SIMTOMATOLOGIE

MOTIVATIE De cand exista viata pe pamant, legea biologica dupa care orice organism se naste, traieste si moare, se respecta cu fidelitate de la o generatie la alta. Dar uneori, acest proces evolutiv este intersectat de diverse procese patologice care-l accelereaza si-l altereaza, provocand suferinta organismului.

Boala apendicelui este o boala digestiva cu larga raspandire in randul populatiei de orice varsta si sex, ocupand un loc important in morbiditatea generala.

Ponderea mare pe care o are acesta boala in patologia generala, interactiunile cu factorii de mediu si alimentatia, face necesara cunoasterea ei in stadii cat mai incipiente pentru tratamentul si prevenirea complicatiilor.

Numai examenul clinic atent si complet, antrenat prin continua inarmare teoretica si activitatea practica, de zi cu zi, langa omul bolnav,exigenta mereu sporita fata de sine si de colaboratorii implicati in aceasta nobila misiune de asistenta medicala, sunt premisele formarii viitorului asistent medical in spiritul profund umanitar al acestei profesiuni.SIMPTOMATOLOGIE Apendicita acuta este o afectiune chirurgicala caracterizata prin inflamatia acuta a apendicelui ileo-cecal. Tabloul clinic al apendicitei acute este diferit, in functie de sediul topografic al organului, de stadiul evolutiv, de teren si de varsta bolnavului.

Semne functionale.

Durerea abdominala, semnul major al apendicitei acute, survine de obicei in plina sanatate sau pe fondul unui usor disconfort digestiv. Debutul durerii este brusc sau mai insidios, dar creste treptat in intensitate. Debutul brusc ca o durere paroxistica localizata periombilical sau eventual in epigastru poate evoca debutul unui sindrom ocluziv si reprezinta colica apendiculara se datoreste obliterarii lumenului apendicelui prin corp strain. La inlaturarea spontana a obstacolului, durerile se pot remite. Frecvent durerea se manifesta initial in epigastru sau in regiunea periombilicala, apoi se localizeaza dupa cateva ore sau zile in fosa iliaca dreapta. Durerea creste treptat in intensitate si poate cuprinde apoi intreg abdomenul. La multi bolnavi durerea debuteaza direct in fosa iliaca dreapta. Durerea devine ulterior continua. Initial bolnavul este agitat si mereu isi schimba pozitia. Dupa cateva ore, va evita miscarile si mersul, care ii accentueaza durerea. Pozitia antalgica consta in mentinerea coapsei drepte in flexie si usoara abductie; orice miscare determina o crispare dureroasa. Durerea determina prezentarea bolnavului la medic. Efortul, tusea, accentueaza durerile (semnul tusei). Inapetenta este un semn foarte precoce si constant, dar nespecific. Greata, varsaturile sunt mai tardive, nu preced durerea! Bolnavul prezinta greturi si varsaturi initial reflexe iritative, alimentare, ulterior bilioase si apoi in peritonite devin fecaloide. In fazele avansate de boala, varsaturile sunt bilioase si survin in cadrul ileusului dinamic prin iritatia peritoneala. In final poate fi si vomito negro. Tulburarile de tranzit. Constipatia este frecventa, uneori chiar pana la oprirea tranzitului. Administrarea de purgative este periculoasa deoarece creste secretia de mucus, creste presiunea din lumenul apendicular si astfel creste riscul de perforatie in apendicitele acute. Diareea survine mai rar si anume in apendicitele pelvine, sau in formele toxice si la copii.Semne generale.

Temperatura se mentine de obicei sub 38. Frisoanele, febra peste 38, sunt semne prezente in perforatia apendicelui.Limba este incarcata, adesea saburala. Halena este fetida. La inspectie se constata o diminuare a miscarilor respiratorii la nivelul hemiabdomenului drept si chiar un blocaj al miscarii peretelui abdominal in inspir. in formele avansate se constata distensia abdomenului. Daca tuseste bolnavul acuza dureri in fosa iliaca dreapta si, reflex, bolnavul apasa si imobilizeaza cu ambele maini peretele abdominal din regiunea fosei iliace drepte. Caracteristic pentru apendicita acuta este exacerbarea durerii din fosa iliaca dreapta la palpare. Palparea se face cu palma intreaga, cu blandete, incepand din fosa iliaca stanga spre flancul stang si epigastru. Aceste regiuni nu sunt sensibile la palpare, dar mobilizarea retrograda a gazelor din colon cu distensia cecului si miscarea peretelui abdominal pot accentua durerea din fosa iliaca dreapta (manevra Rovsing). Palparea fosei iliace drepte exacerbeaza durerea. In apendicita acuta, durerea nu poate fi localizata in anumite puncte deoarece se constata zone dureroase, lacobovici a descris in apendicita acuta o zona dureroasa triunghiulara, delimitata medial de marginea externa a muschiului drept abdominal, inferior de linia orizontala ce uneste spinele iliace antero-superioare si lateral de linia ombilic - spina iliaca antero-superioara dreapta. Punctul dureros descris de Mc Burney aproximativ la jumatatea liniei ombilic-spina iliaca antero-superioara dreapta (de fapt in original la 1,5-2 inch de spina, adica la 4-5 cm) se afla de fapt in plina zona dureroasa. Adesea se gaseste in fosa iliaca,dreapta apararea musculara, care poate fi invinsa prin palpare blanda.

