila care este inregistrata in scopuri de TVA este considerata persoana impozabila.

 Astfel, in conformitate cu prevederile art. 133 alin. (2) si (3) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, incepand cu aceasta data, ca regula generala, locul de prestare a serviciilor catre o persoana impozabila care actioneaza ca atare este locul unde respectiva persoana care primeste serviciile isi are stabilit sediul activitatii sale economice. Daca serviciile sunt furnizate catre un sediu fix al persoanei impozabile, aflat in alt loc decat cel in care persoana isi are sediul activitatii sale economice, locul de prestare a serviciilor este locul unde se afla respectivul sediu fix al persoanei care primeste serviciile. In absenta unui astfel de loc sau sediu fix, locul de prestare a serviciilor este locul unde persoana impozabila care primeste aceste servicii isi are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita.

Locul de prestare a serviciilor catre o persoana neimpozabila este locul unde prestatorul isi are stabilit sediul activitatii sale economice. Daca serviciile sunt prestate de la un sediu fix al prestatorului, aflat in alt loc decat locul in care persoana impozabila si-a stabilit sediul activitatii economice, locul de prestare a serviciilor este locul unde se afla respectivul sediu fix. In absenta unui astfel de loc sau sediu fix, locul de prestare a serviciilor este locul unde prestatorul isi are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita.

 Acestea sunt regulile generale. Exceptiile sunt reglementate prin alin. (4) – (7) ale acestui articol.

 In conformitate cu prevederile alin. (5) lit.e) punctul 4 pentru serviciile de publicitate, locul prestarii este locul unde beneficiarul este stabilit sau isi are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita, daca respectivul beneficiar este o persoana neimpozabila care este stabilita sau isi are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita in afara Comunitatii.

 Potrivit dispozitiilor punctului 13 alin. (4) din Titlul VI al Normelor metodologice de aplicare a Legii 571/2003 privind Codul fiscal, in situatia in care un prestator stabilit in Romania furnizeaza servicii care intra sub incidenta art. 133 alin. (2) din Codul fiscal catre:

   a) o persoana impozabila care are sediul activitatii economice in afara Romaniei, dar este stabilita in Romania prin sediu/sedii fixe, se va considera ca locul prestarii serviciilor este locul in care beneficiarul si-a stabilit sediul activitatii sale economice, sau, dupa caz, un sediu fix situat in alt stat, daca beneficiarul poate prezenta dovezi suficiente prestatorului pentru a demonstra ca aceste servicii au fost prestate catre sediul activitatii sale economice, sau catre un sediu fix stabilit in alt stat, si nu catre sediul/sediile fixe din Romania;

   b) o persoana impozabila care are sediul activitatii economice in Romania, dar este stabilita in afara Romaniei prin sediu/sedii fixe, se va considera ca locul prestarii serviciilor este sediul fix catre care serviciile sunt prestate, daca beneficiarul poate prezenta dovezi suficiente prestatorului pentru a demonstra ca aceste servicii nu au fost prestate catre sediul activitatii economice din Romania, ci catre sediul/sediile fixe din afara Romaniei.

Dovezile pe care beneficiarul poate sa le prezinte pentru a demonstra ca serviciile sunt in fapt prestate catre sediul activitatii sale economice sau catre un sediu fix pot consta in: contractul si/sau formularul de comanda care identifica sediul care primeste serviciile, faptul ca sediul respectiv este entitatea care plateste pentru serviciile respective sau costul serviciilor este in fapt suportat de respectiva entitate, natura serviciilor permite identificarea, in mod particular, a sediului/sediilor catre care serviciul este prestat, orice alte informatii relevante pentru stabilirea locului prestarii.

87

 Alin. (11) si (12) ale acestui punct stabilesc ca,  nu au locul in Romania serviciile de publicitate care sunt prestate catre persoane impozabile stabilite in afara Comunitatii. Pentru aceasta este suficient ca prestatorul sa faca dovada ca beneficiarul, indiferent de statutul sau, este stabilit in afara Comunitatii. Aceasta conditie se considera indeplinita atunci cand clientul comunica prestatorului adresa sediului activitatii economice, sau a sediului fix, sau, in absenta acestora, a domiciliului stabil sau a resedintei obisnuite, din afara Comunitatii. Prestatorul trebuie sa verifice autenticitatea acestora prin procedurile curente de verificare existente.

 Pentru alte servicii prestate de o persoana impozabila stabilita in Romania catre o persoana impozabila stabilita in afara Comunitatii si care intra sub incidenta art. 133 alin. (2) din Codul fiscal, locul prestarii nu este considerat a fi in Romania, daca prestatorul poate face dovada ca beneficiarul este o persoana impozabila si ca este stabilit in afara Comunitatii.

In acest scop prestatorul trebuie sa obtina suficiente dovezi de la clientul sau care sa demonstreze ca este o persoana impozabila. Aceste dovezi pot consta in codul de inregistrare in scopuri de TVA al beneficiarului care este stabilit in tari terte care aplica TVA, sau un alt cod de inregistrare similar care identifica persoana impozabila, atribuit beneficiarului de tara in care este stabilit, insotite de alte informatii relevante cum sunt materiale printate de pe un website care confirma statutul de persoana impozabila al beneficiarului, informatii obtinute de la autoritatea fiscala din tara beneficiarului care confirma ca acesta este o persoana impozabila, formularul de comanda al beneficiarului care contine adresa sediului activitatii economice si codul de inregistrare comerciala sau informatii printate de pe website-ul beneficiarului din care sa rezulte ca acesta efectueaza o activitate economica.

Daca prestatorul nu poate face dovada ca beneficiarul este o persoana impozabila, se va considera ca prestarea de servicii este realizata catre o persoana neimpozabila, aplicandu-se regula generale de prestare a serviciilor prevazuta de art. 133 alin. (3) sau exceptia de la alin. (5) lit.e) punctul 4 din Codul fiscal, in functie de natura serviciului.

Prin urmare, pentru a considera ca aceste servicii nu au locul in Romania, daca, in baza activitatilor desfasurate, aceste servicii pot fi considerate servicii de publicitate, este suficient sa faceti dovada ca beneficiarul este stabilit in afara Comunitatii. Daca acestea nu reprezinta servicii de publicitate va trebui sa demonstrati si faptul ca beneficiarul este o persoana impozabila.

Astfel, daca, din punct de vedere al taxei pe valoare adaugata, locul prestarii acestor servicii   determinat in conformitate cu cele prezentate, este in Romania, servicile sunt impozabile in Romania. Factura se va intocmi cu TVA colectata si se va raporta prin  Formularul 300 "Decont de TVA", aprobat prin OANAF 77/2010 la Randul 9.

Daca locul prestarii locul prestarii acestor servicii, din punct de vedere al taxei pe valoare adaugata,   nu este situat pe teritoriul Romaniei, serviciile nu sunt impozabile in Romania factura se va intocmi factura fara TVA, cu mentiunea „Neimpozabil in Romania”, cu respectarea prevederilor art. 155 din Legea 571/2003 privind Codul fiscal. Aceasta se va raporta prin Formularul 300 "Decont de TVA", aprobat prin OANAF 77/2010 la Randul 3.

