VIOLETA.

rr

~

FLACARA

VIOLETA

M

ate domnului Teodor Vasile.. . 11.ti sunt rezerv d IToate dreptunle acestei c ~, IX t tului sau imaginilor f11.r11.acor u.' . IX Integra" a ex A Reproducerea partia ~ sau.. edepsi conform legilor m vigoare.. Iautorului este interzisa il se va pscns a

D . ea eIP a Bibliotecii Nationale a RomanieiescrrerVASILE, TEODOR .

Flacara violeta / Teodor Vasile. - Bucuresti :Pro Editura si Tipografie, 2007

ISBN 978-973-145-090-2

294.527

Redactor: Adriana DiaconescuCorectura: Carmen Golgojan

Comenzile se primesc la:Pro Editud. iTipografie S.R.L.Tel./fax: 021-490.62.35; Tel.:021-490.62.36E-mail: proeditura@b.astral.roO.P. 26, CP 13; .Str. Baiculesti nr. 1, sector 1, Bucuresti

TEODOR VASILE

FLACARA

VIOLETA

Pro Editurii ~iTipografie

Nota. pentru cititori

Nici una dintre recomanddrile sau in-vataturile cuprinse in aceastd carte nu suntdestinate sa inlocuiascd serviciile medicului,psihoterapeutului sau psihiatrului tau. Lafel cum cartea nu este destinatd sa ofere 0alternatiud pentru tratamentul medicalprofesionist.

A

CUVANT DE INCEPUT

M-am gandit indelung la ce a~ putea sa va scriu intr-un in-ceput, pentru a va putea aduce din scaunul vostru, din locul undeva aflati acum cand rasfoiti aceste pagini, cum as putea sa va aducin lumea mea, in magica mea lume.

Mi-arn amintit cuvintele lui Einstein, pe care, culmea, le-amprimit de la 0 colega, dupa 0 meditatie asemanatoare cu cea des-pre care urmeaza sa cititi mai departe. Dar, pana atunci, sa va spunce credea Einstein despre aceasta viata: "hi poti trai aceasta viata

) ) ) ,ca pe un continuu Act de Magie sau 0 pori trai tara sa vezi nimicmagic in ea!"

TV, doar TU, eel ce tii aceasta carte acum in mana, esti eelcare hotarasti cum vrei sa iti traiesti viata, TU esti acela care alegi.Poti inchide acum aceasta carte ~i maine dimineata sa te duci sao inapoiezi vanzatorului, poti sa 0 citesti ~i sa negi experienteletraite de mille de oameni ce au accesat aceasta Cale descrisa intrecopeqile acestei carticele - ~i este earn acelasi lucru, ba mai mult,pierzi ~ibanii pe care i-ai dat pe ea si, bineinteles, ~i pretiosul tautimp. Sau ai putea sa reflectezi asupra vietii tale ~i sa-ti gasestipropria TA Cale de a-ti trai viata, ca pe un continuu Act de Ma-gie. Ramane ca Tu sa fii eel care decizi ...

Aceasta carte a aparut cu greu, ce-i drept au contat foartemult in intarzierea acesteia frarnantarile mele, daca fac bine saurau scriind 0 astfel de carte. Daca nu cumva prezentand 0 astfel

5

de metoda nu 0 sa aduc un prejudiciu medicinii alternative saucomplementare, fiind un partizan promotor al acesteia. Mi-a fostteama ca publicullarg din Romania nu este pregatit sa acceadasau sa accepte 0 astfel de "cale".

Ideea de meditatie pentru sanatate este perimata in Romania.insa~i Credinta in Dumnezeu este afectata la un numar din cein ce mai mare de persoane atat din Romania, cat ~i din intrea-ga lume. Acel dicton "Credendo Vides" - crede ~i vei vedea, dinnefericire nu este accesibil pentru marele public intoxicat ~iasa deprea multe show-uri politice, sociale si economice desfasurate inaceasta mult prea incercata tara.

Societatea romaneasca se hraneste cu genul de ,,~tiri de la orele17:00" sau 19:00 sau cu ,,~tirile de noapte", unde exemplele nega-tive sunt transform ate la nivel de scara universal valabila.

Cu toate acestea, intr-un final, m-am simtit dator fara de Dan, dearnintirea sa, fara de fosti colegi de facultate care au fost decimati de 0societate manipulata de teama ~ipoate, eel mai mult, cu siguranta, aucontat cei care rni-au fost alaturi in acesti ani, cei impreuna cu care amfacut aceasta meditatie, fiecare dintre ei simtind efectele binefacatoareale acesteia. Ei sunt cei ce rni-au cerut sa scriu aceasta carte. Datoritalor va scriu acum aceste randuri ...

Nu cred ca societatea romaneasca este pregatita acum pentru aprimi asa ceva, dar, cine stie, poate peste cinci sau poate peste zeceani, cand copiii mei vor fi deja mari, aceasta carte va avea putereade a schimba in mai bine destinul unor oameni ...

Pace, Lumina, Iubire!

7

de metoda nu 0 sa aduc un prejudiciu medicinii alternative saucomplementare, fiind un partizan promotor al acesteia. Mi-a fostteama ca publicul larg din Romania nu este pregatit sa acceadasau sa accepte 0 astfel de "cale".

Ideea de meditatie pentru sanatate este perimata in Romania.fnsa~i Credinta in Dumnezeu este afectata la un numar din cein ce mai mare de persoane atat din Romania, cat ~i din intrea-ga lume. Acel dicton "Credendo Vides" - crede ~i vei vedea, dinnefericire nu este accesibil pentru marele public intoxicat ~ia~a deprea multe show-uri politice, sociale si economice desfasurate inaceasta mult prea incercata tara.

Societatea rornaneasca se hraneste cu genul de ,,~tiri de la orele17:00" sau 19:00 sau cu ,,~tirile de noapte", unde exemplele nega-tive sunt transformate la nivel de scara universal valabila.

Cu toate acestea, intr-un final, m-am simtit dator fata de Dan, deamintirea sa, fata de fosti colegi de facultate care au fost decimati de 0societate rnanipulata de teama ~ipoate, eel mai mult, eu siguranta, aucontat cei care mi-au fost alaturi in acesti ani, cei impreuna cu care amaeutaceasta meditatie, fiecare dintre ei simtind efectele binefacatoareale acesteia. Ei sunt cei ce mi-au cerut sa scriu aceasta carte. Datoritalor va scriu arum aceste randuri ...

Nu cred ca societatea romaneasca este pregatita aeum pentru aprimi a~aceva, dar, cine stie, poate peste cinci sau poate peste zeceani, cand copiii mei vor fi deja mari, aceasta carte va avea putereade a schimba in mai bine destinul unor oameni ...

Pace, Lumina, Iubire!

