Logopedia Revista Profesorilor Logopezi Nr. 1 2009 2

35
Gonsultant gtiinlific : Prof. Univ. Dr. Ecaterina Vrismag Goordonator revisti : Prof. logoped Valeria Pirgan Golectiv de redactie: Prof. logoped Sorina Niculescu Pr:j: logoped Adriana Stancu Prof. Iogoped Viorica Oprea Prof. logoped Ana Stoica Prof. logoped Aurora Sava Revisti sponsorizati de PageSoft s.r.l. www, pagesoft. rollogoPedia I I 1 *{ I { E { f 1 ; $ I I I l J i j I I t - ---1-

description

Logopedia Revista Profesorilor Logopezi Nr. 1 2009 2

Transcript of Logopedia Revista Profesorilor Logopezi Nr. 1 2009 2

Page 1: Logopedia Revista Profesorilor Logopezi Nr. 1 2009 2

Gonsultant gtiinlific :

Prof. Univ. Dr. Ecaterina Vrismag

Goordonator revisti :

Prof. logoped Valeria Pirgan

Golectiv de redactie:

Prof. logoped Sorina Niculescu

Pr:j: logoped Adriana Stancu

Prof. Iogoped Viorica Oprea

Prof. logoped Ana Stoica

Prof. logoped Aurora Sava

Revisti sponsorizati de

PageSoft s.r.l.

www, pagesoft. rollogoPedia

I

I1*{I{E{f1

;$

I

II

l

J

ij

IIt

- ---1-

Page 2: Logopedia Revista Profesorilor Logopezi Nr. 1 2009 2

. CUPRINS

1. Prof. Univ. Dr. Doru Vlad Popovici Elemente de tehnica proiectdrii programelor

pentru dezvoltarea limbajului gi comunicdrii

pentru elevii normaligi cu handicap mintal.

2. Prof.logoped Adriana Stancu 7 ani - V6rsta optimi a debutuluigcolar.

3. Prof. logoped Ana Stoica Activititi de stimulare a limbajului timpuriu

la copiii autigti.

4. Prof.logoped Valeria P6rgan ADHD gi rezilienfa (recenzie).

5. Prof. logoped Aurora Sava Laboratorulvizual din FREIBURG.

6. Prof. psiholog Dreghici Florentina Comunicarea gi motivafia in invdlarea 9colar6.

Daniela

T.Prof.logoped Mihaela Mereuld Discalculia - lndiciiin depistarea copiilor cudificu ltdli de invdfare.

8. Prof. logoped Cristina Sterea Eficienta activitelii logopedice in prevenirea 9icorectarea dislaliei la pregcolarii mici.

9. Prof. Maria-Margareta Coman Glosar minimal de termeni utilizafiin logopedie.

10. Prof. logoped Nina Dinu lmportanla auzuluifonematic in terapialogopedicd.

11. Prof. logoped Luiza Vasilescu Nedezvoltarea structurilor gramaticale la copiiipregcolarigi gcolari.Prepoziliile ,p€" $i ,,de pe" - fige de lucru.

L2. Prot.logoped Gristina Georgescu lmportanfa dezvoltdriigieficientizdriiactivitdlilor de dezvoltare a limbajuluipregcolarilor.

LOGOPEDTA 2/2OO9

rssN 2066-6632

Page 3: Logopedia Revista Profesorilor Logopezi Nr. 1 2009 2

Editorial

preg6tim acest al doilea numdr al revistei ,,Logopedia" pentru luna decembrie 2009'

Gandurile despre iamd aduc repede o sumedenie de peisaje de vis. $i aproape toate descriu o

lume minun ata, pwi6 desprinse din limpurile copilSriei, in care grijile sunt inci o necunoscutS'

Slrbdtorile aduc cu ele o oarec arc oaz6 dJrelaxare, momente de bucurie sincer6, in care redescoperim

dorinla de a face planuri, de a visa la un an mai bun, poate la o lume mai bun6*"'-''-i;- pr.r:rri, rarurtorilor de iarn6, atmosferJ este speciall, incdrcatr de semnificalii 9i emo{ii

puternice. r, ^^r^ -^-^^-^l^ -,, .i ^,, l^^,.1Sf6rqitul de an indeamn6la bilanfuri, personale qi profesionale. cele personale nu-gi au locul aici,

dar dacS ag putea s5 le separ - cele p".rorrul. qiisau profesionale - cred c5 nu exagercz afirmand c6

gandurile mele se inoreapta cStre copiii cu care mi-am petrecut orele in cabinetul logopedic' Am dorit

sr-i inv[] c6t mai multe iucruri in timp c6t mai scurt, amintindu-mi apoi c5 nu timpul conteazL, dar mai

ales succesul lor qi bucuria p5rinliloi. Profesia mea a fost, din nou, damici : qi in acest an care se

aproprie de final am avut foarte multe uucurii qi impliniri aldturi de copiii cu care lucrez. Fiecare final de

etapd ainsemnat pentru noi inc6 un sunet cucerit, incS un caqtig pentru o comunicare mai bun6' bucuria

copilului care se face mai bine inleles de tofi cei din jurul lui gi mulgumirea p[rinfilor care nu de puline

ori erau nevoili s6 se transforme in translaiorii propiiului lor copil, lucru pentru care unii dintre ei iqi

plecau deseori privirea, cu scuzd 9i team6'

MagiaCrdciunuluicareseap,op.ieneindeamndsSnepunemdorinleqis6negandimlamiracole. ,.r !i--^s^^+^-

O dorin!6 mai veche, la care mI gdndesc de c6{iva ani, este aceea de a contribui la o adaptare mai

bund in colectivele educalionale a copiilor cu ADHD'in grldinile sau qcoli, acegti copii sunt aproape sttgmatizali, s,nt pr-iqiti cu r6ceal[ de cdtre cadre

didactice gi apoi izotatl l. ,it . colegii lor, simiindu-se in afara grupuluf de joaca gi invSlare. Din cauza

dificult6lilor generate de comportamentele lor care disturbd procJsul instructiv-educativ ajung sd fie

,.rpirgi,'- ar{rnalizali, neinleleqi, de multe ori chiar 9i de proprii lor pdrin{i'

vreau s6 cred c6 aceste lucruri nepl[cute se intampla fir[ o rea intenlie, mai mult sau mai pulin

declaratd, ele fiind doar o consecinla nedorita a necunoagterii suficiente a specificului +Pry, sau a

nediferenlierii dintre acest sindrom qi alte afecliuni emoiional-afective, traume din medii psihogene'

ab,,zive, generatoare de anxiet[li qi depresie, manifestate uneori prin reaclii asemdndtoare impulsivit[]ii'

hiperkineziei, deficitului atenlional'in septembrie 2009 am avut privilegiul de I .narticipa

la conferinla ,,ADID qi rezilienla"

organizatdde ,,copii in dificultate", primaria Sectorului Z gi Direclia Generar[ de Asistenla Sociala a

Municipiului Bucureqti. In cadrul acestui eveniment au fost prezentare studii qi cercetari ale unor

specialiqti americani 9i romani cu noutali foarte interesante pentru perlnti gi pentru cei care lucreazd cu

copiii cu ADHD, despre ca,,zeqi mai ares despre noi perspective qi abordrri ale terapiilor cu acegti copii,

de mare ajutor p.rrt r'r,r."esul unui asemonea demers educalional specific'-

Considerand ca foarte raloroase aceste informa(ii, am cerut acordul organizatorilor de aplezenta

in paginile revistei noastre recenziiale materialelor prezentate pe parcursul celor 2 zile ale conferinfei'

In speran{a c6 ve}i dori s6 ,ont iUr'rlli la schimbaria mentalitSlilor adulfilor in a optimiza

adaptwea copiilor cu ADHD intr-o lume care lor li se pare nesigura gi neprimitoare, pfezentdm,

incepand cu acest num6r de revistS materiale din conferinfa.

Prof. logoped Valeria P6rqan,

Coordonaior Centre Logopedice Interqcolare-Bucureqti

LOGOPEDIA 2/2OO9

Page 4: Logopedia Revista Profesorilor Logopezi Nr. 1 2009 2

ELEMENTE DE TEHNTCA PROIECTARil PROGRAMELOR PENTRU DEZVOLTAREA LTMBAJULUT grcoMUNlcARil PENTRU ELEVil NORMALT$t CU HANDICAP MINTAL

Prof. Univ. Dr. DORU VLAD POPOVICI

Intervenlia in domeniul limbajului gi comunic6rii copiilor reprezintd un proces deosebit decomplex care urm[regte , in principal, rezolvarea unei interacliuni pe axa CONIINUT-FORMA-I\IOODE UTILIZARE a cuvintelor.

in cadrul dezvoltlrii limbajului copilului, elementele de ordin lexical se combinl cu cele deordin semantic qi pragmatic intr-un tot unitar. Diferenfele realizate sunt, in acest sens, mai mult de ordinpedagogic in personalitate, ele combindndu-se intr-un tot unitar.

In mod concret, dupd Bloom qi Lahey (10), invS{area limbajului se referd la stabilirealeglturilor dintre obiectele concrete ale lumii inconjurdtoare : semnele lingvistice aferente ( care suntformele arbitrare ale limbajului ) gi interacfiunile sociale ( contextele care implicd utilizarea limbajuluica sens al comunicdrii ).

Un alt element esenfial se referl la faptul c5, cel pufin in perioada de inceput a insuqiriivorbirii , este dificil de a utiliza limbajul pentru a vorbi despre limbaj, qi de aceea se recomandd cainvdfarea limbajului si se realizeze prin organizarea de experienfe concrete cu obiectele qi relafiileinterpersonale.

Modelul de intervenfie, in domeniul limbajului, propus de Bloom gi Lahey, cu largd rdspdndirepe plan mondial, se bazeazd pe formarea unei relafii trainice ?ntre forma lingvisticd, contexfual non-lingvistic, care cuprinde demonstrafiile cu obiectele gi leg[turile dintre acestea gi modul lor de folosire incontext sociale variate qi diversificate, (fig.1). Acest model se aplici cu succes in cazil copiilor normali.

Problemele deosebite apar in caz;ttlutilizdrii acestei scheme generale de intervenfie la copiii cuhandicap mintal. Intersec{ia domeniilor de interven{ie (lexical, sintactic, semantic ai pragmatic ) inaceasti situalie este deosebit de diferitd.La acegti copii, deseori, apare o situalie de separare in diversegrade a formei lingvistice a cuvintelor de corespondentul lor obiecfual gi de utilizarea lor in contextesociale variate. Elementele lexical semantic qi pragmatice sunt separate sau cu legituri vagi gi imprecise.

MODEL DE INTERVENTIE iN oOvrnNIUL LIMBAJULUI ( adaptare dupa Bloom qiLahey 1978-pag572)

TNTERACTTUNT SOCTATE

COMUNICATIVE

A codului-Forma=Semne

lingvistice

Utilizarca=lnteraqiuneain comunicareB=comunicarea ideilorC=utilizarea formelor

Mediul=cunoatterealnteradiuni

D=limbajul,cunoattereasistemelorconventionale desemne pentru a

comunica idei

LOGOPEDTA 2/2OO9

comunicare

Page 5: Logopedia Revista Profesorilor Logopezi Nr. 1 2009 2

Mai simPluconsfin{esc liPsaCI'VINTELOR.

spus, adeseori cuvintele reprezintd numat

d; legdturd frecventd intre FORMA,nigte simple etichete verbale care

CONTINUTUL 9i UTILIZAREA

gi gradul de handicap mintal pe careAceastl relalie este

fiecare subiect le Prezint6.

FlG.l. Lipsa de legitura lntrc forme, continutul ti utiliarea Guvintelor - situatia cea mai Srave'

la Goplii handiePati mintal

Acest fapt impune o proiectare difer enliati. a programelor de dezvoltarea limbajului qi

comuniclriidestinateacesteicategoriidecopii' .:r--,--: ^.^ ^^^*,,r ,{o o i rq

proiectarea se axeazipe modificur.u o.g*izat6 a mediului copilului in scopul de a-i facilita

achizi[iotuealimbajului. ---r22 ^- r^*^-:,,r Ao^rnt+drii limhairrl '

Structura general' a unui program de interventii in domeniul dezvoltdrii limbajului gi

comunic,rii se compune din urmatoareie elemente : ( Yezi schema propus6 de noi penfru structura

general6 a programeior de dezvoltarea limbajului 9i comunicirii )e 1) Mediul de desftqurare a programului;

. 2) Subieclii clrora se adreseaz[;

3) Categorii de speciatigti ce contribuie la reali zarea acestuia ( profesori, psihologi'

defectologi, logopezi, inv6f[tori' educatori etc')

4) Tipurile de obiecte selec{ionate;

5) Tehnicile 9i metodele folosite in vederea atingerii obiectivelor;

6) procedurile de evaluare folosite pentru m[surarea rezultatelor ob]inute (fiqe, teste,

inregistrdri video etc') ( vezifrg'2)

influenfat6, in mod, evident de tiPul

IL

LOGOPEDIA 2/2OO9

Page 6: Logopedia Revista Profesorilor Logopezi Nr. 1 2009 2

SCHEMA PROPUSA PENTRU STRUCTURA GENERATA APROGRAMELOR DE DEZVOLTAREA LTMBAJULUI St

COMUNICARII

,, Lu Pr r6dL[ e ruBUPeutLct3. Categorii de speciali5ti folosiliq=;;;ri pregdtire logopedicd

I ->E^L;^^;^+^,ri--;^ri^^-^I -Echipeinterdisciplinare , Lexical

,l ,fetermen lung---gDomenii #semantic4. Tipuri5e ouiective( \*sintactic

r .\r \ PraematicI Petermen scurt --;,Sec]iuni\ N*Lexicare\ \=semantice\ Nsintactice\ \ pragmatice.'V

____--> tmitalie,_-+tndividuald5. Tehnici gi metode utirizate ("".,-_ --Scorectivi

\ ----) Modetare

lotndividuati\ \ -^'^; "ipeciale xg Speciale \colectiva

Loeonedice53[ill;:,"

7t

?\\

6. Proceduri de evaluare

Chestionarq--> Profesori\ Parinli

Analiza performantelor decomunicare Scolare gi extragcolare

[nregistriri audio gi video

1. Mediile rcprezintd locul de desflqurare al programelor qi se pot impdrfi, la rdndul, lor in :

a) Medii inalt structurate, care permit un control judicios al variabilelor, cum ar fr , de exemplu,mediul claselor $colare sau al cabinetelor logopedului;

b) Medii slab strucfurate, care nu permit controlul tuturor variabilelor ce intervin pe parcursulprocesului de invlfarea limbajului, reprezentate de mediile sociale din afara Scolii - strad6,

comunitate, familie etc.

Avantajele mediilor structurate constau in faptul cd permit restrengerea cantitdlii de stimuli incadrul procesului de invdfare a comunicerii gi controlul acestora mai riguros.

Acest fapt permite, spre exemplu, concentrarea pe un singur aspect, dintr-un anumit domeniu alcomunicarii, gi renunf area la altele, tn cadrul activitE{ilor individuale de denroltarea vorbirii dintr-uncabinet logopedic. in canrl in care se lucreaz[ cu elevi deficienfi mintal ce manifest[, de reguld, gitulbur6ri de atenfie, acesta poate constitui un avantaj, deoarece accentuarea stimulilor relevantifaciliteazd interac{iunea confinut-form6 in domeniul limbajului.