Extinderea procesului inflamator apendicular determina aparitia semnelor de iritatie peritoneala. Acestea alcatuiesc triada simptomatica, considerata caracteristica pentru apendicita acuta de catre Dieulafoy:

1. durere in fosa iliaca dreapta;

2. hiperestezie cutanata;

3. aparare musculara in fosa iliaca dreapta.

Hiperestezia cutanata de la nivelul fosei iliace drepte se evidentiaza prin excitatii blande (ciupire usoara, atingerea tegumentelor, alunecarea degetelor pe tegumente), care sunt dureroase. Apararea musculara este proportionala cu severitatea procesului inflamator.

DIAGNOSTIC POZITIV

Diagnosticul pozitiv se stabileste clinic pe baza triadiei simptomatice: dureri abdominale, varsaturi, stare febrila, si este sustinut de explorarile paraclinice.

Diagnosticul ramane o problema de mare responsabilitate din cauza riscurilor la care expune orice omisiune. Clinic este de mare utilitate triada Dieulafoy hiperestenzie cutanata, sensibilitate la presiune si contractura musculara la bolnavii care se prezinta pentru sindrom dispeptic instalat brusc, dureri abdominale cu intensitate maxima in cadranul inferior drept si sindrom febril. Formele tipice, cu simptomatologie completa, nu constituie dificultati de diagnostic. Acestea incep cu formele incomplete, fruste, cu localizari atipice. Din acest motiv suspiciunea de apendicita acuta trebuie formulata sistematic in prezenta oricarui semn din cele care pot surveni in evolutia bolii, la orice bolnav neapendicectomizat, si uneori chiar la cei operati (apendice dublu, cicatrice cutanata fara apendicectomie). Examenul obiectiv complet, inclusiv tuseul rectal sau vaginal si urmarirea dinamica trebuie sa certifice diagnosticul in primele ore, dupa necesitati, in consult cu chirurgul, ginecologul, infectionistul sau urologul. Totdeauna se impun cateva investigatii simple dar decisive. Lanz: diminuarea sau chiar disparitia reflexelor cutanate la nivelul fosei iliace drepte si chiar a hemiabdomenului drept in prezenta unei contracturi musculare subclinice. Manevra Blumberg depresiunea brusca a peretelui abdominal, dupa o palpare profunda determina intensificarea brutala a durerii si este caracteristica iritatiei peritoneale.

Mandelpott (semnul clopotelului sau rezonatorului) percutia superficiala a peretelui abdominal constata ca durerile sunt maxime la nivelul fosei iliace drepte; se utilizeaza cand palparea blanda nu poate localiza sediul maxim al durerii din cauza defensei musculare. Manevra psoasului: ridicarea membrului inferior drept intins determina accentuarea durerilor din fosa iliaca dreapta in timpul compresiunii fosei de catre examinator si la bolnavul in decubit dorsal.

Auscultatia releva adesea o rarire sau stingere a zgomotelor intestinale in faza de ileus paralitic. Tuseul rectal sau vaginal permite gasirea unei dureri pe fata laterala dreapta a rectului sau a fundului de sac vaginal lateral drept. Se mai pot constata colectii lichidiene in fundul de sac Douglas in fazele avansate. Tuseul vaginal permite si diagnosticul diferential cu atat de frecventele afectiuni ginecologice ale femeii.Examenele paraclinice.

Leucocitoza in jur de 10 000/mmc cu/sau fara polinucleoza (80-90%) si VSH-ul marit sunt caracteristice. Cresterea leucocitelor la 12 000 in prezenta tabloului clinic de apendicita acuta este sugestiva pentru diagnostic.

