Gonsultant gtiinlific :

Prof. Univ. Dr. Ecaterina Vrismag

Goordonator revisti :

Prof. logoped Valeria Pirgan

Golectiv de redacfie:

Prof. logoped Sorina Niculescu

Prof. logoped Adriana Stancu

Prof. logoped Viorica Oprea

Prof. logoped Ana Stoica

Prof. logoped Aurora Sava

Revistl sponsorizati de

PageSoft s.r.l.

Tipirit de

TASK Gomputer s.r.l.

b

1. prof. univ. dr. Ecaterina Vrdsmag

2. prot. Aura Florina Stdnculescu

3. prof. logoped Adriana Stancu

4. prof .logoped Aurora Sava

5. prof. logoped Florentina Gdlbinagu

6. prof. logoped Ana Stoica

7. prot.logoped Camelia Goga

8. prof. logoped Valeria P6rgan

9. prof. logoped Viorica Oprea

10. prof. logoped Sorina Niculescu

11. prof. logoped Mihaela Mereufd

12. prot. logoped luliana Bdrbuceanu

13. medic psihiatru Andreia Vasilescu

14. medic Remus Lupu

15. prof. Gabriela Vasilescu

. CUPRINS .

- Revista noastrd

- Banalitdli despre lucruri importante

- De la deontologie la profesionalism

- Terapia tulburdrilor de schemd corporald

- Emiterea corectd a fonemelor limbii rom6ne

- Stimularea abilitdfilor comunicative prin joc

- Lectura dupd imagini - modalitate specificd de

intervenfie in terapia retardului de limbaj

- Familia gigcoala, vectori ai integrdrii copilului

- Pragmatica 9i intervenfia precoce in logopedie

- Aplicarea principiilor educafiei timpuriiin terapia

tulburdrilor de limbaj

- Consilierea pdrinfilor in cazu! copiilor cu dislexie

- Abordarea balbismului prin logopedie gi psihoterapie

cognitiv com portamentald

- Tulburdrile fonologice - concept gi implicafii terapeutice

- Beneficiile logopediei asupra copilului

- Joc didactic: "Gulegem ciupercufe"

LOGOPEDIA U2OO9

in cele g Centre Logopedice Intergcolare din Bucureqti luqeazd 33 de profesori logopezi care

desfiqoard activitali de inalta specializare, pentru remedierea dificultd1ilor de lirnbaj ale unui numar

ridicat de copii pregcolari 9i qcolari.

Activit6{ile de corectare a vorbirii din cabinetele acestor centre logopedice sunt deosebit de

complexe, necesit6nd cunoqtinle de specialitate qi formare continu[ pentru adaptarea metodelor la

particularitalile fiecarui copil cuprins intr-un progftrm de intervenfie personalizat pentru reeducarea

limbajului.

profesorii logopezi care active azdinaceste structuri de inv6!6mdnt special integrat, absolvenli de

psihologie, psihopedagogie speciald 9i pedagogie iqi continua formarea prin cursuri de masterat qi

specializiri postuniversitare in aceste domenii. Metodele folosite sunt flexibile qi permanent adaptate

cunoqtin{elor dob6ndite de-a lungul anilor, experienlelor directe imbogdlite in urma activitalilor practice

desfbqurate zilnicin cabinete cu copiii logopafi, perfeclionate prin studii, cercetdri qi proiecte desfiqurate

in cadrul colaborarii cu oNG-uri, sau iniliate de ISMB 9i MEdc.

Comisia metodic6 a profesorilor logopezi din Bucureqti otganizeazd in fiecare an qcolar

simpozioane, sesiuni de comunicari, seminarii qi workshop-uri, cuprinse in planul de activititi de

formare continua a ISMB, in cadrul cdrora sunt prezentate rezultate deosebit de interesante ale

activit[1ilor de corectare a dificultd{ilor de limbaj, studii qi cercetari, propuneri materializate in programe

de intervenlie personalizate qi proiecte de activitali specifice, noutali metodologice'

Ca qi coordonator qi organizator al acestor activitdli metodice din ultimii ani' am considerat cd

este benefic pentru toli colaboratorii noqtri ca toate aceste experienle interesante s6 fie publicate, pentru

a fi accesibile unui numdr c6t mai mare de beneficiari, colegilor tineri, care intdmpind dificultali inerente

anilor de debut in meseria de profesor logoped qi tuturor celor interesafi'

Meseria de profesor logoped este nobil6, frumoasd qi dificilS in toatd complexitatea ei'

imp6rtdqirea experienlelor directe din activitalile cu copiii este apreciatS de tofi cei care sunt implicati in

problematica vastd a comunicdrii.

Astfel, a ap6rut ca ineditl gi necesard tip[rirea acestei reviste, al c[rei mesaj qi con]inut sunt

dedicate tuturor celor care sunt preocupali de tainele limbajului copiilor'

Prof. logoped Valeria Pdrgan, metodist ISMB

LOGOPEDIA A2OO9

Revista noastr5

Avem azi o marc bucurie: deschidem impreund o REVISTA a logopezilor din municipiul Bucuregti.

Remedierea dificultdlilor qi tulburdrilor de limbaj a inceput in Bucureqti qi este firesc sd facem tot noi

primul pas in a impdrtdgi experienfele noastre qi a propune noi c6i de imbogdlire a mijloacelor

profesionale.

Pentru logopedia intergcolard este o ocazie minunatd de a explica ceea ce se petrece in cabinetul

logopedic, a crea pun{i de legdtur[ cu ceila[i profesioniqti implicali in serviciile de sprijin qi de a reuqi

un parteneriat autentic cu plrinlii copiilor gi cu celelalte cadre didactice.

Fiecare copil care trece pragul unui cabinet logopedic gdseqte acolo nu numai un prieten in persoana

logopedului, ci qi un mediu in care se simte bine, se reg6seqte qi care il stimuleazd s5 se joace, sd invele

qi sd se dezvolte.

Deqi acum lucrez la Universitate de aproape doud decenii, nu voi putea niciodatd sd mE depdrtez de

experienfa pe care am acumulat-o in logopedie gi de minunile pe care le-am auzit qi vdztt, spuse qi

ftcute de copii. Copiii din grSdini!6, copiii din gcoal6, mai mici sau mai mari, toli constituie un motiv

excelent ca noi sd dorim sd facem mai multe pentru ei qi sd ne imbogilim instrumentele de lucru pentru a

le raspunde c6t mai adecvat nevoilor lor de comunicare gi de dezvoltare a limbajului.

Un alt motiv pentru care incepem aceastd revistd este dorin(a de a face o demonstrafie profesionalS a

succesului pe care il putem avea dacd lucrdm in echip6.

No| iniliatorii acestui demers, suntem o echipd care a invSlat pas cu pas sd lucreze impreund qi ne

bucurdm sd spunem ci asta ne-a ajutat sd ne dezvoltdm. AtAt in plan profesional dar gi uman, ne-a oferit

prilejul de a ne sprijini qi de a invdfa unii de la a[ii. Dorim ca prin exemplul nostru sd incurajdm

colaborarea intre logopezi dar gi colaborarea dintre logopezi gi al[i profesioniqti : consilieri

psihopedago gi, p siho lo gi, medici, pro fesori.

Plecdm de la experienla acumulatd, care ne-a demonstrat cd numai impreund am avut rezultate bune

gi durabile.

Un alt argument este acela de a preciza dimensiunile parteneriatului cu pdrinfii qi nevoia de a

imp lica familiile in act ivitdlile 1o gopedice.

Sperdm ca fiecare articol din aceastd revist[ sd fie util qi interesant pentru colegii noqtri dar qi pentru

colaboratori gi parteneri.

Sd ne urdm succes qi sd fim convinqi cd vom fi utili dacd vom lucra ca gi pdn[ acum: impreund.

impreund pentru promovarea corectd a profesiunii de logoped interqcolar, pentru atitudinea de

permanentl cdutare qi dezvoltare profesionald, pentru eficienfa intervenliilor logopedice din cabinet 9i

din afara lui, pentru etica profesionald qi pentru promovarea ideii cd fiecare copil sau persoan6 care trece

pragul unui cabinet logopedic este un partener in descoperirea limbajului qi a comunicdrii, indiferent de

particularitSlile sale.

Prof. univ. dr. Ecaterina Vrdsmag

It ,,1LOGOPEDTA A2OO9

1. Formarea deprinderii de a recunoaqte, denumi qi indica diferite pdrli ale corpului prin:

- indicarea - prin atingerea cu mana a diverselor pdrli ale corpului, denumindu-le' Se recomand[

folosirea jocului simplu, apoi prin folosirea rimelor pentru fiecare Plrte' qtiut fiind faptul cd

acestea it uiinp" "opit,

ii fac placere. Spre exemplu "barbd - bdrbdrie", ,,gur5-gurdrie"' "nas-

contrabas" r " gene-cofofene", "o chi-bazao chi" ;

- exercilii executate cu diferite segmente ale corpului, la comanda logopedului' repetata de copil o

dati cu miqcarea;

- lacomanda repetatd se executd flexii qi extensii ale degetelor, respectdnd ordinea descrescitoare'

iar apoi aleatorie;

- denumirea p[rlii corpului indicata de logoped 9i apoi executarea exercifiilor comandate;

- atingerea, ridicarea sau manipularea (deplasare) unei mingi, jucdrie etc', cu degetele' cu mana' cu

piciorul drePt, st0ng;

- indicarea segmentelor, organelor qi membrelor de aceeagi parte a corpului;

- exercilii asimetrice - mdna dreaptd qi piciorul st6ng qi invers'

2. Educarea capacitSlii de a recunoaqte, indica qi denumi diferite pirli ale corpului

urmdtoarele acliuni:

- denumirea p5rlii corpului care i se arat6;

- denumirea, postand o p6puq6 in diferite pozilii: stdnd, qez6nd, culcat, etc.;

- executarea diferitelor miqcari comandate cu diferite pa$i lsegmente ale corpului pdpuqii;

- asamblarea copului uman din diferitele lui componente cu verbalizarea activitalii; se pot folosi

jetoane sau mulaje.

3. Formarea capacitdlii de a recunoaqte, indica qi denumi pozifiile obiectelor in raport cu sine sau a

obiectelor intre ele, Prin:

exercilii qi jocuri tn special, in care plasamentur spalial al obiectelor s[ fie raportat la propriul

corp (in fa!6, in spate,la dreapta,la st-6nga, etc.) aflat io dif"tit" pozi\ii stand' qezind' culcat;

plasarea obiectelor in diferite pozilii,in raport spali-al u1ele fa![ de altele, dup6 scheme intuitive

qi cu verba lizare.n".org.r.u tu.io.*i, ,.,t"i simple, cdntece ii face placere copilului' il incantd

qi il antrene azd in activitate ;

folosirea unor parcursuri aplicative pentru repere fixe' naturale sau artificiale' a unor qtafete

combinate, copilul fii"tp";'h situalia de a verLalizapozi\iain care sunt situate reperele in raport

cu propriul corp sau acesta in raport cu reperele'

ld'turarea tulburdrilor de schemd corporald il ajut6 pe copil sdrealizeze identitatea corporalitdlii u

qi cunoaqterea figurativd a propriului corp' , ..

b*"tirt"le surit benefice, cu repercusini asupra dezvoltdrii'

prm

LOGOPEDIA a2oo9

Terapia tulburirilor de schemi corporald

Profesor logoped Aurora SavaCentrul Logopedic !ntergcolar nr. 2 Bucuregti

Ca termeni sinonimi se mai utilizeazdl. "imagine corporal6", "concept corporal", "conqtiinfa corpului","percepfie corporald".

Schema corporald cuprinde imaginea de sine, ca reprezentare mentalS despre propriul corp. Ea este

cunoagterea intelectuald a corpului. Conlinutul sdu se mai referd gi la perceperea de sine adicd la luareala cunoqtinfd despre propriul corp care se interfereazdctt mediul. Schema corporalS este propria imaginetridimensionald. Cu cdt schema corporal5 este mai bine conturatd, ctt atdt mai clard este gi diferefierea de

mediu qi de ceilalli. Schema corporalS este punctul de plecare al diferitelor posibilitSli de acfiune..Ea se

constituie pebaza datelor senzoriale gi a sensibilitdlii proprioceptive qi exteroceptive.

R. Quesne deosebeqte patrufaze succesive inachizilia imaginii corporale:- perioada senzorio- motricS;

- constituirea imaginii mentale, careprezentare a propriului corp;

- invalarea limbajului legat de schema corporald;

- evolulia desenului reprezent6nd corpul utnan.

Tulbur5rile de schemd corporalS determin[ deficite in ceea ce priveqte relalia dintre subiect qi mediulinconjurltor, care se manifestl in mai multe planuri:

- in plan perceptiv prin tulburdri de orientare-organizare qi structurare spafio-temporald. Aceste

tulburdri se se manifestd in actul lexic, grafie qi in calcul;Exemplu: inversiunea dreapta-stAnga intre literele simetrice ca:'b"-"p", "p"-"q" sau inversiunea

sus-jos: tLI" - "n"sau "d"-'T)";- in plan motor prin tulburdri de coordonare, posturi incorecte, dezordine perceptiv-motricS;

- in plan relafional apar tulburdri afective, ca umure a instaldrii sentimentului de insecuritate.

in ceea ce priveqte etiologia tulburdrilor de schemd corporald, majoritatea cercetdtorilor sunt de acord ina situa factorii neurologici pe prim plan.Existd un cdmp vast de manifestare a acestor tulburiri de la cele minore, reprezentate de simpla

intdrziere a structurilor schemei corporale, la leziuni cerebrale, pdnd la agnozia digitald in legiturd cu

motivarea dificultSlilor de orientare spalial6, dislexia qi discalculia, confilzia dreapta-st6nga.

