1I

Dace tenara gardd de corp talibana ar fi giut ce acel apel

telefonic li va aduce moartea, nu ar mai fi format numtrrul.insd mr a avut habar, astfel ce a telefonat 9i moartea l-a gisit.

Pe 7 iulie 2005, avdnd bombele in rucsacuri, patru tero-rigti sinucigagi le-au declanqat in diferite locuri din centrulLondrei. in urma exploziilor, cincizeci gi doi de c6letori aimetroului au murit, circa $apte sute de persoane au fost rdnite,iar peste o sut6 au rdmas cu infirmititi pe viat6.

Trei dintre cei patru se ndscuseri gi crescuserd in MareaBritanie, provenind insd din familii de irnigranti pakistanezi.Cel de-al patrulea era jamaican prin nagtere, britanic prinnaturalizare gi se convertise la credinla islamicd. Acesta dinurmi pi incd unul erau adolescenli; cel de-al treilea avea doui-zeci gi doi de ani, iar liderul grupului, treizeci. Toti fuseseraradicalizali, sau li se spilaser6 creierul, devenind fanatici, iarasta nu ln cine gtie ce 1ari, ci chiar in inima AngJiei, dupd cefrecventaserd moschei €xtremiste Si ascultasera predici cu uncaracter asemdn[tor.

La douizeci 9i patru de ore de la explozia bombelor, au fostidentificati $i urmirili pdnd la regedinlele lor din zona de nord a

oragului Leeds; mai pronunlat sau nr! toli vorbeau cu un accent

l0 FREDERICK FORSYTH

tipic pentru Yorkshire. Liderul era profesor la o $coali pentrucopii cu nevoi speciale, gi se numea Moham-A SOaiq" i:fr*l. In.cursul perchezitionerii bunurilor aflate f" O""rl"iflif"lor, polilia a descoperit o adeverati comoartr, p"

""." " p.l-

ferat se nu o factr publici. Era vorba O".pr. iutru "t

i,ini"care dernonstrau cd doi dintre cei mai h ";r"d;;;;;;;;;telefoane mobile cu trei benzi A" f.""r"nta, a" tipui"""ii.ilunicd folosinli, ce pot fi utilizate oriunde in tum", fr"cu."dintre ele avdnd cdte o cartela SIM care p"r_it"

"f";;;;;unor convorbiri in valoare de doudzeci a" fi." .t".tin". i"f"-fornele fuseserd cumpdlate cu bani cast qi toot" fur"r";al;i"dispdrute. Cu toate acesrea, polilia le_a depistat

"";;;;";re-a ,,marcat'. pentru cazul in care de la ucele nomere s_ar m"ifi efectuat vreo convorbire.

^*^.t-:-lut O,.r.oPerit_cd.Siddique Khan 9i cel mai apropial

pneren drn_grup, un dnar de origine punjabi, pe nume SirehLJI anweer, tacuseri o viziti in pakistan in luna noiembrie aanului precedent pi-$i petrecusere fei luni

""ofo. N, ,_, pri"iafla cu cine se intdlnisertr in acea perioadi, fnse, fa cit"va

saptameni de la explozii, postul arab de televiriri, "f_i-"]era a transmis o inregistrare video inf6l4anOu-t pe SiOd[ue

Khan care igi plinuia propria mo*t", 9i ".u "uid"nt "a

ui"ifilm.firsese f6cut in cursul respectivei vizite la Islamabad.Abia in septembrie 2006 s_a constatat f6ri nici un grd_unte de indoiali ctr unul dintre atentatori a luat cu sine u-nul

l]L,.",:t"f":"t",l:urate.. si de nedepirtar ri I-u ;;;;;;rnslructorului sau din organizalia al_Qaeda.ipolUa ;;;;stabilise deja cd nici unul dintre terorig,i nu ur.u ;;n-o'$'il;;;necesare pentru a construi singur bombele, agaAar Uenefici-seri de instruire gi de ajutor)

Indiferent cine ar fi fost acest activist de v&f din al_eaeda,selar€ cA el, drept semn de respect, transmirese .adoul unuimembru at comitetului secret grupat in jurul tui O"ama iinLaden, aflat in ascunzdtoarea lui necri i din sudur w;;;;;;; ;xlll;"J"i*il',Hfi :;