Perforatia se insoteste de leucocitoze pana la 20 000/mmc. Insa in 20-30% din apendicitele acute, numarul de leucocite este in limite normale sau doar usor crescut. Sedimentul urinar este normal in apendicita acuta si ajuta la diferentierea de o afectiune renala. Totusi, un apendice inflamat si situat in contact cu ureterul sau cu vezica urinara poate determina un sediment urinar patologic cu hematii, leucocite si puroiRadiografia abdominala (renala simpla), ecografia rinichilor si urografia sunt utilizate pentru efectuarea diagnosticului diferential cu colica renala. Foarte rar in perforatiile apendiculare este prezent pneumoperitoneul (0-7%). Imagini hidro-aerice apar in complicatiile mecano-inflamatorii ocluzive. Ecografia permite identificarea cu usurinta a stazei reno-ureterale si deci a litiazei. Recent s-a constatat ca ecografia are rol si in diagnosticul pozitiv al apendicitei acute prin evidentierea apendicelui inflamat ca o structura nedeformabila la compresiunea gradata, cu extremitatea distala inchisa, cu structura tubulara multistratificata si cu un diametru mai mare de 6 mm. Computertomografia stabileste cu o precizie de 98% diagnosticul de apendicita acuta flegmonoasa.EVOLUTIE

A.Plastromul apendicular (blocul apendicular, peritonita localizata cu plastron )Virulenta mai scazuta a germenilor si/sau reactivitatea imunologica, initial buna a organismului, determina propagarea lenta a infectiei si formarea unui exsudat bogat in fibrina pe suprafata exterioara a apendicelui. Acest plastron apare de obicei la 24-72 ore de la debutul crizei. Dupa tabloul initial clasic de apendicita acuta se constata reducerea contracturii abdominale din fosa iliaca dreapta, care este inlocuita cu o zona de impastare dureroasa, nedepresibila. Se constata pierderea supletei parietale si o rezistenta inegala la palpare. Se deceleaza o tumora inflamatorie cu o sensibilitate dureroasa vie la palpare, cu contur sters, nedepresibila, renitenta la presiune, fixata posterior si uneori aderenta chiar de peretele abdominal anterior.. Bolnavul prezinta semnele generale ale procesului septic cu febra si hiperleucocitoza. Bolnavul trebuie internat si se urmareste evolutia durerii locale, a tranzitului intestinal, diametrul impastarii, febra, pulsul, leucocitoza. Sub tratament medical plastronul se poate remite, sau evolueaza spre abces apendicular si peritonita generalizata (in doi si trei timpi). Rezolutia se obtine prin tratament medical: repaus la pat, regim alimentar hidric, reechilibrare hidro electrolitica si mai ales prin antibioterapie masiva. Local se aplica o punga cu gheata.. In blocul apendicular tratamentul chirurgical de apendicectomie este indicat la 2-3 luni dupa racirea' completa obtinuta prin tratament medical.B. Abcesul apendicular.

Este mai frecvent in localizarile retrocecale si mezoceliace. Portiunea centrala a plastronului se ramoleste si contine puroi. La examenul local se deceleaza la palpare o zona de fluctuenta. Clinic, starea generala se agraveaza in continuare sau dupa o perioada de aparenta remisiune. Ascensionarea curbei febrile a leucocitozei si tahicardiei se insoteste de ileus dinamic cu greturi, varsaturi si reacutizarea durerilor. Limba este saburala, faciesul bolnavului este intoxicat. Abcesul apendicular poate fistuliza la piele (rar) intr-un organ cavitar sau mai frecvent in peritoneu (peritonita in doi si trei timpi)..

