nr. 4, sâmbătă, 26 octombrie 2013

Denisa Comănescu, Ion Mureşan şi Florin Iaru s-au întâlnit cu cititorii

Scriitor cu motor, ia-mă şi pe mine-n zbor!

Câteva zeci de studenţi aucompusmajoritateapubliculuiprezent vineridupă-masă înCasa FILIT,pentru întâlnireacu treireprezentanţi ai „optzeciştilor”.DenisaComănescu,Florin Iaru şi Ion Mureşan aurecitat dinpropriile opere,pentru ca apoisă încerce undialog cupublicul.

pagina 3

Doina Ruşti şi StelianTănase printre elevi

© C

ostin

Che

snoi

u

© C

ostin

Che

snoi

u

Deși gândit ca un pretext deinteracțiune degajată între scriitoriși studenți, întâlnirea cu Filip Florianși Varujan Vosganian de vineri, 25octombrie, a fost exploatată și dealte categorii de public. Elevi,profesori și chiar scriitori auparticipat la evenimentul moderatde Simona Sora. pagina 4

Filip Florian şi VarujanVosganian, în miez de ficţiune

Fără ei, probabil că FILIT ar fi fost maipuțin tânăr, chiar dacă e abia la primaediție. Este vorba despre voluntariifestivalului, care, dincolo de orice, auoferit un exem plu civic. În mod cert,nu seamănă între ei, fapt îmbucurător,întrucât demonstrează că nevoia deFILIT era dincolo de circum stan țeleunui grup specific. pagina 6

Ce înseamnă să fii voluntar la FILIT

Ca la orice eveniment extraşcolar cu liceeni,sala e plină cu jumătate de oră înainteaînceperii, iar afară mai sunt câteva zeci deelevi care n-au mai prins loc. Vineri, 25octombrie, de la ora 11.00, scriitorii DoinaRuşti şi Stelian Tănase s-au întâlnit cu eleviimai multor licee pentru o sesiune deîntrebări şi răspunsuri. pagina 2

© C

ostin

Che

snoi

u

Actualitate2

www.filit-iasi.ro

Mari

sc

riit

ori,

or

aşul

în

ca

re îi

în

tâln

eşti

Doina Ruşti şi Stelian Tănase printre elevi

Întrebări, răspunsuri şi douăstiluri diferite de a scrieCa la orice eveniment extra -şcolar cu liceeni, sala e plinăcu jumătate de oră înainteaînceperii, iar afară mai suntcâteva zeci de elevi care n-aumai prins loc. Vineri, 25 oc tom -brie, de la ora 11.00, scriitoriiDoina Ruşti şi Stelian Tănase s-au întâlnit cu elevii maimultor licee pentru o sesiunede întrebări şi răspunsuri şi undialog despre literatură, pasiu -nea de a scrie şi greutăţileacestei ocupaţii şi propriile lorcărţi. Evenimentul din sala„Diotima” a Casei de Cultură„Mihai Ursachi” a fost moderatde prof. dr. Mariana Purţuc şi deprof. Caliopia Hodorogea.

Ioan Stoleru

Observând că i se face o introducere prealungă, cu tot felul de premii și distincții, StelianTănase a încercat s-o scurteze, glumind: „Tra -hanache era așa”. Prima întrebare a venitdin partea unei eleve care a vrut să știe prin cetrec scriitorii atunci când creează oameni,situații. Doina Ruști a spus că tot ce scrieține de biografia personală, iar fiecare ep i sodși fiecare personaj din scrierile ei se leagă deo întâmplare trăită cândva „și repovestită înmai multe rânduri, niciodată nu m-am opritla o singură fațetă a unei istorii pe care amtrăit-o; personajele mele fac parte din mi-ne, dar mai mult decât atât, fac parte dinfațetele unor istorii pe care le-am trăit.Sunt, de fapt, duplicate ale unei situații pecare n-am înțeles-o la un moment dat, pecare am iubit-o, care m-a incitat, care m-afermecat și m-a făcut să scriu despre ea”.

De cealaltă parte, Stelian Tănase a poves -tit că nu scrie nimic despre viața sa, doarvorbește despre ea în interviuri, „dar niciatunci nu sunt mereu sincer”, în sensul căpreferă să tacă asupra unor lucruri. „Întru-cât consider că orice cuvânt împuțineazălucrurile, misterul, enigma, și atunci e bine săspui puține cuvinte”, a zis acesta. Scriitorul

a adăugat că scrie de obicei inspirat din arhive,că e un scriitor de bibliotecă, care se separăde lume și care călătorește în locurile undese întâmplă acțiunea în cărțile lui pentru ale descoperi cu adevărat. „La Istanbul amfost de trei ori să văd locul ăla, am fost laPraga, la Viena, am atins Zidul lui Constantincu mâna mea”, a mai adăugat autorul. Aces -ta a mai spus că el, spre deosebire de DoinaRuști, nu mai revine asupra unei cărți odatăce a terminat-o, că nu a modificat niciodatămăcar o virgulă la o scriere a sa. „E ca guno-iul, îl arunci la ghenă, ai scăpat de el.”

Tinerii au mai vrut să știe cât de multtimp și câtă energie consumă scriitorii înprocesul de creație. Doina Ruști le-a mărtu-risit elevilor că scrie foarte greu, cu multărisipă de energie și de multe ori nu e mul -țumită de ceea ce scrie, motiv pentru carecând recitește o carte care a apărut o ia dela capăt, rescriind-o, recunoscând că poatee necinstit față de cititor. Stelian Tănase aspus că el tot timpul scrie, chiar dacă e -fectiv sunt șase-opt ore pe zi de scris pro -priu-zis, și când plimbă câinele sau merge lacumpărături frământă gânduri – „ceva senaște, moare, verific anumite variante” –pe care apoi le pune pe foaie.

Întrebat de criza valorilor în care consi-deră multă lume că ne aflăm, Stelian Tăna-se a afirmat că el nu o consideră oproblemă reală. „Toată civilizația modernătrăiește zi de zi într-o criză a valorilor, și dincauza unei tranziții mizere și eșuate. Însă

criza aceasta a valorilor e de la Don Quijoteîncoace și va mai fi și în viitor”, a spus acesta.

