Regele Carol II, cîfind langü cămin în castelul Foişor aîn...

of 32 /32
Regele Carol II, cîfind langü cămin (Vezi în corpul^fevistei reporrajui în castelul Foişor aîn Sinaia Suveranul în intimitate

Transcript of Regele Carol II, cîfind langü cămin în castelul Foişor aîn...

Page 1: Regele Carol II, cîfind langü cămin în castelul Foişor aîn ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/47491/1/BCUCLUJ_FP_279742_1935... · Regele vorbind !o M icro fon, Io inaugurarea

Regele C arol II, cîfind langü cămin(Vezi în corpul^fevistei reporrajui

în castelul Foişor aîn SinaiaSuveranul în intimitate

Page 2: Regele Carol II, cîfind langü cămin în castelul Foişor aîn ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/47491/1/BCUCLUJ_FP_279742_1935... · Regele vorbind !o M icro fon, Io inaugurarea

REALITATEAI L U S T R A T Ă

D i r e c t o r ; N i C . C O N S T A N T I NA p a r e s ă p t ă m â n a l în 3 2 p a g i n i mari , cu un sup l imen t gratui t de 4 8 pagini . U n e x e m p l a r ' 1 0 L e i

P R E Ţ U L A B O N A M E N T U L U I :P E U N A N . . . 4 0 0 LEIPE Ş A S E L J J N I ......................... 2 0 0 „P E TREI L U N I ......................... 1 0 0 ,,R E D A C Ţ I A Ş l A D M I N I S T R A Ţ I ABucureşt i St r . C O N S T . M I L L E 5 - 7 - 9 T E L E F O N 3 - 8 4 - 3 0I m p r i m a t a ’a t 'otu • r o t o ş r a v ur . i in a l

No. 416 - R. | . — Pag. 2

\

ANUL NOU LA PA

Z îna A n a l» ! N ou $•« s ă r b ă to r i t p r in t r o s ii jfe â : e l iq io u . i• ed em pe Kege t re c â n d îi*

ae o n o a re ţ i a lă tu r a t : j R eg ina M ă r ia infa ţa P a t r ia rh ie i .

PR ĂBUŞIREA A V IA T O R IL O R FRIM Şl D U M IT R 5S C U

A v ia to r i i P rim şi D u m itre s c u c a re in te n ţ io n a u să to c ă ra id u l Bucu , , t ‘ s 'o u p ră b u ş it in G e rm a n ia . D u m itre s c u a m u r it , ia r Fi im s'a s a lv a t c i : . f F o to g r a f ia n o a s tră îi re p re z in tă pe ce i d o i a v ia to r i în a in te da p l t ort

CEL M A I M ARE POM DE C R Ă C IU N D IN ŢA R Ă

C e l m a i m a re pom de C ră c iu n d in ţa r ă lu m in a t e le c t r ic a fo s t in s ta la t la B ă ile H e rc u la n e cu p r i le ju l c o n g re s u lu i M ic e i A n ta n te tu r is t ic e . Pom ul o re 22 m e t1-! în ă lţ im e .

Page 3: Regele Carol II, cîfind langü cămin în castelul Foişor aîn ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/47491/1/BCUCLUJ_FP_279742_1935... · Regele vorbind !o M icro fon, Io inaugurarea

No. 416 — R. I. — Pag. 3

Castelul Foişor din Sinaia, tăcut şi liniş­tit sub albul zăpezii. Brazi împodobiţi de natură îl împresoară. Regele Carol la masa de lucru cu căţelul favorit în braţe. (Foto Ass. Press-Berman.)

G REŞESC cei cari cred că un suveran dispune de timpul său cum îi place

şi că-şi cheltueşte timpul petrecând sau nefăcând nimic. Dacă împăra­ţii şi -regii Evului Mediu îşi puteau îngădui de a avea mai mult grija petrecerilor, decât a treburilor pu­blice, dacă se obicinuiseră să con­sidere ţările ca domenii particulare, iar pe supuşi anume născuţi spre a-i sluji, astăzi cei mai mulţi dintre monarhi pun datoriile lor mai pre­sus de toate şi consideră prospe­ritatea statului pe care-l conduc

Valetul de la uşa camerei de audienţe a Suveranului. — Re­gele la masa de lucru. (Foto Ass. Press-Berman).

şi fericirea poporului lor drept scop al vieţii. Viaţa suveranilor buni e închinată binelui obştesc. Mai mult decât oricare, Regele nostru îşi con­sacră toate gândurile şi timpul întreg treburilor pu­blice. Lucrul la palat începe dis de dimineaţă, Toată lumea e în picioare dela orele 6, pentrucă după un ceas se scoală Voevodul Mihai, care trebue să fie la şcoală la ora opt. întotdeauna, înainte de plecare, el îmbrăţişează pe Augustul său părinte

Page 4: Regele Carol II, cîfind langü cămin în castelul Foişor aîn ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/47491/1/BCUCLUJ_FP_279742_1935... · Regele vorbind !o M icro fon, Io inaugurarea

f ~

Mw

— " « f H

Z jŞ m âB

S a lo de a f t e p ta r e de lâ n g ă c a m e ra d e lu c ru a Su­v e ra n u lu i. C e l c a r i au s o l ic i t a t a u d ie n te a ş te a p tă a c o lo p â n ă să f ie p r im i ţ i .(Foto Ass. Press Berm sn)

•igală, şi pe care Regele

nostru o ia împreună cu

Voevodul M ihai. M ulţi din cei 17 milioane de supuşi ai Săi, au mese mai îm belşugate decâ i Regele nostru.

După amiază, M . S. Regele

primeşte audienţele particu­lare. Ziaristul care ne-a îm­

părtăşit programul acesta de

lucru al Suveranului, a fost prim it în această oră de

după amiază. Dacă întâm plă­tor. nu sunt audienţe p arti­

culare, Regele studiază re fe ­ratele scrise ale miniştrilor, şi până la orele şapte seara

este todeauna absorbit de

asemenea lucrări. La această

oră, dânsul lasă grijile la o

D onă c o i fu r i d in h â d u l m a re c a r te lu lu i F o iţa r d i * S in a ia .

care la această oră matinală se află în cabinetul de lucru.

Unui reprezentant ai agenţiei ,.Associated Press1' i s a îngăduit să tacă o vizită Suveranului nostru

la Sinaia, spre a-l surprinde în in tim itate . Am

putut obţine dela acest reprezentant, o scurtă

dare d e seamă a celor ce-a văzut, împreună

cu fo togra fiile făcute cu acest prile j de Berman.D e dim ineaţă, în tim pul —_____ __micului dejun, Regele nostru

citeşte gazetele, to ate gaze­te le de dim ineaţă. Şi trece

im ediat la biroul său, unde-şi

examinează corespondenţa.Această corespondenţă e

vastă, şi Suveranul o îm parte

în două categorii: scrisori

care trebuesc rezolvate ur- gent, şi cele pentru care

urmează să ceară un supli­ment de inform aţii.

Suveranul trece apoi la biroul

de primire, unde îl aşteaptă

aghiotantul de servici. Se

prezintă apoi mareşalul lla- sievici, cu care M . S. Regele

discută chestiunile urgente.Urmează apoi audienţele care, în mod oficial, ar trebui să

ia sfârşit la ora unu, dar

aproape întodeauna se p re­

lungesc până d upă ora două.Deabia atunci S u v e r a n u l

p o a te găsi răgaz pentru masa

de am iază, în general fo arte

J o i; S u fra g e r ia c a s te lu lu i n a ia . De re m a rc a t l in ia m o d e rn ă a m o b ile i,(Foto Ass. Press-Berman(.

d in Si ca to tu l

Page 5: Regele Carol II, cîfind langü cămin în castelul Foişor aîn ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/47491/1/BCUCLUJ_FP_279742_1935... · Regele vorbind !o M icro fon, Io inaugurarea

H o liu l m a re d in C a s te lu l F o iş o r d e la S in a ia . ( Foto A rs. Press).

parte, spre a se ecupa de fiul Său. Vorbeşte cu Voevo- dul Mihai despre cunoştinţele pe care le-a căpătat în acea i i la şcoală, se interesează de progresele pe care le-a făcut, de temele şi de jocu­rile fiului Său. ,După masa de seară, în vreme ce Voevodul Mihai trece în camera sa, spre a-şi pregăti lecţiile pe a doua zi, Suveranul citeşte ziarele de după amiază şi de seară, notând articolele des­pre care urmează să ceara informaţiuni suplimentare, re­zolvă corespondenţa de după amiază, şi de multe ori, până târziu după miezul nopţii, în timp ce majoritatea cetă­ţenilor de rând petrec sau so odihnesc, R e g e l e nostru continuă să rezolve actele.

R.

cu 6 parfumuri alese: Rose, Lavande, Oeillet, Lilas, Bouquet, Eau de Cologne,

cu o formă ideală, plăcută la mânuit,

o capodoperă a parfumeriei moderne.

R O N D

E L I D AM A U D M ARY

obfine un fru m ts succes pe scena Te a tru lu i E fo r ia In o p e re ta „ C a lu l Bălan."

Nu vă lăsaţi martî-§

rizafi de digestie !Turburările d igestive po t t i u ţo r ev i­tate luând Magnesia Bisurata, după mese seu etunci când s im ţiţ i d u re ri. Aproape toa te d u re rile d ige s tive sunt provocate de un exces de a c id ita te* sucului gastric. Magnesia Bisurata pe care o suportă ch ia r stom acurile cele mai sensibile, opreşte ferm en ta­ţia ocazionată de sporirea a c id ită ţii, previne in flam afia mucoaselor ţ i îm ­piedică in to iic a ţia stom acului. M a g ­nesia Bisurata face să dispară chier dela primele doze arsurile, g reu tă ţile , lughiţurile, um flă tu r ii^ şi a lte indis­poziţii d igestive . M agnesia Bisurata sa găseşte de vânzare în toa te fa rm a­ciile şi d rogue riile le p re ţu l de Lei 75, — sau în fo rm e t mare econom ic Lei HO.■ B • :•--■=• ■

MMNWMMMMWMMMMMWMMM

D O A M N E L O R !V op*!+*l p a ra fa i, h cel« m ai fn r-

moese » lo r i ne ture le M t a n i f i «► f i n i i « H . « K « t i im ­

probabil C o a fo ru l F r a e ţo is . S trada

Edgard Q a ia a t, 7.

Page 6: Regele Carol II, cîfind langü cămin în castelul Foişor aîn ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/47491/1/BCUCLUJ_FP_279742_1935... · Regele vorbind !o M icro fon, Io inaugurarea

făcute modernismului, i s’a respectat caracterul clasic, bogat mai anroane dea^est D™iTiDiu SHh,? AH16' Ş‘ ° rna,nent:*!ia' & decorativul se conduc după acest principiu . Stilul Adams, pompeian, în rud it cu Louis XVI, a fost adoptatvi 1 'm ' ,'?• C;lrC Pn c e Perca technică s’a îmbinat fericit cu gustul artistic Materialul utilizat, m arm ora — şi în t r ’o mai redusă proporţie lemnul — a fost exploatat cu un maximum de sim{ estetic şi totuş practic. Acest material con- stitue ca valoare decorativa, elementul majestuos, lapidar.fan tez ia realizatorului a ştiut găsi mijlocul să împace ambele deziderate fru­mosul şi practicul, cum a ştiut deasemeni rezolva şi alte probleme technice —

’ Juminatu1’. ventilatul, — fără să stingherească aspectul interiorului. Toate aceste anexe, impovaratoare a ltm interi pen tru ansamblul artistic al spa ­ţiului, sunt invizibile, ascunse îndărătu l ornamentaţiei. Aşa că, radiatoarele becurile electrice, aparatele de aerisit, au fost „camuflate“', iscusinţa avanta­jam! ambianţa, pusa astfel în relief. ! avaniaIată o sumară descripţie a palatului renovat :Faţada are două in trări , una oficială care duce la scara de onoare cealaltă particulara In trarea din stânga, urmată de un vestibul sprij in it pe coloane «al' bene şi pardosit cu marm oră neagră şi albă. răspunde în sala de m âncare F o încăpere spaţioasa, decorativă cu coloane dorice şi ornamentaţii de ivoriu şi au r Podeaua e de m arm ora neagră de Bourgogne, material admirabil şi ca aspect şi ca aderenţa, împiedicând, deşi lucioasă ca lacul, glisarea Plafoniil prevăzut cu mici cupole disimulează lumina, astfel calculată ca s’o ' c o n v e Z spre mijlocul sa l» aproape vertical. Vor putea încăpea aci trei sute o lsp e ti Mobila n a fost inca adusa din străinătate, unde e pe punctul de a fi terminată

W A palatul regal din Calea Vic- # , toriei s’a desfăşurat în dimi-

mineaţa zilei de anul nou so­lemnitatea sfinţirii sălii tronului şi aripei nou construită.Au p artic ipa t Ia solemnitate Regele Carol II. Regina Marîa, membrii guvernului, demnitarii curţii, cor­pul diplomatic şi autorităţile. Aripa nouă a palatului, este o rea­lizare impunătoare, începută de a r­hitecţii Liman, Dobrescu şi Nicu- lescu şi continuată în 1931 cu pla­nuri personale de d. Artur Lorenz. Faţada palatului, cum se vede, e de o sobrietate calculată fără să fie severă, împrumutându-se şi liniei moderne, simplitatea ei geo­metrică. Sub acest rapo rt — deşi a trebuit să se sacrifice trqdiţiei arhitecturale impusă de atari mo­numente, plus problemei arm oni­zării în trucâtva a clădirii vechi cu cea nouă — palatul regal nu se depărtează de ultimele tendinţe ale urbanisticei bucureştene. Asta în ce priveşte exteriorul. Interiorului însă, cu vagi concesii,

P a tr ia rh u l d r . M iro n C r is te a o f ic i in d s lu jb a re lig io a s ă la in a u g u ra re a p a la tu ­lu iC o rp u l d ip lo m a t ic a v â n d in m ijlo c pe d. G h. T ă tă ră s c u şi S a ve l R ă d u le s c u . ' la f e s t iv i t a te a de la P a la t.0 . G h. T ă tă ră s c u r o s t in d u - ţ i d is c u rs u l la f e s t iv i t a t e a in a u g u r ă r i i p a la tu lu i

Page 7: Regele Carol II, cîfind langü cămin în castelul Foişor aîn ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/47491/1/BCUCLUJ_FP_279742_1935... · Regele vorbind !o M icro fon, Io inaugurarea

Regele v o rb in d !o M ic ro fo n , Io in a u g u ra re a n o ilo r s ă li d in P a la tu l R ega l.E şirec d in sa la t ro n u lu i de la P a la tu l R ega l. Uşa este In p a r te a op usă t ro n u lu i.(Foto Ass. Press-Berman)Regele f i R eg in a M a r ia la s o le m n ita te a in a u ­g u ră r i i .

ic a ra V o e v o z ilo r d in nou l P a la t.Foto Berman)

Vor fi mese de stejar sculptate, deasemeni în stilul general. Adams, şi scaune la fel.Lângă sala banchetelor e un elegant fumoar îm brăcat cu placaj. Sala în chestiune are trei uşi ; una comunică cu un salonaş al Suveranului, alta dă în vestibul. Acest vestibul deserveşte scara de marmoră, unde se află cele 16 apartam ente pen tru musafiri. Scara de onoare din m arm oră de Carrara, e monumentală. Duce la s_ala de serbări. Aceasta lungă de 30 metri e p recedată deasupra scării de o galerie susţinută pe coloane de marmoră galbenă. Deasupra galeriei se înşiră c ircu lar o serie de meda­lioane reprezentând voevozii români, opera sculptorului Medrea. Sala serbărilor sau sala Tronului, cum am spus, e somptuoasă. E decorată cu motive Adams, plafonul, o delicată broderie a r ­tistică. La extremitatea ei, pe o estradă se înalţă baldachinul adăpostind tronul.Frumoase p ic turi , opera d-nei Cuţescu-Stork, împodobesc sala. In fund mai e un salon în m arm oră verde de un admirabil efect.Două tablouri de Bordenache, înfăţişând pe regele Ferd inand şi Carol, ornează încăperea.Acesta a r fi în linii mari aspectul noului palat. N ’au fost c i­tate anexele secundare, ocupând zeci de încăperi. Descripţia palatului ar merita un spaţiu mai larg, şi bineînţeles o cerce­tare mai amănunţită .

