Preşedintele Masa ryk, împreună cu nepoţelul lui, care se bucură că bu­nicul a împlinit 85 de ani.

tNUL IX No. 4 2 513 M A R T IE 1 9 3 5

\Q LE!

No. 425 —

PROCESUL RINTELEN La V ien a este u rm ă rit cu m u ltă păşind« procesai d -ru lu i R i i t e le i (p e c a r e - l vedem i i fo to g ra f ia de m ai ¡os) ac u za t de a f i condus co m p lo ta i pen tru a s a s in a re a cance laru lu i Dolfuss.

UN LEU PE M A S A DE OPE­R AŢIE

O o p e ra fie in te re s a n tă i’o fă c u t la H o lly w o o d . Lealii a fr ic a n „ P a i" In v â rs tă d< 2 an i i s 'a fă c u t o trausfi- zie de sânge. Fotografie n o a s tră a fo s t In a tă ckiir in tim p u l o p e ra ţ ie i.

A R TIL E R IA PE C Ă M IL E T ru p e c o lo n ia le ita lie n e , se în d re a p tă cu c ă m ile le spre g ra n iţa A b is in ie i. Tunurile sunt b ine p la s a te pe coco a ţa a n im a le lo r d e sertu lu i.

R egele P ra iad h ip o k ţ i so ţia sa R egina R am bai B arna au re n u n ţa t fo rm a l la tro n u l S iam ulu i. In fo to g ra f ia noas­t r ă vedem pe re ch e a re g a lă fă c â n d d e c la r a ţ ii p res e i la G ra n le ig h In A n g lia .

M a rin a g re a c ă , t r e ­cu tă de p a r te a r e ­v o lu ţio n a rilo r , fo ­to g r a f ia tă in p o r­tu l P ireu in a in te de îm b a rc a re .

Y Ţ N om de şaptezeci de ani, care porneşte i J la o luptă disperată cu jumătate de ţară,

împotriva celeilalte jumătăţi, nu e ceva obişnuit. Dar nici cretanul V e n i z e l o s , nu e om politic de toate zilele. Răsboiul civil din Grecia de azi e o noutate numai pentru noi, ceilalţi locuitori ai continentului ; în Grecia turburările politice sunt totdeauna de o mare violenţă şi ele se ţin lanţ. Caracterul vulcanic al bătrânului Venizelos, deşi mintea lui e de o mare luciditate şi de o antică statornicie, se împacă astfel perfect cu caracterul poporului grec — care de milenii, din vremurile lui Homer rapsodul, a suferit de zâzanii şi lupte lăuntrice, nu s'a unit şi a suferit mereu rigorile stă­pânirilor străine.Dacă nu putem şti precis ceeace se petrece acum în Grecia, de oarece toate legăturile sunt tăiate, iar veştile strict controlate, ne putem uşor închipui pricina răsboiului civil, dacă urmărim istoria politică din ul­timele două decenii ale Greciei şi mai cu seamă idealul politic al lui Venizelos.

«. +★

Deşi are înfăţişarea unui profesor cu ochelarii de filologie sau filosofie, cu mici manii didactice, V e-

n i z e I o s e un om politic de o neobicinuită lucidi­ta te şi a cărui voinţă funcţionează cu o tinereţe şi mlădiere neîntrecute. Are toate trăsăturile caracte­ristice temperamentului politic ; Asemenea lui H i t- I e r nu bea, asemenea lui M u s s o l i n i , nu fu­mează, asemenea lui D e V a l e r o , e în stare să provoace un răsboi civil, pentrucă după o dssba- tere în Parlament a dobândit un vot mai puţin de­cât adversarii. Are un ideal naţional străvechi : în­făptuirea din nou a Eladei depe vremea lui H o ­m e r . La Paris, în 1919, când se puneau bazele păcii mondiale, Venizelos, nu apăra alt punct de vedere. In orele libere, scotea din buzunarul haineio ediţie mică şi citea din P i n d a r şi A n a c r e o n . Izbuti atunci să câştige adeziunea marilor puteri ca trupele elene să ocupe S m i r n a , „ameninţată" de un masacru.Era punctul de pornire spre a cuceri vechile teri­torii greceşti ale Asiei Mici, stăpânite în 1919 de turcii răsvrătiţi ai lui K e m a I P a ş a !n • i i __ A r» * '« p riîîi’w iic ifiSâ fîU-Prin pacea dela JL . i • -mai un mandat asupra Smirnei şi teritoriului inve-cinats Nu era încă realizarea visului pan-helenic,dar era ceva I Grecii puseseră piciorul in. Asia Mică,marea Egee devenia o mare internă I

Succesul lui Venizelos e distrus pe neaşteptate de o în­tâmplare absurdă: tânărul rege A l e x a n d r u , fiul al doilea al expulzatului rege C o n s t a n t i n preumblându- se prin parcul castelului T a t o r, e muşcat de o maimuţă furioasă şi moare. Un plebiscit îl aruncă pe Venizelos în opoziţie — şi aceeaş populaţie, care-l isgonise pe regele Constantin, îl readuce în urale. Venizelos fuge. Dar în 1921 o nouă ofensivă greacă în Asia Mică provoacă furia

Pag. 3.

musulmanilor cari, sub conducerea d irectă a lui Mustafa-Kemal, curăfă to t te r ito riu l de trupe le greceşti, până la ţărmul mării.Regele Constantin e s ilit din nou să fugă, căţiva generali şi oameni po litic i sunt împuşcaţi, din ordinul unui com ite t revoluţionar, dar Ve- nizelos, re fug ia t în Am erica şi apoi in Europa, nu mai poate face ni­mic pentru redobândirea Asiei M ic i. E încred in ţa t că o G recie republicană ar f i fost b iru itoare. Pe tron, la A thena, se urcă tână­rul G e o r g e , căsătorit cu Elisa- beta, cea mai frumoasă din fru ­moasele f^jjnţese ale României — şi Venizelos rămase mai departe exilat, în adăstarea revo lte i popu­lare, care să instaureze republica. Căci Venizelos nu crede, n'a cre­zut n iciodată că fo rţe le G recie i s'ar putea desfăşura a ltfe l, în toa tă deplinătatea lor, decât într'un stat republican, de vreme ce mai to a te ideile lui Venizelos se lovîau de rega lita te !După înfrângerile din Asia-M ică această idee a cuprins cu atâta fo rţă pe fostul revoluţionar cretan că nu se sfieşte să se despartă v io len t de Z a h a r o f f , prieten, care îi înarmase G recia în răs- boiul din Asia, care obţinuse spri­jinul A ng lie i în acele vremi pe ri­culoase, prin bunăvoinţa lui L I o y d G e o r g e : M arele negustor de armament intervenise pe lângă Ve­nizelos în favoarea regelui G eorge propunând o îm păcare...

* * *

R e v o lu ţio n a rii p rinş i, sunt t ra n s p o rta ţ i — eu m âin ile în c ă tu ş a te — de c ă tre sol­d a ţii g u vern a m e n ta li, în în ch isorile A ten e i.

0 . M e taxa s , m i­n istru de in tern e a l G re c ie i.

F a ţa d a ca zărm ii Ezvone, tru p a de e lită a G re c ie i, c iu ru ită de g lo a n ţe .

Evenimentele din u ltim ii ani se cunosc mai bine. Regele G eorge şi tânăra lui soţie sunt s iliţi să fugă, în tr'o noapte sinistră, u rm ăriţi de focuri de armă, din A tena răzvrătită, ocupată de re­publicani. Revenirea trium fa lă a lui Venizelos pare a statornici un tim p liniştea şi v iaţa poli­tică a tâ t de sbuciumată a G rec ie i. E ceeace se credea în Europa... Dar nu ceeace se petrecea în G recia. Căci obicinuim să uităm caracterul pasionat, fantastic, capricios şi v io lent al popo­rului grec.

Republicanul Venizelos a avut de lup ta t cu pro­p rii lui republicani, pentru problem e de însem­nătate locală şi în orice caz fără grav ita te , în oricare altă ţară — dar cari în G recia dobân­desc însuşirea de-a provoca vărsare de sânge. Au avut loc câteva încercări de d ic ta tură . S'au tras focuri, acum un an, îm potriva lui Venizelos— ob ic inu it cu a tenta te le , desigur, dar nu cu a ten ta te în chiar republica pentru care luptase cu atâta e n e rg ie ! Venizelos cere o anchetă îm­potriva crim ina lilo r — anchetă pe care trebue s'o facă poate chiar am icii p o lit ic i ai crimina­lilor...In G recia, asemenea accidente duc — precum se vede — la răsboi civil.Cu toa te acestea putem desluşi fo r ţe mai mari naţionale şi in ternaţionale, cari-au îndemnat pe Venizelos să provoace răsboiul civil. G recia ca şi Turcia sunt serios am eninţate în desvoltarea şi chiar independenţa lor, de po litica Ita lie i în O rien t. Ita lia de ţine azi o flo tă de apă şi mai

No. 425

Pag. 4

BULEVARDUL C A R O L. 39 TELEFO N 3 .5 2 -7 3

D-NA Dr. M. R A BIN O V IC I de rm ato log specia liza tă la Paris ţ i Viena, t r a te a i* : negi, pistrui, coşuri, e tc . în g rijire a fe ţe i cu horm oni şi masage pneum atice. Oistrugerea d e fin itiv ă şi fă r ă c ic a tr ic e a pâ ru lu i de prisos. S lă b ire a locală a corpului p rin m asaje e le c tr ic e , c u r s d e g i m n a s t i c ă .

Consult. 10— 12 şi 3-—7 p. m. C onsu lt, g ra tu ite M ie rcu ri I I — 12 a. m.

i m p e c a b i l e :Ondulaţiuni permanente, Lucrări artistice de păr precum şi fragmente pentru noile coafuri moderne

Vopsitul părului, Aranjamente de mirese. P re fu r i c o n ve n ab ile

Institutul de înfrum useţare „D O R TH E IM ER “BUCUREŞTI, C a le a V ic to r ie i, 50 — P LO E Ş TI, P asagiu ! C o o p e ra t iv a

S o c ie ta te a s p o rtiv ă K a d im a din T im iş o ara (F ilm fo to P it to n i) .

¿âbPoml fructiferiJ J A rbori ptr. străzi, şosele şi parcuri,

brazi* trandafiri, pueţi de satcăm si glădice,

VIŢE ALTOI TE , etc., tfs calitate superioară,

furnizează: PEPINIERELE STIRBEY-BOFTEAReHUMiiiita Gsne;a!â h Baciirejti II, Sir- Banului Ho. 2. - Catalog gratis la ««cere.

0 . N IC K i B A R SAN -B ucureşti re u ş it la concursul de fo to g e n ie o rg a n iz a t de re v is ta „L a V ie Pa- ris ien ne“ cu S tu d io u rile „ F o rre s te r P a ra n t P ro du ctio ns" din P aris .

S'a descoperit o noua plantă medicinalain America, cu efecte miraculoase in toate maladiile gastro-lntestlnale, al cărei principii activi vindecă radical toate maladiile gastro-intesti­nale, ca ulceraţii, nevro-gastrlce şi intestinale, byperaclditate, arsuri, ba­lneare. greaţă, dureri de cap provenind din indigestie, cat şi perturoa- ţllle survenite ca o consecinţă a acestor stări. Cazuri vechi de 10 15 an s'au vindecat definitiv, fiindcă acest medicament vindecă chiar cauza boalel, atras atenţiunea lumei ştllntlflce. „,„„„-„*„1 n a*tro

Totalitatea principiilor activi este conţinută de ]preparatul Gastro D, a! cărui efect se simte după primele doze administrate bolnavilor. Şl care se găseşte la farmacia „Vulturul de Aur“. Str. Piaţa Amzei 1, B - cureştl, colţ cu Cal. Victoriei. Flacon lei 103 se trimite şi provincie ram- burs (porto lei 20).

PRIMUL INSTITUT CÔSMEÎIC~MÊd7cAL

D. S. S TR A TO N a u to ru l a rtic o lu lu i „ I n m â i n i l e p i r a f i l o r ” a p ă ru t în suplim en­tu l n o s 'ru „D e to a te pen tru to f i" .

cu seamă o fio tă aeriană impresionantă — şi pe deasupra bunăvoinţa A ng lie i şi Franţei.Acestui pericol se datoreşte alianţa din ultimul tim p , greco- turcă şi vizita cordială a m in iştrilo r greci la Ancara, a miniş­trilor turci la A tena . U nita tea po litică a G recie i prezintă oare mai puţine garanţii, în form a e i , republicană de azi, decât Turcia condusă de energia unică a lui Kemal-Paşa ? Unele mari puteri au sugerat G rec ie i că un suveran ar asigura m uşor independenţa şi prosperitatea G rec ie i. Unii G reci au ascultat şi au fost de-aceeaş părere. A bă tu t de curând peste Atena o puternică adiere regalistă...A fost de-ajuns ca Venizelos să se rid ice.Aliat cu generalul P l a s t i r a s , a răsculat corpul de armată din Macedonia grecească, el însuşi a atras de partea lui rlota, şi s'a baricadat şi C re ta . Lupte le au început.Cum se vor încheea, vom vedea.

F. A.

2 M IL IA R D E DE LEI ! . . .

La Banca N a ţio n a lă a sosit re c e n t un tra n s p o rt de bancn ote în v a lo a re de 2 m ilia rd e de le i. in fo to g ra f ia n o as tră vedem p o rn ire a tra n s p o rtu lu i din G a r a de Est spre Banca N a ţio n a lă . T ra n sp o rtu l este p ă z it de ja n d a rm i. A c e a s ta cu to a te că nu ne a f lă m la C h icag o !

IO A N M A SSO FF a u to ru l rom anu lui „ F a rd '1, prim ul rom an in s p ira t din v ia ta p ito re a s ­că a te a tru lu i.„ F a rd " o b ţin e un m are succes de l ib ră r ie , m ergând spre o rep ed e ep u iza re .

„FR E D E R IC A " LA O PERA R O M Â N Ă

F o to g ra fia n o a s tră re p re z in tă o scenă din a c tu l I I a l o p e re te i F re ­d e ric a de Lehar, p re z e n ta tă cu m are succes la O p e ra Rom ână, in prim plan d. M ih a il N a s ta (G o e th e ) şi J -ra M a rg a re ta Podocea f B a b e tte ) . In fund pe scaun, d -ra Em ilia G u tian u c a re a fă c u t o fru m o asă c re a ţ ie din ro lu l F r id e r ic ă - i .