TVA. Servicii prestate asupra bunurilor imobile

Irina Dumitrescu, valabil la 18-Feb-2010Intrebare: O firma din Romania, inregistrata in scopuri de TVA, presteaza lucrari de constructii, amenajare, finisare (servicii legate de bunuri imobile) unei firma din Franta inregistrata in scopuri de TVA (care comunica codul firmei din Romania).Clientul din Franta a incheiat cu prestatorul roman mai multe contracte pentru lucrari asupra unor imobile aflate atat in comunitate (Paris si Belgrad) dar si in afara comunitatii (Maroc).Ce obligatii are firma din Romania din punct de vedere TVA? Cum factureaza serviciile (atat pentru lucrarile din comunitate cat si din afara ei) si cine este obligat la declararea si plata TVA?

Raspuns:

88

In conformitate cu prevederile art. 133 alin.(4) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, din punct de vedere al TVA, pentru prestarile de servicii efectuate in legatura cu bunurile imobile locul prestarii este considerat a fi  locul unde sunt situate bunurile imobile.

Punctul 14 alin. (1) si (2) din Titlul VI al Normelor metodologice de aplicare a Legii 571/2003 privind Codul fiscal stabileste ca, aceste servicii nu se declara in declaratia recapitulativa, indiferent de statutul beneficiarului.  

Serviciile efectuate in legatura cu bunurile imobile cuprind si lucrarile de constructii-montaj, transformare, finisare, instalare, reparatii, intretinere, curatare si demolare, efectuate asupra unui bun imobil prin natura sa, precum si orice operatiune ce se efectueaza in legatura cu livrarea de bunuri mobile si incorporarea acestora intr-un bun imobil astfel incat bunurile mobile devin bunuri imobile prin destinatia lor.

 Potrivit art. 153 alin.(4) din legea mentionata, o persoana impozabila care nu este stabilita in Romania conform art. 1251 alin. (2) si nici inregistrata in scopuri de TVA in Romania conform art. 153 va solicita inregistrarea in scopuri de TVA la organele fiscale competente pentru operatiuni realizate pe teritoriul Romaniei care dau drept de deducere a taxei, inainte de efectuarea respectivelor operatiuni, cu exceptia situatiilor in care persoana obligata la plata taxei este beneficiarul, conform art. 150 alin. (2) - (6).

Astfel, pentru serviciile pe care le-ati descris locul prestarii se considera a fi pe teritoriul statelor membre sau a statului tert in care se afla bunurile imobile.

Pentru astfel de operatiuni ati putea avea obligatia sa va inregistrati in scopuri de TVA si/sau ca sediu permanent in aceste state, conform echivalentului acestor articole din legislatia statelor membre sau altor prevederi ale legislatiei fiscale aplicabila pe teritoriul acestora sau al statului din afara comunitatii.

 Dupa inregistrarea in scopuri de TVA veti avea obliga sa respectati prevederile legislatiei fiscale aplicabile pe teritoriu acestora.

Inregistrarea in scopuri de TVA va permite societatii sa deduca TVA inscrisa in facturile furnizorilor si prestatorilor de bunuri si servicii efectuate pe teritoriul acestor state, in conditiile stabilite de legislatia fiscala aplicabila pe teritoriul acestora.

Materiale lemnoase. Aplicarea masurilor de simplificare

Adriana Simion, valabil la 18-Feb-2010

Intrebare: Am primit, in luna ianuarie 2010, o factura de la un furnizor X inregistrat in scop tva pentru urmatoarele produse:-ferme din lemn rasinos-stilpi din lemn rasinos-tranverse din lemn rasinos-rigle din lemn rasinosVa rog, daca pentru aceste produse se aplica sistemul de taxare inversa, cu mentionarea temeiului legal?

Raspuns: Conditia obligatorie pentru aplicarea taxarii inverse este ca atat furnizorul, cat si beneficiarul sa fie inregistrati in scopuri de TVA. De asemenea, taxarea inversa se aplica numai pentru livrarile de bunuri/prestarile de servicii in interiorul tarii.

Potrivit art. 160 din Codul fiscal, se aplica taxarea inversa in cazul livrarii de masa lemnoasa si materiale lemnoase, astfel cum sunt definite prin Legea 46/2008 - Codul silvic, cu modificarile si completarile ulterioare.

89

Definitii din Anexa la Codul silvic:

·               Masa lemnoasa reprezinta totalitatea arborilor pe picior si/sau doborati, intregi sau parti din acestia, inclusiv cei aflati in diferite stadii de transformare si miscare in cadrul procesului de exploatare forestiera.

Exploatarea forestiera reprezinta procesul de productie prin care se extrage din paduri lemnul brut in conditiile prevazute de regimul silvic.

        Materialele lemnoase reprezinta lemnul rotund sau despicat de lucru si lemnul de foc, cheresteaua, flancurile, traversele, lemnul ecarisat - cu sectiune dreptunghiulara sau patrata -, precum si lemnul cioplit. Aceasta categorie cuprinde si arbori si arbusti ornamentali, pomi de Craciun, rachita si puieti.

 Asadar, toate elementele din lemn obtinute prin operatiuni de incleiere, slefuire, gaurire, etc. nu se incadreaza in categoria masei lemnoase sau a materialelor lemnoase conform prevederilor din Codul silvic. Avand in vedere cele prevazute mai sus, in opinia mea, pentru materialele prezentate de dvs. nu se aplica masurile de simplificare prevazute la art. 160 din Codul fiscal deoarece nu sunt considerate materiale lemnoase in sensul prevederilor din Codul silvic.

Declaratia 390. Achizitii intracomunitare de bunuri si servicii

Georgeta Serban Matei, valabil la 24-Feb-2010Intrebare: La o firma din Romania care face achizitie intracomunitara de bunuri, furnizorul inregistrat in Marea Britanie trimite factura pe 1000 EUR marfa si 50 EURO servicii de transport (aferent trimiterii marfii in Romania). Cum trebuie declarat in decont de TVA si in declaratia recapitulativa? Transportul aferent va apare ca achizitie intracomunitara de bunuri (fiind accesoriu achizitiei de marfa) sau se declara separat la servicii intracomunitare?

Raspuns:     Din situatia prezentata rezulta faptul ca obligatia de transport a bunurilor achizitionate de firma dvs. nu revine vanzatorului, ci firmei dvs. Aceasta obligatie rezulta din conditia de livrare negociata cu partenerul comunitar.    In functie de conditia de livrare negociata, baza de impozitare a TVA aferenta achizitiei intracomunitare de bunuri este formata din: -    valoarea bunurilor, costul transportului si alte servicii de manipulare;-    numai valoarea bunurilor, exclusiv costul transportului si a altor servicii de manipulare, descarcare;

In situatia dvs., in baza de impozitare a achizitiilor intracomunitare de bunuri intra doar valoarea bunurilor facturate de furnizorul comunitar.Daca obligatia de transport ar fi revenit vanzatorului, costurile legate de transport si alte cheltuieli accesorii transportului ar fi fost incluse in pret fara a fi facturate separat. in aceste conditii, vanzatorul si-a asumat doar obligatia sa contacteze un transportator, la comanda dvs., in numele firmei dvs., pe cheltuiala firmei dvs.. Deoarece relatia contractuala de transport a existat intre vanzatorul bunurilor si transportatorul acestora, costul transportului a fost facturat de catre tranportator vanzatorului.