* *La festivitatea inaugură­rii a luat mai în tâ i cuvân­tul d. prim-ministru Gh. Tătărăscu care şi-a înce­put astfel discursul: G u v e rn u l M a je s tă f i i V o a s tre e f e r i c i t să p o a tă un i in a - c e a s tă zi u r ă r i le sa le cu u- r ă r i le t a r i i î n t r 'o s ă r b ă to ­re a s c ă m a n ife s ta re de re s ­p e c tu o a s ă d ra g o s te ţ i ne ­c l in t i t ă c re d in ţă c a re lu m i­nează p ra g u l a c e s tu i an nou. A vorbit apoi Suveranul care a spus în tre altele: In p ra g u l a c e s tu i an nou sun­te m d a to r i cu t o f i i să ne re c u le g e m ţ i să ne g â n d im ce va f i m â in e . A m a ju n s in z ile in c a re m e to d e le v e ch i nu m a i m e rg , va t r e b u i g ă s it c e v a nou, d a r a c e s t nou nu tre b u e să v ie d in t r 'o d r a ­g o s te de in o v a ţ ie , c i d in t r 'o p ro fu n d ă c o n v in g e re că In

No. 416 - R. I. - Pa9‘ 7

Page 8: Regele Carol II, cîfind langü cămin în castelul Foişor aîn ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/47491/1/BCUCLUJ_FP_279742_1935... · Regele vorbind !o M icro fon, Io inaugurarea

P la fo n u l s ă li i t ro n u lu i de la P a la tu l R ega l, p ic t a t de d-na C e c il ia C u fc s c u S to l) C o lo n a d e le s c ă r ii de o n o a re .(Foto Ass. Press-Serman)

to a tă a d m in is t r a f ia t ă r i i n o a s tre s u n t lu c r u r i c a r * t r e - buesc s c h im b a te . Ş i c â n d s£u fl a d m in is t ra ţ ie , nu v o rb e s c nu m a i de a c e le a c a r e d e p in d d e M in is te ru l de In te rn e , c i. in te le g în t r e a g a g o s p o d ă r ie a ţ â r i i n o a s tre , d e la ce a m a i m a re p â n ă la ce a m a i m ic ă .Apoi cu privire la întărirea oştirii:„ î n t ă r in d o ş t ir e a , în tă r im a c e o d o r in ţă c a ld ă a p o p o ru ­lu i ro m â n d e a f i a c i , la p o r f i le O r ie n tu lu i, v e ş n ic a p ă ­r ă t o r a l une i c iv i l i z a ţ i i a p ă c ii . T re b u e să f im t a r i , ca să p u te m m e n ţin e p a c e a p r in o r ic e m ijlo a c e , c h ia r ţ i p r in f o r ţ ă " .Suveranul a încheiat astfel :„F ie c a a c e s t nou a n 1935, să f ie un an de b e lş u g ş i de b u c u r i i p e n tru n a i t o ţ i ş i p e n tru p o p o ru l M eu şi d in a d â n c u l s u f le tu lu i M eu, cu to a tă d ra g o s te a , cu to a tă h o tă r f r e a de a m u n c i f ă r ă p r e g e t p e n tru a c e a s tă fă r ă . u re z t u t u r o r s u p u ş ilo r M e i : la m u lţ i a n i cu n o ro c " .

jfimaL le ipenMiunlub 'TTVCLfig.

p a S ia ^ d iriiL

NIVEApuţin spumoasă, cu un gust minunat. O veţi aprecia graţie materii­lor prime extrem de fine si care dau cea mai *mare eficacitate.

Page 9: Regele Carol II, cîfind langü cămin în castelul Foişor aîn ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/47491/1/BCUCLUJ_FP_279742_1935... · Regele vorbind !o M icro fon, Io inaugurarea

Parlam entu l d in Stockholm

U I M !¡E/A I

A s p e c te n e c u n o scu te d in S u e d ia , ţ a r a b u n e i ţ in u te şi a d e ­m o c ra ţ ie i p e r fe c te .

/ N cursul acestei săptămâni Suedia va aniversa al cincelea centenar al Parlamentului său.

La 13 Ianuarie 1435, în orăşelul Arboga, s'a întrunit pentru prima oară Parlamentul suedez, care cuprindea reprezentanţi ai tuturor claselor sociale. Acest eveniment cu totu l nou în istoria Suediei şi atât de important din punctul de vedere al consecin­ţelor de viitor, a fost ultima înfăptuire al unui întreg şir de eve­nimente politice. Fără să facem un curs de istorie, ne mulţumim doar să amintim, că parlamentul s'a întrunit în urma unei mişcări populare condusă de un nobil Engelbrecht Engelbrechtsson, pen­tru înlăturarea regelui Eric, acuzat de a f i străin de ţară.Se poate spune că aceasta a fost ziua în care s'a născut senti­mentul naţional în Suedia, luând loc anticelor prejudecăţi de clasă sau de provincie. Din acea zi Suedezii au form at o naţiune ; şi dacă privind înapoi urmăresc drumul parcurs, ei nu pot decât să fie mândri.Această Suedie, care numără 6.190.364 locuitori, este una dintre ţările care au făcut totu l pentru asigurarea suveranităţii, libe rtă ţii şi drepturilor intangibile ale poporului. întreg sistemul guverna­

mental suedez este constituit pentru menţinerea acestei suverani­tă ţi şi acestor drepturi.

ÎNŢELEPCIUNEA c o n d u c ă t o r il o r

In fruntea ţă rii se găseşte un monarh foarte respectat, care se bucură de drepturi şi privilegii destul de întinse. De fa p t puterea aparţine aleşilor poporului cari se întrunesc în Parlament. Ei exer­cită un control riguros asupra finanţelor statului, stabilesc natura şi cota impozitelor, au singuri calitatea să aloce serviciilor pub­lice creditele necesare. Ei iau apoi toate măsurile administrative cu privire ia agricultură, de al cărei bun mers depinde în mare măsură situaţia economică a Suediei; to t ei au controlul suprem asupra Băncii Suediei şi în fiecare an numesc o comisiune de şase membri aleşi dintre cei mai marcanţi din Adunare, cari se­condează pe procurorul general însărcinat să supravegheze liber­tatea presei care există în Suedia de la 1766.In ceeace priveşte politica externă, deşi ea este condusă în prin­cipiu de Rege, o comisiune parlamentară special desemnată (Utriksnămden) are un drept de supraveghere asupra tuturor afa­cerilor în curs şi avizul ei este preponderent în toate deciziunile adoptate.

Regele Gustav, prinţul moşte- n i to rd a dreap­ta lui) ceilalţi doi fii ai săi şi fratele Regelui la solemnitatea

deschiderii parlamentului

Page 10: Regele Carol II, cîfind langü cămin în castelul Foişor aîn ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/47491/1/BCUCLUJ_FP_279742_1935... · Regele vorbind !o M icro fon, Io inaugurarea

Regele Gustav al Suediei, îm preună cu nepoata lui, fotografiaţi eu p r i ­lejul vizitei pe care au făcut-o la Vatican, Papei.Mai jos: Regele Gustav în mare ţi­nută vorbind poporului suedez la microfon.

Jos dela stânga spre dreapta: Regele Gus­tav trecând în revistă echipajul c rucişăto­rului francez „Duquesne“ cu prilejul anco­rării acestuia la Stockholm.Regele Suediei la vânătoare şi ală turat la tennis, cele două sporturi pe cari le p ra c ­tică cu pasiune.

Din Septembrie 1932 puterea este în mâna unui cabinet socialist prezidat de Per Albin Hansson. Se pare că cei 4.039.249 de ale­gători al căror vot a făcut posibilă con­stituirea acestui guvern, n'au fost nemulţu­miţi de serviciile lui, căci în Septembrie trecut cu prilejul alegerilor pentru adună­rile provinciale ( Landstings), guvernul ac­tual a obţinut din nou majoritatea.In defin itiv poporul are şi dece să fie re­cunoscător conducătorilor. Datoria care se ridica in 1932 la 203 milioane de coroane s a redus la I I milioane, iar producţia na­ţională a scăzut foarte puţin faţă de 1928. Dacă reprezentăm prin cifra 100 producţia din 1928, cea actuală se ridică la 95, re­zultat cu atât mai apreciabil, cu cât pro­porţia corespondentă pentru Anglia este de 92 p. 100 şi 66 p. 100 în Statele Unite.Socialiştii cari deţin puterea în Suedia nu

aparţin acelei clase de ideologi cari îşi imaginează că au întemeiat noua orân- duială socială pe ruinele vechii societăti. De acord în această privinţă cu fonda­torul partidului lor, Hialmar Branting, conducătorii suedezi ştiu că înainte de a realiza cetatea visurilor lor, au de parcurs o cale lungă şi încărcată de dificultăţi, şi că pentru a ajunge până la capăt, trebue înainte de toate să facă educaţia masselor populare, să le dea gustul de acţiune, să le asigure existenţa, şi în acest scop să încurajeze orice iniţiativă particulară şi să prote­jeze proprietatea individuală. Ei ştiu că spiritul întreprinzător şi dorinţa de a-şi îmbunătăţi situaţia, sunt cele două sti­mulente indispensabile activ ită ţii naţio­nale. Şi au dreptate : graţie in iţia tive­lor particulare, Suedia posedă astăzi o industrie prosperă, admirabil echipată ;

Page 11: Regele Carol II, cîfind langü cămin în castelul Foişor aîn ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/47491/1/BCUCLUJ_FP_279742_1935... · Regele vorbind !o M icro fon, Io inaugurarea

Familia Regală a Suediei fotogra­fiată cu ani în urmă.Regina Victoria a Suediei care a m urit la 4 Aprilie 1930 în vârstă de 6S de ani. Ea s’a mărita t cu lU'gele Gustav — pe vremea aceea pr in ţ moştenitor la vârsta de 19 ani.

Prinţul moştenitor al Suediei prim ind felicitări la Coburg cu prilejul căsătoriei sale. In fotografie vedem la dreapta perechea princ iară , ia r la stânga în uniformă, a rh id u ­cele de Coburg, tatăl miresei.

un port (şi se ştie că porturile nu prea sunt totdeauna modele de ţinută bună) un port foarte vizitat de numeroase corăbii şi de va­poare care vin să-şi descarce măr­furile pe chei în plin centru al oraşului, în faţa Operei, a Palatului Regal sau a Primăriei. Cu toate acestea, nu se văd de loc murdă­riile caracteristice porturilor co­merciale.După grija bunei ţinute, Suedezii pun mare preţ pe exerciţiile care întăresc corpul. Este cunoscut gus­tul ior pentru gimnastică şi spor­turile în aer liber. Stockholm pc

Tuapoindu-se din viligiatură pe care o petrece în fiecare an la Nisa, Regele Gustav al Suediei îşi sărută fiul.

sedă un s t a d i o n magnific, construit în 1912 şi destinat Jocurilor Olimpice care se desfăşoară din patru în pa­tru ani. Campionii Suediei, ai Norvegiei şi ai Finlandei se întrec în faţa unei asistenţe care urmăreşte cu pasiune lupta lor.Mens sana în corpore sa-no spune dezideratul antic ; Suedezii nu l-au uitat şi după ce şi-au în tărit corpul s'au gândit ia fortificarea spiritu

încurajând gustul de economie şi instinctul de proprietate înnăscut la orice Suedez, guvernul asigură continuitatea desvoltării economice. Departe de a se substitui între­prinderilor particulare, Statul faci­litează m e n ţ i n e r e a celor via­bile. Cu toate că este proprieta­rul întregei reţele telegrafice şi telefonice, al liniilor ferate, cu toate că 80 la sută din energia electrică distribuită la domiciliu îi aparţine, particularii au un larg câmp de activitate.

VENEŢIA NORDULUISuedezii pun mare preţ pe felul lor de a se prezenta. Ei au grija — am putea spune cultul — bunei ţinute, şi această grijă se observă nu numai la oameni ci şi la locuinţe, la oraşe şi orăşele. Stockholm su­pranumit „Veneţia Nordului" ar putea-o lua înainte în această pri­vinţă multor capitale ; este totuş

Page 12: Regele Carol II, cîfind langü cămin în castelul Foişor aîn ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/47491/1/BCUCLUJ_FP_279742_1935... · Regele vorbind !o M icro fon, Io inaugurarea

lui. Sunt puţine ţările i care grija pentru instrucţia populară să fi fost atât de mare £¿1 în Suedia, de fap t această grijă nu erte recentă, căci Universitatea din Upsal a fost întemeiată la /477, adică înainte de descoperirea Âmericei.Se spune că Suedezii nu sunt sociabili, că sunt tăcuţi şi se atri- bue această stare de spirit, influenţei unui climat foarte aspru.Se povesteşte, în leg.ătură cu aceasta, următoarea anecdotă, care deşi exagerată conţine totuş o parte de adevăr :Petersen şi Ander'sen, ambii mari ama.ţori de pescuit se găseau într'o zi. aşezafi unui lângă altul, pe mal. O oră trecuse. în care timp pescarii şi-au fumat pipele In tăcere. După această oră, Andersen îndrăzni să adreseze următoarele cuvinte vecinului său. „Cred că va fi en.M astăzi“.Petersen nu ră s/p u n se nimic şi tin erea domni din nou, timp de o oră la Sfârşitul căreia Andersen spuse: „Am im­presia că '& înr^put să bată vântul".„Ce f l e c u l - mormăi Petersen furios. „Nu se poate pes­cui îs linişte alături de el !■■ Si se depărtă de vecin,D^că Suedezul este uneori tăcut, acest defect aparent ascunde deseori caractere demne de respect, aşa cum se poate judeca după întâmplarea autentică de mai jos.In cursul verii, districtele forestiere din Nordland sunt vă­duvite de mii de trunchiuri de arbori cari coboară pe cursul apei până la porturile unde sunt încărcate pe vapoare. Intr'o zi, un asemenea trunchi, prost trimis, s'a aşezat deacurmezişul apei oprind celelalte trunchiuri care fo r­maseră un baraj ce ameninţa să distrugă un pod. Văzând aceasta, unul dintre lucrătorii însărcinaţi cu supraveghe­rea trunchiurilor sări pe baraj şi repuse trunchiul în d.'- recţie bună ; întreg convoiul p lutitor continuă să urmeze curentul apei cu o asemenea rap id itate încât lucrătorul nu mai avu timp să sară pe pământ şi căzu în apă. Ajun­gând înnot la ţărm el îşi întrebă şeful. „Am lipsit multă vreme ?" „Nu destul pentru a m erita o reducere din sa­lariul tău" răspunse acesta,

UN REGE DEMOCRATDragostea pentru natură, pentru flo ri şi pentru verdeaţă este răspândită în toate clasele societăţii, ca de altfel dragostea pen­tru to t ce poate înfrumuseţa viaţa.Această dragoste pentru frumos este atât de generală în Suedia, încât dela 1915 s’a desemnat o mişcare pentru democratizarea arte i şi punerea ei la îndemâna oricui. Asociaţia intitulată „A rte şi Meserii” a ţinut să demonstreze că esteticul poate ţine un loc onorabil nu numai în împărăţia celor bogaţi, dar şi în viaţa claselor mijlocii şi că poate deveni un auxiliar preţios pen­tru industrie şi comerţ.Reuşind să intereseze guvernul şi să obţină oarecare subvenţii, această asociaţie şi-a început propaganda prin afişe redactate cam aşa :„Cheltuiţi pentru hrană o sumă mai mică decât vă este salariul. Im brăcaţi-vă în raport cu acest salariu, dar a- ranjaţi-vo locuinţa astfel ca să se creadă că este supe­rioară re a lită ţii“ .Rezultatele obţinute au fost din cele mai feric ite . Tot ce se fa ­brică în Suedia, mobile, covoare, bibelouri, sau chiar obiectele cele mai simple, poartă semnui distincţiei şi al eleganţei desă­vârşite.

** *

In această ţară, unde oamenii se pricep atât de bine să împe- recheze prudenţa cu hazardul şi spiritul de iniţiativă cu respectul trecutului, unde-populaţia rurală se găseşte faţă în faţă cu o no­bilime foarte veche, rolul suveranului este foarte important.Actualul rege, Gustav V „regele democrat" cum a fost supra­numit, s'a suit pe tron la 1907. In Iunie va împlini 77 de ani, este deci decanul de vârstă ai suveranilor din Europa. Aparţine marei dinastii Bernadotte care ocupă tronul Suediei de mai bine de un secol.La 1763 s'a născut la Pau, Jean Baptiste Bernadotte, fiu l unui ţesător. In 1844, Charles-Jean, prin voinţa lui Dumnezeu rege al Suediei şi al Norvegiei este coborît în mormânt în capela Rid- dersholm Kirke din Stockholm unde corpul său se odihneşte ală­turi de cei mai mari eroi naţionali : Gustav A do lf şi Carol XII. Viaţa acestui om excepţional, care din simplu soldat în armatele regelui Franţei, devine mareşal al Imperiului şi-şi termină zilele pe tronul Scandinavici, este de roman.Când contele Moerner a o ferit mareşalului Bernadotte titlu l de prinţ moştenitor, el nu se adresa numai strălucitului şef de armată

No. 416 — R .

