terapie locala

Terapia medicamentoasă locală în

boala parodontală

Ddr. Nicolaiciuc Ovidiu Sebastian

Facultatea de Medicină Dentară, Iasi

Disciplina de Parodontologie

Boala parodontală – definiţie, etiopatogenie

Etapele tratamentului parodontal

Principii şi noţiuni generale ale terapiei antimicrobiene locale

Substanţe medicamentoase utilizate în tratamentul local al bolii parodontale

Concluzii cu aplicabilitate practică

Terapia

medicamentoasă locală

în boala parodontală

Cuprins:

Afecţiunile parodontale sunt caracterizate din punct de vedere

anatomo-patologic prin distrugerea progresivă a structurilor de

fixare a dinţilor, iar din punct de vedere clinic, prin mobilizarea

progresivă a dinţilor care poate duce la căderea lor spontană

(Chompret).

Bolile parodontale corespund în general unei perturbări a

echilibrului dintre mijloacele de apărare ale gazdei şi

microorganismele ce colonizează mediul înconjurător

parodontal.

Factorii etiologici ai bolii parodontale pot fi împărţiţi, în funcţie

de originea lor specifică, în factori locali (determinanţi şi

favorizanţi) şi factori sistemici (Mârţu şi Mocanu) /.

Terapia etiologică

locală în boala

parodontală

principii, tehnici,

etape

FACTORI ETIOLOGICI LOCALI (EXTRINSECI)

Determinanţi – placa bacteriană

Predispozanţi (favorizanţi)

de iritaţie

depozite moi - materia alba

resturi alimentare - retenţie şi tasarecoloraţii dentare

depozite calcificate – tartrul

cariile

ţigările şi tutunul

tipul de alimentaţie

igiena orală

tratamente dentare defectuoase

Funcţionali

dinţi absenţi neînlocuiţi

malocluzii

trauma din ocluzie

parafuncţii ocluzale

pulsiunea limbii

respiraţia orală

FACTORI SISTEMICI (INTRINSECI)

factori endocrini (hormonali)

dezordini şi deficienţe alimentare

medicamente

factori psihologici (emoţionali)

ereditatea

maladii metabolice

perturbări şi maladii sanguine

• Faptul că etiologia bolii parodontale, altădată

obscură, acum este în mare parte elucidată, a

făcut ca şi măsurile terapeutice să fie mult mai

eficiente, axate pe combaterea factorului principal

– placa bacteriană.

• Un tratament comportând eliminarea sau

controlul infecţiei datorate plăcii şi introducerea

de măsuri riguroase de control a plăcii, reuşeşte în

cea mai mare parte a cazurilor să ducă la

restabilirea sănătăţii dentare şi parodontale

(Lindhe, 1986).

Terapia etiologică

locală în boala

parodontală

Faza I de terapie parodontală – faza etiologică sau

etiotropă

Are ca scop intercepţia şi oprirea evoluţiei bolii

parodontale prin eliminarea şi controlul tuturor

factorilor implicaţi. În acest sens cooperarea

pacienţilor joacă un rol deosebit şi trebuie

stimulată prin toate mijloacele ce ne stau la

dispoziţie. Ea presupune:

q controlul plăcii,

- controlul dietei (la pacienţii cu carii

explozive),

q detartrare şi surfasaj,

q corectarea factorilor iritanţi restaurativi şi

protetici,

q tratamentul cariilor (temporar sau definitiv, în

funcţie de prognosticul dintelui),

q terapia antimicrobiană locală sau sistemică,

q terapia ocluzală,

Terapia etiologică

locală în boala

parodontală

26

Treatment Options

Non-surgical

Scaling and root planing

Surgical

Pocket reduction procedures

Regenerativeprocedures

Crown lengthening

Soft tissuegrafts

Chemotherapeutic

Local antibiotics

Systemic antibiotics

Koshy et al Periodontol 2000 2004;36:166–78American Academy of Periodontology (http://www.perio.org./consumer/2a.html)

Aspecte

terapeutice

parodontale

SCOPURILE TERAPIEI PARODONTALE

Corect efectuată, terapia parodontală duce la

•eliminarea durerii,

•inflamaţiei gingivale şi a sângerării,

•reduce pungile parodontale şi

•elimină infecţia,

•stopează formarea de puroi,

•opreşte distrucţia ţesutului moale şi a osului,

•reduce mobilitatea anormală a dintelui,

•stabilind funcţia ocluzală normală,

•restaurează în unele cazuri ţesuturile distruse

prin boală,

•restabileşte conturul gingival fiziologic

necesar prezervării parodontale,

•previne recurenţa bolii reduce pierderea

dinţilor.