7

o POVESTE ...Candva, in trecut, nu stiu daca in perioada de trista amintire in

care Inchizitia facea multe victime doar de dragul unor hili sange-roase ~iin momentul in care in istorie se manifesta, in mod excesiv,poate mai mult decat oricand, puterea unor oameni .Prea intune-cati", asadar, in vremurile acelea, undeva pe 0 insula, langa vechiulcontinent, traiau trei calugari, trei pustnici, care faceau minuni,vindecand oameni. Bolnavii de pe continent, afland despre ei, tra-versau marea cu barca, se supuneau tratamentelor celor trei caluga-ri, revenind dupa aceea la casele lor, vindecati. Asta a facut ca faimalor sa creasca vertiginos. Pana intr-o zi cand, Prea Inaltul Scaun ahotarat ca episcopul din regiunea respectiva nu i~i indeplinea inda-toririle. Prin urmare a fost trim is sa ii alunge pe cei trei calugaridespre care se stia ca sunt putin cunoscatori intr-ale cititului ~i alescrisului, ceea ce insernna ca nu puteau sa propovaduiasca numele~icuvantul Domnului. Nestiind carte, nu cunosteau dogma, necu-noscand dogma, nu stiau sa se roage la Bunul Dumnezeu, ceea cepresupunea ca harullor provenea din cu totul alta parte, mult maiobscura. $i pentru ca acel episcop fusese ~i el candva salvat de ceitrei calugari, a refuzat ordinul de a-i aresta. Drept urmare, Pre aInaltul Scaun a hotarat sa trim ita un nou episcop, cu misiunea pre-cisa de a rezolva aceasta problema, intr-un fel sau altul. A doua zidis-de-dimineara, acesta s-a irnbarcat pe corabie, a traversat mareasi, coborand pe insula, a vazut cum 0 rnultirne de oameni statea larand in fata celor trei calugari asteptand vindecarea. Calugarii in-

Hristos Pantocratdbinecuuanteaza usub el. Sftrele Jupisunt locuite de ordijn centru, apare hcu dioiziunea infoa celor trei continetEuropa 1iAfrica, 0bine-cunoscutd inc.

Antichitatea clasicinfdfi1aAIia ca aintindere ca ceo a1iaAfricii laolaltverticald a T-uluiMediterand, iar cestealaituitd dinNeagra 1iNil. (lui Lambert din S1260, Paris.)

9

tindeau bratele spre ei, bolboroseau ceva in soapta ~i bolnavii setnsanatoseau in mod miraculos.

A stat a~a0 zi intreaga uitandu-se la ei, dupa care, seara tarziu,i-a intrebat:

- $i cum faceti voi vindecarile, pentru ca am auzit ca nu stitisa cititi. Este adevarat?,

- Pai, stiti, Preasfintia Voastra, noi nu prea stim carte pentruca nu am avut nici timp ~i nici posibilitati sa invatam.

- Hm, deci nu ~tifi carte, dar v-a spus vreodata cineva, unpreot, de pilda, cum anume sa va rugati la Domnul, ca sa primitiacea Lumina Vindecatoare? Este cineva care v-a deschis ochiicatre Lumina?

Calugarii au raspuns in cor:- Preasfintia Voastra, nu a venit nimeni la noi sa ne invete, a, ,

venit direct aceasta Lumina.- Hm, ciudat! A venit ~iv-a gasit aici, pe aceasta insula pustie,

dar nu vad nici un semn crestin pe aici.- Pai, stiti, Preasfintia Voastra, a venit dintr-odata, ca 0 stra-

fulgerare.- Hm, a~a dintr-odata ... $i ce faceati cand v-a venit aceasta

strafulgerare?- Eram pe ogor, aram si, dintr-odata, a venit aceasta Lumina

~i ne-a dezvaluit Harul nostru.- Asadar, nu intr-o SEanta Biserica, nu la Inaltul Scaun, nu

acolo unde exista un ritual, cineva care sa va incoroneze ... Preotiiau pus mainile pe voi? Nu s-a intamplat nimic, nici un fel de in-nobilare, nimic, nimic?

- Nu, Preasfintia Voastra,- $i cum v-a gasit, asa dintr-odata?- Da, a~a. Dimineata, toti trei am plecat la munca ~iatunci s-a

intamplat minunea.- $i v-a dat acest har, dintr-odata, da? Hm, hm, asadar, n-a

fost ... Mda ... Mai bine spuneti-mi cum va rugati?- Pai, stiti, Preasfintia Voastra ...- Spuneti-mi repede, dar sa nu blasfemiati, pentru ca atunci

~tifi ce va asteapta - rugul sau spanzuratoareal Spuneti-rni cumva rugati!

10

- Pai, simplu: noi suntem trei, Doamne, Tu esti Trei, da-neLumina si Puterea ta vindecatoare, sa tarnaduim pe pacatosul dinfata noastra ~i spunem numele de Botez al acestuia ..., - Cum? Asta e blasfemie! Voi va considerati Dumnezeu?

Ce inseamna asta, cum sa va dea voua direct, asa? Nu aveti cum,trebuie sa va rugati pentru asta!

- Pai, da, stiti, noi asa am vindecat pana acum.- Nu se poate! Inseamna ca voi sunteti in solda celuilalt. Nu e

puterea lui Dumnezeu ~i nu cred ca sunt tamaduiri ceea ce facetivoi! Nu, este desertaciune, e altceva. De acum incolo, in fiecare zi,o sa invatati cu mine. Eu am sa va predau dogma a~a cum trebuie~ivoi 0 sa rostiti numai cuvintele pe care vi le spun eu. De acumincolo, numai respectand dogma, veri face vindecarile. Cei caretrebuie sa se vindece se vor vindeca, iar cei care nu trebuie sa sevindece, se vor duce si in alte paqi, ca au unde.

Episcopul a petrecut cu ei doua saptarnani, dar se chinuia in-grozitor invatandu-i, pentru ca, bietii calugari, pe langa faptul canu stiau sa citeasca, mai erau ~i foarte naivi. Ei nu stiusera toataviata altceva decat sa are parnantul si sa traiasca in mijlocul natu-rii. Desi erau de 0 puritate ingenua, ei aveau intelepciunea lor, 0intelepciune prirnita de la lucrurile marunte, din viata de zi cu zi,din viata aceea simpla ~i curata.

$i in fiecare zi ii invata, ii invata, ii invata, dar, dupa trei sap-tamani, episcopul nu a mai rezistat ~i a izbucnit:

- Mai sa fie! Am un jilt de catifea in episcopia mea, am totce imi trebuie, pot sa ma delectez cu cele mai alese bucate, pot sastau Iinistit, pentru ca ma slujesc 0 suta de servitori, ~ieu am venitaiel, ca sa stau in salbaticie, in frig ~i sa ma lupt cu trei analfabeti!Nu mai pot, fie ce-o fi, trebuie sa rezolv situatia.

$i, in sfarsit, dupa alte trei saptamani, a reusit sa ii invete 0strofa dintr-o rugaciune. Le-a spus:

- Eu am sa plec acum. Nu va declar eretici, pentru ca ati avutbunavointa si ati invatat 0 strofa din aceasta rugaciune. Sa 0 ti-, 'f, , Jneti minte ~i sa 0 spuneti de fiecare data cand veti face vindecari.Sa spuneti numai strofa asta, nici un cuvant in plus.

Calugarii, umili, cu capul in jos, i-au raspuns:- Da, Preasfintia Voastra.

11

Pe inserat, episcopul s-a imbarcat pe vapor multurnit, pentrud nu trebuise sa-i declare eretici pe cei trei calugar], anaterna carele-ar fi atras imediat condamnarea la moarte. Mai era multumit~i pentru d li invatase ~i educase, indeplinindu-si rolul lui deepiscop, apropiindu-i in felul acesta mai mult de Bunul Dumne-zeu. Fericit ~i plin de vise, i~i face a planuri despre viitor, desprefelul cum i~i va petrece el anii ce vor veni in tihna, Pe la mijlocul

;II. unJ IifoaJ) s",.,c~/~/HItrw ftlU di,. 11rrIn1l1lic/ti",ic' Ii u/~ /HItrw t;ratk Ilk .foaJui. (D.Stoicius "",. Stolcmbtrg.Viritillri"", chyMi"''''. Frankfurt. 1624)

42

Respiratia laringelui se va exersa timp de trei luni, in saptereprize zilnice.