Stelian Tănase: „Ştiţiimaginea omului mâncatde şobolani? Asta e unscriitor”Despre tema decăderii familiei, Doina Ruștia recunoscut că este una care apare în toa-te romanele ei. „Vorbesc despre familiacare nu mai funcționează și despre cauzeleacestei dereglări”, a spus autoarea, preci-zând că omul este dator să fie fericit înain-te de a face ce societatea l-a învățat să facăși indiferent de valorile acesteia, într-o lumeîn care nimeni nu mai crede de fapt în fa mi -l ie ca în celula de bază care ține viața în spa -te. „Să crezi în fericire înseamnă de fapt săai în permanență conștiința a ce poți să faciîntr-o lume care trece peste tine și te omoa-ră în fiecare clipă”, a recunoscut scriitoarea.

Unul dintre elevi l-a întrebat pe StelianTănase la ce vârstă și-a dat seama că estepasionat de scris, acesta spunându-i că s-anăscut scriitor, că nu s-a gândit niciodată laaltceva. „Cum unii oameni s-au născut fe -riciți, eu m-am născut scriitor”, a spus acesta,recunoscând că face alte lucruri, cum ar fisă meargă în emisiuni televizate doar pentrua putea trăi. Întrebat de titlul primului săuroman, Luxul melancoliei, acesta a spus căde fapt toate cărțile sale au un singur titlu,

melancolia. „Dacă zgândări melancolia, ease întinde, e de nevindecat. E de preferințăsă o ții închisă, să n-o bagi în seamă. Nu tre-buie să intri în ea, că te devastează. Aveți înfața dumneavoastră un devastat de melan-colie”, a recunoscut scriitorul.

Doina Ruşti: „Untraducător degeabacunoaşte limba dacă nu e talentat”Discuția a atinst și tema traducerilor. DoinaRuști consideră că a avut noroc de traducă-tori buni pentru că, chiar dacă nu cunoaștelimbile în care i-au fost traduse cărțile la felde bine ca un nativ, și-a dat seama din cro-nicile despre ele pe care le-a citit că opere-le i-au fost bine receptate. Autoarea a subli-niat că un traducător trebuie să fie un bunvorbitor al unei limbi, nativ și să fie el însușitalentat. „Uneori contează chiar mai multsă fie talentat. Pentru că, dacă nu înțelegeceva, se poate consulta cu cel care a scriscartea, dar dacă nu e și talentat, degeaba”,a spus scriitoarea.

Spre sfârșitul discuției, când cei doi au fostîntrebați de autorii sau cărțile care le-au schim -bat viața, Doina Ruști a amintit de Balzac, spu -nând totuși că au fost multe perioade, fiecarecu scriitorii ei, iar Stelian Tănase a pomenit deGogol, recunoscând însă că „din generațiamea toți sunt vânduți lui Caragiale”.

nr. 4, sâmbătă, 26 octombrie 2013

„Scrisul e o vocaţie, tenaşti şi mori cu ea de gât. Nu e ocupaţie,nu e funcţie, nu e nimic.” –Stelian Tănase

© C

ostin

Che

snoi

u

3Actualitate

www.filit-iasi.ro

Mari

sc

riit

ori,

or

aşul

în

ca

re îi

în

tâln

eşti

nr. 4, sâmbătă, 26 octombrie 2013

Câteva zeci de studenţi aucompus majoritatea publiculuiprezent vineri după-masă înCasa FILIT, pentru întâlnirea cutrei reprezentanţi ai „optzeciş -tilor”. Denisa Comănescu,Florin Iaru şi Ion Mureşan aurecitat din propriile opere,pentru ca apoi să încerce undialog cu publicul.

Alex Savitescu

Muzică, poezie şi amintiridespre odioasele „tamare”Publicul a cam uitat să adreseze întrebări. Şie de înţeles: a preferat să se uite, fermecat,la meciul demonstrativ de amintiri pe carereprezentanţii uneia dintre „generaţiile deaur” din literatura românească l-a pornit.Iar schimburile de pase au curs spectacu-los, vreo jumătate de oră, la îndemnul „ar-bitrului” Bogdan Creţu. Şi ar fi şi păcat sănu vorbeşti despre cum se scria poezie înanii cei mai grei ai dictaturii comuniste. Te-ma, de multe ori obsedantă până la a de-veni uneori agasantă, nu le spune mare lu-cru tinerilor născuţi în anii ’92-’93. Adicămai bine de jumătate din auditoriul de vi-neri după prânz. Aici, în contextul dat, eraînsă locul în care trebuia adusă în discuţie.Mai mult decât oriunde altundeva.

Altfel, n-ai s-o vezi niciodată pe Denisa Co -mănescu rememorând şi vorbind cu atâtapatos despre muzica ajunsă cu ţârâita în Re -publica Socialistă Românica pe căi ce par as -tăzi desprinse dintr-o distopie mai nebunădecât cea a lui Orwell. Muzicieni ca Bob Dylan,David Gilmour, Roger Waters sau Leonard

Cohen au produs declicul generaţiei lor, spu -ne Denisa Comănescu. Tot pe căile asteacomplicate au ajuns, sub ochii şi în sufletulsău şi al celorlalţi poeţi din generaţia lor,poeţi despre care nimeni nu ştia nimic, darcare au marcat perioada postbelică în Occi-dentul civilizat şi destupat la minte.

Lupta cu cenzura a născut multe momen -te suprarealiste. Pe unul ni-l rememoreazăFlorin Iaru. Personajul principal: Emil Brumaru.Sinopsis: Poetului ieşean îi apare, cu foartemare întârziere, volumul de poezii Ruina unuisamovar. Cauza – două versuri: „De diminea -ţă până seara/Visez la şoldul tău Tamara...”.Tamara era, credea înţeleapta cenzură, Tama -ra Dobrin, o temută activistă de partid, aflatăîn funcţii foarte mari, câteva decenii la rând.