şi în acelaş timp guvernatorului Hanovrei ale cărui mari calităţi de administrator, a cărui clemenţă şi tact au fost foarte apre­ciate. Şi se poate spune că Suedia nu s'a înşelet în alegerea ei, căci dinastia Bernadotte a ştiut să se încorporeze naţiunii pe care o guvernează, ca şi cum ar f i făcut parte integrantă din ea. Dintre to ţi monarhii cari au domnit în Suedia, actualul rege, Gustav V, a înţeles cel mai bine aspiraţiunile naţionale. Marea lui popularitate se datorează în parte căsătoriei cu ultima des­cendentă a dinastiei Vasa. Totuş ceeace atârnă în primul rând în balanţă sunt calităţile lui personale care l-au apropiat de toate partidele.Când a împlinit şaptezecişicinci de ani, ziarul socialist Nytid,a :c.r >s:„Social-dem ccraţia suedeză nu poate decât să adreseze elogii regelui Gus.*<»v. Se ştie că Branting, marele leader lucrător a fost amic i ' —̂ mirator al regelui nostru".Un alt ziar „Social Democrata con»««,rat suveranului unarticol şi mai elogios : A„Regele este un monarh modern, democrat Ş J un drept păzitor al Constituţiei. Relaţiunile ¿ale cu miniştrii socia­lişti au fost totdeauna excelente şi ,’iiciodată n'au fost divergenţe între ei. Regele se bucură pe' drept cuvânt de simpatia tuturor claselor sociale."Dacă e adevărat că se conformează strict etichete,' la ceremo­niile oficiale, în viaţa particulară regele Gustav V, tcfce dovada unor gusturi foarte simple. Foarte sobru, nebând niciodată alcool, Regele nu ţine de fe l la lux.Se povesteşte că fiind invita t la o vânătoare într'un castel aris­tocrat, el a preferat camerei somptuoase pe care i-o pregătiseră gazdele, o încăpere mai modestă, rezervată aghiotantului său. „Patul din camera mea este prea impozant" spuse el vale­ţilo r consternaţi.Cordia litatea şi simplitatea lui Gustav V au devenit proverbiale. El nu ocoleşte societatea celor umili. La castelul său din Tull- garden (reşedinţă de vară) unul din tovarăşii săi obicinuiţi este un bătrân pescar Ericksson, ataşat castelului de 40 de ani.Tot astfel partenerii regelui la tenis, care este sportul său favo­rit, nu ţin seamă de etichetă în timpul partidei şi se consideră cu to ţii egali în luptă. Când se duce la Tenis Clubul din Stock­holm, singurul privilegiu pe care-l admite Regele este să aibă vestiarul lui particular ; încolo el se comportă ca oricare alt muritor şi-şi aşteaptă răbdător rândul dacă terenu-rile sunt ocupate.O altă pasiune a Regelui este vânătoarea. Cu toată miopia pu­ternică de care suferă, el este unul dîn cei mai buni ţintaşi ai regatului său. Datorită sportului asiduu pe care-l practică, el a reuşit să se menţină atât de bine până astăzi.Unul dintre apropiaţii săi, contele de Lewenhaupt a spus că re­gele este capabil ca după ce s'a sculat dimineaţa la 4 şi şi-a petrecut ziua întreagă la vânătoare, să joace bridge până la miezul nopţii.La vânătoare i se întâmplă de multe ori să plece singur înainte spre marea grijă a suitei sale. Intr'o zi, când se depărtase prea mult de restul grupului unul dintre vânători a în tre b a t: „unde este bătrânul ?“ „Bătrânul este la locul lui" răspunse regele apărând pe neaşteptate.Privitor la această simplitate a regelui se povestesc următoarele: Intr'o zi regele a prim it o scrisoare al cărei conţinut suna as tfe l: „Dragă Tatave, vino să ne întâlnim diseară la locul obici­nuit. Comoara ta pe v iaţă ..."Regele foarte amuzat, examină cu atenţie plicul acestui straniu mesagiu şi văzu că el fusese adresat unui matelot al crucişăto­rului care-i purta numele : Gustav V. Scrisul prost al „comorii pe v iaţă"... şi neglijenţa poştarului a contribuit la eroare. Regele trimise comandantului Crucişătorului o telegramă prin care-i or­dona să dea marinarului în chestie, o permisie pentru a se putea duce la în tâ ln ire ; după aceea trimise înapoi scrisoarea pe care scrise cu propria-i mână : „deschis din greşeală".In afară de tennis şi vânătoare, regele îşi mai petrece timpul şi cu tapiţeria la care se pricepe foarte bine.Dragostea pentru sport şi pentru tap iţe rie nu-l răpeşte însă pe suveran ocupaţiunîlor mai intelectuale. El consacră mult tim p lec­turii, urmăreşte cu atenţie gazetele şi se ţine în curent cu toate noutăţile literare care apar în Suedia sau în străinătate. Dealtfel acest interes pentru literatură se păstrează ca o trad iţie în fam i­lia regală. Regele Oscar, ta tă l lui Gustav V, a fost un literat fin, care a lăsat o operă literară considerabilă, fiind doctor honoris causa al celor mai multe universităţi europene.

Mi.

I . - Pag. 12

Page 13: Regele Carol II, cîfind langü cămin în castelul Foişor aîn ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/47491/1/BCUCLUJ_FP_279742_1935... · Regele vorbind !o M icro fon, Io inaugurarea

Sus şi jos : F o to g r a f i i lu a te cu p r i le ju l m a-n e v re lo r f lo t e i ru se la V la d iv o s to k .__________Ţ ă ra n i în t r 'u n s a t d in S ib e r ia .

Jk CEASTĂ uriaşă provincie, de care Rusia pare legată din / 1 eternitate, n'a fost înglobată politic ii ruse, efectiv, decât

de foarte scurtă vreme. Cucerirea ei a ţinut câteva se­cole şi nu prezenta la început decât un interes mai mult geogra­fic, deoarece bogăţiile miniere erau necunoscute iar populaţia foarte rară. Abia pe la sfârşitul veacului trecut, tăind păduri nesfârşite, guvernele ţariste au început construcţia unei [inii ferate trans-siberiene. Cele o sută şi ceva de populaţii d ife rite ale pro­vinciei alcătuiau în tota l un număr neînsemnat de locuitori şi ade­vărata colonizarea a Siberiei începu odată cu refugiaţii po litic i, cu sectanţii persecutaţi şi cu cet aproape un milion de deportaţi, cari, după ispăşirea pedepsei nu s'au mai întors în Rusia europeană. Răsboiul din 1905, dintre ruşi şi japonezi a fost p ierdut de ruşi din pricină că armata ţarului era prea depărtată de izvoarele de aprovizionare. Vitejia japonezilor joacă desigur un rol important în această victorie istorică, dar soarta răsboiului nu s'ar f i decis atât de repede dacă trupele ruseşti n'ar f i fost silite să se aprovizioneze cu alimente, muniţii şi oameni de rezervă de la o distanţă de 9000 km., cu ajutorul unor locomotive defecte pe o singură linie care se putea întrerupe lesne şi repara destul de greu. N ici comandamentul suprem de pe câmpul de"operaţii, unde lucra generalul Curopatchin nu se bucura de o libertate de iniţiativă şi acţiune, care să-i f! îngăduit o maî urgentă acomodare la împrejurare, ci trebuia să urmeze directivele planu­lui alcătuit... la Petersburg, în biurouri închise.Conducătorii actuali ai Sovietelor, cari au fost siliţi să părăsească multe puncte înaintate în Asia — în primul rând cele din China — şi cari-şi dau seama de pericolul de a pierde influenţa în Mongolia, după ce au pierdut orice înrâurire în Manciuria, au luat hotărîrea de a folosi experienţele Rusiei din 1905.Singurul fel de a îndigui înaintarea atât de vigu­roasă a japonezilor şi de a se pune în situaţia de a rezista unui eventual conflict, e de a da Siberiei o independenţă economică şi militară efectivă,,Şi astfel evenimentele istorice au silit Rusia să c i­

vilizeze Siberia într'un timp uimitor de scurt, preschimbând în zece ani o provincie de mărimea unui continent, într'un chip care ar f i cerut efortul câtorva secole.Sovietele au legat Uralii cu portul Vladivostok — „Constantinopolul Răsăritului" — cu o cale ferată dublă de 6000 de km., care străbate întreg mozaicul de popoare al Siberiei. ApToape fiecare gară e „cap ita la" unei alte naţionalităţi înglobate în sistemul So­vietic federativ. De-alungul acestei căi ferate s'au făcut aşezări omeneşti mai importante, din locuitorii vechei Rusii, agricultori colonizaţi şi funcţionari.Ţinutul cuprins îr,«re C ita , Blagovecenesk, Kabarovsk şi Vladi­vostok a fost preschimbat într'un adevărat lagăr m ilitar. In nu­meroase puncte de frontieră s'au aşezat escadrile de bombarda­ment, iar Vladivostok a fost transformat într'o adevărată cetate, apărată pe mare de submarine şi avioane, iar dinspre uscat

Page 14: Regele Carol II, cîfind langü cămin în castelul Foişor aîn ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/47491/1/BCUCLUJ_FP_279742_1935... · Regele vorbind !o M icro fon, Io inaugurarea

de toate maşinile moderne de răsboi. Linii ferate secundare stră­bat ţinutul în toate direcţiile.Dar pentru preschimbarea Siberiei într'un ţinuf viu, capabil să se apere cu succes într'un eventual răsboi, soldaţii — oricât de nu­meroşi, oricât de bine hrăniţi şi bine echipaţi — nu sunt îndestu­lători. Siberia, bogată în avuţii subterane,’ bogată nu numai în cărbuni, fer, plumb şi aramă, dar şi în aur, platină şi argint, oferă condiţii admirabile pentru crearea unei industrii înfloritoare. Sovi­etele au realizat şi această minune — încă în primul lor plan cincinal. La Magnitogorsk şi la Sverdlosk au construit cele mai mari oţelării din lume. Uzinele s'au înmulţit văzând cu ochii, to t mai spre răsărit, până la ţărmul oceanului Pacific — fantastică prolificare maşinistă.E de la sine înţeles că alături de uzinele cu producţie industrială

In republica sovietică tră - esc 169 de neamuri diferite.

G e n e ra lu l B lü c h e r com an d a n tu l m i l i t a r u ! S ib e r ie i.

O v e d e re a s u p ra o ra ş u lu i V la d iv o s to k .

obicinuită, s au clădit şi se clădesc în Siberia, pana mai ieri o provincie primitivă, toate ca­tegoriile de industrii, în legătură cu apărarea şi cu armamentul.Lucrările sunt încă în curs şi nu se poate spune că preschimbarea desăvârşita a Siberiei într'un ţinut de civilizaţie complexă s'a realizat în câţiva ani. Sovietele mai au mult de lucru— îar viteza pe care au folosit-o în contra­dicţie cu orientala încetineală a regimului ţa ­rist, dovedeşte că sunt conştiente de menirea şi de condiţiile existenţei lor. Siberia, uriaşă cât Europa şi conţinând bogăţii uriaşe, era fatal să atragă poftele vecinilor, în special ale japonezilor, cari s'au dovedit destui de apţi să-şi asimileze cultura şi tehnica vremurilor noastre. Ruşii nu s'au arătat mai prejos — şi Siberia le va rămâne.Căci de data aceasta vitejia japoneză nu se va mai izbi — în cazul unei agresiuni, cu scop de cucerire teritoria lă — de o armată fără nici o legătură tehnică, organică şi vitală cu pămân­tul de apărat, ci de soldaţi cu izvoarele de energie în apropiere, la îndemână.Un călător prin Siberia de azi ar avea impre­sia că trece printr'un câmp de manevre : Pre

Page 15: Regele Carol II, cîfind langü cămin în castelul Foişor aîn ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/47491/1/BCUCLUJ_FP_279742_1935... · Regele vorbind !o M icro fon, Io inaugurarea

On 91-up d e r e fu g ia ţ i in S ib e r ia .

G a ra o ra ş u lu i V la d iv o s to k .O v e d e re g e n e ra lă a s u p ra unu i s a t d in S ib e r ia .

tutindeni trupe, cazărmi, o fiţeri, avioane, uzine de muniţii şi de conserve alimentare. Prevederea Sovietelor a mers a tâ t de d e­parte, încât au creat alături de armata re­gulată, o armată de rezervă, alcătuită din foşti combatanţi, îm proprietăriţi pe locurile altădată sterpe şi pustii, ajutaţi la stabilirea lor prin numeroase privilegii, de care ceilalţi cetăţeni sovietici sunt lipsiţi. Li se pun la îndemână maşini agricole, m aterial de con­strucţie, v ite . — Şi în primii ani, chiar ali­mentele necesare, din proviziile armatei regulate.Comandantul suprem al Siberiei militare şi civile este generalul Bliicher — nume de împrumut, căci numele adevărat al acestui ostaş extraordinar e necunoscut. Nu i se cunoaşte nici origina. Pare să fie un fost prizonier din armata austro-ungară, trecut la sovietism, unde şi-a făcut o carieră stră­lucită. S'a dovedit un admirabil strateg şi lui i se datoreşte retragerea savantă din faţa trupelor albe cehoslovace, victoria îm­potriva lui Colceag şi Denichin, în C ri- meea şi în Polonia, precum şi alianţele din ultimul timp cu China.Cunoaşte admirabil împrejurările politice şi oamenii din extremul-orient, nu urmăreşte ambiţii politice personale, din care pricină niciun om politic de la Moscova nu-l poate disloca, şi Siberia stă într'adevăr în paza unui militar, care a dat dovezi de v ite­jie, de pricepere şi de loialitate.Se pare că are şi psihologia necesară unui comandant sovietic.Nu tine câtuş de puţin la vanităţile nece­sare profesiei. Soldaţii trec pe lângă el fără să-l salute şi fără şă-şi scoată ţigara din gură. Dar îl respectă până la idolatrie şi sunt gata să-l asculte până la vărsarea ul­timei picături de sânge.Dacă Japonia n'a atacat până acum Rusia sovietică, pentru a cuceri Siberia, faptul se d a t o r e ş t e în bună parte popularităţii lui B l i i -

cher şi felului în care a organizat apărarea. Cu fiecare an sistemul defensiv se întăreşte şi Japonia va trebui să facă front aiurea.

W .

No. 416 — : R. I. — Pag. 15

Page 16: Regele Carol II, cîfind langü cămin în castelul Foişor aîn ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/47491/1/BCUCLUJ_FP_279742_1935... · Regele vorbind !o M icro fon, Io inaugurarea

• ilor s’au ocupat atâta de un episod mă- unt, care aminteşte ironia proverbului

nostru : satul arde şi baba se piaptănă ? Ce ne interesează pe noi — în tr ’o clipă în care augurii dela Geneva decid soarta civilizaţiei europene—zâmbetele veştejite ale dentistului german dr. Kârl Ritter şi ale consoartei sale d-na Hilde Koerwin ?.

JoiNe interesează, f iindcă oamenii aceştia au avut curajul să rupă cătuşele care îi legau de o orânduială ce macină perso­nalitatea şi să dezerteze în pustietate, spre a tră i în voe.N’au fost alungaţi din raiul civilizaţiei, mai exact : culturii germane ; au fugit singuri. Mai simplu şi mai pe româneşte:— şi-au luat lumea ’n cap...S’au plictisit de ceeace se numeşte i n i Germania „Berliner Ziminer“ (odae fără de ferestre), de eşapamentele şi clac- soanele automobilelor, de perceptori, de rubedenii, de feliile de şuncă tăiate cu maşina, de margarina, de cazarmă şi de— „strict interzis a călca pe iarbă verde‘‘. Au vrut, însfârşit, să-şi scoată ghetele, eftine şi să-şi expună — neameninţaţi de amendă — bătăturile la soare. 1 Dentistul Ritter şi-a scos măselele g ă - . unoase şi le-a lăsat la Berlin, ca să nu

MiercuriŞtirile despre tragedia d in insulele Galapagos, nu s’au înecat în tumul­tul european. Cititorii le-au urm ă­rit cu cea mai mare atenţie.Ecoul lor a răsbătut p r in tre atâtea ecouri alarmante. In momentul cel mai critic din viaţa popoarelor de pe vechiul continent, când la Gfc- neva s’a pus chestiunea : răsboi sau pace ? — omenirea în plină nevralgie politică, s’a interesat cu înfr igurare de soarta câtorva ori­ginali, rătăciţi pe nişte insule p ier­dute în imensitatea Oceanului Pa­cific.Cum se explică fenomenul acesta, atât de straniu la p rim a vederej? Cum se face că agenţiile de presă, directorii de ziare şi massa citito-

iP t iE A Xaibă nevoe de dentist, dar el şi însoţitorii lui au dus cu ei, pe insulele sălbatece, mo­bila din ţeavă de oţel şi—năravurile europene...

