Slide 1

Ministerul Agriculturii i Industriei Prelucrtoare al Republicii MoldovaUniversitatea Agrar de Stat din Moldova Caterdra Biotehnologii n ZootehnieReferatTema: Sistemul endocrin

A efectuat: Buza Victoria, Studenta an.II, gr.II, Medicin Veterinar A verificat: Balan Diana, Lector superior, Doctor n biologie Chiinu 2013Cuprins:Noiuni generaleFunciile sistemului endocrinGlandele endocrineHipotalamusulHipofizaEpifizaTiroidaParatiroideleSuprarenalelePancreasulGonadele

Noiuni generale Sistemul endocrin Cuprinde totalitatea glandelor endocrine ai cror produi de secreie hormonii- se vars direct n snge sau limf, de unde sunt transportai la celulele sau organele int, unde se fixeaz de receptorii specifici. Hormonii Substana secretat de o gland endocrin, eliberat n circulaia sangvin i destinat s acioneze n mod specific pe unul sau mai multe organe-int cu scopul de a le modifica funcionarea. Clasificarea hormonilor Dup sediul sintezei i aciunii:1) Hormoni endocrini- ajung de la celula productoare la celula int prin snge

2) Hormoni paracrini- acioneaz pe celule nvecinate celulei int fr a ajunge n circulaia sangvin

3) Hormoni autocrini- secretai de o celul n spaiul extracelular i acioneaz ca moleule semnal pentru celula care i-a produs (celula secretoare i celula int sunt identice)

OBS. Un hormon poate aciona endocrin fa de un esut i paracrin fa de altul ex. somatostatinaClasificarea hormonilorDup natura chimic: 1) derivai din aminoacizi (Tyr-dopamina, catecolaminele, hh. tiroidieni i Trp- melatonina)2) peptide i proteine mici :GnRH, TRH, SS, vasopresina, ocitocina, PTH, leptina etc.3) glicoproteine mari: insulina, TSH, LH, FSH, eritropoetina4) derivai dintr-un nucleu steroidic (hh. steroizi): glucocorticoizi, mineralocorticoizi, sexuali5) derivai vitaminici: retinoizii, calcitriol (pseudosteroizi)6) derivai din acidul arahidonic: prostaglandine, tromboxani, leucotriene, lipoxineClasificarea hormonilorHormoni liposolubiliHormoni hidrosolubiliAu receptori intracelulari (nucleari sau citoplasmatici)Au receptori membranariNu necesit mesageri secunziNecesit mesageri secunziModuleaz exprimarea genelor i sinteza proteinelor Moduleaz activitatea unor proteineExercit o reglare cantitativ a concentraiei de proteineExercit o reglare calitativ a activitii proteinelorAciune mai lentAciune mai rapidStingerea semnalului hormonal este mai lentStingerea semnalului hormonal este mai rapidCircul transportai de proteineCircul liber n snge

Receptori hormonali

10

Feed-back negativ

Feedback pozitiv

Reglarea hormonilor tiroidieni

Funciile sistemului endocrinSistemul endocrin:Controleaz creterea i dezvoltarea organismului,Controleaz procesele de difereniere tisular,Controleaz procesele metabolice, Controleaz procesele comportamentale,Asigur meninerea constant a componentelor mediului intern (homeostazia).

Sistemul endocrin coordonat de cel nervos, regleaz pe cale umoral activitatea organelor interne

Glandele endocrine Glandele endocrine sunt:1.Hipotalamusul2.Epifiza3.Hipofiza4.Tiroida5.Timusul6.Suprarenalele7.Pancreasul8.Gonadele -Ovarele -Testicolul9.Paratiroidele

Hipotalamusul

Hipotalamusul Hipotalamusul reprezinta mai putin de 1% din totalul volumului creierului, dar reprezinta, in acelai timp, aproape cea mai importanta structura neuronal. Zona anterioar a hipotalamusului, nucleul anterior, nucleul suprachiasmatic, nucleul anterior, nucleul supraoptic i paraventricular, implicat n controlul ritmurilor endogene, somn, termoreglare, controlul sexualitii, controlul volemiei, controlul sistemului nervos vegetativ parasimpatic. Hipotalamusul secret patru tipuri de hormoni: 1. Eliberatori i inhibitori

Hipotalamusul secret patru tipuri de hormoni:

1. Eliberatori i inhibitori-TRH- tireoliberina, -CRH-corticoliberina,-LRH(GnRH) -gonadoliberina,-GRHsomatoliberina + GIH-somatostatina-PIH(hormonul inhibitor al prolactinei) = DOPA2.Neurohormoni retrohipofizari (ADH i OXT)3.Neurotransmitori4. Ciberninele (endorfine i encefaline): - i MSH, particip la lipoliz -ACTH, rol n procesele de memorie i de nvare

