LICENTA. venituri, cheltuieli si rezultatul exercitiului

7/16/2019 LICENTA. venituri, cheltuieli si rezultatul exercitiului

http://slidepdf.com/reader/full/licenta-venituri-cheltuieli-si-rezultatul-exercitiului 1/62

1. CONCEPTUL ŞI STRUCTURA CHELTUIELILOR ŞIA VENITURILOR

1.1. DEFINIRE ŞI DELIMITĂRI

1.1.1 DELIMITĂRI ŞI GRUPĂRI

În activitatea unităţilor patrimoniale se realizează o multitudine de operaţiuni care angajeazăcheltuieli şi generează venituri. Pentru înregistrarea şi calculul cheltuielilor, respectiv a veniturilor,sunt cuprinse în planul general de conturi mai multe conturi de cheltuieli şi venituri.

Pentru cheltuieli este creată clasa 6 ”Conturi de cheltuieli” iar pentru venituri clasa 7”Conturi de venituri”. O caracteristică comună a acestor conturi din clasele 6 şi 7 este că ele nu participă la stabilirea şi evaluarea posturilor în bilanţul contabil în mod direct, ci prin intermediulrezultatelor financiare stabilite cu ajutorul contului de rezultate ale exerciţiului pentru care în care în

clasa 1 ”Conturi de capital ” este creat contul 121 ”Profit şi pierderi”.În definirea structurilor calitative de venituri şi cheltuieli, contabilitatea europeană deci şi ceadin ţara noastră, apelează, de asemenea, la determinarea lor patrimonială.

Veniturile, desemnează în expresie monetară crearea sau obţinerea de bogăţie (resurse) pe perioada exerciţiului care are ca efect o creştere a situaţiei nete a patrimoniului, alta decât contribuţia proprietarului la capitalul propriu.

Cheltuielile constituie, utilizarea sau consumul de bogăţie pe perioada exerciţiului care areca efectdiminuarea situaţiei nete a patrimoniului, alta decât cea legată de rambursarea capitalului propriu.

În contabilitatea financiară, două criterii pot fi folosite pentru delimitarea şi grupareacheltuielilor şi veniturilor, natura şi destinaşia acestora.

Potrivit naturii lor, cheltuielile sunt grupate în funcţie de :- natura activităţilor (exploatare, financiară, extraordinară)- natura resurselor utilizate în cazul cheltuielilor (cheltuieli cu materii prime, materiale

şi mărfuri, cheltuieli cu lucrările şi serviciile primate, cheltuieli cu impozitele şi taxele, cheltuieli cu personalul, cheltuieli cu dobânzile şi alte cheltuieli financiare, cheltuieli extraordinare privindcalamităţile şi alte evenimente similare).

- natura rezultatelor în cazul veniturilor (venituri din vânzări, venituri din producţiastocată, venituri din producţia de imobilizări, alte venituri de exploatare, venituri din dobânzi şi altevenituri financiare, venituri extraordinare subvenţii pentru evenimente extraordinare şi altelesimilare).

În raport cu cel de al doilea criteriu, destinaţia, cheltuielile se diferenţiază pe funcţiile

interprinderii, respectiv, cheltuieli de producţie formate din cheltuieli cu materii prime şi materialedirecte, cheltuieli cu salarii directe, cheltuieli cu asigurări sociale şi protecţia socială aferentesalariilor directe, cheltuieli indirecte de producţie (cheltuieli cu regia secţiilor de fabricaţie);cheltuieli de desfacere, cheltuieli financiare şi cheltuieli extraordinare.

Veniturile în raport de destinaţia lor se grupează în: venituri de vânzări; alte venituri dinexploatare; venituri financiare şi venituri extraordinare.

În contabilitatea anglo-saxonă, aşa cum se desprinde din Cadrul contabil IASB, structurilecalitative descrise în situaţiile financiare sunt cele de active, datorii (pasiv), capital propriu, şirezultate sub forma de venituri şi cheltuieli.

1



Prin apel la ”Cadrul general pentru elaborarea şi prezentarea situaţiilor financiare” elaboratde IASB, definiţiile ce pot fi reţinute pentru rezultate sunt:

a). Veniturile constituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub forma intrărilor sau creşterilor de active sau a reducerilor de datorii care auca rezultat creşteri ale capitalului propriu, altele decât cele legate de contribuţiile participanţilor lacapitalul propriu;

b). Cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor sau creşteri ale datoriilor care au ca rezultat diminuări ale capitalului propriu, altele decât cele legate de sumele distribuiteasociaţiilor/acţionarilor.

În definirea veniturilor aceaşi sursă documentară face distincţie între veniturile propriu-ziseşi câştiguri. IAS 18 se referă la veniturile realizate din următoarele surse:

vânzare de bunuri; prestări de servicii; utilizarea de către alte persoane a acivelor intreprinderii, ceea ce duce la obţinerea

de dobânzi , redevenţe şi dividente.Astfel, veniturile propriu-zise apar în cadrul activităţilor curente ale unei intreprinderi şi se

prezintă sub diferite denumiri, cum sunt vânzările, dobânzile, dividentele, redevenţele şi chiriile iar în ceea ce priveşte câştigurile, ele sunt creşteri ale beneficiilor economice care pot sau nu să apară încursul activităţilor curente ale intreprinderii.Şi la nivelul cheltuielilor se face diferenţierea între cheltuielile propriu-zise şi pierderi.

Cheltuielile propriu-zise apar în cursul activităţilor curente ale intreprinderilor, regăsindu-sesub forma costului vânzărilor, costului consumurilor de stocuri, salariilor şi amortismentelor. Înconcordanţă cu principiile partidei duble ele se evidenţiază cu ieşirile sau reducerile de active cum ar fi lichidităţile, stocurile, bunurile imobile, utilajele şi echipamentele. De asemenea, ele se potînregistra şi prin echivalenta cu creşterile de pasiv, ca de exemplu datoriile faţă de terţi, datoriilesalariale, fiscale şi sociale şi alte datorii.

Pierderile ca reduceri ale beneficiilor economice pot sau nu să apară în activităţi curente ale

intreprinderii. În această situaţie se află pierderile din calamităţi sau cel din lichidarea activelor imobilizate.Veniturile sunt recunoscute în contul de rezultate atunci când are loc o creştere a beneficiilor

economice viitoare, în perioada exerciţiului, asociată unei creşteri de active sau reduceri pasive.Pe baza principiilor partide duble orice venit este delimitat şi recunoscut pe baza relaţiilor:

Active= Veniturişi

Datorii= VenituriDe exemplu, vânzarea de bunuri determină o creştere de active sub forma creanţelor

comerciale sau disponibilităţilor băneşti şi o constituire a veniturilor corespunzătoare ca rezultat al

vânzării de bunuri. Sau diferenţele favorabile de curs valutar rezultate din lichidarea împrumuturilor şi datoriilor în valută ale intreprinderii sunt recunoscute simultan ca reduceri de pasive şi veniturifinanciare.

În teorie şi practică pentru recunoaşterea veniturilor trebuie respectată cerinţa ca aceastea săfie obţinute şi nu neapărat încasate, acestea pot fi credibil evaluate şi au un suficient grad decertitudine.

Cheltuielile sunt recunoscute în contul de rezultate atunci cînd are loc o diminuare a beneficiilor (avantajelor), economice viitoare asociate unei reduceri a activelor (de exemplu,consumurile stocate), sau creşteri ale pasivelor (de exemplu, datorii privind serviciile primite de la

2



terţi), şi aceasta poate fi credibil evaluate. Deci, recunoaşterea cheltuielilor este simultan asociată curecunoaşterea unei creşteri a pasivelor sau diminuarea de active.

Prin apel la ecuaţiile partidei duble, recunoaşterea cheltuielilor este divulgată prin relaţiile:

Cheltuieli = Active

şiCheltuieli = Datorii

1.1.2 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR PE ACTIVITĂŢI

Cheltuielile reprezintă fie o diminuare a unor elemente de activ, fie majorări a unor elementede pasiv, care generează o majorare a beneficiilor economice.

Cheltuielile unităţii patrimoniale reprezintă sumele plătite sau de plătit pentru consumul dematerii prime şi materiale, pentru lucrările executate şi serviciile prestate de terţi, plata personaluluişi a altor obligaţii legale sau contractuale, amortizarea imobilizărilor, valoarea contabilă a activelor cedate, distruse sau dispărute, precum şi provizioanele constituite pentru acoperirea deprecierilor reversibile care afectează activele intreprinderii.

Cadrul general pentru înlocuirea şi prezentarea situaţiilor financiare elaborat de IASB şireglementărilor contabile româneşti armonizate cu Directiva a IV a CEE şi cu standardeleinternaţionale de contabilitate menţionează ”cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub formă de ieşiri sau scăderi ale valoriiactivelor sau creşteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii, alteledecât cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari”.

Deci cheltuielile pot lua forma:• reducerii de active în situaţia plăţii de lichidităţi sau a consumului de active de natura

stocurilor sau a imobilizărilor etc.• creşterii datoriilor ca urmare a achiziţionării de active, sau diverse servicii de la terţi.Recunoaşterea cheltuielilor în contabilitate. O cheltuială este recunoscută în contabilitate

dacă satisface două condiţii:a) răspunde definiţiei menţionate în standarde; b) a avut loc o reducere a beneficiilor economice viitoare, aferente diminuării unui activ

sau creşterii unei datorii care poate fi evaluată în mod credibil.Efectuare cheltuielilor are loc în etape succesive simultan, putându-se delimita patru

momente:1. Angajarea cheltuielilor în momentul achiziţionării de bunuri, lucrări executate şi servicii

prestate, când se creează obligaţia cumpărătorului faţă de furnizor.

2. Consumul, ca utilizare efectivă a resurselor în procesul de exploatare (consumul destocuri pentru obţinerea de produse).3. Plăţile, reprezentând achitarea unei sume de bani furnizorilor pentru stingerea datoriilor

sau achitarea altor obligatii terţilor.4. Conectarea (imputarea), respectiv suportarea cheltuielilor din veniturile realizate.În România, optând pentru o contabilitate de angajamente, înregistrarea cheltuielilor în

contabilitate se face în momentul angajării acestora sau a consumului de resurse, indiferent demomentul plăţii lor.

3



Cheltuielile sunt structurate pe feluri de cheltuieli, respectiv după conţinutul lor economic, careconstituie criteriul general de clasificare a acestora. Cheltuielile delimitate pe feluri se grupează peactivităţile care le ocazionează. În organizarea contabilităţii şi constituirii conturilor de cheltuieli seare în vedere următoarea grupare a cheltuielilor pe activităţi:

A. Cheltuieli din activitatea de exploatare (cheltuieli de exploatare).

Sunt cheltuieli ocazionate de desfăşurarea activităţillor înscrise în obiectul de activitate alintreprinderii legate de producţie, prestări de servicii şi operaţiuni comerciale.În cadrul acestora se cuprind:

Cheltuieli cu lucrările şi serviile executate de terţi, chirii, comisioane, protocol, reclamă, publicitate, transport de bunuri şi personal, deplasări, cheltuieli poştale, servicii bancare etc.;

Cheltuieli cu impozitele, taxele şi vărsămintele asimilate; Cheltuieli cu personalul (salarii şi alte drepturi de personal, asigurări şi protecţie socială,

contribuţia unităţii la ajutorul de şomaj, cheltuieli cu pregătirea şi perfecţionarea profesională); Alte cheltuieli de exploatare (pierderi din creanţe şi despăgubiri, amenzi şi penalităţi, donaţii,

cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital etc.).B. Cheltuieli din activitatea financiară (cheltuieli financiare), care cuprind următoarele

feluri de cheltuieli: Pierderi din creanţe legate de participanţii; Pierderi din investiţii financiare cedate; Diferenţe nefavorabile de curs valutar, Dobânzi plătite pentru împrumuturi primite; Sconturi acordate clienţilor; Alte cheltuieli financiare.

C. Cheltuieli din operaţii extraordinare (excepţionale), reprezintă cheltuieli care nu suntlegate de activitatea normală (curentă), a unităţii patrimoniale (calamităţi şi alte evenimenteextraordinare).

D. Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele.

a) cheltuieli de exploatare privind amortizările şi provizioanele: amortizarea imobilizărilor; provizioane pentru riscuri şi cheltuieli; provizioane pentru deprecierea imobilizărilor; provizioane pentru deprecierea activelor circulante;

b) cheltuieli financiare privind amortizările şi provizioanele: proizioane pentru deprecierea imobilizărilor financiare; provizioane pentru deprecierea activelor circulante.

E. Cheltuieli cu impozitul pe profit şi alte impozite.

1.1.3. CONTABILITATEA VENITURILOR PE ACTIVITĂŢIVeniturile reprezintă creşterea unor elemente de activ, fie diminuări ale unor elemente de

pasiv, care generează o majorare a beneficiilor economice.Veniturile unităţilor patrimoniale includ atât sumele sau valorile încasate sau de încasat din

activităţi curente cât şi câştigurile din alte surse.Activităţile curente reprezintă activităţile desfăşurate ca parte integrantă a obiectului de

activitate al unei persoane juridice, precum şi activităţile conexe acestuia. Veniturile din activităţicurente se pot regăsi sub diverse forme: vânzări, comisioane, dobânzi, dividente chirii.

4



Câştigurile reprezintă creşteri ale beneficilor economice care pot apărea sau nu, ca rezultat alactivităţii curente şi care nu diferă ca natură de veniturile obţinute din această activitate (sumerezultate din cedarea activelor imobilizate etc.).

În conformitate cu standardele internaţionale şi cu O.M.F.P. nr. 94/2001, veniturile“constituie creşterii ale benificiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile subformă de intrări sau creşteri ale activelor sau descreşteri ale datoriilor, care se concretizează în

creşteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor ”.Veniturile pot lua forma de:a. creşteri de active, respectiv a numerarului, creanţelor, bunurilor şi serviciilor primite în

schimbul celor furnizate b. lichidarea datoriilor în situaţia când o intreprindere furnizează bunuri şi servicii unui

creditor în scopul lichidării unei datorii(împrumut).Recunoaşterea veniturilor în contabilitate. Un venit este recunoscut în contabilitate dacă

satisface două cerinţe:a) răspunde definiţiei menţionate în standarde; b) a avut loc o creştere a beneficiilor economice viitoare, aferent creşterii unui activ sau

diminuării unei datorii, care poate fi evaluată în mod credibil;În procesul de obţinere a veniturilor se disting următoarele momente:• obţinerea bunurilor, lucrărilor şi serviciilor ce constituie obiectul de activitate al

intreprinderii.• facturarea producţiei, respectiv transferul dreptului de proprietate de la furnizor la client,

încasarea producţiei vândute de către furnizor de la clienţi.• decontarea din venituri a cheltuielilor efectuate în vederea stabilirii rezultatului financiar.

Structurarea şi clasificarea veniturilor se face pe categorii de venituri, după natura lor, ceea ce permite compararea acestora cu cheltuielile şi determinarea rezultatelor financiare pe activităţii.

A. Venituri din activitatea de exploatare (venituri din exploatare), care cuprindurmătoarele feluri de venituri:

venituri din vânzarea produselor;

venituri din executarea de lucrări şi servicii prestate; venituri din vânzarea mărfurilor; venituri din variaţia stocurilor, reprezentând variaţia în plus (creştere), sau în minus

(reducere), dintre costul de producţie efectiv al stocurilor de produse şi producţie în curs de execuţiede la sfârşitul perioadei şi valoarea stocurilor iniţiale ale acestora, neluând în calcul provizioanele pentru depreciere constituie.

Variaţia stocurilor reprezintă o corecţie pe pacursul perioadei a cheltuielilor de producţie, pentru a reflecta faptul că producţia a mărit nivelul stocurilor, sau că în urma vânzărilor suplimentare nivelul stocurilor s-a redus.

venituri din producţia de imobilizări, reprezentţnd costul lucrărilor şi al cheltuielilor efectuate de unitate pentru necesităţi proprii, care se înregistrează ca imobilizării corporale şi

necorporale. venituri din subvenţii de exploatare, care reprezintă subvenţii primite pentru acoperirea

diferenţelor de preţ, a pierderilor, a finanţării activităţii de cercetare şi alte finanţări. alte venituri din exploatare, respectiv venituri din creanţe reactive şi debitori diverşi,

venituri din amenzi şi penalizări încasate, donaţii şi subvenţii primite, venituri din vânzarea activelor etc.

B. Venituri din activitatea financiară (venituri financiare), în care se includ următoarelefeluri de venituri:

venituri din imobilizări financiare;

5



venituri din investiţii financiare pe termen scurt; venituri din creanţe imobilizate; venituri din investiţii financiare cedate, venituri din diferenţe de curs valutar; venituri din dobânzi; venituri din sconturi obţinute;

alte venituri financiare.C. Venituri extraordinare – nu sunt legate de activitatea normală (curentă), a unităţii

patrimoniale incluzând venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare (calamităţi etc.).D. Venituri din diminuarea sau anularea provizioanelor. Diminuarea sau anularea

provizioanelor în cazul în care nu se mai justifică menţinerea lor, respectiv are loc realizarea risculuisau cheltuiala devine exigibilă, se trece la venituri din provizioane privind activitatea de exploataresau la venituri din provizioane privind activitatea financiară, în funcţie de natura provizioanelor.

PREVEDERI I.A.S. CU PRIVIRE LA VENITURI

Venitul este fluxul brut de beneficii economice dintr-un exerciţiu financiar, primit de o entitateîn cursul activităţilor obişnuite ale acesteia, atunci când acest flux se materializează prin creşteri alecapitalurilor proprii, altele decât creşterile datorate contribuţiilor din partea participanţiilor la capital.

Valoarea justă este suma la care poate fi tranzacţionat un activ sau decontată o datorie între părţi aflate în cunoştinţă de cauză, care îşi exprimă voinţa în cadrul unei tranzacţii desfăşurate încondiţii obiective.

Venitul din activităţile curente include doar fluxurile brute de beneficii economice primite saude primit de către entitate în nume propriu. Sumele colectate în numele unor terţe părţi, cum ar fitaxele de vânzare, taxele pentru bunuri şi servicii, şi taxele pe valoarea adăugată nu sunt beneficiieconomice de primit de către entitate şi nu au ca rezultat creşteri ale capitalurilor proprii. De aceea,

sunt excluse din veniturile din activitatea curentă. Similar, în cazul unui contract de reprezentare,fluxurile brute de beneficii economice includ sumele colectate în numele proprietarului şi care nu auca rezultat creşteri ale capitalurilor proprii ale entităţii. Sumele colectate în numele proprietarului nureprezintă venituri din activitatea curenta. Venituri din activitatea curentă reprezintă doar comisioanele.