„Poezia e ceea ce-ţirămâne în minte după ceai uitat tot ce ai citit”Da, dragi studenţi degustători de FILIT, pea tunci poezia stătea în sertar, muzica pediscuri de vinil, iar oamenii ăştia, pe care as -tăzi în vedeţi îi carne şi oase în faţa voastră,nu într-o poză tip buletin dintr-un manual

de română, lucrau în tot felul de locuri carenu prea aveau de-a face cu „poezia”. FlorinIaru căra cărţi în depozit, ca onorabil librarce era, iar Ion Mureşan, după cum chiar elzice, era profesor într-un sat de la capătullumii, din judeţul Cluj, unde se termina dru-mul, iar după el nu mai era nimic.

Poezia şi muzica se aseamănă izbitor,cred invitaţii. „Poezia e ceea ce-ţi rămâne în

minte după ce ai uitat tot ce ai citit”, spuneFlorin Iaru. Exact ca în muzică: ţii minte unvers, două, o strofă, un refren. Poezia nu serăstălmăceşte, după bine-cunoscutul „ca-non” didactic care îi alungă pe elevi din aciti literatură: „Ce a vrut să spună aici poe-tul?”. Ion Mureşan: „Poetul a vrut să spunăexact ce a spus!”. Punct. Restul e, vorbă tâm -pită!, cancan.

Întâlnirea se încheie cu o superbă ple-doarie pentru citit a Denisei Comănescu.„Li teratura te ajută să-ţi creezi o lume a ta,dragii mei”, le spune poetesa tinerilor pre-zenţi în sală. „Gândiţi-vă că, atunci cândveţi trece prin momente grele pe care ni-meni nu vi le doreşte, va trebui să aveţi olume a voastră!”. Este, spune Denisa Comă-nescu, exact ca-n cunoscutele versuri ale luiMihai Ursachi: „Un om din Tecuci avea unmotor/dar nu i-a folosit la nimic”. Frumuse-ţea tocmai de aici vine: că i-a folosit! Citiţi,oameni buni, nu dăunează sănătăţii.

Denisa Comănescu, Ion Mureşan şi Florin Iaru s-au întâlnit cu cititorii

Scriitor cu motor, ia-mă şi pe mine-n zbor!

© C

ostin

Che

snoi

u

Comănescu, Mureşan şi Iaru – cei trei care au umplut cortul

© C

ostin

Che

snoi

u

Actualitate4

www.filit-iasi.ro

Mari

sc

riit

ori,

or

aşul

în

ca

re îi

în

tâln

eşti

Filip Florian şi Varujan Vosganian, în miez de ficţiune Deşi gândit ca un pretext deinteracţiune degajată întrescriitori şi studenţi, întâlnireacu Filip Florian şi VarujanVosganian de vineri, 25 octombrie, din AulaUniversităţii „Gheorghe Asachi”,a fost exploatată şi de altecategorii de public. Elevi,profesori şi chiar scriitori auparticipat la evenimentulmoderat de Simona Sora, încadrul căruia au fost atinse cuprecădere subiecte ce ţin depostura de autori cu trecere lamediul literar internaţional,precum cei doi invitaţi.

Anca Roman

În contextul în care Simona Sora a subliniatfaptul că românii nu au exercițiul lecturilorpublice, cei doi autori au deschis evenimen-tul oferind câte o mostră citită din propriulroman: Filip Florian a propus câteva paginidin Toate bufnițele , iar Varujan Vosganian avenit cu varianta volumului său încă nelansat,Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri.

Discuția și-a schimbat apoi ritmul, SimonaSora ridicând o primă întrebare, referitoarela modul în care cei doi scriitori percep (in)suc -cesul literaturii române în străinătate. Va -rujan Vosganian își explică prezența dis cre -tă a autorilor români pe piața internațio na -lă de carte astfel: „În România, în general, aexistat o concentrare pe tematica româneas -că. Scriitorii români nu au fost preocupați catematica lor să atingă universalul”. A ținutînsă să precizeze că țara noastră a avut scri -itori foarte mari, acest fapt nefiind un para-dox, căci „o literatură poate să fie foartebună fără a fi universală”. Cu toate acestea,Varujan Vosganian a insistat că nevoia ca li-teratura română să se adapteze metodelorde comunicare valabile internațional esteuna reală, dar în curs de tratare, întrucâtdu pă 1989 numeroși autori au conștientizatacest imbold de racordare culturală laspațiul european.

„Rolul pe care îl avem noi, cei traduși,este să ne prezentăm egali”, a continuat scri -itorul, accentuând importanța unei prezen-tări decente, lipsite de complexe a oferteiculturale a țării noastre.

Filip Florian a dus mai departe ideea pro -pusă de celălalt invitat, întărind-o prin a fir -mația că lumea cărților nu are nicio legăturăcu geografia: „Cred că măcar oamenii inte -ligenți privesc cărțile ca fiind din a ce eași oală șică sunt convinși că nu trebuie tratate cu eti che -ta țării din care vin. Acest lucru se în tâmplă,din păcate, mai jos, iar acolo ar fi deja o pro -blemă de afacere cu cărți, și nu de creat, descris”. Cititorul standard și librăria au ten din țade a neglija zonele literare netestate în prea -labil, cum este deseori cazul literaturii ro mâ ne,însă situația nu se aplică și domeniului cri ti -cii literare, unde nu există asemenea clasifi-cări bazate pe confortul de a citi despre su-biecte familiare, a detaliat Filip Florian.

O altă hibă a literaturii noastre vine însă chiardin miezul societății: iubirea necon di țio nată

pentru carte, lejeritatea, bucuria ne mai po me - nită de a citi – tipice unor popoare precumcel german – lipsesc din structura recenzen-tului român. Taberele literare, a de rența ne-constructivă la un curent dena tu rează con -ținutul literar, fractura făcându-se simțită,s-a arătat dezamăgit Filip Florian.

Dialogul s-a îndreptat apoi spre subiectultraducerilor. Filip Florian a demonstratapor tul critic al traducătorul în procesul edi -torial, nu doar prin exemple pozitive, în vre-me ce Varujan Vosganian a arătat mai puți nerezerve, vorbind despre „o aventură umană,lingvistică”.