Exist6 probe simple pentru verificarea achizijiilor privind schema corporald. I se cere copilui s5:

- indice mdna dreapt6, cea st6ng6, ochiul drept, stAng, urechea dreapt[ qi cea stdng6, etc;

- imite gesturile logopedului: ridici brafele, indoaie gamba st6ng6, se apleac[ spre dreapta, stdnga,

etc;

- indice parfile corpului pe o imagine sau pe propriul s6u corp;

- reconstituie un corp uman din cartona$e gen puzzle;

- completeze grafrc o figurd umand pa$ial desenatd;

- deseneze un "omule!".

Indiferent de etiologie, terapia acestora trebuie sd ducd Ia recunoagterea schemei corporale, cu

posibilitatea de a se raporta la corpul altuia, de a se transpune in locul lui. Logopedul urmdreqte

urmato arele obiective :

I

LOGOPEDTA A2OO9

I.,. i

T.::'lrrE---EI

I

In psihoteraPie s-a dezvoltat un

terapeut. Putem considera logoterapia

asemdndtoare cu psihoterapia .Terapia

$i acum, cAteva cuvinte despre profesionalism

fructuos domeniu de cercetare gi anume raportul pacient-

o intervenlie educativa dar qi comportamentala foarte

logopedic[ presupune intenelalii personale, adicS raportul

pacient- teraPeutAm ptecat de la cercetarile lui Carl Rogers (cercetdri confirmate de altfel qi de alli cercet[tori)

care au condus la concluzia importanlei cruciale in psihoterapie a relaliei terapeutice. Carl Rogers 9i

colaboratorii sri au supus relalia terapeutici unui examen aminunlit gi unei analize de conlinut pe baza

trecerii in revistd a sute de cazuri supuse terapiei'

Variabilele critice prezente in relalia terapeuticd sunt: inlelegerea empaticd , respectul pozitiv

necondifionat qi congruenla proprie terapeutului.( congruenfa: concordanfa , acord ).C. Rogers merge

at6t de departe inc6t considerd aceqti factori nu n-umai necesari dar gi suficienli in acliunea de

transformare terapeuticd a comportamentului. Alti autori suslin c5 deqi ace$ti factori sunt esenfiali in

eficienla actului dle terapie , mai sunt necesari qi alli factori suplimentari de tehnicS. Cred cd acest punct

de vedere este valabil qi pentru logoterapie .

Cum definegte'Carl Rogers factorii benefici ce caracterueazd relalia terapeuticd qi care asigurd

eficienfa tffiuorREA EMPATICA - capacitatea de a inlelege lumea internd a subiectului , cu

trairile qi sentimentele sale gi semnificalia pe care acesta le-o conferd, dar qi capacitatea de a exprima

fat6 de iubiect aceastd infelegere, astfel incdt ea sd fie primiti de el .

_ INTERESULq'OZITIV NECONDITIONAT - sentimental de dragoste sau acceptarea tuturor

manifestdrilor comportamentale , verbale , emolionale ale subiectului.

- CONGRUENTA TERAPEUTULUI - caracterul deschis , onest , nedefensiv , integritatea

catastrofale .

Concluzie:

O bund terapie are nevoie de buni terapeufi. Cele doud variabile sunt:

- calitatea terapeutului : vocalie, aptitudini, pregdtire profesionald serioasd'

responsabilitate gi, nu in ultimul r6nd, sdndtate psihicd'

- calitatea rela,tiei terapeutice: empatia evidentS, dra$ostea neposesivS, deschiderea,

sinceritatea gi buna disPozifie.Mai ales la copii, c6nd dezvoltarea trdsdturilor de personalitate se aflS incd in stadii

formative, influenla adullilor este foarte importantd'

I

i

,l

psihicS a terapeutului.

LOGOPEDIA t/2OO9

DE I.A DEONTOLOGIE I.A PROFESIONALISM

Profesor Logoped Stancu AdrianaCentrul Logopedic Intergcolar nr.1

Bucuregti

Deontologia reprezintd morala profesionali care cuprinde un ansamblu de reguli (norme)gi obligafii etice specifice unei activitdf i sau profesiuni. Aceste reguli gi obligafii sunt de fapt nigteindatoriri morale concrete care se manifestd mai ales in profesiunile ce presupun interrelafiiumane (medicinS, psihologie, educaf ie, consiliere, funcfionari publici, etc.).

Redau pe scurt din Codul deontologic al psihologului, a$a cum il preztnta Paul Popescu

Neveanu in "Diclionarul de psihologie":- RESPECTUL FATA DE PERSOANA UMANA - obligalia psihologului de a acfiona exclusiv

in acest sens.

- COMPETENTA PROFESIONALA - intervenfii intemeiate exclusiv pe informalii gtiinlifice qi

tehnici eficiente ; perfeclionarea continui.- PASTRAREA SECRETULUI PROFESIONAL

Ce se desprinde de aici pentru un Cod deontologic : moralitate, profesionalism, onestitate.

De asemenea, Sen Alexandru in cartea sa "Psihologia clinicd tn viziunea practicianului "formuleazdregulile unui "Cod deontologic al psihologului clinician" Selectez unele din aceste reguli pentru cd ele

coincid , dupl pdrerea mea, cu regulile unui "Cod deontologic al logopedului":

- REGULA CONFORMITATII PROFESIONALE : autorul pune foarte mult accent pe vocafie qi

aptitudini.- REGULA COMPETENTEI PROFESIONALE : nu se admite nici un fel de diletantism.

- REGULA EFICIENTEI : utilizarea acelor metode qi tehnici care gi-au dovedit eficienla de-a

lungul experienlei terapeutului .

- REGULA RESPONSABILITATII : psihologului, respectiv terapeutului ii revine intreaga

responsabilitate pentru rezultatele obfinute gi pentru consecinfele activitdlii sale profesionale .

- REGULA " PRIMUM NON NOCERE ( in primul rdnd nu face r6u ): psihologul ca 9ilogopedul va evita orice demers care ar putea agrava dificultdlile subiectului , va evita tntrebdrile

frustrante , practicile agresive , brutale .

- REGULA RESPECTATI SECRETULUI PROFESIONAL : este regula pe care se intemeiazS

exercitarea oricdrei profesiuni care presupune relafii interpersonale .

- REGULA APARARII INTERESELOR SUBIECTULUI : psihologul ca gi logopedul va fi intoate imprejurdrile apirdtorul drepturilor subiectului ; el se va opune utilizlrii rezultatelor qi concluziiloractivitdlii sale in scopuri ce ar periclita drepturile subiectului .

- REGULA COOPERARII : psihologul ca gi logopedul va intrefine relalii de colaborare cu

partenerii din echipd (medic , educator , pdrinte , etc.) str[duindu-se sE le infeleagd cerinlele , dar frri a

renunfa la specificul propriei profesiuni .

Iatd cdun COD DEONTOLOGIC oglindegte pe de o parte CALITATEA UMANA (eticul) qi pe

de altd parte PROFESIONALISMUL (competenla profesionald ).

LOGOPEDTA 1/2009Iuri

Banalit5f i despre lucruri lmportante

Prof. Aura Florina Stdnculescu

Director centrul de Resurse giAsistenld Educaliona16- Bucuregti

Merg pe strad6 qi admir cladirea cea nou[ din collul strdzii apdrutd ca din senin, cu geamuri de

sticl6 zg6indu-se obraznic la soare. M6 uit "prin ea" qi incerc s6-mi imaginez efortul proiectan{ilor

aplecali la planqet6, descurcand ecuafii, integrale qi limite de pulini infelese. Iau o revist[ de specialitate

in incercarea mea de a m6 salva de ignoranfa in acest domeniu. Success limitat. M5 consolez cuideea cd

m[car am fost preocupata oosd v6d dincolo" de aparenle 9i evidenfe'

M6 int6lnesc cu o prieteni. Ii admir hainele qi simful estetic. Ea e foarte incantat6 de prelul de

achizilie qi de firma inscris6 pe etichet[. o las sd-mi povesteascd pe repede inainte ultimele "noutati" din

viafa ei gi eu imi urmez impulsurile investigative: oare cdte ore de trudd, cdte ore nedormite' cate

materiale risipite, cate cafele date in foc in timp ce designerul acela aqtepta clipa de inspirafie pentru a

defini acele linii perfecte ale rochiei. M6 opresc la o tarab6, iau o revista de modd pentru a-mi oferi mai

murte raspunsuri banaleror mele neliniqti cotidiene pe tema modei. Informalii aproape satisfrcatoare.

Ajung acas6, deschid televizorul la un jurnal. Am norocul s[ v[d 9i o qtire pozitivd' Sportivul X a

c,qtigat titrul de campion european. Imagini sumare: sportirul cu medalia de gdt, familia cu lacrimi in

ochi, antrenorul mandru de performanla elevului sau. Nimic despre "drumul" performerului p6na aici,

despre anii de antrenamente matinare, despre copildria ratatd, despre renun![ri, eqecuri qi bucurii' Maine

voi lua o revist[ sportiv6, cineva se va g6si s6 scrie m6car o coloanS de ziar despre acest subiect pentru

a-mi satisface qi eu curiozitatea.

Sun6 soneria. Este vecina de la trei care are un copil in clasa a doua, cred (fac repede socoteala

c6ci nu l-am prea vdztttde anul trecut din cauzanesincronizdrii programelor noastre)' Imi amintesc doar

c6 este blond, timid gi cam b6lb6it. Md cheama in ajutor la o problema (doar sunt profesoara blocului,

nu?). Merg s6 salvez niqte rafe, g6qte qi curcani de la adundri fo4ate qi v6nz6ri nejustificate' Aici

descop6r ca pugtiul nostru m6 intampind cu un zdmbet larg, cu un 'osdrut mdnd'clar, rdspicat 9i" "'cu un

debit verbal care m6 face de-a dreptul invidioasa. Rezolv problema ordtdniilor din ograda inchipuitd de

un autor neinspirat de probleme qi caut rispuns la noua problemd din mintea mea: cum s-a intamplat

minunea? cum a scSpat de b61b6ia16, de timiditate? Raspunsul: terapia logopedic[. Imi povesteqte mama

cum acest logoped este un specialist in tehnici de corectare a lirnbajului scris qi vorbit' $i maiestria

logopedului nu s-a oprit doar la aspectul de "depanare" a unei greqeli a naturii sau a altor factori' el a

construit de fapt, punfi intre vecinul meu qi lumea in care trdieqte, i-a conectat intreg poten(ialul la

oportunitalile care-l agteapta acum qi in viitor. Interesanta sear6. M6ine am o noua tem6: cine este qi ce

face logopedul, acest maestru care mi-a"salvat" vecinul'

voi agtepta cu interes sd citesc aceastd revistd pentru a-mi hrdni curiozitatea deja starniti'

LOGOPEDLq a2oo9

Emiterea corectd a fonemelor Iimbll romdne

Prof. logoped Florentina GdlbinaguCentrul Logopedic lntergcolar nr. 3

Bucuregti

Emiterea corecti a vocalelorToate vocalele sunt sunete sonore care se formeazd prin vibrarea corzilor vocale, prin ridicarea vdluluipalatin oprindu-se scurgerea aerului prin fosele nazale.

Vocala A - vocald deschisS, nelabializatd centrald ; se pronunfd cu o deschidere a maxilarelor de cca 10

mm, limba este uqor retrasd gi apropiatd de planqeul bucal.

Vocala E - voca16 medie , nelabializatd anterioard ; se pronun!6 cu o deschidere a maxilarelor de cca 5

mm iar vdrful limbii este sprijinit de incisivii inferiori cu partea dorsald uqor ridicatd.

Vocala I - vocald inchis6, nelabializatd centrald ; se pronunld cu o deschidere a maxilarelor de cca3-4mm, comisurile labiale sunt retrase lateral , v0rful limbii este sprijinit de incisivii inferiori iar partea

posterioard este incordatd qi ridicatd spre palat.

Vocala O - vocald medie, labializatd, posterioarl ; se pronun!6 cu o deschidere a maxilarelor de cca 8

mm, buzele sunt uqor rotunjite iar limba este retrasd in fundul cavitalii bucale.

Vocala U - vocald inchisS, labializatd, posterioard; se pronuntd cu o deschidere a maxilarelor de cca

3mm qi parteaposterioard a limbii ridicatd.

Vocala A - vocal6 medie, nelabializatd, centralS ; se pronunld cu deschiderea maxilarelor de cca 7 mm,

vdrful limbii fiind ugor retras in fundul cavitdlii bucale.

Vocala i - vocald inchisd, nelabializatd, centrald ; se pronunf6 cu maxilarele mai apropiate, cca2 mm,comisurile labiale sunt retrase in pdrli rar parteaposterioard a limbii este incordatd qi ridicatS spre palat.

