Analiza sortimentului icalitii de mrfuri dingrupa de produse de panificaie

Elev: Sucitu Mircea

2015

CUPRINS

INTRODUCERE CAPITOLUL 1. Caracterizarea general a pieei produselor de panificaie1.1. Clasificare general i particularitai sortimentaleCAPITOLUL 2. Tehnologii de fabricaie2.1. Modaliti de ambalare 2.2. Cerine de pstrare 2.3. Sisteme de etichetareCAPITOLUL 3. Studiu de cazCONCLUZII BIBLIOGRAFIE ANEXE

INTRODUCERE

Activitatea de obinere a produselor de panificaie, reprezint una din cele mai vechi ocupaii ale omului, i totodat una dintre ramurile principale ale industriei alimentare.Avnd n vedere importana pe care o au produsele de panificaie n satisfacerea cerinelor de hran ale consumatorilor, industria de panificaie elaboreaz aplicarea unor procedee i tehnologii noi de fabricaie, extinde gradul de mecanizare i automatizare a proceselor tehnologice, lrgete gama sortimental prin realizarea de noi produse n concordan cu tendina i cerinele consumatorilor i asigur mbuntirea valorii nutritive i a calitii produselor de panificaie. Produsele de panificaie constituie unul dintre alimentele de baz ale omului i furnizeaz peste o treime din caloriile necesare organismului. Conin att substane necesare creterii organismului tnr i refacerii esuturilor, ct i substane pentru producerea energiei necesare activitii organismului, ca: hidrai de carbon, substane proteice, substane grase, substane minerale: calciu, fosfor, fier; vitamine: B1,B2, PP.De aceea modernizarea continu a produciei din industria de panificaie prin aplicarea cuceririlor tiinei i tehnicii contemporane presupune eforturi din partea specialitilor care trebuie s-i perfecioneze cunotinele, att din experiena zilnic ct i din nsuirea rezultatelor tiinifice n domeniu. Utilajul folosit n producerea produselor de panificaie este unul din factorii care influeneaz calitatea produsului, de aceea trebuie ca utilajul s corespund normelor: s fie cu un grad nalt de precizie al funcionrii, s fie confecionat din materiale neduntoarea produsului i s nu influeneze asupra proprietilor produsului, s nu aib aciune duntoare sntii muncitorilor. Pinea este unul dintre cele mai vechi alimente, datnd din era neolitic. Primele feluri de pine produse au fost preparate din terci de Cereale.Produsele de panificaie, afnate biologic sau chimic, ocup o pondere nsemnat in consumul cotidian al populaiei, avnd un aport important n substane nutritive ( glucide, proteine vegetale, substane minerale, vitamine din grupul B) i satisfcnd totodat obiceiurile alimentare.n panificaie se utilizeaz o diversitate de materii prime i auxiliare: fina, drojdia, apa, sarea, zahrul, grsimile, condimentele, care trebuie s fie de cea mai bun calitate, deoarece proprietatile lor influenteaza direct caracteristicile produselor finite. Faina de gru poate fi utilizat ca atare sau in amestec cu fina de secar, fina de cartofi sau pasta de cartofi.Fina de panificaie, pe lang caracteristicile de calitate organoleptice i fizico-chimice normale, trebuie s aiba i proprieti tehnologice care s permit obinerea unor produse finite corespunztoare. Dintre aceste proprieti, importante sunt capacitatea de hidratare a finii ( influeneaz randamentul n aluat i in produse finite ), capacitatea de a forma i reine gazele n timpul preparrii aluatului i proprietile mecanice ale aluatului obinut dintr-un anumit tip de fin. Drojdiile sunt agentul biologic care cauzeaz afnarea aluatului, imprimnd produsului o anumit porozitate. Ele fermenteaz glucidele in fin, transformndu-le in alcool etilic i dioxid de carbon, acestea din urm cauznd afnarea aluatului. Se foloseste curent drojdia comprimat, cu o umiditate de maximum 77 % i o durat de cretere de 90 de minute. n unele ntreprinderi se utilizeaz drojdii lichide care imprim produselor un gust i o arom deosebit i o durat mai mare de prospeime.Apa utilizat in panificaie trebuie s fie potabil, incolor, inodor, limpede, lipsit de substante organice, cu o duritate de maxim 18o gramane. Sarea este inclus in reeta produselor de panificaie pentru formarea gustului, dar i pentru ameliorarea calitii finii. La fina slab se adaug mai multa sare. n lunile clduroase, se adaug o cantitate mai mare de sare pentru a preveni dezvoltarea microorganismelor. Se utilizeaza 1,2 1,5 % sare fa de cantitatea total de fin.Pentru lrgirea sortimentului i ameliorarea calitii produselor de panificaie, reetele de fabricaie mai pot contine: materii zaharoase, grsimi, ou, condimente. In aluaturile din finuri albe ( tari la foc, care dau produse cu coaja palid, nerumenite ) se adaug extract de malt, in proporie de 0,5 0,7 % din masa finii.

