LEI Amintiri din » pag. 8-9 }ara FILIT filef\când glume [i `ncercând s\ fiu dr\gu]“ Interviu...

$: LEI Amintiri din » pag. 8-9 }ara FILIT filef\când glume [i `ncercând s\ fiu dr\gu]“ Interviu realizat de Iulia Blaga Dup\ The Artist (2011), filmul ca-re i-a adus Oscarul pentru$
ANUL X » NR. 455 » 11 – 17 octombrie 2014 » S\pt\mânal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE SÂMB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

1,5LE I

Michel Hazanavicius:

„Nu `mi petrectoat\ via]af\când glume [i`ncercând s\ fiudr\gu]“

Interviu realizat de Iulia Blaga

Dup\ The Artist (2011), filmul ca-re i-a adus Oscarul pentru Celmai bun film [i Cel mai bun regi-zor, Michel Hazanavicius a schim -bat complet registrul, prezentân-du-se `n acest an `n competi]iaFestivalului de la Cannes cu TheSearch, un remake al filmuluiomonim al lui Fred Zinnemandin 1948. Regizorul vine `n Româ-nia ca invitat al Festivalului Lesfilms de Cannes a Bucarest (24-30octombrie).

» pag. 8-9

» paginile 10-13

MalalaYousafzai aprimit Nobelulpentru PacePremiul Nobel pentru Pace pe anul2014 a fost atribuit, vineri, tinereipakistaneze Malala Yousafzai [i in -dianului Kailash Satyarthi, a anun -]at Comitetul Nobel norvegian.

Devenind cea mai tân\r\ laureat\din istoria de 114 ani a premiilorNobel, militanta `n vârst\ de 17 aniMalala Yousafzai a primit aceast\distinc]ie „pentru lupta sa eroic\prin care a devenit un simbol al drep -tului la educa]ie pentru tinerele“din toat\ lumea.

Anul acesta, Editura Polirom apublicat povestea tinerei care aluptat pentru educa]ie [i a fost `m -pu[cat\ de talibani: Eu s`nt Malala.

Eli B\dic\, R\zvan Chiru]\, Andrei Cr\ciun, Daniel Cristea-Enache, JoviEne, Florin Iorga, Ioan Stoleru, Cristian Teodorescu [i Radu Vancupovestesc pentru „Suplimentul de cultur\“ cum a fost cea de-a douaedi]ie a Festivalului Interna]ional de Literatur\ [i Traducere Ia[i.

Amintiri din}ara FILIT

© A

dria

n Pu

rice

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL X » NR. 455 » 11 – 17 octombrie 2014

2 » actualitate

La CNC a fost revolu]ie de catifea [i n-am [tiut?

Iulia Blaga

Lucrurile p\reau s\ formeze uncerc vicios: nu era CA pentru c\ mi-nistrul Culturii st\tea s\ plece, peurm\ n-a mai plecat, dar CA tot a`ntârziat s\ apar\, iar cinea[tii aua[teptat ca fraierii. Secretomania,ca igrasia, roade CNC-ul de când se[tie el, iar sub conducerea lui Mi-hail Kog\lniceanu ea s-a acutizat.De[i zvonurile despre un nou CA [idespre rezultatele primei sesiuni a

concursului de finan]are circulauprin urbe de aproape o lun\, rezul-tatele concursului s-au pus pe site-ulCNC de-abia pe 1 octombrie, iarcomponen]a CA nu a fost f\cut\ pu-blic\ nici pân\ azi (eu, cel pu]in, n-am g\sit-o), de[i se pare c\ CA –`n tr-o variant\ siderant\ [i nea[ -teptat\, ar\tând c\ paradigma s-arfi schimbat pe ascuns – ar fi com-pus din: R\zvan Penescu, Ileana Bâr -san, Diana Butoieru, Mihai Gligor[i Doru Mitran. Dac\ cinea[tii n-ar

fi `nceput s\ `[i exprime public ne-mul]umirea, n-am fi aflat c\ MihaiKog\lniceanu a plecat pâ[-pâ[ de laCNC [i c\ acum exist\ un directorinterimar n persoana Anc\i Mitran,care a condus mult timp ArhivaNa]ional\ de Filme. Primul care aie[it la ramp\ a fost C\lin PeterNetzer, care se a[tepta s\ ia pentruAna, mon amour, dat fiind c\ fuse-se pe locul 1, toat\ suma cerut\ –2,97m RON, nu doar 1,59m RON.Anca Mitran a declarat pentru Me-diafax c\ pe site-ul CNC exist\ unalt comunicat care anuleaz\ ce [tiacineastul [i c\, deci, nu poate luamai mult de 20% din sec]iunea res-pectiv\ (lucru decis sub CA-ul [i di-rectorul vechi). Apoi au ap\rut altevoci pe care le reproducem mai jos,nu `nainte de a spune c\ juriile aufost alc\tuite din: Copel Moscu,

Adrian Lustig, Irina Chiri]\, TudorC\lin Zarojanu, Constantin Chelba(fic]iune lung [i scurtmetraj), Ione-la B\n\rescu, Lucian Pricop [i Iu-lian Com\nescu (documentar), res-pectiv Dan Panaitescu, RuxandraGrecu [i Radu Igaszag (anima]ie).Totu[i, cele mai multe credite,cinci, le-a primit compania Hai HuiEntertainment (Oana Giurgiu), ur-mat\ de Mandragora (Anca Puiu)cu patru (din care trei lungmetrajede debut), `n vreme ce HiFilm Pro-ductions (Ada Solomon), Zazu Film(Cristina Iacob), Paradox Film (Ma-rius Theodor Barna), Gheorghi]\SRL (Cornel Gheorghi]\), SagaFilm (Alex Teodorescu) [i AdeniumFilm (care abia a fost `nfiin]at\, ni-meni nu [tie ce-i cu ea) au primitcâte dou\ credite. Cinea[tii l acuz\pe Mihail Kog\lniceanu c\ a ]inut

secret\ componen]a comisiilor pen -tru c\ [tia c\ urma s\ plece [i c\ unnou CA avea s\ fie numit. Refrenulzilei de pe re]elele de socializare echiar acesta: exist\ un nou CA,mult mai credibil, dar comisia e ve-che. La urm\torul concurs o s\ fiemai bine. De fapt, nu chiar la ur -m\torul, pentru c\ a doua sesiunede finan]are din 2014 e n desf\[ura-re [i tot dup\ calendarul vechi. Ori-cum, actualei sesiuni nu i-a lipsit –ca de obicei – umorul absurd: unproiect al reputatului Serghei Loz-nitsa, produs de Cristian Mungiuprin Mobra Films, a fost descalifi-cat pentru c\ ucraineanul [i-a sc\ -pat semn\tura la finalul concep]ieiregizorale [i, vezi Doamne, concur-sul e secret, iar comisia trebuie s\taxeze orice abatere (ceea ce e o ipo-crizie, se [tie cine ce proiect are).

La Centrul Na]ional al Cinematografiei, lucrurile se mi[c\ foarte lent [i ferite de ochii lumii. Din 27 mainu mai era un Consiliu de Administra]ie care s\semneze contractele cu produc\torii, a[a c\ Mungiu,Porumboiu, Netzer sau Florin Piersic, Jr. n-au pututintra `n film\ri la timp.

Marian Cri[an:„O glum\ de la cap la coad\“Concursul de filme pe puncte s-a terminat. A fost o competi]ie aparent „strân s\“,dar, din p\cate, ca de obicei compromis\. Companii mari, mici [i mijlocii s-au`ntrecut `n printarea de tone de hârtie [i m\sluiri de dosare ca s\ dea bine la comi-

sie. Cât despre comisie, numai de bi-ne. ~nfiin]at\ pe ascuns [i ]inut\ se-cret f\r\ s\ se respecte propuneriletuturor asocia]iilor. Nu mai amin-tim de sistemul de punctare [i de fap-tul c\, de pild\, de multe ori scenarii-le de fic]iune sunt citite de regizoride documentar, de operatori de ima -gine sau de critici de film. M\ `n trebcâte scenarii de lungmetraj au sem-nat sau produs ace[tia? Pe scurt, con-cursul a fost o glum\ de la cap lacoad\. Un adev\rat circ sub atentasupraveghere a CNC, care e o insti-tu]ie disfunc]ional\, dep\[it\, blo-cat\ `n regulamente [i legi care daucâ[tig\tori cu note la precizie de ze-cimi [i sutimi, la virgul\. Ai senza]iac\ e[ti la proba pe aparate de la gim-nastic\ sau la patinaj artistic. 43,34...56,78... 14,23... Cât\ precizie, cât\ acu-rate]e `n aprecierea scenariilor [i aoamenilor! Corectitudinea nu poatefi pus\ sub semnul `ntreb\rii, nu?

Adrian Sitaru:„De mult n-am maiavut acest gust amar“Dragi colegi de breasl\, m\ adresez celor carecred c\ am f\cut `n film, cât de cât, lucruri bu-ne. Vreau s\ v\ spun c\ de mult, de la `ncepu-tul anilor 2000, n-am mai avut acest gust amar,de sil\ [i dezam\gire fa]\ de un concurs de pro-iecte organizat de CNC. M\ `ntreb, oare ave]iacela[i gust ca [i mine, c\ regizori ce n-au dat-ode gard cu nici un film sprijinit de CNC, carefac, de câte ori se poate, filme pe propriii bani,atunci când chiar au nevoie de sprijin s\ nu-l

ob]in\? Sau s\ fie o pseudo-sprijinire, de ochiilumii, când unui proiect de lungmetraj i sealoc\ doar 75 de mii de euro, bani pe care al]ii`i iau pentru un scurtmetraj? M-am referit lamine, dar am mai identificat cel pu]in un regi-zor `n aceea[i situa]ie. Mi-era ru[ine de multedin ]ara asta, dar `ncepe s\-mi fie ru[ine [i debreasl\, atât de vestit\ pe afar\. Altfel, toatebune, `ncep peste o s\pt\mân\ film\rile la unlungmetraj f\r\ nici un ban.


actualitate « 3

RezultateleLa prima sesiune de concurs din 2014 aufost alocate fonduri de produc]ie pentru optlung metraje, [apte lungmetraje de debut,[apte scurtmetraje, opt documentare [i [asefilme de anima]ie. De asemenea, cinci pro-iecte au primit sprijin pentru dezvoltare. La lungmetraj au primit finan]are proiecte

regizate de: C\lin Peter Netzer, Cristina Ia-cob, Iulia Rugin\, Jesus del Cerro, Stere Gu-lea, Dumitru T\nase, Cornel Gheorghi]\ [iDan Chi[u, valoarea total\ a creditelor fiindde 7.950.000 RON. La categoria lung metraj de-but, creditele au fost `n valoare total\ de 3mRON, iar proiectele vor fi regizate de: Mi-haela Popescu, Mircea Nestor, Liviu S\ndu-lescu, Dorian Bogu]\, Cristian Iftime, Dra-go[ Buliga [i Anton Groves.

Victor Dragomir, Constantin Popescu,Bogdan Mure[a nu, Andrei Cre]ulescu, An-dra Chiriac, Radu Potcoav\ [i Ion Ara m\ &Raluca Gorgos au primit `n total 750.000RON pentru proiectele lor de scurtmetraj.Pentru documentare de scurt [i lungmetraj1,65 m RON se `mpart `ntre: Giuseppe Tor-natore, George Chiper, Marius Barna, Cor-nel Gheorghi]\, Clau diu Mitcu, Sorin Luca,Dumitru Budrala [i Duco Tellegen. La

filmele de anima]ie scurt [i mediumetrajau fost 1,5m RON [i se `mpart `ntre: AncaDamian, Robert Lakatos, Ioachim Stroe,Vasile Alboiu, Tudor Avr\ mu], SebastianCosor. Lungmetraje de Vali Hotea, MihaiSofronea, Andrei Gruzsniczki, Tudor Cri-stian Jurgiu [i Kiki Vasilescu au primitcredite de dezvoltare. ~n total, s-au pus lab\taie 15 milioane de lei (aproape trei mi-lioane [i jum\tate de euro).

Faptul c\ am fost primul sub linie nu m-a deranjat, cât m-a confuzat,pentru c\ `mi puneam speran]ele `n alt proiect, care s-a clasat pe lo-cul 31 (din 39 de proiecte `nscrise) [i care a fost notat de c\tre comisiecu o medie de 4,8. M-a confuzat faptul c\ mi-am f\cut speran]e bazân-du-m\ nu doar pe bunul meu sim] care-mi spunea c\ e un proiect va-lid, dar [i pe feedback-ul primit pentru proiectul care fusese selectatla mai multe pie]e de coproduc]ii, unde fusese de altfel [i premiat. ~nplus, la ultima sesiune a concursului CNC câ[tigase pentru dezvolta-re, unde fusese notat cu o medie `n jur de 7. M\ `ntreb cât de prost amdezvoltat eu scenariul `n ultimele luni din moment ce calitatea lui asc\zut a[a drastic? Lucrurile astea `mi ridic\ semne de `ntrebare le-gate de competen]a acestei comisii sau de buna ei credin]\. Mi se pa-re cel pu]in ciudat c\ numirea comisiei a fost ]inu t\ secret, la fel c\ afost format\ din persoane care n-au leg\tur\ cu fenomenul, inactivede ani buni sau care au leg\turi cu un mare studio de produc]ie. (Nue greu s\ vedem care, dac\ ne uit\m la ordinea celor mai mari note.)Mi se pare cel pu]in ciudat [i cum case de produc]ie ap\ rute pestenoapte au punctaje comparabile sau chiar mai mari decât cele ale ca-selor de produc]ie consacrate. Singura mea consolare e c\ am punctajmai bun decât Tornatore.

Bogdan Musta]\: „Câtegrupuri, atâtea filme“De fiecare dat\ când am picat la CNC a fost din cauza scenariului, pentruc\ punctajul tehnic a fost tot timpul suficient de bun. Se pare c\ scenarii-le mele nu `ntrunesc „criteriile estetice“ ale comisiilor. Cred c\ deja pu-tem vorbi despre cinematografia CNC-ist\, a celor care cred c\ [tiu ce-i aiafilm [i ce reguli trebuie s\ respecte un scenariu. {i ei vor ca to]i s\ fie dup\asem\narea lor. Eu caut feluri noi de a m\ exprima. Comisiile nu suntdeschise pentru a[a ceva. Trebuie s\ ni se dea posibilitatea s\ ne pre-zent\m deschis scenariul [i proiectul `n fa]a comisiilor. Asta poate ajutamult mai mult la `n]elegerea [i evaluarea proiectelor decât punctajele cuzecimale impersonale. Acum a fost comisia lui Sârbu. Data viitoare, poa-te va fi a „noului val“ sau poate a „\lora bâtrâni“. La fel [i filmele. Câtegrupuri, atâtea filme. O s\ vedem Moartea domnului L\z\rescu – p\r]ile58, 59 [i 60, Selfie 12, 19, 2 [i Margo 45, 32, 8.

Paul Negoescu: „Singura mea consolare e c\ am punctaj mai bun decât Tornatore“

N-a[ vrea s\ vorbesc despre modul tenden]ios `n ca-re sunt finan]ate proiectele [i despre lipsa de ori-zont a regizorilor [i produc\torilor afla]i la `nceput.{i nici despre sistemul actual de punctaj, care nu fa-ce decât s\ acopere sublim lipsa de competen]\ a ce-lor care jurizeaz\ [i interesele de grup din pseudo-industria de film din România. Despre cum suntpus `n postura de a alerga, de fiecare dat\, `n cursade 100m cu Usain Bolt, care are dreptul s\ por-neasc\ cu 40-50m n avans fa]\ de linia de start. Suntun regizor al c\rui prim film a fost considerat celmai bun debut al anului 2012 [i de cei „b\tr`ni“(UCIN), [i de cei „tineri“ (GOPO). Nu mi-am luat ae-rul c\ al doilea film e ca [i f\cut. Am muncit dingreu trei ani la urm\torul proiect, premiat [i dez-voltat cu unii dintre cei mai buni consultan]i pe sce-nariu la nivel interna]ional, [i flatat de entuziasmulnecondi]ionat al coproduc\torilor francez [i ger-man. N-am avut noroc. ~n cele 4-5 concursuri CNCla care am participat, n-am coborât sub locul 28. In-variabil, speciali[tii din comisie m-au notat cu 2pentru poten]ialul interna]ional sau, mult mai favo-rabil, cu 4 pentru structura dramaturgic\. Am`ncercat atunci s\ `nv\] de la câ[tig\tori. {i am rea-lizat c\ cel mai bun debut e o piatr\ de gât. O teleno-vel\ sau un film cu Alex Velea ar fi rupt ghinionul.

