TEHNICI DE RECOLTARE A SANGELUI

1. RECOLTAREA SANGELUI VENOS - se face prin venopunctie , cu respectarea regulilor de asepsie si antisepsie - sangele recoltat se amesteca cu anticoagulant uscat in proportie de 1 mg la 1 ml de sange - anticoagulantul folosit trebuie sa nu modifice volumul si morfologia eritrocitelor avantaje- permite repetarea sau efectuarea unor examene complementare din aceeasi proba - timp scazut de elaborare a rezultatelor de la laborator - analiza sangelui se poate face si mai tarziu (nu imediat dupa ce a fost recoltat)

2. RECOLTAREA SANGELUI CAPILAR - se face prin punctionarea pulpei degetului sau a suprafetei plantare a halucelui la copii avantaje- ofera cele mai bune frotiuri dezavantaje- poate furniza o cantitate insuficienta de sange - sangerarea se poate opri inainte de recoltarea tuturor probelor - necesita efectuarea pe loc a testelor

METODE DE DOZARE A HEMOGLOBINEI

- hemoglobina = hemoproteina cu grupare prostetica = hemul (Fe bivalent) - grupare proteica = globina 4 monomeri cu structura polipeptidica (la adult predomina Hb A1) - dozarea este un test de rutina, absolut obligatoriu pentru explorare la fiecare pacient - metode:

1. gazometrica bazata pe capacitatea Hb de a fixa oxigenul (1 g de Hb fixeaza 1,34 ml oxigen) 2. calorimetrica (SAHLI) consta in compararea solutiei de cercetat cu o solutie etalon din aparat 3. spectrofotocolorimetrica consta in masurarea culorii in functie de puterea de absorbtie a luminii de catre o solutie, intr-o regiune specifica a spectrului vizibil

1. metoda SAHLI principiu- solutia de clorhidrat de hematina, preparata din sangele pe care il avem de cercetat, se compara cu un etalon de culoare din aparatul Sahli (etalonul este stabilit prin colorarea aceluiasi produs cu o cantitate normala de Hb)

materiale- ace sterile - vata - alcool sanitar - solutie de HCl 0,1 N - apa distilata - hemoglobinometrul Sahli cu doua eprubete- una cu solutia etalon (clorhemina in glicerina= bruna) - alta cu solutia de cercetat (divizata in unitati Sahli) - pipeta de 0,02 ml - baghta de sticla pentru omogenizare

tehnica- in prima eprubeta - se pune solutie de HCl 0,1 N (pana la diviziunea 10) - se face punctie capilara, cu respectarea regulilor de asepsie si antisepsie - se recolteaza 0,02 ml sange cu pipeta hemoglobinometrului, care se adauga in prima eprubeta - se agita amestecul astfel format - dupa 3- 5 min (timp in care amestecul se inchide la culoare, devenind brun, datorita formarii clorhidratului de hematina) se adauga apa distilata picatura cu picatura pana se egalizeaza culorile (cea a solutiei de cercetat cu cea a solutiei etalon) - se citeste gradatia de pe tub (la nivelul meniscului inferior al lichidului) - in a doua eprubeta - se pune solutia etalon

rezultatele- se exprima in g / 100 ml sange - calculul se face prin regula de trei simpla 100 unitati Sahli....................................................16 g Hb% Nr de unitati Sahli citite pe aparat.......................x

valori normale NN = 17- 20 g% barbati = 14- 16 g% femei = 12- 14 g%

variatii patologice scaderi- anemii cresteri- poliglobulii

METODE DE IDENTIFICARE A HEMOGLOBINEI

1. reactii de probabilitate care pot sesiza cantitati mici de Hb (urme de sange) - au o specificitate redusa = pot fi pozitive si in alte situatii (reactii fals pozitive) 2. reactii de certitudine- au o specificitate mai mare - necesita o cantitate mare de sange

1. reactii de probabilitate = reactia ADLER

principiu- anumite substante incolore in stare redusa , prin oxidare in prezenta unei peroxidaze (Hb) sau peroxid (apa oxigenata), devin colorate.

materiale- benzidina - solutie de acid acetic glacial - apa oxigenata 3% - sange de cercetat - eprubete - pipete - stativ

tehnica- se prepara o solutie saturata de bezidina in acid acetic glacial - se pun intr-o eprubeta cateva picaturi de solutie saturata de bezidina - apa oxigenata - o picatura de sange - in prezenta sangelui apare o coloratie albastra a solutiei

interpretare- aparitia culorii albastre certifica prezenta sangelui in preparatul de examinat !!! reactia Adler se pozitiveaza si in prezenta altor compusi in afara de sange (peroxidaze de alta origine)