22/04/23

reducerea nivelului actual al contaminanţilor situs–urilor parodontale• reducerea riscului dobândirii de noi contaminanţi• stimularea mecanismelor de apărare ale gazdei

În conceptul actualÎn conceptul actual boala parodontală boala parodontală poate fi consideratăpoate fi consideratădrept o boală infecţioasă drept o boală infecţioasă

SCOPURILE

TERAPIEI

ETIOLOGICE

PARODONTALE

Apariţia leziuni parodontale în urma acumulării de placă bacterianăCarranza 2002

22/04/23

TERAPIA ETIOLOGICĂ INIŢIALĂ ÎN TERAPIA ETIOLOGICĂ INIŢIALĂ ÎN BO BOAALLAA PARODONTALPARODONTALĂĂ

• are rolul de a face ca apariţia sau progresia bolii să fie improbabilă sau imposibilă

IMOBILIZAREA

SCOPURILESCOPURILE

TERAPTERAPIEI IEI

ETIOLOGICE ETIOLOGICE

PARODONTALEPARODONTALE

•necesitatea cunoaşterii factorilor

determinanţi

• necesitatea dezvoltării strategiilor

de prevenţie a apariţiei sau

progresiei bolii

DEZIDERATE........DEZIDERATE........

22/04/23

CONDIŢII CONDIŢII

• principii de prevenţie, tratament al bolii infecţioase

• eficienţa tipurilor de prevenţie este condiţionată de COMPLIANŢA pacientului

colaborare medic – pacient (motivare) disponibilitatea modificărilor

– măsuri de igienă orală– modificări de dietă– modificări obiceiuri

• recomandări clare, simple conceptual şi convenabil de urmat

SCOPURILESCOPURILE

TERAPTERAPIEI IEI

ETIOLOGICE ETIOLOGICE

PARODONTALEPARODONTALE

22/04/23

• măsuri de control şi autocontrol al plăciimăsuri de control şi autocontrol al plăcii substanţe pentru evidenţiere mijloace principale, auxiliare, profesionale substanţe adjuvante de control

• re-echilibrare ocluzalăre-echilibrare ocluzală• imobilizare provizorieimobilizare provizorie• terapia medicamentoasăterapia medicamentoasă

sistemicătopică sisteme de eliberare controlată

•terapia ortodontica

ETAPA ETAPA ETIOLOGICĂ ETIOLOGICĂ DE DE TRATAMENTTRATAMENT

PRINCIPIILE DE TERAPIE ETIOLOGICĂ ÎN

BOALA PARODONTALĂ

• Recunoaşterea etiologiei microbiene a

bolii parodontale

• Rolul pe care-l joacă sistemele

defensive ale organismului în

fiziopatologia locală parodontală TERAPIA

ETIOLOGICĂ ÎN

BOALA

PARODONTALĂ •orientarea terapeutică să îmbrace tot mai

mult un caracter etiologic

•Cuprinde tot mai mult în vedere principii

biologice şi conservative, mai ales în ceea

ce priveşte respectul structurilor afectate de

evoluţia bolii parodontale.

Terapia traditionala a bolilor parodontale a

fost directionata in scopul

•modificarii si

•reducerii conditiilor locale de retentie a

plăcii bacteriene în jurul marginii gingivale.

Odată cu certificarea etiologiei bacteriene a

bolilor parodontale şi inducerea ipotezei că

că este implicată o anumită specie

microbiană, terapia antibacteriană a devenit

parte esentială a arsenalului terapeutic.

Terapia locală

antimicrobiană

TERAPIA

ETIOLOGICĂ ÎN

BOALA

PARODONTALĂ

22/04/23

ASPECTE GENERALE ASPECTE GENERALE

• este fundamentat pe conceptul infecţios al bolii parodontale

• completează acţiunea de îndepărtare a factorului determinant

• creşte eficienţa modalităţilor de îndepărtare şi control al plăcii

• aspecte terapeutice în contextul invaziv tisular al unor agenţi patogeni

TERAPIA

ETIOLOGICĂ ÎN

BOALA

PARODONTALĂ

Terapia locală

antimicrobiană

22/04/23

RAŢIONAMENTUL UTILIZĂRIIRAŢIONAMENTUL UTILIZĂRII

• doar mijloacele mecanice sunt insuficiente unui control sau prevenţii eficient(e)

• un control deficitar al plăcii creşte probabilitatea de re–infecţie a situs–urilor parodontale

• indicaţii evidente pentru un control mecanic deficitar (pacienţi cu disabilităţi)

• existenţa surselor de re–colonizare mucoasa linguală, amigdale suprafeţe retentive

Terapia locală

antimicrobiană

TERAPIA

ETIOLOGICĂ ÎN

BOALA

PARODONTALĂ

•Aplicaţiile topice antibacteriene sub forma

apelor de gură •dovedit eficiente in controlul plăcii

bacteriene supragingivale DAR accesul în pungile

parodontale fiind limitat , sunt ineficiente din

punct de vedere al evoluţiei bolii .