Gabriel Achim: „Cel mai bundebut e o piatr\ de gât“

4 » opinii


Am intrat `n bazar, atent s\ nu fievreun poli]ai prin zon\ [i m-am`ndreptat spre locul descris de amiculmeu. La un col] de tarab\, cumva maiizolat, nu prea departe de un b\trâncare vindea [epci, st\tea omul meu.L-am recunoscut din prima, nici n-aveam cum s\-l ratez: `nalt de vreodoi metri, ras `n cap, echipat cu ma-iou, pantaloni scur]i [i [lapi. Pe ante-bra]ul stâng avea tatuat un portretstângaci de femeie, sub care scria„Nata[a“. Ceva mai jos, pe diagonal\,„Afganistan“. I-am remarcat `n trea -c\t [i palmele uria[e, cu care ar fi pu-tut de[uruba f\r\ probleme de pe

trunchi capul unui om. Sau s\-l sf\râ-me ca pe-un ou. Pe scurt, era o mata-hal\ numai bun\ de b\gat la m\cel`ntr-o cu[c\ a mor]ii.

— Bumboani „Bucuria“! Bum-boani „Bucuria“! Eftini [ celi m\ibuni! a `nceput s\ urle când m-amapropiat.

Am luat `n mân\ o bomboan\„Bucuria“. Adev\rul e c\-mi plac dul-ciurile f\cute de moldoveni, dar de re-gul\ le cump\r de la mall. Nu prea[tiam cum s\ `ncep.

— Ci faci, \i adornit? Cumperi sauti ui]i? Ci, ai[ i muzeu?

Nu m-am pierdut cu firea. Am

l\sat bomboana pe tarab\, m-amaplecat spre el [i i-am spus `n [oapt\:

— Nu vreau bomboane. Vreau...[tii tu ce.

Matahala a privit stânga-dreapta-fa]\-spate [i mi-a vorbit tot `n [oapt\.

— Ci, atun[i?! Ciucalat`? a `ntre-bat zâmbind.

Uite c\ [tie s\ [i zâmbeasc\, m-amcalmat eu.

— Ei, ciocolat\! {tiu de la un amiccare a cump\rat de la tine – i-am f\cutcu ochiul. Mi-a spus c\ g\sesc aici totce-am nevoie.

Omul a devenit brusc entuziast [ia strigat cu glas puternic, demonstra-tiv, privind atent `n jur:

— Prietiniiii! Ni[ nu ti-am recu-noscut!

S-a aplecat peste tarab\, m-astrâns puternic `n bra]e. M-a `mpinscu nasul fix `ntre „Nata[a“ [i „Afga-nistan“. Apoi s-a apropiat cu fa]a spreurechea mea, ca [i cum ar fi vrut s\m\ pupe fr\]e[te, [i mi-a spus repezit,printre din]i:

— Dac` umbli cu câcaturi, \i belit-o! ~] scot ma]âli afar` [` ti

spânzur cu eli. ’N]\les?— Mai `ncape vorb\?! M-a eliberat [i m-a b\tut amical cu

palma pe um\r. Mi-am rotit de câtevaori gâtul, s\ m\ asigur c\ nu e rupt.

— Batem palma? m-am sc\pat [im-am nfrico[at brusc la gândul c\ a[putea face a[a ceva cu el la propriu.

— Ie[ti prost? Tu crez c ]ân a[aceava ai[? Hai cu mini!

A luat-o prin labirintul de tarabe,urmat de mine, vorbindu-mi cu spa-tele. A devenit brusc foarte de treab\.

— Ai un nacaz, ceava, nu?— Aha.— Eheee, dup cum ti v\d, nu cred

c -l rezolvi tu sângur!P\rea c\-i e sincer mil\ de mine.— M\ descurc eu.— Da’ poati nu vrei s ti murd\ -

re[ti. Ti rezolv eu cu ni[ti b\ie]i. Eftin[ f\r urme.

— Mai bine, nu. ~ncerc s\ m\ des-curc [i singur.

– Triaba ta, eu ]-am zâs.S-a oprit `n fa]a unei co[melii din

care se auzeau manele. Nici n-amavut curaj s\ privesc `n\untru.

— Stai ai[i... Ci fiel di pistolietvrei?

— P\i, nu vreau pistolet.— Da’ o l\mâi poati?!— Cum adic\ l\mâie?— |\\iii, nic nu [tii. O grenad di

mân ! Din aia cari ucidi t\t `n jiur!– Nu, nu vreau l\mâie. Doar un

[prei paralizant. Ca s\ m\ ap\r deur[i, la munte.

— Atâta?!P\rea sincer mirat.— Hai dou\.— ~]i spun cinstit, m\i bini `]i iei

bumboani? {preiurili-s pentru cop-chii! Di-astea g\s\[ti [ la magaz`n.

— Da, dar am auzit c\ astea ru -se[ti au jetul mai puternic, bat maideparte.

— Asta-i driept!Mi-am cump\rat dou\ [preiuri

paralizante, le-am pus repede `n ruc-sac [i am vrut s\ dispar cât mai repe-de. M-a strigat din urm\.

— Dac umbli cu câcaturi, ne-am`n]\les, da?!... Hap! ma]âli, hap! Ti-amspânzurat cu eli. Ti g\s\sc eu [ -ngaur di [\rpi.

Cu foarte mul]i ani`n urm\. ~n bazar

~ntâmpl\ri [i personajeFlorin L\z\rescu

Românii e de[tep]i

Radu Pavel Gheo~ndoliatorul

Faima noastr\ a ajuns `ns\ demult[i pe alte meleaguri. Anul trecut, `nMuntenegru, un alt [ofer român, dedata asta cu un autobuz `nc\rcat cuturi[ti, s-a pr\bu[it `ntr-o pr\pastie.Au murit optsprezece oameni, doarc\ de data asta români de-ai no[tri.Afacere intern\, cum ar veni.

~n Ungaria suntem cunoscu]i demult. Aproape c\ nu trece anotimpf\r\ vreun accident grav provocatde un [ofer român, cu trei-patru-cinci mor]i. Microbuze, ma[ini defamilie – accident\m de toate. St\mbine [i `n Italia, `n Germania, `nSpa nia. O c\utare pe Google cu cu-vintele „[ofer român accident“ `lpoart\ pe curios prin toat\ Europa.{i nu i-am pus la socoteal\ pe mor ]iidin accidentele române[ti – afaceriinterne, cum ziceam –, care ne pla-seaz\ pe un loc frunta[ `n Europanes\buin]ei la volan. Cu stivele demor]i pe care le las\ `n urm\, [ofe-rul român generic `[i merit\ supra-numele pe care l-am pus `n titlu:~ndoliatorul.

De vin\ nu e vreo inabilitate ge-netic\ a românilor de a manevrama[inile. {i nici vreun deficit deexi gen]\ la examenul auto. Un [o fer

din ]ara ma[inilor, Statele Unite, emult mai prost preg\tit decât unuldin România `n momentul `n careob]ine carnetul de conducere. Acolonu exist\ [coal\ de [oferi obligato-rie. Examenul teoretic const\ ntr-untest cu `ntreb\ri simple dintr-o bro -[uric\ pe care o cite[ti `n dou\ ore.Examenul practic e extrem de u[or,cu cerin]e minimale, `ntr-un traficfoarte previzibil. Nici un stres, nici ospaim\: `n dou\-trei ore po]i ob]inecarnetul auto. Dup\ aceea n-ai decâts\-]i conduci ma [ina pe unde vrei.Doar s\ respec]i legea. Atât. Dar s-orespec]i. Asta `nseamn\ c\ dac\dep\[e[ti viteza legal\, e[ti amendat,dac\ treci pe ro[u, e[ti amendat [i ]ise suspend\ carnetul, dac\ parcheziaiurea, ]i se ridic\ ma[ina [i pl\te[ticâteva sute de dolari pentru ea – iardac\ omori pe cineva cu ma[ina dinvina ta, nu prea ai cum s\ scapi de`nchisoare.

Ei bine, aici cred c\ e mareanoastr\ problem\. {oferii românisunt `ngrozitor de pro[ti – cite[te„ne s\bui]i“ – [i de periculo[i nu pen-tru c\ n-ar [ti s\ conduc\, ci pen truc\ `[i conduc ma[inile prin tr-o ]ar\cu reguli extrem de elastice. Legile

se scriu dur [i se aplic\ relaxat saudeloc – [i de multe ori duritatea legiidepinde de greutatea social\ a [ofe-rului. Aici nimeni nu-[i bate capulcu micile infrac ]iuni, a[a c\ oricinepoate s\ `ntin d\ coarda ilegalit\]ii.De aceea vedem ma[ini parcate pâ -n\ `n zidul caselor, blocând trotua-rele: a devenit ceva prea obi[nuit cas\ mai par\ ilegal. La fel, dep\ [ireavitezei maxime admise e o banalita-te. A]i v\zut vreodat\ un [ofer care secear t\ cu poli]ia când e tras pedreapta? De ce s\ fie amendat toc-mai el? Doar toat\ lumea face asta(orice ar fi)! Ce, el e mai fraier? {iomul are dreptate: toat\ lumea faceasta – adic\ `ncalc\ legea. ~ntr-o ziam ur m\rit la fiecare intersec]ie cuse mafor la care ajungeam câte ma [initrec pe primele secunde de ro[u: cel

pu]in una-dou\ de fiecare dat\. Amv\zut [i cum se evit\ la musta]\ ac-cidentele atunci când o ma[in\ intr\`n intersec]ie pe ro[u, iar alta por-ne[te mai devreme din stânga saudreapta, tot pe ro[u. (Doar c\ uneoriaccidentele nu se evit\, ci se fac. Amv\zut [i a[a ceva.)

~n general [oferul român e obi[ -nuit s\ ncalce reguli [i legi mai mici,a[a, cât s\ nu bat\ la ochi prea tare.{i, cu cât scap\ mai des, cu atât mai`ndr\zne] devine. Mai ncalc\ o lege,c\ merge [i a[a, mai trece pe ro[u odat\ [i `nc\ o dat\... [i `i merge, fi-indc\ suntem `n România, unde emai simplu s\ `ncalci legea decât s\o respec]i. Unii mai [i mor, e drept,dar omoa r\ [i câ]i va nevinova]i.C\ci `n România supravie ]uirea nue asigurat\ de respectarea legii, ci de

rezisten]a cochiliei pe care o condu-ce [oferul. S\ ai ma[in\ tare e ca [icum ai avea legea de partea ta.

Dar din când `n când [oferii \[tiaies din ]ar\ [i ajung `n ]\ri unde, debine, de r\u, se mai respect\ legilesau – ca `n Grecia – se `ncalc\ altfeldecât `n România. Sco[i din mediullor familiar, unde mai to]i se com-port\ la fel, sunt ca ni[te g\ini bete`n mijlocul unui cârd de ra]e disci-plinate. {i fac pr\p\d.

De fapt e absolut logic: o societate`n care regula de baz\ e `nc\lcarearegulilor nu poate na[te decât haos.Iar haosul \sta se reflect\ peste tot:`n analfabetismul elevilor de liceu,`n mizeria spitalelor, `n jegul moralal legiuitorilor [i, printre altele, `nincon[tien]a cretin\ a [oferului ro-mân – ~ndoliatorul.

De curând un [ofer român de TIR ajuns prin Grecia aprovocat o ciocnire `n lan], `n urma c\reia au muritcinci persoane. {oferul nostru a sc\pat [i din accident,[i de furia oamenilor porni]i s\-l lin[eze. Ce-i drept, afost arestat, dar asta nu `i ajut\ cu nimic pe cei mor]i.Sigur e c\ de-acum `n mintea grecilor conceptul de[ofer român va fi asociat pentru mult\ vreme cupericolul de moarte.

De altfel, joi la prânz, cu aproape 24de ore `nainte de scoaterea moa[te-lor din Mitropolie, o b\trân\ din ju-de]ul Neam], `narmat\ cu un sc\ u -nel, se a[ezase deja la rând pentru afi sigur\ c\ va trece prima pe laracl\. Am avut curiozitatea s-o`ntreb de unde atâta r\bdare [i dece a ales s\ stea o noapte sub cerulliber pentru a ajunge la moa[te.R\s punsul a fost unul tulbur\tor:„E singurul lucru `n care mai cred.Vin n fiecare an s\ m\ rog [i de fie-care dat\ m-a ajutat“.

Dincolo de tr\irile [i speran]eleoamenilor, pentru prima dat\, hra-mul de la Ia[i pic\ taman n miez decampanie. Prilej numai bun pentrucandida]ii la pre[edin]ie s\ mearg\]an]o[ printre oameni [i s\-[i etalezeevlavia. La ora la care scriu acesterânduri nu e clar câ]i prezi den ]ia -bili vor sosi `n capitala Moldovei.F\r\ `ndoial\, nu va fi anul excep -]iei, mai ales c\ `n Moldova voturi-le se iau mai u[or dec=t `n Tran -silvania, Banat sau Bucure[ti.

Primarul PSD al Ia[iului a anun -]at deja c\ Victor Ponta va fi pre-zent la Sfânta Liturghie de mar]i,14 octombrie, eveniment conside-rat punctul culminant al S\rb\tori-lor Ia[iului. Aproape sigur, Pontanu va fi singur pe scena instalat\ ncentrul ora[ului, pentru c\ nu d\bine s\ lipse[ti de la un moment re-ligios important la care particip\puhoi de lume.

M\ ntreb câ]i dintre politicieniizilei chiar simt nevoia s\ vin\ laSfânt\? Câ]i vin din convingere?Probabil foarte pu]ini, dac\ nuchiar nici unul. Anul trecut le-amanalizat chipurile `n timpul SfinteiLiturghii, slujb\ care dureaz\ celpu]in trei ore. Unii nici n-au ajuns

de la `nceputul momentului reli-gios, [tiind c\ vor r\mâne ]intui]iatâta timp n scaun, al]ii au sosit pela mijlocul slujbei cu cohorta de for]ede ordine [i ciraci locali dup\ ei.

Un chin pentru ace[ti oameni s\stea ore `n [ir la slujb\. De ce o maifac atunci? Simplu: pentru voturi.E[ti al\turi de oameni, le `mp\r -t\[e[ti suferin]a, stai cu ei. Ar\]i c\ai fric\ de Dumnezeu, ceea ce `nochii unui enoria[ poate fi certifi-catul de politician care merit\ vo-tat. Chiar dac\ sunt trei ore de plic-tiseal\, efortul merit\.

Acum câ]iva ani, când slujba sedesf\[ura `n curtea Catedralei, zecide politicieni au stat cumin]i pescen\ al\turi de preo]i, iar la fina-lul momentului religios, au dat n\ -val\ la pupat moa[tele, b\gându-se`n fa]\ ca ni[te copii care nu n]elegregulile. Nu conta c\ la rând nc\ seaflau zeci de mii de credincio[i sauc\ unii r\m\seser\ peste noapte `nfrig. Conta doar ca ei s\ fie v\zu]i [ifilma]i, apoi s\ fie ar\ta]i `ntregii]\ri pe canalele TV mult prea prie-tenoase `n astfel de momente.

