Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

96
GLUME LA… MASA TĂCERII WITZE AM… “TISCH DES WITZE AM… “TISCH DES WITZE AM… “TISCH DES WITZE AM… “TISCH DES SCHWEIGENS SCHWEIGENS SCHWEIGENS SCHWEIGENSAntologie 2006 întocmită de Marian Dobreanu – Pann duru’ şi Dumitru Dănău Ansamblul monumental „Calea eroilor” - Sorin Lory Buliga Varianta germană realizată de Dumitru Dănău Text ins Deutsche übertragen von Dumitru DANAU Editura „Măiastra” ColecŃia „HOHOTE” TG-JIU 2008

description

Culegere (bilingva)de epigrame

Transcript of Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

Page 1: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

GLUME LA… MASA TĂCERII WITZE AM… “TISCH DES WITZE AM… “TISCH DES WITZE AM… “TISCH DES WITZE AM… “TISCH DES

SCHWEIGENSSCHWEIGENSSCHWEIGENSSCHWEIGENS” Antologie 2006

întocmită de Marian Dobreanu – Pann duru’

şi Dumitru D ănău

Ansamblul monumental „Calea eroilor” - Sorin Lory Buliga

Varianta germană realizată de

Dumitru D ănău Text ins Deutsche übertragen

von Dumitru DANAU

Editura „M ăiastra” ColecŃia „HOHOTE”

TG-JIU 2008

Page 2: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

2

Descriere CIP a Biliotecii NaŃionale a României DOBREANU, MARIAN-GRIGORE DĂNĂU, DUMITRU BULIGA , SORIN Glume la …Masa Tăcerii/ Marian Grigore Dobreanu, Dumitru Dănău, Sorin Lory Buliga – Târgu-Jiu, Măiastra, 2008 ISBN

Lector: Alexandru – Doru Şerban

Coperta : Grigore Haidău

Page 3: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

3

Glume la...Masa Tăcerii

O carte în care capodoperele brâncuşiene sunt altfel interpretate – depăşind canoanele clasice, folclorice sau sacrale, cu care ne-au obişnuit exegezele de peste timp şi anume în registru umoristic, fără a le lua însă numele în deşert, pentru că Divinitatea nu invită la asemenea porniri nesăbuite, vine să se adauge la zestrea de idei, de sugestii, de relaŃii uneori insolite care se stabilesc între contemplatorii operelor sculpturale şi “obiectele” supuse actului de evaluare estetică. Bibliografia brâncuşiană se îmbogăŃeşte astfel cu un volum aparte în care aşi ai epigramei româneşti contemporane îşi exprimă , în maniera ce le este proprie şi care i-a consacrat, omagiul lor pentru arta marelui artist şi demiurg român. Organizatorii târgu-jieni ai acestui inedit concurs de epigrame cu tematică brâncuşiană au fost nu numai şocanŃi, ci de-a dreptul inspiraŃi – capodoperele Magului de la HobiŃa devenind parcă şi mai inteligibile prin demersul unor profesionişti ai jocului de idei, ai poantei îndrăzneŃe forând în inextricabil. Aceia care au sporit corola de înŃelegere a minunii reprezentate de cele cinci viziuni ale măreŃiei împietrite la comanda Creatorului terestru cer dreptul la omologarea şi, implicit, recunoaşterea aportului lor de natură hermeneutică. ExerciŃiul se cere reluat periodic întru slava unei opere ce invită pururi nu doar la meditaŃie şi înŃelepciune, ci şi la descoperirea straturilor ei cele mai profunde care se clatină la râsul Zeilor dând naştere Umorului. Cluj Napoca George Corbu 3 iulie 2004

Page 4: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

4

Witze am …“Tisch Des Schweigens”

Ein Buch, in welchem Brancusis Meisterwerke von einem ganz anderen Standpunkt aus erläutert werden, schlieβt sich an das Reichtum von Ideen, Eingebungen und zuweilen ungewöhnlichen Bezügen an, die zwischen den Betrachtern der Skulpturwerke und den “Dingen”, die sich dem Akt aesthätischer Schätzung unterwerfen. Diese Interpretation geht weit über klassische, pholkloristische und sakramentalische Kanone hinweg, mit denen die bisherigen Exegesen uns gewöhnt haben, ihr Register dem Humor gehörend, ohne dabei deren Namen zu lästern, zumal daβ Herrgott nicht zu leichtsinnigen Neigungen einlädt.

Die Bibliographie über Brancusi bereichert sich mit einem Sonderband, in welchem hervorragende Humoristen, jeder jeweils in seiner eigenen Art, ihrer Huldigung für die Kunst des groβen rumänischen Künstlers und Demiurgos Ausdruck geben.

Die Organisatoren aus Targu Jiu dieses neuartigen Epigram-Wettbewerbs mit Thematik aus den Brancusis Werken erwiesen sich nicht nur schokant sondern auch durchaus inspiriert; durch diesen Schritt von Berufsspielern mit Ideen und kühnen Pointen, indem man in Unentwirrbarem durchbohrt, werden die Meisterwerke dieses Magiers von Hobitza verständlicher als sonst.

Diejenigen, welche die Korole zum Verstehen der durch die fünf Visionen der auf Befehl des irdischen Schöpfers versteinerte Ehrhabenheit gedeihen lieβen, haben Recht auf Bestätigung und implizierte Anerkennung ihres Beitrages hermeneutischer Prägung.

Zum Ruhm eines Werkes, das ewig nicht nur zu Meditation und Besonnenheit einlädt sondern auch zur Erschlieβung seiner tiefsten Schichten, welche als Folge des Gottheiten-Lachens ihr Gleichgewicht fast verlieren und dadurch das Humor gebärt, sollte diese Übung periodisch wiedergenommen werden.

Cluj – Napoca George Corbu 2 Juli 2004

Page 5: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

5

Page 6: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

6

Page 7: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

7

ISTORICUL ANSAMBLULUI MONUMENTAL REALIZAT DE BRÂNCUŞI LA TÂRGU-JIU

Dr. ing. Sorin Lory Buliga Şeful Centrului de Cultură şi Artă “Constantin Brâncuşi”

INTRODUCERE

Ansamblul monumental din Târgu-Jiu cuprinde monumentele realizate de sculptorul Constantin Brâncuşi în perioada 1937-1938. Ansamblul a fost menit să preamărească “memoria eroilor gorjeni care s-au jertfit în războiul de întregire” (citat din documente de donaŃie). Capodopera lui Brâncuşi constituie o ultimă realizare, dintr-un şir de intenŃii comemorative destinate eroilor gorjeni în oraşul Târgu-Jiu, după cum urmează:

1) amplasarea pe podul de peste Jiu a unei plăci comemorative1; 2) realizarea unui monument eroinei Ecaterina Teodoroiu2,

aşezat în centrul oraşului; 3) ridicarea unei biserici “întru pomenirea eroilor”, pe locul

uneia mai vechi, cu hramul Sf. Apostoli Petru şi Pavel (între anii 1927 şi 1937);

4) un proiect nefinalizat de monument amplasat în faŃa regimentului de artilerie.

1 Amintind de ziua de 14 octombrie 1916, când „bătrânii, femeile, cercetaşii şi copiii Gorjului au oprit năvala vrăjmaşe, apărându-şi cu vitejie căminurile”. 2 Dus la bun sfârşit şi într-o manieră originală de către MiliŃa Petraşcu, la 8 septembrie 1935.

Page 8: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

8

DIE GESCHICHTE DES IN TARGU JIU VON BRANCUSI AUSGEFÜHRTEN MONUMENTALENSEMBLES

Dr.Ing. Sorin Lory Buliga Chef des Zentrums für Kultur und Kunst

„Constantin Brancusi“ EINFÜHRUNGSWORT Das Monumentalensemble zu Targu Jiu umfaβt die von

Bildhauer Brancusi zwischen 1937-1938 ausgeführten Monumente.

Das Ensemble wurde zum „Gedenk der Helden aus Gorj bestimmt, die sich im Krieg zur Rumäniens Vervollständigung aufopferten“ (Zitat aus Donationsdokumenten).

Brancusis Meisterwerk bildet eine letzte Ausführung aus einer ganzen Reihe von Gedächtnisabsichten, die den Helden aus Gorj gewidmet wurden, und zwar :

1. Anbringung an die Brücke über Jiu einer Gedenktafel; 2. Durchführung eines zur Erinnerung an die Heldin

Ecaterina Teodoroiu Denkmals, das im Zentrum der Stadt errichtet wurde;

3. Erbauen auf dem Platz einer alten Kirche einer neuen mit den Schutzheiligen „Peter und Pavel“ (1927-1937);

4. Ein unvollendetes Denkmalprojekt, das vor dem Artilerieregiment errichtet werden sollte.

Page 9: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

9

REALIZAREA ANSAMBLULUI MONUMENTAL

Brâncuşi a fost invitat la Târgu-Jiu de către Comitetul Ligii NaŃionale a Femeilor Gorjene (a cărei preşedintă era Aretia Tătărescu), la sugestia sculptoriŃei Mili Ńa Petraşcu, să ridice un monument eroilor gorjeni.

I. Pogorilovschi consideră că “Brâncuşi a nădăjduit tot timpul după război – în 1930 încă mai nădăjduia – să poată realiza monumentul pentru eroii de sub pământul Gorjului” la Peştişani, lângă satul său natal, HobiŃa (I. Pogorilovschi1, p. 194). Aceasta ar explica de fapt acceptarea realizării operei comemorative la Târgu-Jiu, ca după o lungă aşteptare. În sprijinul acestei idei stă de altfel şi textul unei scrisori trimise de Brâncuşi Mili Ńei Petraşcu, la 11 februarie 1935, în care declara: “nu vă pot spune cât de fericit aş fi să pot face ceva la noi în Ńară”.

În ceea ce priveşte concepŃia originară a lui Brâncuşi asupra operei sale de la Târgu-Jiu, trebuie spus că există inadvertenŃe serioase nu numai între exegeŃii capodoperei brâncuşiene, dar şi între diverşii memorialişti care au discutat în acest sens cu artistul român, în perioada respectivă. Astfel, Ştefan Georgescu-Gorjan îşi amintea că la 7 ianuarie 1935 Brâncuşi i-a povestit că Aretia Tătărescu “îl vizitase la Paris, nu demult (deci în a doua jumătate a anului 1934) şi-l invitase să ridice la Târgu-Jiu o serie de monumente” (Ştefan Georgescu-Gorjan2, p.134). Inginerului nu i-a vorbit însă atunci Brâncuşi decât despre Coloană.

Page 10: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

10

DIE AUSFÜHRUNG DES MONUMENTALENSEMBLES Auf die Suggestion der Bildhauerin Militza Petrascu hat das

Kommitee der „Nationalen Liga der Frauen in Gorj“ (deren Präsidentin Aretia Tatarescu war) Brancusi in Targu Jiu eingeladen, um hierin ein Denkmal für die Helden aus Gorj zu errichten.

Ioan Pogorilovschi meinte: „Brancusi trachtete während des Krieges dahin (im Jahre 1930 noch hoffnungsvoll), ein Monument für die sich im Gorj-Boden ewig liegeden Helden“ in Pestisani, in der Nähe seines Geburtsortes Hobitza, einzurichten ( Ioan Pogorilovschi, S. 194). Das würde in der Tat es erklären, weshalb er erst nach einem langen Warten angenommen hat, das denkmalartige Werk in Targu Jiu zustandezubringen. Diese Idee ist durch den Text eines am 11. Februar 1935 an Militza Petrascu geschickte Briefes bekräftigt, in dem zu lesen ist: „... es ist schwer zu sagen, wie froh wäre ich, etwas in unserem Lande schaffen zu können“.

In bezug auf die ursprüngliche Brancusis Meinung hinsichtlich seiner Werke zu Targu Jiu , muβ gesagt werden, daβ es ernste Auseinandersetzungen nicht nur zwischen den Exegeten Brancusis Meisterwerke sondern auch den verschiedenen Memorialisten gaben, welche mit dem rumanischen Künstler diesbezüglich in der betreffenden Periode geredet haben. So Stefan Georgescu-Gorjean : er erinnerte sich daran, Brancusi hätte ihm am 7.Januar 1935 erzählt, daβ Aretia Tatarescu „ihn in Paris nicht längst (also in der letzten Hälfte des Jahres 1934) besucht hätte, wobei sie ihn eingeladen habe, in Targu Jiu eine Reihe von Monumenten zu errichten“ (Stefan Georgescu-Gorjean – S.134). Dem Ingenieur selbst habe Brancusi dabei allein über die Säule gesprochen.

