La terapie in fustita de balerina preview296

EDITORISilviu DragomirVasile Dem. Zamfirescu

DIRECTOR EDITORIALMagdalena Mărculescu

REDACTORVictor Popescu

DESIGNAlexe Popescu

DIRECTOR PRODUCŢIECristian Claudiu Coban

DTPFlorin Paraschiv

CORECTURĂMihail NacuAna-Maria Tamaş

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a RomânieiMALAWISTA, KERRY L.

La terapie în fustiţa de balerină şi alte povestiri de psihoterapie / Kerry L. Malawista, Anne J. Adelman, Catherine L. Anderson; trad.: Brânduşa Popa. – Bucureşti: Editura Trei, 2015

Bibliogr.ISBN 978-606-719-308-4

I. Adelman, Anne J.II. Andersen, Catherine L.III. Popa, Brânduşa (trad.)

159.9

ISBN 978-606-719-308-4

Titlul original: Wearing My Tutu to Analysis and other stories. Learning Psychodynamic Concepts from LifeAutori: Kerry L. Malawista, Anne J. Adelman, Catherine L. Anderson

Copyright © 2011 Kerry L. Malawista, Anne J. Adelman, Catherine L. Anderson

Copyright © Editura Trei, 2015pentru prezenta ediţie

O.P. 16, Ghișeul 1, C.P. 0490, BucureștiTel.: +4 021 300 60 90; Fax: +4 0372 25 20 20e-mail: [email protected]

Soţilor noştriAlan, Bill şi Ericşi copiilor noştriAmanda, Anna, David, Isabel, Lynn, Matt, Nate, Peter şi Zoe

În amintirea lui Sarah

7

Cuprins

Mulţumiri. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9

Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11

PARTEA ÎNTÂI. Teoria . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19

1. Poc! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21

2. Joacă-te cu mine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27

3. Chemarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38

4. Mobilă nouă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51

5. Podul-de-lemn . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63

6. Fustiţa de balerină. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71

PARTEA A DOUA. Dezvoltarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79

7. Odă unui şerveţel. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81

8. Mami a rupt aia! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 87

9. Cu umflături cu tot. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96

10. Prima petrecere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105

11. Paza binevoitoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 114

12. Cuibărită. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 126

8 La terapie În fustiţa de balerină

PARTEA A TREIA. Tehnica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 139

13. Biscuiţii de graham . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 141

14. În ochii mei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 152

15. Cum să salvezi o viaţă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 165

16. Prieteni de suflet . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 178

PARTEA A PATRA. Dificultăţile tratamentului . . . . . . . . . . 187

17. Suferind împreună . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 189

18. Taxiul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 203

19. Prietena mea cea mai bună, Fiona . . . . . . . . . . 216

PARTEA A CINCEA. Când lumea se prăbuşeşte . . . . . . . . . . 231

20. În bucătărie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 233

21. Cutiuţa din metal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 246

22. Membrul fantomă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 257

23. Întrebarea. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 266

Concluzie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 274

Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 281

9

MULŢUMIRI

Dorim să-i mulţumim lui Lauren Dockett pentru că ne-a ghidat în întregul proces de scriere şi publicare îi suntem recunoscătoare pentru atentele ei comentarii editoriale şi sugestiile sale înţelepte, iar lui Annie Barva pentru verificarea meticuloasă a manuscrisului final. De asemenea, îi suntem îndatorate lui Deirdre Salcetti pen-tru că a fost prima care a încurajat-o pe Kerry să-şi scrie povestirile. Pe parcurs, cititorii diverselor capitole ne-au oferit sugestii şi critici excepţionale, incluzându-i aici pe Linda Kanefield, Jenifer Nields, Aimee Nover, Sara Taber şi Robert Winer. Nan Heneson ne-a oferit bunele ei abili-tăţi editoriale. Michaele Weissman ne-a dăruit multe ore de redactare şi sugestii pătrunzătoare.

Această carte n-ar fi fost încheiată fără îndrumarea şi sprijinul profesorilor şi colegilor de la centrul de formare New Directions. Suntem în special recunoscătoare analiş-tilor şi terapeuţilor care ne-au învăţat să ascultăm poves-tirile noastre şi pe cele ale pacienţilor cu sensibilitate, înţelegere şi, uneori, cu un strop de umor.