Hipofiza (glanda pituitar)

Localizat la baza creierului n aua turceasc a osului sfenoidAre forma i mrimea unui bob de mazre, cntrind cca 0,5g Este format din trei lobi: - anterior (adenohipofiza) - posterior (neurohipofiza) - intermediar

AdenohipofizaReprezint 75% din masa hipofizeiParticip la reglarea umoral a secreiei glandelor tiroid, corticosuprarenale i sexualeActivitatea sa este controlat i coordonat de ctre hipotalamus

Hormoni secretai: hormoni tropi: -tireotropina(TSH) -corticotropina (ACTH) -foliculostimulant (FSH) -luteinizant (LH) hormoni netropi: - somatotropina (STH) - prolactina

Somatotropina (STH)- hormonul de cretereRol: - asigur creterea esuturilor moi i a oaselor (n lungime i n grosime) - stimuleaz creterea muchilor i a viscerelor- scade eliminrile de Na, K, Ca, P, N.Disfuncii cauzate de: Hipersecreie n copilrie determin gigantismul - la maturitate determin acromegalia (dezvoltarea exagerat a extremitilor)Hiposecreie - n copilrie determin piticismul (nanismul hipofizar) - la maturitate determin caexia hipofizar (atrofii ale organelor, cderea prului, a dinilor a unghiilor, sterilitate i n final moarte)

Hormonii tropiTSH (tireotropina) stimuleaz secreia endocrin a tiroideiACTH (corticotropina) - stimuleaz secreia corticosuprarenaleiFSH (hormonul foliculostimulant)LH (hormonul luteinizant) Prolactina-la femei stimuleaz dezvoltarea glandelor mamare i menine secreia lactat (inhib aciunea FSH de stimulare a maturrii foliculilor ovarieni n perioada alaptrii)-la brbai efectul nu este cunoscut

Lobul intermediar hipofizarReprezint 2% din masa hipofizeiAre forma unei lame epiteliale care, la adult, ader strns la neurohipofizSecret hormonul melanocitostimulator - stimuleaz secreia de melanin (pigment care d culoare pielii i prului)

NeurohipofizaReprezint aproximativ 15% din masa hipofizeiEste format din lobul posterior hipofizar i din tractul hipotalamo-hipofizarHormonii sunt secretai de nucleii anteriori ai hipotalamusului, transportai prin tractul hipotalamo-hipofizar n lobul posterior i apoi eliberai n sngeHormonii secretai sunt: - antidiuretic (ADH) - ocitocina

1.ADH (hormonul antidiuretic sau vasopresina)Rol: Asigur conservarea apei n organismCrete permeabilitatea pentru ap a celulelor din pereii tubilor contori distali i colectoriStimuleaz reabsorbia apeiCrete volemiaDisfuncii cauzate de: Hipersecreie: - scade diureza i crete concentraia urinei, - crete tensiunea arterial, - stimuleaz peristaltismul intestinalHiposecreie: - apare diabetul insipid, care se manifest prin poliurie, polidipsie i un puternic dezechilibru mineralRol:Eliminarea laptelui din glandele mamare,Contracia musculaturii netede a uterului n timpul travaliului.2. OcitocinaEpifiza Epifiza este o gland endocrin de mici dimensiuni situat n centrul creierului, avnd forma unui con de pin. Glanda este ceva mai mare n perioada copilriei, ns cu trecerea anilor se calcific i involueaz spre maturitate. Principalul hormon pe care l sintetizeaz este melatonina- ce intervine n inhibarea dezvoltrii sexuale la copii i n reglarea ciclului somn-veghe. Glanda pineal mai poate sinstetiza i cantiti mici de hormoni luteinizant, antidiuretic, neurofizina, leucinencafalin, argintin.Tiroida

Funcii de baz: -Stimuleaz metabolismul general-Au influen asupra vitezei cu care este utilizat energia n corp i a producerii de proteine-Influeneaz asupra termoreglrii organismului-Stimuleaz la copii creterea scheletului-Influeneaz asupra compoziiei sngelui-Intensific excitabilitatea SN fa de ali hormoni Tiroida este bogat vascularizat i se compune din dou tipuri de celule: celulele C, care secret calcitonina (hormonul care micoreaz nivelul calciului), i celulele tiroidiene, cele mai numeroase, care se grupeaz n vezicule. Acestea capteaz iodul circulant n snge i l transform n prehormon tiroidian, pe care l stocheaz n vezicule. Atunci cnd la tiroid ajunge o stimulare cu tireostimulina hipofizar (TSH), veziculele elibereaz o parte a stocului lor hormonal sub form de triiodotironin, ori T3 (aproximativ 20%), i de tiroxin, ori T4 (aproximativ 80%). Gua endemicGusa endemica este o afectiune a glandei tiroide, ce apare la 5-10% din populatia unui teritoriu in care exista deficit geoclimateric de iod. Aceasta se caracterizeaza prin marirea de volum a tiroidei si modificari distrofice intraglandulare.Gusa endemica reprezinta una dintre cele mai frecvente boli endocrine si este o problema majora de sanatate publica.