•Administrarea locală, la nivelul pungilor

parodontale a chimioterapicelor, prin injectare si

irigatii •eficientă în stoparea evoluţiei bolii

parodontale însoţită de pierderea inserţiei

epiteliale•lipsa eficacităţii în unele cazuri se datorează

probabil remanenţei scăzute la nivelul pungilor

parodontale.

TERAPIA

ETIOLOGICĂ ÎN

BOALA

PARODONTALĂ

Terapia locală

antimicrobiană

FORME DE ADMINISTRARE

TERAPIA

ETIOLOGICĂ ÎN

BOALA

PARODONTALĂ

Terapia locală

antimicrobiană

Administrarea locală a medicamentelor prezintă mai multe avantaje:

> Contactul direct şi intim cu structurile porodontale;

> Astfel se pot atinge concentraţii locale ale medicamentelor care nupot fî atinse în cazul administrării sistemice;

> Existâ un control riguros al aplicării;>Reacţiile adverse sistemice de obicei

sunt nesemnificative.

Dintre dezavantajele acestei metode se pot aminti:

•> Sunt eficiente doar în prezenţa microorganismelor ţintă;

•> Au un efect de scurtâ durată;•>Necesită o aplicare frecventă sau

dispozitive de eliberare controlată•>Pot determina apariţia rezistenţei sau

sensibilitâţii bacteriene.

Terapia locală

antimicrobiană

TERAPIA

ETIOLOGICĂ ÎN

BOALA

PARODONTALĂ

substanţe

antiplacă Cele mai frecvent utilizate sunt:

§ Clorhexidina,

§ Sanguinarina,

§ Compuşi fenolici- Triclosan, Listerina,

§ Compuşi cuaternari de amoniu,

§ Fluorurile,

Apa oxigenată + bicarbonat de

sodiu,

§ Produse naturale

§ Antibiotice.

Terapia locală

antimicrobiană

TERAPIA

ETIOLOGICĂ ÎN

BOALA

PARODONTALĂ

Este un antiseptic de elecţie împotriva plăcii

microbiene datorită înaltei sale afinităţii pentru

membrana celulară a microorganismelor.

În funcţie de concentraţie poate fi bactericidă

sau bacteriostatică, acţionând asupra germenilor

Gram +, Gram – şi fungilor.

Clorhexidina digluconat - hidrosolubilă

Forme de administrare:- soluţie apoasă – ape de gură (0,09%, 0,12%, 0,2%), irigaţii subgingivale (0,1%);- spray;- gel ( 0,2%);- Perio-chips® (CHX pe suport biodegradabil).

Terapia locală

antimicrobiană

TERAPIA

ETIOLOGICĂ ÎN

BOALA

PARODONTALĂ

Indicaţii:§ Dezinfecţia cavităţii orale înaintea efectuării oricărui tratament stomatologic, ca şi la sfârşitul procedurilor şi tratamentelor pentru dezinfectarea mucoasei bucale care nu poate fi periată (limbă, obraji).§ Ca adjuvant în timpul terapiei iniţiale, mai ales în cazurile de PRP, PJL.§ După chirurgie parodontală.

Precauţii:

§ utilizare pe perioade scurte de timp, în

alternanţă cu periajul dentar;

§ concentraţia mai mare de 0,2% duce la

perturbarea proceselor de vindecare în cazul

expunerilor osoase (extracţii, lambouri

translatate) şi întârzie reepitelizarea.

Face parte din uleiurile esenţiale folosite

ca mijloace de igienă orală încă din secolul

XIX. Conţine ingredienţi activi ca: timol,

eucaliptol, salicilat de metil, mentol, acid

benzoic şi acid boric într-un vehicul

hidroalcoolic.

Are acţiune antiplacă şi anticandidozică,

fiind capabilă să reducă: formarea plăcii

bacteriene în proporţie de 20–35 %, şi gingivita

în proporţie de 25–35 % (Carranza), folosită

perioade lungi de timp.

Produse comerciale: Listerina® şi Cool

Mint Listerina® – ape de gură ce conţin un

amestec de compuşi fenolic cu metilsalicilat.