La randul sau, vanzatorul bunurilor din Marea Britanie a refacturat firmei dvs. costurile respective. in aceasta situatie, consider ca firma dvs. a beneficiat atat de o achizitie intracomunitara de bunuri, cat si de o achizitie intracomunitara de bunuri. Din acest motiv, cele doua pozitii inscrise in factura primita de la furnizor trebuie evidentiate separat in jurnalele de TVA dupa aplicarea regimului de taxare inversa prin formula 4426 = 4427 . Aceste doua operatiuni distincte se raporteaza astfel prin decontul de TVA reglementat prin OMFP 77/2010 pentru aprobarea modelului si continutului formularului (300) "Decont de taxa pe valoarea adaugata", publicat in

90

Monitorul oficial 67 din 29 ianuarie 2010, la urmatoarele randuri:

-    achizitia intracomunitara de bunuri:  •    randul 5 cu preluarea sumei la randul 5.1. denumit "Achizitii intracomunitare de bunuri pentru care     cumparatorul este obligat la plata TVA (taxare inversa)"  si, daca este cazul, cu reportarea sumei la randul 5.1.1 denumit"  "Achizitii intracomunitare de bunuri pentru care  cumparatorul este obligat la plata TVA (taxare inversa)  iar furnizorul este inregistrat in scopuri de TVA in statul membru din care a avut loc livrarea intracomunitara"  Suma TVA inscrisa la acest rand se preia din rulajul creditor al contului 4427;•    randul 17 si, daca este cazul, randul 17.1 si 17.1.1. Suma TVA se preia din rulajul debitor al contului 4426.      

-    achizitia intracomunitara de servicii : •    randul 7 , cu preluarea sumei la randul 7.1. denumit "Achizitii de servicii intracomunitare pentru care     beneficiarul este obligat la plata TVA (taxare inversa)"  si, daca este cazul, cu reportarea sumei la randul 7.1.1. denumit "Achizitii de servicii intracomunitare pentru care beneficiarul este obligat la plata TVA (taxare inversa) iar prestatorul este inregistrat in scopuri de TVA in statul membru din care a avut loc prestarea intracomunitara" . Suma TVA se preia din rulajul creditor al contului 4427;•    randul 19 , 19.1. si, daca este cazul, randul 19.1.1 . Suma TVA se preia din rulajul debitor al contului 4426.      

Sumele astfel declarate ca operatiuni intracomunitare prin decontul de TVA se raporteaza prin declaratia cod 390 la doua pozitii distincte: achizitie de bunuri si achizitie de servicii.

Curs valutar agentie turism

Georgeta Serban Matei, valabil la 12-Feb-2010Intrebare: In cazul agentiilor de turism baza impozabila TVA este marja de profit, exclusiv taxa, intre suma totala incasata de la calator si platile agentiei catre furnizorii de servicii in folosul calatorilor.Agentia efectueaza plati in valuta catre prestatorii de servicii, caci toate serviciile sunt prestate in afara tarii, fie prin constituirea de depozite din care se indestuleaza contra valaloarea facturilor emise in functie de rezervarile efectuate, fie pe factura emisa de furnizor.Pentru fiecare client se tine o fisa analitica ce cuprinde pe de o parte factura emisa clientului cu incasarile acesteia, pe date, si platile efectuate catre furnizori pentru partea ce se aloca acestuia.La sfarsitul lunii se centralizeaza aceste sume si se determina totalul comisionului agentiei, inclusiv taxa, si prin metoda sutei marite se determina baza impozabila si TVA aferent.Pentru determinarea in lei a contra valorii platilor catre furnizori aferente fiecarui calator credeti ca putem utiliza cursul valutar comunicat de BNR din ultima zi a lunii , ca perioada fiscala?

Raspuns: In vederea aplicarii regulilor privind contabilizarea opratiunilor in valuta, orice tranzactie in valuta trebuie inregistrata initial, la cursul de schimb valutar aferent fiecarei valute, comunicat de BNR , de la data efectuarii operatiunii.Diferentele de curs valutar care apar cu ocazia decontarii creantelor si datoriilor in valuta la cursuri diferite fata de cele la care sunt inregistrate initial pe parcursul lunii sau fata de cele la care sunt inregistrate in contabilitate trebuie recunoscute ca venituri sau cheltuieli din diferente de curs valutar, astfel:-    atunci cand creanta sau datoria in valuta este decontata in decursul aceleiasi luni in care a survenit, intreaga diferenta de curs valutar este recunoscuta in acea luna-    atunci cand creanta sau datoria in valuta este decontata intr-o luna ulterioara, intreaga diferenta de curs valutar recunoscuta in fiecare luna, ( care intervine pana in luna decontarii) se determina tinand seama de modificarea cursurilor de schimb survenite in cursul fiecarei luni.Daca creantele sau datoriile  sunt exprimate in valuta, cursul de schimb care se aplica pentru incasarea sau decontarea sumelor  este cursul de schimb comunicat de BNR din data la care se efectueaza decontarile.La sfarsitul fiecarei luni, creantele si datoriile in valuta se evalueaza la cursul de schimb al pietei valutare, comunicat de BNR, din ultima zi bancara a lunii in cauza. Diferentele de curs valutar inregistrate se recunosc in

91

contabilitate la venituri sau cheltuieli din diferente de curs valutar.Aceste prevederi sunt valabile incepand cu 01.01.2010 si sunt reglementate in OMFP 3055/29.10.2009 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, la capitolul 8.4 Active Circulante-Terti, punctul 185 alin 8 si punctul 186.In concluzie, incepand cu 01.01.2010, aveti urmatoarele obligatii:•    sa determinati valoarea in lei a  platilor catre furnizori prin utilizarea cursului  valutar comunicat de BNR valabil pentru ziua in care se efectueaza plata; •    in situatia in care la inchiderea unei luni calendaristice inregistrati un sold creditor al contului de furnizori externi, sa reevaluati datoriile  la cursul de schimb, comunicat de BNR, din ultima zi bancara a lunii , •    sa reevaluati lunar soldul debitor al depozitelor in valuta constituite pentru acoperirea platii facturilor emise; •    la stingerea platii facturilor din depozitele constituite, sa calculati diferentele de curs valutar favorabile sau nefavorabile rezultate din diferenta de curs valutar dintre  data constituirii depozitului si data platii sumelor in cauza.

Creditare firma. Cont 455

Georgeta Serban Matei, valabil la 01-Feb-2010Intrebare: Sc x SRL are la sfarsitul anului 2009 sold la 455 - creditare firma de catre cei 3 asociati. In ianuarie 2010, 2 dintre asociati s-au retras, iar in soldul contului 4551 au ramas sumele cu care au creditat firma. Ce se intampla cu sumele respective? Daca exista varianta ca suma creditata sa devina venit (758) si TVA 4427?