Page 11: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

11

Din relatările Aretiei Tătărescu (citată de V. G. Paleolog3,

p.18), Brâncuşi vine în România în iunie 1937, cu intenŃia de a realiza o singură lucrare. Astfel, într-o şedinŃă a Comitetului Ligii în satul Poiana, el a prezentat o fotografie şi a spus: “Am hotărât la Paris ca monumentul să fie o coloană fără sfârşit. Iat-o!”3. Aceeaşi memorialistă menŃionează că tot în iunie-iulie 1937, Brâncuşi a hotărât şi realizarea unui Portal de piatră şi a unei străzi drepte: “proiectul definitiv al Coloanei nesfârşite nu este gata…când el se hotărî să execute un monument – un Portal de piatră. Tot atunci el decide ca acest portal să fie legat de coloană printr-o stradă ideal dreaptă care să poarte numele de <Calea Sufletelor Eroilor>”.

În august 1937, Aretia Tătărescu îşi convinge soŃul, pe primul ministru liberal Gh. Tătărescu, să obŃină de la Ministerul Lucrărilor Publice suma necesară pentru prelungirea străzii Grigore Săftoiu între târgul săptămânal numit de Brâncuşi “Târgul fânului” – unde va fi amplasată Coloana – şi B-dul C. A. Rosetti, care mărginea grădina publică a oraşului. Planul acestei străzi drepte fusese de fapt aprobat încă din anul 1900, dar rămăsese neaplicat (vezi I. Mocioi4, p.21).

3 Sculptorul intenŃiona încă din 1930 să ridice în Bucureşti o „Coloană fără sfârşit”, aşa cum a rămas consemnat în articolul „Maestrul Brâncuşi” de Apriliana Medianu, din revista „Curentul literar şi artistic” , din 6 octombrie 1930, pag. 3 şi 4, Bucureşti.

Page 12: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

12

Aretia Tatarescu nach (zitiert von V.G.Paleologu (3) S.18),

kommt Brancusi in Rümanien im Juny 1937, mit der Absicht lediglich ein einziges Werk zu leisten. Demzutfolge, hat er in einer Sitzung des Kommittees der Liga, die im Dorf Poiana stattfand, ein Photo gezeigt und sagte: „In Paris traf ich die Entscheidung , das Monument eine unendliche SÄULE zu sein: das ist es!“ Dieselbe führt noch an, Brancusi entschied sich (Juni – July 1937), auch ein Steinportal sowie eine geradlinige Strasse durchzuführen: „...das endgültige Projekt der unendlichen SÄULE war noch nicht fertig...als er sich schon entschloss, ein Denkmal – ein Steinportal – zustandezubringen. Gleichzeitig entschied er, dieses Portal an die SÄULE mittels einer ideal geradelinigen Strasse angeknüpft zu werden, welche „Die Allee der Heldenseelen“ heissen sollte.

August 1937 überzeugt Aretia Tatarescu ihren Ehemann, den liberalen Ministerpräsident Gh. Tatarescu, von dem Ministerium für Öffentliche Arbeiten die notwendige Summe zu erzielen, um die Strasse Grigore Saftoiu zwischen dem Wochenmarkt (von Brancusi „Heumarkt“ genannt) – wo die SÄULE aufgelstellt wird – und dem Boulevard C.A.Rossetti, das sich am Rande des öffentlichten Gartens der Stadt befand, zu verlängern. Der Grundriβ dieser geradelinigen Strasse wurde schon im Jahre 1900 genehmigt aber noch nicht in Angriff genommen (siehe I. Mocioi , 4 , S.21).

Page 13: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

13

La 13 septembrie 1937, primarul Târgu-Jiului prezenta pe

scurt: “Proiectul în întregime ar consta dintr-o alee care, plecând de la digul Jiului – care este locul de evocare al actelor de vitejie gorjenească, ar trece pe sub un portal, ce în viitor ar marca şi intrarea în grădina publică, pentru ca, continuând spre biserica ce se renovează, să se termine această cale ce va purta chiar şi denumirea de Calea Eroilor, la monumentul recunoştinŃei întruchipată printr-o coloană înaltă de circa 29 metri, înălŃându-se fără sfârşit aşa cum trebuie să fie şi recunoştinŃa noastră pentru eroii ce sunt temelia României moderne, situat acest monument în mijlocul unui parc ce se va face pe locul fostului târg de vite” 4.

În scrisoarea de donaŃie a Aretiei Tătărescu către primarul oraşului Târgu-Jiu, din 20 octombrie 1937, se preciza “următoarea destinaŃie: Crearea unei străzi care va purta numele «Calea Eroilor», cale care va porni din preajma Jiului, trecând prin grădina publică, pentru a merge până la actualele căzărmi. Această stradă este de mult prevăzută în planul de sistematizare a oraşului, ea nu s-a putut realiza din lipsă de fonduri. Pentru plata acestor exproprieri Liga să pună la dispoziŃie suma de 750 000 (şapte sute cincizeci de mii). La începutul acestei căi se va aşeza portalul susnumit, pe promontoriul ei lângă cazărmi, se va ridica coloana recunoştinŃei, legându-se astfel amintirea locurilor pentru care au luptat Eroii gorjeni, cu ideea recunoştinŃei fără de sfârşit simbolizată prin coloană.

4 Arhiva Statului, Tg.-Jiu, Dosarul de decizii pe 1937, Decizia nr. 108 din 13 septembrie 1937 (apud I. Mocioi4, p. 22).

Page 14: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

14

Am 13.September 1937 legte der Bürgermeister den

Grundriβ in Kurzfassung vor: „Insgesammt bestünnde dieser aus einer Allee, welche, von Jiu ausgehend – wo die Gedenkstätte der heldenhaften Taten der Kämpfer aus Gorj bleiben müβte – unter einem Portal, das in Zukunft auch den Eingang in den öffentlichten Garten prägen sollte, weiter bis an die zu renovierenden Kirche fortsetzte und wieder von hier aus bis zu dem 29 Meter höhen Gedenkmonument, wo die Allee ihr Ende finden sollte. Diese wird „die Allee der Helden“ heiβen, und das Monument bestehe aus einer unendlichen SÄULE, gleich der Dankbarkeit gegenüber den Helden, die den Grund der modernen Rümaniens sind, sein sollte. Das Denkmal wird in dem Mitte eines Parks errichtet, welcher auf dem alten „Kuhmarkt“ angelegt wird.

In dem Donationsbrief an den Bürgermeister der Stadt Targu Jiu präzisierte Aretia Tatarescu folgendes: „Die Einrichtung einer Strasse, welche „Die Helden-Allee“ heiβen werde, deren Ausgangspunkt in der Nähe des Jiu sein solle. Sie wird von hier aus den öffentlichen Garten überqueren“ und bis an die aktuellen Kasernen hingehen.

Diese Strasse ist schon längst in dem Systematisierungsplan vorgesehen, konnte aber wegen des Fehlens notwendigen Fonds nicht ausgeführt werden.Um die durch die zu erfolgenden Enteignung aufkommenden Kosten zu bezahlen, stellt die Liga zu Verfügung die Summe in Höhe von 750.000 Lei. Diese Allee öffnet sich mit dem erwähnten Portal, und auf dem Vorgebirge wird die endlose Säule errichtet, welche an die Helden aus Gorj, die für diese Orten gekämpft haben, errinnern sollte.

Page 15: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

15

Totodată vă aducem la cunoştinŃă că realizând mai departe

gândul său, Liga naŃională a Femeilor Gorjene a luat pe a sa răspundere construcŃia Bisericei Sf. Apostoli care se află pe strada destinată Eroilor, continuând la terminarea unor lucrări de mult părăsite şi dând astfel prin ridicarea acestui lăcaş, o strălucire mai mare recunoştinŃei noastre către cei care s-au jertfit pentru noi”5.

Brâncuşi a dat şi “indicaŃii cum să se întretaie aleile principale” din Grădina publică, acestea “având un scop legat de ansamblul lucrării…” (I. Alexandrescu5, p.12).

ConstrucŃia “Coloanei Infinite” a început la mijlocul lui august 1937 la Petroşani şi s-a încheiat în noiembrie al aceluiaşi an la Târgu-Jiu. Brâncuşi însuşi a ales fonta ca material de lucru, în locul bronzului, unul din motive fiind “posibilitatea de a «îmbrăca» acest material, de culoare neatrăgătoare, într-un strat metalic galben-auriu”.

În urma discuŃiilor purtate de Brâncuşi cu specialiştii de atunci în metalizare “a rezultat că sârma de alamă de compoziŃie corespunzătoare, aplicată prin pulverizare, putea să dea suprafeŃei Coloanei culoarea şi strălucirea dorită de artist” (Ştefan Georgescu-Gorjan6, p.135). Alămirea s-a executat în lunile iunie-iulie 1938 (vezi I. Mocioi4, p.79).

5 Arhiva Statului, Tg.-Jiu, Inv. 108, Fond Primărie oras Tg.-Jiu., Dosar 141/1937, fila înreg. la 20 oct. 1937, cu nr. 6330 (apud I. Mocioi4, 22).

Page 16: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

16

Zugleich setzten wir Sie davon in Kenntnis, daβ die Liga,

indem sie ihre Idee realisieren werde, auf ihre eigene Verantwortung das Erbauen der heiligen Apostel-Kirche, die sich auf der den Helden bestimmten Straβe befindet, übernimmt . Mit der Errichtung dieses Heiligtums wird auch unsere Verehrung gegenüber denjenigen, die sich für uns aufgeopfert haben, einen gröβeren Strahl erhalten.

Brancusi „wies auch an , wie sollten sich die Hauptalleen im öffentlichen Garten durchschneiden, denn sie hatten eine Rolle in der Gesammtheit des Werkers zu spielen“ (I. Alexandrescu 5, S.12).

Der Bau der „Unendlichen Säule“ wurde Mitte August 1937 in Petrosani begonnen und im November desselbes Jahres in Targu-Jiu beendet. Brancusi selbst hat das Guβeisen anstelle der Bronze als Arbeitsmaterial gewählt. Einer der Gründe war „die Möglichkeit, dieses Material, welches von farblicher her nicht anziehend war mit einer gelb-goldigen Metalschicht überzogen zu werden.Das Resultat der Besprechungen Brancusis mit mehreren Spezialisten in Metalisierungstechnik war es, daβ nur der Meβingdraht, falls es eine entsprechende Komposition hatte, konnte, durch Pulverisierung, der Oberfläche der Säule die von Künstler gewünschten Farbe und Strahl geben.“( Stefan Georgescu-Gorjean 6, S.135). Die Säule wurde mit Meβing im Juny –July 1938 belegt. (Siehe I.Mocioi 4, S.79).

Page 17: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

17

“Poarta Sărutului” a fost asamblată din blocuri de travertin

de Banpotoc în octombrie 1937. Anul sculptării sale definitive este 1938, mai exact de la începutul verii şi până la 20 septembrie, când artistul a plecat din Târgu-Jiu la Paris. Prima fundaŃie a fost turnată mai spre exterior decât este ea astăzi, şi anume pe linia gardului Grădinii publice, deşi prima intenŃie a sculptorului a fost aceea de a pune portalul la începutul actualei străzi “Calea Eroilor”, adică vis-a-vis de parc (I. Mocioi4, p.40).

Cele doua alei (“târcoale” după cum le numea Brâncuşi) care înconjoară Poarta şi se unesc din nou pe linia axului ansamblului sculptural, nu sunt nici ele întâmplătoare, fiind înfăptuite tot la indicaŃiile sculptorului.

Data realizării “Mesei Tăcerii” este probabil elementul cel mai controversat din istoria ansamblului. În mod cert au existat două variante, iar prima din ele constituie de fapt obiectul discuŃiilor. În esenŃă, se ştie că era tot din calcar – dar nu este sigur dacă de Banpotoc – şi de dimensiuni ceva mai reduse. Se pare că a fost cioplită sub supravegherea lui Brâncuşi, însă nu se poate spune cu precizie când: în vara (vezi dezbaterile pe această temă în I. Pogorilovschi1, p.243) sau “poate în luna octombrie sau, cel târziu, în prima parte a lunii noiembrie” a anului 1937, I. Mocioi4, p.27).

Page 18: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

18

Das „Kuβtor“ wurde aus Travertin von Banpotoc in Oktober

1937 ausgeführt. 1938 ist aber das Jahr seiner endgültigen Gestaltung,

genauer von Aufang des Sommers an bis 20.September, als der Künstler von Targu Jiu nach Paris abfuhr.