C EHO SLO VA CIA , şi alături de ea România ţi Jugoslavia au sărbătorit săptămâna trecută cei 85 de ani împliniţi de Thomas Masaryk, pre­

şedintele republicii cehoslovace.Figura acestui bătrân a devenit legendară, încă în timpul vieţii sale. Şi niciodată legenda nu a fost mai justificată, mai confirmată de realitate, ca povestea aceasta miraculoasă a copilului care, ieşit din coliba unui vizitiu şi a unei bucătărese, avea să reînvie la bătrâneţe statul cehoslovac, să libereze na­ţiunea sa de o robie si opresiune seculară.Un om, care nu numai că a gândit democ­raţia în biuroul său. Nu numai că a susţi­nut-o în adunările publice. Nu numai că a formulat-o în cărţile lui de doctrină. C i a şi realizat-o, pe teren, clipă cu clipă, pas cu pas până la izbânda finală.A tâtea ţări, mult mai vechi, mult mai bo­gate, vrăjite de mirajul dictaturii, se sbat azi în cele mai cumplite suferinţe. Repub­lica cehoslovacă, creeată de preşedintele Masaryk, cârmuită după normele celei mai sincere democraţii, străbate biruitoare aceste vremuri aspre.Istoria mai cunoaşte ctitori de state. Dar au avut la dispoziţia lor o forţă materială.Au fost comandanţi norocoşi de oştiri, au fost urmaşi ai unor case domnitoare, au activat în mijlocul poporului lor, care cel puţin într'o fracţiune a sa era liber, şi au cunoscut popularitatea înaintea bătăliei de­cisive şi a biruinţei.Nimic din toate acestea n‘a avut Masaryk.El nu numai nu a fost militar, dar, pacifist

ORIENTAREA POLITICA

In această pagină :Sus: O recentă fotografie a lui Thomas S . Masaryk.Mijloc : Preşedintele şi nepoţeii lui.Jos: Capela bisericii Loretta din Praga şi biblioteca mănăstirii Strahoh unde se află abatele Zavoral.

Programul acesta l-a împins la noui lupte intelectual) şi c ritice ; în acelaş timp însă îl îndreaptă iar sprt acţiunea politică şi primii zece ani ai secolului XX-le« îl găsesc în fruntea unui mic partid politic, compus din intelectuali, cu un program de politică realistă, bazai pe filosofía umanităţii şi urmărind scopuri politice rea­lizabile. Adversar al oricărui radicalism şi partizan al unei transformări democratice a Austriei, el face opo­ziţie acestui stat, mai ales după ce şi-a* dat seama de bazele imorale ale politicei lui externe în metodele de

convins, a încercat să împiedice chiar răsboiul, care avea să aducă realizarea idealurilor sale. Apoi, când răsboiul totuş a izbucnit, ei a pornit în lume singur, departe de ţara şi familia sa ; în mijlocul tumultului, în care toate suspiciunile contra streinului venit dintr'o ţară duşmană, apăreau justificate ; fără posibilitate de a organiza poporul său, care era încăierat şi sângera în totalitatea sa, în sute de bătălii, cu ţinte ce nu erau ale sale ; fără mijloace băneşti, având de luptat

cu o diplomaţie care voia să menţie imperiul pt care el voia să-l distrugă,— aşa a început Masaşi acţiunea sa.

PRIMA TINEREŢE

T. G . Masaryk s‘a născut la 7 M artie 1850, la H» donin, din părinţi săraci, având tată slovac şi mani cehă şi reunind astfel în sângele lui, cele două ramuri ale poporului cehoslovac. Şi-a făcut studiile secuii dare la Brno iar universitatea la Viena, unde ţii dat examenul de numire în învăţământul supenoi pentru filosofie cu o disertaţie în limba germani asupra „sinuciderii". A fost apoi numit la univeri tatea cehă din Praga unde a devenit repede ce» trul unei însemnate mişcări ştiinţifice. El a pus li cale publicarea unui „M are dicţionar enciclopedic Puţin după 1890 s'a lansat în politică şi a fost alei deputat în parlamentul din Viena. A părăsit in« foarte repede cariera politică, închinându-şi timp« creeriî unui program politic ceh. Din studiul trecu- tului naţional al poporului său el a scos un program de umanitate, în care vede înţelesul oricărui efort naţional.

No. 425

aptă împotriva Serbiei, metode vădite in ruşi­natele procese (deia Zagreb ţi al lui Freidjung)i cari Austria s'a servit de documente falsifi­cate ţi de mărturii fa lţe pentru a ponegri pe sârbi.

RÂSBOIUL

li 1914, când Austria provoacă conflagraţia eu- 'opeanâ, opoziţia lui Masaryk ia un caracter re- "oluţionar. Emigrant politic la Geneva, el declară isboi monarhiei Habsburgice ţi în Noembrie 1915, intr'un manifest al comitetului extern, Masaryk proclamă că naţiunea cehă este de partea duş­manilor monarhiei. Activitatea de propagandă el inaugurează la universitatea din Londra cu o

wiferinţă-program în care proclamă necesitatea :* a libera zona micilor popoare ce se întinde » la Marea Baltică ia Capul Matapan ţi de a •¡organiza Europa pe această bază. Programul icesta de luptă al Cehoslovacilor pentru liber­tăţi, Masaryk l-a expus apoi în 1918, în cartea ia intitulată .»Euron-» »»“ »“• •“ l* mat de puternic în principiile lui Wuson ţi■ dreptul popoarelor de a dispune de ele înşile. Masaryk se găseşte, în 1916, în fruntea Consi- îului Naţional Cehoslovac, constituit la Paris, la care, datorită autorităţii politice a şefului, se ali­pesc numai decât marile organizaţii ale coloniş­tilor cehi din America şi din Rusia.In 1917, după revoluţia rusă, Masaryk îţi trans­portă câmpul de activitate din Londra în Rusia, ide se constituise nucleul unei armate de volun-

cehi. Datorită autorităţii lui, activitatea în Rusia a fost încununată de' succes. Armata a crescut foarte repede, iar Masaryk reuţeşte să facă din ea o parte integrantă a armatei ceho- slovace din Franţa. Armata cehoslovacă din Rusia sorneşte apoi spre Vladivostok, pentru a fi trans­ferată pe frontul occidental. Intră însă în con­flict cu bolşevicii şi în cursul luptelor, cari o fac celebră in toată lumea aliată, ea ocupă linia Iransiberianului, împiedicând astfel massele de prizonieri germani din Siberia de a se duce să

O. M a s a ry k vo rb in d cm d. d r . Sonkonp p reşed in te le senatu lu i C eh oslo vac .

T ip u ri de ţă ra n c e cu c o p iii tor, din C eh o slo vac ia .

întărească efectivele germane, în lupta lor împotriva Franţei. In acest timp, dr. Beneş, secretarul general al consiliului naţio­nal din Paris şi principalul colaborator al lui Masaryk reuşeşte să obţie dela aliaţi o declaraţie care recunoştea Consiliul N a­ţional drept guvernul de fapt al noului stat şi armata ceho­slovacă drept armată aliată. Aceasta înseamnă desmémbrarea Austriei şi recunoaşterea Cehoslovaciei ca stat naţional independent.

INDEPENDENŢA C EH O SLO VA C IE I

La 18 Octom brie 1918 Masaryk publică declaraţia de indepen­denţă a Cehoslovaciei, declaraţie aprobată ţi de preşedintele Wilson. Primul guvern provizoriu se constitue, având ca preşe­dinte pe T. G . Masaryk, pe Ed. Beneş ca ministru al afacerilor străine şi pe generalul Stefanik, ministru de răsboi.

Alice M a s a ry k , f i i ­c a p r e ş e d i n t e - I a i. es te p r e ş e ­d i n t a C ru c ii R o ţii din C eh o s lo vac ia .

Jan M a s a ry k , f in i p re ş e d in te lu i este m in is tru l C eh oslo ­v a c ie i la Lo nd ra .

0 . Ed. Beneş m inis­tru l de ex tern e a l C eh o slo vac ie i, cu to ţi a.

Thom as G . M a s a ry k m ângâindu-ş i ca lu l f a v o r i t fn a in te de a se duce la o p a ­ra d ă .

C e a m a î p e r f a d àvo p saa da p ă r

IMÉDIA "SSK

Eliminaţi aatfel toxinele din organism prin dizolvarea acidulai urlet La fel au «faci sigur tableteleTogal. chiar ţi în cazuri învechite, la:

Gută » Sciatică » Gripă « NevralgiiDureri de cap (chiar rebele)

SIn&tate numai prhtTogal! La Farmacii şi Droguerii. Produs elveţian

Dacă vă abonaţi la „ R E A L I T A T E A ILUSTRATA"

faceţi o e c o n o m i e d e 120 l e î anu a l şi primrfi la

p r e ţ u l n o r m a l t o a t e n u m e r e l e specia le

Faceţi o cură serioasă cu Togal!

La 28 O ctom brie , o hotărîre a organizaţie i revoluţionare in­terne din Cehoslovacia proclamă independenţa şi convoacă o Adunare Naţională revoluţionară care, la 14 Noem brie, proclamă pe Masaryk preşedinte al republicei cehoslovace. In ziua de 21 Decembrie 1918, când Masaryk reintră în pa trie , este p rim it ca libe ra to r al naţiunii.

DE TREI ORI PREŞEDINTE

Cu toa te că constitu ţia cehoslovacă stipulează că aceeaş per­soană nu poate f i aleasă preşedinte al republice i mai mult de­cât de două ori în şir, s'a făcu t o excepţie la această clauză şi în 1934 Masaryk a fost ales pentru a tre ia oară preşedinte. Poporul cehoslovac a vo it prin aceasta să-şi arate recunoştinţa pentru serviciile pe cari, prin bogata lui experienţă, prin pă­trunderea lui politică şî prin marea lui au torita te , Masaryk le-a adus patrie i sale.

** *

in fa ţa deslănţuirîi pasiunilor reacţionare la cari asistăm de câţiva ani şi cari tind să reîntoarcă omenirea spre epocile de cruzime şi bestia lita te ale trecutu lu i, d. Masaryk nu s'a lăsat impresionat. El a rămas acelaş ca şi înainte, mereu credincios vechilor sale ide i. C ei cari au vo it să introducă fascismul în Cehoslovacia au găsit într'însul un adversar decis. Deasemenaa şi cei cari au vo it să facă o po litică de învră jb ire fa ţă de m i­no rită ţi. Sub im boldul lui, încercările de propagandă în favoarea hitlerismului au fost înăbuşite cu energie dela prim ele lor ma­nifestări. D. Masaryk ştie să aibe şi mâna ferm ă, atunci când este vorba să apere ins titu ţiile dem ocratice.Puterea şi g loria nu l-au făcu t să se schimbe. Ajuns sus, el ar f i putut, ca a tâ ţia a lţii, să renunţe la ide ile sale din vremea când a fost în opoziţie şi să facă o po litică reacţionară. Dar, a rămas credincios convingerilor sale. Locul îna lt ce a ocupat nu l-a am eţit şi nu l-a făcu t să se coboare la părăsirea ide ilo r cărora se devotase înainte. Constanţa lui, a tâ t de rară în tim purile noastre, când atâ ţia trădează pentru a trece în rân­durile fascismului şi ale naţionalismului şovin, este o dovadă a unei naturi şi a unei in te lec tua lită ţi superioare. R, |.

oe Reumatismv a v in d e c a ţ i

s ig u r m /m a t

c u

Parlamentul român omagiază pe Thomas MasarykLa Camera D eputa ţilo r a avat loc săptămâna trecută o şedinţă festivă închinată preşedintelui Republicii Cehoslovace, Thomas S . Masaryk.Fotogra fiile noastre înfăţişează : C orpu l d ip lom atic în tribuna ornam entată cu drapelele ţă rilo r din M ica înţe legere deasupra cărora a fost aşezat tab lou l lui Masaryk.C orpu l d ip lom atic părăsind şe­d inţa Camerei.D. prim-m inistru G . Tătărăscu citindu-şi discursul.Şî discursul preşedintelui Cam e­rei d. N. N . Săveanu.

(F o to g ra f ii B erm an)

I

No. 425 —

Pag. 8

*

LA coifuri de stradă, încafenele, în coloanele ziarelor, ne izbim mereu

de această frază : Viaţa se scum­p e ş te .. . Viaţa s'a scu m p it... Cum viaţa se scumpeşte ? Cine a mai scornit şi lucrul acesta ? Vitrinele bogat luminate îşi păs-

tează acelaş aspect de sărbătoare, iar înăuntrul lor sunt expuse o sumedenie de ucruri de îmbrăcăminte cu două preţuri : :el vechi tăiat, cel nou, mai redus, plin de ispite.. .Atunci unde se scumpeşte viaţa ? Totuş, acesta-i adevărul.

CE NE SPUNE INDICELE DE SCUMPETE

Viaţa se scumpeşte pe zi ce trece. Alimen­tele se scumpesc. îmbrăcămintea se scum­peşte. Indicele de scumpete creşte cu o repeziciune care trebue să ne dea de gândit. Astfel costul vieţii în anul 1934, după in­dicele Viator care face o comparaţie între areţurile din 1916 şi 1934, este următorul:

Din cifrele de mai sus, se poate lesne observa cum indicele costului vieţii a crescut în mod uluitor ; orice comentariu ar fi aproape de prisos. Cifrele vorbesc singure.C e să mai spunem dacă am presupune că un om ar fi adormit în 1914 şi s'ar fi trezit deabia acum, în anul de graţio 1935 ? Desigur că ar fi foarte mirat, numai străbătând Bucureştii. în­trebând pe negustori şi industriaşi şi cîtind afi­şele şi reclamele cu preţuri.Aşa, o pâine, în 1914 costa 30 de bani, iar acum costă 6 lei, adică e de 20 ori mai scumpă ; un kg. de carne costa 60-80 bani, iar acum 14-16 lei, adică de 26 ori mai scump ; un costum de haine gata costa 50 lei, iar acum 4.500. Şi to t aşa am putea cita toate obiectele de alimentaţie, de îmbrăcăminte, adică cele mai necesare.

Cum se poate explica oare această tendinţă de scumpire a obiectelor de primă necesitate ?Să fie oare numai efectul regimului nefast a) schimburilor de mărfuri ct străinătatea care provoacă această scumpire ?Sau e vorba numai de un fenomen sezonier care se constată în fiecare an, în timpul iernii ?Dacă am ţine seama de faptul că zeci de milioane nu sunt folosite, fiind tezaurizate, ca un rezultat al lipsei de încredere, — lipsa banului ar trebui să fie, dimpotrivă o cauză a eftinirii produsefor.

La vin, la b ă u tu r ile sp ir­to ase , la lu m ân ări, la to a te a lim e n te le în tâ ln im aceiaş i scum pire. A c e a s ta in c iu da v it r in e lo r frum os o râ n d u ite .

S'AU SCUMPIT ALIMENTELE Şl ÎM B R Ă C Ă M IN TE A

S'au scumpit în ultimul timp zahărul, porumbul, fasolea, vinul şi alte alimente indispensabile. Brutarii vor şî ei să scumpească pâinea, aliment de primă necesitate, pentru sărac şi bogat — şi aşa cu mult prea scump. Preţul peştelui a crescut cu 29 la sută în ultima lună ; carnea, deşi e la un preţ tarifat, n'o poţi obţine cu preţul de tarif, dacă vrei într'adevăr s'o fierbi şi s'o mănânci.