Emiterea corecti a consoanelor

Consoana S - consoand fricativd, denta16, surd6

Poziqia aparatului fono-articulator in timpul emisiei sunetului S : buzele intinse, maxilarele uqor

deschise ; vdrful limbii ldlit se sprijind in spatele incisivilor inferiori; partea anterioard a limbii formeazd'

un mic jgheab prelungit prin care iese aerul qi se emite sunetul ,,S"

Consoana Z - consoand fricativd, dental6, sonorlPozilia aparatuluifono-articulator in timpul emisiei sunetului Z : se procedeazd ca qi la emiterea

sunetului S cu diferenla cE se adugd vibrarea corzilor vocale

Consoana ! : consoand semioclusivd, dentald, oral6, surdd

Pozigia apa,ratului fono-articulator in timpul emisiei sunetului f: vdrful limbii se sprijin[ in spatele

incisivilor inferiori; partea median6 a limbii impinge tare in alveolele superioare. Limba este ca un pod;

se emite ts cat mai apropiat qi din ce in ce mai repede.

Consoana $ - consoani fricativd, anteropalatald, orald, surd[Poziyia aparatuluifono-articulator tn timpul emisiei sunetului $ : buzele sunt rotunjite qi scoase pulin

inainte; maxilerele uqor intredeschise ; v6rfu1 limbii, lat, se ridicl in spatele gingiei de sus, ftrd sd atingd

cerul tare al gurii formdnd astfel o ingustare prin care se scurge jetul de aer.

Consoana J - consoand fricativd, anteropalatald, orald" sonord "ILOGOPEDIA A2OO9

Lectura dup5 imaginl - modalitate speclfici de intervenliein terapiaretarduluide limbaj

Prof. logoped Camelia GogaCentrul Logopedic lntergcolar 7 Bucuregti

Toate cele trei aspecte ale limbajului - fonetic, lexical qi gramaticalprezintd, egalS importanfdpentru dezvoltarea psihicd normald a copilului. Constituirea gi formarea optimald a celor trei aspectemenlionate necesit6, in cazul recuperdrii retardului de limbaj, intervenlii logopedice speciale.

Cunoscdnd cd limbajul se dezvoltd tn strdnsd legdturd cu gdndirea gi cd o caracteristicd a gdndiriicopilului la v6rsta pregcolaritdlii gi a qcolaritdlii mici este orientarea practicd, concretd a acesteia, serecomandd ca activitdgile de stimulare gi dezvoltare a vorbirii sd fie organizate pe un suport senzorial cdtmai variat gi mai bogat in semnificafii (obiecte naturale, mulaje, desene, ilustrafii, tablouri, jetoane etc.).

Ca modalitate specificd de intervenfie, ce corespunde obiectivelor terapiei retardului de limbaj qicu o mare eficienfd informativ - formativS, se poate folosi lectura dupd imagini. Aceastd modalitate iqijustificd valoarea in mdsura in care ea este corelatd judicios cu alte modalitali de dezvoltare a vorbirii,atdt in cadrul unei activitd[i, cdt qi tn intregul program de activitdli propus.

Astfel, lectura dupd imagini trebuie str6ns corelatd cu convorbkea, iar in cadrul unui sistem deactivit6li aceasta alterneazd, se combind cu memorizarea, audierea, povestirea, jocul didactic, etc. spre aputea solicita copilul in totalitatea funcfiilor limbajului.

In lectura dup6 imagini copiii sunt stimulafi qi inv6fafi sE vorbeascd cu ajutorul imaginilor. Pentrucopilul care nu a invdlat incd sd citeasc5, imaginile au valoarea textului scris. Acestea au avantajul cdapropie copilul, in mod selectiv, de o anumitd idee sau secvenld din realitatea inconjurdtoare.

Imaginile, ca modele ale realitdlii sunt prezentate in raport cu anumite cerinfe de ordin didactic,intr-un cadru mai simplu sau mai bogat in detalii. Acestea se armonizeazdintr-un cadru adecvat prinvalori de mdrime, colorit, miqcare qi expresie. Ele pun probleme care se cer intuite, descifrate, inlelesede c6tre copii, iar apoi judecate qi exprimate pe plan verbal gi ulterior acfional, comportamental.

Orice ilustralie, tablou aduce noutdli prin confinutul lui, fie cd este vorba de un aspect dinrealitatea inconjurdtoare, incd necunoscut copiilor, fie cd se infbfigeazd, in forme noi, unele aspectecunoscute lor dinainte. Fiecare ilustrafie sau tablou are menirea de a transpune copilul intr-o lume afrumosului, pe care copilul trebuie sd-l inleleagd, sd-l simtd qi sd-l exprime.

Prin aceste aspecte, tabloul atrage copilul, il face sI g6ndeascd, stimuldndu-i totodatd vorbirea.Exprim6nd cu voce tare constatdrile, aprecierile qi judecdlile sale, copilul iqi exerseazd vorbirea indireclia formdrii de propozilii simple, dezvohate qi fraze. El invafS sd gindeascd qi sd expuni logic,leg6nd cuvintele intre ele in propozifii, acestea infraze qi mai departe intr-o descriere sau analizd.

Ilustrafia, tabloul, in ansamblu gi, mai ales, fiecare detaliu in parte, stimuleazl spiritul deobservalie al copiilor, antreneaz[ operafiile de analizl qi comparalie. Ca urmare, copiii tnvald sdp[trund5 gi s5 in{eleagd stirile sufleteqti sau ideile exprimate cu ajutorul imaginilor.

Acest exerci{iu sistematic contribuie la deprinderea copiilor cu anumite modalit5li logice deintelegere qi interpretare a unui tablou, ii invafd sd vorbeascd, le educd gustul pentru frumos,sentimentele gi, in timp, comportamentul.

LOGOPEDTA A2OO9 L4

Turburirire fonorogice - concept gi tmplicafii terapeutice

Dr. Andreia Vasilescu' medic psihiatru'

spiiriri Universitar de Urgen[a Bucuregti

Delimitarea conceptului de tulburare

dezvoltdrii fonologice a copilului'..ca proces

atingerea fiec[rei trepte a dezvoltirtt'

fonologicd se Poate face

cunoscA-nd etaPe diferite qidoar in PersPecttva

vdrste diferite Pentru

Dezvoltareafonologicdacopiluluicuprinde3aspecte(BowenC.,1998):

1.

2.J.

modul in care sunetul este stocat in minte

modul in care sunetul este pronunlat de copil

r"u"irl"- qifior","tt cat e leagd primele doud aspecte

Dezvoltarea fonologici este

Caroline Bowen, Persistenlaterapeutici de sPecialitate'

in mod normal terminatd in

deficienfelor Peste aceast6

iurul v6rstei de 5-6 ani' afirm['varstd necesitind o abordare

Tulburarea de articulare (fonetic[) este o tulburare de vorbire care afecteazd nivelul

anumite consoane sau vocale- fyticylar.etf"";i;. copilul are dificultati in " lt?T:i'1 musculare) sau necunoscuti (tulbur6ri de

ilJtJii *t"rJ"i"' f;^ ;;;;'utd (afectare a funcliei

vorbire func{ionale)'

rutburarea ronologicd este o 1ulbur1.e,9:-11*-1,:3*t::"3"1ff'* 1"ifiii;,3"r:',Ilr?::u,r,],f,?i,'trillt",l*ffi ;#'Hffi

""ffi'-il.,il*[*n::mn-contrasteronemrceffiT:fi; ffi ; .i,""T,:Tf" #'L;i " i; "i"";;,

r a niv er lin gvi st i c - co gnit iv'

qr

pentru

A.

ll

2sl

In practica clinic' se intalneqte, evident, qi sup-rapunerea celor dou6 tipuri' fonetic

fonemic, prezenta orrriu ai, deficite d;;;;;ia'O t"''fu"tor de menlinere pentru cel'lalt'

Association of Psychiatry'- llqOl' criteriile diagnostice

(;;d tis.3g;"ottform DSM Iv TR):

Nu reuqe$e s6 foloseasca sunetele vorbirii corespunz6toare stadiului dezvolt6rii'

conform vdrstei qi alutt'tt'lui (ex' "'o'i f" 8t9d;":L:-1,t:'"t'f

i' folosirea' reptezentatea

sau organi zareal"i, ;;-;; exemplu substituirea unui sunet cu altul sau omiterea unor

sunete)

Dificult'lile in producerea suneteror vorbirii interfer' cu rezurtatele qcolare sau ocupalionale

sau comunicarea so cial6

c. Dacl sunt prezente un retard mentar, un deficit motor sau senzorial al vorbirii sau o deprivare de

mediu, dificiuftatil a. ,o.uir. .*t to-"*"., ata a. ""t"

,"oliute de obicei afecliunii respective

observim cd distinclia fonologic - fonetic este mai pufin tranqantd in clasificarea DsM'

Conform APA (Amerlcan

tulburirile fonolo gice sunt

LOGOPEDIA a2oo9

Existd numeroase studii care eviden{iazdlegdtura intre prezen[a tulburdrilor fonologice lapreqcolard qi achizilia scrisului gi cititului la vdrsta gcolarS, ca gi persistenfa unor perturbdri,minimale, la v6rsta adultd.

Intr-un astfel de studiu, Lewis qi Freebairn gdsesc rez;ultate mai slabe la teste fonologice gi testede performanfd la scris qi citit la adolescenlii qi adullii cu istoric de tulburdri fonologice A1a-Ae cei ftrIun astfel de istoric. Supraadaugarea unor alte tulburdri de limbaj la r6ndul ei deteimind, rentltate maislabe la astfel de teste decAt la cei cu tulburare fonologicd simpld (Lewis and Freebairnb 2002).

Preqcolarii (4-6 ani) cu tulburdri fonologice urmdrili la vfirsta qcolard demonstreazd o mai slabdperformanfd la scris comparativ cu rezultatele lor la citit qi limbaj oral, susfindndu-se astfel o persistenl5a slabei performanfe la scris ca o consec:rrr[d atulburdrilor fonologice precoce (Lewis, Freebairn, Taylor,2000)

Afectarea performanfei la scris/citit la rdndul ei poate conduce la dificult[1i gcolare mai ample,mai ales in primii ani de qcoal6. Chiar dac6 aceste dificult5li sunt de obicei recuperate pe parcurs,situafia de performan!5 diminuatd cu care s-a confruntat copilul poate conduce la construiria uneiimagini de sine negative, cu riscul de perpetuare a acestei autoperceplii de insuficienli personald lavArsta adultd.

Pe de altd parte, copiii cu tulburdri fonologice pot avea tendinfa de a evita sd rorbeascd cu cei devdrsta lor qi de a se retrage din grup din teama de a fi respingi. De aceea, abordarea tulburdrilorfonologice trebuie sd implice incurajarea copilului in a continua sd se joace gi sE rorbeascd cu ceilalli,chiar dacd exprimarea verbald continud sd fie dificild (este vorba in acest caz de expunere la situaliaanxiogend). in acest sens grupul de copii care se poate crea in cabinetul logopedului reprezintd o primaetapd ?n terapia de expunere, iar relalia terapeutica empaticd qi colaboratir-f, o condilie in creareaclimatului securizant qi stimulativ in care copilul sE inceapd construirea unei imagini pozitive de sine.

Sensibilizarea educatorilor qi invSlStorilor la specificul psihologic al copiilor cu dificultdlifonologice poate preveni eventuale atitudini, chiar involuntare, de ridiculizare qi izolare de grup ( ,,a nuavea rol la serblrile gcolare", "a nu fi intrebat la lec{ie", etc), evitdndu-se astfel crearea unei imasini dlmagml deinsuficienfd personalS.

In acest sens, echipa logoped - familie - educatori/profesori ar putea reprezenta cadrul optim deabordare a tulburdrilor fonologice.

Bibliografie

Bowen, C. (1998). Children's speech sound disorders: Questions and answers. Retrieved from http://www.speech-language-th erapy.com/phonol-and-artic.htm on (23 I 03 12009).

Bowen, C. (2002). The difference between an articulation disorder and a phonologcal disorder. Retrieved fromwww. speech-language-therapy. com/phoneticjhonemic.htm on (23 I 03 I 2009).

American Psychiatric Association (2000) - DSM fV TR.

Lewis B., Freebairn L. Residual Effects of Preschool Phonology Disorders in Grade School, Adolescence, andAdulthood -ro urnal of speech and Hearing Research yol.35 81 9-83 1 August 1992

Lewis B, Freebairn L, Taylor G. Follow-Up of Children with Early Expressive Phonolog;- Disorders. Journal ofLearning Disabilities, Vol. 33, No. 5, 433-444 (2000)

vArstafie qi

untfl

[-sm r

si h!

ryEci

,mrle

rmsE

&urtr

digntrnri&Ed&iituffi

oEFa d

ericidqpSMrffi(

i

III

slcr I

LOGOPEDTA L/2OO9

BENEFICIILE LOGOPEDIEI ASUPRA COPILULU!

dr. Lupu Remus George, medic primar Medicina de Familie

Un plrinte m-a intrebat despre copilul sdu care tocmai cdzuse de pe un gard dacd nu ar trebui s6-1

trimit la logoped s5-i pund mdna in gips. Initial m-am blocat. Am fost bucuros ci auzise despre aqa ceva,

l-am corectat spun6ndu-i cd ortopedul se ocupd de oase gi logopedul de vorbire 9i aqa mi-am dat seama

cd foarte mulli p6rinli nu gtiu, nu au fost informafi, nu au avut nevoie, din fericire, de aceqti minunafi

specialiqti numili 1o gopezi.