Das erste Fundament wurde viel hinauswärts als es heute aussieht durchgefürt, und zwar längs des öffentlichen Gartens, obwohl die erste Absicht des Skulptors es war, das Portal zu Beginn der aktuellen Straβe „Die Heldenallee“ , also gegenüber dem Park, aufzustellen (I.Mocioi 4, S.40).

Beide Alleen („Rundgänge“ von Brancusi genannt), die das Portal umkreisen, und dann sich wieder zusammenschlieβen, sind keineswegs zufällig; alles wurde gemäβ den Anweisungen des Bildhauers durchgeführt.

Das strittigste Element blieb wohl das Datum der Vollendung des „Schweigens-Tisches“. Sicherlich gab es zwei Varianten, die erstere aber bildet das Objekt der Diskussionen . Man weiβ, es bestand auch aus Kalkstein, nicht sicher ist es aber, ob es aus Banpotok; die Dimensionen waren auch etwa reduziert. Es scheint, daβ der Tisch unter Brancusis Aufsicht gemeiβelt wurde, unsicher ist nur das Datum: im Sommer (siehe I.Pogorilovschi 1, S.243), oder „vielleicht im Oktober, möglicherweise auch im November 1937“ (I.Mocioi 4, S.27).

Page 19: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

19

Trebuie specificat totuşi că Brâncuşi a plecat la Paris pe 2

septembrie 1937 (Ştefan Georgescu-Gorjan6, p.92). Urma să se întâlnească acolo cu maharadjahul Yeswant Rao, în vederea discutării construcŃiei unui templu la Indore. Maharadjahul şi-a întârziat însă, de două ori, mult anunŃata vizită. Pe 15 octombrie 1937 Brâncuşi îi scrie lui Şt. Georgescu-Gorjan că prinŃul urma să sosească la Paris doar pe 19 octombrie (Şt. Georgescu-Gorjan7, p.10).

După cum precizează Şt. Georgescu-Gorjan în “Templul din Indor”, sculptorul a avut “o scurtă revenire în România, pe la începutul lui noiembrie 1937” (Şt. Georgescu-Gorjan7, p.10), când a participat probabil la târnosirea Bisericii “SfinŃii Apostoli” din Târgu-Jiu, la 7 noiembrie. Se înapoiază la Paris, după care va pleca la Genova, de unde se va îmbarca spre Bombay6. Se va întoarce din India tot la Genova, pe 8 februarie 1938 (Şt. Georgescu-Gorjan7, p.11).

Această succesiune de evenimente denotă faptul că după 2 septembrie 1937 şi până la revenirea sa în Ńară din 1938, sculptorul nu a mai putut lucra efectiv la opera sa din Târgu-Jiu, cu excepŃia unei “scurte reveniri” din toamna lui 1937, în care este probabil să fi realizat sau comandat prima variantă a mesei.

Amintesc faptul că încă de la venirea sa în Gorj, Brâncuşi a construit o primă masă din bolovani de râu, lângă vila familiei Tătărăscu de la Poiana (conform amintirilor doamnei Sanda Negropontes Tătărescu), iar ulterior a mai construit una şi în grădina casei Bălănescu din Târgu-Jiu, unde a locuit în perioada 1937-1938 (I. Mocioi4, p.69-70, p.113).

6 S-a îmbarcat la Genova la 18 decembrie şi a ajuns la Bombay la 30 decembrie 1937.

Page 20: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

20

Es muβ spezifiziert werden : Brancusis Reise nach Paris

erfolgte jedoch am 2.September 1937 (Stefan Georgescu-Gorjean 6, S.92). Er sollte dort den Maharadscha Yeswant Rao treffen, um mit ihm über den Bau eines Tempels im Indore zu diskutieren. Der Maharadscha verpaβte aber zweimal diese Gelegenheit, obwohl es verabredet gewesen war. Am 15.Oktober 1937 schrieb Brancusi dem St. Georgescu-Gorjean, der Maharadscha sollte in Paris erst am 19.Oktober ankommen (St.Georgescu-Gorjean 7, S.10).

So wie St.Georgescu-Gorjean in „Der Tempel aus Indor“ verdeutlicht, habe der Skulptor „eine kurze Rückreise in Rumänien gemacht, und zwar anfangs Novembers 1937“ (St.Georgescu-Gorjean 7, S.10), als er sich vielleicht an der Einweihung der Kirche „Die Heiligen Apostel“ in Targu Jiu, am 7.November, teilgenommen hat. Er kehrte aber nach Paris zurück, und von hier aus nach Geneva, wo er sich nach Bombay eingeschifft hat (8.Februar 1938).

Diese Aufeinanderfolge der Ereignisse deutet daraufhin, Brancusi konnte zwischen 2.September 1937 und seiner Rückkehr nach Targu Jiu (1938) effektiv an seinem Werk nicht mehr arbeiten . Ausnahme bildelt nur ein kurzes Zurückkommen“ im Herbst 1937, als er wahrscheinlich die erste Variante des Tisches durchgeführt oder bestellt habe.

Ich erwähne die Tatsache, daβ Brancusi noch nach seinem Ankommen in Gorj einen aus Bachstein bestehenden TISCH neben der Villa der Familie Tatarescu in Poiana eingerichtet hat (gemäβ den Erinnerungen Sanda Negroponte Tatarescus) , und danach noch einen anderen im Garten des Hauses Balanescu in Targu Jiu, wo der Bildhauer zwischen 1937 - 1938 wohnte (I.Mocioi, 4, S.69-70, 113).

Page 21: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

21

Page 22: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

22

Page 23: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

23

Este probabil ca prima masă să fi fost amplasată lângă malul

Jiului, într-o zonă neamenajată. Într-o notă oficială7 se specifică un transport de lespezi de piatră de calcar “pentru pavaje şi trepte la platforma de lângă digul Jiului”. Aceste trepte nu s-au realizat – după cum nu s-au realizat nici cele ce trebuiau să urce spre Coloană – însă rămâne ideea amenajării platformei la această dată, operaŃiune care s-a încheiat în noiembrie 1937. I. Pogorilovschi1 presupune că Brâncuşi a cioplit prima masă din chiar aceste lespezi de calcar, rămase nefolosite pentru scopul lor iniŃial.

Varianta a doua a Mesei, din piatră de Banpotoc, este comandată la atelierele “Pietroasa” din Deva, pe 14 iunie 1938 de către Ligă (I. Pogorilovschi1, p.243-244). Există şi versiunea că primăria a aprobat “procurarea” şi “instalarea unei mese” din piatră de calcar, de mărimile indicate, pe 23 august 1938, în urma intervenŃiei lui Brâncuşi la Atelierul Deva, nemulŃumit că pe prima masă găsise, la întoarcerea sa din 20 august, “o inscripŃie săpată şi umplută cu plumb, precum şi semnătura sa” (I. Mocioi4, p.28).

La 23 iulie 1938 se expediază cu trenul de la Deva, noua masă comandată (I. Pogorilovschi1, p.246).

7 Arhiva Statului, Tg.-Jiu, Fond Primărie, Dosar 120/1937 (apud I. Pogorilovschi1, 243).

Page 24: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

24

Es ist möglich, daβ der erste TISCH am Ufer des Jiu

aufgestellt worden sei, in einer noch nicht hergerichteten Zone. In einer offiziellen Note spezifiziert man: eine “Transportierung von Kalkstein-Platten für Pflaster und Treppen zur Platforme an dem Jiu-Damm”. Diese Treppen blieben jedoch unvollzogen (genauso wie die, welche gegen die SÄULE hinaufgehen sollten); es ergibt sich daraus aber die Idee der Einrichtung der Platforme zu diesem Zeitpunkt, deren Vollendung in Nowember 1937 geschah. Ion Pogorilovschi vermutet, Brancusi habe den ersten TISCH gar aus diesen Kalksteinplatten gemeiβelt, die für den anfänglichen Zweck geblieben waren.

Die zweite Variante des TISCHES ( aus Banpotoc-Stein) wird an die Werkstätte “Pietroasa” in Deva, am 14.Juni 1938, durch die Liga bestellt (I.Pogorilovschi, S.243-244). Es zirkulierte auch die Version, daβ der Stadtrat die “Beschaffung” und die “Aufstellung eines TISCHES” aus Kalkstein mit den gegebenen Dimensionen am 23.August genehmigt habe. Das geschah auf Brancusis Einschreiten bei der Werkstatt in Deva (I. Mocioi 4, S. 28).

Am 23.Juli 1938 wird aus Deva den ersten bestellten TISCH abgefertigt (I.Pogorilovschi 1, S. 246).

Page 25: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

25

Actuala “Masă a Tăcerii” 8 este rezultatul suprapunerii

tăbliilor mari ale celor două variante. Cât despre aşa-zisa “Masă Festivă” sau “Masă Ultimă”, aceasta este un rebut alcătuit din suprapunerea picioarelor celor două mese. Ea a stat un timp în Grădina publică, de unde au luat-o grădinarii şi au dus-o în Parcul Coloanei (I. Mocioi4, p.29). Din punctul de vedere al Primăriei Târgu-Jiu, Masa nu era o lucrare majoră a complexului monumental. Realizarea ei se justifica “pentru a se forma un ansamblu armonios cu portalul monument…şi spre a se da un aspect cât mai estetic menŃionatului monument şi întregului parc este necesar a se aşeza la capătul aleei o masă de piatră” 9.

Planul de amenajare al aleei din Grădina publică a fost întocmit la 2 noiembrie 1937 de arhitectul Rehbuhn, probabil la indicaŃiile lui Brâncuşi (I. Mocioi4, p.26). Pe marginile aleei deschise în parc s-au plantat în toamna aceluiaşi an 20 de plopi piramidali10 şi s-au amenajat 10 nişe pentru bănci şi scaune. Acestea din urmă aveau ca scop formarea unui “ansamblu armonios cu portalul şi masa de piatră construite pe această alee principală” 11.

8 Nume care apare în lucrarea “Brâncuşi” a lui I. Jianou din 1963. 9 Arhiva Statului, Tg.-Jiu, Fond Primărie, Dosar 109/1938 (apud I. Pogorilovschi1, p.247). 10 Arhiva Statului, Tg.-Jiu, Inv. 93, Fond Primărie, Dosar 120/1937, fila 1-2 (apud I. Mocioi4, p.27). 11 Arhiva Statului, Tg.-Jiu, Fond Primărie, Dosar 77/1938, fila 1 (apud I. Mocioi4, p.34).

Page 26: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

26

Der gegenwärtige “TISCH DES SCHWEIGENS” ist das

Resultat des Übereinanderlegens der groβen Platten der zwei Varianten. Was den sogenannten « Festlichen TISCH » betrifft, das ist ein Ausschuβ, gebildet durch das Übereinanderliegen der Stühle der zwei TISCHE. Dieser TISCH stand eine Zeitspanne im öffentlichen Garten, von wo aus die Gärtner diesen in den Park der SÄULE abgetraben haben (I.Mocioi 4, S.29). Vom Standpunkt des Stadtrates Targu Jiu aus, wäre der Steintisch für dieses Monumentalensemble nicht so sehr wichtig. Seine Funktion bestünde nur noch darin, um “ein harmonisches Ensemble mit dem Portal auszugestallten, und...einen so aesthetischen als möglich Aspekt sowohl dem Monument als auch dem gesammten Park zu geben.”

Der Einrichtungsplan für den öffentlichen Garten wurde am 2.Nowember 1937 von dem Architekt Rehbuhn, vermutlich auf Brancusis Hinweise, ausgearbeitet (I.Mocioi, 4, S.26). Es erfolgten: die Einpflanzung im Herbst desselben Jahres von 20 pyramidförmigen Pappeln sowie die Einrichtung von 10 Nischen für Bänke und Stühle. Die letzten sollten ein “harmonisches Ensemble zusammen mit dem Portal und dem Steintisch, die auf dieser Hauptallee eingerichtet wurden, zusammenbilden.“

Page 27: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

27

Tot la 14 iunie 1938 Liga face comanda şi pentru scaunele

de piatră la atelierele din Deva. Drept urmare, până pe 6 august se aduc de acolo cu trenul 12 scaune cu faŃa rotundă şi 30 cu faŃa pătrată, executate conform modelului dat. Mai precis 17 bucăŃi scaune au fost expediate de la Deva pe 23 iulie, iar alte 25 bucăŃi pe 1 august (I. Pogorilovschi1, 246).