Raspuns: Sumele existente in soldul creditor al contului 455 nu pot reprezenta venituri impozabile astfel incat firma dvs. sa fie obligata sa colecteze TVA la cota standard TVA de 19% sau sa calculeze TVA colectata prin aplicarea cotei recalculate de 19/119. Niciun organ de inspectie fiscala nu poate reconsidera destinatia sumelor incasate astfel incat acestea sa reprezinte baza de impozitare a TVA.

Incasarea sumelor respective de la asociati reprezinta operatiuni in sfera de aplicare a TVA, incadrate la scutite fara drept de deducere TVA asa cum sunt reglementate la punctul 35 alineatul 3 prin normele de aplicare ale articolul 141.

Prin norme se stabileste faptul ca se cuprind in sfera operatiunilor scutite conform art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 1 din Codul fiscal si imprumuturile acordate de asociati sau actionari societatilor comerciale cu scopul asigurarii resurselor financiare ale societatii comerciale.

La art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 1 din Codul fiscal acordarea si negocierea de credite, precum si administrarea creditelor de catre persoana care le acorda este considerat un serviciu de natura financiar-bancara. Deci, imprumutul acordat de asociati este asimilat unui serviciu de natura financiar-bancara. Desi este considerat un serviciu scutit fara drept de deducere, deoarece este considerat un serviciu accesoriu activitatii principale, valoarea sumelor incasate nu se iau in considerare pentru calcularea pro-rata, fapt reglementat prin articolul 147 alineatul 7 litera c). In concluzie, nu exista riscul ca soldul creditor al contului 455 sa se inchida prin inregistrarea contabila: 455       =     %                   758                   4427

TVA la pret mai mic de vanzare

Georgeta Serban Matei, valabil la 31-Ian-2010

Intrebare: Suntem un magazin de vanzare produse panificatie cu amanuntul paine, faina, paste, eugenii etc.). La un anumit rulaj furnizorul ne acorda discounturi si ne-am obligat prin contact sa luam anumite

92

cantitati fixe lunare. Nu reusim intotdeauna sa vindem intreaga cantitate si de multe ori ne vedem in situatia de a arunca produsele respective. De aceea am incheiat un contract de livrare marfa cu un ONG care il doneaza la camine de copii sau batrani la un pret sub pretul de achizitie datorita faptului ca termenul de expirare este a doua zi si marfa nu ar mai fi vandabila. De asemenea, ONG-ul face reclama firmei noastre printre oamenii nevoiasi in schimbul vanzarii acestor produse la preturi mai mici decat piata. Din punct de vedere al TVA, este bine sa colectam pe factura doar TVA la pretul mai mic de vanzare, iar pe restul, de la achizitie, sa-l consideram deductibil?

Raspuns: Diferenta negativa dintre costul de achizitie a bunurilor si costul bunurilor vandute nu reprezinta baza de impozitare TVA. Astfel, se colecteaza TVA doar la valoarea bunurilor livrate in baza preturilor negociate, fara a colecta suplimentar TVA pentru diferenta de pret sau fara a ajusta dreptul de deducere TVA exercitat initial la momentul achizitiei bunurilor. Asa cum se reglementeaza prin articolul 137 alineatul 1 litera a), baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata pentru  o livrare de bunuri, este constituita din "contrapartida" obtinuta sau care urmeaza a fi obtinuta de furnizor din partea cumparatorului. 

De asemenea, din punctul de vedere al impozitului pe profit, nu se considera cheltuiala nedeductibila fiscal diferenta negativa dintre costul de achizitie si costul bunului vandut.  Conform prevederilor articolului 21 alineatul 1 din Codul fiscal, cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile sunt considerate cheltuieli deductibile.

In alta ordine de idei, presupun ca ONG-ul respectiv face "neoficial" reclama firmei dvs. deoarece efectuarea declarata a serviciilor de publicitate reprezinta operatiune economica din sfera de aplicare a TVA. Daca aceasta obligatie este inscrisa prin contractul de vanzare-cumparare, exista riscul ca activitatea  ONG-ului sa fie reconsiderata de catre un organ de inspectie fiscala drept activitate economica astfel incat pentru depasirea unei cifre de afaceri de 35.000 euro sa fie obligata sa se inregistreze in scopuri de TVA. De asemenea, pentru activitatea de publicitate, fundatia poate fi obligata sa plateasca impozit pe profit deoarece este scutita doar pentru  donatii, banii si bunurile  primite prin sponsorizare.

Achizitii intracomunitare. Inregistrari contabile. Taxare inversa

Georgeta Serban Matei, valabil la 27-Ian-2010

Intrebare: In cazul unei achizitii intracomunitare avem urmatoarea situatie:

Data facturii 15.01.2010, data receptiei 17.01.2010.La ce curs se face inregistrarea marfii in contabilitate?Ce curs folosim pentru tva - taxarea inversa?Daca se folosesc ambele cursuri, diferenta dintre cele doua cursuri cum se inregistreaza in contabilitate?

Raspuns: In astfel de situatii se utilizeaza cursul valutar din data facturii emise de furnizorul intracomunitar. Pentru stabilirea valorii in lei a unei achizitii intracomunitare se aplica ultimul curs de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei sau cursul de schimb utilizat de banca prin care se efectueaza decontarile, din data la care intervine exigibilitatea taxei, indiferent de data la care sunt receptionate bunurile. La valoarea in lei astfel stabilita se aplica taxarea inversa prin formula 4426 = 4427 care se raporteaza prin decontul de TVA si declaratia recapitulativa lunara cu primul termen de depunere data de 15.02.2010.

Prin ultimul curs de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei se intelege cursul de schimb comunicat de banca respectiva in ziua anterioara, valabil pentru operatiunile care se vor desfasura in ziua imediat urmatoare.

Daca pentru operatiunea respectiva ati achitat un avans inainte de primirea de bunuri, cursul de schimb valutar utilizat pentru determinarea valorii in lei ramane neschimbat la data definitivarii operatiunii. 

93

In situatia in care la data receptiei utilizati cursul valutar la data intocmirii notei de intrare receptie, diferenta dintre cele doua cursuri valutare reintregeste valoarea bunurilor primite, fara a afecta veniturile sau cheltuielile financiare de natura diferentelor favorabile sau nefavorabile de curs valutar. Avand in vedere faptul ca bunurile sunt primite in aceiasi luna, va recomand sa utilizati un singur curs valutar, acela din data facturii furnizorului. Asa cum se reglementeaza prin articolul 139^1 din Codul fiscal, pentru astfel de operatiuni se utilizeaza cursul de schimb valutardin data la care intervine exigibilitatea taxei pentru achizitia intracomunitara.  In baza articolul 135 alineatul 3, exigibilitatea pentru achizitii intracomunitare de bunuriintervine la data emiterii facturii prevazute in legislatia altui stat membru, daca aceasta este emisa inainte de cea de-a 15-a zi a lunii urmatoare celei in care a intervenit faptul generator (data livrarii bunurilor).

