Logopedia 21 de pagini

Colecţie coordonată deSimona Reghintovschi

Carolina Bodea Haţegan

LogopediaTerapia tulburărilor de limbaj. Structuri deschise

Editori:SILVIU DRAGOMIRVASILE DEM. ZAMFIRESCU

Director editorial:MAGDALENA MĂRCULESCU

Coperta:FABER STUDIO

Redactor:MANUELA SOFIA NICOLAE

Director producţie:CRISTIAN CLAUDIU COBAN

Dtp:FLORIN PARASCHIV

Corectură:SÎNZIANA DOMANELENA BIŢU

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a RomânieiBODEA HAŢEGAN, CAROLINA

Logopedia — Terapia tulburărilor de limbaj. Structuri deschise / Carolina Bodea Haţegan. — Bucureşti: Editura Trei, 2016

ISBN 978-606-719-722-8

376.36

Copyright © Editura Trei, 2016 pentru prezenta ediţie

C.P. 27-0490, BucureştiTel./Fax: +4 021 300 60 90e-mail: [email protected]

ISBN: 978-606-719-722-8

Dedic această carte soțului meu.

Logopedia § Cuprins

Cuprins

11 Prefaţă

17 Capitolul I. Tulburările de limbaj şi comunicare — modele explicative şi direcţii de clasificare

17 1.Scurtistoricprivinddomeniultulburărilor delimbajşicomunicare

23 2.Logopedia.Ortofonia.Terapialimbajuluişiacomunicării26 3.Circumscriereadomeniuluiterapieitulburărilor

delimbajşicomunicare32 4.Modeledeabordareatulburărilordelimbajşicomunicare35 5.Criteriidiagnosticeîntulburăriledelimbajşicomunicare

reunite la nivelul principalelor manuale de diagnostic48 6.ModeluldiagnosticpropusdeGuţu(1974)52 7.Abordareconclusivă53 Bibliografie

56 Capitolul II. Limbajul — abordări multidimensionale56 1.Limbajul—perspectivălingvistică76 2. Aspecte ale neurofiziologiei aparatului fonoarticulator

şialeanalizatoruluiverbo‑auditiv86 3.Voceaumanăşitulburăriledevoce92 4.Elementedefizicăînabordarealimbajului96 5.Abordareconclusivă96 Bibliografie101 AnexaI.Cuvintecuscrierefonologică102 Anexa II. Cuvinte complexe 103 Anexa III. Cuvinte simple din punct de vedere fonologic

CAROLINA BODEA HAŢEGAN

8 104 Capitolul III. Dislalia. Particularităţi ale demersului de evaluare şi intervenţie

104 1.Delimităriconceptuale107 2.Factorideriscşicauzealetulburăriidislalice110 3.Tipuridetulburăridislalice112 4.Direcţiideevaluare119 5.Direcţiideintervenţie159 6.Abordareconclusivă160 Bibliografie164 AnexaI.Fişădeexaminarelogopedicăcomplexă168 AnexaII.Fişădeexaminarelogopedică169 AnexaIII.Fişădeexaminarelogopedicăcomplexă

174 Capitolul IV. Dizartria. Particularităţi ale demersului de evaluare şi intervenţie

174 1.Delimităriconceptuale174 2.Etiologiatulburăriidizartrice176 3.Simptomatologiatulburăriidizartrice176 4.Direcţiidediagnosticdiferenţial182 5.Tipurişiformealetulburărilordizartrice194 6.Demersuldeevaluare196 7.Demersuldeintervenţie215 8.Tulburăriasociatecutulburareadizartrică217 9.Prezentarestudiudecaz236 10.Abordareconclusivă236 Bibliografie

240 Capitolul V. Rinolalia. Particularităţi ale demersului de evaluare şi intervenţie

240 1.Aspecteintroductive.Delimităriconceptuale240 2.Etiologiatulburărilorrinolalice242 3.Datedinembriogenezărelaţionatecudespicăturile

labio‑maxilo‑palatine244 4.Despicăturilelabio‑maxilo‑palatine

(keilo‑gnato‑palato‑schizis)245 5.Sindroameasociatecudespicăturilelabio‑maxilo‑palatine

Logopedia § Cuprins

9249 6.Implicaţiiledespicăturilorlabio‑maxilo‑faciale. Manifestăriclinice

250 7.Formelederinolalieşispecificulacestora255 8.Direcţiiterapeutice278 9.Instrumentarutilizatînevaluareşiintervenţia