Este interesant de specificat aici că într-o primă variantă, la indicaŃiile lui Brâncuşi, scaunele rotunde au fost grupate două câte două, fiind mai apropiate de masă (la 0,40 m) decât sunt acum (I. Alexandrescu5, p.12 ). De asemenea, scaunele pătrate au fost iniŃial “presărate pe marginile acestei alei, unul câte unul, la distanŃe egale, până la «Poarta sărutului»” (E. Ciucă8). În anul 1964 “erau pe alee doar trei grupe a câte 2x3 scaune” (I. Mocioi4, p.36). Ulterior au fost grupate câte trei în fiecare din cele cinci nişe.

Băncile de piatră ce flanchează portalul sunt tot din calcar. Pe ele se pot observa urme de daltă, ceea ce corespunde întocmai indicaŃiilor de atunci ale sculptorului: pentru a se vedea “că e mână de om, nu turnată” (I. Alexandrescu, apud I. Mocioi4, p.43). Ele au fost terminate la 20 iulie 1938.

7

Page 28: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

28

Am 14.Juni 1938 bestellt die Liga bei der Werkstatt in

Deva auch die Steinstühle. Demzufolge werden am 6.August davon her 12 rundoberflächige und 30 quadratflächige Stühle nach Targu Jiu abtransportiert. Sie wurden dem Muster nach ausgeführt und mit dem Zug versandt.

Es ist wichtig, zu erwähnen: in einer ersten Variante wurden die runden Stühle – auf Brancusis Anweisungen – viel näher dem Tische eingerichtet (auf 0,40 m) als diese jetzt sind. Desgleichen, wurden anfangs die viereckigen Stühle am Rande dieser Allee, eins je eins, gleichweitig, bis an das KUSS-TOR verstreut” (E.Ciuca, 8). “1964 befanden sich auf dieser Allee höchstens drei Gruppen, jede davon bestehend aus 2 mal 3 Stühlen”( I.Mocioi, 4, S.36). Nachher wurden je drei in jedwelcher der fünf Nischen gruppiert”.

Die das PORTAL flankierenden Steinbänken sind aus Kalkstein. Auf deren Oberflächen sind Meiβelspuren zu bemerken, was es beweist, daβ die Brancusis Anweisungen respektiert wurden: „alle sollten sehen, hier handetle sich um Menschen-Hand und nicht um Gieβen” (I.Alexandrescu, apud I.Mocioi 4, S.43). Ihre Vollendung erfolgte am 20.Juli 1938.

Page 29: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

29

Parcul nou din jurul Coloanei a fost lucrat între 1 octombrie şi 31

decembrie 193712, operaŃiunile ultime luând sfârşit la 26 august 193813. Planul acestuia a fost executat de arhitectul Rebhuhn, directorul parcurilor capitalei, care întocmise de altfel şi planurile aleei din Grădina publică şi ale amenajării squarelor din jurul bisericii de pe axa monumentelor (I. Mocioi4, p.80).

Amenajarea peisagistică a acestui parc rămâne însă un element din cele mai controversate. Din diverse documente oficiale aparŃinând primăriei, se pare că iniŃial (toamna anului 1937) se dorea aici plantarea a 300 de plopi piramidali şi procurarea a 2000 kg. floare de fân14, iar mai târziu (august 1938) s-au cerut “100-120 care cu pământ bun, în care să se poată planta sau semăna flori sau iarbă” 15. FestivităŃile legate de predarea capodoperei brâncuşiene primăriei din Târgu-Jiu, de către Liga NaŃională a Femeilor Gorjene, au avut loc la 27 octombrie 1938. Nu se aminteşte însă nimic cu această ocazie despre Masă şi “Aleea scaunelor”.

12 Arhiva Statului, Tg.-Jiu, Inv. 91, Fond Primărie, Dosar 118/1937; Inv. 20, Fond Primărie, Dosar 23/1937 filele 1 şi 39 (apud I. Mocioi4, p.80). 13 Arhiva Statului, Tg.-Jiu, Inv. 88, Fond Primărie, Dosar 117/1938, fila 1 (apud I. Mocioi4, p.104). 14 Arhiva Statului, Tg.-Jiu, Fond Primărie, Dosar 118/1937; Dosar 23/1937, Dosar 1937 (142) (apud I.Pogorilovschi1, p.285). 15 Arhiva Statului, Tg.-Jiu, Dosar 117/1938 (apud I. Mocioi4, p.80).

Page 30: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

30

Der neue um die SÄULE herum angelegten Park wurde

zwischen 1.Oktober und 31.Dezember 1937 angelegt, und die letzten Arbeiten dabei am 26.August 1938 beendet. Dessen Plan wurde von dem Architekt Rehbuhn, dem Direktor der Hauptstadt-Parkanlagen, ausgeführt. Er war es, der auch die Pläne für die Allee in dem öffentlichen Garten und die Ausgestaltung der Grünflächen um die Kirche auf der Achse der Monumente herum durchgeführt hat. (I. Mocioi 4, S.80).

Die landschaftsmäβige Gestaltung dieses Parks bleibt jedoch weiter eine sehr strittige Frage. Aus verschiedenen offiziellen dem Stadtrat gehörenden Schriftstücken ergibt sich, daβ man anfangs (Herbst 1937) erwünschte, hier 300 pyramideförmige Pappel eingepflanzt und 2.ooo kilo Heublüten verschafft zu werden. Später (August 1938) verlangte man“ 100-120 Karren guten Bodens, in welchem Blumen oder Gras gepflanzt werden sollten“.

Die Feierlichkeiten bezüglich der Übergabe Brancusis Meisterwerke an den Stadtrat Targu Jiu durch die „Nationale Liga der Frauen aus Gorj“ fanden am 27.Oktober 1938 statt. Bei dieser Gelegenheit deutete man nicht auf den „TISCH“ und die „Allee der Stühle“ an.

Page 31: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

31

După I. Pogorilovschi, pentru acest lucru ar fi fost de vină

slaba organizare a festivităŃilor respective, care au fost făcute “de o asemenea manieră încât pur şi simplu au ignorat componenta de lângă apă a capodoperei” (I. Pogorilovschi1, p.248). Mai precis, “mulŃimea într-un cortegiu măreŃ, cu preoŃii în cap” s-a deplasat de la Coloană (care a fost sfinŃită de 16 preoŃi) spre Biserica eroilor, iar apoi “pe calea eroilor spre portal unde de asemenea s-a oficiat un scurt serviciu divin”16 . Cortegiul a fost îndrumat ulterior prin B-dul Rosetti spre podul Jiului, când de fapt evocarea celor morŃi în 1916 “ar fi trebuit să se facă pe dig, în jurul Mesei tăcerii” (I. Pogorilovschi1, p.248).

Este posibil ca eludarea Mesei să fi fost gândită deliberat de către Primăria Târgu-Jiu, datorită interesului său de a o trece sub tăcere, din cauza mai multor atacuri în presa din Bucureşti la adresa sa, pe motiv că ar irosi fondurile statului cu “lucrări inutile”: Coloana, Portalul şi Strada Eroilor (I. Pogorilovschi1, p.249).

Sensul de celebrare a axului ansamblului sculptural este şi el un indiciu că piesa cea mai importantă a Ansamblului era “Coloana Infinită” . Ar fi fost însă interesant de ştiut indicaŃiile lui Brâncuşi relativ la parcurgerea Tripticului său, dacă acesta ar fi participat la ceremoniile respective. El plecase însă din Târgu-Jiu pe 27 septembrie, probabil de teamă că războiul iminent să nu îl blocheze departe de atelierul său.

16 Conform articolului “Comemorarea luptei de la Jiu, 14/27 octombrie 1916. Inaugurarea, în prezenŃa d-luiRezident regal general Scărişoreanu a operelor de artă ridicate din iniŃiativa Dnei Aretia Tătărescu” din ziarul “Cuvântul Gorjului” (Tg.-Jiu, 19/1938), citat de I. Pogorilovschi (1. p.248).

Page 32: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

32

„Diesem Fehler liege zugrunde - so Ion Pogorilovschi - die

scwache Organisierung der betreffenden Feierlichkeiten, welche solcher Art verliefen, daβ die an Jiu errichtete Komponente dieses Meisterwerkes ganz einfach ignoriert wurde“ (I.Pogorilovschi 1, S.248). Präziser gesagt : „die sich in einem groβartigen Festzug mit den Priester voran befindende Volksmasse zog von der Säule aus (welche von 16 Priester eingeweiht gewesen ist) nach der Kirche der Helden auf, und von da aus auf der Allee der Helden gegen das Portal , wo desgleichen ein Gotesdienst abgehalten wurde“. Daraufhin legte auf Anweisung der Aufzug das Boulevard Rossetti nach der Jiu-Brücke zurück, nicht auf den Jiu-Damm zu, wo das Evozieren der im Jahre 1916 Gefallenen um den Tisch des Schweigens herum stattfinden müβte.“ (I.Pogorilovschi 1, S.248).

Es ist möglich, daβ der Stadtrat absichtlich es machte, infolge mehreren Attake der Presse in Bukarest, demzufolge man die Staatsfonds mit „unnützlichen Arbeiten“ verschwendete“: die Säule, das Portal,und die Allee der Helden (I.Pogorilovschi 1, S.249).

Das Zelebrieren der Skulpturachse ist auch ein Zeichen dafür, daβ das wichtigste Werkstück des Ensembles die „Unendliche Säule“ war.

Hätte Brancusi an diesen Feierlichkeiten teilgenommen, wüβte man vermutlich auch seine Anweisungen in bezug auf das Zurücklegen dieses Tryptikons-Weges. Wegen der Furcht wahrscheinlich, der herankommende Krieg könnte ihn hier blockieren, sah sich Brancusi gazwungen, nach Paris zu reisen. Es geschah am 27.September...

Page 33: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

33

CONCLUZII 1) Nu se cunoaşte numele dat de Brâncuşi ansamblului său de

monumente de la Târgu-Jiu. “Calea Eroilor” este denumirea străzii ce leagă Poarta de Coloana, aşa cum apare în actele oficiale din septembrie 1937.

2) Nu există un acord unanim în ceea ce priveşte concepŃia originară a capodoperei. În principal se desprind două ipoteze plauzibile:

A - Brâncuşi a gândit încă de la început un ansamblu de două piese monumentale: Coloana şi Poarta, iar ulterior el a adăugat Masa şi Scaunele; Poarta şi Coloana trebuiau legate printr-o cale largă şi dreaptă.

B - Monumentul recunoştinŃei a fost gândit iniŃial ca o unică sculptură monumentă: “Coloana fără sfârşit” (numită tot de Brâncuşi “Coloana Infinită” ); ideea unui ansamblu de sculpturi datează din lunile iunie-iulie 1937.

3) Realizarea tehnică a Coloanei acoperă intervalul august-noiembrie 1937, iar alămirea ei s-a efectuat în vara anului 1938.

Page 34: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

34

Schlussfolgerungen 1. Die von Brancusi gegebene Bezeichnung für sein

Ensemble von Monumenten in Targu Jiu blieb unbekannt. „Der Weg der Helden“ ist der Name der Straβe, welche das TOR mit der SÄULE verbindet, so wie es in den offiziellen Urkunden des Jahres 1937 (im Herbst) zu lesen ist.

2. Es gibt keinen einstimmigen Einklang betreffend die ursprüngliche Auffassung des Meisters. Prinzipiel sind nur zwei annehmbare Hypothesen:

A – Noch von Anfang an hat Brancusi ein aus zwei Monumentalwerken bestehenden Ensemble gedacht: die SÄULE und das TOR, und erst nachher den TISCH und die SÄULE hinzugefügt. Das TOR und die SÄULE sollten durch eine weite und geradelinige Allee verbunden werden.

B – Das Denkmal der Dankbarkeit ist anfangs als alleinige Monumental-Skulptur konzipiert: „Die Säule ohne Ende“ (gennant von Brancusi selbst „Die unendliche Säule“); die Idee bezüglich eines Ensembles von Skulpturen datiert aus den Juni-Juli des Jahres 1937.

3. Die technische Ausführung der Säule umfaβt die Zeitspanne August-November 1937, und deren Messinggiesserei erfolgte im Sommer 1938.

Page 35: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

35

4) Aleea din Parc a fost deschisă în toamna anului 1937. După

indicaŃiile lui Brâncuşi ea a fost întretăiată şi de alte alei secundare. Pe marginea ei au fost amenajate în noiembrie 10 nişe pentru amplasarea scaunelor şi au fost plantaŃi douăzeci de plopi piramidali

5) Portalul (numit apoi “Poarta Sărutului” ) a fost asamblat în octombrie 1937 şi sculptat în 1938, fiind terminat până pe 20 septembrie.