,'

AFGANUL ll

Cite Pakistan 9i Afganistan, la vest de Peshawar. Telefonuli fusese dat exclusiv pentru cazuri de urgent6, deoarece $efiiiqaizaliei sunt extrem de precauti atunci cind trebuie str

ilo6€asce telefoane mobile, insd cel care fdcuse darul nu

'ita cum sA Stie la acea datd c6 fanaticul britanic putea fi atet

& prost incat sd lase chitanta la voia intdmpldrii in biroul luidin LJeds.

in cadrul comitetului intern al organizaliei lui bin Ladencrisi patru diviziuni. Acestea se ocup6 de operafiuni, finan-:rre, propagandA $i doctrini. Fiecare grup are un gef, gi doarlin I-aden qi liderul Ayman al-Zawahiri li dep[gesc ln rang.

in septembrie 2006, cel care se ocupa de problemele financ!rre ale intregii organizalii teroriste era prietenul lui Zawahiri,egipreanul Tewfik al-Qur.

Din motive care au devenit clare abia ulterior, la data de

15 sfotembrie el se ascundea sub o identitate falsd in oragulpakistanez Peshawar, 9i nu pleca intr-o cdldtorie lungl 9i pri-mejdioasi in afara redutei din munli, ci se intorcea dintr-odeplasare. Agtepta sosirea calduzei care sdl duc[ spre piscurile

munlilor Waziri, pentru a ajunge in prezenla $eicului insugi.

Pentru a fr protejat in timpul scurtei lui gederi in Peshawar,

i se pusese la dispozili€ o gard{ alc[tuitd din patru localniciEnatiza{i, care f6ceau parte din migcarea talibana. Aga cums. intemph ln cazul celor originari din munlii din nord-vest,uade se afld seria de regiuni tribale violente ingiruite d€-alungul acele frontiere neguvernabile, ei puteau fi consideralipakistanezi, insd fEceau parte din triburile waziri. Vorbeaulimba pashto, nu urdu, 9i rAmfueserA credinciogi poporuluipashtun, pentru cA wazirii reprezintl o subramura a acestuia.

Toli fuseseri salvati de pe strade ti crescuserl lntr-omadrassah, altfel spus, o gcoale-internat coranici, avdnd oorientare extremista, fdcind parte din secta Wahhabi a Isla-mului, cea mai violenta $i intolerante dintre ioate. Cei edu-cali acolo nu se pricepeau la nimic altceva decet sE reoite din

FREDERICK FORSYTH

Coran, fiind astfel, la fel ca alte milioane de tineri cresculi inasemenea gcoli, practic imposibil de angajat, deoarece nu au

nici o calihcare. insi atunci c6nd li se incredinteazd o misiunede citre geful clanului lor, sunt capabili si o indeplineasci gi

cu prelul vietii. in acel septembrie li se dEduse sarcina si ilprotejeze pe egipteanul intre dou6 virste care vorbea arabi de

pe Nil, dar cuno$tea pashto cdt sd se descurce. Unul dintre ceipatru tineri era Abdelahi, iar telefonul mobil pe care il poseda

era bucuria gi m6ndria lui. Din nefericire, ramtsese lSra bate-

rie, pentru cd uitase sa o incarce,

Trecuse putin de pr6nz. Era prea periculos sd iase pentru amerge la o moschee locald pentru rugiciune; al-Qur igi rostiseruga impreunA cu g6rzile lui de corp in apartam€ntul de la etaj

a casei. Apoi mAncase frugal gi se r€trisese pentru o scurtA

odihni.Fratele lui Abdelahi locuia la cdteva sute de kilometri spre

vest, ln orasul Quetta, la fel de fundamentalist, iar mama lorfusese bolnavi. Dorea sA se intereseze de starea ei, astfel ca

a incercat si ia legetura cu fratele lui prin telefon. Ceea ce arfi avut de discutat ar fi trecut neobservat, constituind doarc6teva zeci de vorbe intre miliarde de alte cuvinte banale ce

se schimbd intre cele cinci continente ln fiecare zi. Numai cltelefonul lui nu funcliona. Unul dintre tovarfuii lui i-a explicatcE absenla barelor negre de pe afigaj indica descdrcarea bate-riei. Atunci, in camera de zi, Abdelahi a v5zut telefonul ce