Varujan Vosganian: „Artaeste o luptă împotrivalipsei de sens”Dacă până la acest punct invitații au a na -lizat aspecte externe ce influențează traiec-toria unui scriitor, lucrurile s-au schimbat

când Filip Florian a vorbit despre motivațiași ușurința de a scrie, precum și despre e xer -cițiul critic aplicat propriei opere. „Înainte dea termina Degete mici, știam aproape precisdespre ce va fi următoarea carte. (...) N-afost la fel cu aceasta (n.r.: Toate bufnițele),în cazul căreia am știut pretextul de la careplec, dar ce voi face cu pretextul ăla mi-a luatceva vreme să aflu eu însumi. În clipa asta eși mai rău: am două-trei idei, cel mult înrelație de amiciție cu mine; nu de prietenie,darămite de iubire, cum aș vrea eu să fie.Fără asta cred că degeaba te apuci să scrii.”

Varujan Vosganian i-a susținut punctulde vedere, arătându-se convins că nu existăscriitor care să facă abstracție de sine, deșirostul fundamental al literaturii rămâne dia - logul. „Arta este o luptă împotriva lipsei desens”, a continuat autorul, exprimându-și,de asemenea, convingerea că politicul se varecupera prin cultură.

Imediat după aceasta, s-a vorbit desprenevoia de a izola actul ficțional. Filip Florianși-a dezvăluit nevoia de a părăsi lumeafiecărei cărți pe care o scrie, pornire pe carea recunoscut-o și Varujan Vosganian, care agăsit însă o metodă facilă de a o înlătura:scriind despre și analizându-și propriile vo -lume, reușește să se desprindă total de ele.

Fiind, în cele din urmă, rugați de publicsă facă un îndemn la lectură, cei doi scriitoris-au arătat precauți. Le-au vorbit elevilor șistudenților despre fascinația de a trăi în miezde ficțiune, însă nu au încercat ceea ce Va-rujan Vosganian a sugerat a fi o formă deegalitarism cultural, nelalocul lui în relațiacu tinerii.

Filip Florian şi Varujan Vosganian alături de Simona Sora

nr. 4, sâmbătă, 26 octombrie 2013

„Cititorul standard, care intră într-o librărie occidentală,cred eu, e încă influenţat deceea ce află despre un autornecunoscut; de multe ori atârnăgreu ţara aflată în paranteză.” –Filip Florian

© C

ostin

Che

snoi

u

© C

ostin

Che

snoi

u

Autori rătăciţi printre liceeni

Tinereţe adunată dinpaginile scriitorilor Timp de două ore, joi după-amiază, Simona Popescu şiŞtefan Baştovoi le-au vorbitelevilor de la Liceul Teoretic„Dimitrie Cantemir” pe limbalor, despre poezie, proză saudespre cum trebuie valorificattimpul atunci când eşti tânăr,fiind printre puţinele momenteîn care ai posibilitatea de a luaviaţa în serios. De asemenea,prin intermediul întâlnirii„Scriitori printre liceeni”,aceştia au încercat să îi facăpe elevi să renunţe lanehotărârile cauzate de dacă şide parcă, viaţa oferind o seriede oportunităţi pe care uneorile ratăm din această cauză.Sala de festivităţi a liceului afost părăsită abia după ce eleviiau obţinut răspunsuri laîntrebările lor şi câte unautograf din partea scriitorilor.

Mădălina Olariu

Jumătate din centenarul Liceului Teoretic„Dimitrie Cantemir” a fost prilejul idealpentru a-i cunoaște pe cei „de pe rafturilebibliotecilor, ale librăriilor, din manuale, îngeneral din lecturi”, după cum au precizatmoderatoarele discuției, prof. Anca Dimi-triu de la Liceul Teoretic „Dimitrie Can te -mir” și prof. Daniela Zaharia de la Liceul deInformatică „Grigore Moisil”. Și pentru căîntreaga lor operă nu ar putea fi rezumatăde cineva din exterior și nici povestităasemenea unei lecturi, scriitoarea SimonaPopescu își dezvăluie încă de la început ca -litățile didactice printr-un soi de pildă în -velită într-un discurs liber și cursiv.

Emoţiile cuvintelorLiceenii primesc astfel, spre surprinderealor, o lecție de viață, povestită asemeneastudenților din București. „În anii 2004-2005 trebuia să țin un seminar despre po -ezie. Știam că simpla idee de a vorbi desprepoezie va fi întâmpinată dezaprobator, așacă m-am gândit la ceva la care ei nu se aș -teptau. Am scos o mapă în care aveam se-lectate mai multe citate scrise de poeți îm-potriva poeziei. Astfel, am reușit să îi aducși săptămâna următoare la seminar și mi-aplăcut enorm. Cred că generația asta arevitalitate, cultură, valori și este o generațieteribil de inteligentă.” Astfel, inspirată deaceastă generație și din dorința de a aflamai multe despre pasiunile tinerilor șidespre preferințele acestora în materie demuzică sau filme, scriitoarea a realizat îm -preună cu aceștia romanul colectiv Rubik,semnat de 28 de autori, cu o medie avârstei de 22 de ani.

Prin sala de festivități circulă o carteverde, Lucrări în verde sau Pledoaria meapentru poezie, pe care Simona Popescu orecunoaște și pe care o prezintă fiind defapt „un poem întreg”. „Studenților mei lespun să vină să vorbim abia după ce au cititpoeți de vârsta lor sau care au devenitcunoscuți scriind poezie când aveau vârstavoastră. Mulți s-au supărat atunci când aucitit motto-ul acestei cărți: Interzis proștilorde orice fel.” Explicația pe care aceasta ooferă zecilor de ochi întrebători este cea aprostiei ca lipsă de grijă față de propriapersoană.

„Erasmus din Rotterdam spunea căprost este cel care nu are grijă de el, care nuse gândește la el sau la viața lui. Asta spunși eu, măcar când ești tânăr să-ți iei viața înserios, să citești cărți ca să ții în primul rândlegătura cu tine”, a subliniat scriitoarea.

Ștefan Baştovoi sau călugărul Savatie,așa cum este cunoscut din 1999, intră însală asemenea unui drumeț. Se așază pescaun și se gândește la ceea ce va spuneasemenea unui scriitor, rostește cuvintelecalm și cumpătat, cu o voce caldă, ase -menea unui părinte. Vorbește la microfon,deși subliniază că „trebuie să vorbim pen -tru atâția oameni pentru câți ne-a dat Dum-nezeu voce, nu ne-am născut cu microfon”.Recunoaște că a călătorit în multe locuri dinRomânia în ultimii 15 ani, însă nu a ajuns șiîn Iași.