Dezavantajele mediilor structurate sunt determinate tocmai de slrlcia situa{iilor contextuale, faptcare ingreuneazd aplicarea cuno$tintelor pe contexte semantice diferite ( BLOOM gi LAHEY - 1978 )

Apar, din aceastd cauzd, mari dificultSli in inlelegerea sensurilor unor cuvinte care exprimageneralitdli atdtla copilul normal, cdt, mai ales, la copilul cu handicap mintal. La acesta din urmd faptul

LOGOPEDTA 2/2OO9

Page 7: Logopedia Revista Profesorilor Logopezi Nr. 1 2009 2

este cauzat de alterarea opera{iilor fundamentale ale gdndirii qi rigiditd}ii mentale, caracteristici care

determin[ insuqirea cuvintilor - nofiuni indestructibil legate de contextul in care au fost invdfate'

Remediul const6 in modificarea contextului, in a;u f.t incdt acesta sd stimuleze, cdt mai apropiat

posibil, contextele naturale in care este folosit un cuvdnt sau altul'

Se recomandl, in acest sens, utilizareaunor situalii c6t mai rcprezentative pentru viafa copilului, in

care cuvintele vor fi folosite conform sensului lor de folosit.

Avantajul mediilor nestructurate constd in faptul cE limbajul este insuqit in cadrul existentei

cotidiene a copilului, in care acesta urmeaztr sI fie efectiv folosit'

Activit6lile ludice, de autoservire, formarea deprinderilor de viafr cotidiann gi socializare, constituie,

in acest sens, un bun Prilej... -i; ;;.;t mod, Iimbajul este inclus direct in vocabularul activ al copilului, nemaifiind necesar un

transfer al deprinderilor verbale in contexte diferite'-- i; ,;t activitefllor cu elevii debili mintal, in acest mod se precizeazd mai exact semantica

cuvintelor, evitandu-se in{elegerile gregite qi deformate , rcztltate din invdfarea cuvintelor in contexte

artificiale.Dezavantajele mediilor slab structurale constauin faptul cr este dificil de exclus qi al{i stimuli care

penetreaz1din exterior gi care se suprapun, adeseori, peste stimuldrile verbale inifiale. Stimulii externi

iirt ug aten{ia copilului de la activitatia de invilare a limbajului, crednd dificult[{i in concentrarea

atenf iei asupra obiectivelor verbale proiectate'

2. Subieclii acestor tipuri de programe pot fi atdt copii, cdt qi adulJi'

in cazul in care sunt concepute pentru copii, o deosebit[ importan]d prezintd faptul dacr aceqtia sunt

handicapa{i sau normali , deoarece aceasta^ impune o anumita selecfie in proiectarea obiectivelor qi

metodelor folosite.in cazul copiilor handicapa{i mintal se impune selectarea unor obiective de mai mic6 anvergurd

secvenliale gi suprapunerea metodologiei de lucru generale cu cea.specificd activitiltii cu aceastd

categorie de subiecfi. Se va line seama iir mod deosebiide vdrstS, tipul qi profunzimea handicapului 9i de

mediul familiaide provenienfr al copilului. Mediul familial se poate divide din punct de vedere verbal in

stimulativ sau nestimulativ.3. Categoriile de specialigti implicaliin programele de dezvoltarea comuniclrii sunt din cele mai

diverse. La astfel de programe ar trebui s6 participe, in general, toate categoriile de cadre didactice dintr-

o institulie 9colar6, profesori de diferite specialit6li, psihopedagogi, educatori etc'

Atunci cAnd se doregte rcalizarcaunor programe mai specializate gi de fine{e, interven}ia otganizatd

de logopezi este absolut necesarI.

ii i..r.nt, in numeroase frri dezvoltate ale lumii, se realizeazd programe comprehensive de

dezvoltarea comunicirii, de c6tre echipe interdisciplinare care includ grupuri de profesori, logopezi,

psihoterapeuli, medici 9i familia elewlui'

4. obiectivele acestor categorii de programe se pot imparli in funcfie de durata necesarr atingerii

lor, in obiective pe termen lung 9i obiective pe termen scurt.

considerrm c6 obiectivele pe termen lung pot fi selectate din cadrul domeniilor mari ale limbajului

qi comunicdrii : lexicul, semantica 9i pragmatica'

Atingerea acestor obiective presupune, in general, deslaqurarea unor exerci{ii pe o perioad[

nedetermin atd de timp, care se poate intinde pe ani, cicluri gcolare 9i chiar pe intreaga perioadd a

gcolarit[fii.obiectivele pe termen scurt sunt selectate, in general din cadrul unui domeniu fundamental al

limbajului, din care se alege o singurS secven!6 pentru stimulare, in care copilul intdmpini cele mai mari

dificultI{i.Interven{ia, in cazul asumlrii obiectivelor pe termen

slpt[mdni, luni sau semestre qcolare'

scurt, se rcalizeazd, de regulS, in cdteva zile,

in cadrul intervenliei, obiectivele pe termen lung sau scurt'

obiectivelor se realizeazdin funcfie de : etapa 9colar6, mediul

performanlele de inv6{are a limbajului, obfinute de copil'

se pot combina intre ele' Combinarea

in care se organizeazd activitdlile 9i de

LOGOPEDIA 2/2OO9

Page 8: Logopedia Revista Profesorilor Logopezi Nr. 1 2009 2

Adeseori, combinarea simultand a mai multor obiective este necesard in canil unor copii provenilidin familii care nu-i stimuleazd suficient, sub aspect verbal. Atunci este necesarl accelerarea dezvoltdriilimbajului la intrarea in grddinifd qi qcoalS, pentru a se asigura facilitarea achizi{iilor gcolare. Problema

legatd de influenfa mediului familial asupra limbajului a fost dezbdfritd pe larg intr-un capitol anterior

lucrdrii.in legEtur[ cu combinarea obiectivelor, Bloom gi Lahey (10), aratl ci acestea depind de mediul in

care are loc invdfarea limbajului gi de personalul implicat in aceastd activitate.

in mediile structurate, indeosebi tn clas[ sau in cabinetul logopedului, se recomandd centrarea asupra

unui singur obiectiv sau maxim dou[ simultan, iar in mediile mai pufin structurate, extragcolare, se

recomandd includerea mai multor obiective .

,,Rela,tia dintre num6rul de obiective qi gradul de structurare al mediului coincide de obicei, cu

posibilitSlile de invlfare ale copilului din moment ce alegerea mediului este parlial determinatl de

abilitatea copilului de a manipula o varietate de stimuli"(Bloom qi Lahey-1978)pag. 574

in cazul copiilor cu handicap mintal se recomandd centrarea pe unul sau pe un numlr redus de

obiective simultane cu elemente concrete sau figurale bogate in contexte bine precizate, pentru a lefacilita insugirea eficient[ a sensurilor cuvintelor gi a limbajului in general .

Obiectivele, indiferent de tipul lor, trebuie formulate in termeni clari gi mlsurabili, pentru a permite

evaluarea facild a realizdrii lor Formul6rile generale qi ambigue ar crea dificultS{i deosebite

cuantificirii eficien{ei oriclrui program de dezvoltare a comunicirii .

5. Tehnicile Si metodele generale, ttllizate frecvent in programele de dezvoltarea limbajului gi

comunicSrii, sunt imita{ia qi modelarea.

,,Imitalia const6 in invifarea unui set imitativ (exemplu, un cuv6nt), modificarea gtadatd a producfieiverbale pentru a inv[la cuvdntul, iar apoi folosirea dirijatd a produsului verbal in alte contexte decdtmodelul initial . Eficienla acestei tehnici constd in stabilirea unor comportamente inexistente anterior inrepertoriul copilului" (Bloom qi Lahey- 1 97 8) pag. 57 7

Modelarea se referd la reproducerea mai mult sau mai pufin reugitS, cu sprdin din parteaprofesorului, a modelului verbal inilial . Se realizeazd, deseori, prin aproximlri succesive gi treptate aleaplicirii modelului lingvistiv prezentat de cadrul didactic .

Aceastd metod6 este mai des utilizat6 in activitatea cu copiii handicapafi mintal, incapabilifrecvent sI reproduci modelul verbal ini{ial dupl primele incerclri .

Randamentul ambelor metode cregte dac6 se foloseqte un material didactic bogat, variat gijudicios selecfionat . Aplicarea acestor metode se completeazd cu procedee de intirire.pozitivd saunegativl in scopul consolidlrii comportamentelor verbale ale copilului .

Intdrirea pozitivd se ob,tine prin recompensarea verbal5 (laud6, incurajare, evidenfiere) saurecompensare materialI (acordarea de diverse obiecte, hrand sau favoruri care plac copilului).

Recompensele materiale se recomandl sI fie folosite cu prec6derc in cantl activit[{ilor cupreqcolarii gi gcolarii mici cu handicap mintal, dar ele sunt adeseori eficiente qi in activitSlile cupre;colarii normali .

Intdrirea negativd se realizeazd, prin pedepse, admonestdri qi aten,tiondri gi este pufinrecomandabild in activitdfile de denoltareacomunicdrii cu copiii .

Procedeele de intlrire, folosite de profesor,reprezintd in acelagi timp o conexiune inversd pentrucopil in procesul de invdlare a limbajului, prin care acesta iqi regleazd, fieptat, comportamenteleverbale . Semnalele venite din partea profesorului, prin stimul6ri verbale sau materiale, reprezintd unset de repere foarte importante care intiresc sau inhib5 comportamentul de invS{are verbali de citrecopil.

Metodele logopedice specifice includ, in cadrul terapiei tulburirilor de limbaj, gi activitlfile dedenoltarea limbajului gi comuniclrii, acestea constituind adesea un obiectiv subsidiar prin care se

realizeazd activit5tile de corectare a tulburdrilor de vorbire .

in alte situafii , dezvoltarea comuniclriireprezintiun scop in sine al activitifilor logopedice, maiales la pregcolari, atunci apeldndu-se la la folosirea unor variante ale metodelor imita{iei gi modelIriisprijinite de material didactic adecvat.

I

LOGOPEDTA 2/2OO9

Page 9: Logopedia Revista Profesorilor Logopezi Nr. 1 2009 2

Toate metodele qi tehnicile prezentate se pot folosi atflt in mod individual, cdt qi la nivelul

grupului de copii. Alegerea se tealizeaza, in principal, in funclie de obiectivele urm[rite gi

foritiHtagle de invilare a limbajului de cdtre copil'

Exist6 qi posiuilit atea de combinarea aptic^atii unor metode la nivel individual, c6t qi grupal,

pentru a Oiversinca contextele de folosire a limbajului sub form6 de comunicare interpersonala'

Z. Evaluareafolositd in aceasti categorie de programare este de trei tipuri :

a) Inilial6;b) IntermediarL;

c) Finald

Evaluarea inilial6 ne oferd o imagine despre performanlele verbale ale copilului, inainte de

inilierea programului ( profilul dezvoltdrii limbajului )'Celelalte doua tlpuri de evaluare ( intermediari gi fina16 ) vizeazd aprecierea m[surii in care au

fost atinse obiectivele Propuse.in general, in cazul aPrecierii obiectivelor pe termen Scurt, se foloseqte, cu precddere, evaluarea

finald.tn aprecierea obiectivelor pe termen lung se folosesc, frecvent, ambele tipuri de evaluare'

Evaluarile intermediare permit schirnbarea in timp util a metodelor folosite in caz,i in care acestea se

dovedesc ineficiente sau cer chiar regandirea intregului program, dacdperformanlele verbale ale copiilor

sunt neconforme cu strucfura obiectivelor preconizate'

Adeseori, se impune introducerea copiilor in programe de stimuldri suplimentare, in secventele

din domeniile limbajului unde intdmpina dificultali majore.

Evaluarile finale se fac dupa incheierea intregului program $i vizeazd m[surarea eficienlei

activitSlii depuse de cadrele didactice in perioadarespectiva.procedeele de evaluare, ce pot fi folosite in cadrul programelor de dezvoltarea comuniclrii, sunt

extrem de variate qi 1in, in ultimi instanta de creativitatqa {icompetenla specialiqtilor implicafi'

pot fi folosite cu succes i1 ur..l sens: fiqele indiviauite sau colective, testele de cunoqtin(e

verbale sau non verbale, analizaperformanlelor comunicdrii qcolare qi extraqcolare, inregistr[rile video

sau chestionarele adresate profesorilor qi familiei elevilor.

Literatura J" ,p.riutitut abund[, in acest sens, de o serie de probe standat-dizat: sau

nestandardizate propuse de diverqi autori, str[ini sau romdni,tratate intr-un alt capitol al lucrdrii' De

asemenea, gcoala romaneasca are o veche experienfS in apricarea cu bune rcntltate a acestor probe'

Subliniem in acest sens probele de evaluarea fimtajului, crealia unor autori precum E' Verza, U'

$chiopq,M.Rosea,VrdsmasE.giC.St6nicd,careseaplicsfrecventininv6fsmdntulromdnesc'iIn ultima vreme, in ldrile dewoltate, se apliia tot mai mult inregistrdrile video care permit

analiza limbajului gi comunicarii copilului'in mediile cele mai diverse. Specialiqtii apreciazd cd"

folosindu-se aceste tehnici moderne, se poate obline o imagine vgri.di-ci a nivelului funclional al

comunicrrii copiilor, introducandu-se in evaluare, autenticitatia limbajului 9i comunicrrii, dificil de

analizatla nivelul clasei sau cabinetului logopedului, mai ales sub aspect pragmatic'

in final, subliniem faptul .a ;;;tura programelor de dezvoltarea limbajului qi comunicdrii

propus6, reprezinti doar un ghid general util, apllcat in mod flexibil in cadrul proiectlrii acestor

categorii de programe in func1fe de caracteristicile elevilor cu care se hrcteazd qi de mediul in care are

loc inv6{area.

BIBLIOGRAFIE:1. BLOOM L., LAHEY M. (1978 ) - Language development and language disorders Jhon willey &

Page 10: Logopedia Revista Profesorilor Logopezi Nr. 1 2009 2

7 ANr - VARSTA OPTTMA A DEBUTULUI $COLAR

Prof. logoped ADRIANA STANCUCentrul Logopedic lntergcolar nr. 1, Bucuregti

AtAt timp cdt potrivit actualei Legi a invafdmdntului, grupa pregltitoare este parte integrantd ainv[{dmdntului pregcolar, iar opliunea debutului qcolar al copiilor la 6 sau la 7 ani apar,tine pdrinfilor,doresc in calitate de psiholog si logoped, sI vin in sprijinul p[rinfilor (dar gi al educatoarelor care suntsolicitate si facd o recomandare) argumentdnd cd 7 ani este v6rsta optimi pentru debutul qcolar gi nu 6ani. Argumentele expuse sunt rezultatul observafiilor efectuate in urma activitifii indelungate cu copiiipregcolari gi qcolari mici.

In timp ce 6 ani este vdrsta extremelor qi a explorlrilor frenetice,T ani este vdrsta asimil5rii:reflectAnd la ceea ce a putut pAnS in prezent sI experimenteze din viaf6, copilul asimileazd experienlelemental realizdnd conceptele de" sine" gi de" lume".

Comportamentul impetuos gi zgomotos al copilului de 6 ani incepe sd se calmeze. T ani este ov6rst6 mai calmd, mai " ugor de trdit", mult mai rafional6 gi mai rezonabil6. Elanul orb cdtre toateexperienfele noi, atdt de caracteristic vdrstei de 6 ani, va dispdrea.