întulburărilerinolalice290 10.Abordareconclusivă291 Bibliografie

295 Capitolul VI. Tulburările de ritm şi de fluenţă. Bâlbâiala

295 1.Delimităriconceptuale297 2.Formealetulburărilorderitmşifluenţă298 3.Bâlbâiala—tulburarederitmşifluenţă318 4.Bâlbâiala—demersurideevaluareşiintervenţie339 5.Demerspsiholingvisticintegratdeevaluareşiintervenţie

încontextulbâlbâielii—modeldebunăpractică360 6.Abordareconclusivă360 Bibliografie367 AnexaI.Fişădeexaminarelogopedică

(pentruutilizareîncontextulbâlbâielii) (propusădeBodeaHaţegan,2015)

370 Capitolul VII. Afazia. Delimitări simptomatologice, direcţii de evaluare şi intervenţie

370 1.Delimităriconceptuale372 2.Etiologie378 3.Direcţiidediagnosticdiferenţial381 4.Particularităţiletulburărilorafazice389 5.Clasificareaafaziilorşidescriereaacestora405 6.Incidenţaşiprevalenţaafaziei407 7.Direcţiideevaluareapersoaneicareprezintăafazie427 8.Direcţiiterapeuticeîncontextulafazieilaadult454 9.Pronosticulînafazieşifactoriicaremodeleazăformularea

acestui prognostic457 10. Afazia la copil472 11.Abordareconclusivă473 Bibliografie


10 484 Capitolul VIII. Tulburările de voce — aspecte teoretice şi aplicaţii practice

484 1. Actul fonator. Aspecte introductive487 2.Tulburareadevoce—semnsau/şisimptom

aluneibolisautulburări488 3.Etiologiatulburărilordevoce502 4.Tipuridetulburăridevoce507 5.Direcţiideevaluareatulburărilordevoce.

Instrumentar utilizat521 6. Demersul terapeutic536 7.Abordareconclusivă537 Bibliografie

542 Capitolul IX. Întârzierea în dezvoltarea limbajului. Prevenţie, diagnostic şi intervenţie

542 1.Delimităriconceptuale571 2.Factoriideriscşicauzeleapariţieiîntârzierii

în dezvoltarea limbajului577 3.Semneşiparticularităţialeîntârzieriiîndezvoltarea

limbajului583 4.Direcţiidediagnosticdiferenţial589 5.Direcţiideevaluare605 6.Direcţiideintervenţie617 7. Concluzii618 Bibliografie625 AnexaI.Scaladedezvoltareauditivă:dela0la6ani

(Dezvoltarealimbajuluireceptiv,apercepţieiauditive şiamemorieiauditive)

631 AnexaII.Fişădeevaluarealimbajului (intervaluldevârstă6–7ani)

634 AnexaIII.Listăcumaterialverbalpentruimplementareatehniciicelor50decuvinte—T50

Logopedia § Prefaţă

Prefaţă

Ascrieocartedesprelimbaj,nustrictdinperspectivăfilologică(deşiniciaceastăperspectivănulipseşte),cidintr‑operspectivăpsihopedagogicămultidimensionalăcareincumbăcugenerozi‑tatemodeleconsacrateşioriginalealeevaluării,intervenţieişidepăşiriilimitelorpecaretulburăriledelimbajleimpunfiin‑ţeiumanedelacopillaadultînfolosirealimbiişialimbajului,reprezintăoabordarecurajoasă,complexăşidemnădeluatînseamă.MesajulacestuivolumoferăoperspectivăoptimistălaceeaceLudwigWittgensteinspuneaîntr‑unmodcomprehensiv,sinteticşipragmatic:„Limitelelimbajuluimeusuntlimitelelumiimele“,şianumecălimbaşilimbajul—cainstrumenteesenţialeîncomunicare,înexprimareaemoţională,înevocareaexperien‑ţelortrecuteşiprefigurareaexperienţelorviitoare,precumşiînconferireadesensrealităţiiperceputeşirealităţilorconstruite—potfisalvatedelalimitărileimpusedetulburăriledelimbajprindemersuriştiinţificedeevaluareşicorectaredetipevidence-based.1 Înacestsens,învolumuldefaţă,autoareasebazeazăpemodeleexplicativealetulburărilordelimbaj(modelulsistemic,modelulcategorial,modelultulburărilorspecifice,modeluldescriptivalniveluluidedezvoltare,modeluldimensional—DSM‑5)carereprezintăcadrelegeneraledeexplicareaacestora(OMS,2004,