CAPITOLUL 1CARACTERIZAREA GENERAL A PIEEI PRODUSELOR DE PANIFICAIE

Una dintre cele mai importante companii care activeaz pe piaa romneasc a produselor de panificaie este Vel Pitar S.A., aceast firm fiind lider pe piaa produselor de acest gen in anul 2014 i un juctor important in domeniul produciei i distribuiei de specialiti, biscuii i napolitane, paste finoase, specialiti de cofetrie i patiserie i produse de morrit. Cu un an in urm se situase intre primii trei mari productori din Romania, cu un volum al vnzarilor de 42,4 milioane de euro. Vel Pitar S.A. s-a format in decembrie 2001 prin fuziunea a patru fabrici din industria de morrit i panificaie : Mopariv Rmnicu Vlcea, Berceni Bucureti, Mopariv Cluj Napoca i Granpan Tecuci. In octombrie 2002 Vel Pitar S.A. fuzioneaz prin absorbie cu compania Spicul Arge Piteti, deinnd la momentul respectiv peste 2000 de angajai. In 2003 procesul de extindere a continuat cu preluarea altor dou companii: Pangran Iai i Gorjpan Trgu Jiu. In 2004, Vel Pitar a achiziionat o unitate de producie n orasul Bal astfel inct compania are in acest moment peste 4800 de angajai in toat ara. n prezent Vel Pitar deine centre de producie in 8 judee ale trii (Vlcea, Bucureti, Arge, Cluj, Galai, Iai, Gorj i Olt) i parteneri de grup in Bucureti ( Libertatea ), Brasov(Postavarul) i Giurgiu ( Panam ), acetia avnd acelai acionar majoritar ca i Vel Pitar. Vel Pitar S.A. are ca principali concureni la nivelul ntregii ri companiile Loulis, cu o cot de pia comparabil cu a sa, i Boromir, in timp ce la nivel de Bucureti principalii concureni sunt Spicul S.A., cu o cot de pia de 20 %, i S.C. PlevneiS.A.Pentru majoritatea consumatorilor, marca " Spicul " este asociat cu produsul pine pe vatr - " ca la mama acas ", ca o confirmare a importanei pe care aceast societate o acord acestui produs. Spicul S.A. Bucuresti a creat i promovat pe piaa din Romnia un numr de peste 200 de produse, toate acestea fiind in conformitate cu prevederile legale privind protecia consumatorului, sistemele de management al calitii ISO 9000 fiind sisteme de referin ale activitii acestei societi. Tehnologia de ultim or folosit la obinerea sortimentelor de pine de ctre Spicul S.A. confer produselor caracteristici fizico-chimice i organoleptice deosebite, cu termen de valabilitate ridicat ( peste 3 zile ), fcndu-le unice pe piaa de panificaie din Bucuresti.Ca o confirmare a importanei pe care Vel Pitar SA o acord calitii produselor sale, definit prin prospeime, igien, controlul materiei prime i al ingredientelor, compania a primit certificarea pentru standardul ISO 9001/2000 completat in semestrul I al anului 2004 cu obinerea certificrii H.A.C.C.P. in domeniul siguranei alimentare pentru entitile Vlcea, Bucureti i Piteti. Cu un volum al livrrilor zilnice de produse proaspete de peste 250 de tone, Vel Pitar acoper zone urbane ca Bucureti, Rmnicu Vlcea, Giurgiu, Cluj Napoca, Tecuci, Iai, Trgu Jiu, Brasov, Focani, Drgaani, Calimneti, Panciu, ct i intinse zone din judetele Arge, Vlcea, Ilfov, Giurgiu, Vrancea, Galai, Cluj, Iai, Gorj i Brasov. Produsele sunt livrate direct ctre punctele de vnzare, utiliznd un parc auto de peste 380 de autovehicule de diverse tonaje.Vel Pitar dispune de o structur de distribuie naional a produselor ambalate: pine ambalat, biscuii, napolitane, paste finoase i produse de morrit prin care asigur prezena acestora la oricare din cele 7 locaii din ar, cu scopul declarat de a putea furniza comercianilor din oricare colt al rii toat gama de produse, de la oricare din fabrici, precum i de un lan de magazine proprii ce nsumeaz n prezent peste 170 de astfel de uniti.