Etapa a VI -a: respiratia intern aVechii maestri orientali de Qi Qong mai numeau respiratia

interna "respirafia adevarata" sau "respirafia embrionara", prinasociere cu respiratia foetusului. Pe timpul sarcinii, fatul respi-rli prin intermediul cordonului ombilical. De aceea, acest tip derespirafie trebuie realizat fara zgomot, respirand asa-zis embri-onar. Respiratia este completa, Se umplu de aer atat plarnanii,cat ~i abdomenul. Cand inspiri, energia se deplaseaza, cu ajuto-rul mentalului, din centrul labei piciorului (punctul yongquan),pe coloana vertebrala, pana in varful capului (punctul baihui).Expiratia conduce energia inapoi din punctul baibui, prin danti-an, pana la punctul yongquan.

Respiratia interna se va exersa vreme de zece luni, in serii decate douazeci ~ipatru de reprize zilnice.

43

RESPlRATIA SPECIFICA,FLAcARII VI0 LETE

Respiratia pe care 0 abordam in cadrul meditatiei cu FlacaraVioleta este mult mai simplu de realizat. Important este sa fii relaxat,sa poti intra in acea stare de vibratie, specifics domeniului A!fti.

Daca dorim sa 0 .vizualizam", respiratia ar putea fi asemuita ape-r molcome, linistite, dar adanci ~iputernice ale unui fluviu. Ea nenfera starea de relaxare, ajutandu-ne sa trecem "dincolo de Porti ",In primele minute este bine sa ne concentram doar asupra

nspiratiei, sa vizualizam traseul aerului din momentul in careesta patrunde in trupul nostru, dar si fiecare organ in parte,

travers at de aer. Dupa ce ne-am focalizat intreaga atentie asuprainspiratiei, aceasta va fi indreptata apoi usor, usor, catre expiratie."Cujiecare expiratie devenim din ce in ce mai relaxati, mai relaxati.cum simtim 0 usoard caldura ce nepatrunde intregul trup, simtim cdeste noi se asterne 0 stare de liniste ji pace interioard. "Intr-un cuvant,cet, incet, ajungem sa vibram in armonie cu intreg Universul.Pe parcursul intregii meditatii te vei concentra asupra expira-

tiei. De cate ori doresti sa cresti .flacara", vei expira. Nu ascundptul ca, in toate tehnicile energetice, in mornentul in care do-

resti sa iti extinzi campul vibrational, vizualizarea este completatade procesul de expiratie, Astfel, in timp ce, mental, vei vizualizacre~terea flacarii, in plan fizic vei expira lent.

Trebuie, totusi, sa tii seama ca procesul de respiratie este un adju-vant ~inu trebuie sa te gande~ti sau sa te concentrezi in permanentsasupra lui. Importanta este starea de relaxare, de armonie, de consti-entizare a scanteii Divine care se regaseste in fiecare dintre noi.

7. vezi pagina 788.

45

TRANSFERUL ENERGETIC.

SACRIFICIUL

(darul celui ce inipaza ritualul de grup)

Ritualul colectiv propriu-zis incepe printr-un transfer energetical celui care 11conduce catre toti participantii la el. La randul sau,prirneste aceasta energie de la Divinitate.

Totul se face cu acordul Divinitatii, al bunului Dumnezeu, allui Iisus Fiul ~i al Sfintului Duh.

Farama de energie purificatoare primita este perceputa initial cao fumlcatura in palma; in scurt timp, palma incepe sa se tncalzeas-ca, iar la un moment dat in centrul sau apare un punct violet carese mareste, luand forma unei flacari de aceeasi culoare. Aceastaincepe sa creased progresiv, cuprinzand toata palma. Este 0 flacaraminunata, de un violet stralucitor ~isublim, 0 Lumina Divina, carepurifica atat in exterior, cat ~iin interior, atat in plan fizic, cat ~iinplan energetic. Ea face ca tot ceea ce ne afecteaza ~i tot ceea ce nedoare sa fie ars ~i eliminat, lasand in urma ei doar lumina ~i puri-tate. A~a cum am amintit in primele pagini ale cartii, am primitacest ritual intr-o forma primara, in primii ani de facultate, de ladoctorul Schultz ~i de la Prof. Univ. Dr. Ing. Alexandru Maruta.De atunci s-au scurs aproape cincisprezece ani, timp in care l-ampracticat ~i l-am predat poate la mii de "studenti", avand un au-ditoriu divers, de la cursurile cu psihoterapeuti, medici ~i pana laintalnirile lunare cu cititorii revistei Lumea Mistere/or.

47

Cl'~~:"'\l ..1 -; I . ~ ....eI -,:~':

'......~t~ ,..,. ,. ... .'. ';.(";...~...

IN:

Sigiliu al laboratorului spagiric .Soluna",fondat in 1921 de poetu! ji papujarul de umbreAlexander von Bemus, la Stift Neuburg, langa Heidelberg, ji continuat, cativa ani mai tarziu,in Stuttgart. Potrivit lui Bemus, spagiria iatrocbimica, care dateazd de la Paracelsus, se reftrala .acel tip de uindecare care include atat homeopatie complexa, cat ji biochimie ji treee dincolo

de ea insdsi; cdci, pe de 0parte, cuprinde intregul fond de medica mente al ambelor, iar, pe de alta

parte, ii ofera arganismului bolnav ingredientele indicate, in { ..} 0forma descbisa si, astfel,asimilabild, de felul mai ales al metalelor, semimetalelor ji mineralelor. Aceste medica mente,potrivit lui Bemus, au eftct prin corpul fluid. sau eteric inoizibi! al omului.fiind, astfel,capabile sa puna in miscare forte oindecatoare.fara a impoudra organismul cu substanteotrauitoare Ii a-i face acestuia un rdu de duratd, ca el s4 se poatd reorganiza singur."(Von Bemus, Alchymie und Heilkunst, Stuttgart, 1936)

48

FORTA lMAGINATIEP, ,

Imayinatia se fixeaza punctiform vizat, nu lucreaza prin inter-

mediari.Dad iri vei completa puterea imaginatiei cu puterea credintei

~i increderea d dorinta ta se va realiza, urrneaza doar asteptareahotarata a realizarii. Astfel, dad inveti sa iti imaginezi cat mai, ,viu scopurile, sa vezi, sa simti, sa gu~ti, sa pipai, sa atingi telulpropus, atunci vei obtine tot ce vrei. "Dad vointa ~i imaginatiaajung la un conflict - spunea Emille Coue -, intotdeauna imagi-natia este cea care iese lnvingatoare."

Dad vei incerca doar sa te gande~ti sa scapi de un obicei prost,probabil te vei pacali, Dad iri doresti aceasta intr-adevar, atuncicu siguranta vei scapa, Ar trebui sa-ri doresti mai mult avantajelecare ar rezulta scapand de un obicei, decat abandonarea ca atare aobiceiului. Dad vei invata sa-ti doresti cu tarie suficienta aceste, , 'J'avantaje, te vei elibera de obiceiul "involuntar."

Concentrarea asupra abandonarii obiceiului, precum ~ideciziain acest sens te leaga ~i mai mult de acel obicei. Se asearnana oa-recum cu decizia ferrna d din acest moment vei adormi - deciziecare, dirnpotriva, te va tine treaz.

Dad vrei sa iri diminuezi pofta de mancare, pentm inceput vatrebui sa revezi problema privita din exterior, anallzand-o detasat,ca ~i cum ai face-o pentru altcineva.

