A v i a t o a r e a Burnaia care a întreprins un mare raid în Orient, s'a înapoiat de

curând în C ap ita lă . Fotografia noastră o înfăţişează pe d-ra Burnaia pe aero­

dromul din C airo , fiind întâm pinată de o fic ia lită ţi.

KEALI1HTEI L U S T R A T

A N U L IX No. 4 2 9IO APRILIE 1935

No. 429

A M IR A L U L BYRD SE ÎN T O A R C E IN PATRIE

R e n u m itu l e x p lo r a to r a m e r ic a n R ic h a rd E ve lyn B y rd ( fă r ă pălărie, m i j lo c ) in c e rc u l a m ic i lo r s ă i, c a re l-a u s a lu ta t în p o r tu l d in Dune- d in la în a p o e re a sa d in u l t im a e x p e d iţ ie p o la ră .

C O N D A M N A Ţ I LA M O A R TE IN A B IS IN IA

D oi c r im in a l i d in A b is in ia au fo s t c o n d a m n a fi la m o a r te p r in sp â n ­z u ră to a re . F o to g r a f ia n o a s tră a fo s t lu a tă c in c i m in u te d u p ă e xe ­c u ţ ie .

P A C T U L R U S O -JA P O N E Z

La m in is te ru l de e x te rn e ru s o - ja p o n e z e s 'a se m n a t un p a c t c o m e rc ia l de o d e o ­s e b ită im p o r ta n ţă . Cu a c e s t p r i le j R usia S o v ie t ic ă a re c u n o s c u t p e n tru p r im a o a ră în m od in d ir e c t im p e r iu l m a n c iu r ia n . F o to ­g r a f ia n o a s tră în fă ţ iş e a z ă pe m in iş t r i i c e lo r d o u ă s ta te la s e m n a re a p a c tu lu i.

ÎNTREVEDEREA LA V AL-TITU LE S CU

La P a ris , la O u a i d 'O rs a y a a v u t loc o im p o r ta n tă în t re v e d e re în t r e d -n i i Lava! (m in is t r u de e x te rn e a l F ra n ţe i) şi Tih- iescu (m in is t ru de e x te rn e a l României). F o to g r a f ia n o a s tră a fo s t lu a tă in timpul c o n v o r b ir i i c e lo r d o i b ă r b a ţ i de sta t.

O A V A L A N Ş Ă DE PRAF A SU P R A A M E R IC II

Un c ic lo n p u te rn ic s 'a a b ă tu t a s u p ra A m e r ic i i . N o r i g re i de p r a f au fo s t r id ic a ţ i . La K ansas C i t y in t- ie a g a c i r c u la ţ ie pe s tră z i o fo s t în t r e r u p tă , ia r c e tă ţe n i i um b la u cu b a t is te le la nas.

Regina Maria vizi+eaza scoala de calarie a Reg. 4 Rosipri

RAIDUL CANTACUZINO - PAPANA

Bazu Cantacuzino şi Lt. Papană au decolat M iercuri dela Băneasa pornind spre Milano, Paris, Londra, Berlin şi alte centre pentru a achiziţiona un avion pentru acrobaţie cu care vor concura în Franţa la un mare meeting aviatic. Fotografia noastră îi în­făţişează înainte de decolare.

(Foto Berman)

|Pag. 3(Foto Berman)

J N o M 2 9

Prinţesa Ingrid a fost educată după concepţiuni absolut burgehze. La caste­lul din Stockholm s'a instalat o veritabilă şcoală mică, unde împreună cu cinci sau şase alţi copii, primia instrucţiuni dela o tânără fată de lume. Ea se interesa în­deosebi de limbile străine — vorbeşte curent engleza, franceza şi germana, — de muzică, de broderie şi de gimnastică. Când era întrebată: „C e veţi face când veţi f i mare?" ea răspundea constant: „M ă voi căsători! Şi voi f i poate regină". Se povesteşte în Suedia că dela o vârstă fragedă se părea că este cucerită de fiu l mai mare al Regelui Danemarcei — acest bărbat tânăr, atât de frumos, atât de sportiv, atât de înzestrat. Intr'o zi, mama ei organizase o reprezentaţie gen „Grand Guignol" pentru prinţesa Ingrid şi prietenele ei. Tânăra prinţesă spuse cu acel prilej: „Eu voi interpreta rolul prinţesei. Va fi atât de curios să mă simt cu a d e vă ra t prinţesă..." După şcoală, era sîlită să înveţe datoriile unei bune gospodine. Tânăra prinţesă devineo bucătăreasă perfectă, o cusătoreasă de talent, o infirmieră model. „Trebue

C a şi b u n ic u l e i, c a re deş i in v â rs ta de 80 de a n i nu re n u n ţă la te n n is , p r in ţe s a In g r id es te o s p o r t iv a n e o b o s ita .

faptul că Regina Mary a Angliei are c consideraţie destul de marcată pentru tânărf, prinţesă şi că ar f i vrut la un moment dat, ca fiu l ei, prinţul de Wales, să se căsăto­rească cu Raza de soare nordîcă.De câte ori nu s’a vorb it şi scris despre logodna dintre moştenitorul tronului Angliei şi tânăra prinţesă suedeză.Şi iat-o logodită cu un alt v iito r rege, cu un alt' prinţ, care a rezistat, ca şî confra­tele său englez, la numeroase tentative de căsătorie.Prinţul moştenitor al Danemarcei are 36 de ani. Sinceritatea şi simplitatea lui legendară, l-au făcut extrem de popular în ţara lui, acea Danemarcă în care nimic nu se ia în tragic.După ce şi-a trecut cu medie bună baca­laureatul, şi-a făcut serviciul în marina < neză. Danemarca ce compune de fapt din 500 insule şi vântul măriî bate peste tot în această ţară mică, care a fost fără între­rupere regat de mii de ani.Prinţul Frederic al Danemarcei este un soldat bun şi mai ales un bun camarad. Pentru el prietenia este poate cea mai bună recompensă pe care ne-o dă această viaţă, în schimbul multiplelor ei neplăceri. O fiţe r şi prieten admirabil, el nu uită ce­lelalte interese ale sale. Cântă magistral la vioară. Se întâmplă de multe ori ca prinţul moştenitor al Danemarcei, să devie—în mij­locul tovarăşilor săi veseli, —- mut şi visă­tor. In aceste clipe, îşi lasă paharul, se ridică, ia vioara şi evocă pe cele patru coarde, o altă lume, o lume pe care o simţim cu to ţii în sufletul nostru, dar căreia nu poate să-i dea fiinţă decât the chosen fe w (puţinii aleşi).Când prinţul moştenitor cântă, în privirile lui, se oglindeşte această lume, pe care cu

No. 429

al prinţesei I n g r i d 3 Suediei cu prinţul moşteni- tor Frederic al Danemarcei

r % A ZA DE SOARE, iată numele care se dă în m Scandinavia tinerei şi blondei prinţese Ingrid

a Suediei, care va fi, in tr'o zi, prin căsătoria ei, regina ţă rii Iu Hamlet. „Rază de soare", cu căp- şorul ei împodobit de splendide şi naturale bucle blonde. „Raza de soare", cu ochi! ei de un albastru strălucitor, clar şi sincer. „Raza de soare", când surâde şi când îşi arată dantura de o splendoare de star. „Raza de soare", prîn expresia inteligentă şi fermecătoare care radiază din întreaga ei făptură.Prinţesa Ingrid Victoria Sophie Louise Margareta a Suediei s'a născut la 28 M artie 1910, în castelul din Stockholm. Şi-a sărbătorit acum câteva zile a douăzeci şi cincea aniversare a naşterii sale. Fiică a prinţului de coroană al Suediei, ea este nepoata Regelui Gustav celebrul Monsieur G., care deşi aproape de 80 de ani, continuă să joace tenis pe Coasta de Azur a Franţei. In 1920, mama ei a murit din cauza unei gripe. Sem­nul de tristeţe care trece din când în când peste frumoasa frunte a prinţesei, datează depe urma ace­lui eveniment.

să te pricep! la toate, dacă vrei să faci o partidă bună", spune ea. Ş! prinţul moştenitot al Danemarcei confirmă aceasta.Fată tânără şi modernă, ea nu neglijează spor­turile. Este una din cele mai bune patineuse a timpurilor noastre. Joacă tenis aproape to t atât de bine ca şi bunicul ei, Regele Gustav. Ştie să călărească, face automobilism şi esteo aviatoare a cărei pricepere stârneşte ad­miraţia celor mai mari profesionişti. Călătoreşte mult viitoarea regină a Danemarcei. In to ţi anii îş! petrece câteva săptămâni la bunicul ei de mamă, ducele Connaught, fiul Reginei Victoria a Anglie!.In cancelariile europene s'a şoptit mult despre

P r in ţe s a In g r id „R a z a de S o a re d in S u e d ia " îm p re u n ă cu lo g o d n ic u l e i, p r in ţu l m o ş te n ito r F re d e r ic a l D a n e m a rc e i în p a la tu l d in S toc* ho lm .

P r in ţe s a In g r id cu b u n ic u l e i R ege le G u s ta v la V a t ic a n cu p r i le ju l v iz i te i pe c a re au tă c u t-o P a p e i.

pitoreasca Rue de ia Mon­tagne St. Geneviève o placă comemorativa a pri­mului colegiu daner din Paris. Parisienii au putut observa că prinţul „char- ming" (fermecător) din nord se îmbracă cu o modestie pitorească şi că vorbeşte la perfecţie franceza, lată-l logod iţcu o prinţesă, descendentă directă a unuia dintre generalii lui Napo­leon. Când acum câteva zile a sosit la Stockholm, prinţesa Ingrid era pe pe­ronul gării şi ea însăşi a fost aceea care, la vola­nul automobilului ei, con­ducea pe străzile pa­voazate din S t o c k h o l m pe viitorul Rege al Dane­marcei. Nici un şofeur ! Nici un valet! Nici o ce­remonie! Această simpli­citate, cu desăvârşire spor­tivă, a Razei de soare din nord, viitoare regină a Danemarcei, ar f i umplut, cu siguranţă, de bucurie, inima străbunicului ei, ge­neralul francez Bernadotte.

Şase săptămâni de sciatică

DE PAŞTI DE PAŞTI DE PAŞTI DE PAŞTI DE PAŞTI DE PAŞTI DE PAŞTI ~E PAŞ

~ P4*T i

AL REALITĂŢII ILUSTI AL REALITĂŢII ILUSTI AL REALITĂŢII ILUST I AL REALITĂŢII IL U S T M T E AL R E U Ă m i ILX IS ÏM TE AL R E l B y J l « I V a T ]a l upm m Æ Æ Æ Æ & m A i

VA F IVA F IVAVAVAVA

UTiTRATEUSTRAjjfl

J a fm '

■ m p *m

REA

PAŞ

TĂŢII

AŞTI AL FIAŞTI A F I

BAT

TĂŢIItA Ţ Il

NUMĂRUL NUMĂRUL NUMĂRUft NUMĂRUL NUMĂRUL NUMĂRUL NUMĂRUL NUMĂ] NUM.NUM, nu : niNINUMAI NUMĂ] NUMĂRl NUMĂ] NUMĂj NiNUM. NUMĂRUL NUMĂR NUMĂRl NUMĂRl NUMĂ NUMĂ] NUMĂ _ NUMĂRUL NUMĂRUL, NUMĂRUL NUMĂRUL NUMĂRUL NUMĂRUL NUMĂR UI NUMĂRl NUMĂRUL NUMĂRUL NUMĂRUL NUMĂRU]n u m ă r u l ’NUMĂRULNUMĂRULNUMĂRUL

P.t : t :