De ce nu vin politicienii la Mi-tropolia din Ia[i pentru a se `nchi-na la moa[te `n restul anului? Saum\car la `nceputul lunii octom-brie, `naintea scoaterii moa[telordin Catedral\? A[ vrea s\ v\d unom politic care face asta [i care `nacela[i timp `[i recunoa[te f\]\rni-cia din anii trecu]i, când se afi[a `nmul]ime doar cu gândul la voturi.

Dac\ tot vorbim de S\rb\torileIa[iului, e de comentat [i gestulprim\riei lui Gheorghe Nichita dea dubla bugetul manifest\rilor dinacest an fa]\ 2013. De ce a f\cut-o?Motivul invocat: S\rb\torile Ia[iu-lui trebuie s\ reprezinte pilonul prin -cipal pentru candidatura ora [ului

la titlul de Capital\ Cultural\ Euro-pean\ `n anul 2021. Ciudat\ alege-re, dac\ `ntr-adev\r \sta e motivulreal al aloc\rii sumei de trei milioa-ne de lei pentru Zilele Ia[iului. Cuasta `i vom impresiona pe cei de laBruxelles atunci când vor lua deci-zia? M\ tem c\ nu vom avea câ[tigde cauz\, pentru c\ târgul de vinurisau de bl\nuri nu mai impresio-neaz\ pe nimeni.

Dac\ prim\ria ie[ean\ s-ar fipreocupat spre exemplu ca, `n locde 250.000 de pelerini câ]i au venitanul trecut la Ia[i, s\ aduc\ anulacesta 400.000, atunci l\rgirea pun-gii ar fi avut o explica]ie. ~ns\ dac\ne uit\m `n programul Zilelor Ia -[ului, singura modificare major\ oreprezint\ faptul c\ nu vom avea osingur\ cântare `n Pia]a Palatului,ci vor fi cinci concerte. Poporul tre-buie mul]umit, satisf\cut, iar ora -[ul trebuie aproape obligat s\ parti-cipe la s\rb\toare. Iar dac\ poporulnu vine la nici o manifestare, pen-tru c\ unii mai [i muncesc `n pe-rioada asta, atunci s\ piard\ timp`n trafic [i s\-[i toace nervii dac\au drum prin centrul ora[ului.

Una peste alta, S\rb\torile Ia[iu-lui nu difer\ cu nimic `n acest anfa]\ de cele petrecute `n anii tre -cu]i. Pân\ [i politicienii sunt ace-ia[i. Poate c\ autorit\]ile ar trebuis\ mediteze dac\ nu cumva ar tre-bui s\ renun]e la bâlci [i s\-i lase peoameni s\ se roage n lini[te pentrudurerile, suferin]ele [i speran]elelor. Nu de alta, dar b\trânica dinNeam] n-a venit la Ia[i pentru Lore-dana Groza sau pentru târgul debl\nuri. N-a venit nici m\car s\-lvad\ pe Ponta. Pentru ea, politicie-nii nu mai au ce s\ ofere. Nici m\ -car speran]\.

Moa[tele, b\trânica dinNeam] [i politicienii f\]arnici


opinii « 5

Suplimentul lui Jup

Pinacoteca din Petrila

Vagonul cu vorbeFlorin Ghe]\u

Sute de mii de pelerini dintoate col]urile ]\rii vin `naceste zile la Ia[i, pentru ase `nchina la moa[teleSfintei Cuvioase Parascheva.Oameni s\rmani, bolnavi [icople[i]i de probleme se ducla Mitropolia ie[ean\ defiecare dat\ `n lunaoctombrie, pentru a g\sialinare la suferin]ele princare trec [i care nu se maisfâr[esc. O fac an de an, iarunii dintre ei spun c\`ntâlnirea cu Sfânta `i ajut\.Posibil s\ fie [i un tratamentpsihologic, iar mul]i dintrepelerini r\mân doar cusperan]a c\ vor sc\pa denevoile ap\s\toare care lefac zilele amare.


6 » muzic\

LA DISPARI}IA UNUI REGIZOR DE TEATRU PASIONAT DE OPER|:

Iuri Liubimov (1917-2014)

Ceea ce nu [tiam `n acei ani eraapropierea regizorului rus de lu meamuzical\, peripe]iile din timpul ce-lui de-al Doilea R\zboi Mondial ce `llegau `n mod particular de Dmitri{ostakovici, colaborarea lui strâns\cu Vladimir V [o]ki `n calitate deactor [i [ansonetist, [i pasiunea luipentru oper\. ~ntre timp am aflat c\Liubimov evoca, ironic, dificult\]ileavute pân\ [i cu montarea lui Ham-let, cu V`[o]ki `n rolul titular. La o`ntâlnire cu presa la New York, `limita pe Brejnev: „Ce este asta: «a fisau a nu fi»? Am luat de mult o deci-zie la `ntrebarea asta!“.

Provocatoare, pline de idei, mon -t\rile lui Liubimov au oscilat `ntresuccese la public [i critic\ [i ade -v\rate scandaluri, ntr-o epoc\ n ca-re soli[tii `ndr\zneau `nc\ s\ seopun\ (r\s)t\lm\cirilor ce deturnaumuzica de la sensul ei originar. ~n1982, la Budapesta, Liubimov a pus`n scen\ o versiune a Don Giovanni-ului mozartian, ce pare s\-i fi inspi-rat ulterior pe regizorii occidentali.El a plasat atunci orchestra pe scen\,cu Leporello pe post de prim violonist,folosind fosa orchestrei drept „iad“,din care ap\rea Don Giovanni, pen-tru a disp\rea apoi, `n final.

Experimentele lui Liubimov s-ausuccedat ulterior `n pas accelerat.~n 1983, la Bologna, `n produc]ia unui spectacol cu Tristan [i Isolda,regizorul a integrat `ntr-un prolog[i epilog figurile lui Wagner [i alefamiliei Wesendonck; Wagner setran sforma `n Tristan, Otto Wesen -donk n Regele Marke, iar MathildeWesendonck `n Isolde. La Neapole

[i Paris a pus `n scen\ opera neter-minat\ a lui Mussorgski, Salam-mbo, n care regizorul ap\rea dialo-gând cu... Flaubert, iar la TorinoLulu a lui Alban Berg, pe care aveas\-l reia la Opera din Chicago.

A urmat, la Festivalul MaggioMusicale, la Floren]a, `n 1984 – `nmomentul `n care, demis de la con-ducerea Tagank\i [i privat de ce -t\]enie, nu mai exista cale de `n -toarcere – montarea cu scandal aoperei Rigoletto. Pe scen\, Liubi-mov a a[ezat `ntr-un semicerc ma-nechine-p\pu[i cu figurile lui Sta-lin, Mussolini [i Hitler, Rigolettoera `mbr\cat `n clovn [i pus s\ semi[te imitându-l pe Charlie Cha-plin, iar Gilda pus\ s\-[i cânte ariafinal\ leg\nându-se `ntr-un balan-soir... Piero Capucilli [i Edita Gru-berova au refuzat s\ intre n joc, celdintâi deplângând, se pare, ceea cea calificat drept „o opera]iune poli-tic\“ a mafiei partidului comunistitalian. Spectacolul fusese sponsori-zat de compozitorul Luciano Berio...

Exilul lui Liubimov avea s\ fiepunctat cu mont\ri de oper\ – Fide-lio la Stuttgart (1985), Maestrul [iMargareta (oper\ de Rainer Ku-nad, compozitor est-german exilat)Eugen Oneghin la Bonn (1987) – [i otentativ\ e[uat\ de a pune `n scen\la Covent Garden, `n timpul direc-toratului lui Bernard Haitink, te-tralogia wagnerian\.

Demn\ de amintit este [i rela]ialui Liubimov cu Dmitri {ostako-vici, descris\ `n am\nunt de regi-zor `ntr-o m\rturie culeas\ de Eli-zabeth Wilson pentru cartea ei do-cumentar\ {ostakovici. O via]\ `namintiri (Londra, 1994). Cei doi s-aucunoscut `n timpul r\zboiului, cuocazia `nfiin]\rii de c\tre sinistrul[ef al securit\]ii, Lavrenti Beria, aunui Ansamblu de Cântece [i Dan-suri al NKVD-ului. „Eram soldat [imi s-a ordonat s\ m\ al\tur ansam-blului. Lui {ostakovici i s-a cerut s\colaboreze. Prea speriat pentru arefuza, a scris cântece de genul „Ar -de, arde, arde“, un cântec ce de scriator]ele folosite `n cursul nop ]ilorf\r\ lumin\... Cântecul a devenitnemaipomenit de popular [i toat\lumea l fredona...“ Liubimov amin -tea c\ ansamblul, la care partici-pau [i alte nume cunoscute, ca regi-zorul de film Serghei Iutchevici [idramaturgul Robert Erdman, a datconcerte pe front, la Leningrad `ncursul blocadei, ntre altele, [i unelemenite s\-i `ntre]in\ pe demnitarii

sovietici la Moscova. „Cred c\ Te-roarea lui Stalin a avut un efect cutotul dureros asupra lui {ostako-vici, mai mult decât asupra noas -tr\“ – `[i amintea Liubimov, caredeplângea `ns\ „reflexul s\u condi -]io nat“ de ap\rare, acceptând s\semneze orice i se punea `n fa]\ dec\tre autorit\]i.

„{ostakovici obi[nuia s\ vin\ laTaganka mea. I-am cerut s\ scriemuzica pentru produc]ia mea cuCei c\zu]i [i cei `n via]\, bazat\ pepoemele lui Pasternak [i Tvardov -ski, ca [i ale celor ce au murit `nr\zboi, Kogan, Kacinski. Nu a avuttimp s\ compun\, dar mi-a spusfoarte generos: «folose[te orice mu-zic\ de a mea ce `]i place».“ Muzicalui {ostakovici avea s\-i serveasc\[i la piesa Galileo a lui Brecht [i laTartuffe, unde Liubimov a folositpasaje din a doua mi[care a Simfo-niei a 13-a, redându-le la o vitez\ ac-celerat\. „Mi-a fost team\ c\ se va`nfuria – `[i amintea regizorul –,dar el mi-a spus: «Splendid, splen-did. Foarte original!»“.

Rela]ia celor doi avea s\ ia o`ntors\tur\ proast\ spre sfâr[itulvie]ii lui {ostakovici, cu un gestilustrativ cumva pentru cel ce afost Iuri Liubimov: „Am fost foarterevoltat când a semnat scrisoarea`mpotriva lui Saharov [i Soljeni]`n.~ntr-o sear\, la teatru, imediat dup\apari]ia scrisorii `n pres\, mi s-aspus c\ {ostakovici m\ a[tepta jos.Am refuzat s\ m\ duc s\-l v\d [i s\-l salut ca de obicei. Totu[i, maitârziu m-am sim]it vinovat [i amdecis s\-l conduc la locul lui. M-amgândit c\ trebuia s\ se simt\ mize-rabil [i f\r\ demonstra]iile mele decenzur\. El a sim]it `ns\ c\ `l deza-prob...“. O scen\ similar\, petre-cut\ la Uniunea Compozitorilor, es-te povestit\ [i de compozitorul Edi-son Denisov, care `[i aminte[te c\,la refuzul lui Liubimov de a-l salu-ta, {ostakovici s-a f\cut alb la fa]\...

Nu `mi amintesc ca `n epoca –pentru mine mitic\ – amarilor regizori ai teatruluiromânesc din anii 1970 (cea alui Radu Penciulescu, LiviuCiulei, Lu cian Giurchescu) s\ fiv\zut la Bucure[ti vreunspectacol al Teatrului Taganka[i al regi zorului, [i el dejamitic, Iuri Liubimov, a c\ruidispari]ie a fost anun]at\ la`nceputul acestei s\pt\mâni.Cert este c\ auzisem despremont\rile lui avangardiste,poate citind revista „SecolulXX“, poate din cronici la RadioEuropa Liber\. Aveam s\ auddin nou despre el `n exil, ajunsla Lon dra, de unde Liubimovanun]a, `n 1984, r\mânerea sa`n Occident, dup\ cesuccesorul lui Iuri Andropov,Cernenko, `l privase decet\]enia sovietic\, urmândun scenariu asem\n\tor celuisuferit de MstislavRostropovici.

Scrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy

Rockin’ by myself

Dumitru Ungureanu

Ce po]i spune despre un disc `nre-gistrat la vârsta de 80 de ani, de-unmuzician c\ruia nu-i lipse[te ape-titul pentru cânt\ri [i nici poftade via]\? Nimic altceva decât c\ eo pl\cere s\-l ascul]i! {i, vorba unuicronicar american, de ce-l ascul]imai mult, de-aia sim]i nevoia s\-lascul]i! Pare un paradox, o con-tradic]ie, un slogan de marketing.V\ m\rturisesc, nu-mi d\ deamseama de aparentul ilogism, as-cultam [i iar ascultam [i gândulm\ ducea spre vara lui 1970, cândam auzit prima dat\ ni[te piese cuJohn Mayall, la un radio uitat pe-omas\ de so]ul unei vecine, bucu-re[tean venit cu nevasta acas\, laneamuri. Nu voi [ti niciodat\ da -c\ acele piese erau de pe albumulBlues From Laurel Canyon, favo-ritul meu din bogata discografie acelui supranumit – n-am `ncotro,trebuie s-o scriu, sintagma e con-sacrat\: „bunicul bluesului bri-tanic“!

Probabil c\-n mintea mea s-auamestecat bluesul lui Mayall, fil-mele cu Stan & Bran (Stan Laurel,nu?), romanele lui RaymondChand ler, festivalul de la Monte-rey, „P\[unile Raiului“ descrisede John Steinbeck, plus alte ele-mente de mitologie californian\,iar Laurel Canyon a devenit sino-nim cu locul magic `n care a[ fivrut s\ locuiesc o vreme, dac\ nutoat\ vremea. Discul, care mi s-ap\rut o performan]\ pentru JohnMayall [i ceva inedit pentru felulcum se f\ceau pe-atunci `nregis -tr\rile de LP-uri, l-am g\sit ca CD,la `nceputul anilor 1990. Fuseseun soi de premier\, ca tehnologiea transpunerii pe suport digital, [ip\rea un fel de izbând\ n lupta pecare suporterii noului format oduceau contra vinili[tilor, consi-dera]i ceva napoiat. Azi, la un sfert

de veac, disputa analog-digital nue `nc\ tran[at\, iar eu a[ cump\ravinilul... CD-ul `l am deja!

Blues From Laurel Canyon,`nregistrat `n doar trei zile, 26, 27[i 28 august 1968, la Decca Studios,West Hampstead, era fructul celortrei s\pt\mâni de vacan]\ petre-cute de Mayall, prin Los Angeles[i `mprejurimi, `n vara aceluia[ian fabulos. Punctul de atrac]iepentru amatorii de blues `l consti-tuie, desigur, piesa dedicat\ luiBob „The Bear“ Hite, impun\to-rul [i de neuitatul solist al trupeiCanned Heat. Cei trei instrumen -ti[ti pe care Mayall `i avea al\turi(Mick Taylor, chitar\, StephenThompson, bas, [i Colin Allen, ba-terie) au c\p\tat parc\ peste noap-te statura la care aspirau, Taylordovedindu-se la 19 ani parc\ maibun decât mul]i consacra]i ai zi-lei, ulterior uita]i.

Aproape jum\tate de veac maitârziu, Mayall repet\ experien]ala Entourage Studio, North Holly-wood, cu trei instrumenti[ti deexcep]ie, cu to]ii demult maturi-za]i pe scena bluesului. Rocky At-has, chitar\, e un texan care a co-pil\rit cu Stevie Ray Vaughan, aavut trup\ de blues-rock, a `nre-gistrat câteva discuri (4 sub numepropriu, plus nenum\rate cola-bor\ri cu nume de renume, pre-cum Buddy Miles ori Glenn Hu-ghes). Greg Rzab e un basist carede peste un sfert de secol (sus)]inepartea cea mai grea din discogra-fia „greilor“ de calibrul unor Bud-dy Guy, Otis Clay, Bernard Alli-son, Tab Benoit. Jay Davenport eun tobar nu foarte cunoscut, `ns\bine integrat combo-ului cu careMayall colind\ lumea, fiind [i laBucure[ti acum doi ani. Invitatspecial, C.J. Chenier, a c\rui colo-ratur\ de acordeon ne trimiteimediat la cajun & Louisiana [iacolo ne uit\!