Un copil care nu vorbeqte sau are diverse dislalii(tulburdri de exprimare verbal6) de cele mai

multe ori nu este luat in seam6 nici de parinli nici de medicul de familie, din diverse motive. Se ajunge la

vdrste la care aceste.tulburdri deja sunt un handicap. Dacd un copil nu aude, pdrintele intervine mai

deweme qi se duce la oRL qi apoi la logoped. DacS auzuleste bun, interventia logopedului este foarte

mult intArziat6 gi aceasta este o pierdere imensd pentru copil, atOt social c6t qi educalional. De multe ori

pacientii sunt la zeci de kilometri de specialistul logoped iar pdrinlilor le este greu sd deplaseze copiii

sau s6-i interneze la secfii speciale pentru copiii cu dizabilit[fi verbale. Astfel, foarte mu[i copii vor

deveni adu[i cu probleme mai mari sau mai mici de vorbire. Este absurd sd existe o normd de 500 de

elevi din dour motive, unul pentru c[ in orage aceqti specialiqti existd chiar dacd, dupd parera mea,

insuficienfi numeric, pe c6nd in rural sunt o ,'rara avis"'

Trebuie s6 ne trezim din politica fIrE fond a Ministerului Inv6l6m6ntului qi sd ne dorim ca oricare

copil din Romania s6 primeasca gratuit suport logopedic atunci cand acesta este necesar, indiferent de

domiciliul copilului qi acest lucru se poate prin grupuri de lobby a pdrinlilor care trebuie s6-9i cunoascl

drepturile vis-a-vis de copiii lor cu probleme verbale, prin grupuri de specialigti, presa, etc' Este greu"'

Statul ar trebui s6 fie DE$TEPT qi s6-qi doreascd sd scape de viitoare persoane cu disabilitdfi, prevenind

aceste caz11ri,cu cheltuieli mult mai mici qi cu inserfia socialS a acestor canti.

Despre logopedie, este de aqteptat, ca in viitor, lumea s5 o aqeze acolo unde ii este locul, pentru

cd ea le va ajuta copiii sd devind adul1i funcfionali! Succes acestor colegi!

Culegem ciupercufe

Joc didactic propus de prof. TTL, Gabriela Vasilescugcoala SpecialS nr.3 Bucuregti

Materiale: un carton de cofraje pentru ou6, de preferinld vopsit in verdeCiupercufe de diferite culori, av6nd aceeaqi dimensiune, confecfionate din carton, (tip

pdpugi pe deget).Mlrimea unei ciupercufe: - plldria este confec{ionatd dintr-un cerc cu raza de 3 cm iar piciorul dintr-unsector de cerc curaza de 5,5 cm. Atdt pdldria c6t gi piciorul se ruleazi gi se formeazd, doud,structuriconice ce se lipesc, formdnd ciupercula.)

Scopul jocului: formarea deprinderilor de manipulare a unor obiecte mici, execut6nd la comandd,diverse acfiuniJocul se poate juca individual sau in grupuri mici

varianta I (pentru etapa preabecedard- grddinild, cls. I sau deficien{e severe)Obiective:

- formarea structurilor perceptiv -motrice de culoare- orientare gi structurare spaliald- denumirea unor elemente ale schemei corporale (numele degetelor, m6na st6ng6, m6na

dreaptd)DesfdSurarea jocului;Pentru inceput, se pot folosi doar doud culori (de exemplu, ciupercule rogii qi albe). Pe suport sunt puse Iqaleator, ciupercufe albe qi rogii. Copiii

vor culege o ciupercufd albd $i ociuperculd roqie. Comanda poate fi datdpEnS la cinci elemente identice. Apoi,de exemplu, se cere copilului sE aqezepe degetul ardtdtor ciupercufa roqie.Copilul poate fi intrebat ce mdnd areciuperculd. Jocul se poate complica cuexistenla mai multor elemente, acolounde e posibil.

ainmd

JUilrrsrfrCoorftfrfurs

.srcDrntoootftilrGeb

Se pot forma, pe mas5, serieri in pozilieoriz'ontald, respectdnd direcfia S-D qi serieri in pozilie vertical6(ius-jos). De preferat se vor folosi c6tetrei elemente pentru a exersa qi pozilionarea (la inceput- prima, la mijltc,.la sfrrgit- ultima)

Varianta a II-a (pentru etapa abecedard gi postabecedard)Obiective:Obiectivelor de la varianta I ajocului se adaugd:

- identificarea gi denumirea unor litere- citirea unor cuvinte monosilabice, formate din trei litere- identificarea unor structuri lingvistice reversibile

Deffiqurarea jocului:Ciupercufele de aceeagi culoare au pe picior o literd mare de tipar care apare de doud ori,

diametral-opus. Cel mai bine este sd incepem jocul cu trei tipuri de ciupeicule (trei culori diferite- treilitere diferite). Fiecare copil este invitat sd culeagd cdte trei ciupercule diferite qi sI le a$eze pe treidegete de la o mAn6. Profesorul va indica exact mdna care va avea ciupercule qi de ce culoare va ficiupercula de pe un anumit deget. in final, copiii vor descoperi cuv6ntul format iar daca intorc m6naobservd cd apare un alt cuvdnt.

In joc se pot folosi urmltoarele structuri reversibile: dop-pod, dus-sud, soc-cos, dor-rod, darrad,nor-ron, pur-rup etc.

hI

Iv&lSoridtiridftrofifna SAti-ill

LOGOPEDA 1,/2OO9

tI

Tema: sarcina paradoxalS, implicarea copilului in decorarea camerei sale.

$edinfa VI (copil)Obiective: - reducerea nivelului de anxietate

- antrenarea controlului verbal- dobAndirea increderii in sine

Discutarea temeiIerarhia situaliilor anxio gene :

- recitl o poezie memoratd in fala unei mullimi- recitegte un text in fala clasei- intrd in incdpere cu multd lume, este privitd, trebuie sr salute, sd se prezinte- citeqte un text la prima vedere in fala clasei- ia cuv6ntul in fa{a unei mu[imiDesensibilizare sistematic[ ?n plan imaginar pentru situalia "Intrd intr-o inclpere..."Se realizeazd relaxare profundd cu imagerie dirijat6 care imprumutd elemente din basmul preferato'Cenug5reasa". S-au inserat elemente din tehnici gestaltiste de congtientizare qi lucrul cumetafora. Se realizeazd o inducfie in 3 paqi.

Tema: expunere in plan real - reciteqte text in fala clasei.

$edin{a VII (copil)Obiective: - reducerea nivelului de anxietate

- restructurare cognitiv6- antrenarea controlului verbal- creqterea increderii in sine

1. Discutarea temei2. Restructurare cognitivd - basmul cu mesaj terapeutic "Extraterestrul"3. Desensibilizare sistematicd in plan imaginar pentru ultima situafie din list6: ia cuvdntul in fafa

unei mulfimi. Se realizeazd,inprealabil antrenamentul de relaxare, apoi, induclia in 3 paqi. Seimagrneazd, "S erbarea qco lard".

Tema: expunere in plan real: citegte text la prima vedere in fala clasei, sd doarm6 singurd.

$edin{a VIII (copil)Obiective: - maturizare, independenld

- creqterea increderii in sine, intdrirea eului

1. Discutarea temei2. Tehnica de origine N.L.P. "Oglinziparalele"3. Basmul cu mesaj terapeutic "Pdpuqa Lorela"

Recomandlri pentru prevenirea reclderilor.

Goncluzii: balbismulfetei s-a diminuat considerabil. Cauzele decelate au fost:dominanta incrucigatd, stresul generat de conflictul mamd - bunici, stresul generat de debutul gcolaritS,tii.Cigtigurile terapeutice constau in: o mai bund capacitate de exprimare gi comunicare, detensionare,sc6derea anxietifii 9i a stirii de nervozitate, dobdndirea increderiiin sine.

l.2.

Iedmbtr'utri

ICamlErq

l

IdiEcr{Bor

hfrEr

il

(

LOGOPEDTA A2OO9

!.€-.

1. Anamnezal Interviul clinic2. Stabilirea relaiiei terapeutice 9i a contractului terapeutic

3. Motivarea subiectului pentru terapier Informare cu privire ra balbism, anxietate, specificul

terapiei, caracterul colaborativ al acesteia

Interven(ie asupra anxietdlii - antrenament

Pentru dobdndirea increderii in sine se

perseverentS"

de relaxare prin controlul respiralieiatilizeazd, basmul cu mesaj terapeutic "P16ntu!a cea

completare de chestionare, antrenamentul de relaxare'

$edin{a II (mama/coPil)

6bi""[iu", - reducerea nivelului de anxietate

- dobindirea unui autocontrol alpattern-ului alimentar

Discutarea temeiAntrenamentul de relaxare

Recomanddri qi "Jurnalul alimentelor"

Tema: "Jurnalul alimentelor", antrenamentul de relaxare'

$edin{a III (mama/coPil)

ilbi".iirr"' - reducerea nivelului de anxietate

- dobandirea unui autocontrol al pattern-ului alimentar

-evaluareaimpactuluibalbismuluiasupracopilului

1.

2.J.

l.2.3.

Discutarea temei. Realizarea unui program alimentar

Reluarea antrenamentului de relaxare

Evaluarea impactului bolii asupra copilului prin tehnici expresive: desen

(fericit, trist, speriat, n"*ntt.,*it, mulfumit), desenul persoanei'

isimptomul, motivul apariliei, gura cu blocaj, ce ajut6' gura fhri blocaj)'

liber, desenul coPacului

desenul simPtomului

Tema: antrenamentul de relaxare, respectarea recomanddrilor pro gfamului alimentar'

$edin{a IV (coPil)tlbi""iir", - reducerea nivelului de anxietate

- evaluarea relaliilor existente qi consiliere privind dificultdlile de relalionare

1. Discutareatemer2. Reluarea antrenamentului de relaxare

3. Evaluarea r"fuiilfor din cadrul familial - desenul familiei, familiei vrdjite, casei

4. Demers de consiliere privind rezolvarea conflictelor qi restructurarea constela{iei familiale'

Tema: demersuri pentru camera fetei, sarcina paradoxalS'

$edin{a V (coPil)

6bi".iir", - reducerea nivelului de anxietate

- antrenarea controlului verbal

- dobindirea increderii in sine

Discutarea temeiSe induce relaxare profunda cu imagerie dirijatd care imprumutd elemente din basmul preferat

;ti^pului Aladin'i. Se realizeazdo tndtcfie in 3 paqi'

1.

2.

LOGOPEDIA A2OO927

STUilU DE CAZ . ABORDAREA BALBISMULUI PRIN LOGOPEDIE SI PRIN PSIHOTERAPIE

COGNITlV4OMPORTAMENTAIA

Profesor logoped luliana BdrbuceanuCentru! Logopedic lntergcolar nr. l Bucuregti

8., fatd,,8 ani, elevd clasa a II-a.Diagnostic: - balbism tonicoclonic (accentuat la citire in fafa clasei).In plus preztntd:

- anxietate de a vorbi in public- emotivitate- obezitate- dificultSfi de rela]ionare- rotacism, stdngdcie- tulburdrirespiratorii

In plan psihofiziologic prezint[:- tahicardie, nod ?n g6t insolit frecvent de reflexul de deglutilie, uscdciunea gurii

In planul comportamentului non-verbal pr ezinta- dificultate de stabilire a contactului vizual.

Demers logopedic: desftqurat pe o perioadd de 4luni, 1 qedinfl pe s6ptdmdnS, 30 min. pe gedinld.S-a realizat o examinare complexd care a cuprins qi determinarea dominanfei cerebrale. S-a constatatsuperioritatea m0inii st6ngi asupra celei drepte, at6t sub aspect cantitativ cdt gi calitativ. Acelaqi lucru s-aconstatat gi in privinla urechii gi piciorului. In schimb, in privinfa ochilor se constat6 utilizarea celuidrept ca dominant. Aceastd incruciqare reprezintd o cauzd importantd in generarea atilt a tulburdrilorlimbajului, cdt qi a dificultSlilor achizifiilor qcolare.S-au aplicat tehnicile logopedice specifice pentru bdlbdiald: educarea respirafiei, citire de enunluriprelucrate, exercifii de citire, numdrare, recitare pe ritm, exercilii de coordonare rfni - respirafie -pronunfie, invdfarea vorbirii expresive.

Demers psihoterapeutic: desftqurat pe parcursul a 8 qedinfe, 1 gedinld pe slptdmfini, 40 min. pegedin15.

Obiectivele generale: 1. Reducerea nivelului de anxietate2. Antrenarea controlului verbal3. Dobindirea increderii in sine4. Dobdndirea unui autocontrol al pattern-ului alimentar

Tehnici utilizate:l. Relaxare/ Controlul respirafieil Imaginafie dirijatd2. Desensibilizare sistematicd tn plan real3. Desensibilizare sistematicd in plan imaginar4. Lucrul cu metafora/ Basmul cu confinut metaforic5. Tehnica paradoxald6. Tehnica imprumutatd din gestalt-terapie7. Tehnici expresive8. Tehnica de origine N.L.P.9. Consilierea familiei privind dificultalile de relafionare.