1.1. Clasificare general i particulariti sortimentaleIn ceea ce privete clasificarea produselor Vel Pitar prin prisma concepiei de marketing, aplicnd cele trei criterii, acesteasunt bunuri ( in functie de natura lor ),reprezentnd produse de larg consum, de cumprare curent, cum ar fipinea i produsele de panificaie, precum i produse de cumprare impulsiv, de exemplu, specialitile sau prjiturile (clasificare in funcie de destinaia de consum) i perisabile (in funcie de durata de utilizare a acestora).Produsele S.A Vel Pitarpot fi grupate in 5 liniide produse: Panificaie ambalat; Panificaie proaspt; Biscuii si napolitane; Paste finoase; Produse de morrit.Conform statisticilor, romnii consum anual aproape 120 de kilograme de pine pe cap de locuitor, cu 60 de kilograme mai mult dect nainte de 1989. Astfel, se justific faptul ccea mai mare pondere in cifra de afaceri a companiei o reprezint produsele de panificaie, cu un procent de 50, 01%, urmate de biscuii, napolitane i paste finoase, care mpreun nsumeaz un procent de 32,64%. Produsele de morrit dein un procent de 15, 32 %, iar restul de 2,03% este reprezentat de servicii.

Panificaia ambalata:Pine, Specialiti, Patiserie i Cofetrie, SemipreparateDac pn in anii '90, in ara noastr pinea clasic, pe vatr, se afla in topul preferinelor tuturor, nu acelai lucru se poate afirma i despre situaia de dup aceast perioad. Astfel, ncepnd cu primii ani ai decadei, s-a observat o schimbare in ceea ce privete obiceiurile consumatorilor, care, preocupai din ce in ce mai mult de sntate, i-au ndreptat atenia spre pinea feliata i ambalat, printre ale crei avantaje se numrau economia de timp, un termen de valabilitate mult mai mareprecum i un plus de igien i prospeime.Aceast modificarea fost confirmata si destudiile privind preferinele cumprtorului. Acesteaarat c din totalul consumului de pine, 75 % o reprezint pinea alb, i 25 % o reprezint cererea pentru pine ambalat i specialiti de pine. In anul 2004, pinea ambalat ocupa doar un procent de 10 % din piaa pinii, procentul de 25 % deinut in prezent confirmnd faptul c i obiceiurile de consum ale romnilor se aliniaz cetenilor din celelalte ri europene. "In plus, pinea alb i feliat a aprut ca o necesitate, fiind gndit in avantajul celor pentru care timpul e preios, copiilor care nu pot manevra un cuit, celor care pregtesc masa, dar i celor care o debaraseaz, deoarece face mai puine firimituri. In plus, faptul ca e ambalat corespunztor face ca produsele s ctige ncrederea clienilor, oferindu-le un produs care e perceput ca fiind mai sigur, declara Magdalena Brad, director marketing in cadrul unei firme de consultan.Compania Vel Pitar a sesizat acest trendcresctor al pieei de pine feliat i ambalat i a hotrt sa ptrund pe aceasta pia, demarnd in anul 2003 un program de investiii in aceast direcie. Dup numai un an, la inceputul lui 2004, compania decide sa devina liderul acestei piete, rezultatul fiind lansarea French Toast, o gama de produse de o calitate superioara, foarte gustoase si obtinute in conditii stricte de igiena si siguranta. Aceste caracteristici au fost rezultatul tehnologiei moderne, complet automatizate de care dispunea Vel Pitar.

French ToastGama French Toastraspunde gusturilor tuturor categoriilor de consumatori, de la copii la varstnici. Produsele acestei game pot fi folosite in foarte multe combinatii, fiind perfecte pentru toate ocaziile care se ivesc: sandwich-uri la scoala, la serviciu sau la iarba verde , precum si un toast delicios dimineata la micul dejun.Lansarea acestei noi game, French Toast, a fost facuta in trei etape, astfel: mai 2004:lansarea gameiToast Vel Pitar- 2 retete de toast superior (alb si secara) iulie 2004:lansarea gameiToast Vel Pitar superior- in aceasta etapa a fost lansata gama de Toast Vel Pitar cu un ambalaj imprimat si o bulina autoadeziva ce anunta un element in premiera in industria de profil: 'La deschiderea ambalajului sunteti prima persoana care atinge acest produs!' (ca urmare a utilizarii tehnologiei K.Touch) noiembrie 2004: lansareagameiFrench Toast- 3 sortimente (clasic, secara si seminte)Lansarea oficiala a intregii game French Toast a fost facuta intre 3 si 7 noiembrie 2004, cu ocazia celei de-a IX-a editii a Expozitiei Internationale Indagra, din cadrul complexului expozitional ROMEXPO Bucuresti.Descriere produse French Toast French Toast Clasic - felii de paine clasice, cu forma simpla, patratoasa, avand o textura fina, fiind in special destinate pregatirii sandwich-urilor si a toast-ului pentru micul dejun . Acest produs este perfect pentru toata familia. French Toast Secara - rezultat dinamestecul de faina neagra, graham si secara; spre deosebire de French Toast Clasic, aceasta are un continut de fibre vegetale de 6 ori mai mare, fiind bogata in substante minerale. Un avantaj al acestui produs il reprezinta aportul energetic redus, fiind destinat in special celor care sunt interesati de o nutritie corecta si sanatoasa. French Toast Seminte- rezultat dintr-un amestec de diferite tipuri de faina cu adaos de seminte de floarea soarelui, dovleac si susan. Acest produs este bogat in fibre vegetale, dar are si un aport energetic ridicat, ceea ce il recomanda consumatorilor care au un stil de viata mai dinamic.Avantajele gamei French ToastPrimul avantaj al acestei game il reprezinta tehnologia inovatoare folosita, si anume, K.Touch. Aceastatehnologie moderna impune un nou standard in panificatie. Astfel, tot procesul de productie este controlat in intregime de calculator: selectarea tipurilor de faina, framantarea, dospirea, coacerea, racirea si ambalarea. Painea este ambalata in punga sigilata, intr-un mediu igienic, oferind garantia ca primul care atinge produsul este doar consumatorul final. Un alt avantaj al acestui produs este ambalajul realizat dintr-un material care-i pastreaza aroma pe toata perioada de garantie. Aceste calitati fac din French Toast un produs situat la nivelul celor de pepiata europeana.