6) Masa (numită “Masa Tăcerii” ) este alcătuită din tăbliile mari ale celor două variante ale meselor. Prima variantă a fost cioplită în vara anului 1937 sau, mai puŃin probabil, la sfârşitul lui octombrie – începutul lui noiembrie 1937. A doua variantă a fost realizată la atelierele “Pietroasa” din Deva, în iunie-iulie 1938. Masa rezultată a fost amplasată în Grădina publică probabil în august (după ce cu un an înainte, în noiembrie1937, se realizase platforma ei de lângă digul Jiului).

7) Băncile de piatră ce flanchează Poarta au fost cioplite şi terminate până la 20 iulie 1938, iar scaunele de piatră cu feŃe pătrate şi rotunde au fost turnate la atelierele “Pietroasa” din Deva şi aduse la Târgu-Jiu până la 6 august 1938.

Atât băncile cât şi scaunele sunt intervenŃii târzii, cu semnificaŃii suplimentare, ce vin doar să întărească semantica celor două piese principale din Parcul Public.

Page 36: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

36

4. Die Allee des Parks wurde im Herbst des Jahres 1937

erschloβen. Auf die Anweisungen Brancusis wurde es auch von anderen sekundären Alleen durchkreuzt. Beiderseitig wurden im November 10 Nischen zur Einrichtung der Stühle angelegt, und 20 pyramideförmige Pappel gepflanzt.

5. Das Portal ( später das „TOR DES KUSSES“ bzw. „Das KUSSTOR“ genant) wurde im Oktober 1937 assambliert, 1938 skulptiert, und am 20.September vollendet.

6. Der TISCH ( der „TISCH DES SCHWEIGENS“ bzw. Der „SCHWEIGENS-TISCH“ genannt) ist aus den groβen Platten der zwei Varianten der Tische zusammengesetzt. Erstere wurde im Sommer 1937 oder – wenig wahrscheinlich – Ende Oktober – Beginn November 1937, zweitere in den Werkstätten „Pietroasa“ in Deva im Juni-Juli 1938 gemeiβelt . Der daraus resultierte TISCH wurde in dem öffentlichen Garten vermutlich im August (nachdem ein Jahr zuvor, im November 1937, zunächst seine nebst dem Jiu-Damm Platform durchgeführt worden ist) aufgestellt.

7. Die das TOR umliegenden Steinbänken wurden bis zum 20.Juli 1938 gemeiβelt und in Vollzug gebracht, und die STEINSTÜHLE mit runden und viereckigen Oberflächen in den Werkstätten „Pietroasa“ in Deva gegoβen, von wo aus nach Targu Jiu bis zum 8.August 1938 abtransportiert.

Sowohl die Bänken als auch die Stühle sind spätere Interventionen mit zusätlichen Deutungen, welche dazu bestimmt waren, die Semantik der zwei sich im öffentlichen Garten befindlichen Hauptwerkstücke zu verstärken.

Page 37: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

37

Page 38: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

38

Page 39: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

39

8) Parcul nou din jurul Coloanei a fost început la 1 octombrie

1937 şi definitivat la 26 august 1938. Aici s-a dorit plantarea de plopi piramidali, flori de câmp şi iarbă.

9) Toate sculpturile din Parcul public sunt din travertin de Banpotoc (posibil cu excepŃia piciorului Mesei care este tot din calcar, dar nu se ştie sigur dacă de Banpotoc). Coloana este din fontă alămită.

10) În general realizarea Ansamblului monumental nu s-a efectuat după un “şablon” prestabilit, cu excepŃia Coloanei (pe care Brâncuşi năzuia de mult să o realizeze în România) şi probabil a PorŃii . Actul creaŃiei brâncuşiene de la Tărgu-Jiu a avut o anumită “dinamică” în intervalul 1937-1938, ansamblul constituindu-se prin adăugarea succesivă a altor piese sculpturale.

Page 40: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

40

8. Der neue um die SÄULE herum angelegte Park wurde am

1.Oktober 1937 begonnen, und am 26.August 1938 zu Ende gebracht. Erwünscht war es, hier pyramidförmige Pappel, Feldblumen und Gras gepflanzt zu werden.

9. Alle im öffentlichen Park aufgestellten Bildhauerwerke sind aus Travertin von Banpotoc (mit Ausnahme des Tischfuβes, welcher obwohl aus Kalkstein ist, weiβ man noch nicht präzise, ob es Banpotoc ist). Die SÄULE ist aus meβinggebadetem Guβeisen.

10. Das Monumentalensamble wurde im allgemeinen nicht nach einem vorgedachten „Schablon“ durchgeführt. Ausnahme machte nur die SÄULE (die Brancusi vor langer Zeit in Rumänien auszuführen trachtete) und wahrscheinlich das TOR.

Zwischen 1937-1938 entwickelte Brancusis Schaffensweise eine gewiβe Dynamik, in deren Rahmen, durch Zufügung von anderem Skulpturwerken, das ENSEMBLE entstand.

Page 41: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

41

BIBLIOGRAFIE 1. Pogorilovschi, Ion, Brâncuşi, apogeul imaginarului.

Comentarea capodoperei de la Târgu-Jiu, Ed. FundaŃiei “Constantin Brâncuşi”, Tg.-Jiu, 2000.

2. Georgescu-Gorjan, Ştefan, Ansamblul monumental de la Târgu-Jiu – 40 ani de la inaugurare, “Arta”, nr. 10, p. 34, 1978.

3. Paleolog, Vasile Georgescu, Brâncuşi, ConcepŃie urbanistică, “Arta plastică”, nr.3 , p. 18-19, Bucureşti, 1967.

4. Mocioi, Ion, Brâncuşi: Ansamblul sculptural de la Tg.-Jiu, Comitetul pentru cultură şi artă al judeŃului Gorj, Tg.-Jiu, 1971.

5. Alexandrescu, Ion, Mărturiile unui cioplitor, “Ramuri”, nr. 3, p. 12, 1965.

6. Georgescu-Gorjan, Ştefan, Amintiri despre Brâncuşi, Ed. „Scrisul Românesc”, Craiova, 1988.

7. Georgescu-Gorjan, Ştefan, Templul din Indor, Ed. Eminescu, Bucureşti, 1996.

8. Ciucă, Eugen, Brâncuşi la Tg.-Jiu, Aleea scaunelor, “Contemporanul”, nr. 16, Bucureşti, 1964.

Page 42: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

42

BIBLIOGRAPHIE 1. Pogorilovschi, Ion – “Brancusi, der Höhepunkt der

Fiktion. Das Komentieren des Meisterwerkes aus Targu Jiu“ , Stiftung „C.Brancusi“ Targu Jiu, 2000;

2. Georgescu-Gorjean, Stefan ; „Das Monumentalensemble in Targu Jiu – 40 Jahre seit seiner Inauguration“ – „Arta“ Bukarest, S.34; 1978;

3. Paleolog, Vasile Georgescu : „Brancusi – Städtebauliche Auffaβung“, „Arta plastica“ nr. 9, S.18-19, Bukarest, 1967;

4. Mocioi, Ion: „Das Skulpturensemble in Targu Jiu“ , Comitetul pentru Cultura si Arta-Gorj , Targu Jiu, 1971;

5. Alexandrescu, Ion : „Die Aussagen eines Steinmetzes“, „Ramuri“ , nr.3-1965...

6. Georgescu-Gorjean, Stefan : „Erinerungen über Brancusi“, „Scrisul Romanesc“, Craiova, 1987;

7. Georgescu-Gorjean, Stefan : „Der Tempel von Indor“, „Eminescu“ Verlag, Bukarest, 1996;

8. Ciuca, Eugen: „ Brancusi in Targu Jiu. Die Allee der Stühle“, „ Contemporanul“, nr.16, Bukarest, 1964.

Page 43: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

43

MASA TĂCERII

Masa este alcătuită din tăbliile mari ale celor două variante ale meselor. Prima a fost cioplită chiar de Brâncuşi, mai probabil în iulie 1937 sau la sfârşitul lui octombrie – începutul lui noiembrie 1937. A doua variantă a fost realizată la atelierele “Pietroasa” din Deva, probabil în august 1938 (după ce cu un an înainte, în noiembrie1937, se realizase platforma ei de lângă digul Jiului).

Masa este alcătuită dintr-o platformă (tăblie) cilindrică, aşezată pe un suport de asemenea cilindric (piciorul mesei). ÎnălŃimea platformei este de 43 cm., iar diametrul acesteia este de 215cm.

Suportul cilindric are dimensiuni mai reduse: diametrul de 200cm şi înălŃimea de 33cm.

Cele 12 taburete au formă de clepsidră.

Page 44: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

44

Der Schweigens-Tisch Der Tisch ist aus den groβen Platten der zwei Varianten der

Tische zusammengesetzt. Der erste wurde von Brancusi selbst gemeiβelt, wahrscheinlich im Juli 1937 oder Ende Oktober- Anfang November 1937. Die zweite Variante wurde in den Werkstätten « Pietroasa » in Deva, vermutlich im August 1938 (nachdem ein Jahr zuvor, im November 1937, seine Platform neben dem Jiu-Damm ausgeführt worden war) vollbracht.

Der Tisch besteht aus einer zylindrischen Platte, welche auf einem Ständer ebenfalls zylindrisch (der Fuβ des Tisches) liegt. Die Platformhöhe ist von 43 Zm. Und ihr Durchmäβer von 215 Zm. Der zylindrische Träger hat vermindertere Dimensionen : Durchmäβer – 200 Zm, Höhe – 33 Zm.

Die 12 Höcker sind klepsydrförmig.

Page 45: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

45

Tăcere Mă tot întreb, ca o părere, De ce-i la ei aşa tăcere: Şi-mi zic: să nu-i dispreŃuiŃi, Că poate nu-s căsătoriŃi. Mihai Danielescu, Ploieşti „T ăcerea e dulce ca mierea” Proverbul acesta dintre cele Care în veci nu se mai schimbă L-am îndrăgit, când soacrei mele I-a dat albina ac în limbă… Gh. Bâlici – Chişinău Tăcere O lecŃie de Brâncuşi ni-i dată Şi să o amintesc, se cere: Tot ce-i temeinic, de durată, Se zămisleşte în tăcere. Ctin. Iura şcu-Tataia, Iaşi SoluŃie Să nu am cu soŃia ceartă Că foarte mult o îndrăgesc, Când văd că are gura spartă, Spre-a fi TĂCERE, o… cârpesc. Eugen Albu, Cluj-Napoca

Page 46: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

46

Schweigen Ich fragte mich fast jeden Tag Warum bei ihnen die Stille ist Fee… … Die Antwort kam sofort, nicht vag: Die schloβen bis jetzt keine Ehe... Das Schweigen ist süβ wie der Honig Das Sprichwort geht seit jeh’ herum, Es unverändert bleibt, blieb junge... Gefiel es mir am meisten, wann Die Biene stach die meiner Schwiegermutter Zunge... Schweigen In vielen zu unterrichtenden Stunden Hat der Demiurgos uns gezeigt: Alles was Unendlichkeit hat Für tiefes Sschweigen ist begabt... Lösung Um einer neuen Thermopile Mit meiner Liebste auszuweichen, Des öfteren nur mit Ohrfeigen Ist Totenstille zu erreichen...

Page 47: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

47

La masă nu se vorbeşte E un aspect ce-l constataŃi La prânz, dejun, dar şi la cină, Tăcere-i doar la cei bogaŃi… Nu pot vorbi. Au gura plină! Vasile Larco, Iaşi Desăvârşire Femeia noastră e un as În glasu-i pe deplin, total Şi ca dovadă, magistral, Ea şi tăcerii îi dă glas. Valerian Lică, Bucureşti Unui arogant Nemişcat stă în tăcere Dar nu e de tot răpus. Speră ca la… ÎNVIERE Să ajungă iarăşi… sus! Sofianu Gheorghe, Vaslui Tăcerea e de aur Proverbul acesta-i fără rost Când lângă tine tace-un prost. Nicolae GonŃ – Topor, Slatina

Page 48: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

48

Bei Tisch spricht man nicht Zu klar ist es, man sieht Zu Mittag, Abendessen: Die Reichen sind sehr stumm... ...Sie haben viel zu fressen... Vollkommenheit Ein As ist unsere schöne Frau In ihrer Stimme – fast total… Klarer Beweis: ihre Tonart Macht die Stille infernal… Einem Dünkelhafte Unberührt liegt da in Stille, Nicht vollkommen totbesiegt... Seine Hoffnung: bei Auferstehung Wieder Chef sein und gar jung... Das Stillschweigen ist Gold Das Sprichwort bleibt immer nur öde Wenn neben dir schweigt stumm ein Blöde...