C. Peritonita generalizata. Reprezinta o complicatie grava a apendicitei acute. Durerea se exacerbeaza brusc si apoi apar semnele de peritonita. Generalizarea se produce dupa un interval de cateva ore pana la 1-2 zile de la debutul clinic al apendicitei acute. Tranzitul intestinal este oprit. Starea generala este alterata. Este prezenta febra de tip septic si leucocitoza de 15-20 000/mmc cu neutrofile. in formele evoluate bolnavul este socaTratamentul apendicitei acuteGravitatea si frecventa crescuta a complicatiilor posibile din apendicita acuta neoperata contrasteaza cu evolutia favorabila a bolnavilor dupa interventia efectuata in timp util. Terapia medicala cu antibiotice, antispasticele si punga cu gheata la nivelul fosei iliace drepte nu asigura vindecarea apendicitei acute; frecvent dupa o scurta perioada de ameliorare urmeaza etapa complicatiilor cu risc major si interventii chirurgicale mult mai dificile (50% din bolnavii ameliorati recidiveaza, iar la 10% din acestia survine perforatia apendicitei acute in intervalul pana la un an). (19) in acest context se accepta astazi practicarea ablatiei chirurgicale a apendicelui in urgenta ca metoda optima de tratament. Se recomanda tratamentul chirurgical radical in toate cazurile de apendicite acuta. Tratamentul chirurgical profilactic, adica apendicectomia la toti copiii, incercat de chirurgii americani intr-o anumita perioada a fost abandonat datorita riscurilor si complicatiei unei apendicectomii pe un apendice absolut indemn. In aceasta situatie in prezent indicatiile apendicectomiei profilactice se fac doar la: persoane care stau izolate un timp indelungat: marinari, exploratori, astronauti; persoane in care se investesc fonduri mari pentru un anumit moment: sportivi de mare performanta, care se pregatesc pentru marile concursuri internationale.

Expectativa sub tratament medical nu este acceptata in apendicitele acute cu exceptia blocului apendicular. Clismele evacuatorii si administrarea de purgative si analgetice majore sunt contraindicate in situatia cand suspicionam o posibila apendicita acuta. Diagnosticarea apendicitei acute in primele 48 de ore de la debut impune de urgenta apendicectomia, la care se asociaza, cand e indicat, drenajul cavitatii peritoneale. in peritonita apendiculara difuza interventia chirurgicala se amana cateva ore, in functie de starea bolnavului pentru instituirea terapiei de reechilibrare hidro-electrolitica si volemica. Aceste dezechilibre sunt rezultatul acumularii de lichide intraperitoneal si in ansele intestinale.

Incidentele intraoperatorii sunt relativ rare. Mentionam posibilitatea de a surveni:

lezarea anselor intestinale sau a cecului la izolarea apendicelui in blocul apendicular;

hemoragia prin deraparea ligaturii de pe mezoapendice;

hemoragie la plasarea firului de bursa pe cec si lezarea arteriolelor cecului.

PREZENTARE DE CAZURI

CAZUL 1NUME SI PRENUME: P. M

VARSTA:15 ANI

DOMICILIU: CIMPENI, jud. ALBAOCUPATIE: ELEV,SCOALA GENERALA CIMPENINATIONALITATEA: romanaRELIGIE: ortodoxaDATA INTERNARII: 05.04.2014MOTIVELE INTERNARII:

durere in fosa iliaca dreapta, greturi si scaune moi.

ISTORICUL BOLII:

simptomatologia a debutat in urma cu cateva zile, cu dureri in fosa iliaca dreapta, greturi si scaune moi; simptomatologia se accentueaza, motiv pentru care se interneaza in sectia de Chirurgie a Spitalului CIMPENIDIAGNOSTICUL LA INTERNARE:

apendicita acuta cu reactie peritoneala.

B. EXAMEN CLINIC GENERALGREUTATE:55 kg

INALTIME: 1,60 m

STARE GENERALA: modificata

FACIES: incercanat

TEGUMENTE: palide

MUCOASE: clinic normale

TESUT CONJUNCTIV ADIPOS: normal reprezentat

SISTEM GANGLIONAR: nepalpabil

SISTEM MUSCULAR: normoton, normoKinetic

SISTEM OSTEOARTICULAR: integru,mobil

SISTEM RESPIRATOR: torace simetric ,normal conformat,ambele hemitorace participa la miscarile respiratoriiAPARAT CARDIOVASCULAR:TA=110/60,AV=80/min,zgomote cardiace ritmice,bine batute,soc apexian in sp. V intercostal stang APARAT DIGESTIV: abdomenul este suplu, mobil, cu miscari respiratorii, dureros spontan si la palpare in fosa iliaca dreapta;tranzit prezent,scaune moi ,varsaturi prezente

APARAT URO-GENITAl: mictiuni fiziologice; urini de aspect normal; loje renale nedureroase.

SISTEM NERVOS: reflexe osteotendinoase, orientat temporo-spatial.

C. NEVOI FUNDAMENTALE AFECTATE1. NEVOIA DE A COMUNICA : P: comunicare ineficace la nivel afectiv;

E: neadaptarea la rolul de bolnav;

S: teama.

2. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

P: durere;

E: inflamatia apendicului;

S: durere in fosa iliaca dreapta.