Veniturile trbuie recunoscute pe următoarele baze: dobânzile trebuie recunoscute utilizând metoda dobânzi efective, aşa cum este stabilit

în IAS 39, paragrafele 9 şi AG5-AG8; redevenţele trebuie recunoscute pe baza contabilităţii de angajamente, conform

fondului economic al contractului relevant; dividendele trebuie recunoscute atunci când este stabilit dreptul acţionarului de a primi

plata.Când dobânda neplătită a fost acumulată înainte de achiziţionarea unei investiţii purtătoare de

dobândă şi intrările ulterioare de dobândă sunt alocate între perioadele pre-achiziţie şi post-achiziţie,atunci doar partea post-achiziţie este recunoscută ca venit. Când dividendele pentru participaţii suntdeclarate din venitul net înainte de achiziţie, aceste dividende sunt deduse din costul participaţiilor.Dacă este dificil de făcut o asemenea alocare sau se poate face doar pe o bază arbitrară, dividendelesunt recunoscute ca venit, în afara cazului în care ele reprezintă în mod clar o recuperare a unei părţidin costul participaţiilor.

6



1.2 RECUNOAŞTEREA STRUCTURILOR DIN CONTUL DEREZULTATE

1.2.1. RECUNOAŞTEREA VENITURILOR PRIN IAS 18 ”VENITURI”

Cadrul contabil general IASE specifică faptul că, veniturile sunt recunoscute în contul de profitşi pierdere atunci când a avut loc o creştere a beneficiilor economice viitoare aferente creşterii unuiactiv sau diminuării unei datorii, modificare ce poate fi evaluată credibil şi are un grad suficient decertitudine. Dar, în mod practic, aşa cum prevede IAS18 ”Venituri” criteriile de recunoaştere aveniturilor sunt aplicate, de regulă, separat pentru fiecare tranzacţie, pentru a putea reflecta realitateaeconomică. De exemplu, când preţul de vânzare al unui produs include o sumă identificabilă pentruservicii succesive, această sumă este înregistrată în avans şi recunoscută ca venit pe parcursul perioadei în care s-a efectuat service-ul.

În raport cu natura veniturilor criteriile de recunoaştere se nuanţează după cum urmează:a) veniturile din vânzarea bunurilor sunt recunoscute în momentul în care sunt satisfăcute

următoarele condiţii: intreprinderea a transferat cumpărătorului riscurile şi avantajele semnificativ ce decurg

din proprietatea asupra bunurilor; intreprinderea nu mai gestionează bunurile vândute la nivelul la care ar fi făcut-o în mod

normal în cazul deţinerii în proprietatea a acestora şi nici nu mai deţine controlul efectiv asupra lor; mărimea veniturilor poate fi evaluată în mod rezonabil (credibil); este probabil să fie generate către intreprindere beneficii economice asociate tranzacţiei; costurile tranzacţiei pot fi evaluate în mod rezonabil (credibil);

b) veniturile din prestarea serviciilor. Atunci când rezultatul unei tranzacţii ce implică prestarea de servicii poate fi estimată în mod rezonabil, venitul asociat tranzacţiei trebuie să fierecunoscut în funcţie de stadiul de execuţie a contractului la data închiderii bilanţului. Rezultatulunei tranzacţii poate fi estimat în mod rezonabil atunci când sunt satisfăcute următoarele condiţii:

suma veniturilor poate fi estimată în mod rezonabil; este probabil ca beneficiile economice asociate tranzacţiei să fie generate de către

societate;

stadiul de execuţie a contractului la data de închidere a bilanţului poate fi evaluat în modrezonabil;

costurile apărute pe parcursul contractului şi costurile de finalizare a contractului pot fievaluate în mod rezonabil:

Veniturile nu pot fi recunoscute atunci când cheltuielile aferente tranzacţiilor respective nu potfi evaluate în mod rezonabil, în asemenea cazuri, orice mijloc de plată deja primit este recunoscut cadatorie.

7



Recunoaşterea veniturilo pe măsura execuţiei contractului, este denumită în mod curent”metoda procentului de execuţie”. Potrivi acestei metode, veniturile sunt recunoscute în perioadelecontabile în care sunt prestate serviciile.

c) veniturile din dobânzi sunt recunoscute periodic, în mod proporţional pe bazarandamentului efectiv al activului.Randamentul efectiv al unui activ este dezvăluit prin rata dobânziinecesară pentru actualizarea fluxurilor viitoarelor intrări de numerar, aşteptate pe durata de viaţă

activului pentru a egala valoarea contabilă iniţială a acestuia.d) redevenţele sunt recunoscute pe baza contabilităţii de angajamente, conform realităţiieconomice a contractului.

În ceea ce priveşte momentul recunoaşterii venitului, ”Cadrul contabil general IASE” precizează că se identifică cu momentul livrării (vânzării), bunurilor. Dacă la livrare, credibilitateaîncasării contravalorii bunurilor este scăzută, veniturile sunt recunoscute pe măsura încasărilor.

Momentul recunoaşterii veniturilor se poate identifica şi cu cel al producţiei este cazul producţiei agricole în agricultură (IAS 41”Agricultura”).

Veniturile mai pot fi recunoscute anterior vânzării, este cazul contractelor pe termen lung pentru realizarea unor construcţii sau pentru prestarea de servicii. Aceste cazuri sunt analizate înstandardele IAS 11”Contracte de construcţii” şi IAS 18”Venituri”.Principalul motiv al avansăriirecunoaşterii venitului este prevalentă economicului asupra juridicului, componenta a credibilităţiiinformaţiei prezentate, în situaţiile financiare. Deşi contractul prevede transferul proprietăţii laîncheierea obiectivului de construcţii, dacă sunt îndeplinite criteriile de recunoaştere a veniturilor (printre care nu figurează nici unul de natură juridică), venitul poate fi recunoscut pe măsuraavansării lucrărilor de construcţie.

1.2.2 RECUNOAŞTEREA CHELTUIELILOR ŞI VENITURILOR DIN CONTUL121 ”PROFIT ŞI PIERDERE”

Cadrul contabil general IASB prevede ca recunoaşterea cheltuielilor în contul de profit şi pierdere are loc atunci când a avut loc o reducere a beneficiilor economice viitoare, aferentediminuării unui activ sau creşterii unei datorii, modificare ce poate fi evaluată credibil şi care are ungrad suficient de certitudine.

Criteriul general de mai sus se nuanţează după cum urmează:a) conectarea costurilor la venituri, adică recunoaşterea combinată/ simultană a veniturilo şi

cheltuielilor care rezultă direct şi concomitent din aceleaşi tranzacţii sau evenimente. Exemplu,cheltuielile privind mărfurile sunt recunoscute prin ataşarea lor la veniturile rezultate din vânzare;

b) alocarea sistematică şi raţională atunci când se aşteaptă să se obţină beneficii economice îndecursul mai multor perioade contabile. Exemplu: cheltuielile cu amortizarea activelor;

c) activele recunoscute anterior nu mai aduc beneficii economice. Exemplu, creanţeledevenite irecuperabile;

d) transferul de beneficii economice în afara intreprinderii fără echivalent, exemplucheltuielile cu impozitele şi taxele sau cheltuielile cu garanţiile acordate pentru produsele vândute.

Prin urmare o mare diversitate de operaşii economice conduc la transformarea unor elementeale patrimoniului economic în rezultate economico-financiare care:

În sens larg se concretizează în:a1) Cheltuieli, care, în principiu, semnifică o sărăcie a firmei, generată fie de micşorarea unor

elemente de activ patrimoniale, fie de creşterea unor elemente de pasive patrimoniale. Potrivit

8



Cadrului conceptual IASC, cheltuielile reprezintă ”diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub formă de ieşiri sau scăderi ale capitalurilor activelor saucreşterii ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât celerezultate din distribuirea acestora către acşionari”

a2) Venituri care, în principiu, semnifică o îmbogăţire a unor elemente de active patrimoniale, fie printr-o micşorare a unor elemente de pasive patrimoniale. Potrivit Cadrului

conceptual IASC, veniturile reprezintă”creşteri ale beneficilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de intrări sau creşteri ale activelor sau descreşteri ale datoriilor, carese concretizează în creşteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din contribuţii aleacţionarilor”.

În sens restrâns, se concretizează în:b1) profit, dacă într-o perioadă de timp determinată, de regulă un exerciţiu financiar, veniturile

sun mai mari decât cheltuielile; b2) pierdere, dacă într-o perioadă de timp, determină, de reguli un exerciţiu financiar, veniturile

sunt mai mici decât cheltuielile.În situaţiile financiare ale intreprinderii, rezultatele economico-financiare ale acestora sunt

sintetizate, sistematizate şi prezentate în ”Contul de profit şi pierdere” a cărui structură este prezentată astfel:

Rezultatul exerciţiului economico-financiar

CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERI

CHELTUIELI VENITURI1 CHELTUIELI DE EXPLOATARE (CE) 1. VENITURI DIN EXPLOATARE (VE)2. CHELTUIELI FINANCIARE (CF) 2. VENITURI FINANCIARE (VF)3. CHELTUIELI EXTRAORDINARE (CEX) 3.VENITURI EXTRAORDINARE (VEX)4. CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT (IP) 5. PROFIT NET (+Rn)5. PIERDEREA NETA (-Rn)

În practica contabilă curentă, rezultatele economico-financiare sunt cunoscute sub denumireade rezultate de exerciţiu.

Structura sintetică a rezultatelor economico-financiare prezentate mai sus permit calculareaurmătoarelor rezultate economico-financiare parţiale:

a) Rezultatul de exploatare (+/-RE): RE=VE-CE b) Rezultatul financiar (+/-RF): RF=VE-CEc) Rezultatul curent al exerciţiului (+/- RC): RC=+/-RE+/-RFd) Rezultatul extraordinar (+/- REX): REX=VEX-CEXe) Rezultatul brut al exerciţiului (+/-RB): RB=+/-RE+/-RF+/-REXf) Rezultatul net al exerciţiului (+/-Rn): Rn=+/-RB-IP

Desigur, prin substituirea termenilor, şi alte relaţii de calcul sunt posibile.Sistemul contabil generalizat în România la 1 ianuarie 1994 a operat cu clasificarea rezultatelor economico-financiare în: curente( din exploatare şi financiare), şi excepţionale.

Cadrul general IASC operează cu clasificarea rezultatelor economico-financiare în: curente(din exploatare şi financiare),. Şi extraordinare. Potrivit definiţiei IASC, elementele extraordinare

9



sunt ”venituri sau cheltuieli ce rezultă din evnimente şi tranzacţii care sunt în mod clar diferite deactivităţile curente ale unei intreprinderi şi care, prin urmare, nu se aşteaptă să se repete într-un modfrecvent sau regulat”.

2. ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII VENITURILOR ŞI CHELTUIELILOR

Organizarea corespunzătoare a contabilităţii cheltuielilor şi veniturilor presupune a se avea învedere următoarele:

- obiectivele urmărite şi factorii de influenţă;- sistemul documentelor justificative şi de evidenţă operativă;- sistemul contabil al conturilor utilizate;

2.1. OBIECTIVELE ŞI FACTORII ORGANIZĂRII CONTABILITĂŢII VENITURILOR ŞICHELTUIELILOR

În activitatea de organizare a contabilităţii cheltuielilor trebuie luate în considerareurmătoarele obiective:

- evidenţa permanentă a nivelului veniturilor şi cheltuielilor fiecărei perioade de gestiune;-încadrarea veniturilor şi cheltuielilor în nivelele prevăzute în bugetele de venituri şi

cheltuieli- delimitarea cheltuielilor şi veniturilor în cadrul gestiunilor, iar prin intermediul acestora a

rezultatelor, în funcţie de natura acestora;- afectarea cheltuielilor în concordanţă cu resursele disponibile;

- cunoaşterea cauzelor care au generat nerealizarea rezultatelor financiare în conformitate cu programul stabilit;- reflectarea cheltuielilor şi veniturilor prin contabilitatea financiară şi de gestiune;- previzionarea cheltuielilor pe fiecare perioadă de gestiune şi loc de generare;- cunoaşterea veniturilor încasate şi a celor neâncasate aferente fiecărei perioade contabile.

“Pentru realizarea acestor obiective trebuie luaţi în considerare o serie de factori specifici deinfluenţă” :

- forma de organizare juridică a firmei;- mărimea firmei (microîntreprinere, întreprindere mijlocie sau mare);- caracterul activităţii desfăşurate de agenţii economici (continuă, discontinuă);- calitatea partenerilor firmei;

- natura tranzacţiilor încheiate şi derulate;- modalităţile şi instrumentele de decontare;- ponderea rezultatului din exploatare, a celui din activitate financiară şi a rezultatului din

activitatea extraordinară în ansamblul rezultatului brut;- regimul deductibilităţii fiscale a cheltuielilor,- metode de contabilizare şi evaluare a stocurilor;- sistemul de amortizare folosit;- corelaţia cheltuielilor şi veniturilor cu contabilitatea de gestiune, în cadrul căreia se

calculează costurile şi rentabilitatea pe fiecare produs, lucrare sau serviciu;

10



2.2. DOCUMENTE JUSTIFICATIVE ŞI DE EVIDENŢĂ OPERATIVĂ AVENITURILOR ŞI CHELTUIELILILOR

Documentele primare necesare pentru înregistrarea veniturilor şi cheltuielilor suntcorespunzătoare naturii sau felului veniturilor respectiv cheltuielilor.

Principalele documente în care se consemnează veniturile şi cheltuielile unităţii patrimonialesunt: situaţia de calcul şi repartizare a amortizării a mijlocului fix, proces verbal de scoatere dinfuncţiune a mijloacelor fixe, factura fiscală, bonul de consum, fişa limită de consum, fişa limită deconsum, foaie de parcurs, chitanţa (pentru operaţiuni în valută) şi chitanţa fiscală, ordin de plată,dispoziţie de plată-încasare către casierie, decont de cheltuieli stat de salarii, listă de avanschenzinal, e.t.c.

2.3 SISTEMUL CONTABIL AL CONTURILOR UTILIZATE PENTRUREFLECTAREA CHELTUIELILOR

Pentru organizarea contabilităţii sintetice a cheltuielilor prin Planul de Conturi General, s-a prevăzut clasa VI „Cheltuieli”, ce cuprinde următoarele grupe:

- grupa 60 „Cheltuieli privind stocurile”- grupa 61 „Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi”- grupa 62 „Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi”- grupa 63 „Cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”- grupa 64 „Cheltuieli cu personalul”- grupa 65 „Alte cheltuieli de exploatare”- grupa 66 „Cheltuieli financiare”- grupa 67 „Cheltuieli extraordinare ”- grupa 68 „Cheltuieli cu amortizările, provizioanele şi ajustarea la inflaţie”- grupa 69 „Cheltuieli cu impozitul pe profit si alte impozite”Conturile de cheltuieli nu se încadrează în categoria conturilor bilanţiere deoarece nu

prezintă sold la sfârşit de lună, ele închizându-se prin decontarea cheltuielilor asupra rezultatului perioadei de gestiune.

Conturile de cheltuieli sunt în totalitate conturi de activ , funcţionând după regulile specificeacestor conturi.

Se debitează în momentul angajării unei obligaţii sau în momentul plăţii unor sume încadrul tranzacţiilor financiare, precum şi odată cu înregistrarea consumurilor de resurse.

Sunt conturi care exprimă obligaţii, consumuri, plăţi.Se creditează la sfârşitul lunii, în momentul decontării (imputării) cheltuielilor asupra

rezultatelor obţinute prin preluarea soldului debitor în contul 121 „Profit şi pierderi”.121 ”Profit şi pierderi” = 6xx „Conturi de cheltuieli ”

Se pot credita in cursul perioadei cu cheltuielile rezultate din operaţii de participaţietransferate coparticipanţilor.

11



2.3.1 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR DIN ACTIVITATEA DE EXPLOATARE

Cheltuielile din exploatare sunt generate de activitatea de bază respectiv consumuri,angajamente şi plăţi care urmăresc realizarea obiectivelor prevăzute prin actele de înfiinţare cedefinesc profilul principal şi activităţiile conexe ale entităţiiRezultatele din exploatare sunt generate de activitatea de bază a unei întreprinderi, prin intermediulcheltuielilor care urmăresc realizarea obiectivelor prevăzute prin actele de înfiinţare şi a veniturilor legate în mod direct de profilul principal al activităţii firmei.

Activitatea de exploatare cuprinde toate operaţiile economice şi comerciale privindaprovizionarea, producţia şi desfacerea bunurilor, lucrărilor şi serviciilor, precum şi operaţiile privind investiţiile, prin care se realizează producţia şi construcţia proprie de imobilizări corporale.

Din categoria cheltuielilor de exploatare fac parte:- cheltuieli cu stocurile;- cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi;- cheltuieli cu alte lucrări şi servicii executate de terţi;- cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate;- cheltuieli cu personalul;-alte cheltuieli de exploatare;

1. Contabilitatea cheltuielilor privind consumurile stocate şi nestocate

Stocurile cuprind ansamblul bunurilor şi serviciilor care intervin în ciclul de exploatare alîntreprinderii şi care sunt destinate fie a fi consumate la prima utilizare, fie a fi prelucrate în procesulde producţie, ori a fi vândute în starea în care au fost procurate.

Stocurile cuprind următoarele elemente: materii prime, materiale consumabile, materiale denatura obiectelor de inventar, mărfurile şi ambalajele .

Costul stocurilor reprezintă suma tuturor costurilor aferente achiziţiei şi prelucrării, precumşi alte costuri suportate de întreprindere pentru a aduce stocurile în forma şi la locul în care se găsescîn prezent.

Recunoaşterea costului stocurilor ieşite drept cheltuială are loc atunci când se produce oreducere a avantajelor economice viitoare, generată de o reducere de active sau o creştere de datorii,reducere ce poate fi evaluată în mod credibil.