Discul A Special Life (2014, For-ty Below Records) a fost `nregis-trat `n vreo cinci zile de data asta(`ntre 5 [i 10 noiembrie 2013). Co-eziunea se simte permanent, su-netul e mustos, ritmul e alert, bi-ne dozat, frazele instrumentalecurg maiestuos, lirica este a unui`n]elept `mp\cat cu destinul, darnu lipsit de responsabilitate pen-tru ce las\ `n urm\: o mo[tenireexemplar\.

Via]a special\ a bluesmanului

Vl. Visotki în rolul lui Hamlet, spectacolregizat de Iuri Liubimov


teatru « 7

Manifestarea a reunit e[antioanereprezentative care exemplific\migrarea artelor spectacolului tea-tral spre zone de experiment. Felul`n care teatrul se raporteaz\ mainou la realitate, actualiz\rile mi-mesisului, avatarurile textului dra-matic, diversificarea rela]iilor din-tre arte, flexibilizarea hotarelordintre ele, adaptarea actorului lanoile variet\]i scenice, remodela-rea rostului regizorului, al sceno-grafului, emanciparea spectatoru-lui etc. Cu gândul de a configura [ioferi un tablou cât mai aproape dereal al peisajului artistic actual.

Teatru documentar face Nicole-ta Esinencu. A venit `n FITPT cuAmerican Dream, un spectacolpentru care a scris textul [i a f\cutregia la compania independent\Teatrul Sp\l\torie din Chi[in\u.Procedura a constat `n documenta-rea experien]elor uneia dintre ac -tri]e, plecat\ cu work and travel `nSUA, apoi la Moscova, tot `n c\uta-rea unui loc de munc\. NicoletaEsinencu construie[te reprezen -ta]ia `n colaj, folosind `ntâmpl\rilenefericite ale tinerei din RepublicaMoldova pentru a portretiza per-cep]ia idilizat\ de cli[ee asupraAmericii [i pentru a vorbi militantdespre felul `n care dreptul funda-mental la munc\ devine `n Rusiaobiect de traficare. Jucat `n ro-mân\, rus\ [i englez\, spectacolulmixeaz\ inteligent fapte reale cuprezentarea n cheie parodic\ a ste-reotipiilor despre Lumea Nou\ [ianormalit\]ile din fost URSS, folo-sind ca punct de sprijin cel mai

popular joc de peste ocean, trans-plantat [i `n Europa, Monopoly.

Un alt fel de documentare a rea -lizat poeta Elena Vl\d\reanu pen-tru Habemus Bebe, proiect devenitrealitate prin crowdfunding. Expe-rien]a maternit\]ii, transform\rilemajore pe care le aduce `n via]aunui artist, n via]a oric\rui om de-vin subiect teatral interpretat detrei actri]e care sunt la rândul lortinere mame. Cu recuzit\ prove-nind din dul\pioarele [i cutiile cujuc\rii ale propriilor bebelu[i!

~n Copii r\i, realizat pe textulMihaelei Michailov, dimensiuneadocumentar\ se combin\ cu ceaeduca]ional\. Dramaturgul e preo-cupat cu program de spa]iul teatra-lului educa]ional, participativ, demodul cum arta teatral\ ar putea,ar trebui s\ contribuie la antrena-rea adolescen]ilor pentru via]a deadult `n care s\ ia atitudine, s\ seimplice civic.

Tot teatru politic a fost [i specta-colul Putin schiaz\, realizat de Pav-la Dombrovská cu Divadlo LisenBrno Cehia. Spectacolul pleac\ dela materialul documentar din Jur-nalul rusesc al Annei Politkovska,jurnalista asasinat\ la Moscova, unnume dintr-o lung\ list\ de ziari[ticare au sfâr[it suspect pentru c\ [i-au f\cut profesiunea. Materialulcutremur\tor reface teatral mo-mente teribile din Rusia lui Putin:r\zboiul din Cecenia, Ingu[e]ia,„rezolvarea“ brutal\ a lu\rii de os-tatici de la Teatrul Na Dubrovka,ascensiunea politic\ a lui Vova, du-blul discurs, minciuna ideologic\,

autocratismul. Jucat `ntr-un cortmilitar, spectacolul adaug\ surplu-sul ambiental necesar pentru capublicul s\ se afle `ntr-un contextcât mai apropiat de situa]iile evoca-te. Registrul e ironic-parodic, Putinfiind reprezentat de o mini-Ma-trio[k\ cu chipul care bântuie pagi-nile istoriei recente.

~n Pescarul [i sufletul s\u al Tea-trului Odeon Bucure[ti, CarmenLidia Vidu a explorat sonoritatea [ivizualitatea `ntr-o produc]ie multi-media. A lucrat pe actorul static,a[ezat ntr-un loc fix, având la nde-mân\ doar vocea [i sistemul de am-plificare, ntr-un storytelling redes-coperit pentru for]a sa evocativ\.Completat de imagini video, ntr-unspectacol modern, `n care imagi-na]ia receptorilor este alimentat\de sugestia sonor\ [i imagistic\.Proiec]iile nu au rolul de decor vi-zual, ci sunt surs\ de semnifica]iitransferate privitorului, a c\ruitreab\ e s\ le decodeze dup\ pro-priile repere culturale.

{i tot pe for]a de sugestie a sune-tului e construit [i Domnul Molsk(Spraakmakend Theatre Olanda [iNordland Visual Theatre Norve-gia), un spectacol de teatru acustic,onomatopeic, `n divor] cu vorbeleca transmi]\toare de con]inut se-mantic. Tipuri variate de sunetevenind din diferite locuri ale s\lii,ipostaziind un personaj, ]inându-ilocul determin\ publicul s\ `n -toarc\ privirea am\git c\ un difu-zor din care r\sun\ plânsetul unuibebelu[ e chiar un bebelu[. Ce nuse opre[te din plâns decât dac\ emângâiat. Difuzorul, zic.

Ca parte esen]ial\ a ciclului

artistic, c\ci el e destinatarul, spec-tatorul se transform\ [i el odat\ cuteatrul. E silit s\ se emancipeze, eteatralizat. I se transfer\ o parte dinrostul reprezenta]iei, e scos din pa-sivitatea tradi]ional\, de receptorcomod a[ezat `n fotoliul de plu[. {ie dus pe un luciu de ap\, s\ vad\ Io-na de Marin Sorescu, s\ simt\ am-biental atmosfera din burta pe[te-lui care l-a `nghi]it pe pescar. Saus\ reac]ioneze termic `n mod sur-prinz\tor atunci când `n scen\ ac-torii opereaz\ cu ghea]\, poart\haine de iarn\ [i apeleaz\ la sunetespecifice sc\derilor de temperatur$vânt, furtun$.

Un splendid exerci]iu de imagi-na]ie a lui Philippe Genty este O co-rabie pe valuri Odiseea. Pornind dela opera homeric\, artistul francez– care, `mpreun\ cu Mary Under-wood, a scris pagini consistente `nistoria teatrului vizual, a teatruluide obiecte – a apelat acum la bana-lul inventar de buc\t\rie pentru a

transpune scenic o lucrare a mariiliteraturi clasice. Ulise e un tirbu -[on, camarazii lui sunt bomboanede ciocolat\ cu diverse arome, Ci-clopul e un butoia[, corabia, un f\ -ra[, pânza, un evantai, Penelopa e ofigur\ de ghea]\ care se tope[te lapropriu a[teptându-[i so]ul iubit,peti]orii sunt dou\ lumân\ri aprin -se de pasiune. Subtilit\]i lingvistice,jocuri de cuvinte, actori la vederecare fac voci ca-n ventrilocie, caredenun]\ conven]ia [i interpreteaz\totul la vedere, `ntr-o densitate sur-prinz\toare de imagini [i corespon-den]e imaginative.

Teatrul ultimelor decade a avuto dinamic\ surprinz\toare, bene-fic\, recurgând la orice mijloc este-tic pentru a se revitaliza [i a câ[tigapuncte `n ochii unui public asaltatde-atât de multe. Cu scopul de a-l se-duce, de a-l ]ine aproape, cu ochiispre scen\, indiferent unde se afl\ea. Ca loc al unei experien]e esteti-ce unice.

Noi realit\]i teatrale Datul `n spectacolOlti]a C`ntec

Când am optat pentru „Noi realit\]i teatrale“ ca tem\a edi]iei a VII-a a Festivalului Interna]ional de Teatrupentru Publicul Tân\r Ia[i, inten]iile mele curatoriale s-au concentrat asupra formulelor inedite care audinamizat [i expandat practicile scenice ale ultimelordecade, ducându-le `nspre teritorii esteticeneobi[nuite.

Pescarul [i sufletul s\u, de Carmen Lidia Vidu

American Dream, de Nicoleta Esinencu

8 » interviu


DE LA HOLLYWOOD-UL DIN THE ARTIST LA CECENIA ZILELOR NOASTRE DIN THE SEARCH

Michel Hazanavicius, a[teptat `n curând[i la Bucure[ti: „Nu `mi petrec toat\ via]af\când glume [i `ncercând s\ fiu dr\gu]“

Interviu realizat de Iulia Blaga

Ce v-a atras aten]ia la filmullui Fred Zinneman, f\cându-v\s\ dori]i un remake?

Au fost dou\ elemente. ~n pri-mul rând, structura lui narativ\ mis-a p\rut foarte bun\, chiar dac\ fil-mul mi se pare azi pu]in `mb\trâ-nit (structura cred c\ a fost maibun\ ca la mine pentru c\ am acumsenza]ia c\ am schimbat [i unde nuera cazul), iar al doilea element afost unghiul emo]ionant de aborda-re, care mi s-a p\rut foarte nimeritpentru un film pe un subiect atât deviolent. Filmul lui Fred Zinnemantrata despre lag\rele de concentra-re `ntr-o vreme când nimeni nuvorbea despre ele [i, v\zându-l, amfost inspirat s\ fac un film despreCecenia, pentru c\ nu [tiam cum s\fac acest lucru, mai ales dup\ TheArtist. Filmul lui Fred Zinnemanmi-a oferit un punct de acces n me-lodram\ ntr-un mod foarte emo]io-nant.

~ntr-adev\r, parc\ a]i schim-bat cu totul macazul.

Am coprodus [i coscris un docu-mentar despre genocidul din Rwan -da, [i am coprodus un documentardespre Revolu]ia Portocalie dinUcraina, a[a c\ a[ putea spune c\preocuparea mea e [i nu e nou\. ~nplus, sunt o fiin]\ uman\, nu `mipetrec toat\ via]a f\când glume [i`ncercând s\ fiu dr\gu]. Asta e per-sonalitatea mea, a[a sunt eu. Credc\ mai dificil `mi e s\ `nf\]i[ezmun ca oamenilor, s\ o fac accesi-bil\. Ce a mai fost dificil pentru mi-ne a fost s\ `mi asum faptul c\ potface un astfel de film. Mi-a fost greuca regizor s\ abordez un subiectatât de serios [i am `ncercat s\ fiucorect [i respectuos cu el, r\mâ-nând corect [i respectuos [i cu mi-ne nsumi. Adic\ s\ fiu exact [i pre-cis, dar s\ fac cinema.

La conferin]a de pres\ a]ispus c\ unul dintre motivelepentru care a]i f\cut filmul afost istoria familiei dumnea -voastr\.

Chiar am spus asta? Vin dintr-ofamilie evreiasc\ polonezo-litua-nian\ [i, pentru mine, figurile celemai emblematice ale celui de-alDoilea R\zboi Mondial sunt, a[acum le spune `n francez\, „les jus-tes“, adic\ acei oameni care, nefi-ind evrei, au salvat via]a evreilor.Mi se pare emo]ionant gestul de asalva al]i oameni, mai ales când elnu vine dintr-un reflex identitar.Mi-am spus c\ oamenii ace[tia mor`n indiferen]\ [i c\, dac\ via]a m-ar\sf\]at, pot `ncerca s\ fac cevapentru ei acum.

De ce spune]i c\ v-a r\sf\]at?Crede]i c\ nu a]i meritat suc-cesul pe care l-a avut The Ar -tist?

Nu `ncerc s\ fiu modest [i s\spun c\ am meritat sau c\ n-ammeritat. Cu The Artist am vrutdoar s\ fac un mic film, dar ecoullui a tot crescut [i faima lui a deve-nit tot mai mare.

Asta v-a speriat?

Nu cred. Mi se pare o nebunie [iprefer s\ nu `mi pun aceast\ pro-blem\, dar succesul nea[teptat allui The Artist mi-a permis ca, dintr-o -dat\, s\ pot face orice film doresc.

Schimbând registrul, ce cre -de]i c\ pot face institu]iile

interna]ionale referitor la pro -blema pe care o eviden]ia]i `nfilm, pentru c\ sugera]i c\ nufac fa]\?

~n primul rând vreau s\ spun c\nu sunt om politic sau vreun teore-tician al geopoliticii. Sunt doar ci-neast [i filmul meu e despre fiin]eumane. Chiar [i soldatul rus e o fi-in]\ uman\. Filmul `l arat\ ca peun om obi[nuit care, treptat, setran sform\ `n r\zboinic. Eu nu amlegitimitate s\ spun ce ar trebui s\fac\ Na]iunile Unite. Dar ceea cevedem, de fapt, e c\ aceast\ organi-za]ie nu reu[e[te s\ opreasc\ ucide-rile n mas\, adic\ ceea ce ar trebuis\ fac\. Na]iunile Unite ar trebui s\garanteze pacea peste tot `n lume,dar acest lucru nu se prea ntâmpl\.

Crede]i c\ e din pricina biro-cra]iei?

N-a[ intra `n detalii.

S-ar putea spune c\ persona -jul feminin central (n.r.: inter-pretat de Bérénice Bejo) pre-fer\ s\ salveze un singur omdecât pe to]i.

Nu am vrut s\ sugerez asta. Edrept, la `nceputul filmului oame-nii sunt doar numere pentru ea,de[i e interesat\ de politic\. Nu areiubit sau copii, rela]iile cu familiasunt mai degrab\ distante. Treptat,ea [i pierde iluziile descoperind ce-va afectiv [i mult mai personal le-gat de implicarea ei.

Dup\ The Artist (2011), filmul care i-a adusOscarul pentru Cel mai bun film [i Cel maibun regizor, Michel Hazanavicius a schimbatcomplet registrul, prezentându-se `n acest an`n competi]ia Festivalului de la Cannes cu TheSearch, un remake al filmului omonim al luiFred Zinneman din 1948, `n care unsupravie]uitor de la Auschwitz `[i c\uta

mama `ntr-o Europ\ `n ruine. Hazanavicius amutat ac]iunea `n Cecenia de azi [i `n loculreprezentan]ilor United Nations Relief andRehabilitation Administration i-a pus pe cei aiCrucii Ro[ii, Uniunii Europene [i ONG-urilor.Filmul, care le are `n distribu]ie pe BéréniceBejo [i Annette Bening, n-a mai avut aceea[iprimire entuziast\ ca The Artist, criticii

repro[ându-i c\, de[i bine f\cut, e „didactic“[i „se n\ruie sub greutatea propriei indign\rimorale“ („Variety“). ~n avanpremiera viziteipe care Michel Hazanavicius o va face `nRomânia ca invitat al Festivalului Les films deCannes à Bucarest (24-30 octombrie), iat\ maijos interviul pe care l-am realizat cu el `ntimpul Festivalului de la Cannes.

interviu « 9


Nara]iunea urm\re[te dou\cercuri – tân\rul rus care in-tr\ `n armat\, respectiv b\ -ie]elul cecen [i cecenii. Mi separe `ns\ c\ ceva scâr]âie `npartea cu Na]iunile Unite [iUniu nea European\. Ceva le lip -se[te acelor personaje.