Page 49: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

49

Tăcere De n-ar fi fost în alte sfere Şi-ar fi trăit, Brâncuşi, în Ńară L-ar fi adus ei la tăcere, Că prea era o floare rară! Nic Petrescu, Piteşti Masa Tăcerii (a pensionarului) De mă vezi la masă stând Gânditor, tăcut, răbdând, Să ştii că-s la „Masa tăcerii” Ajuns, la o culme-a răbdării. LipcaViorica, Br ăila Fără cuvinte Chiar de vâlvă, se mai face Pentru ce a fost tezaur Şi acum Kremlin-ul tace Căci tăcerea e de aur. Ionel NegruŃ, Brăila Tăcere Proverbul românesc „Tăcerea e de aur” La ruşi este firesc Când „tac” despre tezaur. Petru Băneşti, Câmpina

Page 50: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

50

Schweigen Hätte Brancusi nicht in höheren Spheren geschaffen, Und in seinem Lande weiter wäre geblieben, Würde er seit jeher zum Schweigen gebracht... ... Seltene Blumen nicht alle Menschen lieben... Der Schweigenstisch (Des Pensioners) Sitze ich am Tisch, und siehst, Ich bin stummm und Geduld habe? So ist es am „Schweigenstisch“, Wenn der leer ist, ohne Gabe... Ohne Worte Es erregt viel Aufsehen Unser Staatsschatz von Kremlin Aber dieser ist stumm, stille – „Schweigen ist Gold“ – drauf und drin. Schweigen Das rumänische Sprichwort „Goldig ist das Schweigen“ Ist für Russen ein Motiv Das Tresorproblem zu meiden..

Page 51: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

51

Tăcere Unii, după cum îi ştiu Logoreici din născare, Ca să tacă, nu-s în stare Decât… scufundaŃi în Jiu. Gheorghe Filiş, Târgu-Jiu Gorjenilor Sunt săraci astăzi minerii Ce-au rupt coarnele la taur Dar, ei au masa tăcerii Şi tăcerea… e de aur. Burduşel Gheorghe, Filiaşi, Dolj Tăcere Azi viaŃa mea e foarte tristă, Mi-e dor de-o clipă de tăcere, Dar sper că va sosi când soacra Va fi întocmai… ca o bere. Mariana Dobrin, Piteşti

Glume (proaste) la „Masa Tăcerii”

celor care „corectează” operele

brâncuşiene cu inimioare, nume şi altele

Dăltuind adânc, lizibil, Snobii, spun în mod teribil: - Brâncuşi nu-i infailibil, Totu-n artă-i… perfectibil! Val Andreescu, Vaslui

Page 52: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

52

Stillschweigen Die mit Logorrhöesucht Wissen nicht was Schweigen ist, Nur in Jiu versunken können Bescheid wissen. Endschluβ trist. Schweigen Arm sind heute die Bergleute Die früher gewannen gut... Heute, der des „Schweigens Tisch“ Läβt sie schweigen mit Demut... Stillschweigen Trauriges Leben, heute, für mich; Eine Sekunde von „Schweigen“ brauche sehr... Die einzige Rettung: meine Frau Schwiegermutter: Sie ist traurig stumm, sie spricht nicht mehr... Witze … Ritzend scharf in seinem Werk Meiβelt täglich ein neuer Snobe: - Brancusi – sagt – ist nicht falibel, In Kunst ist alles perfektibel...

Page 53: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

53

De ne-nŃeles Ziua, te porŃi ca o sfântă, Deşi declari că mă iubeşti. Noaptea, gândul te frământă Şi-n tăcere… mă urăşti! Boboc Ştefan Pungeşteanu, Iaşi Tăcere Să vărsăm, ca la-nviere Strop din vinul rubiniu, Şi o lacrimă-n tăcere Pentru El la Târgu-Jiu. Constantin Cristian, GalaŃi Convingere Abia acum la bătrâneŃe Parafrazând un meşter – faur Ajunge omul să înveŃe Cum că tăcerea e de… aur. Ionel Andraşoni, Cluj-Napoca Tăcere Nu am teamă de putere Pot chiar să mă răzvrătesc, łip şi urlu cât poftesc Cât de tare, da-n tăcere… Griscenco Gheorghe, Slatina

Page 54: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

54

Unverständlich Heilig tagsüber Und von Liebe voll; Nachts: Schweigen Und Haβ, Geröll... Stillschweigen Gieß ins Glas Rubinenwein Wie bei einer Auferstehung Zum Gedenk und in tiefer Still Für Bräncusi – mein und dein...! Überzeugung Erst jetzt lernt man richtig kennen „Das goldlige Schweigen ist Besonnenheit“, Nachdem man allmählich altert Und das Leben heißt auch Endlichkeit... Stille Keine Angst vor jeder Macht! Auflehnen – so oft ich will! Um der Freiheit wille schreie acht Stunden, aber ruhig und sehr still...

Page 55: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

55

Supliciu Dacă linişte s-ar cere Nu i-ai recunoaşte faŃa La cât suferă-n tăcere… łaŃa… Alexandru Hanganu, Brăila Gânduri la Masa Tăcerii Glasul tăcerii îl asculŃi Mai târziu, în miez de noapte, Când îngerii umblă desculŃi Şi te dojenesc… în şoapte. Georgeta Vatavu, Iaşi După majorarea preŃurilor MulŃumesc, ca bun supus, Celor care-s la putere, Că acum ne-au redus… La tăcere! Gheorghe Constantinescu, Braşov Unui Palavragiu Nu Ńii cont de „ciocul mic” Şi degeaba mănânci miere, Nu dai semne de tăcere, Chiar dacă nu spui nimic. Mândru Ńă Constantin, Piteşti

Page 56: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

56

Gastfreuendschaft Der ewige Gastgeber – heute In anderer Welt – zu Abend Wartet auf uns im Tor mit Kuß Und mit dem Tisch schweigend... Gedanken am Tisch des Schweigens Des Schweigens wahre Stimme Hört man in der Nacht am besten... ... Dann gehen barfuß die Engel Heimlich rügend, ohne Gesten... Hochgeschraubt sind die Preise Hochgeschraubt sind die Preise, Also den Regierenden viel’Dank! Zum Schweigen von ihnen gebracht, Blieb ich ewig arm, ganz blank... Einem Grossmaul... Umsonst mit Honig um das Maul Und jedesmal du schneidest auf... Du kannst den Schnabel halten nicht, Bei dir das Schweigen ist für Gaul...

Page 57: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

57

POARTA SARUTULUI

Poarta a fost asamblată din blocuri de travertin de Banpotoc – alese de însuşi Brâncuşi – în octombrie 1937. Însă anul sculptării sale definitive este 1938, mai exact de la inceputul verii şi până la 20 septembrie, când artistul a plecat la Paris. Prima fundaŃie a fost turnată mai spre exterior decât este astăzi.

Cele doua alei care înconjoară Poarta şi se unesc din nou pe linia axului ansamblului sculptural, nu sunt nici ele întâmplătoare, fiind înfăptuite tot la indicaŃiile lui Brâncuşi.

Poarta este clădită pe o fundaŃie de ciment şi se ridică pe două picioare, fiecare având 3,25m. înălŃime şi câte 1,69m. lăŃime. Întregul monument are înălŃime totală de 5,13m., o lungime de 6,45m. şi o grosime de 1,69m.

Page 58: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

58

Das Tor des Kusses (Kuss-Tor) Das Tor wurde aus Travertinblöcken von Banpotoc – von

Brancusi selber ausgewählt – in Oktober 1937 assambliert. Das Jahr seiner endgültigen Durchführung ist 1938, genauer ab Anfang des Sommer bis 20. September, wonach der Künstler sich wieder nach Paris begab. Der erste Grund wurde mehr nach auβen gegoβen als heute zu sehen ist.

Die zwei Alleen, welche das Tor umkreisen und zugleich sich wieder auf der Achsenlinie des Skulpturensembles vereinigen, sind keineswegs zufällig, soweit diese auch auf Brancusis Anweisungen verwicklicht wurden.

Das Tor ist auf einem Zementunterbau errichtet und erhebt sich auf zwei Fuβen, jeder 3,25 meterhoch und je 1,69 meterbreit. Die Höhe des ganzen Monument ist von 5,13 M , 6,45 meterlang und 1,69 metergroβ.

Das ganze Monument ist 5,13 meterhoch, 6,45 meterlang, und 1,69 metergroβ.

Page 59: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

59

„Poarta sărutului” Ajuns la poarta lui Brâncuşi – Doar adevărul vi-l spun vouă – Un demnitar din cei sus-puşi Se revolta că nu e nouă…

Gh. Bâlici – Chişinău

Eu sunt… Eu sunt cu voi, deşi nu sunt, Vă văd, vă simt, şi vă conjor Şi ca să-mi sting, eternul dor… Sunt aer, apă şi pământ!

Vlad Cernea-Jerca, Timişoara

Eternitate Fiindu-Ńi opera păstrată În mari muzee mai ales, Tu n-ai să poŃi muri vreodată Dar nici ca să te naşti prea des. Eugen Albu, Cluj-Napoca Salt A lăsat satul HobiŃa, A lăsat şi cobiliŃa, Uimind o umanitate Deveni eternitate. Popescu Anastase, Brăila

Page 60: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

60

Das Kuβtor Brancusis Kuβtor... Ein Würdenträger, Hingerissen vom schönen Kuβ, Wird geplagt von einer Reu: Daβ es zu alt it, nicht neu... Ich bin... Ich bin mit euch, obwohl nicht sicher, Ich sehe euch bis zu allem hin – Um meine ewige Sehnsucht zu stillen, Bin Luft, bin Wasser, Erde bin! Ewigkeit In groβartigen Museen Ewig leben deine Werke Selten aber werden sein Geborene von deiner Stärke...

Sprung Er verlieβ Hobitza, jedoch Dabei auch den Schulterjoch... Seit dann wurde er breit un weit Windrosa und Ewigkeit...

Page 61: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

61

Brâncuşi SfinŃit-a masa cu tăcere A împlântat măiastra-n infinit Sărutului i-a dat mistere Şi diamante unui mit. Petru Băneşti, Câmpina Măiastra Ar putea fi o săgeată, Care fâlfâie-n eter; Poate-un fulger, ce înoată Prin furtună, către Cer! Ioan Crăciun Petrişan, Timişoara Unui avicultor codaş Cum în bătătură are Numai păsări… călătoare Despre el pe drept s-a zis: Că-i o… RARA AVIS!

Sofianu Gheorghe, Vaslui

Lie Ciocârlie Urâm captivitatea , Le fel ca ciocârlia, Şi-alegem libertatea Schimbând doar… colivia.

Constantin Tudorache, Ploieşti

Page 62: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

62

Brancusi Schweigen. Stein.Unendlichkeit. Kuβ und Wundervogel,Flug... ... Treppen – sechs. Mit Recht und Fug – Er errang Unsterblichkeit!

Der wundervogel Ein Pfeil in Äther Kann dieser Vogel sein ? Warum nicht ein Blitz Auf Himmel, allein ?

Einem arbeitsscheuen Geflügelzüchter Da es in seinem groβen Hof Nur die Zugvogel sind die Basis, Richtig sagte man von ihm Er sei reiner „Rara Avis“...

Wie Eine Lerche Gefangen sein, haßen wir genau Wie die Lerche, es wäre zu sauer... ... Trotzdem man findet ab und zu Die Freiheit sicher in einem Bauer...

Page 63: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

63

O, tempora (aniversare Targu Jiu – 600) Ba cu-o tărie, c-un vermut – Prin crâşmele tăcute – Nici n-am simŃit când au trecut Aceştia… 600!

Valentin Groza, Târgu-Jiu

Rugăminte Cât neamul suferinŃă are, Dă, Doamne, celor ce ne-njură: BeŃie oarbă, -ndestulare… Şi-un pumn în gură!

Vlad Cernea-Jerca, Timişoara

Brâncuşi Eu la părerea mea român Şi-o voi susŃine până-n veci: E-un Michelangelo român Al secolului douăzeci!!