$edin{a I (mami/copil)Obiective: - motivarea pentru terapie

- reducerea nivelului de anxietate- dobdndirea increderii in sine

LOGOPEDTA A2OO9 26 liclpil

1. 1

', I

3. It

4. I5. I

p

Tema: cr

$edin[aObiectiv

Tema:'T

$edinfe IObiectivt

Tenu d

$cdinle Ifritrtive

l. Di2- Rc3- Ev4. De

l.D2.A3.R

r.D2. R(3. Er

(fi(si

rmq

l Dit2- Sci

aa

Int6lnegti dificultdli in special la citit sau scris ?

pui forme sau litere in mod incorect ex. 15 in loc de 51, 6 in loc de 9, b in loc de d, etc ?

Citeqti un cuvdnt pe care nu il recunoqti mai in josul paginii?

pronunli un cuvdnt in mai multe moduri diferite fird sd recunoqti versiunea corect6?

Ai o concentrare slabd pe o perioad6 de timp la citit qi scris?

Eqti bun la oral dar ai probleme la scris?

Intdlneqti dificultdfi ludnd notife sau copiind?

Int6lneqti dificultali la planificarea qi scrierea eseurilor, scrisorilor qi referatelor ?

Ai dificultdli in a fine minte o listd de instrucliuni ?

Ai dificultAfi in a-ti pune in ordine g6ndurile in mod coerent pentru scrierea unui referat sau a

unui eseu ?

Este posibil si fi alut dificultdti in a-[i organiza lucrul gi ai nevoie de invdlare specificd si te

ajute ?

Eqti in stare s6 rdspunzi la intrebdri oral dar nu eqti capabil s5 scrii rSspunsurile ?

S-ar putea s6 ai un scris foarte slab deoarece nu ai destuld indem6nare a mfrinii sd controlezi

stiloul ?

S-ar putea sd pronunli acelagi cuv0nt in numeroase moduri diferite deoarece nu ai memoria

vintaldca sd qtii care este varianta corectd incdt sd simli cum este corect pe mdsur[ ce scrii ?

S-ar putea sd ai o deficienfd a memoriei vizuale, aqadar s[ int6mpini o dificultate c6nd

interpretezi simboluri ?

Ai o vedere bund ?

Esti imaginativ qi inventiv?

Esti practic qi dibace cu m6inile ?

Ai o indemdnare slabd de a face lucruri succesiv?

Ai o slabl discriminare auditivd 9i memorie?

Ai o slabS discriminare vizual6 9i memorie?

Ai o memorie slab[ pe termen scurt?

Egti foarte creativ?

Esti bun la rezolvarea problemelor?

Ai nevoie s6 inveli alte strategii ca sE faci fa[dl si alternezi metode de a reline informafia ?

Rdspunsurile la aceste intrebari sunt extrem de utile p[rinlilor. Din experienfd, pot sd spun c[

dupd aceste qedinle de consiliere, in care sunt clarificate qi identificate dificultI{ile copilului, pe baza

evalu6rii logopedice , pdrin{ii devin mult mai implicafi tn terapia dislexiei, mai cooperanli qi in}elegdtori

fa!6 de nevoile reale ale copilului .

a

a

a

a

a

a

a

a

a

a

a

a

a

a

a

a

a

a

a

a

a

25

Consillerea pirlnfilorin cazul copiilor cu dlslexie

Prof. logoped Mihaela MereutiCentrut Logopedic lntergcolar nr. 7 Bucurejti

Dezvoltarea timpurie a deprinderii cititului este esenfiald, iar cel pufin unul din cinci copii areo dificultate in a invSla sd citeascS. Depistarea acestei tulburdri a limbajului pune de multe ori semnede intrebare. Din cauzdcd unii copii cu dificultdfi de citire au o performanf5 qcolard slabd, prrinlii giprofesorii pot sd nu identifice cititul ca sursd a problemei. Din acest motiv consilier"u parirlito,aduce clarificarea multor intrebdri referitoare la dificultalile copilului c6t gi la nevoile sale. Atenliapdrinfilor ar trebui orientatl cltre urmdtoarele semne preventive , care indicd faptul c6 copilul arenevoie de intervenlia logopedului:

o Performanfa gcolard inconsecventd;

o Refinere slabd a informafiei;

o Implicarea excesivd a pdrinlilor latemel dureazd,prea mult efectuarea tanei;o Calificative sau note slabe;

o $tie mai bine la temd dec6t la lucr6ri;

o Atentie de scurtd duratd/ hiperactivitate;

o A prezentattulburdri de pronunfie care nu au fost corectate prin intervenfie logopedicd;o Absente frecvente la gcoald;

o Anxios, timid, slabi incredere in sine;

o Ur6$te gcoala/ fobie de gcoald/ simptome psihosomatice;

o Ascunde lucrurile ficute la gcoal5/ minte despre terne/pierde temele in mod repetat;o Probleme cu sunetele sau numirea literelor

in consiliere, prima nevoie a pdrinfilor este aceea de a gti c6t mai multe despre ce este dislexia qi sd letransmitem c6, tofi copiii cu dificultS{i de citire sunt considerafi a ayea un deficit fundamental inconqtienfa fonologicd , de exemplu nu au abilitate a de atranspune literele individuale gi combinaliile delitere in sunete. Statisticile aratd, cd, 50o/o din copii care au avut tulburari de pronunlie in perioadapregcolard vor dezvolta o tulburare de citire in primii ani de qcoald. in acest caz, depistarea timpurie vaduce la o identificarg mai buni a copiilor aflafi in riscul prezentarii unei dificuttag a" citire. Aceqtifactori de risc pot fi identificafi inc6 din perioadapregcolard :

o Dificultdli h jocurile cu riml ;. invllarea alfabetului cu dificultate ;o Asocierea dificill a sunetelor cu literele ;

' E$ecul de a nu recunoaqte literele alfabetului pdnd,lainceputul clasei I ;o vorbire tdrzie sau vorbire cu tulburdri de articulare a sunetelor ;o Membri ai familiei care au avut sau au tulburdri de pronunfie, de scris-citit, tulburdri de inv6lare.De cele mai. multe ori, pirinlii au nevoie sd infeleagd qi cer sfaturi despre cum s6 identifice

problemele copilului tnainte sa a3ungi la logoped. Iatd,c6teva intrebdri care sunt utile pentru pdrinli qicare pot fi puse copilului :

. E$ti inteligent in unele moduri dar te blochezi in altele?

. Mai existd cineva la tine in familie cu dificultifi similare?

. Intalne$ti dificultdfi atunci c6nd execufi trei indicalii consecutive ?

I

{

I

(

I

I

a

t

a

dryE

6.rdh

EF(

LOGOPEDTA A2OO9

1

Pragmatica, prevenfla gi intervenfia precoce in logopedie

Prof. logoped Viorica OpreaCentrul Logopedic lntergcolar nr. 6

Bucuregti

De cdteva decenii incoace, qtiinlele limbajului se deschid spre un domeniu foarte vast, cu

frontiere fluide, care este cel al comunic5rii.Dupd o perioadd lungd in care cercetdrile asupra limbajului s-au centrat pe aspectele structurale, o noud

disciplind lingvisticd focalizeazd interesul specialiqtilor din domeniu, dar qi din alte qtiinle ca psihologia,

psihosociologia, psiholingvistica, neurologia, psihiatria gi anume PRAGMATICA.Pragmatica (din grec. Pragmatikos : care se refera la acfiune) studiazd limbajul din punct de

vedere al ielaliei dintre semne qi utilizatori, sau raporturile dintre simboluri, semnificalia lor 9i

persoanele care le ttilizeazd.- inscrisd din punct de vedere istoric in cdmpul semanticii (qtiinla semnelor) qi in cel al lingvisticii

(centratd pe cod), pragmatica iqi structureazd domeniul pe "actul de limbaj" (Austin 1962) definindu-se

cautilizare a limbii in context social qi familial, abilitSfile pragmatice reprezent6nd o parte a abilitaflorsociale.

Conceptele, axele care intereseazd pragmatica sunt "situafia de comunicare", "intenfia

comunicativd';, contextul, dezvoltarea capacitdlilor conversalionale qi organizarea informaliei in discurs.

Interesul specialiqtilor pentru acest nou segment al qtiinlelor comunicirii se bazeazd pe

importanfa deosebitd pe care o au abilitdtile de comunicare in societatea contemporand in care

comunicarea este esenliald pentru a putea intra in relafii cu al1ii, pentru a te integra mai ugor in lumea

muncii, a afacerilor, in societate, pentru a-!i exprima nevoile, drepturile, opiniile.

Pe de altd parte, pragmatiia oferd informalii, instrumente, strategii pentru invdlarea comunicdrii

in tulburdri pervazive Je dezvoltare tn care comunicarea este profund afectatd: autism, sindromul

Asperger, sindromul semantic-pragmatic, tulburdri pragmatice de limbaj, dar qi in intdrzieri tn achizitia

limbajului.Ceea ce se schimbd in logopedie adopt6nd perspectiva pragmaticd, se referd la deplasarea

accentului de pe inv6farea cuvintelor, sunetelor, semnif,rcaliilor, spre crearea contextului favorabil pentru

achiziqia de c6tre copil a instrumentelor comunicalionale de care are nevoie pentru a-gi exprima 9i a-$i

satisface intenliile (Cronk 1988). Logopedul provoacd situalii de comunicare in care copilul este atAt

emilStor c6t qi receptor de mesaje.

Noua orientare a determinat in lari din Europa qi America de Nord dezvoltarea unor servicii qi

strategii educa{ionale axate pe promovare gi preven}ie, intrucdt pragmatica isi asumS ideea cd tn educalia

timpuiie competenlele pragmatice sunt o lintd privilegiatS. De altfel, un obiectiv important in domeniu

este studiul ,'precurso.ilor prug-atici" determinanli pentru dezvoltarea comunicdrii copiilor, qi care pot

fi recunosculi gi stimulali din primul an de viafd. Cunoagterea informaliilor referitoare la manifestdrile

precursorilor pragmatici qi la strategiile de stimulare a acestor4 asigurd accesul spre limbajul oral qi

prevenirea tulburaritor de comunicare. Acest demers inseamnd PROMOVARE, PREVENIRE,^fNfg,nVp,NTIE

PRECOCE gi este susfinut gi de rafiuni economice. Studii americane amintite de

Rossetti (2001) aratd cd, pentiu fiecare dolar investit in intervenlie timpurie, se economisesc 6$ ce vor

trebui investili ulterior in servicii de reeducare la vfirsta qcolar6.

Abilit6tile de lirnbaj sunt cel mai relevant indice in reugita qcolard (Rossetti 2002). Se estimeaz[

cd 50%o din copiii cu probllme de limbaj oral in preqcolaritate, dezvoltd ulterior dificultSli de adaptare

gcolard, tulburiri de invifare, tulburdri de comportament sau tulburdri socio-afective (Prizant 1990, Rice

1993, Baker, Cantwell 1982, Silva, Williams, Mc Gee 1987).\

II-

LOGOPEDTA A2OO919

:_---!::-

Alte studii aratd, ca 80% dintre copiii cu dificultili de invifare au prezentat in pregcolaritatetulburdri ale limbajului oral (Ehren, Lenz).

Pe de altd parte intdrzierile in tulburarea comunicdrii sunt simptomul cel mai comun in tulburfuilede dezvoltare ale copiilor sub 3 ani, afectdnd in jur de 10-15% din populafia infantilS. Rosetti adaugd, cdincidenla de a prezenta un retard de comunicare ar fi mai ridicatd in cazul copiilor depistali cu oofactori

de risc" in perioada 0-1 an.

Aceste date nu fac decdt sd confirme necesitatea de-a acorda o atenjie particulard dezvoltlrii qistimuldrii precursorilor comunicdrii, la copilul mic, chiar in perioada 0-1 an. in aceastd perioadaprecursorii pragmatici se dezvoltl in interacfiune cu precursorii formali gi semantici. Mc Cathreen(1996) aratd cd dezvoltarea unui precursor formal (ex. cantitatea de vocalize) permite predicfii clare cuprivire la amploarea vocabularului ulterior (precursor semantic) qi la eficienla comunicirii verbaleulterioare (precursor pragmatic).

Pragmatica aduce reorientdri qi in evaluare, diagnostic, strategii de intervenfie.Orice bilan! logopedic ar trebui sd" precizeze tipul tulburdrii, gravitatea sa, evaludnd pe l6ngd

aspectele expresive gi receptive, versantul pragmatic, deci utilizarea limbajului in interacfiuni sociale gifamiliale.

in privinla tipurilor de tulburdri pragmatice se face distincfie tntre tulbur6ri pragmatic e "pure",tulburdri moderate gi tulburdri severe. in tulbur6rile pragmatice pure, de naturd lingvisticd gi cognitiva,eficacitatea comunicdrii este in general pdstratd, dar adaptarea la contextul social este insuficientS. Estevorba de copii considerafi oonormali" de cdtre anturaj, dar mai pulini abili in planul interacliunilorsociale, al capacit6lilor conversafionale qi discursive (retard, disfazii).