Din public, se naște curiozitatea de a aflace a determinat stilul de a scrie al scriitoru-lui basarabean, acela de a se oglindi și con-funda cu personajele din romanele sale.„Cred că scriem doar pentru timpul nostru.Eu, de exemplu, scriu doar pentru oameniconcreți, îmi pun prietenii să citească cu vo-ce tare ceea ce am scris, iar eu ascult. Mă in -teresează să văd emoția omului care ci teș -te, citesc încă o dată prin gesturile lui, prinreacțiile avute și, dacă el râde, râd și eu, iardacă el plânge acolo unde am vrut să plângînseamnă că am reușit să scriu un text.”

Vârsta tuturorposibilităţilorCei doi autori au ales să prezinte liceenilorpoezii sau fragmente din proză, care îi leagăde o vârstă apropiată lor, cea de 17 ani.Pentru Simona Popescu, acela a fost mo-mentul care a determinat începutul acti -vității literare, fiind descoperită de poetulAlexandru Mușina, în perioada în care eraelevă la un liceu din Brașov. Astfel, lectura

începe cu poezia „Proful”, dedicată profe-sorului de geografie. Primul vers, „Profule,ce bine că am scăpat de tine”, stârnește râ -sete printre cei prezenți în sală, simțindu-separcă descoperiți și identificați cu a ceas ta.Și pentru că vârsta este una a revoltelor in -te rioare și a sentimentului de neînțele gere,Simona Popescu continuă cu poezia „Avemnevoie de un erou”, manifestul ele vilor dinperioada comunistă.

Tot cei 17 ani îi stârnesc amintiri lui Ște -fan Baştovoi, care leagă vârsta cu vremurileîn care s-a simțit „un mare și important po-et”. „De atunci, am făcut eforturi colosaleca să uit de această impresie despre propriapersoană și să ies din această stare deautosuficiență artistico-literar-culturală. Înstrădania mea am ajuns atât de departe, în-cât am uitat cum se cheamă multe dintrecărțile mele și încă îmi este destul de greusă citesc în public.” Aproape rușinat, acestacitește câteva fragmente din Amintiri dintr-ocopilărie ateistă, stârnind astfel întrebăridin partea liceenilor, dacă ar mai fi ales ca -lea călugăriei în cazul în care ar fi provenitdintr-o familie creștină. „Viața oferă rea li -tate, oferă atâtea oportunități, încât estepăcat să le ratăm gândindu-ne la proba -bilități. Mie nu mi-a plăcut niciodată să gân -desc în dacă și parcă. Mintea mea e făcutăîn așa fel încât nu răspund la lucrurile carenu există.”

Sala de festivități a liceului nu doar că s-aumplut de priviri de tineri liceeni, ci a îm -prumutat și celor care s-au camuflat printreei viziunea copilăroasă sau adolescentină,care pe viitor îi va ajuta să-și ia încă viața înserios, timpul fiind limitat.

5

www.filit-iasi.ro

Mari

sc

riit

ori,

or

aşul

în

ca

re îi

în

tâln

eşti

Actualitatenr. 4, sâmbătă, 26 octombrie 2013

© O

ana

L\]a

© O

ana

L\]a

© O

ana

L\]a

Special6

www.filit-iasi.ro

Mari

sc

riit

ori,

or

aşul

în

ca

re îi

în

tâln

eşti

Ilinca Lungu:„Educaţia de aici estemult mai practică”La 16 ani, Ilinca Lungu spune că i se paredeosebit că poate vedea cum se or ga ni -zează un eveniment grandios și că nu arerețineri de la a-și exprima în fața colegilorde clasă mândria de a fi participat în modactiv la FILIT. Astfel, nu întâmplător spu ne:„Educația de aici este mult mai prac tică șichiar te ajută. Dacă voi vrea vreodată săorganizez ceva, un eveniment, o petrecere,mă va ajuta foarte mult; totul este stra -tegic, fiecare are rolul lui, își știe locul”.

Adriana Martin: „Am înţelesce înseamnă să lucrăm înechipă”Adriana Martin este voluntar tot la Casa FILIT și a venittocmai din București pentru a da o mână de ajutorfestivalului. Deși este în clasa a XII-a, și-a găsit timppentru a participa la festival și a reușit chiar să-și con -vingă și prietenii să facă la fel. Când am întrebat-o ce aînvățat de la FILIT, nu a avut nevoie de mult timp să gă-sească trei lucruri principale: „Mi-am dat seama că li -teratura este mult mai frumoasă și mai complexă decâtmi-aș fi putut imagina vreodată. Și înainte adoram lite -ratura, dar acum o iubesc și mai mult. Apoi, am învățatcă poți să găsești oameni buni, oameni speciali. N-ammai întâlnit niciodată atâția oameni culți în același loc.În cele din urmă, am înțeles ce înseamnă să lucrăm înechipă, să fim uniți”.

Mădălina Dragomirică:„Peste 10-20 de ani vom fimândri să spunem că amparticipat la FILIT”Mădălina Dragomirică are 20 de ani și este studentăla Facultatea de Litere. Face parte din echipa devoluntari de la Casa FILIT și a aflat despre festival peinternet. „Sunt entuziasmată, întrucât am cunoscutfoarte mulți oameni și mă simt onorată să stau prin -tre ei și să particip la toate evenimentele”, spune ea.Este prima dată când se implică într-o acțiune devoluntariat și spune că ceea ce o motivează să vinăîn fiecare zi la Casa FILIT este faptul că, spre deosebi-re de mediul mai degrabă rigid din cadrul facultății,la festival totul se întâmplă în fața ochilor ei.

