BUN' VENIT, ACASĂ. TRICOLORI!

f Superbă atmosferă sărbătorească Ieri, înainte de amiază, Ja Xloelng a adus acasă echl{î« de fotbal a României. Zecile de mii mindu-Ie pentru cca mai ^valoroasă perform anţă obţinută de

- le, clasarea 'în tre prim ele opt echipe a!e lumii. Celor de la faţa această primire trium fală, cinstită prin prezenţa la aeroport a înalţi .demnitari. A fost o prim ire de neuitat, pe măsura străl

..bis, SUA şi Argentina, doar neşansa oprindu-vă d in 'cu rsa spre droşte cu voi! ' \

Aeroportul internaţional Otopeni din Capitală, cînd un avion de suporteri au ' făcut o prim ire trium fală tricolorilor, m ulţu- ochipa României în cel 61 de ani de existenţă a Cupei Mondîa- locultii li s-au adăMgat m ilio an e 'd e telespcctatoji, m artori l a 1 prim ului m inistru al guvernului, dl.. Nicolae Văcăroiu şi a altor ucitoarelor victorii o b ţin u te 'd e tricolori în parlidele cu Colum- semifinale. Bun venit acasă,-tricolori; Ţâra întreagă sp tr.în-

© Â gcn d tt/2

© Roin vîn luriler/3 ' ' © C uitură/4

© I C FLORA S.A.după privafizare/5

© Legea privind veteranii de război/6

® Comuna Buza - o zonă arheologica do

exccpţio/7 ® Publicifafe/9-11 © Sport/12 . ISSN 1220-3203

ANUL VI NR, 1178VINERI

15 IULIE 1994 12 PAGINI 100 LE!

O

UJ ,

Azi vreme .in generat fru- ..moasă, lişor mai caldă-, decît in7 ziua prcccdentă. Cer va­riabil^ ' Cu totul izolat, la munte, avprso slabe ciupii a- miaza. Vint în general sini) din NE. Maximele .se. vor si­tua în ju r ele 27 grade. Ieri. la ora 12, la Cluj-Napoca c- ravi 2f grade, iar presiunea atmosfericii m ăsura 736- mm Hg. {Octavian Niculescu, me­teorolog fie serviciu),:-

Prob!e?*ia minorităţii -maghiar©:'' este o problemă a relaţiei dintre

tama $iDr. Anfon JDRAGOESCU* . ~

După cum se ştie, Ungaria, d e ş ira semnat" Tratatul dc la Trianon, nu a renunţat la ideea realizării, cu toate mijloace­le, a Ungariei Mari, coordonîndu-şi acţiunile în funcţie de con­junctura internaţională şi de capacitatea de reacţie a vecinilor, întreiinînd un climat de confruntare activă şi " orgolioasă. Co­laborarea cu Germ ania, şi D ictatul-de la Viena i-au oferit p ri­lejul să profite do condiţiile^ favorabile pentru alipirea Ardea­lului do Nord $1 să proniQVeze o politică da. deznaţionalizare şi agresiune m ilitară, să desfăşoare pogromuri asupra . populaţiei româneşti, fără să existe un precedent istoric, in care populaţia sau arm ata lomâriă să procedeze"iu' aceeaşi m anieră.1 Mai m ult, după; trecerea frontului ’ şi reîntregirea României, ■ maghiarii diii Transilvania au colaborat cu .-trupele sovietice şl au aderat în masă Ta form area organizaţiilor comuniste, pentru a convingă po sovietici de loialitate, cii scopul do a păstra în adm inistra­ţie 'T ransilvania. Dovada certă a acestei diversiuni o reprezintă listele do ilegalişti întocmite în zonă, cître erau constituite iri» proporţie covîrşjtoare do Ilegalişti unguri şi evrei, pentru , care statul român a p lătit pensii mari decenii î n : şir, pentru activi­tatea lor antuom ânească. %

fn timpul revoluţiei din decem brie , Ungaria a avut un ames­tec direct în declanşarea mişcărilor de stradă, a cooperat în ca­drul scenariilor elaborate dc marile puteri cu form aţiuni specia­lizate, a utilizat m ijloace ' tehnice de blocare şl diversiune in­formativă, cu scopul declanşării unul război Civil în România, şi a oferit un ,,ajutor" d u p ă ' toate regulile organelor specializate în materie do diversiune. Sensul acţiunilor întreprinse a fost interpretat corect, ca fiind îndreptate împotriva' României ca ţară, nu a sist< mului j de conducere al acesteia, şl de aici s-a trecut la o nouă etapă a încordării relaţiilor dintre români şl maghiari. . ~

tn ultimii ani, Ungaria a ’ continuat acţiunea de revendicare a teritoriului Transilvaniei, aplicînd o . strategie adecvată noi­lor condiţii şi anume: a), a sprijinit formarea unui partid to­talitar a l . maghiarilor din ţara . noastră, pentru a submina din

(Conţinu.m* în", pag. 7)

COMISIA SĂPĂTURILOR' Comisia constituită din ordi­nul ministrului culturii, dl. Ma­rin Sorescu,’ „pentru constatarea' oportunităţii şi importanţei ştiin-, ţifice a efectuării lucrărilor ar-, heologice din ,Piaţa Unirii a mu-

_nicipiului Cluj*Napoca“ va sosi astăzi după-amiază la Cluj-Xa- poca, va- discuta cu conducerea Muzeului" Nâţional de . Istorie a Transilvaniei şi se; va. deplasa „la fa ţa locului11. Din surse com­petente am aflat, că această co­misie riu este abilitată să ■ ţină conferinţe de presă şi să discu­te cu alte instituţii clujene. .

CĂRŢI d e is t o r iei PENTRU BASARABIA v

Din -iniţiativa unor. '.cadre: 'di­dactice şi a - redacţiei ziarului „Adevărul de Cluj" se; desfăşoa­ră în aceste zile o: acţiune co-

• tnunăs do colectare de manuale; 'în special • 'lite ra tu ră română şi ISTORIA ROMÂNIEI, v necesare învăţăm întului gimnazial - şi li­ceal din Republica Moldova. P ri­mul şi cel mai im portant spon-

: sor este deocamdată Banca. Daj cia FeliX; S înt aşteptaţi şi alţi sprijinitori ai,acestei nobile idei. Manualele dăruite (precum-"şi al­te cărţi de- istorie a românilor; ' destinate v elevilor, studenţilor şi'

/adulţilor) pot fi-depuse . în fie­care zl (începînd de luni, 18 iu- lie), pînă la ora 12,, la redacţia

' ziarului „Adevărul dc» Cluj", ca- n-ora 8 (JW.T.)

c i /O M f c R A V ÂPROBLEMA A-S.U.A.

Coreea de Nord , poate deveni cea mai gravă problemă de se­curitate* a Statelor Unite — a apreciat ministru] ■ american al apărării, William P e rry ,: potrivit agenţiei F rarite Presse. < El a a- dăugat că S.U.A.. iiu are - „prea m ulte forţe pentru a face faţă" unui conflict în peninsula . Co-

. rctană. . ■ . -. . . . ’

O ru n d ă 'd e convorbiri a a- vut loc micrcuri, in tre ministrul' român dc externe, Teodor Me- leşcanu,. şiţ ministrul federal german de;ex terne şi vicecance­lar K laus . Kinkel, - aflat îritr-o 'vizită oficială ''de o . zi, în : ţâra noastră.: .Partea : română a;;prim it, Pri1* intermediul m inistrului .'federal de externe, un mesaj „foarte . clar" eonţinind. sprijinul;.pe ca­re Germania îl acordă integră­rii ţării • noastre în structurile ... europene şi evoluţiilor . econom i-" ce, politice şi socialo diri Româ­nia. „Avem îri acest sens, o re ­acţie , foarte favorabilă eategeri- . că diri partea autorităţilor, ger­mane c a re 's -a u pronunţat toto­dată îri direcţia depunerii unui efort mai mare din partea Ro­mâniei" ă ; afirm at m in is tru l român de externe. .

Klaus Kinkel l - a : asigurat pe omologul său româri că Germa­nia va întreprinde . totul p en tru a aju ta România în vederea in­tegrării în Uniunea Europeana. „Ne-am propus- ca,' la prim a şe­dinţă.--a Consiliului -de Miniştri din 18—19 iulie: de la Bruxelles, • s ă ; avem- b dezbatere orientativa, iar în cursul exercitării preşe­dinţiei ţârii noastre la'TLE. Să puteri-!^ "evalua, rezultatu l; final pentru această integrare" —• a .precizat Klaus Kinkel. . .> • - . Demnitarul german a apreciat _ eă România este „destul de a- proape*1 de perspectiva aderării lâ-N A TO. Totodată, ' K, Kinkel

x a pledat Sn cadrul întîlnirii cu omologul său român pentru a- tragerea Rusiei în viitoarea ar­hitectură europeană: „Este în interesul ţărilor din Europă cen^ .trăia st do est ca Rusia să fie

U N M E S A J

„ F O A R T E tU A P ’

atrasă în această nouă arhitect tură de seciiritate europeară" — a afirmat ministrul' german. ’

în tre altele, cele două părţi au .'mai abordat aspecte inter-' naţionale de interes, cum a r fi: aplicarea pactului de stabilita­te şi securitate în Europa, spri­

j in u l pe care- Germania îl poa­te acorda ' cu ocazia o rgan izării; meselor, rotunde, regionale, p ro- -

. bleme legate de activitatea G._S. C.E.y. colaborarea în cadrul vii­toarei Organizaţii mondiale de comerţ. (ROSIPBIîS) -

" © Azi: Sf. Mc. Chirie şl fulit; Cuv. Iosif, arhiep. Te- salonicului; Bonaventura.

V® Mîhie^ S t Sfinţiţi Mc., Antinogheri şi cei 10 ucenici ai săi. Fecioara Maria, - Regi-, ria Carm elului.. : ", - -' Ii felicităm pe toţi cei ca­re, împărtăşind taina Botezu­lui, poartă unul din numele

-.sacre, pomenite mai, sus. .

© 1MRIS.' Preşedintele Franţei, Francois M i-- ili.nand, a deschis ceremoniile consacrate sărbă­torii naţionale de la 1! iulie. La tribuna am ena­jată în Place do la Concorde, relevă agenţia Franco l-’resse, alături de şeful siatulul francez so , afiă cancelarul germ an Hclmut Kohl, preşedinte- . le guvernului spaniol Felipe Gonzalez precum şi premierii belgian şi luxemburghez. t a parada m ilitată din acest an de pe Champr-Elysdo ilhv „corpul european" vor face patte pentru prim a da­

tă şi soldaţi germani, fapt care a suscitat vii dispute în tîndul oam enilor politici şi a popu­laţiei. Pentru prim a dată de Ta sfîrşitul războju- iul, Pe acest mare bulevard al'P arisu lu i vor m ar­şului soldaţi germani. Iar populaţia a fost cheiiia- t;l s.l-şl înfiîngă resontiinenteJe în numele „unită­tii europene". , '

' • lîOSNIA. M iniştrii britanic si 'francez 'hl afa­cerilor externe, Douglas - ITurd şi Alain .tiippe, au

sosit miercuri la Saraievo în cadrul misiunii lor comune v i/nu l acceptarea planului de pace in ­ternaţional Pentru bosniaci şi sîrbi. Alain 'Juppe şl Douglas Ilttrd au obţinut de la preşedintele Iugoslaviei,, Slobodan Miloşevici promisiunea unei „reflectări asupra propunerilor" comunităţii in ter­naţionale, în cursul unei întrevederi cu acesta lâ Belgrad. Luptele au continuat miercuri do-a lun­gul liniei frontului separînd forţele guvernam en­tale bosniace dc forţele sîrbcşU la est de Bihaci, în pofida prelungirii, marţi; pe o perioadă de O lună a încetării focului,

9 COREEA DE NORD. Kim Giăng l i, fiul fostu­lui preşedinte Kim Ir Sen, a fost înălţa t în func­ţiile supreme ale partidului comunist, statului şi forţelor arm ate alo Coreei de Nord, a declarat tadio Phenian, califlcîndu-l ca „singurul succesor" : al cplai decedat săptăm înă treculă.

In faţa Hotelului Continental "clin oraşul nostru se afla ; ex­pus M arele Prem iu — un autoturism Ford Escort model 1091, oferit de. către firm a Salto Grand Caşinos participanţilor la tra gerea la sorţi Grand Prix, Foto: RADU S.

b ib l io te c a \ [CENTRALA UNIV. I

CLUJ-NAPOCA^

ÂD&VARUL DE ClUJ VINERI, 15 IULIE, PAG. 2

MARE SPECTACOL LA.DEJ ,

: > , ; i'.'.*ujici|>iului' Dej şi ale oraşului: Gherla sint implnzite <le .mari afişe-colorate, care anunţă un spectacol-concurs cum de rn u it. nu au mai vezut locuitorii cclor cîouă localităţi vecine. Pro­gramată a sc deslâşura pe data de 29 iulie pe stadionul din^par-

■'•<->i)..dejean, manifestarea are ca punct principal concursul pentru ';,.>1isş Ardeal", premiul I censtind in 500.000 lei şi o excursie de

JO zile pe Coasta.dc Azur din Franţa. ' . ' . „.XpcotacoluJ-concurs de la Dej este organizat <le $.G.. E u ro . Pa­

radis iropex S.K.L. din localitate --ţi xnai cuprinde prezentare de modă, u r 'o r, dans -modern şi de societate, dans oriental ţi, in

......... solişti . .. .robanţu, Aurelian Temişan şi Ducu Bertzi, precum şi cunoscuta interpretă de muzică popufcră Vela Biriş, alături de alţi invitaţi dc seamă (SZ. Cs.) ■ ; •. '

; . CONCERT :

l;a ‘Biserica «>i'orroală II, .de pe Bulevadrul .'il D&em&rs^ a • -hvut Joc- miercuri en concert excepţional susţinut de o trupă din

olanda, a cărei invitaţie era: . „Speram .că voi toţi veţi -.veni!". După „tenul" dat de părintele reformat, care a. citit mai multe rujtfriiini şi o Wncaivlntare, s-a prezentat corul tineretului evan-

^lieîic, care a intonat mai nuiltc imnuri religioase. D irijorul a fă­cut o remarcabilă aşezare J n scenă, una din interprete găsind spon-

„tan un mod fericit de exprimare: a cîntccului ^R euniţi-v#".La În­cheierea concertului, preotul a oferit un m ic cadou surpriză fie-

'" căruia din-membrii grupul»»', ■ ,'■ '. Cotul Dariu

.. .. /'-S .lîK lV IK SITA l^'»E;'-V ARÂ X 'TARINŢIiOH

. Intr-o atmosferă de adevărată 'sărbătoare, m iercuri, 13 iulie, la .Palatul copiilor din .CluirNapoca a avut loc — la 'in iţiativa d-lui dr. Emil Florea — deschiderea Universităţii d e vară a:' păjtf’hţiîor;' Au participat numeroşi p ă rin ţi/— români şi maghiari — d in 'p a ­tru cartiere clujene (Cordoş, Dimbul Rolund, Mărăşti şi 'Grîgores4:

•.01% im mare- număr de lectori-ai Şcolii familiei — inedici, “sotâo- logi, csihologi, iarmacişti, teologi — studenţi Ibasarabeni. Univer­sitatea de vară a părinţilor — prim a de acest gen din ta ră — are drept scop aprofundarea- cimoşlinţclor privind viata de fami­lie şi. totodată pregătirea tinerilor pentru rolul lor de viitori soţi şi părinţi, majoritatea cursanţilor fiind absolvenţi aî Şcolii familiei, ir-t^resaţi de o mai Tsunâ: cunoaştere a problemelor privind creş­terea, educaţia şi îngrijirea _eopii!or :?i a posibilităţilor de inGu- 4?nţare pozitivă a . mediului’ in care î ş i ' desfăşoară 'Viată părinţii şicopiii. (M.T.) ■ -■ ...-V V - V -

VERNISAJ LA . . . ADÎNCIMEStudenţii anului V — Sculptu­

ră de la Academia de Arte Vi­zua li „lori And reesciv* —• Ko­vacs Ti bor, Guleş Ovidiu, Ion Guţu, Marcel Stanciu şi Szocs Zoltan — conduşi -de artistul Aurel Terec, invită pe iubitorii artelor plastice la vernisajul expoziţiei lor, ce va avea . loc mîine, 16 Iulie a.c., ora 11,00, la Salina din municipiul Turda. Intrarea prin strada . Salinelor, publicului fiind u-i recomandată îmbrăcăminte şi încălţăm inte a- decvată tem peraturii de 11 gra­de Celsius. ';.... ; ,

PROCESUL SE AMINAMarţi, directorul .sâptămînalu-

lui „Gazeta -de. Gluj*1., Vladimir Cinezan, nu s-a prezentat în procesul penal care i-a fost in­ten tat de ' preşedintele organiza­ţiei judeţene a P.D. (F.S.N.), Iu- liu Păcuraru. Dl. Cinezan este acuzat de calomnie şl va îl 9- bligat, în caz că va l i găsit vi­novat, să plătească suma de 20 milioane, de lei ca’-despăgubiri, în . consecinţă, procesul is-a amî- nat p înă în luna octombrie.

R le e s iî d in C lu j-N a p o c a principalei* direcţii

• tronuri accelerate •Baia IVI/. Satu M

■ (prin Dej): 14,43

POLIŢIA HUEDIN: 25-15-38;

• PREFECTURA CONSILIUL JUDEŢEAN: 11-64-16;. • PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30; PRIMĂRIA DEJ: 21 -17-90; PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60; PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-60-01; PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48; PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26.• POLITIA CLUJ-NAPOCA' 955 s /1 1-15-10; POLEIA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA: 13-49-7Ş; . POLIŢIA DEJ: 21-21-21; t POLITIA TURDA: 31 -21 -21; POLITIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22;

IŢI/POLIŢIA GHERLA: 24-12-24.

POMPIERI: 981 o APĂRAREA CIVILĂ CLUJ- NAPOCA: 11-24-71 ‘o SALVAREA: 9 6 1; SALVAREA C.F.R.: 11-05-91 o INTERNAŢIONAL 971; INTERURBAN: 991; ' • INFORMAŢII: 931; DERANJAMENTE: 921; .ORA EXACTĂ: 958 o REGIA AUTONOMĂ DE TERMOFICĂRE- DISPECERAT: 11-87-48; REGIA AUTONOMĂ DE APĂ-CANAL -DISPECERAT.* 11 -63-02,'S. C. 'SALPREST* S A - DISPECERAT: 11 -29-68; COMENZI SPECIALE PENTRU TRANSPORT REZIDUURI: 11-10-12, interior 1 3 2 « GARA * INFORMAŢII: 052;

AGENŢIA DE VOIAJ C.F.R, • NFORMAJII: 11 -22 -12 (Intern)! i 1 -24-75 (internaţional)

C U R ŞE 1N H R JO 0E ÎE N E ;

d lir Autogara I - Cluj-Napoca- Sibiu: 5,45; Cluj-Napoca - Tîrgu Mureş: 6,30; Cluj-Napoca - Sa/a Mare: * 6,30 (mi circulă duminica); >dlh Autogara fl: Ciuj Napoca - Abrud: 6,00,-Cluj-Napoca- Zalău: 6,30 (nu circulă duminica);] Cluj-Napoca-GIrbău-Zalău: 6,40; Cluj-Napoca - Jibba: 7,00; Cluj- Napoca -Şimleu Silvaniei: 8,30,CURSE INTERNAŢIONALE;din Aologara^k ^•Cluj Napoca - ' Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca îr zilele de luni, joi şl vineri* / ora 7,00 şi înapoierea d Budapesta în zilele de mar; vineri şi sîmbătă, la ora 11,00INFORMAŢII: \Autogara 1:14-24-26;Autogara II: 13-44-8S, I

-15,45

- (prin De/): 1,23

• (prin Slghişoafâ):0,01; 1 0 ,2 5 ; 14,33; 21.21J

22,04; (prin Slblu-PlatraCIt): 11,21. (prin Petroşani -

Cra/o i'2j.'9,31.

; (prin Ploteşti-8tfz5u): § M %{circulă intre 0W2M-18i19 sept.)

12,45; 21,C6;23j40

Mangalia21,21 (circulă Intre,

01102 Iul. -18119 sept.)• fSh;T*.W

DECOLÂRI DIN CLUJ-NAPOCA SPRE BUCUREŞTI:

• 8,45; 13,10; 20.PLECĂRI DIN BUCUREŞTI:

• 7 ,10; 11,30; 18,30.• Cursele de 0,43 f l 13,10 »circulă şl sîmbătă; cursa de ora 20: circulă do luni pînă vineri, t îştefan; t8*49*B7

3,40; 5,06 (circulă între 02103 iul. ■ 19/20 sept); 20,54.

SatuR/Jarej (prin Oreo** : 5,37; 16,62

S ig h e tu MI 5,44

Timişoara(prfnAtoă lulla): 6^2; 23,02; 89,43. (prin Orad*a)\ 14,49

Ţ g ^ M i i r e s

L 16,30; 20j31•. ■

-ţîil

PROGRAMUL CANALULUI PROPRIU

15.07.1001

14,00' —- Serial — Canale 5

Mi,00 — Serial Rete 4 -

19,00 Desene animate — Car- toon NetWork

21,30 — Beatiful

23,00 — Documentar tron

Canale 5

Sel-

00,00 — Arm a perfectă — Sat 1 - .

S y m i i cPROGRAMUL FILMELOR

15—21 IULIE

ÎN CLUJ-NAPOCA:Republica — Un poliţist, cu

explozie Sntîrziată ■— SUA — prem ieră <11; ;13; 15; 17; 19; 21) • . Victoria — A nunţ periculos— SUA prem ieră (11; 13; 15; 17; 19) • -Arta — Vînătoare de îemei — Italia — Interzis sub lt> ani ( i l ; 13; 13; 17; 19) • M ărăşti sala A — Euga mor­tală — SUA <13; 15; 17; 19); sa-; 8a B —v l5 —17 iulie — Dennis, pericol public SUA — '(14; 16;. lâ); 18—21 iulie — R oîerie-, mii — -O 'tragică iu b ir e — Ro- şnSnia —- coproducţie ţl-î; ]G; 15) , • -Dacia 15— iulie Mocofanii la .> Beverly. Hills — SUA (15; 17; 19) • ' Favorit — Dragoste sublimă — India — 3(11; 13,30; H3;" 18,30). :

1ŞT JUDEŢ

TURDA —• T in e r e tu lu iD - n a Doubtfire, tăticul nostru trăznit— SUA; e Fax — Lâ răscruce între dragoste şi moarte. — . SUA— prem ieră ..

CÎMPIA TURZII - - Muncito­resc , — Demolatorul .. —- SUA— prem ieră; Iîexina, rr.on a- m o u r . S U A — premieră ;

DEJ — A rta — în numele ta-' tălui — SUA — premieră; De- jnolatorul- — SUA — prem ieră ,

GHERLA — Pacea Instinct fatal — SUA — premieră; în numele ta tălu i — SUA — ■ pre­m ieră S :

PROGRAMUL l t S,00 — Ac-, ţualităţi; 8,05 Calendar; 8,30 — Video-clipuri;; 8,55 Desene ani­mate; . 9,25 Film serial: „Napo­leon şi dragostea"; 10,20 — ; Curcubeu; 11,20 Film serial: „Salvaţi de clopoţel";, 11,45 Di­vertisment internaţional; .12,10 Film serial: ^Holocaust"; 13,10 — 1001 audiţii; 14,00 Actualită­ţi; 14,10 TVR Ia ş i ; .14,55 TVR Cluj-Napoca; 15,45 Tradiţii contemporaneitate; 16,15 Actua-. litfilî; 16,25 Agenda consumato­rului; 16,45 — 153.014 km; 17,00 Emisiune în lim ba germană;18.00 Pro. P a tr ia ;. 19,00 Film se­rial: „întoarcerea la Eden“; 20,00 Actualităţi; 20,45 Tezaur folqlo- ’ ricţ 21,25 Film artistic: „Obice­iuri vechi"; 23,00 Lege şi fără­delege; 23,15 Actualităţi; 23,35 Scară de romanţe; 0,05 Cinema­tograful- de noapte: .'.Emninnu-U. elle ÎI".