3. NEVOIA DE A ELIMINA

P: eliminare inadecvata a materiilor fecale;

E: proces inflamator;

S: scaune moi.

4. NEVOIA DE A BEA SI A MANCA

P: alterarea digestiei;

E: apendicita acuta;

S: greturi.

5. NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA

P: postura inadecvata;

E: durere in fosa iliaca dreapta;

S: pozitie inadecvata.

6. NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI

P: dificultatea de a se odihni;

E: durere in fosa iliaca dreapta;

S: ore insuficiente de somn (5h).7. NEVOIA DE A FI CURAT, INGRIJIT, DE A-SI PROTEJA TEGUMENTELE SI MUCUOASELE

P: dificultatea de a-si efectua ingrijirile igienice;

E: durere;

S: lipsa ingrijirilor igienice.

DIAGNOSTICUL DE NURSINGOBIECTIVEINTERVENTII AUTONOMEINTERVENTII DELEGATEEVALUARE

Alterarea digestiei manifestata prin greturiPacientul sa nu mai prezinte greturi in termen de 12 oreInvat pacientul sa inspire profund pentru reducerea senzatiilor de greataAdministrez metoclopramid fiola in perfuzieDupa 12 ore de la internare pacientul nu mai prezinta greturi

Eliminare inadecvata manifestata prin scaune moiPacientul sa-si imbunatateasca eliminarea in decurs de 12 oreIi dau pacientului sa consume lichide (ceai de musetel,ceai de menta )

Il ajut sa-si curete regiunea anala dupa fiecare scaun si aplic creme protectoare

Ajut infirmiera sa-i faca toaleta anusului de mai multe ori pe zi si dezinfectam cu sol acid boric

Mentin constanta temperatura corporala

Protejez patul cu aleza

Hidratez pacientul pe cale orala si prin perfuzii urmarind inlocuirea pierderilor de apa si electroliti

Monitorizezfunctiile vitale si vegetative si le notez in FO

Calculez bilantul ingestie excretie

Dau dovada de intelegere si rabdare,menajand pudoarea pacientuluiAdministrez Furazolidon 1 caps per os la indicatia medicului si perfuzie cu solutie glucoza 5% ,500ml si solutie Ringer 500mlPacientul si-a imbunatatit eliminarea.

Comunicare ineficace din cauza neadaptarii la rolul de bolnav. Pacientul sa comunice cu echipa de ingrijire in urmatoarele 12 oreLinistesc bolnavul cu privire la starea sa ,explicandu-i scopul si natura interventiilor.Asigur un mediu de securitate,linistit.Invat bolnavul sa folosesca mijloace de comunicare conform posibilitatilor sale.Administrez medicatia recomandata de medic.Dupa 10 ore de la internare pacientul comunica cu echipa de ingrijire.

CAZUL IICULEGEREA INFORMATIILORNUME SI PRENUME:G. C.

VARSTA: 10 ANI

DOMICILIU: CIMPENI , jud. ALBA OCUPATIE: elev clasa a IV- a, Scoala Generala CimpeniNATIONALITATEA: romanaRELIGIE: ortodoxaDATA INTERNARII: 14.02.2014.MOTIVELE INTERNARII: durere in fosa iliaca dreapta, senzatie de voma, febra.

ISTORICUL BOLII:

pacientul acuza de circa o saptamana dureri in fosa iliaca dreapta, insotite de circa doua zile de febra si senzatie de voma.

DIAGNOSTICUL LA INTERNARE: colica apendiculara.

EXAMEN CLINIC GENERALGREUTATE: 28 kg

INALTIME: 1,20 m

STARE GENERALA: modificata

FACIES: palid, incercanat

TEGUMENTE: normal colorate

MUCOASE: normal colorate

SISTEM GANGLIONAR: nedureros la palpare

SISTEM MUSCULAR: normoton,normokineticSISTEM OSTEOARTICULAR: integru morfofunctional

SISTEM RESPIRATOR: torace cu aspect normal; sonoritate pulmonara normala; murmur vezicular fiziologic.APARAT CARDIOVASCULAR: TA 105/60 mmHg; AV 80 pulsatii/minut; soc apexian in spatiu V intercostal stang; zgomote cardiace ritmice; suflu sistolic gradul I-II mitro-aortic.

APARAT DIGESTIV: abdomen suplu, mobil, dureros spontan si la palpare in fosa iliaca dreapta; tranzit intestinal fiziologic; senzatie de voma;

APARAT URO-GENITAL: mictiuni fiziologice; urini de aspect normal;

SISTEM NERVOS: orientat temporo-spatial.