ŞTI. PAŞTI PAŞTI PAŞTI

E PAŞTI DE PAŞTI DE PAŞTI DE PAŞTI

RR E jf f f tĂ Ţ II REALITĂŢII REALITĂŢII

AL REALITĂŢII AL REALITĂŢII AL REALITĂŢII AL REALITĂŢII AL REALITĂŢII AL REALITĂŢII ĂL REALITĂŢII AL REALITĂŢII

EATE

ILUSTRATE ILUSTRATE ILUSTRATE ILUSTRATE ILUSTRATE ILUSTRATE ILUSTRATE ILUSTRATE ILUSTRATE ILUSTRATE ILUSTRATE ILUSTRATE

VA F IVA F IVA F IVA F IVA F IVA F IVA F IVA F IVA F IVA F IVA F IVA F IVA F IVA F I

MINUNE MINUNE MINUNE MINUNE MINUNE MINUNE MINUNE MINUNE MINUNE MINUNE MINUNE MINUNE

[NUNE [INUNE [INUNE

MINUNE MINUNE

(NUNE [INUNE tNUNE [NUNE INUNE

TUNE (NUNE [NUNE

[INUNE fUNE FUNE

[INUNE MINUNE MINUNE MINUNE MINUNE MINUNE MINUNE MINUNE MINUNE MINUNE MINUNE MINUNE MINUNE MINUNE MINUNE

Nu putea să stea jos măcar la masă

Acum recomandă tuturor Sels Kruschen

Ia tă recomandaţia extraordinar de elocventă a unui remediu contra sciaticei, făcută de căt: e u iu l care suferea foarte m ult de această boală. Dacă sţi simţit vreodată durerile provocate de' sciatică, tre­buie s’o citiţi şi Dv. Dacă cunoaş­teţi pe cineva care suferă de această boală, ar trebui să i-o re­comandaţi.Recomandaţia vine dela Dl. T. P. R. D-sa ne scrie:— "Am suferit vre-o6 săptămâni de sciatică. Câteodată nu mai puteam sta jos fi nu mai puteam dormi. Vecinul meu mi-a spus să întrebuinţez Sels Kruschen, ceeace am şi făcut, luând o lingu­riţă în tr ’un pahar cu apă caldă, în fiecare dimineaţă. După ce am" luat un flacon şi jum ătate de Kruschen, am scăpat de sciatică şi nu am mai avut-o de atunci înainte. Datorez toată recunoştinţa mea pre­paratului Kruschen.“ — T. P. R. Durerile de sciatică sunt un sim­ptom al unor indispoziţiuni mult mai adânci, aceleaşi care cauzează reumatismul, guta şi lumbago. Aces­tea toate sunt simptomul circulaţiei

necurate a sângelui. Ele arată că în sângele Dv. s’au strecurat .na- terii otrăvitoare.Kruschen este o combinaţie de felurite săruri minerale naturale, care asigură curăţenia interioară şi menţin sângele curat. Prin K ru­schen se transmite în fiecare fibră a corpului sânge nou şi curat. Şi atunci, sciatica şi toate bolile ase­mănătoare dispar.Sels Kruschen se vând în peste 120 de ţări şi se pot cumpără acum la toate farmaciile şi drogheriile din România cu preţul de 95 lei flaconul.

toţii o simţim şî nu o cunoaştem. La ce se gândeşte A lte ţa Sa? se întreabă deseori ¡micii săi. Acuma ştim că se gândia la prinţesa Ingrid, Raza de soare din Suedia, prinţesa de basm, cum mai este numită ea in ţara lui Andersen.Prinţul moştenitor al Danemarcei, este un muzicant de prim ordin. El cântă admirabil la pian şi a r . f i putut f i un d irijo r de prima mână.Când asistă la reprezentaţiile de operă la Copenhaga, Stockholm, Paris sau Beyruth, el ascunde sub fracul său impecabil, o mică partitură, pe care o urmăreşte cu ajutorul unei lămpi de buzunar. Cunoaşte pe dina­fară toate capo-d'operile lui W agner şi Beethoven.Prinţul Frederic este foarte cunoscut şi la Paris. A vizitat în repetate rânduri cetatea universitară şi a inaugurat în vechea şi

P r in ţe s a In g r id la un b a l d inS to c k h o lm p u r tâ n d ro c h ia

s t ră b u n ic ă e i.

6 ,

o re s \c o ^ 'Ae^ d e c b tte\e ţ' e® ,e n'J ^ ■

c.ur&V3''' ° , fot,* Sv'" " . a75"V * Cere" °

\o'"Jrve° \6 A

° <■***op'e-

¥re£f?dseca- REUMATISM şi GUTA?Dureri înţepătoare şi contract iuni In membre şi la incheeturi, mâini şi picioare umflate şi schilodite, svâcniri, junghiuri, contracţiuni in diferite părţi ale corpului, ba chiar slăbirea vederii sunt adeseori con-

tsecinţa reumatismului şi gutei care trebue înlăturate, căci alt- fel boala progresează mereu.

E U V A O F E R o cură de apă în casăsalutară care disolvă acidul u- ric şi înlesneşte asimilarea şi secreţlunea. Este o apă pro­dusă pe cale artificială în mod fidel după o sursă terapeutică binefăcătoare, pe care buna mamă natura a dăruit-o oa­menilor bolnavi Scrieţi-mi imediat şi veţi prim i

absolut G R A T U ITprin depozitarii mei din toate ţările, o lucrare instructivă.

Adresa pentru scrisori: ERNST PASTERNACK, Berlin SO;

MichaelkirChplatz 13 Abt.: H. 399

HAMULUI5 IAMUL exporta orez, -fildeş, coarne de rinocer şi

răşină mirositoare.

De când cu criza mondială, adică din 1930, nu mai exportă absolut nimic."Devalorizarea a desorganizat finanţele publice, ruinând ţara. Ţăranii au împrumutat bani cu dobânzi de necrezut şi nu au fost în stare să-î plătească. In cele din urmă nu şi-au putut plăti nici impozitele, iar urmarea a fost ve­nirea lui Luang Prodit.Acum vreo cincisprezece ani, Luang P rad it urmărea, în sala Societăţilor savante şi la Bullier, meetingurile grupă­rilor extremiste franceze.Era un tânăr Siamez, care-şi făcea dreptul la Paris. Vedea totu l în mare. Avea vederi largi ! Vedea roşu înaintea ochilor ! Inapoindu-se la Banglcok, • puse bazele partidului popular, — un fel de Kuomintang Siamez. Era în epoca revoluţiei chineze. Tunul bubuia la Canton şi ecoul său răsuna în toate ţările asiatice. Exemplul lui Sun-Yat-Sen şi Borodin fu urmat de toate popoarele, sătule de feu­dalitate, foame şi mizerie. Propaganda lui Luang Prodit găsi teren favorabil, iar cu venirea crizei, această propa­gandă dădu roadele dorite.La 24 Iunie 1932, regele Pradjadipok fu silit să renunţe la absolutismul practicat în Siam, din 1782, de dinastia C hakri, al cărei fondator Phra Budha Yot Fit reuşise să-l facă respectat în vechiul ţinut Khmers, supunând pe to ţi ceilalţi stăpânitori. ,Pradjadipok acordă deci o constituţie. Fu aleasă o adu­nare generală, de-o sută patruzeci membri, în care par­

F o to g r a f ie lu a tă în t im p u l r e v o lu ţ ie i d in S iam .

La S iam in t im p u l c a rn a v a ­lu lu i.

R ege le şi R e g in a S ia m u lu i c a r i au a b d ic a t re c e n t, f o t o ­g r a f ia ţ i la H a m b u rg .

tidul lui Luang Prodit jucă un rol prep® derent. Colonelul Phya Baho/, aliatul Iu Luang deveni şeful puterei executive. In» nu poţi lupta contra vânzării scăzute orezului, adoptând chiar cele mai pei- fecţionate metode ale democraţiei parii mentare.Japonia nu mai cumpăra orez siamez. Nici coarnele de rinocer nu se mai vindeau. Niti lemnul preţios. începu ruina. Mizeria /tău­nilor creştea neîncetat. Crezură că v» înlătura catastrofa... îndepărtând din bele oficiale prinţii de sânge regal, această cauză fură „a sv âriiţi pe dn m uri" cincizeci de prinţi. Era o măsuri originală, însă ineficace.Un văr al M. S . Pradjadipok, prinţul Bovo- rad et, încercă să deslănţue o contra revo. Iuţie. Curse sânge, se rostogoliră câtevj zeci de capete, însă situaţia ţării nu» îmbunătăţi. După înfrângerea încercării Bovaradet, Luang P rad it deveni miniitm de interne.Ca să nu fie nevoit să vadă de aproape lucruri atât de înfiorătoare, M . S. Prad- [adipok se îmbolnăvi subit de ochi şi pleci în Europa să-şi îngrijească vederea bolnavi Actualită ţile cinematografice ni l-au arătat jucând tenis, cu adorabila lui soţie, drăgă­laş® şi gingaşe ca una din acele preţioase păpuşi exotice, cu ochii piezişi, aduse di marinarii englezi din Singapoor fetiţelor lor, Regina Siamului lansează mode in si' Ioanele Londrei, scriau cronicarii mondeni.In vremea aceasta în ţara lor vânzarea ore­zului scădea la zero, iar puterea lui Luai; P rad it atingea apogeul.Acum o lună, M. S, Pradjadipok a fost cinematografiat ultima oară, în grădina si

în momentul când întindea secretarului săi scrisoarea de abdicare... Abdica in favoa­rea nepotului său.Acestea, drept introducere, la cele ce vor urma.

LA LAUSANNE....

...aproape de ora patru se deschid ca lio ̂colivie porţile liceului din bulevardul Tissot. Sfârşitul cursurilor. Un roi de băle ţaşî internaţionali, bronzaţi, cafenii si tran­dafirii, se răspândesc pe străzile înconjură­toare. Spre Ouchy scobor în goana mare doi mici Siamezi, aşteptaţi de mama şl L, sora lor. Sunt cei doi băieţi ai prinţului fcj Songla, frate vitreg al regelui Pradjadi-E pok, mort acum doi ani. Coroana Siamu-|J lui a moştenit-o Am anda cel mai mare dir^ băieţi, care are numai zece ani.

/

(

lieţte !n Elveţia dela moartea tatălui lor cu fratele, mama ¡¡ora lui. Principesa Songla a voit să-i dea educaţie euro­pă. N'a studiat ea însăşi în universităţile americane ? Tânără fi, de simpli burghezi, („simpli m uritori", spun Siamezi! mo-

iişlij, ea a făcut dreptul şi economia politică la Harward, linte de-a trăi cel mai frumos roman de dragoste ce-şî poate ieva închipui.vaporul care-o ducea spre Sîam, un prinţ al ţărîi sale, ;ggla, înapoindu-se şi el din America, fu cucerit de strălu- osrea tinereţe, desvoltată armonios în piscinele şi terenurile golf, unde studentele americane, tinere zeiţe pe jumătate

ale, duc o viaţă liberă şi gălăgioasă.jnea puse stăpânire pe tânărul monarh. Mai întâi ta Bangkok «puseră la căsătoria prinţului cu ,,o simplă m uritoare*’, tele din urmă Rahma VI fu cucerit de farmecul tinerei fete fi dădu consimţimântul. Făcu chiar ceva mai mult. La doi Jupă căsătoria lui Songla, aranje chestiunea delicată a suc- ,linei la tron. Băiatul mai mare al bătrânului rege Chulalong- i|, nu avea copii de sex masculin. După legea Siameză, ■1 să hotărască care din numeroşii lui „cop ii din flo r i" — ialongkorn, avusese din d iferite căsători! peste şeaizeci de şi— va deveni moştenitor, în cazul când Pradjadipok, lienitor imediat, „singurul său fra te 100% " după spusele Siamez, n'ar avea urmaşi. Alese pe Songla, şi din cauza

irei sale şi deasemenea — argument sentimental de mare iorlanţă— pentru admiraţia de care se bucura tânăra lui soţie, «aţe clasele societăţii. După moartea lui Rahma, survenită !926, Songla deveni deci moştenitor al tronului, fiindcă idjadipok nu avusese copii.¡tă cum orfanul lui Songla, tânărul Am anda a devenit azi •J dinastiei C hakri.¡if de dinastie, care perrtru moment nu se gândeşte decât ie joace cu mingea. Se spune c'ar f i un copil admirabil, exprimă mai uşor în limba franceză, decât în limba ţă rii ¡ Adoră filmele cu Stan şi Bran, maimuţele şi bomboanele, şi cărţile cu poze frumoase.i înoată în Leman, ca un peştişor. Când micul Petru al ¡oslaviei a devenit rege, el i-a trimis o scrisoare de fe lic i-

Să nu uităm un amănunt de mare importanţă ; dacă n'ar svut sânge regal în vine, tânărului Amanda i-ar f i plăcut să îmblânzitor de fiare, din cauza frumosului costum roşu, al (itora.isJ află că unchiul său Pradjadipok abdicase, în favoarea lui,i vesel din palme :Sic! Când voi intra în Bangkok, voi călări pe un elefantI Oare când va întră în Bangkok ?

LA LEGAŢIA SIA M U LU I

Am aflat că Luang P rad it nu ţine câtuşi de puţin la narhie. Se consideră de pe acum preşedinte al republicei

siameze, d ictator de stânga, ceva între M ustafa KemaL şi Sta lin . In aşteptare, la Bangkok s'a form at un consiliu de re­genţă. Din cine se compune oare acest consiliu ? Se pregă­teşte oare intrarea lui Am anda în capitala regatului său ? Va părăsi micul rege malurile Lemanului ?Portarul legaţiei Siameze mă introduce la tânărul ei ataşat, foarte amabil şi foarte melancolic.— Sub ce regim se trăe ş te în Siam, după abd icarea regelu i ? Se spune că Am anda va in tra ...Mai mult ca sigur că tânărul diplomat e monarhist. Stăpânii Bangkokului sunt revoluţionari. Oare din această cauză să se fi întrerupt orice legătură între legaţie şi ţara sa ?— Poate cu v iito ru l curier aerian ... Insă nici el nu crede în cele spuse.Ghicesc mâhnirea şi tristeţea interlocutorului meu, aşezat sub portretul bătrânului rege Chulalongkorn.— Cum s’a r f i a ra n ja t to a te dacă orezul nostru s 'ar f i vândut, c â t de puţin.Orezul însă nu se vinde, mizeria creşte neîncetat, iar când revoluţia sgudue din temelii tare, va admite oare Luang Pradit ca Amanda să-şi aibă elefantul său alb ?

Elementele româneşti in filmele americane

„The Juping Brothers“ cunoscutul duet vocal în aranjamente­le lor de muzică de Jazz americană, cari au obţinut nenumărate succese atât la noi în {ară, cât şi în mai multe centre din Eu­ropa, au semnat recent un angajament, cu o casă americană de filme pentru care vor turna în toamnă câteva completări muzicale.

Institut medical cosmetic

Str. Brezoianu 9. Bucureşti III Telefon 3-5922. Consult. 11-1, 5-8 sub conducerea unui medic der­matolog şi unei doctoriţe din

Berlin.Sfaturi şi îngrijiri date de că­tre specialişti în toate tărîmu- rile cosmeticei.înlăturarea radicală a perilor de prisos, prin diatermie, în­grijirea frumuseţei şi a trupu­lui etc.

Mâini parfumate şi îngrijite. Luând puţină cremă Trisena Scherk şi fricţionând pielea veţi constata după câteva secunde o ameliorare nebănuită. Pielea devine fragedă, moale şi par­fumată.întrebuinţând regulat crema Trisena Scherk rîU veţi avea niciodată pielea roşie sau aspră. Crema Trisena Scherk este tot­odată şi fondul ideal pentru pudră.Dacă însă faţa Dvs. este uscată încercaţi neapărat Coldcream Scherk, o cremă de noapte, grasă, sompusă cu mare îngrijire din ceară pură şi uleiuri alese, Produsele Scherk sunt experi­mentate de peste 20 de ani.

Pentru sănătatea D-v. este ne­voie tocmai de cel mai bun preparat. Feriţi-vă de a vă ex­pune sănătatea D-v„ prin expe­rienţe cu medicamente inferi­oare şi dubioase! Luaţi încă dela început numai medicamen­tul, care este recomandat de către medici şl experimentat în clinice. Peste 600u de medici au recunoscut şi au lăudat efectele binefăcătoare ale Togal-ului, iar cei mai mulţi subliniază lipsa oricărui inconvenient. Togal-ul acţionează prompt şi alină du­rerile provocate de reumatism, gută, sciatică precum şi durerile nervoase şi cele provenite din răceală (gripă).

R e g in a M ă r ia la b is e r ic a D o m n iţa B ă la şa cu p r i le ju l s e r v ic iu lu i r e l i ­g io s p e n tru p o m e n ire a R ege lu i A le x a n d ru a l J u g o s la v ie i.

DINŢI SPUMOASA

Pag. 8

No. 429

La Breaza s'a executat un ansamblu de 600 străjeri, comandaţii un elev din cl. I şi Il-a primară.Tineretul înrolat în „Straja Ţării" se va desvolta potrivit devia Credinţă şi muncă pentru Ţară şi Rege!

C . ENESCU-BUGHEAS e c re ta r ia tu l O. E. T. I

4.IV.93 s.

Profesorii şcoaleloi secundare din Capitali v iz ite a ză centrele s t r ă j e r e ş t i .

In a c e a s ta p a g in ă : L u c r ă r i le p r o fe s o r i ­lo r s t r ă je r i la c e n ­t r u l de s t r ă j e r i B re a za .La ş c o a la de fe te N o . 2 C ă m p in a : so­le m n ita te a r id ic ă r i i d r a p e lu lu i . I n . p r i ­m u l p la n d . m a io r S id o ro v ic i şi d. sub ­s e c r e ta r de s t a t E ugen T ite a n u .La c e n tru l de în ­d ru m ă r i B r e a z a , s t r ă je r e le co m a n- d a n t e e x e c u tâ n d ru g a în f a f a t r o i ţ e i . D. G e n e ra l M a n o - le scu în m ijlo c u l s t r ă je r i lo r . S t r ă je r e le in v a fă să se a ju te . R a p o r tu l m i c i l o r s t r ă je r i pe c u ib u r i, p â lc u r i şi s to lu r i .

(F o io M . Vesa).

TRĂJERIA cuprinde to t tineretul între 7-18 ani. E opera însăşi a Suveranului dornic de a pregăti şi educa v iitoa­rele generaţii.

Secretarul O. E. T. R. d. g-l I. Manolescu şi ajut. secret, maior T. Sidorovici Adjut. Regal, au organizat o serie de demonstraţii strejereşti la Cămpina, Băneşti şi Breaza unde d. colonei V. Panaitescu Comand. Centrului, a realizat adevărate minuni. Profesorimea din Bucureşti a rămas adânc impresionată de rea­lizările străjerilor noştri, urmând a introduce şi aplica metoda nouă şi la Şcoalele respective.

trebui să-ţi ia o sumedenie de precauţiuni ţ i o mare cantitate de provizii spre a se putea întreţine în cursul călătoriei. Vom presupune în orice caz că exploratorii vor aterisa pe Pământ.Să vedem acum ce li se va întâmpla în momentul când ies din cuţca maţinei lor, ermetic închisă.Din cunoţtinţele pe cari le-au căpătat prin cercetările lor telescopice asupra Pămân-

lui din care-au plecat, ajungând aci fără să aibe o idee exactă asupra celor ce le aţteaptă, vor f i expuse pieireî, dacă nu vor f i luat din timp precauţiuni. E natural ca un sentiment de febrilă curio­zitate să anime pe călătorul care a rea­lizat extraordinara traversare ţi să fie isp itit a sări imediat din cuţca sa, spre a face cât mai degrabă cunoştinţă cu Pământul.

AM văzut în cele două capi­tole precedente *) impresia pe j care ar face-o Pământul locui­

rilor de pe alte planete. Dacă a- esti oameni ar avea trupuri ca ale »jstre, ţ i o ştiinţă foarte avansată, ir fî nerezonabil să presupunem că aprema ambiţie a astronomilor lor ar să-şi părăsească planetele ţ i să vie

» globul nostru.

Actualul stadiu al ţtiin ţe i ne permite i prezicem posibilitatea unei călă­ri interplanetare. Multe experienţe «ioase s'au făcut in această direcţie , a crede că într'o zi urmaţii noţtrî « găsi mijlocul de-a părăsi Pămân- ■J, spre a explora lumi pe cari le tdem doar ca pe n iţte puncte lu- mase în spaţiu, nu înseamnă a avea nagerată credinţă în viitorul ţtiin ţe i. j«r, posibilităţile noastre le pot avea Martienii ţ i Venusîeniî ţ i chiar lo-

litorii Lunei — bineînţeles dacă există.e permis chiar să presupunem că

jiinfa lor e mai desvoltată decât a îisfră ţi că se află pe punctul de-a itreprînde „o mare călătorie de ex­plorare".

fi ne închipuim că exploratori din jm, Marte, Venus, Mercur ţ i alte jilanete, au pornit spre Pă- lunt şi că aterizează pe a- îlrfă planetă. Cari vor

| impresiile acestor îndrăz­nii călători ? Nu trebue < uităm că ţ i dacă am dat («for creaturi formă ome­niţi, ei trebue să fie a- nptaţi mediului în care au >iit până acum, că vin de «planete d iferite de a noas- ’i, spre a respira un aer cu ¡r» nu sunt obicinuiţi ţ i a «dea o lumină solară mai

Isibă, sau mai puternică, de­al aceea pe care o primesc fi; cu alte cuvinte, aceste fiinţe sunt născute, trăiesc i-|i perpetuază specia, în con-

IVtii «Realitatea Ilu s tra tă " No.OS . im

Dacă a r a jun ge pe p ă m â n t lo c u l- irii din M ercur (M y ) f i d e p e V e n e i (V ) ir deporta de s o a re , pe c â n d ce i d e p e lorte, Japiter f i N e p tu n ( M ) . (J , (N ) nrt un t s itu a te in a fa r a d ia g ra m e i) ir apropia de s o a re .

diţiuni cari nouă ne sunt străine ţi cari, în multe privinţe ne-ar f i fatale. Astronomii noţtrî au jtu d ia t aceste condiţiuni. Mulţumită observaţîunîlor, calculelor ţî ■ analizelor lor spectros- copîce, ei au reuţît să afle compozi­ţia atmosferii ce învălue celelalte pla­nete, forţa gravită ţii ţ i temperatura me ie a fiecăreia.Făcând uz de ultimele descoperiri în acest domeniu, vom căuta^să vedem d ificu tă ţile pe cari le-ar ihtâmpîna vizitatorii de pe alte planete, impre­siile ţ i surprizele ce-i aţteaptă pe tărâmurile noastre.Nu vom intra în detalii asupra vehi­culelor cari-ar putea aduce pe călă­to ri aci ţ i nici asupra aventurilor pe cari le-ar avea în cursul călătoriei interplanetare. E destul să spunem că unii dintre eî îţ i vor face traversarea într'un foarte scurt răstimp, în vreme ce alţii, cum ar fî locuitorii lui Marte sau ai lui Venus, se vor pregăti pen­tru a petrece mai multe zile în ma- ţina lor, oricât de mare ar f i viteza vehiculului, căci vor avea de străbătut mai multe milioane de kilometri. C ât despre exploratorii unor planete ţi mai îndepărtate, ca Jupiter, Saturn, Uranus ţ i Neptun, aceţtia vor rămâne în maţînile lor atâta vreme, încât vor

f f

^dSB tS I

E logic să presupunem că locuitorii Lunii vor proceda astfel, în momentul când vor ateriza pe suprafaţa planetei noastre, Dar imediat ce vor încerca să deschidă uţa, aceasta va fî împinsă la loc, de pre­siunea atmosferică. întocmai ca un to ­rent de apă — care ar năvăli în pânte­cele unui submarin, ce se va fi deschis la câţiva zeci de metri adâncime— o to r­nadă de aer va năvăli în vehiculul venit din Lună, în care va f i aproape v id ; ţî această năvălire a aerului ar ameţi pe cei dinăuntru.Dacă această violenţă vă uimeţte, trebue să vă aduceţi aminte că atmosfera Pă­mântului exercită, prin densitatea ei, o presiune de peste I kg. pe fiecare cen­timetru pătrat, aceasta la nivelul mării. Un corp omenesc prezintă în medie o suprafaţă de vreo 6,250 cm. pătraţi ţ i suportă fără nici un inconvenient o greu-

S tâ n g a , d i f e r i t ă t r i i v o r

g r a v i t a t e i f i in d cu to t u l « c e le la l te lu m i, v iz i t a t o r i i noş- re b u i să -ş i p ro te je z e o rg a n e le

in te rn e p e n tru a p u te a t r ă i p e P ă m â n t.In v re m e ce : o m u l v e n it d in J u p it e r a r p u te a r id ic a o g ă le a tă p l in ă cu o s in g u ră m â nă ţ i f ă r ă c e l m a i m ic e fo r t , lo c u i to ­ru l d in Lună va t r e b u i «ă se s tră d u ia s c ă m u lt s p re a r id ic a o s t ic lu ţă .

tului, vor bănui că acesta diferă de pla­neta lor. Dar aceste cunoţtînţe, ca ţi acelea pe cari le avem noi asupra altor planete, nu sunt precise ţ i nici detailate. Astfel, se poate observa prezenţa anumitor gaze in compoziţia atmosferei de pe alte planete, dar nu ţî proporţiile acestor gaze, nîcî den­sitatea exactă a atmosferei, din care s'ar putea deduce presiunea pe care o exercită asupra terenului de sub ea.Şi to tu ţi, aceasta este o chestiune de v i­tală importanţă, care ar putea avea urmărî fata ie pentru n iţte organisme ce s'au a- daptat unui mediu deosebit. Situaţia ar f i în special critică pentru locuitorii Luneî, cari trebuie să se fî obicinuit a tră i dacă nu în vid, cel puţin într'o atmosferă atât de rarefiată, încât nu poate fi observată de către astronomii Pământului.Fiinţe aduse pe Pământ, în maşini în al căror interior domnesc condiţiunile mediu-

4 T

A M U R IT UN M AESTRU DE SArl

R e n u m itu l m a e s tru de şah Niem- z o w its c h a m u r i t s u b it în vârstă de 48 de a n i. F o to g r a f ia noastră î l în fă ţ iş e a z ă pe N îem zow itsch la m asa de şah.

______ 10

No 429

F o to g r a f ia de m a i sus a fo s t lu a tă la cu n u n ia c iv i lă a d-lui Sn Dim?triu s e c r e ta r g e n e ra l la M in is te ru l de In te rn e , cu d-ro Mic» Niculescu. Naşi au f o s t d -n iî In c u le ţ ş i M e re u ţă .

ta te de 7000 kg. Apărute ţi evoluate sub această grea atmosferă, organele noastre interne şi tensiunea gaze­lor ţ i a lichidelor pe carî le conţin, contrabalansează presiunea, care se exercită în mod egal pe toată supra­faţa trupului. Dar imediat ce intervine o modificare într'una din aceste condîţiuni, echilibrul dispare. Câteva experienţe foarte cunoscute dovedesc acest fapt. Când naturaliştii aduc la suprafaţă un peşte de pe fundurile oceanului, vîetate trăind într'un mediu unde presiunea apei este cu mult mai mare decât la supra­faţa, ei suferă o decompresiune, şi organele interne ţâşnesc afară din trup.Se maî ştie deasemeni că alpiniştii, si în special avia­torii, suferă de pe urma rarefierii aerului, când ajung la mari a ltitudini; li se umflă picioarele şi limba şi le năvăleşte sângele pe nas, gură şi urechi. Şi iarăşi, cor­pul obicinuit cu pres.unea normală, deia suprafaţa Pă­mântului, nu poate suporta o sporire a acestei presîunî fără să sufere. Aceasta este primejdia care limitează activitatea scafandrilor.Un accident ca acesta, care s'a întâmplat multor sca- fandrleri, ar ameninţa pe locuitorii Lunei la sosirea lor pe Pământ. Organele lor fiind obicinuite cu o presiune extrem de slabă a unei atmosfere ultra-rarefiate, tru ­purile lor nu pot suporta atmosfera noastră. Spre a putea tră i şi explora Pământul, ei vor trebui să-şi îa multe precauţiuni. Vor trebui să îmbrace nişte armuri hermetic închise, pentru a păstra mediul cu care sunt obicinuiţi. Apoi, printr'o mică deschizătură, v o r putea lăsa aerul să pătrundă în vehiculul lor, încet, spre a evita primejdioasa năvală despre care am vorb it mai sus. Presupunând că s'au adaptat astfel, se vor simţi încă foarte prost, pentrucă cu greu se vor putea mişca. Trebue să ne amintim că în Lună care este foarte mică, forţa gravităţii este de şase ori maî redusă decât pe Pământ. Astfel locuitorii Lunei, pe cari e rezonabil să-i imaginăm de o statură mică şi de o putere mus- chiulară redusă-— exact atât cât e nevoie pentru în­frângerea acestei reduse gravităţi — s'ar simţi de şase ori mai grei. A r f i întocmai ca un om care cântăreşte 80 de kg. şi care s'ar pomeni la un moment dat că are o greutate de 480 kg. Luptând din răsputeri spre a-şi mişca trupurile, devenite dintr'odată excesiv de grele, cari mai sunt şi încărcate de armurile metalice ce-i proteguesc, locuitorii Lunei ar găsi excursia, epuizată. Fiecare obiect cu care ar vrea să umble, le-ar cere un mare e fort şiar trebui să se servească de ambele mâini spre a lua o cutiuţă şi a-i goli conţinutul.

Vizitatorii de pe Mercur, Marte sau Venus nu s'ar găsi într'o situaţie cu mult mai bună, deoarece condiţiunile de pe Pământ le-ar f i şi lor în multe priv inţi ne­favorabile.In primul rând, trebue să avem în vedere compoziţia aerului în care vor intra. Un marţian ar reuşi poate să se adapteze pe Pământ, fiindcă atmosfera acestei planete prezintă oarecari asemănări cu aceea a Pă­mântului, în ceeace priveşte compoziţia calitativă, dar pare a f i extrem de săracă în oxigen. Deci şî dacă aerul de pe Pământ ar părea respirabil pentru un marţian, el ar f i totuşi prea dens şî prea oxigenat, aşa c'ar provoca în organismul acestuia serioase turburări. După o ciudată stare de irita ţie, degenerând într'un fel de beţie, el ar cădea în cele din urmă copleşit de turburări congestive. Multe precauţiuni ar trebui deci să ia martienii şi anume, să inhaleze mici canti­tă ţi de aer şi să se adapteze unei neobicinuite pre­siuni atmosferice.Dar chiar când îşi va fi luat aceste măsuri, marţianul va vedea că mai are încă multe d ificu ltă ţi de întâm­pinat. El se va simţi îngreuiat, dar într'o mai mică măsură decât omul din Lună, deoarece greutatea sa se va multiplica doar cu tre i. Insfârşit, va găsi că Pă­mântul este prea cald şi prea luminos, dată fiind apro­pierea sa de soare.Dar în ce priveşte situaţia noastră faţă de acest astru, locuitorii lui Mercur şi -ai lui Venus vor avea o părere diametral opusă, pentrucă aceste planete se află mai aproape de Soare decât noi. Un locuitor din Mercur, obicinuit cu o căldură mai mult decât tropicală pe planeta sa, va dârdâi de frig chiar în ţinuturile noastre ecuatoriale. Aceasta, presupunând că se poate adapta celorlalte condiţiuni de pe Pământ, căci atmosfera noastră este mult mai densă decât aceea a planetei sale şi-ar avea asupra lui aceleaşi dezastruoase efecte pe cari le are asupra omului din Lună.Din punctul de vedere al echilibrului, venusianul s'ar afla în cea mai bună situaţie. Pe planeta aceasta, care este soră gemenă cu Pământul în dimensiuni, gra­vitatea este aceeaşi ca şi la noî, şi densitatea atmos­ferei la fel. Dar aerul nostru ar rămânea totuşi irespi­rabil pentru el, pentrucă gazele ce intră în compoziţia sa sunt cu to tu l deosebite de acelea cari asigură viaţa unui venusian. Domnul de pe Venus, dacă s'a încrezut în aparenţe şi nu şi-a luat măsuri, va f i su­focat imediat ce va ieşi din vehiculul său. S'ar găsi

într'o situaţie similară cu a omului care ar intra ii încăpere plină cu acid carbonic.Mari d ificu ltăţi ar întâmpina deasemeni şi căli veniţi de pe planetele mai periferice ale sist* nostru solar. In afară de faptul că atmosfera Păi tului ar f i cu to tu l improprie plămânilor lor, ei» lumina şi căldura ce domină aci, excesive, intolera Pentru un locuitor de pe Jupiter senzaţiile acest* f i cu neputinţă de suportat. Dacă ochii săi ar a« sensibilitate ca a noastră, va trebui să-i proteje»

• potriva luminei solare, care pe Pământ este de dl zecişicinci de ori mai puternică decât pe Jupiter. odată ce-şi va fi protejat ochii şi respiraţia prin loace artificiale, va observa că mişcările sale m Pământ o extraordinară agilitate. Făcut spre irw unei gravităţi de 2.64 de ori mai mare decât pe I mânt, el se va mişca cu mare uşurinţă şi va iii fără nici un efort, obiecte pe cari un pământenii! de va reuşi să le clintească. La fel s'ar întâmpli 1 locuitorii de pe Saturn, cari ar găsi că lumea mul este de 100 de ori mai caldă şi maî luminoasă® planeta lor.

Dar cele mai extreme senzaţii ar f i încercate di| tre o fiinţă din Neptun. In primul rând, ar fi i descoperind lumea noastră, a cărei existenţă o Ici şi care nu i-ar apărea decât dacă ar întreprindi călătorie, spre a vedea ce se întâmplă în jurul Sii lui. Ajungând pe Pământ, el nu va simţi nici o 4 renţă în ceeace priveşte greutatea sa, deoareci,) vitatea este aci egală cu a planetei de pe cm plecat. Dar presupunând că se aseamănă pământii lui şi că poate respira în voe aci, ar găsi că'tiip ratura ambiantă este înăbuşitor de ridicată, d dac'ar ateriza în ţinuturile eschimoşilor, şi că Im este orbitoare, chiar dacă cerul ar f i acoperit cm negri, încărcaţi cu zăpadă. Aceasta pentrucă locuiţi de pe N e p t u n se află la colosala distanţă 2.800.000.000 mile de Soare, pe care-l văd numii pe o stea. Dela acest punct luminos ei primesc a I parte din radiaţiile pe cari le primim noi.Din aceste deta lii şi considerând doar lumile celei apropiate şi mai asemănătoare Pământului, se pa vedea ce d ificu ltă ţi imense se ridică în calea cil riilor interplanetare. Fie că noi am încerca să iţ răm tărâmurile vecinilor noştri cereşti, fie că ti voi să ne viziteze, obstacolele sunt aceleaşi, atâtp tru unii cât şi pentru ceilalţi.

U N Ş A R P E I N I N I M A B E R L I N u V t î *

la t ă un m in u n a t s tu d iu f o t o g r a f ic f ă c u t d e c o re s p o n d e n ţ i! n o s tru d l * 9# e r l in . Ş a rp e le a p a r ţ in e un e i s ta tm ( a lu i N e p tu a ) . In fu n d se

" ‘ • u i - p r im ă r ie i d in B e rlin .

t a t o

•cet, pe nesimţite, primăvara se insi-jiază firii...păduri, pomii hrăniţi la rădăcină de

pale care au desgheţat, încep să-şi aV eze crăcile în verde...Ijguri albi, la început timizi, dar apoi r ce in ce mai îndrăzneţi, răsar, primăvară !

Chlorodontpasta de dinţi eftina de primă calitate

Bârbat i i■

sunt p re te n ţio ş i...Dar cari bărbaţi ar putea să reziste unei guriţe surâzătoare, cu dinţi albi şi frumoşi? Şi dinţii d-vs. le-ar putea fi pe plac, iar Chlorodont-ul vă va ajuta în acest scop. E o plăcere mereu reînoită să-ţi speli dinţii cu Chlorodont, aşa efect extraordinar de curăţire are această pastă, aşa de agreabil e gustul său răcoritor. Chiar şi copiii între­buinţează bucuroşi pasta de dinţi Chloro­dont. Tuburi a câte Lei 16 — şi Lei 26.—

Bucureşti I. C al. V ic to rie i 14

Telefon .4.10.49

B i n e aso r ta t cu : Bijuterii, Ceasornice, Argintării, Optică,Marochinerie, P o ş e t e , Port-feuilleuri coliere şi imitf.ţiuni fine. Cumpărăm şi vindem: Briliante, Diamante, Perle, Platină, Aur it\ Argint oferind preţuri mari. Specialităţi în chilimbar veritabil

' : -* * * * '

5 'A spus âdesed că nimic nu se 'ntâmplă nou sub soare, că ce este a mai fost, că ce-a fost va mai fi. Străvechea înţelepciune se adevereşte mai cu

seamă în ultimeie mari frământări ale continentului nos­tru — continent atât de mic faţă de celelalte, dar atât de neliniştit şi sbuciumat.Cine ar deschide ziarele de-acum douăzeci de ani, din 1914, ar băga de seamă că cele mai multe din eveni­mentele, de cari se ocupă ziarele noastre, sunt aidoma şi dacă am schimba doar câteva mici amănunte şi nu­mele personagiilor, ni s'ar părea că retrăim acea epocă pe care o socoteam apusă.Atunci ca şi acum Franţa este aliată cu Anglia ; atunci ca şi acum Rusia este sprijinită de Franţa ; atunci cef şi acum Italia e când de-oparte când de cealaltă a grupe­lor mari europene ; atunci ca şi acum nu se vorbeşte de­

cât de militarismul german, de pacea permanent amenin­ţată de această mare putere ; atunci ca şi acum diplo­maţii tuturor popoarelor nu se ocupă decât de „salvgar­darea 1 păcii ; atunci ca şi acum popoarele se înarmează vertiginos, într'o cursă care nu se va putea încheea de­cât cu o nouă catastrofă sau... un m iracol: Căci aşezarea definitivă a păcii ar fi, în împrejurările de azi ca şi cele din 1914, o adevărată minune IŞi iată cum drumul lumii e un cerc, care ajunge de unde a pornit în tr’un răstimp atât de scurt — abia în douăzeci de ani I — Şi deşi credem că ne aflăm în 1935 de fap t suntem to t în 1914...Totuşi sa schimbat ceva, şi ceva foarte esenţial : Direcţia politicei externe germane, eveniment care se datoreşte desigur experienţelor din ultimul răsboi. Multora le pare foarte ciudată purtarea de azi a Germanilor, care se pre­

gătesc de răsboifl fac Franţei alaratjia de simpatie fi «|i asigurări formali| I rele şi desbatdşti înarmarea Germ zaţiona! şi atât t execută imnul m| şefii politici ai f a propaga stima şij

Atunci ?...Adevărul este că Germanii car au făcut în Apus o definitivă experienţă în răsboiut din 1914-1918, când s'au lovit de linia de apărare de la Marna ţi de sistemul şi mai complicat de rezistenţă de la Verdun, nu doresc să atace actuala frontieră fran­ceză. „Frontiera Anglie i e pe Rin", a declarat d-l Baldwin ca să arate că’n cazul unui atac german, Englezii vor f i alături de Francezi.Francezii şi Englezii, întrucât e vorba de frontierele lor, pot f i lin iş t iţ i; Germanii nu vor ataca. Asupra acestui punct Germanii sunt atât de hotărîţi, încât to ţi şefii răspunzători de la Berlin au putut declara că Aisacia-Lorena nu va mai turbura niciodată pacea dintre cele două popoare.— Şi aşa va fi.Căci Germami şi-au schimbat tactica. Ei năzuesc la un front de luptă în R ăsărit — adică în ! vecină­tatea României — unde au şi avut, în 1914-1918, cele mai răsunătoare succese militare. Actualul ţef

Cm tu n a r i, ca a v io a n e , cu ta n c u r i , g e rm a n ii se în a rm e a z ă pe c a ­p e te .«

... şi in v re m e ce in R us ia , ţ ă r a n i i l { ţ i ve d e l i n i ş t i t d e c â m p .

... in v re m e ce m in iş ­t r i l o r e n g le z i ( jo s ) l i ie ta c e o p r im ire c o r ­d ia lă la B e r lin .. .

T E IN T u H r 1 POUR CHEVEUX

Cea maî perfectavopsaa da păr

IMÉDIA Ä̂Ü»

al Statului german a declaraf încă de-acum zece ani într'o scriere rămasă celebră „Lupta mea", că politica externă a Germaniei greşit fusese îndreptată împotriva Franţei şi mai cu seamă a Angliei. Germania n'avea nevoe să concureze pro­dusele industriale franco-engleze în celelalte continente, nici nu trebuia să-şi creeze un imperiu colonial, căci rostul adevărat al Germanilor nu e în A frica ci în inima continentului nostru unde vor găsi teren şi încă foarte mănos dacă vor şti să în­frângă popoarele cari-l deţin.iată textelş autentice care luminează şi explică tendinţele de cuceriri în Răsăritul Europei a actualei G erm anii:„O naţiune care vrea să fie mare are d re p t la to a te te r i­to r iile cari-i sunt necesare şi acest drept se transformă în datorie când creşterea teritorială devine o condiţie de existenţă.„C ine doreşte ca Germania să redobândească doar frontie­rele de dinainte de răsboi, hrăneşte un non-sens politic şi făp- tueşte o adevărată crimă, dacă ţinem seama de urmările posi­bile ale unei asemenea naive dorinţi.„N oi punem cap ăt p o litice i externe de d inainte de răsboi. Ne luăm avântul din chiar punctul unde se opriseră strămoşii noştri, acum şase sute de ani. Renunţăm defin itiv la calea invaziunilor urmată mereu de Germani de la sud spre apus, şi ne î n d r e p t ă m p r i v i r i l e s p r e r ă s ă r i t . Noi părăsim de-asemenea politica colonială şi comercială de dina­inte de răsboi, în f a v o a r e a u n e i p o l i t i c i a p ă m â n ­t u l u i , c a r e e p o l i t i c a v i i t o r u l u i . "Ţinta actuală a Germaniei o alcătuesc deci statele lim itrofe ale Rusiei — Estonia, Lituania, Letonia — şi apoi marele stat rus, care deţine în Ucraina cele mai fertile terenuri ale Europei. Dar până la atingerea acestei ţinte, Germania mai are cateva scopuri imediate de împlinit ; cucerirea terito riilor din Europa răsăriteană locuite de Germani (Austria, o parte din Ceho­slovacia, o parte din Polonia, o parte din România, etc.) — şi cari apar mai des în discuţiile marilor-puteri din Apus.Textele citate mai sus dau cheea Europei contimporane şi arată drumul lumii, în desfăşurarea veacului nostru.După ce a fost înfrântă în 1914 în Apus, Germania vrea să-şi încerce norocul în 1935, în Răsărit.Ca şi în 1914, în 1935 arbitrul Situaţiei e Anglia. Ca şi în 1914, în 1935 Anglia nu spune răspicat că va interveni în caz că Germanii ar strica pacea Europei atacând ţările Europei răsăritene. Ca şi în 1914, în 1935 Germanii cred că vor putea la tim pul potriv it interesa Anglia în planurile lor de cuceriri.Ce va mai fi — vom vedea...

PRIMUL INSTITUT COSMETIC MEDICALBULEVARDUL CAR OL. 39 TELEFON 3.52-73

fa se luptă pentru a-şipăstra iubirea bărbatului ei

„Nici an bărbat nu merită să te lupţi pentru a-1 ţine,“ zice o celebră stea de cinema. Dar mii de femei sunt de altă părere. Ele yăd cu spaimă primele semne ale aten­ţiei pe care bărbaţii lor o dau unei alte femei. Dacţ s’ar uita în oglindă, ar găsi poate că în parte vina e a lor. —

E lucru natural ca bărbatul să admire o piele limpede si catife< lată, un ten proaspăt si juveniL Dacă o femeie vede că se formează sbârcituri în obrazul ei şi fi piere frumuseţea, ea poate uşor recă- păta farmecul.de fată t&nără care atrase odată privirile bărbatului ei. N’aveti decât să aplicaţi în fiecare seară, înainte de culcare, putină Cremă Tokalon, culoarea roză. Ea lucrează asupra ţesu. t urilor in timpul somnului Dv., strângând muşchii moleşiţi ai obra­zului, înlăturând ebâraturile si în. tinerind pielea. Uitati>vă dimineaţa în oglindă si observaţi schimbarea. Pen< tru ziuă aplicaţi Crema Tokalon, cu« loarea albă (neunsuroasă). Albind, tonică si astringentă, ea suprimă ni dilataţi, coşurile si toate defectele tenu­lui. Acest tratament „combin f>t“ de În­

tinerire a recâştigat iubirea bărbatu­lui în mul]te cazuri, când orice alt lu­cru a rămas fără efect Garantăm re­zultatul dorit, altfel se restituie ba­nii. — ■ !;

De vânzare la toate farmaciile, dro- gheriile «i parfumeriile din tară. Noi preţuri reduse: Crema Tokalon, culoa­rea albă, la Lei §0.—, Crema Tokalon aliment, culoarea roză, la Lei 60 —

STUDENTELE J A P O N IE I SE R O A G Ă PENTRU EROUL LOR

N E C U N O S C U T

D -N A D r. M . R A B IN O V IC I derm ato log specia lizată la Paris ţ i V iena, t r a te a w i:

negi, p istrui, coşuri, e tc . în g rijire a fe ţe i cu horm oni şi m asage pneum atica . D is tru g e re a d e fin it iv ă şi f ă r ă c ic a tr ic e a p ă ru lu i de prisos. S lă b ire a lo c a lă a co rp u lu i p r in m asaje e le c tr ic e , c u r s d e g i m n a s t i c ă .

C onsult. 10— 12 şi 3— 7 p . m . C onsult, g ra tu ite M ie rc u ri 11-

S tu d en te le din Tokio au fo s t la c i­m itiru l e ro ilo r pen tru a p re a m ă ri m em oria şi a se ru g a p en tru odihna su fle teas că a c e lo ra c a re au căzut in răsb o iu l ruso -japonez. F o to g ra fia n o astră a fo s t lu a tă in tim pu l ru ­g ă c iu n ii.

F O C A Şl B IBERO NUL

O m ică fo c ă s 'a r ă tă c i t pe p la ja d e la S a n ta B a rb a ra (C a l i fo r n ia ) . O d e lic io a s ă a m e ric a n ă a h o tă r it să a ib ă g r ijă de m icul an im al pe c a re -l h răn eşte cu... biberonul..

In a c e a s tă pag in ă : S pad a le g a t In la n ţu ri în ­t r e p o liţ iş ti.T o t tim pu l procesu lu i. S pad a n-a în c e ta t o c lip ă de a surâde.M u lţim e a a ş te p tâ n d verd ic tu l.C o rp u rile d e lic te în proces (a rm e le lui S p a d a ). J u ra ţ ii procesulu i S jia d a .

vine bandit. E prim it însă cu voie bună de to ţi concetăţenii săi. Nimeni nu-l consideră a- sasin. Pentru corsicani, ceeace s'a întâmplat iui S p a d a e o simplă nenorocire. Oamenii a- ceştia cu caractere violente, cari-şi ies din fire pentru orice nimic, ştiu că oricare din ei poate săvârşi o crimă, aproape fără să-şi dea seama. S p a d a se ascunde în pădure. Toată populaţia îl aprobă. Pentru corsicani, a se preda justiţie i înseamnă o desonoare. Aşa e trad iţia. Cu to t premiul pus pe capul său, nimeni nu-l denunţă. Toţi îl văd, vorbesc cu el, dar nimeni nu dă niciun indiciu jandarmilor. S p a d a se echipează cu to t ce-i trebue pentru viaţa de munte, şi săvârşeşte o serie întreagă de crime noi. Hărţuit, urmărit pas cu pas de jandarmi, ascunzându-se prin văgăunile munţilor, dormind ascuns în frunziş, S p a d a duce o existenţă de mare aventură.Tensiunea nervoasă, provocată de această viaţă infernală, sau poate efectul sângelui vărsat, l-e

al răsbunării de sânge/ N Corsica, la P u n t a, în proprie­

tatea sa, fără arme, cu mânecile cămăşii suflecate, un om, cu o mis-

Irie în mână, repară un zid. Lângă el, un bătrân, ta tă l său, îi întinde tencuiala. Ai crede un ţăran avut, cum sunt mulţi prin partea locului. Ei bine, acest om, care poate f i văzut oricând cu un bi­noclu dela postul de jandarmi, este fa i­mosul bandit corsican, S p a d a . E urmă­rit de jandarmi pentru numeroase crime, şi totuşi nu s'ascunde. Trăeşte o viaţă liniştită în casa sa, reparându-şi zidul sau ulucile. Pe capul său s'a pus un premiu de 100.000 franci. Cine-I aduce, viu sau mort, capătă această sumă formidabilă, care însă nu tentează câtuşi de puţin pe nici unul din locuitorii insulei. Pare de necrezut. Şi totuşi fapte le sunt absolut autentice. Z iariştii se duc să-l vadă, îl interviewează, cinematografiştii îl po­zează în toate chipurile, cum stă la masă in sânul familiei, cum se plimbă nesu­părat de nimeni, cum se întâlneşte cu ţăranii şi nimeni nu-l denunţă. Sp a d a s'a bucurat de o îndelungă impunitate,

d a t o r i t ă t r a d i ţ i i l o r din insulă. Se ştie că în regiunile muntoase ale Cor. sicei s'au adăpostit totdeauna bandiţi faimoşi, dar nu de rând. Un fe l de hai­duci de-ai noştri, cari erau animaţi fie de un ideal social, fie de un ideal re­ligios. E adevărat că asasinau şi prădau. dar nu pe oricine. Ei se luptau cu auto­rită ţile constituite, dar erau prietenii şP sprijinul nevoiaşilor. Au fost mulţi ban­d iţi de aceştia.Pe S p a d a, ca şi pe ceilalţi, populaţia insulei îl simpatizează. Ani de zile l-au ascuns şi l-au ajutat să scape de jan­darmi. Ţărani, ciobani, comercianţi şi chiar rentieri, to ţi sunt complicii ban­ditului.Tânăr de familie bună, era chiar candi­dat pentru a intra în corpul vamal. Intr'o zi însă, A n d r e i S p a d a a ciocnit cu prietenii un pahar mai mult, şi a urmat o încăerare. La interogatoriul jandarmi­lor el răspunde dârz. A doua zi, un jan­darm e găsit mort în munţi. S pa d a a dispărut. E prima lui crimă. Cu puşca şi cartuşele jandarmului ucis, S p a d a de-

dus trep ta t pe S p a d a la un fel de nebunie mistică. Numai astfel, dement, jandarmii au putut sâ pună mâna pe el la 28 Mai 1933, în zorii zilei.Acest om, care ţi-a apărat cu atâta îndârjire viaţa, care a ucis cu atâta uşurinţă, acum în momentul când a fost prins, nu numai că nu s'a apărat, dar îşi aruncase armele la câteva sute de metri, şi armele lui zăceau acolo desigur de multă vreme, deoarece erau complet ruginite. Mister al sufletului omenesc ; o evoluţie de necrezut. El se credea acum trimisul lui Dumnezeu pe pământ. Poate că aceasta era o compensaţie a conştiinţei, fără de care el nu ar f i putut suporta gândul că a săvârşit atâtea crime, li trebuia o justificare, pe care nu i-a dat-o decât nebunia.Misterul S p a d a se complică prin aceea că unii ziarişti cari l-au vizitat în ultimul timp, declară că S p a d a , de multă vreme, voia să se predea, dar că jandarmii au evitat aceasta, ca să nu piardă succesul de a-l prinde.S p a d a a fost judecat şi condamnat. De zece ani însă el nu mai săvârşise nici o crimă, iar în ultimul timp, el îşi petrecea viaţa ca un burghez şi se credea in adevăr în dreptul său sâ exploateze unele parcele de pădure, gonind pe adjudecatarii oficiali, prin teama ce toată lumea avea de el. Soţia sa m o r­g a n a tic ă , A n t o n i e t a L e c c a , primea o subvenţie anuală pentru serviciul poştal. S p a d a înlătura orice concurenţă în această privinţă, iar aceasta nu e un fap t pentru care un dement poate fi condamnat la moarte. Se pune însă o ches­tiune de ordin juridic, foarte interesantă : un om a săvârşit o serie de crime fiind în toate minţile ; după aceasta ¡nebu­neşte. Trebue condamnat sau nu ?In adevăr, în ultimul timp S p a d a îşi pierduse minţile din cauza mustrărilor de conştiinţă. Deatunci n'a maî asasinat. Ades, prin apropiere de el treceau jandarmi, în cari el n'a tras. Când vedea un jandarm acum, el îşi frământa inelul pe care era gravat un Christos pe cruce. Ridica ochii spre cer,

L

IA VULTURUL DE MARE IU PESTELE IN GHIARE

heodorAtancuîu &(?îîfi BAZACA 1 STR. C A R O L 7 6 7 8 8 0 8 2

Pag 16

No. 429

O m ăsură pe c a re na a * luat-o in că s ta te le de c iv il iz a ţ ie supe­r io a ră , a fo s t lu a tă in In d ia . Ca­re le de boi sunt aşexate pe rofi cu cauciucuri ca la autom obile .

IN D IA PE... C A U C IU C

IN A M E R IC A M A I ESTE

P re şed in te le R osevelt a prins de co respo nd entu l i to g r a f în tim p ce fă c e a o cu san ia in p a rc u l casti din N e w -Y o rk . El este fn de f i ic a ţ i de g in e re le se

IL IO A N E PE C A P

N ep alu lu i la Londra, o p r ile ju l unei re c e p ţii dată I de W a le s fn prezento knglie i, un c o if din perle

de o v a lo a re inimagj. ito g r a f ia n o a s tră il Infă- e m in istru in drum spre

C lişeu l de m ai sus re p re z in tă un g rup de e s p e ra n tiş ti am erican i eu o cazia s ă rb ă to r ir i i a 75 ani d e la n a ş te rea lui Ludovic L azare Zam en- hof, c re a to ru l lim b ii es p eran to .

Miercuri

D EŞI cerul nostru ne face încă oarecari d if i­cultăţi şi nu se poate hotărî să se însenineze definitiv, — cred că putem totuşi, fără să ris­

căm prea mult, să purcedem la deschiderea sezonului de primăvară...Tradiţia cea veche şi cea bună, ne cere — la ocazii atât de solemne — să mai dăm şi dela noi câteva floricele de stil. Fireşte, primăvara e parfumată — şi fără de intervenţia noastră ; totuşi e de rigoare să subliniem acest lucru, cu câteva picături de poezie. Preferăm, în loc de cuvinte, această reproducere mi­nunată a unui câmp cu brânduşe-de-primăvară (cro- cus) din care respiră, cu exuberanţă, inaugurarea poe­tică a primăverii...

Joi

1% J ESREŞIT, fo tografia de alături este menită să / V ne consoleze şi să ne împace întru câtva cu

spiritul american.Insfârşit, li s'a urât şi americanilor, cu excesele de sport şi de recorduri inutile.Ei au răspuns la concursurile de viteză — cu înscena­rea unei curse de raţe. E un record de bun simţ — împotriva recordurile de nebunie, în care viaţa se ia la întrecere cu moartea.Alergările de raţe, organizate de către populaţia din Mayr.ard, statul Massachusetts din America de Nord, sunt o datină sănătoasă, î m p o t r i v a exagerărilor sportive...

Vineri

^ _T drept, întrecerea raţelor nu provoacă palp ita ţii, I a ca alergările de cai, de automobile, de pie­

toni, de biciclişti, de chelneri...In schimb, provoacă multă voie bună şi ilaritate. Spec­tatorii nu sbiară, figurile lor nu sunt crispate.Această parodie a sportului, în care predomină ele­mentul grotescului, nu contribue la încordarea inutiiă a nervilor, dimpotrivă : produce o destindere foarte necesară.

E o veselie generală. Toată lumea râde acum, deodată, când rasul a ajuns să fie atât de rar...E, cel puţin, o mică consolare; aş propune ca ra ţa . care ajunge cea din urmă !a ţintă să fie premiată. Căci e o pasăre cum inte: nu se grăbeşte\ să-şi termine cariera sportivă — în oală...

A A l puţin atrăgător ş! mai puţin IwfM amuzant de cât cursele de raţe,

ni se par concursurile de ora­torie pe cari englezii le organizează prin­tre elevii din şcoalele primare. Mărturisim — cu riscul de a fi tra ta ţi ca retrograzi — că nu ne putem entuziasma pentru această flecăreală organizată. A rta de a tăcea este un meşteşug mult mai preţios decât arta de-a vorbi.Când Mahatma Gandhi, bunăoară, se hotărăşte să nu vorbească tre i săptămâni, tăcerea lui este mult mai elocventă, decât toate discursurile sale.De ce să-i mai învăţăm pe copii arta de-a spune minciuni. — Fără artă, minciunile lor sunt inofensive; cu artă, devin advocaţi... Părinţii riscă să fie aşezaţi mereu pe — banca acuzării...

Duminica/ U îndrăznesc să afirm că a tăia

/ lemne e mai bine decât a face oratorie. Dar nu se poate să nu

recunosc că este o activitate mai folosi­toare, mai cinstită şi mai sănătoasă,Truda grea de-a obţine titlu l „regina tă ietorilor de lemne", este desigur un

IPSA de lucru a creeat mijloace noui de lucru. Mai exact: lipsa de câştig

a inventat posibilităţi inedite decâştig.-

Femeia unui şomer din Paris a avut o idee ingenioasă, A lip it un afiş pe un copac, prin care anunţă că pentru 2 franci pe oră se angajează să plimbe câinii proprietarilor din cartier,Femeea aceasta a inventat o profesiune nouă: guvernantă de câini.A reuşit. întreprinderea merge binişor. Şi ea e mulţumită — şi câinii sunt mulţumiţi...

Marti■

l^^^R U M O A S A artistă do cinemato- m * graf, Annabella, a fost răcită, după

cum se ştie, de către un urs.- Animalul a dat dovadă de-o lipsă do ca­valerism, revoltătoare. Annabella a co­laborat la alcătuirea unui film de circ. In momentul în care a încercat să fie gentilă cu ursul din arenă, animalul a atacat-o şi a rănit-o la picior.Dar şi frumoasa Annabella a dat o do­vadă că nu se pricepe la — animale săl­batece. Dac'ar f i c itit din operele foarte interesante, ale exploratorilor şi naturalişti- lor englezi, ar f i aflat că cei mai buni cu­noscători de animale au o părere foarte rea despre urşi. Mai muîtă încredere poţi să ai într'un leu sau un tigru, fiindcă sunt animale nobile şi cu caracter. Pe când ursul este un mitocan, fără caracter, un animal perfid, care nu merită nici o în credere... F. D lma

Pag. 18

No. 429

tta c m d ir u M

La Opera Română şi la Teatrul din Cluj s'au prezentat de curând cu mare succes „Faust" de A rrigo Boito şi piesa originală a d-lui I, Tâlvan „La ţu l“ .Am bele spectacole au fost foarte bine prim ite de public. Vedem în această pagină :O scenă patetică din piesa d-lui Tâlvan „La ţu l".Trei scene din opera „Faust" care a fost admirabil inter­pretată de d. V. Siomin (Mefisto), T. Spătaru (Faust), F. Dobranskaia (Margareta), Elena P. Capellaro (Marta), Ionel Pulea (Wagner).In piesa d-lui Tâlvan rolurile principale au fost deţinute de d-nele Jeana Popovici Voina, Viorica Dimitriu, Adelina Vulcu, Nunutza Hodoş, Virginia Drăgoi, Elvira Barbu, Vio­rica Gabor, Virg. Romanovski şi d-nii Ion Tâlvan, N Di­mitriu, I. S. Văleanu.

Minunată, —noua Apă de C o ­

lonia parfumată cu C h y p r e

de Coty creafia 1935 —

fină, discretă, pătrunzătoare,

e prin excelenfă Apa de C o­lonia a doamnei distinse, ca­

re înfelege să păstreze. în

orice împrejurare farmecul

ei personal. Serrzaţ i a de

p r o s p e f i m e , r ăcor i re

şi de plăcută d i spoz i ţ i e .

STIMATA DOAMNA Pentru ca o pudră de faţă să fie în tr ’adevăr demnă de atenţia Dv„ ea trebue să îndeplinească urm ătoarele condiţiuni:1) Să fie com pusă din produse de prim a caliti>*e şi de o 'p u r i­tate desăvârşită, ia r p repara ţia ei să se facă pe cale ştiin ţiiicâ şi ţinând seama de toate condiţiunile de higienă.2) Aderenţa ei să fie obţinută p rin fineţea pulberei şi nu prin produse chim ice, cari venind în contact cu epiderm a transpi^ rată ,o irită . Aderenţa trebue să fie perfectă, adică pudrâ *â prindă bine de piele şi să nu plece la ce) mai uşor curent de aeri3) Pudra treb u e sJHnenţre tenul mat şi să îndepărteze luciul pie­lei atât de desâgreabil. Ea trebue să se potrivească atât pentrh un ten gras cât şi pen tru unul uscat.4) Să fie bine şi discret parfum ată.Toate aceste calităţi le găsiţi în trup ite în pudra

„ E X T A S E”produs al Parfum erîei Nortier, ce se găseşte ae vânzare la Dro- guerii, Parfum erii şi Farm acii în urm ătoarele nuanţe: alb. ra- chel, naturelle şi ocre.

cutia m ică Lei 20.— cutia mijlocie Lei 35.— cutia m are Lei 65.—

Plătind oricât de scump nu puteţi găsi ceva mai buni Încercaţi o cutie m ică şi veţi avea o surpriză, căci această pudrâ este preparată după cele ttiai noui reţete ale artei cosmetice. Acolo unde furnizorul Dv. nu y’o poate livra, trim iteţi valoarea In mărci poştale la Depozitul Parfum eriei Nortier, str. Isvor 78a. Bucureşti, şr o veţi p rim i franco p rin poştă.

EAU deX O L O G N E

m

S A P T A M A N A TEATRALA„P loa ie" de Somerset Maugham la Teatrul Comedia

G e o rg e V r a c c a în „ P lo a ie *

G . T im ic ă în „ P lo a ie “ .(Foto Lonyai)

*sce n ă de

a n s a m b lu d in „ P lo a ie "

5 UNTEM se pare în zo­dia pieselor... tropicale. După „ S i mu nu l " , iată

„Ploaie" de Somerset Maugham la Teatrul Comedia. Şi în profida acestor asemănări izbitoare de climă cele două recente pre­miere se clasează printre spec­tacolele interesante ale stagiu­nii, pe sfârşite.Maugham este desigur unul din cei mai abili scriitori de teatru contemporani. D i n t r e scriitorii moderni englezi este poate cel mai gustat, în afara „Insulei" poate pentru că nu face atâta caz de acel spirit anglo-saxon, care sperie atât de mult pe „continentali".

I

„P loaie" este o satiră, pe alo­curi destul de usturătoare, contra ipocriziei nu religioase, ci a mul­tor din aşa zişii slujitori ai b i­sericii.Spectacolul dela Teatru „Com e­d ia" este, cum am spus, inte­resant. „Ploaie1' este cunoscut publicului şi din cinematograf. Să dea Dumnezeu să nu aibă soarta lui „Miss Ba", „Dineu la ora op t", „G rand-H ote l" şi altele cari deşi meritau să fie văzute pe scenă au fost ocolite de nu­merosul public care le văzuse la cinematograf.A r f i păcat, mai ales că d. G. Vraca şi d-na Mania Antonov au jucat frumos,

Monsieur de la Palisse

R E A L I Z Ă R I MARI IN DOMENIUL C UL I N A RDacă un cetăţean oarecare al acestei ţări, care a fost nevoit să-şi părăsească patria, se în­toarce in mijlocul nostru, va fi cuprins la to t pasul de o ne­stăpânită şi necontenită mirare în privinţa progresului şi a enor­melor schimbări săvârşite în toate domeniile. Urbea noastră s'a transformat în metropolă, casele s'au înălţat, stilul lor s'a rafinat, instituţiuni noi au răsărit pre­tutindeni cu ultimul cuvânt al cerinţelor omului civilizat.S'a vorbit mult despre stomacul Capitalei, de avalanşele de ali­mente ce se consumă zilnic; mai presus de toate rămâne însă simbolic chintesenţa hranei u- mane: pâinea. Ce drum parcurs dela fabricarea ei rudimentară din negura istoriei până în zilele noastre I Dela grâul măcinat cu bolovani, până la întreprinderile miraculoase de azi, vaste, higie­nice şi complicate asemenea unor laboratorii de minuţioase expe­rienţe.Noua moară care alimentează fabrica de pâine Gagel, este una din minunile technice reali­zate la noi în ţară. — Cele zece vagoane de făină ce ma­cină zilnic moara automată Ga­gel, se transformă în bună parte

în cea mai fină patiserie, şi cei mai delicioşi cozonaci ies din mâinile gospodinei, care ştie că reuşita unei prăjituri este condi­ţionată numai de calitatea făinei. Aceste m a r i întreprinderi ar

Grâul este depus spre măci­nare, după ce mai înainte a fost bine spălat cu ajutorul ma- şinelor speciale şi este lăsat pui, fără adausuri chimice.Atunci când gospodina îl cum-

trebui să organizeze zile de vi­zită pentru marele public.Fazele diverse prin cari trece grâul până să ajungă făină, sunt extrem de interesante.

pără gata ambalat, nici nu-şi închipue prin câte transformări a trecut, nici ce muncă uriaşă au factorii răspunzători ai unei asemenea întreprinderi. S.

De Reumatismvă vindecaţi sigur numaf

Faceţi o cură serioasă cu TogalEliminaţi Mtfcl toxinele din organism prin dizolvarea acidului uric! La tel M «faci sigur tableteleTogat, chiar |i in cazuri Învechite, la:

G u tă » Sciatică » G r ip ă « N e vra lg iiD u re ri de cap (chiar rebele)

Sănătate numai prhiToj'aU La Farmacii şi Droguerii. Produselveli«»

M a s a ju l c o rp u lu i M as a ju l o b ra z u lu i Curs de gimnasfică B ă i de p a r a f i n ăI N S T I T U T DE ÎNFRUMUSEŢARE

sub supraveghere medicalăSTR. ANASTASE SIMU No. 4, ETAJUL

T E » e F Q N 4-0615

M g n « c u r ă P e d I c u r ă P e r f e c ţ i o n a r e a

e l e v e l o r

„PETER"

A ÎNCEPUT s e z o n u l

ONDULAŢIUNILOR PERMANENTE!-------------- ---------------- .------------- !

Coaforu l I. BEER cu fiul]CALEA MOŞILOR, 53 — Telef. 3.00.II

Execută personal aceste lucrărî deci şî g a r a n ţ i a calităţiij

D o a m n e l o r !Pârul este podoaba D -voastră.

D eci nu lăsafi pe oric ine să vă facâ O n d u la fiu n i P erm a­nente sau V opsitu l P âru lu i. — Renum ita casa de în ­c redere „ O O R T H E I M E R " vă stă la d ispoziţie.

L u c ră ri a r t is t ic e de p ăr. — Fragm ente pentru noile c o a fu ri m oderne.

A ran jam ente de mirese m odele parisiene. — P r e ţ u r i c o n v e n a b i l e .

Institu tu l de în frum useţare „D O R T H E I M E R'* Tel. 3.01.75 BUCUREŞTI, C a le a V ic to r ie i, 50 — PLOEŞTI, Pasagiu l Cooperativi

P a g ^ O

No. 429

Cari sunt concluziile ?In primul rând, cele technice.Din opt partide, şapte şi-au a- tins scopul. Şapte învinşi au fost eliminaţi, şapte învingători au păşit, obosiţi şi mândri, în turul sferturilor de finală".Una singură — cu două prelun­giri pe atât de palpitante, pe cât de sterile — s'a term inat «decisă.Căci Unirea-Tricolor, după ce a tondtis cu 2-0, mai mult de 60

minute, a cedat insistenţelor tot mai asidue ale lisei din Ti­mişoara, primind un punct care a desiănţuit şi mai mult o per­fidă care numai de „tem p o"«avea nevoie şi văzându-şi spe- ranţele spulberate în ultimul mi- lut al celor 90 de minute, când,printrun „shoot" magistral în Primul " goal" marcat de Cârian în poart° " ieicolţul plasei, dela 20 de metri,

li-Wetzer a egalat.Judi Wetzer !Câte amintiri nu năvălesc puhoi f pronunţarea acestui nume !Unirea din Timişoara, cu tricou-

albe şi linia de înaintare tare marca de câte opt ori intr'un match, Chinezul „q loria Janatului", campion naţionnl ani Je iile în şir, Juventus-ul de altădată, România-Grecia 8-1,Montevideo... câ te c lip e de e - «loţie şi v ite jie ale fo o tb a llu lu i românesc ! Şi to a te , to a te , le ga te Je-un singur om, r id ic a te , d in nimic, de un singur ju c ă to r !,..

Rudi W e tze r !

Echipa tim iş o re a n ă lisa c a re a fă c u t D um inică m atch nu! cu U n irea -

!Pag. 21 Trico lo r.

N o . 429 ..............

1> fază din m atchul l i s a — 'U n ire a -T r ic o lo r . C â r ja n (U n .-T r ic .) 'regăteşte să t r a g ă la g o a l.^

; Cupa României !: Din nou, aceste două cuvinte au fluturat pe toate buzele, au răsunat pe toate terenurile, au fulgerat pe toate firele, au con­gestionat toate feţele, au obse­dat toţi secretarii de redacţie şi paginatorii ed iţiilo r „de Luni", au infestat toate paginile „spor­tive".Din nou s’a jucat pentru cupa României.A mai trecut, aşadar, încă un pătrar din descreşterea ei. Incă o foaie — din calendarul cu fo i puţine— a fost ruptă. Optim ile Je finală, cum se spune în te r­meni specializaţi, s’au jucat.

** *

Cea mai autentică vedetă — singura de calibru european, alături de Vogi şi Auer — a jo ­cului cu balonul rotund în Ro­mânia. Uriaş* dealungul anilor, uriaş şi acum două zile, când la sfârşitul matchului, 1000 de oameni, în picioare, î-au o fe rit aceleaşi aplauze pe cari le înă­buşea, în 1930. O. N. E. F.-ul şi gazonul lui.Şi căruia ilsa îi datoreşte mat­chul nul de Duminică iar publi­cul bucureştean, cea mai fru ­moasă partidă a actualului sezon...

** *

Lipsite de o asemenea atrac- ţiune, celelalte întâlniri s’au mul­ţum it să furnizeze câte un câş­tigător.

Aşa, acesta este singurul merit al aceleia dintre Juventus si România din Ciuj, în care, dacă footballul nu a fost de calitate, surpriza a fost d intre cele mai autentice : 2 -0 pentru Juventus. Tot o surpriză era să se producă şi la Timişoara, unde Ripensia — după ce dispusese de Uni­versitatea din Cluj cu 5 - 1 , cu o săptămână mai înainte — a trebu it să muncească din răs­puteri pentru a obţine „2 — l-u l" necesar menţinerii în cursă.Şi to t o surpriză s’a produs— dar numai în parte, în ce p ri­veşte scorul — la Oradia, unde C. A. O. a învins Chinezul din Timişoara cu 4 — I.Din restul rezultatelor— după ce vom desprinde victoria echipei Phânix, din Baia Mare, asupra C. A . T.-ului, cu I — 0 nimic nu mai pretează la extaziări. Nici 6— 2, obţinut de Venus contra Prahovei, nici 4— I realizat de A. S. C. A. M. contra Tricolo­rului din Baia Mare, nici alt 4— I. reuşit de C. F. R. —Bu­cureşti, în faţa şi în dauna lui S. G. S. din Sibiu.

** *F o to g ra fii Berm qn)

O fa z ă din m atchul Juventus - Ro­m ân ia . B ă rlea (J u v .j în lu p tă cu doi „ro m an iş ti-*.

O fa ză din m atchul Juventus - Rom ânia. M e lc h io r IJ u v .) a tra s go al, d a r p o rta ru l Rom âniei a prins.

Acestea au fost concluzii tech­nice.Celelalte ne vor permite să constatăm «accesul particular de care se bucură competiţiunea aceasta— Cupa României— suc­ces negreşit posibil numai prin înglobarea în acela mai gene­ral al spectacolului de foot-ball anul acesta, să aplaudăm rămâ­nerea a patru echipe bucureş- tene printre cele calificate, cu posibilitatea de a deveni cinci, să apreciem, însfârşit, toată sa­voarea unei comp^tiţiuni în care hazardul dă mâna cu valoarea, pentru binele sportului...Şi iată !

G h eo rg b e Ţ a ri

I

•■*., , , ,t

In faţa a 30.000 de spectatori s'a aler­gat la Liverpool „M a ­rele premiu naţio­nal” care s'a trans­format şi în acest an într'o veritabilă sărbătoare populară. Fotografiile noastre luate în ziua cursei înfăţişează :SUS: Prinţul deW a- les, uitând că e prinţ şi urmărind cu pa­siune (respectiv muş- cându-şi u n g h i i l e ) cursa ; cai şi călăreţi trecând peste unul din cele mai peri­culoase obstacole. STANGA DE SUS IN JOS : La un obs­tacol— un cal care şi-a pierdut călăreţul şi altul care s'a ros­togo lit cu jockeul. „Reynoldstown" a- vând în şea pe F. Furlong, trecând în câştigător linia de sosire.Agenţii „Salvării" se îndreaptă cu targa spre locurile acciden­telor survenite în timpul cursei. DREAPTA : Un cal se împiiedică şi cade. Triumfala intrare a câştigătorului, — un „outsider" la cântar.

ICALENDA1828. S’a născut H y p o lite Taine, istoric şi c ritic francez, A m urit la 1893 (a lă tu ri c h ip u l).1839. S'a născut în Bucureşti Nicolae S r ig .Racovitză, fost m i­nistru de Justiţie .1843. S'a născut G h . Roiu, fost profesor la laşi.1864. S'a născut com pozitorul •ugen d 'A lb e rt în G lascow . A murit la 1932.1889. G . G r . C antacuzino îşi formează cab inetu l.

1713. S’a în ch eiat pacea dela Utrecht, prin care s'a pus cap ă t războiului pentru succesiunea Spaniei.1830. S'a născut fizicianul Ema- îil Bacaloglu, profesor univer­

sitar şi m em bru al A cadem ie i Române, A m urit la 1891, (A lă ­turat ch ip u l).1848. A p are le g e a m aghiară pentru unirea Transilvaniei cu Ungaria.

1457. Ştefan cel M a re se urcă pe tronul M o ldove i, după ce a învins la G o ldeşti pe Petru A ron, omorîtorul ta tă lu i său.1796. Bătălia de la M o n ten a tte , prima luptă şi prim a v ic to rie a lui Napoleon.1804. A m urit filosoful Im m a­nuel Kant la Königsberg. Născut la 1824. (A lă tu ra t c h ip u l).1829. A pare prim ul ziar rom â­nesc „C urieru l românesc" al lui I. Heliade Rădulescu.

1598. H en ric IV acordă prin edictul din N antes lib e rta te re li­gioasă pro testan ţilo r,1711. Petru cel M a re , ţaru l Ru­siei, prom ite M o ldoven ilo r v e ­chile fruntarii, în schimbul p ro ­tectoratului rusesc.1711. A m urit N icolas Boi- leau, mare p o et şl c ritic francez, 1695. A m urit Jean de la Fon- taine, ilustrul publicist francez. Născut la 1621 (a lă tu ra t ch ip u l), 1813. S'a născut artistu l d ra ­matic Costache C a ra g ia le .

1759. A m urit com pozitorul Georg Friedrich H ande! (născut !a 1685).1848. loan C orvin de H un iad e, inchee un tra ta t cu Turcii, prin care se aduc unele îm bu nătă ţiri pentru Români.1865. Abraham Lincoln, p reşe­dintele Statelor U n ite a fost a- sasinat. Născut la 1809. (A lă ­turat chipul).1885. S'a născut artistu l d ra ­matic Cazimir Belcot.

1632. A m urit Gustav A d o lf II rege al Suediei. N ăscut la 1594. (Alăturat ch ip u l).1647. Doamna Elena a lui M a ­tei Basarab tipăreşte traducerea cărţii „Im itaţii lui H ristos", lu­crată de ea şi fra te le său Udrişte Năsturel.1717. loan M avrocordat domnul Munteniei închee tra ta tu l dela Passarovitz, prin care Austria ne răpeşte O ltenia.

1 1788. A murit m arele scriitor şi ■ naturalist francez G eorges Louis [Ledere de Buffon. (A lă tu ra t I chipul)

1822. S'a născut M itro p o litu l ! I Primat Miclescu C alin ic.

1828. A murit p ictoru l şi g ra - j vorul spaniol Francisco José de 1 Goza la Bordeaux. (N ăscu t la 1746),1852. S'a născut pictoru l Gh. D. Mirea, profesor la A cadem ia

I de Arte frumoase.I 1890. A murit naţionalistul a r ­

delean, protopopul Simion Ba I int.

1 0

1 1

I. Heliade Raduleşci^de A l. Io rd a n

W ITERATURA românească a cărei ivire s'a făcut atât de S sfios şi atât de târziu, a fost favorizată prin apariţia, în

cursul vremurilor a unor însufleţiţi luptători pe tărâmul cul­tural, cari prin prodigioasa lor activitate i-au ajutat să facă adeseori salturi uriaşe, izbutind ca astăzi să fie la nivelul lite ra ­turilor din occident.Dintre aceşti neobosiţi slujitori ai culturii româneşti face parte şi I. Heliade Rădulescu.Născut la Târgovişte în anul 1802, fiu al lui llie Rădulescu şi al Frusinei, a fost trimis de mic să înveţe carte cu un dascăl grec. Se vede însă că lecţiile asupra limbii greceşti i se păreau copi­lului atât de anevoioase, pe cât i se părea de uşor să înveţe citirea în limba românească. Căci româneşte învaţă el singur să citească din cartea „A lexandria" care î-a căzut întâmplător în mână şi ale cărei slove le-a sorbit, pe furiş, ascuns în tr’un pod. Deaceea, când Gheorghe Lazăr, apostolul învăţăturii româneşti şi-a deschis şcoala în Bucureşti, Heliade Rădulescu e printre cei dintâi si cei mai sârguincioşi elevi ai acestuia, iar când profesorul se reîntoarce în Ardeal, rămâne el în locu-i.Redăm acum mărturisirea lui Heliade asupra greutăţilor pe cari a trebu it să le îndure numai pentru a se vedea cât de neînfrântă i-a fost dorinţa de a răspândi cultura românească ; „am început lecţiile mele de gramatică, până când am sfârşit cu dânşii un curs de matematică şi de filosofie în limba naţională în vreme de sase ani, fără să mă întrebe cineva ce fac, fără să vină cineva să încurajeze pe şcolari. Venia iarna ; lemne nicăiri; fiecare şcolar aducea câte un lemn de pe unde găsia, care abia era în stare să încălzească preajma unei sobe sparte şi să topească fu lgii de zăpadă ce vijelia îi repezia pe ferestrele cele sparte. Tremurând cu mâna pe compas şi pe cretă ne făceam lecţia şi Dumnezeu a binecuvântat ostenelile noastre ce erau nişte minuni ale d ragos­te i şi ale h o tă r î re i" .Dar Heliade şi-a dat seama că lupta contra întunericului trebue dusă pe mai multe fronturi şi deci nu numai pe cel al şcoalei. Deaceea în anul 1829, începe să p ub lice— în urma autorizaţiei căpătate deia ocârmuirea rusească, prin intervenţia lui Dinicu Go- lescu — ziarul „Curierul Românesc'1, care e cel dintâi ziar al nostru. In 1832, deschide o tipografie, iar peste un an, împreună cu o mână de tineri inimoşi ca I. Câmpeanu, G r. Băleanu, G. Bibescu, C. CantacTuzino, P. Poenaru, C. Aristia, Voînescu al ll-lea, C. Faca etc. întemeiază Soc. „Filarmonica", al cărei scop era culti­varea muzicei şi a teatrului românesc.Un an mai târziu, înfiinţează în casele pitarului Dincă Boerescu o „şcoală de muzică vocală, de declamaţie şi de literatură" ultimul obiect fiind predat v iito rilo r artişti to t de Heliade.După îndemnul lui de a se clădi un teatru în Bucureşti, mai mulţi boeri cu stare cumpărară, în 1836, un loc al dragomanului Sera­fim pe care se înalţă astăzi Teatrul Naţional.Atmosfera politică tulbure din acea vreme nu putea să-l lase nepăsător pe entuziasmatul Heliade Rădulescu. El ia parte activă la revoluţia din 1848, redactând apoi proclamaţia dela Islaz. Membru în guvernul provizoriu e nevoit în urmă să se exileze, pribegind prin Londra, Paris, Constantinopole etc.In străinătate el n'a încetat de a face mereu propagandă în fa ­voarea Românilor.Reîntors în ţară în anul 1859, e ales în 1866 preşedinte al Socie­tă ţii Academice Române care tocmai se înfiinţase, in literatură Heliade a cucerit un loc de frunte atât prin tradu­cerile sale din marii scriitori ai Apusului ca Lord Byron, Lamartine, V. Hugo, Molière, Rousseau, Chateaubriand etc., cât şi prin crea- ţiile-i proprii, cari dacă n'au atins perfecţiunea, au deschis totuşi drum larg generaţiilor ce-au venit după dânsul. Din producţiile sale poetice, cele mai reuşite sunt : „Sburătorul" şi elegia „O noapte pe ruinele Târgoviştei“ . Heliade a scris de a ltfel mult şi în genuri d iferite . Era şi o necesitate a timpului în aceasta şi o satisfacere a energiei uimitoare pe care o poseda acest om. Cu toate că scrierile sale se resimt puternic de influenţa rom anticilor francezi, Heliade le strecoară o notă personală prin humorul său, adeseori îmbinat cu sarcasmul.Nemulţumit de haosul în care se sbătea gramatica românească- la început el îi dă directive foarte sănătoase, cerând să se scrie aşa cum se vorbeşte. Mai târziu părerile sale în această direcţie se încâlcesc, deoarece pretinde o italienizare a limbii, care ca orice lucru fo rţa t nu a putut prinde.Tot Heliade e acela care prin grai sau prin coloanele ziarelor sale a dat un puternic îndemn tinerilor scriitori din acea epocă, printre cari şi lui lancu Văcărescu, Momuleanu, Bălcescu, G rig. Alexan- drescu, Boliac, Cârlova, Bolintineanu etc.Viaţa i s'a sfârşit în ai 70-lea an de existenţă, adică în 1872, la 15 Aprilie. Totuşi şirul de ani pe cari i-a tră it şi se par prea puţini, în raport cu uriaşa-i activ itate prin care a acoperit atâtea imperioase goluri din viaţa culturală a epocii sale.

Cititi „ M A G A Z I N U L “Publicaţie t ip ă r ită în c u l o r i la heliogravură

PLECÂND de PAŞTIcu excursiunea S o c i e t ă ţ i i

Principele - Mircea

P e t r e c e ţ i o v a c a n ţ ăinstructivă, distractivă şi de odihnă

înapoierea pe Dunăre V I E N A 7 zile Budapesta 3 zile

(2 2 A p r ilie - 3 M a i)

Locuri s t r ic t l im ita te

Inscriefi-vă de urgenţă la : Soc. Principele - M ircea, Str. Aurel Vlaicu Nr. 19, sau Biroul de Voiaj „EURO PA", Banca Cornea, Calea Victoriei 28 — Telefon : 4-1479.

e incontestabil cel mai elegant ţi bun Rouge de buze ce există. Cele 4 nuanţe dau deplină sa- tisfacţiune. insă n u m a i dacă întrebuinţaţi veritabilul R I T Z. Observaţi pe fiecare baton mar­

ca gravată pe fund

/ u h ^

Toate celelalte, oferite de per­soane fără scrupule, sunt imita- ţiuni proaste, cari strică buzele dv. RefuzaţMe cu energie ţi cereţi î n t o t d e a u n a n u m a i

REPR. SAM. L6BL & FIU BUCUREŞTI, Bd. M A R IA , 30 ID O A M N E L O R !

V opsitu l pă ru lu i, în cele mai fru­moase culori naturale precum |i on- d u la ţiu n i p e rm an ente , execută ire­proşabil C o a fo ru l F ra n ţo is , Stradi

Edgard Quinet, 7.

H I P N O T I S M U Lşi T e le p a tía se pot învăţa uşor, după m etodă practică... G ra tis prim iţi o carte despre hipnotism şi telepatie cerând-o dela „Edi­tura Astra“ căsuţa poştală 3005. sectorul III, Bucureşti.

i iCE „ Z I C E STOMACUL Dv.?Dacă stom acul dv. „zice“ ceva, înseam nă că este mai m ult sau m ai puţin deranjat, căci nu tre­bue să vă „sim ţiţi“ stom acul! Dacă sim ţiţi că acest organ există, prin unul din sim ptom ele următoare, este că aveţi nevoie de MAGNESIA BISURATA. Gaze, acreli, râgâieli, b ila care se urcă, o resp iraţie „ indiscretă“ m igrene insom nie, toate aceste sim ptom e uşoare, cari d ispar în puţinftim p, pot, dacă sunt neglijate, deveni cronice şi să necesite lungi în ­grijiri. O jumătate linguriţă de M agnesia Bisurata în puţină apă vă va uşura im ediat şi vă va perm ite de a m ânca după cum doriţi fără teamă de dureri d i­gestive.De vânzare la toate farm aciile şi drogueriile cu preţul de lei 75 flaconul m ic sau format mare econom ic lei 110.

160 PA G IN I 20 LEI

Ele rep re z in tă :C um se p o t salva cu aju­to ru l p o m p ie rilo r locatarii unei case incendia te . P om p ie rii cu masca de gaze trave rsând un teren pe­ricu los. M Un so lda t se salvează arun- i cându-se de la o mare I in ă lţim e .S'a d a t a larm a! Avioane au fo s t sem nalate.D ife rise o p e ra ţii de stin- jgere.Toată lum ea ascultă atentj la e x p lic a ţii. Un singur | fu n c ţio n a r a adorm it. Vi- J sează desigur pen tru pace.

( Foto Berman).

Funcţionarii administrativi, ca şi cei din poliţie urmează în Capitală cursuri pentru a şti cum trebue să se apere în cazul unui atac aerian.Săptămâna trecută s'au făcut la pos­tul central de pompieri demonstraţii interesante pentru funcţionarii admi­nistrativi.Fotografiile noastre au fost luate în timpul interesantelor demonstraţii ale pompierilor.

REALITATEA ILUSTRATĂ în colaborare cu revista

LUMEA TURISTICĂ şi CURIERUL BĂILOR, orga­nizează de sărbătorile de Paşti, o e x c u r s i e la

BĂILE HERCULANE27 APRILIE I M A IU

4 zile complete la BĂILE HERCULANE în cele

mai bune hoteluri ale statului. O plimbare pe

Dunăre până la Cazane. ----------- Vizitarea insulei

A D A - K A L E HC O S T U L 1 3 50 LEI DE FE R S O A N Acu prinzând tre n u l, dus şi in to rs , 4 zile de pensiure co m p le tă , p lim b a re pe D unăre şi v iz ita re a insulei A d a -K a le h , bacşişuri, t r ă ­suri, b ă rc i, e tc . e tc . — In fo rm a fiu n i şi în s c r ie r i Ia O fic iu l de tu ­rism al „ R e a l i tă f i i I lu s tra te " în ha llu l p a la tu lu i „ A d e v e ru l" şi

„ D im in e a ţa " , s tr . C onst. M ilte 7 — 11 . Te le f. 4 .10 .04 .

/ / u 1 1 i u i y i ^

nu su n t suficiente..| I H H M r ' . . . p en tru a d istruge ac ţiu n ea v ă tăm ă to a. . . p en tru a d istruge ac ţiu n ea v ă tăm ă to a re

p e care o p o t av e a m icrobii şi restu rile d e m âncăru ri. — P a s ta N ivea sp a lă şi cu ră ţă cu u şu rin ţă ferm en ţii d in cele m ai ascunse colţuri. N um ai este o d ificu lta te desinfec- ta rea gurei d e d ouă ori p e zi. d e cand vă l U U U ls tă la d ispoziţie p a s ta d e d in ţi N ivea la un -----------------------------p re ţ a tâ t d e eftin. A ce as tă p a s tă fereşte Jin ţii d e a se strica şi îi în ­tre ţin e foarte frum oşi albi.

P lăcută, spum ează uşor excelentă ca gust.