Listerina

TERAPIA

ETIOLOGICĂ ÎN

BOALA

PARODONTALĂ

Terapia locală

antimicrobiană

TERAPIA

ETIOLOGICĂ ÎN

BOALA

PARODONTALĂ

Terapia locală

antimicrobiană

•este un derivat fenolic cu actiune antiinflamatorie

si antibacteriana fiind considerat ca importanta

imediat dupa clorhexidina fara a prezenta efectele

secundare ale acesteia.

•Este atat un compus fenolic cat si un germicid

nenionic cu toxicitate scazuta si cu un spectru

antibacterian larg.

TRICLOSANUL

Forme de prezentare:-solutii de clatire orala;-paste de dinti (0,2-0,5% ) ;Studii recente indica faptul ca

proprietatile antibacteriene si efectul anti-placa sunt moderate, ceea ce a determinat utilizarea triclosanului in combinatie cu alte substante pentru a-i potenta actiunea.

Sunt o clasă de antibiotice bacteriostatice,

> cu efecte asupra bacteriilor,

> cu rată rapidă de multiplicare.

> eficace în tratamentul bolii paradontale deoarece au

concentraţie în sulcusul gingival de 2 până la 10 ori mai

mare ca în ser.

> active faţă de numeroase specii gram pozitive şi

negative, fiind caracterizate ca antibiotice cu spectru

larg.

Terapia locală

antimicrobiană

TERAPIA

ETIOLOGICĂ ÎN

BOALA

PARODONTALĂ

Substanţe active utilizate-

antibioticele

> acţiunea tetraciclinei este deosebit de eficientă faţă de Actinobacillus

actinomycetemcomitans, în general rezistent la penicilină.

Tetraciclina se poate utiliza în asociere

cu Metronidazolul sub formă de pastă,

aplicată local în şanţul subgingival şi

pungile paradontale

( Dumitriu).

Terapia locală

antimicrobiană

TERAPIA

ETIOLOGICĂ ÎN

BOALA

PARODONTALĂ

Dintre sistemele de eliberare locală

controlată a medicamentelor la

nivelul pungilor parodontale se pot

aminti:

Sub formă de gel –

se pot administra diferite medicamente

cum ar fi

produsele de sinteză,

antibioticele sau anestezicele (Atridox -

doxicilinâ,Surgigel — tetraciclină, Elyzol,

Dumex - metronidazol Amisorb- complex

de

medicamente), sau produse extrase din

plante .

Terapia locală

antimicrobiană

TERAPIA

ETIOLOGICĂ ÎN

BOALA

PARODONTALĂ

Sisteme biodegradabile - se pot prezenta

sub forma de microsfere sau

minimembrane rezorbabile.

Microsferele se folosesc ca adjuvant în

cazul surfasajului şi

chiuretajului pentru a reduce adâncime a

pungii parodontale la pacienţii cu

parodontita adultului.

Sub această formă se

administrează antibioticele cum

ar fi minocilina (Arestin).

Se introduce o singură microsferă

la baza pungii

parodontale, care apoi este spartâ sub

presiune digitală exercitatâ dinspre

exterior, pentru a elibera pulberea.

Terapia locală

antimicrobiană

TERAPIA

ETIOLOGICĂ ÎN

BOALA

PARODONTALĂ

Minimembrane rezorbabile (Periochips) - sunt sisteme

biodegradabile pentru reducerea pungilor parodontale, ca

tratament asociat celui clasic.

Aceste minimembrane au dimensiuni de 4x5 mm şi

se inseră direct la nivelul pungii parodontale cu o adâncime

minimâ de 5 mm, după un prealabil chiuretaj şi surfasaj.

Acestea eliberează clorhexidină, sunt complet bioresorbabile

în aproximativ 7-10 zile, deci nu este necesar ca pacientul să

revină pentru a fi îndepărtat. Nu necesită anestezie al

aplicare.

Se pot insera la fiecare 3 săptămâni în pungi ce au

rămas cu o adâncime mai mare de 5 mm. De asemeni, se pot

folosi în etapa de menţinere a bolii parodontale. Folosirea

minimembranelor Periochips alături de metoda clasică

determinâ o îmbunătăţire a rezultatului la 9 luni cu 0, 95 mm

la determinarea adâncimii pungii, faţâ de situaţia folosirii

singure a metodei clasice.

Terapia locală

antimicrobiană

TERAPIA

ETIOLOGICĂ ÎN

BOALA

PARODONTALĂ

Introducerea unui minichip cu clorhexidină la nivelul pungii parodontale la nivelul meziala al suprafeţei M2.

Se recomandă utilizarea acestui produs numai în pungile parodontale cu adâncimi cuprinse între 5-8 mm.

