Redactare: Constantin TonuTehnoredactare: Mihail VladPreg[tire de tipal Marius Badea

Design coperti: Laurenliu Midvichi

Deecrielee CIP a Bibliotecii Nalionale a RominieiBORDEIANU,TEODORKwt /Teodor Bordeianu. - Pitegti :Parralela 45,2019rsBN 978-973- 47 -2964-7821.13s.1

Copyright @ Editura Paralela 45,2019Prezenta lucrare foloseEte denumiri ce constituie mirci inregistrate, iarcon$nutul este protejat de legislalia privind dreptul de proprietate intelectualtr'

www edituraparalela45.ro

TEODOR BORDEIANU

Ku rf

Editura Paralela 45

Cuprins

Multitasking / 9Tiistele / 13

Esteticl / 16

Geometrie / 19

Artistul / 23

Datorie / 27

Yara/ 37

Duminicl / 35

Surpfiza/ 41

Dezamilgire / 45

Oboseald. / 49

Mndnlin / 53

Succes / 57

Ktrt/ 62

Dirijorul/ 67

Sera / 70

Bucurie / 75

Umbra/ 79

Noaptea luminati / 84

Nona / 92

Multitasking

in timp ce prietenele ei invd.gau sd, danseze samba, Karolina

Ia L6 ani era deja c*mpioana oragului Dnepropetrovsk (mai nou,

Dnipro) la sambo. Acum insi - nu mai practici de mult - e ingi-ner programator gi lucreazd la o firmi mici, dar promigitoare, dinBerlin. Azi,Ia o intilnire a micii lor echipe, geful le-a zis cd, e pla-

nificat si se mute intr-o alti incipere.

- Pfi asta n-a fost achitatd. pi,nil la sfirgitul anului? ripostiKarolina.

- A fost, azr e 10 decembrie, pe intdi trebuie si nu mai fimaici. E prea scump. Nu-$ amintegti ci se scumpegte chiria? Sau c[se termin[ anul?

- intr-adevir, observi Karolina. Pot si-mi rau, azrliberl Sunt

prea obositi. De o luni lucrez peste program 9i in weekenduri. Numai pot.

- Nr, e chiar nevoie de tine azi zici. Avem o urgenlI. $idescrisese incl vreo doui minute proiectul acelalacare se [ucreazd,

din vremuri imemorabile, dar care astilzi deja trebuie prezentat.

Ea, desigur, auzise de foarte multe ori aceasti informatie.

Karolina accepti. Iar urgeng[, dar lucrul e lucru. lnsi in ziua

aceea, cum era gi de agteptat, L avut de lucru pini peste cap.

Kurt 9

A trebuit s[ rezolve gi cu unul, gi cu altul, iar la sfrr9it si-l inlocu-

iasci pe gefla o discugie foarte neplicuti de concediere a unui coleg.

- Karo! m-a dat afari din no,r. ii strigi in recePtor Giiven,

prietenul ei.

,,Perfect, doi sunt dagi afafi' simultan, unul din serviciu, altul

din casI", igi zise ea.

- Iar incepi? impacfl-te cu taici-tu 9i nu mi incurca, am

treabl, ii zise ea scurt.

- N*, de data asta nu mai merge a9a. Mi-a zis cil imi rupe

picioarele dacl mi mai vede prin apropierea casei. Str nu aud6 de

mine. Nu l-am vdzut niciodati aga supirat.

Tatnl lui Giiven, un blrbat ar![gos intre doui virste dintr-un

sat de pe ldngi Kars, descoperise in emigragie cX e in prirnul rind

foarte credincios, iar apoi ci e gi mare patriot. Uneori se enerva

de tot pe Giiven, pentru cd nu era,,de nicio treabI", cum zicea el.

Umbla cu ucraineanca aia, vinerea era la club in loc sd fie la rugl-

ciune, iar vuatrecut[ chiar in toiul Ramadanului l-a prins fumind

marijuana cu nigte nemfi din cartier. Cum poate el si aibd un fiu

care nu line la nimic din ce e sfdnt Pentru neamul lui? N-are fiu. iiztcea astade fiecare dati cind il alunga de-acasl, uitind c[ pe vre-

muri cluburile Istanbulului il aveau pe el, astlziun respectabil tat[

de familie, ca mugteriu permanent.