Societate agricola. Produse acordate in natura. Colectare TVA

Georgeta Serban Matei, valabil la 12-Ian-2010Intrebare: Daca o societate agricola infiintata conform legii 36/1991, are adus aport suprafata de teren de catre actionari, atunci pentru produsele acordate in natura proprietarilor de teren si actionarilor se colecteaza TVA? In statut este prevazuta conditia de acordare de produse din productia realizata in functie de suprafata adusa ca aport? Daca nu, care este articolul din Codul Fiscal care prevede acest aspect?

Raspuns: Chiar daca societatea agricola nu are caracter comercial, poate fi considerata persoana impozabila, deoarece desfasoara operatiuni cu caracter economic constand in exploatarea agricola a pamantului, uneltelor, animalelor si altor mijloace aduse in societate de catre asociati. Prin articolul 5 din legea 36/1991 se face precizarea ca exploatarea agricola poate consta din: - organizarea si efectuarea de lucrari agricole si imbunatatiri funciare;- utilizarea de masini si instalatii; - aprovizionarea, prelucrarea si valorificarea produselor agricole si neagricole; - si alte asemenea activitati.

Asa cum se precizeaza prin Codul fiscal, la articolul 125^1 „Semnificatia unor termeni si expresii”, persoana impozabila poate fi o persoana fizica, un grup de persoane, o institutie publica, o persoana juridica si orice entitate capabila sa desfasoare o activitate economica.

Societatea agricola are un statut prin care se reglementeaza, printre altele, obiectul de activitate si modul de impartire a profitului sau pierderilor. Societatea agricola desfasoara operatiuni de natura economica dovedite si prin obligatia de a avea cenzori, de a emite un bilant, un buget de venituri si cheltuieli si un proiect de repartizare a excedentului ori a pagubelor rezultate.

Asa cum se reglementeaza la articolul 127 din Codul fiscal, in categoria activitatilor economice se incadreaza si activitatile agricole, indiferent de forma de organizare juridica ale persoanei impozabile care le realizeaza.

Astfel, in situatia in care realizeaza o cifra de afaceri egala sau peste 35.000 euro din valorificarea produselor agricole sau din alte activitati economice, societatea agricola, trebuie sa se inregistreze in scopuri de TVA.  Efectuarea in natura a platii profitului repartizat reprezinta pentru societatea agricola o livrare de bunuri care se supune taxarii cu cota standard TVA. O astfel de operatiune de plata in natura a profitului nu poate fi considerata in afara sferei de aplicare a TVA, deoarece indeplineste cumulativ cele patru conditii de incadrare in sfera de TVA, reglementata prin articolul 126 alineatul 1 de la litera a) la d):1. operatiunea este o livrare de bunuri in sfera taxei, efectuata cu plata; 2. locul de livrare a bunurilor este in Romania, conform articolului 132; 3. livrarea bunurilor este realizata de o persoana impozabila care actioneaza ca atare; 4. livrarea bunurilor este rezultatul desfasurarii unei activitati economice ;

94

Din punct de vedere fiscal, faptul generator si exigibilitatea TVA pentru livrarile de produse agricole, reprezentand plata in natura a profitului repartizat intervine la data stabilita pentru plata acestuia.

In concluzie, in situatia in care societatea agricola este inregistrata in scopuri de TVA, pentru produsele distribuite asociatilor drept plata in natura a profitului realizat, aceasta este obligata sa emita factura cu TVA colectata. Baza de impozitare a TVA este valoarea de piata a produselor agricole respective. Facturile astfel emise se inregistreaza pe venituri din activitatea de exploatare si in creditul contului 4427.

Prin Codul fiscal, titlul VI nu se regasesc precizari exprese referitoare la aceasta situatie prezentata de dvs., deoarece operatiunile economice din sfera TVA sunt structurate in doua categorii: livrari de bunuri si prestari de servicii. Plata in natura pentru aducerea terenului in patrimoniul afacerii este considerata o livrare de bun reglementata prin articolul 128 din Codul fiscal.  

Achizitie intracomunitara. Taxare inversa. Declaratia 390

Georgeta Serban Matei, valabil la 21-Dec-2009

Intrebare: Am efectuat o achizitie intracomunitara. Furnizorul mentioneaza toate produsele in factura a caror baza de impozitare este de 200.000. Dupa ultimul produs, furnizorul imi trece in factura si urmatoarea mentiune:* participare la transport ( remise ) - 10.000 * total baza de impozitare si de plata = 190.000 Deoarece furnizorul nu a putut asigura transportul marfii in Romania, s-a cazut de comun acord ca firma din Romania sa-si asigure si sa-si achite transportul (acesta s-a efectuat de catre o firma de transport din Romania ), urmand ca furnizorul marfii sa suporte cota parte atat a cheltuielilor de transport, cat si cele care sunt mentionate in factura intracomunitara asa cum v-am prezentat mai sus.

Din punct de vedere al TVA, pentru ce suma trebuie sa fac taxare inversa ?Din punct de vedere al declaratiei recapitulative (390), ce suma trebuie sa raportez?Mentionati si articolele din Codul Fiscal care fac referire la raspunsul dat de dumneavoastra.

Raspuns:  In conditiile in care, prin oferta de pret efectuata de catre furnizor, acesta si-a asumat si obligatia efectuarii transportului, inseamna ca valoarea reala a achizitiei intracomunitare este suma de 200.000 lei, fara a fi diminuata cu valoarea transportului suportata de firma dvs.

Valoarea achizitiei nu poate fi diminuata la momentul determinarii bazei de impozitare a TVA, deoarece transportul acestor bunuri reprezinta operatiune distincta efectuata de firma dvs. in contul partenerului extern. Astfel, baza de impozitare a achizitiei intracomunitare este suma de 200.000 lei, suma care trebuie sa corespunda si cu valoarea bunurilor receptionate si inregistrate in evidenta contabila a firmei pe care o reprezentati. Taxarea operatiunii de achizitie intracomunitara se efectueaza asupra unei baze de impozitare de 200.000 lei, baza care trebuie evidentiata in jurnalele de TVA si raportata prin decontul de TVA cod 300 la randul 4 corespunzator rulajului creditor al contului 4427 si la randul 15 corespunzator rulajului debitor al contului 4426. Aceeasi valoarea de 200.000 lei se raporteaza si prin declaratia recapitulativa cod 390, asigurandu-se astfel concordanta dintre evidenta contabila, evidenta fiscala, raportarea fiscala (decont de TVA), raportarea informativa (declaratia cod 390) si declararea statistica (Intrastat). La randul sau, furnizorul raporteaza prin Raportul VIES o livrare intracomunitara in valoare de 200.000 lei, asigurandu-se astfel concordanta dintre o livrare intracomunitara si o achizitie intracomunitara.