PROGRAMUL 2 : 7,00 TVIÎ Cluj-Napoca; 8,00 Actualităţi;, .10.00 Ora de muzică; 11,00 “ Telejurnal W orîdnet; 12,00 — Simpozion; 12,45 V ideo-sateiit;: :

13,15 Video-clipuri; 13,35 Film documentar: „Ultima bătălie a lui Napoleon"; 14,00 Actualităţi; 14,10 • Varietăţi internaţionale;15.00 Bursa invenţiilor; 16,00 - Desene animate; 16,30 Film se- : r ia b „Tînără stăpînă"; 17,0Q — . Arena; 18,10 Film serial: „Mala mujer"; 19,00 Concertul Orclies- - trei Naţionale Radio; 21,00 TVAI. Mesager, 21,30 Oameni care au fost 22,00 TV 5 Europe; 22,30 Teatru Tv: „Muşcata din fe -; reastră* de Victor Ion P opa;.0,00 - Duelul vedetelor: LoredanaGro- za si Adrian Daminescu.

TVR CLUJ-NAPOCA: 7,00 - ' Panoramic; '7,15 Universul creş­tin: învăţăm întul religios pre- Tiniversitar — îm pliniri şi cc- rinţe; 7,30 Emisiune în Jimba m aghiară; 14,55 — . 15,45 Actua­litatea; Student m ag az in : • Adio sesiune, a venit .vacanţa!

FA IU IA C n DE SERVICIU: sîmbătă, 16 iulie: Farmaeia nr. - 2„Perla“, str. Gheorghe Doja nr. 37, telefon 13-69-69, orar 8— 20, Farm acia' nr. 27 „Mercur", Aleea Detunata n r .. 3, telefon: 14-51-37, orar 8—13, Farmacia nr. 57, cartier M ănăştur II, Com­plex Union, telefon 16-56-15, o- ra r 8—13; duminică, 17 iulie: Farmacia, nr.- 2 „Perla", strada Gh. Doja nr. 37, telefon 13-69- 09, o rar 13—20...

FARMACII CU SERVICIU PERMANENT;: Farmacia „Cora-

! iatm", str. Ion Meşter nr, 4, te­lefon 17-51-05.i . ....

' . GARDĂ DE NOAPTE: F a r- f macia nr. 2 „Perla", str. Gh, j Doja nr. 37, telefon 13-69-69, o* . ra r 20—8.

R E Ţ E T A Z I L E !TORT RAPID ■-

Alimentele şi cantităţile ne­cesare: 500 g pişcoturi de. şam­panie,. 500 g frişca, 1 ceaşcă apă, 'yahăr după gust, 1 linguriţă ca­fea solubilă, 100 g nuci.

Mod de pregătire: Se pune ma­hărul cu apa şi cafeaua solubilă să fiarbă. Cînd această compo­ziţie s-a răcit, se înmoaie re­pede - pişcoturile şi se aşează pe un platou, unul lîngă altul. Se pune un rînd d e frişca, apoi iar pişcoturi Jnsiropate, iar frişca. Pe ultimul rînd d e pişcoturi sc pune frişcă şi se presară nuci care au fost trecute prin zahăr rîrs şi apoi pisate. ■ ^

POLICLINICA "INTE RS ERVISAN ”

Str P asca ly nr.5, cart GrîoofQJieni

• INTERNE - CARDIOLOOtE-- NEUROLOGIE - PSIHIATRIE

-ENDOCRINOLOGIE . : - REUMATOLOGIE

• ECOGRAFIE - ALERGOLOGiE-DERM ATOLOGIE

- CHIRURGIE - ORTOPEOIE . O .R .L - OFTALMOLOGIE

• GINECOLOGIE - ONCOLOGIE- PEDIATRIE - UROLOGIE

- ACUPUNCTURA - LABORATOR

(B loch lm le-B acto ilo log ie- Im uno log ie • Parazito iofil* ;

. T «8te SlOA)ZILNIC, In c lu s iv DUMINICA,. , y o r e le 7*21,Medic de gardâ: orele 21-7

R e z e rv a re c o n * u ttâ |Hla t e l . 1 9 - 3 9 - 3 9 : J

------ --- - 1* 1W ‘

f

VINERI, i s iu l ie ; PAG, 3 ADEVARUL OE CLUJ

. E x u b e r a n t a l u i C i l i n f o n

■» SPRIJINUL MANIFESTAT" FAŢĂ OE GERMANIA ÎL STIN­GHEREŞTE PE KOHL •

(REUTER)

Preşedintele american Bill Clinton a ridicat profilul' Ger­maniei a tît' de sus, în timpul

'celor-'douS zile ale turneului ' $âii, . incit .chiar şi cancelarul

Helmuth Kohl pare stingherit ele noua atitudine. Marţi la Bonn

' .şi miercuri la Berlin ,B; Clin- . ion, a făcut ceea ce ar trebui : şâ fie considerate cele mai anj-

ple declaraţii de. sprijin pe care Germania • ie -a .: auzit in epoca postbelică. El a calificat '.-Bonnul, ■drept p rincipalu l. aliat am erican1 din Europa,.. .împingind „relaţia succialiV tot mai palidă cu .Ma-

" rea 1 Britanie în ■ planul' secund şi nu a manifestat nici un fel de teama faţă de fantomele din trecutul Germaniei care mai bînliue în m ulte ţ â r i . vecine a-, '

• cesteia. ;Cind marţi,- la Berlin, B. Clin-,

ton a mers ş i '. m ai departe a- . firmînd că Germania a r putea -lupta intr-a viitoare misiune a Naţiunilor- Unite, , asemenea . ce-, lei din războiul din • Golf, H. Kohl a fost' nevoit sâ intervină pentru a tem pera speranţele ce

, începuseră să crească. „Nu sc pune problem a apariţiei unei noi stări de spirit care spune: „Germanii — pe front", a ' ţinu t - ; cancelarul să clarifice repede Sn cadrul unei conferinţe de presă comune cu B. , Clinton. „Cind şi Unde se va implica Germania va fi decis . în Ger­mania". ■ -.

Vizita lui B. Clinton ;.ă’ coin­cis cu o decizie , a tribunalului suprem, anunţata m arţi ; dimi­neaţa .potrivit căreia Bonnul poate ' desfăşura trupe în misi­uni militare m ultinaţionale dacâ parlam entul său îşi dă apro­barea. Uncia verde pentru uri rol m ilitar mai activ, ceea ce H. Kohl a . dorit' .încă de la u- ; nifiearea Germaniei în 1990,: este de n a tu ri să ridice proble­ma privind cît :de agresiv în ş afirm are va deveni B onnul.: Sprijinul amplu . acordat de- B. Ciinton unei Germanii mai_ în­crezătoare în sine a sporit ur-i genţa acestei probleme care i-a ;- preocupat pe' vecinii Germaniei : din momentul în care Zidul Berlinului a căzut. „Vom avea . probleme considerabile cu acest parteneriat ,no i\u, a comentat ArnuJf Baring, istoric Ja Uni­versitatea Liberă din ‘ Berlin. „Pînă acum, am spus mereu că „nu vrem să conducem, nu pu- "

tem conduce, americanii trebuie să conducă11. Acum se exercită presiuni asupra ■ germanilor pen­tru a defini ceea, ce pot si vor să facă şi Ceea ce nu pol", a

- declarat-el. .:După ■ce'a plătit miliarde Mos­

covei pentru că a sprijinit uni­tatea germană, VH. Kohl a în­cercat în zadar să convingă par­tenerii săi din 'UE r să-şi spo­rească drastic ajutorul pentru Europa de-, răsărit. Dar nici unul d intre cele 12 state membre ale UE n u 'p a re a . fi la fel d e .a - larm at de. problem ele' dini re­giunea excomunistăj. precum Germania, situată la frontiera' estică a UE şi ultima- super-, putere, Statele Unit?. .' ■ ~

B r Clinton, primul lid e r 'a m e­rican .născut după , cel de-al doilea război . m o n d i a l , a . fost'- atît de exuberant 1n sprijinul său faţă de Germ ania-îneît chiar şi ziariştii germani au - întrebat prudent dacă nu se s im te . pu- lin neliniştit la ideea că germa-,- nii vor pleca din- nou în marş peste frontierei ..„Am, mare- în­credere în obiectivele-m ai largi şi în politica 'aceste i-ţări" , a spus B. Clinton la începutul ;vi- zitoi sale. „Orice lu c ru care poa­te fi făcut pentru ::a-î dă Ger­m aniei. posibilitatea’ iă-si ; înde­plinească responsabilităţile ; de lider pe care este în mod clar capabilă a le. îndeplini consti­tuie un lucru pozitiv1, le-a spus el ziariştilor.' Clinton a îndem­nat Germ ania să trim ită trţipe pentru a lupta în misiuni ONU ‘

— asemenea celei d iri' războiul din Golf. ••,•■■

-'S

i ’ >1 I.» U '

'w-a?: .'; Ţ n “-, ■' '■"'Şpet-t,

.' I don'i neiitve i* HaiiiaiUJcado&eithtN

Ilillary, nu cred In superstiţiile, hailîene dar . . . a /

q j I R i a g W 3 ~ 3 I R L J _ 1

xvy<-:

bnucn& ^nivislq wsfi wsH— H artă nouă, teren nou de şotron

O u l î M ă m o r t a r e

• BOSNIA: MAREA BRITANIE Şl FRANŢA VOR SA CONVINGĂ PĂRŢILE BELIGERANTE

SA APROBE PLANUL INTERNAŢIONAL DE '■PACE • '

. (REUTER) ■-. ;■Miniştrii de externe ai- Marii: Britanii ,şi F ran­

ţei efectuează o vizită în '-Bosnia într-o ultimă încercare pentru a convinge părţile beligerante să aprobe, planul internaţional de pace. Douglas Hurd' şi Alain Juppe au prezis consecinţele exţrem -de

'/grave în cazul în care acest , plan va fi respins, afirm ind că aceasta a r putea deschide calea şpre extinderea războiului în B alcani „Pericolul este foarte m a re /d a r calea pentru a-1 îndepărta este clară*, a declarat Douglas H urd într-o conferinţă

!de presă ce a avut loc m arţi 12 iulie la Zagreb. ;;,,Yizita noastră este- foarte im portantă", a adău­gat el. ', ..-L- ■’ '

Douglas H urd şi Alain Juppe s-au în tîln it cii: preşedintele c ro a t Franio •Tudjman, c a r e a făcut ' un apel Ia sprijinirea planului de pace elaborat', de mediatorii occidentali ş i ruşi. Cei doi m iniştri, de externe urm au să s e deplaseze la Sărâievo pentru a se . în tîln i cu liderii federaţiei,, m usu l- '.: mano-croate din Bosnia, care declaraseră eă vor sprijini p lanul. M îln irea - crucială -a avut însă loc .ieri, cînd cel doi m iniştri ati p u rta t, convor-'; biri cu liderul sîrbilor bosniaci* Radovan K arad­jici, care a ţidicat obiecjfi serioase la planul de pace propus.. ; ' . - ,

Âlain Juppe.a afirm at că unele îriăsyri tem pom -e . ar putea include- înăsprirea sancţiunilor, .econo- - mice împotriva sîrbilor, uri- regim mai drastic al zonelor de interdicţie a arm am entului greu şi b lo - ,

carea fondurilor - destinate reconstrucţiei pentru ; musulmani. A m bii' m iniştri de externe au arătat,, cu claritate că n u sînt de acord cu ridicarea em­bargoului asupra armelor, in stitu it în u rm ă eu * trei; ani de Naţiunile- U nite şî eare ^ paralizat capacitatea musulmanilor, de a se apăra împo­

triva forţelor .sîrbe, ca^e -: dispun de . armament greu ş i . au m oştenit ărsenalui dfe război al arm a- •

. tei fokei Iugoslavii,. ... .. . . ■.-, ■Vizita la nivel.'.înalt are locuiri condiţiile ex»J-

tenţei Vimo^sefi-iriale’ evidente că' sttfaîi sînt p re­gătiţi- sâ pună . condiţii oricărei , acceptări a aces-

. tu i plari. ConfQrm- h a r ţi i . propuse şi aprobate d® Statele Unite, Rusia;, Maj^a , Britanie, Franţa^ şl Germania, 'fosta; Iugoslavia’ aE. f i .îm părţita fără m'eiiajamente îp douâ, în tre sîrbi .şi alianţa n-iu-

. sulm ano-croaţăi. Unele o iic ia litlţi. ale :Kaţiu«ila9. Unite se pregătesc să irstermetlieze un acord. Ci vederea, extinderii unui ârmîsţiţîu, în prezent; n e ­sigur, în Bosnia pentru încă o ’ lunăf. dugă. O fei- ■

.- trevedere cu oficialităţi ^musulmane ş l c ro a te . f i t ' • Saraievo. ŞCrimisui special al Naţiunilor -UnitS,

Yasushi Akashi, a declarat că a obţinut lin ®- cord verbal din partea celor doi beligeranţi d e . a - înceta. ; acţiunile „'ostile, ;;dşr a " evitat folosirea cu v în tid u ii.a rrn is tiţiu “ pen tru „a desetr-na- acesâacord. ...... .. '

Potrivit declaraţiei făcute la Saraievo d s catca : mediatorul Statelpi; i Unite^ Charles âedm aji; ■ eo-

m unitafea in ternaţională se aşteaptă l a u r i răs­puns favorabil c lşr la planul de pace pînă fa 2ff

- iulist, în . caz contrarisituaţia.' evoluînd; rapid: cătrd 9: politică a „biciului ş i zăM rpM iU“ eu, scopul, 4S

- a aduce-facţiunile ' ţivale p e calea ,c-ea bună. P&- : triv it tlnor. diplom aţi şî ujior oficialităţi a le N a­ţiunilor- Unite, este- insă ' puţin probabil ea cele clouă -părţi să - dea Uri răspuns tranşant l ă proptit- nerea de ’ pace. Facţiunile v o r ' încerca probabil sâ evite să, dea un, răspuns, prelungind riegoclerife şî incereînd în; ice laşi tiriip- să-şi consolidez» săti

•să-şi extindâ te rito riile deţinute. Unii dlplom sţise tem că guvernu l bosniac a r putea accepta coa- vorblrile de pace, .în timp Me 'arm ata sa ş-ar p re ­găti pentru intensificarea războiului.’ Unii obser­vatori bănuiesc că sîrbii bosniaci mizează pa fa[>- tu l că.-./puterile occidentale sînt a tît de dornice

. să ajuiigă la . un acord de1 pace şi a tît de divizate între el^; îneît vor să coniinue convorbiril9 .

■atît,/timp c ît ei n tr angajrază ff -.ofensivă efis m ari proporţii. ;■■ ■ . , .

Potrivit unei biografii oficiale,, Kim Giăng Li ar fi yăzut Iu-, mina zilei în tr-un lagăr al re-, zistenţei anti-japoneze, pe mun­tele Paekdu, simbol al istoriei corcene, venirea lui pe lume' fiind însoţită de un curcubeu' dublu şi de raze de lumină stră- ' lucitoare. Legenda mereu în­frum useţată afirm ă chiar că o rindunică a r fi anunţat naşterea unui „general curajos chemat să conducă lum eaV în realitate, el s-a născut în apropiere' de Habarovsk, în Siberia, în tabă­ra de instrucţie a eelei de-a . {!8-a brigăzi de recunoaştere; a arm atei sovietice, )Unde tatăl său era ofiţ-T — potrivit spe­cialiştilor în problem e coreene.

Mama ea a m urit după reîn­toarcerea lâ Phenian, eînd ’ el

doa» 7 anii în anii grei aî războiului din (Toreea (1950— *933) el va fi pus Ja adăpost In Ghina, îm preună cu noua so­ţie a - tatălui său. Acest copil- minune, „întotdeauna primul, la toate disciplinele, potrivit bio­graf ilor săi; ş i-ar £1 salvat chiar;

la vîrstă de numai 8 ani, tatăl; de un „complot contrarevoluţio­nar mîrşav urzit-de ,-o clică de: spioni1*. v

Din 1958 pînă în 1860- el . a ;’ urm at doi ani la Academia pen-r tru ofiţeri de aviaţie din Ger-

^mania de est. In 19G4 obţine •

nord-coreeanâ. : :{, P e scena jb litica, Kim Giăng ' : Li apară , numai în 1973, fiind

ales secretar cu probleme de !' organizase .• şîft .propagandă în : cadrul partidu lu i,,, V enirea. ' s a : coincide cu începutul îndepăr­

tării fratelui mai m ic al preşer-

Iul sau. Începe să vizitele fer­me şi uzine pe întreg \ terito- riu l ţăcii. '> In 1980 devine per­sonalitatea . nr; 2 a partidului,

'fiind deja salutat de uri oas-- pete chinez în calitate de vii­to r lider a l ţării. în 1983-, v„Iu­bitul conducător" efectuează o

S ch ifo d e p o rtre t... „ ro m a n ţa tă "o diplomă de economie politică ■ a ' Universitâţii ; d in ' Phenian, i După aceea, K in t'G iân g L i Se i ocupă de problemele de pro­paganda ale Gomitetiilui- <3en- tral" al "partid uluii" îri ;;dccurs de 1 d o i1 ani scrie ■ & opere, - ■ toate „mai bune decît' arisamblul o- . perelor produse de Întreaga o- m enîre“, denunţă „influenţa pe­riculoasă a Giocondei lu i' Leo- nardo da Vinei“ şl supraveghea- : ză producţia cinematografică i

dintelui, : Kim ■ Yong-Ju; consi­derat pe vrem ea aceea drept singurul ţ sucsesor probabil.-

In tre 1977—X970, Kim Giăng Li d ispară misterios dte:pe,;:are;- nă, perioadă. în eare . in străi­nătate ' se zvoneşte gS s-ar fi - aflat- • în- v! aonvalescenţă după o tentativă d ar,asasinat pusă . l a * eale de- m ilitari, revoltaţi ■ de ir autoritarism ul - său. - R eapare . .în 1979 şi portretele, isalc sînt pU- sate-'-alăturî -de. -tele., j ţ t e . ţş lâ -

>vizjtă oficială ,în Ghina, „ .f iin d declarat drept ‘ ^singurul -iucce- şor“ la' C august 1984;, in pofida îm potriv irilor conjugate s unei părţi a armatCi ŞÎ a' so'ţiei lu i K im I r S ctij/K im /Şonşsţ . Ao, mamă a . p a ţ r u . a l ţ i p o p i i al „m arelui conducător". 1 ' i

P e vrem ufile cînd d irijd »er-■ viciile- sasrete, K ira G iăng,. H f fo st h i mod, ţşxgres p.U3,!n eauza pen tru tm alehtat ou obmbe la R'angtâhy -• fcaw '-i1’. .jmwrdcât

m oartea a l&V lideri din guver-■ n u l de la Scul, precum, şt. peft-

t r u . distrugerea • in zbor a unul .Boeing / sud-coreean, tn 1957 (115 morţi), cu puţin . îna in te d& Jocurile Olimpice d e la Seul. Acest personaj, aflat la origi­nea a. numeroase,; realizări fa ­raonice. eare' decorează capita­la tării, e ra frecvent a ră ta t în compania tatălui său fie propa­gandă oficiala, răm inirid insă omul invizibil ’ pentru oaspeţii Phenianului.. El mi a acordat nici»

■-.'odatSvun^interv’iu unui ziarist .s tră in şi. nu a . pronunţat nioi

f tuh ‘^iscu% In publio. „Slavă '„ 'o fiţerilo r‘iji «6îdaţiior “popovulut- ;d'orcean“ --sînt Singurele euvinte

.ftştîe 'S^isivxîlifyzate-' în . publia ea rsopa?.la, tinei parăzi. militare,, to

iţţapriîie' 1Q82.:;1Î1 a^a jtîn s In Ul-■ tim â etaipâ a }-pregătirii sucse*

ilun îl' tatălui,'- să' f, devenind a*- m andant'yupţ'em „al forţelor sra-

.;-mat©,-,In. (jîesejnbrio 19C1, fiind "prom ovat '/,patru,, luni m ai lîr-

Zîu» la gradul- de m areşal. K im ..^iăng, I . î ., este căsătorit şî ara un băîşit de ani.

-ADEVARUL DE CLUJ VINERI, 15 IULIE, PAG. 4 '

In programul celei de a douarilc a manifestărilor din cadriţl „Zilelor Culturii Bucovineno" a- fost indusă o primiră a oaspe­ţilor la Prim ăria clujeană de lătre domnul primar Gheorghe Funar, secondat dc staff-ul Pri- . măriei. Dintr-una '.protc-olară,., intîlnirea s-a transformat " în- , tr-una de suflet, fără false efu- «iuni patriotico-scntimcntale, la care însuşi domnul prim ar' l-a provocat pe cei . prezenţi la o discuţie incitantă despre desti­nele neamului românesc şi pro­blemele cu care se confruntă

-românii de dincolo de grani­ţele României. Vom punctă, 'din ce]e discutate, cît£va opinii a-

' părtinind oaspeţilor.. , Un vis frumos, datîrtd de mai ■mulţi ani, s-a realizat = in aces­te zile, în care ani trăit mo.-,.

•' mente de adevărată înălţare . .spirituală • Lipsa acută de car-

'■'* je .românească, -(manuale şcola^ -.fe. cărţi pentru copii, literatu- :.-

ră artistică, culegeri din reper-, ioriu l muzical românesc d e : toa-,‘ te genurile etc.),. efect al „dez-. măţului , brejnevisţ11 al V anilor, 1974—76, cînd din . bibliotecile^

- săteşti a fost d istrus ' întregul fond românesc • Speranţa ' , în ’ redeşteptarea., naţională .p rin1 a .

.Jutor românesc. Noi. ne jert-^ fim Sn numele' ' umil ’ neam ,: a l’* Unei 'speranţe, al unui viitbr ' şi-- '

,-aceştia sînt copiii .noştri, în ,pre-- ien t lipsiţi de posibilitatea de f i citi în limba roniână • Lâ U-.. -'diversitatea jd in : Cernăuţi fuhcrl-

ţionează îri prezent o singură. t .catedră (redusă şi ea) de filo’.o - . gie română. Ar ii bine cd-'poli-î; ticienii din Ucraina să vină l a , Universitatea din- Cluj-Napoca, '

•pentru a vedea cum' studiază şi de ce drepturi se bucură —aici

...ţinerii- : ; aparţinin#r--minorităţii- > maghiare • ; Dorim ca elevi, -şi.