ANTECEDENTE PERSONALE: nesemnificative.

NEVOI FUNDAMENTALE AFECTATE1. NEVOIA DE A COMUNICA

P: comunicare ineficace la nivel afectiv;

E: neadaptarea la rolul de bolnav;

S: frica.

2. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

P: durere in fosa iliaca dreapta;

E: apendicita acuta;

S: durere in fosa iliaca dreapta.

3. NEVOIA DE A BEA SI A MANCA

P: digestie alterata;

E: proces inflamator;

S: senzatie de voma si greturi.

4. NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA

P: postura inadecvata;

E: durere in fosa iliaca dreapta;

S: pozitie atalgica.

5. NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI

P: somn perturbat;

E: durere;

S: ore insuficiente de somn (6h).

6. NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA

P: dificultatea in a se imbraca;

E: durere in fosa iliaca dreapta;

S:imbracare lenta

DIAGNOSTICU DE NURSINGOBIECTIVEINTERVENTII AUTONOME INTERVENTII DELEGATE EVALUARE

1. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

P: durere;

E: apendicita acuta;

S: dureri in fosa iliaca dreapta.

Pacientul sa-si exprime diminuarea durerii in urmatoarele 6h.Asez pacientul intr-o pozitie comoda si efectuez tehnici de relaxare.Recoltez sange pentru Hemoleucograma, Calcemie, Eree, Creatina, Proteine totale TGO, TGP, Glicemie;

- recoltez urina pentru examen de urina;

- insotesc pacientul la radiologie pentru radioscopie pulmonara;

- pregatire preoperatorie Testare xilina= neg. Testare penicilina= neg. Efectuez clisma evacuatoare;

- masor TA= 110/70 mmHg;.Durerea s-a diminuat dupa 6 ore de la internare

NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI

P: dificultatea de a se odihni;

E: durere;

S: ore insuficiente de somn (6h).

Pacientul sa se odihneasca corespunzator in termen de 48 h.Indepartez toate sursele care ar putea perturba somnul pacientului;

- ii spun sa efectueze tehnicile de relaxare invatate.

Administrez Diazepam 1 comprimat (10mg) Fenobarbital 1 comprimat (15mg), oral.Pacientul s-a odihnit mai bine in termen de 36 ore

NEVOIA DE A ELIMINA

P: eliminare insuficienta cantitativ;

E: apendicectomie;

S: cantitate mica de urina.

Pacientul sa prezinte o eliminare urinara adecvata in termen de 24h.Ii dau pacientului sa consume multe lichide pentru a favoriza eliminarea.Pacientul a urinat spontan (600ml).

CAZUL IIICULEGEREA INFORMATIILORNUME SI PRENUME:C. I..

VARSTA: 13 ani

DOMICILIU: Bistra, jud. Alba

OCUPATIE: elev clasa a VI-a Scoala Generala Cimpeni

NATIONALITATEA: romanaRELIGIE: ortodoxaDATA INTERNARII: 23.03.2014.

MOTIVELE INTERNARII:

durere in fosa iliaca dreapta, senzatie de voma, varsaturi si subfebrilitate.

ISTORICUL BOLII:

bolnavul acuza de circa 2 saptamani dureri in fosa iliaca dreapta si in urma cu 24 ore, senzatie de voma si varsaturi, motiv pentru care s-a prezentat la spital.

DIAGNOSTICUL LA INTERNARE:

apendicita acuta cu reactia peritoneala

EXAMEN CLINIC GENERALGREUTATE: 35 kg

INALTIME: 1,50 m

STARE GENERALA: modificata

STARE DE CONSTIINTA: prezenta

FACIES: normal colorat

TEGUMENTE: normal colorat

MUCOASE: umectate si normal colorate

TESUT CONJUNCTIV ADIPOS: normal reprezentat

SISTEM GANGLIONAR: nedureros la palpare

SISTEM MUSCULAR: normoton, normokinetic

SISTEM OSTEOARTICULAR: integru morfofunctional

SISTEM RESPIRATOR: torace cu aspect normal; sonoritate pulmonara normala; torace cu aspect normal;

APARAT CARDIOVASCULAR: TA 120/80 mmHg; AV 72 pulsatii/minut; soc apexian in spatiu V intercostal stang.