VineriDespre d-na Margareta W itm er şi băiatul ei orb, care stă în balconul bordeiului de piatră, ştirile se contrazic.Unii spun că şi-a p ie rdu t graiul şi urlă, îm pre­ună cu javra pe care-o alintă ; alţii afirmă că s’a aclimatizat şi-i prieşte liniştea singurătăţii. Atenţia exploratorilor, cari au anchetat tragi­cul sfârşit al nudistului Lorenz şi al pesca­rului norvegian Nugerood, s’a concentrat mai mult in jurul aventurilor de dragoste ale ba­roanei Wagner.Această baronesă şi-a lepădat cămaşa, dar nu şi-a lepădat blazonul.Şi în junglă, blazonul şi-a menţinut puterea-i mistică. Oamenii s’au încăerat şi s’au ferecat cu lanţurile pe care le-au rupt...Tocmai această desiluzie ne-a înd rep ta t a ten­ţia spre insulele îndepărta te , făcându-ne să -dezertăm, pentru o clipă numai, din desiluziile V care ni le oferă cotidian viaţa europeană...

Page 17: Regele Carol II, cîfind langü cămin în castelul Foişor aîn ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/47491/1/BCUCLUJ_FP_279742_1935... · Regele vorbind !o M icro fon, Io inaugurarea

SâmbătăSă zăbovim puţin in sferele exotice.Iată nişte frumuseţi africane, care au sosit de curând la Londra, ca sa arate englezilor cum se obţine, fără multă bătaie de cap, un gât de lebădă. _Cu puţină răbdare şi cu ajutorul unor verigi de metal se poate lungi gatul, tn conformitate cu codul estetic al tribului din care fac parte.Prezenţa lor în Europa are o însemnătate dublă. _\fricanii vor afla desigur despre im portanţa ce se dă, în momentul de faţa, teo­riei rasiste. Când se vor întoarce la tribul lor, nu le va fi greu să proclame că numai oamenii cu gâtul lung sunt de rasă superioară. Numai ei au misiunea să conducă destinele continentului african. Pe când toate celelalte tr iburi , cu ga­tul normal, sunt menite să se supună şi să fie conduse, în semnul lebedei, decătre rasa superioară. . . .Iar englezii vor trage concluzia ca dacă se poate lungi gatul, se poate lungi şi •■apul; şi că, deci, t ipul de rasă nordică, cu capul ţuguiat, este num ai o chestie de antrenament...

J F L L—

Lrrz

Duminica

Pentru a demonstra că dovleceii de_rasă superioară nu cresc numai în Germania, ci şi în Asia, îmi per­mit să vă prez int pe mongolul de alături, care nu lasă nimic de dorit în ce priveşte măsura craniului nordic. , .Acest locuitor amabil din Turchestanul chinez nici n ’are pre ten ţia să fie arian, pe temeiul că- pătânei sale ; ambiţiile lui sunt mult mai reale, deşi mai modeste. El urm ăreşte numai să ne atraga aten­ţia binevoitoare asupra foarfecelor din mâna lui ; căci nu vrea să fie altceva decât ceeace este: — un croitor.

M arti■

Mai nimerit e să nu ne încurcăm în chestii de rasă, f iindcă sunt chestii foarte încurcate.Iată, bunăoară, tre i elefanţi. Aici problema e simplă. Se vede îndată că sunt trei elefanţi, din rasa ele­fanţilor.Nici unul din ei nu vrea să fie supra-elefant. Nu vor să se distingă prin semne exterioare. Inteligenţa lor, necontestată de nimeni, s’a r ofensa, dacă i-am bănui că şi ei nutresc tendinţe rasiste...

F. DIMA

Tot âşa, se pot lungi şi urechile — căci urechea lungă este precum se ştie un semn de superioritate — după cum ne arată, acest exemplar selecţionat din rasa Djiring din colonia Anam.O doagă de fer — care nu mai poate plesni — rezolvă şi aici în chipul cel mai fericit problema modei.De altfel, în ce priveşte lungimea cra­niului — semnul superiorităţii în Ger­mania lui Hitler — un profesor german a destăinuit, deunăzi, că depinde numai de pernă : dacă pruncul doarme pe o pernă vârtoasă, capul lui ia o formă mai lungăreaţă ; în caz contrar, se cam tu r­teşte.Mamele care vor să-şi ferească odraslele de consecinţele rasismului, să pună p ru n ­cilor sub cap o pernă tare. Peste câţiva ani vom avea o producţie bogată de ti­puri nordice.Cât priveşte inteligenţa, ea face parte din alt capitol...

'¡Mby.-jjin ¿a

Page 18: Regele Carol II, cîfind langü cămin în castelul Foişor aîn ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/47491/1/BCUCLUJ_FP_279742_1935... · Regele vorbind !o M icro fon, Io inaugurarea

Ea nu se interesa prea mult de caracterul, sau de an­tecedentele lui. Experienţa ei era foarte restrinsâ şi n'a- vea nici părinţi în măsură să facă aprecieri asupra situ­aţiei şi averii pretendentului.Fata avea însă criterii sigure, după care-şi da seama că era bogat. Işi făcuse educaţia într'un mare magazin, dis­tingea uşor bijuteriile veritabile de im ita ţii şi ştia că da­rurile lui erau de mare valoare. Auzise că era bancher, ceeace nu putea decât să-l ridice în ochii ei şi că juca la curse şi la Monte Carlo, d istracţii Toarte obicinuite în aristocraţie. Pe lângă acestea, toată lumea îi spunea „frumosul Alex", ceeace contează foarte mult la fe- mee.Dupăcum era şi de aşteptat, A rle tte se grăbi să pri- measca cererea în căsătorie a acestui om şi deveni cea mai elegantă parisiană, fără să fie însă risipitoare. Su­mele pe care ea le cheltuia pe toalete, reprezentau o parte infimă din fabuloasele lui câştiguri, li dărui doi fii, cari erau cei mai frumoşi şi cei mai in­te ligenţi copii din Paris. Şi care a fost răsplata ei pen­tru graţia şi discreţia cu care a ştiut să-şi îndeplinească menirea ei de femee ? Zile negre de închisoare, sub motive vagi, ura poporului francez, care vede în ea un vampir, o lipitoare, şi care o acuză de coruperea guver­nului şi de sărăcirea populaţiei. A rle tte Stavisky e acum o femee ruinată atât materialiceşte cât şi sub raportul situaţiei sale în societate — viitorul ei e cu totu l distrus.In tragedia ce s'a abătut a- supra ei, faptul că şi-a pier­dut frumuseţea şi farmecul nu e cea mai mică nenoro­cire. Femee tânără, sveltă şi f r u m o a s ă , întotdeauna ex­trem de elegantă şi îngrijită s'a transformat într'o crea­tură cu figura obosită, ştearsă şi cu privirile rătăcite.

A rle tte şi-a păstrat cu curaj frumuseţea şi veselia în pe­rioada în care steaua lui Sta­visky apunea, dar după moar­tea fui şi după lunile petre­cute in închisoare, a pierdut orice speranţă.Ridicarea Arle tte i în socie­tatea parisiană s'a produs într'un tempo vertiginos, din clipa în care a devenit ma­nechin în casa marei modeliste

D -na S ta v is k y in c l ip a a r e s tă r i i ei c a re i-a de sch is c a le a n e n o ro c ir i i .

CEAM H O n c

F E M E E DI N L U M E +m

D -na S sa v isky pe v re m e a c â n d e ra una d in c e le m a i r â s fă fa te ţ i s ă r b ă to r i te fe m e i a le F ra n ţe i.

D O A M N A A rle tte Simon Stavisky a fost, după mulţi, cea mai no­rocoasă femee şi este astăzi cea mai nefericită fiinţă din lume. Doamna Stavisky este văduva acelui mare excroc Sergiu A le­

xandru Stavisky ale cărui isprăvi au sguduit Franţa şi tocmai aceasta face ca situaţia ei să fie atât de tristă. După opt luni de închisoare, nu s'a găsit încă nimic care să dovedească vre-o complicitate, în excroche- riile soţului său. Ea continuă totuş a fi închisă şi Franţa e atât de in­dignată de scandalul Stavisky, încât sunt prea puţine speranţe că va fi lăsată vreodată să ducă o viaţă normală.Arle tte fusese fiica unui fermier, devenise manechin în departamentul de confecţiuni al unui mare magazin parisian, şi pe urmă în salonul unei re­numite case creeatoare de modă. Acesta a fost întotdeauna cel mai înalt ideal al lucrătoarei parisiene. Dar mai mult decât atât, ea era cel mai drăguţ şi mai şic manechin din Paris, ceeace pentru o fată de con­diţia ei era suprema distincţie, o calitate pentru care întreaga lume îi aducea omagii. Nu exista fată care să poarte pălăria de 1000 de franci şi bereta de 10 franci, cu mai multă cochetărie decât ea.Şi când atinse aceste culmi ale profesiunii sale, se căsători cu un milio­nar — un alt ideal pe care manechinul învaţă să-l dorească.„Fii nostimă şi te vei căsători cu un milionar" părea a-i spune în­treaga atmosferă a Parisului.

Page 19: Regele Carol II, cîfind langü cămin în castelul Foişor aîn ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/47491/1/BCUCLUJ_FP_279742_1935... · Regele vorbind !o M icro fon, Io inaugurarea

parisiene care e Madame Coco Chanel şi care frecvc-ntează cele mai înalte cercuri ale societăţii.Manechinele lui Chanel împărtăşesc, într'o oarecare măsură, po­pularitatea ei socială şi aceasta făcu ca A rle tte să apară la re­cepţiile cosmopolitei societăţi a Parisului, unde democraţia şi f i ­nanţele vin în contact cu cei mai îndrăzneţi excroci.Aproape imediat ce începu să frecventeze aceste cercuri, ea în­tâlni pe Sergiu Alexandru Stavisky, tânărul şi fascinantul finan­ciar rus. -tSe îndrăgostiră unul de altul şi se căsătoriră într'un scurt răstimp. Stavisky îşi instală soţia într'un elegant apartament la Paris, în­chinând vile în d iferite localităţi de recreere, ca Biarritz, Cannes, Deauville, etc.Arlette avu în următorii doi ani, doi copii şi se dovedi o mamă atât de devotată, încât era subiectul a nenumărate anecdote, ce circulau în cercurile mondene.Stavisky dărui soţiei sale cele mai preţioase bijuterii, făcând în felul acesta o foarte bună investiţie. M iniştrii cabinetului, prefecţii de poliţie şi alte personagii de acest fel, a căror prietenie obici- nuia s'o cultive, erau atât de cuceriţi de farmecul frumoasei doa­mne Stavisky, încât nu puteau refuza nimic soţului ei.In Franţa, bărbatul care cade sub influenţa unei femei frumoase e deobicei p riv it cu indulgenţă şi juraţii au ierta t adesea crime, pe motivul acesta. Putem presupune deci că reprezentanţii auto- ritătilor franceze se simţiau absolut virtuoşi, făcând concesiuni soţului unei femei ca doamna Stavisky. Şi totuş, nimeni n'a putut aduce dovada că Arlette n'a fost cea mai credincioasă soţie. Căsnicia lui Stavisky a avut la început o epocă prosperă. între­prinderile sale mergeau strună. Până atunci, avusese ridicări şi că­deri cu totul necunoscute soţiei sale, care deasemeni nu ştia că fusese şi pensionar ai câtorva închisori. Cum putea o femee iu­bitoare să-şi închipue sub ipostaza unui puşcăriaş pe un bărbat atât de superb ?Dela un moment dat însă, afacerile începură să meargă prost. Frauduloasele sale companii nu-şi mai puteau plăti dividendele şi dobânzile decât din nouile subscrieri şi când sursa acestora secă, companiile dădură faliment. Politicienii cari-l sprijiniseră când era bogat, începură să-l părăsească, lăsând justiţia să-şi urmeze calea. Se văzu atunci că generozitatea lui Stavisky faţă de soţia sa, în privinţa giuvaerurilor, fusese o prudentă extravaganţă. El îî măr­turisi că avea nevoe de parale şi atunci se vându prima bijuterie, apoi alta şi alta, până la cea din urmă.Arlette îi dădu totu l fără un cuvânt, deşi ar fi putut rămâne bogată, pâstrându-şi aceste bijuterii.Devotata Arlette îşi văzu soţul devenind din ce în ce mai nervos şi mai absent, semnând sute de cecuri, din care trim itea o mare parte în oraşe străine. Ea nu cunoştea încurcăturile lui financiare şi nici n'ar fi avut cum să le cunoască, pentrucă situaţia devenise şi pentru el de neînţeles.Apoi, într'o zi, Stavisky îi spuse că se duce să tranşeze o afa­cere şi după un scurt răstimp, fu găsit mort într'o singuratecă vilă alpină.Se spunea că se omorîse dar opoziţia susţinea că îl împuşcase poliţia pentru a-l împiedica să vorbească despre relaţiile sale cu diferiţi politicieni la putere.Franţa era în fierbere. Mulţimi înarmate, în care se aflau nume­roşi soldaţi, nemulţumiţi de reducerea soldelor, atacară instituţiile guvernului. Poliţia trase asupra lor, făcând sute de răniţi şi zeci de morţi. Scandalul dură ziie dearândul şi mulţi crezură că avea să se producă o radicală schimbare de guvern — prin adoptarea regimului fascist sau bolşevic.Se formă un nou guvern, cu uşoare tendinţe fasciste şi to ţi funcţi­onarii superiori ai autorităţilor, cari lucraseră cu Stavisky, îşi pier­dură situaţia.In tot timpul acestei furtuni, A rle tte încercă să-şi păstreze gospo­dăria şi să-şi vadă de copii. Apoi fu arestată, sub d iferite învinuiri, despărţită de copiii ei, cari între timp fură întreţinuţi din eco­nomiile unei dădace bătrâne.S'au dus prietenii, b ijuteriile şi elegantele interioare — Arlette îşi petrece acum zilele în închisoarea dela Petit Roquette şi f i ­gura ei nu mai e de recunoscut.După arestare, nu i s'a permis nici măcar să-şi vadă copiii, sub pretextul că i-ar putea parveni vre-un mesagiu din afară, prin îm­brăcămintea lor. In cele din urmă însă, i s'a dat voe să-i vadă, dar sub ochiul vigilent al unui gardian. Ea a spus copiilor că tatăl lor se află în Statele Unite şi că în curând se vor duce la el. Există în viaţa A rle tte i episoade care au dârul s'o pue într'o lu­mină nu tocmai favorabilă. Pe când lucra ca manechin, într'un mare magazin de confecţiuni, ea fu arestată, sub învinuirea că ajutase la săvârşirea unui furt. A fost eliberată mai apoi, din lipsă de dovezi, dar întâmplarea aceasta figurează acum în dosarul ei.