V\ referi]i la personajele inter-pretate de Annette Bening [i Béré-nice Bejo? Cred c\ `n]eleg ce vre]is\ spune]i. De obicei, când un filmoccidental vorbe[te despre astfel desubiecte, trebuie s\ foloseasc\ ni[teactori care s\ atrag\ finan]\ri. Deciai nevoie de actori occidentali, dar,ca s\-i ob]ii, `]i trebuie o poveste cupersonaje puternice, deci constru-ie[ti aceast\ poveste pentru ace[tiactori americani sau europeni carese duc `ntr-o ]ar\ `ndep\rtat\ [i veiavea o poveste n care intriga e con-centrat\ pe ace[ti americani saueuropeni, iar personajele din acea]ar\ `ndep\rtat\ devin parte dinpeisaj. Eu n-a[ face asta din consi-derente morale. Cred c\ atuncicând o ]ar\ trece printr-o criz\ gra -v\, ca Cecenia sau Bosnia, europe-nii sunt doar martori. Criza real\ lise `ntâmpl\ localnicilor. Am vruts\ respect acest lucru, de aceeaeroina, interpretat\ de Bérénice,c=nd se duce s\-i ajute pe acei oa-meni, are la `nceput dificult\]i s\se implice. Nu e vorba despre po-vestea ei, povestea ei se constru -ie[te lent. ~n]eleg c\ poate e mai ne-obi[nuit\ aceast\ abordare [i c\a]i fi preferat o femeie cu o povestemai puternic\, cu un iubit sau carese `ndr\goste[te de un soldat, ha-bar n-am.

Cum au decurs film\rile? Nua]i lucrat de ast\ dat\ cu ani-male, dar a]i avut un copil `ndistribu]ie [i a]i filmat `ntr-o]ar\ str\in\, Georgia.

Se spun multe despre ce nu artrebui s\ faci când faci un film.Prin tre altele, s\ nu lucrezi cu

animale [i cu copii, dar `n prece-dentul meu film era un câine pe ca-re to]i l-au iubit, iar acum am lu-crat cu mare pl\cere cu acest copil,Abdul Khalim Mamatsuiev. Ne-am[i `mprietenit [i sunt mândru s\am un prieten de 9 ani. Pentru mi-ne a fost important s\ am un copil`n film, pentru c\ filmul vorbe[te [idespre rezisten]\ [i despre cumpo]i continua s\ tr\ie[ti dup\ otraum\ major\ cum e r\zboiul. Co-piii sunt mult mai puternici ca noipentru c\ se pot adapta la o mul -]ime de situa]ii – de pild\, pot `n v\ -]a foarte u[or limbi str\ine. Ca s\m\ `ntorc la `ntrebare, filmarea afost dificil\ pentru c\ totul era difi-cil: se vorbeau cinci limbi str\inepe platou, lucram [i cu actori ne-profesioni[ti, [i cu copii, [i cu su-gari, am avut [i animale (foartemul]i câini). Georgia e o ]ar\ mare[i frumoas\, dar nu e obi[nuit\ cu oproduc]ie ampl\; am stat [ase luniacolo – deci, din punct de vedere lo-gistic, totul a fost greu. Din punctde vedere personal a fost [i maigreu, pentru c\ nu `mi era foarteclar cum s\ reprezint violen]a, moar -tea, uciderile, cruzimea, exodul, su-ferin]a. Aceste lucruri nu sunt u[orde recreat.

B\ie]elul din film e georgian?

Nu, e cecen.

Cum i-a]i explicat personajul?E uluitor!

Am povestit cu el [i cu unchiulcare `l cre[te pentru c\ nu mai arep\rin]i (tat\l nu [tiu cum a murit,iar mama a plecat). De fapt, am`nceput prin a-i da unchiului scena-riul tradus `n rus\, dup\ care el m-a`ntrebat dac\ [tiu sigur ce vreau s\fac, am spus da, iar el mi-a zis ok, os\ fac\ rolul. Ca s\-l ajut, le-amspus celor din echip\ s\ nu `l trate-ze ca pe un mic actor francez. Copi-lul \sta tr\ie[te `ntr-un sat dinmun]i. Dac\ oamenii ar fi fost prea

dr\gu]i cu el, ar fi putut uita c\ tre-buia s\ se `ntoarc\ `n mun]i odat\filmul terminat [i ar fi fost dificilpentru el. Dar e extrem de bine con-struit, zâmbe[te tot timpul, e un copil vesel, iar acum dou\ zile la proiec]ia de gal\ era super-fericit`ntr-un mod foarte simplu. E un co-pil bun, iar unchiul `l cre[te bine.A[adar, lucrurile au mers cu el maibine decât m\ a[teptam. Ne-am`n]eles foarte bine [i am avut [i ni[ -te jocuri care au func]ionat `ntrenoi. La `nceput nu-i pl\cea când `lpuneam s\ plâng\, a[a c\ i-am datbomboane, dar `l enerva, [i dup\ os\pt\mân\ i-am spus: „Dac\ plângi,`]i dau 5 lari, adic\ vreo 2 euro“.„Chiar?“, [i atunci [i-a dat drumul.{tiam c\ poate plânge, pentru c\ aplâns la casting. Acest truc a fost omodalitate foarte eficient\ de a-l de-termina s\ `nceap\ s\ joace, iar lasfâr[itul film\rii [i-a luat un jocelectronic din banii pe plâns. Era

amuzant c\, dup\ ce plângea, râdeala mine a[teptând s\-i dau baniipromi[i.

Dac\ locuie[te `ntr-un sat, `n -seamn\ c\ n-a fost probabil nici -odat\ la cinema.

Cred c\ au totu[i internet. Eu i-amspus „tân\rul DiCaprio“, dar nu[tia cine e DiCaprio. Sau nu i-a p\ -sat, dar faptul c\ nu [tia nimic de -spre cinema mi s-a p\rut perfectpen tru c\ astfel a avut acces foartesimplu la actorie.

Ce documentare a]i f\cut pen-tru personajul soldatului rus?Cum l-a]i g\sit pe cel care `l in -terpreteaz\, Maksim Eme lia nov?

Am f\cut o documentare apro-fundat\. Po]i g\si multe m\rturii [irapoarte `n textele Annei Politkov-skaia, de pild\, dar sursa princi-pal\ pentru acest personaj e o cartescris\ de Arkadi Babtchenko [i ca-re se nume[te `n francez\ La cou -leur de la guerre. El descrie, de pil -d\, zilele `n bar\ci, iar noi am fil-mat ntr-o cazarm\ din Georgia unde`nc\ exista echipament rusesc. Pen -tru rolul lui Maksim, la `nceput amc\utat un actor `n Georgia, dar num-a convins nimeni, a[a c\ am nce-put s\ c\ut\m `n Ucraina unde amg\sit câ]iva actori foarte buni. {tiamc\ actorii ru[i sunt valoro[i, a[a c\am f\cut un casting [i la Moscovaunde am v\zut cam 40 de actori cuvârste `ntre 20 [i 30 de ani. Rezulta-tul a fost uimitor. Oamenii \[tia chiarsunt foarte buni! Ceilal]i solda]i ca-re joac\ al\turi de Maksim suntunii ucrainieni, al]ii ru[i.

Ce crede]i c\ `i determin\ peoameni s\ reac]ioneze `n moddiferit la fic]iune [i la docu-mentar?

Cred c\ e vorba de empatie.

Dar de ce oamenii au maipu]in\ empatie pentru via]areal\?

De pild\, dac\ un soldat bate unalt soldat, `ntr-un documentar veivedea un soldat b\tând un alt sol-dat, dar `ntr-un film de fic]iune `lpo]i ar\ta ca pe un tip obi[nuit mer-gând pe strad\ al\turi de prietenullui, fiind arestat pentru c\ fumeaz\marijuana [i apoi, prin propria luidecizie, devenind soldat. Iar apoiajunge s\ bat\ alt soldat. Dar tu [tiic\ `n urm\ cu 20 de minute era unb\iat obi[nuit. Asta creeaz\ empa-tie pentru c\ fic]iunea `]i permites\ creezi pove[ti personajelor, unbackground. Poate de aceea nu em-patiza]i cu personajul lui Bérénice.N-am vrut s\ creez un backgroundpentru ea pentru c\ acest gen de oa-meni sunt acolo ca s\-i ajute pe cei-lal]i, nu s\-[i spun\ propria poves-te, nu ca s\ zic\: „{tiu c\ e un r\z -boi aici, dar prietenul meu a fostfoarte mitocan cu mine [i ne-amdes p\r]it“. Mi s-ar fi p\rut neele-gant, a[a c\ m-am rezumat la func -]ia acestor oameni. Am cunoscutni[te jurnali[ti ru[i `n aceast\ di-minea]\ [i, drept s\ spun, mi-a fostpu]in team\ de reac]ia lor, dar fil-mul le-a pl\cut, li s-a p\rut chiar ocapodoper\. Cred c\ dintre toate fil-mele care vorbesc aici despre ru[i,s-ar putea ca al meu s\ fie singurulcare s\ nu fie o caricatur\ [i singu-rul care `l trateaz\ pe acel om ca peo fiin]\ uman\. Am vrut s\-i tratez[i pe ceceni ca pe ni[te fiin]e uma-ne – de[i sunt considera]i terori[ti,consider c\ sunt oameni ca to]i cei-lal]i. Cecenul din film e [i el, ntr-unfel, o victim\, chiar dac\ ucide.

E adev\rat c\ urm\torul dum-neavoastr\ film `l ve]i filma `nSUA?

Da, [i va fi o comedie!


10 » special FILIT

Amintiri din }ara FILIT„Cum a fost la FILIT?“ este `ntrebarea pecare am auzit-o cel mai des zileleacestea [i de fiecare dat\ am r\spuns,f\r\ s\ stau pe gânduri: „Ireal“. Pentruc\ da, cifrele finale par desprinse dinpoveste: 35.000 de participan]i (25.000de spectatori ai evenimentelor FILIT [i10.000 de vizitatori ai Târgului de CarteBookfest), aproape 600 de persoaneimplicate zilnic [i invita]i din 18 ]\ri

care au parcurs dus-`ntors, pe caleaerian\, 250.000 de kilometri. Nu amreu[it nici anul acesta s\ ajung laevenimente, dar am tr\it festivalul prinochii colegilor cu care am lucrat la ziarulFILIT, iar acum v\ invit [i pedumneavoastr\ s\-l (re)tr\i]i prin ochiicâtorva prieteni care au fost la festival.

Dosar realizat de Anca Baraboi

Andrei Cr\ciun

Un poet m\ opre[te `n casa festivalului. ~mi strânge mânadreapt\. ~i strâng [i eu mâna dreapt\ poetului. ~mi prive[te le-gitima]ia. Legitima]ia mea atârn\, la fel ca toate celelalte, de un[nur verde. Pe legitima]ie scrie c\ sunt un reprezentant al pre-sei. Poetul se mir\ s\ afle c\ sunt a[a la Ia[i. M\ b\nuia scriitor.M\ `ntreab\ de ce `mi st\ scris ziarist [i nu altminteri. ~ir\spund c\ e calitatea la care ]in cel mai mult.

Ne lans\m apoi `ntr-o discu]ie `n care sus]in lipsa oric\reiierarhii `ntre autorii de texte – nu ì cred pe romancieri superi-ori nuveli[tilor [i nici pe nuveli[ti superiori poe]ilor [i nici pepoe]i superiori ziari[tilor. ~ntre noi e un pahar de plastic. ~n pa-harul de plastic e cafea. ~l informez c\, [i `n aceste condi]ii dedeplin\ democra]ie `ntre oamenii care scriu, simt realitateamai aproape decât fic]iunea. {i de aceea. Poetul m\ aprob\când [i când, uneori m\ combate, mi place dialogul nostru, miplace cum gânde[te poetul. La sfâr[it, p\strez `ncrederea c\ m-a `n]eles.

E bine s\ fii ziarist la un festival de literatur\ [i traduceri.Scriitorii te primesc totu[i `n lumea lor, `]i `ng\duie s\ le staial\turi la mas\ [i la atelierele unde lucreaz\ dup\ program,chiar [i pân\ la ivirea zorilor. Po]i s\ ì vezi comi]ând mi[c\ride dans, latino, cum doar la Havana ai mai v\zut, po]i s\ veziautori `ntrecându-se `n flot\ri sau `n tradi]ionalul skanden-berg. Po]i s\ vezi chiar [i scriitori imperturbabili, aidomac\lug\rilor budi[ti, scriind n timp ce fra]ii lor alearg\, alearg\,alearg\, `ntr-un maraton al ficatului [i al min]ii, printre sticlegoale [i utopii. Po]i s\ auzi ]â[nind `n noapte versuri care nu[tii dac\ vor cunoa[te vreodat\ volumul.

Când e[ti ziarist, ì spuneam poetului, cel mai frumos e c\po]i s\ treci non[alant prin toate culisele. Stai `n societatea edi -torilor, a traduc\torilor, a scriitorilor, a oficialit\]ilor, dar [i `ncea a voluntarilor, a celorlal]i ziari[ti, a corectorilor. Fiind re-porter, n-am evitat-o nici pe aceea a boschetarilor. {i ce pove[ticunosc to]i – to]i! – ace[ti oameni!

Ia[iul caut\ s\ ajung\ capital\ cultural\ european\ peste[apte ani. Mi se pare formidabil. Dar trebuie c\ e [i o gre[eal\pe undeva: Ia[iul este deja cu mult mai mult. Ia[iul este un ora[`n care inimile circul\ libere pe str\zi, `mbr\]i[ându-se, [i nuexist\ comitet [i nici comisie care s\ poat\ nega realitateaaceasta.

FILIT, re]etaperfect\ asuccesului

Cristian Teodorescu

Anul trecut, FILIT p\rea un experiment reu[it. Atât dereu[it, `ncât m\ temeam c\ nu va exista [i o a doua edi]ie,tocmai din cauza succesului pe care l-a avut cea dintâi. S\faci un mare festival interna]ional de literatur\ la noi`nseamn\ s\ nvingi greut\]ile organiz\rii, dar mai ales ge-loziile [i tentativele celor care vor s\-]i bage be]e `n roate.Când Dan Lungu mi-a spus, `n penultima sear\ a primei

edi]ii a festivalului, c\ organizatorii s-au [i apucat de ceade-a doua am crezut c\ n-am auzit bine. Vineri, Dan Lungum-a anun]at c\ au `nceput preg\tirile pentru anul viitor.~ntr-o perioad\ `n care te miri când trenurile nu `ntârzie [imai toate cele sunt f\cute `n prip\, siguran]a tacticoas\ aie[enilor mi s-a p\rut extraordinar\, cu talentul lor de a fa-ce posibilul probabil [i probabilul certitudine. M-au cuceritordinea fireasc\, bine a[ezat\ [i eleganta ospitalitate a gaz-delor din zilele festivalului, dar mai ales rezonan]a devioar\ pentru mae[tri a ora[ului, care [i-a onorat cum secuvine vechiul rol, de capital\ cultural\ a României, [i pecel, tot mai sigur, de Capital\ Cultural\ European\. LaConferin]a de pace de la Versailles de dup\ Primul R\zboiMondial, la `ntrebarea „Ce-i cu România asta [i ce vreaea?“, Br\tianu a pus pe mas\, ca argument, colec]ia revis-tei „Convorbiri literare“. FILIT a devenit, dup\ doar dou\edi]ii, o nou\ carte de vizit\, [i pentru Ia[i, [i pentru Româ-nia. Asta gra]ie câtorva scriitori ie[eni care au pus la caleacest festival `n care grandoarea, firescul [i umorul se`ntâlnesc `n cel mai fericit dozaj posibil.