Copilului de 7 ani ii place sd discute gi accept6 mai ugor ca altddatd, ca pirin{ii sd-i explicelimitele qi regulile fixate. Este mai receptiv la atitudinile de acceptare(simpatie, apreciere pozitivd), estemai cooperant. $tie s5 asculte cu mai multi aten{ie decdt anul precedent. Are mai mult simqul mdsurii qi

nu mai abordeazd lucrurile frontal. El termind ceea ce intreprinde qi aratl mai multi perseverenfI.La 6 ani, copilul debordeazi de energie gi tofi muqchii s6i sunt avizi de migcare. El se activeazd

incl de la sculare, aleargd, se tdr[gte, se urcd, trage, impinge, sare gi fipd. Se joacd incontinuu. Zgomotulgi violen{a par sd cxacterizeze jocurile sale. Copilul de 6 ani se agitd lard incetare. El incearcd o energieconsiderabild ca sE stea linigtit qi tot nu reugeqte. ii place sd fie tn centrul atenliei gi sd monopolizezeconversalia, plasdndu-gi propriile glume gi atrdgdnd aten{ia prin exhibarea tuturor talentelor de a

improv?a. El incepe totul, dar nu termind nimic.In clasa I copilul trebuie s5 fac6 multe lucruri care nu coincid cu posibilit[,tile sale: sd rlmdnd

aSezat fdr6 sd se agite, sd ducd un lucru inceput pdni la capdt, sI ridice mdna inainte de a rispunde gi s5

a$tepte sd i se dea cuvdntul, s6-gi aqtepte rdndul, sd reziste la tentafia de a vorbi cu colegii s[i. Acestecomportamente nu sunt uqoare, nici naturale pentru un copil de 6 ani. Este mult mai ugor pentru un copilde7 ari sd se adaptezela exigenfele gi regulile primului an de qcoa16.

Constr6ngerile impuse de gcoal[ sunt mai bine acceptate de un copil in vdrsti de 7 ani gi deasemenea de un copil care a frecventat gr6dinila.

6 ani este o vdrstl de crizd, copilul cauti in mod natural sI se desprindS de cuibul protector alciminului qi familiei pentru a se lansa in lumea mailargda celor de vdrsta lui. ii este greu sd se lipseascdde aceastl dependenfl protectoare faf[ de mama sa qi de aceea recurge la atitudini negative gi devineuneori insuportabil in comportament. Grupul de copii de aceeagi vdrsti il atrage ca un magnet, el se

simte r6u in afara grupului,degi la aceasti vdrstS, grupul este foarte confortabil: f,recare copil se joac6"inlegea lui", lard a acorda prea multl atenlie celorlalli.

Copilul de 7 ari nu are tot atdta nevoie de a fi in grup ca cel de 6 ani qi petrece mult timp singur;totuqi grupul iqi p6streazi valoarea sa.7 ani este o v6rst6 c6nd copilul "rumegd" qi claseazi in spiritul luitoate sorturile de date. El este mult mai introvertit decdt la 6 ani. Meditafia sa intiml nu este decdt unartificiu psihologic gra{ie cdruia el asimileazd gi reorganizeazd experienfele cotidiene. P[rinfii trebuie siinfeleag6 ci atunci cdnd un copil de 7 ani se izoleuzA in reveriile micului s6u univers personal, ellucreazd in mod veritabil. El incearcl s5 infeleag[ sensul tuturor experienfelor pe care le trdieqte lagcoalS, cu prietenii, acasd. Semnificafiile pe care le dE acestora in universul 1ui interior iau formasentimentelor pe care are nevoie sE le organizeze intr-txr ansamblu coerent. Foarte interesat de elinsugi,el este din ce in ce mai mult conqtient de nuanfele subtile ale sentimentelor, devenind sensibil lasentimentele celorlalfi. Copilul de 6 ani este un "om de acfiune", iar copilul de 7 ani este un "om al

f

LOGOPEDTA 2/2OO9

Page 11: Logopedia Revista Profesorilor Logopezi Nr. 1 2009 2

reflecfiei". El reflecteazd larl incetare asupra datelor viefii sale, intreb6ndu-se asupra repercusiunilor pe

care le=at putea avea asupra persoanei sale.

$colarul de 7 ani iubeqte ceea ce gcoala are antuzant, ii place ca in fiecare zi sd se intdlneascd cu

colegii, dar acceptl gi ceea ce gcoala ii oferd mai pu{in atrigltor: reguli obligatorii, disciplind, ascultare,

etc. De regul6 sarcina unei invSl6toare care are in clasa I in majoritate copii de 7 ani este mai ugoard

decdt a acelei cu copii de 6 ani. Copilul clasei I este mdndru de ceea ce el face gi ceea ce inva![,produsele muncii lui: caietele sale, desenele sale, textele pe care inva!6 sI le citeasc6. Pentru o

invaf[toare cu vocafie, munca la clas5 este foarte pldcut[ pentru cI elevului de 7 ani ii place sI aiblcontacte personale cu "doamna". El este foarte multumit c6nd aceasta il laudd, ii place sE se ducl sI iivorbeasc5, sd o ating6, sI ii cearl permisiunea pentru a intreprinde o activitate, in general ii place sI iidea atenlie.

Copilul de 7 ani este mai "confortabil" pentru pdrin{i dec6t cel de 6 ani. Cu toate astea sd nu se

cread5 cE el este un "inger". Are gi el nevoie sd se agite, sd alerge, sE lipe ca la 6 ani, el posedl aceeaqi

energie debordantd gi jocurile mai turbulente ii permit sE elibereze aceastil energie gi sd-gi reduc[tensiunea gi emoliile. Aceasti vdrstS este o ocazie pentu pdrin{ii care nu au avut prea mult timp pentru

copiii lor s5 incerce s6-gi fac6. Este momentul cdnd pdrinlii pot aborda qi rela{ii mai intime cu copiii'lor,cdci mai tdrzitva fi mai dificil gi chiar imposibil sE stabilegti astfel de relalii. Plrinfii vor inilia activitSli

comune cu copiii: jocuri specifice vdrstei, plimbiri, excursii, sporturi in aer liber, invitalii la cofet5rie,

terase, cumpdrdturi la diverse magazine, vizionarea de spectacole, antrenarea in diverse treburigospodlreqti etc.

SI rezum6m ceea ce trebuie sd gtim despre vdrsta de 7 ani: este in general o bun5 vdrst[ pentru

pdrinfi gi pentru copil; el este mai stabil, mai destins, mai cooperant decit la 6 ani. Trebuie sd utilizdmpentru el ( p6rinli qi educatori ) aprecieri pozitive care il inaxajeazil qi il fac sI progreseze, cdci el este

sensibil la critici gi la mustrdri. Este o v6rstii de introspeclie pe parcursul c[reia copilul are nevoie sImediteze, sd asimileze experienlele sale in scopul de a-qi completa imaginea de sine vis-d-vis de

imaginea lumii.

LOGOPEDTA 2/2OO9

t-

Page 12: Logopedia Revista Profesorilor Logopezi Nr. 1 2009 2

ACTTVTTATT DE STTMULARE A LTMBAJULUT TTMPURTU LA COPilr AUTr$Tr

Prof. logoped Ana StoicaGentrul Logopedic lntergcolar nr. 5, Bucuregti

... daca voi nu nd invdlafi,

eu nu voi invdsa; (sluuru BECKET)

Urm6toarele informafii sunt pentru a ajuta plrinfii sI in,teleagd apari\ia abilit6filor de limbajale copiilor lor gi pentru a le da idei sd ajute la denoltarea acestor abilitiili. La unele dintre acestea v-a(igdndit, iar unele sunt noi.Folosi{i aceste idei ca sI vI ajute la imbun6td[irea creativit[1ii in jocul cu copilul dvs.

- Folosifi un limbaj expresiv simplu. O bund regulI este sE se vorbeascl in propozifii care corespundcu vdrsta dezvoltdrii limbajului (cuvdnt - propozifie pentru un copil de 1 an; doud cuvinte pentru nivelulde doi ani; trei cuvinte pentru nivelul vdrstei de trei ani etc.

- Evitafi exprimarea ca intrebare. Pdstrafi aceste expresii pentru cdnd este preg6tit sau il putefiprompta cu un r[spuns potrivit. Folosi]i propozi{ii afirmative. Numifi activitefl, ac{iuni, obiecte dinmediu: "Tu ai maqind", Te-ai ascuns", decdt "Ai o magini ?", Te joci ?".

- Folosi{i un limbaj simplu func{ional in situafii pe care dorifi sd inve,te sd le foloseascd. De exemplu,cdnd ei au nevoie de ajutor, spune: "Ajut6-m5", ca qi cdnd vine din partea copilului dvs. Alt exemplu:"Deschide uga te rog", Vino aici", c6nd ei te iau de mdnl qi te conduc.Acestea nu sunt intrebdri; sunt afirmafii ca gi cdnd copilul dvs. a ficut aceste cereri.

- Aqteaptd inainte de a face promt, de da a recompense, pdnl cdnd copilul are contact vizual. PutefisI stali la acelagi nivel cu copilul.1. Explorafi mediul inconjurltor. Plimbafi-v6 prin vecin6tate implementdnd urmltoarele tipuri de

activiti(i:- Numifi obiectele. Dacdfac zgomot, migc6ri, imitafi-le. Copilul sI imite gi el.- Alegefi o culoare qi g6si{i obiectele de aceeagi culoare in plimbarea dumneavoastrI.- Practicali activit{i de motricitate grosierd cu construirea de concepte de limbaj (sdritura peste o

roat6, aleargilpdndla col1, mergi sub un copac, urcl scirile etc); s[ agtepte rdndul, sd existe un lider.- Colectafi obiecte care se potrivesc in func{ie de culoare, mlrime, form6, categorie; aducefi-le acasd

pentru a fi folosite la un proiect de art5..2. Pune diferite obiecte intr-o cutie, slcule!, sub o pltw[ sau la spate, spundnd mereu "la revedere".Dupd cdteva ori (5 - 9) uitali sI spunefi "la revedere", facefi o pauz6, gi vede{i cdnd copilul spune inlocul dvs. In funcfie nivelul de dezvoltare al limbajului copilului - putefi sd adauga{i qi numeleobiectului.3. Juca{i jocuri de imitafie cu copilul incluzdnd activitdfi de motricitate grosierd, ftnd sau facial: cuobiecte (impinge maqina) qi jocuri verbale. De asemenea incercali sI imitafi zgomotele copilului gi

observali dacd el se joacl singur. Evitafi creqterea autostimuldrii gi c[utafi oportunitSli de a modela joculvocal in sunete specifice vorbirii.4. Cduta[i oportunitdfi de a identifica ce ii place/displace, pentru ainvdla dalnu. InvSfa]i-l qi gestual gi

i

incurajafi rdspunsurile verbale c6nd este posibil.5. Oferifi multe oportunit6fi pentru aface alegeri.6. Comunicarea este bazatd pe "Agteaptd rdndul". Angajali copilul in diverse jocuri precum: rostogolireamingii sau anrncarea ei, pluzzle, sortarea obiectelor dupl form6, culoare, etc. Numili fiecdruia rdndulo'r0ndul meu, rdndul tau".

E

LOGOPEDTA 2/2OO9 LL

Page 13: Logopedia Revista Profesorilor Logopezi Nr. 1 2009 2

7. C?ntalicdntece familiare, repetitive, poezii sau povegti scurte' v6 oprili 9i aqteptali copilul s6

completeze.

INFORMATIIGENERALEPENTRUIMITAREAVORBIRII

- vocalele se dezvolta inaintea consoanelor prin lalalizwe'

_ copiii cu autism au in general probleme cu producerea vocalelor; se presupune c6 din catz6 c5 ei nu

trec prin faza de lalalizare la fel ca ceilalli copii'

- consoanele in general apar linguai;'t;lt'spuse cu buzele (P' ffi' b) 9i din spate (k' g)' Sunetele din

rqa ,""t -ai uqor oI imitat pentru c6 ofera informalii vinrale

_ Sunetele surde qi ;;;.'pot fr diferentiui" rotoriro simtul tactil (p/b, tld, slz,flv, clg)'

_ sunetele de la inceputul gi sfarqitul c;;irrt.to. sunt mai uqor de emis decat.cele de la mijloc'

- cei mai mulli copii au nevoie s6 exerseze sunete izolate qi combinate.in si.Labe'

- sunetere pe carelebuie s6 re exerse u, r*exerseazr intai izotate apoi in silabe (clv pavlc up) 9i apoi

cuvinte care conlin aceste sunete'

- cand este posibil folosili silabe care vin in intampinarea cuvintelor: ba-balorl' ap-apa'

- cand un cuv.nt este pronunlat gregit identific, pu'ttu grtqitd, exerseaz' forma corect' qi introdu-o

inapoi in cuvdnt, repetdndu-l apoi corect'

- Cand discriminarea nu este un targhet; avem inv[{are.contextual[ (stimulus present)

- Alegeli linte ,rr. ,.rrrt funclionaie-i, "i"t" rrecarui t"pil' Trebuie s[ includi cuvinte ca: dalnu'

itttl*Hit3J;ir1i;,r1 a fost corect arriculat, izotat,se incepe incadrarea lui in propozilii dar nu mai

mult de 3-5 cuvinte

CONCLUZI

_ Murli dintre copii au probreme cu emiterea vocarelor scurte (care sunt mai pulin sesizabile' prin

urmare mai greu de inv[fat prin imitare)'

- Achizifia sunetului este strans legata de dezvoltarea motricita{ii fine'

- Nu uitali: cu fiecare producere ,;;i ,*tt, ,eierul modeieaze un plan; deci nu trebuie sd i se

l'""3lTlJ':li:ff:'ift;'ffi,,u, cu atdt mai.greu.::i::11l^'yT::,,*::*;:T3*lt'u"texprim,rii trebuie -ar,rrutln num'rul siiabelo, pe care r. *"ti". un cuv6nt, qi nu in num6ru1 cuvintelor

in propozilie' r:r - - ^-.*. ^ *^i t.,rni nrnrftrcere a sunefului.-oferilipromturivinlale,verbale,tactilepentruomaibun[producereasun|- Incercali s6 scoate{i cel pu{in5 repetlri ale unui sunet corect '

_ Unii copii Ueneirc i*A i"o stimuiare oralS la sarcini de imitalie verbal6' rrl .esore ceea ce v

_ stimularea verbala qi indicaliile tacrite sunt invazive. vorbeqte cu copilul despre ceea ce vrel sa

faci..-Folosireagesturilorqialimbajuluisemnelorpoateservicaopuntesprelimbajulvorbit.

LOGOPEDIA 2/2OO9

Page 14: Logopedia Revista Profesorilor Logopezi Nr. 1 2009 2

ADHD $r REZTLTENTA

- recenzie -

Prof. logoped VALERA PAR$ANCentrul Logopedic lntergcolar nr. 7, Bucuregti

,,Rezilienfa cuprinde capacitateaunui copil de atratamai eficient stresul gi presiunile, de a facefa15 provocdrilor zilnice, de a-gi reveni dup6 dezamdgfui, necanxi qi traume, de a stabili obiective clareqi realiste, de a rezolva probleme, de a se rela,tiona in mod confortabil cu alte persoane qi de a se trata peei inqiqi qi de a trataalte persoane cu respect."Forl6 puternicS, importantd pentru copiii care se confruntl cu probleme, explic6 motivele pentru careunii copii depdqesc obstacole coplegitoare, luptdnd acerb pentru o mat.xizare de succes, in timp ce alfiidevin victime ale experienfelor timpurii qi ale mediului in care au crescut.Dar, ,,a qti ce este de fdcut, nu este acelaqi lucru cu a qti cum s-o faci". Pentru mul1i, lumea pare a fi unloc ostil pentru creqterea copiilor, dar, solufia izoldrii de o cultur6 aparent toxicl este lipsitd de realism.Majoritatea p6rin{ilor sunt de acord c5 cei mici au nevoie de o dozd serioas[ de rezilienfd, problema estec[ nu gtiu de unde sd inceap6.

,,Niciun copil nu este imun in acest mediu. in aceastd lume cu ritm rapid, plinl de stres, numdrulde copii care se confrunt6 cu dificultdli gi numdrul de dificultdfi cu care acegti copii se confrunt6continud si creascS in mod dramatic. Chiar gi copiii care sunt suficient de norocogi sd nu se confrunte cudificult[fi sau cu traume semnificative sau sI nu fie impovlra]i de stres intens sau de anxietate simtpresiunea din jurul lor gi agteptdrile plasate asupra lor".De aceea, a cregte copii rezilienfi nu inseamnl o concentrare de energie pentru a schimba lumea din jur,plrinlii sf, inceap6 prin a schimba ceea ce fac cu copiii lor. Calitatea de plrinte genereazd stres, aparobstacole precum ,,bagajul excesiv" din trecut precum qi lipsa cunogtinfelor despre noile studii privinddezvoltarea copiilor. Majoritatea pdrinfilor sunt conqtienfi ci rezilien\a este un atu in sentimentul decompeten![ qi siguranfa de sine a copilului, dar nu qtiu exact cdnd s5 inlocuiascd criticile cu incurajareagi sprijinul.