Se constată obţinerea unui câştig de ataşament de aproximativ 0,5 mm la 6 luni dar numai în combinaţie cu tratamentul mecanic.

TERAPIA

ETIOLOGICĂ ÎN

BOALA

PARODONTALĂ

Terapia locală

antimicrobiană

22/04/23

Sistemele semisolide - sunt reprezentate de dispozitive sub forma defîbre, benzi sau minituburi îmbibate cu produşi activi, de obicei cuantibiotice, ce sunt eliberate în mod treptat pe parcursul mai multor zile.

După expirarea acestui timp necesită îndepărtarea în cabinetul stomatologic,ce poate fi urmată cu înlocuirea lor de către un dispozitiv nou.

Dintre aceste dispozitive amintim sistemul Eva pe bază de fibre ce conţin 0,5 mg/cm tetraciclină. Sunt eficiente până la nouă zile.

Sistemul Actisite este tot pebază de tetraciclină 25% incorporatâ în fibre dintr-un copolimer plasticneresorbabil, şi se eliberează lent timp de 10 zile.

TERAPIA

ETIOLOGICĂ ÎN

BOALA

PARODONTALĂ

Terapia locală

antimicrobiană

22/04/23

ANTIBIOTICEANTIBIOTICE

ASPECTE GENERALE ASPECTE GENERALE

• terapie asociată, adjuvantă, datorită caracteristicilor bolii parodontale (evoluţie cu exacerbări şi remisiuni)• indicaţii restrânse prin raport ridicat risc / beneficiu

INDICAŢIIINDICAŢII

• situaţii de urgenţă• premedicaţie, profilaxie antibiotică• tratamentul nechirurgical al formelor agresive

TERAPIA

ETIOLOGICĂ ÎN

BOALA

PARODONTALĂ

Terapia locală

antimicrobiană

EficienţEficienţaa clinică a clinică a

tetraciclinelor tetraciclinelor

aplicate local aplicate local îîn n

tratamentul tratamentul

afecţiunilor afecţiunilor

parodontale. parodontale.

tetraciclinele administrate

în combinaţie cu alte tratamente

nechirurgicale

tratament unic

au reuşit să împiedice dezvoltarea unor

infecţii parodontale şi

au contribuit la micşorarea incidenţei

parodontitei cronice a

adultului,

parodontitei refractare

şi

parodontitei juvenile.

Eliberarea locală de minociclină de diferite concentraţii şi

pe variate căi a fost cercetată pe larg la pacienţii cu

parodontită cronică a adultului.

Zonele tratate cu minociclină au arătat o reducere

a indicilor gingivali,

a adâncimii pungii (în special > 7 mm),

a numărului de spirochete din flora subgingivală.

TetraciclineleÎn studii ulterioare tetraciclinele au fost introduse în strips-uri acrilice (ADDY 1985, CUGINI şi

GOODSON 1989, HEIJL 1991)

preparate resorbabile de colagen (NOGUCHI 1988)

filme de colagen (MINABE 1989)

implanturi biodegradabile de polilactide şi poliglicolide.

Toate au fost aplicate ca tratamente unice în cazurile de parodontite cronice ale adultului.

Zonele pretratate cu tetraciclină au răspuns favorabil, fapt evidenţiat prin reduceri ale inflamatiei gingivale, ale sângerării, ale adâncimii pungilor, ale mobilităţilor dinţilor şi îmbunătăţiri ale nivelelor de ataşament conjunctiv.

S-au raportat şi reduceri semnificative ale diferitelor microorganisme: bacterii, spirochete, bacteroizi de pigmentaţie neagră. (GOODSON 1985,

SILVERSTEIN 1988)

S-a constatat că reducerea adâncimii pungilor şi câştigul de

ataşament în zonele tratate cu tetraciclină constă în principal din

capacitatea substanţei de a suprima Porphyromonas gingivalis din

zonele infestate.

ROSAVIA şi KORMAN au arătat că o singură

aplicaţie subgingivală de tetraciclină ca adjuvant al

root planingului nu a avut un efect mai bun decât

simpla efectuare a manoperei mecanice

Rezultate negative asemănătoare au fost obţinute

în zone pregătite mecanic anterior au fost spălate

la fiecare 14 zile, timp de şase luni cu o soluţie de

tetraciclină 50 mg/ml (MACALPINE 1985).

Din contră într-o experienţă realizată similar o

singură irigaţie cu 100micrograme/ml soluţie după

root planing a favorizat un câştig mai mare de

ataşament decât cel obţinut în zone chiuretate şi

irigate cu soluţii saline (PUCHALSKY 1988).