Paini SpecialeDe-a lungul tipului, modificari ale comportamentului consumatorilor romani au aparut nu doar la nivelul tipului de paine, proaspata sau feliata si ambalata, ci diferente au inceput sa aparasi in ceea ce priveste sortimentele de paine. Daca in urma cu cativa ani ponderea specialitatilor de paine, precum cea graham, de secara sau alte tipuri in totalul vanzarilor era nesemnificativa, acum acestea reprezinta in jur de 20% din piata painii.Magdalena Brad, director marketing in cadrul unei firme de consultanta declara in acest sens: "Practic, painea graham, painea cu multicereale si celelalte sortimente de acest gen au reusit sa ocupe aproximativ 20 la suta din piata painii. In plus, studiile de piata indica un trend ascendent pentru acest produs. Cat despre aceasta orientare ea survine pe fondul unei culturalizari a consumatorului care este interesat tot mai mult de ceea ce mananca".Vel Pitar a intampinat aceasta tendinta prin Panissimo, o gama ale carui produse contin pana la 4 tipuri de fainuri si o multitudine de mixuri din cereale si seminte. Aceasta face parte tot din linia painilor feliate si ambalate,la fel ca si French Toast. Produsele din aceasta gama sunt foarte sanatoase, avand urmatoarele caracteristici: ajuta la digestie, ducand la pastrarea unui tonus bun pe toata durata zilei au un aport caloric scazut (Panissimo Silueta, Panissimo Paine Bios) contin mixuri de cereale potrivite alimentatiei persoanelor dinamice, ce depun un efort deosebit fizic sau intelectual sunt potrivite pentru anumite diete (Panissimo Paine dieta si Panissimo Paine hipoglucidica) contin faina de gluten si germeni de grau, adaosuri ce stimuleaza tranzitul intestinal si regleaza arderile (Panissimo Graham proteinizat, Panissimo de secara) au un gust si un aspect traditional, atragator (Panissimo Paine neagra, Panissimo Paine cu cartofi: o varietate de paine alba, cu gust mai dulce decat cel al painii albe clasice)SpecialitatiTendinta de ambalare a produselor se face simtitasi in ceea ce priveste specialitatile. Chiflele graham (Bucuresti, Cluj, Pitesti si Iasi), Chiflele hamburger 385g (Valcea) si Japonezele 100g (Iasi) sunt numai cateva dintr-o lunga lista de specialitati.Cofetarie si PatiserieVel Pitar este cunoscut ca un producator de referinta nu doar pe piata painii, ci sipe piata de cozonac si chec. Printre produsele de patiserie si cofetarie ambalate produse de Vel Pitar se numara:Cozonac:Cozonac cu nuca 800 g, Cozonacde post 400 g, Baigli cu nuca 200 g, Cozonac de casa 800 g, Cozonac cu nuca si cacao 800 g, Cozonac cu rahat 700 gChec: Chec cu stafide si cacao 500 g, Chec cu glazura de ciocolata 250 g, Chec marmorat 250 g, Chec cu cacao 500 gAlte produse de patiserie: Croissant cu gem de fructe 60 g , Rulou cu mere 70 g, Pandisapan 500g , Saleuri 300 gO noua gama de cozonaciUna din strategiile de produs amintite mai sus se refera la imbunatatirea sortimentala a produselor. Un exemplu elocvent in acest sens il reprezinta lansarea unei noi game de cozonaci cu gust deosebit si umplutura bogata, obtinuti prin tehnologii moderne, cu capacitati mari de productie. Aceasta gama a fost lansata in luna aprilie 2008, Sarbatorile de Paste, cu ocazia carora cozonacul nu lipseste de pe masa majoritatii romanilor, fiind un context favorabil. Noua gama cuprinde cinci sortimente de cozonaci cu stafide, nuca, cacao, rahat in diverse combinatii si gramaje ce variaza intre 400 si 700 de grame: "Cozonac cu cacao si rahat" 400 g, "Cozonac cu nuca si cacao" 400 g, "Cozonac cu nuca, stafide si cacao" 500g, "Cozonac cu cacao si rahat" 500g si "Cozonac cu nuca, stafide si cacao" 700g.SemipreparateRolul acestor produse, dupa cum ne dam seama si din denumirea acestora , este de a veni in ajutorul gospodinelor care nu au prea mult timp la dispozitie. Aceste produse sunt prezente in ofertele tuturor filialelor Vel Pitar, fiind usor de preparat. Lista semipreparatelor oferite cuprinde : blat de tort, blat de pizza, vafe si pesmet.