IAS 2 „Stocuri” prevede patru situaţii în care costul stocurilor trebuie recunoscut dreptcheltuială:

a.) când stocurile sunt vândute, valoarea lor contabilă tebuie recunoscută ca o chetuială, în perioada în care a fost recunoscut venitul corespunzător.

b.) când are loc o diminuare a costului stocurilor până la nivelul valorii realizabile nete caurmare a deprecierilor, valoarea acestora fiind recunoscută ca o cheltuială în perioada în care s-aucalculat.

c.) când are loc o pierdere de stocuri, stocuri a căror perioadă de garanţie a expirat, fără posibilitate de valorificare, stocuri deteriorate etc. Costul acestora este recunoscut drept cheltuială în perioada în care s-au constatat pierderile.

12



d.) când unele stocuri sunt alocate altor conturi de active, de exemplu un stoc folosit dreptcomponentă pentru o imobilizare corporală construită în regie proprie. Costul unor astfel de stocurieste recunoscut drept cheltuială pe parcursul duratei de viaţă utile a acelui activ.

În cazul în care se foloseşte metoda inventarului permanent , cumpărările de stocuri secontabilizează ca active în conturile din clasa 3, iar la finele perioadei în care au fost vândute saudate în consum costul lor se contabilizează la cheltuieli, ceea ce aduce atingere conceptului de

contabilitate de angajamente, conform căruia efectele tranzacţiilor şi a altor evenimente suntrecunoscute atunci când se produc.Conform acestei metode cheltuielile colectate în cursul exerciţiului se înregistrează prin articolulcontabil:

60x „Cheltuieli privind stocurile” = 3xx „Conturi de stocuri şi producţie în curs deexecuţie”

Dacă se aplică metoda inventarului intermitent , recunoaşterea costului stocului dreptcheltuială are loc în momentul aprovizionării, fiind în concordanţă cu conceptul de contabilitate deangajamente.

Tipurile de înregistrări care intervin în aceste condiţii sunt:a.) preluarea pe cheltuieli, la deschiderea exerciţiului a stocurilor iniţiale de materii prime,

materiale, mărfuri:

60x „Cheltuieli privind stocurile” = 3xx „Conturi de stocuri”

b.) înregistrarea cumpărărilor de stocuri efectuate în cursul exerciţiului:

% = 40”Furnizori şi conturi asimilate”60 „Cheltuieli privind stocurile”4426 „TVA deductibilă”

c.) preluarea ca stocuri, la închiderea exerciţiului, a socurilor determinate şi evaluate pe bazăde inventar:

3xx „Conturi de stocuri” = 60x „Cheltuieli privind stocurile”

Remarcă. În contul 604 „Cheltuieli privind materialele nestocate” se înregistreză toatematerialele consumabile, nestocate de întreprindere, care nu trec printr-un cont de gestiune

Exemple de înregistrare a principalelor operaţiuni privind consumurile stocate şi nestocate

1.) Evidenţierea consumului de materii prime şi materiale consumabile:

601 „Cheltuieli cu materii prime ” = 301 „Materii prime”602 „Cheltuieli cu materiale consumabile” = 302 „Materiale consumabile”

2.) Evidenţierea diferenţelor de preţ aferente materiilor prime şi materialelor ieşite dingestiune:

13



601 „Cheltuieli cu materii prime ” = 308 „Materii prime”602 „Cheltuieli cu materiale consumabile” = 308 „Materiale consumabile”

3.) Valoarea materiilor prime şi materialelor achiziţionate în cazul folosirii inventarului

intermitent:% = 401 „Furnizori”

601 „Cheltuieli cu materii prime ”602 „Cheltuieli cu materiale

consumabile”4426 „TVA deductibilă”

4.) Evidenţierea materialelor de natura obiectelor de inventar, constatate lipsă la inventar,inclusiv pierderile din deprecieri ireversibile:

603 „Cheltuieli cu materiale de natura = 303 „Materiale de naturaobiectelor de inventar” obiectelor de inventar”

5.) Evidenţierea achiziţiei de materiale nestocate de la furnizori:

% = 401 „Furnizori”604 „Cheltuieli cu materialele nestocate” (408 „Furnizori facturi4426 „TVA deductibilă” nesosite”)4428 „TVA neexigibilă”

6.) Evidenţierea valorii facturilor privind consumurile de energie şi apă:

% = 401 „Furnizori”605 „Cheltuieli privind energia şi apa” (408 „Furnizori facturi4426 „TVA deductibilă” nesosite”

4428 „TVA neexigibilă” 471 „Cheltuieli înregistrateîn avans”)

7.) Scăderea din gestiune a mărfurilor vândute, la nivelul costului de achiziţie:

607 „Cheltuieli privind mărfurile” = 371 ”Mărfuri”

8.) Evidenţierea mărfurilor aflate la terţi, pentru care au fost emise documente de vânzare sauconstatate lipsă la inventar:

607 „Cheltuieli privind mărfurile” = 357 „Mărfuri aflate la terţi”

9.) Evidenţierea ambalajelor vândute, inclusiv diferenţele de preţ:

608 „Cheltuieli privind ambalajele” = % 381 „Ambalaje”

388 „Diferenţe de preţ la ambalaje”

14



10.) Evidenţierea valorii ambalajelor care circulă în sistem de restituire:

608 „Cheltuieli privind ambalajele” = 409 „Furnizori debitori”

2. Contabilitatea cheltuielilor cu lucrările şi serviciile executate de terţi

Cheltuielile cu lucrările şi serviciile executate de terţi sunt grupate în două categorii:a.) cheltuieli privind lucrările şi serviciile ocazionate direct de desfăşurarea activităţii în

ansamblu a întreprinderii cum sunt: lucrările de întreţinere şi reparaţiile, redevenţele, locaţiile degestiune şi chiriile, primele de asigurare, studiile, cercetările, toate aceste cheltuieli fiind înregistrateîn conturile din grupa 61 ”Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi” care cuprinde:

- 611 „Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile”- 612 „Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile”- 613 „Cheltuieli cu primele de asigurare”- 614 „Cheltuieli cu studiile şi cercetările”Aceste conturi sunt conturi de activ şi se debitează în cursul lunii cu înregistrarea

cheltuielilor în funcţie de natura acestora. b.) cheltuieli privind lucrările şi serviciile legate direct de activităţile de ansamblu

desfăşurate de întreprindere cum sunt: colaborările cu terţii, comisioane şi onorarii, protocol,reclamă şi publicitate, transportul de bunuri şi personal, deplasări, detaşări, transferuri, poştă şitelecomunicaţii, alte servicii executate de terţi.Aceste cheltuieli sunt înregistrate în conturile din grupa 62 „Cheltuieli cu alte servicii executate deterţi” care cuprinde:

- 621 „Cheltuieli cu colaboratorii”- 622 „Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile”

- 623 „Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate”- 624 „Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal”- 625 „Cheltuieli deplasări, detaşări, transferuri”- 626 „Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii”- 627 „Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate”- 628 „ Alte cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi ”

Aceste conturi au funcţie contabilă de activ, se debitează în cursul lunii odată cuînregistrarea cheltuielilor în funcţie de natura acestora şi se creditează la sfârşitul lunii când seînchid prin debitul contului 121 „Profit şi pierdere” şi nu prezintă sold la finele lunii.

Principalele operaţiuni:

- evidenţierea cheltuielior cu întreţinerea, reparaţiile, locaţiile, chiriile, studiile şicercetările datorate terţilor:

% = 401 „Furnizori” 611 „Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile” (408 „Furnizori facturi nesosite”)

612 „Cheltuieli cu redevenţele, (471 „Cheltuieli înregistrate în avans”)locaţiile de gestiune şi chiriile” (5311 „Casa în lei”)614 „Cheltuieli cu studiile şi cercetările” (5121 „Conturi la bănci în lei”)

4426 „TVA deductibilă”4428 „TVA neexigibilă”

- evidenţierea primelor de asigurare datorate sau achitate conform contractelor de asigurare:

613 „Cheltuieli cu primele de asigurare” = 401 „Furnizori”

15



(408 „Furnizori facturi nesosite”)(5121 „conturi la bănci în lei”)(5311 „Casa în lei”)(471 „Cheltuieli înregistrate în avans”)(542 „Avansuri de trezorerie”)

3. Contabilitatea cheltuielilor cu alte impozite , taxe şi vărsăminte asimilateÎn această categorie se includ cheltuielile cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

datorate bugetului statului sau altor organisme publice, cum sunt: cheltuieli cu impozitul pe clădiri,terenuri, TVA colectată aferentă lipsurilor peste normele legale, cea aferentă bunurilor şi serviciilor acordate salariaţilor sub formă de avantaje în natură etc.

Reflectarea în contabilitate a acestora se face cu ajutorul contului 635 „Cheltuieli cu alteimpozite, taxe şi vărsăminte asimilate” (cont de activ).

Principalele operaţiuni:- evidenţierea decontărilor cu bugetul statului privind impozitul pe clădiri, terenuri, taxa

pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, taxa pentru mijloacele de transport, accizele la producţia internă, etc.:

635 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi = 446 „Alte impozite, taxe şivărsăminte asimilate” vărsăminte asimilate”

- reflectarea TVA colectată aferentă bunurilor şi serviciilor folosite în scop personal, predatecu titlu gratuit care depăşesc limitele prevăzute de lege, cea aferentă lipsurilor peste normele legale precum şi cea aferentă bunurilor şi serviciilor acordate salariaţilor sub forma avantajelor în natură:

635 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi = 4427 „TVA colectată”vărsăminte asimilate”

- evidenţierea datoriilor şi vărsămintelor de efectuat către organismele publice:

635 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi = 447 „Fonduri speciale, taxe şivărsăminte asimilate” vărsăminte asimilate”

- închiderea la sfârşitul lunii:

121 „Profit şi pierdere” = 635 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe şivărsăminte asimilate”

4. Contabilitatea cheltuielilor cu personalul, asigurările sociale şi protecţia socială

Pentru munca prestată, salariaţii sunt îndreptăţiţi să primească din partea angajatorilor remuneraţii sau salarii, care din perspectiva întreprinderilor constituie cheltuieli.

16



Pe lângă salariile datorate personalului întreprinderile datorează organismelor de asigurărisociale contribuţii cum sunt: pentru asigurările sociale, asigurările sociale de sănătate, constituirea

fondului de şomaj etc.Pentru întreprindere toate acestea reprezintă cheltuieli de exploatare, iar reflectarea în

contabilitate se asigură cu ajutorul conturilor:- 641 „Cheltuieli cu salariile personalului”

- 645 „Cheltuieli privind asigurările şi protecşia socială” care se dezvoltă pe următoarelesintetice de gradul II:- 6451 „Contribuţia unităţii la asigurările sociale”- 6452 „Contribuţia unităţii la fondul de şomaj”- 6453 „Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate”- 6458 „Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială”Toate aceste conturi au funcţie contabilă de activ.


- evidenţierea salariilor brute datorate personalului pentru munca prestată:

641 „Cheltuieli cu salariile personalului” = 421 „Personal -salarii datorate”

- reflectarea drepturilor de personal pentru care nu s-au întocmit statele de plată aferenteexerciţiului încheiat:

641 „Cheltuieli cu salariile personalului” = 4281 „Alte datorii în legătură cu personalul”

- înregistrarea contribuţiei la asigurările sociale datorate de firmă, la asigurările sociale desănătate şi la constituirea fondului de şomaj:

6451 „Contribuţia unităţii la = 4311 „Contribuţia unităţii laasigurările sociale” asigurările sociale”

6453 „Contribuţia angajatorului pentru = 4313”Contribuţia angajatorului pentru”asigurările sociale de sănătate” asigurările sociale de sănătate”

6452 „Contribuţia unităţii pentru = 4371 „Contribuţia unităţii la fondul defondul de şomaj” şomaj”

- evidenţierea sumelor acordate potrivit legii pentru ajutoare materiale:

6458 „Alte cheltuieli privind sigurările = 423 „Personal -ajutoare materiale datorate”şi protecţia socială”

- închiderea la sfârşitul lunii:

121 „Profit şi pierdere” = % 641 „Cheltuieli cu salariile personalului” 645x „Cheltuieli privind asigurările şi

protecţia socială”

17



5. Contabilitatea altor cheltuieli de exploatare

Sunt încadrate în categoria alte cheltuieli din exploatare, acele cheltuieli care rezultă dinactivitatea curentă, de exploatare dar acre sunt deosebite ca urmare a volumului sau frecvenţei lor cum sunt: pierderi din creanţe şi debitori diverşi, amenzi, penalităţi, donaţii şi subvenţii acordate,cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital.

Reflectarea în contabilitate se face cu ajutorul conturilor:- 654 „Pierderi din creanţe şi debitori diverşi”- 6581 „Despăgubiri, amenzi, penalităţi”- 6582 „donaţii şi subvenţii acordate”- 6583 „Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital”- 6588 „Alte cheltuieli de exploatare”După funcţia contabilă sunt conturi de activ.


- înregistrarea sumelor trecute pe cheltuieli cu ocazia scăderii din evidenţă a clienţilor incerţisau în litigiu ori a debitorilor diverşi:

654 „Pierderi din creanţe şi = %debitori diverşi” 4118 „Clienţi incerţi sau în litigiu”

461 „Debitori diverşi”

- evidenţierea altor cheltuieli de exploatare efectuate în avans, aferente exerciţiului în curs :

6588 „Alte cheltuieli de exploatare” = 471 „Cheltuieli înregistrate în avans”

- evidenţierea despăgubirilor, amenzilor şi penalităţilor datorate sau plătite terţilor, inclusiv bugetului statului:

6581 „Despăgubiri, amenzi = %penalităţi” 401 „Furnizori”

404 „Furnizori de imobilizări”462 „Creditori diverşi”5121 „Conturi la bănci în lei”4481 „Alte datorii faţă de bugetul

statului”

- reflectarea subvenţiilor şi donaţiilor acordate:

6583 „Cheltuieli privind activele cedate şi = %alte operaţii de capital” 20x „Imobilizări necorporale”

21x „Imobilizări corporale”

- diferenţele plătite în plus din lichidarea unor datorii:

6588 „Alte cheltuieli de exploatare” = %401 „Furnizori”

404 „Furnizori de imobilizări”421 „Personal- salarii datorate”

18



462 „Creditori diverşi”

- închiderea la sfârşit de lună prin înregistrarea:121 „Profit şi pierdere” = %

654 „Pierderi din creanţe şi debitori diverşi” 658 „Alte cheltuieli de exploatare”

2.3.2 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR DIN ACTIVITATEA FINANCIARĂ

Posibilitatea apariţiei la nivelul întreprinderilor a unor capitaluri temporar disponibile determină oserie de operaţii de plasare a capitalului temporar disponibil, care dau conţinut activităţii financiare.

Importanţa pe care rezultatul din activitatea financiară o are în activitatea firmelor,determină necesitatea studierii în mod individual a acestuia prin prisma cheltuielilor din activităţifinanciare şi a veniturilor din activităţi financiare.

Cheltuielile financiare cuprind: pierderile din creanţe legate de participaţii, cheltuieli privindinvestiţiile financiare cedate, diferenţele nefavorabile de curs valutar, dobânzile privind exerciţiulfinanciar în curs, sconturile acordate clienţilor, pierderile din creanţe de altă natură şi altele.

Toate operaţiile financiare sunt înregistrate în conturile din grupa 66 „Cheltuieli financiare”.În acest scop se debitează conturile de cheltuieli şi se creditează conturile care evidenţiază naturacheltuielii.

După funcţia contabilă aceste conturi sunt conturi de activ, fiind următoarele:- 663 „Pierderi din creanţe legate de participaţii”- 664 „Cheltuieli privind investiţiile financiare cedate” care se detaliază în:

- 6641 „Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate”- 6642 „Pierderi privind investiţiile financiare pe termen scurt cedate”

- 665 „Cheltuieli din diferenţele de curs valutar”- 666 „Cheltuieli privind dobânzile”- 667 „Cheltuieli privind sconturile acordate”- 668 „Alte cheltuieli financiare”

Principalele operaţiuni:- evidenţierea diferenţelor nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea datoriilor în

valută la închiderea exrciţiului financiar:

665 „Cheltuieli din diferenţele = %de curs valutar” 16x „Împrumuuri şi datorii asimilate

capitalului” 40x „Furnizori şi conturi asimilate” 419 „Clienţi-ceditori”

45x „Grup şi asociaţi”462 „Creditori diverşi”

19



- evidenţierea diferenţelor nefavorabile de curs valutar rezultate în urma evaluării creanţelor la închiderea exerciţiului financiar:

665 „Cheltuieli din diferenţe = %de curs valutar” 267 „Creanţe imobilizate”

409 „Furnizori debiori” 41x „Clienţi şi conturi asimilate” 45x „Grup şi asociaţi”


- reflectarea diferenţelor nefavorabile rezultate ca urmare a încasării creanţelor în valută:_____ 665 „Cheltuieli din diferenţe = %

de curs valutar” 267 „Creanţe imobilizate”_____ 409 „Furnizori debiori”

4111 „Clienţi ” 451 „Decontări în cadrul grupului”


- evidenţirea diferenţelor nefavorabile rezultate din lichidarea obligaţiilor în valută:

665 „Cheltuieli din diferenţe = %de curs valutar” 5124 „Conturi la bănci în valută”

5314 „Casa în valută”5412 „Acreditive în valută ”

542 ”Avansuri de trezorerie”

- evidenţierea diferenţelor nefavorabile de curs valutar rezultate în urma evaluării laînchiderea exerciţiului a disponibilităţilor şi depozitelor în valută:

665 „Cheltuieli din diferenţe = %de curs valutar” 5124 „Conturi la bănci în valută”

5314 „Casa în valută”5412 „Acreditive în valută ”

542 ”Avansuri de trezorerie”508 „Alte investiţii financiare pe

termen scurt şi creanţe similate”

- reflectarea diferenţelor nefavorabile de curs rezultate din lichidarea depozitelor pe termenscurt, a acreditiveloe şi a avansurilor de trezorerie în valută:

665 „Cheltuieli din diferenţe = %

20



de curs valutar” 5412 „Acreditive în valută ” 542 ”Avansuri de trezorerie” 508 „Alte investiţii financiare pe termen

scurt şi creanţe asimilate”

- evidenţierea dobânzilor datorate, aferente împrumuturilor şi creditelor primite: 666 „Cheltuieli privind dobânzile” = %

168 „Dobânzi aferente împrumuturilor şi altor datorii asimilate”

4518 „Dobânzi aferente decontărilor în cadrul grupului”

4558 „Asociaţi-dobânzi la conturiCurente „

5186 „Dobânzi de plătit” 5198 „Dobânzi aferente creditelor

bancare pe termen scurt”

- înregistrarea dobânzilor plătite aferente creditelor acordate în conturi curente:

666 „Cheltuieli privind dobânzile” = 5121 „Conturi curente la bănci”

- reflectarea dobânzilor repartizate pe cheltuieli, pentru operaţiunile de cumpărare cu plata înrate:

666 „cheltuieli privind dobânzile” = 471 „Cheltuieli înregistrateîn avans”

- reflectarea sconturilor acordate clienţilor, debitorilor diverşi şi băncilor:

667 „Cheltuieli privind sconturile = %acordate” 4111 „Clienţi”

4118„Clienţi incerţi”461 „Debitori diverşi”

5121 „Conuri la bănci în lei”

- evidenţierea sconturilor acordate pentru creanţe reprezentând efecte comerciale: 667 „Cheltuieli privind sconturile = 471 „Cheltuieli înregistrate în

acordate” avans”

- închiderea conturiloe de cheltuieli financiare la sfârşit de lună:

121 „Profit şi pierdere” = 66x „ Cheltuieli financiare”

2.3.3 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR EXTRAORDINARE

21



Cheltuielile extraordinare sunt reprezentate de evenimente şi tranzacţii ce sunt clar diferite

de activităţile obişnuite şi nu au caracter regulat sau frecvent,cum sunt exproprierile de active,dezastre naturale sau alte fenomene asemănătoare, pentru contabilizarea acestora folosindu-se contul671 „Cheltieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare”- cont de activ care evidenţiazăvaloarea pierderilor din calamităţi şi exproprieri de active:

671 „Cheltuieli privind calamităţile şi alte = %evenimente extraordinare” 2xx „Imobilizări corporale”

3xx „Stocuri”

Se închide la sfârşitul lunii şi nu prezintă sold la sfârşit de lună:

121 „Profit şi pierdere” = 671 „Cheltuieli privind calamităţile şi alteevenimente extraordinare ”

2.3.4 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR CU AMORTIZĂRILE ŞI PROVIZIOANELE

Amortizările şi provizioanele reprezintă deprecieri de valoare suferite de activele imobilizate, destocuri, creanţe şi elemente de trezorerie care vor influenţa valoarea de intrare a acestora.