Vili Bistri Ńeanu, Iaşi Aliniere la combaterea corupŃiei La noi, ca şi-n străinătăŃi, Măsurile sunt radicale: E combătută-n cantităŃi Infinitezimale! Florina Dinescu, Ploieşti

Page 64: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

64

O, tempora O, lange, schöne 600 Jahre, Wie schnell seid ihr an mir vorbei, Ich, Târgu-Jiu, weiβ doch Bescheid: Auch ich war mit euch dabei...!

Innige Bitte Soweit unbeholfen bleibt mein Volk, Laβ, Herrgott, die Feinde sorglos sein, Schwelgerisch uns schimpfen, Aber ohrfeige sie, bitte, obendrein!

Brancusi Unverändert bleibt was ich Von Brancusi einmal wagte: Michelangelo des Jahrhunderts War er. Für die Künste Standardkarte!

Die Bekämpfung der Korruption Bei uns wie auch in aller Welt Sind die Maßnahmen radikal: Man bekämpft dies jede Stunde, Und sie gedeiht infinitesimal.

Page 65: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

65

Pasărea măiastră E mare bucuria noastră Că „Pasărea” nu e în Ńară: Oricât ar fi ea de „măiastră” Nu scapă de vreo… aviară! Vasile VorobeŃ, Suceava Pasărea măiastră Candelabru-i bolta-albastră Iar BRÂNCUŞI universal Eu cu „Pasărea măiastră” Plec în zborul… sideral. Vasile B. Gădălin, Cluj-Napoca Pasăre De ce nu vrei să ne iubim? I-am zis amantei iară. Mi-e păsărica în regim De gripă aviară. Ştefan Al-Saşa, Câmpina Metamorfoza Divinei lui privighetoare Cu care s-a căsătorit, Penajul a-nceput să-i zboare, Dar, ciocu-n schimb, i s-a-ntărit! Viorica Voicescu, Bellmore, USA

Page 66: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

66

Der Wundervogel Es freut uns sehr, daß „Der Vogel“ Von seiner Heimat ist fern... An dieser Vogelgrippe Fliegt er unendlich vorbei gern . Der Wundervogel Kronleuchter der Himmel – blau – Brancusi – universal... Mit dem Wundervogel heute Ist mein Flug rein sideral... Vogel Liebkosen möcht’ich dich sehr gerne – Dem Schätzchen sagte ich mit Mut... Die Antwort war: „Wegen der Grippe, Mein Vogel hat kein’Azimut!“ Metamorphose Sieh zu! Sehr komisch, infernal: Seiner zu Liebsten (in Konzert) Obwohl das Gefieder ist jetzt kahl, Der Schnabel blieb dem Heuelen wert!

Page 67: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

67

BĂNCILE DE PIATR Ă

Băncile ce

flanchează Poarta au fost cioplite şi terminate la 20 iulie 1938, iar scaunele de piatră cu feŃe pătrate şi rotunde au fost turnate la atelierele “Pietroasa” din Deva şi aduse la 1 august 1938.

Atât băncile cât şi scaunele sunt intervenŃii târzii, cu semnificaŃii suplimentare, ce vin doar să întărească semantica celor două piese principale din Parcul Public.

Băncile de piatră ce flanchează portalul sunt de calcar de Banpotoc. Pe ele se pot observa urme de daltă, ceea ce corespunde întocmai indicaŃiilor de atunci ale sculptorului: pentru a se vedea că “e mână de om, nu turnată”.

Page 68: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

68

Die Steinbänken Die das Tor flankierenden Bänken wurden am 20.Juli 1938

gemeiβelt und vollendet, die Steinstühle mit viereckigen und runden Oberflächen in den Werkstätten “Pietroasa” in Deva gegoβen, und nach Targu Jiu am 1.August 1938 abtransportiert.

Sowohl die Bänken al auch die Stühle sind spätere Interventionen mit zusätzlichen Deutungen, um die Semantik der zwei Hauptwerke zu verstärken.

Die Steinbänken, welche das Portal flankieren, sind aus Kalkstein von Banpotoc. Darauf sind Meiβelspuren zu bemerken. Das entspricht genau den Anweisungen des Bildhauers, der sagte: “Man sehe, daβ es hier sich, um Menschhand handelt, nicht um Gieβerei !”

Page 69: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

69

Spionul N-are mamă, n-are vatră, N-are tată, n-are Ńară; Are-un caracter de piatră. Funerară! Ionel Iacob-Bencei, Timişoara Efectul picăturii Cât o fi piatra de tare O sapă apa-n fel şi chip… Picătura e în stare Să o transforme în nisip! Mihai SălcuŃan – Buzău De la Brâncuşi citire În fiecare bloc de PIATRĂ Se-ascunde-o capodoperă Mai trebuie înlăturată Doar partea ce-o acoperă. Eugen Albu, Cluj-Napoca Piatra comunismului V. Lenin din adânca-i groapă Îşi manifestă-un gând postum: „Am aruncat o piatră-n apă Şi nu e scoasă nici acum”! Vasile Larco, Iaşi

Page 70: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

70

Der Spion Mutter? Vater? Ausgeschloβen, Und zugleich auch Heimat kein! Steingebauter Charakter, Aber der ist Grabenstein... Das Effekt des Tropfens So stark der Stein, Das Wasser ist doch stärker Es macht den Stein klein – Sand in Wind, in Rhein... Stein Jeder Sieinblock trägt an sich Ein Mirakel: das Meisterwerk! Dafür muβ mutig abschlagen Alles... Bleiben muβ nur Göttermerk! Der Stein des Kommunismus Aus seiner tiefen Gruft Lacht Lenin glüchlich sehr: „Der ins Wasser geworfenen Stein Bleibt ewig dort. Es ist zu schwer...“

Page 71: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

71

PretenŃie

Nu-s statuie şi firesc eu de piatră mă feresc, ca şi iarna, ca şi vara azi vreau marmură… Carara. Pop Ioan, Cluj-Napoca Tare ca piatra

E ca o piatră naturală, O stâncă mare, monolit Iar în structura cerebrală, La fel ca ea, e necioplit… Dan Căpruciu, GalaŃi Pelerinaj… la Masa Tăcerii

La Masa asta, veşnic sacră, Aş medita o eră, dacă Mă însoŃeşte mama soacră, S-o-nveŃe piatra… cum să tacă! Ioan P. Bucă, Tecuci Utiliz ări

Material ca piatra nu-i Şi-o coborâm din vârf de munŃi Să facem celor mari statui… Ori s-aruncăm în cei mărunŃi. Nicolae Bunduri, Braşov

Page 72: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

72

Anspruch Keine Bildsäule bin ich Und vor Steinen habe Bangen Nur „Carara“ hat für mich Versuchung und vieles Prangen... Stark wie der Stein Gleichsam einem Naturstein, Einem Felsen, einem Riff... ... Seine geistige Struktur Ist ein Steinblock ohne Schliff. Pilgerfahrt... zum „Tisch des Schweigens“ Bei diesem ewig heiligen „Schweigenstisch“ Möchte ich Jahrhunderte verweilen, Wenn auch meine Frau Schwiegermutter Mit kämme, zum Schweigen zu eilen... Benutzungen Seltenes Material dieser viele Stein, Schwer von steiligen Bergen runtergeholt Um den Tagesgroβen Statue zu errichten, Zu steinigen aber den Winzigen, den Klein...

Page 73: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

73

Invidie Mi-am durat din piatră-o casă, Ca să fiu pe ea stăpân, Iar vecina mea hidoasă Stă la gard cu piatra-n sân. Ion Cuzuioc, Chişinău Sculptorul Când piatra sărută tăcerea Şi dalta alintă-mplinirea Din suflet îi dă mângâierea Şi-i prinde în piept nemurirea Nicolae David, Sibiu Cronici în piatr ă Despre străvechiul Târgu-Jiu – Cu tot trecutul strămoşesc – Cu cinste cronicarii scriu, Ba, chiar şi pietrele vorbesc. Nicolae Nicolae, Caransebeş Maestrul Se-nclină infinitul Maestrului de clasă Ce-a transformat granitul În piatră preŃioasă. Păun CondruŃ, Brăila

Page 74: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

74

Neid Aus Stein mein Haus, bloβ Nicht so hoch und gar nicht Schloβ Für die Nachbar (von Neide blaβ) Ziel zum Steinwurf aus Haβ... Der Bildhauer Wenn der Stein sanftig die Stille küβt, Und der Meiβel die Vollendung liebkost, Fühlt sich der Demiurgos auf einem Gerüst Der Erhabenheit – eine himmlische Kost... Chronik in Stein

Târgu-Jiu. Munizipius. Uralt Wie seine glorreiche Geschichte. Zeugenbeweise: des Chronisten Schreiben, Und die Steinespuren: Schichte über Schichte... Der Meister Die Unendlichkeit neigt zu ihm – Ihrem Schaffer größter Klasse – Als Huldigung, weil er allein Verwandelt hat den Granit in Edelstein...

Page 75: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

75

Precizare Chiar dacă traiul meu e tern, Vă dau cuvântul că eu unul N-aş da cu piatra în guvern, Ci, mai curând, aş da cu… tunul! Ioan Toderaşcu, Costeşti-Vaslui Omul potrivit!... Deputatul Gică Graur, Ce ne pare potrivit, Are-o inimă de aur Într-o piatră de granit! Constantin Păun, Craiova A şaptea casă… VocaŃia? Latră! Cadou de la Nelu, O casă de piatră LocaŃia… BELU! Arcadie Chir şbaum, Făget-Timiş

Maestrului Brâncuşi Infinitul, gândul, zborul Din piatră tu le-ai slobozit. Când le admiră, privitorul Precis rămâne împietrit! Constantin Manea, Negreşti-Vaslui

Page 76: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

76

Präzisierung Kein Geheimnis: ich lebe schwer... Aufs Wort: gegen Regierung Werfe nicht mit Steinen wild Auch Kanonen sind wundermild. Der passende Mann Das Herz des Gică Deputierten – Reines Gold in Granitkern... Er erfreut sich vieler Stimmen; Die Leut mögen ihn sehr gern... Das siebte Haus... Die Neigung: zu bellen! Geschenk von Nelu: Ein riesiges Steinhaus, Selbstverständlich – bei „Bellu“. („Bellu“– ein Friede in Bukarest) Dem Meister Brancusi Unendlichkeit, Gedanke, Flug... ..Der Schaffensstoff: Stein, Metal, Holz... Voll Bewunderung bleibt man versteinert, Darüber hinaus auch stolz!

Page 77: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

77

Electorală Poporul meu, la o adică, E un SISIF care ridică Spre „vârf”, din patru-n patru ani, …Bolovani! Ioan Moraru, GalaŃi Recomandare Adversarii-i terminaŃi Fără pietre. S-aveŃi pace, Elegant e să uzaŃi Ale epigramei ace. Gh.Enăchescu, GalaŃi Brâncuşi la Târgu-Jiu E poarta o întoarcere-n ispită, Cu paşi bătrâni prin pulberea durerii… Şi lacrimă-i coloana infinită Şi-amurgul e o masă a tăcerii. Lucian Mănăilescu, Buzău Piatră

Fată bună şi frumoasă Ce stă fără soŃ în casă. Nicolae GonŃ – Topor, Slatina

Page 78: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

78

Wahlkomödie Sisyphusarbeit macht mein Volk: Je vier Jahre hebt zur Spitze Immer Steine (nicht Haubitze...) Empfehlung Ohne Steine und in Frieden Kann man Gegner liquidieren; Wunderwaffe: Spottgedicht! Vor ihm tödlich alle frieren... Brancusi in Targu-Jiu Eine Versuchung ist das Tor Zu Jahren als ich war Derwisch: „Unendliche Säule“ ist die Träne, Die Dämmerung – des „Schweigens Tisch...“ Stein Gutes Mädchen, eine Fee Ohne Mann und ohne Ehe...