1 Bazate pe dovezi (în limba engleză în text). (N. red.)


12 APA,2013),reuşindsădemonstrezeînmodexplicitcăinterven‑ţiapsihopedagogicăîndomeniultulburărilordelimbajşicomu‑nicarenuserezumădoarlatulburăriledepronunţie,deritmşifluenţă,devorbire,ciseadreseazăşitulburăriloremoţionaleşicomportamentale,dizabilităţilorintelectuale,dizabilităţiloraudi‑tive,tulburărilordeînvăţare,tulburărilordevoce,desupt,deali‑mentaţie,deînghiţire,încondiţiileîncaretoateacestetablouricarevizeazăcopiii,adolescenţiişiadulţiisepotasociacutulburăridelimbajşicomunicare.Sferatulburărilordelimbajşicomunicarecuprindedeficitelanivelulfoneticii,discursuluişicomunicării.Discursulreprezintăproducereaexpresivădesuneteşiinclude:articularea,fluenţa,voceaşicalitatearezonanţei.Limbajulprindeviaţăprinforma,funcţiaşiutilizareaunuisistemconvenţionaldesimboluri(vorbireadirectă,limbajulsemnelorsaumimico‑ges‑tual,cuvintelescrise,imaginileşipictogramele)într‑omanierădecomunicarebazatăpereguli.Comunicareacuprindeoricecom‑portamentverbalşinonverbal,intenţionatsauneintenţionatcareinfluenţeazădirectsauindirectcomportamentele,ideileşiatitudi‑nileuneipersoanesauinteracţiuniledintrepersoane.Evaluarealimbajului,adiscursuluişiacomunicăriinupoatefaceabstrac‑ţiedecontextulculturalalpersoanei,iardacăfaceabstracţie,seinvalidează,maialesatuncicândpersoanafacepartedintr‑uncontextmulticulturalşimultilingvisticbinedefinit.Instrumentelestandardizatepentruevaluareadezvoltăriilimbajului,precumşiapotenţialuluişiacapacităţiiintelectualenonverbale,trebuiesăfierelevantecontextuluiculturalşilingvisticalpersoanei.Con‑formultimeiediţiiaThe Diagnostic and Statistic Manual of Mental Disorders(DSM‑5,2013),categoriadiagnosticăpentrutulburăriledelimbajcuprinde:tulburareadelimbaj,tulburareadepronunţieşiarticulare,tulburareaderitmşifluenţă,tulburareadecomuni‑caresocială(pragmatică)şialtetulburăridevorbirecusaufărăspecificator.ÎnprivinţanoiiediţiiaDSM‑5(2013)remarccâtevaprincipiialeabordăriicarenufacdecâtsăsusţinăintervenţia


13psihopedagogicăîndomeniultulburărilordelimbajşicomuni‑care:(1)principiulneurodezvoltării—caresereferălaorigineaneu‑robiologicăatulburăriişiladebutulînperioadadedezvoltare;(2)traseuldezvoltării înclasificareatulburărilor—sunttulburărispecificevârsteişiesterecomandabilăprudenţaînevaluareaşipunereaunuidiagnostic,existândvariantadiagnosticuluiretros‑pectiv;(3)rolul parentinguluiînevaluareaapariţieiuneitulburări;(4)abordareacategorială—tulburărilesuntgrupatepecategoriicareaucaracteristicisimilare,unelefiindtulburăridespectru,iarmesajulcaresedesprindedeaiciesteimportanţaniveluluideseveritatealtulburării(scăzut,mediu,crescut)careafecteazăcali‑tateavieţiipersoaneitranssituaţional,şinupunereaunuidiagnos‑ticcaresălipeascăoetichetă;(5)importanţacontextului culturalşiagenului. Acesta este contextul în care volumul scris de dr. Carolina BodeaHaţegannepropuneuntraseudecursălungăaltipologieitulburărilordelimbaj,debutândcumodeleexplicativevalidealetulburărilordelimbajşicomunicare,bazatepetendinţeleactualedeevaluare(abordareadimensională,perspectivadezvoltării,flu‑iditateadiagnostică,comportamentuladaptativ),uncapitolcon‑sistentprivindlimbajulabordatmultidimensional,continuăcuunadintrecelemaicunoscutetulburăridepronunţie—dislalia,încadrulacestuicapitolfiindidentificatecurigoareştiinţificăşicu amprenta de netăgăduitaexpereinţeipractice,metodeşiexer‑ciţiispecifice.În capitolele următoareidentificămunalgoritmbinedefinitprivindevaluareaşiintervenţiadizartriei,rinolaliei,bâlbâ‑ieliişiafaziei.Remarcînmoddeosebitcapitolulprivindtulbură‑riledevoce,capitolbazatpestudiiştiinţificeextremderelevante,acestsubiectfiindopreocupareştiinţificăpermanentăaautoarei.Volumulseîncheiecuuncapitolprivindintervenţiatimpurieîntulburăriledelimbajşicomunicare,evidenţiindu‑sesemnificaţiascreeninguluişiaprogramelordeprevenţieaacestora.Grilaîncareamcititaceastăcarteesteunaspecialăcarevizează