Un ziaristla Ia[i

© Iu

lian

S`rb

u


special FILIT « 11

Maratonulliterar de la Ia[i

Eli B\dic\

~ncep cu o m\rturisire: n-am participat, niciodat\`n via]a mea, la un maraton. Nici cu alergatul, `ngeneral, nu stau prea bine. ~n gimnaziu, nu mi-erateam\ c\ voi fi „ascultat\“ la o materie sau alta, darm\ `ngrozeam când trebuia s\ dau proba de alergat– [i asta pentru c\ scoteam mereu cel mai maretimp. Acum `ns\, dup\ cel de-al doilea an de FILIT,simt c\ am participat la cel mai mare maraton din]ar\. Cel mai mare [i cel mai fain maraton. Literar,desigur. {i asta pentru c\, zilnic, am alergat la zecide evenimente, aflate `n diferite zone ale Ia[iului.Anul acesta a fost [i mai crunt (folosesc acest adjec-tiv cu sens pozitiv): existau momente `n care tre-buia s\ aleg ntre patru, cinci, [ase evenimente careaveau loc simultan. M\car de-ar fi fost asta tot!Imagina]i-v\ cum ar fi s\ asi[ti la o `ntâlnire la Ga-leriile „Pod- Pogor“, s\ zicem, de la 12 la 14, iar de la14 s\ vrei s\ ajungi la Ateneul T\t\ra[i, iar de la 16la Casa FILIT, aflat `n fa]a Palatului Culturii. Credc\ `n cepe]i s\ v\ face]i o idee. Ci rea[a de pe tort: s\nu cuno[ti Ia[iul [i s\ te ghidezi dup\ hart\.

{i, totu[i, toate acestea s\ le faci din iner]ie, cubucuria [i dorin]a de a gusta literatur\ contempo-ran\ `n toate formele ei. Iar când ajungi la linia definal a maratonului, s\ fii `ncântat c\ l-ai parcurs,dar trist c\ s-a ncheiat. S\ nu cuno[ti n conti nuare

Ia[iul decât dac\ spa]iul respectiv a fost folosit pen-tru un eve niment FILIT. S\ vibrezi de acum `ncolo[i mai mult la nume precum David Lodge, HertaMüller, Guillermo Arriaga, Mircea C\rt\rescu,Norman Manea, Matei Vi[niec etc., etc., pentru c\[tii c\ i-ai v\zut [i ascultat la FILIT. S\ cite[tifiecare cotidian FILIT cu ner\bdare, `n fie care di -minea]\ ie[ean\, la cafea, [i s\ te mândre[ti cu pro-fesionalismul [i calitatea fiec\rui articol de parc\ar fi al t\u e mare lucru `ntr-o comunitate atât descindat\. S\ te minunezi de organizarea f\r\ decusur a unui festival cu peste trei sute de oaspe]i,tocmai pentru c\ acesta a fost posibil `n România.S\ ai argumente `n mânec\ gra]ie FILIT de fiecaredat\ când cineva se lamen teaz\ c\, `n ]\ri[oaraaceasta mic\, literatura nu are public – interesulliceenilor ie[eni pentru literatur\ [i, implicit, pen-tru scriitori este doar aperitivul pentru o astfel dediscu]ie. S\ cuno[ti agen]i [i manageri culturali,tra duc\tori de aici [i de pretutindeni, autori dinoptsprezece ]\ri, jurnali[ti români [i str\ini, nu ede ici, de colo. S\ te `ntorci acas\ [i s\ vorbe[ti cuprietenii t\i, pân\ diminea]a, despre `ntâlnirile culiteratura [i maratonul t\u literar este minunat. Pescurt, toate acestea [i `nc\ multe altele care n-au`nc\put aici se `ntâmpl\ la Ia[i [i este ceva de ner-atat. Abia a[tept maratonul de anul viitor!

Florin Iorga

Pentru mine, la fel ca pentru to]i ceiimplica]i [i anul acesta, FILIT-ul afost, dar n-a prea fost. Adic\, sigura fost pentru c\, muncind la el,chiar n-ai cum s\ nu-l sesizezi. {i n-a cam foarte fost pentru c\, toc-mai lucrând, nu am reu[it s\ ajungdecât la `ntâlnirea cu Mircea C\r -t\rescu [i s\ fac o vizit\ scurt\ lacort. Nefericirea asta mi s-a `ntâm-plat dup\ ce anul trecut, la finalulprimei edi]ii, mi-am jurat c\ laurm\toarea nu m\ mai implic. Pebune, chiar este frustrant s\ rateziatâtea ocazii de a asculta pe viu au-tori de calibru [i s\ nu te `ntâlne[ticu prieteni veni]i din ]ar\ specialpentru ei! Mi-am promis atunci c\`mi voi lua anul acesta trei zile deconcediu, ca s\ m\ pot duce la oriceeveniment vreau [i s\ m\ ntâlnesccu oricine vreau, pe toat\ duratafestivalului.

Ei bine, nu s-a ntâmplat a[a. Pâ -n\ la urm\, mi-am luat patru zilede concediu, `n care am muncit caapucatul, al\turi de ni[te oameniminuna]i, la ziarul festivalului,

dup\ ce pierdusem anterior des -tule nop]i pentru catalog, la caream lucrat cu al]i oameni minuna]i.Cu siguran]\, [i din cauza lor nuam putut sta pe margine. Dar s\spun adev\rul pân\ la cap\t: lu-crând pentru un FILIT cu un ase-menea [taif [i cu o astfel de anver-gur\, m-am sim]it important. Defapt, cred c\ mi-am hr\nit bini[ororgoliul, va trebui s\ fiu atent s\ nudevin\ obez.

~ns\ [i mai mult m\ ngrijoreaz\perspectiva c\ nici `n 2015 nu voista deoparte. M\ tem c\ FILIT-ulmi-a intrat `n sânge [i c\ e posibils\ nu mai scap. Nu c\ ar fi o boal\grav\, zic. Apare periodic [i te las\extenuat dup\ ce trece, dar viu. Sepoate tr\i cu asta. Dubios este deta-liul c\ m-a[ putea vindeca totu[i,`ns\ ezit. O fi masochism? Probabilc\ da, pentru c\ m\ doare, da’-miplace. {i `mi place `n pofida faptu-lui c\, dup\ numai dou\ edi]ii,acest festival a devenit un poml\udat, la care la anul vor veni cuto]ii cu sacul, deci va trebui ca mun -ca s\ fie [i mai munc\. |\\... Da, emasochism!

R\zvan Chiru]\

Sunt unul dintre participan]ii privilegia]i la FILIT.Festivalul nu a fost pentru mine doar un evenimentcultural ie[it din comun, au fost cinci zile de jurna-lism f\cut ca `n vremurile bune ale presei scrise ro-mâne[ti. Entuziasmul din centrul media, cu oame-nii s\i care erau tot mai obosi]i de la o zi la alta, darcare munceau ca [i cum oboseala e un concept cenu exist\, [i pl\cerea de a scrie repede [i bine pen-tru o publica]ie care a doua zi diminea]\ erac\utat\ cu interes de scriitori au reprezentant pen-tru mine ingredientele unor tr\iri tot mai rare `nmeseria de jurnalist.

{i a mai existat un avantaj. Deoarece am scrispentru ziarul care a `nso]it FILIT, eu i-am ascultat`n direct pe scriitorii care au venit la Ia[i, le-am`nregistrat vorbele, apoi i-am ascultat din nou `nc\[ti [i, la final, am scris despre ce au vorbit. Acest„circuit“ mi-a permis s\ simt mult mai intens ce s-a `ntâmplat la ceea ce sper s\ devin\ cel mai im-portant festival de literatur\ din România.

Inevitabil au fost [i gre[eli, iar cea mai impor-tant\, pe care o s\ mi-o repro[ez o mie de ani deacum `ncolo, este cea c\, `n grab\, am scris „VasileAlexandri“ chiar `n primul articol realizat pentrucotidianul FILIT. M-am scuzat apoi, `n capul meu,

c\ l-am scris la ora 1 noaptea, dar orice consolarenu mai poate repara aceast\ eroare colosal\.

Dar mult mai multe au fost momentele faine. Mi-a pl\cut cum a citit David Lodge din propria car-te, mi-a pl\cut c\ldura care a emanat din ntâlnireacu Herta Müller, din a treia sear\ FILIT, mi-aupl\cut sinceritatea lui Mircea C\rt\rescu [i glume-le sale [i mi-a pl\cut Norman Manea `n a doua par-te a ultimei seri din festival, când scriitorul, ini]ialre]i nut, s-a deschis `n fa]a spectatorilor.

Apoi, aceste cinci zile `n care pur [i simplu amie[it din cotidian mi-au oferit atâta energie ncât nuam mai ]inut cont, la ntoarcerea spre Bucure[ti, deregulile de circula]ie. Când te afli `n aceea[i `nc\ -pere cu atât de mul]i scriitori de valoare, am spus-odeja, o restric]ie de vitez\ de 50 km/or\ n localitate]i se pare un aspect nesemnificativ al vie]ii. Iaragentul rutier, cu procesul verbal care te aduce cupicioarele pe p\mânt, nu mi-a putut lua decât car-netul, nu [i bucuria de a participa la cea de a douaedi]ie a FILIT.

P.S.: Iar dac\ a doua zi dup\ festival MirceaC\rt\rescu mi-a acceptat al doilea „friend request“pe Facebook, dup\ ce prima solicitare st\tuse `nuitare mai bine de un an, pot spune c\ [i pentrumine FILIT a fost un succes, nu doar pentru Ia[i. ☺

Cinci zile ie[itedin cotidian

Atât de aproape [i atât de departe

© Iu

lian

S`rb

u


12 » special FILIT

Ce mi-a pl\cut la FILITDaniel Cristea-Enache

~ntâmplarea face c\, `n ultima pe-rioad\, am c\l\torit foarte mult, `nlocuri destul de `ndep\rtate unelede altele (Putna, Tg. Mure[, Göte-borg, Ia[i, Cluj), astfel c\ impresi-ile, de[i nu se `nv\lm\[esc (agendacu noti]e e mereu la `ndemân\), nuau acela[i fundal. Când c\l\tore[ti,nu ai nici timp s\ te plictise[ti...

Sentimentul dominant, la FILIT,

a fost c\, printr-un fel de transplan -tare, normalitatea festivalurilor oc-cidentale a c\p\tat drept de cetate`ntr-un ora[ românesc. Mai to]i erau cu zâmbetul pe buze, relaxa]i,f\r\ obi[nuitele `ncrâncen\ri [i re-torisme de bodeg\ `mpotriva luiC\rt\rescu [i Patapievici; mai to]iaveau o agend\ clar\ [i un programpe care erau obliga]i s\-l respecte;mai to]i comunicau cu cititoarele [icititorii lor, fie ace[tia la fa]a locului,

fie departe, dar activi pe Facebook.Mai to]i f\ceau [i postau poze – astfelc\, pentru câteva zile, pisicile au fostdetronate pe Facebook de c\tre par-ticipan]ii la FILIT...

Mi-a pl\cut mult des-centrarea fes-tivalului, faptul c\ publicul pu tea op-ta pentru un eveniment sau altul,aflat „la concuren]\“. ~n felul acesta,s-a putut stabili o ierar hie a interesu-lui public, destul de diferit\ de repre -zent\rile unora sau altora asupra

propriei notoriet\]i. De prea multeori am asistat, `n „cariera“ mea, laevenimente construite piramidal, cuore `ntregi pierdute ascultând vor-bitori logoreici [i plictico[i pentru anu-l rata pe cel realmente interesant,plasat strategic la sfâr[it. Aici, struc-tura piramidal\ a fost `nlocuit\ cuuna, „postmodern\“, `n care fiecarepunct putea fi un centru.

Norocul meu c\ am fost prezent`n cinci asemenea puncte (dezbaterea

organizat\ la BCU de „Timpul“ [imoderat\ de Daniel {andru, `ntâl-nirea de la Colegiul Na]ional culiceenii, al\turi de Radu Aldu les cu [iVasile Ernu, lans\rile lui EmilBrumaru [i Norman Manea de laTârg, cu Doris Mironescu numito -rul comun, seara FILIT cu Mir ceaC\rt\rescu [i Cezar Paul-B\descu) –iar adev\rul factual [i simplu de for -mulat e c\ toate aceste evenimenteau fost f\cute posibile de FILIT.

Ioan Stoleru

Festivalul Interna]ional de Litera -tur\ [i Traducere e ceva ce trebuias\ se `ntâmple la Ia[i de mult timp.A[a cum Clujul are Festivalul In-terna]ional de Film Transilvania,Sibiul, Festivalul Interna]ional de

Teatru [i Bucure[tiul, Festivalul„George Enescu“, nu exista locmai potrivit pentru un evenimentliterar de anvergur\ decât la Ia[i.{i era chiar jenant pentru un ora[care aspir\ la titlul de Capital\Cultural\ European\ s\ avem unfestival al berii, dar nu [i unul al

literaturii, cu care de altfel nel\ud\m c\ ar face parte din `ns\[ifibra ora[ului. N-am nimic cuberea, dar trebuie s\rb\torit\ [i li -te ratura cumva, [i cum altfel maibine decât printr-o `ntâlnire decâteva zile `ntre scriitori [i public,cu discu]ii [i dezbateri, cu poe]i

care recit\ [i cu mese rotunde`ntre speciali[ti. Serile FILIT audemonstrat c\ o `ntâlnire cu unscriitor nu trebuie s\ fie un eveni-ment exclusivist, `ntr-o sal\ cu 20de oameni care `n cea mai mareparte deja se cunosc `ntre ei. La felca muzica [i teatrul, literaturapoate produce spectacol, unul debun gust [i rafinament, a[a cum s-a v\zut `n aceste cinci zile pe sce-na Teatrului Na]ional din Ia[i. Fiec\ am râs la glumele lui GuillermoArriaga, l-am ascultat pe DavidLodge vorbind despre nuan]elelimbii [i cât de greu e uneori s\ letraduci sau i-am urm\rit pe Nor-man Manea [i Edward Hirsch

amintindu-[i de primele contactecu literatura, aceste evenimente auar\tat c\ [i o `ntâlnire cu un scrii -tor poate umple o sal\ de 750 de locuri.

Mi-ar fi pl\cut ca FILIT s\ se pe-treac\ [i pe vremea studen]iei me -le, pentru c\ e unul dintre eve -nimentele care reu[esc s\ mai ani-me ora[ul \sta aproape mort. {i-arfi bine s\ devin\ tradi]ie [i s\ semai petreac\ mul]i ani de-acum`ncolo. E unul dintre pa[ii, `nc\mul]i, pe care trebuie s\-i fac\ Ia -[iul pentru a nu mai fi doar un sim-plu ora[ de tranzit pentru atâ ]iatineri care vin aici s\ fac\ facul-tatea, apoi pleac\ la Bucure[ti sau`n afar\.

Un pas necesarpentru Ia[i


special FILIT « 13

Jovi Ene

Se spune c\, undeva, `n serile petrecute pe la festivalurile interna -]ionale, terminate târziu `n noapte la o ]igar\ [i un pahar de bere, treiprieteni – Dan Lungu, Lucian Dan Teodorovici [i Florin L\z\rescu – s-au `ntrebat „Cum ar fi dac\ am realiza ceva asem\n\tor [i la Ia[i?Cum ar fi dac\ ar veni scriitori din toat\ lumea? Ce-ar fi dac\ ?“. Rezul-tatul: FILIT.