st[teajos, lengd geanta diplomat a egipteanului.Acesta avea bateria incircatE. F ri str intuiascd vreun

pericol, a format numlrul fratelui gi a auzit sunet€le de apelvenind dinspre Quetta. Iar in labirintul subteran, amintind de

o vizuintr de iepuri, unde se afl6 Departamentul de intercep-tare al Centrului de Lupt6 Antiteroristl (CLA) din Islamabad,

a inceput sd se aprind6 ritmic o luminiF ro$ie.

Mulli oameni care locuiesc in Hampshire socotesc acestcomitat drept cel mai frumos din Fre- Pe coasta sudictr" cu fata

AFCANIJL

7c 4ele Canalului MAnecii, se afl6 uriagul port Southampton

i Smierele navale de la Portsmouth. Centrul siu administra-

ir csre ora5ul istoric Winchester, dominat de catedrala sa cu

o rtrhime de aproape o mie de ani.

Exact in centrul comitatului, departe de orice autostrad[j chiar de gosele, se afl6 6cuta vale a Meon River' un curs

& Td calcaros de-a lungul cdruia se lnqiri sate 9i ordgele ce

L.'. de pe vremea Saxonilor.

O singui $osea nalionali trece de la sud spre nord' insd

*gul vlii este un paienjenig de drumuri gerpuitoare mdr-

Fire de copaci ale ciror ramuri le umbresc, de garduri viij & poi"ne. Acesta este comitatul fermelor' afa cum era el

-data, avand putine parcele mai mari de patru hectare, dar

1i rai puline ferme care se depeqeascl doua sute de hectare,

firitatea fermelor sunt foarte vechi, fiind construite din

.itEidA cu grinzi la vedere, 9i acoperite cu ligh, iar unele

fue ele sunt inconjurate de hambare de mari dimensiuni,

ainind vechimea cu frumuseiea.

Babaml care stitea pe varful acoperigului unui asemenea

HF avea o perspectivi grozave asupra viii raului Meon,

Fm ti o imagine panoramici asupra celui mai apropiat sat,

ia la mai puJin de doi kilometri depertare, Meonstoke. La

a ai cind, c6teva fusuri orare mai spre est, acel Abdelahi

& ultimul telefon din viati, persoana care se ctlIrase pe

qcrig 9i-a gters sudoarea de pe frunte, reluindu-gi munca

- e scoate fglele din lut ars ce fuseserA agezate acolo in urma

alrei $ne de ani.

Ar fi trebuit sd angajeze o echip[ de constructori de aco-

piguri, iar ei ar fi ridicat schele in jurul clidirii. Treaba s-ar

6 fian mai repede $i mai sigur, dar ar fi costat mult mai

4. Tocmai aceasta era problema. Bdrbatul cu ciocanul cu

ffl spintecat era un fost militar, pensionat dupe o caderi

- dfliz€ci $i cinci de ani, 9i9i cheltuise mai toli banii eco-

Eisili ca se-fi cumpere ceea ce mult[ vreme rePrezentase

b un vis: o case la tar6, pe care sA o poat6 numi in sfirlit

AFGANUL l5l4 FREDERICK FORSYTH

cdmin. ASa se explica hambarul in jurul ciruia se intindeaupatru hectare de p6m6nt gi o alee p6ne la cel mai apropiatdrum ce duc€a pAnA in sat,

insi soldalii nu se pricep intotdeauna sd-9i investeasctr

banii ln mod chibzuit, iar transformarea unui hambar medie-val intr-o casl de tartr, care era, totodatA, $i un cimin, se ridic4potrivit estimtrilor unor companii specializate in astfel deproiecte, la o sume care ll f6cuse sd rdminl f6rd grai. Aga se

explica decizia lui de a face totul singur, oricAt de mult limpi-ar fi luat asta.