Este convinsă că participă la un moment istoric șisimte deja importanța de a fi contribuit la el: „Poatepeste 10-20 de ani, copiii noștri vor auzi de faptul căs-a făcut un festival, că s-au strâns marii scriitori dinaceastă perioadă și noi vom fi mândri să spunem căam participat”.

nr. 4, sâmbătă, 26 octombrie 2013

Ce înseamnă să fiivoluntar la FILITFără ei, probabil că FILIT ar fi fost maipuţin tânăr, chiar dacă e abia la primaediţie. Este vorba despre voluntariifestivalului, care, dincolo de orice, auoferit un exemplu civic. În mod cert, nuseamănă între ei, fapt îmbucurător,întrucât demonstrează că nevoia de FILIT

era dincolo de circumstanţele unui grupspecific. Oamenii vin să lucreze de dragulliteraturii, iar acest fapt este el însuşi de oexpresivitate aparte. Am vorbit cu câţivadintre ei, pentru a afla cum i-a convinsFILIT că trebuie să fie de-ai lui. Unii dintrevoluntari ne-au spus că aşteptau de multă

vreme un eveniment de anvergura FILIT şică era firesc să-l ajute să ia fiinţă mairepede; alţii voiau să se bucure deexperienţa umană. Ce e însă clar este cătoţi au trecut deja de câteva zile prinexerciţiul actului de dragul frumosului.

Anca Roman

Anca Ariton: „Evenimentele încare eşti implicat trebuie săreuşească”Anca Ariton, profesor de limba engleză, este coordona-tor de grup G8. A aflat despre FILIT de la unul dintreprofesorii din facultate și a știut cum să-și concretizezeentuziasmul față de ideea propusă de organizatori. „Aio perspectivă diferită din interior. În primul rând, tre-buie să faci ca evenimentele în care ești implicat săreușească, să te dai peste cap ca totul să fie ok. Dinexterior însă, ai posibilitatea să privești doarrezultatul”, explică ea diferența dintre un voluntar și unsimplu spectator. Că nu ar fi ajuns să cunoască atâțiaoameni de cultură e iarăși un aspect pe care nu îl

ascunde. E convinsă că prima ediție FILIT a ieșit extraordinar și că acest eveniment deamploare se pliază perfect pe ideea de Iași – capitală europeană. Nu vrea însă să selimiteze la experiența acestui festival și încearcă să-i convingă și pe ceilalți că e importantsă faci un lucru în mod implicat: „Tot timpul îmi sfătuiesc elevii să facă voluntariat,pentru că au nevoie să fie implicați în societate, în pulsul cotidian, în tot ce înseamnă ac-tivitate umană”.

Doris Tănase: „Nu am putut săprevăd ce înseamnă FILITpentru Iaşi”Tot în echipa de organizare de evenimente conexe esteși Doris Tănase, masterandă la Facultatea de Litere.Spune că voluntariatul o ține în priză și că se simteușurată să revină la lucruri simple, dezinteresate și căatribuțiile pe care le-a primit o fac să simtă că are un„job care mă învață mereu altceva și care, indiferent desituație, îmi dă încrederea că există soluții pentru orice.Un voluntar devotat știe despre ce vorbesc!”. FILIT i-aajuns la urechi din timp, așa că a putut să-și facă nu -meroase scenarii în privința lui și totuși realitatea aîntrecut orice așteptări: „Nu am putut să prevăd nicimăcar un sfert din ceea ce înseamnă la ora actuală FILITpentru Iași”.

Ioana Adăscăliţei:„Sper că literaturava apărea ca cevatangibil”Ioana Adăscăliței are 25 de ani șitocmai a absolvit masteratul. Știacă are timp la dispoziție, așa că și-azis că ar trebui să îl fructificeobservând cum se desfășoară unfestival din interior. Dintre spe -ranțele pe care le are în legăturăcu FILIT, Ioana a ținut să o men țio -neze pe aceasta: „Sper că literaturava apărea ca ceva tangibil, nu doarceva distant”.

7

Redacţia

www.filit-iasi.ro

Mari

sc

riit

ori,

or

aşul

în

ca

re îi

în

tâln

eşti

A treia „întâlnire Alecart” dincadrul FILIT, care a avut loc laArtHouse Central, a adus înfaţa redactorilor „Alecart” şi apublicului tânăr alte două numecu greutate: Petru Cimpoeşu,scriitor optzecist, unul dintreprozatorii de primă linie aiultimilor ani, şi Jean Mattern,scriitor francez şi coordonatoral colecţiei de literatură străină„Du monde entier” şi alcolecţiei „Arcades” de laprestigioasa editură francezăGallimard.

Mădălina Pavel

Moderatorul întâlnirii, prof. Emil Muntea-nu, a deschis dialogul dintre public şi cei doiscriitori cu o confesiune: despre proza luiPetru Cimpoeșu a aflat pentru prima datăde la prof. univ. dr. Elvira Sorohan, cea carea recenzat mai multe dintre volumele auto-rului băcăuan. Invitata „Întâlnirilor Alecart”de joi, 24 octombrie, scriitoarea GabrielaAdameșteanu, e una dintre „prietenele” desuflet ale scriitorului francez, ceea ceconduce la ideea că autori și cărți își dau în-tâlnire încă o dată, prin fericite coincidențe,

și în cadrul dialogului alecartian. Spre sur -prinderea și bucuria redactorilor „Alecart”,astăzi Ileana Mălăncioiu și Gabriela Ada meș -teanu au fost și ele prezente în sală printre ei.

Momentul următor l-a adus în prim-planpe unul dintre redactorii „Alecart”, ŞtefaniaSandu, cu o prezentare făcută pe margineacărții lui Petru Cimpoeşu, Simion liftnicul,aceasta accentuând că romanul presupune ofuziune bine conturată între tragic şi comic.La sfârșitul prezentării, Cimpoeșu a declarat:„Mi-a spus nişte lucruri noi despre cartea mea”.După ce autorul a citit un scurt fragment dinSimion liftnicul, a urmat prezentarea făcutăcărții lui Jean Mattern, Lapte și miere, de că -tre Ioana Lionte. Expunerea perspectivei saleasupra romanului, descris ca o căutare a si-nelui în timp ce protagonistul este prins în-tre exilul propriu-zis şi exilul interior, s-a în-cheiat cu o întrebare adresată scriitoruluifrancez despre rolul traducătorului în re la țiadintre textul original și forma pe care aces -ta o dobândește în traducere. Răspunsul luiJean Mattern a venit prompt: „Un bun tra-ducător literar înțelege faptul că acesta esteun sistem care funcționează pe baza echi-valențelor, traducerea e ca o călătorie”.