Adev\rul e c\, dac\ este s\ vorbe[ti despre lucruri frumoase, despre`ntâmpl\ri minunate, cu greu ]i po]i g\si cuvintele. Dac\ tr\ie[ti cum-va n mijlocul literaturii sau te hr\ne[ti zilnic din seva acesteia, FILITeste locul `n care trebuie s\ te afli `n fiecare toamn\, la Ia[i. Ba, maimult, FILIT nu este neap\rat un loc, ci o fiin]\ vie care tr\ie[te [irespir\, prin intermediul „cuvântului“. Doar aici po]i discuta la o ma -s\ cu C\t\lin Dorian Florescu, cel care ur\[te festivalurile [i se as-cunde mereu n spatele unor paravane transparente, dar care n acela[itimp apreciaz\ evenimentul lui preferat din România; po]i savura unpahar de vin lâng\ Radu Aldulescu, care `]i m\rturise[te cât de greu,dar cât de frumos este s\ tr\ie[ti (din) literatur\; vei vâna autografe dela Fabio Stassi sau Giorgi Gospodinov, con[tient c\ este posibil s\-i`ntâlne[ti doar o dat\ `n via]\; vei admira zâmbetul [i prezen]a impli-cat\ a lui Sahar Delijani [i pe savurosul Matei Vi[niec, ]inând discur-suri memorabile despre România sau despre R\d\u]i; vei avea ocazias\ stai ]intuit `n superbul teatru din urbe, pentru a-i savura pe excen-tricul Guillermo Arriaga, pe genialul Mircea C\rt\rescu, pe serio[iiHerta Müller [i Norman Manea, pe remarcabilul „actor“ David Lodge.{i, mai presus de toate, vei avea ocazia s\ `ntâlne[ti prieteni, oamenicare au acelea[i pasiuni ca ale tale, fie c\ ei sunt voluntari, scriitori,bloggeri, jurnali[ti sau organizatori. La FILIT.

Trecând peste organizarea aproape irepro[abil\, trebuie s\ [ti]i c\,`n urma FILIT-ului, `n mod sigur, vei fi contrariat de sentimentelecontradictorii care te `ncearc\: o fericire profund\, pentru c\ ai f\cutparte din aceast\ lume, care a devenit lumea ta pentru câteva zile; otriste]e distant\, pentru c\ mai e prea mult timp pân\ la urm\toareaedi]ie; o dorin]\ devenit\ promisiune, de a citi mai mult [i mai ales li -teratur\ român\ contemporan\, pentru c\... FILIT 2015.

P.S.: Alex, ne-ai lipsit!

Radu Vancu

~nc\ din prima zi de FILIT, de cândm-a preluat Vlad Gheorghiu de lagar\, am fost absorbit `ntr-un vor-tex din care nu m-am mai dezmeti -cit decât atunci când am coborâtdin tren la `ntoarcerea `n Sibiu. ({icând am intrat `ntr-un sevraj post-FILIT sadea!) Dup\ cum am maispus deja, dac\ am num\rat bine,am fost pân\ acum la festivaluri,lecturi, sindrofii n [aisprezece ]\ri.Ei bine, nici unul n-a fost compara-bil cu FILIT-ul. Nici ca num\r deevenimente, nici ca anvergur\ a in-vita]ilor, nici ca ]ais al orga niz\ rii.

A[ ]ine s\ subliniez aici c\, datfiind num\rul enorm de evenimen -te, dintre care multe se desf\[urau

`n paralel, e limpede c\ nu exist\un om care s\ fi v\zut FILIT-ul `nintegralitatea lui. Tot ce am v\zutnoi, invita]i & spectatori deopo tri -v\, a fost câte un decupaj personalprin FILIT-ul acesta polidimen-sional. ~n ce m\ prive[te, am `ncer-cat s\ decupez cât mai multe dimen-siuni din universul \sta abnormgândit de Dan Lungu, Corina Ber-nic, Florin L\z\rescu & Lucian DanTeodorovici; a[a `ncât am tot aler-gat, de diminea]a pân\ seara, dintr-oparte a Ia[iului `n alta, vrând s\ v\dcât mai mult dintr-o lume pe careoricum n-o puteam epuiza.

{i sunt gelos pân\ la icter pemintea celor patru scriitori n[ira]imai sus – fiindc\ numai `n mintealor, [i `n a echipei care i-a ajutat,

universul FILIT exist\ simultan `ntoate dimensiunile lui. Trebuie s\fie acolo, `n creierele lor privile-giate (dar [i hiperexploatate!), atâtafrumuse]e, `ncât e aproape imorals\ n-o invidiezi.

Calitativ vorbind, e evident `nTop 3-ul evenimentelor de gen dinEuropa. Dac\ politicul nu-i va punepiedici & va deveni o tradi]ie, atunciFILIT va ajunge foarte repede unadintre referin]ele majore `n lu mealiterar\ european\.

Chapeau, a[adar, Corina Ber-nic, Dan Lungu, Florin L\z\rescu,Lucian Dan Teodorovici & to]i vo -luntarii care au construit buc\]ic\dup\ buc\]ic\, precum un gigantic& inepuizabil joc Lego, un astfel deeveniment. O astfel de Frumuse]e.

FILIT, `n Top 3-ulevenimentelor de gen din Europa

Pl\cerea de a `ntâlni literatura

Luni, 6 octombrie, postul Show-time a dat publicit\]ii un comuni-cat care anun]a re`ntoarcerea se-riei cult Twin Peaks:

„Creatorii [i produc\torii exe-cutivi ai seriei, David Lynch [iMark Frost, vor scrie [i vor produ-ce cele nou\ episoade ale unei noimini-serii, iar Lynch va regiza. Cuac]iunea desf\[urându-se `n pre-zent, Twin Peaks va continuatradi]ia serialului original [i vaaduce r\spunsuri ndelung a[tepta-te, dar [i o concluzie satisf\c\toarepentru fanii serialului.“

Lynch [i Frost publicaser\ deja,vineri, pe Twitter, câteva indiciidespre ceea ce urmeaz\, cu hash -tag-ul #DamnGoodCoffee – un ci-tat-cult din Dale Cooper, agentul

FBI jucat de Kyle MacLachlan `nseria original\.

Iar fanii se a[teptau deja la ore`ntoarcere `n Twin Peaks `n 2016– mai precis, pe 10 iunie 2016, cândse va mplini exact un sfert de secolde la difuzarea ultimului episod alsezonului al doilea. Un episod n ca-re Laura Palmer, personajul prin-cipal, `i transmite agentului Co-oper un mesaj `nregistrat [i difuzatinvers: „Am s\ te v\d din nou peste25 de ani“. Suna a premeditare, nu?

E interesant de v\zut ce „fierbe-re“ online a avut anun]ul resus-cit\rii unui serial vechi de 25 deani. Nu e de mirare dac\ lu\m `ncalcul magnitudinea fenomenuluiTwin Peaks, la `nceputul anilor ’90.

~nainte de actuala er\ de aur afic]iunii televizate, Lynch a schim-bat regulile jocului. Abia dup\ ceTwin Peaks a spart ghea]a, au fostposibile Dosarele X (alt fenomen),Clanul Soprano sau Lost [i actuale-le seriale, atât de mature [i de sofis-ticate `ncât concentreaz\ ast\zimajoritatea talentelor din cinema.Lynch nsu[i este con[tient de asta.Cu un an n urm\, el spunea ntr-un

interviu acordat unei publica]iibritanice c\ „televiziunea este multmai interesant\ acum... e ca [i cumfilmul de art\ a intrat pe cablu“.

„Twin Peaks a intrat cu for]\ `nfaimoasa fort\rea]\ a re]elelor TVamericane cu povestea lui cu miste-re, ciudat\ [i pervers\ – aparen]ade gen poli]ist fiind calul troian ce i-a permis regizorului lui Eraser-head [i Blue Velvet s\ p\trund\ `nsufrageriile na]iunii“, scrie „TheIndependent“. „Iar dac\ ar fi s\ ju-dec\m dup\ furtuna mediatic\ stâr-nit\ de anun]ul resuscit\rii serialu-lui, e clar c\ Twin Peaks este puter-nic inserat `n con[tiin]a noastr\cultural\ colectiv\. ~ncerca]i s\numi]i alt serial TV a c\rui reluarear provoca o asemenea fierbere!“

Acum, marea `ntrebare estecum va ar\ta acest nou sezon dinTwin Peaks. Deocamdat\, de exem-plu, nu se [tie care va fi distribu]ia,de[i e limpede c\ vechii eroi trebu-ie s\ reapar\ pe micile ecrane pen-tru a deslu[i misterele l\sate `ncoad\ de pe[te de finalul abrupt deacum 25 de ani. Iar pentru actoriide atunci (care, dup\, nu prea au

avut o carier\ fulminant\) – KyleMacLachlan, `n vârst\ de 55 de aniast\zi, Lara Flynn Boyle, SherylLee sau Sherilyn Fenn – revenirea`n Twin Peaks ar `nsemna o nespe-rat\ re`ntoarcere `n lumina reflec-toarelor.

Alt\ `ntrebare: acest reboot allui Twin Peaks va fi un succes si-gur? „Poate c\ nu“, opineaz\ „TheIndependent“. „Serialul original a

debutat `ntr-un de[ert al televiziu-nii plin de posibilit\]i, un mediu ca-re ast\zi ne r\sfa]\ cu produc]ii in-spirate de Twin Peaks. Lynch, lavremea respectiv\, a ar\tat po -ten]ialul acestui mediu tuturor ce-lor care i-au urmat exemplul. Defapt, dac\ noul Twin Peaks va e[ua`n a se ridica la nivelul de azi ala[tept\rilor va fi doar din cauzasuccesului vechiului Twin Peaks.“


14 » interna]ional

Laura Palmer, agentulCooper, Bob... o `ntreag\mitologie de la sfâr[itulanilor ‘90 este pe punctulde a-[i face marea`ntoarcere pe micileecrane.

Twin Peaks: „Ne vedempeste 25 de ani!“

Corto Maltese: o nou\via]\ dup\ Hugo Pratt

„Il est de retour!“ A[a au titratmai toate publica]iile franceze du -p\ ce Editura Casterman a anun ]atc\, la 20 de ani de la moartea creato-rului s\u, Corto Maltese, celebrulmarinar romantic al benzii desena-te europene revine la via]\ cu unnou album.

Hugo Pratt, „tat\l“ lui Corto, amurit `n 1995, iar ultima aventur\`n BD a faimosului marinar da-teaz\ din 1992, când a fost publicatalbumul Mü, la cité perdue. Ni-meni nu [i-ar fi imaginat c\ editoriiar dori s\ continue seria sau c\ ci-neva ar avea `ndr\zneala de a se„atinge“ de un asemenea monumental celei de a 9-a Arte.

{i totu[i, Editura Casterman aanun]at luni c\ un nou album CortoMaltese va fi lansat `n 2015. ~n loculvene]ianului Pratt, aventurile mari-narului vor fi imaginate de c\ tre doi spanioli, scenaristul Juan Diaz

Canales [i desenatorul Ruben Pellerejo.Autorul lui Tintin, Hergé, nu a

dorit ca altcineva s\ se ating\ depersonajul s\u [i a l\sat dispozi]iistricte n testament. Spre deosebirede el, Hugo Pratt a v\zut lucrurilealtfel. „Nu sunt [ocat de ideea ca altci-neva s\ continue aventurile lui

Corto“, declara celebrul autor.Noul album va fi lansat `n oc-

tombrie anul viitor, concomitent nlimbile francez\, italian\ [i spa-niol\. Titlul lui nu a fost dat publi-cit\]ii, dar se [tie c\ noua aventur\a lui Corto se va petrece `n iarnaanului 1915.


interna]ional « 15

Pagini realizate de Drago[ Cojocaru

Endgame, romanul-joc ce te ajut\s\ câ[tigi 500.000 de dolari

Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului »Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP266, tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax:0232/ 214111

Senior editor:Lucian Dan Teodorovici

Redactor-[ef:George Onofrei

Redactor-[ef adjunct:Anca Baraboi

Tehnoredactare:Adina Ciocoiu

Rubrici permanente:

Adriana Babe]i, Bobi (F\r\ zah\r), Drago[ Cojocaru, Daniel Cristea-Enache, RaduPavel Gheo, Florin L\z\rescu, Luiza Vasiliu.

Carte: Doris Mironescu, C. Rogozanu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Codrin LiviuCu]itaru, Daniel Cristea-Enache, Florin Irimia.

Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungurea nu.

Film: Iulia Blaga. Teatru: Olti]a C`ntec.

Caricatur\: Lucian Amarii (Jup).

Grafic\: Ion Barbu.

TV:

Actualitate: Robert B\lan, R. Chiru]\, Georgel Costi]\,Veronica D. Niculescu, Ioan Stoleru, Elena Vl\d\reanu

Publicitate: tel. 0232/ 252294

Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333.Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

Abonamente: tel. 0232/214100

Tarife de abonament: 18 lei (180.000) pentru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei(690.000) pentru 12 luni

Tipar: Print Multicolor

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.

Alex Savitescu

Dar Endgame duce jocul mult maideparte. Fiindc\ universul celortrei romane din serie (evident, sunttrei!) se va combina n cele din urm\cu alt material – nuvele, filme, jocuri `n realit\]i alternative dotatecu premii mari `n bani „reali“. Toa-te sunt pl\nuite de LaboratoareleNiantic ale gigantului Google, alc\ror scop este s\ realizeze un pro-iect ce ia `n calcul faptul c\, `nacest moment, exist\ miliarde dep\mânteni care poart\ n buzunare

computere extrem de puternice.Lansarea primului volum din

serie, Endgame: The Calling, esteun eveniment mondial, iar jocul a`nceput imediat dup\ petrecerea delansare de la New York. Romanulcon]ine indicii care `l vor ajuta, `ncele din urm\, pe un cititor s\g\seasc\ o cheie ascuns\ `n lumeareal\ ce poate deschide o cutie `ncare se afl\ marele premiu: 500.000de dolari. Cartea este astfel punctulde pornire al unei „vân\tori de

comori“, abil orchestrat\ n colabo-rare cu Google.

Endgame: The Calling este „pre-lungit“ apoi cu nou\ nuvele publi-cate `n format digital. Anul viitor,con]inutul suplimentar (texte, fil-me etc.) va fi postat pe internet [ire]ele de socializare. Personajelec\r]ii au fiecare câte un cont deTwi tter [i unul de Google+, scopulautorului James Frey fiind, la nive-lul declara]iilor, cel de a „lega via]apersonajelor n mod intim de vie]ilenoastre“. Evident, Frey lucreaz\ [ila scenariul unui film la Hollywoodcare va fi [i el parte din puzzle.

James Frey este un scriitor cares-a `mbog\]it dup\ ce a creat Fat-hom Media, o companie de pro-duc]ii transmedia, al c\rei scopprincipal era ini]ial producerea deromane pentru adolescen]i `n ma-niera seriilor Amurg sau JocurileFoamei. Frey a dat lovitura cu se-ria Lorien Legacies, scris\ `n cola-borare cu Jobie Hughes, ale c\rei

c\r]i au devenit bestsellere. Primulvolum, I Am Number 4, a fost adap-tat la Hollywood. Alte c\r]i ale luiFrey au avut [i ele succes [i au fosttraduse `n peste 30 de limbi, iar ro-manul semific]ional A Million LittlePieces (2003) a provocat un scandalcând s-a aflat c\, de fapt, „amintiri-le“ autorului sunt doar minciuni.

Complicii lui Frey `n uria[ulproiect Endgame sunt NianticLabs, un „startup“ `n cadrul com-paniei Google, responsabili de crea-rea jocului Ingress care combin\indicii [i ac]iuni pe platforme mo-bile cu ac]iune `n lumea real\ –

ceea ce poart\ numele de Augmen-ted Reality Games. „Frey a conce-put Endgame ca o combina]ie decarte, joc [i film, legate `ntre ele [iextinse prin social media. O expe-rien]\ ce nu a mai fost `ncercat\pân\ acum“, spune John Hanke,[eful de la Niantic.

~n cele din urm\, comenteaz\publica]ia „The Verge“, succesulpro iectului Endgame depinde desuccesul primului roman din serie,de[i un asemenea premiu este evi-dent capabil s\ atrag\ mul]i „con-curen]i“ `n acest univers virtual cese petrece `n lumea real\.

Patrick Modiano, laureatul premiuluiNobel pentru literatur\ pe anul 2014

Premiul Nobel pentru literatur\ peanul 2014 a fost acordat scriitoru-lui francez Patrick Modiano, „pen-tru arta memoriilor, prin care aevocat cele mai greu de `n]eles des-tine umane [i a dezv\luit universul]\rilor aflate sub ocupa]ie“, a pre-cizat Comitetul Nobel.

