Recoltare Probe de Sange

7/18/2019 Recoltare Probe de Sange

http://slidepdf.com/reader/full/recoltare-probe-de-sange 1/8

Pentru probarea diagnosticului, se recomanda urmatoarele analize si investigatii:Pregatirea pacientului Este foarte important ca pacientului sa i se explice procedura la care va fi supus si sa se obtina intreaga luicomplianta.1. Recoltarea probelor se face cu pacientul in conditii bazale, inaintea oricarei proceduri diagnostice sau terapeutice(ideal intre orele 7 si 9 dimineata, in conditii ! "eun# pe nemancate$% pentru evaluarea metabolismului lipidic serecomanda ca recoltarea sa se efectueze dupa 1& ore de la ultima masa.

&. 'and probele de sange nu sunt recoltate in conditii bazale, trebuie tinut seama de efectele aditionale pe care lepot produce efortul fizic (ciar si efortul fizic moderat poate determina o crestere a glucozei, acidului lactic, proteinelor serice, ')$, precum si a starii emotionale sau ritmului circadian care poate afecta anumiti parametri.*. Recoltarea probelor biologice se poate face sub forma unei probe unice (de exemplu, pentru determinareaglicemiei bazale$ sau sub forma probelor multiple (de exemplu, testul de toleranta la glucoza sau recoltarea urinii din&+ ore$.+. sigurati#va ca pacientul sta intr#o pozitie comoda (in pozitie sezanda sau in decubit dorsal$.-. erificati cu mare atentie ca toate datele demografice ale pacientului sa fie corect scrise pe formularul cu care esteinsotit acesta la punctul de recoltare a sangelui si eticetati corect recipientul de recoltare.

om descrie in continuare procedurile de recoltare a sangelui venos si a celui capilar.

Flebotomia.

. Pentru sistemul /#0onovette exista & tenici diferite de recoltare:

1. sistem seringa: prin controlul vitezei de recoltare nu exista riscul de colabare a venei%&. sistem vacuum: tubul este vidat in momentul imediat anterior recoltarii, eliminandu#se riscul pierderii de vid%proportia de sange recoltat#aditiv ramane constanta, fapt ce conduce la rezultate corecte.

1. Instructiuni (sistem seringa):# nainte de punctionarea venei, introduceti acul in tubul de recoltare, fixati#l prin rotire usoara in sensul acelor deceasornic.# Punctionati vena, slabiti garoul si trageti incet pistonul, pana la oprirea fluxului sanguin.# /coateti tubul din ac rotindu#l in sens invers acelor de ceas% acul ramane in vena2# Pentru recoltarea mai multor probe, fixati tubul urmator in ac si procedati conform instructiunilor de mai sus.# 3E43E: ntai se scoate tubul din ac, apoi acul din vena2

&. Instructiuni (sistem vacuum):# 5ixati pistonul la baza tubului, apoi indepartati#l.# naintea inceperii recoltarii, acul trebuie sa fie in vena.# /labiti garoul si fixati tubul in acul aflat de"a in vena, rotindu#l in sensul acelor de ceasornic.# steptati oprirea fluxului sanguin.# /coateti tubul din ac rotindu#l in sens invers acelor de ceasornic% acul ramane in vena.# Pentru recoltarea mai multor probe, fixati tubul urmator in ac si procedati conform instructiunilor de mai sus.



# 3E43E: ntai se scoate tubul din ac, apoi acul din vena2

6. Probele de sange sunt recoltate cu sistemul older#vacutainer:

naintea recoltarii sangelui, desfaceti acul prin rasucirea capacului sigilat. nlaturati capacul si expuneti partea filetata