Delimitarea şi înregistrarea distinctă a acestor categorii de cheltuieli de exploatare şi financiarese întemeiază pe capacitatea lor de componentă a capacităţii de autofinanţare. Sunt cheltuieli care nugenerează plăţi pentru activitatea de trezorerie. Ca o componentă a cash-flow-ului ele reprezintă o sursăde autofinanţare de investiţii, şi de aceea se mai numesc şi cheltuieli calculate.

Principalele conturi utilizate pentru reflectarea acestora în contabilitate sunt:- 681 „Cheltuieli de exploatare privind amortizările şi provizioanele”- 6811 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor”- 6812 „Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli”- 6813 „Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea imobilizărilor”- 6814 „Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea activelor imobilizate”- 686 „Cheltuieli financiare privind amortizările şi provizioanele”- 6862 „Cheltuieli financiare privind provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli”- 6863 „Cheltuieli financiare privind provizioanele pentru deprecierea imobilizărilor”- 6864 „Cheltuieli financiare privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante”- 6868 „Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor”După funcţia contabilă sunt conturi de activ.


- înregistrarea amortizării imobilizărilor necorporale şi corporale:

6811 „Cheltuieli de exploatare privind = %amortizarea imobilizărilor” 280 „Amortizări privind imobilizările

necorporale ”281 „Amortizări privind imobilizările

corporale”

- evidenţierea constituirii sau majorării provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli:

22



6812 „Cheltuieli de exploatare privind = 151 „Provizioane pentru provizioanele pentru riscuri şi riscuri şi cheltuieli”cheltuieli”

- înregistrarea constituirii provizioanelor sau majorării pentru deprecierea imobilizărilor necorporale şi corporale:

6813 „Cheltuieli de exploatare privind = %provizioanele pentru riscuri şi 290 „Provizioane pentru depreciereacheltuieli” imobilizărilor necorporale „

291 „Provizioane pentru depreciereaimobilizărilor corporale”

293 „provizioane pentru depreciereaimobilizărilor în curs „

- înregistrarea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie:

6814 „Cheltuieli de exploatare privind = 39x „Provizioane pentru deprecierea provizioanele pentru deprecierea stocurilor şi a producţiei în curs

activelor circulante” de execuţie”

- evidenţierea provizioanelor constituite pentru creanţe neîncasabile, clienţi dubioşi, rău platnicisau în litigiu:

6814 „Cheltuieli de exploatare privind = 49x „Provizioane pentru provizioanele pentru deprecierea deprecierea creanţelor”

activelor circulante”

- evidenţierea provizioanelor constituite pentru deprecierea imobilizărilor financiare:

6863 „Cheltuieli financiare privind = 296 „Provizioane pentru deprecierea provizioanele pentru deprecierea imobilizărilor financiare”

imobilizărilor financiare ”

- evidenţierea provizioanelor pentru deprecierea invesţiilor pe termen scurt:

6863 „ Cheltuieli financiare privind = 59x „Provizioane pentru provizioanele pentru deprecierea conturilor de trezorerie”imobilizărilor financiare”

- închiderea la sfârşitul lunii:- 121 „Profit şi pierdere” = %

681x „Cheltuieli de exploatare privind amortizările şi provizioanele „

686x „cheltuieli financiare privindamortizările şi provizioanele „

23



2.3.5. CONTABILITATEA CU IMPOZITUL PE PROFIT ŞI ALTE IMPOZITE

Cheltuielile cu impozitul pe profit şi alte impozite reprezintă prelevări obligatorii către bugetulstatului a unei părţi din profiturile şi/sau veniturile agenţilor economici.

Impozitul pe profit reprezintă o cheltuială nedeductibilă fiscal, iar contabilitatea acestuia se

ţine cu ajutorul contului 691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit” care se detaliază în două conturisintetice de gradul II, cu funcţie contabilă de activ şi nu are sold la finele lunii.- 6911 „Cheltuieli cu impozitul pe profit curent”- 6912 „Cheltuieli cu impozitul pe profit amânat”


- evidenţierea cheltuielilor cu impozitul pe profit:

691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit” = 441 „Impozitul pe profit”

- închiderea contului concomitent cu înregistrarea impozitului:

121 „Profit şi pierdere” = 691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit ”

Evidenţa cheltuielilor cu impozitul pe venit plătit de microîntreprinderi şi a altor impozite seţine cu ajutorul contului 698 „Alte cheltuieli cu impozitele care nu apar în elementele de maisus”, cont de activ ce nu prezintă sold la finele lunii.

Operaţiuni:

- reflectarea impozitului pe venitul microîntreprinderilor:

698 „Alte cheltuieli cu impozitele care nu = 441 „Impozitul pe profit/venit”apar în elementele de mai sus ”

- închiderea contului la sfârşitul lunii:

121 „Profit şi pierdere” = 698 „Alte cheltuieli cu impozitele ce nu apar în elementele de mai sus”

2.4 ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII ANALITICE A CHELTUIELILOR

Contabilitatea analitică reflectă cheltuielile după criteriul destinaţiei şi funcţiei lor princolectarea şi repartizarea acestora pe obiecte de activitate (produse, lucrări, servicii), în vedereadeterminării costului activităţii.

În concordanţă cu conceptul contabilităţii în două circuite, în Planul de Conturi General s-arezervat pentru contabilitatea de gestiune o clasă de conturi- CLASA 9- „Conturi de gestiune”.Caracteristic acestei clase de conturi este faptul că ele se constituie într-un sistem autonom, în sensulcă aceste conturi nu intră în corespondenţă cu conturi din celelalte clase, ele funcţionând numai întreele. La finele lunii aceste conturi pot fi închise şi nu apar în bilanţ.

Conturile clasei 9 au menirea de a prelua cheltuielile de exploatare din contabilitateafinanciară unde s-au înregistrat după natura lor , pentru a le ordona după destinaţii în vederea

24



calculului efectiv al costului producţiei obţinute, decontării acestei producţii şi stabilirii abaterilor costurilor efective faţă de cele prestabilite în scopul executării controlului bugetar asupra costurilor.

Structura minimală a unui plan de conturi trebuie să surprindă grupele de conturi careasigură pe de o parte, preluarea, urmărirea, înregistrarea şi controlul cheltuielilor de exploatare pedestinaţii, iar pe de altă parte să asigure calculaţia costurilor şi decontarea acestora corespunzător obiectelor de raportare şi imputare a consumurilor de resurse.

Clasa 9 se structurează astfel:- grupa 90 „Decontări interne” - 901 ”Decontări interne privind cheltuielile”- 902 „Decontări interne privind producţia obţinută”- 903 „Decontări interne privind diferenţele de preţ”

- grupa 92 „Conturi de calculaţie” - 921 ”Cheltuieli ale activităţii de bază”- 922 „Cheltuielile activităţilor auxiliare”- 923 „Cheltuielile sectoarelor de producţie”- 924 „Cheltuielile administraţiei generale”- 925 „Cheltuieli de distribuţie”

- grupa 93 „Costul producţiei” - 931 „Costul producţiei obţinute”- 933 „Costul producţiei în curs de execuţie”

Grupa 90 „Decontări interne” – asigură autonomia şi independenţa contabilităţii degestiune în raport cu contabilitatea financiară, prin intermediul conturilor din această grupăstabilindu-se legătura dintre cele două circuite ale sistemului informaţional contabil. Fiind „conturide reflectare” permit, pe de o parte preluarea „ în oglindă” a cheltuielilor din contabilitateafinanciară, iar pe de altă parte decontarea producţiei obţinute, predând „în oglindă” contabilităţiifinanciare această producţie (se utilizează în acest scop în contabilitatea financiară conturile devenituri din clasa 7).

Existenţa decalajului temporal între obţinerea şi depozitarea produselor la un preţ prestabilit,în cursul lunii şi calculul costului efectiv aferent acestora, la finele lunii impune utilizarea unui contde reflectare pentru rectificarea preţului de înregistrare a producţiei obţinute cu diferenţele faţă decostul său efectiv.

Grupa 92 „Conturi de calculaţie” - permite gruparea cheltuielilor de exploatare preluate dincontabilitatea financiară în raport cu destinaţia consumurilor de resurse şi cu modul de identificare aacestora pe obiectele de calculaţie (activităţi, produse, lucrări, servicii).

Conturile din această grupă au funcţie contabilă de activ, în debit se înregistrează colectareacheltuielilor, iar în credit repartizarea lor pe destinaţii sau decontarea costurilor efective pe obiectede calculaţie. Nu prezintă sold la finele perioadei.

Grupa 93 „Costul producţiei ”- asigură evidenţa producţiei obţinute suplinind lipsaconturilor de stocuri.

Sunt conturi cu funcţie contabilă de activ şi nu au sold la finele perioadei.

2.5 SISTEMUL CONTABIL AL CONTURILOR UTILIZATE PENTRU REFLECTAREAVENITURILOR

Pentru organizarea contabilităţii sintetice a Veniturilor prin Planul de Conturi General, s-a prevăzut clasa VII „Venituri”, ce cuprinde următoarele grupe:

- grupa 70 „Cifra de afaceri”- grupa 71 „Variaţia stocurilor”- grupa 72 „Venituri din producţia de imobilizări”- grupa 74 „Venituri din producţia de imobilizări”- grupa 75 „Alte Venituri din exploatare”

25



- grupa 76 „Venituri financiare”- grupa 77 „Venituri extraordinare ”- grupa 78 „Venituri din provizioane şi ajustarea la inflaţie”

“Conturile de venituri nu se încadrează în categoria conturilor bilanţiere deoarece nu prezintă sold la sfârşit de lună, ele închizându-se prin decontarea veniturilor asupra rezultatului perioadei de gestiune”

Conturile de venituri sunt în totalitate conturi de pasiv , funcţionând după regulile specificeacestor conturi.Se creditează în cursul lunii pe măsura încasării creanţelor, înregistrării producţiei pe bază

de documente justificative ori constatării veniturilor indiferent de data încasării acestora.Se debitează la sfârşitul lunii prin preluarea soldurilor în creditul contului 121 ”Profit şi

pierderi”7xx „Conturi de venituri ” = 121 ”Profit şi pierderi”

În cursul perioadei pot fi debitate cu veniturile realizate din operaţii de participaţietransferate coparticipanţilor sau cu variaţia stocurilor cedate

2.5.1 CONTABILITATEA VENITURILOR AFERENTE CIFREI DE AFACERI

Cifra de afaceri este un indicator financiar de bază al activităţii întreprinderii care rezultă dinînsumarea veniturilor rezultate din vânzările de bunuri, executarea de lucrări, prestările de servicii,locaţii, chirii, studii, cercetări, şi alte venituri din exploatare. Veniturile care formează cifra deafaceri sunt legate de profilul principal al activităţii agenţilor economici şi reprezintă cea mai mare parte a veniturilor întreprinderii.

Cifra de afaceri netă, cuprinde totalitatea veniturilor provenind din vânzarea de bunuri şiservicii ce intră în categoria activităţilor curente după scăderea reducerilor comerciale, a taxei pevaloare adăugată şi a altor impozite şi taxe aferente

Reflectarea în contabilitate a acestor venituri se realizează prin conturile din grupa 70 “Cifrade afaceri”:

701 „Venituri din vânzarea produselor finite ”702 „Venituri din vânzarea semifabricatelor”703 „Venituri din vânzarea produselor reziduale”704 „Venituri din lucrări executarea şi servicii prestate ”705 „Venituri din studii şi cercetări ”706 „Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii ”707 „Venituri din vânzarea mărfurilor”708 „Venituri din activităţi diverse ”

A. Contul 701 „Venituri din vânzarea produselor finite ”, 702 „Venituri din vânzareasemifabricatelor”, 703 „Venituri din vânzarea produselor reziduale”

După funcţia contabilă sunt conturi de pasiv.Se creditează în cursul lunii odată cu întocmirea facturilor sau a altor documente ce atestă

transferul dreptului de proprietate. Principalele operaţiuni:-evidenţierea produselor finite, semifabricatelor şi produselor reziduale vândute clienţilor pe

bază de factură :4111 “Clienţi” = %

701„Venituri din vânzarea produselor finite ”702„Venituri din vânzarea semifabricatelor”,

703 „Venituri din vânzarea produselor reziduale”

26



4427 „ TVA colectată”

-reflectarea vânzărilor de produse finite semifabricate şi produse reziduale pentru care nu s-aîntocmit factură

418 “Clienţi facturi de întocmit” = % 701„Venituri din vânzarea produselor finite ”702„Venituri din vânzarea semifabricatelor”,

703 „Venituri din vânzarea produselor reziduale”4428 „ TVA neexigibilă”

B. Contul 704 „Venituri din lucrări executarea şi servicii prestate ”

Ţine evidenţa veniturilor din lucrări executate şi servicii prestate.Principalele operaţiuni :

-înregistrarea tarifelor aferente lucrărilor şi serviciilor pentru care s-a întocmit factură :

4111 “Clienţi” = % 704 „Venituri din lucrări executarea şi servicii prestate ”


-tarifele aferente lucrărilor şi serviciilor pentru care nu s-a întocmit factură

418 “Clienţi facturi de întocmit” = % 704 „Venituri din lucrări executarea şi servicii prestate ”

4428 „ TVA neexigibilă”

-veniturile înregistrate anterior în avans devenite venituri aferente perioadei curente sauexerciţiului în curs

472 “Venituri înregistrate în avans” = 704 „Venituri din lucrări executareaşi servicii prestate ”

- tarifele lucrărilor executate şi serviciile prestate încasate în numerar

5311 “Casa în lei” = %704 „Venituri din lucrări executarea şi servicii prestate ”


C. Contul 705 „Venituri din studii şi cercetări ”

Ţine evidenţa veniturilor din studii şi cercetări

Principalele operaţiuni :- evidenţierea valorii studiilor şi a contractelor de cercetare facturate clienţilor:

4111 “Clienţi” = %705 „Venituri din studii şi cercetări ”

27



4427 „ TVA colectată”- evidenţierea valorii studiilor şi cercetărilor înregistrate pentru care nu s-a întocmit factură :

418 “Clienţi facturi de întocmit” = % 705 „Venituri din studii şi cercetări ”


D. Contul 706 „Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii ”Ţine evidenţa veniturilor din redevenţe, locaţii de gestiune şi chiriiPrincipalele operaţiuni

- Evidenţierea redevenţelor, chiriilor, locaţiilor facturate clienţilor

4111 “Clienţi” = %461 “Debitori diverşi”

706 „Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii ”4427 „ TVA colectată”

- Valoarea redevenţelor, chiriilor, locaţiilor pentru care nu s-au întocmit facturi:

418 “Clienţi facturi de întocmit” = %706 „Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi

chirii ”4428 „ TVA neexigibilă”

- Reflectarea sumelor datorate de personal reprezentând chirii care se fac venituri ale persoanei juridice

4282”Alte creanţe în legătură = %cu personalul” 706 „Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii ”


- Evidenţierea veniturilor înregistrate anterior în avans din chirii, locaţii, concesiuni aferente perioadei curente sau exerciţiului în curs:

472 “Venituri înregistrate în avans” = 706 „Venituri din redevenţe, locaţiide gestiune şi chirii ”

- Reflectarea sumelor încasate reprezentând redevenţe, chirii, locaţii inclusiv pentru folosirea brevetelor, mărcilor şi altor drepturi similare :

5311 “Casa în lei” = % 5121 “conturi la bănci în lei”

704 „Venituri din lucrări executarea şi servicii prestate ” 4427 „ TVA colectată”

E. Contul 707 „Venituri din vânzarea mărfurilor”

Evidenţiază veniturile obţinute din vânzarea mărfurilor Principalele operaţiuni :

- Evidenţierea sumelor încasate în numerar din vânzarea mărfurilor cu amănuntul

28



5311 “Casa în lei” = % 707 „Venituri din vânzarea mărfurilor


- Evidenţierea preţului de vânzare al mărfurilor vândute clienţilor pe bază de factură:

4111 “Clienţi” = %707 „Venituri din vânzarea mărfurilor”4427 „ TVA colectată”

- Vânzarea mărfurilor fără întocmirea concomitentă a facturii

418 “Clienţi facturi de întocmit” = % 707 „Venituri din vânzarea mărfurilor”


F. Contul 708 „Venituri din activităţi diverse ”

Evidenţiază veniturile din activităţi cum sunt :comisioane, servicii prestate în favoarea personalului, punerea la dispoziţia terţilor a personalului unităţii, venituri din valorificarea ambalajelor şi altevenituri realizate din relaţiile cu terţii.Principalele operaţiuni :

- Evidenţierea sumelor facturate clienţilor reprezentând venituri din activităţi diverse

4111 “Clienţi” = % 708 „Venituri din activităţi diverse ”


- Venituri din activităţile diverse pentru care nu s-a întocmit factură

418 “Clienţi facturi de întocmit” = %708 „Venituri din activităţi diverse”4428 „ TVA neexigibilă”

- Evidenţierea sumelor datorate de care personal reprezentând consumuri efectuate pentruacesta, care se fac venituri ale unităţii

4282”Alte creanţe în legătură = %cu personalul” 708 „Venituri din activităţi diverse ”


- Venituri din activităţi diverse înregistrate anterior în avans aferente perioadei curente :472 “Venituri înregistrate în avans” = 708 „Venituri din activităţi diverse ”

- Evidenţierea sumelor încasate de la terţi reprezentând venituri din diverse activităţi :

5311 “Casa în lei” = % 5121 “conturi la bănci în lei”

708 „Venituri din activităţi diverse ”4427 „ TVA colectată”

29



Conturile de venituri aferente cifrei de afaceri se închid la sfârşitul perioadei prin înregistrarea :

70x “Venituri aferente cifrei de afaceri” = 121“Profit şi pierdere”La sfârşit de lună nu prezintă sold

2.5.2. CONTABILITATEA VARIAŢIEI STOCURILOR

Bunurile obţinute din producţie proprie şi care se pot încadra într-o anumită categorie destocuri sunt înregistrate în momentul constatării lor pe baza documentelor ca venituri ale perioadei.Reflectarea lor în contabilitate se face cu ajutorul contului 711 “Variaţia stocurilor”El ţine evidenţa costului de producţie al produselor în curs de execuţie al produselor, animalelor şi păsărilor din producţie proprie

După conţinutul economic este un cont de procese economice exprimând variaţia stocurilor de produse fabricate şi comenzi în curs de execuţie.