Jean Mattern: „Literaturae o şcoală a umilinţei”Cea de-a doua jumătate a întâlnirii a fostdestinată dialogului dintre cei doi autori şipublic. Astfel, Jean Mattern a fost întrebatîn ce măsură miza literaturii contemporaneeste căutarea identității culturale și na țio -nale într-o Europă cu granițe tot mai labile.

Scriitorul a observat că „această căutare asinelui este una mai recentă, datează doar deun secol şi ceva. Începând cu sfârşitul seco-lului al XVII-lea, începutul celui de-al XVIII-lea,scriitorii încep să-şi permită, oarecum, să seoprească şi asupra sinelui”. Motivul a fostdat de contextul sociopolitic în care se aflănu numai Europa, ci şi întreaga lume.

Următoarea întrebare i-a fost adresatălui Petru Cimpoeşu şi l-a determinat să îșiimagineze cum ar fi fost dacă ar fi trăit înblocul zugrăvit de el în Simion liftnicul. „Nu,nu mi-ar fi plăcut, dar am trăit în acel bloc”,a precizat autorul. Acesta a mai punctat că„este în mare parte o relatare transfiguratăa unei experiențe personale”. Întrebat des-pre alegerea anului în care au loc întâmplă-rile din Simion liftnicul, 1997, Petru Cim-poeşu a admis că nu poartă o semnificațieanume şi că singurul motiv a fost acela că„anul 1997, mai exact perioada 1996-2000,a fost una dintre cele mai confuze din isto-ria post comunistă a României”.

Jean Mattern a vorbit și despre relațiaca re se stabilește în romanele sale între re -a litatea istorică și cea ficțională. În viziuneascriitorului francez, povestea este cea carecontează, ea poate avea o „funcție terapeu-tică” pentru cititor, iar literatura este de fapto „lecție a umilinței” în care trebuie să gă sești„cuvântul just”: „Pentru mine, literatura e oșcoală a umilinței care ne învață o lecție a -supra judecății morale; când ajungem să emi -tem judecăți morale foarte repede, nu ajun -gem să privim complexitatea lucrului în sine”.

Petru Cimpoeşu şi Jean Mattern.Ironie şi identitate

Joi, 25 octombrie, la Casa FILIT, a avut loc unnou eveniment din seria „Scriitorii în centru”,care i-a avut invitaţi pe Ruxandra Cesereanu,Radu Pavel Gheo şi Andrew Cowan.

Andreea Dragu

Moderatorul întâlnirii, criticul literar Paul Cernat, a prezentatpe scurt invitații, după care aceștia au citit fragmente dinoperele lor. Ruxandra Cesereanu a ales un fragment din car -tea Un singur cer deasupra lor, Andrew Cowan a citit din Por-cul, iar Radu Pavel Gheo din romanul Noapte bună, copii!

Au urmat apoi întrebările din partea publicului, prima fiindadresată Ruxandrei Cesereanu: „Care este teoria şi practicafantasmelor în literatură?”. Scriitoarea a declarat că „cine nuare fantasme minte!” și că diferența constă în modul în care

fiecare scriitor reuşeşte sau nu să le transpună în cuvinte. „Capoetă mi-a fost mai uşor să mă manifest în fantasme, poetule autentic dacă e autentic față de sine. (...) În proză trebuiesă ne placă ceea ce povestim”, a precizat Ruxandra Cesereanu.

„Din punctul de vedere al creatorului, porcul reprezintăun substitut al umanității sau o alternativă la umanitate?”a fost întrebarea care l-a vizat pe Andrew Cowan. „Este oîntrebare incredibil de grea”, a răspuns acesta. „Porcul esteîncarnarea întregirii comunității”, a adăugat Cowan. Referi-tor la fantasme, scriitorul a afirmat că „orice cuvânt are înspate o fantasmă, o dorință, iar scrisul are un sentiment alpierderii”.

A venit apoi rândul lui Radu Pavel Gheo să răspundă lao întrebare: „Vă simțiți un scriitor evazionist sau subiecteleabordate pot să denote şi alte interpretări?”. „Nu spun ceeace este neapărat adevărat, ci ceea ce vreau să audă publi-cul”, a răspuns prozatorul.

Senior editor

Redactor-șef:

Secretar general de redacție & DTP:

Redactori:

Corector:

George Onofrei

Anca Baraboi

Florin Iorga

Andreea Dragu,Mădălina Pavel, Anca Roman, Alex Savitescu, Ioan Stoleru

Adrian Botez

Literatura şi fantasmele scriitorilor

© C

ostin

Che

snoi

u

© R

\zva

n Lu

pa[c

u

Jean Mattern şi Petru Cimpoeşu prezentaţi elevilor de la Alecart de către Dan Daia

Actualitatenr. 4, sâmbătă, 26 octombrie 2013

© R

\zva

n Lu

pa[c

u

8

www.filit-iasi.ro

Mari

sc

riit

ori,

or

aşul

în

ca

re îi

în

tâln

eşti

Sâmbătă – 26 OCTOMBRIE10.00-12.00, Casa FILIT„Mişcări, expresii şi fetişuri în scriitura ieşeană”, dezbatereParticipă: Călin Ciobotari, Marius Chelaru, Ioana Petcu,Livia Iacob, Bogdan Moisa, Emanuela Ilie, Ana Săndu les cu,Ioan RăduceaModeratori: Marius Sidoriuc, Paul GorbanOrganizat de Salonului de literatură Zero+

10.00-14.00, Galeriile „Pod Pogor”„Science-fiction în România”, vernisaj şi colocviu Organizat de Muzeul Literaturii Române Iaşi, în cola bo -rare cu Biblioteca Judeţeană Iaşi

11.00-13.00, Ateneul Tătăraşi (sala mare)„Literatura la Ateneu”, lectură şi Q&AParticipă: Daniela Zeca, Cristian TeodorescuModerator: Marius Chivu

11.30, Sala Ferdinand, Universitatea „Alexandru IoanCuza” „Editori străini/Editori români: întâlnire profesională”Întâlnire profesionalăOrganizată în parteneriat cu Asociaţia Editorilor din România