Palierul tulburdrilor moderate include copii la care dorinla de comunicare este redusE, dar real6gi se reterS la cei cu Sindrom Aspenger sau cu Tulburdri pragmatice de timbaj.

in fine vorbim de tulburdri pragmatic e severe in cazul copiilor autigti, la care comunicarea estepufin eficace, inlelegerea gi exprimarea sunt profund afectate iar reeducarea este puternic blocatl derezistenla la intervenfie.

in loc de concluzii:

in Romdnia, logopedia este incd in mare parte cantonatd in etapa preqcolard mare gi gcolard mic6,de dezvoltare a copilului, qi este insuficient interesatd de dimensiunea pragmaticd a limbajului,de comunicare.Copilul mic este in general, inafara asistenfei logopedice.Nu existd o monitorizare a copilului mic, un "screening", la scard nafionald, care s5 ofereposibilitatea p[rinfilor qi a specialiqtilor, sI se ingrij oreze, dacd un copil nu dob6ndeqte anumiteabilitdli in diferite arii de dezvoltare, in special in primii ani de viaf6.Uneori este prea tirziu sd intervenim la 4-5 ani. Am pierdut cel mai prefios timp in dezvoltareacopilului.

Insum6nd toate aceste considerente, logopedia rom6neascs, profund ancoratd in tradilie, are nevoie de oreformd structurald. Printre altele, aceasta ar presupune:

{ Coborilrea vdrstei medii de referinfd in logopedie de la 4-5-6 ani la 2 ani,2 ani qi jum[tate./ Formarea specialiqtilor qi rcalizarea specializdrilor, diferenfiat, pe vdrste gi tulburdri. La noi,

UniversitSlile formeaz[ prea pu{in un specialist logoped qi mai mult teoretic. Stagiile deformare in practica logopedicd trebuie s6 finteascd spre servicii in prima linie, in dezordinilede limbaj, la copilul sub 4 ani, dar qi spre dezvoltariade servicii preventive, care sI delege oserie de competenle in interven{ia timpurie spre familiile vulnerabile sau spre alli parteneri dincomunitate (profesionigti din sdnitate, asistenli maternali, sociali, educatori). Astfel, la v6rstemici, ar trebui sd existe doud cdmpuri de acfiune: prevenlie qi intervenfie precoce. tn cdmpulprevenfiei, sd existe trei tipuri de mdsuri: m[suri preventive globale, mdsuri preventiveselective qi mdsuri preventive de informare/indrumare.

tlaailn

LOGOPEDA 1./2OO9

Dacd logopedul o'bun la toate" lasd loc specializdrilor fure, atunci vom vorbi de profesioniqti care iqi

asum6:

Informarea/formarea pirin{ilor copiilor mici prin cursurilsesiuni de iniliere in evaluarea

semnelor de risc, in conqtietizarca dezvolt6rii normale a precursorilor comunicdrii 9i ininstituirea de strategii, atitudini favorabile pentru o bunl stimulare a limbajului 9i prevenirea

tulburdrilor pragmatice de comunicare.

Asisten{I logopedicl de speciali tate, dar intr-o viziune in care oferta de servicii logopedice

sd fie orientatd spre specializdri in diagnostice severe (alalie, afazie, autism, tulburdri

pragmatice de dezvoltare) intrucdt numirul copiilor afectali de aceste tulbur[ri este in continud

creqtere, iar specializdrile sunt in suferinfI.

Accesul la (gi colaborarea cu) Centre de resurse pentru evaluare complexi qi diagnostic, incanxi severe, asociate. Md refer aici la necesitatea reinfiinlErii unor centre zonale de referinlS

dotate cu aparaturd qi specialiqti in pediatrie, neuropsihiatrie infantilS, ORL, logopedie clinic[.

Er$LIO9MqIs.fu1[ucation ortfiofonique. fufr. 221, Atlri[ 2005. 9'{r. tematic:

Les fiahititds pragmttiques cfr6z f enfont

Nichita Stinescu :

,,a vorbi despre limba in care gdndegti este ca o sdrbdtoare. Limba romane este

patria mea. De aceea, pentru mine, munte munte se numegte, de aceea pentru mine

iarba iarbd se spune, de aceea, pentru mine, izvorul izvordgte, de aceea, pentru mine,

viala se trdiegte ,,

LOGOPEDTA A2OO92L

t

Apllcarea principiilor educafiei timpuriiin terapla tulburirilor de llmbaj

Profesor logoped Sorina NiculescuCentrul Logopedic lntergcolar nr. l Bucuregti

Conceptul de educafie timpurie in logopedie are inlelesuri diferite in funcfie de obiectivele pe

care qi le propune. Sfera nojiunii este largi, cuprinzdnd modalitali qi obiective variate corespunz6toare

particularitdfilor populafiei de copii vizate gi situafiilor in care se aplicd.

Despre importanfa educafiei timpurii se vorbeqte de foarte mult timp. Descoperirile cercetdrilor

din ultimii ani din domeniul neurobiologiei in special, dar qi al psihologiei qi gtiinfelor educafiei i-au

imbogdlit confinutul, i-auprecizat direcfiile gi condiliile de acliune gi i-au subliniat obligativitatea.

Cercet6rile asupra modului de formare a structurii neuronale, care stau labaza oricdrui act de

invlfare, informaliile despre fenomemele de sinaptogenezd, stabilizare sinapticd qi legat de acestea

despre perioada criticd, au condus la inlelegerea faptului cd eficienla cantitfiii qi calitdlii stimuldrilor este

condilionatd de factorul timp.

Aspectul cel mai important este schimbarea orient5rii intervenfiilor de la reeducare la educare.

Principalul obiectiv al educafiei timpurii este stimularea dezvoltdrii copilului, urmand modelele

dezvoltdrii normale qi in acelaqi timp lindnd seama de acele particularitd[i ale unor patologii care ii pot

influenfa evolufia.

Scopul asumat este inso{irea copilului in toate etapele dezvoltdrii sale gi acordarea sprijinului necesar in

funcfie de caracteristicile sale individuale pentru a-qi putea valorifica intregul poten{ial

Aceste lucruri fiind cunoscute, se pune intrebarea cdnd este necesard intervenlia tiryurie pentru

tulburdrile din sfera limbajului. Rdspunsul este diferit in funclie de natura problemelor copilului.

psihicS, intervenfia timpurie este necesard inc[ din primele luni de viafd. Pentru pffiti este foarte

important sd fie invdfafi cum sd urmdreascd fiecare reac{ie a copilului, cum sd il stimuleze qi cum sd

dezvolte reacfiile de comunicare. Trebuie subliniat cd in educalia timpurie rolul plrinqibr este cel mai

important. Specialistul poate sd le acorde sprijin, sd le dea explicafiile necesare, sE ii conducd, dar

nimeni nu ii poate inlocui. Sunt singurii care inso{esc copilul permanent, care ii pot urmfi toate reacjiile

qi care pot acfiona in toate momentele zilei. Din aceste motive, consilierea gi abilitarea lor este

obligatorie.

Nu se aqteaptd vdrsta de aparifie a limbajului verbal pentru a constata intirzierile, sunt stimulate

toate tipurile de reaclie, de comunicare gi este pregdtit terenul pentru aparilia gi dzvottaea lirnbajului

verbal.

dezvoltarea limbajului ( vocabular foarte sdrac, vorbire greu inteligibil5, nestrucfirarea limbajului

propozilional ), este indicatd acordarea unei atenfii speciale : evaluarea qi depistarea cauzelor, adoptarea

unei conduite specifice de stimulare a comunicdrii cu copilul, urmdrirea periodicd- Nu este recomandata

conduita de agteptare ,,va vorbi mai tdrzirt". Cazurile de intdrziere in dezvoltarea lidajului sunt foarte

diferite

controla

,l

copiii p

limbajul

ani) estt

cunogtin

rezolva r

personal

logopedi

dislalii fi

necesarl

D

mici, put

gimnasir

vdrsta de

Efortul ir

pronunfie

greqite for

cauzd lipa limbajul

interz;ieri

medii soc

egecurilor

pregcolar5

situalii de

io cor

zise, sau a

Inter.ft

urmErirea

limbaj qi h

BiblioerrtrI-oris ValleMarieTheresocial", Ret

i LOGOPEIXTLOGOPEDTA A2OO9

diferite qi trebuie sd fie

controlat qi accelerat.

luate in evidenfd c6t mai deweme, pentru ca procesul de recuperare sd fie

Se recomandd acordarea unei atenlii deosebite copiilor considerali in situafie de risc, cum sunt

copiii prematuri qi copiii din medii socio-culturale defavorizate, Frecvenfa intArzierilor in dezvoltarea

limbajului in rfindul acestora este mai mare qi activitatea de prevenire este necasari.

ani) este balbismul. Trutarca de la primele simptome este foarte importantd. Cu cdt se va acfiona in

cunoqtinld de catzd,mai devreme, cu atdt simptomele vor dispdreamairepede. incarcontrar, ce se putea

rezolvauqor printr-o atitudine adecvatd poate deveni o tulburare gravd, greu de corectat, care va afecta

personalitatea copilului.

logopedie recomanda luarea in terapie dupd vArsta de 5 ani. in perioada preqcolarr mic6, sunt denumite

dislalii fiziologice, care se vor atenua prin procese de autocorectare, iar intervenlia specialistului ar fi

necesarS dup6 5 ani, pentru canxile c6nd dislaliile persistS.

De fapt, qi in cazul dislaliilor, intervelia precoce este de dorit. Prin metode adaptate vArstelor

mici, putem controla qi gr6bi procesul de autocorectare ( jocuri de dezvoltare a auzului fonematic sau de

gimnastic6 articulatorie qi consilierea pdrinlilor pentru utilizarea modelelor corecte de vorbire ). Dupd

v6rsta de 5 ani, frecvenla dislaliilor va fi mult mai micd gi activitatea de corectare va fi mai uqoarS'

Efortul in terapia logopedic[ a dislaliilor este de cele mai multe ori, nu atdt in primele etape de invSlare a

pronunfiei corecte a sunetelor, cat in etapele urmdtoare, in care se urmdregte inlocuirea deprinderilor

greqite foarte bine fixate.

cauzdlipsa de pregitire din perioada preqcolard. Este necesard pentru tofi copiii o metodicd de preg[tire

a limbajului scris gi de asemenea depistarea din vreme a copiilor care prezintd factori de risc. Copiii cu

int;rzierr fia dezvoltarea lirnbajului, tn special in sfera dezvoltdrii conqtiinfei fonologice qi copiii din

medii socio-culturale defavo rtzate trebuie incluqi in programe speciale de pregdtire pentru evitarea

eqecurilor in perioada qcolar6. canxile reale de dislexo-disgrafie ar trebui luate in terapie din perioada

pregcolari cunoscdndu-se simptomele care fac difici16 insugirea limbajului scris. Ar fi evitate multe

situalii de rezultate gcolare s1abe, de eqec qcolar sau chiar de excludere din invdfdmdntul de mas6'

in concluzie, intervenlia timpurie in logopedie poate insemna prevenirea chiar a tulburdrilor propriu-

zise, sau a agravdriilor gi diminuarea efectelor negative ale tulburdrilor de limbaj'

Intervenlia timpurie presupune evaludri ale dezvolt[rii limbajului inc6 de la varsta preqcolard mic6,

urmdrirea periodic6 a copiilor incluqi in categoria grupelor de risc, depistarea precoce a tulburrrilor de

limbaj qi luarea in terapie logopedici cdt mai devreme'

Bibliografie n^,.Louis Vallee - ,,Bases neurologiques des apprentissages" Reed. Ortophoniquem' 20212000

MarieTherese Le Normano gi-ciistophe rarisse - ,u{cquisition du langage chez l'enfant a risque biologique et

social", Reed. Ortophonique w. 20212000'

LOGOPEDIA A2OO9

Se recomandd, pentru tnlelegerea ideii de bazd, prezentarea a doud-patru tablouri. Desftqurarea

activit6fii de lecturare-pe baza unui singur tablou, in care sunt aglomerate toate aspectele importante

pentru a fi discutate, ingreuneazd perceperea gi desprinderea momentelor separate care concura la

intregirea ideii de bazd. Fiecare copil este- tentat s6-qi aleagd un anumit aspect care-i place mai mult, se

concentreazd asupra lui, neglij6ndu-le pe celelalte.

De asemene a, prezentat la inceputul activitdlii, tabloul nu mai aduce nout6!i, surprize prea mari

in timpul desfigur6rii activitalii qi privirea aceluiaqi tablou pe tot parcursul activitdtii oboseqte copiii, le

diminueazd atenlia voluntarS.

Folosirea pe rdnd a mai multor tablouri permite prezentarea mai directd a ideilor de bazd,

completarea lor tieptata prin conlinutul fiecdrui tablou, gradarea efortului in analizd, compara{ie 9i

generalizare. pentru-copil apare mai clar vocabularul folosit, confinutul fiecdrui cuvdnt, ca qi modalitdfile

diferite de irnbinare a cuvintelor pentru a exprima cele vdzute in fiecare tablou in parte.