După funcţia contabilă este un cont bifuncţionalPrincipalele operaţiuni :

- Evidenţierea la sfârşitul lunii a costului produselor, lucrărilor şi serviciilor în curs deexecuţie :

% = 711 “Variaţia stocurilor” 331 „Produse în curs de execuţie”332 “Lucrări şi servicii în

curs de execuţie”

- Reflectarea costului de producţie sau apreţului de înregistrare a semifabricatelor şi a produselor obţinute la sfârşitul perioadei

% = 711 “Variaţia stocurilor” 341 „Semifabricate”345 “Produse finite”346 “Produse reziduale”

- Evidenţiaerea preţului de producţie sau înregistare a animalelor şi păsărilor obţinute din producţie proprie, a sporului de greutate şi a plusului de inventar

361 “Animale şi păsări = 711 “Variaţia stocurilor”

- Evidenţierea la sfârşitul lunii a diferenţelor de preţ între costul de producţie efectiv al produselor, finite, semifabricatelor, produselor reziduale, animalelor şi păsărilor şi preţul stabilit saustandard

% = 711 “Variaţia stocurilor” 348 „Diferenţe de preţ la produse”368 “Diferenţe de preţ la animale şi păsări”

- Evidenţierea descărcării gestiunii ca urmare a vânzării : produselor finite, semifabricatelor, produselor reziduale, animalelor din producţie proprie, inclusiv constatate lipsă la inventar la preţ deînregistrare sau cost standard :

711 “Variaţia stocurilor” = %

30



341 „Semifabricate”345 “Produse finite”346 “Produse reziduale”

361 “Animale şi păsări “

- Reflectarea diferenţelor de preţ aferente produselor şi animalelor ieşite din gestiune

(vânzare sau pe alte căi )711 “Variaţia stocurilor” = %

348 „Diferenţe de preţ la produse” 368 “Diferenţe de preţ la animale şi păsări”

- Reluarea produscţiei neterminate şi a lucrărilor şi serviciilor în curs de execuţie la începutul perioadei următoare :

711 “Variaţia stocurilor” = %331 „Produse în curs de execuţie”332 “Lucrări şi servicii în

curs de execuţie”

Soldul creditor reprezintă variaţia veniturilor din creşterea stocurilor de produse fabricate şicomenzi în curs de execuţie la sfârşitul perioadei de gestiune faţă de începutul perioadei, iar celdebitor reprezintă variaţia veniturilor datorită diminuării stocului de produse fabricate şi comenzi încurs de execuţie la sfârşitul perioadei faţă de începutul acesteia. Soldul debitor sau creditor setransferă la sfârşitul exerciţiului asupra contului 121 “Profit şi pierdere” :

711 “Variaţia stocurilor” = 121 “Profit şi pierdere”121 “Profit şi pierdere” = 711 “Variaţia stocurilor”

La sfârşit de lună nu prezintă sold.

2.5.3. CONTABILITATEA VENITURILOR DIN PRODUCŢIA DE IMOBILIZĂRI

Venirile din producţia de imobilizări sunt formate din :costul de producţie al imobilizărilor corporale şi necorporale realizate în regie proprie şi evidenţiate ca active imobilizate inclusivcheltuielile auxiliare privind procurarea şi punerea în stare de folosinţă a imobilizărilor (cheltuieli deinstalare, montaj, etc ). Reflectarea în contabilitate a acestora se face cu ajutorul conturilor: 721“Venituri din producţia de imobilizări necorporale” 722 “venituri din producţia de imobilizăricorporale ”

După funcţia contabilă sunt conturi de pasiv.Principalele operaţiuni :

- Evidenţierea valorii imobilizărilor necorporale realizate pe cont propriu : % = 721 “Venituri din producţia de imobilizări necorporale”203 “Cheltuieli de dezvoltare”205 “Concesiuni, brevete, licenţemărci comerciale, şi alte drepturişi valori similare”208 ”Alte imobilizări necorporale”233 “Imobilizări necorporale în curs”

31



- Reflectarea costului de producţie al amenajărilor de terenuri şi a celorlalte imobilizăricorporale realizate pe cont propriu inclusiv investiţiile la cele existente

2112 “Amenajări de terenuri” = 722 “venituri din producţia de imobilizări corporale ”

212 “ Construcţii”213 “ Instalaţii tehnice, mijloace detransport,animale şi plantaţii”

214 “Mobilier, aparatură birotică,echipamente de protecţie avalorilor”

231” Imobilizări corporale în curs”

Se închid la sfârşit de lună :722 “venituri din producţia de imobilizări corporale ” = 121 “Profit şi pierdere”721 “Venituri din producţia de imobilizări necorporale”

La sfârşit de lună nu prezintă sold.

2.5.4. CONTABILITATEA VENITURILOR DIN SUBVENŢII ŞI A ALTOR VENITURI DE EXPLOATARE

Întreprinderile pot primi din partea statului sau a altor organisme publice venituri destinateactivităţii de exploatare cum sunt :

- Venituri pentru finanţarea unor activităţi de cercetare- Venituri pentru susţinerea unor diferenţe de preţ la produsele de strictă necesitate- Venituri pentru acoperirea unor pierderi din activitatea desfăşurată- Venituri pentru susţinerea activităţii de exploatareContabilitatea acestui tip de venituri se conduce cu ajutorul contului 741 “Venituri din

subvenţii de exploatare”Se dezvoltă în mai multe conturi sintetice de gradul II :7411 “Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri”7412 “ Venituri din subvenţii de exploatare pentru materii prime şi materialeconsumabile”7413 ” Venituri din subvenţii de exploatare pentru alte cheltuieli din afară”7414 ” Venituri din subvenţii de exploatare pentru plata personalului”7415 ” Venituri din subvenţii de exploatare pentru asigurări şi protecţie socială”7416 ” Venituri din subvenţii de exploatare pentru alte cheltuieli de exploatare”7417 ” Venituri din subvenţii de exploatare aferente altor venituri”7418 “ Venituri din subvenţii de exploatare pentru dobânda datorată”

După funcţia contabilă :conturi de pasiv.Principalale operaţiuni :

- Evidenţierea subvenţiilor de exploatare primite în contul curent :

5121 “conturi la bănci în lei” = 741 “Venituri din subvenţii de exploatare”

- Reflectarea subvenţiilor de exploatare ce urmează a fi primite pentru acoperirea pierderilor sau a diferenţelor de preţ :

32



445 “Subvenţii” = 741 “Venituri din subvenţii de exploatare”Se închide la sfârşitul fiecărei luni :

741 “Venituri din subvenţii de exploatare” = 121 “Profit şi pierdere”

CONTABILITATEA ALTOR VENITURI DIN EXPLOATARE

În această categorie se încadrează veniturile din : creanţe, reactivate şi debitori diverşi,veniturile din despăgubiri, amenzi, penalităţi, din donaţii şi subvenţii primite, din vânzarea activelor,din subvenţiile pentru investiţii şi alte venituri din activitatea de exploatare.

Conturile de exploatare sunt cuprinse în grupa 75 “Alte venituri din exploatare” respectiv :754 “Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi”758 “Alte venituri din exploatare”

7581“Venituri din despăgubiri amenzi şi penalităţi”7582 “ Venituri din donaţii şi subvenţii primite”7583 “ Venituri din vânzarea activelor şi a altor operaţiuni de capital”7584 “ Venituri din subvenţii pentru investiţii”7588 “ Alte venituri din exploatare”

Cu ajutorul acestor conturi se reflectă veniturile realizate din alte surse decât celenominalizate în conturile distincte de venituri din exploatare

După funcţia contabilă : sunt conturi de pasivPrincipalele operaţiuni:- Evidenţierea creanţelor privind clienţii incerţi şi debitorii diverşi, reactivate ca urmare a

revenirii acestora la starea de solvabilitate.

% = 754 “Venituri din creanţe reactivate şi debitori4111 „Clienţi” diverşi”461 “Debitori diverşi”

- Reflectarea despăgubirilor, amenzilor şi penalităţiilor datorate de terţi (creanţe faţă de terţi )

461 “Debitori diverşi” = 7581 “Venituri din despăgubiri amenzi şi penalităţi”

- Evidenţierea bunurilor de natura stocurilor şi disponibilităţilor băneşti primite cu titlugratuit : % = 7582 “Venituri din donaţii şi subvenţii3xx „conturi de stocuri şi produse primite”

în curs de execuţie”5311 “Casa în lei”5121 “Conturi la bănci în lei”

-Inregistrarea valorii activelor imobilizate vândute terţilor (la preţ de vânzare fără TVA )

461 “Debitori diverşi” = %7583 „Venituri din vânzarea activelor şi alte

operaţii de capital” 4427 “TVA colectată ”

33



- Evidenţierea cotei părţi din subvenţiile pentru investiţii virate la venituri; corespunzătoareamortizării înregistrate pentru imobilizările intrate prin subvenţii, inclusiv donaţii, plus de inventar sau vândute din cele intrate prin subvenţii

131 “Subvenţii pentru investiţii” = 7584 “Venituri din subvenţii pentru investiţii”

- Înregistrarea creanţelor faţă de personal privind debite, salarii, sporuri, avansuri necuvenitesau nejustificate :

4282 “Alte creanţe în legătură cu personalul” = 7588 “Alte venituri din exploatare”

- Evidenţierea drepturilor de personal neridicate în termenul prevăzut de lege:

426 “Drepturi de personal neridicate ” = 7588 “Alte venituri din exploatare”

- Reflectarea creanţelor faţă de bugetul statului altele decât impozitele şi taxele :

4282 “Alte creanţe în legătură cu personalul”= 7588 “Alte venituri din exploatare”

- Evidenţierea sumelor datorate de debitori ca urmare a pagubelor produse unităţii

461 “Debitori diverşi” = 7588 “Alte venituri din exploatare”

- Reflectarea bunurilor rezultate din dezmembrarea unor imobilizări :

% = 7588 “Alte venituri din exploatare”301 „materii prime ”302 “materiale consumabile”303 “materiale de natura obiectelor de inventar”

- Evidenţierea datoriilor prescrise sau anulate:

4xx “conturi de datorii faţă de terţi” = 7588 “Alte venituri din exploatare” Se închide la sfârşitul lunii prin înregistrarea :

758 “Alte venituri din exploatare” = 121 “Profit şi pierdere”La sfârşit de lună nu prezintă sold

2.5.5 CONTABILITATEA VENITURILOR DIN ACTIVIATAEA FINANCIARĂ

Se cuprind în categoria veniturilor financiare veniturilee din :imobilizări financiare,

investiţii financiare pe termen scurt, creanţe imobilizate, investiţii financiare cedate, diferenţele favorabile de curs valutar, dobânzi de primit, sconturi obţinute şi alte venituri financiare.

„În cadrul activităţii lor firmele pot deţine titluri de participare la alte unităţi economice, fiesub forma imobilizărilor financiare fie sub forma investiţiilor financiare pe termen scurt.

Reflectarea dividendelor aferente acestora se realizează cu ajutorul următoarelor conturi :- 761 “Venituri din participaţii”

34



- 762 “Venituri din alte imobilizări financiare” care se dezvoltă pe următoarele conturisintetice de gradul II :

- 7611 “Venituri din titluri de participare deţinute la filiale din cadrul grupului ”- 7612 “ Venituri din titluri de participare deţinute la societăţi din afara grupului”- 7613 “ Venituri din titluri de participare deţinute în întreprinderi asociate din cadrulgrupului”

- 7614 “ Venituri din titluri de participare deţinute în întreprinderi asociate din afaragrupului”- 7615 “ Venituri din titluri de participare strategice în cadrul grupului”- 7616 “ Venituri din titluri de participare strategice în afara gruplui ”- 7617 “ Venituri din alte imobilizări financiare ”

După funcţia contabilă sunt conturi de pasiv .Principalele opereţiuni :

- Evidnţierea dividendelor afernte titlurilor imobilizate sau investiţiilor financiare petermen scurt deţinute la alle societăţi :

% = 761 “Venituri din imobilizări finanicare”451 „Decontări între entităţi afiliate”453 “Decontări privind interesele de participare”461 “Debitori diverşi”

- Reflectarea titlurilor imobilizate primite ca urmare a reinvestirii dividendelor :

% = 761 “Venituri din imobilizări finanicare”261 „Acţiuni deţinute la entităţi afiliate”263 “Interese de participare”264 “Titluri puse în echivalenţă”265 “Alte titluri imobilizate”

- Înregistrarea încasării dividendelor afernte titlurilor sau investiţiilor financiare pe termenscurt :

5121 “Conturi la bănci în lei” = %761 „Venituri din imobilizări financiare ”

762 “Venituri din alte investiţii financiare pe termen scurt ”

Valorile aflate temporar la dispoziţia altor persoane fizice şi juridice sub forma creanţelor

legate de participaţii, a împrumuturilor acordate pe termen lung şi alte creanţe, aduc proprietarilor venituri sub forma de dobânzi .

Acestea se reflectă în contabilitate prin contul 763 “Venituri din creanţe imobilizate”.După funcţia contabilă este un cont de pasiv :Principalele operaţiuni :- Evidenţierea veniturilor de natura dobânzilor aferente creanţelor imobilizate cedate care

urmează a se încasa sau încasate :

% = 763 “Venituri din creanţe2672 „Dobânzi aferente sumelor datorate de entităţi afiliate” imobilizate”

35



2674 “Dobânzi aferente împrumuturilor pe termen lung”2676“Dobânzi aferente creanţelor legate de interesele

de participare”

- Reflectarea dobânzilor încasate aferente creanţelor imobilizate % = 763 “Venituri din creanţe imobilizate”5121 “Conturi la bănci în lei”5311 “Casa în lei”

Vânzarea la bursă a titlurilor de plasament de natura imobilizărilor financiare şi ainvestiţiilor financiare pe termen scurt, la un preţ superior valorii lor de achiziţie, aduce entităţiilor venituri financiare ca diferenţe între valoarea contabilă a acestora.

Asemenea venituri se înregistrează în contabilitate prin contul 764 “Venituri din investiţiifinanciare legate” care se dezvoltă pe două conturi sintetice de gradul II :7641 “ Venituri din imobilizări financiare cedate”7642 “Câştiguri din investiţii financiare pe termen scurt cedate”

După funcţia contabilă este un cont de pasivPrincipalele operaţiuni :

- Evidenţierea câştigului rezultat din vânzarea investiţiilor financiare pe termen scurt la un preţ de cesiune mai mare decât valoarea contabilă :

461 “Debitori diverşi” = 764 “Venituri din investiţii financiare legate”

- Încasarea câştigului rezultat din vânzarea investiţiilor financiare pe termen scurt

% = 764 “Venituri din investiţii financiare legate”5121 “Conturi la bănci în lei”5311 “Casa în lei”

Operaţiunile de import-export efectuate de agenţii economici în valută pot genera diferenţe

favorabile de curs valutar considerate venituri financiare .Diferenţele favorabile de curs valutar pot apare în următoarele situaţii :

- Ca urmare a lichidării (plăţii) obligaţiilor (datoriilor ) în valută, în situaţia în care cursul valutar creşte ;- Ca urmare a luchidării (încasării) creanţelor în valută, în situaţia în care cursul valutar creşte- La închiderea exerciţiului financiar când disponibilităţiile în devize se evaluează la cursul deschimb în vigoare la 31 XII, fiind mai mare decât cursul valutar la data intrării disponibilităţiilorîntrezoreria întreprinderii

Reflectarea în contabilitate a diferenţelor de curs valutar se face cu ajutorul contului 765“Venituri din diferenţe de curs valutar”.