- .studenţi bucovineni.' să. petreacă - ţ —2 Săptărnîni din vacanţe la

..Cluj-Napocă, 'p e n tru ,;a ;,s£;/fami­liariza cu tot, cecţi^ce-. înseamnă, ‘ Viaţă culturală româneasca «Ţ5

■protocolul de’ eolabojare, cUltif-t j-ală dintre : România ^şip-U^ralna

-.nefiind semnat (tergiversareadin partea Ucrainei este'• deliberată)

. elevii noştri eare >au absolvi t în. ;Bomânia nu-şi pot continua- stu­diile universitare. Singura şa n să ,

‘ ş r fi ca, persoane particulare sayţ;

brgahizaţii -apolitice-, să le ofere burse de studii - • A .fost rea ţ- jjygtă -„Societatea pentru l i te r^ ffiri- şi Cultura ţofnâniiqr â (0 ^ucoyjna“, c$ sediul la Rgdăuţi-,.

yînej menirea fa trezească 'om* ia publică internaţionali asu^ ■ ra marii nedreptăţi că re ia ... y s

jlzut pradă populaţia rpmâriea^- că din Nor'dul Bucovinei. Cen-

Opiniile de mai sus. au fost formulate de nume sonore, ale. .vieţii, culturale din România | j ţpii Bucovina (să-j amintim dom­n i profesorul - l)s. Vatamaniu^ ft£Ş,d- Vladimir ^Trebici, Vasile fă râ ţean u — redactor şef iy ga^eţei IP ia i românejs" dig Cer? nâuţi), de scriitori- profejjori u* liceu ’sau universitari care fa

O . DEZBATERE CULTURALA DESPRE NEAMUL ROMANESC SI PROBLEMELE ROMANILOR I)E ' DINCOLO I)E IIOTAUELE

PATRIEI-MAMA - . • ;

trul de studii de la Rădăuţi va edita ,;Analele Bucovinei", p e n - . tru a dezbate „cu cărţile pe fă- . ţă‘! şi. cu. argumentele istoriei,

, a. cui este de ; d rep t/ Bucovina. - Nu - va exista * diplomat român care să accepte semnarea trata-, ţului de bună vecinătate - cu U- craina în actualele. condiţii; U-,. crainenii se tem de Cernăuţi (este şi unul din motivele pen-

.triv care nu s-a înfiinţat, pînă acum, -Consulatul Român în a- cest. oraş), pentru că simt că nu ei -sint băştinaşi acolo.

ijt aceasta oră . o -impresionantă, muncă de mecenat.-

Prim arul municipiului ■ Cluj-. •• Napoca, s-a .angajat', să.sprijine,-

prin mijloacele, pe ,; care PUNR şi Prim ăria clujeană ie .au 13 indemînă, strîngerea legăturilor cu rom ânii'bucovineni, să rea­lizeze saltul de Ia faza unor contacte, sporadice îa nivelul u- nei po litic i;. de stat în acest Sens. „Meciul , trebuie jucat din

■' te ren -şi nu ..de pe tuşă“, a mai 'Aţinut -sâ sublinieze" domnul pri- 1 mat-. referindv-se, desigur, la

posibila atribuire a unor porto­folii 'ministeriale unor membri ai PUNR, moment. în care mul­te din ‘cele discutate îşi v o r găsi rezolvarea pnntr-o mai bine o- rientată politică guvernamen­tală. .. ., - .. .

Oaspeţilor din Bucovina le-au (ost - oferite - a ten ţii' din partea Uniunii „Vatra -Românească11 şi' Primăriei, domnul prim ar înmî- riînd personal celor trei co-pre- şedinţi ai Societăţii p en tru : cul­tura. românească „Mihai" Emi- neşcu*1' şi .redactorului şef^ al re- yistei : i,Plai românesc" cîte o plachetă repBţzcnţîrid Monumen- .tul Mişcării Rfemorandiste. Sim-( boluri ale dragostei,.frăţeşti", au l'ost înm înate 'oaspeţilor , şi , de

. către domnul- conf., d rN I.T; Stan, preşedintele Societăţii cultural-

-patriotice „Avram Iancu“. La .sponsorizarea acţiunii au parti-

‘ cipat, pe lîngă organizatori (Fun-• d a i ţa , Culturală -Română şi Cen­trul de Studii Transilvane), U- niunea „Vatra. ; ltomâncască",

“Bancă „Dacia 'Felix1*,’ Societatea de Asigurări . „AHDAF", -; care şi-ău unit eforturile în a asi­gura oaspeţilor bucovineni o şedere cît mai .p lă cu tă la Cluj- Napoca.-'- . ' -

' Michaela BOCU

.- 'Avem ■ plăcerea «să-"vă reamintim , ' ştimăţi ? citi- ‘ forij că" îri aceasta vară, prestigioasa instituţie de. învăţămîr)t‘ superior muzical din România, Acade- - mia de îiMuzică „Gh. Dima11 din Cluj-Napoca; ani­versează 75 de ani de la "înfiinţare. Cu certitu­dine, accst eveniment constituie un moment de re- : ferinţă -şi o- mare, sărbătoare pentru actualii- sau ' foştii -. dascăli sau studenţi ;'aj’. Academipij -:liniţi:> prjn dăruirea şi harul cu care; cultiva ‘lim bajul, muzical în cele^mai- felurite forme de manifes­tare. Ale acestuia.. Qrganizatorii şî-âu'-.propus ..-ca :; Xeştiv’ităţile. aniversare să se ;desiăşoare.:''îrilre.' '25. august1 şi 1 septembrie.' a:c:, • l â . acestea fiind im- • vitaţi toţi absolvenţii aflaţi „l.a datorie", atît în ţară cît şi in străinăta te .'

, Debutul manifestărilor este programat pentru :25 iauggst, ,-la. or^/10,Q0 în. sala Studios a .Acade­miei. X a . această,:niare/ sărbătoare." a'-;muzicii,- ee * ,şe va desfăşura pe parcursul a rŞapte-zile, ’se con-: tează pe participarea,,.a,circa: 750 .de invitaţi, al. ... căror număr a fdbt {estima^ .pe baza unui simplu . cMcul:" 751 d e . promoţii-’ î><. JO ituden ţi a n u a l.; 1 Tpt ■ p?ntrw..;,;prim^ |zi. este prevăzut un-' concert - susţinut de’ Filarmonica de: S tat ,,Transilvania", din Cluj-Napoca;-iînf ziua '’de’.' 26 august vor con- ' certa „Trio Gasals1! ş i . Corul „Cappella .Trartsyly- vahica'1; în. 27 august vw eyolua .formaţiile „Col- > legium • ^Iusicum .. Academicum1 ‘ş i:-;,iArs> Notfâ1’, iar -r Sn 28.: august Cvartetul „Bartha1*. şi ■ Cvartetul „Transilvan11; In 29 Jaugust vor evolua ; Ansamblul de percuţie şi Conil „Ântifâniâ1*; zilele de :30 şi

M31 augUst le-au fost' rezervate gale de operă cu absolvenţii, realizate cu «colaborarea Operei ' Ro­mâne şi/va - Operei Maghiare, de. Stat. din C luj-'

^'Napoca. . ; ' - ' v :Programul manifestărilor ,var include; şi un co-:

'• lofcviu ■ muzicologic,*>structurăt ^pe două teme ma­jore: „AI.MA M Â|'ER — Academia de Muzică

; „Gh. Dima" ţ27 august, ora 10,00: istoric, etape ' /esenţiale,' -prezent'.-: M oderator: prof. dr.. ,Bujor

Dânşorean; oua 16,00: ' discuţii colocviale, amintiri,, evocări, "' mărturii.- -Moderator: prof. , cpris.'. Tudor Jarda); „INVATAMINTUL MUZICAL ROMANESC IN CONTEXT EUROPEAN" (28 august,, ora 10,00:

' t-racliţii,.-. d jalpguri,.. perjnanenţe. Moderator-., .p ro f .. iin iv/ Âlexandru ;FărCaş; ora^ ^ 0 : Discuţii: .suc-.

'S$e,11nfrîngeri^ .perspectivei^ : iiî6derator: prof.- Ionel Panţea). M anifestarea a fost-concepută.clrepl una cu ca rac ter deschis, relaxant, agreabil, prima, parte a-: fiecărei- zile a colocviului fiind consacrată prezentării- unor ■ comunicări, ştiinţifice .scrise, ini-, timp -.ce după-amieiziie ■ se / vor concentra in jurul unor "tlialoguri 'lilx-re - de " orice tconstrîngeri.- Pre-.:

igătif'ile • pentru intîlnirea; cu -muzicienii dej ieri, ş i: de azi ai- Clujului — .îraulţi dintre- aceştia .In-.’

jrun in tf,' aprecieri elogioaşe pe marile - scene ale furftii':; — sînt;, în, plină desfăşurare, -m oliv pentru care :.vă vom ' reţină: atenţia ’şi cu alte am ănunte legate 'db desfăşurarea'-acestui, eveniment de. - ex-. cepţic. ' , - ". ;• '- " •'• ; f

! - ’ : v Michaela HOCU

DENNIS. PERiLOL PUBLICUn film căutat şi vizionat; de

public rulează săptămînâ- aceas­ta şi cea viitoare în municipiul

-Cluj-Napoca, purtînd un titlu cu rezonanţe „oculte"- dat'-iiinâ faptul că „pericolul public'1 este produs de un copilaş care nici el nit ştie prea sigur dacă are cam 5 ani. Studiourile, de film Warner Bros - ne introduc . în ă- ceste valuri de mister prin in­termediul producţiei lui John Hughes şi a regiei lui NickCast- le. în rolurile principale: Chris-

-topher Lloyd în , rolul ,micuţului Dennis, Lea Thompson, joan

<Pl,o\vright, P a u l ' W infield,, ’ Ma- son Gamble .şi un invitat spe­cial, care va juca rolul băţrînu-

: lui ursuz, dar. posibil de îrriblîn^' zit de jocul genial al lui Dennis, anume -W alter Matthau, inter­pret a l1 domnului .George Wilson, grădinar, respectabil,

O scurtă şi revelatoare recla­mă ne aşează direct în tema fii-' m ului:-„E înarm at . . . E simpa­tic ..-. "Şi e în vacanţă toată va­ra Aceasta debutează cu prezenţa . „impunătoare*1 a lui Dennis într-un mic o raş,am eri­can, pe care-1 străbate cu o

.bicicletă de care sînt legate itot felul de „producţii11 proprii: de Ia borcanul cu lăcuste vii şi pînă la o mulţime de conserve „goaie11, al c ă ro r . sunet se riiani- festă în -mers a tît de pătrunză­to r 'în e ît îţi iau auzul. . V :

Nu e. foarte agreat - de;-locui-': torii oraşului său, la fel . cînd mama, şi ţatăl său trebuie să plece .într-o deplasare ; necesară pentru scrviciu, în Oklalioma,

.m ajoritatea îngrijitorilor de "co­p ii; cînd aud numele părinţilor la telefon,, pun- receptorul - în

"furcă: Vecinul- familiei,' Mr. Wil-, son ,. este de-a dreptul înnebunit, de cîte probleme poate să-i cre­eze, de la ■ zgomotul asurzitor ăl -sosirii lui şi- pînă ,1a clistrUge- rea unei platforme, cu mîncare.

;cu.;ocazia unei petreceri:. Rcpli-• cile • desfăşurate în tre copii ri­diculizează-■ discuţiile ,,serioase", ale eelor m aturi şi mulţimea, de

.false-.probleme. .pe care ei le creează, Mr. •Wiisoi'i este în cele din urm ă gazda lui Dennis pe :, timpul deplasării părinţilor, timp suficient pentru ;i produ­ce. /mulţime de „pagube“: bătri- nului ursuz, â c ă ru i soţie line

fsincer. la , copil, inf cele din ur- :mă,., făcindu-i serviciul, lui şi .întregului oraş, .de a prinde ;m hoţ, specializat. în fu rtu ri; de poşete, bijuterii' şi în spargerea seifurilor. . - -

Dariu COTUL

•: O'-

\ z E S im u L c u a u m i r o m a n .w i m i i j_.Această, lun^ă; ^ p a ran teză ,■ tv-dcschisă,î>asupra lipsei,: . căre?uf a r e i?cazu| lui Ion "Creangă pentru' cultura ro-

(«e ţensi-une .spiriluală''într'6*"otomanr, ş i-‘români şi î n - m â n e a s c ă , ' ‘ i . . ‘chisă; asupra fprlmejdicî pc,;'c/irb o reprezintă ocupa- ’: N-arp, vrea să fim rău înţeleşi. Constatînd incuas-

, , ţia sovietică, primejdie, caic, totuşi, a r putea inaugu- ; tă prelungire a geniului folkloric pînă în literatura ra. un . nou „M de a j l 1'.'Jn istorie al romanităţii, — scri să a sftrşilului secolului ; ă î ' XJX-lea, nu voim să

^această lunga paranteză hCi.neTă d ep ă rta , totuşi,."prea : ’ facem apologia valorilor lolkjorice, opunîndu-le vulo- , piuit de subiccţ. Pentru că tocmai începusem să spu*. rilor culturii savanţii.-. Dimpotrivă, dintr-un anum it punct

“ ,?torit^ Jm prejurârilor -istorice, românii .au..;’ de vedere, această solidaritaTe a unei părţi din lite- .'-fnsi: (mnio/itpnii .«« .<«»»«' î- râtura românească modernă c u ’ universul folkloric: ris­

că să menţină-•anuti-iite'Creaţii româneşti intr-un pro­vincialism cultural ■'dăunător,.-Şi aceasta nu pentru că folklorul a r ii, in el însuşi, un mod inferior de crea­ţie, ci pentru simplul motiv eă. datorită propriei is* to rii,’ fcuropa a ’‘depăşit ,dem uit; modul de creaţie . fol-

................................... i in-rind, pre­mi­

u luipentru’ 'o cultură europeană,-

, 'fo st împiedicaţi sŞ^ creeze pâ niveluri culturale instau-; - ra te -d e Evul îled iu şi desăvîrşitc* de Renaştere. Capo­doperele spiritualităţii româneşti aparţin foiklorului; ş i -

v'^eşi . România modernă a avut norocul să aibă un poet de: geniu In Mihai Eminescu,- totuşi capodoperele.-li-'

. ricii şi- baladei româneşti răm lţj'poeziile-populare aiio-j

ia lectĂrf’;' iperttTfîă' V” J -lare aparţin arheologiei Spirituale, că ele fac parte/di'iv scrie şli i£eti,>',rănlîne| fdJ;uţK'Sofc\ar.,cu litpralura'; oi-!alâ;'. trecutul, jşpntrp..totdeauna- abplit, al - um anităţii' e.uir«- or, opera"lui".Creangă poaifi» ^ ..ascu lta tă vşi gustată (Je* pene ş t,. 'c a i 'p rin urmâi-o; ele: nit-.hlai pot servi ?h ţărani c u : accca-ii bucurie.'ţU ^^^ire:. ei .^Sourtă creaţiile"' niol lili- ffcl 'creaţiilor, culte, ffiit timp a domnit ; Jn literaturii..populare. ^..Ideşljyil s5t.ne..iaiţ}i)tlm . prăpastia ; lume acest*-punct de vedere -pozitivist .şl -evoluţionist, care exisia IhtriHRăcine; S o n ta lg n e -satv*Pascal şl -unl- • posibilitAUle- spirituale concgnjrale. I n . .tradiţii folklori-

■ ce nu , aveau, am putea , spune, mei o şansă de .valo-------, * -« * ......... ') fle ,

paşte( rînd

o :'"reactualizare viguroasă ,a .catolicismului ; şi '.dogmele . pozitiviste sînt astăzi desuete; iar pe de. altă .-pârtie,

Asia a- in trat de eurind îh Istorie, şi alte nenum ăra- ' ‘«leviîQpoarej cuUta-aliceşte arhaice sînt şi t-le pe cale

d e ţo inteivem în Istorie. Astă însă înseamnă câ un dialog de. la egal ; la egal va începe îri curînd în­tre cultura europeană şi ce le lalte 'cu ltu ri exotice .şi ar- haice .'O r, uri lum i., se 'ş tie : oricît de m ult s-ar deo­sebi intre ele, toate culturile extraeuropene con tinuă .

. să yalorilice-şi 'sâ :se inspire din „mituri" ‘ şi folosesc că instrument u<» cunoaştere, prin excelenţă, iogiea simbolului. Dacă dialogul care va începe intre cultura europeană şi celelalte culturi e menit să fie fecund, trebuie sâ sc ţină scama de universurile spirituale ale non-europenilor. Şi nu O' deloc l i p s i t 'd e 1 semnifica­ţie faptul că,. în ultimul timp, gîndirea europeană a făcut extraordinare- eforturi ca. să înţeleagă simbolis­mul şi sa'-revalorizeze miturile şi arhetipurile Este ca şi cum spiritul eu ropean-ar fi presim ţit, de vreo 30 de ani încoace, că 'mersul „istoriei îl va obliga curînd- Ia un crialo-.’ liber şi pe "picior do egalitate cu celelalte spiritualităţi non-eiii-npeno. “

. ^ Deci, să revenim la cazul culturii româneşti, -soli.la- rritn tc a "si cu oi i/ontul/.spiritualităţii folUloritie nu mai

poate fi considerată astăzi „ca un impediment, .ca o nfnpyţinarc a pasifcilităţilor- do colaborare cu. adevărata

/ OTl-tură-.europeană;. i.raîijoră1'. Dimpotrivă .această sim ­patie , eu. moduriic' .ci*? sc-nsibilitaţe şi gîndire arhaice o face ap tăj; ’mai-, mult' dccît culturile: occidentale, să- fnţelcagă situaUild: spjriiuale ale lumii non-euiopcno şi să susţină dialogul eu-această lume. Dar toate ace>te posibilităţi aparţin viitorului apropiat. .SJ vedem ' deo-

, cam datu. c p Înseamnă proprlu-zis .solidaritatea t u u n i*. .versul folislori». şl să ne-întrebăm în ce m ăstuă ac/,as-

tă ’ solidaritate - poate promova sau, .dim potrivă; limita- posibilităţile.de creaţie ale unui popor.

(Mircea Eliade' — Destinul culturii româneşti, revista■ • ' „D eştinV Madrid, j!W!)

'V ineri, i 5 iulie* p a g . 5 ADfVAffUl O f a u /

V«/fc* ^ <*dT * *■ *£

- i

**»,•>

C o iV .ra S te r u t i e r eFotografia: Radu SFINTE JUDKAN

• CU Şl FAR A MANAGERI

, încă patru . societăţi comerciale cu capital de stat şi-au selectat şi num it manageri. La IM P S /. Turda a răm as manager, vechiul director, ing., Ioan Medrea, la SCC „Transilvania" a fost nu­mit director nou: ing. Marius Cărpineanu, la Trustul de Con­strucţii Industriale Cluj a ră-

’ mas vechiul director, domnul ■ Dumitru 3ojan, iar la „Mucart"— doamna Eugenia. Maria Salca, vechea directoare. Pînă ăcum,două...societăţi comerciale cucapital , de s ta t— SC „Flacăra" (confecţii) ri SC „Electrocerami­ca" , Turda nu a u .a v u t oferte^ pentru postul de manager, s

DUBLAREA EXPORTULUI

^Valoarea textilelor româneşti exportate îh SUA şi Canada, in prima jum ătate a' acestui an, s-a dublat; faţă de perioada si-

( 'milară a anului , trecut. . Ioan Pirgaru, director general" în Mi- , nisterul Comerţului a precizat că există categorii de textile la care cotele de export sînt u- tilizate într-un interval de 50 1— 100 procente, dar ’ numărul acestora este mic. ■ Din cauza crizei de m aterii prime şi a pre­ţurilor peste nivelul mondial, s-au înregistrat ncreallzărr la cotele de export. Acest fapt are o influenţă negativă asupra ne­gocierilor interguvernamentale româno-americane şi - rom&no-ca- nadiene. , ' . '

e c o n o m i c

GAZ NATURAL DIN MAREA NEAGRA .

Zăcămîntul de gaze. naturale din Marea Neagră, estim at la ctîeva, miliarde d e . metri • cubi, va fi exploatat în urm ătorii anf. Din împrumutul; acordat Româ­niei de Banca Mondială jşi su­plim entarea pil 8 milioane do­lari a fondurilor „Petrom“,; pînă la sfîrşitul. anului ,vor fi înce­pute lucrările de fo ra rc -ş i de instalare a conductei submarine. Conducta va avea o capacitate dc transport de. trei .. milioane metri cubi pe zi. Zăcămîntul,

. descoperit' încă din 1988, u r­mează să fie dat în ' folosinţă în 199G, . : ' .

r r Paşi marf |ie linia rivaiizării“ ^ Tu .n e . propunem, să facem o. analiză am plă â 'paşilor' făcuţi de privatizare în oraşul Gherla şi nici . nu, ne.g înd im şă, . inventariexn numeric şi nominal po cei ce nu devenit întreprinzători sau. şi-au pus venitul la bătaia pentru a se num ăra p rin tre , investitorii de m al. m are sau mâi mică anvergură. Lectura atentă a registrului de la Circumscripţia fiscală din localitate ne-'a p rileju it consemnarea cîtorva adevăruri despre traiectoria pe carc. o urmează societatea în care ne găsim cu toţii'. > -- '

Dată^fiind multitudinea activităţilor riu utilizăm toate datele -încorporate în -registru, dar nici nu - trecem cu vederea -cele mai semnificative coordonate şi cîteva nuanţări, legate de ele.. Constatare;}'

'generală este că privatizarea a luat un avînt deosebit în-' oraşul Gherla. Im ediat după evenimentele din decem brie1 ’89 au apăru t primele 'societăţi particulare, spre satisfacţia populaţiei, care aştep­ta foarte m ult de la agenţii economici înfiin ţaţi în diferite domenii de activitate. Privatizarea, la modul s ta tis tic ;- înregimentează în mică localitate de po valea Someşului nu mai puţin de 800 de în­treprinzători particulari " autorizaţi. D intre aceştia 396 sînt societăţi comerciale cu capital privat, 45 asociaţii fam iliale , şi 352 persoane fizice.-Foarte puţini dintre ei au câ obiect activitatea productivă; şi mai puţini acţionează. în sfera serviciilor. Totuşi, există cîteva „fir­me" — cum sînt SC „Cuptorul de au r“ SRL, SC „Tehnomedica", SC „Carota“, SC „Natanaela" SRL şi SC „Autosalon-Baby“ — care acordă atenţia cuvenită diversificării producţiei şi unei cît mai bu­ne aprovizionări’ a populaţiei cu diferite m ărfuri da strictă necesita­te- Chiar dacă nu pe măsura tu turor,' aceste societăţi private au în­cercat să satisfacă cerinţele cum părătorilor. în rest ,foarte puţine ateliere meşterşugăreşti. în general, domină bouţlcurile, consigna­ţiile şi barurile. Cu toate acestea, putem .afirm a că la Gherla pri­vatizarea a făcut progrese mari. în ultimii patru ani..

' , , SZEKELV Csaba

Cî

DOLARI PENTRUa u t o s t r ă z i / •

M inistrul transporturilor, dl. Aurel Novac a apreciat, într-o declaraţie făcută presei, că este nevoie de 3.5| miliarde dolari SUA jp en tru construirea celor 500 km de autostradă prevăzuţi in Programul naţional de construcţie ■ de autostrăzi.- în prim a etapă există fondurile ne­cesare .Urmează ca alte fonduri să fie obţinute din concesionări pe o perioadă de 99 de ani. în prim a etapă se au în vedere traseele Bucureşti — Constanţa, Bucureşti — Gjurgiu şi Bucu­reşti — Piteşti — Sibiu — Nă- d la G . Autostrada Bucureşti — Constanţa ,a anticipat dl. mi­nistru, va fi term inată in anul 1997.

Proces complex, cum ulativ,., a cărui -esenţă constă în distorsiu­nea puternică existentă între procesele, monetare, şi procesele eco­nomice reale, între masa, monetară şi masa m ărfurilor şi serviciilor puse în circulaţie, între oteşterea preţurilo r şi scăderea p u te rii,d e cum părare a 'b a n ilo r ,eu efecte.,.majore în^sfera producţiei- şi ;pe : an­sam b lu l’macrosocial. •; - ■ -

Cauzele inflaţiei .'sint-definite'- diferit "d e specialişti, separindu-i_ in curente distincte > - ' - -- > 1 >-

O unii sîn t adepţii dc-tiniţiei m onetare ^- şcoala m onetaristă — ' care purie la baza 'fenom enuluf factori care acţionează în sfera cir­culaţiei monetare şi îndeosebi expansiunea erş’isiunilor monetare;

Q ceilalţi s în ţ adepiţii definiţiei nem onetare, în tre carp unii afir­mă că Ia baza inflaţiei se află presiunea cererii, discrepanţa d in tre mărim ea cererii solvabile, care sporeşte in funcţie de. satisfacerea revendicărilor şalariale,' de Investiţiile întreprinderilor *şi cheltuieli­le sţaţului — pe de o parte,- de capacitatea economiei de a satisfa­ce toate accstc ce re ri-—- p e .d e altă parte.: Alţi economişti consideră că la originea inflaţiei/ înţeleasa ca proces de creştere a preţurilor, se -află creşterea-costului de producţie p r in '- ridicarea continuă a preţului fâctorilor de. protlufeţie, îndeosebi a malariilor şi a p reţu ri­lor de import Ia resurse. ’ ’ ■ - -- -- ' •

între1 caracteristicile de bază ale in fla ţiei.-pe primul plan se situează intensitatea şi durata ei in tim p; am bele definesc. In ulti­mă instanţă, gravitatea inflaţiei, Din aceste : puncte de vedere, se. disting: v •- ' • 1 ‘ '■'■■ ■ '. ' ■’.-

9 inflaţia latentă, atunci cînd s-au Eormâţ dezechi !i brele .c a rac ­teristice inflaţiei ;dar datorită preţurilor ' lor; reduse, sau a unor factori de frînă, fenomenele- inflaţioniste 'n u sînt' evidente; ' .(■■■

® inflaţia declarată, deschisă, dar proporţiile- ei sînt reiaţi v r e - ' duse .creşterea preţurilor jucînd m ai-degrabă un rol dc stim ulare .a creşterii producţiei; , -

O hipeririflaţia sau inflaţie galopantă, cînd creşterea preţurilor are proporţii ridicate, do regulă exprim ată prin ce l. puţin două cifre.

Prcinieiul ..Văcăroiu l-a defi­nit, cu îngăduinţă, pe cei care s-au deposedat singuri' de unul dintre putinele drepturi recu­noscute ' la m area proprietate —• carneţele cu certificate de proprietate — drept „naivi". Asta şi sînt, din mopient ce , şi-aii vîndut carnetul cu pre­ţu l a .două. cutii. d:v ness!

Naivi mal sînt şi foştii pro- . priotări agricoli carc şi-au „m ăritat" averea X’AP-ului pe cîteva zeci, de mii de Iei. . ,

Naivi - sînt şi cooperatorii din caoperaţia meşteşugărească şi de consum care, din pro­prietari dc grup şi salariaţi, s-au trezit şomeri şi fără nici un drept de proprietate. '

Naivi sînt şi puţinii salariaţi care au putut să se privatizeze prin MEBO, dar nu şi-au cu­noscut, Ia vremea potrivită, interesele.'

Naivi sin t-cei cer şi-au „pla­sat" micile economii în „siste­mele de 'n tra ju tofarc" care au infestat societatea românească postrevoluţionară. ;

Naivi sînt şi cei ce nti vor, ori tiu pot, să-şl cum pere ac­ţiuni la societăţile 1 cu capital de stat, deocamdată în stare de subproducţie. .. Naivi sînt şl cel care cred că toate „sacrificiile'* tranziţiei sînt obligatorii, că altfel nu se putea. .

Dacă stringem rândurile, vom vedea că naivi sîntem majo­ritatea Dacă ar fi să consti­tuim un partid al naivilor, probabil că am cîştiga alege­rile. Dar, în naivitatea noastră, nu am mai şti cc să facem şi-ar veni, cu siguranţă, alt­cineva,; clarvăzător,’ şl' ne-ar spune din nou că sîntem naivi şi am lua-o dc la capăt.

Cum de-am ?.juns a tît de naivi? Aceasta a r fi întreba­rea de câpălîi! Nu cumva le­gislaţia doctă' implementată ‘ în creierul poporului şl politicile macroeconomice înmoaie „vigi­lenta" şi priceperea omului , de nud?! Adică a am antului de naiv!

. M. S.

; Pagină realizată de

Maria SANGEOIţZAN

In octombrie 1993, 10 magazine alimentare, reorganizate

Ş . C . P L O H A ” S . A — D u p ă p r i v a l i z a r e

tite. • tn urm a controlului efectuat de Curtea de Conturi, a fost recalculată şi a ţh ita tă suma de 5,52 milioane dc lei • Sa­lariaţii din cele 10 magazine au salariile egale • Cu , magazine particulare în jur, magazinele societăţii nu .se tem de concu­renţă •

— Despre privatizarea maga­zinelor Flora s-a discutat . şi scris foarte mult.' Domnule di­rector, Alexandru Ripan, au fost sau nu egale şansele la priva­tizare?

— C ei'>03 de acţionari ai so­cietăţii noastre au o participare diferită. Şansa a fost egală, în­să, pentru toţi, întrucît suma maximă de participare, în rela­ţia cu FPS-ul, a fost stabilită la un milion de lei, La Fondu! Proprietăţii P rivate, participa­rea cu certificate a i o s t . pro­porţională cu suma depusă la FP£> .Avem, asum, 30 de acţio­nari cu maximum de aoţluni.' Şl eu am atins acest maxim, dar şl frigotehnlstul de la m a-. gazinul , alim entar de la „Cen­tral". 80 de salariaţi nu sînt acţionari, , ,

— Aţi fost verificat de 'C urtea deC onturl?

— 19a,, a fost, făcut un con­

trol corect. Societăţii noastre i s-a calculat o diferenţă de 5,52 milioane de lei provenită din mijloace fixe. Mr! precis, cînd ne-am separat de SC „Alimen­tara" nu a fost aplicată corect hotărîrea' de guverr 945 din1990, mijloacele fixe fiind sub­evaluate. ,Am făcut act adiţio­nal şi am achitat diferenţa. Lu­crurile sînt încheiate. \

— Gum au reacţionat salaria­ţii carc nu şi-au cum părat ac­ţiuni?

— S-au supărat numai cînd •un dat dividendele, > ,

Au fost mari dividendole?— Gitet’a su te .d e mii. Bar,

deocamdată dividendele Ie folo­sim pentru plata ratelor- ,1a FPS. Ghlar dacă dobînda-1 ml«â, sumele se adună şl noi am vrea sâ achităm ratele olt mai ra* pede «u putinţă. Dacă afaoerlle ns merg bine, «a şl pînă acum,

plătim în-acest an tot imprumu- tul de la FPS. , ‘ -

— Ce politică saiariaiă duceţi?~ Am orocodat în mal mul­

te feluri.. Aro avut salarizarea după -vînzarea. pe om, dar aînd - vînzărjle scad metoda nu ţine, - pentru că gestionarul este ten­ta t şă se. supraaprovizioneze. Gum preţurile sînt mari, ajun-, gem reped $ în b .'capacitatea' Ae plată; Aşa câ am optat pentruo salarizare în funcţie de vînzări pe total societate, salariaţi! fiind plătiţi la fel.

— Aveţi stabilită şl o anume . politică comercială?

— Se-poate spune şi aşa, l u ­crăm direct cu industria ali­mentară locală: „Napolact", „Pnîdvlnalco11, „Ursus", ' „Garpi- mez". —

—7 Aţi Omis „Avicola". .— Nu am omis-o. ®u „Avi­

cola" am procedat altfel. “ Fer­ma nr. 10, din Popeşti, a fost Jn locaţia societăţii „6ulnprod“ Bonţlda. Aceasta, insă, a r#* nunţat. Ferm a hu avea ban) de furaje , ţ i a re n lt au propunerea să o luăm tn losaţle, Aşa am

ajuns la e 'înţelsger-.;. Noi cum­părăm furajele, plătim cheltu­ielile de producţie, salariile ş.a., le vindem producţia de ouă şl dăm, !n schimb,' fermei, jum ă­tate din profit. Vindem,' p e 'î i , caa .20.000 de ouă de la: ferma .10; Au scăpaţi şi .găinile-de la

TRANZIŢIA - . CURSĂ CU

OBSTACOLE

pleirea prin înfometare. Cînd am d u s , primele furaje, : erau nehrănite de olnoi zilei ' .

— Să revenim Ia comcrţ, Gum priviţi concurenţa?

Nu am nlal o emoţie, B e găsiţi .altundeva marfă mal ief*. tlnfl decît Ia mino plăteso orl- cît.

Aşo spun majoritatea co­m erc ian ţilo r!, Carne se ' «Sseşte şl mai leftlnSI

— De vineri vom vinde pui: su 2900 de .lei kg Reţineţi eă,

, la prepaţaţele de ' carne, eon- .tează şi calitatea. Mezeluri ca şl „(Sarplmez“-ul nu faa .alţii. Comparaţi salamul de vară «u altele, produse în alte 'societăţi, Mureşul are preparate din sar- ne mal ieftine, dar calitatea nu-1 aa la ^luj. De la Mureş, în schimb, aduc brînzeturi,' d e ş l‘ ael mai bun producător rămîne „Napolact". „Napolact“-ul, Insa, are preţurile un pic eam mari. Telemea foarte bună cumpărăm de la sibieni. ■

— Ce investiţii aţi Făcut?— Am renovat complexul

Flora din M ănăştur. L-am fă- aut nou-n^uţ, arri adus ; mobilie­rul din Italia, Este cel mal m are magazin ^al nostru, î l va urm a „Saturn“ d ir Zorilor. '

— Aveţi în mngazlhele d im - neavoastră ţigări dc im port la_ preţuH cam mari; - "

■ • — Scap eu -.de ele şi nu mai iauţigări străine oît îs aici. Ls-am redus şi •preţul, d ar le-am 'tt*' ■chiziţionat ’cînd erau foarte .scum­pă, Do acum Încolo vom v inde numai ţig ă ri: româneşti, .

ADEVARUL DE CLUJ VINERI,- 15 IULIE, PAG. 6

LEGE privind yeferami de rai boi, precum şi rade drepturi ale invalizilor - ' ; $i văduvelor ds război .v :V ' w

PARLAMENTUL ROMÂNIEI ADOPTĂ PREZENTA LE6E

CAPITOLUL I

C o lila lco do vetercm ^de r c ib o i j i , v ă d u v ă d e ro zb o i

Art, 1. Au calitatea de veteran. de război persoanele care au participat la primul sau al doilea război mon- filai în arm ata roraână şi s*au aflat in una din ur­mătoarele situaţii: v x : 1 ,

a) au luptat In unităţi militare — subunităţi, mari unităţi sau comandamente — la diferite eşaloane ori au făcut parte din formaţiunile logistice, astfel cum sînt prevăzute în Nomenclatorul- Marelui S tat Major; -

b) au acţionat, în unităţile speciale din zona interioa­r ă , la dezamorsarea proiectilelor, precum şi la curăţi­rea teritoriului de mine pînă la 31 decembrie 1946;

•) au fost ccmandanţi militari sau comandanţi ai găr- lilor militare ori membri în comisiile m ilitare de con­trol şl recepţia în întreprinderi furnizoare de material fle război, prevăzute în Nomenclatorul Marelui Stat Jorj

d) au luptat pe teritoriul naţional vremelnic ocupat do, inamiG, împotriva -acestuia, în unităţi ori formaţiuni Constituite, recunoscute ca atare de Marele S tat Major;: e) au făcut parte din justiţia militară, poliţia mili­tară, Jandarmerie,- din -unităţi de!pom pieri militari şi companii de politie din cadrul Ministerului de Interne, ta re au acţionat în zona de operaţii ori s-au aflat în. unităţi sau formaţiuni constituite şi au aclionat în tim ­pul războiului, în perioadele arătate în Nomenclatorul

' Marelui Stat Major» , . . : ..f ) au devenit invalizi de război; - . ' '

) g) ou fost prizonieri de război ,A r t 2. Sint considcraţ!, 4e. • aseriieneă, veterani de

T război: 'v:. a) cetăţenii român! din.orice teritoriu care s-au înro-

. ia t voluntari şi au luptat în rîndurile armatelor. Na-- ţiunllor Unite; .. -

b) locuitorii din provinciile româneşti, vremelnic ocu­pate în perioada 1940—1943,- care au fost încorporaţi, sau mobilizaţi în med obligatoriu; şl au -lu p ta t în ar­matele altor state, în cazul în care şi-au păstrat sau* xedobindit cetăţenia română sl domiciliul în România;:; -t •) persoanele de naţionalitate germană care au îbst încadrate obligatoriu în unităţi ale armatei germane, In cazul în care şi-au păstrat sa u ; redobîndit cetăţenia română şî domiciliul în România; '

- ! Art, 3. Invalid de război esle .veteranul de război ca-;, re a suferit, prin rănire sau accidentare în .tim pul sau din cauza războiului, o invaliditate atestată printr-ţin" 6ct medical' legal. j ’

A r t 4. Prizonier de război este; •a) persoana capturată de inamic in .cursul operaţiuni­

lo r de război, indiferent dacă a fost combatant sau ne­combatant, precum ş! cea asimilată g u aceasta, potri­vit convenţiilor internaţionale la care România es tep a r-

. . t e r /, ■; . - . • .V) persoana care.' după încetarea ostilităţilor, la '23

• augUst 1944, a fost dezarmata de trupele sovietice sau germane sau, chiar nedezarmată, a fost internată !n lagăre de prizonieri;

•) elevul şcolilor militare de ofiţeri, subofiţeri şi maiş­tri militari trim is la studii în. Germania, precum şi soldatul şi cadrul aflaţi în această' ţară la speciali­zare, consideraţi prizonieri-de război, de către auto­rită ţile germane, la 23 august 1944. -

A r t 5, ©alitatca de veteran de război se stabileşteV âe către Ministerul Apărării Naţionale, pe baza date-

. Iw din livretul militar ori, în lipsa acestora, pe bază de aste oficiale, eliberate .de către organele stabilite fie acest minister, prin care se confirmă situaţiile pre­văzute la art. 1 şi art. 2, , '

Invalizii de război, indiferent de gradul de Invalidi­tate, îşi dovedesc calitatea prin procesul-verbal d e d a «are şi decizia de pensie respectivă.

Prizonierii de război îşi dovedesc calitatca prin da­tele înscrise în livretul militar, precum şi în orice a lt document emis de Ministerul Apărării Naţionale ori de organul la care au fost re ţin u ţi. ' ,

In cazurile îh care, din diferite motive, cei îndrep­tăţiţi nu posedă livret m ilitar o ri nu li se poate elibera dovada necesară datorită inexistenţei sau distrugerii ar­hivelor, confirmată în scris, calitatea de veteran se va determ ina de către comisiile de reconstituire, cu. m artori, în condiţiile prevăzute de lege şi de meto­dologia stabilită, în acest scop,, de Ministerul Apără­rii Naţionale. - .

Art. 6, Legitimaţia dc veteran de război so eliberea­ză ■ persoanelor prevăzute la art. J şi art, 2 de către Ministerul Apărării Naţionale.

Legitimaţia de veteran de război se poate elibera c e lo r ; îndreptăţiţi şi de către Asociaţia Naţională a Veteranilor de Război sau de către alte asociaţii ale veteranilor, constituite legal, fiecare pentru membrii săi; aceasta va fi contrasem nată de împuterniciţii Mi­nisterului Apărării Naţionale;

A rt.. 7, Calitatea de veteran - de război nu j poate fi dobinrlitâ de persoana care:"a") a comis' acte de trădare .de patrie ori ai acceptat

să fie folosită de inamic ca spion sau agent de diver­siune pe teritoriul ţării, fapte constatate printr-o ho- tărîre-judecătorească răm asă definitivă;

b) a luptat, ca voluntar în urm ate străine, împotri­va ţării sau a Kăţiuniîor Unite ori a săvîrşit acte de teroare şi crime împotriva populaţieiv autohtone din te­ritoriile vrem elnic ocupate de inamic;

c) a dezertat din arm ata rom ână în timpul războiţi-'. luiL - : ..." -

d) a obţinut, actul doveditor: prevăzut la art. 5 lilin.1, p rin declaraţii: false ori prin manopere dolosive, con­statate prin hotărire judecătorească rămasă definitivă sau cînd hotărîrea comisiei de reconstituire, dată tn condiţiile art- 5, alin. 4, a fost anulată.

Dovedirea îm prejurărilor , restrictive prevăzute în ar-t.2 literele „a" şl „b“, precum şi în art. 7, literele „b“ şî „c“ revine,, organului competent în . stabilirea c ă lită - ; iii de veteran de război saii se constată, după caz, prin hotărire judecătorească răm asă definitivă.

în cazul în care faptele prevăzute la alin. l literele „a”, „V‘ şi-,,c“ au fost constatate după stabilirea ca- - iîtăţii de veteran de război, precum şi în cazul prevă­zut la alin. 3, l i t „d“, cel în cauză va pierde această calitate şi va fi obligat, potriv it legii, să restituie su­mele' încasate necuvenit, precum şl contravaloarea fa ­cilităţilor de caro a beneficiat ca veteran. . r ' ; - v :‘ A r t 3 .‘ în afară de cazurile în cară legea d isp u n e- altfel, drepiurî2e dccurgind diri calitatea de veterani de război nu sînt transm isibile ş i ; ele Încetează prin m oartea titularului. .

Art. 9. Văduva de război; este soţia supravieţuitoare a celui decedat pe front,. în prizonierat sau ca urm a­re a rănilor ori bolilor contractate pe fren t sau în ~ prizonierat. -

Salitatea de văduvă de război se stabileşte pe ba­ză de documente, în condiţiile prevăzute în reglemen­tările elaborate de Ministerul Muncii şi Protecţiei So- ciale. :

CAPITOLUL II - ;

Drepturile veteranilor d e război şi - yoduvelor de război

A rt. 10. Timpul participării In război, precum şi pe­rioadele fie prizonierat, de spitalizare şl de concedii medicale, ca urm are a rănilor suferite în război sau în prizonierat, se consideră vechime Jn m uncă sau în serviciu la calcularea pensiei, indiferent de teatrul de operaţii pe care au luptat.

Art. 1J, Văduva de război care are dreptul la pensia Î.O.V.H. în condiţiile legii primeşte, pe lîngă această pensie, şi pensia ae asigurări sociale.

Soţia 'supravieţu itoare a veteranului de război, care nu s-a recăsătorit, beneficiază ^de jum ătate din indem­nizaţia de veteran şi' din re n ta ' lunară' prevăzută la art. 13, precum şi d e : jum ătate din num ărul călăto­riilor gratuite, la care avea ori trebuia să aibă drep­tul, potrivit legii, soţul decedat. ,

Art. 12. Veteranii dc război beneficiază de indemni­zaţiile şi dc sporul lunar, proporţional cu timpul cit au luptat în război, potrivit legii. \

De aceleaşi drepturi beneficiază şi văduvele de răz­boi care n u 's -a u recăsătorit, ..cţi excepţia sporului lu­nar menţionat la a linea tu l precedent.. 'In cazurile • In care una şi aceeaşi persoană se în­

cadrează atît în categoria de veteran de război, cît şi în aceea de fost deţinut po litic 'sau deportat, inclu­siv prizonier de război în fosta U.R.S.S., luat după 23. 08. 1941 sau, deşi declarat înainte de această da­tă, a fost. reţinut după data armistiţiului, beneficiază, ' cumulativ-, dş_ drepturile băneşti pe perioadele cores­punzătoare calităţii avute,, cu. condiţia ca perioadele să fie distincte. 1.- ~v

Persoana prevăzută în alineatul precedent nu poate ' cumula celelalte drepturi, altele decît cele băneşti, dar va. avea .dreptul să opteze centru cele mai avantajoase sau, cîupâ caz, să le obţină pe cele care nu sînt pre­văzute în prezenta lepe, dar sinKrecunoScute, prin le­ge, pentru .cealaltă categorie sau celelalte categorii în care se încadrează,

^ A rt 13. Veteranii de război, cărora; le-au* fost' acor­dat» ordine şi medalii pentru ■-laptele de arm e săvîr­şite p e ; cîm puF de luptă, beneficiază de următoarele drepturi, dacă nu le-au ■ primit, în conformitate cu Le­gea nr. 1 3/39Ş1 sau sub orice altă formă, de la data decorării şi pînă la data intrării în vigoare a prezen­tei legi şi dovedesc cu acte legale aceste îm prejurări

"de fapt: . • .. ■’ a) cei-decoraţi cu Ordinul „Mihai Viteazul" sau Or­dinul ^Virtutea Aeronautică'1 .cu spade, clasa cavaler:

r - imjproprietărirea cu un lot de 5 ha teren agricol, diri rezerva creată conform? Legii n r 1&/199I, în lo -"

; calitatea de domiciliu sau cu un loc de casă devbOO' m p,.în-m unicipiul, oraşul sau comuna în care domicia- ză decoratul; ‘ .

-— o rentă lunară, echivalentă soi.dei de grad a unui sublocotenent; .

,&)' cei decoraţi cii Ordinul „Steaua României" cu spa-! de şi panglică de ,;Virtute Militară" sau Ordinul „Stea­ua Ttomâniei" eu spade, Ordinul ^Virtutea Aeronautică’1 cu spade. Ordinul „Coroana României" cu spade şi pan­glică de „Virtute M ilitară" sau Ordinul „Coroana Româ­niei" cu spade, Ordinul „Crucea Regina Maria*', Meda­lia „Virtutea M aritimă1*, Medalia „•'Serviciul Credincios" cu spade, Medalia „Eăi-băţie şl Credinţă" cu spade, Cru­cea „Serviciul Credincios" cu spade şi Crucea „Meritul Sanitar": . - . ,. ' — împroprietărirea cu 500, m p • pentru loc de casă in* municipiul* oraşul sau .comuna în care domiciliază sau, dacă acest lucru nu este posibil, cu I ha teren arabil; / ''■• ; . *

c) cei decoraţi cu Medalia .^Virtutea M ilitară de Răz- boi": ; .

împroprietărirea cu . n00 mp ' pentru loc de caşă in. municipiul, oraşul cri- comuna în care. domiciliază sau, dacă . acest lucru nu este posibil, cu I ha teren arabil.

Gel decoraţi cu ordinele sau medaliile prevăzute, la literele „b'‘ şi „c“ beneficiază de o rentă lunară echi­valentă cu 75 ia sută din solda de grad a unui sub-, locotcncnt

(Continuare în uuniăml următor)

„Avem deosebita plăcere să adîncim relaţiile de prietenie dintre Statele Unite ale Amerl- s!i şl. Romfinla printr-o donaţie de echipamente medicale, desti­nate unor spitale ; din zona S lu­jului. Recunoscînd relaţiile eare exlstfl în tre popoarele noastre tn multe domenii, mal ales în Cluj, prin prezenţa Biroului fl# informaţii ol Ambasadei S tate­lor Unite, Centrul de . studii ‘ John F. Kennedy, excelenta ce- cperare cu Universitatea „Babeş-

lyai", program ul de echim -. tu r l universitare Fulbrlght ţi altele, ne bucurăm şl do aceas- tfi ocazie de a transm ite un ju tor medical pentru populaţia eiujuiui, .

Un program de ajutor um ani­ta r a fost înfiinţat de guvernul am erican, prin care echipamen­te medicale .provenind din spi­tale m ilitare din Germania sînt

ţii de articole um anitare din j Cluj şi din afara oraşului, mai partea poporului am erican po- ales pentru populaţia nevoiaşă, porului, român, cu o valoare to- Sprijinim aceste eforturi con- talâ de milioane de dolari. Ne duse cu integritate şl milă pen- bucurăm; în mod special de a . tru aproapele lor, ştiind cît de

Un no«» transport de ajuto^ro din Americatransferate âe arm ata S tatelor Unite ele Americii, Ambasadei S tatelor Unite ale Americii, aa- re l e transm ite la o organizaţie do aju to r um anitar romfinâ. P rin acest program nu fost transm ise fn multe oraşe dona-

încredinţa , acest echipament' o r - . ganizaţiel um anitare creştine Ecce Homo, . sub conducerea domnului Llvlu Bălaş. Recunoaş­tem cu adm iraţie toate efortu­rile făcute din partea organiza­ţiei pentru a ajuta populaţia din

grea poale fi pentru populaţie această perioadă de tranziţie In care se află România" — sc a- ratâ fntr-un fax transm is redao- ţiei noastre de Ambasada S ta­telor Unite ale Americii la Bu­cureşti.

Intr-o discuţie telefonică cu dl. Ioan Petrieău, secretarul Or­ganizaţiei' „Ecce Homo“, domnia sa ne-a confirmat sosirea, în data de. 13 iulie, la sediul orga­nizaţiei. a trei camioane cu &r

• chipament medical provenit, conform fax>uliii Ambasadei SUA, de la bazele americane militare din Germania, echipa­ment care va fl distribuit spi­talelor din Gluj-Napoca, din ju ­deţul Gluj ş i 'd in alte Judeţe ale ţării Ambasada Statelor . Unite

' ale Americii la Bucureşti mul­ţumeşte şi Medicilor Fără Fron­tiere şi Ordinului de Malta pen­tru ajutorul lor în această dis­tribuţie.

M. Tltll'ON

'VINERfc 15 IULIE, PAG. 7

Problema minorităţii maghiare este o nrobEemă a reiatisi tlinlrş

România şi Ungaria' (Urmare din- pag. '1)

in te rijr unitatea statului; româii, oferindu-i sprijin material, c o - ' ordonarea acţiunilor lui vizavi de politica Ungariei şi contac­tul direct cu instituţiile internaţionale, ca mijloc de menţine­re în actualitate a unei false probleme a m inorităţilor tn Ro­mânia; b) finanţează direct o propagandă ostilă României în ţările occidentale, şi îh interior, sprijină publicaţii pentru fal­sificarea istorici Transilvaniei şi a realităţilor româneşti, deni­grează şi intoxică cu informaţii false mass-media internaţiona­lă; c) a creat un lobby puternic în principalele ţări şi în orga­nizaţiile internaţionale, pentru a bloca sau marginallza iniţiative­le diplomaţiei româneşti; d) în propagnndă se încearcă o supra- estimare a rolului civilîzafnr' a maghiarilor in Transilvania, pen­tru a justifica dreptul de a adm inistra Transilvania, promovind ideea că românii nu so pot autoadministra, că sînt rudim entari

regimentarea ei în politica iredentistă a Ungariei; f)' neagă exis» tenia drepUirllo? reale ale m inorităţii maghlarc în România, ini’ocînd continuu documentele internaţionale, care nu conţii) nici drepturile acordate de statul rom ân, dar stimulează in so -! lenţa, agresivitatea unor persoane din conducerea UDMR-uIul, căutarea asiduă a ocaziilor pentru acuzaţii şi dispute neloiale, chiar am eninţări cu conflicte intereinice etc. ,,

După opinia noastră, Ungaria comite o serfc de erori de fond si, fără să subestimăm unele rezultate ale propagandei

•antiromâneşti pe plan internaţional, ele disc la o izolare rea­lă, la o scădere a credibilităţii ei în lume, existînd dovezi ale com pilării excesive a problemelor zonale de către Ungaria. .

Istoria şi evoluţiile contemporane obligă la meditaţie pc cei '.care înveninează climatul: de colaborare ş i_ respect între oa­

meni şi promovează cu insolenţă revendicări fără acoperire,, fără să-şi aprecieze corect capacitatea proprie de înţelegere şi acţiune în contextul geopolitic actual. Condiţiile istorice mai

' vechi, cele morale şi politice actuale, s în t-to ta l potrivnice ori- , căror înccrcări de reînnoire au nor concepţii şl acţiuni ireden­tiste, fără să atragă consecinţe grave asupra, iniţiatorilor aces- . fora. ■■ ' .

J Poporul roman; a dovedit o capacitate uimitoare, în toa­te timpurile* dc a se adapta condiţiilor precare existenţei lui, a avut forţa sâ-ţi apere integritatea teritorială, cultura şi drep­turile sacre moştenite do la înaintaşii lui. In eele două con­flagraţii mondiale a contribuit substanţial la finalizarea lor, de fiecare dală s-a situat pe b poziţie de apărare şi îm potri­va extremismului de dreapta s a u d e stinsa.^îngăduinţa şi răb- darea acestui popor rezultă nu din frica faţă de cei care aten­tează la liniştea lui, ci din educaţia sa întemeiată pe respect şi omenie fată do semeni, din comportamentul creştinesc şi pre­ţuirea valorilor spirituale ale neamului nostru

. 2. Ungurii şi secu ii'd e pe •teritoriul de astăzi al Îîomâniei au avut şi o parte a isteriei com ună'cu românii.. îm preună au îm părtăşit soarta dc iobagi, de supuşi ai nobilimii maghiare şi

: nemaghiare, în / plus rom ânii' mi fost lipsiţi de drepturi şi oprimaţi ca neam. îna in te de 1918 şi. în tre 19-10—1944, maghia­rii din Ungaria considerau pe cei d in Transilvania ca fiin d -

; cetăţeni; dc categoria a 11-a sau a H l-a. De ace?a, cetăţenii •unguri-şl secui din Transilvania apreciază că în statul român,' d intre cele două războaie mondiale şi ulterior, au a v u t 'm a i

m ultă demnitate şi înţelegere decît siib . ocupaţia Ungariei. In ■■ p erio ad a ' ocupaţiei îiorthj'ste, cetăţenii unguri şi'-.secui lo c a li.

erau consideraţi inferiori, cci veniţi din Ungaria ocupau prin­cipalele funcţii in administraţie, cultură, în institutiile religioa­se, -judecătoreşti ete. l)o aceea, în îm prejurări deosebite, s-a Hianifestat o so lid a r ita te reală între m aghiarii locali şi popu­laţi;» românească m ajoritară. Consemnăm o realitate actuală şi anum e că populaţia maghiară din România, în m area sa ma­joritate, miu îm părtăşeşte politica U,T>JM.R.-uluî'şi îndeosebi ade­ziunea acesteia ia politica -.de astăzi a Ungariei. Politica Un­gariei nu vizează nemijlocit apărarea intereselor m inorităţii ma­ghiare, ci interesele ei de acaparare a teritoriului Transilva­

n ie i , reinslaurarea unui regim de oprim are şi a unor privile­gii trecute, preluate din istoria unui im periu apus definitiv, ia r diversiunea cu minorităţile reprezintă-,un mijloc pertru atin­gerea acestui scop fundamental, I)c aceea, problem a minorită­ţii maghiare din ţara -noastră este, în esenţă, o problemă a relaţiilor dintre România si Ungaria, . ,

3. Problema; minorităţilor în Europa şi Pe alte continente este întâlnită cu o m are frecvenţă, d a r .e a â apărut odată cu constituirea siaielor naţionale ş?i se -poate spune că nu exis­tă structuri etnice omogene, ci numai c rezistenţă diferită a lor la procesul de asimilare, condiţionată de tradiţiile sociale, culturale, religioase etc. Indiferent de stadiul de dezvoltare, ţările mari sau mici se confruntă, intr-un fel sau altul, cu pro- b lţm a m inorităţilo r. Intre acestea* menţionăm- S.U.A., Rusia, An- glia, F ranţa,'•Spania, T u rc ia ,' Grecia, Polonia, Ungaria etc. şi acelaşi lucru este valabil pentru multe ţă ri din America La­tină, Asia, Africa. Im portan ţadeoseb ită a problemei m inorită­ţilor este reflectată. în documente şi activitatea instituţiilor in­ternaţionale, care recunosc şi recomandă asigurarea unor drep­turi ale acestora, dar numai în cadrai şi prin -reglementările juridice adoptate de statele naţionale; dacă s-ar atenta la uni­tatea acestora, s-ar p roduce 'o 'dezag regare statală am plă şi o stare conflictuală de mari proporţii şi de nestăpinit; D e 'ac rea , statele implicate în disputa cu minorităţile nu vor adopta ini­ţiative şi măsuri care şă dăuneze unităţii şi integrităţii lor.

4. .In condiţiile actuale, integrarea economică a ţărilor în în diferite zone geografice, determină, pe lîngă migrarea capi­talurilor, o m igrare a foiţei de muncă. Se creează' condiţiile

-fo rm ării'unor noi minorităţi, cit deosebire în ţările dezvoltate, ninde există o piaţă largă a muncii. D repturile excesive ceru­te de acestea ar frina procesul; ;de integrare, şi a r determ ina o reacţie negativă din partea celor ce accepta imigrarea^ fapt de­ja dovedit de greutăţile impuse de diferite sta te în acordarea cetăţeniei noilor veniţi. Mai muU, prom ovarea concepţiei des­pre autoadm inistrară şi autonomie teritorială a m inorităţilor es-~ te o cerere cxcesivă şi retrogradă-în contextul evoluţiilor con­temporane, frînează progresul social, generează conflicte inu­tile,: distrage lumea de j a soluţionarea crizelor globale economi­ce, sociale, ecologice şi . atentează grav Ia starea/econom ică a statelor şi direct la raîitatea vieţii oamenilor.

Sîmbătă, 16 iulie. Programul 1: 3,00 Bună d im in ea ţa ;., de la Cluj-Napoca; 0,00 Calendar; .9.10 Şapte note fermecate; 10,00 Film serial :„Lassie"; 10,30 Pas cu pas; 11,30 Vîrstele peliculei;12.30 Povestea vorbei; 13,00 — 1001 audiţii; 14,00 Actualităţi;14.10 Ora 25 — Tranzit TV: De­sene animate. „Beverly Hills, 90210“; 19,15 Teleencicîopedia;20.00 Actualităţi; 20,45 Film se­rial: „D allas1'; 21,35 Mister Bean; - 22,05 Actualităţi; 22,25 Fotbal: finala pentru . locurile 3-4 (CM); 0,30 Film serial: „Hun­ter"; 1,25 Ei ş i . . . Magazin de muzică pop-rock. '

Programul 2: • întilnirea de simbătă; 13,00 Est Meridian-ma- gazin; 16,00 Desene animate;116.30 Film serial: „Tînăra stă- ptnă“; 17,00 Studioul de litera­tură; 18,00 Muzică populară;18.30 Convieţuiri; 10,30 Pariaţi pe campioni; 20,00 Actualităţi;21.00 TVM. Mesager; 21,30 Me­mento muzical; 22,00 Jazz-maga- zin; 22,30 In terferen ţe ;: 23,30 Mari muzicieni americani; Louis Armstrong; 0,00 Duelul vedete­lor; Moniea Anghel şi Ioan Gyu- ri Pascu.

TVR CLUJ-NAPOGA: 8,00—9.00 Bună dim ineaţa. . . de la Gluj-Napoca; Programul. 2: 9,00 •—33,00 întilnirea de sîmbătă , — Naţional — Desene-animate. In­cursiune în necunoscut. Parada modei. Vă oferim microfonul ABC-ul calculatoarelor. Ş tran­durile în sezon, tn parc fanfara cSntă. Top *muzical, Pentru tim ­pul dumneavoastră liber Invi­tatul emisiunii. Teleşevalet Ia teatru: Prem ieră la Teatru] Ma­ghiar de Stat Cluj-Napoca şi la Institutul de Teatru din Tg. Mu-Î*£Ş. '

Duminică, 17 iulie. Programul 1: 8,00 . Bună dimineaţa; 9,00

PROGRAMUL TVR PENTRU ZILELE DE STMBATA, DUMINICĂ SI., LUNI

Calendar; 10,00 F u m ‘serial: „O lume dispărută"; 10,30 Lumină din lumină; 11,30 Viaţa satului;13,00 Muzică populară"; .13,30 A- tlas; 14,00 Actualităţi; 14,10 Poş­ta TV; 14,20 Video-magazin: De­sene animate. F ilm serial: „Casa plină"; 16,40 Avanprem ieră TV;16,45 Concert de gală - World Cup ’94; Luciano Pavarofti, P la­cido Domingo, Jose Carreras şl dirijorul Zubin Mehta; 19,15 Ro- bingo; 20,00 Actualităţi; 20,40* Tragerea Loto special 6/49 şi Noroc; 20,50 Film artistic:~„O bi-: ceiuri vechi"; 22,23 Finala Cam­pionatului Mondial ,de Fotbal.,

Programul 2: 8,00 Est M eri­dian —1' magazin, duminical;

- 10,30 — Film serial: „O- mul care rîde“; 13,00 — Film :

Serial: „Dr. Quinn", 14,00 Actu- , alită ţi; 14,10 Film artistic: „Hai­

ducii lui Şaptecai“; 15,35 Austria muzicală,' 16,05 Desene animate: '16,30 Film serial: „Tînăra stă- pînă"; 17,00 Serata TV; 19,3-j Oraşe şi civilizaţii; 20,00 Actu.i- lităti; 20,35 Ritmuri muzicale;21.00 TVM. Mesager; 21,30 Sport;22.00 Poesis; 22,15 La puterea a doua; 23,00 Film artistic: „Aten­ţie, bandiţii**;: . .0,35 Romanţa

. am intirilor. ' - ; .Luni, 18 iulie. Programul 1:

; 13,00 Interferenţe; .14,G0 Actua­lităţi; 14,10 TVR Iaşi; 14,50 TVIî Cluj-Napoca; - 15,30 Desene ani­m ate; - 16j00 Actualităţi; 16,25, Turism ş i . . . agroturism ; 17,00

^Em isiune în lim ba ■ maghiară; 18,3Î) Film serial: %,Salvaţi de

-clopoţel"; 19,00 De luni ’pînă- ' luni; 19,30 Desene animate; 20,DO" Actualităţi; . 20,45 ’i Teatru--TV: „Copacii mor în picioare"-- de

Alejandrb -Cdssona 3 5 -Trims- focator; 23,05 MTV; -23,35 Ac­tualităţi; 0,25 Sport., . .

P rogram ul 2: 1-1,00- Actuali­tăţi; 14,40 Arnionii corale; 15,30 Atlas; 16,00 Desene anim ate;,16.30 Film serial: „Tînăra stă- • pînă"; 17,00 în direct — econo­mia; 17,40 Film serial: , „Mala m ujer'1; 18,30 în faţa d um nea-: voastră; 20,00 Actualităţi; 20,40 R itm uri .muzicale;_ 21,00* • TV M ..' Mesager; 21,30 In tre da şi nu;22,00 TV5 Europe; 22,30 Film se­rial: „Holocaust"; 23,15 World­net USIA; 24,00 Jazz-club.

TVR CLUJ-NAPOCA: 14,50- -15.30 Retrovizor; Punctul " p e '' „1": P ortre t pentru la toamnă — reportaje la sfirşit de an şcolar; Şevalet: Expoziţii clujene. ■?

Redacţia nu îşi asuntă respon­sabilitatea în legătură du even­tuale modificări intervenite in programul anunţat.

PROGRAMUL RADIO CLUJ 16-19. IULIESîmbătă, 16 iulie: 6,00—3,00

Bună dimineaţa: Actualităţi şl muzică; 10,00 Unda pentru m in­te, inim ă şi literatură; 10,30 Cronica muzicală; 11,00 Chema­rea păm întului: Ediţie realizată în judeţul Maramureş; 12,00 R a - . dio conexiuni: Drumurile v e r i i ; '16,00 Club domino: Adoptări şi adaptări Ia diverse situaţii; 20,00 Du-te dorule departe: Muzică p o p u la ră ' la cercrea ascultători­lor., Duminică, 17 iulie: 10,00 Du- te dorule departe: Muzică popu­la ră la cerere; 10,30 Radio-du- minica :Umorul de la A la 2 . Autografe duminicale; 12,30 In­cursiuni de meloman: Rock sim­fonic cu „Viena Symphony Or- v chestra"; 13,30 Moment poetic;13,30 Universul creştin: Vinde­

carea slugii sutaşului; 16,00 Top alternativ; 17,00 Student maga-, zln; 20,00 Du-te dorule departe.

Lunii -*8 iulie: 0,00—8,00 Bu­nă dim ineaţa: Actualităţi ţ i mu­zică; 10,05 Atlasul Transilva­niei: Cursurile de vară pentru străini la Universitatea clujea­nă; 10,30 Cintece populare ro­mâneşti şi doine; 11,00 Ra-Jio- enciclopcdia: Jocurile olimpice in tre mitologie, istorie şi ade­văr; î l , 30 Globul muzical: Muzi­că din filmul „Războiul lumi­lor"; 12,00 R ev ista : revistelor;12,15 Concert simfonic de prînz;,16,00 Meridiane şi paralele îa lumea de azi: Imaginea Româ­niei în Canada ţi activitatea' Fundaţiei Rom3ne în • Canada;16,30 Miracolul sunetelor: Albu­

mul „Melrose*’ (II); 17,00 Radio fax: A ctualităţi ţ i muzica; 20,00 Du-te dorule departe: Muzică populară la cererea ascultători­lor; 20,30 Top T: Clasamente de muzică populară. , •

M arţi,' 19 iulie: 6,00—3,00 B u­nă dim ineaţa: Actualităţi şl mu­zică; 10,05’ D ivertism ent-m uzi­cal; 10,35 Limba noastră: Cu­vinte păstrate numai în expre­sii- 11,10 Omul şi societatea:

->Mass M edia şi infracţionalitatea;11.30 Mici piese instrumentale;11,45 Glose lirice; 12,00 Perspec­tive: Societatea culturală „Lu­cian Blaga“ din ' Cluj-Napoca;12.30 Arii şi pagini din opere;16,00 ; Pro natura: Bioencrgetică şi sistem; 16,30 Radio disco rock club;.. 17,00 Radio fax: Actuali­tăţi şi muzică; 20,00 Du-te do­rule departe: Muzică populară la cererea ascultătorilor. '

Comuna Buza este situată l-i- 33 Jcm sud-est de Gherla, la g ra­niţa cu judeţul Bistriţa-Năsăud. între dealurile relativ în a lte i ale Cîmpiei Transilvaniei. Comuna are o Istorie m ultim ilenară, do­vedită de. descoperiri arheologi­ce aparţinînd Culturii . Coţofcni (perioada de trecere ,1a epoca bronzului). Documentar, Buza este m enţionată pen tru prim a dată ca tîrg în 12-41, cu ocazia m arii invazii tătaro-mongole. In tre aceste repere cronologice, datele ■ despre aşezarea de aici. sîn t numai de ordin arheologic.

Conform inform aţiilor care ne-au fost furnizate de dl. Mi­hai B ădău-W ittenberger ,arheo- - log la Muzeul Naţional de Isto­rie a Transilvaniei, prim ele des­coperiri arheologice în Buza' au fost făcute' la sfîrşitul secolului trecut, fiind m enţionate mai

' A D E V A R U l Dfc C L U J

c a c a i i a a a n c a a

arheologicădp excepţieD a a a p a a a

multe: punctc din pare au pro­venit piese preistorice, dacicc ţi romane (ceramică, unelte,^ mo­nede dacice),_ aflate In fosta-Co­lecţie Orosz. C ercetările_ moder­ne -aii fost începute de prof. Mircea Russu,\ care a . efectuat sondaje la cetatea de păm înt de la Feldioara (aflată la graniţa comunelor Buza şr Cătina). în " 1973, în cursul unor lucrări agri­cole pe dealul num it Dosul Tă- pieşului, a .îost r descoperit un depozit do bronzuri îe rm at din cîteva situle (cazane)'d in bronz. In cursul anului 3087; dl.' Mihai Badău .Wittenberger a efectuat un prjm sondaj în dealul num it După Lab unde, p e . atunci ele- • vuî C/mp.în Aţtila a descoperit ceramică dacică încadrabilă în secolele I l-I î. Chr- Ulterior lu--; crările au -fost extinse, r f iin d ' ' dezvelită integral,' în cursul' an i- ;, lor ’8â-'90, o locuinţă dacică de epocă romană.. De aici provine'0 monedă romană d« a rg in t da-'- ta tă îh anul 235 d. Chr., fap t ce dovedeşte că aşezarea dacică de-<-1 a Buza a avut o existenţă în­delungată. ' ' •

î n ' acest an, sub nivelul da­cic a fost identificai un stra t de cultură aparţinînd perioadei' de trecere de la epoca bronzului la prim a vîrstă a fierului, reşpec- tiv Culturii Noua Ineditul des­coperirii constă, conform d-lui Mihăj Bădău WittenbergciP, in.; aceea că pentru prim a d a tâ in 1 Transilvania ; au fost -dezvelite > (deocamdată parţial);, două lo­cuinţe suprapuse care' perm it tragerea u n d r\ concluzii privind ., - evoluţia acestei culturi în con­textul procesului de etnogeneză traco-dacică. P e baza descoperi­rilor dc Ia Buza este in curs de apariţie, în revista Acta MN, un studiu privind tocmai evolu­ţia - acestei culturi. ;

Avind în .vdderc im portan ţa descoperirilor de aici, arheolo­gii Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei intenţionează ca, în cursul ac a stei veri,' I. să facăo amplă ridicare topografică a zonei, iar' înspre toamnă. < după strîngerea’ recoltei, să continue săpăturile .Domnul Mihai Eădău W ittenberger aduce m ulţum irile - sale autorităţilor comunei Buza şi tu turor locuitorilor acestei co­mune pentru sprijinul cCordnt cu ocazia săpăturilor Arheologi- y c e . ' ■ ; ,

M. T U IP O "' ■

ADEVĂRUL D£ CLUJ VINERI, 15 IULIE, PAG; 8

Legea rir. 1/1991 privind pro­tecţia ./socială a şomerilor şi re­integrarea lor profesională (pu­blicată în Monitorul Oficial nr.

'199 14 august 1992), a suferit li­nele ..modificări şi 'completări.;. Redăm ;m ai: jos ■ articolele .'nou'

- introduse în textul legii; ;

• Art 2* (după art. 2) — Sînt asimilaţi şomerilor şi beneficia­ză de ajutor de integrare profe­sională: a) absolvenţii :institu-

' şcolilor speciale pentru handica- : păţi care nu au loc" ele. muncă ' vor fi luaţi în evidenţă imediat ; după • absolvire şi vo r beneficia •dc plata- ajutorului de integrare ; profesională, de l a . data' înscrie*- ; rii în aceste evidenţe. -

l \ • Art. 23' (după. art. 23): Aui prioritate la . obţinerea credite-..: lor . şom erii' care se obligă să

! constituie; întreprinderi, • mv c»n*; diţiile ,\ prevăzute la art. ■ 23

care le-au primit. Sumele ră ­m ase-nerecuperate de la bene­ficiarii de ajutor de. şomaj, a- ju to r .d e integrare’ profesională sau alocaţie de sprijin decedaţi, nu se mai urmăresc. (2) Recu­perarea . sumelor plătite fă ră . te­mei, legal se face pe baza deci­ziei conducerii direcţiilor de muncă şi protecţie. socială jude­ţene şi a m unicipiului, . Bucu­reşti, - care . constituie titlu exe­

cutoriu. (3) Persoanele care prin

Modificări şi complctări

LEGEA PRIVIND PROTECTiA SOCIALĂ: A : ŞOMERILOR

/ţiilor de învăţămînt în vîrstă de 18 ani, care nu au surse de venit proprii la nivelul a cel puţin jumătate din salariul de. bază minim brut pe ţară , şi care într-o perioadă-de 60 de

• zile de Ia absolvire nu au reu­şit să se încadrez^ în , muncă potrivit pregătirii profesionale;

• b) absolvenţii instituţiilor* de învăţămînt în vîrstă de cel pu-

' ţin 16 ani, în cazuri justificate de lipsa susţinătorilor legali sa u ;' de imposibilitatea. • dovedită a acestora de a presta obligaţia legală de întreţinere datorată minorilor; ’ c) tinerii care" îna­inte de efectuarea stagiului mi­litar nu au fost încadraţi cu Contract de muncă şi care în- • tr-o perioadă de 30 de zile;de Ia data lăsării lor la vatră nu s-au putut angaja. 2) Absolvenţii

J (alin, 1 lit. d şi alin. -')._ La- obţinerea' creditelor au priori­

tate şomerii din- judeţele care , au o rată a şomajului mai mare.

decît media pe ;.ţară,‘r'

• . Art. 2G1: Refuzul'cie a pune la dispoziţie sau' de a elibera

. corpului- d e ' control documentele şi datele ■ necesare . verificării ' medului de constituire şi u t i l i - : zare a, fondului de şomaj, con-., stituie - infracţiuni?- .şi- se. pedep­seşte cu închisoare de la 3 luni la ’ 1 an sau cu amendă.

V Arf.‘ 26s: Sumele plătite fără temei legal, cu- titlu de ajutor de şomaj, ajutor de in­

te g ra re profesională sau aloca­ţie do sprijin şi celelalte drep­turi băneşti aferente, se recupe-, rează , potrivit legii, - de' la coi

- nere.spectarea dispoziţiilor legale determină plata unor sume ne- cuvenite d in—fondul de şomaj sînt obligate la xestituirea a- cestora, conform legii, .

• Art. 311: în sensul prezentei. ' legi prin-m em bri de, familie se

înţeleg- soţul, soţia şi alte per­soane aflate în întreţinerea aces­

t o r a -,, potrivit legii. .... ■Notă: T ex tu l. legii, ‘ modificat

si completat urmează a fi repu­blicat', în Monitorul ■: Oficial (dîndu-se o jio u ă numerotare' ar­ticolelor),, după. 39 de zile de la ; publicare: in trînd în vigoare - prevederile legii. ,; '•

.(Cei ''interesaţi de. modificările": operate' îri textu l Legii nr. 1/1991 pot consulta nr. 26, din .

, 8—14 iulie, al săptăm inalului „Ordinea")'.

, v. F r e ? j e n j ; a r R o , m â n i ° i . / , , .

I a s t a n d a r d i z a r e a i n t e r n a t i o n a i ăDomnul conf dr. ing. Ioan

Vida-Simiti- de la - Universita­tea Tehnică Cluj-Napoca (Facul­tatea Ş tiin ţa .ş î Ingineria. Mate­rialelor) a făcut parte din de­legaţia romănă la şedinţele de avizare a Organizaţiei .Interna­ţionale dc Standardizare. într,u- cît prezenţa României . a avut lin iz de „premieră", i-am soli­citat domnului Vida-Simiti, care este', şi " m em bru, al Consiliului local al municipului Cluj-Na- poefa, unele-precizări; . ,

■„în perioadă; 13—16 iunie 1994 am participat, la ’ Paris, la .-şe­dinţele^ de, avizare a unor stan­darde In ternaţionale ISO din domeniul M etalurgiei Pulberilor.. Am ^fost delegat -de , Institutul Român de Standardizare, câ m em bru' al delegaţiei ţarii noas­tre. în această calitate am avut dreptul de - a. face observaţii, propuneri, de a participa la discutarea şi avizarea proiec-- ţelor de standarde in te rn a ţio -, nale în ' domeniul metalurgiei pulberilor, am avut drept de vot — pentru- prim a oară. Nu este puţin lucru, pentru că, o- dată avizate, aceste standarde devin norm ative tehnico-ştiinţi- fice in domeniu, obligatorii,1 practic ,în toate ţările europene şi in alte ţă ri din, lume,, .inclu­siv HSUA, ale căroi* in s titu te . na?- ţionale de profiL sînt afiliate la ISO; / -

Trebuie, să menţionez că pre­şedinţii de şedinţă ai fiecărui subcomitet de . lucru /, au, privit

cu ; foarte m ultă - consideraţie prezenţa , activă “a României la; lucrările .şedinţelor de avizare; _ ;

' Şi aş dori '.să mai adaug un Vlucrii:. n u mi . s^au asigurat

cheltuielile d e , deplasare nici de către Institutul Român de S tandard izare / for care trebuia

/ s ă suporte cheltuielile), nici de ' către' ' Universitatea Tehnică

(fără obligaţii, de altfel, în acest sens), cu toate c ă . era o oca­zie extraordinară de a repre-

• zenta ţara şi-. instituţia la unul din cele mai im portante foruri telinico-ştiinţifice,. internaţionale. Acesta a fost motivul .pentru care m-am hotărît să particip, suportînd personal cheltuielile de deplasare. Eram conştient de faptul că .reprezint, prin par­ticiparea mea, în prim ul rînd

.. România şi Universitatea Teh­nică diri Cluj-Napoca, şi abrar în., ultimul .'-rînd persoana mea.

Am găsit totuşi sprijin şi în­ţelegere din partea domnului Daniel Vladu (firma SALTO), care a înţeles anvergura şi im­portanţa acţiunii şi, considerînd că nu este permis ca România să pierdă o asemenea ocazie de a participa ca' membru activ la elaborări şi avizări de standar­de internaţionale ,a subvenţio­nat o parte din cheltuielile de

. transport., îm i exprim şi pe e- ceastă cale gratitudinea fată de gestul domnului Vladu şi a fir­mei pe care o reprezintă"',..-.

Flavia SERGIIIE

■ â y i i s j z Ă î R i M sc u m p â r A r

'- • Vînd casă şi magazin u ltra­central. Tel. 11-24-83. (272756) ,

• Vînd rochie' de mireasă mo­del deosebit, p re t ' 200.000 lei. Telefon 17-72-83. (284313) v

. 9 Vînd pui caniche d e 'şase- săptămîni. Tel 16-44-53. (284318)

9 De vînzare 600 mp în Be­li? ,Fiat. Regata accidentat, barcă- cu motor. T^l 11-26-06. (272803),

9 Găutăm pentru închiriat sau cumpărare spaţiu pentru de­pozit şi birouri în Cluj, Tel 11- 28-93. (272800). # Vînd . urgent apartament 2 camere zonă semicentrală Turda. Inf tel 13-33-56. (272804) '

O Gumpăr urgent apartament 2-3 camere în Mănăştur. Tel 17- 63-71. (272809)

0 Vînd apartam ent 2 camere cu telefon tv cablu, parcare. Tel 14-26-96. (272823)

6 Gumpăr apartam ent 2 ca­mere, ofer 7 milioane. Tel 11-14-92. (272828) • • '

9 Vind. sau schimb cu locu­inţă, VW Passat an 1982 şi VW Bus m arfă an 1980, stare foarte bună. Tel -14 81-15 după ora 18 (272799) , ...

9 Vînd VW Golf Polo .stare bună sau pentru piese. Tel 12- 72-88. (272806)

9 Vînd VW Passat an 1980, 1297 cmc, stare excelentă, 1600 DM şi tv color sport. Tel 17-62- 03 după ora 18.- (272818) ;

O Vînd Dacia 1300 pentru piese schimb, inf, Galea Turzii- nr. 91. (272835)

9 Vînd congelator şi frigider Arctic, dubă Mercedes., Tel 11- 26-06. (272802) ''

9 Vînd tv sport ' ălb-negru 233 E în stare perfectă. Tel 12- 72-88 (272807)

9 Vînd congelator ArellG u r­gent la p reţ convenabil. Tel 12- #4-31 după ora 10. (272834)

9 Vînd Ieftin mobilă, pătuf, maşină Ileana, covor ,Tel 12-43-15, seara. (272810)

- 9 Cumpăr acţiuni. -M 15-14-06.. (272824) ’ ; ' / ' ' ;

O Vînd Ford Tranzit 1990 şi VW Transporter 1988 impecabi­le pentru pretentioşi; firm e par­ticulare. ■ Tel 15-17-63.; (284.117)

@8; sa&

• Acord îm prum uturi. Tel.15-5,(i-40. (281219) _ _ _. • SC „Ai\ÎADEUS“ SRL,

str. Cîmpului nr. 75 vinde en. gros bere. „Dracula" la un preţ convenabil, voiîcui. An­gajăm barmani. Telefon 12-41-01. (281148)

• Firmă producţie alimen­te cu reţea de desfacere deja formată, caută urgent inves- titori-parteneri cu capital li­chid /.A m ortizare rapidă şi eîştig imens! Relaţii Ia tele­fon 15-38-09, orele 8—17. (272711)

Firmă particulară, anga­jează şef depozit. Telefon 19- 33-99, orele 9—15. (284297)

• Editura Dacia, angajea­ză . îngrijitoare. Cererile se depun Ia sediul editurii str. Emil Isac nr. 23, pînă la da- (a dc 22 iulie 1991. (272801)

® Societate comercială vin­de prin licitaţie ia 26.07.1994 presă Peii 25 Tf Uit. Infor­maţii telefon 061 — 31-1C-75. orele 9—18. (272S08)

• Firm ă particulară,-- angajea- za ajutori bucătari. Telefon 19-42-42. (284275)

• SG „Omnia- Res“; SA prac­tică un adaos comercial în t r e , 0 şi 300 la sută: (284278)- • Solicit urgent împrumut, Relaţii după masa Ia telefon.-17-' 90-13. (272749) ■ ". • Caut profesor matematică,

pregătire elevă c ls ;: VII. Telefon'10-73-30. (272736)

• ■ Eocnomistă, conduc eviden-; ţă contabilă. Inform aţii tel. 18- 95-09. '(272795)

• Matrimoniale' prin profesio­nişti, foto plus preferinţe. OP 1, CP. 1157. (272682) '

• Vindem maşini agricole de toate tipurile. Telefon 13-65-16, orele 8—17. (272724)

• Magazin particular, anga­j ă m vînzătoare. Telefon- 18-05-80, (272733) ', • - Angajăm tineri şi tinere p en tru : salon, de biliard. Infor-

. maţii la salonul de biliard Ghlos. vineri, ora 15—18. (284322) v # SG angajează electrician de

întreţinere, conducător auto ca­tegoriile B. G şi muncitori ne- calificati. Telefon T1-11 -87. * (272820) ' ,

® Schimb apartam ent 3. ca­mere confort 1 Mănăştur^ central cu 2 garsoniere confort I plus diferenţă. -Str. Izlazului' nr. 18, sc. 6. ap. 182. (272790)

^ Schim b ; apartam ent 4 câ m ere Zorilor , cu 2 apartam ent a cîte 2 camere. Inf. la tel 19-56-; 68 după ora 16. (272817)

Q Schimb apartam ent '3 ca­mere B-dul 21 Decembrie cu si­m ilar în -a l tă zonă semicentrală (centrală) exclus parter şi /u lt i­mul etaj. Inf tel 16-23-87 după ora 17. (272830) - '

închirieri• Studentă grecoaică, cauî

de închiriat apartam ent cu 2 camere, mobilat, neapărat te­lefon, în centru. Tel. 13-02- 91 sau 12-98-01. (281034)

• T ineri căsătoriţi, căutăm pentru închiriat locuinţă (garsonieră, apartament^ ca­să).- P lata anticipat în tei. Tel. 18-61-41. (281236)

• Caut. spaţiu comercial .ul­tracentral pentru închiriat. Te­lefon 16-67-82. zilnic. (284053) '

• Familie tînără, căutăm gar­sonieră de închiriat. Telefon 16- 95-80, orele 11—15. (284268)

• Tînăr in g in e r /c a u t de în­chiriat locuinţă,- . Telefon 36-S0- 97. (284270)

Dau în chirie garsonieră. Tel 17-76-70.. (284320)

9 Caut de înch iriat.garaj sau, orice spaţiu m ai mic, la parte­rul blocurilor, pentru un doza­tor de suc, 100 DM/lună. i Tel16-62-96.: (284291)

O Dau în chirie apartam ent 2 camere. Tel 17-35-69. (272813)

9 Dau în chirie 3 camere mo- , bilate cu telefon. Tel 18-96-54.:'

9 Gaut de închiriat spaţiu co­mercial pentru firmă. Tel 12-20- 53 orele 18-21, (272812)

• S o licit, împrumut. Ofer . ga­ranţii Telefon 13-21-09, zilnic orele. 8—20. (2842385

• Transport marfă 3,5 tone Telefon 16-50-41 sau 13-58 86. (283877)

• Magazin alim entar, angajăm urgent m ăcelar-vtnzător. Seleo- tia , vineri, 15 iulie, orele 18, str. A. Vlalcu nr. 10. (284216) .

• Efectuăm transporturi Ia p reţu ri avantajoase, ... eapacitate8 tone. Telefon 16-28-27. (28423)

-• Schimb 2 camere Zorilor şi 3 camere Grigorescu cu -similar

.a ltă zonă sau casă. Telefon 18- 82-05 (284387)

• Schimb garsonieră str. Ho­rea, bloo cărămidă, curte, tera­cotă,’ telefon, cu apartam ent 2— 3 camere Zorilor, Telefon 12-45-25. (284196) -

• Schimb apartam ent 4 ca­mere Turda cu 2 Gluj, Relaţii telefon 13-97-83 (284274)

• Schimb 2 camere confort I m ărit cu 2 camere confort 2 Mă- năştur plus diferenţa. Relaţii str. G orunului-nr. 6, bl. (8.3, so.'IV, et. IV, £»p. 46, cartier Mă- răşti. (284276)

• Schimb apartam ent 3 ca­mere cu 2 oamere. Telefon 16-09-38, (272760) ■

• Gaut chirie locuinţă. 19-57-15. (297417)

• Gaut spaţiu privatizare. 19- 57-15. (297425)'

• Dau în chirie locuinţă. 11- 22-04, (272179)

• Dau în chirie spaţiu. 11-22-04. (272183)

• Ofer în chirie apartam ent? camere utilat Sn Grigorescu, terv men lung, plata valută. Telefon17-51-15; 18-65-53. (272753)

• Dau în chirie apartam ent '2—3 camere nemobilat,' Mărăşti central, plata- anticipat. Telefon15-17-90/orele 18—21. (272772)

• Dau In chirie apartam ent, cu trei camere, mobilat şl cu telefon. Informaţii telefon 16-65 31. (284090)

9 Absolventă, caut de înehi " rîa t garsonieră sau "apartament m o b ila t1 (exclus Mănăştur). Tel17-43-34. (284294)

Pierderi• Vlad Tiberiu pierdut con-,

tract ICRAL, îl declar nul. ' (272775);

O Teodorescu. Dumitru, pier­dut legitimaţie RATUG, elibe­rată pentru veteran de război.. .0 declar nulă. (272783)

• SG Alimentara SA Cluj, Pţa M. Viteazu f.n. anunţă pierdută ştampila M agazinului7' 410, P-ţa1 Mal 4—5. Se declară nulă, (272784)

• Pierdut legitim aţie de ser­viciu pe numele Prodan Ileana.O declar nulă. (272793)

O. Pierdut ciine 10 luni, Poain- ter alb cu pete m ari negre, cap negru în zona Grigorescu, Al, Vlahuţă. Găsitorului m are re* compensa. Telefon 18-72-61, str. Tancu d e , Hunedoara nr. 12, car­tier Grigorescu.' (284246)

• Gorojan Ana, pierdut le g i- . tlmaţle de serviciu PGI Gluj ana.O declar nulă. (284252)

• Pierdut livret m ilitar pe nu*.- mele 'Todoran Viorel. î l declar- nul, (284284) ■.

VINERI, 15 IULIE; PAG. 9 ADEVARUL DE CLUJ

PUBLICITATE

s x . m m 4 x n $ . t o .T u a B m ,

cu sediul în Turda, str. Republicii nr. 15, jud. Clitf,

organizează în conformitate cu prevederile Legii nr.66/1993 şi Normele metodologice,

elaborate de FPS şi FPP ş i publicate în '] ,M.O. 'nr,5412.03.1994, concurs de selecţie

pentru ocuparea postului de

I S o c i e t a t e a C o m e r c i a l ă S O R T S L E M N S.A G h e r la- y s tr .C lu ju lu i nr. 7, ' , ' , J

organizează la sediul societăţii în datele de 17 august, 31 august s i 14septembrie anul curent, ora 9. ....

' ■ LICITAŢIE PUBLICĂf: pentru vînzarea unor utilaje d isp o n ib ile specifice pentru prelucrarea lemnului şi a ailor k 1 mijloace fbce din dotarea societăţii. t'k Listele cu disponibilele se pot consulta la Serviciul I.M.E.Ă. din cadrul societăţii, telefon 241717 sau 241415 int 112 sau 129, u n d e s e vor depune şi cererile de participare la licitaţie, ^ cu cel puţin 2 zile înainte de dala licitaţiei.- Taxa de participare la licitatie este de 1% din valoarea opţiunilor, nerambursabilă si se

: virează îri cont1510910000204BRD Gherla, ori prin CEC sau numerar la Caseria societăţii, împreună cu taxade garanţie d e 10% din valoarea opţiunilor. (762140)

o l s o c ie t ă t i i*

Criteriile de selecţie sînt cuprinse în art.14 din Normele metodologic?. Candidaţii vor

depune ofertele în plic închis, ctr ~: îndeplinirea condiţiilor legale în termen de

3 0 Zile,Informaţii suplimentare p o l fi obţinute Ia sediul societăţii sau tel. 312002 începînd

cu data de 15 iulie 1994. (

Str. M.Gorfci nr-.4,

tel 132569; 194380, Cluj-Napoca

OFERĂ prin magazinul dc pe

str. MAXIM GORK1 nr.4o gamă variată de:

■ MATERIALE DE CONSTRUCŢII■ PROD. METALO-CHIMICE « PR0D;TEHNI€0-SANITARE

Vizitaţi-ne şi veţi fi mulţumiţi!• r : (289862).

S . & . G / t e n t S j 4 .cu sediul în Cluj-Napoca,str.Calea Baciului nr.2-4

tel. 186215,vinde Sii cantităti nel imita te, făină albă tip

680 fi faini albă tip 480 (000), pentru . firme private ş! persoane fiz\ce.(289941)

s . c : T V . C A B L U s . r . l ;

m r n n n m « « * . m \

IS tlfe :

‘Karl Marx 37, tel. 136233

Consiliul Locala l o r a ş u l u i G h e r l a :4

Aduce la cunoştinţa populaţiei oraşului Gherla că, în perioada 15 iulie-15 august 1994, între orele

15-07, în caz de incendiu, populaţia urmează să se adreseze telefonic la: "

• Compania de pompieri militari Dej, tetefon2 1 1 2 1 2

* Formaţia civilă de pompieri a SC SortilemnSA Gherla telefon 241415 sau 241717

- Politia oraşului Gherla, telefon; ; . * 241414.(762136) V - a

/ V î n d S P A Ţ I U potrivit pentru :

\ f ^ d u c ţ U , "

S u p r a f a ţ a 2 8 5 m p .

T e l 1 4 0 8 5 3 ; 1 1 9 0 3 3 (289929)

* fioogci onorata clientelă car« a încheiat contract cu 8* ■ firina noastră j t NU a fost conectat Ia re ţeaua TV, . ** ' > CABLU s ă îa {«satura cu firma noastră pentru .. g

» t lo r if lc a re a s i tu a ţie i (762131) •'• m m w w « m. m m »m m mu m m W

Spitalu l, Clinic d c Copii C Iuj-N cpocnstr* Moţilor nr. 68

F i l i a l a d e R e ţ e l e e l e c t r i c e C l u jstr.Memorandumului nr.27

A N U N Ţ A

scoaterea la lic ita tie a u rm ăto a re lo r lucrări:

- reparaţie la clădirile sediului C.D.E. Huedin- reparaţii la clădirile sediului C.I.T Turda

şi C.D.E Turda Lucrările de reparaţii conţin lucrări de tencuieli- interioare şl exterioare, zugrăveli, reparaţii la-

acoperişuri, jgheaburi, burlane, reparaţii la ;; instalaţiile de apă ş i canalizare interioare. Licilalia se va desfăşura în data de 15.08.1994

ora 10 Ia sediul F.R.E. Chu-Documenlaţia necesară pentru ofertare se va ridica de la sediul

F.R.E. City • Serviciul Exploatare începînd cu = dala de 18.07.1994, iar ofertele se vor depune

pînă la data de 10.08.1994.. . I n fo r m a ţi is u p l im e n ta r e la te le fo n :

.-f J 9 5 7 2 1 in t 1 3 4 s a u 2 7 1 . (762138) \

organizează CONCURS în data de 26 iulie 1994 orele 10, pentru ocuparea postului d e :

- REFERENT I - probleme de salarizare

Informaţii la telefon 1 9 7 9 3 7 . '- '»;■■■ (762139)

( s c " e n o D v i w f t u o 1 s n .V ; Cluj-Napoca.

s t r m 136s;îjircgisfratiLlâ.Rcgistî'ai C s m tu iu i i ' ^ îC hîj sub nr. 1/12/68/1951. ANUNŢA C O N C liR S D E r : S E L E C Ţ IE A [ '

S . C . M I R O M s . r . l .Cluj-Napoca, str.Drăgălina nr. 77 \

tel/fax 182886

v i n d e c a u n i c d i s t r i b u i t o r *.■ •■**, ’ Vfi'. '*

nuuţ'arinu MARINA,SAIINA,GOLD KERN, ■î / n e o m *1 a U c fn & fa îe

(289928)

s . c P . S . & D . R i S E R V I C ES.r.l.

< 3400 CltU'Napoca.* s tr .M u n c iIo r ilo r 22/32 *

T e l: 0 6 4 1 1 4 2 7 2 0 ; 0 6 4 1 1 5 2 7 5 7

■ E X E C U T Ă M : . /

- puneri în funcţiune, modernizări şi service' maşini-unelle " -:4t .

- scrvice electronică industrială- comenzi numerice ş i varialoare de orice tip

^ ; cîntare electronice t ■ ; ; • :: - service.cîntare electronice .£[:■■ - roboţi AUTO electronici .

-relee eleclronicc dc protccliâ motoarelor : :v:' •'!’ trifazate • ’ ' - servicc bucle dc-contorizare. ;r : ;

V ^ ■’ ' -W '-a -;:*(762128) ■\ I.m.1.1 I. ,-uî ' . .......... .1 ■■ Ml»

Condiţiile dc pâhsciparc ţi cnicriiic.dc sclccucsint ceîc prcvâzuic dc Legea nr 66/ i 9^3.51 Normele--metodologice

ale FPS nr 1-1W4 . , 6&f!ejc sc depun în termcii de .'(ide. zile dc !a daia '^ ' '• a *r ^ x •’;> ‘ .. ..

...;î ? uhinişi ăpâniii:in.ziârţ^ A Documentaţia va fi-pusă la djspo?.tti3 candidaţilor ,

începînd cu data de 25.07. la şcdiul.socictAtit ..." • Relaţii suplimentara, latc< 0f)4'134787. ’

<360) ’ ’ . . . ! j

• 31 ors . c . s

a n g a j e a z ă

( ' S E F C O L O A N Ă

Condiţii,i "• vechime in transport minim 8 ani• carnet iţe conducere pentru toate ,

'-j’ ; categoriile• preferării persoane care au îndeplinit funcţia de:rei)lsor tehnic sau şef de coloană.

} Reiat ii lăsediul firmei: P-laMuzeului nr.6sa- 1 telefon 198777.? : ' '(289953)

" 4 M : Societatea ./W ^VO -Cm V/liV/î Ţ R A N S C O N E X S J ţ ' : ?• t r a n s p o r t ă p e r s o a t t i t . p e r n (a C LU J - P R A G A • /{A R L S R U IIE ; • p r i m * f i e c o n t e n x i p e n t r u^ ; P IE S E D E S C H IM B A U TO m a ş in i s lră in e .R e la tii la te l l 1 1 7 1 3 sa u m m , o re le 8 -1 6 .,

' . - ■ • ■ • '• ___ :____ _ . '

A D tV A H v/V 'u t c . o J'{M M M W W U H iiiiB W M M m M

VINERI, 15 ..IULIE,.PAG. 10'

w E i u m w i

m a ş i n ă p e n t r u t r a n s p o r t m a r f ă

( 1 t o n ă ) . T e l e f o n 1 4 2 9 0 7 . ,■ . ' ' (289958)

------- — - " - — ' ' ---- ^

f St.e* NAPmVA S.A.’jud, Cluj, slr. Cîmpină nr.51 Şi,telefon 157987

o r g a n i z e a z ă ^ -

. ;; CONCURS.d e s e le d ie a m a n a g eru lu i,

în baza p re m d c rih r legii nr.66/1993 ; ş i a Normelor Metodologice de

■ "aplicare, în data de 5 septembrie 199$$ o h r ie ie ş id o m m e k te h -.

necesare, m p lic închis .ş l s ig ila i ia — '''--\sediulmcietătU.}'"'

Turdaînregistrată în Registrul Comerţului la

;■ : : ^ k - . w j . m s / m i ‘ —

CONCURS de selecţionare a : / u e iă i i t :

iit confortniiate cu Legea nrMăin 7.10.1993 şî Normele Metodologice nr.lH4.02.1994 publicate

fn Monitorul Oficial nr 54/2.03*1994. Concursul va avea ioc în dala de 9 septembrie 1994 om 10 la sediul societătii din str. Stefm

: cel Mare nr 19 Turda. ,> ; Condiţiile de participare la concurs, criteriile de selecţie ş l procedura de depunerea ofertelor sînt

prevăzute d i Normek Metodologice precizate, Ofertele se depun pînă ia 15,08,1994 ora 15 la

serviciul Personal at societătii. La data depunerii ofertei serviciul dePersomt pune la dispoziţia

candidatului d d c m r ie n m t^ ^ te d e art.S'din N o m e l e Metodotogice.(2899M

societatea comercială sa Cîmpia TurziiM N O V & T R l A S i t m W ' X T

str.Lamlmriştihrnr.145 C Oraenizează în dala de 21 iulie 1994 *

’ pentru vînzarea uhtiăf oarelor mijloace fixe: \• maşină de trefilat 25001 f,,i ^ *•._

• maşină ds lltai SUN 6 x V, ;Relaţii suplimentare la telefon 368085. (ssw.v/ y j

\

P A îTO I^lM A 5 .U JU 'an^ieaiS:• tineri dinamici în funclia dv comis-voiajori pentru promovare sl vînzare echipament de

■ birotică; : :IA Fi- iunj 18 iulie 1994 între orele 11-13

s t n P i a t a Ş T E F A N C E L M A R E n r . 5 i - C L U J - N A P O C A . ,

. . . Ic I / f a x : 0 6 4 / 1 1 7 8 7 9 , ~

s.c" jNTERBRANDS M&D.. I m p o r ta to r d ir e c t a l p r o d u s e lo r

’P n .o c i& i & *7K<vuis«teSsilS£.«tUOiiVHlAZÂ : agenţi comerciali pentru

DEPOZIT EN-GROS

E S E N Ţ Ă D E O T E T 7 0 ' %

o fu sticluţe de 200 g r \• hnpartUcraina

- b ; s . € . ^ E î S ® F M s . r X ,, Str. Aurel Vlaicu n r.ll bloc Vi ° . ’ ţ

- .. tel 135538; 149285 4O R A R : L U N I - S Î M B Ă T Ă 8 - 2 0 ( m m

distributia produselor sale, posesori de camei de conducere şi autoturism:'Informaţii la telefon 194913, '$&

« tr.P Io îcş tinr.29 ^ (28995}) .* r ..

-.SAM-GELATO'. v.V:p t i ă <& îngheţată cu lapte

-cacao , .vanilie,; cocos, punci ,- praf de îngheţată ch fructe (10 sortimente)> - Kmulgător COLCO '■. . Slr. Dîmboviţei nr. 10, tel. 149478

Orar:I.UNI-SIMBĂTĂ 9-19. (289912)

r

S . C . A D R I A N AW ; * * V ' , : •*,= ■ V •■■■-

m agazinu l a r t iz a n a t M IW E R V A M ă n ă ş tu r; chioşc H o te l V lădeasa; g h e re ta U J C M

. a , P ia ţa M ih a i V iteazu ,'..

solduri din import Germania h ipreturi minima, * :• - Vă aşteptăm^ ^ . ,•

Consiliul Local^ ă l o r a ş u l u i G h e r l a

organizează CONCURS iţii data de 2.08.1994, orele 10, în vederea ocupării ■s a două posturi de şoferi pe autospeciala de 7 ^ . interventie în caz de incendiu, . •- i

" : • - Inscrimte ş i studierea bibliografiei pentru-

concurs se vor face pînă la data de 29.07.1994, orele 15, la sediul Primăriei, str. Bobilna nr. 2

î - Biroul Organizarea adwitătii economice, salarizare - camera 19. . ;

V __________ (762137) ' J

O oritl şes fcayeţţ p v a c a n ţ a lin iştita ?

h &

IkM f i v r '

j UN SISTEM DE ALARMA

IN PERIOADA CONCEDIULUI !

firma, S«rvica:G£9 . vaţnstaioazS jQ clorniciltu ;Ie- ipW rnâfaficten^ta^ a sp az o confra efîiŞpţiei.f.

TEL.' ItSSSO^eis' Cu'.-Wd?V‘ei)ti9- la. *0!fi8thwi'> iinJ'FA X . V 1 4 1 0 7 '.W PSfSO'Q!'. îpeciafeaf, -inf,-un' fimp record!

r a s

i Ş t i m g â r â r i

CUMPĂR'ViND'SCHWt o c m m w G v w p - '

PROPRfM t} IMOBIUÂRE1 9 5 7 1 5

. . u:::'- • • (- .• Vfnâ ţiglă-ctoiz :gi&urală

import, IPelofon 14-63-19, (28-110)• Vîiid apartflmanf. ţr«lefdn

17-79-71, (2/2770). ' ■■■ { - j o• n«(î. urgent "apartament 'ti-

22-04.- (27ai87j>

• Vînd' scmicursierâ rom â-:-■ neasen, . foarte avantajos. Teie-

fort 17-22-98. (281277) ; .: • Vina sobă ' de Încălzit tu,

riiotorină.' Strada Blajului rir, 32-:, (28 226) i; ' v ; ; ■' < j:

J • .Vind dicţionar medical şi: „*MeJn Kampr’. ?Felefon ' 17-10 V/ -J284209) ,j v !' VIndj urgent .^îrsanierS. 1D- IT-13. (272191) . ?:r A'.' , . f f *,;.VI»d spaţiu-privatizare. 16-'

I» #Q. <3?2C48) c - v .; j <3; v‘,Iftd garsonieră .«onfort, I,i

WU' «V y iâW u:. {Telefon : 17-33-01, ora 21. (Î72C70) . ■! :

f . Vtr.d un. apartam ent cu 2 . .f t ira e ra jn . Sheoiglieni ii W artt.

Sfî Iîelatiî după"masă, te-'- loîon 13 03 3S.' (272780)

• Vîn4 <asă, Maxim . Goriw.- Tdefon' 1Q M 45. {m?00)

! ♦ 'Vînd apartam ent 4 camere ultrafinisat- confort I cu gara],

.proprietate, ‘-pe str. Aurel Vlai- cu. 5,’elcîon 12-20-55,. după m*-

'**. (*72695)' « Vind gheretă 3X3, -aparat-

d« preparat sifon, dozator siro­puri, maşină de spălat sticle şi caiete. Str. Madach îm re 11, In­tre-o rele 10—18. (272771) ’ i. • Vînd casă cu grădină. îa ia­

ră- bună- pentru privatizare. Te- tyîon 19-81-47. (27279GV V1 » Vînd microbus Peugeot,- 9

locuri,;.-- JDG7, diesel- şi Merccdes 300 D, 1978 Înmatriculate.. Tele­fon '. 17-30-36. (272669) i * Vînd F iat ..diesel 131, vizi­

bil p e ,s tr . Donath nr. 23, bloo- M>î 3, ap.. 02, Intre orele 16—

32,. .fam. Gaşlan. '(272677),- . j • 'Vîrid 2, oucă(î-Fiat 850, 1 cu: r^ien, l pen tru 'p iese . SQOQ . DM .ţmbele, 6tr. Scortariior' nr. 15, ţp , 81. (27271D) ‘ ; - ’ • Gumpăr talon autodubă IJ.

Telefon :0C5 — 16-87*70.- (272Î40Vi • Vind ' Dhci^ - 1310 fab’ric'atle \ 'M , 27.0Q0 ktiv: ţ»etefori IÎ5-23- 38, (272757);. ■’* ' . “ J“;- . J ' ■{ * Vtnd’. VW Cblf cu pa'lrii Xişi,: sftare perfectă. îTelefon 16-07'-15, «Jrele '17—2f. (272783) ; •; '' • Vînd ealculator c.cmpatiblî, r'B.M RO 3W «a. coprocesor 387,10 MB RAM, VGA.,.color, HDD-

MB, FDD 1,4 CR, mouse. r&ar.ia Philips, p reţ^ foarte oon*. Vcn.'U,i|. Inform aţiiv telefon 14- 22-f'O, zilnic orole 16—18. (27270)

• Vînd combină muzicală tip Palladittm. cu 5 - Ct)-uri. Telefon15-99-13. ,(272761)

• Vind m a ş in ă d e spălat cu storcător, stare bună. Telefon:18-09-03. (272774)

• " Vînd televizor color Sony, Hî-Blac3: triniton, stereo, top-; videotext. Telefon 15-59-G3; 15-'84-42. (272791) ,

m Vînd maşini de îngheţată cu. dozator din import. Informa­ţii Zalău la telefon 060 — 61-47-' 86. (272601) :

• Vînd combină de pantă GP- 12. Telefon 23-19-81, Apahida, str. L ibertăţii nr. 187. (272700)

• Vînd tractor U 650 cu repa­raţie capitală, remorcă 4 t. Te­lefon 19-40r9}. (272788) '

• Vînd urgent dormitor Lu-, xor nou.; Telefon 18-86-67,(272624) ^

• Vînd urgent pui Sehnautzer uriaş din părin ţi deosebiţi cu pedigree. Telefon 16-63-03.(2 7 2 ? ,4 0 )" , '

• <3urtpăr;i.itic îe în domiciliul dvj, peste 200 bucăţi. Telefon: Î2-15-96;'-18-85-86- după ora 18, (271642) ; . . . L J ■ •>.' ■_

a Vîrid' căţei Brăff germani-' Telefon- 37^6£)iâ2iî!(272710) •’■ • Vînd pui- ciobănesc german; Telefon M-73-35i (272728)

• Vînd armă IJ 12. Telefon: 11-07-30. (272716)

• Vînd 486 .DX 331704 şî No- tfbook 38620404 pentru p re teh - ' ţioşi. Telefon 11-69-75. (297923)

• Cumpăr contract ICRAik11-22-0-1 (297413)

• Cumpăr urgent locuinţă. i9-■ 57-15: (297421) ' :

, • ..Vînd f'iat 212 E, 2 tone, sar» cină utilă, Peugeot* 405 SRI, 1989, 2000 cmc, Lancia Prism a 1500, 86, 1500 cmc, Peugeot 205 GRD, 86, 1800 crac, Renault '5 TD 86, J600 cmc, preţuri foarte avanta­joase. Telefon 13-65-16, orele 6

' —17. (297970)ş Vînd teren între Cluj . şi

Floreşti (pe deal) pentru agri- ctiltură. Telefon 18-47-69.(284321)

• Vîjid' urgent camera, bucă­tărie, cămară, curte comună în centrul comunei Mociu. Telefon17-72-51.(284293) -

• Vînd garsonieră cu mobilă si telefon, piese Golf şl motoci­cletă Jawn pentru piese.' Tele­fon 14-73-84. (284319) '

• Sum păr parbriz ; Renault Trafic. Telefon 16-79-88, orele10—22, (284306)

• Vînd frigider, -TV’ color. Te­lefon 18-49-16. (284282)r * Vînd televizor Philips. ■ Te­

lefon- 14-20-54.' (284312) ,. • ' Golecţionar, eum păr aparat foto • Leîea’ . Gontax, etc; ceas Sciiafftuusen, pendule, micros­cop, teodolit, binoclu, busolă ba­rom etru si alte aparate- vechi. Telefon 17-24-90. (284310) v

• Vînd doxator , Magip, stra­dal," folosit 2 luni, 6 milioane. Tciofon : 10-62-96. (284292)

-VINERI, 15 'IULIE, PAG, 11 ADEVARUl OE ClUJ

Aniversări; • Deşi din ' buchetul de

trandafiri ce mi l-ai dăruit, unul s-a ofilit, îţi mulţumesc din tot sufletul pentru cei 40 de ani pe care m i. i-al ofe­rit. Doresc să-mi rămîi mai departe alături, pentru feri­cirea mea şi a celor dragi. LA MULŢI ANI, soţie dragă, Taica. <272776)

Matrimoniale« Doi germani caută două

domnişoare atractive, pînă In 28 ani, înălţim e aproximativ 175 cm,, pe carc, să le condu­că la m are.' Transportul cu maşina şl cazarea sînt gra­tuite. Plecarea este luni sau marţi (18 sau 19 iulie). Tel. 13-61-10, num ai vineri — du­minică, orele 10—12 dimi­neaţa. (284132)

• Domnişoară, medic 'stoma­tolog, .28 ani, 163, 54, doresc cu­noştinţă titra t cu calităţi- deo­sebite între 30—40 ani. Telefon18-41-69. (272773) '

APAK TAM ENT'şi T E R EN

PENTRU C O N ST R U C Ţ II. Teicfon 1 5 6 1 8 3 (K'/s?2) -

R A N S C R IE R IA U T Otraduceri acte;

- suport num ere plastic Prin COMAUTO S.r.î.

Str. Miron Costin nr.2, tel. 139726 Orar 8-17

• Vînd magazin alim entar cu datări complete, marfă, funcţionabil, spaţiu de depo­zitare mare, vad comercial foarte bun, preţ foarte avan­tajos. Tel. 15-09-28, după o- ra 16. (281156)_______ ■ '

• Cumpăr talon Alfa Ro­meo 33 1500. Tel. 17-48-22, în­tre orele 14—21. (28-1019)

• Cum păr talon VIV Jetta. Telefon 13-51-84. (281191)

• Vînd autobuz Robur transform at pentru transport marfă, diesel, 3 t /8 mc, înm a­triculat, fabricaţie 1987. Tel.18-12-01, după orfl 20. (28422)

• Vînd maşină îngheţată Carpigiani, stare ireproşabilă, în funcţiune, capacitate. mare. Telefon 11-17-12. (284141)

• Vind acţiuni. Telefon 15-14-06. (284101)

• Cum păr certificate de proprietate. Telefon 17-88-86. (284218) , ~' • Vînd teren 700 mp, zo­nă < vile. Telefon 14-82-10, o- relc 17—19. (272768)

• Vînd casă particulară a- m enajată ca spaţiu comercial, cartier M ărăşti, suprafaţă 347 mp, ncgociabil. Telefon 14- 82-22; 15-92-79. (272647)

• Ofertă <- deosebită! Casă nouă,’ 4 camere, dependinţe, plus garaj: 63.000 dolari. Tel.14-82-10, orele 17—19.(272769) ■ .

• Vînd lam briuri brad. Telefon 18-22-50. (272464)■ • Vînd apartam ent 2 ca­mere ultracentral şi 3 came­re plus garaj centru. Telefon 11-72-91 sau 12-73-34. (28428)

• Vînd Opel K adett 1,3, stare perfectă, neînm atricula- bil, preţ 1400 DM. Comuna Gilău, str. Republicii n r. 838.

• Vînd F iat Penny diesel pen­tru marfă, 1989, 65.000 km. Tel. 11-95-97. (284147) .

• Vînd urgent VW Golf GTD, calculator 386 DX plus impri­mantă. Tel. 14-62-42. (284160) •

• Vind automobil competiţie Formula Easter. Telefon 18-82-05. (284188) '

• Vînd Fiat Regata P , Opel Record pe benzină, Dacia Break. Str. XenopoU nr. 12, colţ cu str. Zărncsti, cartier. Andrei Murc- şanu. (284241)

• Vînd Mercedes. 200 D. Preţ, negociabil. Str. G. M ănăştur - ru-. 95, ap. 27. (284244)

• Vînd Audi 90 din 1937, ex ­cepţional. Telefon < 10-72-61. (284247) v ,

• Vînd Opel Record combi neînmatriculabil, în stare burtă. Preţ 2500 DM. Informaţii te le - . fon 16-83-87. (284259) . '

• Vînd Fiat G00. Telefon 13- 41-45. (284265) „

• Vînd urgent tractor U 640, remorcă plug. P reţ 6.500.000. Te­lefon 13-47-40. (2841-57.

• Vind păstrător stradal în­c e ta tă 5X10 kg, 1700 DM. Sat Mera nr. 30. (284260)

• Vînd combină de treierat im port Germania. Inform aţii co­muna Floreşti, str. Avram Ian- eu nr. 135 sau telefon- 17-54-11, intre orele 18—20. (284201)

O Sc împlineşte azi, un an de cind prof. MANOLE >

NICOLAE, a plecat dintre cei vii. Ii aşteptăm pe toţi cei care I-au cunoscut şi iu­bit Ia Biserica Nouă din Mă­năştur la orele 18. Familia. (272730) ■ - - .

• Pios omagiu dragului nostru soţ, ta tă şi bunic

CORBU IOAN, la 3 ani de la deces. Odihnească-se în pace. Familia. (272778)

• La trecerea unui an lung şi trist, cu lacrimi ţi durere în suflet readucem în memo­ria celor care î-aii cunoscut pe unicul şi iubitul nostru fiu COZEA PAUL CALIN. Co­mem orarea va avea loc la Biserica Ortodoxă din Dej, str. Regina Maria, orele 9. A m intirea ta va rămîne veş­nic în sufletele noastre. Odili-- neşte-te în pace îngeraş. P ă­rinţii,- 'bunicii. (297943)

Decese ■a Comemorări

• Cum păr talon Audi. Te­lefon 15-30-36. (281307)

• Vînd AT 286.- Telefon:17-G9-09. (281308)

• Vînd teren şi material lem­nos complet pentru casă, lîngă Han .Colina. Telefon 17-96-14. (284162)

• Vind teren 5000 mp. Telefon13-55-89. (284214) • -> O Vînd teren cu cabană £n constructie la Muntele Băisorii. Telefon 15-44-40 (284239)"

• Vînd teren pentru, cabane !rt zona Someşu Rece. Telefon:12-99-59, după ora 18. (284255)

• Vînd cabană din lemn, de- montabilă compusă din două camere şi hol. Relaţii în Mun­tele Băisorii nr. 5, familia Cos- ma. (284014)

• Cumpăr garsonieră şi apar­tament. Telefon 19-55-50.(284072)■ e Vînd apartam ent 3 camere ultrafinisat G rigorescu Telefon:13-95-97 sau 17-18-47. (284093)

• Vînd casă confort, cu o ca­meră, garaj, grădină Str. Câlu- găreni n r 17. (2841131■ • Vînd garsonieră şi aparta­

ment. Telefon 19-55-50. (284143)« Vînd apartam ent 4 camerc

Grigorescu ' — Fîntfnele. Infor­m aţii la telefon 18-82-36, orele

. 15—20. (284192)

• Vînd apartam ent 2 camere Plopilor Vechi Informaţii la te­lefon 16-97-28, între ‘ iorele 20— 22. (284193) - > | :

• Vînd urgent 2 camere con­fort III Gheorgheni, 7.500 DM,' negociabil. Tel. 12-00-25. (28423)

e De vînzare casă cu 3 ca­m ere şi dependinţe, mobilă de sufragerie „Bonanza" roşie. Tel.13-19-13 (284240).

- • Vind apartam ent 2 camere, str. Godeanu nr. 12. Telefon 18-'.09-55, în tre - orele 18—20. (28423)

• Vînd sau schimb aparta­m ent ; 4 carcere cu 2 camerc si diferenţa. Telefon, 12-10-08. (284245)- : :

• Casă cu grădină de vînzare, trei camere, dependinţe* Telefon13-58-85. între orele i8—20.,- - (284254). ■

• Vînd apartam ent 2 camere, în Mănăştur. P reţ convenabil., Telefon _ 17-93-06. (284258) ■

• De vînzare parterul unui . imobil tip vilă, centrul munici­piului Sf, Gheorghe, 3 camere, bucătărie, baie, garai, încălzire centrală, gaz. Ideal şi pentru bi­rouri. Negociere DM sau forinţi. - Telefon 0R7 — 31-38-14, 'o re le18—20. (284264)

• Vînd urgent apartam ent 2 camere, cartier Zorilor, str. Me­teor nr. 8, Bl OZ 3, ap. 9, zil­nic orele 15—23. (284286)

• Turda„ vînd apartam ent 4 cam ere confort I ■ plus telefon. Telefon 15-97-83. (284273)

• Vînd dubită ' $5 t, 1986, tu r- l>odiesel; înm atriculată. Telefon13-58-86. (283878) ;

• Sîntem alături de finele .Lucreţia şi Florina in aceste clipe de g rea , încercare. Naşii fam.- Albuş. (281248)

• lîragă LIVIU STÂMa Z TIAN, vei răm îne o veşnică am intire frum oasă pentru mi­n e ^ Valentin Kun._<284257)_

• Dragă Anca şi Caius, sînt cu sufletul alături de voi. Prim iţi sincere condole­anţe. Crina Onaca. (284267)

• Ne alăturăm durerii fa­miliei.-; fa decesu l, dr. LIVIUS STAMATtAN, medie prim ar ginecolog. Sincere condolean­ţe. ''Maria şi T raian Mărgi­nean. (23128!)

• Azi se. împlineşte,, un an de cînd Cel care â fost

PETRICĂ RUSU, stîlpu! ca­sei noastre, a plecat în eter­nitate.- Dragostea noastră îţi, va veghea somnul de veci. Parastasul va avea loc azi, la ora 18,. la . mormînt. Soţia Marîa, fiicele Adina şî Cori­da, ginerii Tibi şi Kamel, ne­poţelul Tiberiu. (284176)

• ^Sincere .condoleanţe/na­şei noastre: Lucreţia Turcu la pierderea ■ fulgerătoare a so­ţului;, drag, NELU. Finii: :far milia Muraru. (272735). • Sincere . condoleanţe" co­legului nostru C âm panF osif la pierderea m amei dragi. Colectivul de conducere tle la SCC Transilvania SA Cluj- Napoca. (272777)

r .. . • § i astăzi la îm plin ireaa ,10 ani de Ia dureroasa des­părţire- de scum pa ' noastră fiică LUClCA, o păstrăm vie în inimile 'noastre. ' Faniilia Ing. Tudar Gheorghe.(272473) V - : ^

• Azi, se împlinesc 2 ani, de durere şi dor, d« . c în d ' florile şi lacrimile .noastre Presară drum ul fără întoar­cere a celui, care a fost soţ şl ta tă ISTVAN KOVACS. C hipul, Iul răm îne viu şi ne­uitat în inim ile noastre. So-.. ţla l/contina şi fiul Oliver. (272363) . ...'■; r;

• Se împlineşte un' an de lacrim i $1 durere de la m oar­tea b u n u lu i. nostru soţ, ta tă , bunic şi străbunic TRIPON IOSIF. Slujba d e ’ pomenire va avea loc duminică, 17 iu­lie la Biserica din Beliş. Fa­milia îndurerată. (297972) , _

~m~Ca inima zdrobită de du­rere mă despart de fiul meu

drag,'- • VARî A N V A S IL E GHEORGHE. Dumnezeu să-l ierte. Man:» în^ veci nem în- -gîiată. (284286) , _____

© Cu inimile cernite anun-- ţăm trecerea în nefiinţă a nepreţu itei noastre mame ş» bunici, în vîrstă de 76 de anii COSMA ELISABETA. O vom conduce pe ultim ul său drum sîm bătăf ÎS iulie 1991, ora 14» de la capela _ veche a- 'cimiti­ru lu i M ănăştur. Familiile în ­doliate M'. Bârsan şi M, Coş- m a. (284295) ^

# Cu adîncă durere:'nedes- părţim l de scumpul nostru soţ şi ta tă TURCU IOAN, în vîrstă de! 42 ani, ,plecat ful­gerător: d intre noi. Nii te vom uita niciodată. înm orm înta­rea fn ,• data de -1.5 iulie, ora16, la eijîiitirul din M ănăştur. Cheţa ţi jFiffrina;^i;2842g6) -'

* Cu adîftcă dsircre - anun­ţăm- încetarea , fulgerătoare din viaţă; a d ragu lu i; nostru

fiu, fată- şl soţ 'VA'iilAN . 1 •> VASILE GHEORGHE, -■ :fn •

vîrstă de .41 de ani.' Inmor- m întarea va avea toc azi, 15 Iulie 1994, orele 15, de la ca­pela inouă, cim itirul Mănăş­tu r .-F a m ilia îndurerată. ■ ,.>. (284298) ■. • > ■ ■

; « Un ultim şi pios omagiui Verişorului, ec. VABIAN

VASILE GlfEOlîGllE, trecut prematuri! în'; e te rn ita te Sin­cere condbleâhţe - fam iliei greu înccrcato., Fajfn. - Suărăşan. (284285) ■ ■ . '

;; • Regretăm nespus ^pleca­rea d in tre ‘ noi dr: distinsului Coleg cc. VASILE GHlSORGIIE VA1UAN. Sincere condolean­ţe familiei greu încercate, to leg il de la Direcţia Agri­colă. (284287). Sî nt em profund îndure­

raţi de dispariţia fulgerătoare a ■ finului, nostru ec. VASILE GHEORGHE VAR1 AN. Să i fie tă rîna uşoară*. Fam, Ni­cula. (281288) ______ ______

• Colegii de lă' ORSA Cluj, profund îndureraţi dcOdispa- riţia prem ntură a colegului for. ec. VASII.E G llEm tGIIK VARIAN. cOntnhil şpf al uni­tăţii, a d u c un ultim obiagiu ţ l adresea?ă sînrerp «'rtiidole- ante familiei greu încercate. (281309) v *)

• Pios omagiu iubitei şi neuitatei noastre AR1A1JNA PEEV, )a 2 ani de la deces.

jFamilia. (272659)• Flori şi lacrimi pe mor-

m întul celui carc a fost dra­gul nostru frate, unchi şl cumnat. RADU SOPON, a- cum, la -trecerea a 6 săptă­mîni de cînd ne-a părăsit pentru totdeauna. Am intirea ta va răm îne veşnică în ini­mile noastre. Surorile Olivia şi Crina ci» familiile. (284301)

• S-au scurs 6 săptăm îni de lacrimi fierbinţi ş i : dor nestins do cînd scumpul nos­

tru fiu şi nepot SOPONRADU CRISTIAN ne-a pără­sit pentru totdeauna. Flori şi lacrimi îţi vor presăra m or- niîntul, iar am intirea chipu­lui tău drag va rămîne veş­nic vie în inimile noastre. Părin ţii şl bu«icite^_(284302)

• Un gînd pias şl o caldă aducere aminte acum cînd so împlinesc € săptăm îni d e Ia trecerea în nefiinţă a celui care a fost SOPON RADU. Fam, Pădurcan şi fkil Sebi. 084303) _ _ __

• Sîntem alături dc d-nu) dr. Florin Stamatian, în ma­rea durere. Loredana şi Lo- mkiiţa. (272805)

• Azî, se împlineşte us» ăn de cînd a' trecut în nefiinţă

..regretatul profesor MANOLţ»NICOLAE. ' A plecat fulgerător d intre noJ, lăsînda-ne în sii> ffef a nesfîrşltă tristeţe. An­gajaţi} Asociaţiei Sportive Record. (272815) -

• Astăzi, 35 Iulie se înaplî- r,pse 6 luni de cînd scumpă

noastră iaam ă ş î £®ţls - < , ; VIORICA niVlRICEAN a

trecut î n . eternitate. Come­m orarea 1 va avea loc dumini­că, o ra 12 lâ Biserica^ Nouă d in , M ănăştur. Bunătatea ŞÎ dragostea, cu care ne-ai în­conjurat va - răm îne pentru totdeauna în inimile noastre. Cristi, A lina şi Gfeîţă, ’

# ' Trăind^ încă ■ ii& - nedescrisţjl "oc a l cÎHfe^oâîei: despărţiri

scumpa: şix lubits mea soţi© HI'BECCA ŞTIÎEANGO; dofşso sa rhu3ţumese‘;în'' humele Copifloi

im ei/M ihaekişşluN athan, a între­gii familii, tu turor celor care 'au participat alături de noi la du­reroasa Şnccrcâre, In special Pas­torilor d in Bisericile Penticosta­le şi Biserica Baptistă din Cluj. de, asemeni Corului şi Fanfarel Bisericii Penticcslaîe nr. 1 r* Carpaţi; -Vă mulţumim şi Dum­nezeu. să vă binecuvînteze. 'Ne» raîngîinta .fam ilis (Vasile, Mihn- cla şl iNatîian Ştreango). (28428)

t 4;®. Pios omagiu de dragosteşi ' % d o r 'scum pei -noastre ZOB V DRAGOI, la 6 luni de la t r e ­cerea în eternitate, -lăsînd In u r­mă un gel imens. S lujba de po-

;:m enire:5?a avsa loc tn s^ua dc 16 iulie ..'a & la Biserica Orto­doxă Sf. DBmitru,- str. Borhanci,

' erele 12.- Sufletul ei bun şl .drag să-ţi găsească odihna unde cei buni se odihnesc. Odihrieascfi-se în tru Domnul Fam ilia îndure- raă t (272792) v 'v ;

• A z i, s e împlinesd € săptS- reînj d e l cînd m -a părăsit scum­pul meu prieten SOPON RADU CRISTIAN,-plecînd pe un drum fărâi, în toarcere,. lăsîndtvm ă sin» gMră prin '.valurile acestei vieţi. Chipuţu.ş} anviritîifea ,(ui va râ ­mi ne Veşniit in ?sulfletiil m eu ' în* rîWerat,: ,C re tin a .,: (284300) , . ^

• Vbi .păstra veşnic inlire- imagine^.',unui om bun, un

adevărat prieten; care a fost. BAKA ^i.AT?lSi:Au. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Dorina ţi familii» (27283C)

ADEVARUl DE CLUJ VINERI, 1.5 IULIE,, PAG, 12

DEMONSTRAŢIE OK lO TliA :,- U l \

BRAZILIA — SUEDIA 1-0 (C -0 )

■; O partidă-disputată într-un : ritm sufocant ,de către bra2i- :: [icni, din , primul minut şi pînă la fluierul final. O demonstraţie

; do fotbai-ărtă, de- virtuozitate -tehnică şi tactică, de subtilitate şi rafinament. Tot 'ce face parte

; recuzita', fotbalului,.: jucătorii

brazilieni, au etalat cu brio: o circulaţie rapidă', a .balonului din

' pase ■ directe, fără preluare, al-' teori dublate sau: triplate, lungi sau , scurte; de-a latul sau in

' adîncime; un-doiurl' dc marc efect; ruperi de ritm, schimbări fulgerătoare ale direcţiei .atacu-

•rilor şi: pomelnicul'ar putea con­tinua la infinit. . întreaga de­monstraţie a lost făcută parcă pentru a .reliefa evidenţa supe­rioritate a fotbalului-artă în fa­ţa unor vlăjgani atletici care n-aii ştiut decit o singură lecţie ;bine de tot, angajarea lungă a baloanelor ,do 40 de metri "(de fapt o degajare pentru a scăpa de presiunea din faţa propriu­lui careu) spre acelaşi .. lungan numit K ennet. Andersson sau spre Dahlin, doar-doar se va întîmpla vreo minune. Şi m inu­nea n-a fost prezentă la ■ întîl­nire.: Scorul putea "fi unul m are de tot dacă artistul numărul uhu, Romario,; n-ar fi întîrziat sutimi de secundă în faze decisive dc

finalizare, preferind un drib­ling ■ în plus do dracul artei); imitat fiind şi de alţi; ' coechi­pieri, Faze de gol din care bra-,

> zilienii puteau m arca; am notat numai în repriza întîi în minu­tele 14 (Zinho), '26; 30 şi 33 (Ro­mario), '37 (Bebeto) şi 40 (Ma-.

■ z i n h o ) . ':Joe şi m ai-frum os după pau-

■ .25, cu altă suilă de ratări, sau intervenţii, 'dificile' ale portaru-.

. Iui suedez Ravelli: '47 (Rai), .55' (Zinho), 64 (Romario), 78 . (Mau­ro Silva),' 83 (Bebeto), 84 (Ro­mario). în tot acest răstimp —- al primei şi celei dc-a .doua re­prize ' — suedezii se rezumau doar la 'rolul' de parteneri in;' tr-un joc-şcoală, dar cum, to­tuşi ,era vorba de. semifinala unui campionat mondial s-au ancorat iar la .căruţa norocului, crezînd că Ie va reuşi figura din partida cu România şi ,se va ajunge la ,,loteria" pcpaltyu- rilor. Ba mai 'm ult; enervat .do frumuseţea driblingurilor şi - pa­selor ameţitoare ale brazilieni-^

' lor ,căpitanul formaţiei suedeze, Rehn, a comis în min. 63 un fault grosolan şi a văzut-, „roşu",! din nou Suedia rămînînd în 10 oameni. A venit, în sfîrşit, m ult aşteptatul moment al . adevăru- ’ l'ui şi al golului; in min. 81, cînd ,. fundaşul .. d reap ta ,. ia . capătul.; uneia diri' zecile de şarje pe ex- tremă, a centrat 'de pc dreapta şi-Rom ario ,cu '; ; capul, a _ eXpe-i diat balonul în ’ plasă; în 'dr'eap- tâ lui >Ravelli, - răm as” nepu tin -;C'lOS. .| Degeaba au încercat suecleai;

în ..ultimele 9 . minute- ale parti-; dei, plus cele dir. prelungiri, să': iasă la atac fiindcă nu: s-a m u

. repetat povestea, din partida citi Romănia, brazilienii' ' calificîndu- ■ se pentru finală: ■; Deci, duminică, - după 24 dt'

ani, so.reeditează.finala din Mc-, xic, dintre Italia şi Brazilia. în -j vinselc, Bulgaria şi Suedia îşi: vor disputa finala mică. S ă1 aş-; teptăm aceste ultime două acte; ale întrecerii începută în urmă cu o lună şi de care ne -voni, despărţii cu regret, pentru : p a ­tru ani, urm înd să ne reîntîl- nini în ,1998 In Franţa. '.

Victor MOREA

;Oiipă pauză — fiasco

I I ALiA - BULGARIA 2-1 2 -i)Practic, partida s-a încheiat în prima repriză ,una de fotbal

. ; adevărat, în care Squadra Azzurra a avut o jumătate de oră senio- 7 s ' ralăt Intimidaţi oarecum de faima partenerilor, din teren, Italia, dc :: trei ori campioană -ă; lumii, fotbaliştii bulgari — au to rii; celei niai

' senzaţionale calificări în semifinale;— au acţionat cu timiditate, ca ; I un elev cu lecţia pe; jumătate învăţată .in faţa unui profesor cu re-

f nume de severitate. / '' ;. ■: Simţind această' Teţinfere a jucătorilor, bulgari, timiditatea lor,

■elevii lui Arrigo Sacchi au început să plimbe balonul prin pase in-'-; terminabile şi cu_Iansări de atacuri percutante. Şi dacă în~ prim ul

i sfert de oră acţiunile de poartă şi la cea apărată, de Mihailov,; ca şi la cea 'a lui Pagliuca — au fost doar trei .insignifiante, în

: continuare am asistat la un-1 presing pe tot: terenul al, ^jucătorilor : italieni şl Roherto Baggio, pentru a scăpa de „paznicii" ’ bulgari s-a deplasat cînd pe stînga cînd po dreapta, a început- să-şi' arate clasa

‘ care i-a adus în l993%,Balonui';<le:aurM:'prim a-dată in min. 21, cînd : recupcrînd un balon a făcut cîţiva paşi paralel cu linia-de 16 metri după care a şutat decisiv, înscriind în stînga lui Mihailov plonjat în disperare de cauză; peste alte? patru, minute va fi 2-0, acelaşi

îRoberto Baggio,.desprins de .„paznic" şutind cu sete în balonul „aruncat"; în careu de Albertinj (care cu un minut înainte expedia­se un şut-bombăjşî'ibălonul a întîlnit,' salvator, - verticala dreapta, jos la rădăcină). ", ■.‘j -■ ,Ce-a fost în continuare? Simplu de răspuns: • îti primul -rînd.'

treptat in rîndul jucătorilor italieni s-a strecurat o păguboasă a u - ■. tomuiţurnire,. acţiunile lo r.n m a ip u rlih 'd am prenta incisivităţii;' în ;

, al-doilea rînd, tot treptat, bulgarii s-au trezit din situaţia de groggy ■ şi au trecut,, la. început cu tim iditate apoi to t . mai insistent, să m a - : cine. defensiva din faţa porţii lui Pagliuca. Şi .•după-cesŞtolcikov-l-a : încercat pe portarul italian cu un şut din lovitură liberă, uşor din ; lateral (min. 33) iar Balakov a; reluat.(m in. 37) pe lîngă, în min. 44 | bulgarii rccluc din scor: pătruns în -careu; . Siriakov estet „agăţat11} iar; Stoicikov transform ă cu siguranţă lovitura de la i i ;m e t r i - şi; 2-1, partida fiind relansată. .

Şi a urm at repriza secundă ,un adevărat fiasco după spectaco-j Iul din prim a., Bulgării au dominat, dar fă ră luciditate, în . tim p , c e ' italienii au început să bramburească baloanele, să ţină cu , dinţii de rezultat. Schema le-a ieşit fiindcă şi bulgarii, obosiţi de ' efortul depus, au pierdut treptat din luciditate şl forţă. Privind dis­pu ta din teren aveai Impresia că asişti pe un ring la- lupta o a rb ă 'ă • doi ; boxeri epuizaţi; . fiecare căutind lovitura decisivă, dar amîndoi: nimerind pe alături. Jocul a devenit şi aspru, arbitrul francez Joel Quinloii distribuind cu largheţe ?5 galbene", 3 bulgarilor (Kostan- dinov,~ Lechkov — al doilea, deci nu va juca în finala mică — şl' lankov) şi 2 italienilor (Costacurta ~ to t al do ilea şi nu va juca in finală — şi Albertini). Spre final bulgarii s-au arundat. disperaţi in - atac încercînd egalarea, în timp ce italienii „cerşeaţi" arbitrului de centru să sufle sfîrşitul chinului, ^

Si uite aşa Italia s-a calificat în finala mare. Tîrîş-grăpiş, mai cu noroc. Squadra Azzurra „atentează11 la-'cel d e al patrulea litiu. Rămîne sâ fie .do acord Brazilia. Şi nu prea: cred.

Victor ROMAN

Aşa după' cum. am mal anun-- ţa tr duminică 17. . iulie are loc faza judeţeană a.' concursului naţional de pescuit. staţionar. „Scena11. întrecerii lacul Chiri- ten i.. Participă cei m ai.tjuni un- dilari din judeţ, calificaţi pen­tru această fază în- urnia între­cerilor > municipale' şi pe asocia­ţie. Îşi vor disputa, prin urma- re, . întîietatea, undiţarii din Gherla ,cci din Turda, Cluj-Na­poca şi din întregul judeţ. îşi' vor -încerca m ăiestria- pentru caiificarea în. etapa de zonă un- diţari şi undiţărese , .ca re -s-au dovedit a fi mai buni la cate­goriile- do vîrstă în faza an te­rioară: copii, juniori şi junioa­re, seniori şi senioare. „Gurile rele", spun că toate „taberele" şi-au, trimis „spioni". în „cerce­tare" în întrecerile ec-au -avut loc anterior. Eu nu crcd. Pesca­rii s în t 'o am en i serioşi, ca şi sponsorii ce şi-au- anunţat pre­zenţa , la faza pe judeţ şi pe ca- re-i vom prezenta odată cu re­zultatele. întrecerii; ,Şi o ultimă veste: solunarele sînt foarte fa­vorabile. Le prezentăm, în con-

‘ tinuare a tîţ pentru concurenţi cît. şi pentru undiţarii „cei de toate zilele": şanse -foarte bune sîm bătă . 16; duminică 17 şi luni 18 iulie; şanse bune m arţi 19 şi miercuri 20 iulie; schimbătoare joi 21 iulie şi din nou JjUno vi­neri 22 [ulic. - -

Victor PESCAlifJ

C o f« c |y ro o c a ilo l nwmar 0 fo ii y#on»otă dm

Victoria PEIRUŞ .Cristian 8ARA Mihai HOSSU Ramono MOREA

RETROSPECTIVEIvlzla naţlonQ lS | IV

. ' 9 12. „U“ ■ CLUJ-NAPOCA* Un. loc cu m ult sub va­loarea echipei, a componenţilor ei- şl . condiţiilor matet riale de care s-au bucurat. Un început cu victorii aca­să şi înfrîngerl cu scor de forfait în deplasare (la Gra- iova şi Constanţa). Au u rm at' apoi alte înfrlngeri şi „re­mize" acasă, începutul făcîndu-1 ■; partida cu •UTÂ."A- mai urm at demisia ’ staff-ului-tehnic . (Remus V lad' şi

-Silviu Sţănescu),; preluarea ecliipci, la rugăminte, de că­tre „baciul" Dan Anca, o muncă de Sisif şl de o parte şi de alta p înă ce echipa s-a aşternut pe Un drum sal- . vator,' scăpînd 'de vecinătatea „nisipurilor mişcătoare"

‘din zona retrogadării, oamenii de bine din .jurul echl»' pel, a d ic ă ‘sponsorii, suporterii şi conducerea, clubului• răsuflînd cu to ţi i1 uşuraţi că echipa a „aterizat" în fi­

nal pe locul 14 cu 31 de puncle din 11 .victorii şi 9 „rc- rtTi7e", golaveraj 39-42. ; .

® 13. FC BRAŞOV. Multe seisme în formaţia de sub Timpa (accidcntări, disensiuni, demisia antrenorului Paul Enache), comportare oscilatorie în campionat, cu urcuşuri şl jcoborîşuri frapante ^tnai- ales : acasă, toate* contopindu-se în bilanţul final cu un total de 31 punc­te din J3 victorii şl 5 egaluri, golaveraj 38-52.

- ® 14. ELECTROPUTERE. Cu o înaintare ineficientă (doar 25 goluri marcate,, locul ultim ;în clasamenttîl efi­cacităţii) şi o apărare caro a dus greul (34 goluri primi­te, locul 4 jn clasamentul defensivelor), a doua forma­ţie a Craiovei a încheiat • bilanţul cu un total de 30 puncle .obţinute-din' 10 victorii şi 10 „remize", bilanţ care a însemnat salvarea de la retrogadare.

- © 1 5 .. OŢELUL. Corabia gălăţeană a plutit aproape 'constan t pe o Dunăre învolburată, ţărm ul salvator dela retrogadare fiind atins cu m are dificultate, bilanţul final'consem nîncl 29 puncte din- 12 victorii şi 5 „remi­ze" şi un golaveraj de 38-47. :. © 16. SPORTUL STUDENŢESC. Un singur om a cre­zut în salvarea echipei de la retrogadare pină în ulti-: ma secundă a campionatului, form aţia alb-negrilor din Capitală reuşind acest, lucru -în extremis cu un bilanţ

d e‘ 29 puncte clin l i victorii şi 7 egaluri (golaveraj 30- 45).- '

« 17. „POLI" TIMIŞOARA. Studenţii de pe B ega.au retrogradat datorită, în primul rînd, m are lu i'num ăr de jucători rulaţi (31, adevărat record) şi „caruselului" an­trenorilor (conducerea- tehnică - fiind schimbată de trei ori „din mers"). Bilanţul final: 11 victorii,. 6 „remize" şi 17 înfrîngeri, un total ele 28 puncte („capacul1* retro­gradării l-a constituit înfrîngerea din ultima etapă; aca­să). • - ... .-■ ■ ■.' . . . 1 > ; e 18- DACIA: UNIREA. Un tur. acceptabil şi un retur

.dezastruos (adică 10 puncte în tur şi numai 8 în retur). Dezastrul a început 'după etapa a, 19-a cînd orgoliosul Ion Sdrobiş a ;,băgat divorţ", după el succedîndu-so „două schimburi" în conducerea ■ tehnică. Drept - urma­re , bilanţul final a t,contabilizat'1 24 puncte acumulate din 9 victorii şi 6 egaluri şi un golaveraj pe „măsură",33-53. .. . \.-

Aeetasta a fost, pe scurt, radiografia ediţiei cu nu­mărul 76 a Diviziei Naţionale. I.una viitoare start în ediţia 77.

Victor i\IOREi\.

atarnastm m m jm s x m i^ x a s i- iim rm i^nesaaaam . T>tn„nln |.n, ■... . N, ,n,,

A utorirătă prin S.C, nr.128/1991, Judecătoria Cluj-Napoca,

înm str/cufata la Oficiul Registrului C om erţu lu i judejulul C luj,“ su b nr, J / 1 2 / 3 0 8 / î 991 din 2 2 .0 3 .1 9 9 1 }

C O L E G IU L D E R E D A C Ţ IE :ILIECĂLIÂN (redactor şef); DAN

REBREANU (redactor şef adjunct); VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct); NICOLAE VEREŞ (secretar general de redacţie): NICOLAE

SÂNQEORZAN;RADU VIDA.

RED A CŢIA : ciuj-N apoca, s t r . N a p o c a n r. 1 6 . t e l e f o a n e *. 1 1 .1 0 .3 2 redactor şeO; 1 1 .7 5 .0 7 (redactor şef adjunct şi secretariatul de redacţie); , / 4 .1 6 şl 1 1 ,7 4 .9 0 (redactori); 1 1 .7 3 .0 7 (adm lnlstra|îa şi contabilitate»

laiului); T e lex : 3 1 4 4 4 . F ax : MIm > n n h i N t ^ A1 . ................................................. .............. __

2 aiului); T e lex : 3 1 4 4 4 . F ax : 1 9 ,2 8 .2 $ . M ic a p u b l i c i ta t e s e p r im e ş te z i ln ic î n t r e o r e le 8 - 1 6 , s t r . N a p o c a n r .1 6 (la p a r te r ) . S îm b a ta ş l d u m in ic a î n c h i s , in fo rm a ţii , r e c la m e

Şl publicitate la telefon 1 1 .7 3 .0 4 . C o r e c t u r a : 1 4 ,7 8 .2 2

■mwir'ţi'r1' -