M A RFA

Alimente

Zahăr .................Orez..............Cafea . .C e a i..............Măsline . . . Fasole . . . . Mălai . . . . . Făină de g râu Cartofi . . . .Sare ..............Jimblă . . Pâine . . . . Carne . . . . Lapte . . . .

U n t ................Untură . . . .Peşte ..................Vin . . . . Brânză . . . .

Ţuică . . . . ' . Spirt ..................

c Mse n i-i o; o ' co

MARFA

Îmbrăcăminte

H a in e .....................Palton .................Cămăşi ..............G h e te .....................C io r a p i ..................Pălării . . . .S ta m b ă ..................Aţă . . . . . . . . B um bac ..............

Diverse

Chiria ..............Săpun . . . . . . .Lemne de foc . . Lemne de eonstruc

ţie brad . . . . Petrol lampant Benzină . . . . .T>ţei........................H ârtie ..................

făina curge mereu in saci şi ̂to- tuţi ie vorbeţte de scumpirea pâinii.

2660.¡.¡006400250025002(10023001870300022002X60200(13 : 11:1

Media gen. a tuturor m ărfurilor. . . .

No 425

Pag. 10

RESTRÂNGEREA IM PORTULUI MATERIILOR PRIME SCUMPEŞTE VIAŢA

Şi îmbrăcămintea se scumpeşte. Un semn evident îl constitue faptul că negustorii de haine vechi dau azi un preţ mai bun pentru zdrenţe; de unde până ieri, alaltăieri, se acorda 4-5 lei pe un kg. de zdrenţe, acum se dă 14 chiar ţi 16 lei pe kg.Pachetul de bumbac se vinde azi cu un preţ de două ori mai mare caacum patru luni.Ţăranul care până deunăzi nu se întorcea în sat fără să fi cumpărat dela târg un pachet de bumbac, azi renunţă şi-şi cârpeşte straiele vechi.

Şi la a lim e n te le de im e d ia tă n e ces ita ­te se o b servă scum­p ire a .

■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ m h h h h b

iată cum sau urcat mărfurile fabricate in ţară :

1 Sept. 1934 15 Febr. 19$

America uşoară 70 cm. Lei 9.— pr. mtr. Lei 12.-,America bună 70 „ „ 15.— „ „ „ 19.-America bună 90 „ „ 15.— „ „ .» 20.-Pânză de Iaşi 70 „ „ 10.50 „ „ „ 14.-l'ânzâ de Iaşi 170 „ „ 17.— „ „ „ 20.-Şifoane „ 22.50 „ „ „ 26.-Zefir eftin „ 10.— „ „ „ 14.-Zefir bun „ 21.50 „ „ „ 26.-Barcheturi I „ 28.50 „ „ „ 32.-A|ica 70 „ „ 14.50 „ „ „ 1650Visi 95 „ „ 2050 „ „ „ 2250Stămburi impr. „ 2250 „ „ „ 25.-Nangin de perne „ 21.— „ „ „ 25.-Caşmir negru „ 22.— „ „ „ 25.-Covercoturi 130 „ „ 43.— „ „ „ 50.-

Cum se explică această urcare a preţurilor la alimente ? Consumatorul, destul de amărît de nevoile sale personale, nu că bănueşte, dar crede deabinelea că vinovat este negustorul, pe care îl socoate lacom, avid de o rapidă îmbogăţire, crud şi nepăsător faţă de nevoile lui, de punga lui. E departe de el gândul că adevăraţi»! spoliator nu este chiar el, negus­torul, ci însuşi Statul care scumpeşte traiul, prin mulţimea impozitelor ce percepe, lată, să luăm de pildă un negustor alimentar, adică comerţul care este lovit, poate, cu cele mai multe impozite. Negustorul acesta ali­mentar plăteşte cele mai grele şi vexatorii taxe. Să menţionez numai o parte din e le :Taxe fiscale: 16% din venit; adiţionalul 10% ; globalul 10% ; taxe d * brs- vet 12 % din valoarea locativă. C ifra de a faceri: conform tabloului. A p o i: Taxe comunale: 10 şi 15% evaluarea locativă; taxa pe gunoi, taxa pe metri liniari şi metri p ă tra ţi; taxă sanitară, taxă de firmă şi taxă pe cap de servitor.Asigurări Sociale: 50% din timbrele de asigurare ale tuturor salariaţilor plătite to t de patron; 1,20% asupra tuturor salariilor săptămânale sau lunare; I % pentru şomeri. Săptămâna sau luna de boală a salariatului. Taxa compozitorilor şi taxa de noapte între 2-12 mii lunar şi alte multe, directe, şi indirecte, cari nu-şi mai găsesc rostul.Dacă la toate acestea se mai adaugă şi chiria, enorm de mare, rămâi înmărmurit şi te întrebi, ce calcul trebue să-şi facă negustorul, ca (a ca­pital şî muncă să beneficieze de un 6 - 7 % ?Nu este un singur cetăţean care discu­tând problema scumpetii traiului, să nu recunoască în adâncul conştiinţei, că Statul şi comuna prin sistemul abuziv al impozitelor şi lipsiţi de cel mai elemen­tar criteriu de o raţională organizare, sunt adevăraţi spoliatori. Dar în acelaş timp adaugă: şi negustorul e vinovat, că dacă se aplică o taxă oarecare, el numaidecât scumpeşte marfa, — ca şi cum ar fi logic s'o eftenească. In jude­cata sau mai degrabă în lipsa de jude­cată, constă toată eroarea.Negustorul e cel dintâi amărît când se vede constrâns să majoreze preţul la un articol. Işi dă perfect de bine seama că suntem In plină criză, că avem şomaj, că exceptând câteva mii de beneficiari cari huzuresc şi pe timpurile acestea cumplite, armata cea numeroasă a mun­citorimii, funcţionărimea şi pensionarii sunt slab salarizaţi. C ă aşa fiind, • s'ar bucura să vândă eftin şi mult realizând câştig puţin dar sigur, de cât scump cu dever puţin şi câştig problematic.In situaţia aceasta, învestind în întreprin­dere capital şi muncă, negustorul are nu numai perspectiva câştigului, dar are şî viziunea neplăcută a pierderii. De aceea auzim acum în toate p ă rţile : Mergem spre dezastrul comerţului!„Se distruge comerţul I" este strigătul ce se aude de un timp încoace în toate colţurile ţării. Se distruge comerţul de toate categoriile, p ts rs Comerţul oe P® toate meleagurile.Se macină toate capitalurile, se trag obloanele, se umplu percepţiile de ede- curi negustoreşti, de concordate şi fali­mente, se umplu puşcăriile de negustori nevinovaţi, se umplu cimitirele de oa­meni cari nu mai pot suporta ruşinea sau greutatea unor situaţiuni de cari ei nu sunt singurii vinovaţi.Soluţia ? Reducerea impozitelor I Redu- cându-se unele din impozite şi abolindu- se cele de umplutură, ar câştiga în schimb bugetul marelui număr de consumatori ; căci negustorul eftenind marfa, implicit consumatorul se află în câştig. S'ar con­suma astfel şi mai mult, permiţând ne­gustorului să realizeze un câştig mai mic dar sigur, iar nouă, consumatorilor posibi­litatea de a duce o viaţă mai îndestulată.Dar şi pâinea noi o plătim foarte scump. S’a scris de nenumărate ori în această chestiune, ca să nu mai fie nevoe să insistăm. Noi, grânarul Eu­ropei de odinioară, patria holdelor îmbelşugate, plătim pâinea mai scump ca multe alte ţări, mult mai sărace ca noi.

Şi ia nego ţu l h a i­n e lo r vechi se o b ­servă scum pirea tra iu lu i.

F ru c te le i k î mai scumpe ca o ricân d anul a c e s ta .

H M f f l M r î f r Ss

M a g a z in e le an un ţă cu em fază p re ţu r i scăzute în v itrin e şi to tu ş i t r a iu l s'a scum pit.

STHHALELQB 2)

Toate urcările de preţuri sunt la articolele indigene. Vor spune anii: „Cum. dar ce legătură are contigentarea şi devizele, cu producţia indigenă ?" Foarte mare legătură. Firele se aduc I din străinătate. Şi vopselele. Şi câte a lte le ... Toate astea au făcut ca preţurile la produsele indigene să se urce aproape în jcwaf proporţie cu produsele străine.

¡1« piaţa stofelor, aceeaţ tendinţă fermă. A tâ t mărfurile impor- I || |f j l

ile cât ţi cele indigene sunt în urcare între zece şi cinci- ■ = ^ jmece la sută.Wăţile ce întâmpină negustorii ca să capete permisul de uport şi devizele necesare pentru plata furnizorilor străini, se i*t în plin.Cauza ? Cum am mai spus-o şi mai sus, actualul regim al re- şlementări î şi contigentăriî importului.tlr'adevăr problema cea mai importantă pentru industria ten­ii este posibilitatea aprovizionării cu materii prime- In anul H34, în baza aprobărilor de compensaţie particulară, une4e atreprinderi s'au putut aproviziona cu materialul prim necesar ii — lucru principal — au pu+ut să-şi plătească importurile.Cei cari au făcut aprovizionări pe bază de contigente, mai cu greutăţi, mai cu reveniri, şi-au făcut importurile de cari au «uf nevoe, însă chestiunea grea este aceea a executării plă­ţilor acelor mărfuri importate, care nu s'a putut efectua din «uza lipsei de devize a Băncii Naţionaje.»ceste datorii apasă greu asupra industriei, deoarece, deşi iceasta a depus contra valoarea în lei la diferite bănci, ea im t eliberată de obligaţiuni decât atunci când firma furni- :ojre din străinătate, şi-a primit contravaloarea în moneta în care a vândut marfa.>ină atunci importatorul rămâne obligat de furnizor, plătind in cele mai multe cazuri dobânzi de întârziere.’s baia speranţelor că Banca Naţională va satisface în fine transferurile, se va mai putea obţine ceva credit. Acum însă nu numai că nu se obţine credit, dar nu se trim ite nicio marfă siainte de a avea acoperirea anticipată.Dacă situaţia nu se va îndrepta creditul pentru ţara noastră h dispare şi vom fi .scoţi din rândul ţărilor cu care se poate ivea legături comerciale normale.D* tot atât de importantă este lipsa din cauza actualului re- ţim, a mărfurilor prime, ceeace face loc curentului de speculă i produselor. In mod normal trebue să tragem concluzia că «¿furarea speculei, este desigur în mâna guvernanţilor.

PAUL B. M A R IA N

J VINDEM DEAJUNS, DEACEEA SUNT TOATE SCUMPE", SPUN NEGUSTORII

W şi articole cari s'au scumpit numai temporar. E vorba de irticole, cari în mod obişnuit se scumpesc iarna şi pentru a tiror scumpire nu trebue să căutăm explicaţii.Oar făcând excepţie de aceste articole, toate produsele înre- gistrează de un timp încoace urcări îngrijorătoare, cari ar rrebui să dea serios de gândit guvernanţilor.Ministerul industriei a luat unele măsuri şi a impus anumitor industrii şi negustori, cari ridicau preţurile în proporţii de ade-

; virată speculă, să le reducă la limite cari să nu depăşească puterea de cumpărare a populaţiei.Negustorii la rândul lor, motivează că nu pot reduce preţurile, deoarece au de suportat dări mari şi vânzarea fiind redusă, trebue să vândă la un preţ, care să le îngădue acoperireadieltuelilor.Doar construcţiile n'au suferit aceeaş urcare de p re ţu ri; şi aceasta din cauză că în ultimul timp s'a construit foarte mult, ceeace a făcut ca preţurile să fie oarecum staţionare.Mi de pildă un tablou de cereri de autorizaţii introduse la Primăria Municipiului Bucureşti pe anul 1934 :

Dela I Ianuarie — 31 M a rtie : 470Dela I Aprilie — 3 1 M a i: 833Dela I Iunie — I Iulie: 353Dela I Iulie — I O ctom brie: 1216

Total general . 2872 In ultimele două luni ale anului 1934, nu s'au totalizat încă aceste date.Din aceste autorizaţiuni, majoritatea au şi fost executate, ceeace explică, în mare măsură, dece chiriile nu s'au scumpit în aceeaş proporţie.Totuş, chiar aşa, chiria, în raport cu luna August 1916, — sis­temul Viator — s'a scumpit în proporţie de 29.37 de ori.Oricum, problema scumpirii vieţii e foarte complexă. Până la reolvirea ei, cetăţeanul plăteşte preţuri de speculă, iar dacă nu poate plăti, umblă cu straele jerpelite şi cu burta goală. Viaţa s'a scumpit; s'au scumpit toate. Iar întrebarea, ce ne facem, cum vom rezista acestui val de scumpete, flutură pe buiele tuturor.Toată lumea cearcă să sondeze viitoru l: C e va fi mâine ? C â t va dura acest val de scumpete ?In reportagiile viitoare noi vom încerca să arătăm, luând fie ­care industrie în parte, de ce s'au scumpit toate lucrurile în- tr'o vreme în care banul se câştigă atât de greu.

U Vlim iM II Di MASE0 1 P t S T H f IN B l i lA R EThaodDr Atancwu ¿ 6

I 'T lv y T T J fW U R . C A R O L 7 6 7S 8 0 - 8 2

F E R I Ţ I V Ă

IN G R I JIŢI-VÂrespirând errfanaţiunile antiseptice

. a i* .

PASTILELOR W/UDA1care acţionează direct pnn inhatatiune asupra

CAILOR RESPIRATOARErăceli,dureri de (Jâî, broftşite4ripe.tţc. sunt t#tdewM energie com bătute p rin energia Ia r an tiseptica volatilă

Aveţi totdeauna la îndemâna o cutiedeP A C T I U K l i m

Fac-simii redus al cutieide vănzare la toate farmacttle

NOI REDUCERI. TOATE SERVICIILE

COAFORUL BEER- L E I

CA LEA M O ŞILO R 5 3 • B A C Ş I Ş U L S U P R I M A T

50 DE M IL IO A N E LEI PENTRU O SCULPTURA.

E dte l Ford . fiu l reg e lo i a u to m o b i­le lo r , a c o m p a ra t d e le b anch er»! J . P. M o ra o n . o scu lp tu ră d in se­colul XV p e a tra sumo de 50 m i­lio an e le i. Este v o rb a d e p o r t re ta i G io v a a a e i T o ra o b ro n i, o p e ra la i D om eaico G h ir la a d o io .

La b a lu l ţv âb e sc d ia T im iş o ara , p re m ia l I p e a tra p o r t a a fio a a ! svăbesc e fa s t o b ţin u t de d - ţo a ra S zika Bat-o d ia fo to g r a f ia n o a s tră .

(Foto Kossal)

C i t l r H :

„ M A G A Z I N U L ”revista publicului select

Institut medical cosmetic

Str. Brezoianu 9, Bucureşti III Telefon 3-5922. Consult, ll-l, 5-8 sub conducerea unui medic der­matolog şi unei doctoriţe din

Berlin.Sfaturi şi îngrijiri date de că­tre specialişti în toate tărîmu- rile cosmeticei.înlăturarea radicală a perilor de prisos, prin diatermie, în­grijirea frumusejei şi a trupu­lui etc.