2. reactii de certitudine- reactia TEICHMANN (metoda cristalografica)

principiu- obtinerea de cristale rombice ce pot fi observate la microscop, in urma reactiei dintre Hb si HCl in stare nascanda (pura)

materiale- microscop - bec de gaz - lama de sticla - lamele - sange de cercetat - pipete

- solutie de acid actic glacial - solutie de NaCl 1%

tehnica- se pune o picatura de sange pe lama de sticla si face un frotiu gros (se intinde pe lama picatura de sg) - se usuca preparatul astfel obtinut, la becul de gaz, fara a depasi 40- 45 grade Celsius - dupa care se adauga o picatura de acid acetic glacial si una de NaCl - se acopera lama cu o lamela - se incalzeste din nou pana la fierbere (apar bule) - in acest moment preparatul isi schimba culoarea in maro (clorhidratul de hematina = clorhemina) - dupa racire se examineaza la microscop

interpretare- HCl format din reactia acidului acetic glacial cu NaCl, descompune Hb in hem si globina - apoi formeaza cu hemul clorhemina, evidentiata prin aparitia de cristale maro, rombice la microscop - aceasta reactie face identificarea petelor de sange, fara a evidentia specia de la care provine sangele (hemul este identic la diferite specii, globina are specifitate de specie)

DETERMINAREA HEMATOCRITULUI

Hematocritul = relatia procentuala dintre volumul plasmei si cel al elementelor figurate - metoda de determinare se bazeaza pe faptul ca datorita greutatii lor, elementele figurate celulare se separa prin centrifugare de plasma sanguina - cum volumul leucocitelor si trombocitelor constituie < 1% din volumul total al elementelor figurate, el poate fi considerat ca neglijabil, notiunea practica de hematocrit referindu-se, in special la volumul globulelor rosii.

Materiale necesare- seringa cu ac sterila - vata - alcool sanitar - garou - tuburi capilare gradate pentru hematocrit (L=50 mm, diametru interior 0,5 mm)

divizate in 100 parti egale - heparina - capsula de plastic - bagheta de sticla - centrifuga

Tehnica de lucru - in seringa se aspira heparina, iar o picatura se depune pe capsula de plastic (capsula de plastic se mentine la 37 0 C pana se usuca complet heparina) - tehnica se efectueaza dimineata, pe nemancate - se recolteaza 2- 3 ml de sange prin venopunctie, cu staza minima si cu respectarea regulilor de asepsie si antisepsie - sangele recoltat se pune in capsula de plastic, peste heparina uscata - se agita continutul cu bagheta de sticla - un capat al tubului capilar de hematocrit se introduce in capsula de sticla si sangele va urca prin capilaritate - un capat al tubului se inchide la becul de gaz - tubul se fixeaza in centrifuga si se centrifugheaza timp de 5 min la 3000 rot/ min - se citeste diviziunea la care se afla nivelul rosu al elementelor figurate = procentul de globule continute in sangele de cercetat - valoarea hematocritului se calculeaza dupa formula: Ht = (h / H ) x 100 unde h = inaltimea coloanei de hematii H= inaltimea coloanei totale introduse in tub

Important: - valoarea hematocritului obtinut din sangele venos trebuie corectata in raport cu 2 factori de corectie: 1. pentru plasma incatusata = vol de plasma care se gaseste prins intre hematii, chiar la sfarsitul centrifugarii (din timpul determinarii hematocritului)

- reprezinta aproximativ 4% din volumul globular

- trebuie corectata cu in factor de corectie = 0,96% 2. pentru hematocritul somatic = raportul dintre vol globular total din corp fata de volumul sanguin - se gaseste in raport constant cu hematocritul venos care este cu 9% mai mare - acest raport are o valoare de 0,91% (al II lea factor de corectie)

Valori normale: - barbati 44- 46% - femei 41- 43% - copil 54%

variatii fiziologice: - varsta- NN 56% - 1 an 32% - 4 ani 37% - 12 ani 40% - varstnici mai scazut fata de adulti - in functie de locul de unde s-a recoltat sangele: - arterial 40% - venos 47% - capilar 44% - capilar splenic 70% - creste- in efortul fizic (iese din interstitii) - la altitudine (poliglobulie) - stress (mobilizarea sangelui de rezerva) - scade- sarcina prin hemodilutie

Variatii patologice: - scade- anemii - creste- ploliglobulii

Importanta determinarii: - aprecierea cantitativa a leucocitelor si trombocitelor - aprecierea aspectului plasmei - determinarea starii de anemie, policitemie - calcularea constantelor si indicilor eritrocitari