Care este problema: mananci prea mult, de pofta sau de nervi,la ore sau langa persoane nepotrivite, faci prea putina rniscare saudragoste sau din to ate care ceva?

Poate d problema depinde nu atat de cantitatea, cat de cali-tatea necorespunzatoare a alimentelor sau a companionului, sau

1. ln acest capitol au fast descrise tehnici specittce metodei de autocontrol predate deDr. Dan Seracu. 49

a orelor alese. Cel care ifi da raspunsul poate fi medicul, dieteti-cianul sau bioterapeutul de familie (vezi Bioterapeutul defamilie -M. Firu ~iD. Seracu).

De ce vrei sa slabesti? Esti atat de gras(a) incat iti periditezisanatatea, ori vrei sa devii mai atractivfa), slabind? Ambele mo-tive sunt bune pentru a slabi, dar trebuie sa te decizi asupra celuiadevarat ~i puternic, pentru a sti la ce avantaje sa te astepti,

Dad ai ajuns sa mananci ponderat, dad faci miscare sufi-cienta ~i ai doar un u~or surplus de greutate, atunci (exceptandcazul cand medicul iti recomanda expres sa slabesti) e preferabilsa ramai a~a cum esti. Sa iti modifici greutatea ar necesita unefort inutil fata de castigul pe care l-ai putea obtine. Probabil d aiprobleme mult mai importante in viata pentru care sa iti folosestienergiile, decat pentru a scapa de cateva kilograme in plus.

Dad esti intr-adevar decisfa) sa slabesti ~i stii pentru ce 0 faci,atunci pasul urrnator este sa-ti analizezi prin prisma simturiloravantajele ce vor rezulta in urma slabirii, Nu lua in searna doaravantaje generale, ca de pilda, "voi arata mai bine", ci concret,folosind to ate cele cinci sirnturi de care dispui.

De exemplu: Vizul - cauta 0 fotografie mai veche in care esti atat de

slab(a) pe cat doresti sa devii. Auzul - incearca sa-ti inchipui ce vor zice oamenii cand te

vor vedea asa slab cum ti-ai propus sa fii. Gustul - inchipuie-ti aroma gustativa a acelor mancaruri

care pot figura din belsug in noul meniu adecvat scopului propus. Mirosul - gandeste-te la aroma acestor mancaruri. Pipiitul- inchipuie-ti cat de netede iti vor fi bratele, piep-

tul, abdomenul, soldurile, pulpele, daca vei slabi,~i torusi, nici aceste cinci simturi nu sunt suficiente pentru a

putea vizualiza profund. Esentiale sunt ~isentimentele. Inchipuie-ticat de minunat te vei simti dupa ce vei da jos kilogramele dorite!

Avand toate acestea in minte, realizeaza un ecran mental ~iproiecteaza-ti pe el imaginea actuala, cea pe care vrei sa 0 schimbi.Lasa sa dispara aceasta imagine in trecut (stanga), iar in dreaptaimpinge 0 imagine (poate fi 0 fotografie mai veche) in care aratiasa cum doresti sa devii dupa cura de slabire.

50

Cat timp te observi (mental) in aceasta ipostaza, incearca sa-tiimaginezi cu cat mai multe detalii cum te vei simti cand vei fi atatde slab(a)? Cum te vei simti cand te vei apleca sa iti legi sireturile]Dar cand urci scarile? Dar cand vei reusi sa scapi de aceste haine?Cand poti din nou sa te plimbi pe plaja? Ce vrei sa simti fata detine insuti daca vei reusi? Sa nu iti para cau de timpul pe care 11che1tuie~ti cu toate acestea. Treci senzatiile prin toate cele cinciorgane de sirnt, gandindu-te pe rand la cate un singur lucru, a~acum am amintit mai sus, ~i simte-te cat mai bine.

Acum, tot mental, treci in revista meniul obisnuit - nu numaice contine el, dar ~i cat ~i cum rnananci de obicei - ~i alege man-d.rurile ce pot fi consumate intre mese (de exemplu, morcovi).Spune-ti: "Corpul meu nu are nevoie de mai multa rnancare, nuva sirnti foame ~i nu va trimite semnale sa primeasca supliment."Fii atent(a) ca pe timpul meditatiei sa nu apara imagini ale man-clrurilor ce trebuie evitate!

tn timpul acestui program de slabire, este de 0 importantadeosebita sa iti fixezi un tel real. Daca ai un surplus de doua-zed ~i cinci de kilograme, atunci nu te poti gandi serios caIntr-o saptamana sa scapi de acestea ~i sa acati ca LeonardoDi Caprio sau Antonio Banderas! Eu, unul, ma indoiesc ca veiobtine chiar astfe1 de rezultate intr-un timp atat de scurt.

Ajutortlrtll penollne/oT suftrinde f%sind imllgini succesioeUna dintre cele mai simple, dar in acelasi timp ~icele mai eficien-

te metode de ajutorare a persoanelor cu suferinte patologice (dar nunumai) este utilizarea ecranului mental pe care se gliseaza trei ima-gini diferite. Este mai bine la inceput, dar nu este 0 conditie exclu-sivl sa cunosti dinainte bolnavul pe care vrei sa il ajuti. Cunoastereapoate fi fizica (il cunosti direct) sau psihica (mentala - il vizualizezi).Te ajuta, de asemenea, daca ti se spune in cateva cuvinte de ce sufera.Prin asta iti scurtezi mult timpul necesar (para)diagnozei.

lata ce ai de facur:a) Creeazl-ti ecranul mental, rosteste-ti 0 mantra de protectie ~i

de ajutor (in lipsa acesteia potl rosti 0 rugaciune, Tata! Nostru, deCXemplu)dupa care proiecteaza imaginea omului respectiv pe ecranulIIlental in partea stinga, vizualizandu-l cu suferintele sale cu tot.

51

ROSA ALBA XL

Trandafiru/ a/b. Eu sunt elixiru! A/bu/ui, transformand toate metalele imperfecte in eelmai purargint. Fizicianul cata/anArnald din Villanova (aprox. 1240-1311) citeaza: .Oricine m-afacut alb, mii poate face Ii rOIU.$i a/bu/, Ii rosu! au aceeasiorigine.A/bu/ este transformat inrOlunumai printr-o fierbere uscatd (Cakinatio}, Iafil cum urina albii este coloratii in ga/ben prindigestia continua din organism.(Donum Dei, secolul al XVII-lea)

52

b) in etapa urmatoare, proiecteaza in partea dreapta a ecranuluio imagine a lui in care procesul de (auto)vindecare deja a inceput.tn primele tale incercari de ajutorare de la distanta, atunci cand nuai suficienta practica, incearca sa afli cum arata individul.

c) Acum proiecteaza - si mai in dreapta ecranului - imaginealui perfect sanatoasa, plina de energie ~i incredere in sine. Miscaincet aceasta imagine spre stanga, astfel incat imaginea maladiva(iar apoi, cea in curs de vindecare) sa iasa din ecran. Pe ecran varamane cloar imaginea siiniitoasii!