Cel mai important, această carte nu ar fi posibilă fără numeroasele lecţii învăţate de la pacienţii noştri de-a lun-gul anilor. Vă mulţumim.


Suntem enorm de recunoscătoare soţilor noştri, Alan, Bill şi Eric, pentru încurajare şi suţinere, dar şi copiilor noştri pentru că ne-au tolerat interesul faţă de scris.

11

INTRODUCERE

Spune-mi un lucru şi-l voi învăţa. Spune-mi un adevăr şi-l voi crede.Dar spune-mi o poveste, şi va trăi pentru tot-deauna în inima mea.

Proverb indian

Priviţi înapoi către anii de şcoală. V-aţi putea reaminti o poveste tulburătoare spusă de un profesor, poate cu umor sau emoţie, care v-a rămas întipărită mult după ce lecţi-ile ample despre diverse teorii, fapte şi cifre au fost uitate. Reamintindu-mi anii mei de şcoală, văd cum gândurile îmi rătăceau în timpul lungilor seminarii academice des-pre concepte complicate, dezbătute şi astăzi de clinicieni foarte experimentaţi. Odată ce am început să predau în cadrul unui program clinic, am fost descurajată de numă-rul mic de materiale care puteau suscita pe deplin impli-carea minţii şi imaginaţiei cursanţilor mei. A devenit o provocare să găsesc o abordare creativă care ar însufleţi unele concepte psihanalitice dificile cum ar fi transferul, formaţiunea de compromis şi mecanismele defensive.

Mi-am dat seama că predau mai bine cu ajutorul povestirilor. Istorioarele vieţii cotidiene sunt cele mai


eficiente vehicule de a preda cursanţilor şi analiştilor în supervizare noţiuni psihologice complicate. Povestirile le aprind imaginaţia. Ele sunt îndrăgite pentru simplitatea lor, şi totuşi includ o înţelepciune mai profundă despre natura umană, ce rezonează mult timp după ce au fost ascultate. Îmi vine în minte faptul că mă întâlnesc cu foşti studenţi, dintre care unii au absolvit cu mai bine de două-zeci de ani în urmă, care-mi amintesc de influenţa pe care a avut-o asupra lor o poveste legată de înţelegerea unui concept. În acel moment, am priceput că psihoterapia1 şi eseurile personale se află într-o uniune perfectă.

În primăvara anului 2008, când eram în ultimul weekend la New Directions, un program de formare în scrierea de orientare psihanalitică aflat sub auspiciile Centrului pentru Psihanaliză din Washington, în mintea mea a început să se cristalizeze o idee. Energizată de gân-dul de a scrie o carte de poveşti personale, mi-am abor-dat colegele Anne Adelman şi Catherine Anderson, care erau la fel de entuziasmate de ideea de a crea un instru-ment de predare mai comprehensibil pentru a trezi curi-ozitatea studenţilor lor legată de complexităţile minţii. Plecând de la ideea că „oricine iubeşte o poveste bună“ şi ştiind din experienţa noastră că folosirea vinietelor per-sonale face ca un material teoretic important, dar dificil din punct de vedere conceptual, să prindă viaţă în sălile noastre de curs, am început să dezvoltăm ideea unui pro-iect comun. Urma să demonstrăm atât profunzimea, cât şi accesibilitatea teoriei psihodinamice prin intermediul povestirilor. Acestea conţin emoţii universale care, la fel ca viaţa însăşi, străbat toată gama experienţelor, de la groază la încântare.

1 Când ne referim aici la „psihoterapie“, facem trimitere la toate psihoterapiile de orientare psihodinamică. Am rezervat termenii de „(psih)analist“ şi „(psih)analiză“ pentru acele ocazii când ne referim în mod specific la acea modalitate anume de tratament.