No. 425

in aceasta pagina vedem: I) Muzică m ilitară indigeni. 3) Palatul guvernământului cetatea subterană. 5} Tipu' tă ţ ii Tripoli. 7) Construcţii' tarea d e filă rii la 28 Octon lOj Străini vizitând oraşul s.

P PĂRĂSIŢI mâine Tripoli şi plecaţi fără să vizitaţi Garian ? — mă întrebă atleticul şofeur care mă pilotase o săptămână întreagă, pe şoselele mag­

nific întreţinute, cari leagă între ele oraşele coastei tripolitan»

— Garian ? răspunsei eu, încă o oază, palmieri, un mina­ret — sunt sătul de aceste privelişti.— Ba de fel, replică maliţios şofeurul meu ; n'aţi auzit de Garian oraşul subteran, cetatea invizibilă ?Mi-am amintit în clipa aceea de o conferinţă pe care am ascultat-o odată la Paris, rostită de un călător care parcursese acest oraş enigmatc, care dacă nu este cel mai frumos din lume, departe de aceasta, poate fi cla­sat printre cele mai stranii locuri, din câte se cunosc.— La ce distanţă se găseşte Garian de Tripoli, am în­trebat.— La două ore şi jumătate cu automobilul, răspunse pilo­tul meu. Mai aveam o după amiază liberă şi m'am ho- tărît să o risc vizitând Garian. Spun „să o risc” căci de fapt o mulţime de oraşe de la care te aşteptai Dumne­zeu ştie la ce minunăţii şi condiţiuni, nu erau în reali­tate decât cu desăvârşire lipsite de atracţie, fade, bucu- rându-se doar de un renume nemeritat. In cazul acesta cu atât mai rău pentru curiozitatea mea.Un sfert de oră mai târziu, iată-mă în drum spre Garian. Maşina gonea sub un soare de foc, iar ochii mei ardeau sub atacul concentrat al nisipului fin şi al luminii orbitoare. Insfârşit, automobilul îşi încetini sensibil mersul ; începurăm să escaladăm platourile Garianului; totul era arid, pleşuv, stâncos; din loc în loc, câte o păşune bolnăvicioasă picta o pată verde în peisagiu.— lată-ne ajunşi, strigă ghidul meu la un moment dat, oprind automobilul pe o movilă pietroasă.— Dar... şi oraşul ? făcui eu, surprins de a nu fi văzut nici umbra vreunei fiinţe umane măcar, alături de mine. Şofeurul îmi arătă atunci nişte gropi săpate în teren, a- semănătoare cu mici vulcani stinşi sau mai curând cu găuri mari provocate de obuze, aşa cum le vedem deseori pe front.— Aceştia sunt „plămânii" oraşului, declară sentenţios ghidul meu.Uitându-mă într'una d;n acele gropi, am observat la fund de tot, la o adâncime de aproximativ 15 metri, umbre cari se mişcau : erau fiinţe omeneşti şi animale. Părăsirăm automobilul şi la câţiva paşi, un tunel de proporţii destui de vaste, se. deschise în faţa noastră; terenul în pantă, era argilos, cleios, şi prin locurile mai grele de trecut, ghidul meu mă sprijinea.Trecerea de la lumina orbitoare la obscuritatea profundă,

La G arian , pe ţărm u l Saharei, 10.000 de Io* cu ito ri trăesc în inim a păm ântului.

ora oraşului subteran Garian. ■5 asupra unei gospodării din cituri în îm prejurim ile loca li­zare de Tripoli. 8) In aştep- Csse moderne ia Garian.

m a făcut să nu văd absolut nimic înaintea m e a ; apoi, încetul cu încetul, am început să deosebesc în fa ţa mea persoane cari se opreau şi ne Salutau cu o g en tile ţe cu desăvârşire prim itivă şi ferm ecătoare.

* Mergeam acum către inima acestei cetăţi unice în lume şi o serie întreagă do ganguri nesfârşite se deschideau înaintea noastră ; prin ele circulau oi, măgari, capre, iar mugetele lor se amestecau cu strigătele negustorilor ale căror mărfuri ornau pereţii acestor galerii, dând naştere unui sgomot asurzitor care se prelungea în depărtare cu ecou straniu şi sugestiv. Din când în când o rază oarbă de soare descindea printr'una din fântânile de aer,

>- | contrastând puternic cu obscuritatea împrejmuitoare ; a- ceastă alternativă de tenebre şi lumină făcea explorarea noastră mult mai curioasă încă. Stradelele se transformau imediat în ganguri drepte, dar curate şi ornate cu mici

JB Î* trotoare. De o parte şi de alta se ridicau, săpate în ar- gilă, case cu zidurile crăpate.Dinaintea privirilor noastre fermecate, o populaţie întreagă lucrează cu silinţă. Unii vindeau obiecte în cupru, alţii papuci şi to t felul de mărunţişuri ca în pieţile tururor oraşelor din lume.Fapt straniu, deşi religia Garianului este cea mozaică, femeile rămân ascunse ca musulmanele şi când pornesc de acasă, ele au totdeauna faţa acoperită de un voal. Cu o bunăvoinţă şi gentileţe admirabilă unul dintre mai marii oraşului Garian, ne-a ieşit întru întâmpinare şi ne-a dat mai multe detalii interesante asupra oraşului şi a lo­cuitorilor săi.

Originile cetăţii noastre se pierd în întunericul vremii, ne spune acest om cu aspect de patriarh. Nici un docu­ment scris nu există în legătură cu istoria sa, totuş tra­diţia pare că situiază întemeerea ei, la începutul erei cre­ştine. Noi toţi ne-am dedicat agriculturei şi păşunile pla­toului sunt suficiente pentru vitele noastre, pe cari le readucem odată cu venirea nopţii sub pământ, în graj­duri. Noi înşine ne fabricăm instrumentele de lucru, iar impozitele ne sunt necunoscute, căci suntem prea săraci pentru a putea plăti o sumă cât de mică. Alegem jude­cători ia fiecare doi ani, cu toate că nu avem nici închi­soare nici jandarmerie. Suntem cuminţi, căci de secole furturile şi asasinatele sunt pentru noi fapte necu­noscute.— Fericit ţinut care nu cunoaşte gangsteri, şi ai cărui strămoşi şi-au ales acest refugiu subteran, pentru a pre­veni desigur viitorul răsboi aerian.— Am avut şi ̂noi nenorocirile noastre, adaogă atunci bunul bătrân, căci trăind mereu în termeni răi cu Arabii, aceştia ne-au masacrat în 1915. De atunci, din fericire, pacea cu greu obţinută n'a mai putut lî turburată. Trăim, după cum v am spus, cuminţi. Nu cerem mimic, lumii. De- altminteri, ce-am putea să ne dorim ?Dinaintea acestei surprinzătoare filosofii, n'am putut opune nici unul dintre raţionamentele noastre de oameni din

*

occident şi m'am mulţumit să urmei rabinul care m'a condus să admir strania Iui sinagogă, săpată şi ea în adâncimile pămân­tului, având ca plafon ceru! albastru, care înlocueşte impresionant fresca cu nori a altor temple.Viafa este patriarhală la Garian şi nimic n'a fost încă prevăzut pentru străini. Turişti, hoteluri şi palate sunt necunoscute acolo. Noaptea ne-a surprins sub păm ânt; stradelele sunt pline cu turmele cari se înapoiază de la păşune, în vreme ce mii de luminife se aprind în căsuţele mizere, înşirate daa- lungul interminabilelor culoare; puţin timp după aceea, una câte una, luminiţele s'au stins şi totul a coborît în linişti a şi pacea nopţii.Salutaţi de rabin, am trecut din nou prin tunel şi am pfitruns în plin aer (de care aveam atâta nevoe) unde automobilul no­stru ne aştepta. Soarele se mai vedea la orizont şi nici un sgomot nu se mai auzea dîn cetatea subterană.Astfel trăesc de secole, oameni străini de orice progres, nu din pricina unei ostilităţi preconcepute, ci mai mult din pricina unei cuminţenii care-i face să recunoască faptul că pentru ei viteza şi schimbarea este inutilă, căci existenţa lor se scurge exact ca în timpurile biblice. Nici un miracol nu î-ar putea hotărî să se depărteze de această cetate subterană care reprezintă pentru ei marginea universului.Şi în vreme ce automobilul meu aluneca sub ultimele raze de soare către Tripoli, mă gândeam că ceeace este cu adevărat mi­nunat este isgonit din lumea aceasta; Garian mi-a oferit una dintre acele realităţi de roman, pe car! eri încă le-aş fi con­siderat bune pentru c descriere de aventuri, intr un volum oarecare de Edgar Wallace bunăoară.

Ferdinand Reyna

N om azi p e <frtnn.

4«o ani ol anei Religii/ n ziua de 3 1 Octombrie

1517, la W Htenberg (G er­mania), un călugăr din ordi­

nul Sf. Augustin, Martin Luther, afişa la intrarea unei biserici, un fel de manifest care cuprindea 95 „teze", adică 95 precepte noi, în legătură cu religia, pro­vocând pe oricine la o contra­zicere în public. Pe atunci nu existau ziare, astfel că acesta era unicul mijloc de a trâmbiţao idee şi angaja o polemică mai întinsă. Prin acest act începea să se manifeste neînţelegerea lui CU Biserica Romană ţi răs- vrătirea-i faţă de Papa.In scurtă vreme Luther căpătă atât duşmani cat şi adepţi, de­opotrivă de înverşunaţi; mişcarea aceasta dădu naştere unui şir neîntrerupt de lupte, de răsboaie, de revoluţii. In 1521 fu declarat eretic şi exilat din Im periu; în 1522 leapădă definitiv rasa şi se căsătoreşte cu o oarecare Ka- therina Bora, o fostă călugăriţi convertită la ideile lui. Partizanii organizară un protest monstru impotriva condamnării iui şi de pe urma acestui act luară numele de „protestanţi", care apoi a fost uzat de toate bisericile dizidente. In castelul W artburg, din Pădurea Neagră, se poate vizita şi astăzi camera în care Luther a petre­cut un an de zile, în studii şi meditări.

„PREDESTINAREA"

C a o urmare firească a mişcării protestante din Germania, în curând răsăriră ici-colo şi alţi rebeli, cari primiau doctrinele lui Martin Luther. însă cu oare- cart modificări. Unul dintre a- ceştia a fost Jean C alvin , fran­cez de origină. El îmbrăţişase cariera ecleziastică, apoi începu să studieze Dreptul, fără ca totuş să neglijeze cercetările religioase. Exact în 1535 (avea pe vremea aceea 26 ani) publică o carte, întitulată „Instituţia c r e ş t i n ă “ pentru susţinerea ideilor proprii, astfel că doctrina lui împlineşte astăzi p a t r u s u t e de ani de existenţă.Martin Luther propunea ca bază

nu tolera ca cineva să se răsvră- tească faţă de ideile lui şi nici nu proclama libertatea conştiinţei. In această privinţă sistemul lui e condensat în puţine rânduri: „C ât despre mine — scria — sunt sigur în conştiinţa mea că ceeace am propovăduit şi scris o ştiu dela D -zeu; trebue deci să-mi apăr aceste idei chiar şi cu sabia. D-zeu cere să uiţi orice îndurare când e vorba să lupţi pentru gloria lui".Calvin întreprinse o călătorie în Italia ca să-şi propage ideile ţi primi găzduire la c u r t e a din Ferrara. Inapoindu-se în franţa, trecu prin Elveţia unde, la Ge­neva, descoperi că există un teren propice pentru predicele lu i: atunci se stabili definitiv acolo. Era anul 1536. In epoca aceea, Geneva constituia o mică republică independentă şi locui­torii. într'o adunare obştească a lor, hotăriră să îmbrăţişeze noile doctrini protestante. Astfel reformatorul francez deveni un fel de dictator religios, uzând de o străşnicie atât de crudă, încât, la un moment dat, populaţia se răsculă şi-l sili să fugă. In urmă, el se întoarse din nou, ca un triumfător. Intemeie un Con- sistoriu (tribunal preoţesc) format din bătrâni laici şi din păstori cari controlau cu rigurozitate viaţa şi ideile locuitorilor, ară- tându-se neînduraţi faţă de acei cu păreri opuse. Oraşul număra atunci 15000 locuitori şi, în decurs de patru ani, avură loc nu mai puţin de 58 execuţii capitale. In perioada aceea, Geneva căpă­tase numele de „Roma protes­tantă".Calvin îşi dete sfârşitul la 55 de ani şi calviniştii, risipindu-se în diferite naţiuni, luară fel de fel de num e: în Scoţia, ii s'a zis „Presbiteriani"; în Anglia „Anglicani" ; în Germania „E- vanghelişti" ; în Franţa „Hughe- noţi". Acest din urmă nume eo derivaţie dela nemţescul eid- genossen.

Târziu, Meyerbeer compuse o operă c e l e b r ă , având drept titlu : „Hughenoţii". G . R.

S pre lo ca l d e fiio rH : a e to b i-l i t ă ţ i lib ien e pe co l._____ •

a credinţei lui această teză : „Cel drept va trăi prin credinţă“ precept luat din textele scriptu- rei- Aşa dar, pentru mântuirea sufletului, canoanele ca: pocăinţa şi înfrânările, nu preţuesc nimic. E destul ca omul să creadă, să aibe credinţă. Cuvântul lui de ordine, era : Peeca fo r t i te r , sed crede for+ius : păcătueşte cu tărie, dar crede cu şi mai multă tărie. Pe de-asupra, nu recunoştea autoritatea Papei, nuo venera pe Madona şi nici pe Sfinţi şi admitea numai trei ta in e :botezul, cum inecătura fi p ocăin ţa

M a rtin Lu ther

Calvin mergea mai departe, a- firmând : „Numai D-zeu urseşte omul, dela început, la mâr.îuirea sufletului sau ia osânda veşnică". Această sentinţă e nestrămutată, oricât s'ar răsvrăti fiinţa noastră. Omui e nim ic ; forţele, meritele şi virtuţile lui sunt de asemenea nim ic; singurul lucru dăinuitor, suveran şi grozav, e cuvântul lui D-zeu, etern şi pururea statornic. E aşa zisa doctrină a predesti­nării care dă în fatalism.

C IN E ERAU H U G H E N O Ţ II ?