nudoarrigoareaştiinţificăşiexperienţauneitinerecercetătoare


14 şispecialisteînterapiatulburărilordelimbaj,dr.CarolinaBodeaHaţegan,cişifaptulcăaceastăcartepoateconstituiunreperîndefinireastandardelorocupaţionaleşiaprofiluluiocupaţionalalspecialistuluiînterapiatulburărilordelimbajdinRomânia,ca rezultatalunorstudiisistematicealecompetenţelorprofesionalespecificeterapieilimbajuluişicerinţelorpieţei.Înacestsens,for‑mareacompetenţelorîndomeniulterapieitulburărilordelimbajşicomunicareestenecesarsăserealizezeprinurmareacurricu‑lumuluiurmătoarelediscipline:Psihologiadezvoltăriiîncontex‑tuldizabilităţii,Psihodiagnosticpentrupersoanelecudizabilităţi,MetodeşitehnicideevaluareacopiilorcuCES,Introducereînlogopedie,Tehnicispecialedeterapialimbajului,Sistemedecomu‑nicarealternativeşiaugmentative.Încompletareacompetenţelorspecialistuluiînterapialimbajului,careîşidesfăşoarăactivitateacucopiicudizabilităţiauditiveşi/saudizabilităţisenzorialemultiple,estenecesarcaurmătoareledisciplinesăfieparcurse:Psihopeda‑gogiadeficienţilordeauz,Metodeşitehniciderecuperareadefi‑cienţilordeauz,Educareapersoanelorcudizabilităţimultiple.Laacesteamaiestenecesardeparcursoseriededisciplinecumsunt:Terapiatulburărilorarticulatoriişifonologice,Terapiatulburărilordevoceşivorbire,Tulburăridelimbajînpsihopatologie,Terapiatulburărilordelimbajcusubstratneurologic,Terapiatulburărilordedeglutiţie.Încontextulmenţionat,ocondiţiesinequanonaacesteireu‑

şiteeditorialeesteînopiniameapregătireaşiexperienţaprofesio‑nalăatinereiautoarecurezultateremarcabileîndomeniulterapieitulburărilordelimbaj,dr.CarolinaBodeaHaţegan,licenţiatăînpsihopedagogiespecialăşifilologie,membrufondatorşipreşe‑dintealAsociaţieiSpecialiştilorînTerapiaTulburărilordeLimbajdinRomânia(ASTTLR),redactor‑şefalRevistei Române de Terapia Tulburărilor de Limbaj şi Comunicare(RRTTLC),membruînComi‑siadeterminologieCPLOL(ComitéPermanentdeLiaisondesOrthophonistes‑Logopèdesdel’UE—StandingLiaisonCommittee