53

STAREA DE RELAXARE

Termenul de relaxare cuprinde trei aspecte primordiale.Prirnul se refera la activitatea cortexului cerebral- trebuie obti-nuta 0 stare de liniste ~ipace interioara, de destindere, de liber-te a gandirii. Al doilea aspect vizeaza articulatiile intregului'ganism - se relaxeaza in special capul, vertebrele cervicale,erii, bratele, abdomenul, fesele, coapsele, gambele, treptat-Itat, intreg corpul intra intr-o stare de relaxare din ce in ce

ofunda. Cel de-al treilea aspect vizeaza organele interneebuie sa obtinern de asemenea 0 stare de relaxare.

de relaxare 0 putem defini ca fiind 0 stare lipsita deiune, dar nu trebuie sa 0 intelegem ca pe 0 moliciune.o putea percepe mai bine, este suficient sa parcurgeme etape:

1. Atat palmele, cat ~i talpile se ~ Jntr-o pozipe stabila,confera sentimentul de Iiniste co~;!!IilP"' ..~are sau miscare. Capul devine dindin ce in ce mai destins.

2. Muschii devin din ce in ce mai relaxari, sangele ~i fluidelecorpului parcurg mai u~or traseele, irigiind si hranind mai bineorganele. Incepe sa se perceapa starea de relaxare.

3. Intregul corp devine un Univers plin de energie, unde totul secompleteaza, Nu exista nici un fel de tensiune, ganduri negative; sesimt un fel de confort ~i0 liniste care nu pot fi descrise in cuvinte.

In practica relaxarii este necesara destinderea mentalului, asentimentelor ~i a constientului.

Senzatiile pe care le-arn descris nu sunt subiective; ele nu tre-buie urrnarite pentru a fi atinse, intrucat apar in mod obiectiv, a~putea spune chiar spontan, de-a lungul procesului de relaxare.

Pentru ca energia sa aiba un efect cat mai benefic, pentru a cir-cula cat mai liber, este extrem de importanta relaxarea interioara~iexterioara. Elementele exterioare (zgomotele strazii, televizorulsau radioul, dezordinea din incapere etc.) pot perturba cultivareaenergiei. De asemenea, tulburarile interioare au efecte negative.

Avansand in practica, relaxarea completa poate fi realizata~i intr-un "mediu ostil "; dar, pentru inceput, aceasta se va faceintr-un loc linistit.

Ambientul eel mai adecvat este 0 incapere bine aerisita, larga,cu 0 temperatura ~i lumina moderata.

Nu trebuie sa porti haine prea multe ~i prea groase, ci imbraca-rninte lejera care sa nu te incomodeze. Renunta la curea, ceas, telefonmobil sau orice element perturbator, care te-ar putea deranja.

De asemenea, 0 buna relaxare nu va fi posibila imediat dupa 0masa prea bogata. Evita alimentele sau bauturile prea fierbinti sauprea reci, care pot perturba echilibrul. Ideal este ca acestea sa fieconsumate la temperatura camerei. Astfel, organismul tau nu vamai fi nevoit sa le incalzeasca ~i va economisi energie. Va trebuisa astepti cel putin 0 ora dupa masa, 0 digestie optima se reali-zeaza atunci cand stomacul este plin doua treimi, iar capacitateade concentrare este maxima.

Nu este recomandat un regim alimentar strict. Totusi, estebine sa eviti alimentele prea grase sau cele total artificiale, Chiardaca le preferl pe acestea, prin practicarea acestor tehnici, orga-nismul se va autoregla ~i va sti ce mancare sa ceara, Un regimalimentar lacto-vegetarlan bazat pe hrana proaspata duce la re-zultate optime. Mananca atunci cand corpul tau 0 cere, atat catcere. Excesele nu sunt niciodata bine-venite.

56

Practicarea unei meditatii profunde nu este posibila atuncicand esti obositfa). Insistand, vei obosi ~imai multo

Daca totusi vei dori sa practici, mai intai va trebui sa te odih-nesti mentaL Asadar, fa 0 baie sau plimba-te putin. Orice grija,orice factor de stres trebuie eliminate. Mintea se va pastra calma,!impede, departe de ambitiile lumesti. 0 stare de fericire, de calmtotal este semn ca practica ta va reusi.

La inceput, probabil ca gandurile negre nu te vor parasi usor,Pentru detasarea completa, este necesara multa practica, Poti incer-ca sa-ti relaxezi gandurile ~isa le privesti apoi cum se elimina singu-re, indepartandu-se de tine, ca niste nori dupa 0 ploaie de vara,

57

Personificarea timpului

r

smiC' incadratd de cele jaseere cosmice, bine-cunoscutein Evul Mediu timpuriu.

Cele cinci ere cosmiceanterioare, de la Adam

anii Ia nasterea lui Hristos,stdteau sub dominatia lui

Lucifer, in timp ce a jasea,

cea actuald, era impiiriitia

lui Hristos. Paralel cuaceasta: oiata omului se

divide in [ase Piirti, de lacopildrie panii la senectute.;

(Lambert din St.Omer,Liber Floridus,

aprox. 1220)

Atunci cand ai reusit sa te concentrezi asupra unei anumitea corpului sau unei imagini exterioare, nu te incorda la maxjpentru a 0 vizualiza. Lasa ca lucrurile sa curga natural in

moment; trebuie sa urmezi calea natural, adica sa te gandeace a zona, dar nu la capacitatea maxima. Nu forta.

Privirea interioara (Introspectia) reprezinta 0 alta tehncultivarii atentiei. In ce consta aceasta? Privirea interioar

60

fi alizeaza atentia asupra unei anumite zone a orga-c~ d~ poate, in acelasi tirnp, ~i sa viz~alize~e ~c~ivi.~atea,i~me. Vei vedea" astfel cum functioneaza rinichii, de

ilacat timpul acordat cultivarii atentiei este mai lung.cu

atea de a vedea" creste. Astfel, poate aparea asa-zisa-erioara", observand atat dinamica organelor interne,1in care energia circula de-a lungul meridianelor.

a anu

Pe muntele verde al primamateria, semnele materialelor

releuante sunt atribuitepiitratului magic de numere

al lui Saturn. in partea desus, soarele ji luna iji ridicii.ftul imperial" [substantamercurialii) din retorta in care

afost botezat. Manuscrisul

din cercul Aurului ji al

Rosicrucienilor contine

paralele cu Aurea Catenaa Homeri a lui Kirchweger

(1781).(Materia Prima LapidisPhilosophorum, manuscris,tncepurul secoluluial XVIII-lea)

61

STApANlREA EMOTIILOR,

Atunci cand nu suntem calmi, cand nu ne stapanim emoti-ile, mintea noastra se lasa cuprinsa de 0 energie negativa, carese ridica de la nivelul organelor interne - grijile starnesc energianegativa a Pamantului, din stomac, frica ne napadeste cu ener-gia rece a Apei din rinichi, enervarea duce la ridicarea energieiFocului din ficat.

In traditia orientala mintea omului este vazuta asemenea unei,oglinzi care reflecta lumea inconjuratoare. Asadar, imaginile pecare le percepem zi de zi depind de capacitatea noastra de per-cepere. Daca avem mintea calma ~i ferrna, vom percepe mediulla adevaratele sale dimensiuni. Din contra, mentalul incordat,stresat, nervos va percepe distorsionat lumea inconjuratoare, iarjudecatile lui vor fi false. Intelectul incordat va lua realitatiledistorsionate drept adevarate, reale si, prin urmare, actiunile vi-itoare vor fi ~iele distorsionate. 0 asemenea persoana nu va putearelation a niciodata nici cu sine, nici cu ceilalti, Vremurile mo-derne pe care le traim presupun multa stapanire de sine, multafermitate in relatiile cu semenii nostri.