Pe de altă parte, Calvin nu ad­mitea decât două taine : botezul şi cuminecătura, cărora el le spunea „cina". Concepea tem­plul mult mai simplu decât Luther: nici altar, nici icoane, nici chiar Crucifixul. Apoi, el care era un răsvrătrt faţă de Biserica Romană,

Pag. 14

No. 425

schimbat direcţia ţi au ajuns acum să împiedice formarea ţi aglomerarea nourilor de ploaie.Din toate ţările lumii ne vin ţtiri alarmante anunţând că, din pricina schim­bării de direcţie a curenţilor aerieni calzi, s'au produs schimbări de climă, care-au avut. efecte neobicinuite.Astfel, la Polul Sud s'a constatat prezenţa unui val de căldură care — după mărturiile indigenilor — este unic în analele istoriei,In toiul iernii am avut la Polul Sud un adevărat sezon de vară. Din a- ceastă cauză, meteorologul, dela staţia LitHe-America a cerut informaţiuni dacă temperaturile fanteziste, pe care le înregistrează mereu ‘la Polul Sud, sunt reale. Măsurătorile lui au pus în evidenţă o serie de lucruri interesante ţi unice în această materie.Astfel, !a 22 Mai, termometrul indica 28 de grade peste zero, iar două zile mai târziu, la 24 Mai, temperatura s'a coborît, până la 25 grade sub zero. Apoi, la 29 M ai avem I I grade *de frig ţi a doua zi 14 grade de căldură, temperatură care s'a urcat în ziua următoare la 20 de grade. M arile staţii meteorologice americane se străduesc acum să descopere o legătură, între valul de căldură, nourii ţi manifestările corespunzătoare din zonele sudice.Remarcabilă este ipoteza unor cercetători destul de numeroţi de altfel, cari susţin că bizarele variaţii meteorologice din ultimii ani ar fi provo-

* PLANETEI* MOAsTRE

Schimbarea climei pe pământ. — Ne aşteaptâ 20 de ani secetoşi urmaţi de 20 ani ploioşi ?

r R AlM o epocă caracterizată prin manifestările cele mai neaştep­tate ţi mai contradictorii. S'ar părea că forţele superioare tind să răstoarne actuala ordine a universului. Savanţii încep să se în­

doiască de fundamentele ştiinţei clasice ţi se pare că pământul nostru a pierdut ţi el orice simţ de ordine ţi disciplină.Observaţia stărilor meteorologice ţi a schimbărilor de climă, pe suprafaţa planetei noastre, au condus la concluzia că globul nostru e supus unor modificări, cari pot avea consecinţe neînchipuite. ■ ■>Păsările îţi mută lăcaţurile lor, în multe ţinuturi se remarcă invazii în mâssă de animale ţi chiar ţi în lumea vegetală se pot urmări, cu evidenţă, consecinţele variaţiilor climatice.Pretutindeni acelaţ tablou al desordinei ţi al unui haos general!„Golfstream-ul" ţi curenţii calzi aerieni iţi schimbă direcţia. In regiunea sudică, iarna începe acum mai devreme ca îna­inte, pe când în ţinuturile tropitale se înregistrează zăpezi extraordinare.In ţările nordice temperatura se ridică mereu iar în latitudinile mijlocii se ob­servă o relativă nivelare a temperaturii.Intr'un cuvânt, modificarea climei pro­voacă o schimbare în întreaga natură, schimbare pe care fire ţte , o resimţim ţî noi oamenii.Uscăciunea neobicinuită, care a domnit vara trecută în cea mai mare parte din emisferul boreal, unii specialiţti în me­teorologie o explică, afirmând c’ar fi un început dintr'o perioadă de 20 de ani secetoşi, după care va urma o altă pe­rioadă de 20 de ani „umezi".Faptul că anul acesta vremea a fost atât de uscată şi caldă a indispus în special pe savanţii francezi. Aceştia sus­ţin, nici mai mult nici mai puţin, decât că pământul nostru se usucă încetul cu încetul. E drept că nu ducem lipsă de apă, dar curenţii aerieni calzi şi-au

cate de perturbările atmosferei prin undele de radio. Aceşti savanţi afirmă că prezenţa unui număr consi­derabil de staţii de emisiune pe pământ, cari lan­sează necontenit în atmosferă undele electrice, a reu­şit în cele din urmă, să încarce atmosfera cu o massă apreciabilă de electricitate, care n'a existat niciodată înainte şi că acest exces de electricitate e suficient, pentru a exercita o înrâurire covârşitoare asupra vremii.

In această pagina :Un co pac d istrus de fu rtu n ă . La N e w -J o rk , în tim p u l unui v â n t p u te rn ic , un tra m v a i m er­g ân d p r in p ra f .Un tră z n e t as u p ra ce lu i m ai în a lt im ob il din N e w -J o rk .

%

mecanica cerească, sunt astăzi explicate prin schimbarea iuţelei de rotaţie a pământului. Mă­surători executate cu ceie mai sensibile instru­mente de măsură au condus la concluzia că pla­neta noastră nu-şi mai ţine „pasul" de altădată, în spaţiul ceresc ţi că cedează altor planete şi corpuri cereşti, iăsându-le „să i-o ia înair^e". S'a stabilit că dela 1925 există o întârziere de 45 de secunde. De aci rezultă, fireşte, o mică di­ferenţă de timp pentru durata zilei astronomice fapt pe care astronomii trebue să-l ia în con­sideraţie.Pricinile acestor neregularităţi, în mişcarea de rotaţie a pământului, n'au fost lămurite încă până astăzi. Se pare însă că ele se datoresc in­fluenţei lunei precum şi atracţiei soarelui şi a planetelor apropiate.Totodată s'a pus în evidenţă o oscilaţie în di­recţia axei globului, ceeace are ca urmare o deplasare a polilor, a continentelor şi, fireşte, a climei corespunzătoare.Cu drept cuvânt, se poate spune că savanţii încep să „nu mai înţeleagă lumea"...

I. s.

De fap t, s'a putut observa că, o da tă CU in troducerea ra­diodifuziunii pe o scară mai întinsă, fu rtu n ileş i desechilîb- ruf atm osferei au devenit mai frecvente şi mai puternice. Deasemenea precipitaţiunile cu descărcări electrice, grindina şi ploile se îmmulţesc to t mai mult, în ţ in u tu r i a ltădată us­cate, pe când la latitudinile noastre se constată în timpul verii o perioadă de uscăciune, care în unele .egiuni a dus la adevărată catastrofă.in multe locuri din Anglia, seceta a ajuns la un grad atât de înaintat, încât guvernul britanic s'a adresat inventatoru­lui Marconi, întrebându-l dacă nu cumva căldura şi uscăciu­nea ar fi produse de T. F. F.In Franţa şi în Polonia, căldura şi seceta au cauzat pagube incalculabile în agricultură : s'a înregistrat chiar o enormă mortalitate a peştilor, ca urmare a încălzirii excesive a ape­lor şi a diminuării oxigenului din ele.

- Pe de altă parte, din Belgrad se relatează apariţia unor roiuri uriaşe de mici ţânţari, cari au pricinuit pagube extra­ordinar de mari în regiunea Dunării şi a Vardarului. Intr'a-

devăr, aceşti ţânţari atacă cirezile de vite, turmele de oi şi hergheliile de cai, într'o asemenea măsură, încât, în cele din urmă, ministerul agriculturii din guvernul jugoslav s'a văzut nevoit să organizeze un adevărat răsboi împotriva muştelor distrugătoare, pentru a împiedica extensiunea a- cestui flagel.In Statele Unite ale Amerîcii s'a înregistrat deasemenea o secetă prelungită, agravată prin mari furtuni de praf, de-o intensitate cum nu s'au mai văzut de câteva decenii. Aceste intemperii s'au abătut asupra văii atât de fertile a fluviului Missisipi şi au pustiit în special statele Dakota şi Minnesota. Recolta de grâne a Americii centrale şi” de vest a fost ameninţată de-a fi acoperită sub un morman de praf. O ra. şele New-York şi Chicago au fost, zile întregi, cufunda+e într'un soi de ceaţă gălbue. Aviatorii susţin că au întâlniţ în văzduh nouri imenşi de praf, la o înălţime de 500 de metri,

In aceasta pagina :Beii ta p ă ţu n e în tim p de secetă .O p ă d u re in c e n d ia tă pe o insulă din p r ic in a a rş iţe i.In tim p u l unei p lo i to re n ţ ia le la Edin- bo urg , fe m e ile sunt a ju ta te la trece­re a s tră z ilo r de c ă tre a g e n ţii de po*liţ ie .O g ro a zn ic ă fu rtu n ă la W ashington.

Din Anglia nex vine, pe de altă parte, ştirea că valui de căldură ar fi provo­cat acolo o boală curioasă, necunoscută până acum în analele medicinii. Boala, care se manifestă în special printr'o febră intensă, ar fi datorită — zice-se — excesului de praf care există în atmosferă.In Statele Unite ale Americii, an după an, regiunile au devenit tot mai pustii,' căldura şi uscăciunea transformând pădurile şi ogoarele în terenuri aride şi ne­productive,Un sfert din continentul american suferă astăzi de secetă, iar celelalte state sunt ameninţate şi ele să fie atinse în curând de acelaş flagel. Numai Europa a fost cruţată până acum de un asemenea dezastru.Aceste simptome îngrijorătoare au sugerat unor geologi teoria că avem aface, nu numai cu o conjunctură defavorabilă meteorologică, ci cu o adevărată re­voluţie a globului, extrem de gravă prin consecinţele ei.Se afirmă, nici mai mult nici mai puţin decât că întregul nostru glob e con­damnat la uscăciune.Observaţia atentă a planetei noastre a condus pe cercetători la constatarea unor modificări, chiar de natură astronomică, care justifică cu prisosinţă între­barea : „Ce s'a întâmplat cu pământul nostru ?"La o şedinţă a „Institutului horologic britanic", s'a comunicat că doi astronomi au ajuns la convingerea că trebue să existe forţe cosmice, cari încetinesc miş­carea de rotaţie a pământului.

S'au pus în evidenţă anume per- turbaţiuni, în modul de compor­tare a planetei noastre. Observa- ţiuni precise au arătat că viteza de rotaţie a pământului nu e con­stantă, ci se îndepărtează necon­tenit dela valoarea ei normală. Anumite desacorduri, constatate în

G . ..................... •• ^ . T h i X ^ j n U ü

privit din alte lumiliza, ca baza a concep ţiilo r noastre, anumite date precis s tab ilite de astronomi. A s tfe l, d i­mensiunile Pământului şi s ituaţia sa în spaţiu, fa ţă de a lţi corp i cereşti, ne dau posib ilita tea de-a spune cum arată, văzut de pe fiecare din aceşti corp i.Cu a ju toru l acestor date exacte, problema poate f i enunţată log ic în urm ătoarea form ă: Cum ar apărea Pământul unor fiin ţe in te ligen te , având pos ib ilită ţi de viziune şi investigaţie echivalente cu ale astronom ilor noştri ?A c i trebue să repetăm că nu se poate spe­c ifica precis natura creeaturilo r pe cari le vom pune în acţiune. Dacă au o înfăţişare mai m ult sau mai puţin omenească în desenele pe care le dăm aci, aceasta este numai din mo­tive p ictura le.D intre to ţ i co rp ii cereşti, Luna este aceea care-ar o fe ri cele maî bune ocazii pentru studierea Pământului. De pe acest corp, planeta noastră este văzută în p ropo rţii a tâ t de considerabile şi sub o înfăţişare a tâ t de magnifică încât m erită o descriere mai largă. Uşor înţelegem acest fa p t, dacă ne am intim cum vedem noi Luna, sate litu l ce se roteşte în jurul Pământului. In cursul period ice i sale că lă torii, pe care o face la distanţa de 384.000 de kilometri, Luna ne apare sub d ife r ite aspecte ce se nu­mesc faze, rezultând din d ife rite le s ituaţii, în carî ochii noştri îi văd globul, pa rţia l luminat de soare. Dacă ne-am duce in Lună, am vedea aceleaşi e fecte de lumină inversate pe globul pământesc ; după poz iţiile ocupate de Lună în călă toria sa, am vedea de acolo, sub d ife r ite aspecte, jum ătatea de Pământ luminată. La

epoca pe care noi o numim Lună nouă, aceasta din urmă ră­mâne invizibilă, pentrucă se află în tre soare şi Pământul către care îşi în toarce partea neluminată ; iar pe de altă parte, luna va vedea atunci discul Pământului în în treg im e lum inat. Când Luna ajunge la rândul ei în situaţia în care ne apare to ta lm ente luminată — Lună plină — perspective le sunt inversate. Intre aceste extreme, g lobul nostru ia d ife r ite aspecte, corespunzând fazelor lunare.Dar dacă aceste perspective ale Pământului se aseamănă cu acelea pe care ni le oferă nouă Luna, nu trebue să uităm că ele se prezintă sub condiţiun i de v iz ib ilita te şi deta liu ce pri- lejuesc un spectacol cu mult mai grandios, decât acela pe care-l avem noi.i rohim iă ţinom seamă, în pr'»"'"* râ^d, de marile p ropo rţii pecare Pământul le are pe n. ...Jmentul i -----: Pontm noi. «a+elitulacesta pare fo a rte mare, în com paraţie cu punctele luminoase pe care le prezintă ce ila lţi corp i cereşti, şi-i admirăm strălu­cirea, care adesea îm prăştie întunericul nopţilor. Dar ce-am spune dacă am vedea din Lună, discul pământesc ? Planeta noastră posedă un diam etru de patru ori mai mare decât a- cela al satelitu lulu i său. Ea apare deci mai mare pe firm am en­tu l Lunii, g ra ţie p ro p o rţiilo r sale. Cu aceste dimensiuni, ce-i dauo în tindere de paisprezece ori mai mare decât aceea a Lunei p line, „P ă m â t u I P l i n " răspândeşte o lumină intensă. Lumina pe care Pământul o tr im e te Lunei este o adevărată zi secundară. Im portanţa acestei lumini se poate aprecia din fa p ­tu l că atunci când Luna nouă începe să crească, îi putem ve­dea restul discului, care este lum inat de reflexele trim ise de că tre Pământ.Lumina care o răspândeşte discul lunar va f i cu mult mai pu­ternică, în trucâ t în Lună nu există nim ic care s'o atenueze. Pentru noi păm ântenii, strălucirea Lunii şi a stele lor este mult atenuată de grosimea pătu rii atm osferice, pe care razele lor trebue s'o străbată, spre a ajunge la ochii noştri. In Lună lu­crurile stau cu to tu l a ltfe l, deoarece corpul acesta este lipsit de o pătură atm osferică apreciabilă . Dată fiin d absenţa stra­tu lu i de aer, lumina nu este difuzată, aşa că aerul are chiar în m ijlocul zilei profunda întunecare a spaţiului in fin it, în care stelele sunt văzute în toa tă strălucirea lor. Frumuseţea unui asemenea spectacol depăşeşte în grandoare cele mai avân­ta te închipuiri ale noastre.Discul Pământului, în continuă creştere, domină firm am entul Lunii în tr ’o incomparabilă strălucire. Dar are particu la rita tea de-a rămânea, ori d inco tro l-ai priv i, în aceeaş poziţie pe cer, dea­supra orizontului. Veţi în ţe lege acest fap t, dacă vă ve ţi am inti că P ă m â n t u l c o n s t i t u e centrul că lă torie i pe .ca re o face Luna, care se învârteşte în jurul lui, prezentându-i mereu aceeaş fa ţă . Spre a f i mai precişi, vom adăuga că pământul nu păstrează o poziţie absolut invariabilă, deşi aceasta ar f i impresia pe care ar face-o ochiului. D atorită neregularîtă ţilor, ce survin în viteza cu care luna evoluează în o rb ita sa, apa­renta poziţie a globului nostru suferă mici deplasări, ce se pre­zintă ca un fe l de balans în jurul poziţie i m ijlocii. Mişcarea