Degi creqterea copiilor rezilienfi este un scop care ar trebui si uneasci to{i pdrin{ii, acesta este unproces care nici nu se inva{I gi nici nu a fost eviden{iat pdn[ de cur6nd. Absenfa acestui concept inghidarea abilit5lilor de pdrinli a dus la accentuarea problemelor care apasd atdt de mulli copii, l6sdndu-inepreg6ti{i pentru a int6mpina provocdrile ulterioare.

Rezilienta poate f,r consideratil ca o condi{ie a succesului in toate domeniile din via{a de adult,de aceea, toate interacfiunile cu copiii trebuie sd aibd in vedere consolidarea abilit6tii lor de a prezentareziliegd qi de a rispunde provoclrilor viefii cu raliune, incredere, scop gi empatie.Interacfiunile cu copiii sunt oportuniti,ti educafionale de a-i ajuta sI feasl o pdnzd personald puternicl qi

viguroasI. In creqterea unui copil rezilient valorile educafiei, disciplinarea, sprijinirea lui pentru a se

sim{i special qi apreciat, susfinerea lui pentru a persevera, sprijinul in luarea deciziilor qi a se simli binelegat de aceste decizii, precum qi incurajarea rela{iilor interpersonale satisfbcdtoare, devin prioritlfi.

Esenfial este sI infelegem parametrii influenfei noastre, astfel incdt sd putem stabili obiective gi

agteptdri realiste pentru noi inqine qi pentru copiii noqtri.Pentru a infelege atitudinea mentalS a unui pdrinte capabil sd dezvolte gi sE intdresacd rezilienfa la copii,este nevoie sd infelegem gi atitudinea mentalI sau perspectiva unui copil rezilient, caracteristicilemajore, deprinderile gi abilitdfile care contribuie la rezilien\a unui copil, la modul de percepere aviitorului de cdtre copil intr-un mod plin de speran{d gi de incredere. Atitudinea mentald a unui copilrezilient este o sursl valoroas6 de informafii pentru practicile parentale.

Iatd strategiile de creqtere a rezilien{ei :

1. Atitudinea mentald a copilului rezilient constd in anumite calit6li gi moduri de a se privi peel insugi gi lumea inconjurltoare, speranfd gi mare incredere in el insugi. Copilul rezllient se simte special

f-

LOGOPEDTA 2/2OO9

Page 15: Logopedia Revista Profesorilor Logopezi Nr. 1 2009 2

qi apreciat, inva{E s5-9i stabileascd obiective gi agteptiri realiste, are abilitatea de a rczolvaprobleme gide a lua decizii, poate mult mai ugor sI priveasci greqelile, greutafile. Obstacolele sunt mai cur6ndprovoc6ri cu care trebuie sI se confrunte decdt factori de stres care trebuie evitali. Strategiile de abordaresunt productive, mai mult incwaieazd demoltarca dec6t submineazdincrederea in sine. topilul rezilientigi cunoagte punctele slabe qi vulnerabilit6lile, dar qi punctele tari qi talentele. Se simte puternic Aicompetent, $i-a dezvoltat capacitd\i interpersonale eficiente cu cei din anturaj qi cu adul{ii. poate clutaintr-un mod convenabil gi adecvat suport qi indrumare la adulfii care pot oferi spiijinul necesar.

,,Denroltarea unei atifudini mentale de rezilien(E este un lucru de care am spera sI beneficiezetofi copiii. Un copil rezilient este tur copil s[n6tos din punct de vedere emo[ional, echipat pentru a facefaf6 cu succes provoclrilor qi pentru a se rehage din fafa piedicilor. intr-un fel, copilul p. ,*. tocmai l-am descris este un ,,produs"; este modul in care ne-ar plSiea sd se dezvolte copiii rrogt i, modul in carene-ar pl6cea ca ei sd se priveascd gi sE priveasca alte peisoane.

2. Atitudinea mentalS a pirintelui care incurajeaz5 rezilienla la copii oferl ointelegere, c6teodatl explicitS, altd datd implicitl sau intuitiva ur,rpru a ceea ce poate face pentru acultiva copilului o atitudine mentalS gi comportamente pline de reziiienll. Interacliunile plrinlilor carecunosc 9i apreciazd,tezilienla cu copiii lor sunt ghidate de un plan de principii, idei qi acliuni importante.A surprinde complexitatea acestui plan este un proces continuu, plin de prwocari, frustrdri, pi.ai.i gisuccese.

,,Deqi unii dintre noi gi-ar dori sI existe o cale inspre viitor adevdrat1, doveditd, de aur, aceastlcale nu existl. Cu toate acestea, ne putem linigti gtiind cA putem dispune de anumite puncte de reper cares[ ne ajute s5 traversdm qi s[ apreciem drumul unic al fieclrui copil. Degi fiecare cali este conturati de ovarietate de factori, incluzdnd temperamentul nativ al copilului, stilul qi valorile familiale, experien{eleeducative, precum gi societatea sau cultura global6 in care este crescut copilul respectiv,-ur.rt. reperefixnizeazd, principiile gi ideile ce se pot aplica tuturor clilor de dezvoltare a copiiloi, putdnd astfel s[ neofere o direc{ie pentru cregterea copiilor rczilienli,,.

Iatd o listd de zece repere care formeazd" fundamentul ce-i ajutii pe tinerii rezilienfi sd-giintlreascd atitudinea mentald. Sd nu uit6m -totugi- c5, principiile qi practicile creqterii eficiente a copiilornecesitd un proces continuuu de analizd" gi de reflecfie, aqa inc6t strnu se piard[ din vedere ceea ce estecu adevlrat important tn comportamentele parentale.

Reperele asimilate atitudinii mentale a pdrinlilor cane incurajeazi rezilienlapropriilor copii includ :

Sd fim empaticiSd comunicdm eficient gisd ascultdm activSd modificdm,,scenariile negative"Si ne iubim copiiiintr-un mod care sd-i ajute sd se simtd speciali 9i apreciafiSd ne acceptdm proprii copii pentru ceea ce sunt gi s5{ ajutdm sd-gi fixeze agteptdri fiobiective realiste

6. Se ne ajutdm copiii sd aibd succes, prin identificarea gi accentuarea ,insulelor lor decompetenld"Sd ajutdm copiii sd recunoascd faptul cd gregelile sunt experienle din care se invaliSi dezvoltim sentimentul de responsabilitate, compasiune gi congtiinfd sociald, oferindu-le copiilor oportunitdfi de a-gi aduce contribulia

9. se ne invdfdm copiii sSgi rezolve problemele gi sd ia decizii10.54 disciplindm copiiiintr-un mod care promoveazd auto-disciplina giincrederea in sine.

Bibliografie : Dezvoltarea forfei, speranfei qi optimismului la copilul dumneavoastr5. Creqterea copilului rezilient,Robert Brooks, PH.D qi Sam Goldstein, PH.D.comunicare prezentati la conferinla 'ADHD gi rezilienfa', Bucuregti, 17-19 sept. 2009

L.2.3.4.5.

7.8.

LOGOPEDTA 2/2OO9

Page 16: Logopedia Revista Profesorilor Logopezi Nr. 1 2009 2

LABORATORUL VIZUAL DIN FREIBURG

Prof. logoped AURORA SAVACentrul Logopedic Intergcolar nr. 2, Bucuregti

Traducere din limba Germand gi adaptare in colaborare cuEmanuelle Schneider - profesor in Kevelaer - Winnekendonk

La Universitatea Albert-Ludwig din Freiburg existd un ,,laborator vizoal", rod al cercetdrilordetaliate cu privire la stabilirea diagnosticului de legastenie (dislexie) qi/sau discalculie. Aceste cercetlriau avut ca rezultat nu doar oferirea unor constatdri "da/nu", ci gi oblinerea unor informafii asupradificulti{ilor individuale ale fiecdrui copil examinat tn parte, originea acestor dificultdfi precurn gistabilirea procedeelor eficiente in fiecare caz. Pentru stabilirea diagnosticului de discalculie ie testeazdcopii incepdnd de la vdrsta de 7 ani qi 6 luni pdni la v6rsta de 10 ani gi 11 luni, dar nu inainte determinarea clasei I.

Bazele gtiinfifice ale laboratorului vizual

1. Semnifica(ia prelucr6rii simfurilor:La invdfarea vorbirii, a capacitdlilor gcolare, in special a limbii scrise, copilul este supus unor incerc6rifoarte mari in privinfa capacit6fii sale vizuale gi auditive. Prelucrarea acestor informatii trebuie sIfuncfioneze desdvdrqit.

Noi nu vedem cu ochii si nu auzim cu urechile ci cu creierul!

Multora nu le este cunoscut cd cea mai mare parte a procesului audio-vizual nu se petrece inureche sau respectiv in ochi ci in creier. Mesajele simfurilor trec prin nenumirate trepte de prelucrareextrem de complexe, p6n[ la finalizarea lor in imagini sau sunete (sau chiar in cuvinte), pe care lepercepem in mod conqtient. De exemplu, circa 40% din scoar,ta cerebrald se ocupd cu prelucrarea celor120 milioane de celule vintale pentru un singur ochi precum qi cu coordonarea miqc[rii ochilor. Dintoate aceste procese nu simfim nimic, ele petrecdndu-se automat in creier.

Anumite tulburdri la un nivel sau altul de prelucrare a informafiilor exterioare produc o percepfiedificil6 sau gregitS, care poate duce la imposibilitatea de a invSla cititul. Fenomenul este greu derecunoscut, implicatul nu este congtient de acesta, iar investigafiile obignuite la medicii ORL nu potdepista aceste tulburdri.

Procedurile con{in printre altele, diferenfieri precise ale calit6{ii (insugirilor) sunetelor, o vederedinamicd exactd, percepere simultan6 gi o perfect6 coordonarevizvald, capacit6fi ce nu pot proveni de laorganele de simf ci doar de la creier.Agadar, ?n canil unor bdnuite deficienfe vizuale sau auditive nu este suficientd investiga{ia nervuluiauditiv sau vizual ca atare, intrucdt astfel se omite cercetarea celei mai mari pfii a sistemului.

Evident cI ar trebui inceput cu clarificarea funcfionalit5lii organelor de simt, it cazul aparifieiproblemelor audio-vizuale. Daci nu s-a gdsit nici o deficienf6 medical6, nu ffebuie concluzionat cIintregul sistem este in ordine. Aici s-au demoltat procedee de testare, prin care sunt posibile cercetdrisuplimentare. Examindrile audio-vizuale au dus la constatarea cil aproape o jum6tate din copiii culegastenie, discalculie, cu deficienfe de atenfie sau cu hiperactivitate au un reru,ltat vddit mai prost inurma testelor aplicate decdt copiii din grupa de control.

I

LOGOPEDTA 2/2OO9 15

Page 17: Logopedia Revista Profesorilor Logopezi Nr. 1 2009 2

Creierul este singurul organ care poate inviifa.

Tulburdrile cerebrale de prelucrare a simlurilor au "avantajul" c5 pot fi inlIturate prinanfrenament. Creierul invald cu pldcere gi mult, dar numai ce-i este necesar. Deficitele de dezvoltarediagnosticate pot fi inldturate de cele mai multe ori in maximum cdteva slptlmdni, prin aplicareaprocedeelor de antrenare.

Este o eroare sI credem cd dintr-o privire percepem un mare cdmp vinraL in realitate vedem clar unspaliu incredibil de mic, corespunzdnd suprafelei unghiei degetului mare, la distanla de un bra{ lungime.Totul in afara acestui spafiu vedem neclar. Creierul asarrtbleazd imaginea noastrl spirituald asupra lumii,pe care o percepem mult mai mare, din nenumlrate imagini detaliate. Pentru asta facem cu privireapermanent cca. 3-5 salturi pe secund[, (mugchii oculari sunt cel mai des :utilizati de cdfre om!) dintrecare majoritatea nu sunt percepute, fiind migciri automate. Aceste aprox. 20.000 salturi pe zi ale priviriinu trebuie s[ se succeadl intdmpldtor, ci trebuie sI survin6 plSnuit, pe baza celor vdzute anterior.Eforturile cele mai mari in aceastf, coordonare le ridicl cititul.

2. Importanfa motricitiifii vizuale

Vederea distributivd este o componentd importantl a procesului vizual. Receplia informaliilorvianale necesitS o distribulie coordonatd a vederii qi este, firegte, o condilie pentru invdlarea limbiiscrise. In urma consultdrii a 1500 copii gi adulli, acum se qtie c[ existd diferite componente ale

distribuliei privirii care se aflE in stare nedezvoltatS. Acestea sunt:

- Capacitatea de fixare, adic[ mai multe salturi ale privirii (saccade), ca din reflex.

- Controlarea intenlionati ale acestor salturi ale privirii- Periodicitateamomentelor de reaclie

- Siguranla tn potrivire sau nimerire a obiectuluivizat- Stabilitatebinocular6

Pentru precizareadiagnosticului se mlsoari qi se analizeazdmiqcarea ocular6.

Terapie suplimentarii pentru motricitat ea vtzuali

Vederea distributivi se dezvoltd qi la copii normali pilndlavdrsta de 18 ani qi poate fi schimbatd

prin antrenament zilnic chiar gi la adulfi. Colectivul de cercetare a creierului a demoltat in colaborare cu

seclia de optomotricd a Universitdlii din Freiburg un aparat de antrenament (Fix Train) pentru copii cu

astfel de probleme. Cu el se pot antrena alternativ fixarea privirii, reflexele sau distribulia intenlionati a

vederii.

Cercetarea in stabilitatea lixlrii privirii

in timpul ?nregistrdrii informa{iilor vintale, ochii trebuie s[ se odihneascl un anumit timp. Pentru

aceasta sunt necesare dou6 funclii de sprijin: una care ajutl sE nu aibd loc salturi ale privirii (stabilitate

simpll) iar cealaltd garanteazd ca ambii ochi s6 nu se migte relativ unul spre cel[lalt (stabilitate

binocular6, respectiv coordonare motricd a ambilor ochi). Pentru a aprecia stabilitatea simpl[ este

suficient6 mlsurarea migcdrilor unui singur ochi gi numdrarea sacadelor nedorite in timpul perioadelor

de fixare. Pentru aprecierea stabilitAfli binoculare se mlsoard concomitent migcarea ambilor ochi, ceea

ce este posibil cu aparatul de m[surd ExpressEye.

La copii sub 17 ani se pot constata instabilit{i considerabile. Abia la maturitate se poate atinge o

stabilitate ideal6. Pentru copii cu evidenti stabilitate binocular[ existl un antrenament care rcgleazd

tulburarea in doar cdteva sdptdmdni, in aproape toate situafiile. in cel mai rdu caz, deficien{a poate fi cel

pulin doar redus6, dar in mare m5sur6.

LOGOPEDIA 2/2OO9

Page 18: Logopedia Revista Profesorilor Logopezi Nr. 1 2009 2

Er

Procedeu de examinare a capacitlfii privirii

Migc5rile ochilor trebuie mSsurate cu o exactitate in timp de 1/1000 secunde qi desfdqurarespalialI de 0,1 grade. M6sur[torile din cadrul acestei universitili se fac la lumind infrarogie,nepericuloasd qi intactil5, prin analizarea luminii reflectate de partea exterioard a ochilor. Sursele deluminl infraroqie gi elementele de receplie sunt fixate printr-o bandi de plastic pe cap. Universitateadispune de diferite aparute ale c[ror sisteme de m[surare sunt relativ independente de migcarea capului,ceea ce nu necesiti o fixare a capului copilului. Este deci vorba despre un procedeu neinvaziv, simplu,care dI posibilitatea mSsur[rii mohicitlfii ochiului in stabilirea diagnosticului medical.