15ofE.U.SpeechandLanguageTherapistsandLogopedists,www.cplol.eu),încadrulcăreiaadesfăşuratstudiiprivindprofilulocu‑paţional(vezistandardulocupaţionalşicompetenţele‑cheiealespe‑cialistuluiînterapiatulburărilordelimbajşicomunicaretraduseîn limbaromână)rezultateînurmaderulăriiproiectuluieuropeanNetquesprivindstandardulocupaţionalcomunpentru23delimbidinUEşilimbăturcăşichineză(www.netques.eu).Deasemenea,autoareaesteuncadrudidacticapreciat,fiindconferenţiaruniv.dr.încadrulDepartamentuluidepsihopedagogiespecială(http://psihoped.psiedu.ubbcluj.ro)UBBşiautoareamaimultorvolumeîndomeniulterapieitulburărilordelimbaj.Înacelaşitimp,apre‑ciezşicurajulEdituriiTREIpentrucreditulpecareîloferăacestuivolumdeaapăreapeopiaţăeditorialădinRomâniaîncareexistăfoartepuţinepublicaţiiautohtoneşiinternaţionaleîndomeniulintervenţieipsihopedagogiceatulburărilordelimbajşicomunicare,majoritateafiindpublicaţiidepopularizareaştiinţeisaughiduripracticepentrucopii,părinţisaueducatori,încondiţiileîncareacestvolumestescriscuorigoareştiinţificămaximă.Volumuldefaţăpropune,nudepuţineori,olecturăatentconcentratăpestudiivalidateştiinţific,carecereunbagajdecunoştinţesolide.Mesajulcărţiiesteunulclar,şianumecăeficienţarezultatelorintervenţieiîndomeniulprevenirii,corectăriişi/sauameliorăriitulburărilordelimbajşicomunicarenupoatefiobţinutăînlipsaunorintervenţiivalidateştiinţific.Acestvolumnufacedecâtsăleoferespecialiştilorîndome‑

niulterapieitulburărilordelimbajşicomunicare,precumşitutu‑rorcelorinteresaţi,psihopedagogi,psihologi,pedagogi,profesori,medici,părinţiaicopiilorcudizabilităţişipărinţiaicopiilorfărădizabilităţi,modeledeintervenţiecarepotfiaplicate,dezbătuteşiintegrateînsferalimbiişialimbajului,carepereesenţialealecomunicării.Înacestcontext,ledoresctuturorcelorcaresevorbucuradelecturaacesteicărţidepăşirealimitelorimpusedeclişeeleşimiturileştiinţificepropagate,uneoricuobstinaţie,îndomeniul


16 tulburărilordelimbajşicomunicare,iarcărţiişi,implicit,autoarei,succes editorial deplin.

Cluj‑Napoca,20.01.2016 Conf. univ. dr. Adrian Roşan, director al Departamentului de Psihopedagogie Specială Facultatea de Psihologie şi Ştiințe ale Educației Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca

Logopedia § Tulburările de limbaj şi comunicare

Capitolul I

Tulburările de limbaj şi comunicare — modele explicative şi direcţii de clasificare

1. Scurt istoric privind domeniul tulburărilor de limbaj şi comunicare

Primeleatestăricuprivirelaabordareaproblematiciitulburări‑lordelimbajşicomunicaredateazădinanul1825şisuntatribuiteneuroanatomistuluiFranzGall,celcareadescrispentruprimadatăcopiiicutulburăridelimbajexpresivşireceptiv,realizândodistincţieclarăîntreaceştiaşicopiiicudizabilităţicognitive.Maitârzius‑apusînevidenţărelaţiadintrestructurareaneurologicăşiachiziţialimbajuluipeceledouăcomponente,componentamoto‑rie(Broca,1861)şicomponentasenzorială(Wernicke,1874).Ast‑fel,avândînvedereacesteaspecteistorice,Paul(2007)conchidecăînceputurilepreocupărilorlegatedeexplicareatulburărilordelimbajşicomunicareaufostdominatedeoabordaremedicalizată,focalizatăpecomponentaanatomică.Paul(2007)îldesemneazăpeneurologulSamuelT.Orton(1937)

caîntemeietoralpracticiimoderneînabordareatulburărilordelimbajşicomunicare,acestafiindpreocupatnunumaideaeviden‑ţiaetiologiadenaturăneurologicăatulburărilor,cişiimplicaţiilecomportamentaledenaturăpsihologicăaleacestora.


18 SecolulXXestemarcatdeoseriedepreocupăripentrustudiullimbajuluişialcomunicării,preocupăricareaurafinatabordareadomeniuluişicareaufavorizatconstituireaunuicorpdecunoş‑tinţesolideînabordareasituaţiilormarcatepatologic.Paul(2007)inventariazăolungălistăcuprincipalelecercetări

dindomeniullimbajuluişialcomunicării,arătândcontribuţiastu‑diiloracestorapentrudezvoltareadomeniuluilogopedic:– GesellşiAmatruda(1947)suntconsideraţideschizătoridedrumuriîndomeniulstudiuluiafazieilacopil(termenul„infantileaphasia“fiindraportatlaceidoicercetători),darşiîndomeniulelaborăriiinstrumentaruluispecificdeevaluareatulburărilordelimbajşicomunicare.