Suma de 190.000 euro reprezinta suma de plata datorata partenerului care prin emiterea facturii respective confirma ca este dispus sa suporte cota parte de 10.000 lei a cheltuielilor de transport si isi exprima, astfel, acordul pentru suportarea cheltuielilor de transport care ar fi fost in sarcina sa daca si-ar fi respectat obligatiile prin pretul solicitat

95

la negociate. Deoarece transportul bunurilor a fost asigurat de catre o firma din Romania, iar dvs. ati efectuat acest serviciu in contul furnizorului intracomunitar, ar fi fost corect sa emiteti o factura cu TVA colectata pe numele sau, avand drept baza de impozitare suma de 10.000 lei.

Asa cum este definita prin articolul  125^1 denumit: „Semnificatia unor termeni si expresii” alineatul 1 punctul 5, baza de impozitare reprezinta contravaloarea unei  achizitii intracomunitare impozabile, stabilita conform cap. VII.

Prin capitolul VII din Codul fiscal, la articolul  138^1 denumit „Baza de impozitare pentru achizitiile intracomunitare” alineatul 1, se face precizarea ca pentru achizitiile intracomunitare de bunuri baza de impozitare se stabileste pe baza acelorasi elemente utilizate conform art. 137 pentru determinarea bazei de impozitare in cazul livrarii acelorasi bunuri in interiorul tarii.

De asemenea, la punctul 18 din normele de aplicare ale articolului 137 alineatul 9 se face precizarea ca se cuprind in baza impozabila a livrarii intracomunitare cheltuielile cu transportul bunurilor livrate intracomunitar, pentru transportul sau partea din transport care este in sarcina vanzatorului.

Concludent este textul de lege din normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, punctul 19 alineatul 4 prin care se efectueaza precizarea ca, in situatia in care o persoana impozabila primeste o factura pe numele sau pentru prestari de servicii (de exemplu firma dvs. din Romania care primeste o factura pentru serviciile de transport) realizate in beneficiul altei persoane (de exemplu furnizorul din UE) si emite o factura in nume propriu catre aceasta alta persoana, acestea nu sunt considerate plati in numele clientului si se aplica structura de comisionar prevazuta la pct. 6 alin. (3) sau, dupa caz, la pct. 7 alin. (1), chiar daca nu exista un contract de comision intre parti.

Persoana care aplica structura de comisionar nu este obligata sa aiba inscrisa in obiectul de activitate realizarea livrarilor/prestarilor pe care le refactureaza. Se considera ca numai din punctul de vedere al TVA, persoana care aplica structura de comisionar realizeaza o prestare de aceeasi natura ca si cea realizata de persoana care a realizat efectiv prestarea. In norme se regaseste si exemplul nr. 2 care, chiar daca este dat pentru o LIC este valabil la regula si principiu de taxare si pentru o AIC: „Un furnizor A din Romania realizeaza o livrare intracomunitara de bunuri catre beneficiarul B din Ungaria. Conditia de livrare este ex-works, prin urmare, transportul este in sarcina cumparatorului, a lui B. Totusi B il mandateaza pe A sa angajeze o firma de transport, urmand sa ii achite costul transportului. Transportatorul C factureaza serviciul de transport lui A, iar A, aplicand structura de comisionar, va refactura serviciul lui B. Se considera ca A a primit si a prestat el insusi serviciul de transport”.

Achizitii intracomunitare. Neacceptarea preturilor facturate

Irina Dumitrescu, valabil la 12-Dec-2009Intrebare: Societatea noastra deruleaza multiple tranzactii cu parteneri externi, indeosebi din UE. Acestia utilizeaza frecvent documentele numite "note de debit" sau "note de credit" pe care le inregistreaza in contabilitatea lor si pe care le emit indeosebi pentru a corecta documente initiale emise eronat fie de societatea noastra catre ei, fie invers.In acest context, intrebarea noastra este urmatoarea:Am primit facturi de bunuri de la un partener din UE. Pretul bunurilor facturate a fost mai mare decat cel negociat. Desi acesta si-a insusit refuzul nostru la plata facturii cu suma facturata in plus, totusi nu reusim sa intram in posesia unei facturi sau a unei "note de credit" pentru a corecta factura initiala. Este corect sa emitem noi o factura de recuperare diferente de pret catre partener? Daca da, cum incadram operatiunea d.p.d.v. al TVA?

Raspuns: Art. 138 lit. b) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal prevede ca baza de impozitare se reduce in cazul refuzurilor totale sau partiale privind cantitatea, calitatea ori preturile bunurilor livrate sau ale serviciilor prestate, in conditiile anularii totale ori partiale a contractului pentru livrarea sau prestarea in cauza, declarata printr-o hotarare

96

judecatoreasca definitiva si irevocabila, sau in urma unui arbitraj, ori in cazul in care exista un acord scris intre parti.  Potrivit punctului 20 alin (1) din Titlul VI al Normelor metodologice de aplicare a Legii 571/2003 privind Codul fiscal, in situatiile prevazute la art. 138 din Codul fiscal, furnizorii de bunuri si/sau prestatorii de servicii isi ajusteaza baza impozabila a taxei dupa efectuarea livrarii/prestarii, sau dupa facturarea livrarii/prestarii, chiar daca livrarea/prestarea nu a fost efectuata, dar evenimentele prevazute la art. 138 din Codul fiscal intervin ulterior facturarii si inregistrarii taxei in evidentele persoanei impozabile.  In acest scop, furnizorii/prestatorii trebuie sa emita facturi cu valorile inscrise cu semnul minus cand baza de impozitare se reduce sau, dupa caz, fara semnul minus, daca baza de impozitare se majoreaza, care vor fi transmise si beneficiarului. Prevederile acestui alineat se aplica si pentru livrari intracomunitare. De asemenea, la punctul 21 al normelor mentionate se precizeaza ca baza de impozitare a achizitiei intracomunitare se ajusteaza in conformitate cu prevederile art. 138 din Codul fiscal. Astfel, in cazul refuzurilor totale sau partiale privind preturile bunurilor livrate, se poate reduce baza de impozitare doar in conditiile anularii totale ori partiale a contractului pentru livrarea in cauza, declarata printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, sau in urma unui arbitraj, ori in cazul in care exista un acord scris intre parti.In aceasta situatie, furnizorii trebuie sa emita facturi cu valorile inscrise cu semnul minus. Prin urmare, din punct de vedere al TVA, nu este justificata emiterea unei facturi pentru recuperarea diferentelor de pret. In situatiile descrise mai sus, furnizorul este cel obligat sa emita o factura cu valorile inscrise cu semnul minus. 

Debitor in stare de faliment. Imposibilitatea recuperarii debitelor. Inregistrare in contabilitate

Irina Dumitrescu, valabil la 30-Nov-2009

Intrebare: Cum se interpreteaza Art 138 lit d) din Codul fiscal?In cazul in care am un client intrat in faliment si de la care nu imi mai pot recupera sumele facturate catre acesta, care sunt notele contabile care trebuie inregistrate in contabilitate?Raspuns: Art. 138 lit.d) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal prevede:

„Baza de impozitare se reduce in urmatoarele situatii: (.....)d) in cazul in care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate incasa din cauza falimentului beneficiarului. Ajustarea este permisa incepand cu data pronuntarii hotararii judecatoresti de inchidere a procedurii prevazute de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, hotarare ramasa definitiva si irevocabila;”

Potrivit art. 159 alin. 2 din legea mentionata, in situatiile prevazute la art. 138 furnizorii de bunuri si/sau prestatorii de servicii trebuie sa emita facturi sau alte documente, cu valorile inscrise cu semnul minus, cand baza de impozitare se reduce sau, dupa caz, fara semnul minus, daca baza de impozitare se majoreaza, care vor fi transmise si beneficiarului, cu exceptia situatiei prevazute la art. 138 lit. d).