Utilitatea unor astfel de m6surdtori a fost confirmatl qtiinlific de studiile clinice izolate dindiferite laboratoare gi clinici mondiale, in scopul tn(elegerii mai aprofundate a unor boli neurologice custructurile lor cerebrale. A fost dezvoltat un procedeu prin care cele trei funcfii vinrale de bazd (fixare,reflexe qi distribulia intenlionatl a privirii) sd poatd fi cercetate separat. Testul poate fi frcut in 45 deminute.

Antrenamentul pentru percepfia simultanl

Recomandare

Se folosegte mai ales in cazul discalculiei.

Aparatul construit la Universitatea Albert-Ludwig este asemdn6tor cu cel folosit la testlrivizuale. Exercifiile sunt ugoare gi copiii pot exersa zilnic acas6. Aparatul (Count Train) sti oricui ladispozilie gi poate fi inchiriat pe o perioadd anume. Rezultatul antrenamentului a fost eficient: 85% dincopiii antrenati qi-au imbunlt[fit perceplia simultan6. Antrenamentul ins6 trebuie aplicat numai in canilunui diagnostic sigur de discalculie gi nu spre exemplu in cazul unui copil leneg, ?n speranfa unorrez-tltatemai bune. tn aceasti situalie antrenamentul rlmdne ineficient.

Desfiigurare

Antrenamentul dureazd cca. l0 minute pe zi, timp de 2l de zile. Efectul este unul indelungat, pentru c5utilizarea zilnicd a aparatului se schimbS concomitent, iar aptitudinile obfinute trebuie antrenatecontinuu.

Aparatele de antrenament adapteazd automat dificultatea la performanlele copilului gi inregistreazl(seteazd) un protocol al antrenamentului care este evaluat de specialigtii de la Universitate dupdreturnarea aparatului. Pfuinlii oblin o relatare scrisd asupra desfdqur6rii antrenamentului.

I;-

LOGOPEDTA 2/2OO9 L7

Page 19: Logopedia Revista Profesorilor Logopezi Nr. 1 2009 2

CoMUNIGAREA gl MorlvATlA itrt it'tvA-rnREA gcoLARA

Prof. psihotog DnAGHICI FLORENTINA DANIELA

Colegiul Tehnic de Po9t6 9i Telecomunicalii,,Gh. Airinei''

Argument:motivafia reprezrntdunul dintre cele mai importante procese psihice reglatorii de la nivelul

psihicului uman, fiind direct rSspunz[toare de performan{a sau lipsa de performanld a subiectului uman

care iniliaza o activiiate, indiferent o. "ut*u

gigradul de'dificultate al acesteia. La nivelul activitS{ii de

invd{are qcorar6, acest proces dispune d. o r..i.i. particularit6fi, pe care ne-am propus s5le investigdm

prin intemediul prezentului studiu. pornind de ta iniliativa colegilor noqtri, profesorii consilieri din

cadrul Centrului Metodic al sectorului 6, am preluat ideea investig-arii acestei problematici 9i la nivelul

claselor aX-aAin caorut colegiului Tehnic de Poqta qi Telecomunica{ii,,Gh' Airinei"'

Egantion: acest studiu a fost realizatin perioada lo--23 martie 2009 pe un egantion de 50 de elevi ai

claselor aX-a,liceu rutE scurtS, ,.t.rtu1i.,, uj"to*f un}i pas de eqantionare' dintr-un total de 200 de

elevi. intruc6t acest egantion face parte di, tot t v\zat afi investigat la nivelul sectorului 6, de circa 500

de elevi din clasele de la a vII-a pan6 la a X-a, dorim deocamdata s[ realiz[m o prelucrare qi o

interpretare a reniltatelor obfinut" in .r*u anchetei pe bazd de chestionar, prin raportarea acestor

reztrtate,de la niverur unit6lii .rourt ",-1u

ceG oblinute ra nivel de sector ( atunci cand studiul va fi

frnalizat,in luna aPrilie ).

Obiective: ierarh\zareadisciplinelor qcolare vizate in acest studiu' in funcfie,O,t^ t*f*.U".*T:lj:i{L:""ZiJ;ri"t'ffii'##;Tffi;.ilrntotivalionale pe care elevii investiga}i le utirizeaza in cadrul

- -t t^--L-:-^^^x ^^-|+irr{lnocotirri\'caug ergvr, lLlgllLurr

activitalii de invafare qcolarr t-oti"uti", .Jg"iti"V'"r.ctiva ]iiti::Y:::'ltt":ii.,f-""'-:'"**i:111P;il;'#3:;;;;J;i;.";;;;;'il;il: erortur voluntar personar implicat in activitatea de invalare

- 4- ^-^^:^r. '.xcrraa Aoqrcl+drii sfnrchrrilot$:"Hf "'x![:;:ru:'d;ffi;ffi ;;ff ;i;;;'"L'-"1"r*'i::i:i:]-T.TT:::T'lf H'ffiH';:liliffl;tl'if;'::frpil; i?i,prr' i"i.'..r.ro', convingerilor,.aspiraliilor, prin raportare la activitatea de

inv6{are desfbguratl in gcoal[.

prezentarea rezultatelor: Dintremotivele selectate cu prioritate de cdtre elevii chestionafi, motive care

le susfin interesul p."t* inva{area la diverse discipline, reiese urmStoarea ierarhie a acestora :

Fro-orul exPlica Pe intelesul meu

t Continutul obiectului de invatamant este intereant

E Profesorul este aProPiat de noi

E Profesorul este calm, nu se en€n'eEua

I Obiectul de invatamant esb foloeitor pentru viitor

I Obiectul de anvatamant este usor

t Profesorul aduce completari atractive si interesante la

lectie

Erevii tind s6 evarueze pozitiv, inff-o masurr mai mare, afirmafiile care s_g referdla calitatea actu'lui

de predare-invrfare-evaruare, desfbqurat de c,tre profesor (a".oibilit"tea rimbajului, comunicarea

asertivii, creativitatea didacticr, empatia) gi intr-g malura mai mic6, afirmaliile care se refer[ la

caracteristicile intrinseci ale obiecteror i" r*air*6nt (confinut gtiinfifrc interesant, utilitate practici'

bunl structurare a informafiilor)'De asemenea, elevii apreciazlqi mai pu,tin motivele ce lin de reralia cu piringii sau colegii de clasS'

putem aprecia faptur c6 principarur tip de motivalie pe care sebazeazdelevii chestionali, in activitatea de

inv.lare qcolar6, .ri. ,.t al motivafiei afective poritio., generat[ de calitatea relafiei de comunicare

17 15 13

stabilit6 cu cadrul didactic.

Deasemenea,eleviipars[fidepEgitnivelulmotivaliei:ryi":-t.,.11Ti::::::'"Tu'tipdemotivalie care line d. J.rmg*area activitAlii de invapre pornind de la oblinerea de recompense'

--B o+ohil np elH;t;#;;iloii,utio,,ale, par dezvgltatg Tl*:::yi,.11'^1i.,:ff"'ffiY, ffit;"ifffi:

,,"*t:".:'dl*T;[;tJ:ffi#ffi Lffi i*ini ei cdtre anuml': g11t'" *=:*fl "?tind murt mai

;ilrTH;"ii# rirr*ir" motivalionale superioare, cum sunt convingerile sau aspiraf,ile.

LOGOPEDIA 2/2OO9

Page 20: Logopedia Revista Profesorilor Logopezi Nr. 1 2009 2

Agadar, pentru a activa tipurile de motivalie potrivite in suslinerea performan{ei in invrfare,cadrele didactice igi pot modela aciivitateape structura comunicdrii asertive, d.ou.... aceasta cuprindecaracterisiticile esenfiale solicitate de cdtre elevi in definirea relaliei de predare-invilare-evaluare.in ceea ce.privegte principalii factori de risc ce pot duce la rczultategcolare slabe sau chiarla egec acolar, elevii ieruthizeazd urmdtoarele afirmafii, cu rol de factori de risc in ceea ce priveqtedent oltarea motiva{ionall gi, respectiv, performanja gcoiare :

I Nu inteleg explicatiilertuturorprofesorilor

I Nu am un regim de munca ordonat

tr Nu este interesant sa inveti

trlnvat lectia din clasa

lNu am vointa

8Nu imi place sa invat

Aspectele relevate de cltre elevi, pot constitui tot atdteazone structurale de intervenlie psiho-pedagogica, fiind identificate 6 puncte slabe care depind de modul propriu de organizare qi desfbgurare aactivitdtii de invi{are, dar gi de percepliile societdlii romaneqti aflatd-intr-o tranzilieprelungita prinh-ocrizd:- limbajul didactic supracodificat gi comunicarea didacticd accentuat expozitivd;- deficite personale ale elevilot in achizilionarea diferitelor deprinderi cognitive sau deprinderipractice;

- deficit cronic al dezvolt5rii motivafiei cognitive (societatea romAneascr valoizeazd putinperformanfa gcolard) ;

- confundarea sau limitarea activitdlii de invrfare qcolar[ cu/la memorarea de scurt6 dtxatd, ainformaliilor predate ;

- deficit in educarea efortului voluntar gi a calitdfilor voin{ei, tn special : perseverenfa, puterea,independen{a;

- disonanla intre dimensiunea cognitivl gi cea afectivi pozitivd a activitd[iide invdfare.

in ceea ce priveqte factorii de protecfie relevali de citre elevi, aceqtia ierarhizeazii urm6toarele aspectece pot juca un rol important intr-o intervenlie educafionalr ulterioarr :

E Am conditii pentru invatare,acaaa

I lnteleg usor cand citesc ceva

Nu mi se dau multe treburiacasa

tr Nu doar atat poate mintea m

I Am un scop bine form utat

A lnte leg utilitatea cunostinte lorinvatate

I Sunt ajutat suficient la lectii decatre profesori

BIBLIOGRAFIE:Gladwell, Malcolm, "PuncfulAndreco Educalional, 2004.

pot provoca schimbdri de propo4ii,,, Editura

25 19191919 1517

LOGOPEDTA 2/2OO9

critic, cum lucruri mici

19

Page 21: Logopedia Revista Profesorilor Logopezi Nr. 1 2009 2

DISCALCULIA . INDICIIiN DEPISTAREA COPITLOR CU DIFICULTATI DE INVATARE

Prof. logoped MIHAELA MEREUTAGentrul Logopedic lntergcolar nr. 7, Bucuregti

Discalculia-definitii

o Discalculia "inglobeazdtoate dificultlfile care se referd la achizilia conceptului de numdr, a calcululuimatematic, precum gi a rafionamentului matematic".o Este "o tulburare provenitl din dificultatea specific[ de invSlare a calculului, in stadiul elementar,

independentd de nivelul mintal, de metodele pedagogice folosite, de frecven{a gcolar6 qi de tulburdrileafective"

Sunt depistate 6 tipuri de discalculie:o Discalculie verbald - constdnd in dificult6li de denumire a cantit6tilor matematice, a numerelor,

a termenilor, a simbolurilor qi a relafiilor matematice

o Discalculia practognosticd - dificultlfi in a enumera, a compara, a manipula cantitdlilematematice simbolice;

Discalculia lexicald - dificult6{i in citirea semnelor qi simbolurilor matematice;

Discalculia graficd - deficienfe in scrierea semnelor gi simbolurilor matematice;

Discalculia ideognosticd - dificultdli in a face operafii mentale qi in a infelege unele conceptematematice;

Discalculia operalionald - difrcultati in execu(ia opera{iilor metamatice, de calcul numeric, de

rezolvare de exercilii gi probleme, chiar dacl sunt insugili anumili algoritmi matematici.

Indicii in depistarea copiilor cu discalculie sau dfficuftnfi de invl{are a matematicii:dificult6{i in a efectua adunlri, scdderi, inmulfiri gi impar,tiri.

are abilitlfi matematice scEzute

nu se descurcl bine qi nu infelege cum sd folosesce banii

nu poate s6-qi fac6 un plan financiar sau s6-gi calculeze hrgetul

egueazi in a vedea imaginea de ansamblu a banilor in general

poate s[ ii fie team6 sd lucreze cu bani, sd cumpere, sI v6ndd

nu poate sE calculeze cdt rest i se cuvine, ciit tnebuie sE pl6tesci pentu un anumit serviciu,etc.

o cdnd trebuie s5 scrie, si citeascl sau s6-gi arninteasctr numere face anumite gregeli frecvent:adaugl numere in plus, face omisiuni, substituiri, inversiuni.

. nu reugegte sd inleleag6 gi sE refin[ concqrte matematice, reguli, formule, algoritni qi calculeleelementare de adunare, scidere, inmulfire gi imp6r,tire

o memoria de lungd duratl legatd, de stEpiinirea conceptelor este deficitard (memorarea gi

reamintirea celor memorate)

. aceasta insemndnd cI poate sE efectueze anumite opera{ii matematice intr-o zi Si a doua zi sd numai fie capabil

r poate de asemenea sd nu fie capabil sI infeleagd qi sI vaddproceduri, sI aibd o slabd capacitate de sintetizare

a

o

o

a

o

a

a

a

o

LOGOPEDTA 2/2OO9

de ansamblu a unor

Page 22: Logopedia Revista Profesorilor Logopezi Nr. 1 2009 2

Ir

elevul are slabe abilitEfi de a vinraliza qi de a-gi reprezenta localia numerelor pe ceas, localiageograficd a unor !dri, oceane, strdzi etc

se dezorienteazl ugor, refine greu formele, tiparele lucrurilor

are un slab simf al direcfiei, pierde des lucruri qi pare deseori absent

are dificultiili in a urmlri scorul intr-un joc sau dificultSli in a-qi aminti cum se urmdreqte scorulintr-un joc

adesea pierde girul qi nu mai gtie cdnd este r6ndul lui sau al altorain cadrul unui joc

are capacitS{i de strategie limitate in jocuri

persistenla in timp a erorilor

dificult6li in a-gi aminti numere

dificultiili in citirea gi scrierea numerelor

dificultSli in a efectua operalii matematice cu numere-inverseazl cifrele sau numerele (ex: 15 cusl)

dificult[li in a in{elege sensul problemelor

dificult[li de reamintire a simbolurilor opera]iilor matematice

dificultiili de operare cu unitdli de m6sur6

difi cultlf i in a r ezolv a probleme

aceste dificultlfi provin deseori din aplicarea gregitl a metodelor pedagogice, din incapacitateaprofesorului de a evalua gradul de tnlelegere a elevului pentru o anumitl sarcin5, bazdndu-se perezolv[ri mecanice, tn detrimentul celor logice, pe necunoagterea terminologiei matematicii etc.

Obstacole pentru elevii cu dificultlfi de invilare a matematici:noliuni fundamentale (cum ar fi departe-aproape, mic-mare, sus-jos) gi nofiuni despre mirimidimensionale, de form[ sau de timp;

scrierea cifrelor 3, 5,7,9 gi a simbolurilor opera{iilor matematice;

cunoagterea simbolurilor numerice gi a semnelor ce reprezintd operaliile matematice (cum ar fisemnele pentru mai mare qi mai mic);

ordonarea numerelor pentru efecfuarea unei operafii gi etapele rezolv5rii unei probleme;

no{iuni ca: mai mult, mai pulin, cdI, ce lungime, ce distanlI, ce grosime. Elevii ce nu st[p6nescaceste nofiuni nu vor gtii ce operafie trebuie sI aplice intr-o probleml;

legltura matematicii cu obiecte reale;

reprezentarea mentald a ideilor gi a relafiilor matematice;

refuzul de a invlfa matematica. Insugi limbajul matematic, care este foarte precis, creeazdprobleme importante. Unele cuvinte au mai multe semnificalii: cdt, rest, iar altele pot fi sursi deconfuzie: sum6, deimpdrfit. Unii elevi sunt capabili sd efectueze operaliile matematice, dar nuajung lareniltatul corect deoarece nu pot inlelege enunflrile.