Pentru a atinge aceasta stare mentala calma ~i ferrna, trebuiesa ne eliberam de to ate prejudecatile culturale, sociale, cu caresuntem inconjurati inca de la nastere, Este 0 sarcina foarte dificilapentru ca trebuie sa indepartam 0 experienta de multi ani.

"~tiinta mintii", cultivata de inteleptii orientali, cuprinde di-verse tehnici care, invatate ~i cultivate cu atentie, due in timpla indepartarea prejudecatilor sociale ~i la perceperea corecta alumii. Un principiu de bad al stiintei mintii" este acela ca su-biectul ~i obiectul perceptiei apartin aceluiasi proces ~i nu se potsepara unul de celalalt, Poti exercita in permanenta controlul asu-pra ta; controlandu-ti mintea, poti ajunge sa percepi mediullaadevaratele sale dimensiuni.

63

Pentru d. energia se transforma in spirit, fermitatea ~icalmul men-talului se obtin numai dad. energiile interne sunt calme, echilibrate.Asadar, mintea noastra este in legatura directa cu energia, iar calitateaenergiei determina in mod direct calitatea functiilor creierului.

Fermitatea ~icalmul pot fi sustinute, la nivelul fundamental alesentei, prin consumarea diferitelor substante nutritive care ajutala dezvoltarea norrnala a creierului. Pentru amplificarea functiilorcerebrale, primordiali sunt acizii grasi esentiali (elemente princi-pale in structura celulara a neuronilor si in lichidul cerebrospinal)si aminoacizii (care produc neurotransmitatori ce conduc mesa-jele de la celulele creierului la sistemul nervos central).

Exista anumite plante care amplifies circulatia cerebrala ~istimuleaza epifiza ~i hipofiza, sustinand activitatea creieruluipentru ca acesta sa comande trupului cele mai bune raspunsuri.Astfel, 0 modalitate este aceea a adrninistrarii de ginseng (Panaxginseng) asociat cu arborele templierilor" (Ginqo bi/oba). In cazul

Vantu! ii dd nastere in plintecele lui". in aer are lac nasterea pietrei jilosofole.(M. Maier, Atlanta fugiens, Oppenheim, 1618)

64

unei deficiente vitamin ice sau minerale, se va completa cu un com-plex de vitamine (A, B5, B6, C, E, D2, K) ~i Ca, Mg, Li, Fe ~iZn. Actiunea acestora este benefica numai atunci cand sangele estecurat, ad impuritati," Dad. sangele nu este curat, el transporta intoate tesuturile corpului, deci ~ila creier, diverse toxine. Mai mult,capacitate a sangelui de a transporta substante nutritive in corp estemult dirninuata. Atunci cand creierul este asaltat de substante toxi-ce care contin intr-o cantitate ridicata clor, metale grele sau acizi,nu se poate pastra starea de sanatate ~i, implicit, nu se pot obtinefermitatea ~i calmul. Pentru 0 purificare cat mai eficienta a sange-lui, un remediu recomandat este practicarea unui post oshawa'? deo slptlmanl, de cateva ori pe an, sau consumul exclusiv de legumesau fructe proaspete lunar, timp de doua-trei zile.

Fermitatea ~icalmul fiind atribute ale spiritului, cea mai bunametod Ide cultivare a acestora rarnane meditatia, prin indepartareaperceptiilor senzoriale ~i eliminarea tuturor reactiilor emotion alenecontrolate.

I. Este0 dietd creatd de Dr. George Oshawa, fondatorul macrobiotic/i.Aceastd dietd este poate cea mai severd, dar tn acela~i timp ~i cea mai eficientd dintrecele propusede Dr. Oshawa. Dieta sebazeazd pe faptul cd trebuie sdmC1ncdmalimentecare sunt Tntr-un echilibru perfectcu mediul Tnconjurdtor, fiind astfel evitate toate bolile.ocurd Oshawa dureazd 10zile, puMndu-se tepeta tn fiecare primdvard. Dieta este binesd aiM utttuuouea compozitie: 7096pC1nd la 9096 din hrand sd fie reprezentatd decereale.Aceastd dietd curdtd organismul de impuritdti, elibereazd traseele energetice dincorp, permitC1nd curgerea energiei. Creeaza 0 limpezire ~i 0 claritate considerabild amintii, Tmbundtdte~te digestia, regleazd secretiile hormonale, tar tenul devine curatsttumino:Tncadrul acestei diete sunt permise urmatoatete alimente: trebuie ca pe durata celor10 zile sd se consume exclusiv cereale cu energie yang (orez, grC1u,mei, hri~cd), Iter-te, mdcinate ori sub formd de turtiTe sau terci (se prepard ca ~i mdmdliga), tn oricecornbtnaue sau cantltate; singurul ingredient admis fiind sarea. Pe aceastd perioaddsepoate consuma doar apd platd sau apd de izvor.

65

Con~tientizarea acestui efect miraculos, vizualizarea culorii vi0-let ~iasocierea ei cu 0 lumina purificatoare, cu Har Divin, sunt esen-tiale pentru reusita acestui ritual de meditatie integrativa. De altfel,~ficienfa acestuia este deterrninata, pe de 0 parte, de priceperea ~idaruirea celui care 11conduce si, pe de alta parte, tocmai de putereade concentrare ~icapacitate a de vizualizare ale practicantului.

Pe langa aces tea, arte important il joaca Incre-ea. Da! lucre . redinta Ta in vindecare,dendoe parcursu am ocazia sa cunosc multi oameniin special dupa ce au participat la prima "meditarie", irni

neau: "Domnule doctor, nu am reusit sa vad culoarea violet,sa ~tiri ca ma simt foarte bine ~i nu ma mai doare nimic ..."Important este actul de vindecare, perceptia extrasenzoriala ~i

1WwaJ.iz:uea fund doar clemente secundare actului de vindecare.Jean: dintre noi percepe lucrurile intr-un mod diferit, chiar

culorilor este perceput diferit de 0 persoana sau aha,~:~-!i!~QlIIea,.este aceeasi pentru noi top atunci cind

FORrA SUBCON~TIENTULUI

Foarte putini oameni stiu sa-~i foloseasca forta subconstien-rului pentru a ameliora starile de suferinta. Poate ca tocmai deaceea sunt atat de multi "speciali~ti" care considera tratamentulpe cale psihica drept ceva mistic ~iinexplicabil. Chiar ~iin ceea ceprive~te psihoterapia sunt inca multe retineri in randul populatieidin Tara noastra in a accepta sau nu un astfel de tratament.

Ar fi bine de stiut faptul ca abordarea psihoterapeutica nu estepentru nebuni, ci pentru oameni normali ce au inteles ca existaprobleme de natura psihica ce pot fi rezolvate lara ajutorul, neap a-rat, al medicatiei neuroleptice. Poate ca este mai u~or sa i~i creezi,a~a cum spunea Dan', 0 pasiune pentru teancurile de reTete plinede medicamente prescrise de medici, pentru nu stiu ce "boala",mai mult sau mai putin banala, ins a medicamentele administrate,indiferent ca stii sau nu, ca vrei sau nu, vor crea ~iefecte secundare,unele poate chiar mai grave decat suferinta initiala.

Irni arnintesc exemplul pe care rni-l dadea Dan, care rni s-a parutsuficient de edificator: "Copilul a inceput sa tuseasca. Te duci la me-dic, de la ella farmacie, iar de acolo revii acasa cu 0 punga plina cuantibiotice, ~iasta in cazul unei tuse banale, unde 0 tot atat de banalainhalaTiea unei infuzii de musetel sau trasarea unor u~oare dungi cumu~tar de masa, intre baza gatului ~ibaza sternului, fac minuni."