Prin urmare, in situatia in care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate incasa din cauza falimentului beneficiarului, incepand cu data pronuntarii hotararii judecatoresti de inchidere a procedurii prevazute de Legea 85/2006 privind procedura insolventei, hotarare ramasa definitiva si irevocabila, veti putea emite o factura de ajustare in care se va inscrie cu semnul minus atat baza de impozitare cat si taxa pe valoare adaugata. Aceasta factura nu se va transmite beneficiarului.

97

Pentru exemplificare presupunem ca valoarea facturii emisa catre beneficiar este 1.190 RON inclusiv TVA. In aceasta situatie, inregistrarile contabile vor fi:1.Trecerea sumei neincasate din contul de clienti in contul de clienti incerti si in litigiu.                        4118                         =                         4111                    1.190         „Clienti incerti sau in litigiu"                        „Clienti“

2.Constituirea unei ajustari pentru deprecierea creantei in momentul declararii procedurii de deschidere a falimentului:                        6814                         =                          491                     1.000         „Cheltuieli de exploatare                 „Ajustari pentru deprecierea         privind ajustarile pentru                         creantelor – clienti“             activelor circulante“                                            3.Scoaterea din activ a creantei incerte in urma hotararii de faliment definitiva si irevocabila:                        654                         =                         4118                         1.000            „Pierderi din creante                   „Clienti incerti sau in litigiu"             si debitori diversi“ In rosu:                        4118                       =                       4427                             190            „Clienti incerti sau in litigiu"                „TVA colectata“

4.Anularea ajustarii pentru deprecierea creantei:                         491                       =                        7814                         1.000          „Ajustari pentru deprecierea          „Venituri din ajustari pentru             creantelor – clienti"                     deprecierea activelor circulante”

Penalitati, taxe, impozite - refacturare cu sau fara TVA

Georgeta Serban Matei, valabil la 01-Dec-2009

Raspuns: Nu se colecteaza TVA doar pentru majorarile si penalitatile de intarziere pe care le calculeaza firma dvs datorita nerespectarii unor clauze contractuale de catre partenerul dvs de tranzactie. Faptul ca sunteti in situatia sa refacturati niste costuri, ma duce cu gandul la faptul ca firma dvs a efectuat diverse cheltuieli de exploatare in vederea desfasurarii unei activitati economice concretizata in operatiuni de livrare si prestare de servicii. De exemplu, firma dvs se poate afla in situatia in care inchiriaza unei firme un bun imobil pentru care datoreaza impozit pe cladiri si stabileste, prin contract, cu chirasul sau, ca acesta sa suporte o parte din cheltuielile aferente acelui bun imobil. In cursul anului, firma dvs a achitat un impozit pe cladire, inclusiv majorarile de intarziere aferente pentru nerespectarea termenului de plata a obligatiei fata de bugetul local. Pentru recuperarea partiala a acestor cheltuieli, in baza contractului incheiat cu utilizatorul bunului imobil, firma dvs emite o factura pentru care trebuie sa colecteze TVA deoarece se considera ca a prestat un serviciu clientului sau. Operatiunea de refacturare a costurilor nu se incadreaza in prevederile articolului 137 alineatul 3 litera e) conform caruia nu intra in baza de impozitare sumele incasate in contul si in numele altei persoane. Prin operatiunea efectuata, firma dvs nu incaseaza de la clientul sau un impozit, o taxa sau o penalitate aferenta acestora in contul unei institutii publice. Doar in astfel de situatii se emite o factura prin care nu se colecteaza TVA, dar se insereaza o mentiune de genul "neinclus in baza de impozitare". Asa cum rezulta din punctul 19 alineatul (5) litera a) din normele de aplicare ale art. 137 alin. (3) lit. e) din Codul fiscal, sumele incasate in numele si in contul altei persoane care nu se cuprind in baza de impozitare se refera la cotizatii, taxe sau alte plati incasate in contul unei institutii publice, cu exemplificare prin taxa pentru serviciile de reclama si publicitate, taxa hoteliera , taxa asupra activitatilor daunatoare sanatatii. Firma dvs refactureaza costurile efectuate anterior a realiza venituri din activitatea de exploatare in corelatie cu cheltuielile de exploatare efectuate, aferente acestor venituri. Faptul ca firma dvs a achitat in numele sau un impozit la bugetul local prin formula contabila 635 = 446, inseamna ca a efectuat o cheltuiala pe care urmeaza sa o

98

recupereze de la un beneficiar, total sau partial. Recuperarea acelei sume se efectueaza prin emiterea unei facturi care se inregistreaza prin formula contabila 411 = 758 si concomitent 411 = 4427.

Venituri din activitate de amanet - scutire de TVA

Irina Dumitrescu, valabil la 19-Nov-2009

Intrebare: O societate care desfasoara activitate de amanet, neplatitoare de TVA, obtine venituri din comision amanet si venituri din vanzarea obiectelor neridicate.Ce venituri se iau in calculul plafonului de scutire de 35000 euro?

Raspuns: Art. 152 din Legea 571/2003 privind Codul fiscal prevede urmatoarele:

„(1) Persoana impozabila stabilita in Romania, a carei cifra de afaceri anuala, declarata sau realizata, este inferioara plafonului de 35.000 euro, al carui echivalent in lei se stabileste la cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data aderarii si se rotunjeste la urmatoarea mie poate solicita scutirea de taxa, numita in continuare regim special de scutire, pentru operatiunile prevazute la art. 126 alin. (1), cu exceptia livrarilor intracomunitare de mijloace de transport noi, scutite conform art. 143 alin. (2) lit. b).    (2) Cifra de afaceri care serveste drept referinta pentru aplicarea alin. (1) este constituita din valoarea totala a livrarilor de bunuri si a prestarilor de servicii care ar fi taxabile daca nu ar fi desfasurate de o mica intreprindere, efectuate de persoana impozabila in cursul unui an calendaristic, incluzand si operatiunile scutite cu drept de deducere si pe cele scutite fara drept de deducere, prevazute la art. 141 alin. (2) lit. a), b), e) si f), daca acestea nu sunt accesorii activitatii principale, cu exceptia urmatoarelor:   a) livrarile de active fixe corporale sau necorporale, astfel cum sunt definite la art. 125(1) alin. (1) pct. 3, efectuate de persoana impozabila;    b) livrarile intracomunitare de mijloace de transport noi, scutite conform art. 143 alin. (2) lit. b).”

