43

leanina Gilstoiu Alexandrina-llana 0rasu

recliade Bltll,$GIE

D Teorie

D Apticalii

*

Cuprlns

Lobortriorul de blologle. Obselvor.o lo mlcroscop.. ...........4Ole0ode de hwesllgore o medlului inconiurdtor.......... ......... s

Relcfille ln ecoslsleme

PorcurllsPoilrlle

Poil;db de srep6 ..................Pollg$le olplne ............

PidurlleApele corgiloore ;l opele sl6l6looreAlfe medll de viold ocvollce din loru noostui

Dundreo, Deho Dun6ril gl flloreo

t6t8t82t22

Alie zone ole plonelei 36E6Zonele colde

Closlficorec4tBccterllle

ProtlsteleCluperclle ;l llchenll

Fedglle 4tOlmnospermele

Animolsls - corucleto generole 56

Vernebrqtelo. Pegtii, onrfi blenlf reptilcle, pis6dle, momllerele

Q Completeazi spa(iile libere cu termenii potrivi{i.

Organele sunt alcf,tuite din iar {esuturile din

detalii ale lesuturilor si pentru a identifica celulele, avem nevoie de ajutorul

Obiectul pe care vrem si-l observim este agezat pe

transparenti. Deasupra lui se afli o lentili numiti

afli la capitul unui tub; la celdlalt capit se afli o a1t[ lentili numiti

Q S..1" componentele microscopuluialegind cuvintele potrivite din listadat (obiective, oglindd, mdsuld,rotile, tub, suport, ocular).

Q t r"qr" prin sigeli fiecare enun! din prima coloani cu unul sau mai multe elemente dina doua coloani.

Putem vedea cu ochiul liber.

Avem nevoie de lupi ca si vedem.

Observdm doar la microscop.

Q Al"g" tu.iantele corecte de rispuns si discuti-le cu profesorul tiu.intr-o pic5,turi de api de balti:se pot observa celule;pot se treiasc5 organisme microscopice;triiesc plante gi animale vizibile cu ochiul liber.

Pentru a obline un preparat microscopic ai nevoie de:

fragmente de organe sau apd cu microorganismellami de sticl[ qi 1ame1l de sticii;microscop.

aa)

b)c)

oa)

b)c)

un fruct

coaja unui fruct

nerl'uriie unei frunze

o frunziceluiele din interiorul unui fruct

Loborotorul de biologie.Obselvoreo la microscop

Pentru a observa

pe o lami de

. Aceasta se

pnn care prrvrm.

l ]

lll---l

Imagine microscopicd

Metode de invesfigqre o mediului ?nconiuritorMediul de viali este format din factori cu viali gi factori ftri viali.Factorii cu viafi sunt viefuitoarele (organismele microscopice gi macroscopice): bacterii,

alte microorganisme, ciuperci, plante, animale, oameni. Investigarea acestor factori se face dup6anumite reguli gi in legiturl cu factorii firi viali din mediul inconjuritor.

Factorii firi viali sunt temperatura, apa, aerul, lumina etc. Acegti factori sunt mesurati cuajutorul unor instrumente specifice. Temperatura este mesurate cu termometrul cu lichid saucu termometrul digital. Pot fi misurate temperatura aerului, a apei gi a solului.

Apa este prezenttr in toate mediiie de viale. pot fi misurate transparenta apei (cudiscul Secchi), viteza apei (cu flotorul), diferen(ele de nivel (cu mira hidrometrici) etc.in mediul terestru, poli misura cantitatea de precipitafii (cu pluviometrul) gi umiditatea aerului(cu higrometrul). De asemenea, poate fi mdsurati 9i viteza aerului (cu anemometrul).

Q Completeazi corect spatiile libere.Mediul de viale este format din factori cu viati (vieluitoare: microorganism

animale,

gi factori (temperatura,

etc.).