Lectura dup6 imagini solicitd intens reprezentdrile copilului, experienla lui de viald, capacitatea

de a folosi in mod independent cunoqtinfele dobdndite tn diferite ocazii referitoare la mediul social qi

natural.Trezrea interesului copilului pentru cunoaqtere, in general, qi pentru valorificarea cunoqtinlelor

insuqite anterior, se realizeazi, mai ales, prin calitatea imaginii ptezerrtate, ceea ce impune o atenlie

deosebitd in selectarea gi prezent*ear'rnorllustralii adecvate intereselor qi preocupdrilor copiilor. Astfel

imaginea devine un mijioc de comunicare cu ajutorul cSreia se exerseazd gdndirea qi vorbirea corectS.

prin intermediul imaginilor copilul primeqte un mesaj, se exprimd asupra lui, il comunic[' ln

acest scop copilul, inainte de toate, tretuie deprins cu "cititul" imaginilor, trebuie.inv5fat sd recunoascd

anumite sirrruiturl picturale, pentru a descifra cuv6ntul, pentru a ajunge la mesajul transmis. In fala mai

multor imagini, "opitot

care-a invdlat sd le descifreze sensul qi semnificalia separatd, se strdduieqte sd

descopere iegaiurili care le unesc pe toate, pentru a construi, intr-o formulare proprie, dar qi logic6' o

lume care va fi pentru el pl6cutd, atractivS si instructivd'Dup6 ce copiii inval6 sd lectureze imaginile, limbajul devine mai bogat, relaliile de comunicare

mai active, atenfia mai stabil6, inifiativa qi independenfa in gandire mai prezente.

Se poate afirma cd lectura dupi imagini este o activitate ce contribuie at6t la formarea 9i

exersarea limbajului pe toate niveturile sale, c6t gi la antrenarea in acelagi timp a altor laturi ale

personalitdfii ca sensibilitatea esteticd, interesul cognitiv, Iatura afectiv - motivaliona!6.

L5 I

LOGOPEDIA A2OO9

; ,l

II

=

-E.I

I

pozilia aparaturui fono-articurator tn timpur emisiei suneturui J '. btzere sunt rotunjite qi scoase pulm

inainte; maxilerele ugor intredeschise ; ,arm [rnbii, rat, se ridic' in sga]ele gingiei de sus, fir6 sd ating6

cerul tare al gurii rormano astfel o ingustare prin care se scurge jetur de aer. La trecerea jetului de aer

prin cavltatea formatA se produce vibrarea corzilor vocale'

sunetul ( grupul de sunete ) cE , cI ,GE , GI - c9ry9ana semioclusivd' anteropalatald' otald

pozitjauparaturuifono-artic.ulatortoti*p"temisiei-suneterorcE,cI,GE,GI:buzelesuntuqorrotunjite qi impinse-inainte, dinlii sunt

"i".i"pana!i; varfur rimbii e apropiat de alveolele superioare iar

parteamediand a limbii este ridicatd spre palat. Lu t"*g"rea aerului limba se retrage uqor'

Consoana L - consoandlichid6, lateral6' dentald' oral6' sonori

pozilia uparaturui fono-articurator in limpur emisiei suneturui r : v,rfur limbii se ridicd spre alveolele

dintilor incisivi suPeriori'

ConsoanaR-consoandlichidS,vibrantd'dental6'oral['surddPoziliaaparatuluifono.artlculat.ol.rn,trmpulemis-i3i.synetului,R:vArfullirnbiiseridicdsprealveoleledinf,or incisivi superiori. Margin,e rul"r'ur. are lirnbii se sprijina pe vdlul palatin l'sdnd un orificiu

ingust prin care ," J*g. aerul.-Prin r",rrg.r.u aerului se produci vibrarea muqchiului lingua1

Consoana C : consoand oclusiv[, postlinguald, velar6'-orald' surd6'

pozQiu aparaturui fono_artigulator i*-tfw"i emisi.ei *ii*t"i c : se demonstreazd pozilia organelor

fonatoare ra oglind6, insistand p" iil;; foziliei varfurui rirnbii qi pe ocluzia oral6 realizatd' prin

ridicarea pa4ii posteriou.. a timuii: ,;J ri*uii st5 la baza incisiviloi inferiori ; partea superioara a

timbii ,. iidi.a ,rr.'rffi ,,,*b;il;;i;-sunt uqor intredeschise ; dinlii sunt uqor depdrtali

Consoana G : consoand oclusiv[, posterolinguali' velard' sonor6' ^l"oo

66cnn,.' rh,, a corpozilia oporotuui jiii-aniculatir tn timpit "*xt"i

s.uneturui G: este perechea "sonor6" a consoanel

., surde,, C. In emisie sunetul G este f"r"1i a. vibralii uf"-iuti"g"':ld ryt fi sesizate usor de copil'

prin palpar"u gatrfri",, dosul palmei t'0"+r;tg*"9t fonatoare este aceeaqicala sunetul C'

Diferenfe: existenla vibraliilor "ourd.l.''ocale

; suprafala de atingere a limbii de palat este mai mare

dec0tlasunetulC';absenlacaracteruluiexplozivalemisiei

Consoana H : consoanS surda, fricativa, posterolinguala' velar6'Uonsoana rr : uuus(poziyia aparatutuii;;;:;;i;;htorin;;i;1liyi1':"::1*.i9,;,T"iH:':XffH':'#:",'#""'POZiliA Apurilt.Ul.UlJono-uruculutur oro Lo'r'r'we ".le de eXpif Ofal;aceleaqi exercilii pr"gatito*e ca pentru sunetele c qi G, accentuandu-se exercltil

organele fonoarticulatoare au ac.eeaqi 9ozt11e.

il?fd,':Hffi'ilf::ffiffi:;IJ#il;;ahincordatS?11"':i?']1ffi,;':::li.ifil",il#*'*'";#::lf;f}j,;iffii;1 ilil;ffi;;;;;;, "*acteristic

; vartur rimbii este ridicat qi retras

ConsoanaF:consoandfricativd,labio-dentald'orald'surd6'Pozitiu aparatutuifono-articu!(r .in;;i::-':X":ryi:::i'.1:::il*#;,f:""H1;'*'"??.tilX;::l{:;:#';::{:,"ff:;:;:#i';;j;,;;:;"it"\a"*,i""ude jos este ridicatd cu marginea de sus

atinge uqor dinfii de sus ; n111u1n,*b ;ut";;;jf:f; "ou'dtit vocale nu vibreaza' aerul este sul

frirlt ai"tii a. sus qi buza inferioard 9i produce sunetul F'

Consoana V : consoand fricativa, labio-denta|d, oru|d, sonor6' constrictiva.

poziqia uparatutuii;;;-;;;iikiort^n;ryii'f:f::::*,fi":::'"ffif,"ffil:"#";"1::"Ti:;€li:X'!:;:{;:ffi:i{;ffi ilIt;e,,iuratii alelaringerui qi cavitdlii bucare care pot n ses

uqor de copil, prin palparea gdtului qi'; obtu;iloi cu dosul-palmei; pozi\ia organelor fonatoare

aceeaqi ca la sunetul F.

Consoana T : consoand oclusivS, dental6' orali' surdd

Consoana D : consoan1 oc1usiv6, dental6' oral6' sonord

LOGOPEDIA U2OO9

sflMUr-AREA ABILIATILOR COMUNICATIVE PRIN JOC

Profesor logoped Ana StoicaCentrul Logopedic Intergcolar nr. 5 Bucuregti

MacKay qi Dunn (1939) pornind de la o clasificare a dezvoltdrii sunetelor vocale a lui

Nakazima, (1g75),completat6 cu direcliile de intervenlie, impart copiii cu producfii verbale de asociafii,

dar p6n6 la 2 cuvinte, in 5 categorii. Acesta este intervalul, care in mod normal se atinge, in jur de 2 ani

gi jumdtate.

Rosetti (1990) d6 valorile lungimii medii a enunlurilor in cuvinte, de - 1,25- 1,50 pentru 2 anipentru2

ll2 ani, qi2,5 -3,0 pentru 3 ani. Deqi se referd la limbajul oral, motivafia qi argumentalia clasificdrii se

pot aplica qi comunicdrii neverbale. Dacd prima categorie cuprinde deficienfi, in stare vegetativd,

neresponsivi, celelalte diviziuni includ logopali care nu qtiu sau au abilitdli foarte reduse, de a-$i

incapsula mesajul intr-un inveliq verbal.

primele activitati urmdresc cooperarea gi includ - jocurile muzicale (clopo{el, tobd, xilofon),

construcliile cu cuburile, incastrele, imbinarea unor cutii de mdrimi diferite unele in altele, inqiratul de

mdrgele cu cavitdli mai largi, modelajul cu plastilind, introducerea unor befiqoare tntr-o placd cu orificii,

mizgSlitul cu creionul, jocul cu nisip.

pe ldngd stabilizarea copilului la mas6, focalizareaprivirii pe obiecte 9i pe terapeut, (rdspunsul

atenfia impdrtlqit6), de la care primeqte comanda verbal6, aceste activitdli dezvoltS deprinderile moto

gi de manualitate, precum gi coordonarea oculo - motorie (Cooper qi colab., 1979). Totodata, activi

ludic[ are in vedere faptul cd terapia tulburirilor de percepfie poate aduce o imbun[t[!fue, o reo

mai bun6 in structura mentald de cunoaqtere, a componentei semantice, cu consecinfe directe

producerea expresiei verbale (Piaget, 1966).

Actele comunicative sunt stimulate prin "tentafiile de comunicare", cdnd jocurile ini(iate de adult

intrerupte brusc ai apoi reluate, in urma strategiilor de interacfie ale subiectului. Intre aceste activi

amintim - dezactivarea unor jucarii mecanice, care au fost repornite cdnd subiectul a semnalat nevola

intervenlie a adultului prin contact virual qi gest; umflarea unor baloane de plastic Ai

imprlqtierii de baloane de sdpun; solicitarea de ajutor pentru a deschide un borcan, in care s-a

un dulce.

intreruperea unei activitSlii pl[cute, cum este gddilatul, descoperirea - surprizd a fefei in "cucu

bau,,, umplerea imitativd a unor recipiente cu cuburi qi a unor pungi cu jucirii au fost alte tentaftt

comunicare. S-a evitat intrebarea - "ce wei ?" - $i s-a recurs la comportamentul mai natural al privirii

aqteptare, indreptatd spre copil, susfinutd de intrebarea- "al nevoie de ajutor ?"'

LOGOPEDTA A2OO9

Pe l6ngd stimularea func{iei comunicative a interacfiei, jocurile au stimulat qi aten{ia impdrtdgitd, prin

componentele ei de inifiere qi cerere.

, tntre activitalile preverbale un rol important il deline jocul simbolic. "Multe persoane cu tulburlri

de limbaj sunt, funcfional mute qi oarbe, in ceea ce priveqte oblinerea informafiilor prin sistemele

obiqnuite de simboluri" (Spellman qi colab., 1978,p9.391).

Lirnbajul este un sistem de codeme, de simboluri verbale. Un prim pas pentru reducerea asimboliei il

constituie introducerea jocului cu casa pdpuqii. Terapeutul verbalizeazd discret acfiunile desfrgurate de

cdtre el gi copil, fhrd o imixtiune prea insistentS, care ar anula farmecul qi spontaneitatea activitdlii.

Comunicarea, indiferent dacd este verbalS sau neverbal6, presupune o diadd intre emilStor qi receptor.

Aceastd relalie reclamd din partea logopatului, un moment de ascultare cu r6bdare, pdnd ii vine r6ndul la

dialog. Cum majoritatea logopafilor sunt instabili, invdfarea aqtept[rii r6ndului ("turn talking") se

instituie ca un comportament - tint6 de invSfat. Aceste abilitdli trebuie incurajate de timpuriu, nu numai

pentru inlelegerea regulilor dialogului, dar qi pentru promovarea unor standarde bune de comportament.

Tehnicile de stimulare se ghideazd dupd urm[toarele direcfii:

o de obicei activitdfile incep dupd ce copilul a explorat juclriile, s-a linigtit, s-a intors cu fala cdtre

terapeut, care l-a atenlionat cu prenumele, qi a frcut contactvinta|'

o activitatea trebuie sd aibd un sens pentru logopat, si fie interesantd qi motivant[ pentru acesta;

. pentru u$urarea accesului la informa{ie, instructiunile nu se dau de cdtre terapeut simultan. ci inainte

de demonstrafie;

. recompensele tind sd fie intrinseci, date de bucuria jocului sau a descoperirii;

o cdnd recompensele intrinseci nu sunt suficiente, altele extrinseci (dulciuri, aprecieri) sunt imediat

oferite;

. in felul acesta, se urm6reqte prelungirea perioadei de focalizare a atenfiei gi a capacitirii copilului in

sarcin6;

o ajutorul este minim gi constd din modelarea rdspunsului, prin emiterea primei silabe sau indicatii

gestuale dup6 care se retrage progresiv;

o instrucfiunile verbale se coboard la nivelul de in{elegere al logopatului;

. pentru reamintirea unor nofiuni qi a denumirii lor se folosesc ai semnele Makaton cunoscute;

o in momentele de ner[bdare gi agitafie, dupd o scurtd pauzd, activitatea se schimb[;

o chiar dacd aceasta se desftqoard fluent, activitatea se intrerupe, inainte ca logopatul si se fi plictisit;

De aceea, se cere un echilibru constant intre menfinerea permanentd a interesului copilului qi

solicitarea la eforturi prin introducerea de noi obiective educalionale. Gradul ?nalt de distractibilitate qi

chiar de hiperactivitate al acestor logopafi fac atingerea acestui obiectiv destul de dificil[. Aici se

probeazdtactul qi talentul terapeutului.