~tii cumva de unde provine cuvantul "antibiotic"? Daca nu,ifi spun eu. Etimologic, el provine din doua radacini: ANTI ~iBIOS. Mai este nevoie de traducere? Adica, impotriva vietiil~tii ce efecte secundare creeaza folosirea unui antibiotic? Te las sale ~escoperi singur.

In ceea ce ma priveste, poate a~ fi mai castigat daca Ti-a~spunecl 0 abordare alternativa sau cornplementara nu ti-ar crea nici unrise, ci, dimpotriva, ai putea sa iTirecapeti sanatatea ~imai apoi sa-------1. 01. Dan Seracu.

69

ti-o pastrezi, fara complicatii inutile, fara a fi necesara obtinereaunei retete (deci, fara pierdere de timp), doar printr-o abordaredirecta ~i simpla, recurgand la metode traditionale bazate pe fo-losirea plantelor, mineralelor ~i,mai ales, prin implicarea subcon-stientului in actul de vindecare.

70

Cercetarile scot in evidenta tot mai mult legaturile care existaintre subcon~tient ~i corpul fizic, dar cunostintele sunt inca des-rul de disparate. Cu toate acestea, putem trage 0 concluzie foarteirnportanta: subconstientul are un rol deosebit de puternic, necu-noscut inca pe deplin in viata noastra.

Sunt convins ca, abordand aceste tehnici ~imetode de lucru cusubcon~tientullor, oamenii vor trai in armonie cu tot ceea ce iiinconjoara, deci vorn functiona perfect. Ar fi bine sa ne amintimdi "omul a fost creat de EL, dupa chipul ~iasemanarea Lui", adi-ca perfect. Dar EL, cunoscandu-ne in totalitate, stia dinainte cavor aparea diferite dereglari, provocate sau nu direct de noi insine,care vor afecta starea de armonie cu intreg Universul. Tocmai deaceea, EL ne-a dotat cu elemente ~iposibilitati suficiente pentrua restabili starea de armonie.

Prin aceste tehnici meditative sau de relaxare, noi nu facemaltceva decat sa cream aceste posibilitati de autoreglare-auto-vindecare.

Diagrama reprezintd

posibileie relatii Ii

transformari ale celor

patru elemente, ambele

posibile in cazulfiecaruielement cu oricare

dintre celelalte Ii ludndin consideratie cele

patru anotimpuri Ii

temperamente. Pamant>toamnd - melancolic, foe -

varii - coterie, aer=primauara - sanguin,

apa - iarna - jlegmatie.

Isidor din Sevilla. De natura rerum. antologie de manuscrise,aprox. 800 d.Hr.

71

PUTEREA GANDULUI TAu

Toti cei care intra in meditatie ar trebui sa se gandeasca nuI I

numai la aspectul de sanatate, ci ~i la latura spirituala, la tot cereprezinta planul spiritual. Pentru ca, daca toti mediteaza catreplanul spiritual, imagineaza-ti ca alaturi de puterea ta mai pri-mesti ~iputerea celor din jurul tau.

Cand exersezi meditatia cu Flacara Violeta, gandeste-re caifi creezi un anumit viitor, un anumit plan de via~a, pentru ca tevezi sanatos, i~ivezi familia sanatoasa, incercand sa i~i ~ireamin-testi in felul acesta, desi nu constientizezi, de toti cei dragi, pecare, poate, ~i-i apropii.

In continuare va redau exercitiul creat de Dan ca exemplupentru a ne putea da seama de puterea gandurilor noastre.

Inchipuie-p ca stai in bucatarie ~i tii in mana 0 lamaie pe caretocmai ai scos-o din frigider. Ii simti in mana racoarea, Prives-re-i coaja galbenal Este galben-cerata ~iare doua mici excrescenteverzui la capetele diametrului mai lung. Apas-o putin, simte-irezistenta ~i elasticitatea.

Acum ridica lamaia la nas ~i simte-i aroma. Nu-i a~a ca esteo aroma splendid a? Taie-o in doua ~imiroase-o din nou! Aromaeste ~i mai puternica, Acum musc-o ~i lasa sa i~i umple gura cuaroma sucului. E minunat acest gust, nu-i a~a?

Daca ti-ai folosit cum trebuie puterea gandurilor, in acest mo-ment ar trebui sa ai gura plina de saliva.

Sa privim ins a putin in culise:Simplele cuvinte pronuntate mai sus (ori citite) infiuenteaza

activitatea glandelor salivare. Dar aceste cuvinte nici macar nureflecta ceva real, ci doar ceva genetic, inchipuit. Majoritatea din-tre noi i~i inchipuie despre cuvintele folosite do reflecta sensuri

73

care pot fi bune sau rele, adevarate sau false, tari sau slabe. Estecorect, dar numai pe jumatate. Cuvintele nu numai di reflectarealitatea, ci 0 si creeaza, ca in cazul de fata salivatia,

Creierul nu este numai un translator al intentiilor noastre, ci~iun organ de prelucrare ~i inmagazinare de inforrnatii, avand ingrija ~i corpul nostru. Spune-i, de exemplu: Man/me 0 Idmaie, ~iimediat actioneaza dand ordine ~i transmitand informatii., 'j"

Natural, durerea de cap apare ori de care ori 0 amintim. Stareanorrnala a corpului este sanatatea, directie in care creierul lupracu toate mijloacele ~i energiile pe care le are la dispozitie in pro-cesele fiziologice. Cu timpul, folosind inadecvat cuvintele, reusimsa-i stabilim ~i chiar sa-i distrugem sistemul de aparare, ~i atunciel creeaza boala comandata.

Cuvintele noastre primesc 0 forta suplimentara in functie de ni-velul constiintei proprii ~ial constientizarii a ceea ce pronuntam,

Daca spui suficient de convingator: "Doamne, asta ma doa-re", durerea va veni neintarziat, Daca spui cu 0 traire suficient deputernica: "in aceste conditii nu 0 sa pot realiza nici macar unlucru marunt", afirrnatia devine realitate, iar exceptia este apa-rent indreptatita.

Emile Coue a fost timp de aproape treizeci de ani farmacist inTroyes (Franta); ~itotusi, el nu a devenit celebru datorita magnifi-celor sale retete, ci datorita unei propozitii simple, banal de simple:"Zi de zi md simt din ee in eemai bine din toate punetele de uedere" (vezi,pentru detalii, Autoeontrolul pe ealea autosugestiei, Samuel Weiser,New York, 1974). Cu aceste cuvinte, el a tratat mii de pacienti deboli considerate incurabile la vremea respectiva, unele dintre elefiind inca ~i astazi nerezolvate de medicina alopata. Emile Coue ainaugurat, in 1910, 0 clinica gratuita in Nantes, unde a tratat miide pacienti cu cele mai diferite maladii (reumatism, dureri acutede cap, astm, pareze, TBC, balbaiala, deforrnari ale tegumente-lor datorate TBC-ului etc.). "Niciodata nu am tratat pe nimeni -spunea el-, ci i-am invatat sa se trateze singuri." lata ce facea:iipunea pe pacienti sa repete de douazeci de ori propozitia amin-tita mai sus inainte de masa si inca de douazeci de ori seara, petoata perioada internarii. Actele dovedesc in mod incontestabil capacientii paraseau clinica intr-adevar vindecati! Dupa moartea sa,