După funcţia contabilă este un cont de pasiv .Principalele operaţiuni :- Evidenţierea diferenţelor de curs valutar rezultate în urma decontării obligaţiilor

(datoriilor) în valută sau în urma evaluării acestora la sfârşitul exerciţiului :

% = 765 “Venituri din diferenţe de curs valutar”16x„Împrumuturi şi datorii asimilate”

36



40x “Furnizori şi conturi asimilate”419“Clienţi creditori”45x “Grup şi asociaţi”462“Creditori diverşi”

- Evidenţierea diferenţelor favorabile de curs valutar rezultate la evaluarea creanţelor învalută la închiderea exerciţiului financiar :

% = 765 “Venituri din diferenţe de curs valutar”267„Creanţe imobilizate”409 “Furnizori-debitori”41x“Clienţi şi conturi asimilate”45x “Grup şi asociaţi”461“Debitori diverşi”

- Evidenţierea diferenţelor favorabile de curs valuta rezultate în urma încasării creanţelor în valută :

% = 765 “Venituri din diferenţe de curs valutar”5124 “Conturi la bănci în valută”5314 “Casa în valută”

- Reflectarea difrenţelor favorabile de curs valutar rezultate în urma evaluăriidisponibilităţiilor existente la sfârşitul exerciţiului financiar în conturile de trezorerie :

% = 765 “Venituri din diferenţe de curs valutar”5124 “Conturi la bănci în valută”5314 “Casa în valută”508“Alte investiţii financiare petermen scurt şi creanţe asimilate”5412 “Acreditive în devize”542“Avansuri de trezorerie”

În situaţia în care întreprinderile deţin disponibilităţi băneşti în conturi bancare sau acordăîmprumuturi terţilor, beneficiază de dobânzi, considerate venituri financiare reflectate încontabilitate prin contul 766 “Venituri din dobânzi” După funcţia contabilă este un cont de pasiv .Principalele operaţiuni :

- Reflectarea dobânzilor de primit aferente disponibilităţiilor băneşti aflate în conturi bancare :

5187 “Dobânzi de încasat” = 766 “Venituri din dobânzi”

- Evidenţierea dobânzilor încasate pentru disponibilităţile plasate în conturi la bănci :

% = 766 “Venituri din dobânzi”5124 “Conturi la bănci în valută”5121 “Conturi la bănci în lei”

37



- Reflectarea dobânzilor aferente sumelor împrumutate terţilor (datorate de debitori diverşi)461“Debitori diverşi” = 766 “Venituri din dobânzi”

- Evidenţierea dobânzilor aferente împrumuturilor acordate în cadrul grupului : % = 766 “Venituri din dobânzi”4518 “Dobânzi aferente decontărilor încadrul grupului”4558 “Asociaţi dobânzi la conturi curente”

- Reflectarea dobâzilor încasate în avans care devin venituri ale perioadei curente472“Venituri înregistrate în avans” = 766 “Venituri din dobânzi”

- Evidenţierea dobânzilor aferente creanţelor imobilizate :

% = 766 “Venituri din dobânzi”5124 “Conturi la bănci în valută”267 “Creanţe imobilizate”

Reflectarea Sconturilor obţinute de întreprindere ca urmare a relaţiilor cu terţii se realizeazăcu ajutorul conturlui 767 “Venituri din sconturi obţinute”

După funcţia contabilă este un cont de pasiv .Scontarea este operaţiunea prin care o bancă achiziţionează la vedere de la unul din clienţii

săi o creanţă la termen, oferind suma înscrisă pe efectul de comerţ exclusiv dobânda şi comisionul. Rata scontului (taxa scontului ) mărime procentuală a dobânzii percepute de bancă asupra

valorii nominale a efectelor de comerţ achitate înainte de scadenţă.Având în vedere aceste concepte, scontul la nivelul tranzacţiilor dintre agenţii economici,

este considerat ca suma obţinută de la furnizori sau creditori pentru plata înainte de scadenţă a uneidatorii.

Principalele operaţiuni :- Evidenţierea sconturilor obţinute de la furnizori sau creditori diverşi :

% = 767 “Venituri din sconturi obţinute”401„Furnizori”404 “Furnizori de imobilizări”462“Creditori diverşi”

- Reflectarea sconturilor încasate de la furnizori sau creditori :

% = 767 “Venituri din sconturi obţinute” 5311 “Casa în lei”5121 “Conturi la bănci în lei”

Celelalte categorii de venituri care nu pot fi cuprinse în conturile prezentate (de veniturifinanciare ), se vor evidenţia prin intermediul contului 768 “Alte venituri financiare”

După funcţia contabilă este un cont de pasiv .Evidenţiază alte venituri financiare încasate prin bancă sau casieria firmei :

38



% = 768 “Alte venituri financiare”5311 “Casa în lei”5121 “Conturi la bănci în lei”5124 “Conturi la bănci în valută”5314 “Casa în valută”

La sfârşitul fiecărei luni, veniturile activităţiilor financiare se decontează asupra perioadeirespective, obţinând rezultatul din activitatea financiară. Dacă adăugăm rezultatul din activiatea deexploatare, se obţine rezultatul curent al perioadei.

Decontarea se face prin preluarea veniturilor din activitatea financiară asupra rezultatelor perioadei se face prin preluarea soldurilor creditoare ale conturilor în contul 121 “Profit şi pierdere”

% = 121 “Profit şi pierdere”761 “Venituri din imobilizări financiare”762 „Venituri din investiţii financiare pe termen scurt”763 ” Venituri din creanţe imobilizate”764 ” Venituri din investiţii financiare cedate”765 ” Venituri din diferenţe de curs valutar”766 ” Venituri din din dobânzi”767 ” Venituri din sconturi obţinute”768 ” Alte venituri financiare ”La sfârşit de lună nu prezintă sold

2.5.6 CONTABILITATEA VENITURILOR DIN ACTIVITATEA EXTRAORDINARĂ

Contabilitatea veniturilor extraordinare se conduce cu ajutorul contului 771 “Venituri din subvenţiipentru evenimente extraordinare şi altele similare ”.

După funcţia contabilă este un cont de pasiv .Evidenţiază subvenţiile primite sau de primit drept compensaţie pentru pierderi înregistrate de osocietate ca urmare a efectuaării unor cheltuieli generate de evenimente extraordinare :

% = 771 “Venituri din subvenţii pentru evenimente445 “Subvenţii” extraordinare şi altele similare5121 “Conturi la bănci în lei”

Se închide la sfârşit de lună

771 “Venituri din subvenţii pentru evenimente = 121 “Profit şi pierdere”extraordinare şi altele similare ”

2.5.7 CONTABILITATEA VENITURILOR DIN PROVIZIOANE, AJUSTĂRI SAU PIERDERI DE VALOARE A ACTIVELOR

Atunci când provizioanele şi ajustările evidenţiate prin afectarea unor cheltuieli devin fărăobiect, se diminuează sau se anulează, iar operaţiunile determină afectarea veniturilor.

Anularea are loc atunci când elementele pentru care s-au constituit ies din unitate prinvânzare sau consum intern ori dispar elementele care au determinat constituirea.

39



Diminuarea provizioanelor şi a ajustărilor are loc în cazul în care la sfârşitul exerciţiuluifinanciar, deprecierea constatată pentru elementele inventariate este inferioară provizioanuluiconstituit la finele exerciţiului financiar precedent. Iminuarea provizioanelor şi a ajustărilor are locdoar cu diferenţa cu care se reduc provizioanele, iar la anulare, veniturile sunt egale cu cheltuielileînregistrate la constituire.

Reflectarea în contabilitate a veniturilor din provizioane se realizează cu ajutorul conturilor :

781 “Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere privind activiatea de exploatare ”7812 “Venituri din provizioane”7813 “Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor”7814 “Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante”7815 “Venituri din fondul comercial negativ”786 “Venituri financiare din ajustări pentru pierdere de valoare”7863 “Venituri din ajustări pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare”7864 “ Venituri din ajustări pentru pierderea de valoare a activelor circulante”După funcţia contabilă sunt conturi de pasiv .Principalele operaţiuni :

- Diminuarea sau anularea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli :151“Provizioane” = 7812 “Venituri din provizioane”

- Diminuarea sau anularea provizioanelor pentru deprecierea activelor imobilizate

% = 7813 “Venituri din provizioane290 “Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor” pentru deprecierea imobilizărilor”291 “ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale”293 “ajustări pentru deprecierea imobilizărilor în curs”

- Diminuarea sau anularea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor :

39x “Ajustări pentru deprecierea = 7814 “Venituri din ajustări pentru depreciereastocurilor şi a producţiei în activelor circulante”curs de execuţie

- Diminuarea sau anularea provizioanelor pentru deprecierea creanţelor-clienţi :

% = 7814 “Venituri din ajustări pentru deprecierea491 “Ajustări pentru deprecierea activelor circulante”

creanţelor clienţi”496 “Ajustări pentru deprecierea

creanţelor –debitori diverşi”- Diminuarea sau anularea provizioanelor pentru deprecierea imobilizărilor financiare,

creanţelor decontări în cadrul grupului şi a conturilor de trezorerie

% = 786 “Venituri financiare din ajustări296 “Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor pentru pierdere de valoare”

financiare”495 “Ajustări pentru deprecierea creanţelor

decontări în cadrul grupului”293 “Ajustări pentru deprecierea conturilor

de trezorerie”Contul 781 “Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere privind activitatea deexploatare ” şi 786 “Venituri financiare din provizioane şi ajustări pentru pierdere de valoare” se închid la sfârşitul lunii :

40



781 “Venituri din provizioane şi ajustări pentru = 121 “Profit şi pierdere”depreciere privind activitatea de exploatare ”786“Venituri financiare din provizioaneşi ajustări pentru pierdere de valoare ”Nu prezintă sold la sfârşitul lunii.

3. CONTABILITATEA LUCRĂRILOR DE ÎNCHIDERE AEXERCIŢIULUI FINANCIAR

3.1 CALCULUL REZULTATULUI FINANCIAR AL EXERCIŢIULUI

Principial, formula generală de calcul a rezultatului contabil înainte de impozitare este:

Veniturile din livrarea bunurilor mobile, Cheltuieli angajateRezultatul= a bunurilor imobiliare pentru care s-a transferat dreptul pentru realizarea

contabil de proprietate, servicii prestate şi lucrări executate, veniturilor inclusiv din câştiguri de orice natură

Din punct de vedere contabil pentru a stabili rezultatul exerciţiului se procedează laînchiderea conturilor de cheltuieli şi de venituri. Relaţiile dintre conturi intervenite cu această ocaziesunt:

a) Închiderea conturilor de cheltuieli, pentru soldurile debitoare:

121 = 6xxProfit şi pierdere Conturile de cheltuieli

b) Închiderea conturilor de venituri, pentru soldurile creditoare:

7xx = 121Conturile de venituri Profit şi pierdere

Procedura generală prezentată mai sus se nuanţează în contabilitatea din România, avândîn vedere prevederile Legii contabilităţii nr. 82/1991 şi a Legii pentru aprobarea OrdonanţeiGuvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit. Astfel, în prima lege se prevede că încontabilitate, profitul sau pierderea se stabileşte lunar. Cea de a doua lege stabileşte că profitulimpozabil şi impozitul pe profit se calculează şi evidenţiază lunar cumulat de la începutul anuluifiscal. Întrucât contabilitatea este conectată la fiscalitate, calculul şi evidenţa nu se pot realiza decât prin contabilitate.

Modul specific de calcul şi impozitare a profitului în România generează la închidereaexerciţiului financiar definirea în plan teoretic a relaţiei de calcul a rezultatului contabil. Încomponenţa cheltuielilor corespondente veniturilor realizate se includ şi cheltuielile cu impozitul pe profit calculat şi evidenţiat (plătit), în cursul exerciţiului. De aceea, se poate aprecia că rezultatulcontabil înainte de impoyitare este caracterizat prin formula:

41



Rezultatul contabil = veniturile - Cheltuielile corespondente nete + Cheltuielile cu impozitul pe profit

înainte de impozitare realizate veniturilor realizate calculat şi evidenţiat în cursul exerciţiului

Folosind datele înregistrate în conturile de cheltuieli şi venituri consemnate în balanţă,închiderea conturilor în condiţiile în care impozitarea profitului se efectuează la închidereaexerciţiului, se prezintă astfel:

a) Închiderea conturilor de cheltuieli, (datele sunt în mii lei):121-”Profit şi pierdere” = 601 –”Cheltuieli cu materiile prime” 604 –”Cheltuieli privind materialele nestocate” 607 –”Cheltuieli privind mărfurile” 611 –”Cheltuieli de întreţinere şi reparaţii” 612- ”Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune

şi chiriile”613 – ”Cheltuieli cu primele de asigurare”

622- ”Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile” 623 – ”Cheltuieli d eprotocol, reclamă şi publicitate” 627 – ”Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate”

635 – ”Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminteasimilate”

641 –”Cheltuieli cu salşariile personalului” 6451 –”Cheltuieli privind contribuţia unităţii la

asigurări sociale” 6452 –”Cheltuieli privind contribuţia unităţii pentru

ajutorul de şomaj” 654 –”Pierderi din creanţe şi debitori diverşi” 664 –”Cheltuieli privind investiţiile financiare

cedate” 665 –”Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”

666 –”Cheltuieli privind dobânzile” 667 – ”Cheltuieli privind sconturile acordate” 6581 – ”Despăgubiri , amenzi şi penalităţi” 6583 – ”Cheltuieli privind activele cedate” 6811 –”Cheltuieli de exploatare privind amortizarea

imobilizărilor” 6812 –”Cheltuieli de exploatare privind provizioane

pentru riscuri şi cheltuieli” 6814 –”Cheltuieli de exploatare privind provizioane

pentru deprecieri”

b) Închiderea conturilor de venituri:701 –”Venituri din vânzarea produselor finite” = 121 –”Profit şi pierdere”704 –”Venituri din lucrări executate şiservicii prestate”706 – ”Venituri din redevenţe, locaţii de gestiuneşi chirii”707 –”Venituri din vânzarea mărfurilor”711 – ”Variaţia stocurilor”721 –”Venituri din producţia de imobilizări

42



necorporale”7588 – ”Alte venituri din exploatare”763 –”Venituri din creanţe imobilizate”768 – ”alte venituri financiare”7583 –”Venituri din cedarea activelor”7584 –”Subvenţii pentru investiţii virate

la venituri”7863 –”Venituri din provizioane pentrudeprecierea activelor circulante”

Metoda impozitului amânat

Această metodă se concentrează asupra diferenţelor temporare. Aşa cum se desprinde dinIAS 12 „Impozitul pe profit”, diferenţa temporară reprezintă diferenţa dintre valoarea contabilă aunui activ sau a unei datorii şi valoarea sa fiscală. Valoarea contabilă estre o valoare netă bilanţieră,iar valoarea fiscală sau baza de impozitare este valoarea atribuită unui activ sau datorii în scopurifiscale.

În aceaste condiţii trecerea rezultatului contabil la rezultatul fiscal traversează formula:

Rezultatul = Rezultatul +/- Diferenţele - Diferenţelefiscal contabil permanente temporare

unde:

Rezultatul = Rezultatul +/- Diferenţele = Rezultatul + Reînregistrările - Deducerilefiscal curent contabil permanente contabil fiscale fiscale

Rezultatul fiscal amânat = +/- Diferenţele temporare

Impozitul pe profit curent = Rezultatul curent * Procentul de impozitare

Impozitul pe profit amânat = Rezultatul fiscal * Procentul de impozitare

Se precizează că în toate formulele de trecere de la rezultatul contabil la cel fiscal, rezultatulcontabil se ia în calcul cu semnul plus dacă este profit şi cu semnul minus dacă este sub formă de pierdere.

Diferenţele permanente sau definitive sun elemente reintegrate sau deduse definitiv dinrezultatul fiscal. Ele se ivesc înlăuntrul exerciţiului financiar în cauză. Este cazul deducerilor şireintegrărilor fiscale în cazul metodei impozitului curent.

Diferenţe temporare, sunt diferenţele dintre valoarea contabilă a unui acvtiv sau datorie din bilanţ şi baza fiscală (de impozitare), a acestora.

În baza IAS 12 ”Impozitul pe profit”, se disting două tipuri de diferenţe temporareimpozabile şi diferenţe temporare deductibile.

Diferenţel temporare impozabile sunt valori impozabile în determinarea rezultatuluiimpozabil (profit impozabil sau pierdere fiscală), pentru perioadele când valorea contabilă aactivului sau datoriei este recuperată, respectiv stinsă. În cazul activelor, o obligaţie privindimpozitul amânat apare atunci când valoarea contabilă (în sensul de bilanţieră), a unui activ este maimare decât valoarea impopzabilă (baza de impozitare), iar în cazul datoriilor, când valoareacontabilă este mai mică decât cea impozabilă.

43



În aceste cazuri, valoarea beneficiilor economice depăşeşte valoarea permisibilă pentrudeducerea în scopuri fiscale. Pe măsură ce întreprinderea recuperează valoarea contabilă a activuluisau decontează valoarea contabilă a datoriei, diferenţa temporară se inversează şi întreprinderea varealiza (înregistra), profit impozabil pentru care va trebui să plătească impozit.

Diferenţele temporare deductibile sunt diferenţele ce nu au ca rezultat valori deductibile îndeterminarea masei rezultatului impozabil (profit impozabil sau pierdere fiscală), pentru perioadele

viitoare atunci când valoarea contabilă (bilanţieră), a activului este realizată, respectiv a datoriei estestinsă.Din punct de vedere matematic, o creanţă privind impozitul amânat apare atunci când

valoarea contabilă a unui activ este mai mică decât baza ei de impozitare, iar în cazul datoriei,valoarea contabilă a unei obligaţii este mai mare decât baza ei de impozitare. (M.Ristea,2005)

3.2. DISTRIBUIREA REZULTATULUI EXERCIŢIULUI

După ce s-a calculat rezultatul bilanţier, se procedează la ţnregistrarea operaţiilor dedistribuire a profitului.

Ca regulă autonomă, distribuirea profitului se efectuează în conformitate cu prevederileOrdonanţei Guvernului nr. 70/1994, Legii contractului de management nr. 66/1993, HotărâreaGuvernului nr. 263/1994 şi Hotărârii Guvernului nr. 484/1995.