Un alt episod nefericit a avut loc cu puţin înainte de naşterea celui de-al doilea copil. Soţii Stavisky dădeau un mare dineu la Marly-le-Roi, o suburbie la modă a Parisului şi care a fost pe vremuri terenul favorit de vanătoare al lui Ludovic al XV-lea. Puţin după ce oaspeţii se ridicaseră dela masă, se ivi poliţia, cu un mandat de arestare pentru doamna Stavisky, sub acuzarea că tăinuia lucruri furate.Oamenii poliţiei se simţiră oarecum încurcaţi, văzând printre oas­peţi un membru al guvernului, dar trebuiră totuş să-şi execute în­sărcinarea. Se pretindea că Stavisky furase şi că trecuse o parte de bani A rle tte i. Dar în această afacere n a existat o dovadă certă, că femeea ştia despre manevrele soţului ei. Faptul că pri­mise bani dela el nu însemna nimic. Aceasta se poate întâmpla în orice căsnicie.Dat fiind că era pe cale să devie mamă, doamna Stavisky nu fu băgată la închisoare, ci ţinută sub supraveghere intr un sanatoriu. Ceva mai târziu, acuzările îndreptate împotriva ei fură părăsite. Stavisky profită de interesul pe care-l inspira soţia sa, pentru a scăpa de închisoare. M ajoritatea cetăţenilor francezi sunt convinşi acum că poliţia închidea ochii.Fu arestat după câteva luni, dar eliberat din nou, graţie unor In­tervenţii politice. Procesul său fu amânat de 19 ori, în decurs de opt ani.Stavisky se bucura de prietenia lui Paul Boncour, ministrul aface­rilor străine, şi un exponent al m oralităţii în viaţa politică, cum putea deci soţia lui să-l creadă vinovat ? Anatole de Monzie, Ministrul Cultelor şi George Bonnet, Ministrul Justiţiei erau alţi doi politicieni, cari făceau dese vizite tinerei perechi. Aceste re­laţii desăvârşiră buna reputaţie a „Frumosului A lex". îngrozită de cutremurul politic pe care l-a determinat afacerea Stavisky, poliţia a supus pe soţia excrocului unui sever interoga­toriu. Instrucţia s'a făcut însă sub tensiune, cu necontenita teamă că spusele femeii aveau să se repercuteze asupra d iferito r auto­rită ţi şl personagii sus-puse.Existau câteva motive puternice pentru deţinerea doamnei Sta­visky, dar niciunul din aceste motive nu era legal. S'a presupus la început că Stavisky îi dăduse bijuterii, în valoare de 10.000.000 de franci, pe care-i le luase înapoi în perioada dificultăţilor, dar că nu le vânduse, ci le ascunsese într'un loc sigur, unde le putea găsi oricând ar f i avut nevoe de bani.In vreme ce inamicii poliţie i şî ai guvernului îi acuzau că s'au împărtăşit din această pradă, nouii capi ai autorităţilor se stră­duiau să-i dea de urmă. S'au găsit bijuterii în valoare de 2.000.000 de franci la Londra şi aceasta este probabil to t ceeace a ascuns Stavisky.In al doilea rând s'a mai spus că A rle tte l-a văzut pe Stavisky semnând 1200 de cecuri, că-i erau cunoscute persoanele pentru care fuseseră emise şi că poseda cotorul acestor cecuri. Intr'adevăr extraordinar trebue să fie manechinul care ar putea ţine minte 1200 de nume.Dar cotorul a fost găsit acum la Romagnine, Secretarul lui Stavisky. Culmea nedreptăţii pare să fie faptul că A rle tte poate fi ţinută astfel în prevenţie un an şi chiar doi. Ea are însă consolarea că se află într'o închisoare pe al cărui fronton sunt gravate, cu litere de-o şchioapă, cuvintele ‘„Libertate, Egalitate, Fraternitate".

F I LMUL LUI STROE SI V A S I L A C H E,,B :n g -B o n g " c o m e d ia de lung m e tra j a e x c e le n ţ i lo r c o m ic i S tro e ţ l V a s ila c h e a to s t c o m p ie e t te rm in a tă . F ilm u l a tn c e p u t să ru le ze In ţa r a o b ţin â n d succese g ra n d io a s e . P re m ie ra b u c u re ş te a n o a f i lm u lu i va a ve a lo c in c u râ n d Io unul d in m a r ile c in e m a to g ra fe de pe Bu­le v a rd .

Page 20: Regele Carol II, cîfind langü cămin în castelul Foişor aîn ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/47491/1/BCUCLUJ_FP_279742_1935... · Regele vorbind !o M icro fon, Io inaugurarea

Ssr

Sus: Preşedintele Boliviei Salamanca cu fiica lui, vizitând frontul bo­livian la Gran Chaco. — Prizonieri bolivieni sunt transporta ţi de pe front. '

cel a! răniţilor la peste 10.000. Curios de relevat este faptul că din acest număr imens de morţi, foarte puţini sunt acei cari au fost ucişi de obuze, gloanţe sau mitraliere. M ajori­tatea lor muriau în jungla Ame- ricei de Sud, fiindcă luptele s'au desfăşurat în pădurile virgine, americane, care — dupăcum se ştie — se află la o înălţime de 2000-3500 metri deasupra nive­lului mării, pe munţii din Gran- Chaco.

O ARMATA DE SCHELETELipsurile îndurate de aceste ar­mate sunt de nedescris. Soldaţii au fost nevoiţi să care pe umer ghiulele de tun, să împingă au­tomobilele, cărora nu le ere suficientă puterea motorului, spre a urca pantele munţilor. Dese ori se întâmpla ca unui regi­ment întreg, trim is pentru în­tărirea efectivului, să i se piardă urma, pentru ca după vreo cât­va tim p să se găsească în vreo prăpastie, un morman de sche­lete.

/ N America de Sud, un răsboi continuă de doi ani de zile, între două state vecine, pentru împăcarea cărora intervine şi Liga N aţiun ilo r: e vorba de lupta dintre Bolivia şi

Paraguay.Armatele paraguiene au reuşit să spargă frontul din Canada-el- Kasbe, făcând prizonieri pe preşedintele republice! Bolivia şi pe ministrul lui de răsboi. Guvernul Bolivian, s’a format deci sub un alt preşedinte, pentru a duce tratative le de pace cu Paraguay. Ştirile desfăşurării acestui răsboi parvin rareori până în Europa, totuş ştim că el este una dintre cele mai crâncene încăerări din ultimele secole. Rezultatele acestui răsboi până astăzi sunt groaznice, iar pierderile armatei — de ambele părţi — imense'.Nici în istorie nu se pomeneşte de vreun răsboi în care să se f i pierdut o treime din armata care lua parte la el. De exemplu, dintr'un efectiv de 100.000 soldaţi, cari formau tota lu l armatei paraguiene, numărul morţilor şi dispăruţilor se urcă la 35.000, iar

Page 21: Regele Carol II, cîfind langü cămin în castelul Foişor aîn ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/47491/1/BCUCLUJ_FP_279742_1935... · Regele vorbind !o M icro fon, Io inaugurarea

Alte ori se întâmpla ca la Intervale ie una sau două zile să moară iute de soldaţi, muşcaţi de vreun (arpe veninos. Din această cauză, guvernele celor două state com­batante, s'au văzut nevoite să-şi procure un ser împotriva acestor muşcături veninoase. Dar din pri- :lna transportului greu, serul n'a- ungea la timp, sau sosia alterat, [i deci imposibil de întrebuinţat.

JN SFERT DIN P O P U L A Ţ I A PARAGUYANA PE FRONT

!)e foarte multe ori nenorociţii sol- dafi rămâneau şi fără hrană, câte­va săptămâni, fiind nsvoiţi să se irânească cu carnea animalelor săl- satece din junglă.)in pricina acestor pierderi mari,¡uvernele celor două ţări s'au vă- ;ut obligate, să facă noi mobilizări..a un moment dat, Paraguayul,:are număra 800.000 locuitori, tri-nisese pe front 180.000 de oameni, iar Bolivia care are o popu- , societăţile, magazinele, lucrează cu j u m ă t a t e din personalul atie de numai 300.000 locuitori, mobilizase peste 100.000 de obişnuit.»ameni. Şi cum se va sfârşi oare acest răsboi ?Draşele au fost pustiite, universităţile şi şcoaiele închise, uzinele, r . t .

Un t r a n s p o r t de t ru p e p a ra g u a y e n e p u f in în a in te de p le c a re a pe f r o n t .

jk < ^ J —

.0 * * pa âtim reputaţia produselor centenare

un singur motiv

& c i

Cititî „ M A G A Z I N U L "Număr special de Crăciun. — 160 pagini, 30 leiD. Je ftic i fo s t m in i s t r u de e x te rn e în t r e c u tu l g u v e rn iu g o s la v a

primit ia s ă rc in a re a de <i fo rm a n o u l c a b in e t . In f o t o g r a f ia n o a s tră îl vedem fă c â n d d e c la r a ţ i i z ia r iş t i lo r d u p ă c o n s t i tu ir e a g u v e rn u lu i.

REGELE BULGARIEi IN A U G U R E A Z Ă M U ZEU L DE R Ă ZB O I D IN PLEVNA

Regele B o ris I I I a in a u g u r a t re c e n t la P le vn a m uzeul m i l i t a r . In f o ­to g ra fia n o a s tră î l ved em pe Rege în f r u n te a n o t a b i l i t ă ţ i lo r B u lg a r ie i.

N O U L G UVERN JU G O S L A V

No. 416 — R. I. — pa9- 21

Page 22: Regele Carol II, cîfind langü cămin în castelul Foişor aîn ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/47491/1/BCUCLUJ_FP_279742_1935... · Regele vorbind !o M icro fon, Io inaugurarea

C R E D E Ţ I C Ă

1.— Dacă pârul e ras creşte mai repede ?2.— O epidermă păroasă este un semn de putere ?3.— Porcul ghimpos îşi atacă inamicul, cu ţep ile sale ?4.-—Persoanele oarbe aud mai bine decât acel'ea care văd ?5.— Timpul ploios este cauza reumatismului şi a durerilor reumatice ?6.— O persoan ă care cade din- t r ’un aeroplan moare mai îna­inte de a atinge pământul ?7.— Aerul nopţii e vătăm ător, în special pemtru persoanele debile sau bolnave ?8.— Căsătoriile se fac deobi- cei între persoane de tipuri contrarii, blonzii sunt atraşi de brune şi vice versa ?9.— Că în vechime se cunoşteau muite arto utile, acum pierdute, cum cvr fi a rta de-a în tări arama ?10.— Sticla pisată este o otravă ucigătoare ?11.— Trăsnetul nu loveşte de

două ori în acelaş loc ?12.— Dacă intri într'o regiune de nisipuri mişcătoare, eşti în­ghiţit de acestea, încetul cu încetul ?13.— Pământul e vara mai a- proape de soare, decât iarna ?14.— Vulcanii sunt în legătură cu m ateriile topite şi fierb inţi din centrul pământului ?15.— Persoanele necinstite au ochii foarte apropiaţi unul de altul ?16.— Căsătoriile între veri. pro­duc în mod obişnuit copii bol­năvicioşi, imbecili sau în ori­ce caz reduşi ?17.— Rugăciunile pentru schim­barea vremii sau pentru sănă­ta tea unor persoane bolnave au vreo influenţă ?18.— Spaima pe care o încearcă eventual o mamă, înainte de naştere poate avea drept efect un semn pe trupul copilului ?V e d e ţi de c â te o r i a ţ i ră sp u n s „ D a ” sau . ,N u " la a c e s te în t r e b ă r i , m a i în a in te d e -a c i t i a r t ic o lu l ce u rm ează .

Care este capitalul

dumneavoastră de

credinţe greşite?

Există în problem e de ştiin ţă extrem de ob işnu ite o sumedenie de ide i greşite, in care cred m u lţi d in tre noi. O rica re d in tre c i t i to r i i noştri îşi poate da seama cum stă, sub acest raport, răspunzând , ,D a " sau „ N u 1* la în trebă rile de mai sus. Persoana care dă 12 sau 13 răspunsuri a firm a tive şi 4 sau 5 negative, repre­zintă in te ligen fa m edie, a unui grup de s tuden ţi dela un ivers ita tea d in New- Yorlt. Dacă c it ito ru l acestui a rtico l răspunde a firm a tiv la toa te în tre b ă rile , in­

d iv id u l acesta este 100 la sută g reşit, deoarece răspunsul co rec t este în fie -

care caz „N u " ,S a ales d in tr 'un chestionar cu m u lt mai lung aceste optsprezece în trebă ri, pentrucă reprezintă cele mai răspând ite no ţiun i g reşite . în trebarea din fru n te 3 lis te i, ţ i anume dacă e adevăra t ca o barbă care e rasa des creşte m ai rapede, nu este cea mai co­mună în seria e rez iilo r populare.Această c red in ţă face parte din aceeaş ca tegorie cu numărul pa­tru d in listă şi anume, că persoa­nele oarbe au de ob ice i auzul mai fin , decâ t acelea care p o t vedea.Se ştie prea bine ceeace se în­tâm plă în cazul o rb ilo r. Ei dau mai multă a ten ţie sgom ote lo r şi n ic i decum nu poate f i vorba de o ureche mai sensibilă. S'au fă cu t experienţe cu m ii de o rb i, cu a ju ­to ru l celor mai precise instrumente ş tiin ţif ic e . In m ijloc ie o rb ii aud ceva mai prost, decâ t persoanele dă ru ite cu vedere, şi nu mai bine.Aceasta se datoreşte p robab il fa p ­tu lu i că multe d in tre persoanele oarbe îşi daforesc in firm ita te a unei boaie. care pe lângă och i atacă şi alte organe, cum suni urechile de p ildă . CSnd nu există o astfe l de vătămare genera lă, orbul pare să audă in aceea f măsură, ca şi când n 'a r f i o rb.D iferenţa rezidă în fe lu l C i"" sunt în trebu in ţa te sim ţurile şî cum sunt înţelese mesagiile acestor s im ţu ri.Se ştie foa rte bine, spre exemplu, că să lba tec ii aud cele mai slabe sgomote ale pădurii, to t aşa cum văd cele mai slabe urme, lăsate pe o potecă, a tunc i când sgomo- te le şi urmele sunt cu to tu l im ­pe rce p tib ile pentru oam enii c iv ili­zaţi. Aceasta nu dovedeşte însă ca să lba tec ii au un auz sau o vedere mai fină decâ t noi. Ei sunt pur şî simplu o b ic in u iţi să recunoască şî să in terpreteze aceste slabe in d ic ii.Dacă-I punem însă să citească, săl­batecul va găsi că c iuda te le semne de pe hâ rtie sunt toa te la fe l. Le vede fo a rte bine, da r n'au pentru el n ic i un sens.La fe l se întâm plă şi cu sgomo- te le recunoscute de sălbatec seu de o rb . C u to ţ i i le auzim, dar nu le putem in te rp re ta . Numai pentru

o rb ecoul slab al paşilor săi, în aprop ie rea unui zid, care-i re flec tă tele , are

A c e a s tă b lo n d a fe rm e c ă to a re se va c ă s ă to r i cu un b ru n ?

sem nifica ţie .C â t despre raderea b ă rb ii şi creşterea ei. orice sceptic poate uşor pune la încercare această teo rie , lăsându-şi barba să crească un an în treg , tă iând-o apo i şi cân tărind-o. A cestu i an să-i urmeze un a ltu l, în care-şi va rade ziln ic barba, păstrând firişoa re le spălate cu g r ijă . La sfârşitu l aceste i perioade va cân tări grăm ada de firişoa re . Dacă sănătatea, c lim a şi a lim en ta tia au fost iden tice în cei do i ani, g reu ta te ce lor două grămezi de păr acum ulate va f i egală._ Părul căzut sau smuls cu p iep tene le , în tim pu l câ t ar pu rta barbă ar tre bu i să fie şi el adunat şi inclus în to ta l.Experţii an tropo log i au o m etodă cu m u lt mai lesnicioasă de a ve rifica această chestiune. Ei masoara la m icroscop lungimea unui f i r de păr ce creşte zilnic

în tre un ras şi ce lă la lt şi compară apoi această creştere zilnică, cu p ro p o rţia în care se lungesc bă r­bile în tr1 un acelaş răstim p, la persoanele care nu se bărbieresc. C o m p a ra ţiile acestea au deob ice i rezultate aproape iden tice . H rana, sănătatea, aerul, tam pera tura , som­nul, fe lu l cum funcţionează g lan­de le şi m ulte a lte con d iţiun i de fe lu l acesta influenţează creşterea pă ru lu i la un ind iv id , aşa cum îi po t afecta ţesu turile sau co loraţia p ie le i. Dar raderea nu are n ic i un e fec t.Chestiunea a doua, dacă părul de pe tru p este un semn de fo rţă , este deasemeni lip s ită de orie? suport ş tiin ţif ic . Ideea aceasta a lua t naştere p rin observaţia că b ă rb a ţii rasei a!be sunt deob ice i mai păroşi decâ t fem eile d in aceeaş rasă şi au şi muşchi mai pu te rn ic i. P rim itiv ii a lb i au ajuns astfel la

-concluzia că un tru p de bă rba t, care nu e păros, presupune efe- minare, lipsă de bă rbă ţie . Ceeace nu e câtuş de pu ţin adevărat. G reşita idee că p o rc ii ghim poşi îşi atacă inam ic ii cu ţe p ile . a luat p robab il naştere d i n fa p tu l că ţe p ile acestui an im al se detaşază uşor la o săritură mai rap idă sau rămân pe mâna celui care încearcă să-l prindă, la fe l cum se în tâm ­p lă cu spin ii unui cactus, sau ai unui seaete.C red in ţa care stabileşte o legătură în tre un t im p ploios şi du rerile reum atice are la bază un fa p t care e însă greş it in te rp re ta t. Reuma­tism ul se da toreşte adesea unei in fec ţiun i, d a to rită m ic ro b ilo r. Da pe urma boale i bo lnavul rămâne cu încheeturile sau muşchii um fla ţi, sau s lăb iţi. In cazul acesta um flă­tu ra ţesu tu rilo r bolnave poate f i a fe c ta tă de schim bările v r e m e i pare-se, mai curând de aer şi tem ­pera tu ră de câ t de p loa ie , dar da t fi in d că toa te aceste schimbări ale tim p u lu i sunt deob ice i nedes-

O m u l c a re a c ă ­z u t d in a v io n va m u ri în a in te de a a t in g e p ă m â n ­tu l 7

T ră s n e tu l v a lo v i de do u a o r i în a c e la ş lo c ?