13

Cartea noastră poartă cititorul într-o călătorie prin intermediul poveştilor, ce se întinde de la anecdote vesele şi jucăuşe la poveşti curajoase despre provocare şi schim-bare şi până, în sfârşit, la melancolice elegii ale suferinţei, pierderii şi iubirii. Fiecare eseu, extras din istoriile noas-tre personale şi profesionale, vorbeşte într-un fel unic despre evenimente din vieţile noastre care pot fi înţelese în lumina anumitor concepte psihodinamice importante. Povestirile noastre reflectă cum gândesc şi lucrează tera-peuţii. Vinietele transmit momente ale dezvoltării umane sau secvenţe emoţionale care surprind esenţa unei expe-rienţe universale. Desigur, ca orice poveste bună, isto-risirile noastre s-au născut din vieţile noastre reale, deşi unele detalii şi nume au fost modificate. Credem că este important într-o activitate ca a noastră să scriem din pro-prie experienţă, deşi poveştile nu portretizează totalitatea concepţiei noastre despre lume şi viaţă. Ele reflectă auten-ticitatea vocilor noastre, dar nu întreaga paletă a experien-ţelor noastre. Aşadar, deşi istoriile personale ale cititorilor vor diferi în mod inevitabil de ale noastre pe baza genului, culturii, orientării şi a altor circumstanţe de viaţă, sperăm să transmitem momente pe care le vor recunoaşte uşor şi cu care se vor identifica. La fel ca în viaţa reală, folosind noţiunile de „analişti/terapeuţi“ şi „pacienţi“, ne referim la ambele sexe.

Am cuplat aceste povestiri scurte şi ilustrative culese din vieţile noastre cu concepte psihodinamice impor-tante într-un fel care să ajute cititorul să sesizeze ideile care fundamentează teoria analitică. La rândul lor, reflec-ţiile noastre asupra povestirilor reprezintă eforturile noastre conjugate de a medita asupra sensului povestiri-lor în lumina conceptualizărilor teoretice fundamentale. Cartea va ajuta cititorul să înţeleagă modul cum aceste concepte orientează înţelegerea noastră asupra paletei largi a experienţelor umane. Credem că această abordare


va ajuta la diminuarea temerii care interferează deseori cu capacitatea de a stăpâni un material suficient de dificil şi sensibil, încât să producă uneori anxietate şi confuzie.

Acolo unde a fost cazul, am abordat aceste teme dintr-o perspectivă dezvoltaţională, oferind povestiri din copilăria mică până în prezent şi permiţând cititorului să exploreze mai complet procesele surprinse de diverse concepte psihodinamice de-a lungul vieţii umane. De ase-menea, am privit teoria psihodinamică printr-o lentilă a proceselor de dezvoltare, în care teoriile se schimbă şi se extind constant, pe măsură ce sunt incluse noi arii de cer-cetare. Pentru a îmbogăţi înţelegerea teoretică şi amploa-rea cunoaşterii cititorului, ne-am sprijinit pe o serie de teorii psihodinamice. Am început cu o evaluare a baze-lor teoriei freudiene şi a vlăstarului ei, psihologia Eului. Am abordat influenţa lui Melanie Klein şi a altor teore-ticieni britanici ale căror idei au extins domeniul prin includerea stărilor psihice mai timpurii şi mai primitive. Am inclus, de asemenea, teoria ataşamentului, relaţiile de obiect, psihologia relaţională şi psihologia sinelui, care au apărut pe măsură ce domeniul s-a deplasat de la o psihologie monadică, unipersonală, la o psihologie rela-ţională, bipersonală. Am accentuat, de asemenea, impor-tanţa înţelegerii substraturilor medicale şi neurologice ale multor tulburări.

Dificultatea de a preda în mod eficient materialul psihodinamic este sporită de curentele importante din domeniu. În general, în educaţie există o predilecţie cres-cândă spre reducţionism — adică un efort de a simplifica conceptele, atât biologice cât şi psihologice, prin a le des-face în cele mai mici unităţi posibile. Nu-i de mirare că aceste tentative de a clarifica teoria clinică au avut uneori consecinţa nefericită de a eclipsa multe nuanţe esenţi-ale pentru înţelegerea lor. De exemplu, în eforturile de a înţelege complexităţile minţii, raza cunoaşterii a fost

15

îngustată până când a ajuns să poată lumina doar cea mai mică structură a creierului, lipsită de contextul în care funcţionează. În acest fel, riscăm să nu mai vedem pădu-rea din cauza copacilor.