C iu d a te le şi v a r ia te le aspec te pe c a ri globu l nostru le p re z in tă p u ţin e lo r p la n e te de unde p o a te f i d istins pe firm a m e n t.

de p ro f. LU C IE N RUD AU Xdistinsul astronom francez

DESCOPERIRILE făcute de că tre astro­nomi ne furnizează, asupra ce lorla lte planete de pe firm am ent, cunoştiinţe

suficiente, spre a trage plauzibile şi p ito reşti concluzii, din aceste cercetări.In lumina acestor descoperiri şi deducţii, ne putem imagina cond iţiun ile pe cari călătorul uman le-ar găsi, dacă ar putea vizita una din aceste planete — ele ar d ife ri, în tr 'o foarte mare măsură şi în marea m a jo rita te a cazurilor, de acelea cari domină pe Pământul nostru.Punând pasionanta chestiune a v ie ţii pe a lte planete, suntem nevoiţi să recurgem la calcule bazate pe fa p te şi fenomene ce stau în legă­tură cu v iaţa pământească. Şi nu putem pro ­ceda altfe l, deoarece până la facerea unor noui descoperiri, nu e chip să avem o viziune directă asupra m anifestărilor v ie ţii — pe su­prafaţa unor planete a tâ t de îndepărta te . Intr'un cuvânt, suntem nevoiţi să ne construim hipotezele pe com paraţii cu noi şi cu ceeace ne înconjoară.8azându-se pe ceeace se cunoaşte asupra vieţii, unii savanţi susţin că ce le la lte lumi sunt nelocuite şi nelocuibile. Dar dacă o asemenea teorie este justă pentru v ie tă ţile de aceeaş structură cu cele de pe Pământ, nu putem exclude totuş posib ilita tea unor form e de viaţă, adecuate unor planete radical d ife r ite de-a noastră. S'ar putea adăuga c 'a r f i nelogic să credem că singur Pământul poartă v ia ţă pe suprafaţa sa. In orice caz, noi vom adopta un punct de vedere ce nu poate să nu prezinte un m ira interes filoso fic şi să căutăm a ne închipui im presiile pe co ri ram aniu j le-ar face ip o te tic ilo r locu ito ri ai Luneî.A studia această chestiune nu înseamnă a face speculaţii pur fantastice, pentrucă putem uti-

De pe s u p ra fa ţa pe c a re Luna o în toarce spre P ăm ânt, a c e a s ta din urmă a r a p ă re a ca an im ens ba lon , plasat pe lin ia o rizo n tu lu i.

No. 425 -

Pag. 17

Lunii mai creează ţi iluzia unor regulate deplasări ale soarelui şi stelelor, cari par a se ridica încet, trecând pe după Pă­mânt şi apunând în cele din urmă ; completa rotaţie se tace într'o perioadă echivalentă cu o lună pământească, care nu este de fap t decât durata unei zile şi nopţi lunare, laolaltă. Această explicaţie a condiţiunilor In cari sunt văzute fenome­nele astronomice, determinate de Pământ, ne ajută să ne ima­ginăm cum ar apărea ele ipoteticilor locuitori ai Lunei. Iar cât despre aceste creaturi, repetăm că nu ştim despre ele nimic, dar că ţinând seama de cele ce s'au aflat asupra Lunii, ele ar trebui să fie construite în aşa fel, încât să poată trăi fără apă şi fără aer, la suprafaţă cel puţin. Unii savanţi şi-au dat pă­rerea că s'ar putea ca în lună, viaţa să se fi desvoltat sub-sol, unde vor mai fi existând oarecarii elemente în stare a între­ţine viaţa.Concepţia aceasta se bazează pe excesivitatea condiţiunilor fizice ale satelitului nostru, care, expus în timpul zilei intenselor radiaţii ale soarelui, suportă o temperatură care cu siguranţă că trece de J00" Celsius. Pe de altă parte, lipsa unui strat de aer apreciabil, care să prevină pierderea căldurei înmagazinată în timpul zilei, face ca satelitul să se ricească complet, in cursul nopţii, şi temperatura scade la un punct cu neputinţă de conceput pentru noi. Aceste formidabile extreme alternează, cu o durată de câte paisprezece zile, fiecare. In asemenea con- diţiuni, logic ar fi să presupunem că o creeatură, care-ar trăi aci, ar căuta o temperatură moderată, la o oarecare adâncime sub-sol. Oricari-ar fi condiţiunile de pe suprafaţa Lunei, ne vom închipui că vietăţile li s'au adaptat şi că au capacităţi inte­lectuale similare cu acelea ale pământenilor.Pământul li se prezintă deci sub aspectul pe care l-am schiţat. Pentru locuitorii Lunii, Pământul nostru, pe lângă că ie lumi­nează nopţile, constitue un ceasornic ceresc, care-ar fi de mare folos unor oameni primitivi, fără instrumente de măsurare a timpului. Fazele Pământului, marchează lungile perioade ale zilei şi ale nopţii lunare, subdiviziunile fiind furnizate de rotaţia pământului în sine, care-şi desfăşoară, fa răstimpuri regulate, distincta-i configuraţie geografică cu oceane, munţi, continente, etc. Acest ceas astronomic domină majestuos firmamentul, pen­tru locuitorii din centrul acelei jumătăţi de Lună, întoarsă spre Pământ, pentruca mai apoi să coboare mereu to t mai jos pe măsură ce e văzut din puncte mai apropiate de marginile emisferelor. Insfârşit, din aceste ultime regiuni, Pământul apare ca un enorm disc ce stă pe linia orizontului.Acest frumos şi, fără îndoială, util spectacol, poate fi contem­plat numai pe jumătatea de Lună întoarsă spre Pământ. Aceste limite sunt ceva mai mari, decât jumătatea exactă a Lunei, adică decât par, datorită neregularităţilor evoluţiei sale, despre care am vorbit mai sus. In orice caz, Pământul trebue să fie invizibil pe toată întinderea acelei emisfere lunare, pe care n‘o vedem niciodată. Şi dacă presupunem că locuitorii Lunii, cărora li se spune uneori „ S e l e n i ţ i " iubesc călătoriile, ca şi pământenii, ne putem închipui pe •«¡«•♦■orii părţii întuner^+f făcând excursii, co. U - ~ Etatea -a « u a , macar odatafn viaţa lor, splendoarea discului pamantesc.Dar să ne întoarcem la detaliile discului pământesc. Nu trebue să ne închipuim că el s'ar prezenta cu exactitatea unuia din acele globuri întrebuinţate în lecţiunile de geografie. De cele mai multe ori suprafaţa oceanelor pământeşti, care este de un albastru cenuşiu şi regiunile continentale, ce apar mai luminoase şi pătate cu galben şi verde, sunt acoperite de ceaţă sau complet mascate de pete albe, ce-şi schimbă mereu forma. Aceste aspecte mereu variabile sunt determinate de turbură- rile atmosferei pământeşti, cari difuzează lumina şi atenuază contrastele detaliilor. Datorită acestor condiţiuni, astronomii Lunii, cari-ar examina Pământul, chiar cu instrumente din cele mai puternice, ar întâmpina dificultăţi în distingerea anumitor detalii de pe suprafaţa planetei noastre. Dar caracterul şi con­diţiunile fizice ale acestor suprafeţe ar fi pentru ei extrem de surprinzătoare. Admiţând c'ar exista oarecari gaze, ce-ar forma pe suprafaţa Lunii un strat atmosferic foarte subţire, acsasta poate numai în depresiuni sau în cavităţi subterane, savanţii de pe Lună ar putea considera că Pământul posedă un strat de aer atât de înăbuşitor şi de greu, încât exclude posibilitatea oricărei vieţi. In afară de aceasta, stratul de aer al Pământului este mereu turburat de formaţiuni de nouri, cari pentru observatorii din Lună ar fi nişte misterioase şi inexpli­cabile masse.Tot atât de inexplicabile ar fi variaţiunile de culoare prezen­tate de marile întinderi ale Pământului, acoperite cu vegetaţie. Astronomii Lunii ar putea deduce totuş că aceste variaţiuni ar sta în legătură cu sezoanele ce se perindă pe Pământ, datorită axei sale înclinate. Dar e probabil că ei n'ar putea explica aceste fenomene referindu-se la ceva similar din lumea lor. Cum lumea din Lună nu pare a cunoaşte zăpada, ei n'ar putea concepe natura păturilor albe, ce se formează, dispar şi reapar, după sezoane, în diferite puncte ale Pământului. Marile întin­deri oceanice ar fi iarăş un obiect de uimire pentru ei, de oarece în Lună nu se pomenesc asemenea formaţiuni.Pe lângă aceste fenomene naturale, locuitorii Lunii, ar putea percepe şi oarecari manifestaţiuni ale activităţii omeneşti. Astfel, oraşe mari ca New York-ul şi Parisul, ar forma pete de

o considerabilă întindere, a căror natură nu va fi insă prin nimic revelată locuitorilor Lunii. Aceste pete s'ar putea trăda noaptea printr'o slabă luminozitate, rezultând din milioanele de felinare electrice, iar puternicele proectoare îndreptate spre cer în ajutorul aviatorilor ar fi văzute ca nişte pete intermi­tente. Aceste lumini, ar putea fi distinse, în momentele de perfectă transparenţă atmosferică a Pământului, cu ajutorul unor puternice telescoape ; dar neştiind ce le determină, nu e exclus ca locuitorii Lunii să vadă în ele un alt fenomen natural şi de neînţeles al Pământului.Este ^eci foarte probabil că Seleniţii ar considera lumea noa­stră nelocuibilă, datorită faptului că suprafaţa sa pare acope­rită de gaze înăbuşitoare şi de o natură necunoscută. Pătura gazoasă le-ar apărea plină de formidabile mişcări de masse şi solul, ciudat de nestabil, în multe puncte.Au şi locuitorii celorlalte planete o asemenea părere despre noi ?lată o chestiune pe care o vom discuta în articolul viitor.

Bârbaţisunt pretenţioşi...

Dar cari bârbaţi ar putea să reziste unei guriţe surâzătoare, cu dinţi albi şi frumoşi ? Si dinţii d-vs. ie-ar putea fi pe plac, iar Ch!orodont-ul vă va ajuta in acest scop. E o plăcere mereu reînoită să-ţi speli dinţii cu Chlorodont, aşa efect extraordinar de curăţire are această pastă, aşa de agreabil e gustul său răcoritor Chiar şi copiii între­buinţează bucuroşi pastă de dinţi Chloro­dont Tuburi a câte Lei 16.— si Lei 26.—

ChlorodontW ■ ■ I W ■ V V I W I I »

pasta de dinţi eftina de primă calitate

No. 425

Pag. 18

REALITATEA ILUSTRATAD i r e c t o r N I C , C O N S T A N T I N

A p a re săp+ămânai in 32 de pagin i mari, cu un supli­

m ent g ra tu i t de 24 de pagin i. P R E Ţ U L L E I 10. —

P R E Ţ U L A B O N A M E N T U L U I :

Pe un a n ..................................... 400 LEIPe şase l u n i ............................... 200 j,Pe tre i l u n i ...............................100

Redacţia s: Ad-ţia : Bucureşti, S tr. Const . M iile 7. Telef. 3.84-30imprima,tă 3 1 o ? c * r c t c g r a * u r 6 Ir. ¿teJ-ereie ,A D E V E R U L" S. A.

Beatty Fredanov3 Teatrul Regina Maria şi-a pro­

pus să consacre un nou talent dramatic ; o actriţă cu minu­nate resurse scenice, a cărei apariţie la lumina rampei a stâr­nit, dela începutt admiraţia pu­blicului. E vorba de drăgălaşa Beatty Fredanov care şi-a făcut educaţia teatrală la Conserva­torul şi pe scenele Vienei, ju-

■ când r o l u r i de pretenţioasă creaţie şi pe care am auzit-o de nenumărate o r i la postul de radio din capitala Austriei.La Bucureşti, Beatty Fredanov a debutat In „Lume de Hotel“ şi în „Spionaj“. Iar acum ni se anunţă în distribuţia premierei „Simunne“ care va a v e a loc peste câteva zile la „ R e g i n a M a r i a“.Beatty Fredanov aduce pe scenă nota distinsă şi impresionantă a şcoalei germane, dela care şi-a alimentat flacăra sacră a talen­tului.Am vrea s’o vedem cât mai curând evoluând In roluri prin­cipale pe scena care a înţeles întotdeauna să lanseze şi să con­sacre elementele de talent.

Eugenia Z a h a r ia , a r t is tă la T eatru l N a tio n a l, c a re a sc h iţa t cu m aeş­t r i e rolu l M a ria n e i din com edia

„ T r ic â " a d -lu i G . C m ţescu

Umili artişti« io argintc o ş u r i, farfurii, servicii, execuţia cea mai modernă, MITE Emil U F a b rica de a rg in tărie

FELEDISTRADA CAROL, 14. Etaj

Executăm l u c r ă r i şi cu m a t e r i a l u l clientului

DOAMNELOR 1 Vopsitul pă­rului, în cel« mai frumoase cu­lori naturale, precum fi oad«- l a ţ i n i perm anente, execută ireproşabil Coaforul Frauţois.