Page 23: Regele Carol II, cîfind langü cămin în castelul Foişor aîn ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/47491/1/BCUCLUJ_FP_279742_1935... · Regele vorbind !o M icro fon, Io inaugurarea

părţile, oamenii asociază durerea închee tu rilo r lo r reum at ce cu ce) mai v ă d it dintre simptome, şi anume cu p loa ia . Toate acestea se ap lică d u re ri’o r unu' reumatism existent. Trebue să observam însă că nu există n ic i o legă tură în tre timp i i cauzele reumatism ului.Greşita credinţă că o persoană, care cade d in t r ’un aeroplan sau d in vârfu l unei clădiri foarte îna lte, moare mai îna inte de-a f i atins păm ântul, poate f i verificată d irect. După câ ţiva zeci de m e tri, această persoană cade cu o v i­teză egală, ind ife ren t de d istanţa până la păm ânt.Rezistsnţa aerului lim itează viteza cădere i, în tocm ai ca a tunci când această rezistenţă este a r tif ic ia l sporită de o paraşută. M u lte persoane au căzut acc i­dental, sau vo it, o mie de m e tri şi mai bine, fă ră să deschidă paraşuta, care mai apoi s’a destins, asigurându-le o aterizare fă ră acc idente . In to t acest timp, ele au rămas pe rfe c t conştiente şî nevătăm ate.Credinţa în p rim e jd ia aerulu» rece a l n o p ţii este adesea spu lberată de doc to ri, dar are totuş o bază în aparenţă rezonabilă. S’a observat mai de m u lt că persoanele care dorm iau cu geam urile deschise, se îm bolnăvîau de m alaria ; deci, malaria, care în traduce re lite ra lă înseamnă Haer rău a fo s t a tr ib u ită unei otrăvi ce p lu tia în aerul nopţsK A devă ra tu l m o tiv sta însă în fa p tu l că ţânţarii de noapte in trau pe geam urile deschise şi în ţepând pe cei cari do r­miau, le inoculau germ en ii m a la rie i. Se ştie acum că aerul n o p ţii — dacă există vreo d iferenţă — e;te !T.2! fc’JH ch îâ i oSCf!* ce ̂ Pe î*e z‘* deoarece a fest expus zece s?u douăsprezece ore in fluen ţe i p u rifica toa re a lum inei solare. Credinţa €5 deobicei t ip u r ile opu;e se a trag ar putea fo a rte bine sa flS ade­vărată, deoarece nu există n ic i un p rinc ip iu ş t iin ţif ic care s’o desm intă. Dar în viaţa de toate z ile le, teo ria nu se dovedeşte câtuş de pu ţin exactă. S’a obser­vat că perechile se a!eg după asemănări ; rea lita tea este cu to tu l opusă răs­pânditei c red in ţe .Credinţa „a rte i p ie rd u te " vine dela vech ile expresii „ ta re ca a ra m a "*) şi a lte articole sau m ateriale , care acum au ieş it d in uz. Da fa p t, aceasta este doar o confuzie. Posedăm şi acum „aram ă ta re ’*. S ingura d ife ren ţă este că o numim bronz şi că fab ricarea ei nu mai este n ic i un secre t şi n ic i o „a r tă " . E destul sâ adaugi aramei pu ţin cositor, spre a ob ţine cel mai ta re bronz. Savanţii cred că toate celelalte „a r te p ie rd u te ” p o t f i exp lica te în tr 'un mod sim ilar.Credinţa că sticla pisată este o otravă pare fo a rte c iuda tă , deoarece nimeni nu poate vedea pe ce se bazează, dacă nu se în toarce la zilele când arsenicul, care e intr'adevăr o otravă, avea o fa b r ic a ţie ce-l făcea să semene în trucâtva cu sticla, şi astfel a lu a t naştere o legendă, care mai tră ieşte încă. E d re p t că sticla pisată nu e ceva care poate f i recom andat ca a rtico l a lim entar, da r individul sănătos care îngh ite o ca n tita te m ică din acest p ra f nu pă ţeşte a b ­solut nimic.Că trăsnetul nu loveşte de două o r i în tr'un acelaş loc, se exp lică fo a rte uşor — a răspuns un m ucalit — şi anume prin fa p tu l că după prim a descărcare, electrică, nu mai rămâne n im ic de lo v it. In re a lita te se întâm plă însă exact invers. Trăsnetul loveşte deob ice i ob ie c te s itua te la m ari în ă lţim i. Empire S tate Building din New York C ity , spre exemplu e regu la t lo v it de trăsnet, o rid ecâ te - ori se deslănţue o furtună .Legenda nisipurilor m işcătoare se da toreşte p robab il fa p tu lu i că adevăra tu l nisip mişcător are aceeaş consistenţă ca şi apa. O am enii se scufundă şi se îneacă în el, la fe l ca in d iv id u l care in tră în tr ’o apă mare, fă ră să ştie să innoate.Următoarea cred in ţă greşită, cu p riv ire la d is tanţa d in tre păm ânt şi soare a luat probabil naştere d a to r ită fa p tu lu i că vara este în pă rţile nord ice ale p ă ­mântului mai caldă de câ t iarna. In re a lita te fenomenul acesta se da toreşte anualelor m od ifică ri ce se produc în înclinarea axei păm ântulu i. D istanţa d in tre pământ şi soare, aşa cum a fos t măsurată de astronom i este cu câteva m i­lioane de kilom etri mai m ică iarnă, d e câ t în tim p u l ve rii.Vulcanii, spun cele mai noui te o r ii geo log ice , nu a ting miezul de lavă din cen-

i trul pământului pentru simplul m o tiv c i nu există un asemenea miez. Faptu l câ un cutremur se simte pe o mare în tinde re de păm ânt do /edeşte că p lanetă noastră e în în treg im e solidă. Fiecare vulcan sau grup de vulcan i are în rea-

| litate o mică pungă de lavă, situată la o adâncim e de câ ţiva k ilom e tri.Teoria după care persoanele lips ite de onestita te ar avea figu ra extrem de în ­gustă, este pentru savanţi cea mai inexp licab ilă erezie, deoarece în fo to g ra f iile

| infractorilor nu se vede n ic i urmă d in această ca rac te ris tică . La fe l este şî cu aşa zisele consecinţe ne fe ric ite ale unei căsă torii în tre rude a p ro p ia te . B ărbaţii din familiile regale ale vech iu lu i E g ip t se căsătoriau nu numai cu verişoarele lor, dar chiar cu surori, şi legă tu rile acestea s au corttinua t câteva g e ne ra ţii dearândul, fără să se observe cel mai m ic sim ptom de degenerare fiz ică sau intelectuală.Statisticile ne arată că rugăciun ile făcu ta pentru -ptoi-sau a lte fenom ene n a tu ­rale nu au absolut n ic i un e fe c t şi în reg is tră ri sim ilare, fă cu te în saloanele d i­feritor m a te rn ită ţi, spulberă cred in ţa semnelor pe care le-a r im prim a fă tu lu i, emoţiile unei fem ei g rav ide .Ca şi celelalte erezii de care ne-am ocu pa t până acum. n'au n ic i acestea vreun suport real.

») „Românul a r e ş a p t e v ie ţ i în p iep tu - i de a r a m a “ , deci a r a m ă e ta re .

Nu vă lăsaţi îmbătrânit de înfăţişare„EMO“ apa limpede vieneză, redă NATURAL

^ m — reînoind pigmenţi! uzaţi — PARULUI ALB « ■ A £ sau CĂRUNT, .culcarea avută. Flaconul Lei 169.

I * W i flac. lei 300. D epozit: „OPAC“, atr. Doamnei L W 7 (Galeriile Blanduziei, Etaj, dreapta) Bucureşti

S t şi la FARMACII, DROGUERU, et< 14

Ridicarea unei ş c o l i

româneşti în jud. Caraş.

La Doclin In judeţul Caraş s’au pus temeliile pentru r id icarea unei şcoli româneşti. Conducăto­rii judeţului au pus în acest scop la dispoziţie suma de 100.000 lei. In fotografiile noastre vedem: pe d. deputat Octavian Furlu- gean vorbind despre însem nă­tatea actului. — Prefectul jude­ţului şi prim arul. — O parte din locuitorii comunei Doclin cari şi-au lăsat plugul în brazdă pentru a p rim i sfaturile oaspe­ţilor.

INSTITUL MEDICAL COSMETIC

Str. Brezoianu •, Bucureşti III, TeL 3-5922. Consult 11-1, 5-8 sub conducerea unul medic der­matolog f i unei doctoriţe din

BerlinSfatnri şi îngrijiri date de că­tre specialişti in toate t&rlmu* rile cosmeticei.înlăturarea radicală a perilor de prisos, prin diateraiie, Îngri­jirea. frumuseţe! şi a trupului« «te., ele.

j NOI REDUCERI. TOATE SERVICIILE r s r“

¡COAFORUL BEER !------------------------------------------ ------------------------------ L I I |

i C A LE A M O Ş I L O R 5 3 e B A C Ş I Ş U L S U P R I M A T ^

O fem eie de 60 de ani

scrie’A cestei repete

//* d a t o r e s c ca a ră t cu 2 0 d e an i m ai tanării

*!n două luni au dispărut toate sbârciturUe m ele "

„La vârsta mea părea natural să-mi lie faţa sbârcită, şi m’am mângâiat adesea cu acest gând. Intr’o zi însă am citit de nişte încercări remarcabile ce s’au făcut cu femei de 72 ani şi care ar fi dat rezultate uimitoare. Se zicea că sbârciturile dispar cu desăvârşire în timp de 6 săptămâni. M’am hotărît să fac şi eu o încercare şi am constatat că noul remediu e conţinut în Crema Tokalon aliment pentru piele, celebra Cremă de Paris. După două săptămâni am putut observa o îmbunătăţire şi vă puteţi închipui bucuria mea când, după un tratament de două luni, toate sbâr­citurile mele erau dispărute şi prietenii mei ziceau: „Ce tânără arătaţi!“ Pielea mea e acum limpede şi de o frăgezime frumoasă şi sfătuiesc pe toate femeile de vârsta mea să încerce Crema Toka­lon aliment pentru piele. Este o ade­vărată plăcere să-ţi vezi obrazul ară­tând din zi în zi mai tânăr.“

Scriitoarea rândurilor de mai sus n’ar voi să-i fie numele publicat, dar scrisoarea ei originală stă la îndemâna oricui Se garantează că Crema To­kalon aliment pentru piele conţine într’un grad înalt elementele nutri» tive de care specialiştii zic că tre* buie să se afle în pielea Dv. pentru ca să rămână limpede, fragedă, consistentă şi liberă de sbârcituri. Seara aplicaţi Crema Tokalon aliment peniru piele, culoarea roză, iar dimineaţa Crema Tokalon, culoarea albă. Veţi fi uimită de înbunătăţirea care se produce chiar peste noapte. Succesul se garantează, altfel se restituie banii.

De vânzare la toate farmaciile, dro­gheriile şi parîumeriile din ţară. Noi preţuri reduse: Crema Tokalon. culoa­rea albă, la Lei 50.—, Crema Tokalon aliment, culoarea roză, la Lei 60.—.

N o . 4 1 6 — R. I. — Pag. 23

Page 24: Regele Carol II, cîfind langü cămin în castelul Foişor aîn ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/47491/1/BCUCLUJ_FP_279742_1935... · Regele vorbind !o M icro fon, Io inaugurarea

Cu fa s tu l o b ic in u it s 'a d e s făşu ra t D um inică în C a p ita la S e rba rea Bo­bo teze i, in p rezen fa S uveranu lu i şi a m e m b rilo r guve rnu lu i.C a lea V ic to r ie i în tre b is e ric a Z lă ta r i şi che iu l D âm bov ife i o fo s t pa ­voaza tă eu d ra p e le n a ţio n a le şi g h irla n d e de b ra d . ia r pe t ro to a re aufo s t în ş iru ite tru p e le . .....................La o ra 11 a. m. a sos it S uveranu l în s o ţ it de d. genera l lla s te v ic i ma-

Regele a " t r e c i* în b ise rică unde s'a în ce pu t o f ic ie re a s e rv ic iu lu i r e l i ­g ios. După te rm in a re a s e rv ic iu lu i d iv in s'a fo rm a t p rocesiunea spre che iu i D âm bov iţe i.

P a tr ia rh u l a în m â n a t c rucea Regelui, ca re la rându l său a a runca t-o în apă . C rucea a fo s t p rinsă de Io rd a n G. Lungu 141) şi înm âna tă pa­t r ia rh u lu i.C o r te g iu l s 'a în a p o ia t în aceeaş o rd in e In fa ta b is e ric e i Z lă ta r i unde S uveranu l a p r im it d e f ila re a t ru p e lo r .F o to g ra f ii le noas tre re p re z in tă : 1) Suveranu l la sosire, tre c â n d în re ­v is tă tru p e le . 2) Suveranu l dând mâna cu a ta ş a tu l m il i ta r a l Franţe i. 3) P rocesiunea spre che iu l D â m bo v iţe i având in f ru n te pe Suveran şi P a tr ia rh . 4 ) S co a te rea C ru c ii d in apă . 5) şi 6 ) D e fila re a tru p e lo r .

N o . 4 1 6 — R. I. — Pag. 24

Page 25: Regele Carol II, cîfind langü cămin în castelul Foişor aîn ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/47491/1/BCUCLUJ_FP_279742_1935... · Regele vorbind !o M icro fon, Io inaugurarea

jJjjWJLcmumiii

DE ASALT“!

Steagurile hitleriste purtate cu ridiculă convingere de p u r ­tătorii crucii încâr- ligate.

Şl ACUM VIN „TRUPELECAP. V II.

L A 20 M a rtie 1921 are loc plebiscitul din Silezia, fo a rte semnificativ pentru atitudinea lui H itle r, paisprezece ani mai târziu, în 1935, fa ţă de plebiscitul din Saare. Deşi

700.000 d e voturi se declară în favoarea G erm aniei, fa ţă de 480.000 voturi în favoarea Poloniei, Silezia nu poate fi a lip ită din pricina răscoalei lui Korfoaty. Teroarea bandelor lui neoficiale e a tâ t de virulentă încât şapte luni după votare. G erm ania, în 20 O ctom brie 1921, prin tra tatu l încheeat la G eneva, cedează Poloniei, de voe

bună, 3200 Itm., teritoriu bogat in zăcăm inte m etalurgice. Dar ceeace a fost cu putinţă în 1921. în răsăritul europei, nu mai e cu putinţă în 1935 în o cc id en t: H itle r care voia să rep e te pentru regiunea Saare, m etoda polonezului Korfanty, se pomeneşte în fa ţa puterilor a lia te a le Ligii Naţiunilor, sub administraţia căreia se află regiunea. Va învăţa ceva H itle r din acest evenim ent ?— Istoria ne-o va arăta mai târziu. Dar m etoda lui Korfanty î i va da lui H itle r curajul de a întem eia batalioanele de asalt, de-a le duce la un grad d e desvoltare, până la a cuteza să înfrunte arm ata regulată a Reichului şi chiar pe H itle r, întem eetorul lor.In Iunie 1921 (H itle r are 32 ani) popularitatea lui, în cercurile po- itice deocam dată, e destul d e mare, ca să f ie prim it a vorbi la Berlin la „clubul naţional** şi să ia contact cu unii membri din „clubul seniorilor". _ t ;Dar era oare cu putinţă ca ascensiunea vertiginoasă a oratorului partidului, a şefului propagandei, să nu provoace tain ice gelozii j i uri mocnite 7... A fost de-ajuns ca H itle r să lipsească patru săptă­mâni din München — numai patru săptămâni — ca în sânul par­tidului să se realizeze primul complot, din seria pe care H itle r va şti totdeauna să le descopere la tim p şi să le stârpească radical. In vreme ce H itle r lua însfârşit contact cu marii p roprie tari pru­saci şi cu posesorii de uzine la Berlin, un membru al partidului naţional-muncitoresc ţine la München o conferinţă violentă îm po- triva_ marilor proprietari I... H it ­ler, la înapoere, găseşteun curent puternic, susţinut de Dr. Dickel, Streicher şi Drexler, care cere mutarea partidului la Berlin. D e fa p t era o încer­care de a smulgepe H itle r din terenul unde-şi înfipsese rădăcinile a tâ t d e adânc până'n cassele

Parada inconştifii lor! Batalioanele asalt se Indreap spre piaţa A d o H i 11 e r.