APARAT DIGESTIV: abdomenul este suplu, mobil, cu miscari respiratorii, dureros, spontan si la palpare in fosa iliaca dreapta; tranzit intestinal fiziologic; ficat si splina in limite normale.APARAT URO-GENITAL: mictiuni fiziologice; urini de aspect normal; lojii renale nedureroase.

SISTEM NERVOS: reflexe osteotendinoase, orientat temporo-spatial.

NEVOI FUNDAMENTALE AFECTATE1. NEVOIA DE A COMUNICA

P: comunicare ineficace la nivel afectiv;

E: spitalizare;

S: teama.

2. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

P: durere;

E: apendicita acuta;

S: durere in fosa iliaca dreapta.3. NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NORMALE

P: hipertemie;

E: proces inflamator;

S: subfebrilitate (37,5C).

4. NEVOIA DE A BEA SI A MANCA

P: alterarea digestiei;

E: apendicita acuta;

S: greturi.

5. NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA

P: postura inadecvata;

E: durere in fosa iliaca dreapta;

S: pozitie inadecvata.

6. NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI

P: dificultatea de a se odihni;

E: durere in fosa iliaca dreapta;

S: ore insuficiente de somn (5h).

7. NEVOIA DE A FI CURAT, INGRIJIT, DE A-SI PROTEJA TEGUMENTELE SI MUCUOASELE

P: dificultatea de a-si efectua ingrijirile igienice;

E: durere;

S: lipsa ingrijirilor igienice.

DIAGNOSTIC DE NURSINGOBIECTIVE INTERVENTII AUTONOMEINTERVENTII DELEGATE EVALUARE

NEVOIA DE A BEA SI A MANCA

P: alimentatie insuficienta;

E: apendicectomie;

S: regim hidric.

Pacientul sa consume lichide suficiente in termen de 8h. Explorez preferintele pacientului asupra alimentelor permise .

Ii dau pacientului sa consume lichide. Administrez pacientului la indicatia medicului perfuzie intravenoasa, ser fiziologic 500ml;

- pacientul a consumat 1200 ml lichide si a eliminat 400ml.

Pacientul a consumat lichide.

NEVOIA DE A ELIMINA

P: eliminare urinara inadecvata;

E: interventie chirurgicala;

S: cantitate scazuta 400ml

Pacientul sa prezinte o eliminare adecvata din punct de vedere cantitativ in termen de 12h.Servesc pacientul cu un urinar;

- recomand pacientului sa consume lichide.

Administrez Fenobarbital 1 comprimat (15mg) oral, seara.Pacientul si-a imbunatatit eliminarea urinara;

- a urinat spontan

NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA

P: incapacitatea de a se misca ;

E: dureri;

S: imobilitate.

Pacientul sa se poata mobiliza in termen de 24h.Ajut pacientul sa se ridice la marginea patului si sa stea in pozitie sezut.Efectuez ingrijiri postoperatorii;

- supraveghez functiile vitale (TA, pulsul, respiratia, temperatura);

- supraveghez pansamentul (daca se imbina anunt medicul);

- supraveghez tegumentele si mucoasele.

Pacientul a inceput mobilizarea.

CAZUL IV

NUME SI PRENUME :P.M

VARSTA: 12 ANI

DOMICILIU: ALBAC , jud. ALBA

OCUPATIE: elev clasa a V- a, Scoala Generala Cimpeni

NATIONALITATEA: romanaRELIGIE: ortodoxaDATA INTERNARII: 14.03.2014.

MOTIVELE INTERNARII: durere in fosa iliaca dreapta, senzatie de voma, febra.

ISTORICUL BOLII:

pacientul acuza de circa 4 zile dureri in fosa iliaca dreapta, insotite de circa doua zile de febra si senzatie de voma.

DIAGNOSTICUL LA INTERNARE:

colica apendiculara.

EXAMEN CLINIC GENERALGREUTATE: 32 kg

INALTIME: 1,40 m

STARE GENERALA: modificata

STARE DE CONSTIINTA: prezenta

FACIES: palid, incercanat

TEGUMENTE: normal colorate

MUCOASE: normal colorate

SISTEM GANGLIONAR: nedureros la palpare

SISTEM MUSCULAR: normoton

SISTEM OSTEOARTICULAR: integru morfofunctional

SISTEM RESPIRATOR: torace cu aspect normal; sonoritate pulmonara normala; murmur vezicular fiziologic.