LOGOPEDTA 2/2OO9 2L

Page 23: Logopedia Revista Profesorilor Logopezi Nr. 1 2009 2

EFtctENTA AcnvtrATu LocopEDtcE iN rREVENTREA $l coREcTAREA DlsLALlEl

LA PRE$COLARII MIC!

Prof. logoped CRISTINA STEREA

Centrul Logopedic Intergcolar nr. 5, Bucuregti

Corectarea vorbirii copilului imbracl aspecte deosebite in raport cu vdrsta acestuia. La vdrsta

preqcolar6 sunt numerogi copii care nu stapdnesc tehnica vorbirii qi de aceea prezintd'tulburlri de limbaj.

Acest fapt se r[sfrdnge negativ itsupra dezvoltdrii psihice a copilului deoarece diferenfierea articulatorie

influenleazd discriminarea no{iona16.

pentru a evita complicafiile psihice gi dificultd{ile de corectare, activitatea logopedicd se

orienteazdspre organizateamlsurilor de prevenire a tulbur6rilor de limbaj la copii, incepdnd din fraged6

copil6rie. Aceasta are menirea de a asigura dezvoltarea corectil a limbajului pdnd la intrarea copiilor in

qcoal6.

Majoritatea tulburlrilor de limbaj specifice copilului normal pot fi inl[turate in mediul obignuit

de viafd al copiilor, dacl sunt depistate qi fiatate la timp.

in activitatea de prevenire qi corectare a dislaliei, logopedul trebuie sI se conducl dupa

principiile logopedice cu valoare profilactica, dintre care amintim:

- principiut trat5rii timPurii;

- principiul tratdrii indirecte;

- principiul tratdrii in colaborare cu p[rinlii copiilor;

- principiul particularit6fii de vdrst6 qi individuale'

Terapia timpurie a deficien{elor de limbaj este o necesitate. Cu c6t mai devreme. cu at6t mai

bine si mai eficient. Colaborarea profesorului logoped cu to(i cei care se ocup6 de educarea copilului

este de natur6 sI preia din sarcinile sale, ale logopedului, pe cele care nu necesitiiprezenlapermanenta a

specialistului.

Tulburdrile de limbaj reprezinta una din cele mai importante cauze ale eqecului gcolar. Va fi

interitn indeajuns, credem, ideea cr activitatea logopedicd nu reprezintl un scop tn sine, ci ea se inscrie

pe linia cerinfelor puse de a g6si cele mai adecvate metode pentru a u$ura adaptarea copilului la sistemul

qcolar.

LOGOPEDIA 2/2OO9

Page 24: Logopedia Revista Profesorilor Logopezi Nr. 1 2009 2

i

GLOSAR MINIMAL DE TERMEN! UTILIZATI iN LOGOPEDIE

$co a ! a, J[l; Yl B'];TtT.Ti"Tt f-,*iiAfazie - tulburare gravd in ceea ce privegte utilizarea gi/sau inlelegerea limbajului, care nu se explicd

nici prin leziuni ale sistemelor periferice (senzorial sau motor) gi nici prin inapoiere mintalf,; in caz;ulafaziei senzoriale, persona vorbegte prost, vocabularul este lacunar, infelege greu ceea ce i se spune giadesea nu este stdpdni pe sensul limbajului scris; c6nd este vorba de afazie motorie, nu inlelegereavorbirii are de suferit, ci exprimarea, astfel ci persoana este incapabild s[ articuleze, fie gi un singurcuvdnt, qi chiar nu reuqegte s5 se exprime spontan prin scris; este un sindrom neuropsihic ce constd intulburarea sau pierderea funcliilor psihice, orale sau grafice, fiind insofitl de tulburdri intelectualecorespunzitoare unor leziuni cerebrale localizate; tentativele de terapueticd sunt decepfionante.

Afonemie - pronunfare eliptic6, prin absenfa unui sunet sau a mai multor sunete, ce determind ovorbire incorectd, qtirbitd de interes semantic Ai de expresivitate.

AgraJie - perturbare a limbajului scris exprimati prin incapacitatea (totald sau par,tial6) de a scrie,independent6 de orice tulburare motorie gi care survine la o persoand care mai tnainte a scris normal;grafismul se pdstreazS, individul putdnd in general sE copieze cuvinte liter[ cu literd; aceastlimposibilitate de a se exprima prin scris, care corespunde unei amnezii specifice, se datoreazl uneileziuni cerebrale situate la nivelul pliului curb al lobului parietal stdng; la copii, aceasta se datoreaz5, deobicei, unei intdrzieri generale in dezvoltare.

Agramafism - tulburare de vorbire qi in scris in care nu mai sunt respectate regulile gramaticale qi, inconsecin!6, exprimarea devine incorectd; este frecvent in oligofrenie, encefalopatii post-traumatice.

Alalie - lipsa sau foarte slaba dezvoltare avorbirii, incapacitate de a vorbi, czre nu se explici nici prindeficit de auz, nici prin int6rziere mintal6; sindrom de nedezvoltare a vorbirii sauafazie congenitald;audiomutitate; se datorcazd unor disfunclii ale zonelor corticale ale vorbirii gi poate fi motorie,senzorialI sau mixt6,

Alexie - incapacitate de a citi (cecitate verbal6); subiectul nu prezintii de obicei tulburare de limbaj oral(vorbeqte normal gi intelege ce i se spune), poate chiar sd scrie, in mod spontan sau dupd dictare, dar nuizbuteqte sb citeascI ceea ce a scris deoarece a "uitat" sensul cuvintelor scrise; aceastl deficienli specialda percepfiei este datoratd unei leziuni cerebrale sifuate la nivelul ariilor parastriate care inconjoar[scizura calcarinS; nu trebuie confundatd cu dislexia care este o perturbare a deprinderii de a citi.

Autism - tulburare gtavd a comuniclrii care apare in primul sau in al doilea an de via{d gi care nu poatefi atribuitl nici unei cauze cunoscute; lipsa facultlJii sau intenliei de a comunica in vreun fel gi adoptareaunui comportament bizar, cu caracter obsesiv, duce la o excesivl inchidere in sine, la o desprindere derealitate qi la o intensificare a viefii imaginative intr-un univers privat, cu repere stricte; trisdturileesenliale sunt inchiderea in sine gi nevoia imperioasd de a nu schimba nimic.

Bdlbdiald (balbism) - tulburare de limbaj caructeizatL printr-o .{qteptare anxioasl sau printr-odificultate in emiterea sunetelor sau cuvintelor, prin repetarea sau prelungirea elementelor discursului, cuintroducereaparazitard a unor foneme sau grupuri de foneme, inso{itb de intervale de tdcere, prin reacliiexcesive de oboseali gi tensiune; cauzele acestui fenomen sunt, in general, ereditare qi indeosebiafective; nu este o tulburare permanent5, ci intermitentd, dispdr6nd cAnd subiectul este mai sigur pe sinesau cAnd are un "suport"; pulini sunt cei care singuri, prin voinfa gi perseveren]a lor, reugesc s6-qiinfrAngl aceastl deficien![ a vorbirii; este frecventd,la copii gi mai rard la adulfi; sunt doud forme debalbism: clonic (repetifii ale silabelor ini{iale) gi tonic (imposibilitatea xticuldrii primei silabe, ceea cepresupune grimase, crispdri).

Bradifazie - greutate, tdrdgdneald,, incetineald in vorbire, cuvinte silabisite.Bradifemie - tulburare de ritm a vorbirii, vitezd scdzutd, frecventl in bolile psihice in care existd o

inhibilie psiho-motorie, cu incetinirea procesului ideativ, ea fiind expresia bradipsihiei.Bradilulie - vorbire anormal de lent6, cu intervale mari intre cuvinte, avdnd ca formi extremd

bradifazia.Disartrie - articulare imperfectd datoratl unei insuficienle organice de inervare a aparatului fonator, ca

urmare a unei parulizii pseudobulbare; articularea cuvintelor este defecfuoasS, silabele sunt repetate,subiectul bolboroseqte.

Disfemie - modificarc a timbrului vocal; survine in tulburarea de pronunlie a cuvintelor, tnlogonevrozS.

Disfonemie - forma simptomatologicl a dislaliei, caracterizatd prin distorsiunea foneticS, adicl prin

LOGOPEDTA 2/2OO9

Page 25: Logopedia Revista Profesorilor Logopezi Nr. 1 2009 2

denaturarea articuldrii fonemului; redarea inveligului sonor al fonemului este necff c tirulfonetic al acestuia; se datoreazd nerespectlrii punctului de articulare.

Disfonie - modificarea timbrului vocal; emisia vocal5 este sl6bit5, yooea ingrqlii" r;pod, cumodulare qi diferite grade de disartrii; uneori vocea este mai pulin intetigiliE, 1qfr fificil5,determinati in special de macroglosie; vocea obosegte ugor, este monotoni $ frcrm s' -.kre$te

lentoare datorati tulbur[rilor mecanice gi modificdrilor psihice.Disfazie - tulburare funcfionali a limbajului, frrd weun substrat de leziune orgroice, dilft HabilA

(disfazie expresivS, disfazie receptivd); se manifest[ in dicfie.Disgrafte - perturbare a limbajului scris, a folosirii alfabetului limbii qi a cuvintela codific* sub

forma grafemelor; atdt scrierea, adicd elaborarea qi producerea grafemelor, cdt gi reoqrea giinfelegerea sintezei grafemelor nu respectE cerinlele auzului fonematic Ai ale limbajului ual, nici alemotricitlfii qi orientdrii spafiale; deficien{a calitdfli scrisului, frrd, ca nici un deficit nerrologic sauintelecfual sI explice aceast6 perturbare; se datoreazd unei contracfii musculare exagerate, legdii deperturblri de origine emofionald; scrisul se l6bd(eazE in toate sensurile, nu respectd liniile qi devineilizibil.

Disgramatism - incapacitate de a formula gramatical actul vorbirii, in special dupd 5 ani,nerespectarea cerinfelor morfologice gi sintactice ale limbii orale qi scrise.

Dislalie - este fulburarea cea mai frecvent iftelnitii gi cuprinde deformarea sunetelor, substituirea,omiterea, inversarea lor, ceea ce schimbd structura cuvdntului gi aspectul semantic, intelesul; tulburarede articulare de origine perifericd, datoratd malformatiilor sau unor leziuni ale organelor periferice alefonafiei (limb6, dinfi, buze, vdl palatin); subiectul este in imposibilitdea de a pronrm[a corect un cuvdntsau un sunet determinat.

Dislexie - dificultate specificd invdldrii cititului, a achizifiei normale a lctrii gi a limbajului scris, ftrica o tulburare senzorial5 sau motorie s[ explice acest lucng dislexia este legde de o lezirre saudezvoltare insuficientl a unor regiuni ale cortexului; se ctacteize.azAprin lecune kffiE, orvire adesea

ghicite, alter6ri fonetice, inlelegere defectuoasl a textului; poate fi fonem*ic5, opticali, timalE giverbal6, iar din punct de vedere genetic poate fi constitufionalS, de evolut'e gi afectitd-

Dislogie - tulburare de vorbire qi limbaj atdt sub aspectul formei cdt gi al conlimmlui; €st mseultiv6tulburdrilor de gdndire, de logic[, frrd un substrat neurologic evident gi se mrrifnsti fh afreraeacaracteristicilor esen{iale ale comunicirii verbale (caracterul a&esdiv, situniv, *rcfliiB sfficielexicald, absenfa controlului real asupra emiterii de rlspunsuri, dezorgmizrea mqied' fiftu@ de

infelegere gi ale aparatului verbo-motor).Disortografte - dificultate specifici transcrierii limbajului scris, ftfl ca o fu mirlfl sau

motorie sE explice acest lucru; deqi o intAlnim uneori izolx" cel nmi alkm -q mid cu fisluia;literele prea pufin diferenliate, fie prin grafismul lor, fie prin pnmqFc sr otrdr, ir hd lr i,n

cuvintenuesterespectat;sedatoreaz5uneiproasteorganizfiT+d"-drfHrsuiYealecopilului. \

Disprozodi.e - afazie de intonafie ce consti in alterarea mAoCclft pt'hcrr@, logonewoze,epilepsie ca gi in bizareria discursului schizofrenic; persor* a d ftrare dau impresia cd

vorbesc cu accent de limb[ strdin6.Ecolalie (ecofrazie) - repetarea involuntar[ $ mecmfol' cl r m, e mui cuv6nt sau a unei fraze

pronunfate de o alt[ persoan[; apare mai ales h sfiodil ffiE*il mfuEl, influenfabili, precum gi foanumite stdri demenfiale.

Embolofazie - tulburare de limbaj caffiai;rin tpilfb mi fonem sau cuvdnt ftri sens in ffivorbirii; survine in encefalopatie, schizofrenie $ AsucnF-

Emerofonie - tulburare de vorbire caracterizfi pit Uocqi verbal, apdrutd in cadrul noptiE a- fonewoze, stdri anxioase, schizofrenie.

Fisurd tubiald - nume dat tuturor nalfm@or ryiate ale fe1ei, provenind dintro dfiF&sudurd a protuberanlelor faciale.

Fisurd palatind - fisur6 congenitalii a pffi iffine superioare a gurii, afect6nd fie tt' &ffpalatin al cerului gurii, fie ambele.

Fonastenie - voce lipsitii de energie, sGihiciune, vorbke lipsitd de modulafii, milc-sunet.

Ideoglosie - vorbire neinteligibilf ddrafii frecventelor omisiuni, intervertiri gi

sau repeti$i de cuvinte, vorbirea dw€nind asfel de nein,teles pentru interlocutG

(t

nCI

sl

ti

pnnhfr

((qi

ne)

sl

sldirC

dr

txes

p{

stst

vtd(

hni

dUloGrErxA u2oo9

Page 26: Logopedia Revista Profesorilor Logopezi Nr. 1 2009 2

dar qi in dislalii polimorfe.Idiolalie - limbaj neinteligibil, inventat, care caracterizeazd, formele grave ale tulburdrilor de limbaj

(alalie, afazie, dislalie polimorfb, j argonofazie).fnstrument lingual - instrument destinat pentru a exersa o acfiune mecanicd asupra limbii in vederea

rcalizdrii qi corect5rii pronun{iei anumitor sunete la cei care sufer6 de tulburdri de vorbire (sonddortofonic[).

Lalaliune - fazd,prelingvisticd constAnd in emisii vocale fdrS semnificafie intenlionalE.Laliofobie - teama patologicd de a vorbi, justificatd oarecum la persoanele care prezintd albinism,

sigmatism, disartrie, elemente afazoide; capdtd caracter patologic la persoanele disarmonice grevate detimiditate, complexe de inferioritate la care actul vorbirii are semnificafia unui act de mare curaj.

Lalopatie - orice formd de tulburare de limbaj qi vorbire.Logofobie - teama de a pronunla un cuv6nt greqit; apare frecvent in logonevrczl qi este determinat6 de

eqecuri repetate.Logolalie - deficienlI de vorbire manifestatd prin inttrzierea sau nedezvoltarea limbajului; poate avea

o determinantd neuropsihic[ sau un deficit de dezvoltare intelectual6.Logonevrozd - bebeial5 nevrotic[, forma clinicd a nevrozelor motorii cuprinzdnd un complex'de

tulburiri funclionale determinate psihogen, caracterizate prrn dereglarea coordonlrii musculaturiifonoarticulatorii.

Logopedie - disciplinl psihopedagogicd ce se ocupd cu educarea, in special reeducarea limbajului;studiazl natura gi formele de manifestarc atulburdrilor de limbaj gi vorbire.