– Benton(1959,1964)esteconsideratcercetătorulcarearealizatcircumscriereadiagnosticăasindromuluidenedezvoltarealimbajului(afazialacopil),princontrastcutulburareaafazicădobândită(afazialaadult).

– Ewing(1930),McGinnis,KleffnerşiGoldstein(1956),Mykle‑bust(1954)suntspecialiştipreocupaţidedomeniuleducăriilimbajuluiîncontextuldizabilităţiiauditive.Aceştiaauarătatcăstructurareadeficitarăalimbajuluiînsituaţiaunuideficitsenzorialesteunapregnantă,ceeaceadeterminatintensi‑ficareapreocupărilorpentruidentificareaşielaborareaunormetode,strategiişiinstrumentedelucrucaresăfacilitezereabilitarea acestei categorii diagnostice.

– Morley(1957)esteconsideratăafiprimacercetătoarepreo‑cupatădeabordareatulburăriidelimbajîncontextuldez‑voltăriitipice(fărăaseluaîndiscuţieposibilitateaunuisindromsauauneipatologiidegenuldizabilităţiiauditive).Aceastaacontribuitprincercetărileîntreprinselaconstitui‑readomeniuluiterapieitulburărilordelimbajşicomunicare,precumşilarafinareadomeniuluiprindelimitareaterme‑nuluidetulburaredelimbajşiatermenuluidetulburarearticu latorie.


19– Myklebust(1954)ademonstratuninterescrescutînrealizareadiagnosticuluidiferenţialîntrecopiiicareprezentautulburăridelimbajcaurmareauneidizabilităţicognitivesauauneidizabilităţisenzorialeşicopiiicareaveaudezvoltaretipică,darprezentaudeficiteînstructurarealimbajului.Deaseme‑nea,acestaesteconsideratcafiindprimulcercetătorpreocupatderelaţiadintrestructurarealimbajuluioralşistructurarealimbajuluiscris‑citit.

– Chomsky(1957),prinelaborareateorieigramaticiigenerative,reprezintăpunctuldeturnurăînceeacepriveştepreocupăriledindomeniulterapieitulburărilordelimbajşicomunicare.

Pentrudomeniultulburărilordelimbajşicomunicare,constitui-rea psiholingvisticiicadisciplinădistinctăreprezintăunaltmomentimportant.Înanul1952,ConsiliuldeCercetăriînŞtiinţeleSoci‑ale(SocialScienceResearchCouncil—SSRC)acreatun„Comi‑tetpentrulingvisticăşipsihologie“.Scopulacestuicomiteteradeareunispecialiştiidindiversedomeniicareaveaucaprincipalăpreocuparestudiullimbii,învedereaorganizăriişidezvoltăriidecercetăriprivindcomportamentullingvistic.Membriiiniţialiaufost:CharlesOsgood(psiholog)—preşedintealcomitetului;JohnCaroll(psiholog);LloydLounsbury(lingvist);GeorgeMiller(psiho‑log);ThomasSebeok(lingvist);JosephCasagrande(antropolog)—secretar.Dupăprimulandeactivitate,Millerademisionatşis‑aualăturatComitetuluiJosephGreenberg(lingvist)şiJamesJenkins(psiholog)înanul1953(Slama‑Cazacu,1980).Înanul1953comitetulaorganizatprimulseminardestinatpro‑

blematiciipsiholingvistice,împreunăcuInstitutuldelingvisticădinUniversitateaIndiana.Seminarulaavutdreptţinte:– perspectivalingvisticădesprelimbăcaostructurădeunităţiîninterrelaţie(perspectivastructuralistă);

– perspectivadesprelimbăprinprismateorieiînvăţării(limbaesteastfellegatădecomportament);


20 – perspectivaasupralimbiiateoreticienilorîndomeniulinfor‑maţiei,careconsiderălimbaunmijlocdecomunicareşitrans‑miteredeinformaţie.