Patrick Modiano s-a n\scut `n1945, `n Boulogne-Billancourt, din-tr-un tat\ evreu italian [i o mam\belgianc\. ~n liceu `l `ntâlne[te peRaymond Queneau, care `l intro-duce `n lumea literar\ [i care `i ci -te[te manuscrisul primei sale c\r]i`nainte de publicare, `n 1968: LaPlace de l’Étoile, care a câ[tigat Pre -miul „Roger Nimier“ [i PremiulFé néon. Modiano este un scrii torextrem de prolific, publicând, deatunci, câte un roman la un inter-val de maximum trei ani.

Printre c\r]ile sale se num\r\:Le Rond de nuit (1969), Les Boule-vards de ceinture (1972, MarelePre miu al Academiei Franceze),Rue des boutiques obscures (Pre-miul Goncourt), De si braves gar -çons (1982), Remise de peine (1987),Fleur de ruine (1991), Chien deprintemps (1993), La petite bijou(2001, Premiul „Jean Monnet“ pen-tru Literatur\ european\, oferit dedepartamentul Charente), Dans lecafé de la jeunesse perdue (2007). Aob]inut [i premii pentru `ntreagaoper\: Premiul Prince Pierre deMonaco (1984), Marele Premiu pen-tru Literatur\ „Paul Morand“(2000), Premiul Mondial „Cino delLuca“ (2010), Premiul BnF, Premi-ul „Marguerite Duras“ (2011).Patrick Modiano a scris [i scenariide film (Lacombe, Lucien, 1973,

Bon Voyage, 2003), precum [i ver-suri pentru cântece.

Patrick Modiano este al 11-leascriitor de origine francez\ carecâ[tig\ premiul Nobel pentru Li -teratur\.

~n 2013, premiul Nobel pentruliteratur\ a fost atribuit scriitoareiAlice Munro (Canada), considera -t\ un maestru al prozei scurte con-temporane.

Endgame, care a avut lansarea mondial\ joi, 9 octombrie, este un roman `n linia Jocurilorfoamei sau a lui Divergent. Are ca eroi 12 adolescen]i r\spândi]i pe toat\ suprafa]a planeteicare particip\ la o competi]ie acerb\ a c\rei miz\ este chiar evitarea apocalipsei. Un subiecttipic pentru genul de distopii pentru adolescen]i foarte `n vog\ `n ultimii ani.

925de titluri

disponibile

Scriitorul Patrick Modiano a primit premiul Nobel pentruliteratur\ pe anul 2014, a anun]at, joi, Comitetul Nobel din cadrul Academiei regale de {tiin]e din Suedia.

Ba cum s\ nu-l ]in minte, a fost celmai bun prieten [i coleg al meu declas\. Cum zicea]i c\ `l cheam\?A[a, da, {tefan Hell. Pfai, dar `n fie-care diminea]\ b\team `mpreun\drumul spre [coala din Sântana.Sau mergea singur, nu mai ]in min-te exact, dar, oricum, ne n]elegeamfoarte bine. La fiecare or\ el era me-reu cu mâna sus, s\ r\s pund\. ~mivenea s\-i dau cu ceva `n cap, v\spun sincer. Tocilar pân\ `n m\du-va oaselor. Odat\ a adus un borcan,

a v\rsat `n el praf de copt [i a f\cutpipi. Ohoho, cum s-a umflat spumaaia. Mi-am dat seama c\ o s\ ajung\departe. Era bun [i la sport, jucamfotbal [i mi d\dea pase. Eu nu preaì d\deam, c\ juca exact ca o cizm\.{tefan Hell, cum s\ nu-l ]in minte?Sigur `l chema a[a, nu Vasile?Hmm, posibil s\-l [tiu...

~mi aduc aminte de b\iatul \sta,era special. Venea duminica la sluj -b\ [i pleca ud din cap pân\ `n pi-cioare. Dar cred c\ l-am salvat pân\

la urm\. Acum aud c\ a luat Nobe-lul pentru chimie. Da, p\i mai multca sigur eu i-am insuflat dragosteapentru aceast\ [tiin]\. Totul a `nce-put `n momentul când el mi-a zis„p\rinte, s\ [tii c\ `n limba englez\numele meu `nseamn\ iad“. Ptiu,fir-ai al dracului s\ fii, i-am zis. {i,f\r\ s\ stau prea mult pe gânduri, l-am rugat pe dasc\l s\-l ]in\ bine,iar eu i-am turnat cam trei litri deaghiasm\ `n cap. I-am zis: s\ nu tespeli, chiar dac\ te arde. ~]i scot eudracii din cur. S\ vii `n fiecare du-minic\, timp de [apte s\pt\mâni. {ia venit. Eu sunt sigur c\ `l ardeaaghiasma, dar el strângea din din]i[i nega, c\ cic\ ncepuse s\ citeasc\despre chimie [i aflase c\ apa cubusuioc nu are cum s\ ard\ pielea.Ce s\-i transmit, felicit\ri pentru pre -miu. Bravo lui! Dar ia s\-l ntreba]i,

când i-am turnat aghiasma aia fier-binte l-a ars sau nu? Ia s\ v\d, tri-mite ni[te bani s\ vopsesc turla?

Am fost o adolescent\ frumoas\[i am vorbit cu mul]i b\ie]i de la li-ceul Nikolaus Lenau din Timi[oa-ra. Cred c\ pe vreo cinci ì chema{tefan, deci este posibil ca unul s\ fifost chiar el, dar nu a[ putea spunecare din ei. Dar ]in minte c\ unuianumit {tefan ì pl\cea foarte mults\ m\ strâng\ de sâni. {i mie `mipl\cea, doar c\ nu avea curaj s\fac\ mai mult de atât [i m-am plic-tisit. Plus c\ avea [i un mod ciudatde a-i alinta, le zicea „recipien]ii delactoz\“. Sincer, nu prea mi pl\ceaasta. Adic\ mai degrab\ le zicea me -ri[oare sau pepena[i, p\rerea mea.Odat\ a venit cu o eprubet\ [i m-arugat s\-mi storc un sân, pentru nu[tiu ce experiment.


16 » fast food

Pentru un cinefil nu-i tortur\ maimare decât s\ vad\ pân\ la cap\tun film care nu e film, ci un fel dereality show de ghetou, cu actorifoarte pro[ti. Cu excep]ia ClaudieiPavel alias Cream, care ar avea oscuz\ pentru c\ nu e actri]\ – darcare „joac\“ atât de isteric ncât is-teria ei ]i se transmite sub formaunei nelini[ti surde –, restul distri-bu]iei e format\ din actori profe-sioni[ti de un nivel sub-amatoris-tic. De fapt, jocul lor e la `n\l]imeareplicilor. „Pune osul la treab\ [ig\se[te-mi un client. Pân\ atunci,mumu!“, ì strig\ Matilde Ionesco,asasinul pl\tit, agentului care nu-ig\se[te de lucru pentru c\ Româ-nia e plin\ de „m\gari sexi[ti“, lafel ca psihologul la care se duce `nterapie pentru c\ nu poate omor`.Psihologul e la fel de profesionistca ea: „Atunci când omori pe cine-va, faci mizerie [i gospodinelor nule prea place mizeria“, ì explic\ elcam cum st\ treaba d.p.d.v. psiho-logic. (Nu e glum\, filmul a f\cutparte din selec]ia Festivalului deFilm [i Psihanaliz\.) Data viitoare

când revine la [edin]\, Matilde ìspune unui copil care se joac\afar\: „Te bag [i pe tine, [i pe taticu capul sub ma[in\ [i v\ fac terci“.(Pe urm\ ne d\m seama c\ e copi-lul psihologului.) Lumea e nervoa -s\ f\r\ motiv [i plin\ de frustr\ri`n acest film, ca [oferii din Bucu-re[ti. „B\, tu-]i ba]i joc de mine?“, ise adreseaz\ agentul lui Matilde,care e sup\rat\ c\ i-a adus un Smart`n locul unei ma[ini de fi]e. „Teplesnesc!“, ì arunc\ ea peste por-tier\. Ca s\ fie folosit\ [i englezape care Cream o vorbe[te `n State,unde locuie[te acum, `n film apare[i un client str\in, care [i el o calc\pe nervi. „Do you think I’m stu-pid?!“, `l `ntreab\ retoric. Filmulse vrea o parodie de thriller, dar eo parodie a parodiei, adic\ ceva inu -til. Astfel de filme vedeam acumcâ]iva ani, când mai f\ceam prese-lec]ie la festivaluri, veneau de lafacult\]ile independente de film.Poate c\ acum nu se mai fac a[a,

dar atunci – ca [i acum `n filmullui Kiki Vasilescu – aveai senza]iac\ cineva i-a pus unui om de pestrad\ o camer\ de filmat `n bra]e[i i-a zis: „F\ [i tu un film!“.

Terapie pentru crim\ bate oriceBarna sau Nichitu[ – de[i, trebuies\ spun, n-am v\zut toate filmeleromâne[ti proaste din ultimii ani.De fapt, nici nu [tiu ce e de scrisdespre filmul \sta. Ar fi prea pu]ins\ zici c\ n-are poveste, n-are re-gie, imagine sau interpret\ri. E f\ -cut din convingerea c\, dac\ ai ocamer\ [i filmezi cu ea ni[te dialo-guri pe care le-ai scris [i pe care le-ai repetat cu ni[te interpre]i, au-tomat vei ob]ine un film. Nu e nicim\car un film prost, e dincolo decinema, e dintr-o zon\ `n care nuexist\ decât ambi]ia – l\udabil\, nfond – a unui om care, de[i nu e re-gizor, [i-a propus s\-[i realizeze vi-sul pe cheltuial\ proprie [i a reu -[it. La modul ideal, atâta timp câtfilmul nu e f\cut din banii statului,

e problema lui dac\ e ratat, dac\ esau nu cinema, [i conteaz\ maipu]in dac\ ne place sau nu. Auto-rul l-a f\cut `n primul rând pentrusine, [i cu asta basta. Dar pia]a defilm de la noi nu e ca pia]a de carte,ce e r\u nu se cerne atât de u[or.Dac\ s-ar face [i la noi – ca `n Polo-nia – 40 de filme pe an, rateurile s-ar da la fund mult mai repede.

Ce reu[e[te ns\ Terapie pentrucrim\ e s\ mute borna, termenulde compara]ie. Pe lâng\ el, Nu suntfaimos... dar sunt aromân e aproa-pe un film profesionist, iar filmelelui Adrian Popovici, Dan Pi]a [iAndrei Gheorghe amintite la `nce-put par cu mult mai bune decâtsunt de fapt. Propun, dac\ tot se or-ganizeaz\ atâtea festivaluri, ca dela anul s\ se fac\, la Ludu[, A]el sauMo[na, Festivalul Comediei Invo-luntare Române[ti, spre care s\ aflu -eze toate aceste produc]ii finan]atede CNC sau independente. Cine zi-ce c\ la noi nu se mai poate râde lacinema?

P.S.: De[i copiii sunt brutaliza]iverbal, iar un copil e r\pit f\r\ mo-tiv din parc (cu batista cu cloro-form [i dus `n tufi[uri) `ntr-unuldin antrenamentele „de dificultatemedie“ ale eroinei, comisia de ra-ting de la CNC permite ca acest Te-rapie pentru crim\ s\ fie v\zut despectatorii de peste 12 ani. Ce poa-te `n]elege un copil din acest film?Dincolo de parodia insesizabil\ pen -tru el [i pentru oricine, poate cre-de c\ \sta e cinemaul – a[a cum,dac\ mami ]i-a g\tit cu rânta[ cânderai mic, n-o s\ te conving\ nimenimai târziu c\ e nes\n\tos.

Terapie pentru crim\, de KikiVasilescu. Cu: Claudia Pavel (Cream),C\t\lin Ciurdar, Vlad Corbeanu, RobertRadoveanu, George Constantinescu

EN}ICLOPEDIAENCARTA

Luiza Vasiliu

Din nou,DylanTotul a `nceput cu articolul „Monoxi -dul de azot [i inflamarea: r\spunsul evânare de vânt“ („Nitric Oxide and In-flammation: The answer is blowing inthe wind“), publicat `n revista „Natu-re Medicine“ de c\tre Jon Lundberg [iEddie Weitzberg, profesori la Departa-mentul de Fiziologie [i Farmacologiedin cadrul Karolinska Institut. Astaera acum 17 ani. A urmat, la distan]\de câ]iva ani, „Blood on the Tracks: asimple twist of fate“, scris de JonasFrisen, profesor la Departamentul deBiologie Molecular\, `mpreun\ cuKonstantinos Meletis, asistent de cer-cetare la Departamentul de Neuro[ti-in]e. Apoi Lundberg [i Weitzberg aupublicat un nou articol, `n care austrecurat „The times they are a-chan-gin’“ [i i-au trimis un mail lui Frisenca s\-i spun\ c\ au pornit o competi]ieintern\: „Cine scrie cele mai multe ar-ticole cu citate din Bob Dylan `naintes\ ias\ la pensie câ[ti g\ un prânz larestaurantul Jöns Jacob din Solna“.Nu [tiu dac\ miza a fost destul de ma-re ori sim]ul umorului ngrijor\tor dedezvoltat pentru ni[te cercet\tori, darprovocarea a fost acceptat\. Frisen apublicat n acela[i an, mpreun\ cu uncoleg, articolul „Eph receptors tangledup in two“ (referin]\ la „Tangled Up inBlue“), iar Lundberg [i Weitzberg aur\s puns cu „Dietary Nitrate – a slowtrain coming“ `n „The Journal of Phy -siology“, care se termin\ cu „{tim c\se ntâmpl\ ceva, dar nu [tim ce e – DoWe, Dr Jones?, o parafraz\ dup\ unvers din „Ballad of a Thin Man“. ~ntretimp, Kenneth Chien, profesor de cer-cetare cardiovascular\ la Departa-mentul de Biologie Molecular\ [i laDepartamentul de Medicin\ din Hud-dinge, strecura referin]e la Dylan `narticolele lui, f\r\ s\ [tie c\ mai suntni[te cercet\tori care fac fix acela[i lu-cru. „Tangled up in Blue: Molecularcardiology in the postmolecular era“ afost publicat tot `n 1997, anul `n care aap\rut [i textul despre monoxidul deazot. Dylani[tii subversivi s-au ntâlnitvara asta [i au anun]at c\ oricine poates\ intre `n com peti]ie, cu condi]ia s\scrie articole pe teme [tiin]ifice: „Eimportant ca citatele s\ fie legate deun con]inut [tiin]ific, s\ subliniezemesajul acestuia [i s\ ridice calitatea`n sine a articolului, nu invers“, spuneFrisen. „Muzica de bun\ calitate `n -seamn\ inova]ie. Acela[i lucru se poa-te spune despre cercetarea de bun\ ca-litate. Cercet\torii trebuie s\ `ncerces\ g\seasc\ noi [i noi c\i“, spune Me-letis. Se pare c\ le-au g\sit.

455

Voi n-a]i `ntrebat F|R| ZAH|R v\ r\spunde

Bobi

Dup\ r\zboi...

Film

Iulia Blaga

Toamna filmelorromâne[ti e trist\ [i[tirb\. Sunt multe filme [icele mai multe proaste.Cine s-a scandalizat laBrâncu[i... din eternitate,a strâmbat din nas la KyraKyralina sau [i-a dat ochiipeste cap la Plan[atrebuie luat pe sus [i]inut cu for]a, legat cumâinile de scaun [i, cu ocârp\ vârât\ `n gur\,obligat s\ vad\ Terapiepentru crim\ de la`nceput pân\ la sfâr[it.

Terapia, bat-o vina!...

LEI Amintiri din » pag. 8-9 }ara FILIT filef\când glume [i `ncercând s\ fiu dr\gu]“ Interviu...

Documents

Transcript of LEI Amintiri din » pag. 8-9 }ara FILIT filef\când glume [i `ncercând s\ fiu dr\gu]“ Interviu...