Logoplegie * tulburare a limbajului vorbit, caracterizatl prin imposibilitatea exprim5rii, pronunfdrii(chiar la5-6 ani) a silabelor qi cuvintelor, corelat6 cu sclderea capacitillii de inlelegere a limbajului scrisgi vorbit, asociatl cu tulburlri primare sau secundare ale capacitil[ii intelectuale.

Logoree - tulburare a expreiei verbale, in sensul hiperactivit6lii qi const6nd intr-o creqtere exageratd,,necontrolat6 a ritmului gi debitului verbal; se produce asociat cu o excitafie psihomotorie, agitalie,excitabilitate patologic[; intr-o formd ameliorati, se ?ntAlnegte gi la normali aflali intr-o stare desurescitare provocatl de evenimente stresante.

Jargonofazie - tulburare de limbaj care constd intr-o exprimare neinteligibild, format6 din sunete,silabe fErd semnificalie, lipsitd de mesaj; sunt substituite unele cuvinte prin altele; in deformarea lor,discursul rezultat este incomprehensibil; este frecvent intdlnitdin afazia motorie, in demenfe , in afazii dereceplie cu leziuni localizate in lobul temporal stdng.

Jargonogralie - tulburare a expresiei grafice, de ordin caligrafic qi psihografic, cu substituirea saudeformarea cuvintelor care igi pierd semnifrca[ia, mesa]ul fiind incomprehensibil.

Mutism - absenta comunic[rii orale, de origine psihogeni; se distinge de afazie qi de mu]enie,deoarece in acest caz lipseqte leziunea organicd; poate fi deliberat (simulare) sau nevrotic (isteric);uneori este consecinla unei inhibitii patologice (stupoare melancolicd, autism); la copii, cel mai adesea,este temporar qi electiv.

Ortofonie - studiu, examen, evaluare qi tratament al defectelor vocii, fonafiei, limbajului vorbit qi scris.Padilalie - tulburare a limbajului ce consti in repetarea spontan5, involuntard a unor silabe sau cuvinte

dintr-o fuazd.

Rinolalie - modificdri patologice ale timbrului vocii gi alterarea pronunliei sunetelor datorate uneiperturbiri a participdrii normale a cavitillii nazale la procesele de pronunfie gi de articulare; timbrul saustructura de supraton este denumitd adesea nazonantd; aceasti intonalie aparte este cunoscutl popular gisub denumirea de fonftire.

Surditate verbald - incapacitate de a infelege vorbirea (afazie).Tahifemie - forma patologicl de hiperactivitate verbal6 ce constd ?n accelerarea exageratl a debitului

verbal, ritmul ingreundnd mult inlelegerea comunicirii; cu toatd ritrnicitatea grilbitl, nu se constatldefecte de ordin sintactic Ai nici fonetic.

Tulburdri de articulare - eroare permanentl qi sistematic5 in executarea migclrii cerute de producereafonemului; aceastl eroare determinl un zgomot fals ce-l ?nlocuieqte pe cel exact gi i se substituie.

Tulburdri de limbaj - deficienle in exprimarea qi inlelegerea limbajului oral, scris sau a altui tip delimbaj, cu[e nu se datoreazi unor defecte ale sistemelor periferice-senzoriale sau motorii; se situeazd lanivelul percepliei sau exprimlrii.

Tulhurdri de vorbire - orice defect in enunlarea cuvintelor, expresiilor qi pdrlilor de cuvinte, mergdndde la dificultdli extreme p6n[ la dificultS{i minore, de felul pronunliei defectuoase sau vocii nazale.

xLOGOPEDTA 2/2OO9

Page 27: Logopedia Revista Profesorilor Logopezi Nr. 1 2009 2

TMPORTANTA AUZULUI FONEMATIC iru renRpn LocoPEDlcA

Prof. logioped NINA DINU

Centru I Logo ped ic I ntergoolar nr-7, Bucu regti

Terapia tulburdrilor de limbaj este complex6 gi diversificatl in func{ie de etiologie qi

particularitilile psiho-individuale ale logopatului. Activitatea de corectare qi recuperare trebuie sI

inceapa de la v6iste mici, c6nd este de naturi fiziologicd, inainte de a se transforma in deprindere greqitd

devenind un obstacol serios in activitatea instructiv--educativ[.Metodele gi procedeele folosite pot fi generale pentru toate categoriile de tulburdri 9i speciale,

specifice fiecdni ci in parte. Ambele iategorii vizeazd atAt aspectele corective ale limbajului cdt 9i

stimularea activitdtii psihice in ansamblu.

Dezvoltarealogopedic6.

fonematic este o metodd generalfl cu implicafii multiple in terapia

Auzul fonematic este particularitatea importantl a auzului uman prin care sunetele

vorbirii sunt percepute ca elemente semantice sau foneme. Aceasta este o modalitate a percepfiei

auditive adecvatii percepgiei pi pronunfiei limbajului prin diferenfierea 9i identificarea fonemelor.

El constl in discriminarea sunetelor, silabelor sau cuvintelor ca unitlfi ale limbajului 9i se

stuctureazE in raport cu structura sonori a limbii'

pedagogul Maria Montessori considerd ci intre 2 si 5 ani se dezvolti componenta auzului

fonemetic: ,t.n1iu auditivl, memoria auditiv5, diferen{ierea acusticd a fonemelor, aqadar capacitatea de

analizd qi sinteza fonetic[. At6t pentru producerea vorbirii cdt qi pentru recepfia ei este nevoie de

integritaiea funcliilor creierului, .*. .ooidoneazd, analizeazd si emite confinutul limbajului. Sistemele

aferinte gi eferente presupun existenfa unor organe de receplie qi execufie in actul de comunicare.

In cadrul sisiemuiui aferent, analizatorul auditiv, in colaborare cu cel vintal, tactil-kinestezic, are

o mare importanfd in actul de recep{ie a mesajului verbal'

Exprimarea in limbaj nu este independenti qi nici completI, fIr[ receptarea corectS, adicd

in,telegerea sensului expresiei de cdtre interlocutor. Pentru perceperea vorbirii qi infornaliilor confinute

este necesara o intensitate a fonemelor peste valoarea de prag a analizatorului auditiv, intensitate

neuniform[ dat6 de frecvenla vibrafiilor pe secund6 a sunetelor din cuvinte. Diferen]ierea acestor sunete

fali- de zgomotele de fond este rezultatul unor modele nervoase fundamentale, importante in recep{ia

acusticl a limbajului.Acestea au ca renitat perfecfionarea auzului fonematic cu ajutorul ceruil se real]ueazr infegirea

percepfiei auditive qi incadrarea informafiilor primite in schemele informalionale'

Auzul fonematic, ca particul aritate a auzului uman, se dezvoltii procesual pe un fond mental,

asemenea oriclrei percepfii, qi este o activitate structuralS adecvatl recepfiei 9i prontm$ei limbajului' In

structura perceptiei qi ut.rii.i auditive, fundamental este auntl fonematic ce mediazi diferen{ierea qi

identificarea fonemelor ca elemente semantice.

Emil Verza spune: ,,Existenfa tulburlrilor auzului fonematic sau slaba dezvoltare a

acestuia, determinr dilicultrfi, nu numai la nivelul emisiei, dar gi la cel al discriminrrii literelor 9i

reprezentlrii lor in planul grafic."

In procesul de comunicare prin vorbire, intre auzul fonematic qi articulare sunt rela{ii necesare,

cdci dac6 subiectul nu se aude pe sine, intervin importante perturbiri ale pronunliei 9i modulSrii vorbirii'

LOGOPEDIA 2/2OO9

;L

Page 28: Logopedia Revista Profesorilor Logopezi Nr. 1 2009 2

Copiii cu dificult6ji ale auzului fonemetic, intdmpind dificultlfi in recepfia corectl a vorbirii, ceea cediminueaz6 infelegerea conlinutului semantic.

Tulburarea auzului fonematic se referi la lipsa de maturitate a acestei particularit2i,ti qi la lipsade exersare a laturii expresive a limbajului oral. Aceastd deficien{i explici in mare parte vocabularulsdrac, exprimarea greoaie, dificultatea de evocare a cuvintelor cdt gi fluxul verbal neadecvat. Intregdndire gi limbaj se stabilesc relalii din ce in ce mai profunde manifestate in planul recepliei gi alexpresiei.

Auzul uman, pe l6ng5 rolul de a-l pune in leg[turd cu mediul inconjurltor (semnalizareacustici) are o atribulie deosebitl in formarea graiului prin capacitatea analizatorului complex audio-verbo-motor) cu o functie unitar6. Copilul invaf6 vorbirea pe cale naturald auzind cuvintele gi imitdnd,aun;J fonematic avdnd un rol deosebit.

Avdnd in vedere rolul auzului fonematic in pronunlia corectd , cei din jurul copilului cutulburiri de limbaj, hebuie sd, realizeze mereu comparalia cu normalitatea gi si educe autocontrolulpermanent al copilului asupra auzului corect al mesajului, cdt qi asupra emisiei r6spunsului la mesaj. Deasemenea , sI insiste asupra imitaliei verbale cdt qi asupra fonaJiei cu timbru qi for[[, asupra structuriicuv6ntului prin analiza qi sinteza fonetici la nivel de silab6 gi cuvdnt.

In terapia logopedicd a bdlb6ielii, tulburlrilor de voce, a dizartriilor, asupra tulburdrilor devorbire gi limbaj, dewoltarea auzului fonematic impune stabilirea unor obiective primare concomitentecu terapia propus6. In scopul formdrii capacitd[ii de diferenliere fonetic6 gi de discriminare a sunetelor gi

cuvintelor, se vor crea logopatului posibilitlfi de analizd gi sintezl foneticl , cdt qi educarea uneipronunfii ritmice gi melodioase.

In funclie de vdrsta qi de scopul educlrii auzului fonematic se fac exercilii de diferen{iere a

fonemelor surde de cele sonore (p-b, f-v, t-d, l-j). La copiii preqcolari se pot face sub forml de joc, iar laqcolari se fac concomitent cu pronunlia qi exerci{ii de recunoagtere a grafemului cu structuri opticeapropiate.

Limbajul articulat necesit[ auztrl fonematic nu numai pentru pronunlia corectl a fonemelor, cigi pentru ca fonemele sI se combine dupl normele stabilite filogenetic, formdnd cuvinte qi acestea lardndul lor s5 se combine, tot dupl anumite noffne, in propozifii qi fraze.

Relalia dintre conceptul de anz fonematic qi cea de integritate functionall, a aparatuluifonoarticulator este necesarl gi obligatorie in terapia logopedicS. In consecinli dislalia prin deficit de auzfonematic are caracteristicile dislaliei de evolufie, adicd este regresivS, spre deosebire de dislaliaaudiogend persistentd prin pregnan{a ei patologicd.

LOGOPEDTA 2/2OO9

-t

27

Page 29: Logopedia Revista Profesorilor Logopezi Nr. 1 2009 2

Nedezvoltarea structurilor gramaticale la copiii pregcolad $ Scolni

Prepozifiile pe 9i de pe - fige de lucru

Prof. logOped llEiA VASILESCUCentrul Logopdic lnteEcffi r. I, Bucuregti

Gramatica, conform DEX, este ansamblu de reguli cu privire la modficaea formelorcuvintelor gi la imbinarea lor in propozifii; ramurd a lingvisticii cae se mp6 o strdiul structuriigramaticale a unei limbi.

Dar cum inva{d copilul in primii sdi ani de vial6 limbajul?Existi mai multe teorii: cele behavioriste, cea a lui Chomsky, a tui Piagst, a hi Brmcr-Chomsky face distinclia intre conceptul de competenld lingvistid $ omcepnnt & performanld

lingvisticd: in limbajul vorbit al unui individ existd fuaze gramaticale, dtr $ ftre ryrm*icde. Acesteconcepte il vizeazd pe subiectul supus terapiei.

Cum ar putea fi diferen{iate acestea?

Chomsky oferd ca metodd recurgerea la intuilia subiectului" la cmgiile hi irylicita adicd lacapacitatea lui intrinsec-ideald de a produce gi infelege fraze tn acod cu M timbii, de a apreciagradul de devianfd al unui enun! in raport cu o "bun6 form6". El igi prqretmil[smp, gi mume, acela

al analizei competenfei lingvistice a subiectului vorbitor, care regtzlri o pqrietate esenliald a

spiritului nman gi care const6 in cunoagterea de care dispune subiecn{ (ilor$G e. prezrdeazl oriceact verbal, ea ludnd forma unei gramatici, a unui sistem de reguli- perfumtr t@visticE este definitdca fiind capacitatea subiectului de a pune in practici sistemul de rquli" fu fucfic de diverse situalii gi

imprejurlri. Conceptul de competenfl este studiat de lingvistica c€{ dE pcftnmtr de psiholingvisticd.Cea de-a treia idee esenfiald pentru psihologia limbajului este cce Grc s reH la considerarealimbajului (mai ales a structurilor profunde gi a compefentei lingyisb)cafiird- '-t-rt-

La naqtere, creierul omenesc este inzestrat cu o strucfurii nerrrod il qpmificf, av6nd capacitateade a realiza structuri lingvistice complexe. El se maturizeazi la ftl ce & agilc (rti-a ficatul), incazul lui fiind mai nimerit sI vorbim despre cregtere, ideea de dezrfte t' * m*rucfie, cdnd este

vorba de limbaj, nemaiavdnd sens.

Mattxizarea creierului se produce prin developarea in sens fugrtrc I tm shrchri deja existentegi nicidecum prin invifare. Argumentul imbatabil in favouea ffii tr Lr msfitui localizareacentrului limbajului, care pledeazl pentru specificitatea ereditril-

Chomsky considera, deci, cE omul se naqte predispus sA Arrrlp ffiqful fo mrmite moduri.Regulile lingvistice sunt mult prea complexe pentru ca sI pod fi iuff & cfue copii singuri, cu

ajutorul unei inteligen{e generale. Dimpofrivd, arutd el, copiii sril q@li & o @legere innlscutl a

aspectelor limbii (este vorba despre regulile gramaticale) cnmrme tuEr ffir- f}e asemene4 ei sunt

ajutali de un ghid innlscut care faciliteazd achizi,tionarea rqguliltr uir * lLuhajutui specific unei

culturi. Acestea sunt numite de Chomsky mijloace de achidie ak iinhffii O frcultate de limbajdeterminatd genetic, precizeazd o anumitd clas6 de gramdici m€aES dl[L Copilul igi va insuqi

una din aceste gramatici pe baza datelor limitate care ii sunt accesffis- Acilu Chmdgr, lingvistica cu

structurile ei profunde, cu gramaticile ei generative este primordialifonpcto@g[i!iaContribufia cea mai semnificativ6 pe direcfia ilustr&ii cramului ffid limbajului a adus-o,

ins6, Piaget, adept al modelului auto-organirtrii psihicului. Fffi a iffia -r rrtue" amintim cI treiconcepte sunt esenliale pentru intreaga teorie piagetiani:l)interacfionism - se referd la relafiile de interagtiune reciproce mc rlgrisrtrr ft mediU respinge

unilateralitatea teoriilor behavioriste care privilegiazA mediul, dr $i baiih F, isfie, ce acordau o

prea mare aten{ie structurilor interne ale organismului;2)constructivism - ce vizeazl dou6 aspecte esen{iale: pe de o pilE, rcful div { agilismului, pe de altlparte, caracterul progresiv al elaborlrii structurilor cunoagtaii, irclnsiv a timhaifi*

s)p(

Ip

faSr

miniru

itroooo

CI

lii

ilvr

4d

q

T

(

d

I(itI

(I

2a

-e.;sff

LOGOPEDTA 2/2OO9

Page 30: Logopedia Revista Profesorilor Logopezi Nr. 1 2009 2

3) echilibrul - ce cuprinde sistemele reglatoare care permit acfiunea organismuluiperturbatori gi reechilibrarea structurilor inteme.lpoteza piagetiand esenlialE tn ceea ce privegte natura qi originea limbajulul

funclionaldinte sistemele reprezentative gi cele de tratare a informa{iilor.

impotriva factorilor

este continuitatea

Subiectul, datorit5 perfeclionarii sistemelor de tratare a informafiilor, igi construiegte mai intdi imaginilementale (reprezentlrile), apoi simbolurile qi, in sfhrgit, semnele vorbirii. Crearea semnificaliei este

indisolubil legatd de activitatea cognitivS. Trecerea de la inteligenla aclional[ ^(senzorio-motorie) lainteligenta operalional[ (reflexiv[) se face in mod firesc, ftr[ rupturi majore. in final, se ajunge laadaptarea corespunz6toare a individului la solicitlrile mediului.