Q Asociaze imaginile de mai jos cu denumirile urmitoarelor instrumente: higrometru, flotor,tetmometru.pluviometru,

ffi(mdsoardcantitatea (mdsoardumiditatea (mdsoarir teza apei) (mdsoard

temperatura)de precipitalii) aerului)

in timpul zilei, temperatura optirni in camera de zi este de 2l'C. in timpul somnului,temperatura optimi ln dormitor este de l8 "C. Rispunde cerinlelor urmitoare,

a) Ce funcfii ale corpului uman pot fi influenlate de temperaturi?

b) Existr mai multe sisteme de m5.surare a temperaturii, cauti denumirile lor si scriediferentele dintre aceste sisteme.

Biotop, biocenozi, ecosistemFactorii flrd via![ dintr-un mediu de viali se numesc factori abiotici.Toli factorii abiotici dintr-un mediu formeazi biotopul. Factorii cu viati dintr-un mediu de

via![ se numesc factori biotici.Toli factorii biotici dintr-un mediu de viati formeazl biocenoza.Biotopul gi biocenoza formeaz[ ecosistemul. Dupi tipul de biotop, ecosistemele sunt ecosisteme

terestre Ei ecosisteme acvatice. Existe gi complexe de ecosisteme, numite biomuri. in funclie deintervenlia omului, ecosistemele se clasific[ in ecosisteme naturale si ecosisteme antropizate (amenajate

- modificate de om gi artificiale - create de om).

Q Completeazi corect spaliile libere, folosind termenii corespunzitori:

Biotopul este format din factorii

factorii

Dupd tipul de biotop, ecosistemele pot fi sl

Dupi intervenlia omului, ecosistemele pot fi sl

(amenajate qi ).

Q Prirr"gt"."le doui imagini gi observd aseminirile dintre acestea. incercuiegte litera A pentruenunfurile adevirate gi litera F pentru cele false.

Ambele ecosisteme sunt acvatice. A / FAmbele ecosisteme sunt create de citre oameni. A / F

aa

. Biocenoza este formatS' din

Ecosistemul este format din

Ecosistem acvatic natural Eco sistem terestru ontrop izat Biom (Delta Dundrii)

Mare Acvariu

() Asociazi exemplele de ecosisteme din prima coloani cu tipurile de ecosisteme din a doua.

Pldure

Gridini

Serd

Lac

ecosistem acvatic natural

ecosistem terestru artifi cial

ecosistem terestru amenajat

ecosistem terestru natural

Q Care este diferenfa dintre cele doui tipuri de ecosisteme antropizate?

Q Completeazi tabelul de mai jos cu exemple de ecosisteme din RomAnia 9i din alte zone aleplanetei. Poli folosi informatii din manual qi din surse suplirnentare.

Ecosisteme naturale Ecosisteme antropizate

Terestre Acvatice Amenajate (modificate) Artificiale (create de om)Terestre Acvatice Terestre Acvatice

() C" "rt"

.rn biom? Di exemple de biomuri din RomAnia si din alte zone ale planetei.

Q in perioaae lungi de timp, ecosistemele se pot transforma in alte ecosisteme.Rispunde Ia urmitoarele cerinle.a) Cum se poate transforma un ecosistem acvatic intr-un ecosistem terestru?

b) Cum poate modifica omul un ecosistem natural? Dar un ecosistem antropizat?

c) Di exemple de factori (biotici 9i abiotici) care pot fi modificali de om.

Reloliile in ecosistemeFactorii abiotici gi factorii biotici dintr-un ecosistem se influenleazi reciproc. Aceste influenle

dintre factori sunt numite relatii.Factorii abiotici influenteazi alti factori abiotici. De exemplu, apa modifici forma gi mlrimea

pietrelor dintr-un rdu.Factorii abiotici influenfeazi factorii biotici. Vieluitoarele supravie]uiesc in diferite conditii de

mediu, fiind capabile sl se adapteze. Cind temperatura mediului creqte, plantele, animalele gi oameniitranspire. Unele animale igi modificl pozi]ia corpului in funclie de temperaturi. Alte vie{uitoare staugrupate pentru a rezista la frig sau la curenlii de api. Plantele care treiesc la altitudini mari cresc peorizontali, ca adaptare la vd,ntul puternic.