12.00, Casa FILIT„Întâlnire cu publicul”, lectură şi Q&AParticipă: Hervé Bel, François GardeModeratoare: Prof. univ. dr. Simona ModreanuOrganizat de Institutul Francez Iaşi, în cadrul proiectuluiFestivalul Primului Roman

12.00-13.30, Muzeul Unirii, Sala 1Vernisajul Expoziţiei de carte medicală. Prezentare de cartePrezintă: Prof. dr. Adrian Streinu Cercel (Bucureşti), Prof.dr. Carmen Dorobăţ (Iaşi)Organizat de Spitalul de Boli Infecţioase „Sfânta Paras che -va” Iaşi în parteneriat cu Complexul Muzeal Naţional Moldova

12.00-14.00, Mănăstirea Golia, Stăreţie„Literatura religioasă. Posibilităţi de traducere”, masă rotundăParticipă: Traducătorii invitaţiModeratori: Cătălin Jeckel, Director Editura Doxologia, şiConstantin Sturzu, Consilier Cultural al Mitropoliei Mol -do vei şi Bucovinei

12.00-14.00, Casa Dosoftei, la etajÎntâlnire cu scriitorul Manuel Rico, lectură publică şi Q&AParticipă: Manuel RicoModeratoare: Prof. univ. dr. Dana DiaconuOrganizat de Institutul Cervantes din Bucureşti, AmbasadaSpaniei în România

12.00-14.00, Cinema ArtHouse Central, Moldova Mall,Sala Roşie„Întâlnirile Alecart”, dialog cu redactorii, colaboratorii şicititorii revistei

Participă: David Vann, Andrew CowanModeratori: prof. dr. Nicoleta Munteanu, prof. EmilMun teanuMoment muzical Colegiul Naţional de Artă „Octav Băn -cilă” IaşiTraian Sturza, fagot;Cvartetul de flaut: Raluca Tihon, Carla Stoleru, MihaelaGrigoraş, Diana ElenescuProfesor corepetitor Smaranda Acatrinei

12.00-13.30, Casa de Cultură din Paşcani, parter,Galeria de ArtăLecturi publice în Paşcani, lecturi şi Q&AParticipă: Florina Ilis, Radu Pavel Gheo Moderatoare: Prof. Marioara Preutu

14.00-15.30, Casa FILIT„Scriitorii în centru”, lecturi de poezie şi Q&AParticipă: Mircea Dinescu, Emil Brumaru, Ileana Mălăn cio iuModerator: Conf. univ. dr. Bogdan Creţu

16.00, Conferinţă de presă, Cinema ArtHouse Cen tral,Galeria de artă

17.00, VernisajExpoziţie de grafică „Prospective of Retrospective”: DanRaul Pintea Organizat de Cinema ArtHouse Central

15.30-16.00, Casa FILITSeturi de muzică electronică „LeVant”, muzică electro nică Participă: George D. Stănciulescu

16.00-17.30, Casa FILIT„Scriitorii în centru”, lecturi şi Q&AParticipă: Daniela Zeca, Jean Mattern, Andrea Bajani Moderatoare: Luminiţa Corneanu

17.00, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi,Librăria „Orest Tafrali”„Miniaturas de tiempos venideros. Poesía rumana con -temporánea” Prezentarea antologiei de poezie românească, ediţiebilingvă, traducere de Cătălina Iliescu Gheorghiu, VasoRoto Ediciones, 2013Participă: Conf. univ. dr. Cătălina Iliescu Gheorghiu şilect. univ. dr. Doris Mironescu

17.00, Galeriile Fundaţiei Regale (B.C.U.)Lansare de carteLansarea Anuarului Uniunii Artiştilor Plastici din Româ nia –Filiala Iaşi, în cadrul expoziţiei „Salonul Artei Ieşene”Participă: Felix Aftene, preşedinte U.A.P.R. – Filiala Iaşi,Valentin Ciucă, critic de artă

Petru Bejan, critic de artăOrganizator: Uniunea Artiştilor Plastici din România –Filiala Iaşi

17.00-19.00, Ateneul Tătăraşi, Sala Mare/Galeriile deArtă„Romane pe văzute – literatură română şi germană peecran” Proiecţie de filmeOrganizată de Ateneul Tătăraşi, în parteneriat cu CentrulCultural German

17.30-18.00, Casa FILIT„Prezentare Literaturfestival Leukerbad (Elveţia)”Participă: Hans Ruprecht

18.00-19.30, Casa FILIT„Scriitorii în centru”, lecturi şi dezbatereParticipă: Gabriela Adameşteanu, Aris Fioretos, VarujanVosganianModerator: Dan Shafran

20.00, Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri”, Sala MareSerile FILIT: Întâlnire cu François Weyergans. PremiulGoncourt la Iaşi, dezbatereParticipă: François WeyergansModerator: Cristian Tudor PopescuGazdă: Cătălin Sava (TVR)

21.30, Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri”, Sala Mare„Texterioare”Concert Alexandru Andrieş şi invitaţii săi: Maria IoanaMîntulescu, Berti Barbera, Sorin Romanescu

22.00, Baia Turcească „DE.KOLECTI.F”, concert muzică electroO noapte dedicată muzicii electronice germane şi fran ce -ze alături de Prosumer, regele neîncoronat al Pano ramaBar din Berlin, şi Paradis, doi DJ din Paris care recon tex -tu a lizează pop-ul francez. Totul cu concursul unuimonstru autohton cu şase voci şi o mască, Rochiţe, şiproiecţiile video ale lui DreamrecOrganizat de Goethe Institut, Institutul Francez dinRomânia, RokolectivCu sprijinul: Elysée Vertrag-Traité de l’Elysée, Federal Fo -reign Office Germany, Orange, Renault, Compania Fapt,Brain Events, Primăria IaşiÎn cadrul Semicentenarului semnării Tratatului de laElysée

21.30, ArtHouse Central, etajul 6, CafeneaProiectul muzical „Ad Ombra”, muzică ambiental-simfonicăParticipă: George D. Stănciulescu

nr. 4, sâmbătă, 26 octombrie 2013

Program