Comisioanele incasate de casele de amanet pentru acordarea de imprumuturi sunt operatiuni scutite conform art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 1 din Legea 571/2003 privind Codul fiscal. Acest lucru este prevazut la punctul 35. (3) din Titlul VI al Normei metodologice de aplicare a Legii  571/2003 privind Codul fiscal.

Vanzarea bunurilor amanetate, ca urmare a neachitarii imprumutului de catre deponentul bunului amanetat, constituie o operatiune taxabila din punct de vedere al taxei pe valoare adaugata.

Prin urmare, la determinarea cifrei de afaceri pentru a stabili incadrarea in plafonul de 35.000 de euro se vor lua in calcul atat veniturile din comisioanele incasate pentru acordarea de imprumuturi cat si veniturile din vanzarea obiectelor vandute.

Inregistrare factura de cazare

Georgeta Serban Matei, valabil la 15-Nov-2009

Intrebare: Cum se inregistreaza factura de cazare (sau alte servicii), din Austria, pentru deplasarea Directorului General al companiei din punct de vedere al TVA ?Facturile sunt emise de prestatorii din Austria direct catre societatea noastra.

Raspuns: Serviciile de cazare nu sunt impozabile pe teritoriul Romaniei deoarece locul taxarii se considera a fi locul unde este stabilit prestatorul in conformitate cu regula generala de taxare reglementata pentru anul fiscal 2009 prin articolul 133 alineatul 1. Astfel, serviciul de cazare si serviciile accesorii acestuia, sunt impozabile in Austria, deci neimpozabile in Romania. Aceste serviciu inregistrat in contabilitate prin formula 625 = 401 sau 625 = 542 se evidentiaza din punct de vedere fiscal in jurnalul pentru cumparari in coloana 18 din modelul de jurnal reglementat

99

prin OMFP 1372/6.05.2008 privind organizarea evidentei in scopul TVA. Privind decont TVA cod 300, serviciul se raporteaza la randul 21 denumit „Achizitii de bunuri si servicii scutite de taxa sau neimpozabile”. Aceeasi regula de taxare a serviciilor va fi aplicabila si in anul 2010 cu deosebirea ca un astfel de serviciu este reglementat prin articolul 133 alineatul 4 litera a) din OUG 109/2009 de modificare a Codului fiscal. In baza noii modificari, taxarea serviciului se efectueaza la locul unde sunt situate bunurile imobile, serviciul de cazare in sectorul hotelier sau in sectoare cu functie similara fiind considerat o prestare de servicii efectuate in legatura cu un bun imobil.

Contract de inchiriere - garantia se factureaza cu TVA?

Georgeta Serban Matei, valabil la 20-Oct-2009

Intrebare: As dori sa stiu daca se factureaza cu TVA garantia dintr-un contract de inchiriere pentru un camion.

Raspuns: Pentru garantia in numerar nu se incheie un contract distinct, garantia fiind doar o clauza intr-un contract de inchiriere. Garantia incasata de locator la inceputul derularii unui contract de inchiriere, nu reprezinta pentru proprietarul vehiculului operatiune economica din sfera TVA.

Garantia incasata nu are caracterul unui avans asa cum este definit prin Legea 571/2003 privind Codul fiscal, la articolul 134^2 “Exigibilitatea pentru livrari de bunuri si prestari servicii” drept plata partiala sau integrala a contravalorii serviciilor, efectuata inainte de data prestarii acestora.

Pentru a nu fi considerata in sfera TVA astfel incat incasarea acesteia sa oblige pe locator sa colecteze TVA, garantia nu trebuie sa isi schimbe destinatia pentru care a fost constituita. Destinatia garantiei este: 1.    acoperirea contravalorii chiriei pe o perioada de doua-trei luni in situatia in care chiriasul sisteaza plata chiriei;2.    acoperirea eventualelor costuri legate de reparatiile efectuate la bunul mobil inchiriat din cauze imputabile chiriasului. Pentru valoarea garantiei incasate, locatorul persoana juridica impozabila inregistrata in scopuri de TVA nu are obligatia fiscala de a emite o factura. Totusi, in situatia in care locatarul solicita locatorului o factura pentru garantia achitata, locatorul poate emite o astfel de factura pe care inscrie mentiunea “garantie achitata conform contractului nr. .../data. Nu intra in sfera de TVA“.

Pentru a nu se confunda cu plata in avans a unei chirii, garantia nu se inregistreaza prin contul 409 “Furnizori – debitori” sau 419 “Clienti creditori”.

Inregistrarile contabile care se efectueaza sunt: pentru locatar:

- efectuarea platii sumei stabilite prin contract:                 2678                        =     5121   “Alte creante imobilizate”       “Conturi curente la banci"

pentru locator:

- incasarea sumei stabilite prin contract:                    5121                      =  167   “Conturi curente la banci”      “Alte imprumuturi si datorii asimilate”

Contract de inchiriere - garantia se factureaza cu TVA? 100

Georgeta Serban Matei, valabil la 20-Oct-2009

Intrebare: As dori sa stiu daca se factureaza cu TVA garantia dintr-un contract de inchiriere pentru un camion.

Raspuns: Pentru garantia in numerar nu se incheie un contract distinct, garantia fiind doar o clauza intr-un contract de inchiriere. Garantia incasata de locator la inceputul derularii unui contract de inchiriere, nu reprezinta pentru proprietarul vehiculului operatiune economica din sfera TVA.

Garantia incasata nu are caracterul unui avans asa cum este definit prin Legea 571/2003 privind Codul fiscal, la articolul 134^2 “Exigibilitatea pentru livrari de bunuri si prestari servicii” drept plata partiala sau integrala a contravalorii serviciilor, efectuata inainte de data prestarii acestora.

Pentru a nu fi considerata in sfera TVA astfel incat incasarea acesteia sa oblige pe locator sa colecteze TVA, garantia nu trebuie sa isi schimbe destinatia pentru care a fost constituita. Destinatia garantiei este: 1.    acoperirea contravalorii chiriei pe o perioada de doua-trei luni in situatia in care chiriasul sisteaza plata chiriei;2.    acoperirea eventualelor costuri legate de reparatiile efectuate la bunul mobil inchiriat din cauze imputabile chiriasului.

Pentru valoarea garantiei incasate, locatorul persoana juridica impozabila inregistrata in scopuri de TVA nu are obligatia fiscala de a emite o factura. Totusi, in situatia in care locatarul solicita locatorului o factura pentru garantia achitata, locatorul poate emite o astfel de factura pe care inscrie mentiunea “garantie achitata conform contractului nr. .../data. Nu intra in sfera de TVA“.

Pentru a nu se confunda cu plata in avans a unei chirii, garantia nu se inregistreaza prin contul 409 “Furnizori – debitori” sau 419 “Clienti creditori”.

Inregistrarile contabile care se efectueaza sunt: pentru locatar:

- efectuarea platii sumei stabilite prin contract:                 2678                        =     5121   “Alte creante imobilizate”       “Conturi curente la banci"

pentru locator:

- incasarea sumei stabilite prin contract:                    5121                      =  167   “Conturi curente la banci”      “Alte imprumuturi si datorii asimilate”.

101