Panificatie proaspata:Paine, Specialitati, Patiserie si CofetarieProdusele de panificatie sunt obtinute dintr-un aluat dospit, preparat din faina, drojdie, apa, sare si diverse adaosuri (ou, zahar, grasimi, condimente etc.), in functie de specialitatea preparata.Paine proaspataIn ceea ce priveste capitolul paine proaspata, livrata zilnic,putem afirma caoferta Vel Pitar este complexa, cuprinzand diferite sortimenente, de la clasica paine din faina alba de grau pana lavarianta painii din diferite cereale. Este de mentionat faptul ca produsele au forme si gramaje diferite, acest lucru fiind influentat si de specificul zonei pentru care sunt produse. In Cluj, de exemplu, se produce specialitatea Tarnava, avand un gramaj de 2000g, acest produs nefiind comercializat in nici un alt oras al tarii.Principalele produse din faina alba, livrate zilnic, sunt: Franzela Extra 280g (Bucuresti), Painea Casei 330g (Tecuci), Paine alba 1000g (Cluj), Paine Lotru 600g (Valcea), Paine Spicul 280g (Pitesti), Paine Alba Simpla 450g (Iasi) si Paine Alba 350g (Targu Jiu).Painile pentru nutritie speciala sunt prezente in toate locatiile Vel Pitar, intr-o gama variata ce corespunde celor mai diverse gusturi si nevoi nutritionale: Specialitatile alba cu tarate 400g si neagra cu tarate 350g (Bucuresti), Paine neagra cu cartofi 750g (Valcea), Digesta 350g (Tecuci), Panfibro 200g si Proteica 300g (Iasi), Paine Integrala 280g , Paine Panem fara Sare 300g (Giurgiu), Paine neagra (Targu Jiu).SpecialitatiDupa cum am observat si in cazul produselor ambalate, Vel Pitar produce, in afara de produsele de baza ale companiei, produsele de panificatie, si diferite tipuri de specilitati. Acestea sunt prezente intr-o gama larga si sunt livrate zilnic.Pe langa produsele prezentein fiecare locatie Vel Pitar, exista si specialitati care sunt livrate doar in anumite locatii, in functie de specificul zonei respective. Astfel, la nivelul fiecarei locatii intalnim urmatoarele produse, devenite clasice: batoane, chifle graham, covrigi ( mac, susan, sarati, vanilati, cu aroma de branza sau pizza). Dintre formele cu specific local mentionam bine cunoscuta spirala pentru judetul Cluj, specialitatea Palmier ( Valcea), Semiluna (Iasi), covrigii polonezi (Giurgiu), chiflele pufoase cu gris si chifle pufoase cu susan (Tecuci),lipii (Targu Jiu), chifle Lisa ( Pitesti)sau cornurile cu cacao pentru Bucuresti.Patiserie si cofetarieLa fel ca si in cazul specialitatilor, produsele de patiserie si cofetarie seimpart in doua categorii: produse prezente la nivelul fiecarei locatii si produse care exista numai in anumite locatii, fiind adaptate cererii si specificului pietei respective.Printre cele mai cunoscute produse de patiserie, prezente in toate filialele Vel Pitar se numara pateurile cu branza si ciuperci, strudelul cu mere si saleurile. In ceea ce priveste produsele de cofetarie pe care le gasim doar in anumite locatii, cele mai cunoscute si mai apreciate de catre consumatori sunt urmatoarele : croissant cu ciocolata 80g, cu vanilie 80g, cu cascaval 70g (Cluj), arici cu ciocolata 75g (Bucuresti), specialitate Kassandra 60g (Valcea), bezele umplute 200g (Iasi), rulouri cu branza, nuca sau mere 60g (Targu Jiu), cornuri cu crema 90g (Girgiu).