- ili zic, tepetd Gtiven, azi nu mai merge. Trebuie s[ stau

undeva. E frig 9i lapovigi, mi-am luat doar geaca de prim[varl,

iEi dai seama ci n-am avut cind sd caut altceva. La nimeni dintre

cunosculi nu pot merge chiar azi, poate peste cdtwa zile. Pot veni

1a tine? Te rog, se poate, te rog?

- OK, zise Karolina, imagindndu-gi cum se cearti cu colegele

de apartament, care vor fi extrem de nemullumite in caz cil afld" cd

vor trebui se stea cu un blrbat in casi cdteva zile, sau poate mai

l0 Teodor Kurl 1 I

mult. Bun, dar si vii peste dou5. ore, dupi ce mi intorc de la servi-

ciu, nu incerca si intri pdni atunci, mergi cu trenul inainte si ina-poi intre timp, ca sd nu inghegi, adiugi ea.

- Te iubesc, draga mea!

- Da, gi eu, zise si inchise telefonul.

Cum de s-a pomenit ea sE fie prietena lui Gtiven, nu gtie. Certe ci e un biiat foarte de treab[ gi line foarte muk la ea, doar ci e

afa, pulin cam straniu. Nu prea ingelegea ce gi cum in via1i, dar o

iubea mult.

- Cred-c[ nu mai avem ce discuta, zise colegul concediat s,i

se ridici atunci cdnd Karolina intrl din nou in cabinet. Nu mai

agtepti rispunsul ei, i;i lui hainele gi ie;i trintind u;a.

Karolina urma s[-i spuni ci poate eventual si mai discute cu

geful, dar nu reugise. Asta. e. Privi pe fereastri, se intunecase deja

de-a binelea. Se uiti la ceas. Stltuse deja o orl peste program, nu

mai putea rimdne, avea gi o programare la coafor azi. ,,Ce mai1v(aagenoa - 19r zrse.

Iegi din clIdirea de birouri descheiati, inftgurindu-gi pe drumfularul in jurul gAtului. Afard, ningea cu fulgi grogi, din cauza

cilrora abia de se vedea la cl4ivametri. ii sunl telefonul. il puse la

ureche gi il flnea cu umirul in timp ce se incheia 9i trecea strada

spre stalia de metrou.

- Da, zise.

Se auzi un striglt scurt. Apoi din nou, un striglt continuu, multmai tare. Citeva pizzezdceauimprigtiate pe drum, in timp ce fulgigrosi se aqezur pe cas,cavalul topit, inc[ fierbinte. injurituri grele,

imbinate cu striglte de durere isi ficeau drumul printre fulgi.Curierul care o lovise cu scuterul pe Karolina se ridici repede de

jos gi se apropie de ea. Nu cunoagtem numele curierului. ii pase

cuiva vreodat[ cum il cheam[ pe un curier?

Karolina era congtientd, foafte rea, 9i cu piciorul rupt.

- imi cer scuze, imi cer scuze' chem ambulanga imedizt, zise

curierul gi lnsn casca si-i cadl jos,ldngi Karolina, apoi bigi mdna

in buzunar dupi telefon.

- Ticilos de bou 9i prost ce e9ti! strig[ Karolina. Se impinse

cu o min[ de ptrmint, iar cu cealaltd'il apuci de geaci 9i il trase in

jos pe curier, incdt acesta se inclini.Apoi, incl finindu-l strins, apuci casca cu cealaltfl mdni 9i

incepu sd-l loveascd cu ea pe tdnirul aiurit, direct in fal[. Eli;ipierdu echilibrul. Karolina illovi pdni ce mdna cu care se ginea de

el se desclegtl de oboseah gi durere, iar curierul cizujos aProape

incongtient. Casca alb[ cu pete rogii se rostogoli pe stradi.

- Chemali, bi imbecililor, o ambulanld! strigi ea trecitorilor,

intr-o limbd pe care nu o inlelegea nimeni pe strad[, dar care pre-

cis nici germani, nici englezd nu era.

Telefonul Karolinei tot zbdrndia. Medicul de la ambulanll 9i

polipstul priveau perplecgi. Ei ajunseserl cu cdteva secunde in

urmI, ii chemase un trecltor care a'vilntt accidentul. Priveau 9i nu

infelegeau ce s-a Petrecut.

in fond, nu conteazi acum, se va rezolva mdine. Polilistul a

raport^tla seclie in linii mari situalia, medicii gi infirmierii le-au

acordat primul ajutor celot vizagi. Apoi i-au incircat pe ambii in

ambulange diferite gi au plecat.

Piz.zele au rlmas acolo, in calea fulgilor pufogi, doar ci s-au

ricit intre timp.

Tiistete

,,Aliona nu bea votcI, Aliona bea numai suc." Faga lui VasileIlici se strambr intr-un zdmbet inform cdnd aceste cuvinte aleGalinei ii veniri in minte. sau poate se strdmbase de la muzicaaceea care il deranja tot mai tare. Ura cluburile astea ale voastre,ale tineretului 1ene9, dar trebuia si vinl acolo.

Vasile Ilici era un bdrbat trecut de cincizeci, cu un lan! grosde aur (simbol al succesului) trecut in jurul gitului gras, dar erasingur. Venea din cdnd in cdnd la cluburi si mai intdlneasci pecineva. Azi le intdlnise pe Aliona gi Galina gi avea planuri. Leurmd.rea cum danseazi. Cuvintele Galinei totugi ii sunau nepli-cut in cap.

- Chelner, adu-nii o votci.9i doui sucuri. Votca si fie dubh.Tinirul cdruia i se adresase nu era chelner, era pur gi simplu

imbricat la cimasl albe. il privi un momenr pe Ilici, apoi plecl sidanseze mai departe.

- Totul trebuie sl fac de unul singur..., zise Ilici 9i se ridici,indreptindu-se spre bar. Muzica iI asurzea. O domniso ard, drd,gugd.,

necunoscuti, ii intinse un pliculeg gi ii ariti pe degete ci face 50de dolari.

Krrr+ l1

Marji, cui ii place ziua de margi? vasile Ilici stitea la rdnd la un

funclionar cu un plic gros in buzunar, trebuia sd atanieze livrarea

aia. La coadi mai erau ciliva oameni. ii privea cu dispre!, ce mai

progti! ca s[ mai treaci din timp, igi incord[ creierul intr-o altl

incercare inutild de a-gi aminti sdmblta trecutl. Nu c[ ar fi fost

prima dati cdnd se treze cu o durere crunti gi {hr[ cea mai vagl

amintire a ce fusese anterior. Problema era cd. atunci cdnd s-a tre-

zit duminici, sipgur intr-o camerl ieftini 9i murdarl de la hote-

lul chiginlu, a {xcut ceea ce ficea de obicei in astfel de diminegi:

igi pipli buzunarul. Buzunarul trebuia si fie umflat, cL stitea

in el motor o\a aia enormi, pe care diduse o avere. in dimineala

aceea ins[, nici motoroli, nici fete, nici bani, nimic. Bine cdmilcar

pagaportul 9i*1 hsase acasi.

- Domnul Vasile! strigi secretara funclionarului, care avea

corpul in formi de cub. De cdnd se schimbase putefea, majori-

tatea funclionarilor seriogi igi inlocuiseri secretarele cu altele mai

drigufe gi mai pulin cubice, iar Ilici nu putea inlelege de ce acesta

nu {hcuse la fel.

- Domnul Vasile, relui secretara mai tare' acoperind vocile

altor oameni care agteptaseri 9i care parci indrizneau si-9i arate

nemulgumirea, treceli aici, domnul Vasile, vi rog.

Ilici se ridici gi trecu de uga masivi din lemn, intrdnd in antica-

mera spafioasl. in spate se avzenuvoci, evident ci nu le didu nicio

atenfie. Secretara avea o privire ingrijoratl.

- Suc de portocale? zise ea.

- Desigur, acceptd Vasile, bucuros c[ nu mai trebuie si aqtepte

gi cI va fi servit cu nigte suc bun. Cel pe care il producea el era mai

mult apI cu colorant;i indulcitor decit suc.