Page 79: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

79

CuminŃenie Este pruncul zămislit În oglindă de izvoare Şi-n icoana de la schit! Dor din sân de fată mare! Ioan Crăciun Petrişan, Timişoara Pasărea O transmisie-n eter Spre un strop de fericire Şi o punte de unire Dintre pământeni şi cer. Eugen Deutsch, Iaşi Măiastra măiestrelor Sunt mii de păsări pe pământ Ce strălucesc sub bolta-albastră, Dar inspirat de duhul sfânt Brâncuşi creie şi o „măiastră”. Mihai SălcuŃan – Buzău Gripa aviară Drept să-mi spun că nici nu-mi pasă, De-această gripă aviară. Chiar dacă e contagioasă, Pe mine preŃul mă omoară. Mihai Danielescu, Ploieşti

Page 80: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

80

Besonnenheit In Wasserspiegel empfangen Dieses der Erde Heiligenbild, Jungfräulicher Wunsch, Sanft, sonnig und mild... Der Vogel Eine Sendung in Äther Zu einem winzigen glüclichen Teich Und zugleich auch eine Brücke Zwischen Erd’und Himmelreich! Der Zaubervogel der Zaubervögel Tausendviele Vögel in dem Reich Des Bodens und des Himmels überall Aber nur Brancusi lieβ fliegen Schwingend einen Zaubervogel ins All.. Geflügelgrippe Diese hysterische Geflügelgrippe Kann mich machen gelb und rot... Gleichgültig ob die ansteckbar ist, Die Preise machem mich tot...

Page 81: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

81

COLOANA INFINITULUI

Monumentul recunoştinŃei faŃă de eroii gorjeni din Primul Război Mondial a fost gândit iniŃial ca o unică sculptură monumentalizată: Coloana (Stâlpul) fără sfârşit (numit tot de Brâncuşi “Coloana Infinitului” )

Realizarea tehnică a Coloanei acoperă intervalul iulie-noiembrie 1937, dar alămirea ei s-a efectuat în vara anului 1938.

Coloana are o înălŃime de 29,33m. şi este alcătuită din 16 elemente (Brâncuşi le spunea “mărgele”) de formă romboidală octaedrică, de fontă metalizată, având fiecare 1,80m. Primul este tăiat la jumătate şi dă impresia că ar creşte din pământ, iar cel din vârf, de asemenea tăiat la jumătate (ce aminteşte de o cupă), lasă impresia că s-ar putea continua la infinit.

Raportul între înălŃimea coloanei şi înălŃimea unui octaedru este de 16,2, adică de aproximativ 10 ori “numărul de aur” (1,618).

Page 82: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

82

Die Unendliche Säule Das Gedenkmonument den Gorjener Helden im Esten

Weltkrieg zu Ehren zugedacht wurde ursprünglich als einziges Monumentalwerk konzipiert: die Säule (der Pfeiler) ohne Ende (von Brancusi selbst “Die Säule der Unendlichkeit” genannt).

Die technische Ausführung der Säule belegt die Zeitspanne Juli-November 1937, aber ihr Meβingbaden erfolgte im Sommer des Jahres 1938.

Die Säule ist 29,33 meterhoch und aus 16 Elementen (Brancusi nannte sie « Perlgläser ») zusammengesetzt. Jedes Element ist 1,80 meterhoch, aus metalisiertem Guβeisen, und mit oktaeder-rhombischer Form. Das erste Element ist in der Mitte geteilt und läβt scheinen, daβ es aus dem Boden aufwächse, während das letzte, ebenfalls geteilt, erinnert an einen Pokal und läβt glauben, es könnte ins Unendliche unentwegt fortsetzen.

Das Verhältnis zwischen der Säulenhöhe und der eines Oktaeders ist von 16,2 , also ungefähr 10 mal « die Goldnummer (1,618).

Page 83: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

83

SperanŃa basarabeanului după aderarea României la U.E. Nu cred că vom trăi sincopa, Că ar putea veni sfârşitul, Cât timp există Europa, America şi infinitul… Gh. Bâlici – Chişinău Mărire de salariu Din ziare eu am auzit, Că ne măreşte în etape. Aştept şi eu la infinit, Că mi se pare mai aproape. Mihai Danielescu, Ploieşti Infinit Din gorjeană vatră, Zboară a nevrere Pasărea de piatră; Restul e tăcere. Ionel Iacob-Bencei, Timişoara

Titanul din Hobi Ńa BRÂNCUŞI, ca nime-n lume altul Cu măiestrie-a dălŃuit, Pe malul Jiului liantul Dintre PĂMÂNT şi INFINIT. Eugen Albu, Cluj-Napoca

Page 84: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

84

Die Hoffnung eines Bessarabiers Man wird heut’die Synkope los – Das Weltende kämme drauflos – Solange Europa ist nicht lose Wie auch USA und das Endlose... Unendlichkeit Eine Zeitung gab nun kunde: Lohnerhöung für alle Kreise! Darum warte ich unendlich Bis ich endlich werde weise... Unendlichkeit Von – in Gorj – dem alten Weichbild aus Fliegt der Steinvogel wie in Reigen? Dann bleibt diese Heimatstätte Lang geküβt in tiefem Schweigen. Dem Titane von Hobitza Wie nirgends in der Welten weit BRÂNCUSI schuf mit einem Meiβel Ein Bindemittel auf dem Jiu Zwischen der Erd’und Ewigkeit...

Page 85: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

85

Omul în ÎmpărăŃia timpului El, omul, ştiutor de carte Ocupă locul său aparte Şi-i un segment din infinit Iar ca segment, e mărginit. Vasile Larco, Iaşi Iubitei Vreau să păşim în toate cele Pe-acelaşi drum, necontenit. „Mergând pe drumuri paralele Ne întâlnim la… infinit). Valerian Lică, Bucureşti ViaŃa de apoi După moarte, cum se ştie, Vom trăi la infinit, Mă-ngrozesc c-am o soŃie, Rea cum nu s-a pomenit. Popescu Anastase, Brăila Părere Nu pun semne de-ntrebare: Infinitul mic sau mare ? La români le-a fost ursită Doar „COLOANA INFINITĂ”… Ion Bindea, Cluj-Napoca

Page 86: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

86

Der Mensch im Zeitreich Obwohl der Mensch ein rares Wesen, Wenn er ist gelernt, Als armer Teil der Unendlichkeit Ist sein Wesen sehr begrenzt... Der Liebhaberin Hör zu, Süsse: immerfort Und parallel geht unsere Bahn Aber trotzdem wir werden uns Am Ende treffen und das ist Wahn... Der jungste Tag Nach dem Tode (wer weiβ nicht ?) Wird man ewig ruhig leben; Für mich aber das ist falsch: Wo ist meine Frau ist Beben... Meinung Keine Frage, Antwort kein, Kein infinitesimal... ... Wir, Rumänen, haben ein „Unendliches Himmelsmal...“

Page 87: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

87

Concretizare Matematic, greu îmi vineri Dar voi fi mai explicit: Vezi, reforma cât ne Ńine? Asta-nseamnă… infinit. Ionel NegruŃ, Brăila Reculegere, la mormântul meu Spre cimitir m-aŃi petrecut Acum tăceŃi! Ceremonie; La ce gândiŃi într-un minut, Voi medita o veşnicie. Nicolae Bunduri, Braşov Drum spiro spero! Să trăim ca-n occident Noi cu toŃii ne-am dorit. Şi-a fost răspunsul concludent: PuteŃi spera la infinit! Ion Cuzuioc, Chişinău Recalcularea pensiei Recalcularea ce-am primit Desigur a avut puterea Să ne aducă mângâierea Că nu trăim la infinit . Dimitriu Georgeta Paula, Iaşi

Page 88: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

88

Konkretisierung Nicht einfach ist mathematisch Ereignisse zu prognosieren Liegt die Reform auf dem Tisch? Es heiβt: unendliches Resolvieren! Schweigeminute Die gröβte Freude – himmlische Volute - , Mich zu begleiten bis zu meinem Friede, Wo ich eine Ewigkeit meditieren werde Über ihre wunderbaren Schweigeminute... Drum spiro spero! Wie in Westen zu leben hoffen Alle Leute virulent... „Man kann doch unendlich hoffen!“, War die Antwort konkludent... Die Rekalkulation des Ruhegehaltes Rekalkulation in Briefumschlag - Neugierig wurde es gelesen. Das Resultat: ein neuer Schlag: Wir sind geladen auf den Besen...!

Page 89: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

89

ConfraŃilor Din Infinitul dat şi nouă, ToŃi am putea urca Olimpul, Ne e potrivnic, însă, timpul… Acuma, de exemplu, plouă! Vasile Til – Blidaru, Buzău Infinit - Te iubesc la infinit, Declara îndrăgostit. Cununia va veni Când nu te mai voi iubi. Gogonea Marcel, Livezile-MehedinŃi Infinit Frumosul, echilibrul absolut, A devenit pentru Brâncuşi, un atribut, Găsind modelul potrivit: „Coloana fără de sfârşit”. Valentin Vi şinescu, Turda De la Brâncuşi la noi(i) aleşi Dăruia Ńării Brâncuşi O „Coloană NESFĂRŞITĂ” Şi guvernul de acuşi … Sărăcie… INFINITĂ! Eugen CoŃa, Cluj-Napoca

Page 90: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

90

Den Mitbrüdern Das ewige Sein nennen wir Endloses... (In dieser Welt es heißt Olympus) – Die Zeit läßt uns darüber nicht freuen! Zu schnell sind die Stunden, der Rhytmus. Unendlichkeit Unendlich lieb’dich, Schatz – Schwörte er ihr Stein und Bein - Aber die Ehe schließen wir Wann der Vogel wird Vöglein... Unendlichkeit Das Schöne – absolute Form - War bei Brancusi Attribut, Und das ist „Die unendliche Säule,“ Zum Himmel ragend mit viel Anmut... Von Brancusi zu den neuen Gewählten Unendliche Säule“ gab Der Brancusi seinem Land; Die Regierenden – desgleichen – Aber Armut ohne Rand...

Page 91: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

91

Pasărea măiastră I-a dat suflet, stil şi clasă Şi-o alură graŃioasă, După care i-a zis: Zboară! Şi de-atunci nu mai e-n Ńară. Nicolae Mihu, Sibiu Minifabul ă Nu ai în dragoste noroc, Se tot plângea cocoşu-odată, Şi nici amorul nu ia foc… Găina dacă e plouată. Gh. Bâlici - Chişinău Gripa aviară De gripă, să nu ai frică Nici să plângi, şi nici să strigi Dacă prinzi o păsărică Trebuie întâi… s-o „frigi”! Lipca Ştefan, Brăila Pasărea … „M ăiastră” Că e „Măiastră”, nu contest Cine-ar putea s-o contrazică, Trăieşte foarte bine-n vest Şi numai după… păsărică. LipcaViorica, Br ăila

Page 92: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

92

Der Wundervogel Seele, Stil und groβe Klasse, Liebreiz wie in Paradies Gab er diesem Wundervogel, Der das Land sodann verlieβ... Minifabule „Weh mir!“, beklagte sich der Hahn, „Die Liebe bringt mir heute nur Ungklück: Derart ist die Henne durchneβt, Daβ mein Herzensfeuer ging zurück... Vogelgrippe Keine Scheu vor einer Grippe, Wenn das Vöglein ist in Hand, „Grille“ es in einem Nu! Schnell fliegt es aus dem Band... Der ... „Wundervogel“ Ja, es ist warh, schwer zu bestreiten, Sie ist in West ein „Wunder-Vogel“; Geflogen ist, weil sie will reiten, Und wenn es möglich, das „Pferd“ mogeln.

Page 93: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

93

DiplomaŃie Aş fi mai înŃelept sub soare De-aş şti atunci ce să fac: Să tac, în loc de gură mare, Sau să vorbesc, în loc să tac? Marian Popescu, Cluj-Napoca *** Idealul absolut În coloană, masă, poartă, Rugăciune şi sărut - meşteşug, iubire, artă … Eugen Pop, Cluj-Napoca Pasăre Ziua – candidă Ochii – lasere Trupul – silfidă Noaptea – pasăre. Griscenco Gheorghe, Slatina Constantin Brâncuşi Cu dalta lui a demonstrat, Cioplind cu sufletul granitul Că GENIU s-a născut la sat Şi la HOBIłA… INFINITUL. Valentin Groza, Târgu-Jiu

Page 94: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

94

Diplomatie Da frag’ich mich: wann ist es besser – Um in Gesellschaft besonn’zu sein? Geschwätzig sein wie ein Besesser, Oder zu schweigen, trinkend Wein? *** Absolutheit wie die Liebe Und die Kunst, sogar fantastisch; Langer Kuß, Gebet und Tor, Unendliche Säule, Tisch... Vogel Treuherzig – tagsüber, Der Körper – Orgel, Die Augen – Laser... ... Nachts – Vogel! Brancusi Mit seinem Meiβel und mit Seele Bewies Brancusi eine Gültigkeit: Sein Genius vom Dorfe kommt, Und von Hobitza – die Unendlichkeit!

Page 95: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

95

Page 96: Glume La...Masa Tacerii Rom Germ

96