Biscuiti si napolitane:Biscuiti ambalati, Biscuiti vrac, NapolitaneProdusele din aceasta linie sunt produse de mai bine de 30 de ani in Bucuresti (napolitanele) si in Iasi ( biscuitii ambalati si vrac), avand un termen de valabilitate indelungat, cuprins in intervalul 4 -12 luni. Biscuitii si napolitanele ajung la consumatorii din toate colturile tarii, datorita unui sistem national de distributie, construit de companie in anul 2003.Biscuiti ambalatiAceasta gama de biscuiti se adreseaza,in special, urmatoarelor segmente de piata: Copii : Clopotel cu vanilie, cacao, capsuni, lamaie; Poieni 55 g Scolari: Biscuiti cucrema de cacao 100g, Biscuiti cu crema delamaie 95 g Adulti: 5 minute, 200g, Tabiet-biscuiti digestivi 200 g, Tabiet-biscuiti graham 150 gBiscuiti vracProdusele din aceasta gama sunt livrate in cutii din carton sauin cutii cu expunere (folie de plastic) care au gramaje cuprinse intre 3kg si 6kg. Biscuitii vrac sunt grupati in 3 categorii, astfel: speciali- biscuiti digestivi si biscuiti graham desert simpli- extrafini, cacao, fursec, spritati, cu miere, Danut, Delicia cu cacao, Delia desert cu crema sau glazurati- cu cacao, biscuiti cu crema de lamaie, Poieni, Poieni cu ciocolata alba, Delicios cu crema cacaoNapolitaneNapolitanele Vel Pitar sunt comercializate sub forma vrac 2,5 kg sau ambalate sub formaunui baton de 30g: Ambalate: Supernapo cu cacao 30 g, Supernapo cu vanilie 30 g Vrac: napolitane cu cacao, vanilie, frisca, capuccino, rom si cacaoPaste:Paste fainoase simple si cu ou.Pastele fainoasesunt produse obtinute dintr-un aluat crud, necopt, modelat in diferite forme si uscate. Pe piata pastelor fainoase din Romania, Vel Pitar este prezent prin intermediul a doua filiale: Targu Jiu si Iasi. Lunar, in aceste doua unitati se produc peste 200 de tone de paste fainoase, atat ambalate cat si sub forma vrac, fiind distribuite ulterior consumatorilor din toata tara. In sucursala din Iasi se produc paste lungi si medii, simple si cu ou, pastele fainoase scurte, simple, fiind produse la Targu Jiu.

Produse de morarit :Faina de grau, Faina de porumb, Gris, TarateVel Pitar este un nume cunoscut , avand deja traditie in industria de morarit. Compania are mori dispuse in 7 locatii: Bucuresti, Pitesti, Tecuci, Iasi, Valcea, Targu Jiu si Brasov. Avantajul acestei dispuneri a morilor ofera o mare flexibilitate companiei, asigurand aprovizionarea cu materie prima de cea mai buna calitate si respectand conditiile impuse de normele in vigoare.Vel Pitar proceseaza in morile sale atat grau cat si porumb. Din grau Vel Pitar obtine diferite tipuri de faina 480, 550, 650, 800, 1250, 1350, faina graham si gris, ambalate si comercializate astfel: faina tip 480, 550 si 650 la pachete de 1kg, 2kg si la saci de 40kg faina tip 800, 1250 si 1350 la saci de 40kg faina graham la saci de 35kg si 50kg gris la pachete de 0,5kg si saci de 40kgIn ceea ce priveste produsele din porumb, Vel Pitar produce: malai extra ambalat la pachete de 1kg si la saci de 40kg malai superior ambalat la pachete de 1kg si la saci de 40kgPrin procesarea graului si porumbului se obtine si unsubprodus - tarate - ambalate la pachete de 0,5kg si la saci de 20kg .