Nu au fost găsite diferenţe între aceste grupuri,

după terminarea tratamentului inflamaţiilor

gingivale, după trei luni.

Acest lucru demonstrează că principalul beneficiu

realizat este rezolvarea leziunilor parodontale

adânci, mai mult decât a inflamaţiilor gingivale

superficiale.

Aceste ipoteze au fost susţinute prin date obţinute

din studii ce au utilizat fibre monolitice conţinând

25% tetraciclină, plasate pentru zece zile în zone ce

au fost pregătite prin chiuretaj şi root planing

(HOLBOROW1989).

Aceste studii au raportat reduceri importante ale

sângerării, eliminării bacteroizilor de pigmentaţie

neagră şi câştiguri de ataşament când tetraciclinele

sunt utilizate combinat cu instrumentarea mecanică,

comparativ cu instrumentarea ca tratament unic.

Parodontită cronică profundă

Aspecte clinice înainte şi după tratamentul mecanic şi

antimicrobian

Leziunile de furcaţie reprezintă unele din

cele mai spectaculoase şi

dificile aspecte ale tratamentului

parodontal şi în consecinţă trebuie să

beneficieze de aplicarea locala a

unor medicamente cu eliberare controlată.

MINABE şi colaboratorii au aplicat de patru ori

consecutiv, săptămânal, tetraciclină şi filme de

colagen în leziunile interradiculare de gradul

II,pregătite anterior prin root planing.

Când au fost comparate leziunile care au

beneficiat numai de tetraciclină cu cele care au

fost pregătite prin root planing s-a constatat că

tratamentul combinat a redus sângerarea, la trei-

cinci săptămâni după aplicarea tratamentului.

Câştigul de ataşament important observat -2

mm- a fost de asemenea, mai mare decât în

cazul altor grupuri.

evaluare postoperatorie

Introducerea fibrelor de tetraciclină la nivelul pungii parodontale şi păstrarea acestora 7-12 zile.Concentraţia eliberată este de 1000mg/l de salivă, suficient necesară efectului bacteriostatic. Efectul clinic al diminuării inflamaţiei este vizibil.

22/04/23

Protocoale terapeuticeProtocoale terapeuticeGingivita ulcero-necroticăGingivita ulcero-necrotică

OBIECTIVEOBIECTIVE

• amendarea simptomatologiei acute• tratamentul bolii cronice• amendarea simptomelor toxice–septice• corectarea stării generale

STABILIREA DIAGNOSTICULUISTABILIREA DIAGNOSTICULUI

STABILIREA PLANULUI DE TRATAMENTSTABILIREA PLANULUI DE TRATAMENT

22/04/23


TRATAMENT PRELIMINAR (pacient neambulator)TRATAMENT PRELIMINAR (pacient neambulator)

• repaus• clătiri orale la fiecare 2 ore cu amestec de apă caldă şi apă oxigenată 3 % sau CHX 0.12 % 2 ori / zi• antibioterapie sistemică

PENICILINĂ 250 – 500 mg per os la 6 ore 300.000 UI i.m. la 6 ore ERITROMICINĂ 250 mg la 4 ore METRONIDAZOL 200 mg la 8 ore, 7 zile

22/04/23


TRATAMENT AMBULATORTRATAMENT AMBULATOR

• curăţirea leziunilor buletă apă oxigenată• detartraj ultrasonic strict supragingival pentru îndepărtarea tartrului superficial• eliminarea tutunului, condimentelor• continuarea clătirilor orale• limitarea periajului dentar• utilizarea firului interdentar şi irigaţiilor gingivale

ŞEDINŢE TERAPEUTICE SUCCESIVEŞEDINŢE TERAPEUTICE SUCCESIVE

• se urmăreşte evoluţia pacientului• se completează pe cât posibil detartrajul• reluarea treptată a tehnicilor de igienă orală

22/04/23

Protocoale terapeuticeProtocoale terapeuticeParodontita ulcero-necroticăParodontita ulcero-necrotică

• categorie aparte de pacienţi

• necesitatea consultului interdisciplinar pentru identificarea factorului sistemic predispozant

• tratament local şi sistemic

• terapie antimicrobiană pe seama antibiogramei

22/04/23

Protocoale terapeuticeProtocoale terapeuticeParodontita ulcero-necroticăParodontita ulcero-necrotică

Parodontită ulcero–necroticăParodontită ulcero–necrotică

Aspect clinic după 6 luniAspect clinic după 6 lunide tratamentde tratament

22/04/23

Protocoale terapeuticeProtocoale terapeuticeAbces parodontal acutAbces parodontal acut

