literatura egipteana

4
Intre cele mai vechi ganduri consemnate se inscriu textele funerar exprima credinta in imortalitatea sufletului; dintre acestea mai i gasite in morminte, datand din secolul al XXIV-lea i.Cr. si care a pe cel mort sa gaseasca drumul spre Soare. Cartea mortilor este o secolul al XVI-lea i.Cr.), care sintetizeaza alte scrieri anterioa Textele piramidelor); aceasta carte cuprinde incantatii si formule defunct sa se confrunte cu Osiris, zeul mortii. Ideea care se desp este ca moartea poate fi invinsa prin intermediul cuvantului. IATA UN POEM FRUMOS: Intoarce fata catre mine tu Soare care rasari care luminezi cele D Tu Soare pentru oameni care alungi bezna din Egipt. tu ai infatisarea tatalui tau Ra care se ridica pe cer Razele tale patrund pana in pesteri si nici un loc nu este lipsit

Transcript of literatura egipteana

Intre cele mai vechi ganduri consemnate se inscriu textele funerare din Egiptul antic care exprima credinta in imortalitatea sufletului; dintre acestea mai interesante sunt inscriptiile gasite in morminte, datand din secolul al XXIV-lea i.Cr. si care aveau rostul de a-l indruma pe cel mort sa gaseasca drumul spre Soare. Cartea mortilor este o scriere mai recenta (din secolul al XVI-lea i.Cr.), care sintetizeaza alte scrieri anterioare (Textele sarcofagelor, Textele piramidelor); aceasta carte cuprinde incantatii si formule magice care il ajuta pe defunct sa se confrunte cu Osiris, zeul mortii. Ideea care se desprinde din aceasta scriere este ca moartea poate fi invinsa prin intermediul cuvantului.

IATA UN POEM FRUMOS: Intoarce fata catre mine tu Soare care rasari care luminezi cele Doua Tari cu frumusetea ta. Tu Soare pentru oameni care alungi bezna din Egipt. tu ai infatisarea tatalui tau Ra care se ridica pe cer Razele tale patrund pana in pesteri si nici un loc nu este lipsit de frumusetea ta.

ti se povesteste ce se intampla in fiecare tara caci tu ai milioane de urechi. Ochiul tau este mai luminos decat stelele de pe cer. Vederea ta este mai buna decat a soarelui. ce se rosteste de sar afla gura aceea chiar intr-o pestera ajunge totusi la urechile tale iar daca se savarseste ceva pe ascuns ochiul tau va cuprinde cu toate acestea. o Seti tu stapan al frumusetii tu care ai creat suflarea.

Acest poem a fost adresat regelui Seti II in epoca ramesida de catre un functionar al vistieriei si reprezinta proslavirea regelui-zeu parinte al intregii tari. _______________________________________ Este de o mie de ori mai bine sa fi optimist si sa te inseli,decat sa fi pesimist si sa ai dreptate.-Jack PennDe fapt, egiptenii au inventat un numr nsemnat de genuri sau specii literare, care apar pentru prima oar n lume: 1- Nuvela n prima ei form, avnd urmtoarele exemple: Prinesa din Bakhtan i Cltoria lui Uenamon 2 Apologul ilustrat de Adevrul i Minciuna 3 Basmul fantastic Povestea naufragiatului n Insula arpelui 4 Fabula 5 Preromanul reprezentat de Povestirile lui Setne n care se pot distinge clar fragmente de roman n ceea ce privete epopeea, ea pare de asemenea a fi o invenie a scribilor egipteni. Un fapt istoric real, prin exagerarea i prin nzestrarea lui cu dimensiuni mitice, capt proporii de epopee. Astfel, n Poemul btliei de la Qade se poate observa acest proces de epopeizare a istoriei, de hiperbolizare a unui fapt real lupta regelui Ramses al II-lea mpotriva coaliiei hitite.

Cele mai vechi scrieri egiptene scrise care ni s-au pstrat au un caracter magic, constituind aa-zisele Texte ale piramidelor, aflate n ncperea unde era depus mumia faraonului sau pe culoarele piramidelor.

Textele piramidelor sunt o colecie de descntece, de obicei fr titlu, pronunate n ritualurile aducerii de jertfe de purificare i mai ales de nmormntare. Aceste texte spate n culoarele obscure ale piramidelor sau n camerele mortuare nu erau destinate s fie citite i cunoscute de altcineva n afar de preotul recitator, iar dup aceea de Ka sufletul faraonului decedat pentru ca acesta s ajung zeu i s scape de feluritele curse i piedici din lumea de dincolo. Numai monarhul nsui sau preotul nsrcinat s citeasc descntecele n numele su puteau pronuna aceste vrji fiindc doar faraonul din primele ase dinastii putea s se adreseze zeilor. Abia n vremea lui

Pepi al II-lea, soiile faraonilor au avut dreptul de a recita asemenea descntece i s se adreseze direct zeilor.