Factorii biotici influenfeazi factorii abiotici. Piantele gi animalele moarte sunt descompuse debacterii gi de ciuperci. Substanlele din corpul plantelor gi al animalelor devin substanle minerale, careimbogd!esc solul.

Factorii biotici influenfeazi qi a[i factori biotici. intre vieluitoare se stabilesc diferite relalii, folosi-toare sau ddunltoare. $i relaliile dintre viepritoare sunt adaptiri pentru supravieluire. Cele mai importantesunt relaliile de reproducere (de inmutlre), relaliile de apirare gi relaliile de hrinire. Vieluitoarele se potinmulli prin spori, prin seminle, prin oui sau prin pui. intre vieluitoare diferite exist[ relalii de apirare indiverse situalii: in relalia dintre pradl qi prldltor in rela{ia dintre gazdi gi parazit gi in concurenta pentruspa{iu gi hrand. intre viefuitoarele de aceiagi fel se stabilesc relalii de hrlnire, in special intre pirin]i gi puiihr[ni1i de acegtia. intre vieEuitoare diferite se stabilesc relalii de hrd.nire, numite relafii trofice.

Q completeazi spa(iile libere cu termenii potrivili.

Factorii gi factorii dintr-un ecosistem se influenleazi reciproc.

Aceste influenle dintre factori sunt numite

Factorii abiotici influenleazi factorii gi alli factoriPentru a rezista la influenla factorilor abiotici, vieluitoarele se adapteaze prin asociere, prin

modificarea corpului sau eliminind excesul de cilduri

prin procesul de

Factorii biotici in fl uen!eazd factorii si alti factori

Principalele relalii dintre factorii biotici sunt relalii de

si de

Vietuitoarele se inmullesc prin spori, prin

prin pui. Apirarea intre vieluitoare de acelagi fel consti in relalii de asociere gi de

(pentru pentru qi pentuu reproducere).

intre vieluitoare diferite, rela{iile de apirare pot Ii observate in relajii pradi-

de

pnn

-p ara,zit, concuren!e pentru qi pentru

Q Ot."roe imaginile de mai jos. incercuieste litera A pentru afirmaliile adevirate gi litera Fpentru afirmafiile false. Subliniazi cuvintele nepotrivite din enunlurile false.

Relaliile de hrinire se pot stabili intre vieluitoare (de exemplu, pnrinlii iqi

hrlnesc puii) , dar mai ales intre vie.tuitoare (fiind numite

-

).

Cind este frig, unele animale igi modific[ pozi]ia corpului.

Pentru a rezista la cilduri, unele animale se adunl in grupuri mari.

Pentru a rezista la vintul de la altitudini mari, unele plante cresc pe orizontali.

AiFA/FA/F

intre viefuitoare

ffiE

oooa Pentru a rezista la valurile puternice, plantele acvatice cresc la distanld mare unele de altele. A / F

Q I,o-irru este un factor abiotic important pentru viefuitoare.Observi imaginile gi rispunde la intrebiri.a) Ce modificdri observi la o planti dintr-un ghiveci daci o aqezicu frunzele departe de lumini? De ce au loc aceste modificiri?

b) Ce modificiri observi la nivelul ochilor cind o persoani privegte inlumini puternici? De ce au loc aceste modificiri?

@ n.f4tu de concurenfi poate fi intilniti in naturi atet intre viefuitoare de acelagi fel, cit gidiferite. Compari aceste doui tipuri de concurenfi.

Aseminiri:

I

Grupuri de pinguini Jneapdn Grup de nuferi

Deosebiri: