iegele George aî ll-lea, s’a înapoiati Grecia, fiind primit chiar de că- e acei cari doreau ca Grecia să ioiâie republică. Intr’adevăr, d. Ve- zeios, conducătorul revoluţiei di¥ artie, ţinând seama de situaţia avă a politicei externe, a îndemnat mtr’o scrisoare, poporul grecesc, sa rimească cu supunere pe rege.

A N U L IX No. 4 6 22 7 N O EM B R .E 1 9 3 5

rA PA DE COLON IA

d ia v o loa c c c c e & f~

ASTĂZI LOCUL— -- M F R U N T e E I

PARC UL PENTRU C U f:: R E G IN A M A R IA "

Cu p r ile ju l z ile i a n ive rsa re a reg in e i M a r ia . d. A i. Donescu a h o tă r ît să am enajeze la şosea un p a rc p en tru co pii ca re va p u rta numele S u veran e i. S ă p tă m â n a tre c u tă s'au s ă d it p r im ii pom i în p a rc , c h ia r de c ă tre reg in e le M a r ia a Rom âniei şi M a r io a r a a Ju go s lav ie i.

D E C O R A R E A . U N O » O F I T C R j R O M A N I

D. Ja n Seba, m in is tru l C eh o s lo vac ie i la Bucureşti o d e c o ra t să p tă m â n a tre c u tă în numele Preşedintelui R ep ub lice i C eh oslo vace m ai m ulţi o f iţe r i români. F o to g ra f ia n o a s tră îl în fă ţiş e a ză pe d. Jan Seba în tim p u l c u v â n tă r ii sale.

. . . f i in d c ă to a ta lu m e a s e le c ta a r e c u ­

n o s c u i că e s te c e l m a i d e s ă v â r ş i t

p ro d u s în a r f a p a r fu m e r ie i m o d e rn e .

A p o de C o lo n ia „D IA V O L O " , în v io re a z ă ,

îm p ro s p ă te a z ă p ie le a ş i-ş i m e n ţ i n e

p a r f u m u l t u r b u r ă t o r f in ş i d is c r e t

v re m e în d e lu n g a tă . UN S U C C E S U N IC

A P A DE C O L O N IA

navoioD ’A R G Y

f P u d r a ^ D I A V O L O

p e n tru un te n V d e l ic a t j

BAN CH ETU L DELA EXTERNE

In o no a rea d - lu i p ro fe s o r M onzie, c a re ne-a v iz ita t ţara să p tă m â n a t re c u tă , a a v u t lo c un b a n ch e t la M inisterul de E xterne . F o to g ra f ia n o a s tră i l în fă ţiş e a z ă pe d. Mon­zie v o rb in d . A lă tu r i de d-sa, d. N ic o la e T itu lescu, mi­n is tru de ex te rne .

N O UI I M A G I N I A . B I S I N I E N E

" P

\

H H H h Ih h H H H s IPublicăm în a ce a s tă p a g in ă c ă te v o im p re s io n a n te aspecte de pe f ro n tu l ita lo -a b is in ia n . ^

Ducele de P is to la , lân gă un s o ld a t i ta l ia n că zu t pe câmpul de lu p tă . p

Abisinienii m o r ţ i si p ă ră s iţ i în tu f iş u r i le d in dosul f ro n tu lu i.■

In spate le f ro n tu lu i i ta lia n , a v io an e le sunt a lim e n ta te cu bombe p e n tru d is tru g e re a o ra ş u lu ^ M a k a lle .. .

In A b is in ia m ai e x is tă to tu ş i sc la v ie , la tă fe m e i şi bărbafi le g a f i de m â in i şi de p ic io a re în t r ’un sa t din nordul A b is in ie i. F o to g ra f ia dovedeşte că în unele re - qiuni m ai d e p ă r ta te a le f ă r i i o rd in u l îm p ă ra tu lu i p e n tru suprimarea s c la v ie i nu a fo s t re s p e c ta t.

C onservat

cutia sa originală

noul săpun Elida „Lilas Grand Luxe“ îşi păstrează parfumul său natural de li­liac, suav şi totuşi persistent.

E LID A

Nu pfcrdefî timpul, venrjî Io noî şi veţi 6ăsl orîce dorîfî penfru sezonul de toamnă 1935

Vă vefî convinOe că puiefi combina eleganţa A

cu economia,

O N O U A STATUE A L IBERTĂŢII

In o no a re a p re o tu lu i m exican Don Jose M a r ia M o re lo s s 'a r id ic a t în M e x ic o s ta tu e a L ib e r tă ţ i i .Don M o re lo s a f ă u r i t în anu l 1810 in d ep en d en ţa M ex i­c u lu i. S ta tu ia va f i aşeza tă în insu la la n iţ io .

No. 462 —

— Pag. 4

U V U H IH A K M M I I I K H H E I O H M I

Thudbr Afanatiu ¿ (9 im,5Tß.5A2ÄCÄlJ STR. CAROL 7 6 ’ 78 - 80 - 82 ^ T R H A iE io n a

PREMIUL NOBEL PENTRU CHIMIE

DOAMNELOR! Dacă doriţi a avea imediat de e albeaţă strălucitoare.

începeţi prin a-i peria cu KOLYNOS. Vedeţi<ftr3 iCe .rapi<Jllia .te e i dobândesc o albeaţă şi o strălucire adm irabilă.* f ^ N O S înfrum useţează din*ii Dv- cum n ici un alt produs nu o poate face. Constataţi cuta, m i i “ " n P te SCUrt’ a dat d in ţilor Dv.« s . Y s a f d d s a r de a,bea*5- *

KOLYNOS CREMADENTARA

A ca d e m ia de Ş ti­in ţe d in S tockholm a d e c e rn a t p rem iu l N o b el p en tru ch i­mie d-nei ţ i d -ln i J o llio t. D na J o llio t este f i ic a d -nei şi d -lu i C u rie desco­p e r ito ru l Radium u- lu i.

PR EM IU L N O B E L PENTRU F IZ IC Ă

P ro fesoru l J a m e s C b a d w i c k d e la U n iv e rs ita te a din L iverp o o l a fo s t distins cu p rem iu l N obel p en tru fiz ic ă pe anul 1935.

este parfumul

A SUMA

CUTREMUR DE P Ă M Â N T IN HELENA

Un c u tre m u r de p ă m â n t c a re a d is tru s în tre g o raşu l H e lena s’ a sem na la t în s ta tu i M on tan a d in A m e ric a de N ord . F o to g ra f ia n o a s tră în fă ţiş e a z ă un s in is tru a spe c t a l ru in e ­lo r d in -srcşKÎ H e iena .

O SIMFONIE

S O A R E L U I-R A S A R E

Un u ragan în s p ă im â n tă to r s 'a a b ă tu t a sup ra F lo r id e i p ro ­vocând pagube de c â te v a m ilio a n e de d o la r i. Au fo s t semnalaţi 6 m o r ţ i şi num eroşi ră n iţ i . F o to g ra f ia n o a s tră înfăţişează o s tra d ă d in M ia m i în t im p u l fu r tu n ii .

D IP L A ^ Â R i u c r A i . î A - T

0 d e p la sa re de p ă m â n t cu u rm ă r i c a ta s t ro fa le s'a p e tre c u t în ju ru l lo c a l i t ă ţ i i de la C h a rtre u se .F o to g ra f ii le n o a s tre în fă ţişe a ză o ve de re genere:-? asupra d is t i le r ie i d e la F o u rv o ir ie . Se o bse rvă u rm ele a lu n e c ă rii de p ă m â n t c a re am e n in ţă să d is tru g ă to tu l. S ta tu ia lu i C r is t a răm as până acum in ta c tă .

ultima creaţie*

A C A S E I

C O T Y

Numai pentru scurt timp fiecare cutie de pudră C O T Y are ca supliment

GRATUIT una sticluţă din acest parfum.

C utia de pudră C O T Y se vinde cu preţul de L E I 1 3 0

♦ïmpqgioo*

Căsătorii în massă în Euroşi celelalte Continente

Statele europene îşi îndeamnă supuşii să se că­sătorească, pentru a da soldaţi viitoarelor războaie.

Londra .masse

C o rte g iu l c e lo r 130 de ţu n fi n a tio n a l-so c ia lis te

Un desen de cunoscutul a r t is t G eo rg e K err r e p r e ­zen tând te m e r ile p a c if iş t i lo r : C a p iii c a re se nasc sunt ca rn e pen tru tunul v ii to a re lo r ră zb o a ie .

Un g rup de m irese cununate in

J ACIFIŞTII, socialiştii şi idealiştii Europei M sunt alarmaţi de faptul că în multe

din statele lumii şi în special în Germania, tânăra generaţie este îndem­nată să se căsătorească imediat, pen­tru a-şi reproduce specia, fără ca ^ cineva să se întrebe din ce vor trăi ată-î' părinţii cât şi copiii. i.N e tr e c f io r i i — spune ziarul londonez „Humanity" — când ne gândim să scopul principal ai acestei neruşinate propa­gande matrimoniale este pro­ducţia cărnei de tun, a viitoarelor batalioane de soldaţi destinate acestui in s a ţia b il monstru, care e războiul şi care ameninţă să dis­trugă în curând întreaga omenire.In Germania, hitleriştii proclamă sus şi tare că e de datoria fiecărui ce­tăţean sănătos şi valid să se căsă­torească imediat şi să aibă cât mai mulţi copii. Prin această înmulţire a populaţiei, ei pretind că ţara va deveni puternică şi respectată. Copiii rezultaţi din aceste căsătorii, nu vor putea lupta ce-i drept, în războiul care pare gata să isbucnească dela o zi la alta. Ei vor lua însă locul celor căzuţi în carnagiul ce ameninţă să se deslănţuiască acum, deve­nind ia rândul lor, peste 18 ani, soldaţi şi după spusele pacifiştilor, minîariîti: n’ar avea alt scop \ decât să menţie lumea pe picior de război. ■In Italia, premierul Mussolini duce o campanie similară cu aceea a lui H itler şi mai toate cele­lalte ţări urmăresc o acceeaşi politică. Până şi Franţa care nu s*a îngrijit până acum prea mult de reproducerea supuşilor săi, şi-a schimbat păre­rile. Liga pentru sporirea populaţiei franceze a de­venit o societate foarte puternică al cărei scop declarat este să întărească ţara pentru caz de războiu şi unul din triumfurile sale a fost condamnarea unei dansatoare americane nude ce se producea într'un music-hall parizian, pe motiv că exhibiţia ei ar fi putut prejudicia viaţa familiară.Căsătoriile oficiate în massă, erau foarte frecvente în Europa pe la începutul Evului Mediu şi aceasta pentrucă erau regiuni întinse unde preotul nu apărea decât la intervale foarte rare, aşa că ţăranilor nu le rămânea altceva de făcut decât să-l aştepte şi să-şi căsătorească toate perechile deodată. Ideea aceasta renaşte astăzi sub presiunea unor necesităţi patriotice. Unul dintre pionerii germani ai căsătoriilor de massă a unit cinci­zeci şt patru de perechi naziste în „Biserica Apostolilor" din Berlin. Preotul a ţinut la sfârşitul ceremoniei un discurs reproducând un

1 I..! HÎAl#i vm. « m. fl *(*«• «X aW ovarayii t u ai p c

numi cei cari-i vor dărui soldaţi bravi. S’a dat apoi tinerilor căsătoriţi un banchet şi evenimentul acesta a determinat o adevărată avalanjă de căsătorii în massă.PaW ecişişapţe de perechi^ naziste au fost apoi unite în biserica Lazarui din Estul Berlinului. Şi după ceremonie li s'a oferit şi acestora o gustare iar ministrul propagandei, drul Paul Joseph Goebbels le-a ţinut un lung discurs relevând nevoia unei cât mai numeroase progenituri pentru conservarea şi propăşirea rasei germane.Tot în cadrul acestei politici de sporire a populaţiei guvernul german decerne premii celor mai frumoşi şi mai sănătoşi copii. Astfel, a fost distins anul acesta, micul O tto Franz W o lf care a primit o tobă de argint şi nişte bastonaşe decorate cu svastica.Apropiata eliberare a câtorva mii de tineri din lagărele de concentrare va însemna o nouă şi nesfârşită serie de cununii în massă. Vor fi obli­

gaţi să se căsătorească imediat şi să producă o progenitură cât mai bogată şi se vor exercita presiuni atât de drastice încât nimeni

nu se va încumeta să dea înapoi.Dar proporţii cu adevărat impresionante, iau aceste ceremonii

în Italia. Şapte sute de perechi au venit recent în grup, spre a fi unite în ziua aniversării marţului fascist asupra

60.000 de coti ou fost cefeiîn Í to ii o infr'i gura g ro f iî î t vedem

iffr1 io r

îomei. Mussolini a dăruit fiecărei perechi câte 1200 lei şi un ibret pentru economii de război, de 3000 de lei iar pentru fcare copil ce se naşte după al şaselea părinţii au făgăduiala L i dar însemnat. Perechile au fost mai întâi cununate fiecare ï'parohiile lor respective, apoi s'au adunat la biserica „Sf. Maria Jj tuturor îngerilor" unde au primit binecuvântarea matrimonială sin cele din urmă s'au dus la Statul Major fascist pentru a-şi

zestrea.

Alte 2600 de perechi au fost cununate în aceeaşi zi pe toată întinderea Italiei şi au primit daruri din partea fasciştilor. Ceva mai târziu, ,,11 Duce" a oferit câte 84.200 de iei fiecăreia din cele 2253 de perechi care aveau să se cunune într'o anu­mită zi în capitala Italiei. Aceasta a fost o grea încercare pentru bisericile romane. In Lunea Paştelui preoţii au oficiat de dimineaţă şi până seară cununând grupurile de perechi care-şi ileseseră această zi spre a avea dreptul la banii făgăduiţi de premier.Căsătorii în massă se oficiază şi în China, dar aci motivul este cu totul altul. Populaţia este în această parte a lumii extrem

de prolifică. Ceeace-i lipseşte însă Chinei, sunt banii iar căsă­toriile şi înmormântările se fac aci cu mult fast. Cincizecişişapte de perechi au fost recent căsă­torite la Shanghai, iar primarul W u Tchen a oficiat.Acoastă cununie în grup a rea­lizat un proect al mareşalului Chiang-Kai-Shek. Vechile nunţi chinezeşti costau câteva zeci de mii de lei. Mareşalul a găsit ca aceasta era una dintre cele mai nesăbuite extravaganţe. Cu sistemul cununiei în massă, fie­care pereche plăteşte doar cate 2000 lei în moneta locală şi pentru preţul acesta, au ceai, prăjituri după ceremonie, ba şi un taxi care-i lasă la uşa noului cămin.Vestmintele, vălurile şi toate celelalte găteli tradiţionale pe care le poartă mireasa chineza, au fost închiriate şi vor con­tinua să fie întrebuinţate la toate celelalte căsătorii în grup care se vor mai oficia in viitor. Miresele nunţii din Shanghai erau toate fete moderne: pro­fesoare, bone, dactilografe, infir­miere şi câteva actriţe de va­rieteu.O altă cununie in grup a avut loc la Hankow : miresele în nu­măr de nouă, ieşiau din orfeli­natul local.India a fost recent teatrul uneia dintre cele mai ciudate căsă­torii în massă. Trei sute şaizeci şipatru de perechi din neamul Mumnaşilor au fost cununate în satul Tithwa. Printre miri, majoritatea erau copii şi numai câţiva aveau vârsta corespun­zătoare unui asemenea act. O mie cinci sute de căruţe stăteau rânduite la marginea satului şi sosirea fiecărui mire era anun­ţată cu focuri de puşcă. Mumnaşii sunt nişte agricultori mahomedani din Statul Indian Vankaner. Tradiţiile lor în pri­vinţa căsătoriei sunt cu totul diferite de ale celorlalte po­poare de pe suprafaţa Indiei. Celebrarea unei cununii hinduse ia prin locurile acestea şase

până la şapte săptămâni, iar la toţi ceilalţi mahomedani î n / afară de Mumnaşi, cel puţin două săptămâni.Din doi în doi ani, Mumnaşii aleg un anumit sat pentru un.red copiilor si toate cununiile au loc în acelaşi timp. com itetul matrimonial al Mumnaşilor s'a ocupat de întreaga ceremonie care a avut loc la Mumna, şi a avut grija sa cumpere l /U de kg. de acadele ce s'au servit la ospăţul oferit intregeicomunităţi. .................... „In ziua cununiei, mirii au intrat dis de dimineaţa in sat, con­duşi cu pompă, fiecare la locuinţa sa. Apoi au fost urcaţi m care trase de bivoli şi decorate cu ornamente de aur şi argint şi fiecare car era precedat de toboşari.Pe la amiazi, nuntaşii fură chemaţi la masă şi toate femeile se adunară în Darbargadh, sala comunităţii. Imparţindu-se in grupe de câte cinci până la şapte persoaneL fiecare grup mânca dintr'o aceeaşi farfurie. In acest timp, bărbaţii evitau a se uita la femei şi nu se aşezară la masă decât atunci cand acestea isprăviră de mâncat. Obiceiul de a manca in grup dintr'un acelaşi vas, este la ei un semn de dragoste şi frăţie. Petrecerea atinse culmea veseliei abia seara când perechile fură unite la „bazaar". Ca la toate ceremoniile mahomedane, femeile deţineau un rol secundar în festivitate ş. miri, nu le văzură fetele decât după terminarea ceremoniei. Cununia a fost oficiată de nişte preoţi cari se numesc mulaşi sau kazu, cununând fiecare grupul de miri dintr'un sat cu ei.O altă cununie în massă s'a celebrat la Kathiawar, India unde au fost uniţi 374 de copii hinduşi. _ . . . ,Un savant a arătat că unirile în massă făcute sub îndemnul lui Hitler, al lui Mussolini şi al altor oameni de stat moderni, sunt un fleac pe lângă acelea organizate de faimosul Ischaka, regele african al Zuluşilor. Acesta organiza tot tineretul ţării în regimente militare, bărbăteşti şi femeeşti, pentru ca odata pe an să emită un decret ce ordona unirea unui anumit regi­ment de tineri cu regimentul corespunzător de fete. Perechile erau desemnate prin numere şi cei cari s'ar fi încumetat sa nu se supuie ordinului regal, s'ar fi condamnat singur la moarte. Astfel, odată pe an, regele celebra o uriaşă cununie prin care mai bine de douăzecişicinci de mii de Zuluşi erau uniţi cu un număr egal de tinere fete. _ . , „ _Tschaka a avut şi el 400 de copii pe care i-a^ ucis insa. Dar cert este că în ce priveşte ceremoniile în massă, nu va putea fi niciodată egalat nici de Hitler, nici de către Mussoiiini.

A S A S IN II R EGELUI A LEXA ND R U IN FA ŢA JU R A Ţ IL O R D IN A IX

P o s p ic h ii, R a jtitc h şi K ra lj. c o ri ou fo s t co m p lic i Io as as in area R egelui A lexand ru ai Ju g o s lav ie i Io M a rs ilia , fo to g r a f ia ţ i în boxo a c u z a ţ ilo r Io tr ib u n a lu l din A ix.

M ici sfaturi ScherkVâ va iubi mai mult d o ­amna dacâ-l scâpaţi de tortura cotidiana, de du­pă ras. O feriţii un flacon de TARR, care suprima | usturimea rasului, nete­zeşte pielea şi’l fereşte de infecţii. Flacoane a Lei 51. 72 şi 129.

O p ud ra care «ţine»

este pudra «Mystikum» Scherk. Superioara tutu­ror celorlalte prin puri­tatea şi fineţea ei. Are un parfum delicat şi per­sistent. Cutii â Lei 36,75 şi 130.

Machilajul natural

caracteriseaza femeia eleganta. Si Dvs. veţi reu­şi sâfiţi «naturala» între­buinţând fardul «Mysti­kum» Scherk — care adera perfect dându-va acea nuanţa veritabila pe care barbajii o apreciaza atât de mult. Cutia Lei 70.-

Yt ■> * w¡, t** Lf0-

r»''1

j. »■.. Hfl““'

S C H E R K

eW*#l*tS tíS S & S & & i & & S & t S S c S *

xat r'1’0'...

„ ic*'«0 . w* *****

icn * u 'A' i . uK'"' .uAi-1'-

etel«»’*****

. un«"* Ari*»«*'

?.. m mt i ^

- fiecăr0' -°co"ce«'-.

3r\eo

cor® eS'®m p'e b%•— , p o 0 visoQ®' ¿esWL' Qr0sO V Pf\ocoan®o tUAerV»- GOI eP'âe\^ \5 ^ ere vnsoV'5 fv/eV Pr'*" So' rtrnee,ev p;e\ e Q '■ N '

hAoV'

\«t\e¿'O' ;ioV^e0

Văduva lui Tumas Edison se m ă r i t ă a d o u a oarăV ăd u va m are lu i in v e n ta to r am erican Th om at A lv a Edison i 'a c ă s ă to r it din nou. Sofu l ei es te D l. E d w ard E v e re tt Hughs.

Preşedintele Roosevelt* r * i i ■ •ş i f u i lu i

In fo to g ra f ia a lă tu r a tă I I vedem pe F ran k lin R oosevelt, p reş ed in te le S ta ­te lo r U n ite , El f i* a condus pe ce i doi f i i F ran k lin ţ i J a m e i la c o n firm a re a in t r ă r i i tn g ra d u l ol l l l - le a al unul tn o lt o rd in .

O B E Z I T A T E A -un obst acol în ca l ea succesu l u i

CAL. VICTORIEI N? 9

U d l

1 0 0 . 0 0 0 i i u c ă f iCaninuri Lutru, Biberette şi culori fantezii dela Lei 3 0 .— buc.3 0 .0 0 0 b u c ă ţ iNutriol, Oposette şi Agneau rasé dela Lei 70 .— buc.S o o o b u c ă ţ i Oppossum Australian şi Tasmania dela Lei 3 5 0 .— buc.S o o o b u c ă ţ i Oppossum Scon; şi Martre dela

Lei 2 5 0 .— buc. i o o o b u c ă ţ i Sconjri natur dela Lei 5 0 0 .— buc.Vindem cu preţuri de sacrificiu Ermine, Bisam, Vidre, Biber, O tter de Virginia, Nurci, Poulain şi blănuri ţionate pentru Doamne şi

a ta co n fec- o m n i.

TABLETELE DE SLĂBIRE

jftOXBg/fe £ NGEJV”

M O D ER N IZAR EA P O LIŢ IE I IN TURCIA

Pe insu la Im ra li d in M a re a de M arm ara , tur­c i i au c lă d i t o nouă în ch iso a re m odel ai cârel d e ţ in u ţ i fn g r ije s c de p ă m â n t. După cum vedem fn fo to g r a f ia n o a s tră d e ţ in u ţ i i sunt foarte b ine Îm b ră c a ţi.

FA B R IC A R E A A U R U LU I A FO ST P A TE N TA TĂ

C h im is tu l vienez A d a lb e r t K lobasa a p a te n ta t la V ien a in v e n ţia sa K H I 8 ip e n tru fa b r ic a r e a au ru lu i ţ i a a l t o r m e ta le pe c a le s in te t ic ă .F o to g ra fia n o a s tră il în fă ţ iş e a z ă pe chim istu l Klobas

C â te vis* de glorie şi mărire, câte ambiţii, -âte dorinţi de a ajunge pe treptele înalte ale piramidei sociale, nu sau căruit din cauza unul defect fizic in aparenţă neîn­semnat - obezitatea — - Pemei şi bărbaţi înzestrat* cu ceie mai alese însuşiri oameni cari au muncit o viaţă întreagă pentru a-şi creia o situaţie se văd clasaţi in ultimele rânduri din cauza 'nfăţi- şârii lor disgraţioase. înlăturaţi acest obstacol din calea Dv. Faceţi o încercare cu tabletele KISSINGEN şi vă veţi convinge că nu există un mijloc mai sigur, mai inofensiv pentru vindecarea şi combaterea obezităţii. Grăsimea dispare treptat, pe nesimţite, nici un fel de sforţări fizice, nici un regim drastic.Preparate din sare naturală de KISSINGEN, tabletele KISSINGEN au un efect regenerator asupra

întregului organism, deaceea «ie sunt cele mai indicate pentrv. o cură de slăbire raţională *j eficace. Ormaţi întocmai indicaţiunile date la modul de întrebuinţare. Efectul dorit se poate obţine numai după un tratament mai îndelungat. Cereţi la toate farmaciile şi dro­gheriile

Niciodatănu se va mailvi o asemenea

OCAZIEC E L MAI V E C H I

MAGAZIN DIN Ţ A R Ă

M A IM U Ţ A PE P IC IO R O AN G E „M îs s R ita " este m a re le nu­m ă r de a t ra c ţ ie a l g ra d in e i zo o lo g ice d in O saka. Ea se p r i ­cepe de m inune să um ble pe p ic io ro a n g e .

FEL DE FEL

R Â S U L E S Ă N Ă T O S De a cea s tă p ă re re este şi Eudy un in te lig e n t cim panzeu a l g ră ­dinii z o o lo g ice d in N ew -Y o rk . F o to g ra fiile n o a s tre în fă ţiş e a z a patru faze a le b u c u rie i lu i Budy.

C APR A Şl PUII El la tă o m in un a tă fo to g ra f ie lu a tă in m ijlo c u l p ă d u r ii. M am a este a- lă tu r i de p u ii ei pe c a re - i păzeştecu înverşunare .

N E G K U PE N E G R U la tă un v o c s u ito r de ghe te c a re co n s id e ră pe semne ce nu este d es tu l de neg ru . A c e s ta este d es igu r m o tiv u l p e n tru c e re -s l văcsueş ie fa f t t eu c rem a sed§r#s, V* •'

No. 462 —

— Pag

Experienţele făcu te la Univers’ta- tea din Denver, cu„oglinda fer­m ecată“ a prezicătorilor medie­vali au a ră ta t că există ceva în ve-în ş t i in ţ a m o d e t n ă cheacredinţă’darnuceeace-şiinchipuiesc superstiţioşii.

Cristalul magic— instrumentul favorit al ghicitorilor cari privesc în el şi prezic tot -felul de caraghiozlâ- curi fericite sau nefericite, după dispoziţia prezică­torului şi credulitatea clientului, a dobândit un rol ştiinţific. Acest cristal, echivalent cu oglinda ferme­cată a Evului Mediu, a pătruns la universitatea din Denver (Colorado) şi prin experienţele făcute aci se deschid orizonturi nouă în câmpul psiehologiei. Aci se exclude însă intermediul profesionistului, pen- trucă, oricât de cinstit ar fi acesta, el ar face gre- şala unui doctor care, în loc să examineze pulsul şi temperatura pacientului şi le ia pe ale sale. Clien­tul este acela care trebue să privească în cristal, dacă e vorba să nu-şi dea banii de pomană.Miss M a r j o r i e S e t v i n , de sub direcţia d-rului T h o m a s R. G a r t h dela departamentul de psi­hologie al universităţii din Denver, a obţinut rezul­tate extrem de interesante, în mai bine de o sută de cazuri : marea majoritate a subiectelor au făcut importante şi utile descoperiri asupra prezentului şi trecutului. Au fost chiar două sau trei cazuri în care s'a schiţat parcă ceva din viitor, dar acestea se plasează în categoria coincidenţelor.Experienţele se fac într'o cameră mică, obscură şi izolată de orice sgomot. Pânze negre acoperă pe­reţii şi subiectul este instalat într'un fotoliu confor­tabil, înaintea unei cuti pentagonale, în care se află sfera de cristal.'Dar mai înainte, subiectul trebue să stea puţin de vorbă cu Miss S e t v i n o blondă şi drăgălaşe stu­dentă, care se specializează în psihiatrie. Prima ei îndatorire este să se familiarizeze cu subiectul într'o asemenea măsură, încât acesta să nu ezite a-i spune ceeace vede, oricât de stupidă sau de neînsemnată i-ar părea arătarea. In afară de aceasta asistenta are grija să-l asigure că nu trebue să încerce vreun sentiment de ruşine, în cazul că n'a văzut nimic. Aceasta se petrece cu cel puţin jumătate din cei cari iau loc înaintea cristalului, cănd se întâmplă să fie persoane inteligente, culte şi excepţional de pozitive.In cameră se face apoi un întunerec complet, în care singură sfera de cristal se mai vede, luminată de jos» Fixând câteva secunde globul, subiectul ve­de adesea o imagine, care nu se crează nici în cristal şi nici în ochi, ci undeva în creer, poate pe o scenă de mult ştearsă pentru memoria conştientă „Viziunea e plămădită din acelaşi material ca şi vi­sele" dar d-rul F r e u d a demonstrat că acestea

mensă importanţă, pe care dealtfelau uneori

M a r jo r ie H a rd , stu d e n tă la U ni­v e rs ita te a d i n D en ver a vă zu t în c r is ta l o p i­sică n e a g ră şi la a n a liză s'a văzut că m âţe le c a re - i

au noap- la fe re a s tră

lăs ase ră o te a subconsti en-

Louis M e rr ic k , o a ltă s tudentă a v ă zu t un t r a n - , d a fir , c a re in s u b c o n ş t ie n t sim boliza m o a r­te a m am ei sale.

de c r is ta l a fo s t m u ltă vrem e u n e a lta fa v o r ită a g h ic ito r ilo r c a r i prezic s in uc ideri şi d ife r ite a ite e v e n i­m ente, d a r ş t iin ţa

spune că aceste p r o fe ţ ii sunt nea- d e v ă ra te şi că c e ­eace vede g h ic ito ­ru l în c r is ta l nu-l p o a te p r iv i d e c â t pe el.

biblicul J o s e f a cunoscut-o prea bine, atunci când a interpretat visele faraonului, In aceste experienţe, subiectul fixează cristalul şi nu spune nimic, atâta vreme cât nu vede nimic. Dacă în decurs de o oră întreagă nu-i apare nimic, părăseşte camera şi reia încercarea într'o altă zi. Primul indiciu că va vedea ceva este deoblceiu o ceaŢa iutrilnoasă, înăuntrul căreia se formează apoi câteva figuri geometrice, ce se dizolvă în cele din urmă, făcând loc unei scene sau unei drame, care dacă poate fi interpretată, are un tâlc pentru cel care priveşte, lată cum descrie experienţa, Miss Gert- r u d e B e ţ t h o l d , o studentă în vârstă de 20 de ani :

,,ln primele câteva rânduri, când am „venit şi m'am uitat în cristal, n'am „văzut nimic. Probabil, pentrucă nu „m'am concentrat. Apoi, am venit „într'o zi hotărîtă „să văd ceva", „şi concentrându-mă asupra cristalului „am simţit un fel de ameţeală, apoi „am început a vedea o sumedenie „de copaci mari, verzi, pe un fond ‘‘negru."Deşi verdele era culoarea ei favorită, tânăra fată a încercat un sentiment de teamă şi de îngrijorare, înaintea acelui liniştit decor de pădure. Cu ajutorul acestor Indicii, Miss Setvi n a reuşit să desgroape din amintirea Subiectului, sensul vlzlunei. Când era de vreo şase ani, fata se pierdusi într'o pădure, unde rătăcise câteva ore la rând, cu spaima în suflet. Ani după aceea, fusese obsedată de co­pilăreasca teama că întâmplarea s'ar fi putut repeta, şi acum, fără să-şi dea seama, frica aceasta, deşi căzută sub planul conştientului, mal trăia în­că în ea. Dar în momentul când a fost trasă în lumina conştientului, tâ­năra fată a putut s'o expulzeze cu totul din spiritul el.Cu mult mai serios a fost cazul d-rei D o r o t h y P a g e , în etate de 19 ani, care dela 14 ani consultase într'una to t felul de ghicitoare. Prima pe care o vizitase, îi spusese că deasupra capului ei plana o pasăre invizibilă, pe care la 21 de ani avea s'o vadă trecându-I pe la fereastră, apariţie urmată la un scurt Interval de o a doua, care marca ceasul morţii. Timp de cinci ani, această absurdă sentinţă de moarte l-a torturat subconştientul făcănd-o să meargă din ghicitoare în ghicitoare, cu speranţa c ă i seva anunţa o modificare a soartei sale. „Eram foarte nervoasă" spunea moi ap o i subiectu l. „Prima şedinţă a „durat 35 de minute, după care am „văzut o pasăre mare albă şi m'a cu- „prins o spaimă atât de mare, încât „cu greu am reuşit să mă stăpânesc şi „să nu fug dinaintea cristalului".,,

lată acum ce ne spune Miss. Setvin, cu privire la acest caz :

„Am văzut că era vorba de o asociaţie j „de idei şi imediat am prins a căuta cauza acestei obsesii. In cele „din urmă am descoperit, că M i s s P a g e fusese impresionată „de prezicerea unei clairvoyante. Când I-am explicat tâlcul viziunei, „Dorothy a simţit o mare uşurare".

JJn profesor de economie politică n'a văzut în sfera de cristal decât ] bancnote şl cecuri, ceeace el a crezut a se datora faptului că materia 1 pe care o preda avea de obiect banii. Dar la analiză s'a văzut că | la începutul carierei sale, profesorul fusese foarte strâmtorat şi teme- ] rile de atunci îi mai stăruiau încă în subconştient.

E leanor R ipp le a văzut o fem ee în vestm in te lun­gi şi a lb e pe un

nd negru, ¡m a­ne născută în

din fr ic a c a re i-o in-

în tu n e re -

N o^462 —

I— Pag. 15

Iute aceste cazuri şi o mare arfe din celelalte sunt nişte fis, care se produc în stare I trezie, privind cristalul, în i: să se producă în somn. Se re ca acesta ar fi un mijloc

s iii rapid şi mai precis de-a se «gî la grija sau la conflictul ■:ret, ce turbură spiritul pa­satului. In şedinţele acestea relevă evenimente trecute

u prezente în care suprana- ,-alul nu-şi găseşte locul, dar ®tă şi cazuri nu tocmai lesne $ explicat.

Astfel Mi ss S e t v i n ne vor- jeşte despre studenta A l t a în sen, în vârstă de 21 de

Iii, care de cum şi-a fixat pri- irile asupra sferei, a văzut laginea surorei sale — care sa cu cinci ani mai în vârstă Icât ea — lungită într'o cutie

i ti, ce părea a fi un cosciug, având pe piept un buchet de

IM. La a doua şi la a treia «tdinfa, A l t a a văzut aceeaşi jiagine, numai că ultima dată ¡ora i-a apărut mai mică şi mai Ai. Starea fizică a tinerei fe te 'j îndreptăţi a câtuşi de puţin ceastă sinistră viziune, dar după ouă săptămâni dela această iperienţă, sora muri subit, lupă cât se pare, fusese o vi- iune profetică, dar se prea »aţe ca ideea acestei morţi i fi existatc în mintea fetei, ică din copilărie, şi în cazul testa, printr'o coincidenţă, sfera le cristal a adus-o la lumina,

|:u puţin înainte de-a se fi rea­list.

Un alt caz to t atât de întere- ian/, in această serie de expe- isnţe, este acela al unei tinere ete în vârstă de 24 de anî, are şi-a văzut mama întinsă pe at, cu toate aparenţele morţii, itru zile mai târziu, mama muri ibit, printr'un acces de cord. iiil moartei, auzind despre a- est cristal, vine să se uite în şi se vede mort, iar paîspre-

>ce zile mai târziu este ucis, itr'un accident de automobil, ânărul n'a văzut ceeace avea i se întâmple, ci un gând de «ucidere, care n’avea nici o igătură cu moartea sa acci- fcntală. In marea majoritate a «urilor, s’a constatat că ima- inile văzute în cristal sîmbolî- i'j fobii secrete.oui se M e r r i c k , o studentă universităţii din Denver, a vă­ii după cinci minute de fixare cristalului un trandafir mare, (■şi leagănă petalele. „ îm i are” spunea ea în cursul ex­igenţei „că petalele se în- iid spre mine. La început loarea e deplin desfăcută şi foi ia forma unui boboc”. Iceva nu i-a mai apărut şi s'a onstatat că floarea îşi avea Icul ei, în spiritul fete i, care e când era în cursul inferior i văzuse mama murind subit durerea ei împreună cu pe- ibilele impresii ale înmormân- irii, se condensaseră în imagi- *a trandafirilor.leanor R i p p l e şi-a trecut ecent examenul de infirmieră ceremonia a făcut, asupra

fifitului său o impresie cu mult lai puternică decât s'ar fi a-

i»ptat. Miss R i p p l e pare a | ivea o solidă structură ner- j roasă, dar cristalul a arătat-o

i»

ca pe o persoană foarte sensi­bilă şi foarfe sentimentală. Ceeace a văzut ea în cristal a fost o tânără fată, într'un vest­mânt alb şi lung, imagîne ră­masă ' dela recenta ceremonie, şi iată ce a declarat la sfârşi­tul experienţei.„O rideoâte ori mă văd în întunerec, încerc o frică de moarte şi mintea-mi începe a recapitula trecutul”.Un caz similar este acel ai studentei Marjorie Hardy, care a ve.iît ia mine în timp de o lună cam de trei ori pe săptă­mână şî a văzut de fiecare dată în cristal aceeaşi imagine — - a unei pisici.„După o îndelungă analiză am descoperit ce era şi cu Miss Hardy. Două pisici îşi aleseseră fereastra camerei sale de dor­mit pentru concertele lor noc­turne, astfel că dela o vreme î! era groază să se ducă la culcare ştiind că va fi deştep­tată de oribilele miorlăituri ale felinelor.R o g e r R a m b e a u x î n etate de 23 de ani vedeta echipei de football a Universităţii din Denver a avut în faţa crista­lului o reacţie cu totul excepţio­nală.„Imaginea văzută de el a fost un mare întunerec şi nimic alt­ceva, după care a simţit o puternică ameţeală.

K ALODONT vă siătueşle astăzi :

tibuvkm. ca rnmcuahe!G ândiţi-vă în ce măsură este expusă (la uzare) dantura prin ctjrăţirea ei regulată timp de un an, timp de o viaţă în treagă! T e m p e r a ţ i această uzare întrebuinţând pasta de dinţi Kalodonr, care cu spuma ei bogată face ca peria de dinţi să alu­nece uşor peste dantură menajând în ace- laş timp smalţul.

Şi nu uitaţi: 3 puncte constitue avanta je le Kalo- dontului şi deci ale unei bune îngrijiri a dinţilor:

Spuma cea fină a săpunului special pentru dinţi curăţă temeinic dantura până şi în locurile inaccesibile pentru peria de dinţi;

Conţine o substanţă extrem de fină având proprietatea de a lustrui smalţul dentar fără de a-l ataca;

O leatul sulforicinic după formula d-rului Bräunlich îndepărtează treptat piatra peri­culoasă pentru dinţi, împiedecând-o să se formeze din nou.

„Analizându-I pe acest tânăr am găsit explicaţia „întunere- cului" cum îi spunea el. Pe când era copil, R a m b e a u x ajutase lasăparea unei „caverne", în care petrecuse împreuna cu

tovarăşii săi de joc, nenumărate ore plăcute, până în tragica ' după amiază când boita cavernei s'a surpat peste ei. Copiii n'au fost găsiţi decât în după-amiaza următoare, când, au fost scoşi

unul câte unul, neatinşi dar flă­mânzi şi îngheţaţi de frică. Cu timpul Rambeaux a uitat acci­dentul, dar spaima pe care a tras-o atunci nu l-a părăsit niciodată.

PROFESORUL FR A N C E Z LEMIERRE LA S PITA LU L C O LŢE A

Renum itul sa v a n t f r a n c e i Lem ierre a ţin u t Dum inică o in te re s a n tă con­fe r in ţă la S p ita lu l C o lfe i. F o to g ra ­f ia n o a s tră în fă ţiş e a z ă pe p ro fe ­sorul L e m ie rre vo rb ind .

IN AU G U R AR EA CO NSERVA­TORULUI „P R O -A R T E "

D um inică s 'a in a u g u ra l1 în C a p ita lă c o n s e rv a to ru l de m uzică, c o re o g ra f ie şî a r tă d ra m a tic ă . La s lu jb a r e l i ­g ioasă de in a u g u ra re au a s is ta t R egina M a r ia a Ro­m ân ie i şi Regina M a r io a ra a J u g o s la v ie i.

timul, fost guvernator al oraşului P esh a w a r prin anul 1840, l-a apărat cu o vitejie rară. Se zice că era un bărbat voi­nic, iscusit şi mai ales şiret care a ştiut să ţie în frâu o populaţie corcită şi îndărătnică în care se confundau toate rasele Asiei centrale şi coborîtoriî drojdiei tuturor aventurie­rilor abătuţi pe-acolo în ultima mie de ani...

Efectul răscoalelor din rândurile trupelor indiene s'a resim­ţit şi la P eshaw ar, iar revista care a avut loc în 1867, cu prilejul zilei de naştere a reginei V ic to r ia , s’a sfârşit într'un mod neaşteptat.Guvernatorul oraşului fusese informat de spiritul de răsvră- tire care mocnea printre soldaţi; de aceea hotârî să desar- meze trei sau patru regimente indigene, alegând în acest scop chiar dimineaţa cand trebuia să se desfăşoare parada. Sub ameninţarea artileriei engleze, chemată într'ajutor şi în prezenţa a două batalioane de trupe metropolitane, soldaţii indigeni au fost nevoiţi să depună armele şi apoi să se de­părteze... La două săptămâni mai târziu, avu loc o acţiune mai solemnă şi de astă dată mai îndrăzneaţă. La N ow shero , |a 30 Km. de Peshaw ar, un regiment se răsvrătise refugiin- du-se in munţi. Cu toate astea, numeroşi rebeli fuseseră prinşi şi aduşi la P eshaw ar, unde au fost judecaţi şi con­damnaţi să fie sfâşiaţi de ghiulele tunurilor. Judecata a fost întrucâtva blajină, deoarece din 120 vinovaţi numai 40 au avut să indure moartea aceea socotită pe atunci onorabilă. Acest soiu de execuţie e încă şi azi în uz pe frontiera din­tre P eshaw ar şi Kabul unde aproape în fiecare săptămâna

Un g rup de lă n c le ri bengalezi c ă lă r i.

In cursul unei re v o lte din In d ia , g ă rz ile de a p ă ra re stau c o c o ţa te in m unte, ţin ân d în tre a g a v a le sub a m e n in ţa re a fo c u lu i.

Pentru a tre c e peste ap e le f lu ­viu lui Sutte j, in d ig e n ii se fo losesc de p ie i de bou u m fla te .

F o to g ra fie lu a tă ie tim pu l a le g e - r ilo r din In d ia .

D e fi la re a c a d e ţ ilo r in d ien i prin fa ţa co m andantu lu i suprem englez.

la tă o fo to g ra fie lu a tă în cursul m a rilo r fe s t iv ită ţ i re lig io a s e din in d ia .

T RUPELE de întărire anglo-indiene se întorc în garnizoanele lor, deoarece şi anul acesta răscoala triburilor din zona frontierei a fost înăbuşită. In mod regulat, hotarul nord- oriental dărueşte guvernului indian revolte de acest soiu; e vorba de triburile sălbatece şi fanatice — presărate în regiunea atât de duşmănoasă streinilor ce se aşterne între graniţa afgană şi aceea administrativă a Indiei —- triburi cari coboară, cu mic — cu mare, bărbaţi, femei

şi copii, să jefuiască satele paşnicilor ţărani de dincoace de granîţă. întâia expediţie pedepsitoare contra lor a fost organizată de Englezi în 1649, la un an după cucerirea acelor ţinuturi îndepărtate, iar astăzi aceste expediţii depăşesc numărul de cincizeci. Spre a-i supune pe rebeli, s'au folosit toate mijloacele, cuprinsă şi aviaţia care în 1933, li s'a părut conducătorilor modul cel mai nimerit şi sigur de a face dreptate: aeroplanele au bombardat sate şi grupuri de oameni înarmaţi, fără milă dar şi fără rezultate temeinice, aşa că problema atât de serioasă a frontîerii dela nord-vestul ţării constitue şi astăzi preocuparea de căpetenie a guvernului Indiei.Frontiera aceasta are o istorie proprie, la fel cu oraşul care, înainte de-a fi pătruns acolo Alexandru cel M are, era un fel de cetate sfântă a Budismului, ţinta unor pelerinagii neîntrerupte. Se numea G a .idha ra şi în el locuise Buda.Regiune şi oraş totdeauna de tranzit, împăraţi! Mongoli treceau pe acolo, cu mare pompă, spre a se duce dela D elh i la K abu l: însuşi N apo leon visase să le străbată cu ostiile lui, atunci când îşi pusese în gând să vie să-l lovească pe duşman, acasă la el, în India. Pe vremea aceea, P eshaw ar era capitala de iarnă a regelui A fg a ­n is ta n u lu i; apoi căzu în mâinile Maharadjahului R en jh it L ingh din P u n g ia t, care-l apără vreme de câţiva ani în şir împotriva atacuri­lor Afganilor cari voiau să-l recucerească.Acest ambiţios maharadjah a avut în serviciul lui doi ofiţeri euro­peni, ambii spanioli, generalul V e n tu ra şi generalul A v ita b ile . Ul-

Oraşul care a vâzut pe Buda şi Alexandru cel Mare dar nu şî pe

Napoleon I

■ Una din u ltim e le fo to g ra f i i a le

reg e lu i A m an -U lah .

terenului; oricine se duce la vânătoare poartă arma cu sine şi vânatul, care de cele mai multe ori e de şacali înlocuind vulpea, se face cu spe­ranţa de a se descoperi câte un rebel la pândă. Pe de altă parte, se întâmplă adesea că şi cei porniţi căiări la vânătoare, trebue să se întoarcă înapoi deoarece teritoriul sigur a fost depăşit. Şi nu numai sporturile sunt urmărite de ochiul a- ger şi ocrotitor al poliţiei sau al soldaţilor, ci şi individul care se duce la biserică e însoţit de doi oameni înarmaţi. Pe acoperişul clubului, ve­ghează neîntrerupt o sentinelă cu baioneta la armă.Cursele, cari sunt totdeauna de asini, se aleargă pe câmpul Land i C o ta i, unul din puţinele câm­puri verzi din K yber Poss, unde un zid împrej­muitor înalt de câţiva metri apără de priviri in­discrete şi încă de ceva , pe spectatorii „sa- ihib", adică albi.

P e le r in u l P as iona t

Hmatorul A fg a n is ta n u lu i se descotoroseşte astfel de partizanii Iu! A m anu lah . •iele competenţilor, mijlocul acesta de a trimite pe lumea cealaltă e destul de iftartea e instantanee. Totuşi, spectacolul e înfiorător şi făcut tocmai ca să curme Ane. Vinovatul e legat cu mâinile şi picioarele de roţile tunului, spinarea lipită

ulovitura porneşte şi nenorocitul sboară în bucăţi.o că nu de mult, E m iru l din Kabu l, pentru economie, ar fi poruncit ca tunul ■iţă amiaza să execute sentinţa de moarte a câte unui osândit. Tunul e descăr- «s aflată de-asupra unui sat ai cărui locuitori au protestat in câteva rânduri din lise ce cade pe acoperişurile lor.wirsări de sânge şi sgomotu! de arme care îi făuresc'o aureolă tragică, nu î-au lilscerea de a trăi. Acest Paris al Indiei, cum i se spune, îşi trăeşte viaţa lui ifterea armatei. Femeile nu pot să treacă dincolo de lifhitele garnizoanei militare, rtrcoţite de sentinele înarmate. Dar cu to t războiul de pe frontieră, ,,Clubul“ cel Hpermanenţă : se joacă tenis şî golf, se organizează vânători călare, ba chiar se «temea îngădue. Totuşi, jocul de golf se desfăşoară sub supravegherea poliţiştilor ■i'i cu deamănuntul margínele câmpului de joc, vârîndu-şi nasul prin toate cotiturile

O ve d ere no ctu rn ă asupra sondelor de la M o re n i.

R o c ke fe lle r ju n io r.

O p ic ă tu ră de p e tro l p re ţu e ş te t o t a tâ t c â t o p ic ă tu ră

de sânge — a spus C l e m e n c e a u , după războiul mon­dial, când începuse să se întrezărească primejdia care lipsia

Franţa şi pe aliaţii ei de naftă şî de benzină.Vreme de câteva mii de ani petrolul n'avusese nici o însemnătate ; apoi, deodată, iată că el devenia elementul de căpetenie al victo­riei şi factorul economic cel mai căutat, în noua istorie a omenirii...

FLĂCĂRILE ALBE ALE LUI O R M U Z Şl L IC HIDU L MIRACULOS

Se spune că prin anul 220 a. Ch. un împărat chinez, căutând sare, a avut surpriza să vadă ţâşnind, din adâncimile unor gropi enorme, o substanţă uleioasă, neagră, cu un miros nesuferit.Dar înainte de vremea aceea, preoţii zeului M i t r a venerau , , f l a c ă - r i l e a l b e a l e l u i O r m u z" ce se înălţau din pământ, în câteva regiuni ale Persiei. Apoi, o legendă biblică spune că Babilonia era aşezată deasupra unei „ m ă r i d e f o c " . Or, „ f l ă c ă r i l e a l b e " şi această „ m a r e d e f o c “ sunt astăzi puţurile petrolifere din M o h a m e r a c , din B a c h t i a r î şi din M o s s u l .In 1600, Rusia ocupă peninsula A p s c e r o n, iar guvernatorul ţarist, care trimisese în capitală câteva mostre cu lichid negru, primi răs­puns că „m a r f a " aceea nu servia la nim ic; şi aceeaşi soartă o avu petrolul în 1640, când don A l v a r o A l o n s o B a r b a căută pe toate căile, dar fără succes, să-l facă utilizat de Spanioli, în Peru. Mai pricepuţi decât conchistadorii, Indienii din Pensylvania îl convin­seseră cu câţiva ani înainte pe misionarul francez J o s e p h D e L a R o c h e d 'A I i o t să cerceteze „ a p a n e a g r ă şi s c l i p i t o a r e " a unei bălţi. Preotul descoperi că lichidul acela avea calităţi tera­peutice. Prin 1840, un oarecare K i e r descoperi lângă Pittsburg o peşteră, din care isvora un şivoi bogat de petrol. El îi dete numele d e S e n e c a o i i , făcu avere vânzându-l în sticluţe, ca leac, apoi îl distilă în mod sumar pentru iluminat...

ZĂCĂM INTELE N O R DA M ERICA NE

In 1898, E d w a r d D r a k e , căutând apă sărată pentru extrage­rea cloratului de sodă, se pomeni trântit ia pământ, împreună cu câţiva lucrători, de erupţia vijelioasă, ieşită din puţul pe care-l săpau. Supus analizei şi purificat, lichidul acela se dovedi antiseptic şi

V ed e re asuD ra sondelor d e la B ăicoi.

propriu să dea o lumină albă, pu­ternică. D r a k e pricepu numai decât că aci era un mijloc minunat de înavuţire ; foloseşte în extracţie un sistem perfecţionat de pompe şi, după zece ani de zile, reuşeşte să producă şase miliorne de bu­toiaşe cu petrol pe an. încep astfel frigurile petrolului. Ca şi pentru aur, sute, mii de aven­turieri pornesc în căutarea uleiului negru şi 200 milioane de dolari sunt învestiţi în instalarea puţurilor, dând de lucru la peste 60.000 mun­citori. Specula nu mai cunoaşte frâu, bogăţii imense se creează şi se nimicesc în 24 ore, într'o luptă nemiloasă, înverşunată. In 1860, un butoiaş de petrol costa 20 dolari, In 1861 zece cenţi, în 1863 opt do­lari şî în 1865 trei dolari...

M O TO R U L C U REGULATOR Şl „C R A C K IN G -U L"

Intre timp, S i e g f r i d M a r c u s , un modest lăcătuş neamţ, construia,

cu mult înaintea lui D i e s e l , unul din primele modele de motoare cu regulator şi totodată se descoperia siste­mul „cracking", pentru rafinarea petrolului. înainte de „cracking" se proceda prin distilare fracţionată, separând întâi benzina, apoi uleiul,^ nafta şi în urmă de to t căr­bunele de coks. Din greşala unui lucrător, care alimentase cuptorul mai mult decât era nevoie, s'a constatat că sub influenţa unei călduri mai _ mari şi a presiunei sporite treptat, petrolul se transforma m benzină.Datbrită acestei transformări producţia petrolului începu să ia un avânt formidabil.

S ir H e n ry D e te rd in g

Acolo unde se ridicau „flă că rile a lb e a le lu i O rm u z" şi în penin­sula A p s c e r o n , pe marea Cas- pică, miliardarii împânziră cerul de fum şi pământul cu construcţii gi­gantice, apoi în M e x i c , în Ame ­

r i c a d e s ud, în insulele S o n d a , în R o m â n i a , etc. etc. Aventurierii descoperă noui câmpuri petrolifere, însuşi naţiunile iau parte la o întrecere nemai cunoscută până atunci.Magnaţii englezi şi americani ai petrolului se sfâşie între e i; încă din 1878 Germania caută să pue mâna pe petro­lul României ; în 1910, Rusia se opune Angliei pentru acapa­rarea concesiunilor din Persia, iar conflictul din 1914 a izbucnit şi pentru faptul că Germania, cu calea ferată a ei spre Bagdad, râvnia petrolul din Mesopotamia.

EROI DE R O M A N

Aventurile la cari i-a expus petrolul pe unii oameni nu prea sunt cunoscute. Printre cele mai romantice tipuri

1. ( A n g l ia ) . 2. (G e rm a n ia s e p te n tr io n a lă ) . 3. (A ls a c ia ) . 4-5. ( I t a l ia ) . 6. ( G a l i ţ ia ) . 7-8. (R o m â n ia ). 9-10-11-12-13. (R u s ia ). 14. ( I ra k ) . 15. (P e rs ia ) . 16. (R u s ia ). 17. ( In d ia ) . 18. (A ssa m ). 19. (B irm a n ia ) . 20-21. (S u m a tra ) . 22-23-24. (B o rn e o ). 25. ( J a v a ) . 26-27-28. (F iii* p in e le ) . 29. (G u in e e a ) . 30. (R u s ia ). 31-32-33. (J a p o n ia ) . 34. (C h in a ) . 35. (E g ip tu l) . 36. M a ro c ) . 37. (E t io p ia ) . 38. (A la s k a ) . 39-49. (S ta te le U n ite a le A m e r ic e i) . 50-51. (M e x ic ) . 52. (C o lu m b ia ). 53. (V enezue la ). 54. (C o lu m b ia ) . 55. (T r in id a d ) . 56. (E c u a d o r). 57-58. (P e ru ). 59. (B o liv ia ) . 60-62. (A rg e n t in a ) .

cari au luptat pentru descope­rirea şi valorificarea petrolului întâlnim câteva a căror viaţă pare de necrezut. ,Australianul W i Ih e I m d 'A r cy, de pildă, ne apare ca un mistic. Pe vremea domniei lui N a s s e r - e d-d i n, — şahul Persiei, D'Arcy învesteşte o avere imensă, în exploatarea solului întregei îm­părăţii, dar poartă cu sine un crucifix de aur şi o credinţă fără pereche. In cele din urmă, află

T e a g le , m a g n a tu l de la S ta n d a rd O ii.

F ra n k W . R ic k e t t c a re a condus t r a t a t iv e le p e n tru c o n c e s io n a re a p e t r o lu lu i a b is in la  .

S U P L U • E L E G A N T * D U R A B I L

că prin împrejurimile oraşului D a v î I h i, un oarecare H o t z găsise zăcăminte de petrol.Nu-şî pierde vrem ea: ştie că decretele şahu­lui n’au nici o valoare pentru şeicii a ra b i; de aceea intră în vorbă cu şefii din M o h a m e r a . c şi din B a c h t i a r i asi- gurându-şi consimţămân­tul lor ; apoi obţine de- la şah dreptul de-a ex­ploata toate produsele subsolului.Dar omul acesta e un idealist ; vrea cu fructul puţurilor petro­lifere să-i convertească pe Persani la creştinism. Magnaţii petrolului îi oferă sume enorme," ca să pue concesiunea pe picioare : el refuză. La Cairo, locuinţa lui e călcată de hoţi. Sunt agenţii secreţi ai trusturilor petrolifere. Bătrân şi obosit se îmbarcă să plece în Statele Unite, ca să trăiască restul zile­lor acolo, neştiut de nimeni ; dar pe bord, un tânăr şi lingu­şitor preot, profită de misticismul lui şi capătă concesiunea

• d i n . Cine era acel preot ? Nimeni R e i I I y, agentul lui I n t e l l i g e n c e al trustului petrolifer englez, o figură în mod misterios de pe scena omenirii, în slujba trustului american R o c k e-

şahului N a s s e r - e d - altul decât S i d n e y S e r v i c e britanic şi suspectă, care dispare când caută să treacăf e I I • & S i n c I a i r .

GERTRUDA BELL Şl EMIRUL FAYCAL

lată fiica unui lord cunoscătoare a tuturor dialectelor arabe care, după sfatul colonelului L a w r e n c e îl înduplecă pe emî- rul F a y ş a I să cedeze Marei Britanii toate zăcămintele petroli­fere din Mesopotamia, iar aceasfa, în schimb, îl va prijini să capete tronul I r a k u l u i , lată-l pe sir H e n r y D e t e r d i n g care, din umil funcţionar într'o colonie olandeză, ajunge rege al petrolului, după o luptă crâncenă cu armeanul C a Iu st S a d k i s G u l b e n k i a n , fostul lui colaborator, căruia îi ră­pise şi soţia, o georgiană vestită pentru frumuseţea ei. lată-l apoi pe M a r c u s S a m u e I, odinioară un evreu nevoiaş din Whitechapel căruia îi vine ideea să pregătească o flotă de vapoare-cisterne şi, împreună cu D e t e r d i n g , asigură, în războiul mondial, victoria aliaţilor, meritându-şi titlul de lord B e a r s t e d .Şi, însfârşit, iată-l pe E i n h o r n , agent sovietic, prietenul noului şah al Persiei R i z a K h a n ; e l ţinteşte să lovească în intere­sele engleze din Iran, încheind între M o s c o v a şi W a l l S t r e e t un acord, care consolidează trustul american şi face tot mai aprigă lupta dintre grupurile financiare şi naţiunile cari, sub spectrul secătuirii zăcămintelor, năzuesc să acapareze noui terenuri petrolifere.Stăpânirea aceasta ,iu mai înseamnă viaţa unui singur om, ci a popoarelor, a tuturor continentelor.Recentul caz al lui R i c k e t t în Abisinia, despre care s'a vorbit în toată presa mondială, e poate ultima svârcolire a lui E i n h o r n , răsărit de astă dată sub un nume nou, şi astăzi, mirosul greu al petrolului nu se mai exală din schele sau din biurourile trusturilor, ci porneşte deadreptul din cabinetele mi­nisteriale ale marilor puteri...

A . e. i. o. u.

C U L I S E L E

Cum se fabrică din carton si pânză palate $i colibe...

In a t e l i e r e l e T e a t r u l u i N a t io n a l■

| " \ UPĂ ce d ire c to ru l te a tru lu i însărcinează pe d ire c to ru l de scenă cu montarea# M piesei, acesta din urmă — cel pu ţin aşa se presupune — studiază lucrarea. Om

prevăzător, se îng rijeşte în acelaşi tim p nu numai de in te rp re ta re , da r şi de cadrul în care piesa va f i reprezentată. In cele de mai jos, ne vom ocupa de modul cum se realizează cad ru l.După ce s'a fix a t asupra d e co ru rilo r şi ce le la lte accesorii, cari lao la ltă formează ,,m onta­re a ," regisoru l care la noi se numeşte d ire c to r de scenă îşi pune gândurile pe hârtie . Face ceea ce se numeşte în term eni techn ic i ,,p lan ta re a ". Schifează, de ob ice iu cu cre ion co lo ra t, form a scenei şi notează câte uşi are nevoie în d reap ta , câte în stânga sau în fund, numărul fe res tre lo r şi apoi m obila : canapea, căm in, masă, scaune, — dacă e vorba de o cameră, — a rbori, verdeafă, dacă e vorba de o grăd ină , în s fârşit ,,după cum devine cazu l". Face asemenea schije după numărul ac te lo r sau ta b lo u rilo r, după cum e îm p ă rţită piesa.

P ic to ru l C o r- nescu la masa de lu c ru .

A te lie ru l în c a r i se luc reazâ m a­che te le .

O m ache ta a u- nui d e c o r asu­p ra c â re ia se in c e a rc â e fe c ­te le de lum ina .

Sala unde se luc rea zâ d eco ­ru r i le d e f in it iv e

se bazează în largă măsură pe och iu l expert al p ic to ru lu i. Şi apoi lumina scenei î ţ i rezervă surprize, căci lum ina schimbă deseori coloarea in iţia lă . Pen­tru excluderea surprizelor macheta este lum inată e lectric ,Când lucru l m achetei este sfârşit ea este adusă în cab ine tu l d ire c to ru lu i pen­tru a f i examinată de d ire c to ru l tea tru lu i şi de d ire c to ru l de scenă, Tn prezenţa p ic to ru lu i deco ra to r.Dacă macheta, sau mai bine spus m achetele, întrunesc unanim ita tea sufragiilor, p ic to ru l de co ra to r este in v ita t — o r icâ t ar f i el de a rtis t — să îndeplinească o m ică opera ţie con tab ilicească, ad ică să întocm ească devizul, care cuprinde costul în tre g ii m ontări.

„D E C O R U L DESFĂŞURAT"

Dacă d ire c to ru l aprobă devizul, începe executarea propriu zisă a decorului. M acheta este încred in ţa tă ce lor do i şefi, M a n sau V el Ls a r a t o după cum sunt lib e r i. M acheta este descompusă şi începe măsurătoarea bucă ţe le lo r. Pe baza acestor m ăsurători, rid icându-se to tu l la p ro po rţia scenei — cum am spus un m etru pentru tre i cen tim e tr i ai m achetei — se cro ieşte pânza, pe care urmează să fie p ic ta t decoru l. Şi acuma in tră în funcţiune pensula şi bidineaua. A te lie ru l de p ic tu ră al Teatru lu i N aţiona l este o sală imensă, de vreo tre i ori mai mare decâ t scena Teatru lu i. H ala aceasta, bine aşezată spre lumină, are în partea de sus o terasă, care aduce cu o punte de com andă. C a un adevărat căp itan, d . T r a i a n C o r n e s c u urcă d in când în când scara în spirală, care duce la punte, pentru a con tro la executarea. înă lţim ea îi dă perspectiva necesară a p rec ie rii f ie că ru i tab lou . Decorurile se pictează cu vopsele de apă ( W asserfarben) pentru a avea o culoare mată. De curând s'a in trodus metoda s tro p itu lu i decoru rilo r, cu a ju to ru l unui apara t specia l. Este in te resant că după decorurile Teatru lu i N aţiona l, a rh ite c ţii cari construiesc case b loc au introdus .p e re ţii s t io p iţ i" şi în casele pa rticu la re ,

EXECUTAREA „C A R C A S E I"

După ce s'a s fârşit vopsitu l pânzei, decoru l „d es făşu ra t" părăseşte a te lie ru l de p ic tu ră , pentru cel de tâm p lă rie . Teatru l N aţiona l este singurul tea tru d in ţară cu „a te lie re p ro p r i" , bine insta la te. îna inte, decorurile şi costumele se comandau în s tră ină ta te şi în special dela celebra casă „B a ru ch ". In acest domeniu, de vreo câ ţiva ani, nu mai suntem tr ib u ta r i s tră ină tă ţe i.Dar să revenim la... decorurile noastre. In tra t în a te lie ru l de tâm p lă rie , deco­ru lu i i se dă cele tre i d imensiuni, i se face ad ică ramă, — „ca rcasă", în lim ba j de spec ia lita te . De asemenea i se adaogă uşi şi fe restre .

P L A N T A R E A

Această operaţiune sfârşită, el este lua t în p rim ire de „m aşîn iş tî" — cuvânt care în lim ba j tea tra l cuprinde pe to ţ i lu c ră to rii scenei. Decorul este acuma „p la n ta t" pe scenă, susţinut prin m ijlocu l unor s tingh ii, frâ n g h ii sau şuruburi. I se dă lumina adecuată şi i se adaugă recuzita.Acum a se adună din nou, de astă da tă în fundu l sălii, la stalu l al lll-lea, d ire c to ru l te a tru lu i, d ire c to ru l de scenă şi p ic to ru l deco ra to r. D irectorul

In afa ră de aceste schiţe, d ire c to ru l de scerifi — şi acesta dacă e un om conştiincios — mai montează şi a lte d e ta lii, ca de p ildă : „d e co ru l să nu fie prea larg , n ic i prea adânc, deoa­rece sânt mereu numai două persoane în scenă" şi a lte le . Cu acest „m a te r ia l" d ire c to ru l de scenă se duce la p ic to ru l de ­cora to r.Dar noi nu lucrăm cu fantoşe, astfe l încâ t să presupunem că d ire c to ru l tea tru lu i e d . P a u l P r o d a n , d ire c to ru l de scenă d. P a u l G u s t y , ia r p ic to ru l de co ra to r T r a i a n C o r n e s c u . Aşa dar, d. C o r n e s c u „ in tră în scenă". Pentru a înţe lege mai bine „p la n ta ţ ii le " d -lu i G u s t y , p ic to ru l citeşte şi el piesa. După ce se lămureşte, are o în trevedere cu d ire c to ru l de scenă, schimbând — ca între oam enii c iv iliza ţi — sugestii. Cad de acord, ca do i co lab o ra to ri ce sânt.P ictoru l C o r n e s c u începe să lucreze schiţa, adică desenează în amănunte decorul, după care începe construcţia m achetei

M A C H E T E : SCENA IN M IN IA T U R Ă

M acheta este reproducerea, în m ic, a decoru lu i şi a scenei.

Scara este de Ţ qq ad ică ceeace va ocupa pe scenă un metru

este în machetă doar de tre i cen tim e tri.Un n e in iţia t, pătrunzând în a te lie ru l unde se lucrează mache­te le , va avea impresia că se află în tr'un a te lie r de ju că rii. * Absolvente ale Şcoalei de A rte Frumoase ta ie cu mâini îndem â­natice cartonaşe şi bucăţele le de lemn, le înădesc şi formează macheta, care cuprinde de asemenea şi în treaga recuzită, ad ică accesoriile decoru lu i (m ob ilă , lustru, e tc .) A p o i macheta se vopseşte în cu lo rile ind ica te de p ic to ru l deco ra to r pe schiţă. C uloarea decoru lu i e un lucru fo a rte d e lica t şi nim erirea ei

P f l N o- 462llSI~ Pa9 - 16

C U S TE A G U L ALB SI C U SALUTUL F A S C IS T

A şa au p r im it A b is in ie n ii din M a - k a lle pe c u c e r ito r ii ita lie n i.

spune „ d a , m erge, d a r cam scump, să vedem dac 'om sc o a te a tâ ta c h e ltu ia lă " — Regisorul spune : d a . nu e rău , numai să 'n v e ţe dum­n e a lo r ro lu r ile " .P ic to ru l de co ra to r nu spune n im ic : e m u lţum it c 'a adus-o b ine până l i capăt.Când deco ru rile sânt ga ta , d ire c to ru l de scenă poate începe „re p e t iţ ii le genera le"Se prezintă am icu l L o n y a i — fo to g ra fu l te a tru lu i, şi le trece la nemu- rire asta pentruca după o sută de ani când s'o face vreo reconstitu ire , urmaşii noştri să nu păţească ce-am p ă ţ it noi anul tre ce t, când voind să reconstitu im prim u l spectaco l de tea tru românesc, n'am gă s it n ic i urmă, periiry a putea în fă ţişa cadru l.

ASTFEL SE FAC PALATE Şi C O LIS c...

Şi astfe l, specta toru le , se face, d in carton şi pânză terasa caste lu lu i dela Elseneur, unde ne fe ric itu l p r in ţ al Danem arcei, pa lid şi învesm ântat în negru, vede umbra ta tă lu i său, precum se face şi salonul lu i Spirache, e ;ou l con­fra te lu i lu i Shalespeare, ad m ira b ilu l Tudor Muşatescu.D ecoru .ile sânt abso lu t necesare te a tru lu i, aşa ca o ramă unui tab lou , înce rcările de a se juca în pe rde le , fă ră decoru ri, n'au prins. C ăc i tea tru l nu se poate face cu sărăcie.

ioon M asso ff

TU N U R ILE IT A L IE N E STĂ PÂ NESC M AKALLE

După c u c e rire a oraşulu i M a k a lle , ita l ie n ii ş i-au a s ig u ra t p o z iţia prin in s ta la re a unor tu n u ri in c â te v a puncte s tra te g ic e c a re dom ină oraşul.

P A LA TU L R A SU LU I G U G S A

F o to g ra f ia n o a s tră în fă ţiş e a z ă p a ­la tu l rasu lu i G ugsa din M a k a lle . La p ă ră s ire a oraşulu i de c ă tre ros, ab is in ien ii au o c u p a t c lă d ire a . Acum , o d a tă cu c u c e r ire a M a k a l- le i a fo s t pus din nou in p ro p r ie ­ta te a rasu lu i G ugsa.

CALENDARUL DE V O I A JPENTRU VACANŢA CRĂCIUNULUI

Ş l A N U L N D U

BUDA-PESTA— VIENAcu plecarea la 23 şi 26 Decembrie

1935. întoarcerea la 5 Ianuarie.

Pom de Crăciun, serbare şi supeu de Revelion într'un local de lux din Viena, ciaiuri dansante, vizitarea unui five-o' ciocli tea excursiuni la Semmering.

O vacanţă plină de muzică, dans şi petreceri, complectat cu vizitări interesante de muzee, palate isto­rice, biserici vechi, expoziţii de artă etc.

Hoteluri de primul rang.

PARIS— NICEcu plecarea la 22 sau 23 Decem­brie. întoarceri la 5 sau 8 Ianuarie.

Itinerarii d iferite cu opriri la B e r­lin , C o lo n ia , V iena, M ila n o şi pe C o a s ta de A zu r.

Excursiuni pe C o a s ta de A zu r, în plină splendoare de flori, soare, muzică şi dans.

L O N D R Acu Berlin, Colonia şi Bruxelles.

23 Dec.— 9 Ianuarie.

Informaţiuni, prospecte şi înscri­

eri ia oficiul de turism al revistei

„Realitatea ilustrată" Str. C

Miile 5 — 7— 9. Telefon 4.10.04

(Palatul Adeverul).| No. 462 —

Cât foîos aduce V I M !Nu numai bucătăria, cî casa întreagă e un câmp de activitate pentru V I M.Mese, scaune, vopsele sau băi... ramele şi tabla dela ferestre, clanţele, robinete, vergele de me t a l , chiar şi m â i n i l e murdare se curăţă perfect şi rapid, fără a se vătăma.cu VIM

C A A A o ţ â

io tu l

numai în cut i i or iginale. Niciodată vărsat!

« A

“H .P R I N T R E A L B I N E

DE VORBĂ CU R E G I N A AL BIN ELO RREPORTERUL NOSTRU. TRECÂND PRIN AVENTURI EXTRAORDI­NARE, A REUŞIT SĂ ADUNE INFO RM AŢII SENZAŢIONALE

‘m

m&m m

- T.

Z IARISTUL e pus, uneori, în nişte condiţii ciudate, a- proape de necrezut. Astte!

subsemnatul — după cum am povestit altă dată — suindu-mă într'un avion, am fost transformat, dintr'o dată, de un vrăjitor, şi am devenit mic ca o muscă.Este lesne de înţeles că— în calitate de reporter conştiincios — am cautat să mă folosesc imediat de această aventură extraordinară şi am sburat spre un stup de albine. Furişându-mă neobservat pe lângă sentinelele fu­rioase de la poarta cetăţii— ocupate, ■ ■w ¡fe 1SÊÈ

— îmi explică sentinela — . Dacă ai fî venit acum câteva zile în regatul nostru, i-ai fi văzut pe aceşti nobili preumfclându-se măreţi prin stup, fără a face nici o treabă: ieşiau doar ia preumblare, o oră pe zi, la căldura soarelui de prânz, şi se întorceau înfometaţi, cerând cu obrăznicie mâncare din bucătăria reginei... sub pretext că unul dintre dânşii, care a murit, fusese odată soţul suveranei noastre.— „l-am luat la goană, pe toţi, prin tot stupul nostru, fugărindu-i până în colţul acesta... In alţi stupi trântorii au o soartă mult mai tristă : sunt înţepaţi de albi­nele lucrătoare, până ce-şi dau sufletul, în chinuri, sau sunt zidiţi de vii şi lăsaţi să moară de foame. La noi, marea noastră regină, mai miloasă, a dat otdin, să fie izolaţi în celule, unde li se dă o hrană convenabilă, li vom ţine astfel, până ce vor muri de bătrâneţe, ca pensionari modeşti şi inofensivi ai stupului. D-ta te vei bucura de aceeaşi onoare..."Am primit vestea cu o grimasă involuntară. Mă şi vedeam cu o barbă albă, lungă până la pământ, adecă până la pardoseala de ceară a celulei hexagonale, petre- cându-mi astfel restul zilelor mele triste, când deodată veni o ştafetă anunţând :__ „Măria Sa Regina porunceşte ca reporterul „Muscă" să fie adus la palat".Sării în sus plin de bucurie.

UN DEOSEBIT N O R O C

__ Aj avut un deosebit noroc — mi-a spus regina, de cum m a zărit că te-air e c o m a n d a t reporter al „Realităţii Ilustrate", pe care o preţuesc mult mai mult

ca pe revistele italieneşti.— „Aţi fost prin Italia ?!" — nu mă putui opri de a exclama, făcând această ne­cuviinţă protocolară de a întrerupe pe Suverană în vorbirea ei.Majestatea sa, răspunse :__ „Noi, reginele albinelor, suntem niştepersoane foarte voiajate. In România vei găsi regine sosite din Franţa, din Germa­nia, din Italia... Ele călătoresc deobiceiu în compartimente speciale, lucrate cu mare grijă de oameni. Când o regină pleacă peste nouă mări şi nouă ţări, i se dă deo- bicei o curte, adică mai multe albine luate din stup, domnişoare de onoare, cari o întovărăşesc şi o îngrijesc în călătoria ei prin lumea largă. Pe meleagurile, unde descalică, regina crează un neam nou, un tânăr regat... Dar, nu dau toate reginele un popor la fel de vrednic şi de înţelept... Astfel, de pildă, albinele de pe la tropice sau din apropierea equatorului, trăesc în stare de sălbătăcie, prin scorburile copa­cilor sau prin vre-o dărâmătură de casă. Ele nu fac provizie pentru la iarnă, căci n'au nevoe de o asemenea prevedere.O regină africană, adusă în Europa, va da naştere unui popor indolent. Când s'apro- pie iarna şi stupul va fi gol de faguri. Aceste albine mor de foame sau se fac hoaţe. Intră două, trei în vreun stup şi dacă văd că e chip de şterpelit miere, îşi vestesc tovarăşele. Apoi năvălesc în bandă organizată ca să prade stupul.

SUCCESIUNEA LA TRON

dacă pleacă regina, cum ră-

In a in te de a p le c a reg in a in lum e, se e x tra g e c e lo r la lte a l b i n e cu a ju to ru l unei p ip e te , tro m p a .

Un stup de e x p e rie n ţa şi o b s e rv a ţii.

Cum se m ânueşte un exam inează fa g u r ii.

s tup ţ i cum se

S tu p in a in s titu tu lu i n a ţio n a l zootechnie

O lec ţiu n e p ra c tic ă la In s titu t. — Bine, dar mâne stupul.

vai ! cu sfârmarea avionului meu părăsit pe platformă — m'am strecurat pe geamurile stupului, unde am fost insă imediat arestat de un agent de siguranţă, din serviciul personal al Măriei Sale Regina albinelor.Toate aceste dramatice întâmplări, le-am povestit, pe larg, în reportagiul meu trecut.

ÎN C H ISO A R E A NOBILILOR

— „Ai cinstea să fii întemniţat în închisoarea nobililor!" -— îmi spuse albina-sentinelă, care mă conducea, agitându-şi antenele, ceea ce echivala cu un surâs ironic.— „Ce fel de „nobili" ? — am întrebat mirat.— „In celulele vecine sunt numai leneşi de neam mare, adecă „trântori"

No. 462 —

— Pag. 18

19

— Regina îşi părăşeşte regalul împreună cu partizanele ei, numai atunci când s'a născut o altă albină care are veleităţi de a-î lua locul.Această întâmplare nu-i a tâ t ' de simplă. O regină tânără, cu veleităţi de conducere, scoate un ton, un băzâit special, care îngrijorează imediat pe bătrâna suverană. Oricât sânge rece şi tărie sufletească ar avea aceasta, ea nu-şi poate ascunde neliniştea. Lucrătoarele înţeleg şi ele imediat, că se petrece ceva neobicinuit. Lucrul încetează aproape cu desăvârşire. Toată lumea, discută acum politică. Poporul aleargă agitat pe străzi. Mii de cîbine forfotesc de colo până colo şi băzâe enervate. Se produce o câidură nesuferită.Multe albine es afară şi se agâjS ^rî^le de altele, alcătuind un fel de ciorchin enorm la intrarea stupului.După asta urmează roirea, adică plecarea reginei bătrâne Cu o part^ din poporul, ce i-a rămas credincios. A ltădată, reginele se luptă între dânsele. Cea mai voinică rămănând stăpâna, dă ordin să fie cărat afară cadavrul rivalei sale.Când lupta se dă corp la corp, între stăpânitoare, ele se reped indignate şi furioase una asupra celeilalte. Se ating cu capul. Apoi se scoală în două picioare, se îmbrâncesc cu pieptul, cu burta încărcată cu ouă... La un moment dat ar fi deajuns să'ntoarcă puţin partea de jos, a acului, pentru a se înţepa şi omorî reciproc.

jD a r înţelepciunea reginelor nu este întunecată de furie. Ele ştiu, că în acest mod nici una n'ar avea câştig de cauză, iar statul albinelor ar rămâne dezorientat. Atunci renunţă pentru o clipă la continuarea luptei, se retrag, pentru a o reîncepe din nou cu o şi mai mare îndârjire.Povestindu-mi cele de mai sus, probabil Maestatea Sa a obser­vat că faţa mea luase o expresie de groază.— C e te înspăimânţi aşa ? — a exclamat ea. -— Cred că războiul dintre regineie albine e mult mai puţin înspăimântător decât al d-voastră, cu tancuri, tunuri si aeroplane, gaze asfi­xiante şi bombe ce răspândesc molimele b.oalelor printre oa­menii nevinovaţi.,,Când am plecat din Italia, am auzit că un conducător al oa­menilor albi de acolo, trimitea mii de soldaţi cu maşini de războiu, ca să ucidă şi să jefuiască pe nişte oameni nevinovaţi negri din Africa.Dacă împăratul1 albilor şi cu împăratul negrilor s'ar lua la bă- tae, între dânşii, cruţând mii de vieţi omeneşti, ar proceda înţelepţeşte, aşa cum facem noi.Punând zeci de mii de oameni să se măcelărească între dânşii

suverani săvârsesc cea mai mare crţmme.

LA O A M E N I TOATE SUNT PE D O S!

— Cum văd eu lucrurile, la voi toate merg pe dos !"— u r i n ă cu fruncheţă regina albinelor.Oamenii nu pricep nimic şi susţin că fo t ce fac albinele, ar fi din instinct nu din inteligenţă. De fapt oam enii sunt stăpâniţi mai mult de instincte : dovadă marele număr de hoţi, sinuci­gaşi şi de, răsboae...Un învăţat al d-voastră a spus că dacă sgârii niţel pe omul civilizat, dai peste sălbatecul antropofag.De altfel şi simţurile omului sunt insuficiente, în comparaţie cu ale albinei : el nu vede noaptea, nici la distanţe mari; n'are decât un miros rudimentar ; n'are simţul orientării, sboară foarte greoi cu aparatele sale de curând inventate ; cu radio şî te le ­grafia fără fir e abea la început... Pe când albinele se înţeleg la distanţă, prin telegrafia fără fir, mulţumită 'antenelor lo r ; au cinci ochi în loc de doi şi văd, de jur împrejur noaptea ca în timpul zilei.Copiii oamenilor mor neîngrijiţi, multe odrasle capabile se sting în mizerie. Atunci când se produce mai mult oamenii n'au ce mânca: se lucrează alandala, ... Pe glob, între oameni, domneşte cea mai mare anarhie : boli, lipsă de igienă, etc.— Să -mi fie cu ertare, Maestate. Nu vi se pare că exage­raţi ? — '— Să revenim în lumea insectelor.— „Creerul unei albine - ufmă regina are o greutate egală cu 174-a parte din greutatea trupului ei. Pe când prostul de cărăbuş nu are de cât un creer, care reprezintă a 3500-a parte din greutatea trupului său.Albinele tinere fac şcoală ; ele îngrijesc puii, larvele, fac prac­tică la gospodăria stupului; ®tc.Viaţa unei albine este de aproximativ 6 săptămâni. O p t până la 14 zile jertfeşte pentru studii serioase, adecă o treime dîn viaţa lor, albinele şi-o petrec pe lângă‘marele noastre institute de maternitate. —— Aci învaţă zoologia, obstetrica, igiena, medicina, etc,.Apoi, examinează împrejurimile stupului şi deci studiază geo­grafia, aviaţia, botanica.Mai toate ajung astfel albine culte, bune aviatoare, cunoscând insectele duşmane, florile prietene, navigaţia aeriană, etc. etc.

BINEFACERILE M ATRIARCATULUI— in ţara amazoanelor — urmă Maestatea Sa — fiecare albină este o ostaşă vitează, dar în acelaşi timp lucrătoare harnică şi o mică savantă.In stupul nostru, domneşte cea mai mare curăţenie. Preceptele igienii sunt aplicate cu stricteţă. Nu veţi găsi movile de gu-

noae ca într'un oraş omenesc şi nici molime. O dată a intrat în stupul meu un şoarece, ro- zând un colţ de scândură. Bine­înţeles, a fost ucis pe dată. De altfel — nu te îngrozi prea mult — albinele pot omorâ şi un om, care spre a ne lua mie­rea, crede că n'are nimic mai bun de făcut de cât să afume stupul, înăbuşind lucrătoarele.

Dar să ne întoarcem la şoarece. C e era să facem cu dânsul ? Era prea mare ca să-l scoatem afară. Lăsat descoperit, ar fi infectat toată atmosfera, primejduind existenţa stupului. Albi­nele harnice, cu toată scârba ce au avut, l-au înfăşurat com­plect în ciară astfel că orice putrefacţie şi contact cu restul au fost înlăturate.Nimic nu izolează mai bune ca ciara. Dar pentru a lua aseme­nea hotărâri, trebue pricepere şi inteligenţă.Ţi-am povestit cele de mai sus — mi-a spus regina — ca să

(C it i ţ i continuarea a rtico lu lu i In pag. 23 -a )

DE S A V A N T AI N L I N G E R I Epresupune îndeplinirea mai multor condiţii:»

£ bun gust al desenului şi în croială,

O modele exclusive, pariziene,

^ m ateria l special, elastic, £ fineţea m aterialului,

£ trăinicie,im posibilitatea destrăm ării.

lată dece >— aceste con­

diţii îndeplinite — iingeria

ADESGO a constituit în

moda actuală un eveniment.

De aceea

doamna eleganta poartă numai Iingeria A D E S G O

ORIGINAL MILANEZE, ce nu s'a găsit până azi in tară, SENZAŢIA MODEI ACTUALE.

F I E C A R E B U C A T Ă F C A R T Ă A P L I C A T Ă MA R C A G A R A N Ţ I E I

M/LAHESE

D O A M N A ELEGANTA POARTA CIORAPII Şl LINGERIA

m m mDe vânzare în toate magazinele de specialitate.

BOTOT

N U V A LĂSAŢI ISPITIŢI

d e alt e p r o d u s e nare

vă pot fi vătămătoare.

A p r o a p e d o u ă secole

de cercetări studii şi

succese au consacrat

fai m a p roduselor denti-

fricii: PASTA, S Ă P U N U L

D E D l N T ţ p i A F Â D E G U R A

In stadionul din A tena a avut loc fe s tiv ita te a depunerii ju ră ­mântului de cred in ţă a arm ate i greceşti că tre Regele G eorge îi! Il- le a . !n fo to g ra fiile noastre vedem clipa depunerii jurăm ân­tului, ia r apoi pe generalul Condylis vorbind ostasilor.

fim

REGELE GEORGE IN V IZ IT Ă LA PREŞEDINTELE LEBRUN

Regele G eorge al G rec ie i a v iz ita t la Psistu! Eiyses p? preşedintele Republicei Franceze. F o to g ra fia noastră îl în făţişează pe Suveran părăsind palatu l.

L i n i a s v e i f â Gura amară!Limba albă!! Stomacul s trica t!!!

0 modă raţională combină frumosul cu sănătatea. Grăsimea desavantajează, urăteşte, îmbătrâneşte si

îmbolnăveşteBEŢI CEAIUL

Br. Ernst Richter Ace! cari îşi închipue că, diminaaţa când se trezesc din somn, e firesc să aibă gura amară f i limba încărcată — fi care continuă astfel luni de-arândul, — se în­şeală cumplit. Stomacul lor funcţionează prost şi e inevitab il ca în tr'o zi oarecare, acest lucru să le fie am intit printr'o insomnie tenace, prin migrene necunos­cute până atunci, prin gaze, prin sen­zaţii de acru, prin arsuri la stomac sau prin greutate în trup, după f ie ­care masă.In acest moment mai e încă vreme să re- mediezi aceste răuri, luând, după masă o mică doză de Magnesia Bîsurata. Pentrucă neglijându-le prea m ult aceste simptome, degenerează, automat, în dis- pepsie ce va deveni încetul cu încetul cro­nică. Luat lucrul din vreme e bine,— o în­târziere reprezintă o primejdie.Magnesw Bisurata se află de vânzare în toate fa r­maciile şi drogueriîle cu preţul de lei 75, sau în formatul mare economic cu lei 110.

Compus din 11 plante naturale, fără vre-o compoziţie vătămătoare organismului, slăbeşte in mod absolut hi- gienic, influenţează circulaţia sângelui şi dă vigoare.

Ceaiul pentru slăbit Dr. ERNST RICHTER La farmacii şi droguerii Pachetul Ici ?Ş, Extra wnrcotrat iei 41$.

VITE ALTOITEPomi fru c tife r i, arbori pentru străzi, şosele şi parcuri, brazi, trandafiri, pueţi de salcâm

şi g lâdîce etc., d e ca lita te s u p e r i o a r ă , furnizează:P e p i n i e r e l e Ş T I R B E Y — B u f t e aReprezentanta generală fn Bucureşti I I , S trad a Banului 2.

Catalog gratuit la cerere.

TURBURĂRILE STUDENŢEŞTI D IN EGIPT

Recentele tu rb u ră ri studenţeşti din Egipt au pus în miş­care p o liţia din C a iro . F o to g ra fia noastră înfăţişează pe p o liţiş ti cerând le g itim a ţiile studenţilor la un colţ de s trad ă .

D-na Eugenia Za- K aria , p recum şi d -n ii Ion S ârbu l şi Ion M ânu re p e ta f ă r ă costum e şi fă ră g rim ă .

Scenă de prim plan: 0. Ion Sârbul ş ţ D-na A ura Buzescu.

Ion S ârbu l şi D-no A u ra Buzescu a scu l­tă o b s e rv a ţiile d i­re c to ru lu i de scenă.

— Pag. 21

0. Nicu D im itriu , c are şi-a făcut o frum oasă a p a riţ ie pe scena Tea tru lu i N aţional in „Patim a Roşie“ , de M ih a il Sorbul.

No. 462 —

C ra m a N iv e a în cutii şi tuburi de ld Lei 16.- - 72.-

U ie i N iv s d d a la Lei 24 .- - 75.-

m T U s'ar putea spune că Teatrul Nafional nu cultiva 2 f un repertoriu eclectic. In tr'o ciosvârtă de stagiune

numai, ne-a p u ita t dela fio rdurile din „Când viţafânără ’nfloreşte" la cabaretul d-lui Tudor Muşatescu şi de ici a făcu t un adevărat salt m ortal (honny soit...)^ la .Umbra" d -lu i V. Voiculescu, — cea mai proaspătă pre­mieră a primului nostru teatru.

„Umbra" este o piesă cu subiect din lumea satelor noastre. Autorul se dovedeşte un bun cunoscător al acestei lumi, lucru arătat cu prisosinţă şi cu prile ju l penultimei sale piese „Fata ursului".Intr'adevăr satul, in pofida demagogiei care se face atâtde des în u ltim ul tim p, pe spinarea lui, nu prea este cu­noscut de „bo e m 1*, cari totuşi îl supralicitează atăta. „Talpa farii" e un mediu în care colcăe pasiunile, în care „carac­terele" se ciocnesc şi în care „mustul fie rbe" (nu numai ir sens p o lit ic ) . Pasiunile „în ¡ţari" sânt to t a tâ t de puter­nice ca şi cele în veston, în frac sau chiar în pijama de „dejalenă". Evident, pasiunile acestea nu se pot cunoaşte decât superficial deia fereastra vagonului „Companiei in­ternaţionale".Ceva mai mult, literatura, care în primul rând trebue să !te înfăţişeze viaţa, aşa cum e, a fa ls ifica t viaţa satelor româneşti, trecând dela o extremă la alta. Pentru bardul

dela M irceşti, care avea to t ce-i trebuia şi scruta iarna la gura sobei, cu picioarele în pantofi de pâslă, la ţară era o adevărată fericire să trăeşti. (Un a lt poet n’a spus că „locuinţa mea de vară e la ţa ră "? )Marele Caragiale a irecut la o altă extremă şi ne-a pre­zentat nişte ţărani crim inali, beţivi, mueratici, vicleni sau cel puţin nebuni. Ca în totdeauna adevărul e la mijloc. Satele noastre sânt încă un rezervoriu de surprize : Me glavitu l a dovedit-o cu prisosinţă.

M ai încape discuţie că bine a făcu t Teatrul Naţional reprezentând o piesă „cu iţa r i” 7 Tânărul dar ta lenta­tul Ion Şahighian şi-a da t toate silinţele — şi a reu- V* *** pună îi- scenă piesa d-lui Voiculescu într'un ca- dru adecuat.

Autorul — medic specialist în boli de copii, radiofo- nist, prozator, poet şi autor dramatic — poate f i mul­ţumit.

Pentruca înainte de toate cred că ţine la titu la tura sa de doctor, ii spun „dignus est intrare I"Să dea Dumnezeu ca publicul să frecventeze „U m bra” .Sa pofteasca şi po litic ian ii cari to t trâmbiţează că „sântem o ţara de ţărani".

I. M .

; A c u m a

^ î n c e p e

' v r e m e a

i i m e d â ş i r e c e . Nu există o altă cremă care conţine „ E u c e r i t ă ” şi dea- ceea crema Nivea nu poate

fi înlocuită.

l a t i m pProtejaţi

Dv. cuCREMA

pielea

NIVEA

„Semnul Crucii", a ilustrat în mod stră­lucit fantastica inf.uenţă a femeilor în istoria omenirii, prin no^l său film monu­mental „Cruciadele".Romanţa de dragoste dintre Ricard Ini- mă-de-Leu, regele Angliei, şi a frumoa­sei Berengaria, prinţesa de Navara, a fost aleasă de marele regisor. Dar nu din cauza Berengariei a plecat Ricard in cruciadă. A ltă femeie l-a determinat să plece cu ostaşii săi în Palestina, unde Sarazinii puseseră stăpânire pe Ierusalim, cetatea sfântă a tuturor credinţelor. A- ceastă fem ee era Alice, fiica regelui Franţei, care urma să devină soţia lui Ricard, decî regină a Angliei. Ca să scape de Alice, care nu-i plăcea de ioc, Ricard pleacă în cruciadă.La Marsilia, trupele lui sunt ameninţate de foamete. Numai regele Navarei are

FEMEI CARI AU SCHIMBAT H A R T A L U M I I

Femeile au condus şî mai conduc şi astăzi destinele ome­nirii. Unele lucrează pe faţă, altele în culise. Rezultatul însă, este acelaşi. Din cauza lor se schimbă harta lumii. Nu trebue să mergem până la Cleopatra, regina Egip­tului ca să dăm un exemplu. Nu avem decât să aruncăm o privire în culisele imperiului german de astăzi, unde Leni Riefenstahl, o vedetă de cinema, este împărăteasa neîncoronată a ţarii.Regisorul Cecil B. DeMilIe, maestrul genial căruia îi da­torăm filme ca „Cele zece porunci", „Regele Regilor" şi

merinde din belşug, oastea lui Ricard, cu

El se oferă să aprovizioneze o singură condiţie, ca acesta

C â te v a scene sugestive din monumentalul f i l m P ara ­mount „C ru c iad e le” , cu care se deschide săptăm âna a- ceasta stagiunea m arelui c i­nem atograf „S ca la” .

să se căsătorească cu fiica sa, prinţesa Berengaria. Constrâns de împrejurări, Ricard este silit să pri­mească târgul. Dar în mândria lui, nu se duce la nuntă, ci îşi trimite doar ... paloşul I

inainte de a pleca spre Palestina, Ricard o vede pe Berengaria şi

, fascinat de frumuseţea ei, o ia cudânsul. Alice, geloasa principesă a Franţei, nu poate ierta succesul rivalei ei şi prin intrigi va încerca s'o înlăture pe Berengaria.De aci porneşte conflictul dramatic, care se desfăşoară în cadrul gran­dios al luptelor pentru eliberarea Ierusalimului. Mii de figuranţi, de­coruri impunătoare, scene de massă încă nemaivăzute până în prezent, evoluiază sub bagheta magică a maestrului Cecil B. DeMilIe.Henry Wilcoxor, interpretează pe Ricard Inimă-de-Leu; Loretta Young este fascinanta prinţesă Berengaria; iar rolul ambiţioasei Alice e jucat de Katherine DeMilIe, fiica regi- sorului.O romanţă de dragoste care a schimbai harta lumii, conflictul în­tre două femei frumoase pentru cucerirea unui bărbat puternic, iată ce este „Cruciadele", monumenta­lul film al maestrului Cecil B. De- Miile.Cu această realizare se deschide stagiunea noului cinematograf ,Scala [B-dul Take lonescu 2 colţ cu str.

m n n o . 462 —C . A. Rosetti)

J \ l B H

CALENDAR^ A slăbit atât dem ult

DECE tenul wdetdoh ¿e menţine ităged

4i tárua*

/

V ed e ta ştie că i se cere să fie mereu frumoasă şi că frumuseţea ei depinde in primul rând de un ten fraged şi catifelat. Deaceia ea acordă mai ales pudrei pe

jca re o întrebuinţează de atâtea ori lin fiecare zi, o deosebită importanţă.

Şi D-v Doamnă trebuie să fiţi vedetă in înfăţişarea D-v de toate zilele. T re b u e să a le g e ţ i cu multă precauţiune o pudră nevâtămătoare obrazului. Pudra EN V O G U E , pre­parată după o formulă nouă — în­truneşte toate elementele unui produs desăvârşit şi e un adevărat tonic şi

1 v M r ^ p ro te c to r al tenului D-v. Ea se vinde pretutindeni cu preţul de lei 20 cutia.

De vorbă cu regina albinelor(U rm area din pagina 19)

spui semenilor d-tale că a l b i n e l e nu lucrează nu­mai din instinct, cum cred cu îngâmfare oamenii cei ,,înţelepţi." Nu mai vorbesc despre cumpănirea lucrului în stup, stabilirea unui număr cuvenit de lucrătoare cari să care apă, altele cari să aducă polen, altele cari să lucreze la maternităţi, la maga­ziile de depozit, organizarea pazei în stup, a sentinelelor, etc. La noi nu există criză de supraproducţie şi diferite alte zăpă­celi ca în societăţile omeneşti. Când s'a produs mai multă miere, toată lumea are mai mult şi e deci foarte mulţumită. Ba suntem bucuroase să dăm şi oamenilor, recunoscătoare că aceştia ne pun la dispoziţie stupi sistematici bir.s adăpostiţi, câmpii înflorite, etc.Dar am auzit, cu mirare', că la d-voastră se aruncă în apă cantităţi de mărfuri, cari ar putea să folosească celor nevoiaşi. Cu alte cuvinte, când se produce mai mult, tocmai atunci lipsa e mai mare ISemenii d-tale distrug mai bine alimentele, decât să le dea copiilor istoviţi de foame.Halal de aşa înţelepciune I — râse regina albinelor — spun drept că nu prea am ce învăţa dela voi.

SUVERANA M A M Ă

Apoi regina albinelor mă concedie cu următoarele vorbe :— Acum mă retrag. Sunt foarte ocupată. Am stat prea mult

1 de vorbă. Stupul nu trebue să sufere. Secretul organizaţieinoastre este că fiecare dintre noi îşi face datoria la timp, cât poate mai bine şi acolo unde a fost sortit. Şi de aceia dom­neşte atâta ordine, atâta belşug şi voe Duim".M'am uitat după înţeleapta Suverană. Condusă de un cortegiu de aibine, trecea acum prin faţa celulelor anume pregătite. Băga capul în fiecare celulă, spre a se convinge personal dacă totul e în regulă. Apoi se întorcea şi depunea un cu—— Şi la d-voastră reginele au rolul de a naşte un moşten:tor

tronului. Rolul meu este de a da viaţă întregului meu po­por _ mai făcu ea o ultimă consideraţie, salutându-mă graţioscu capul.M'am retras respectuos. Deodată fui din nou înhăţat de senti­nele şi trântit iarăşi la închisoare.Regina uitase să ordone eliberarea mea.

Alex. r . M ihail

1701. * astronomul suedez Cel- sius Anders, la Upsala ( f 1744). 1735. se urca pe tronul Mun­teniei Const. M avrocordat. 1818. * filo logu l Aron Pumnul ( f 1866) (a lătura t ch ipu l). 1885. * romancierul Liviu Re- breanu.1895. f cele brul scriitor Alexan­dru Dumas-Fiul ( * 1824).1900. f naţionalistul Ion Ratiu ( * 1841).

1876. ţ Gh. Costaforu, bărbat de stat ( * 1 8 2 1) (a lă tu ra t ch ipul).1877. Regele Carol I intră in Plevna.1880. f academnicianul lo s if Hodoş (* 1830).1915. | profesorul academnician N. Culianu ( * 1834).1918. s'a proclamat unirea Bu­covinei cu România.1923. f patrio tu l dr. V a s i I e L u c a c i ( * 1852).

1780. f împărăteasa Maria The- reza, la Viena ( * 1717) (a lăturat ch ipul).1836. * economistul Eugen Ca- rada, fost guvernator al Băncii Naţionale ( ţ 1910).1850. * Eugen Brote, membru al consistoriului ardelean şi pu­blicist.1930. } generalul Alex. M ără- cineanu, cuceritorul Mărăştilor.

1667. * scriitorul englez lona- than Swift ( ţ 1745).1835. * humoristul american Marlc Twain la Florida ( ţ 1910). 1844. } publicistul C . Climescu ( t 1926).« O O U . ^ U ll iw l l p u l l I M . V . O .

Morţun ( f 1919).1895. f dr. Brândză, membru al Acad. Române ( * 1846) (alătu­ra t ch ipu l),1934. f magistratul epigramist. C incinat Pavelescu ( * 1873).

Roman, pe care-1 arde după un popas de şapte zile (a lătura t ch ipu l).1476. ţ Maria din Mangop, so­ţia domnitorului Ştefan cel Mare. 1659. începe domnie lui Stefă- niţă Vodă în Moldova.1918. U n i r e a Ardealului cu România.1918. Regele Ferdinand intră în fruntea armatelor aliate în Bucu­reşti.1 924. } compozitorul Giaccomo Puccini ( * 1858).

1547. f Fernando Cortez, Cu­ceritorul Mexicului ( * 1485). 1716. Tronnl Munteniei e ocupat de Ion Mavrocordat.1805. Napoleon repurtează v ic­toria dela Austerlitz.1 832. * generalul D im itrie Lecca, fost ministru ( ţ 1888) (alătura* ch ipul).1918. ţ Edmond Rostand, autor dram atic francez (1868).

1501. Radu IV cel Mare, dom­nitorul Munteniei, Incre?; un t ră ia i cu Saşii (alăturat chipul). 1873. * slavistul llie Bărbulescu, profesor universitar.1914. a avut loc bătălia navală dela Falkland.1914. Sârbii repurtează victoria d « !j Rudnik.1928. f KarJ J^adlec, membrn corespondent al A căd“ -m*e Ro­mâne.

1]

încât prietenii nu-1 mai recunoşteau

31 de k g r. în 12 lun i

II ştiau toţi că e un bărbat înalt şi corpolent, cântărind 112 kgr. Când l’au văzut iar, aproape că nu l’au mai recunoscut, cântărea nu­mai 81 kgr. A slăbi cu 31 kgr. în­seamnă mult. Citiţi scrisoarea a- cestui domn şi veţi vedea oum a scăpat de acest surplus de gră­sime: —

’’După un an de zile am ajuns să cântăresc 81 kgr., în loc de 112 cât aveam înainte, datorită faptului că am luat regulat Sels Kruschen. A- cum un an credeam că nu voiu mai fi în stare să urc un deal, a- cum fac acest lucru destul de des, de multe ori chiar de două ori pe zi, ceeace echivalează cu vreo 1®— 20 km. de mers forţat. Prietenii cari nu m ’au mai văzut de un an, nu mă mai recunosc. Am fost şi rămân un băutor de bere. N'am făcut nici un fel de exerciţii fizice speciale dar mi-am făcut un obi- ceiu în a face regulat câteva e- xerciţii simple şi sănătoase. Nu m'am simţit deloc slăbit în timp ce pierdeam din greutate, din con­tra, am devenit mai puternic şi a- cum pot suporta orice sforţări fi­zice pe cari nu aş fi fost în stare să le suport înainte de a lua Kru- schen.“ —■ (L. G. M. G.).

Kruschen ajută organismul să e- liimine toate materiile toxice şi menţin sănătatea în condiţiuni perfecte. O înviorare a întregului organism, o activitate din cele mal energice, în locul apatiei de' care sufereaţi, iată efectele minunate ale sărurilor Kruschen, deosebit că, încetul cu încetul, grăsimea de pri­sos dispare fără a vă cauza vreun rău sau neplăcere.Sels Kruschen se vend în mai mult de120 ţă ri si se pot obfine acum ţ i în România Ia toate fa rm acii!. dro-gueriile cu preţul de 95 lei flaconul

mare şi 60 lei flaconul mic.

OPERAŢIUNI de CO RECTURĂ şi PLASTICĂj fără cicatrice )

a nasului şi urechilor, a fe fe i, guşei şi pieptului.

în d e p ă r ta r e a o p e ra tiv ă a r id u r i lo r

Dr. RUDOLPF H O FFM A N Nfost asistent la clinica univ. din Berlin

B u c u re ş ti . B-dul D o m n iţe i 30 b is Te l . 4.19.50 — In fo r in a t iu n i g r a tm te

1 V E C H E A B L Ă N Ă R I E I| Wilhelm S t e i n h a r t

Calea Moşilor 188, Telefon 2.56,15 [ J ltim ele noutăţi ole sezonului

A te lie r propriu_______

M A M E L Einteligente f i prevăzătoare, cari doresc copii bine crescuţi,

S k CITEASCĂ NEGREŞITScrisori adresate Mamelorde d -rul W . Stekel (V iena)celebrul psihonalist, în traducerea d-rului S-gmand S'grna, directonul

revistei „SĂNĂTATEA".Trei volume 69 le i tr im ite în

orice parte a ţă rii Adm inistraţia revi»îe!

„ S Ă N Ă T A T E A "Str. Triumfului, 7 Bucureşti V.

D O A M N E L O R !Vopsitul pârului, in cale mai fru­moasa culori naturala precum şi •» - dulaţinai permanente, execută ire­proşabil Coaforul Franşol», Strada Edgard Quinet, 7. Talafon 3-01-23

DUPĂ UN S T U D IU DE A PR O Ä PE ü© « , IN S F Â K Ş IT A M

G ÀSIT SPSE B r c r s i i l 1/V S .i¿m m ¡4 r V BISA,/ o * 4^ i f

, , I 1 * X') / / I /C t t i A Â ^ i Æ y f l A / t A Æ J

Cercetări s'au făcut de către mulţi, însă numai Louis-Philippe a avut şansa so descopere, să pună la punct formuia ôcs<tei pudre, dupa num erose încercări in studiourile din America ; numai Louis-Philippe, marele sp«rC:S.;îi 2 cărui singura raţiune de a fi este de a vă ajuta să puneţi cât mai bine în valoare frumuseiiS i.-ves5tra.

pudra A n g é l u s L o u i s - P h i l i p p e . singura pudră caliqenică întruneşte şase a v a n t a j e esenţia.e ,

P. 101

0 FINEŢEA El în trece tot ce se poate închipui, fiindcă pudra, p repara te p r in t r ’o emulsiune specială, e re­dusă la starea moleculară ; iată un p r im avantaj nepreţuit, căci el permite nourului subtil de pudră să pă trundă în epiderm ă fără urm ă vizibilă.

9 ADERENŢA El uimitoare se datorează toc­mai acestei incorporări în celulele super­ficiale ; ea face una cu pielea delicata a obrazului şi gâtului. Nici transp ira ţia , nici contactul, nici secreţiunile grase nu pot a ltera aspectul ei mat, fraged şi regulat.^

• REGULARITATEA El rezultă din însăşi compoziţia pudrei, din fineţea ei impalpabilă şi d in faptul ca se încorporează celulelor epidermice. Pudra Angelus nu se poate depune în pete vizibile şi disgraţioase, deoarece pielea nu poate absorbi decât o ^ a n t i ta te determinată d in t r ’nsa, restul se şterge p rin simpla trecere a pufului.

P U D R A C A L IG E N 1 C A

— y • / ? ) / • / •y j t u h p p L/ á n g e l u s '

% PERMEABILITATEA El a făcut obiectul unor cerce­tă r i speciale ; o pudră caligenică nu poate stânjeni persp ira ţia cutanee, în trucât ex traord inara ei fineţe o îm piedică de a se acumula în porii pie lii ; pudra „caligenică“ pe o ep iderm ă bine impregnată, nu se poate distinge nici cu lupa.

# FROTECŢIUNEA pe care o asigură pielii este deasemenea foarte preţioasă ; protec- ţiune contra prafului, vântului şi frigului, contra razelor dăunătoare ale soarelui; fără să împiedice bronzarea. P udra Angélus o re­gularizează evitând formarea zbârciturilor.

% ASIM ILAREA El de către e p i d e r m ă dă tenu­lui un aspect de n a t u r a l e ţ e , de viaţă ; ea se armonizează cu c u l o a r e a s p e c i f i c ă a epi­dermei, mat închis pen tru brune, rose deschis pen tru blonde.P udra A n g é l u s Louis-Philippe, foarte discret parfumată, se prezintă în 6 nuanţe încântătoare.

A N G E LU S

Ft*k,'* î >E C t L t «

N U A N Ţ E : N A T U R E L L E . R A C H E L ,

Astăzi când mai toate articolele «ls parfumerie se produc in ţară

U N - T A N

Pudra Angélus Louis-Philippe „caligenică“ este unul din rarele produse ce se aduc gata fabricate şi montate din Paris.