Opusul acestui demers este şi el adevărat. Multe con-cepte importante — cum ar fi „Eu“, „refulare“, „conflict oedipian“ şi „inconştient“ — sunt atât de larg folosite şi acceptate ca parte a limbajului nostru cotidian, încât nu mai sunt asociate cu adevărurile mai profunde ale teoriei psihanalitice. Deşi aceste idei sunt înţelese în mod intui-tiv, asimilarea lor în cultura populară nu poate face decât să le dilueze semnificaţiile bogate. Speranţa noastră e că prin vinietele extrase din viaţa reală şi prezentate în capi-tolele următoare, complexitatea şi eleganţa fiecărei teorii se vor dezvălui integral cititorului.

Vom oferi o înţelegere a acestor concepte, deseori ezoterice şi derutante, prin plasarea definiţiilor în con-textul unor naraţiuni accesibile şi antrenante. Plecând de la această idee, am împărţit această carte în cinci sec-ţiuni principale care explorează unele arii centrale ale educaţiei psihodinamice: teoria, dezvoltarea, tehnica cli-nică, dificultăţile tratamentului şi unele teme legate de traumă şi pierdere. Nici dimensiunea secţiunilor, nici gama temelor abordate în cadrul lor nu intenţionează să furnizeze o privire de ansamblu cuprinzătoare a gândi-rii psihodinamice. Mai degrabă, aceste viniete creează o fereastră prin care poate fi privită lumea complexă şi cap-tivantă a concepţiilor psihodinamice. Odată ce apetitul cititorilor va fi fost stimulat de aceste povestiri, sperăm că ei vor fi motivaţi să-şi continue explorarea prin studiu suplimentar.

Partea I este o introducere în conceptele fundamen-tale care alcătuiesc baza teoriei psihanalitice. Cele şase povestiri ale acestei secţiuni abordează următoarele noţi-uni psihanalitice: amintirea‑ecran, reprezentarea simbolică,


gândirea magică, dezvoltarea Supraeului, teoria viselor, plus transferul şi punerea în scenă (enactment). Am ales aceste concepte dintr-o multitudine de alte noţiuni pentru a evi-denţia cum ar putea reflecta un analist asupra gândurilor pacientului în timpul unei şedinţe de terapie. Reflecţiile teoretice care urmează fiecărei viniete ne permit să intro-ducem o varietate de alte concepte înrudite cum ar fi, prin-tre altele, refularea, deplasarea şi formaţiunea de compromis.

Partea a II-a cuprinde şase viniete care oferă o introdu-cere în anumite evenimente comune ale procesului de dez-voltare psihică. Asemenea experienţe includ prima iubire de obiect a sugarului, frica copilului de vătămare corporală, lupta adolescentului pentru conturarea identităţii, anxieta‑tea tânărului de a părăsi mediul protector al căminului părin‑tesc, maturizarea adultă şi paternitatea. Având o perspectivă dezvoltaţională asupra noastră şi a pacienţilor noştri, nu numai că reflectăm asupra experienţelor timpurii prin interogaţii retrospective, ci şi evaluăm contextul de matu-rizare în care s-au desfăşurat aceste evenimente.

Partea a III-a abordează tema tehnicii, din perspec-tiva diadei terapeutice. Capitolele acestei secţiuni aco-peră procesul de tratament. Subiectele includ începutul travaliului, crearea unui mediu susţinător, înţelegerea acţi‑unii terapeutice şi finalizarea tratamentului (încheierea). Sunt explorate dificultăţile, bucuriile şi suferinţele înce-puturilor şi sfârşiturilor, precum şi întâlnirea cu diverse forţe primitive şi potenţial înfricoşătoare atât dinăuntrul terapeutului, cât şi al pacientului. Povestirile din această secţiune înfăţişează procesele intense care operează în cadrul acestor întâlniri intime. Astfel, ele ilustrează valoarea pe care o acordăm unei înţelegeri psihanalitice profunde a experienţelor noastre.

Partea a IV-a se ocupă de dificultăţile tratamentului întâlnite de terapeut în munca sa de zi cu zi. Naraţiunile acestor capitole ilustrează defăşurarea şi aprofundarea

17

treptată a tratamentului, atât din punctul de vedere al pacientului, cât şi al terapeutului, tentaţiile numeroase şi puternice ale transferului şi contratransferului în cadrul diadei terapeutice şi eforturile terapeutului de a susţine psihic pacientul, cu fermitate şi compasiune, în mijlocul acestor forţe impresionante. În această secţiune, am ales să abordăm câteva teme complexe, cum ar fi diviziunea rasială care ar putea fi prezentă în cadrul oricărei relaţii terapeutice, munca clinică cu pacienţii care sunt predis-puşi spre autovătămare şi efectele nocive ale violărilor eti‑cii profesionale de către terapeut — deoarece aceste teme pot fi deosebit de alunecoase, inconfortabile şi ameninţă-toare pentru tratament.