CAPITOLUL 2. Tehnologii de fabricaie

Cand te axezi pe calitate nu o poti face decat cu utilaje de inalta tehnologie. De aceea am ales sa investim in cele mai performante cuptoare tunel si nu numai. Permanent Lider Pan se preocupa de tot ceea ce inseamna nou pe piata in materie de utilaje, participand la cele mai mari targuri cu vanzare de utilaje din Europa.Detinem linii automate de producere a chiflelor, cuptoare tunel cu benzi, rotative, linii complete de patiserie, silozuri, utilaje ce aduc zilnic pe piata din Bucuresti peste 22 tone de produse.Pentru a pune in practica aceasta politica, conducerea Lider Pan a hotarat implementarea unui sistem de management al sigurantei alimentului in conformitate cu standardul SR EN ISO 22000:2005. In acest sens se va urmarii imbunatatirea continua a calitatii si cresterea sigurantei alimentare a produselor de panificatie fabricate, prin tinerea sub control a proceselor tehnologice si eficientizarea la maxim a acestora, prin implicarea si constientizarea permanenta a angajatilor cu privire la responsabilitatile ce le revin.Constientizarea prin instruiri periodice, a personalului implicat in desfasurarea proceselor tehnologice de fabricare a painii si produselor de panificatie, cu privire la rolul determinant pe care il detine in realizarea calitatii si asigurarea sigurantei alimentare a produselor fabricate.Materiile prime si auxiliare au un rol bine precizat la fabricarea painii prin compozitia lor asigurandu-i un anumit continut in substante valoroasedin punct de vedere alimentar, gust si aroma, iar prin insusirile tehnologice pe care le au influenteaza asupra modului in care se desfasoara procesul defabricatieFaina reprezinta materia prima de baza,care intra in cea mai mare proportie in componenta produselor de panificatie si fainoase. Se utilizeazain principal pentru paine, faina alba de tip 650.Principalii componenti chimici ai fainii sunt : glucidele, substantele minerale, lipidele, vitaminele, enzimele, grasimile.Glucidele sunt substante chimice ternare, formate din C,H SI O.Ele au propietatea de a fi dulci sau de forma substante cu gust dulce. Principalele glucide sunt : amidonul, zaharurile simple si celuloza. Amidonul este in proportie de peste 75% in faina alba. Componenteleamidonului, amilaza si amilopectina, au structura si unele propietatidiferite.Granulele amidonului de grau contin 17-19% amilaza , restul fiind amilopectina, aceasta alcatuire conferind amidonului propietati coloidale importante si anume : in mediu umed la temperatura de20 -25 0C granulelede amidon se se hidrateaza, iar la 600C se umfla datorita absorbirii pecale osmotica a apei ; la peste 600C incepe gelifierea, proces in care amiloza se dizolva in apa si formeaza o solutie coloidala, iar amilopectina absoarbe o mare cantitate de apa, rezultand un clei de amidon a carui consistenta variazain functie de cantitatea de apa folosita. Amidonul are un rol important in in procesul tehnologic de fabricare a painii deoarece in timpul coecerii, la temperature de 600C granulele se umfla puternic, absorbind o mare cantitate de apa existenta in aluat, iar apoigelifica si contribuie astfel la formarea miezului produselor. Amidonul mai are si importantul rol de a furniza zaharuri fermentescibile, care servesc drept sursa pentru formarea dioxidului de carbon necesar afanarii aluatului. Celuloza, zaharoza si maltoza sunt glucide care se gasesc in faina alaturi de amidon. Acesti compusi preexistenti in faina iau parte directa la procesul de fermentatie alcoolica din aluat, pentru care se numesc zaharurifermentescibile.Protidele au insusiri coloidale deosebite, absorbind o mare cantitatede apa. In faina se gasesc gliadina si glutenina, ambele asimilabile, care in prezenta apei se umfla, formand o masa elastica, numita gluten.In masa aluatului prepatat din faina de grau, glutenul formeaza un schelet tridimensional , care confera aluatului propietati reologicespecifice, dandu-i elasticitate si extensibilitate.Primul factor cu influenta hotaratoare asupra calitatii il formeaza materiile folosite, denumite, dupa contributia ce o au in obtinerea produsului,materii prime si auxiliare.Procesul tehnologic cuprinde un ansamblu de operatii desfasurate pe baza unor retete de fabricatie sau a unui process tehnologic. In cadrul acestuia o contributie hotaratoare o au starea de functionare a aparatelor cat si forta de munca (lucratorul).Cerealele: Cerealele sint plante agricole anuale, cultivate pentru obtinerea boableor. Grupa cerealelor cuprinde plante de o importanta economica deosebita, cum sint: graul, secara, ovazul, (cereale adevarate) si meiul, porumbul, orezul, sorgul (cereale false). Cerealele asigura hrana de baza a populatiei, material prima pentru unele scopuri industriale, precum si baza furajera pentru cresterea animalelor; de asemenea, ele pot fi pastrate un timp indelungat si transportate usor la distante mari. Din boabele de grau, prin procesul de macinare, se obtine faina, care se foloseste in industria panificatiei si a pastelor fainoase. Orzul se intrebuinteaza la fabricarea berii, porumbul la obtinerea amidonului, spitului si ca furaj pentru animale, iar ovazul se intrebuinteaza la obtinerea fulgilor de ovaz etc.Cerealele, in afara de hrisca, fac parte din familia Gramineae; au caracteristice botaniceasemanatoare. Cerealele prezinta urmatoareleparticularitati morfologice; sistemul radicular este format din doua feluri de radacini: embrioane, ce apar imediat dupa incoltire si coronare care cresc din nodurile de la baza tulpinii; tulpina (paiul) este formata din 4 7 internoduri. La grau, orz, ovaz, si secara este goala in interior, cu exceptia nodurilor care sint pline. La porumb, sorg, mei, paiul este plin pe toata lungimea lui. Faina: Obtinerea fainii. Faina este un produs sub forma de pulbere care se obtine prin macinare boabelor de cereale panificabile (grau, secara). Procesul tehnologic de obtinere a fainii cuprinde doua faze: pregatirea boabelor pentru macinare si macinarea propriu-zisa. Tipuri de faina de grau. In tara noastra se produc urmatoarele tipuri de faina: Faina alba de extractie 0 30 (30%), de culoare alba cu nuanta galbuie, cu granule fine si grisata. Particulele trebuie sa fie de marimi uniforme si omogene. Faina grisata se foloseste indeosebi la fabricarea pastelor fainoase;Faina de grau semialba, extractie 0 75 (75%), de culoare galbuie cu nuanta slab cenusie si urme vizibile de tarate. Granulatia este fina. Se foloseste pentru fabricarea painii intermediare.