(1$, avand gri"a sa nu indepartati teaca sterila in care se gaseste acul (&$. samblati acul la older (*$. 3oate tuburile(+$ pot fi acum umplute unul dupa altul in concordanta cu instructiunile de mai "os:a. plicati un garou pe antebratul pacientului si intepati pielea din plica cotului, a"utandu#va de degetul mare si indexulmainii drepte.b. nversati pozitia mainilor cat mai curand posibil dupa ce acul a penetrat vena% apasati vacutainerul cu degetul mareal mainii drepte, indexul si degetele mi"locii sustinandu#l.c. /angele este atras de vacuumul din vacutainer si curge in tub cu viteza proprie% eliberati garoul din "urul bratuluipacientului imediat ce sangele a aparut in vacutainer, a"utandu#va cu mana stanga, sustinand in continuare olderul.d. Retrageti vacutainerul cu mana dreapta, apasand usor cu degetul mare pe una dintre marginile olderului.e. Pentru a asigura optima omogenizare a sangelui cu anticoagulantul, efectuati #18 miscari de inversiune a tubului.f. aca se recolteaza mai mult de un vacutainer, inserati cel de#al doilea tub si repetati pasii descrisi mai sus (a#e$.



ndiferent de sistemul de recoltare folosit, respectati urmatoarele manevre:# utilizati manusi sterile, de unica folosinta pentru fiecare pacient caruia i se recolteaza probe%# evitati punctionarea in zonele in care exista leziuni cutanate%# dezinfectati zona aleasa pentru punctionare cu a"utorul unui tampon steril imbibat in solutie apoasa de izopropanol78, prin miscari circulare, din interior spre exterior, pentru a indeparta contaminantii%# dupa tamponare, lasati sa se usuce zona inainte de a trece la punctionare (daca zona este umeda, poate fi indusa

emoliza probei$%# la sfarsitul punctionarii, aplicati imediat un tampon compresiv pentru a asigura emostaza si a evita formareaematomului (durata recomandata a compresiei - mininute$% la sfarsit acoperiti zona cu un pansament steril%# acul de punctie nu va fi reintrodus in teaca (pentru a evita inteparea$, indoit sau taiat, ci va fi depus intr#un containerde plastic rezistent la reziduuri intepatoare sau taietoare.

Aditivi Pentru a impiedica procesul de coagulare a sangelui integral, unele vacutainere contin substante anticoagulante%anticoagularea se produce fie prin legarea 'a&; (E3, citrat$, fie prin inibarea trombinei (eparinat de litiu sausodiu, irudina$.Pentru a nu exista nici o confuzie in identificarea tubului de recoltare, capacele vacutainerelor sunt colorate diferit, infunctie de aditivul folosit.'odurile de culoare pentru substantele anticoagulante sunt descrise in /<=/ >718:1. 'apac mov=roz # foloseste ca anticoagulant E3#ul si are utilitate in ematologie, biologie moleculara, unele testeimunocimice (ex. '3?$.

&. 'apac bleu=verde # contine 'itrat 9;1 si se foloseste pentru analiza coagularii.*. 'apac negru=mov # contine 'itrat +;1 si se foloseste pentru /?.+. 'apac verde=portocaliu # contine ?eparinat si se utilizeaza plasma pentru testele de cimie.-. 'apac rosu=incolor # este un tub fara anticoagulant. /erul este folosit pentru testele de cimie, imunologie siserologie.

@nele vacutainere destinate obtinerii serului contin un activator de coagulare (care accelereaza formarea ceagului$si un gel separator, care permite mentinerea serului dupa centrifugare in tuburile primare, in cursul fazei preanalitice(transport catre laborator$, analitice si postanalitice (stocarea probelor in laborator$.3uburile de recoltare folosite in laboratoarele /Anevo sunt:



1. 3uburi 6ecBton# icBinson:# capac mov # E3%# capac rosu # tub simplu, fara anticoagulant sau gel separator%# capac incolor # tub fara anticoagulant, cu gel separator%# capac bleumarin # E3 (pentru metale$%# capac negru # citrat +;1%# capac bleu # citrat 9;1.

&. 3uburi /arsted:# capac roz # E3%# capac incolor # tub simplu, fara anticoagulant sau gel separator%# capac maron # tub fara anticoagulant, cu gel separator%# capac portocaliu # eparinat de litiu (pentru metale$%# capac mov # citrat +;1%# capac verde # citrat 9;1.