În cazul societăţii comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, profitul net serepartizează în conformitate cu prevederile Legii nr. 15/1990 şi Ordonanţei Guvernului nr. 26/1995,iar la societăţile comerciale cu capital privat, potrivit hotărârii Adunării generale a acţionarilor sauasociaţilor. Totodată în distribuirea profitului este necesar ca acesta să fie abordat în mod structuralşi nu global. Astfel, profitul net consemnat în bilanţul contabil definit şi prin expresi profituluirămas după plata impozitului pe profit este definit prin formula prezentată mai jos.

a) Constituirea rezervelor locale, suma distribuită = profitul brut* procentul de constituire potrivit prevederilor art. 6 pct. 2 lit. E din Ordonanţa Guvernului nr. 70/1994 (o asemenea prevedererezervă numai distribuţia deductibilă fiscal, în caz contrar se aplică prevederile Legii nr. 31/1990):

129 = 1061 Repartizarea profitului Rezerve legale

b) acoperirea pierderilor din anii precedenţi pentru sumele reprezentând pierderile aferenteanilor precedenţi, acoperite de profit, potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 70/1994 (oasemenea soluţie confundă pierderea netă contabilă cu pierderea fiscală sau subordoneazăcontabilitatea fiscalităţii):

129 = 117 Repartizarea profitului Rezultatul reportat

profitul pierderile profitul profitul rezultat profitul net supus

distribuit aferente aferent reducerii din valorificări de distribuirii pentru

pentru + exerciţiilor + impozitului pe profit + imobilizări + construirea fonduluide

rezervele precedente pentru profitul corporale scoase participări la profit

legale reinvestit din funcţiune dividente şi alte

reprezentări

44



c) constituirea fondului de participare a salariaţilor la profit, pentru procentul de pânî la10% în cazul societîţilor comerciale cu capital majoritar de stat şi până la 5% la regiile autonome,iar la agenţii economici cu capital majoritar sau integral privat, potrivit hotărârii adunării generalea acţionarilor sau asociaţilor. Procentul se aplică la profitul net contabil diminuat cu distribuţiile la

fondul de rezervă şi la acoperirea pierderilor: 129 = 1171

Repartizarea profitului Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat

Iar dupîă aprobarea situaţiilor financiare de către adunarea generală a acţionarilor se faceînregistrarea:

1171 = 424Rezultatul reportat reprezentând Participarea personalului la profitprofitul nerepartizat

d) surse proprii de finanţare, pentru agenţii economici cu capital integral sau majoritar destat, potrivit prevederilor art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1995, iar pentru agenţii economicicu capital majoritar privat, potrivit hotărârii adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor: precumsumele rezultate din vânzarea de active ţi mijloace fixe lăsate la dispoziţia societăţilor comerciale(prevăzute la art. 2 din Legea nr. 58/1991), pentru finanţarea activităţilor prevăzute şi obiectul deactivitate potrivit art. 20 din Legea nr.50/1995. La regiile autonome, diferenţa rămasă în urmarepartizării profitului până la 10% pentru stimulearea salariaţilor inclusiv pentru plata managerului,în limita a trei salarii, plus minimum 50% din profitul rămas cu deducerea anterioară vărsat la bugetul de stat sau local:

129 = 1068 Repartizarea profitului Alte rezerve

e) constituirea de rezerve statuare şi alte rezerve:

129 = 1063Repartizarea profitului Rezerve statuare

1068 Alte rezerve

f) alte repartizări din profit prevăzute de lege;g) dividendele în cazul societîţilor comerciale sau vărsăminte la buget în cazul regiilor

autonome.Sumele repartizate la dividende se înregistrează:

129 = 1171 Repartizarea profitului Rezultatul reportat reprezentând

profitul nerepartizatIar după aprobarea situaţiilor financiare de către adunarea generală a acţionarilor se face

înregistrarea:

45



1171 = 457 Rezultatul reportat reprezentând Dividende de plată

profitul nerepartizat446

Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

4. ANALIZA REZULTATELOR INTREPRINDERII

4.1. PREZENTAREA SOCIETAŢII STUDIATE

Modul de construire

S.C NOVAPANE SRL este o persoană juritică română infiintată in anul 1999 cu o licientăde fabricaţie pentru atestarea dreptului de a desfăsura activitaţii in domeniul productie alimentare.Sediul societăţi şi secţia de producţie se află pe str. Brateş nr.13b Ghiroda jud. Timiş inregistrată la

oficiul registrului comerţului sub nr J 35/822/1999 iar codul de înregistrare fiscal atribuit societaţiaste de RO 10660942În present societatea deţine un capital social de 10 000 RON

Profilul activităţii

SC NOVAPANE SRL is desfaşoara activitatea in conformitate cu legile romane ,având ca principale obiecte de activitate urmatoarele:- producţia de produse de panificaţie şi patiserie- distribuţia produselor - comercializarea

Societatea produce in jur de 1000 kg de pâine pe zi, ea dispune de o gamă variata de produse având sortimente de pâine si cornuri. Produce pâine alba la 900 grame si la 500 gramefeliata, la 500 grame paine semi ,cornuri si colaci etc .Toate aceste produse sunt distribuite la diferite magazine de pe raza localităţi şi nu mumai.

Producţia se realizează intr-un spaţiu special amenajat îndeplinid toate condiţiile prevăzutesi reglementate de legislatia in vigoare cat şi a standardelor de calitate a produselor. Ambalarea produselor proaspete se realizează cu ambalaje moderne din folie de polietilenă. Transportul produselor este efectuat cu ajutorul autoutilitarelor din dotare special amenajate şi agreeate.

În ce priveste activitatea de vânzare a produselor , societatea livrează produsele pe bazacomenzilor efectuate de clienţi care sunt formaţii in totalitate din magazine alimentare situate atat peraza localitaţii Ghiroda cat sip e raza municipiului Timisoara.

Toate produsele sunt atestate intern conform standardelor de calitate si producţie elaboratede intreprindere cu respectarea standardelor nationale. Calitatea produselor fabricate de societateeste apreciată implicit de catre beneficiari prin cresterea nivelurilor comenzilor.

Pentru realizarea obiectului de activitate intreprinderea are un numar de 11 angajaţiirepartizaţii conform structurii organizatorice adoptată de catre societate .

Societatea este încadrata in categoria întreprinderilor mici si mijlocii deoarece depaseştenumarul de 9 salariaţii iar cifra de afaceri este mai mare de 100.000 euro, deci conformreglementarilor din Romania înteprindetea calculeazasi plateste impozit pe profit.

46



4.2 EXEMPLIFICĂRI PRIVIND ÎNREGISTRARILE CHELTUIELILOR SI A

VENITURILOR LA S.C. NOVAPANE S.R.L.

1 a. Pe baza facturilor se înregistrează achizţii aferente luni decembrie 2006

% = 401 „ Furnizori” 20.198,09301 „Materii prime” 11.666,70303 „Obiecte de inventar” 4.756,00381 „Ambalaje” 550,524426 „TVA deductibila” 3.224,87

b. Înegistrarea facturii emise de furnizorului de energie electrică si gaze naturale

% = 401 „ Furnizori” 1.834,26605 „Cheltuieli privind

energia si apa 1541,404426 „TVA deductibilă” 292,86

c.Înegistrarea cheltuielilor cu întretinerea si reparatiile la mijloacele fixe din dotare

% = 401 „ Furnizori” 989,65611 „Cheltuieli cu întretinerea

si reparaţiile 831,644426 „TVA deductibila” 158,01

d. Înegistrarea imprimatelor fara regim special conform facturilor

% = 401 „ Furnizori” 285,64604 „Cheltuieli privind

materialele nestocate 240,034426 „TVA deductibila” 45,61

e. Înregistrarea facturi de convorbiri telefonice

% = 401 „ Furnizori” 60,94626 „Cheltuieli poşale si taxe

de telecomunicatii 51,214426 „TVA deductibilă” 9,73

f. Înregistrarea facturii de abonament la programul informatic

% = 401 „ Furnizori” 632,33626 „Alte cheltuieli cu servicii

47



executate de tertii 531,334426 „TVA deductibilă” 100,96

2. Înregistrarea producţiei

345 „Produse Finite” = 711 „Variatia stocurilor” 38.812,67

3. Înregistrarea consumuli de materii prime

601 „Cheltuiei cu materiile prime” = 301 „Materii Prime” 16.220,82

4. Se dau in folosinţa obiecte de inventar.

603 „Cheltuieli privind materialele = 303 „Materialele de natura 4.756,00de natura obiectelor de inventar obiectelor de inventar

5. Virare productie pe bază de aviz de însotire marfă.

418 „Clienţii facturi de intocmit = 701 „Venituri din vanzarea 14.224,14. produselor finite

6. Înregistrarea livrarilor de produse pe baza de facturi si facturarea avizelor.

411 „Clienti” = % 46.187,12418 „Clienţii facturi de intocmit” 14.224,14701 „Venituri din vanzarea produselor finite” 24.588,534427 „TVA colectată” 7.374,45

7. Descărcarea productie vîndute.

711„Variatia stocurilor” = 345 „Produse Finite” 38.812,67

8. Înregistrarea cheltuielilor cu salariile si a contribuţiilor conform statului de plata

a. Înregistrarea cheltuielilor cu salariile

641 „Cheltuieli cu salariile personalului” = 421 „Personal-salarii datorate” 6.913,00

b. Înregistrarea CAS Angajator 19,50%6451 = 4311 1.348

„Contributia unitatii la asigurarile sociale” „Contributia unitatii la asigurarile sociale”

c. Înregistrarea contribuţii unitaţii la fondul de somaj in coantul de 2%

6452 = 4371 138„Contribuţia unitaţii pentru ajutorul de şomaj” „Contribuţia unitaţii pentru fondul de somaj”

48



d. Înregistrarea contribuţii angajatorului pentru asiguarile sociale de sanatate in cuantum de 6%

6453 = 4313 415„Contributia angajatorului pentru asiguarrile sociale de sanatate”

e. Înregistrarea contribuţii pentru concedii si indemnizaţii angajator 0,85%

6455 = 4315 59,00„Contributia angajatorului pentru concedii si indemnizaţii”

f. Înregistrarea contribuţii pentru accidente de munca si boli profesionale.6454 = 4317 52,00

„Contribuţta la fondul de accidente de munca şi boli profesionale”g. Înregistrarea comisionului datorat la I.T.M. si contributia la fondul de garantarea a obligaţiilor

salariale

635 = 447 69,00„Cheltuieli cu alte impozite taxe si vărsaminte asimilate” „Fonduri speciale taxe si vars. asimilate”

9. Se înregistrează amortizarea aferentă luni decembrie

6811 = 281 1.280,00„Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor” „Amotrizări privind imob. corporale”

10. Se înregistrează cheltuiala cu profitul

691 = 441 686,87„Cheltuieli cu impozitul pe profit” „Impozitul pe profit/venit”

11. Pe baza extraselor de cont se înregistrerază cheltuieli cu comisioanele.627 = 5121 73,43

„Cheltuieli cu servicile bancare si asimilate” „Conturi la bănci in lei”

4.3 Metoda Soldurilor Intermediare de Gestiune

4.3.1. Analiza indicatorilor

Această metodă conţine instrumente de măsurare a rezultatelor susceptibile, să reflecterealitatea economică şi financiară a activităţii desfăşurate care asigură o imagine mai clară decât ceaoferită de indicatorii contabili obişnuiţi.

Tabloul soldurilor intermediare de gestiune este format din următorii indicatori:

49



Marja comercială (Me)= Venituri din vânzări mărfuri (contul 707)-Cheltuieli privindmărfurile (cont 607). Marja comercială reprezintă câştigul realizat sub forma de adaos comercial,rezultat din activitatea de comercializare a mărfurilor.

Producţia exerciţiului (PE)=Venituri din producţia vândută+ (conturile701,702,703,704,705,706,708)+ Venituri din producţia stocată (contul 711)+ Venituri din producţiade imobilizări(conturile 721,722). Producţia exerciţiului reprezintă totalitatea bunurilor şi serviciilor

produse de întreprindere într-o anumită perioadă de tiimp, este o expresie a activităţii globale aintreprinderii.Valoarea adăugată (VA)= Producţia globală a exerciţiului (MC+PE)-Consumuri de bunuri

şi servicii furnizate de terţi (conturile 605,611,613,622,623,626,etc).Valoarea adăugată exprimă creşterea de valoare rezultată din utilizarea factorilor de producţie,îndeosebi a factorilor de nuncă şi capital, peste valoarea materiilor prime, materialelor şi serviciilor cumpărate de întreprindere de la terţi. Valoarea adăugată reprezintă bogăţia creată prin valorificarearesurselor tehnice, umane şi financiare ale intreprinderii peste valoarea consumurilor intermediare prvenite de la terţi.

Excedentul brut de exploatare (EBE)= VA+ Venituri din subvenţii de exploatare (contul741)-cheltuieli cu personaalul (conturile 641, 6451, 6452)-Cheltuieli cu impozite şi taxe (contul635). Excedentul brut de exploatare reprezintă capacitatea brută de autoînfiinţare care se degajă dinactivitatea de exploatare, exprimă potenţialul de autoînfiinţare a investiţiilor pentru exploatare.î

Rezultatul exploatării (RE)= EBE+Venituri din amortizări şi provizioane+Alte venituri deexploatare-Cheltuieli cu amortizări şi provizioane-Alte cheltuieli de exploatare.Rezultatul exploatării, exprimă în mărimi absolute, rentabilitatea aferentă activităţii de exploataredupă deducerea cheltuielilor totale din veniturile totale aferente acestei activităţi, caracterizează performanţele activităţii de exploatare.

Rezultatul curent înainte de impozitare (RC)=RE+ Venituri financiare-Cheltuieli financiare.Rezultatul curent se determină prin luarea în considerare a rezultatului financiar, permiţândaprecierea impactului politicii financiare asupra rezultatelor intreprinderii.

Rezultatul net (Rn)= Rezultatul brut-Impozitul pe profit/venitRezultatul net, exprimă în mărimi absolute, rentabilitatea netă aferentă activităţii intreprinderii, dupădeducerea cheltuielilor totale din venituri totale şi a impozitului pe profit aferent unui exerciţiufinanciar. Profitul net este măsura absolută a rentabilităţii financiare a capitalului propriu.

Tabelul nr. 4.1Solduri intermediar pe gestiune

Nr. Specificaţie U.M. Perioadă de analiză SimboluriCrt. 2005 2006

1 Marja Comerciala MC=Vvmf-Cmf 2 Cifra de afaceri lei 475895 700650 CA=Vvmf+Pv

3 Producţia exerciţtiului lei 475895 700650 PE=Pv+Ps+Pi4 Valoarea Adăugată lei 180328 265783 VA=Mc+Pe-Cm-Cslt5 Excedentul brut de exploatare lei 90630 196813 EBE=Va+Se-Itva-Chp6 Rezultat din exploatare lei 27951 163064 RE=Ve-Che7 Rezultat financiar lei 467 -251 RF=Vf-Cf 8 Rezultat curent al exerciţiului lei 28418 162813 RC=Re+Rf 9 Rezultat extraordinar lei 0 0 RX=Vx-Cx

10 Rezultat brut lei 28418 162813 RB=Rc-Rx

50



11 Impozit pe profit lei 4710 26050 ImpP=Rb*16%12 Rezultatul net lei 23708 136763 RN=Rb-ImpP

În continuare pornind de la soldurile intermediare de gestiune, vom analiza indicatori, cum ar

fi: dinamica cifrei de afaceri, analiza valorii adăugate, evoluţia excedentului brut din exploatare.

Analiza dinamicii de afaceri

Tabelul nr. 4.2Evoluţia cifrei de afaceri

Nr.Crt Specificaţie U.M

Perioadă de analiză

2005 20061 Cifra de afaceri mii.lei 475895 7006502 Indicele de creştere a preţurilor - 1 13 CA în preţuri comparabile mii lei 475895 7006504 Indicele de creştere a c.a. % 100% 147%5 Variaţia CA % 0 476 Ritm mediu de creştere a CA % 0 23,5

Dinamica cifrei de afaceri trebuie sa prezinte o tendinţă de creştere comparabile de la o perioadă la alta, pentru a asigura creşterea reală (ţinând cont de efectul inflaţionist), a afacererilor firmei.

Cifra de afacerii prezentată în tabelul 2 prezintă o tendinţă de creştere pe perioada analizată.În ultimul an analizat, cifra de afaceri a crescut cu 47% faţă de anul precedent. Această tendinţă decreştere se datorează creşterii veniturilor din vânzarea produselor finite. Veniturile din vânzarea produselor finite reprezinta 100% din cifra de afaceri.

ANALIZA VALORI ADĂUGATE

Tabelul nr. 4.3Evoluţia valorii adaugate

Nr. Specificaţie U.M. Perioada analizată

Crt 2005 20061 Marja comercială lei 0 02 Productia exerciţiului lei 475895 700650

3 Cheltuieli materiale totale lei 215602 316774 Servicii lei 33622 78112

5 Consumuri intermediare lei 46343 399786 Valoare adăugată lei 180328 265783

51



7 Amortizare lei 61664 299478 Valoare adăugată netă lei 118664 2358369 Rata netă a valorii adăugate % 25 34

Valoarea adăugată pe perioada analizată a înregistrat o evoluţie crescătoare sporind cu 9 %

fată de anul precedent. Aceasta inseamnă ca in ultimul an a crescut bogaţia reală.Excedentul brut din exploatare

Table nr.4.4Evoluţia excedentului brut din exploatare

Nr. Specificaţie U.M. Perioada analizatăCrt 2005 2006

1 Valoare adăugată lei 180328 2657832 Subvenţii de exploatare lei 0 03 Cheltuieli cu personalul lei 88455 625254 Impozite taxe si vărsăminte asimilate lei 1243 6445

5 Excedentul brut din exploatare lei 90630 1968136 Indicele de crestere a VA % 100 1477 Indicele de crestere Ch pers. % 100 718 Indicele de crestere Itva % 100 5199 Indicele de crestere EBE % 100 217

Analiza nivelului excedentului brut din exploatate (EBE) s-a realizat prin metodasubstractiva in tabelul nr.4.4. Pe întreaga perioadă indicatorul înregistrează o tendintă de creştere. Înultimul an acesta sporeşte cu 117% fata de anul precedent reflectand o crestere a capacitaţii definantare a investitiilor din activitatea de exploatare.