Locul era cu ad€virat idilic. Cu ochiul rninlii, parci vedeaacoperigul refdcut la fosta lui strllucire gi soliditate, cu noutrzecimi dintre liglele odginale intregi, 9i reinstalate, la cares-ar fi addugat restul, cumplrate de la un depozit specializatin vanzarea de asemenea lucruri vechi, recuperate de la cld-diri demolate. C[priorii acoperiqului cu grinzi lmbinate eraula f€l de rezistenli ca in ziua cdnd fuseser[ croili din lemn destejar, inse a$ereala trebuia datl jos ti inlocuitl cu o invelitoare buntr, modernl.

Parci-i stdteau aievea dinainte camera de zi, bucEttrria,biblioteca gi holul pe care le va face la parter, unde acum pra-ful lnci stltea gros peste ultimele baloturi de liin uitate acolode multe vreme. $tia cE ar fi avut nevoie de profesionigti pen-tru instalaliile electrice fi sanitare, dar deja se inscrisese lacursuri seral€ linute de Colegiul Tehnic Southampton pentruspecialillfi precum zidirie, ipsoserie, dulgherie !i instalared€ faianl6.

intr-o buni zi va exista un patio cu pl6ci de gresie $i o gre-din[ in dreptul bucet&iei; ale€a va fi acoperite cu pietrig, iarin bitrAna livadl aveau si pasci oi. in fiecare seari" cdnd se

culca in padoc, pentru c[ natura il risfEla cu un val de cildurlparfumat la siar$it de vard, verifica unele calcule gi iqi f6ceasocoteala c6, dace dovedea muhe rAbdare ti putere de munci,putea sl facd fald tuturor lucrlrilor cu bugetul modest pe careil avea la dispozilie.

jbce patruz€ci si patru d€ ani, tenul misliniu' parul 9i

a 6 i *.i gi foarte bine pregitit fizic' $i ii era de

- qil oA. n""use' Se sdturase de deqert 9i de jungl[' de

*l si A tipitd, de nopli geroase' in care tremurase cun-

I* J,r*." a. tdncari incropitr din te miri cc 9i de dweri

t; ; picioare. Pesemne c[ avea se-$i gaseasce o slujbl

ilI-i"t", un caine labrador sau Poate doi terieri Jack

- i! po"t" "hio,

5i o femeie cu care s6-si imparte viala'

-gr;;r de pe acoperig a mai scos vreo doudsprezece

*- p-"'oa.""i p" d"it """" intregi 9i a aruncat jos frag-

5J ..io. tpie, moment in care la Islamabad a inceput

I dirsce bminila rogie'

Mu$i igi inchipuie c[ folosirea un€i cartele valorice SIM

r Jd ii .*t"it" de orice alte pl4i' Acest lucru este vala-

H @u cump6rdtorul li utiliztorul ei' insl nu $i pentru

lii--r de servicii' in cazul in care telefonul nu este

IJ io tonu d" acoperire in care a fost achizitionat' tre-

ilJ* *otir.t" o regularizare' insa acest lucru se- des-

fJ ino" companiile de telefonie' iar de toatl treaba se

4d computerele'-EJ "'p.i"l

lui Abdelahi a fost preluat de fratele.lui din

Ma, el a incePut se consume timp de antenb radio' mai

Js of """t"i"'tituate

pulin in afara oraqului Peshawar'

lJ* *"rtin" "ompaniei

Paktel' in acea c[pe" computerul

ilf ";n""p", ta caute vinzrtorul original al telefonului'

i** g*" f. e.dia; intenlia sa era de a anunla' in mod

ili"i.' ,,U*r dilntre clienlii tai foloseite timp ti sPaliu

;;;;;"; astfel c[ trebuie sa lmi plne$ti"' insa.CLA

J* J" -i O" tif" atat companiei Paktel' cet 9i rivalei sale'

f,fou*-Ti J*""e aate apelurile sosite sau plecate din relelele

lq orin sala de ascultare a centrului' $i' alertali de englezi'

*i'J" r" im i*oraserd un soft britanic in computerele de

*Ieftue, stabilino prioritali pentru anumile numere' Unul

dintre acestea tocmai devenise activ'

i

AFGANTJL t1l6 FREDERICK FORSYTH

T6nirul sergent din armata pakistanezd, care vorbea limbapashto gi se ocupa de monitorizarea convorbirilor, gi-a anun-

Ft imediat superiorul de la propriul pupitru. Acesta a ascultat

cdteva secunde, apoi a inlrebat:

- Ce spune acolo?