APARAT CARDIOVASCULAR: TA 115/70 mmHg; AV 78 pulsatii/minut; soc apexian in spatiu V intercostal stang;zgomote cardiace ritmice

APARAT DIGESTIV: abdomen suplu, mobil, dureros spontan si la palpare in fosa iliaca dreapta; tranzit intestinal fiziologic; senzatie de voma; ficat, cai biliare: la limita superioara, spatiu V intercostal drept; limita inferioara la rebord; splina nepalpabila.

APARAT URO-GENITAL: mictiuni fiziologice; urini de aspect normal; loje renale nedureroase.

SISTEM NERVOS: orientat temporo-spatial.ANTECEDENTE PERSONALE: nesemnificative.

ANTECEDENTE HEREDOCOLATERALE: nesemnificative

CNDITII DE VIATA SI MUNCA: igienice.

NEVOI FUNDAMENTALE AFECTATEPACIENT: P.M., 12 ani

DIAGNOSTIC: colica apendiculara

SALON: 4

1. NEVOIA DE A COMUNICA

P: comunicare ineficace la nivel afectiv;

E: neadaptarea la rolul de bolnav;

S: frica.

2. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

P: durere in fosa iliaca dreapta;

E: apendicita acuta;

S: durere in fosa iliaca dreapta.

3. NEVOIA DE A BEA SI A MANCA

P: digestie alterata;

E: proces inflamator;

S: senzatie de voma si greturi.

4. NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA

P: postura inadecvata;

E: durere in fosa iliaca dreapta;

S: pozitie atalgica.

5. NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI

P: somn perturbat;

E: durere;

S: ore insuficiente de somn (6h).

6. NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA

P: dificultatea in a se imbraca;

E: durere in fosa iliaca dreapta;

S: imbracare lenta.

NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI

P: dificultatea de a se odihni;

E: durere;

S: ore insuficiente de somn (6h).

Pacientul sa se odihneasca corespunzator in termen de 48 h.Indepartez toate sursele care ar putea perturba somnul pacientului;

- ii spun sa efectueze tehnicile de relaxare invatate.

Administrez Diazepam 1 comprimat (10mg) Fenobarbital 1 comprimat (15mg), oral.Pacientul s-a odihnit mai bine in termen de 36 ore

1. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

P: durere;

E: apendicita acuta;

S: dureri in fosa iliaca dreapta.

Pacientul sa-si exprime diminuarea durerii in urmatoarele 6h.Asez pacientul intr-o pozitie comoda si efectuez tehnici de relaxare.Recoltez sange pentru Hemoleucograma, Calcemie, Eree, Creatina, Proteine totale TGO, TGP, Glicemie;

- recoltez urina pentru examen de urina;

- insotesc pacientul la radiologie pentru radioscopie pulmonara;

- pregatire preoperatorie Testare xilina= neg. Testare penicilina= neg. Efectuez clisma evacuatoare;

- masor TA= 110/70 mmHg;.Durerea s-a diminuat dupa 6 ore de la internare

NEVOIA DE A-SI PROTEJA TEGUMENTELE

P: alterarea tegumentelor;

E: apendicectomie;

S: plaga chirurgicala.

Pacientul sa aibe o plaga chirurgicala cu evolutie buna.Invat pacientul sa-si pastreze pansamentul curat pentru a nu se infecta.Efectuez pansament cu Betadine iodat in conditii perfecte de asepsie.Plaga chirurgicala cu evolutie buna.

NEVOIA DE A ELIMINA

P: eliminare insuficienta cantitativ;

E: apendicectomie;

S: cantitate mica de urina.

Pacientul sa prezinte o eliminare urinara adecvata in termen de 24h.Ii dau pacientului sa consume multe lichide pentru a favoriza eliminarea.Pacientul a urinat spontan (600ml).

CONCLUZIIApendicita este inflamarea apendicelui.Oricine poate dezvolta apendicita ,dar mai frecvent apare la pacienti intre 10 si 30 ani. Apendicita este unul din cele mai raspandite motive pentru chirurgia abdominala de urgenta la copii.Daca inflamatia si infectia se raspandesc prin peretele apendicelui ,acesta se poate rupe iar infectia se poate raspandi in abdomen.

Principala manifestare clinica o reprezinta durerea in fosa iliaca dreapta,uneori accentuata de miscarea membrului inferior drept .Uneori durerea este insotita de greturi si varsaturi.

Diagnosticul pozitiv se pune pe baza unui istoric medical,a unei examinari fizice,a examenelor de laborator si uneori a testelor imagistice.

Singurul tratament in cazul apendicitei este interventia chirurgicala ,pentru a se indeparta apendicele (apendicectomie ).

PAGE 39