4.3.2 DETERMINAREA REZULTATULUI EXERCIŢIULUI Tabelul nr.4.5Determinare exerciţiului

Indicator U.M 2005 2006 Indicele de crestere

Venituri din exploatare lei 475895 700650 147%Cheltuieli de exploatare lei 447944 537586 120%Rezultatul din exploatare lei 27951 163064 583%Venituri financiare lei 467 600 128%Cheltuieli financiare lei 97 851 877%

Rezultatul financiar Lei 370 -251 Venituri extraordinare Lei 0 0Cheltuieli extraordinare Lei 0 0Rezultatul extraordinar Lei 0 0TOTAL CHELTUIELI Lei 448041 538437 120%TOTAL VENITURI Lei 476459 701250 147%Rezultat brut Lei 28418 162813 573%Impozit pe venit Lei 4710 26050 553%

52



REZULTATUL NET Lei 23708 136763 576%

Contul bifuncţional 121 “Profit si pierdere” ţine evidenţa profitului sau pierderii realizate incursul unui exerciţiu. Exercitiul financiar in România coincide cu anul calendaristic şi incepe ladata de 1 ianuarie şi se incheie la 31 decembrie

Rezultatul exerciţiului se determina lunar cu ajutorul contului 121 “Profit sau pierdere” prin

debitatrea acestuia cu creditul conturilor 6 “Cheltuieli” si prin creditarea acestuia cu debitulconturilor grupei 7 “Venituri” .Societatea SC Novapane SRL a realizat, la nivelul anului 2006, un volum de venituri de

701250lei , iar cheltuieli totale de 538437 lei si un profit brut de 162183 conform anexei nr.1 care aînregistrat o crestere de 476% fata de perioada precedentă

Redactarea situaţiilor financiare anuale

Societatea comercială „NOVAPANE”S.R.L. întrucât îndeplineşte prevederile art..27(6), dinLegea contabilităţii nr.82/1991, republicată, modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernuluinr.61/2001, întocmeşte situaţiile financiare simplificate şi anume: bilanţ şi cont de profit şi pierdere.

În prezenta lucrare voi redacta în ANEXA 1, ”CONTUL DE PROFIT ŢI PIERDERE”, pentru că aceasta cuprinde: cifra de afaceri netă, veniturile şi cheltuielile exerciţiului, grupate dupănatura nlor, precum şi rezultatul exerciţiului (profit sau pierdere).

Contul de „Profit şi pierdere constituie un element component al situaţiilor financiare anualecare măsoară performanţele activităţii.

Sfera cunoaşterii şi utilizatorii situaţiilor financiare

Pe plan internaţional, se constată o utilizare tot mai mare a situaţiilor financiare aleintreprinderilor. Aceste instrumente sintetizatoare ale situaţiei financiare a intreprinderilor reprezintăuna din primele surse de informaţii fiabile în materie nu numai din partea investitorilor, ci şi pentruo serie de alţi utilizatori, precum sunt: salariaţii, împrumutatorii, furnizorii şi alţi creditori, clienţii,guvernele şi reprezentanţele lor şi publicul.

• Investitorii sunt persoanele care formează capitaluri pe riscurile lor, iar consilieriilor sunt îngrijoraţi de riscul inerent investiţiilor lor şi de rentabilitatea pe care o obţin. Aceştia aunevoie de informaţii pentru a-i ajuta să decidă cînd este util să cumpere, să conserve sau să vîndă.Investitori, în calitatea lor de acţionari, sunt de asemenea interesaţi în iformaţii care să le permită sădetermine capacitatea intreprinderii de a onora la scadenţă dividendele;

• Salariaţii sunt interesaţi în obţinerea de informaţii referitoare la stabilitatea şirentabilitatea patronilor lor. Ei sunt de asemenea interesaţi în deţinerea de informaţii asupranivelurilor retribuiiilor cu privire la avantajele în materie de pensionare, asupra naturii şi întinderii

posibilităţilor lor în utilizarea personalului;• Împrumutătorii sunt interesaţi în informaţii care să le asigure date reale cu privire

la bonitatea firmei, la capacitatea de plată la scadenţa restituirii datoriei, împreună ci dividendelerezonabile (în concordanţă cu piaţa).

• Furnizorii şi diverşi creditori sunt direct interesaţi în obţinerea de informaţii certe înceea ce priveşte capacitatea de plată, la termenele stabilite prin contracte cu partenerii lor economici,a valorii facturilor pentru mărfurile livrate sau prestaţiile executate. Asemenea informaţii sunt cuatât mai utile pentru contractanţi, unde beneficiarii mărfurilor ori prestaţiilor de servicii (clienţi şialţi debitori), deţin o pondere importantă în ansamblul creanţelor furnizorilor.

53



• Clienţii sunt interesaţi în obţinerea de informaţii cu privire la continuitateaintreprinderii contractante. Prezintă un interes deosebit în special în contextul în care clienţii se aflăîn relatţţ pe termen lung cu partenerii lor, precum şi în situaţiile în careactivitatea lor estedependentă îîntr-o măsură determinantă de activitatea celeilalte părţi contractante;

• Guvernele şi diverşii lor reprezentanţi sunt interesaţi în repartizarea resurselor financiare datorate de diverşii agenţi economici, ale căror fluxuri au legătură directă cu activităţile

intreprinderiilor. Organele menţionate sunt direct interesante în cunoaşterea situaţiei financiareveridice a intreprinderilor supravegheate, în scopul obţinerii de date statisticeutile formării deindicatori destinaţi să contribuie la elaborarea strategiei actuale şi în perspectivă privind resurselefinanciare. La baza seriilor de date previzionate ce se alcătuiesc de organismele menţionate, este utilsă se găsească date furnizate de contabilitate pe calea situaţiilor financiare, a căror certitudine şiveridicitate sunt de necontestat;

• Publicul este un beneficiar cu cea mai mare potenţialitate ăn ce priveşte receptareade date certe cât mai exhaustive şi de naturi cât mai diverse, în vederea cunoaşterii unor aspectemultiple asupra intreprinderilor locale, regionale, a agenţilor economici şi capabili să absoarbă personalul eventual disponibil în localitatea respectivă..

54



CONCLUZII

Prezenta lucrare analizează contabilitatea cheltuielilor, veniturilor a rezultatului exerciţiului, precumşi analiza respectivelor rezultate obţinute în vederea stabilirii unei orientări generale asupraactivităţii economice financiare desfăşurate de S.C. „NOVAPANE” S.R.L., societate care are caobiect de activitate producţia de produse de panificaţie şi patiserie. În prezenta se urmăreştefolosirea principiilor generale ale contabilităţii, coordonarea structurii lucrărilor financiar contabileşi a metodelor de evaluare, publicarea documentelor de sinteză de către societatea comercială,întocmirea bilanţului, înregistrarea notelor contabile, ţi situaţia contului de profit şi pierdere

Activitatea oricărei întreprinderi este constituită din diferite procese de transformare, caregenerează consumuri (cheltuieli), şi în acelaşi timp produc rezultate (venituri). Toate aceste procesese grupează, după natura lor pe cele trei activităţi, respectiv activitatea de exploatare, financiară şiextraordinară. Spre deosebire de activitatea financiară şi extraordinară, care au acelaşi conţinut laorice întreprindere, activitatea de exploatare variază de la o întreprindere la alta, fiind dependentă deobiectul acesteia. Astfel activităţile de exploatare se pot concretiza, la unele întreprinderi în producţia de bunuri materiale şi desfacerea acestora, la altele în comercializarea mărfurilor respective sau în executarea de lucrări (întreprinderi de construcţii-montaj), ori prestarea de serviciietc.

Dintr-o analiză a organizării şi conducerii contabilităţii veniturilor şi cheltuielilor se potdesprinde următoarele concluzii cu caracter general :

- la nivelul unei întreprinderi cheltuielile, în ansamblul lor sunt complexe, eterogene;- natura veniturilor şi cheltuielilor unui agent economic se diversifică pe cele trei activităţi

(exploatare, financiară şi extraordinară);- prin utilizarea eficientă resurselor existente, întreprinderea poate obţine o anumită

performanţă, ce constă în capacitatea acesteia de a genera fluxuri viitoare de numerar;- cheltuielile şi veniturile constituie elemente legate direct de evaluarea performanţelor

întreprinderii;- cheltuielile sunt reprezentate de consumuri, datorii şi plăţi care afectează nivelul

performanţelor;- în contabilitatea de gestiune cheltuielile se reflectă după criteriul destinaţiei şi funcţiei lor,

prin colectarea şi repartizarea acestora pe obiect de activitate (produse, lucrări, servicii), în vedereadeterminării costului activităţii;

Principalele particularităţi ale contabilităţii financiare a veniturilor şi cheltuielilor sunt:- cheltuielile, ca şi veniturile sunt contabilizate pe măsura generării şi angajării lor, şi nu cu

ocazia încasării sau plăţii lor, în conformitate cu principiile contabilităţii de angajamente;- în categoria cheltuielilor se cuprind atât consumurile, cât şi alte elemente care influenţează

rezultatul exerciţiului (plăţi sau alte cauze care generează diminuarea activului) precum şi în

categoria veniturilor sunt incluse şi acele elemente care generează o creştere a activului

întreprinderii;

- pierderile reprezintă diminuări ale beneficiilor economice şi, din acest punct de vedere, nu

diferă ca natură de alte tipuri de cheltuieli;

55



- cheltuielile includ şi pierderile nerealizate, cum ar fi cele rezultate din creşterea cursului deschimb valutar, în cazul unor împrumuturi sau datorii în valută iar la rândul lor veniturile includ şi beneficii nerealizate de exemplu cele din diferenţele favorabile de curs valutar;

- la reflectarea contabilă a cheltuielilor şi veniturilor ne interesează doar valoarea acestora, şinu secţia , produsul sau activitatea care generează venitul respectiv cheltuiala;

- veniturile şi cheltuielile se delimitează riguros în timp, pentru a se putea separa veniturile şi

cheltuielile exerciţiului curent de veniturile şi cheltuielile altor perioade (exerciţii);- se are în vedere gruparea cheltuielilor după natura lor economică şi activităţi, pentru a putea asigura comparabilitatea acestora cu veniturile realizate şi stabilirea rezultatului exerciţiului, pe structura activităţilor care le-au generat;

- cheltuielile activităţii de exploatare sunt reflectate pe de o parte în contabilitatea financiară,iar pe de altă parte în contabilitatea de gestiune, cu precizarea că specificul activităţii întreprinderii,influenţează îndeosebi organizarea contabilităţii de gestiune;

- în ceea ce priveşte activităţile financiare şi evenimentele extraordinare, cheltuielile şiveniturile acestora se evidenţiază numai în contabilitatea generală;

- cheltuielile şi veniturile înregistrate în avans se contabilizează într-un cont distinct,afectând exerciţiile financiare la care se referă ;

Ceea ce este caracteristic pentru întregul model de contabilizare a cheltuielilor, este aducerealor la un anumit nivel de compatibilitate şi comparabilitate cu veniturile, întrucât rezultatulexerciţiului să încorporeze toate eforturile financiare ale agentului economic, toate efecteleexploatării, dar şi toate influenţele conjuncturale sau accidentale, interne sau externe, în limita unuisegment de gestiune foarte clar delimitat.Contabilitatea cheltuielilor am prezentat-o pe feluri după natura lor., şi grupând după destinaţia pecare o are intreprinderea, precum şi având în vedere cheltuielile care reprezintă ponderea mare întotalul cheltuielilor obţinute în decursul unui exerciţiu financiar. În urma analizei efectuate s-adesprins faptul că din totalul cheltuielilor cele privind activitatea de exploatare deţin pondereamajoră, fapt ce semnifică realizarea obiectivului de activitate al societăţii.

Aspect negativ prezintă acela că în tot decursul perioadei analizate cheltuielile financiare audevansat veniturile financiare. Pe baza formulelor contabile am înregistrat principalele cheltuieliobţinute de unitate.

Contabilitatea veniturilor are tratarea pe feluri, după natura lor şi grupând după destinaţia pecare o are intreprinderea. Pe întreaga perioadă analizată intreprinderea înregistrează o creştere aveniturilor din exploatare cu 47% faţa de anul precedent. Creşterea veniturilor din activitatea deexploatare este mai mare decât creşterea cheltuielilor din exploatare cu 27%. Veniturile dinactivitatea financiară au fost devansate de cheltuielile financiare.Rezultatul exerciţiului ale regiilor autonome, societăţiilor comerciale şi alţi agenţi economici sedetermină cu diferenţă între venituri şi cheltuieli, indiferent de data încasării sau plăţiilor cuantificate, contabilitate şi localizate pe feluri omogene şi pe segmente de gestiune compatibile.

Rezultatul exerciţiului se determină lunar cu ajutorul contului 121 ”Profit sau pierdere” prindebitarea acestuia cu creditul conturilor grupei 6 ”Cheltuieli” şi prin creditarea acestuia cu debitulconturilor grupei 7 ”Venituri”.Din compararea veniturilor cu cheltuielile contul 121 ”Profit sau pierdere” va reflecta ”Rezultatulexerciţiului.”Analiza rezultatelor realizate de întreprindere am efectuat-o prin intermediul mai multor indicatori.Concluziile deprinse sunt următoarele:

• Cifra de afaceri prezintă o tendinţă de creştere cu 47% faţă de anul precedent, creşteredatorată creşterilor vânzărilor de produse finite.

56



• Valoarea adăugată pe perioada analizată a înregistrat o evoluţie crescătoare sporind cu9% faţă de anul precedent.

• Excedentul brut din exploatare sporeşte în ultimul an cu 117% reflectând o creştere acapacităţii de finanţare a investiţiei

ANEXA 1

57



CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE, la data de 31.12.2006

Denumirea indicatorului

Nr.Cr t

Realizări în perioada dereportare

31.12.2005 31.1

A B 1

1. Cifra de afaceri netă (rd. 02 la 05) 1 475895

Producţia vândută (ct. 701+702+703+704+705+706+708) 2 475895

Venituri din vânzarea mărfurilor (ct. 707) 3 0

Venituri din dobânzi înregistrate de entităţile al căror obiect de activitate îl constituieeasingul (ct.766) 4 0

Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete (ct. 7411) 5 02. Variaţia stocurilor de produse finite (ct.711) Sold C 6 0

şi a producţiei în curs de execuţie Sold D 7 0

3. Producţia realizată de entitate pentru scopurile sale proprii şi capitalizată (ct.721+722) 8 0

4. Alte venituri din exploatare (ct.7417+758) 9 0

VENITURI DIN EXPLOATARE- TOTAL (rd.01+06-07+08+09) 10 475895

5. a) Cheltuieli cu materiile prime şi materiale consumabile (ct.601+602-7412) 11 175927

Alte cheltuieli materiale (ct.603+604+606+608) 12 39675

b) Alte cheltuieli externe (cu energie şi apa) (ct.605-7413) 13 46343

c) Cheltuieli privind mărfurile (ct. 607) 14 0

6. Cheltuieli cu personalul (rd. 16+17), din care: 15 88455

a) Salarii şi indemnizaţii (ct. 641+642-7414) 16 67450

b) Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială (ct.645-7415) 17 210057. a) Ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi necorporale (rd.19-20) 18 61664

a1) Chelştuieli (ct.6811+6813) 19 61664

a2) Venituri (ct.7813) 20 0

b) Ajustări de valoare privind activele circulante (rd.22-23) 21 0

b.1) Cheltuieli (ct.654+6814) 22 0

b.2) Venituri (ct.754+7814) 23 0

8. Alte cheltuieli de exploatare (rd. 25 la 28) 24 35880

8.1 Cheltuili privind prestaţiile externe (ct.611+612+613+614+621+622+623+624+625+626+627+628-7416) 25 33622

8.2 Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate (ct.635) 26 1243

8.3 Cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi activele cedate (ct.658) 27 1015

Cheltuielile privind dobânzile de refinanţare înregistrate de entităţile al căror obiect deactivitate constituie leasingul (ct.666) 28 0

Ajustări privind provizioanele (rd. 30-31) 29 0

-Cheltuieli (ct.6812) 30 0

-Venituri (ct.7812) 31 0

CHELTUIELI DE EXPLOATARE - TOTAL (rd. 11 la 15+18+21+24+29) 32 447944

PROFITUL SAU PIERDEREA DIN EXPLOATARE -Profit (rd. 10-32) 33 27951

-Pierdere (rd. 32-10) 34 0

9. Venituri din interese de participare (ct.7611+7613) 35 0

-din care, veniturile obţinute de la entităţile afiliate 36 0

10. Venituri din alte investiţii şi împrumuturi care fac parte din activele imobilizate (ct.763) 37 0

-din care, veniturile obţinute de la entităţile afiliate 38 0

11. Venituri din dobânzi (ct.766) 39 2-din care, veniturile obţinute de la entităţile afiliate 40 0

Alte venituri financiare (ct.762+764+765+767+768) 41 562

VENITURI FINANCIARE - TOTAL (RD. 35+37+39+41) 42 564

12. Ajustări de valoare privind imobilizările financiare şi a investiţiilor financiare deţinuteca active circulante (rd. 44-45) 43 0

-Cheltuieli (ct.686) 44 0

-Venituri (ct.786) 45 0

13. Cheltuieli privind dobânzile (ct.666-7418) 46 0

-din care, cheltuielile în relaţia cu entităţile afiliate 47 0

Alte cheltuileli financiare (ct.663+664+665+667+668) 48 97

CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL (rd.43+46+48) 49 97

PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIAR(A) - Profit (rd.42-49) 50 467- Pierdere (rd.49-42) 51 0

14. PROFITUL SAU PIERDEREA CURENT(A) -Profit (rd.10+42-32-49) 52 28418

58



59



60



BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ1. Cristina Ionescu - Standardele Internaţionale de Contabilitate- ghid practic, Marius Solomon traducere după ediţia a II-a, Editura Irecson, Bucureşti

Mihaela Mihai 2003.

2. Dumitru Cotleţ – Situaţiile financiare între informaţie şi decizie, EdituraOvidiu Megan Orizonturi Universitare, Timişoara 2005.Andrei Pelin

3. Corina Grosu - Contabilitate de gestiune, Editura Mirton, Timişoara 2003.

1. Leonora Caciuc – Bazele teoretice ale contabilităţii, Editura Mirton, 2006

5. Niculae Feleagă – Niculae Feleagă, Bazele contabilităţii o abordare europeană şiinternaţională, Editura Economică, 2002

6. Mihail Epuran - Teoria contabilităţii, Editura economică, 2004

7. Dumitru Matiş, Dorel Mateş, Dumitru Cotleţ - Contabilitatea financiară a

entităţiilor economice, Editura Mirton, 2006

8. Dorel Mateş – Normalizarea contabilităţii şi a fiscalităţii întreprinderii, EdituraMirton, 2003

9. Ineovan Felicia – Contabilitate de gestiune, Editura Mirton, 2005

10. Creţoiu Gheorghe – Contabilitate, Editura All Beck, 2004

11. . M. Ristea- coordonator – Contabilitatea financiară a întreprinderii, EdituraUniversitară, Bucureşti, 2004.

12. Emilian Duca – Codul fiscal, Editura Rosetti, Bucureşti 2006.

61

LICENTA. venituri, cheltuieli si rezultatul exercitiului

Documents

Transcript of LICENTA. venituri, cheltuieli si rezultatul exercitiului