Strada Edgard Quinet, 7

noaptea devine cu timpul o trebuinţă riguroasă, deoarece fără el gâtul lor nu s'ar mai ţine drept.Padaungii sunt de origină mongolică şi trăesc în partea de miază-noapte a provinciei Mandalay, la poalele colinelor. In sânul acestui trib bătrân de peste o mie de ani dăinueşte obiceiul foarte vechi de-a se lungi gâtul femeilor, încă din copilărie, cu ajutorul unor cercuri de alamă supra­puse în spirală j ritul cu care se desfăşoară această operaţie dureroasă rămâne un secret sfânt între mamă şi fiică ; iar scopul (străvechi şi foarte răspândit scop I) este de-a le face pe fete mai atrăgătoare şi deci mai lesne de . . . măritat.Negreşit, procesul e dureros dat fiindcă spirala, care trebue reînoită

PÂ N Ă la ce punct ar fi în stare o femee să se supue torturilor numai cu scopul să atragă atenţiunea băr­

baţilor şi poate invidia altor femei ? Mă- urând torturile în lungime, o femee din •’adaung, sat aflător în împrejurimile ora­şului Burma din India, vă va spune că ele pot suporta până la 40 cm. dat fiindcă aceasta e măsura maximă la care ajunge, 'prin răsucire, lungimea gâtului lor.Trei din aceste fem ei-girafe au debarcat frumuşel, mai deunăzi, în Anglia unde bine'nţeles au stârnit cea mai vie curiozitate. Văzându-le, ne revin în minte supliciile fără număr cu cari Chinezii îşi păstrează forma liliputană a picioarelor, precum şi altele, nu mai puţin dureroase, ale femeilor din insula Borneo, cari îşi schimonosesc urechile, în- tinzându-le până ce acestea ajung să le atârne — pe umeri. Dar fără a mai fi ne- voe să luăm exemple din ţări semi-sălba- tice sau prea depărtate de noi, e destul să amintim torturile de tot felul, la cari e supuneau, până acum câţiva ani, elegan­

tele noastre doamne purtând de dimineaţă până la culcare nelipsitele „corsete". Matroanele veneţiene din vremea Renaş­terii, ca să sfideze cuvintele sfintei scrip­turi care zice : „Cine dintre noi ar fi feri­citul şi prea cutezătorul care să mai adauge propriei sale staturi înălţimea de o palmă ?" au născocit moda bustului care, obligând persoana să stea dreaptă, îi prelungea pro­porţiile în mod simţitor. O bună parte din fastul veneţian celebrat în pânzele somp­tuoase ale lui Titian şi Veronese îşi trage origina din acel ascuns instrument de tor­tură care împrumuta femeilor ţinuta aceea majestoasă -'şi solemnă.Dar întorcându-ne la femeile girafe vom spune că acestea au bătut recordul, adău­gând palmă peste palmă la proporţiile fi­reşti ale corpului, când vedem, fără putinţă de a ne înşela, că gâtul lor poate să atingăo lungime de aproape 40 centimetri. Această minune o împlinesc printr'o schilodire pro­gresivă a vertebrelor până acolo încât acest curios guleraş, pe care-l poartă ziua şi

No. 425 —

Pag.

Femeile girafe, conştiente de originali­tatea lor, privesc cu o vădită superiori- tate la femeea modernă care-şi corijează frumuseţea.

trep ta t-trep ta t în jurul gâtului copilei, apoi al adolescentei şi în cele din urmă al femeii, se schimbă în fiecare an şi, fiind de alamă, spre a se putea îndoi şi potrivi exact de jur împrejurul gâtului, de fiecare dată trebue să fie încălzită atât cât e nevoe.Insfârşit, când gâtul a atins înălţimea maximă, gulerului i se mai adaugă câteva cercuri în plus, cari se coboară pe um eri; la spate ele închipuesc un fel de toartă metalică al cărei rost e să strângă gulerul deia primul până la cel din urmă inel spre a da femeilor P&daungiane un minimum de libertate în timpul somnului. Acum, dat fiindcă eie nu leapădă nicio­dată această găteală şi cu atât mai puţin în p«»t, am putea face calcu­lul — în greutate — că aceste plăpânde făpturi femeeşti continuă să poarte până la sfârşitul zilelor, de colo-colo, «e lângă greutatea însăşi a persoanei şi pe aceea nu tocmai indiferentă a acestei curioase podoabe : 13 kilograme! Apoi, ca şi cum nu le-ar fi dostul, mai adaugă şi alte inele groase în jurul picioarelor, de jos până la gleznă.Dl. Howard Bary, un american care a vizitat de curând satele acestor triburi situate la vreo 300 mile de calea ferată cea mai apropiată, a reuşit să înduplece, dăruindu-le o sumedenie de coliere, cercei şi mai cu seamă monede de argint, pe trei din aceste femei spectaculoase ca să-l însoţească în ţările civilizate, bine'nţeles împreună cu bărbaţii respectivi. Aşa s‘a făcut că Mu Kuan, Mu Proa, Mu Ba şi-au făcut intrarea în cartierele londoneze transformând pentru câteva seri un varieteu elegant din C ity într'o sucursală a . . . grădinei zoologice.Femeile-girafe se mândresc grozav de ciudăţenia lor fizică şi s.'au supus cu multă graţie radiografiei care a dat astfel la iveală că patru din ver­tebrele toracelui s’au mutat spre gât şi că însuşi toracele fiecăreia sufe­rise o aşa transformare încât dăduse loc unei scoborîri foarte pronunţată a plămânilor.Cu toate acestea femeile-girafe se bucură de o sănătate excelentă şi au putinţa să facă orice sol de treburi, fără să se simtă întru nimic stingherite. Dar cum vor putea să-şi satisfacă cele mai elementare nevoi higienice ? Gâtul lor, de pildă, vede vreodată apa 7 Fireşte că nu. Eie introduc în fiecare din golurile cercurilor de alamă câteva paie umede şi apoi, cine ştie ? — se va găsi cineva care sudând înăuntru să le usuce__

f i . P

»

CEST mausoleu se află în munţii de pe insula Cătălină / 1 din C a lifo rn ia .

*■ * £ 0 c lădire impozantă, înaltă de 40 de m etri, şi aşezată pe coasta muntelui la o a ltitud ine de 140 de metri.Conform cu progresul tehnic american, s ar f i cuvenit să aibe şi un ascensor e lectric. Sa renunţat la aceasta inovaţie şi sa con­stru it o scară măreaţă, pentru a spori şi mai mult impresia gravă a monumentului.E un lăcaş de veci, împărătesc.... Şi aici se odihnesc în pace rămăşiţele regelui american al unui produs industrial, care te face să scuipi fără încetare. E vorba de guma pe care o mestecă americanii, în încăperile unde fum atul este s tric t interzis.Defunctul M r. W rig le y a dobândit din tra ficu l cu această gumă o avere a tâ t de considerabilă — încât şi-a zis că m erită la în- cheerea bilanţului de fin itiv , o g ra tif ica ţie adm irabilă...

jo i

/ NSULA Cătă lină, despre care am vo rb it mai sus, mai are şi alte curioz ită ţi rem arcabile : un leu de mare, cu numele de „O sca r", care răspunde fără întârziere la chemarea nim­

fe lo r de pe plajă.După cum se vede, chemarea undinelor, nu mai prezintă prim e­jd iile de altă dată. Căci undina e pe uscat şi Oscar în apă. Acest leu, nu numai că nu riscă nimic, dar nu vine decât dacă-i se oferă o salată de ţâ ri.C u ra t : — peşte !...

VineriM E R IC AN II se stră-.duesc să ne stricenumaidecât — poe­

zia v ie ţii. Oam eni cu im ag i­naţie lim ita tă — au întreprins o acţiune pentru înregistrarea mecanică a minciunilor, fără de care — zice Oscar W ild e — viaţa noastră ar f i extrem de anostă.Acest aparat percepe ag ita ­ţi i le sufleteşti, cari se mani­festă p rin tr 'o accelerare a pul­saţiilor inimei şi o schimbare în tensiunea arteria lă. Simul­tan, o placă de gram ofon înregistrează in terogatoru l.In clipa, când răspunsurile se îndepărtează de adevăr, se produce, involuntar, o ag ita ţie sufletească. A para tu l prinde schimbările ce se produc în pulsaţie şi tensiune. Com parând aceste schimbări cu pasagiile paralele din de­c laraţie , se descoperă lesne alunecările pe panta poeziei...

M iercuri

care numai e b ic ic letă, ci cal sadea.

C ă lăre ţu l se aşează pe o şea flexib ilă . Dacă se hâţâe, ca pe un cal veritab il, mişcarea şi presiunea corpului se transm it unei ro ţj care pune în mişcare roata d indără t a b i­c ic le te i.

Totul e să te sgâ lţii bine.Cu cât te hâţâi mai tare, — aleargă b i­c ic le ta mai repede. Galopează chiar mai bine decât un cal de curse, căci poate a tinge o viteză de 40 de kilom etri pe oră.

iâmbâtâ

CEL mai p e rfe c t aparat fo to g ra fic — e ochiul omului. Im aginile curg pe pânza re tine i, ca pe , un ecran

ie cinematograf, momentul când viaţa se întrerupe, retina

istrează ultima imagină pe care a prins-o chiul încă viu.

• legătură cu acest fenomen, s'a construit 1 aparat special, pentru a fo to g ra fia ul- na imagine ce s'a fixa t în ochiul omului, svenţia e im portantă nu numai pentru

luni

medicina legală, ci pentru tra tam entu l boa le lor de ochi, fiindcă aparatu l redă în

mod ob iec tiv şi schimbările bolnăvicioase, cari au in te rven it pe retina ochiului.

Duminica

F

IREŞTE : nimeni nu-ţi poate lua cai dela b ic ic le tă ...

De câte ori nu ne-am consolat cu această vorbă de duh... Acum ni se răpeşte şi această consolare. Căci. iată o b ic ic le tă

OM UL poate să-şi rupă, sau să-şi strivească degete le dela picioare, în d ife r ite fe luri.

Poate să-i cadă o ladă sau un fe r greu pe p icioare. Poate I cureţe o armă şi s'o descarce, din nebăgare de seamă, în irecţia p ic ioare lor. M ai poate să întindă vârfu l p ic ioru lu i sub «ta unei b irje sau a unui autom obil, la o co titu ră de drum. k va suporta întotdeauna numai durere şi pagubă ; dacă proprie-

mi vehiculului e bogat, mai poate să se aleagă şi cu un câştig, ¡ar cel mai bun sistem de-a ţi rupe extrem ită ţile e totuş ringul, lici paguba e sigură, dar şi câştigul e sigur.

Jocul se numeşte C atch as catch can. Cel mai mare meşter în ruperea oaselor e Jim Londos. Adversarul lui s’a întins lin iş tit, iar meşterul îi rupe deodată degete le dela amândouă p icioarele...

PA s’a atins de data asta, nu numai de civili, ci şi de m ilita ri.

In Franţa a făcu t ravagii prin ca­zărmi.

Singurul soldat francez care stă cu p icioarele în apă, fără să-i pese de guturai, e zuavul de lângă podu de p ia tră din Paris. A pe le Senei i-au ajuns la genunchi, dar el rabdă

şi tace — fiindcă aşa sunt so ldaţii; de p ia tră ...

F. D iM A

mmm

O »cerni «fia actori I I ! a l o p rc „ M a e ţ t r i i c i i t ă r e ţ i d in W f i b i n j ’1

Pirandello, a ieşit cu totul din co­munul ultimelor premiere bucu- reştene. Oricât ne repugnă formu­lele de consacrare, trebue să spu­nem că ea a constituit cu adevă­rat un regal artistic. Şi credem că nu exagerării, adăogând că ea a reabilitat în genere teatrul, In faţa unor spectatori desamăgiţi dela o vreme încoace. Succesul piesei „Ca înainte, mai bine ca înainte“ ră­stoarnă părerea acelora cari susţin cu o suspectă fervoare, că gustul publicului nostru spectator nii se poate ridica peste un anumit gen de piese-farse.D. Paul Prodan poate fi mulţumitcă sub direcţia sa s’a petrecut a- cest eveniment şi sperăm eă d’a- ciim inuintc va ţine seama ue el. Şi aşternând aceste note — scurte ca întindere, dar de un obiecti­vism şi o lipsă de părtinire cari nu ne pot fi contestate — ne dăm seama că am comis o eroare, a-

ULTIMELE PREMIERE TEATRALEUn spectacol de mare artă :

C A ÎN A IN T E , M A I B IN E C A ÎN A IN T E "

r% EPREZENTAREA la noi a piesei lui Pirandello „Come prima, meglio di prima“ — In traducere

*• „Ca înainte, mai bine ca înainte“ — marchează eve­nimentul de seamă al actualei stagiuni teatrale. Pe noi, cari urmărim obiectiv modul cum se desfaşoară această stagiune, recenta premieră a Teatrului Naţional ne-a sur­prins, pur şi simplu. Nu că am avea păreri preconcepute, dar obişnuinţa joacă un mare rol în aprecierea omului, chiar celui mai bine intenţionat. Or, premiera piesei lui

iJHk/

0 -n a M a r io S ae iiaa . d. N a n , d-na l • D o ra M a is ia i f i d. N . A posto lesc» 9 1 in . .M a e ţ t r i i c â a tă r e f i din N «ra-

Tenom ! P tcc aver d e la O p e ra de S ta t din V ien a . tm prean ă ca to ţi a la i !■ m ijlocu l t o i i ţ t i la r O p e re i Române d in C inj.

O »cea ă d i» a c ta l I a i p iesei ..C a ia a ia te . arai b iae c a in a ia te “ la T e a tra l N a fio a a Lproape o nedreptate. Trebuia să le începem cu „Bravul Ventura !“, căci ce a realizat marea noastră artista ml rolul greu al eroinei piesei lui Pirandello, constitue |— şi asta fără exagerare — cea mai completă creaţie actoricească văzută în ultima decadă pe vreo scena 1 românească. Jocul concentrat al d-rei \ entura, minuca sa unică, inteligenţa sa scenică, sunt lucruri cari m pot fi descrise, ci trebuesc văzute şi admirate. Subtilul text al lui Pirandello, cu acelaş zig-zag, totuş uşor de urmărit, şi în care proaspătul laureat al Ire-i miului Nobel închide recentelc descoperiri şi cercetaţii din domeniile psihologiei şi filosofiei, a fost servit de 1 un mănunchi de interpreţi cari au avut mare! merit de a nu aduce nici măcar o notă discordanta marei creaţii — bronzului — d-rei Ventura. .. JjDintre ei, se cuvine să elogiem în special pe d-nn ' j Valentineana şi Ion Manolescu.„Ca înainte, mai bine ca înainte“ constitue un specta j col de înaltă artă.

M o n tie u r de la Palii»

O tc e n ă d ia a c ta l I I a l a c e le ia }! piese.

C A L E N D A R ^

167

1658. A fost detronat domni­torul Moldovei. Gheorghe Şte­fan.1881. A fost asasinat împăratul Alexandru al ll-lea al Rusiei, la Petersburg (nasc. 1818).1914. A murit poetul provensal Frederic Mistral, s’a făcut cele­bru prin poema „M ireio". (A lă ­turat chipul).19 27 . A murit artistul dramatic Vasile Leonescu.

1834. S a născut s c r i i t o r u l George Bibescu, fiu al domni­torului Moldovei.1835. S’a n ă s c u t astronomul Giovanno Virginio Sch*apareUi, în Savigliano (m ort 1910). 1857. S'a născut poetul Alexan­dru Sihleanu.1879. S'a născut matematicianul Einstein, autorul teoriei relati­v ităţii. (A lăturat chipul).1881. România a fost procla­mată regat.

4 4 . I nainte de C h r i ş t o s este asasinat luliu Cesar. la Roma (născ. 100 înainte de Christos).1443. S’a născut M ate i Corvin de Huniade. rege al Ungariei. A murit la 1490. ( A l ă t u r a t chipul).15 27 . Petru Rareş a fost pro­clamat Domn al Moldovei. 1915. A murit profesorul Vale- rian Irseanu.

1 3 95 . M ircea cel Mare închee o alianţă cu Sigismund împo­triva Turcilor.18 21 . Tudor Vladimirescu îşi stabileşte tabăra la Cotroceni, 1828. Moare pictorul spaniol Francesco José de Goya Lu­cientes la Bordeaux (născ. 1746) 1917. Ţarul Niculae al ll-lea renunfă la tron. In 1918 a fost omorît de bolşevici împreună cu familia sa în Siberia. (A lă ­turat chipul).