2.1. Modaliti de ambalare

Ambalajul. Acest factor implicat in definirea calitatii este tot o marfa. El se obtine in intreprinderi speciale, din materii prime diferite, in forme, marimi si culori variate, in functie de produsul ambalat.Ambalajul are influenta pozitiva asupra produsului atunci cand intruneste urmatoarele conditii: Este bine construit ca sa poata asigura integritatea produsului; Este neutru fata de produsul ambalat; Corespunde din pucnt de vedere igienico-sanitar; Are insusiri estetice privind forma, culoarea, capacitatea, ceea ce poate sa stimuleze vanzarea produsului; Este usor de manipulat Rolul ambalajului este acela de a asigura integritatea produsului ambalat si de a contribui la mentinerea calitatii acestuia pe toata perioada folosirii lui. Ambalajele sunt differentiate dupa mai multe criteii: Dupa felul materialului folosit la confectionarea, ambalajele pot fi: din hartie, lemn, textile sticla, metal, mase plastice sau materiale complexe. Dupa procedeul confectionarii sunt: ambalaje fixe, demontabile, sau pliante. Dupa domeniul de utilizare: amabalaje de transport, de desfacere prezentare Ambalajul, in general, reprezinta un mijloc de protectie a marfii, dar in acelasi timp, trebuie sa fie si un element de raspandire, de conectizarea a frumosului. Faina: Faina se ambaleaza in saci de panza curati, dezinfectati, fara mirosuri straine, in greutate de 80 kg.Malaiul: Se ambaleaza in saci curati de 70 80 kg. In comert, malaiul extra si superior se gaseste preambalat in pungi de 1 kg

2.2. Cerine de pstrare

Depozitarea este o etapa importanta a circulatiei marfurilor, cu rol determinantasupra calitatii produselor. Se face in spatii special amenajate.Cerintele unei bune pastrari a marfurilor sunt: Asigurarea parametrilor de pastrare specifici fiecarui produs (adica temperature, umiditate, etc.) Aranjarea marfurilor respectandu-se vecinatatea admisa intre produse, deoarece sunt produse care transmit in spatiul de pastrare mirosul lor specifice Asigurarea conditiilor de igiena sanitara Aranjarea ambalajelor in asa fel incat sa permita exercitarea unui control permanent asupra modului cum produsele isi mentin calitatea.Cerealele: Pastrarea cerealeleor se refera la un complex de masuri practice, ce se iau din momentul recoltarii, cu scpoul mentinerii si ameliorarii calitatii boabelor.

2.3. Sisteme de etichetare

Desigur, marca i ambalajul produsului sunt principalele elemente acorporale ale produsului, dar nu trebuie neglijate nici altele, cum ar fi: serviciile, garaniile, eticheta, performanele i specificaiile tehnice, masa, gabaritul, culoarea, stilul etc.Serviciile de susinere a unui produs se folosesc pe scar larg de ctre firme pentru obinerea unor avantaje competitive, deoarece s-a constatat c mai ales la bunurile de folosin ndelungat, la produse similare i preuri apropiate, alegerea cumprtorului este determinat de serviciile ce nsoesc produsul. De aceea se constat preocuparea tot mai mare a firmelor de a asigura servicii de calitate cumprtorilor, legate de: instalarea bunului respectiv, repararea i ntreinerea lui, asigurarea pieselor de schimb i a asistenei tehnice, consultan, garantarea performanelor produsului n perioada de garanie etc.Eticheta este simbolul grafic ce se aplic pentru unele produse n mod obligatoriu, iar pentru altele opional. Poate fi o simpl precizare ataat produsului sau o creaie grafic complex ncorporat n produs sau ambalaj. Ea ndeplinete cteva funcii importante, cum ar fi: identificarea produsului: descrierea produsului: nume, model, calitate, mrime, coninut, mod de utilizare, cantitate, pre, destinaie. promovarea produsului prin elemente de design i grafic atrgtoare.Eticheta i ndeplinete cu succes aceste funcii dac este simpl, adecvat produsului, modern i evideniaz principalele avantaje ale produsului.

20