Sergentul a ascultat gi i-a rIspuns:

- Vorbesc despre mama celui care a ftrcut apelul. Se pare

cd discuti cu fratele lui.

- De unde?

incl o verificare.

- Prin releul din Peshawar.

Superiorul nu a mai avut nevoie str rnai puni vreo altlintrebare. Convorbirea avea se fi€ inregistrate in intregimepentru a fi analizatE ulterior. Sarcina prioritar6 o reprezenta

localizarea apelantului. Maiorul de serviciu de la Centrul de

Lupt6 Antiteroristb era aproap€ sigur cI identificarea nu vafi posibili in cursul unei convorbiri de scurte duat6. Doarndtdngul dla nu avea sI stea prea mult de vorbi la un astfel de

telefon, nu?

Aflat la pupitrul sAu, departe de subsolul unde se gdsea

intreaga aparatur5, maiorul a aplsat trei butoane 9i, prin apelarerapidd, a telefonat $efului staliei de interceptare din Peshawar.

Cu mulli ani inainte, oricum inainte de evenimentulcunoscut acum sub numele de Atenlatul de la 1l septembrie -distrug€rea turnurilor gemene World Trad€ Center pe data de

I I septembrie 2001 -, in cadrul Departamentului de Informa-

lii Inter-Servicii din Pakistan, cunoscut gi sub numele de ISI(Inter-S€rvices Intelligence), se infi ltraserd musulmani fun-damentaligti din armata pakistanezd. Aceasta era problemasa cea mai gravtr $i motivul pentru care departamentul eraneutilizabil in lupta contra talibanilor gi a oaspelilor aceslora,

militanlii al-Qaeda.

insd preqedintele Pakistanului, generalul Musharraf,nu a avut dc ales, gi a trebuit sd asculte ,,recomandarile"sevet formulate de SUA, acelea de a face curilenie in cadrul

-Aului. O parte a acelui program o constituise trans-

L pcrnanettte a of4erilor extremigti din ISI 9i revenirea

rai f. ioautotirile militare obignuite; iar alt6 parte a fost

s & "

cr"" in interiorul ISI un centtu de eliti de lupti

-

guis'rn"lui, unde sa fie incadrali tineri ofi1eri care sd

r a ni:i o legetura cu terorismul islamist' indiferent c'et de

*itqi u. ft "i'

Colonelul Abdul Razalq fost comandant de

-. an rmul dintre acelti angai4i de tip nou' El comanda Cen-

d & Pe$awar 9i a preluat acel apel la ora doul 9i jumltate'

r ascultat atent spusele colegului din capitali' apoi

rdt' - De cat timp vorbe$te?

Colonelul Razak avea norocul si se afle intr-un birou

i- L doar opt sute de metri de antena Paktel' in raza - de

. -i d" ."t i .uu -ai pulin - necesari in mod normal pen-

lr cr sisremul de depistare a localiei din care pleactr apelul

I dqioo"t" eficient. impreuni cu doi tehnicieni' a urcat

I go"o; P" n"op"tigul clIdirii pentru a declanqa sistemul de

Eort"'" locu-lui din ora5 de unde se fecuse apelul' acesta

nind a identifica sursa semnalului din aproape in aproaPe'

eing6nd tot mai mult aria de c6utare'

I-a islamabad, sergennrl de [a serviciul ascultare Ei-a anun-

F s+eriorul:

- Convorbirea s-a incheiat'

- La naiba! a exclamat maiorul Doar trei minute $i patru-

rEci fi patru de secunde. in fine, nici nu ne puteam altepta la

t i mult.

- Dar v6d c6 nu a inchis telefonul, a sPus sergentul'

in apartamentul cle la etajul clidirii situate in Vechiul

Orag rtin Peshawar, Abdelahi f6cuse cea de-a doua gregeali'

iJndrr-l pe egiptean ieSind din cealalte camerl' a lncheiat

JLur "onuotuit"a

qi a virdt relefonul sub o perne aflatd la

inOLana. insi a uitat s6-l inchidi' La mai pulin de un kilo-

Eetru distanF, detectoarele folosite de colonelul Razak au

inceput sA depisteze tot mai precis locul sursei'

I