Secretara astepti pdni el sorbi storsitura proaspiti. Apoiii povesti ci nu va mai avea loc nicio intilnire cu funclionarul.Azi-dimineafi goferul lui, ca in fiecare diminea![, luase o suti degrame. insl nu au fost bune acele o suti de grame, or fi fost con-trafhcute. in drum spre serviciu, goferul adormise, magina s-a ridi-cat pe un parapet, miturdnd in drumul ei cdteva tarabe cu gume,bomboane gi risiriti, impreuni cu vdnzitorii. Funcgionarul era incomi, afacerea se anula. Ilici era trist. Pierdea bani.

Estetici

Cele patru furtunuri groase erau infipte in pimint - in jurul

unui cilindru enorm s[pat ad6nc in sol - ca nigte branule in venele

unui pacient. Un lichid dens, gri, curgea gilgdind, determinind

furtunurile si se migte regulat in sus gi in jos'

- Marca 600, zise visltor Tolea, un tdnir din sat care doar

denumirea asta o gtia. Nu avea dreptul sd gtie nimic mai mult'

$eful de gantier, un armean intre dou[ vdrste, privea de la

distanl[ cum cele patru furtunuri gilgdie in spagiul din jurul cilin-

drului infipt in pimint. Era frumos. Aceasti masd lichidi, infu-

zatil cubucigele de granit - eava putea rezista tadiagiei unui atac

nuclear. Frumos.

- Apasd, apasi mai tare! strigi Tolea, intorcindu-se sPre ser-

gentul care gestionz twnarea.

- $to? Ne ponimaiu! strigd acela inapoi 9i nu reacfion['

Akopian observl gi se dezmetici. Alergi speriat de la locul de

observalie gi ii strigd sergentului in rusi s[ flnl degetul pe buton

cu aceeagi intensitate 9i si nu-l ridice pini nu e Sata'

M[ doare mdna sd fin atata! zise acela'

O si te doari mai tare la tribunalul militar, apasi! i-o

intoarse AkoPian.

16 Teodor Bordeiqnu Kurt 17

Tigran, aga ii zicea gefului de gantier, scuipl intr-o parte si

ridici ochii spre cer. Era o dimineagi rece de vard gi cerul era de unalbastru pur, ca de cristal. Se gindi la lucrul pe care il avea - nu iiplicea, nu ii plicea ci trebuia si nu vorbeasci niciodati cu nimenidespre ce lucra, cI totul era secret si nici el, pdnl la urmi, nu gtia

sigur ce va fi in cilindrul acesta de 60 de metri addncime, impldntatcine gtie unde in solul unei piduri din RSS Moldoveneasc[. Sau incelilalt, de alituri, unde abia urma s[ se toarne betonul.

Ajuns la acest gdnd, se opri. Betonul, betonul il fascina intot-deauna. Un lichid care rezolvd toate problemele, isi zicea. Celputin pe cele de inginerie militari sau civili. E stabil, relativ ieftin,gi iati, poate chiar s[ te apere de efectele celei mai puternice arme

moderne. Ah, de ar exista afa ceva;i pentru relalii, pentru comu-

nicare. De ar putea el, Tigran, si toarne beton peste gefii sIi, peste

sotia sa, peste cdinele siu, peste prietenii mincinogi, peste iubita sa,

peste motanul ei, peste vecinii sii, peste vecinii ei, peste colegi. Sh.

fi fost dupi voia lui, ar inunda lumea intreagd in beton. Ce frumosar fi, gri. ,,Gri, gri" - rdse.

- Tigran Tigranovici, vI rog si venigi imediat intr-o parte.Inginerul-supraveghetor, cu grad militar, il privea cu ochii siialbagtri-deschis de sub cozorocul cu stea, seceri si ciocan.

- Tigran Tigranovici, e o problemi., ne-a zis un muncitor de

la un nivel mai de jos ci se umfli un perete. S-a turnat totul cum

trebuie? Lent si fbri intreruperi gi cu aceeagi intensitate?

- Anume la carc nivel, tovarige locotenent? il intrerupseAkopian, care era evident mai experimentat gi tare nu-i pliceacdnd era luat a9a, pe sus, de igtia tinerei.

Locotenentul il privi mirat timp de o clipi. ii rprrce nivelul.Akopian gi-a dat seama ci in acel moment sergentul slibise putin