Page 26: Regele Carol II, cîfind langü cămin în castelul Foişor aîn ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/47491/1/BCUCLUJ_FP_279742_1935... · Regele vorbind !o M icro fon, Io inaugurarea

H i 11 e r Ia tribună, străjuit de cruci în- cârligate Ia o în tru ­n ire de propagandă pentru plebiscitul din Saare.

partidului. E rugai să rămâe. Dacă e rugat, înseamnă că e nevoe de el. Şi H itle r cere, la 14 Iulie — în conformitate cu ideologia antidemocrată a partidului — puteri d ic ta to ­riale, ca în armată. La 29 Iulie, H itle r e numit preşedinte activ, „răspunzător" numai faţă de sine, iar Drexler — care nu trebuia alungat prea grosolan, din pricina efectului prea dezastruos asupra membrilor partidului — e rid icat (de fapt, înjosit) la rangul de „preşedinte de onoare" : Ne mai având nici o răspundere, nu mai avea nici un drept. La 3 August, stă­pânul partidului creează însfârşit arma sigură cu care se va impune poporului german, eliberându-se defin itiv de prizo­nieratul în care orice şef de partid se află, atunci când tre bue să măgulească opiniile, interesele şi vanitatea membri­lor. „Trupele de asalt" sunt prezentate, la început, ca o simplă secţie sportivă a partidului. Această secţie are însă teluri sportive de un caracter neobic inu it: Să atace pe ad­versari, să intimideze adică să-i asasineze moralmente şi une­ori să-i asasineze pur şi simplu. Tot atât de ciudat e şeful „sportiv" al nouîî for- m a ţii: Se numeşte Kiintzsch, fusese locotenentul lui Ehrhardt, şeful terorist şi fusese încarcerat - ca autor moral al asasinării lui Erz-

berger. Cea mai mare parte din membrii nouii secţii „sportive", sunt foşti m ilitari de carieră, sau elemen­tele risipite ale d iferite lor grupe militare, care fuseseră dizolvate în urma cererilor de la Berlin, unde vorbiau, î n c ă destul de viguros reprezentanţii A liaţilor.O astfel de secţie prezenta peri­cole mari. In primul rând pentru toate celelalte partide, care voiau să lucreze şi ele cu ideea şi cu­vântul, după modelul democraţiilor anglo-saxone şi al democraţiei franceze. La ce se puteau aştepta celelalte partide, decât la o cu­cerire a opiniei publice prin te ­roare ? Ce soartă puteau avea şefii partidelor adverse, decât asasina­tul — sau în cel mai bun caz — surghiunul ?... E ceeace s'a întâm­plat. Dar în 1921, partidul „mun­citoresc" de la München nu se deosebia prea mult de celelalte grupe şovine, destul de nume roase şi având un caracter local destul de pronunţat, nu părea să se extindă vreodată asupra între-

de fer ale Reichswehrului. H itle r ştia bine că nu va putea ajunge în fruntea Germaniei decât după ce va fî cucerit Berlinul. Dar era oare timpul să se despartă de singurele izvoare vii ale partidu­lui ?... Dicltel, Streicher şi Drexler puteau crede în voe că parti­dul se menţinea prin forţa „id e ilo r" şi „program ului", H itle r ştia însă destul de precis că partidul trăia din banii armatei regulate, care avea nevoe de o politică „naţională", iar şefii partidului se puteau deda la to t felul de îndrăzneli şi scandaluri, nepedepsiţi, numai pentrucă erau susţinuţi din umbră de o fiţeri, foştii şefi ai fostului „Bildungsoffizier"' şi de şefii poliţie i locale. La Berlin, îm­prejurările nu erau încă atât de favorabile şi nici nu se putea şti, în 1921, dacă vor f i vre-odată.Energic, H itler ameninţă cu demisia. Plecarea lui H itle r însemna de fap t — plecarea ziarului şi plecarea fondurilor, cu care se plătia chiria sediului şi se acoperiau marile cheltueli ale întruni­rilor publice. Plecarea lui H itle r însemna desfiinţarea efectivă a

O în trun ire în c in­stea lui Hindenburg, pe timpul cât m are­şalul mai era în viată

Page 27: Regele Carol II, cîfind langü cămin în castelul Foişor aîn ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/47491/1/BCUCLUJ_FP_279742_1935... · Regele vorbind !o M icro fon, Io inaugurarea

gel Germanii. Aşa s e explică de ce partidele adversare, aveau ram ificaţii in to t Reichul, nu sau speriat la ivirea sportivă a trupelor de asalt (S tu rm a b te ilu n g sau prescurtat S. A .) , cu o subdivizie aristrocată, un fel de corp de gardă (S c h u tz s ta ffe ln , prescurtat S. S .). Se putea lăsa poporului german — gândiau democrafii de la Berlin — măcar bucuria parăzilor militare, iar ofiţerilor de la München, satisfacţia secretă de-a face şi ei puţină „po litică". Nu strica de-asemenea, po litic ii externe, să se poată arăta A lia ţilo r, că unităţile m ilitare n’au p ie rit cu totul, după marea înfrângere, şi că micile secţii „sportive" ar putea deveni, iar ia cel mai mic semn, diviziile de oţel, care fuseseră aruncate asupra Verdunului.Mult mai grav devenia pericolul trupelor de asalt pentru partid. Căci istoria cunoaşte p ilde grandioase, când soldaţii p lă tiţi de împăraţi au detronat şi au numit ei împăraţi. Decadenţa impe­riului roman nu se datoreşte altei cauze. Cine putea garanta ca trupele de asalt ale partidului, deschizând calea şi înlăturând toate obstacolele, în momentul hotărîtor nu vor înlătura partidul şi se vor instala la conducerea Reichului?... Ce măsuri putea lua par­tidul împotriva unor astfel de „a lia ţi" şi de unde putea şti că hrănind trupele de asalt, nu hrănea, la sân, şarpele otrăvitor, careva muşca?... _ „Toţi membrii partidului îşi puteau pune astfel de întrebări, afarade unul : H itler.H itler nici nu ţinea prea mult la partid, sau la programul parti­dului. Partidul n'avea decât o m enire: să rid ice pe H itler, apoi putea să dispară. Trupele de asalt n aveau decât o sîngură dato­rie: să înlăture pe adversari, apoi — în caz că adversarii ar f i fost deplin stârpiţi — să plece în concediu nelimitat. De vreme ce H itler îşi „asuma întreaga răspundere“ , ca un adevărat erou din strămoşeştile păduri germanice, de ce s'ar mai încurca in za­dar cu un partid, care ar cere justificări ; cu trupe de asalt, care ar cere drepturi pretoriene ?...Partidul, prin sistemul antidemocratic al supunerii orbeşti, la po­runca şi inteligenţa Fuhrerului, era redus la tăcere, la nefiinţa, dela început. Singura lui funcţie era de a da şefului fundamentul „social" — şi cotizaţiile necesare întreţinerii trupelor de asalt. Trupele, atâta vreme cât primeau soldele din mâna Fuhrerului şi erau menţinute la proporţii neînsemnate, puteau face excelente servicii politice, fără să ajungă să acapareze libertatea de ac­ţiune a şefului. _ _Sufletul nouei form aţii m ilitare era căpitanul de stat major Rohm, prin intermediul căruia H itle r primia sugestiile corpului ofiţeresc din München. Deşi în 1921 numele lui apare destul de rar, influ­enţa lui este — pe cum vom vedea îndată — hotărîtoare, în cariera lui H itler. Rohm vorbeşte puţin, dar ştie precis ce vrea poporul german : O dominaţie militară. Politica lui H itle r nu duce spre o altă ţintă, dar felul măsurat, oarecum sgârcit in care fo lo­seşte trupele de asalt, nu mulţumeşte de loc pe Rohm. Ei ar dori să dea trupelor militare un caracter m ilitar categoric şi un loc de frunte, în acţiunea partidului. Nu e partidul însuşi o crea­ţie a Reichswehrului'?... Cum crede H itle r că se va elibera de sub tutela Reichswehrului, fără a-şi crea o putere armată to t atât de sigură ?Acest conflict latent, în concepţia pe care şi-o fac, în 1921, H it­ler şi Rohm, despre trupele de asalt, va dăinui mareu şi va duce în 1934, la masacrul dela 30 Iunie.Dacă H itle r a văzut bine, dela început, rolul şi pericolul trupelor de asalt s’a înşelat însă, crezând că le va putea domina. S. A. şi S. S. reprezentau o forţă prea evidentă, foloasele pe care le aduceau partidului — adică lui H itle r — prea mari, ca şeful să se poată lipsi de ele vreodată şi să nu fie dimpotrivă, isp itit de a le înmulţi. In răstimpul unui deceniu, H itle r se pomeneşte a fi realizat exact dorinţa lui Rohm şi toată Germania se află cuprinsă la venirea la putere a naţional-socialiştilor, într'o reţea de form aţii militare bine înarmate şi hrănite, depăşind un milion de inşi. Dela câteva sute de inşi, a căror menire imediată fusese de a face poliţia întrunirilor partidului şi de a ocroti pe Führer, trupele de asalt devenită un organism complex, cu stat major şi o ierarhie amănunţită, cu regulamente de serviciu, cu uniforme, bucătării de campanie, steaguri şi insigne.Când s'a aflat de existenţa acestei form idabile armate, pusă m slujba unui partid de teroare, trecuse vremea prielnică unei inter­venţii din afară, aşa cum se făcuse in 1920, când toate forma­ţiile para-militare au fost disolvate, după cererea energică a alia­ţilor. Germania avea să se înarmeze pe faţă, să-şi reînvie uriaşa industrie de răsboî, fără ca un singur soldat francez, englez sau italian, să cuteze să treacă frontiera în Germania, spre a cere respectarea clauzelor m ilitare ale Tratatului dela Versailles. Faptul că n'au intervenit nici celelalte partide, d irect ameninţate in exis-

tenta lor, pare uluitor la prima vedere ; dar cercetând mai de aproape condiţiile de existenţă ale partidelor democrate, reese că ele înşîle îşi aveau rădăcinile în fipte în aceleaşi terenuri grase, de unde se alimentau — şi unde (miracol I) se întâlneau şi se împletiau cu rădăcinile atotsugătoare ale organizaţiei politice hit-

M arii industriaşi, marii moşieri precum şi coasta militară, cam satule de-a to t juca o farsă „dem ocrată", pe care o acceptasera m momentul înfrângerii m ilitare, îşi pregătiau dominaţia totala,_ pe faţă şi n'ar mai f i îngăduit nici unui guvern „dem ocrat" sa le distrugă arma pe care şi-o făureau, cu ajutorul lui H itler. Adevăraţii stăpâni îşi redobândiseră glasul — în vreme ce reze­maţi de zidurile fabricilor şi cazărmilor, naivii „dem ocraţi"_cari se credeau stăpânii Germaniei, adăstau şi vedeau cu ochii măriţi de groază, cum se apropiau ţevile care aveau să-î împuşte.Trupele de asalt nu se hrăniau, desigur, numai cu entuziasm. Dela câteva zeci de mii de mărci, preluate din cotizaţii şi veniturile întrunirilor publice, to t mai populate, bugetul armatei ju i H itle r s'a rid icat până la cinci milioane mărci anual (cam două sute de milioane lei). _

F. ADERCA

In numărul v i i to r : De unde banii?.

De Reumatismvă vindecaţi sigur numai

Faceţi ocuri serioasă cuTogal!Eliminaţi astfel toxinele din organism prin dizo lvarea acidulu i u ric! La fel au efect sigur tableteleTogal. chiar şi în cazuri în v e c h ite , ’.a:

Gută * Sciatică * Gripă * NevralgiiDureri de cap (c h ia r rebe le)

Sănătate num ai prinTogal! La Farmacii şi Droguerii. Produs elveţian

PRIMUL INSTITUT COSMETIC MEOICALB U L E V A R D U L C A R O L , 39

Sub conducerea D-nei Doctor M R A B IN O V IC I. derm atolog specializat ia Parii şi Viena, con iu ltă ţ i «ratează rad ica l toa te defecte le p ie le i # ale tenului Distrugerea de fin itivă a părului de prisos fără c ica trice garantând neaparifia lui.

U N IC U L IN S T IT U T D IN T A R A ÎN Z E S T R A T C U A P A R A T E L E C E LE M A I P E R F E C Ţ IO N A T E S IM IL A R C E L O R M A I VVM O D E R N E IN S T IT U T E D IN S T R A IN A T A T E ^

Cons. 1 0 -1 2 f i 3 - 7 p. m. C o n i v l t e f i t g r a t u i t e M ie rcuri orele 11- 12 —

No. 416 - R. I. — Pa9- 27

Page 28: Regele Carol II, cîfind langü cămin în castelul Foişor aîn ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/47491/1/BCUCLUJ_FP_279742_1935... · Regele vorbind !o M icro fon, Io inaugurarea

da tea tru f i de bal, pretându-se d ife r ito r in te rp re tă ri, d i* fa r ito r ca te g o rii de e legenţă f l o fe rind a fecte de pură a ris tocra ţie în nuanţe închise ca : marron, v io le t închis, sau negru. Suprafaţa sumbră străbătu tă da fosforescente compensează severitatea lin ie i, deoarece e ev ident că pa ie te le nu p o t f i tra ta ta ca o mătase suplă. De o stră­lucire mai d e lic a t d ifuza tă d e câ t în ţesă turile pa ie ta te , celofanul lansează şi el o versiune nouă a fam aai tn toa ­lete de o lin ie şerpuitoare,

In fo to g ra fiile noastre, apare drăgălaşa Jen a t G eynor da la Fox, în tr 'o to a le tă de pa ie te albe. A po i, A lice Fay dala acaeaş casă de film e în tr 'o roch iţă de dineu din crepe-satin f i tu lle negru. Tă ietura g â tu ­lu i f i m ânecile se remarcă p r in tr 'o tin e ­rească gra fia ,C ine vrea să se evidenţieze prin o rig ina ­lita te n'ara decâ t s'o im ite pe Pat Pater- son {Fox) care pe o rochie colantă de duchesse negru a a p lica t o porum biţă albă cu a r ip ile întinse. D ORO

£ M A N C IP A T A de considerentele de ord in p rac tic f i u til pe care n i le impune v ia ţa de toa te zilele, im ag inaţia c ra e to rilo r g ă ­teşte in câm pul ro ch iilo r de seară un teren unde

poete sburda in voia, unde to a te ce p ric iila f i extravagantele îm prum ută con tururile f i volum ele concretizărei.Dacă desch idefi a lbum ul nouilor co lec ţii, aveţi impresia unei procesiuni de costume. A lă tu r i de expresie modernă de o m efis to fe lică ţinu tă , a unor toa le te ce mulează corpu l cu ra fina tă sim­p lic ita te f i de drapa je le antice de a căror gra­ţie sculpturală nu ne vom sătura n ic ioda tă , avem v ii iu n i de romantism : corsaje ajustate f i jupe ce se evezează reclamând m etreje ebundente f i mătăsuri gre le — sem i-epretete , ca fa iu l, ta f ­taua f i moarul. Dar ceeace frapează in special sunt s iluete le de ecum un secol in in te rpre ta re modernistă. A p e r iţ ie e d in tre cele mei bizere f i com portă to toda tă m u lt gust.C elo fanul, pa ie te le f i lam âurile — m ateria le ce p rin lumina în refleze v io len te, sunt de mare e fec t. Paietele epar în tun ic i d in momentul in care s'a lăsat amurgul, apoi în rochi de dineu,

Page 29: Regele Carol II, cîfind langü cămin în castelul Foişor aîn ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/47491/1/BCUCLUJ_FP_279742_1935... · Regele vorbind !o M icro fon, Io inaugurarea

Nancy C arro ll in ro iu l Tanyuşei din film ul „F IU L RU­SIE I", care va ru la la c inem atografe le

C A PITO L şi ROXY.