Iodul este un oligoelement indispensabil sintezei de hormoni tiroidieni. Necesarul de iod provine din apa si alimente. Se estimeaza ca 29% din populatia globului traieste in zone geografice in care solul este sarac in iod. Necesarul de iod stabilit de OMS este de 100-150 mcg/zi. Acesta variaza insa cu varsta sau anumite conditii fiziologice (sarcina, lactatie).Fiziopatologie:Deficitul de iod duce la secretie inadecvata de hormoni tiroidieni urmata de declansarea unor mecanisme de adaptare tiroidiene si extratiroidiene:- Hipofiza secreta o cantitate mai mare de TSH pentru a stimula foliculii tiroidieni, ceea ce duce la hiperplazia glandei tiroide.- Secretie preferentiala de T3 (acesta are o activitate biologica de 20-200 de ori mai mare decat T4 si necesita mai putini atomi de iod pentru sinteza).- Cresterea conversiei T4 in T3 la nivelul cortexului cerebral.- La nivelul ficatului hormonii tiroidieni sunt metabolizati iar iodul este trimis in circulatie pentru a fi refolosit de glanda tiroida.

Boala lui Basedow-Graves Boala lui Basedow-Graves apare datorit hipersecreiei de hormoni tiroidieni la adult. Poate fi tratat cu inhibitori hormonali. In doze prea mari aceti inhibitori pot duce la apariia hiposecreiei de hormoni. Boala Basedow apare datorit prezenei auto-anticorpilor antireceptori TSH cu funcie stimulatoare asupra glandei tiroide. Legarea auto-anticorpilor la receptorii TSH de pe celulele tiroidiene determin stimularea secreiei hormonilor tiroidieni. Inhibiia prin feedback negativ de la nivel hipofizar dispare. Manifestrile clinice si paraclinice de hipertiroidie sunt: tumefacia tiroidei, exoftalmie nsoit de diverse simptomatologii oculare, tulburri cardiovasculare (aritmii, tahicardie, eretism cardiac), tremurturi digitale fine, scdere n greutate, diaree, termofobie, transpiraii profuze, astenie. Metabolismul bazal este crescut - radioizotopul de iod are o fixare crescut la nivelul tiroidei.

Paratiroidele Paratiroidele sunt 4 glande de dimensiuni reduse, situate cate doua pe fata posterioara a lobilor tiroidieni, in exteriorul capsulei acesteia.

Paratiroidele prezinta un epiteliu secretor, reprezentat de doua tipuri de celule dispuse in cordoane, sau care formeaza foliculi de dimensiuni reduse.Celulele principale secreta parathormonul iar celulele parafoliculare sintetizeaza calcitonina, un hormon hipocalcemiant care ajuta la fixarea calciului din oase.

ParathormonulParathormonul este un hormon de natura polipeptidica. Are actiune asupra osului, rinichiului si tractului digestiv, fie prin efecte directe, fie prin intermediul vitaminei D3, a carei secretie o controleaza.

La nivelul sistemului osos parathormonul prezinta urmatoarele efecte: efecte rapide, in decurs de minute - creste permeabilitatea membranei osteoblastelor si osteocitelor pentru calciu, creste calciul din citosolul celulelor cu expulzare a calciului in spatiul extracelular, ceea ce determina cresterea calcemiei efecte lente si tardive - zile - saptamani - activeaza osteoclastele si stimuleaza atat osteogeneza cat si osteoliza, cu toate ca procesul de remaniere osoasa este deplasat in favoarea osteolizei

La nivel renal parathormonul determina: formarea formei active a vitaminei D3 stimuleaza reabsorbtia tubulara a calciului, cu scaderea calciului eliminat prin urina creste eliminarea de fosfati anorganici la nivel renal crestere reabsorbtia tubulara a ionilor de magneziu si hidrogen si inhiba reabsorbtia sodiului, potasiului si a unor aminoacizi

La nivelul tractului digestiv: creste absorbtia activa a calciului, in functie de continutul dietei, efect mediat de vitamina D3

Hipercalcemia si hipofosfatemia sunt rezultatul efectelor conjugate ale parathormonului in interactiune cu organele tinta mentionate.

Parathormonul este reglat prin mecanisme de feedback negativ care coreleaza direct celulele secretoare din paratiroide cu nivelului circulant al calciului ionic. Hipercalcemia inhiba secretia de parathormon si invers. Exista mecanisme de feedback negativ asociate, cum este cel exercitat de vitamina D3 asupra celulelor paratiroidiene si de magneziul ionic circulant. Scaderea magneziului seric inhiba secretia de parathormon si invers.