1680. A murit scriitorul francez François duce de la Rochefou­cauld (născut 1613). (A lăturat chipul).1861 . Victor Emanuel al ll-lea este proclamat rege al Ita lie i unite.1877. S'a născut istoricianul Ion Scurtu, autor al unei monografii asupra lui M ihai Viteazul.18 79 . A murit scriitorul ardelean Sava Popovici Bercanu.

1?

T613. A murit la Praga Sigis- mund Bator!. S'a născut la 1572. (A lă tu ra t chipul).1804. Napoleon Bonaparte e proclamat îm părat al Franţei. 1911. A murit luptătorul naţio­nalist losif Slerka Suluţ.

1801. M ihail Şuţu ocupă tronul Munteniei pentru a treia oară. 1813. S’a născut exploratorul african David Livingstone, în Blantyre (m ort 1873).1841. S'a născut publicistul losif Vulcan, fondatorul revistei „Fa­m ilia". (A lă turat chipul).1881. S'a născut artistul Petre Liciu.1930. A murit bărbatul de stat englez. Lord Arthur Balfour, la Londra (născ. 1848).

I OSI F V U L C A Nde AL. IO RDAN

CÂ N D te gândeşti la întregul şir de veacuri în care Ardea­lul nostru a fost în robia grea a unei stăpâniri străine, la suferinţele pe cari fraţii noştri de dincolo de Carpaţi le-au

îndurat în to t acest răstimp, par*că nu poţi înţelege cum de-au izbutit ei să-şi păstreze neştirbită conştiinţa latinităţii lor şi spe­ranţa că România îşi va întregi hotarele, alipindu-i şi pe ei la sânu-i. Se vede însă că soarta n'a voit pieirea neamului românesc de pe mândrele plaiuri ardelene şî de aceea i-a înseninat întunericul greu al robiei, făcând ca din mijlocul acestuia să răsară vajnici apă­rători cu voinţi neînfrânte şi minţi luminate, cari să ţină veşnic aprinsă făclia românismului. Unii şi-au jertfit viaţa, alţii şi-au în­chinat întreaga muncă şi pricepere în sluiba aceluiaş ideal naţional. Astăzi, când hotarele României s‘au lărgit în vechile lor aşezări, cu greu pot fi înţelese piedicile pe cari aceştia le-au avut de întâmpinat.Trebue însă să ştim că în bună parte lor ti se datoreşte faptul că cucerirea Ardealului nu a însemnat pentru România, numai câşti­garea unui teritoriu ci unirea fraţilor de acelaş sânge, sub un singur drapel !Dintre aceşti luptători neobosiţi a făcut parte şi losif Vulcan. Născut în ziua de 19 M artie a anului 1841, în Holod din Crişana, a urmat cursurile gimnaziale la Oradea, după care a studiat drep­tul la Universitatea din Budapesta.In anul 1865 fondează to t la Budapesta, revista „Familia", pe care o strămută mai apoi la O rad ia .' In jurul acestei reviste îşi adună el un grup de colaboratori preţioşi ale căror nume au ilus­trat cultura românească, aşa cum sunt : Cipariu, Bariţ, Hodoş, Haşdeu, Tocilescu, Alecsandri şi Eminescu.In „Familia“ şi-a publicat Eminescu primele sale poezii, cari au fost semnate după îndemnul lu i Vulcan — cu n u m e le d e Eminescu, în loc de Eminovici, aşa cum semna poetul până atunci.La revista „Familia" a muncit Vulcan timp de 40 de ani, căutând cu nemăsurata-i blândeţe să îndemne la scris pe unii, să mângâie pe cei ale căror scrieri nu le putea publica. In to t acest timp a căutat şi a izbutit să ţină o neîntreruptă legătură între Românii din Regat şi cei din Ardeal.Toate întâmplările de seamă din România, erau împărtăşite citi­torilor săi, pentru ca ei cunoscând viaţa intelectuală ce se des­făşura dincolo de Carpaţi, unitatea culturală a tuturor Românilor să fie desăvârşită.Dându-şi seama de prăpastia pe care latinizarea forţată a cuvin­telor noastre ar fi săpat-o între limba scrisă şi cea vorbită, losif Vulcan a scris şi a îndemnat să se scrie numai în graiul simplu dar plin de viaţă şi armonie, al poporului.In afară de revista „Familia", a mai redactat : „Umoristul" şi „Gura satului" iar mai târziu foaia populară „ Ş e z ă t o a r e a " şi „Panteonul Român" un mănunchi de biografii ale figurilor celebre româneşti. • *Opera lui Vulcan, formată din versuri, opere dramatice nuvele şi romane, deşi nu poartă pecetea unui talent care să-i treacă numele în galeria scriitorilor celebri, sunt însă produsul unei munci stărui­toare, a cărei necesitate numai vremurile de atunci o pot spune. Astfel a scris : două volume de versuri, unul întitulat „Poezii” şi altul „Lira mea”, tragedia „Ştefan cel tânăr" premiată şi jucată la Teatrul Naţională ; piesele populare : „Ruga dela Chiseteu", „Sărăcie lucie” ; comediile : „Alb sau roşu", „Chiriaşul fugit", „Mireasă pentru mireasă", „Soare cu ploaie" şi „Gărgăunii dra­gostei ; deasemenea a mai scris patru romane : „Sclavul amorului", în trei volume; „Rănile naţiunii", în două volume; „Barbu strâm- bu în Europa" trei volume şi „Fata popii", două volume ; apoi trei volume cu „Nuvele" şi unul întitulat „Dela sate". In afară de acestea a făcut multe traduceri din literaturile străine în româneşte. O altă preocupare de seamă a lui Vulcan, a fost aceea de a înfiinţa un teatru românesc în Ardeal, care în ritmul sentimentului naţional să ajute la împlinirea culturii contemporanilor săi. Pentru aceasta a organizat o societate şi ani dearândul a alergat din oraş în oraş, ţinând adunări şi vorbind pentru strângerea fondurilor necesare.Pentru toate aceste merite. Academia Română l-a ales membru corespondent în 1879 şi apoi membru activ în 1891.Caracterizat printr'o bunătate a sufletului, ce nu poate fi egalata decât de sârguinţa cu care ştia să muncească, losef Vulcan a cărui viaţă s'a stins în ziua de 26 August 1907, îşi doarme som­nul de veci împăcat, deoarece din sforţările vieţii lui, o nouă peatră a cimentat edificiul culturii româneşti.

• n « c u r ăM a s ş ju t c o rp u lu i MM a s a ju l o b ra z u lu i p d |" c u r |Curs de gimnastică P e r f e c ţ i o n a r e a B ă l <fft p a r a f i n ă e l e v e l o r

I N S T I T U T DE DETCDif în fru m u se ţa re ffr E I E I Y

sub supraveghere medicală

STR. ANASTASE SIMU No. 4, ETAJUL Hi

H E O - S IL V IK M NSfw tpoori IxduxLpărul devine suplu

şi mătăsosNeo-Silvikrin Shampoon lichio permite in mod foarte simplu cu­răţirea radicală şi fără iritare a pielei capului. Conţinând intr’o formă specială substanţe care sti­mulează creşterea părului, aceasta devine după o scurtă intrebuiiua- re elastic, capătă un luciu superb şi natural şi se lasă frezat admira­bil. Shampoonul Neo-Silvikrin nu conţine săpun sau sodă şi are ca bază, albuminoasele părului care sunt foarte folositoare p(>ntru păr. Neo-Silvikrin Shampoon lichid se poate obţine in 3 nuanţe şi anu­me: blond pentru deschiderea. în­chis pentru închiderea eu loarei pă­rului şi natur. Este foarte spornic la întrebuinţare, deci economic şi convenabil. Preţul unui flacon, su­ficient pentru cca, 8 spălaturi, este de Lei 52.Se obţine la Droguerii, Farmacii şi Parfumeriile mai bune. Reprezentant pentru Bucureşti: 1 Mundştein, Str. 11 Iunie 12. Tele­fon 38832.

îngrijiţi-vă p ă r u i numai cu renumitele produse

heo-silvikrik

t i « e f a n 4-0*15

ANTICQR PARFAIT

La un stomac bun, O viaţă lungă!

In ciuda celor 87 de ani, a- cest b ă t r â n foarte cunos­cut se simte de m i n u n e pentrucă, în­totdeauna a digerat bine. De reputaţie internaţională, această perso­nalitate, îşi da­torează tongi- vitatea, — e

expresia voioasă a chipului său care ne arată lucru, — perfectei stări a sto­macului, la vârsta lui, creerul îi e lof avât de activ ce acum treizeci de ani. Muşchii de esemeni. Ceeace ne face încă odată dovada că atunci când stomacul se simte bine, totul e în perfecte ordine. Dacă stomacul dv. suferă de cele mai mîci turburări ca, de pildă, gaze, arsuri, — dacă vă chi- nue insomnia, migrenele după luarea mesei, nu priviţi cu uşurinţă niciunul din aceste simptome. Luaţi im ediat o mică doză de Mac|B«sia B isuroto care e uu remediu excepţional în sen­sul că reacţionează im ediat. Cinci mi­nute după prima doză, excesul de a- cid itate, pricina a trei sferturi din nu­mărul tulburărilor la stomac, —- va fi neutralizată şi răul de care sunteţi cu­prins va fi dispărut. De vânzare în toate farmaciile şi drogueriile la pre­ţul de Lei 75 şi în formatul mare eco­nomic cu Lei HO M o gn eslo B it« ro ta vă afigur« o bătrâneţe frumoasă.

*

O dimineaţă la telefoane

g igantica hartă a României lucra tă pe sticlă şi care acoperă un perete în treg, lăsând o lumină galbenă să străbată.Forfoteală de uzină. Sonerii ce zbârnâe tăcu t. Condee ce alunecă repezi pe hârtie. Tinere ■femei c ircu lă cu paşi m ărunţi. Sunt îm brăca te în verde. Totul este verde în casa telefoanelor. Culoarea prim ăvâratică ce îndeamnă la muncă. Şi se munceşte m u lt aci.

** *Un ascensor rapid ne scoboară în subsol. Scoboară a tâ t de repede încâ t o fr ică neînţeleaii ne cuprinde. Este frica de maşinism, o frică ce se aseamănă uneori cu fr ica de Dumnezeu. Dar fiindcă domnişoara ce mamieşte cu m âin i gingaşe această g iga n tică macara ne zâmbeşti j teama dispare.Ascensorul opreşte.Ne găsim în tr 'o sală luminoasa şi curata ca un labo ra to r m edical. Peste muşamaua de un verdi închis ce acoperă întreaga pardoseală un covor roşu aleargă vesel. Este s tră ju it în dreapta | în stânga de maşini negre ce duduesc în funda t. Câteva ro tife se învârtesc pe axe unse. U r domn ing iner blond şi cu ochelari, ne dă lăm uririle necesare. Ne aflăm în fa ţa aparatelor di ton, a ace lor aparate ce ne anunfă, în mod autom at, dacă firu l te le fon ic este liber, ocupat sa t deran ja t. Toate maşinile sunt în dublu exemplar.Din momentul în care unul din ele se defectează, ce lă la lt, în mod autom at, in tră în funcţiuni

C A M E R A M O R Ţ I I A lă tu ri în tr 'o odaie m ică, cenuşie, două rad ia toa re enorme sunt depozite le energie i electria, A r f i su fic ien t să le a tin g i cu mâna o clipă doar, şi soarta ta ar f i iden tică cu cea a puiului de găină tras pe fr ig a re şi suspendat deasupra flă c ă r ii şi je ra tecu lu i.F iindcă sim ţim îngheţu l prin vine. ascensorul ne transportă în locuri mai vesele.

SALA S C H IM B Ă TO R U LU I INTERURBANO saiă în care domneşte un sgom ot înăbuşit.Verde şi negru. Negre sunt ecranele cu becuri e lec trice cu banane co io ra te . Verzi sunt pereţi, podeaua şi roch iile fe te lo r ce mânuesc cu gesturi blânde banane şi f ire .Toate vorbesc deodată şi ascultă glasuri d in afară prin căşti aşezate pe p le te blonde sau brun«, In mâinile lor a lbe bananele sunt to td e o d a tă jucă rii şi instrumente m agice.

IN SALA A U TO M A TELO R

O sală mare, îna ltă şi plină de lum ină. Aceleaşi covoare roşii. R aftu ri de m etal m at în careu ag ită sute de minuţioase maşinuţe pu ţin mai mari decât mecanismul unui ceasornic de perete Maşinuţele aparţin apara te lo r te le fon ice .Totul merge aci în mod absolut au tom at ; doar do i m ecanici supraveghează, cu p riv ir i g r i j u l i i de mamă, pe rfecta funcţionare a maşinilor. Când ceva este în neregulă, o lampa mică şi roşie se aprinde. Dacă după câteva secunde de fectu l nu d ispare de la sine o sonerie a trage atenţii mecanicului care, cu un simplu gest apasă un buton şi în locueşte maşinuţa strica tă cu o alta nouă Tot de aci se în trerupe contactu l apara te lo r te le fon ice al căror abonam ent n'a fost achitat, Două beţişoare de lemn, introduse în două găurele şi ia tă un om lip s it de con tac t cu lumea,., Ne imaginăm mutra am ărtîă a abonatulu i cu abonam entul ne p lă tit, care se vede s ilit să alergi în lungul şi latu l oraşului în loc ca din fo to liu l comod şi fa m ilia r să răspândească ordine prin văzduh, prin pâlnia neagră şi uitranervoasă. Şi ni-l înch ipuim cu capul p leca t pe palmă şl ocărind cu glas scăzut mâna funcţiona re i ce l-a izo lat de semeni.

T ra n s fo rm a to ru l.

P a la tu lte le fo a n e lo r .

S a la de b o b i m

/ NTR'O zi de prim ăvară umedă, lum inată de un soare convales­cent, a răsărit în m ijlocu l celei mai vechi şi to tdeod a tă celei mai tinere artere a c e tă ţii c iobanulu i Bucur. Un munte fă u r it

d in fe r, nisip şi c im en t şi în care m âini de harnice alb ine au săpat ch ilii şi ferestre pentru oameni, pentru soare şi pentru muncă,A po i, sute de luc ră to ri au desco lăc it f ire de metal şi le-au întins pe sub străzi, prin văzduh şi prin locuin ţe. Din lăzi ven ite de peste mări şi ţă r i, au ieş it la iveală g iga n tice maşini.Sonerii şi bizare c u tii negre au răspând it apoi, tăcu te , cuvinte le, îm pingem o poartă mare, grea, de culoare verde, s tră ju ită în p ă rţi de două pâ ln ii te le fon ice din nikel lucios, şi ne aflăm în hall-ul so c ie tă ţii de te le foane. Ne sim ţim in tim id a ţi de măreţia loculu i, de