Douglas Fairbanks jr. în rolul prin fu lu i M ik ifa Krass noff din film ul ..FIUL RUSIEI“ , care va ru la la cine

m atografe le C A PITO L şi ROXY. ^

H k C ea m a i m a r e e x p o z iţ ie d eALBITURI •TESflTURIMMPRIhflTE*MflTflSURM1 ERCEmE

Lfl VULTURUL DE MARE CU PESTELE IN G H IflQ EtM IMJW Theodor Atanasfu i. & WfâMIM5T B .H Q L E L O D 21

STR. B O Z flC â -1STRQDfl C flR O L 7 6 - 7 8 * 6 0 ' 6 2

Page 30: Regele Carol II, cîfind langü cămin în castelul Foişor aîn ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/47491/1/BCUCLUJ_FP_279742_1935... · Regele vorbind !o M icro fon, Io inaugurarea

Adeveriri NUMĂR SPECIAL IN C H IN A f FR,

C A L E N D A IV IANUARIE1 8 9 9 S'a născut R eg ina Jugos- la v ie i ( a lă tu ra t c h ip u l) .1 8 4 4 A a p ă ru t rev is ta ..P ropă ­ş ire a “ sub d ire c ţ ia lu i M . Ko- gă ln icea n u1 8 5 0 A a p ă ru t re v is ta ,,G a ze ta de M o ld o v a * “ sub d ire c ţ ia lu i G h . Asaky.1 8 7 8 S‘ a născu t n uve lis tu l Em il G ă rle a n u .1901 A m u r it re g in a V ic to r ia a A n g lie i.

1 9 0 9 A m u r it d ra m a tu rg u l R o- n e t t i Rom an, a u to ru l lu i M a - nasse (a lă tu ra t c h ip u l)1 7 9 9 S‘a născu t la B eneşti-V â lcea o rg a n iz a to ru l ş c o lii rom âneş ti, a c a d e m ic ia n u l P e trache Poe- naru.1 4 9 5 Ş te fa n ce l M a re a învins pe T u rc i la Podul în a lt .1 9 0 4 A m u r it is to r ic u l-a rh e o lo g G r ig o re Toc ilescu .

1 8 5 2 S'a născu t m areşa lu l fra n ce z J o ffre în v in g ă to ru l de la M a rn a . In 1 9 2 0 a fo s t în Ro­m ânia şi a d e c o ra t cu C ru c e a de ră sbo i franceză oraşu l M ă ră - şeşti ( f 19 3 1) (a lă tu ra t c h ip u l) . 16Ü1 M ih a i V iteazu a ju n g e la V iena unde e p r im it de A rh i­d u c e le M a te i sp re a m ijlo c i o a u d ie n ţă la îm p ă ra t.

a 1 7 4 6 S'a născu t p e d a g o g u l e l­v e ţia n Pesta lozzi. A desch is o şcoală p e n tru c o p ii să rac i. A scris c ă r ţ i de p e d a g o g ie . In t im p u l re v o lu ţ ie i franceze a fo s t n u m it c e tă ţe a n de o n o a re a l F ra n ţe i ( a lă tu ra t c h ip u l) .1 5 2 7 A fo s t o t ră v it Ş te fă n iţă V odă , D om nul M o ld o v ii , de c ă tre so ţia sa.1 8 6 6 A m u r it c ă r tu ra ru l A ro n Pum nul, fo s t p ro fe s o r al lu i M .

1 7 9 3 M ih a i! Şuţu a o c u p a t t r o ­nul M o ld o v e i (a lă tu ra t c h ip u l) . 1 8 6 6 S'a născu t C o n s t. I. C . S ră tianu , a c tu a l p reşe d . a l p a r t . N a ţ. L ib e ra l.1 8 7 3 s'a născu t la C o p ă c e l lângă Făgăraş D r. Vasile S uciu . 1 921 a m u r it a c a d e m ic ia n u l, e lin is t Ion C a ra g ia n i.

1 9 0 1 . A m u r it c o m p o z ito ru l G iu ­seppe V e rd i. A com pus u rm ă to a ­re le o p e re : E rnan i, R ig o îe tto» T ro v a to re , T ra v ia ta , B a lu l M a s ­c a t, A id a , O te lo , F a ls ta ff, ( a lă ­tu r a t c h ip u l) .1 8 8 2 . A m u r it A d r ie n de Lon g - p e rr ie r , m em bru o n o ra r a i A c a d . R om âne.1 8 9 8 . A m u r it e p is c o p u l G h e - n a d ie E năceanu.

1 8 5 0 . S a născu t m are le nostru p o e t M ih a il Em inescu (a lă tu ra t c h ip u l ).1 8 5 9 . S'a născut W ilh e lm II e x -îm p ă ra tu l G e rm a n ie i.1 6 2 2 . S'a născu t m a re le s c r iito r fra n c e z M o liè re (J e a n B a p tis te P o q u e lin ) . A scris c o m e d ii c e le ­bre p r in tre ca re V ic le n ii le lu i S cap in , B o lnavu l în c h ip u it, Don Ju an , D o c to ru l fă ră voe, M i ­z a n tro p u l e tc .

— Pag. 33

„Adeverul“ închinat FranţeiNu nărui de Crăciun al ziarului „Adeverul" a însemnat un trium f pentru presa romanească.Este un număr sărbătoresc din to a te punctele de vedere. A tâ t din punct de vedere al conţinutului cât şi din punct de vedere al tehnicei lui desăvârşite.Nimic nu a fost u itat. Dela scenele dram atice din timpul războiu­lui, care demonstrează solidaritatea română fa ţă de prietena ei Franţa, până la am intirea încă prea vie a marelui cetăţean de onoare român, Barthou. Influenţa franceză reprezintă o a doua natură pentru poporul român şi cităm, în această privinţă, mesa- giul adresat Franţei de către d. Titulescu.O mare parte din ed iţia acestui număr este rezervată m eritelor politice, artelor şi scrisului francez. M arii oameni ca Jaures, C le - menceau, G am b etta , Briand, Doumergue, Flandin, Laval, etc., sunt citaţi împreună cu biografiile lor. Deasemeni, marii scriitori con­timporani : Bidou, Dorgeles, Proust, Henry de Regnier, Giraudoux, Tristan Bernard.D iferite articole tratează despre valoarea tehnică a teatrului, a muzicii şi cinem atografului francez, înfăţişând deopotrivă activ ita ­tea promotorilor şi interpreţilor lor. Insfârşit o com plexitate de lucruri care formează baza constanţei şi a loialităţii române faţă de poporul francez.Un articol este consacrat ta len tate i artiste belgiene Lucienne Bo- gaert, încântătoarea creatoare a lui „Miss Ba".C e le mai glorioase semnături ale Franţei şi României se întâlnesc în acest număr. Găsim astfel orticolele d-lor Flandin, Doumergue, Tardieu, H errio t, prof. N . lorga, M ihalache, Maniu, Vaida, dr. Lupu, etc.Presa franceză ca şi presa română au salutat cu entuziasm apa­riţia numărului de Crăciun al ziarului „A deverul", care este o capod'operă a tehnicei moderne.

No. 416

Page 31: Regele Carol II, cîfind langü cămin în castelul Foişor aîn ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/47491/1/BCUCLUJ_FP_279742_1935... · Regele vorbind !o M icro fon, Io inaugurarea

T E A T R U L A L H A M B R A M I H A I L E M I N E S C U

SĂRBĂTORIREA P O M U LU I DE C R Ă C IU N LA C O N S ER V A TO R U L C O R E O G R A F IC LERIA N IKY

Pom ul de C ră c iu n s'a s ă rb ă to r it ea fn to f i an ii la co n servato ru l L e ria N iky . F o to g ra fia n o as tră a fo s t lu a tă la fe s t iv ita te . In m ijloc d -n a ţ i d. p ro f. d r. Gh. M arin escu ţ i m aestru L e ria N iky .

d e A ^ O R D A J I

A scrie astăzi despre Eminescu, după ce zeci de cercetători i-au studiat până în cele mai mici amănunte, a tâ t viaţa cât şi opera, e o încercare pe cât de uşoară pe a tâ t şi de grea.A ni dearândul s’au scris numeroase articole în care a fost des- bătută data naşterii poetului şi chiar după găsirea actului d e naş­tere , care preciza ziua de 15 Ianuarie 1850, mulţi d intre emines- ciologi n'au vrut s'o accepte.Cum însă cea mai perem torie dovadă o constitue actul oficial, credem că această discuţie trebue defin itiv închisă şi deci ziua d e 15 Ianuarie 1850 să fie socotită de to ţi ca ziua naşterii lui M ihail Eminescu.A cuprinde în rândurile unui a rtic o l întreaga sa viaţă de veşnică frăm ântare, a analiza concepţia operei sale poetice, este o impo­sibilitate şi lucrul acesta poate fi uşor înţeles dacă ne referim la a tâ t de bogata literatură ce s'a scris în această privinţă.A urmări pe cel de al şaselea vlăstar ai căminarului G heorghe Eminoviciu, din Ipoteşti, în peregrinările sale din Cernăuţi, Viena şi lena, pentru studii, în Botoşani ca practicant la tribunal, prin alte numeroase oraşe din M untenia, A rdeal şi M oldova, ca sufleur în trupa de teatru a Fanei Tardini, la iaşi ca bibliotecar al Uni­versităţii şi mai apoi ca revizor şcolar şi redactor la „Curierul de laşi", în Bucureşti îndeplinind aceeaş funcţie la „Timpul", sau dând lecţii de limba română scriitoarei M itte K rem nitz; ori scrutând fap te le să desprindem viaţa lui sentimentală şi traiul său de to ate zilele la care ar trebui să adăugăm urmărirea evoluţiei sale poe­tice, precum şi reflexele din cultura Apusului, ce se întrezăresc în opera sa şi care to a te laolaltă alcătuesc întreaga gamă a punc­te lo r ce ar trebui studiate, e ceva dintr'un început irealizabil într'un cadru a tâ t de restrâns. Pentru acest motiv singurul scop al acestui articol nu este decât acela de a aduce un pios şi mo­dest omagiu memoriei celui al cărui geniu n’a putut fi încă eg a­lat de nici unul dintre poeţii noştri.Având rădăcini adânc în fip te în seva acestui neam, M ihail Emi­nescu p oate fi socotit d rep t cel mai clasic reprezentant al sufle­tului românesc, a tâ t prin construcţia sa psihică, proprie unui po­por căruia i-a fost dat să îndure a tâ tea vitregii în decursul vea­curilor, cât şi prin continuitatea idealului său de prim are a senti­mentului şi a acţiunii naţionale.Dacă viaţa i-a fost o linie frântă, în gândirea şi ideea călăuzi­toare a întregii sale activ ităţi nu e întâlnită nici cea mai mică deviare ; gândul şi idealul său este cel mai tip ic exemplu de omogenica continuitate care în ultima analiză poate fi sintetizată in : dragoste neţărmurită pentru neamul său.Sentimentul iubirii a constituit pentru Eminescu un isvor nesecat de inspiraţie fie sub form a idealizării acestui sentiment fie sub acea a decepţie i fie a revoltei îm potriva aceleia care n’a putut în ţe lege flacăra sfântă a dragostei.

AL. IO R D A N

„ALHAMBRA CUCEREŞTE"

Revistă de N . V L Ă D O IA N U şi N . C O N S T A N T !N E S C UCu muzică de I. VASILESCU

D-nii V lă d o ia nu şi C o n s ta n tin e scu au d o b â n d it un nou m are succes în p rim a zi a C ră c iu n u lu i cu u lt im a lo r re v is tă „A lh a m b ra C u c e re ş te " .Noua p ro d u c ţ ie a fe c u n z ilo r a u to r i şi d ir e c to r i a i g lo r io a s e i „A lh a m b ra " este de la în c e p u t până la s fâ rş it o c o n t in u ita te de s p ir i t lum inos şi t in e re sc , de graţie, de t ro u v a il le u r i a m uzan te , de nvelod ie şi de fa s t.Sentimentalism ul du ios , a lte rn e a ză cu ce l m a i p e r fe c t hum or, ca re la râ n d u l lu i face de m u lte o r i lo c u l sce n e lo r de m are d e s fă ş u ra re .Este a d e v ă ra t, d -n i i V lă d o ia n u şi C o n s ta n tin e s c u au n o ro c u l unu i ansam b lu strălucit — ce l m a i bun ansam b lu d in c â te au a p ă ru t v re o d a tă pe o scenă de revistă la no i,M arifena B odescu , in e p u iz a b ilă cu ve rva pe ca re o în tre b u in ţe a z ă în ro lu r ile ei, a c u lm in a t de d a ta aceasta p r in exce le n ta m ască pe ca re şi-a fă c u t-o în „G âgă".Mia A p o s to le s c u . s'a d o v e d it d in nou a f i cea m ai ta le n ta tă su b re tă a re ­vistei noastre şi în ace laş t im p v e d e ta cea m a i ră s fă ţa tă de p u b lic . „A lh a m ­bra C u c e re ş te " i-a o fe r i t d in p lin p r ile ju l să dezvă lu e d răce scu l ei te m p e ra ­ment, tre c â n d cu o a r tă de s tră lu c ită c o m e d ia n ă p r in f i l ie ra d ife r i te lo r ro lu r i pe care le-a in te rp re ta t. In „C a r io c a " M ia A p o s to le s c u a re c o lta t ap lauze trium fa le ca re i-au adus tr is a re a c u p le tu lu i.Silly V a s iliu — a g re a b ilă c â n tă re a ţă — Lu lu N ic o lo u — a p a r iţ ie seducă ­toare — V irg in ic o P op escu — de !a ro l la ro l m a i d ră g ă la şă — N u tz i Pcmtazi, A n n ie C ă lin e s c u , F lo r ic a D em io n , co m p le te a ză fe r ic i t b a ta lio n u l vedetelor fe m e n in e .In frun tea d is t r ib u ţ ie i m ascu line , C . T o n e a n u ne-a fă c u t e xce le n ta su rp riză a reapariţie i sale în c â te va ro lu r i m u lt a p la u d a te .Stroe şi V a s ifa c h e a c e ş ti ră s fă ţa ţ i a i p u b lic u lu i nos tru au a v u t a lă tu r i de Mia A p o s to le scu , m are le succes al se rii. M e r itu l lo r este cu a tâ t m a i m are, cu cât scene le de succes şi le -au com pus (m e lo d ie şi te x t) s in g u r i. „D ă -m io rega lă fă ră c a r to n " , c o m p o z iţia lo r, a fo s t b isa tă .C. A n to n iu a d o v e d it d in nou e xce le n te însuş iri v o c a le . O c a r ie ră fru m o asă îl aş teaptă cu s ig u ra n ţă pe aces t a d m ira b il te n o r, ca re lipsea re v is te i noa s tre . I. T a lia n u , C . G ro n e r , m ai în ve rvă ca n ic io d a tă , au re c o lta t num eroase aplauze în scene le în care au a p ă ru t.Insinuantele m e lo d ii a le d - lu i I. V a s ile s c u au c o n t r ib u it d e s ig u r şi el la m a re le lucces al re v is te i „ A lh a m b r a C u c e r e ş te " p o rn ită pe o lun g ă se rie de sp ec­tacole.

— î. go l

No. 416 — R. I. — Pag. 31

Page 32: Regele Carol II, cîfind langü cămin în castelul Foişor aîn ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/47491/1/BCUCLUJ_FP_279742_1935... · Regele vorbind !o M icro fon, Io inaugurarea

AMODERNĂ

a în ţe les câ p a r fu m u l t re

bu e să em a n e d in co rp ,

n u d in ro ch ie sau d in

b lană . Ş i -a d a t seam a eă

esen ţe le $rele, pu lver iza te

pe îm brăcăm in te , se a l te ­

rează cu t im p u l fu n d a-

m epţeca t^ c u t ra n sp ira ţ ia

şi d â n d efecte dezagrea­

bile . D e a c e e a , ea preferă

să se m aseze cu „ C b a t

N o i r “ în a in te d e a se

îmbrăca. încerca ţi un f la ­

c o n d e „ C k a t N o i r “ şi

ve ţi fi su rp r in să câ t de

p e rs is te n t şi t o tu ş i câ t de

delica* ~ pa rfum u l său.