Ordinea recoltarii tuburilor n cazul in care este nevoie sa se obtina mai multe probe dintr#o singura flebotomie, se recomanda sa se

respecte urmatoarea ordine de recoltare a tuburilor:1. recipientele pentru emocultura%&. tuburile fara aditivi%*. tuburile ce contin citrat%+. tuburile ce contin eparina%-. tuburile ce contin E3.Volumul optim de proba@na din erorile cel mai des intalnite este trimiterea la laborator a unei cantitati insuficiente de proba. Pentrua va asigura ca exista un volum adecvat de proba, recoltati intotdeauna sange intr#o cantitate de & ori si

"umatate mai mare decat volumul necesar efectuarii unui anumit test (la fiecare test este precizat volumulminim de ser sau plasma necesar procesului analitic$.



n acelasi timp, trebuie sa se evite recoltarea excesiva de sange, in special la varstnici, copii mici, pacientiinternati in sectiile de terapie intensiva.n cazurile frecvente, in care pacientilor le sunt indicate mai multe teste, tineti cont de urmatoarele volumede sange recomandate in cazul folosirii analizoarelor automate actuale:# +#- mC sange pentru efectuarea unui profil de investigatii biocimice uzuale%# 1 mC sange pentru efectuarea a *#+ teste de imunocimie.Recoltarea sangelui capilar

Este utila in special in cazul pacientilor pediatrici si pentru efectuarea frotiurilor de sange. 'ele doua locuride electie pentru recoltare sunt suprafata palmara a falangei distale a degetului si suprafata plantara lateralasau mediala a calcaiului. /e obtine un amestec de sange provenit din arteriole, venule si capilare care larandul sau poate fi diluat cu licid interstitial si intracelular.'ompozitia relativa a sangelui depinde de fluxul sanguin existent in patul vascular cutanat in momentulrecoltarii% astfel, incalzirea locului de punctionare inaintea recoltarii faciliteaza arterializarea sangelui dinteritoriul cutanat respectiv.24u se va recolta niciodata din pulpa degetului la nou#nascuti deoarece exista riscul de a leza osul falangei.Exista o relatie direct proportionala intre volumul de sange recoltat si adancimea incizei efectuate. stfeltipul lantetei trebuie ales in functie de locul punctionarii si cantitatea de sange necesara.

dancimea inciziei constituie un element critic la nou#nascuti% daca aceasta depaseste &,+ mm exista risculde a leza osul calcaneu.Riscul de a efectua o incizie prea adanca poate fi evitat prin utilizarea unor lantete semiautomate de unicafolosinta.nstructiuni:

# dezinfectati locul punctionarii cu a"utorul unui tampon steril imbibat in solutie de alcool si asteptati sa seusuce zona inainte de a efectua incizia (trebuie evitata folosirea altor dezinfectanti deoarece acestia potinduce valori fals crescute pentru acid uric, fosfor sau potasiu$%# prindeti ferm zona adiacenta locului punctionarii si efectuati rapid incizia, apasand pe butonul lantetei%# indepartati prima picatura de sange cu a"utorul unei mese de tifon, deoarece aceasta poate contine licidinterstitial%# prin miscari de apasare usoara, fara a masa zona din "ur, colectati picaturile de sange care curg liber intr#un microtainer eticetat%# daca picaturile nu curg liber in microtainer, percutati usor tubul%# in cazul microtainerelor care contin anticoagulant, efectuati #18 miscari usoare de inversiune a tubuluipentru a asigura amestecul optim al sangelui cu anticoagulantul%# la sfarsitul recoltarii aplicati un tampon steril compresiv care va fi mentinut pana la oprirea sangerarii% nuaplicati banda"e adezive la copii, deoarece pe langa faptul ca pot produce iritatii, exista riscul de a fi ingititeatunci cand se largesc%# depuneti lanteta intr#un container rezistent la punctionare.

Prelucrarea probelor de sange dupa recoltareComponentele sangelui:n medie, un adult de 78 Bg are aproximativ +,7- # -,> C sange, din care aproximativ >8 sunt plasma si+8 celule sanguine.'elulele sanguine (ematii, leucocite si trombocite$ sunt suspendate in plasma (formata din apa siconstituenti dizolvati: ormoni, anticorpi, enzime, ce sunt transportate catre tesuturi, iar produsii lor deexcretie sunt transferati apoi catre plamani si rinici$.Prin centrifugare se pot separa atat plasma, cat si ser. iferenta dintre plasma si ser este ca plasma retinefibrinogenul, care este inlaturat din ser./angele pacientului, recoltat intr#un tub fara substante anticoagulante, cu sau fara gel separator, este lasatsa sedimenteze=sa coaguleze, dupa care va fi centrifugat si se separa serul, care contine & tipuri deproteine: albumina si globuline.Plasma este obtinuta din sangele recoltat intr#un tub cu anticoagulant si apoi centrifugat. nticoagulantuliniba formarea coagulului. Plasma contine trei tipuri de proteine: albumina, globuline si fibrinogen.Pentru anumiti analiti exista diferente semnificative intre rezultatele obtinute la testarea din ser si cea dinplasma: potasiu, magneziu, fosfor, proteine totale, lactat etc.iferentele dintre valorile obtinute din ser si din plasma se datoreaza unor factori ca:# analitul poate fi consumat in timpul procesului de coagulare: fibrinogen, trombocite, glucoza%# analitul poate fi eliberat din celule in timpul coagularii: potasiu, C?, fosfor, lactat%# anticoagulantul poate interfera cu metoda de determinare in cazul DD3, Ci.

&.



*. Plasma Versus Ser

1. vanta"e:# Procesare accelerata: etapa formarii coagulului este eliminata% timpul de centrifugare se poate scurta princresterea vitezei de rotatie.# 'antitate mai mare: dintr#o proba de sange se obtine aprox.1-#&8 mai multa plasma decat ser.# Cipsa interferentelor legate de coagularea post#centrifugare: in ser se mai pot produce coaguli dupa ocentrifugare precoce% acest lucru nu apare niciodata in plasma.

# Rezultatele obtinute la testarea analitilor din plasma exprima mai fidel statusul in vivo al pacientuluicomparativ cu cele din ser.# Risc mai mic de aparitie in plasma a emolizei si trombocitolizei decat in ser.&. ezavanta"e:# Electroforeza proteinelor este alterata in plasma de prezenta fibrinogenului (pseudo#peaB in regiunea g, cepoate mima un component 0$.# nticoagulantul poate interfera cu metoda de determinare.# nterferenta cationica: cand se foloseste plasma eparinizata, litiul sau amoniul din anticoagulant potinterfera cu metodele de determinare a acestora.

Faza precentrifugare/erul sau plasma trebuie separate fizic de celulele sanguine cat mai repede posibil, pentru a nu exista risculproducerii unor rezultate eronate% se recomanda astfel o limita maxima de & ore din momentul recoltariiprobei.@n contact mai redus cu celulele sanguine (& ore$ este recomandat pentru potasiu, '3?, cortizol,

catecolamine, acid lactic si omocisteina./tudiul efectuat de Caessig si colaboratorii sai a indicat faptul ca 17 analiti nu au fost afectati de un contactprelungit al serului cu celulele sanguine (timp de + ore la temperatura camerei$: albumina, fosfatazaalcalina, C3, bilirubina, calciu, colesterol, '), creatinina, magneziu, fosfor, proteine totale, trigliceride, 3*,3+, uree, acid uric. Pe de alta parte, rezultatele au fost semnificativ alterate in cazul urmatorilor analiti:# timp de contact F & ore: glucoza (scade$, potasiu (creste$, C? (creste$%# timp de contact F ore: sideremie (creste$.ntr#un studiu mai recent, Gang si colaboratorii sai au evaluat stabilitatea a >* analiti in serul care a ramastimp de &+ ore in contact cu celulele sanguine. /#a stabilit ca serul trebuie separat in * ore pentru glucoza,potasiu si fosfor si in > ore pentru albumina, bicarbonat, clor, peptid ', ?C colesterol, sideremie si proteinetotale. 'eilalti analiti au fost stabili timp de &+ ore in serul separat. cest studiu demonstreaza faptul calaboratoarele trebuie sa revizuiasca stabilitatea analitilor testati, pentru a reduce numarul respingerilornenecesare de probe, in cazurile in care transportul de la punctele de recoltare este prelungit.Refrigerarea probelor de sange iniba metabolismul celulelor sanguine si stabilizeaza anumiti constituentitermolabili. 4u se recomada ca probele de sange integral sa fie refrigerate decat daca exista recomandari

specifice in acest sens. stfel, este contraindicata refrigerarea in cazul probelor pentru determinareapotasiului, deoarece temperatura scazuta iniba glicoliza si favorizeaza eliberarea potasiului din celule,obtinandu#se astfel rezultate fals crescute. Pe de alta parte, probele din care se vor testa '3?, P3?, acidlactic, catecolamine si gastrina vor fi racite prin plasarea intr#un recipient ce contine un amestec de apa cugeata.Centrifugarea'entrifugarea probei in vederea obtinerii serului trebuie efectuata numai dupa ce se constata ca sangele acoagulat complet. n mod normal coagularea se produce dupa cca. *8 minute, insa in cazul pacientilor careprimesc tratament anticoagulant sau prezinta defecte de coagulare aceasta se produce cu intarziere.'entrifugarea probelor pentru obtinerea de ser sau plasma se efectueaza in general la *888 g timp de -minute. Pentru obtinerea unei plasme deplacetate este nevoie ca proba sa fie centrifugata timp de 1-#*8minute la &888#*888 g.upa separarea serului sau plasmei, probele nu vor mai fi recentrifugate (pentru a obtine un volumsuplimentar de proba$% de asemenea este contraindicata recentrifugarea in cazul probelor recoltate invacutainere cu gel separator.3ransferul probelor in tuburi secundare trebuie efectuat cu mare atentie, pentru a evita contactul cu unmaterial potential infectant.Programul de intretinere al centrifugilor include verificarea periodica, cu a"utorul unui taometru, a vitezei decentrifugare obtinute in urma unei setari specifice.n cazul tuburilor cu gel se va verifica obligatoriu integritatea acestuia la sfarsitul centrifugarii. numite teste(ex.: emoglobina glicozilata, plumb$ necesita o proba de sange anticoagulat si neseparat% in aceste cazuriprobele nu vor fi centrifugate.



4. Transportul probelor

3impul de transfer al probelor catre laborator poate fi:# scurt, cand locul de recoltare=clinica este in acelasi loc cu laboratorul%# mediu, cand locul de recoltare=clinica este in aceeasi localitate cu laboratorul, dar nu in acelasi loc%# lung (&+ ore sau mai mult$, cand locul de recoltare=clinica este in alta localitate decat laboratorul si se trimitprobele prin posta sau curieri. ceasta situatie se intalneste mai des in cazul trimiterii probelor pacientilor dela studiile clinice, cand toate probele se colecteaza intr#un laborator de la pacientii situati in centre diferite,

localizate geografic diferit.Exista mai multe tipuri de transport al probelor, in functie de natura produsului si de stabilitatea analitilor caretrebuie testati:# transport in conditii ambientale%# transport la rece (probe refrigerate$%# transport in geata carbonica (probe congelate$.Reguli generale:# in cazul unui timp de transfer scurt sau mediu, toate probele de sange vor fi transportate ambiental incontainere sau pungi speciale (daca nu exista recomandari specifice de refrigerare a probelor$%# in cazul transferului la distanta, in special prin curieri sau posta, trebuie evitat a fi transportat sangeintegral%# probele transportate ambiental trebuie prote"ate de temperaturi extreme, prin ambalarea in materialeizolante (containere de polistiren$%# probele refrigerate trebuie plasate in apropierea pungilor cu geata si nu direct pe acestea%# in cazul probelor congelate se va verifica daca dimensiunile containerului permit sa fie introdusa o cantitate

suficienta de geata carbonica care sa reziste pe durata transportului%# vor fi folosite dispozitive de monitorizare a temperaturii pe durata transportului./#a demonstrat ca anumiti parametri biocimici, ca electrolitii sau enzimele, nu sunt afectati de transportulprin posta sau curier, care poate dura de la &+ ore la + zile. Este valabil si pentru concentratia emoglobineisau numarul eritrocitelor. iferente ma"ore se observa insa in cazul ematocritului, volumului eritrocitarmediu (E0$ sau bilirubinei. 5oarte important este ca prepararea frotiului de sange venos sa fie facuta inmaximum * ore de la recoltarea sangelui. e asemenea sangele recoltat pe citrat (pentru testele decoagulare$ la pacientii care nu sunt eparinizati este stabil timp de ore la temperatura camerei pentrudeterminarea timpului de protrombina, timpului de trombina, P33, proteinei ' si factorului al coagularii.4u este valabil insa pentru determinarea factorului si proteinei / care au o stabilitate mult mai redusa.n cazul pacientilor eparinizati sangele poate fi pastrat la temperatura camerei sau la frigider timp de + oredin momentul recoltarii probelor. aca acest lucru nu este posibil, probele se stoceaza la H&8I'.3ransportul la distanta al plasmei, in vederea efectuarii testelor de coagulare, se va face numai in geatacarbonica% decongelarea probelor in cursul transportului genereaza rezultate eronate.

Stocarea probelor in laborator upa inceierea procesului analitic, o parte din probe vor fi pastrate o anumita perioada de timp, in conditiibine stabilite, astfel incat sa permita confirmarea rezultatelor, verificarea identitatii probelor sau efectuareaunor teste suplimentare.Reguli generale:# procedura de stocare a probelor trebuie sa tina cont de stabilitatea analitilor%# probele trebuie intotdeauna sa fie pastrate in tuburi incise (pentru a evita evaporarea acestora$%# probele pot fi arivate in frigidere in tuburile primare, cu conditia ca acestea sa contina gel separator%# in congelatoare probele sunt pastrate de obicei in tuburi secundare% este posibila arivarea si in tuburileprimare care contin gel, daca producatorul specifica acest lucru%# se va evita pe cat posibil stocarea sangelui integral% oricum sangele integral destinat obtineriiserului=plasmei nu trebuie pastrat in frigider%# intervalul de pastrare a probelor este cu atat mai mare cu cat temperatura de arivare este mai scazuta(exceptii: probele pentru electroforeza lipoproteinelor si determinarea de apolipoproteine 1 si 6 nu trebuie

pastrate la congelator$%# dupa decongelare proba trebuie omogenizata prin miscari de inversiune a tubului, fara a se producespuma% evitati decongelarea H recongelarea.

1. Probele pentru ematologie contin sange pe E3, pot fi arivate &+ ore la &#+I '%&. Probele pentru biocimie si imunocimie (exceptie fac probele mentionate mai "os$ contin ser, sepastreaza 1 saptamana la &#+I '%*. Probele pentru determinarea P/ contin ser si se pastreaza & saptamani la #&8I '%+. Probele pentru screeningul prenatal al anomaliilor fetale, profil 3<R'?, serologie sifilis la care s#auobtinut rezultate pozitive contin ser si se pastreaza 1 luna la #&8I '%-. Probele alergologice si cele pentru boli autoimune contin ser si se pastreaza & saptamani la #&8I '.



Probele de plasma destinate determinarii incarcaturii virale 6 si ', precum si probele de toxicologie (metale$sunt consumate de obicei aproape integral in procesul analitic, de aceea nu vor mai putea fi disponibilepentru retestari (se va solicita repetarea recoltarii$.

Recoltare Probe de Sange

Documents

Transcript of Recoltare Probe de Sange