Primele studii evidenliazd reperele care caracteizeazd creqterea qi dezvoltarea copiilor in general,

indiferent de limba pe care o vorbesc Ai indiferent de cultura din care provin:o gdnguritul din prima jumitate de ano rostirea primelor cuvinte intre 8 - 18 lunio combinatrii de cuvinte la inceputul celui de-al treilea an de vial6o construclii gramaticale in jurul vdrstei de 4-5 ani.

Toate aceste achizi[ii se petrec in mod spontan indiferent de limba maternl a copiilor ceea ce

conduce la ideea unui proces de maturizare Si a existenlei componentelor specifice innSscute ale

limbajului.Limbajul, in aceastl perioad6 a copilSriei evolueazl , intr-o mSsuri considerabil5 gi datoritd

mediului, a interacfiunilor sociale. in conformitate cu teoria lui Bruner este mai important cu cine

vorbegte copilul decdt ce vorbegte. El face asocierea intre limbaj qi inten(ia comunicativ[. Astfel, mama,

igi modifica, iqi simplificl discursul in raport cu posibilitiilile de inlelegere ale copilului, iar prima formdde comunicare este nonverbalS - privire, gesturi, mimicf, qi pantomimic6.

Limbajul este foneticd, lexic qi sintax6.Dezvoltarea structurilor gramaticale este in relalie cu capacitatea copilului de a in{elege timpul qi

spa{iul. Prin structuri gramaticale in{eleg totalitatea regulilor sintactice ce permit organizarea limbajului .

Dintre acestea un interes deosebit pentru mine o rcprezintdprepoziliile.

Conform definiliei din DEX prepozilia este parte de vorbire neflexibil6 care exprimd raporturi sintactice

de dependenld intre pdrlile unei propozi[iilegind doud p5r.ti de propozilie diferite.

Prepoziliile sunt simple qi complexe. Cele simple sunt de tipul: pe, la, sub, in, din, peste, l6ng[,......

Cele compuse sunt de tipul: de la, pe la, pdnd la, de pe- La nivelul acestora putem include qi

locufiunile prepozilionale , cu un grad mai mare de complexitate.

Achizifiondnd prepoziliile copilul invald anumite relalii spaliale abstracte intre obiecte sau

evenimente.

Psihologii qi educatorii atribuie multe avantaje achizifiei de relalii prepozilionale. Achizifiaprepoziliilor il poate ajuta pe copil sI se orienteze atdt in spa{iu, c6t qi in raport cu alte persoane. Aceste

cdqtiguri pot contribui la dezvoltarea de c6tre copil a propriilor limite, cum ar fi imaginea de sine sau

identitatea personal6 . Un individ care este familiaizat cu relaliile intre obiecte, indivizi 9i propriilegranile va conversa mai u$or cu alfii decdt cei care nu sunt familiarizali cu folosirca prepozifiilor.

Relafiile prepozi{ionale pot facilita stipdnirea, maitdrzit, a rela}iilor temporale sau cauzale.

CAnd un copil prezintd dificultili in folosirea prepoziliilor , intregul siu discurs devine neinteligibil

- cazvl in care folosegte prepoziliile la intdmplare sau comunicarea este foarte sdrac5, afunci c6nd nu

foloseqte deloc prepoziliile, ceea ce determind o int6rziere la nivelul dezvoltdrii limbajului. Aceastinedezvoltare poate fi corelatd sau nu cu nivelul de dezvoltare intelectualS.

Pagi in invIlarea prepoziliilor:

l. Nivelul receptiv - copilul inlelege semnificafiaprepoziliei prin exemple, prin executia de

comenzi.

2. Nivelul expresiv - copilul folosegte prepozilia. Primul pas este de a r5spunde corect laintrebiri qi urmltorul pas de a folosi in vorbirea independentd construcfii cu acea

prepozilie.

in continuare voi prezenta o fiqi care si exemplif,rce cele scrise pentru prepoziliile pe qi de pe.

LOGOPEDTA 2/2OO9

L-

29

Page 31: Logopedia Revista Profesorilor Logopezi Nr. 1 2009 2

Prepozitrii

Formule de politefe: Pe mine mI cheamE......Pe tine cum te cheamd?

intreb6ri: pe unde, pe cine, pe ce,Prepozilia de peA lua de pe ......., a cobori de pe ......., a decola de pe......, a stri de p€......, acdnfide pe ......,Exercilii:Mircea pune cartea .......masd.El sti ........ fotoliu.Magina std ....... strad6.Mama urcd ........scard.ln excursie vom urca ...... munte.Eu merg ........jos la qcoal6.

Ei merg trotuar.Sara se uitl ..........geam la zdpadd.Ea se uit6 carte.Sara face ( lasd) urme ........... z1tpadd.Ionuf lasd urme ude ............. parchet.Eu mE spll in fiecare diminea[d..........mdini, .rr.,. dinti, ............ ochi.Eu o chem ........ Maria.Maiam[ cheamI...... mine.Eu o caut mama.Eu il strig ......... tata.

Eu o agtept mama la gcoalS. Eu il agtept ........ tata sd vin6 acasd.Eu am v6zut-o ........mama in curtea qcolii.Eu am intdlnit-o Maria....... strad6.in dimine{ile mai reci imi pun ....... mine o jachet6.Nu cllca iarb6!Am cIlcat din gre9ea15.......... un melc.Raluca ia cartea ..... etajer6.Borcanul a cdntt .... raft.Veverila sare .......... acoperig.Avionul a decolat .. aeroportul B6neasa.Tata a cobor6t scar6.

intrebdri

Pe cine aivilnfi? Pe cine a;tepti? Pe cine cunogti? Pe cine wei sI chemi?Pe unde ai fost? Pe unde vei merge?Pe ce ai stat ? Pe ce vrei s[ pui cdrfile?

LOGOPEDTA 2/2OO9

Page 32: Logopedia Revista Profesorilor Logopezi Nr. 1 2009 2

LJ!

I

I

I

TMnoRTANTA DEzvolrAnu gr EFrcrENnzAnu ncrvrATrloR DE DEzvoLTAREA LTMBAJULUT PRE$COLARTLOR

Prof. logoped GRISTINA GEORGESCU

Cehtrul Logopedic lntergcolar nr. 1, Bucuregti

Formarea competentelor de comunicare ocupl un loc prioritar in grldinilE, limbajul fiind

considerat o activitate permanent5 de dezvoltarc a gdndirii, a proceselor intelectuale, in general, a

personalit6lii copilului.

Stlpdnirea unui vocabular bogat ii oferl pregcolarului posibilitatea de a se ,,miqca" in mediul

inconjurltor cu ugurinl[ qi de a-gi experimenta propriile achizifii de limbaj. Capacitatea de a comunica

cu cei din jur, de a folosi limbajul este o achizifie important[ pe care se bazeazd insuqirea altor abilitlfi

de maximl importanli pentru activitatea desfbguratd in qcoalS.

Dezvoltarea limbajului qi a comunic[rii se rcalizeazi in grldinild de la grupa micd, apoi, in mod

gradat la grupa mijlocie qi mare. La grupa mare - pregltitoare procesul invdfdrii qi asimil5rii se schimb6,

se complicS, deoarece se mlreqte capacitatea de asimilare gi de exprimare a cunoqtintelor pe care gi le

insuqesc pregcolarii. La vdrsta pregcolard au loc ldrgirea qi complicarea raporturilor dintre copil qi

realitateainconjurltoare, fapt ce se rlsfrdnge ql asupra limbajului slu oral.

Formarea unor deprinderi corecte de comunicare constituie o activitate permanentd gi continud in

gridini!6, atAt in activit[tile specifice de educare a limbajului, cdt qi in cele liber-creative, in fiecare

moment al zilei educatoarea indrumdnd copiii s5 foloseascd un limbaj bogat, nuan{at gi expresiv.

Atenlia concertat[ gi concenfatd a specialiqtilor se datoreazd faptului cd insuqirea corectd a

limbajului oral constituie o primi gi esen{iald treaptd in formarea afectivS, cognitivl qi comportamentald

a copilului. Fondul lingvistic, precum qi calitatea sa, este deosebit de important chiar de la vArsta

preqcolard qi mai ales la grupa pregltitoare pentru qcoal[, la intrarea in qcoald capacitatea lingvisticd a

copilului fiind formatl nu numai de posibilitdlile de folosire a limbii materne, dar qi dintr-o intui{ie a

relafiilor care se stabilesc intre nevoile comuniclrii gi seleclia mijloacelor de expresie folosite.

Limbajul copilului pregcolar inregistreazl modificdri calitative qi cantitative insemnate, pe mdsura

dobdndirii caracterului contextual in detrimentul celui situativ, care inc6 mai persist6. Sub aspect fonetic

copilului pregcolar mic ii lipsesc claritatea qi precizia sunetelor care compun cuvintele. Se intdlnesc inc6

deficienfe in pronunfare cum ar fi inversiunea sau omisiunea unor sunete. in ceea ce priveqte achizilia

limbajului, ca gi stdpdnirea acestuia, se pot dobdndi in special intr-un context conversa{ional gi este

foarte important canatura acestui context sI fie mai bine infeleas6. inprivin{a structurii gramaticale a

vorbirii se face trecerea la forme mai complexe qi mai concrete. Copilul pregcolar construiegte propozilii

simple, apoi dezvoltate qi fraze. Referitor la expresivitatea limbajului, copilul utilizeazd gestul, mimica

pentru a-gi nuanfa exprimarea. Agadar, perfeclionarea limbajului oral se desftqoar[ in sensul compozi]iei

fonetice, lexico - semantice qi gramaticale.

LOGOPEDTA 2/2OO9

Page 33: Logopedia Revista Profesorilor Logopezi Nr. 1 2009 2

Preqcolarul din grupa pregltitoare pentru gcoalS are ca nivel mediu de achizifii un vocabular de

aproximativ 3000 de cuvinte, care ii permite formularea unor propozilii clare, corecte. Exprimarea sa

orald capdtd deja expresivitate, devenind capabild sd transmitd emo{iile, impresiile, gdndurile gi ideile pe

care copilul vrea sI le comunice. De aceea eforfurile cadrelor didactice se concentreazdpe influenfarea

metodicd qi dirijati a dewoltdni limbajului ?n vederea ldrgirii posibilitlfii copilului de investigare,

cunoagtere gi comunicare, pe extinderea capacitifii de interpretare semanticI, pe ?mbunltd[irea

exprimlrii gramaticale, pe educarea senzorio-motricitlfii in vederea insugirii grafismelor necesare scris -cititului.

in gridinifd, copiii nu studiazd gramatic a, dar trebuie sd-gi insugeasc[ structura gramaticald a

limbii, adicd sd respecte regulile declindrilor, conjugdrilor, acordul dintre diferitele parfi de propozifie.

Copilul preqcolar nu ,,inva!6" regulile gramaticale, nu cunoagte definif;i, nu gtie ce este substantiwl,

verbul, declinarea, dar respectd aceste reguli, pentru cI are in jur modelul de vorbire, este antrenat sI le

cunoascdprin jocuri gi exercifii, este corectat atunci cdnd gregeqte. in gcoald el va,,invif {'toate acestea

dup6 reguli qtiinfifice, iar achizifionarea de noi cuvinte gi folosirea lor corectd va rimdne un obiectiv

urmSrit de-a lurgul intregii vieli.

Acumularea experienfei verbale duce treptat la foqnarea unor generulizdri lingvistice empirice,

lu6nd naqtere aqa-numitul ,,simf al limbii". Sensibilitatea fafd de fenomenele lingvistice in general,

inclusiv fald, de fenomenele gramaticale, este o trlslturi caracteristicl copilului pregcolar. Pe baza

acestui ,,simf al limbii" copiii ajung sd foloseascd cdtmai corect formulele gramaticale.

ln grddinif6 se folosesc variate mijloace pentru a determina la copilul pregcolar acumuldri

cantitative qi calitative in domeniul vorbirii: activitii{i obligatorii qi opfionale, plimblri, excursii qia.jocuri. In majoritatea activitdfilor, at6t formative c6t gi informative, de consolidare a cunogtinfelor

achizi[ionate, dar mai ales de corectare a deficien(elor de vorbire, se vor folosi cu copiii grupelor

pregltitoare exercilii - joc.

Stimularea limbajului se realizeazl prin toate activitdfile din gr[dinila dar nu prin toate se pot face

conexiuni interdisciplinare. ln mod concret, in cadrul activitAtilor de educare a limbajului, prin metoda

conexiunilor interdisciplinare se aduce o contribufie esen{iald la preciz,arca tnbogdlirea gi nuanfarea

vocabularului copiilor printr-o serie de cuvinte gi expresii noi, precum gi la fonnarea unor fr[sdturi

morale pozitive.

Formarea gi modelarea caracterelor, deprinderea copiilor cu normele de comportare civilizatd,

cultivarea sentimentelor moral - civice, sunt sarcini ?n realizarea cdrora activitiilile de dezvoltare a

limbajului, prin specificul lor, aduc cea mai substanfiald contribufie.

LOGOPEDTA 2/2OO9

Page 34: Logopedia Revista Profesorilor Logopezi Nr. 1 2009 2

Aceastd revistd

se adreseazE specialigtilor, pErintilor, cadrelor didactice, tuturor celor careinsotesc copiii pe drumul dificil al dezvolt5rii gi maturiz5rii, oferindu-le sprijinneconditionat in depSgirea momentelor dificile, pentru structurarea unei personalitSliadaptate permanent la condi$ii de viat5 gi realizarea de activitSgi performante,motivante pentru succes.

Agtept5m opiniile dvs., sugestiile gi experffiele din activit6tile cu copiii, pentrua imbog5ti continuturile acestei reviste cu noi p5reri gi articole care sE imp5rtSgeasc5metode de lucru, proiecte de activit5[i 9i programe de interventii.

VE multumim,

Colectivul de redacfie

Noutifi editoriale

,,S5 inv5tim cu pl5cere" editia Il, 2008 fige de exercitii logopedice Tn

comunicarea oralS gi scrisS, supliment al revistei invS!5mdnt pregcolarcoordonare: prof.univ.dr. Ecaterina Vr5smagAutori : Viorica Oprea, Ana Stoica, Adriana Stancu, Sorina Niculescu, Elena LilianaGElbinagu

,,8 LOG - Program de exercilii logopedice pentru remedierea dislaliei",aprilie 2009supliment al revistei invS!5m6nt pregcolarCoordonare: prof.univ.dr. Ecaterina VrSsmagAutori: Viorica Oprea, Ana Stoica, Adriana Stancu, Sorina Niculescu, Valeria P6rgan,Florentina GElbinagu, Iuliana BErbuceanu

Date de contact :

Valeria PArgan [email protected] Niculescu [email protected] Oprea [email protected] Sava [email protected] Stoica [email protected] Stancu [email protected]

Page 35: Logopedia Revista Profesorilor Logopezi Nr. 1 2009 2

tssN 2066 -6632

,t::,;;,aar,:L;,):t::*;.trjt.$::tl::rj,:lt;tut::,.:::t: ,:i

i

o .,lii,r-r:1:i:rri.i:'iTipdrit la Green Printing lnternational