În final, ultimele patru povestiri explorează frecven-tele experienţe ale traumei, pierderii, trădării şi disocierii psihice. Asemenea experienţe au un impact puternic asu-pra individului şi generaţiilor viitoare, atât conştient, cât şi inconştient. Am împărtăşit patru povestiri ale neno-rocirii şi adaptării din perspectiva experienţei personale şi întâlnirilor clinice. Este esenţial ca psihoterapeuţii să încerce să asculte şi să înţeleagă influenţa istoriei trau-matice, aşa cum se întreţese ea în povestea vieţii unui pacient — sau chiar a unui terapeut.

În această carte, am combinat relatarea povestirilor şi psihoterapia, ambele fiind născute din impulsul omului de a se face cunoscut şi de a crea o legătură prin inter-mediul limbajului. Propriile noastre voci s-au dezvăluit în faţa cititorului aşa cum lumea interioară a pacientu-lui se desfăşoară în faţa terapeutului. În etapa iniţială a procesului de scriere, am încercat să ne înregistrăm liber ideile şi intuiţiile profunde. Apoi, am făcut un pas îna-poi, am reflectat şi rescris. La fel ca în psihoterapia psi-hodinamică, oamenii îşi pun gândurile şi sentimentele în cuvinte şi, cu ajutorul terapeutului, reflectă asupra aces-tui proces. Cu fiecare rescriere sau repovestire, amintirea


şi sensul s-ar putea schimba. Mai mult, deseori cineva află că punctul său de plecare este foarte diferit de punc-tul la care a ajuns la final.

Vă invităm, în calitate de cursanţi, clinicieni şi citi-tori curioşi, să vă puneţi în locul nostru, să ajungeţi să cunoaşteţi în detaliu cum am trăit şi procesat unele eve-nimente din munca noastră şi vieţile noastre personale. Sperăm că veţi face un pas înapoi, aşa cum am făcut şi noi, şi vă veţi alătura nouă în reflecţia asupra acestor povestiri şi a ceea ce ne spun despre complexitatea psihi-cului şi bogăţia experienţei umane.

Kerry Malawista

PARTEA ÎNTÂI

Teoria

21

1Poc!2

O tânără mamă descoperă ce zace în spatele amintirii în care sora ei mai mare îi distruge o jucărie îndrăgită.

Prima mea amintire este limpede ca lumina zilei. Am doi ani şi jumătate. Vara abia a sosit şi fruntea îmi este plină de sudoare. Euforică, merg ţanţoş prin sufragerie, îmbrăcată în costum de baie, cu un colac galben în formă de cal în jurul taliei. Calul are o faţă neagră şi un zâm-bet ştrengăresc. Mă zbânţui prin sufragerie. Sora mea de cinci ani, Sophie, mă priveşte ameninţător. În jurul taliei îi atârnă un şorţ înflorat, noul ei cadou de la magazinul de jucării „Cadouri de la buni“. Cu cât fac mai tare pe gro-zava, cu atât o enervez mai tare pe Sophie. Eu am căluţul, şi tot ce a primit ea de la bunica e un biet şorţ de pânză.

Ho, ho, ho, căluţule! Simt că ceva mă împinge din spate. Mă întorc şi o văd pe Sophie zâmbind triumfător, ţinând în mână un ac de prins scutece. Mă simt derutată. De ce zâmbeşte aşa? Privesc în jos şi văd cum mi se dez-umflă căluţul. Împietresc. Nu m-am mai simţit niciodată 2 Am primit permisiunea de a republica părţi ale acestui capitol

din articolul lui K. Malawista, „Memory“, publicat iniţial în revista Voice: The Art and Science of Psychotherapy 43, no. 1 (2007): 70–72.

La terapie in fustita de balerina preview296

Documents

Transcript of La terapie in fustita de balerina preview296