LOGOPEDIA A2OO9 fiti

L_= r

Imaginea de sine la preqcolar este preponderent pozitivS, necesitd proteclie din partea pdrinfiloreducatorilor, rudelor, constituind sursa autoaccept5rii de mai t6rziu.La gcolarul mic ( 6 - 9 ani ), dezvoltarea imaginii de sine vizeazd:- armonizarea tuturor rolurilor : fiu, frate, elev, etc.)

- dozatea autovalotizarii gi valorizdrii altora, propriu valorizare este consecinla unor progrese conformrcu apteptdrile adulfilor; copilul iqi revendicd anumite comportamente propuse ca model de cdtre adulli q:apar ,, etichetele " rdu, bun, etc.- interiorizatea selectivd a criteriilor de apreciere, ale cadrului didactic qi ale plrinfilor; este important craceste criterii sd fie exersate in aprecierea colegilor qi in autoapreciere :- reorganizarca imaginii propriei deveniri, trrrt i*"gistrate schimbarile schemei corporale, inserarea iristoria familiei, comparafiile din ce in ce mai dese .ond.r. spre imaginea unui Eu permanent ;- conturarea imaginii ideale de sine, puternic motivanta, structuratd qi conturat6 pe dorinla de ,, a fi marr" $i a atracfiei spre un modelAcum apar rezistenlele fala de asumarea unei imagini nefavorabile, copilul de 7-g ani refuz5 sd iqrecunoascd anumite trdsdturi care nu_i convin.

La 9-10 ani, propriile defecte sunt descrise cu vanit ate, cagi cdnd nu ar aparfine eu-lui.Comparafiile sunt sprijin pentru obiectivarea imaginii de sine, pe la l0 -l l ani, copilul tinde sd reflectez9i voluntar la propria situafie, frrdl insd a avea deocamdatd - mijloace de remediere rcomportamentelor care il nelinigtesc.

a. succesele debutului qcolar dau sentiment de competenld gi implinire,b' eqecurile duc la frustrare gi sentiment de infrdngere, devin p."-i.. ale infrdngerii ca adult.Concepfia despre sine este construitd pe :

- experienfe de succes , implinire gi mdndrie personal5, sau- indoial5 de sine, sentimentul lipsei de valoaie personald.Copiilor cu tulburdri de limbaj este neiesar sd li se

"*pli." cd acestea sunt doar temporare, motivarea lopentru corectare le va aduce un sentiment de mullumire de sine qi le va qterge impresia cd sunt diferili qinferiori acelora care se exprimd fird dificultaf.

Pdrinfii gi cadrele didactice trebuie sE qtie cd :

1. in copildrie se asimileazd,in grad ridicat etichetele puse de adu[i2. qcolarii mici sunt mai r.urnerabili la feed-back n.gutiu3. au posibilitdfi reduse de a-gi proteja stima de sinJ4. recurg la mecanisme de apdrare, iar cel mai forosit este regresia5. pericolul major il constituie inadaptarea qi inferio ritatea;

ele apar la copiii care nu se simt valoriza[i de profesorii lor.

,Felul in care vorbesc pdrinlii gi profesorii iiaratd copitului pdrerea lor despre el.

Atiqmaliile tor influenleazd increderea gi

preluirea pe care acesta o acordd propriei

persoane-

Intro mare mdiurd, limbajul c€ilor mari

d ete rmi n d d esti n ul acestui copil.,

Haim Ginott

,Comunicarea constd fn transmiterea unui

mesaj unei persoane, care, ta capdtut

celdlalt al interacliunii fl decodificd gi ilinterpreteazd.

Scopul rezidd in a-l face pe interlocutor sd

rea clion eze intro a n u mitd ma n ie rd,.

Watson gi cotaboratorii

- esec scolar asunra imaoinii- la qcolarul mic este inalt impactant, deoarece :

LmoPEDIA 1,/2009

iI

Explicafie : timiditatea este achizilionatd in perioada de dezvoltare, c6nd copiii se pot simfi incapabili,

stanjeniii de grupul de egali, profesorii ii eticheteazd drept timizi, incep sd se vad6 in acest fel qi

ac[io ne azd in co ns e c in!d.De asemenea, atmosfera familiald in care triiesc copiii constituie un factor care le influenleazd

hotdr6tor evolufia, deoarece un climat familial lipsit de securitate emolional6 va genera copilului o

perceplie asemindtoare asupra realitSlii sociale, care ii apare drept instabild, periculoasS, greu de

controlat. Copilul se manifestd cu multe refineri, are dificultdli de relafionare, nu poate face fal[mediului, pe care il percepe drept ostil.

De multe ori, in asemenea situalii , cel mic este criticat in mod repetat qi nejustificat, aceste critici se pot

intip[ri in subconqtientul copilului, cu efecte dezastruoase asupra estimdrii de sine.

Astfel, persoanele care au primit puline laude qi complimente in timpul copilSriei, dar in mod repetat

multe critici, vor fi lipsite de incredere in forfele proprii.O explicafie a reuqitei qcolare qi sociale diferenliate este inclinafia cdtre internalitate sau

externalitate, avdndu-se in vedere cd ,,internii" sunt mai motivali pentru reuqitd qi efort.

Localizarea internd a controlului apare in cazul pdrinfilor toleranli, care lin seama de aptitudinile qi

interesele copiilor qi creeazd cadrul necesar acfiunilor independente ale acestora.

Educafia supraprotectoare qi educafia autoritard cu pretenlii exagerate qi control sever determind

localizarea externl a controlului.Deci, responsabilitatea in dezvoltarea qi socializarcacorespunzdtoare a copilului este impdrlita de

familie qi gcoa16, care pot cregte sau diminua increderea in sine a copilului, creativitatea qi dezvoltarea

aptitudinilor, talentul sau pasiunile. Personalitatea viitorului adult este determinatd in mare mdsurd de

clle doua, de modul in care inleleg sd-l educe qi sd-l formeze pe copil. Eficienfa propriilor acliuni este

rezultatul echitibrdrii celor trei componente ale imaginii de sine:

o eu-l fizic - imaginea corporald, efect al modului in care iqi percepe propriul corp. Raportat la eul

frzic idealpoate genera satisfaclie sau nemu(umire, neincredere.

o eu-l emotional - cuprinde sentimentele, emoliile persoanei fafd de sine sau fala de lume. Dac[

este instabil, apar neliniqti, anxietdfi, insecuritate. Poate fi echilibrat prin autodezvdluire, dar

numai in urma unor antrenamente, pentru cd cei mici nu qtiu ce inseamnd acest lucru, nu pot 9i nu

sunt tncurajali sd vorbeasci despre ceea ce simt.

o eu-l social, sau interpersonal - persoana a$a cum se prezintd lumii, a$a cum vrea sd pardlapard.

. eu-l cognitiv - dat de totalitatea informaliilor pe ca persoana le deline despre sine, poate avea

grade diferite de obiectivitate

Functiile imasinii de sine :

o Determind comportamente qi autor egleazd comportamentul

o Stimule azd dezvoltarea personalitdliio Selecteazd scopurile gi valorile dupd care se ghideazd' persoana

o Activeazd procesele cognitiveo Contribuie la fixarea nivelului performanlelor

poate fi de-motivanta atunci cdnd este legatd de eul temerilor, evitd o acfiune nu din lipsa dorinlei de

succes ci din frica de insucces.

Imaginea de sine la pre$colar se dezvoltd optimal cdnd :

o Copilul este invitat s6 aprecieze comportamentele celorlalfi copii in timpul jocului. Confruntarea

gi compararea cu a[i copii orienteazd spre o apreciere corectd

o Copilul participd la jocuri cu reguli, dublate de intervenfia adultului, care face aprecieri, solicitd

gi copiluiui sa iaca aprecieri concrete despre partenerii dejoc qi apoi sd se autoaprecieze

Situaliile care intensific6 formarea imaginii de sine sunt cele in care :

1. copilul incearcd un sentiment de putere asupra lucrurilor qi a anturajului

2. apEy. rezistenle in fala dorinlelor copilului, decepfii, eqecuri in planul realizdrilor motrice sau

intelectuale, a raporturilor afective cu anturajul,

3. esentiale sgnt : limit6rile pe care mediul le impune dorinlelor copilului ( il individualizeazd,ilfac

sd se simtd subiect)

LOGOPEDIA A2OO9L7'

I

Famllla Sl$coala - vectorl al lntegrdriicopilului

Profesor logoped Valeria P6rganGentrul Logopedic lntergcolar 7 Bucuregti

Dezvoltarea gi socializarea corespunzltoare a copilului sunt responsabilitaf impdrfite de familieqi de qcoali, ambele pot creqte sau diminua :

f . increderea in sine a copiilor,2. creativitatea,3. dezvoltarea aptitudinilor,4. talentul sau pasiunile.

Pdrinlii qi cadrele didactice traseazd, drumul celui mic in viafd, modul in care aceqtia infeleg sd-leduce qi sd-l formeze pe copil determind personalitatea viitorului adult.

Odatd cu inceperea qcolii copiii intrd intr-o relafie competilionald cu ceilalli colegi, fard acunoagte gi a infelege prea bine ci in aceastd competilie este necesar ca ei sI respecte rigorile disciplinei,s6-qi stlpdnescd emoliile, sd dezvolte capacitatea de a depune un efort continuu gi sd se ruporteze corectla activtatea qi succesele colegilor :

Pentru aceasta este de preferat ca qcolarul mic sd poatd dobdndi o imagine adevdratd despre sineqi despre al1ii, sE invefe sd se plaseze qi sd trdiascd printre semeni.

In acest sens, apar diferenfe remarcabile intre copii, in ceea cesuccesele sau egecurile la invdfdturd.

adaptarca gcolar6 gi

Sunt copii care :

- se adapteazd ftrd probleme majore,- a{ii intdmpind dificultdli temporare qi egecuri, cu frdmdntdri qi conflicte, cu stagndri

rar,- o alt6 categorie de copii, egueazd i:n demersul adaptativ, nu reugesc sd intre in ritmul programului

gcolar, ca urmare a condiliilor familiale deficitare, dezorganizate gi nestimulative, a maturitdliipsihice insuficiente sau a altor cauze, printre care qi tulburdrile de limbaj care ii a

comunicarea.Orice pirinte iqi doreqte sd aibd un copil inteligent, sociabil, necomplexat, cu o bun6 imagine de sine.Insd nu tofi copiii ajung sd gdndeascd qi sd ac[ioneze a$a cum qi-ar dori pdrinfii lor, pentru cd nu tofi aufost educafi in aceastd manier[ gi nu tofi au fost receptivi in aceeaqi misurd la modelul socializant impus.

Studiile efectuate de specialigti au stabilit cd. abordarea experienfelor de via[d",

o capacitatea de a depdgi greutdfile,o nivelul de competenfd qi, mai ales,o gradul de incredere pe care il avem in noi inqine

depind de felul in care ni s-au format in copil5rie anumite imagini desprenostru, despre ceea ce suntem qi ce am putea deveni.

Pdrinyii sunt principalii responsabili de formarea noastrd ca indivizi.De asemenea, cadrele didactice sunt cele care pot induce (de cele mai multe ori inconqtient) copiluluo imagine fals6 asupra propriilor capacitdli, iar acesta ajunge sd interiorizeze imaginea eronat6, credeadevirat in ea, rezultatul fiind subevaluarea sau supraevaluarea competenlelor intr-un domeniu, ide sine deformate ce pot influenfa destinul social al copilului.Copiii sunt deosebit de sensibili fa!5 de atitudinea invifdtorului, iqi pot schimba comportamentul idirecfia indus[ de acesta.Mulfi specialiqti au studiat echilibrul emolional gi comportamentul timid, concluziondnd ci :

numai 15-20 7o copii se nasc timizi, dar 50 7o dintre adu[i se comporti in acest fel.

I"

LOGOPEDTA A2OO9

Consoana N : consoani oclusivd, dentald, nazald, sonord

Pozigin aparatuluifono-articulator in timpul emisiei sunetelor T, D, N: buzele qi dinfii sunt independenld de sunetul urmdtor; limba este pulin incovoiatS, cu partea anterioari alipitd str6ns de

alveolele superioare, vdrful limbii atinge dinlii de sus iar pa4ile laterale ale limbii sunt alipite de

m6selele anterioare. Aerul expirat trece printre limbd qi alveole formdnd sunetul T ; cdnd se producevibrarea coardelor vocale se emite sunetul D. C6nd coardele vocale vibreazd iar cerul moale al gurii este

cobordt , aerul trece liber prin nas, limba se dezlipegte de alveole qi se produce sunetul N.

Consoana B - consoand oclusivI, labiald, orald, sonorS

Consoana P - consoanl oclusivd, labialS, oral6, surdd

Consoana M - consoan6 oclusivd,nazald., sonorlPozilia oparatuluifono-atticulator in timpul emisiei sunetelor B, P, M:Buzele sunt str6ns lipite ; suflul puternic deschide brusc buzele cu o migcare de coborAre a mandibulei,produc0nd un sunet exploziv la P ; la sunetul B buzele sunt mai str0nse iar explozia produsd prindesprinderea acestora este mai slabi.

LOGOPEDTA A2OO9 LL