OBIECTIVEOBIECTIVE

• amendarea durerii• controlul răspândirii infecţiei• restabilirea drenajului

DRENAJ PRIN PUNGĂDRENAJ PRIN PUNGĂ

• anestezie topică• se deschide sau se lărgeşte intrarea în pungă• se stabileşte drenajul

chiuretă mică detartror fin

22/04/23

Protocoale terapeuticeProtocoale terapeuticeAbces parodontal acutAbces parodontal acut

DRENAJ PRIN INCIZIE EXTERNĂDRENAJ PRIN INCIZIE EXTERNĂ

• izolarea abcesului (comprese), atisepsie locală• anestezie topică• localizarea prin palpare a zonei celei mai fluctuente• incizie verticală care va fi extinsă dincolo de linia mucogingivală cu interesarea ţesuturilor ferme• spălarea plăgii• uscarea zonei şi aplicarea unui antiseptic

• starea generală alterată – antibioterapie• simptomatologia acută dispare în 1-2 zile iar leziunea se tratează în continuare ca abces cronic

22/04/23

Protocoale terapeuticeProtocoale terapeuticeAbces gingivalAbces gingival

• anestezie topică• incizarea zonei fluctuente• incizie uşor lărgită pentru a permite drenajul• spălarea plăgii şi protejarea cu o compresă• reprogramare şi indicaţia spălării la 2 ore cu apă călduţă• dacă leziunea reziduală este prea mare poate fi îndepărtată chirurgical

22/04/23

Protocoale terapeuticeProtocoale terapeuticeGingivită simplă bacterianăGingivită simplă bacteriană

ŞEDINŢA IŞEDINŢA I

• examen clinic şi diagnostic – identificarea surselor de iritaţie locală• chestionar asupra obiceiurilor de igienă orodentară• conştientizarea pacientului• recomandarea tehnicilor de autocontrol al plăcii

ŞEDINŢA IIŞEDINŢA II

• demonstrarea şi corectarea tehnicilor de igienă• controlul profesional al plăcii (detratraj)• lustruirea suprafeţelor• îndepărtarea altor surse de iritaţie locală

22/04/23


ŞEDINŢA IIIŞEDINŢA III

• identificarea zonelor cu inflamaţie persistentă• recomandarea modalităţilor chimice de control• indicarea modalităţilor auxiliare de control mecanic

IDENTIFICAREA CAUZELOR DE EŞECIDENTIFICAREA CAUZELOR DE EŞEC

• particule de tartru remanente• lustruire incompletă• persistenţa altor surse de iritaţie locală• instruire insuficientă şi control incorect al plăcii

22/04/23


Gingivită aspect clinicGingivită aspect clinic

Aspect clinic la 2 luniAspect clinic la 2 lunide tratamentde tratament

22/04/23

Protocoale terapeuticeProtocoale terapeutice

Parodontită formă medieParodontită formă medie

Aspect clinic la 2 luniAspect clinic la 2 lunide tratamentde tratament

22/04/23


Parodontită medie.Parodontită medie.Migrări patologiceMigrări patologice

Aspect clinic la 6 ani.Aspect clinic la 6 ani.Diastema a dispărut dupăDiastema a dispărut după6 luni de tratament6 luni de tratament

22/04/23


Parodontită avansatăParodontită avansată

Aspect clinic dupăAspect clinic după3 luni de tratament3 luni de tratament

22/04/23

Protocoale terapeuticeProtocoale terapeuticeGingivite modulateGingivite modulate

HIPERPLAZIE NEINFLAMATORIEHIPERPLAZIE NEINFLAMATORIE

• întreruperea sau schimbarea medicaţiei de fond

HIPERPLAZIE COMPLICATĂ INFLAMATORHIPERPLAZIE COMPLICATĂ INFLAMATOR

• proceduri de control mecanic şi chimic al plăcii• monitorizare când hipercreşterea nu interferă cu îndepărtarea iritanţilor locali• îndepărtarea chirurgicală a leziunilor hiperplazice după amendarea simptomatologiei inflamatorii

22/04/23


Hiperplazie gingivalăHiperplazie gingivalăindusă medicamentosindusă medicamentos

Aspect clinic dupăAspect clinic dupătratament etiologictratament etiologic

22/04/23


GINGIVITA DE SARCINĂGINGIVITA DE SARCINĂ

• prevenţia primară şi / sau secundară a bolii• eliminarea tuturor factorilor iritativi• control riguros al plăcii• leziunile sunt tratate imediat ce sunt identificate

GINGIVITA PUBERTARĂGINGIVITA PUBERTARĂ

• proceduri de control mecanic şi chimic al plăcii• cazurile severe: zonele hipertrofice sunt îndepărtate chirurgical