Psiholingvisticadreptdisciplinădistinctă(delimitatăînanii1950),curelevanţăcrescutăpentrupracticalogopedicădinzilelenoastre,aîncercatsărăspundăurmătoarelorprobleme,fiindputer‑nicinfluenţatăderezultatelecercetărilorluiChomsky(peparcur‑sulanilor1960):– achiziția limbajului(stadiileachiziţieilimbajului;fazeleachizi‑ţieilimbajului;strategiileutilizateînvedereaachiziţieilim‑bajului,deexemplusuprageneralizarea,asociereaetc.);

– procesarea limbajului(producerealimbajului—ceseîntâmplădelainputlaoutput;comprehensiunea—caredepăşeşteper‑cepţia,sereferălamodulîncareinterpretămunităţileling‑vistice);

– aspecte neurolingvistice(sistemulnervoscentral—reprezentareacentralăalimbajului;zonelecerebraleresponsabilecuprodu‑cerealimbajului;cumsedezvoltăcreierulîntimpulcopilăriei).

Ocontribuţieînsemnatăpentruînţelegereamecanismelorling‑visticeîncontextepatologiceoauşiPiagetşiInhelder(1966),aceştiarealizândodetaliatădescriereamoduluiîncaresestructureazăstadiallimbajul,îninterdependenţăcudezvoltareacognitivă.Oaltădimensiuneimportantăadomeniuluilogopedic,pelângă

dimensiuneaneurologică(medicală,neurolingvistică),lingvistică,cealegatădereabilitareapersoaneicudizabilităţiauditiveşiceadenaturăpsiholingvistică,estedimensiuneafoniatrică.Foniatriacaştiinţăareşieaoistorieamplăşiafoststrânslegată

dereabilitarealimbajuluişiaauzului.Încădin1778,SamuelHei‑nickeaînfiinţatlaLeipziguninstitutdestinatpersoanelorcudizabilităţiauditiveşialteformedetulburăridevorbire,undeaintroduscametodăprincipalădelucrumetodaorală.În1907,G.KillianşiA.Gutzmannauînfiinţatunambulatoriuuniversitar


21dedicatexclusivtulburărilordevoceşivorbire,instituţiecarefunc‑ţioneazăşiînzilelenoastre.Încadrulaceleiinstituţiis‑aînfiinţatprimullaboratordefoneticăexperimentală.Instituţiisimilares‑audezvoltatînmultealteoraşeşiţăriînintervaluldintreceledouărăzboaiemondiale(acestedateaufostconsemnatedeSègreşipre‑zentatelaConferinţaAsociaţieiInternaţionalepentruLogopedieşiFoniatriedinanul1950,conferinţăcareaavutloclaAmsterdam).Lanoiînţară,înanul1922,profesorulIosifPopoviciaînfiinţatprimullaboratordefoneticăexperimentalălaCluj,iarsuccesorulacestuia,EmilPetrovici,s‑aocupatdetulburăriledevorbire.Înperioada1929–1930,Al.RosettiaînfiinţatunlaboratordefoneticăexperimentalăşilaBucureşti.Maitârziu,tulburăriledelimbajauînceputsăfieabordateprinspecializarea„Defectologie“,speciali‑zareînfiinţatămaiîntâiîncentruluniversitardelaCluj,iardistanţadintrefoniatrie(carearămasîndomeniulmedical)şilogopedie(cares‑aconstituitcaparteaeducaţieispeciale)aînceputsăfiedinceîncemaimare.SănuuitămînsăcăaceastădistanţăafostşimaimultaccentuatăodatăcudesfiinţareaspecializăriiDefectologiedinanul1977şipânăînanul1989(Gîrbea,Cotul,1967).Încontinuare,înţaranoastrăpreocupărilepentrudomeniul

terapieilimbajuluişialfoniatrieisuntreduse,darobservămînultimaperioadăotendinţădinceîncemaideschisăsprestabilireauneimaistrânserelaţiiîntredomeniulORL(undefoniatriaesteosupraspecializare)şidomeniulreabilităriilimbajului.Începândcuanul universitar 2012 la programul masterat de Terapia limbajului şiaudiologieeducaţională,programoferitdeDepartamentuldePsihopedagogiespecială(reînfiinţatînanul1990),FacultateadePsihologieşiŞtiinţealeEducaţiei,UniversitateaBabeş‑Bolyai,afostintrodusădisciplina„Tulburăridevoceşivorbire“,disciplinăprincareseîncearcărestabilireauneicerterelaţiiîntredomeniulfonia‑tricşicellogopedic,relaţieevidenţiată,maiales,depracticaclinică.Domeniulprofesionalallogopedieişi‑aextinsintervenţiaşiîn

cazultulburărilordealimentaţie(băut,mâncat,înghiţit).Potrivit

Logopedia 21 de pagini

Documents

Transcript of Logopedia 21 de pagini