Calcitonina Calcitonina este un hormon polipeptidic sintetizata de celulele C parafoliculare tiroidiene. Stimulul declansarii sintezei este hipercalcemia.

La nivel osos, calcitonina determina reducerea osteolizei si stimularea osteoblastelor si inhibarea formarii de osteoclaste noi. La nivel renal calcitonina are un efect minor de reducere a reabsorbtiei tubulare de calciu.

Rezultatul global al efectelor calcitoninei este hipocalcemia.

SuprarenaleleGlandele suprarenale (adrenale) sunt glande cu secreie intern, situate la mamifere la polul superior al celor doi rinichi ca o cciul. Ca activitate, prin secretarea hormonilor corticosteroizi i catecholaminelor (inclusiv cortizolul i adrenalina) ele sunt responsabile cu regularea strilor de stres, a rezistenei la infecii i substane antigenice, a metabolismului i a sexualitii (echilibrul dintre hormonii androgeni -- masculini -- i estrogeni -- femeieti determin sexul animalului, ca aspect i ca activitate sexual).

Zonele suprarenalelor -Medulosuprarenala (miezul, mduva, medulla) reprezint zona central a glandei i este inconjurat de zona cortical. Celulele cromafine (chromaffin cells), principala surs de catecholamine, secret hormonii: adrenalina (epinefrina) i noradrelina (norepinefrina). -Zona cortical (coaja, cortexul, corticosuprarenala) reprezint zona periferic a glandei ale crei celule (aparin de axa hipotalamic - pituitar - adrenal) sintetizeaz cortizolul (n condiii normale de via ele secret echivalentul a 35-40 mg de acetat de cortizon pe zi). Alte celule din zona cortical secret hormonii corticosteroizi (liposolubili, pe baz de colesterol) urmtori:- mineralocorticozii, care acioneaz la nivelul rinichilor stimulnd reabsorbia apei i a sodiului i eliminarea potasiului; - glucocorticozii, cu rol hiperglicemiant, hiperlipemiant; - sexosteroizii, care gestioneaz dezvoltarea sexual prin dou tipuri de hormoni: androgeni i estrogeni.

GlucocorticoiziiGlucocorticoizii prezinta efecte importante la nivelul unor organe si tesuturi: sistemul osos - efect catabolizant prin diminuarea sintezei matricei organice si diminuarea absorbtiei intestinale a calciului pe muschiul neted vascular - mentine tonusul vasomotor simpaticoadrenergic si controleaza permeabilitatea vasculara sistemul imun si maduva hematopoietica - determina scaderea numarului de eozinofile si bazofile si cresterea numarului de neutrofile, eritrocite si trombocite, precum si scaderea numarului de limfocite circulante. De asemenea determina inhibarea eliberarii de histamina sistemul nervos central - scaderea concentratiei de glucocorticoizi determina modificari ale personalitatii, modificari senzoriale si alterari ale electroencefalogramei ceea ce arata ca prezenta acestor hormoni este necesara pentru asigurarea integritatii functiilor sistemului nervos central

Pancreasul endocrin Pancreasul endocrin este reprezentat de insulele Langerhans care sunt alctuite din dou tipuri de celule importante:-Celule beta secret insulin (70%)-Celule alfa secret glucagon (20%)

Gonadele. Testiculele sunt o pereche de organe de reproducere masculine care produc, n principal, testosteron, un hormon care controleaz dezvoltarea caracteristicilor sexuale masculine i care joac un rol important n dezvoltarea spermei. Testiculul este gonada masculin la animale. Mamiferele de gen masculin au dou testicule, care sunt de obicei coninute ntr-o extensie a abdomenului, numit scrot. Funcia endocrin este secreia hormonal de testosteron, care nu doar ca induce spermatogeneza, ci este responsabil i de importantele modificri pubertare i de dezvoltarea caracterelor sexuale secundare masculine (pilozitate, schimbarea vocii, repartiia muscular etc.).

Ovarele La femeia adult, ovarele sunt formaiuni mici cu lungimea de 4 centimetri, limea de 2 centimetri i grosimea de 1 centimetru. Ele sunt amplasate de o parte i de alta a uterului i faa lor intern corespunde pavilionului trompei. Ligamentele se leag de organele nvecinate (uter, trompe), dar ele rmn mobile. Un ovar este compus din dou straturi de esut: n centru, partea medular conine vasele sangvine care asigur irigarea, la periferie partea cortical care ocup dou treimi din gland, conine la naterea persoanei toi foliculii care vor asigura n cursul fiecrui ciclu menstrual maturarea unui ovocit i expulzarea unui ovul, elementul femel al reproducerii. Secret hormonii estrogeni.

V mulumesc pentru atenie!