22/04/23

Protocoale terapeuticeProtocoale terapeuticeVariaVaria

GINGIVITE DESCUAMATIVEGINGIVITE DESCUAMATIVE

• tratament local – periuţe cu peri moi• clătiri orale cu apă oxigenată 3 % 2 ori / zi• unguente cu conrticosteroizi

triamcinolon fluocinolon

• forme severe – terapie steroidică sistemică

MANIFESTĂRI GINGIVALE ÎN LEUCEMIIMANIFESTĂRI GINGIVALE ÎN LEUCEMII

• tratament cu avizul medicului hematolog• control strict al stării de igienă orală• evitarea riscului leziunilor traumatice• complicaţii acute: terapie anti-bacteriană (-fungică)

22/04/23

Protocoale terapeuticeProtocoale terapeuticeParodontite agresiveParodontite agresive

PARODONTITĂ PREPUBERTARĂPARODONTITĂ PREPUBERTARĂ

• identificarea şi corectarea condiţiei sistemice• terapie locală convenţională• antibioterapie ţintită

PARODONTITĂ JUVENILĂPARODONTITĂ JUVENILĂ

• prognostic funcţie de extinderea bolii• prognosticul dictează eficienţa terapiei standard• tetraciclină 250 mg la 6 ore• doxiciclină 100 mg / zi cel puţin 7 zile• în formele refractare amoxicilină + metronidazol

22/04/23


PARODONTITĂ RAPID PROGRESIVĂPARODONTITĂ RAPID PROGRESIVĂ

• tratament similar parodontitei refractare• programare frecventă• colaborare interdisciplinară• monitorizarea stării generale• terapie locală de eliminare a factorilor iritativi locali• pot fi necesare manopere de detartraj şi surfasaj în câmp deschis• terapie antibiotică sistemică

22/04/23


• diagnostic microbian, teste de susceptibilitate• terapie convenţională locală asociată cu o terapie antibiotică sistemică (antibiograma)• AUGMENTIN

375 mg la 8 ore , 14 zile• CLINDAMICIN

150 mg la 6 ore, 7 zile• asociere antiotică în cazurile cu floră asociată

22/04/23

Protocoale terapeuticeProtocoale terapeuticeComplicaţiiComplicaţii

HIPERESTEZIA DENTINARĂHIPERESTEZIA DENTINARĂ

• utilizarea agenţilor de desensibilizare aplicaţi de pacient aplicaţi în mod profesional

• paste de dinţi: Sensodyne, Duraphat gel• soluţii: Elmexgel, Nafestezine• modalităţi profesionale

varnish-uri agenţi anti-inflamatori

ABCESUL PARODONTAL CRONICABCESUL PARODONTAL CRONIC

• intervenţie chirurgicală cu lambou

22/04/23


Sondajul parodontal al unei leziuni abcedate: 10 mmSondajul parodontal al unei leziuni abcedate: 10 mm

22/04/23


LEZIUNI ENDO–PARODONTALELEZIUNI ENDO–PARODONTALE

• LEZIUNI ENDODONTICE complicate parodontal terapie endodontică eventual terapie parodontală

• LEZIUNI PARODONTALE complicate endodontal tratament parodontal tratament endodontic

• LEZIUNI COMBINATE ADEVĂRATE – tratament endodontic şi parodontal

•Terapia antibiotica locală, combinată cu

terapia mecanică este valoroasă în

tratamentul infecţiilor parodontale

recalcitrante şi sau agresive.

•Tratamentul antibiotic trebuie rezervat

cazurilor în care pacienţii nu răspund la

terapia convenţională.

•Selecţia agenţilor specifici antimicrobierni

este bine să se facă conform

antibiogramelor.

Terapia

medicamentoasă

locală în boala

parodontală

Concluzii cu valoare practică

•Antibioticele trebuie recomandate ca adjuvante

ale terapiei convenţionale (surfasaj chirurgical) şi

nu doar ca monoterapie.

•Antibioticele singure sau în combinaţie, sunt

adjuvanţi eficaci în tratamentul parodontitei

juvenile, parodontitei cu progresie rapidă şi

refractare.

•Când se folosesc antibioticele se recomandă

cultura bacteriană pentru identificarea patogenilor

putativi şi a sensibilităţii antibioticelor.

•Antibioterapia locală poate fi folosită pentru

tratarea situsurilor recurente localizate, care nu au

răspuns la terapia parodontală tradiţională

Concluzii cu valoare practică

Terapia

medicamentoasă

locală în boala

parodontală

22/04/23

sfârşitsfârşit

terapie locala

Documents

Transcript of terapie locala