74

in 1926, metoda a disparut aproape in totalitate. Paradoxal, dadar fi fost 0 metoda complicata pe care specialistii sa 0 poata invatai folosi, atunci ea ar mai fi fast utilizata ~i azi. Deoarece in nivelurile A!fa ~i Teta forta cuvintelor este mult in-tarita, am adaptat putin metoda Coue. Conform metodei sale, veis une:"Azi md simt mai bine dealt ieri din toate punctele de vedere. "Jupa care: .Sunt protejat cu ajutorul Luminii fatd de orice injluentd,ituiiferent de tip, mod de actiune si directie de actionarel'

DORINTA ~IVOINTADE ATE VINDECA

Putem spune, in primu1 rand, ca esentiala este dorinta de afi vindecat. Dumnezeu da omu1ui Haru1 Sau numai daca acestavrea sa-1 primeasca ~i-1 doreste din tot sufletul, Vointa omu1uieste libera ~i aceasta este cea pe care Dumnezeu a daruit-o ornu-1ui prin liberu1-arbitru. Dumnezeu cere in primu1 rand omu1uisa cunoasca; cunoscand, sa iubeasca; ~i iubind, sa fie gata sa im-plineasca voia Sa. Atributu1 mintii omu1ui este Haru11ui Dum-nezeu, iar Dumnezeu se daruieste celui ce vrea ~i crede in El.De aceea putem spune ca, intr-adevar, vointa omu1ui este esentiala.

Omu1 are datoria sa evo1ueze in conformitate cu Haru1 primitde 1aDomnu1, sa staruiasca in Har ~i sa se lase patruns de el. Fap-tul d exista Dumnezeu eel atotputernic, care poate sa vindece oriceboala, omu1 putand fi astfel izbavit de suferinta, nu este suficient.Este necesar ca omu1 sa doreasca cu adevarat sa se msanatoseasca,pentru a dobandi de 1alisus tamaduirea bolilor sale.

Mai departe, vointa de a se vindeca trebuie sa se manifeste nunumai in chemarea in ajutor a 1uiDumnezeu, ci ~iin urmarea tra-tamentu1ui. Sfmtul loan Gura-de-Aur spunea ca bo1navu1 trebu-ie sa co1aboreze cu doctoru1 pentru ca in felu1 acesta actiunea me-dicamentelor va fi inlesnita. In cazu1 bolilor sufietului, acest 1ucrus-ar traduce prin faptul d omu1 trebuie sa ramana intru lisus ~isa primeasca cu toata inima ceea ce vrea E1 sa fad pentru vinde-carea 1ui. Atunci cand omu1, bo1nav fiind, nu primeste ajutoru1,cade prada bolii, iar dad, mai mult, se impotriveste ajutoru1ui,putem spune ca ia partea bolii, sinucigandu-se.

Credinta este cea mai puternica forta de care omul se poate folosi~i cea dintai conditie ca el sa se poata vindeca. Credinta puternica,deplina, desavar~ita, reuseste sa vindece cu adevarat, Prin credinta,

77

omul poate ajunge la cunoasterea de sine, dar ~ila cunoasterea tutu-ror lucrurilor. Credinta are pentru om rolul unei platose care-l apara~i-l face de nebiruit. Omul, atunci cand are credinta deplina, poatesa "mute muntii din loc." Atunci cand exista credinta, nici chiar ceamai mare nenorocire nu ne poate duce la deznadejde.

Hermes Trismegistos ji focul creator care uneste contrariile.(D. Stolcius yon Stolcenberg, Viridarium chymicum, Frankfurt, 1624)

79

EFECTELE IERTARII

~I ALE iMPAcARII

De multe ori este foarte greu sa-~i recunosti greseala ~i sa-~i ceriiertare, mai ales daca cineva a plecat din lumea pamanteana. $i, atuncicand spunem acest lucru, ne referim ~i la cei care au plecat, care autrecut deja de .Porti," Exists un pasaj la sfar~itul meditatiei care neindeamna sa ne gandim la cei care ne-au gresit, Ardem tot ceea ce arinsernna acelliant de durere, acel lant al intunericului, acele zale desuferinta, tot ceea ce a insemnat suparare si, in acelasi timp, ne ceremiertare ~i luam iertarea de la cei carora Ie-arn gresit, impacandu-neastfel ~icu cei ce ne-au gresit ~icu cei carora le-arn gresit.

Ne cerem iertare, ne impacam ~idaruirn Pace, Lumina, Iubiretuturor celor carora le-arn gresit, Indiferent ca am faptuit aceastagreseala cu gandul, cu yorba sau cu fapta, indiferent de suferintape care am pricinuit-o, indiferent daca ei se mai afia aici sau dejaau trecut dincolo de poarta, indiferent daca, in plan fizic, ti-arfi foarte greu sa i~i ceri iertare. Poate ca este un om care, panas~ ii ceri in plan fizic iertare, ar trebui sa ii ceri altfel, ca sa tepori apropia de el. Pentru ca sunt ~i oameni care nu sunt prega-tiri, inca, sa te ierte. Se pot intampla in via~a tot felul de situatii.Sau tu nu esti inca pregatit(a) sa i~i recunosti gre~eala in fata lui,sau nu ai cum sa ajungi la el, sau este cineva care a plecat deja. $i efoarte greu. In felul acesta pori sa trirniti, pentru ca aceasta ener-gie este universala, Oriunde in lume, 0 regasesti. I~i ceri iertare ~id~ruie~ti in locul acestei iertari lumina.

Dupa care, la randul tau, ierti. Ierti toate gre~elile celorlalti.~i 0 sa-ri aduci aminte de toate durerile pe care ri le-au prici-nUit ~i, daca ai fi fost in mod normal, in plan fizic, ti-ai fi zis:

81

"Oh, de ce sa-l iert? Pai, uite ca a facut nu stiu ce, ca mi-a creatcutare suferinta sau a stricat ceva ce nu se mai poate repara ..."

Odata ce ai intrat in aceasta meditatie, te-ai ridicat din planulfizic, pentru ca lasi deoparte totul. Astfel, i~i e mult mai usor sa teridici deasupra valorilor materiale ale acestei lumi. Pentru ca, maidevreme sau mai tarziu, fiecare dintre noi plecarn dincolo, trecemdincolo de "Por~i." Iar cand trecem dincolo de "Por~i ", nu luamdupa noi decat ceea ce este in sufletul ~i in constiinta noastra,

In primul rand, se poate spune ca atat Iertarea, cat ~i Impa-carea pot fi 0 rezolvare a problemei propriei noastre identitar].Propria Identitate este rezultatul unui raport intre Eul Actual ~iEul Ideal al unei persoane, rezultatul unui raport intre ceea ceeste OMUL, cu darurile ~i limitele sale, ~i ceea ce crede el catrebuie sa fie. Astfel, se naste in individ sentimentul de Stirna deSine, care reprezinta 0 conditie ca omul sa poata trai echilibratdin punctul de vedere al raportului dintre el ~i semenii sai.

Atunci cand conceptia omului despre sine este pozitiva, el va aveao predispozitie perceptiva favorabila in raport cu ceilalti ~iinvers.

Dar la fel de importante sunt ~i capacitatea omului de a re-cunoaste meritele ~i calitatile celorlalti, cu valorile lor esentiale,pozitive, precum ~i curajul ~i libertatea de a-i accepta pe ceilalti

82

tn diversitatea lor ~i cu limitele fiecaruia. Cei care, cu buna stiin-fl, i1 incadreaza imediat pe interlocutor in functie de grupul deapartenenfa al acestuia ii ignora acestuia realitatea sa specified,nu-i recunosc individualitatea ~i felul sau particular de a fi ~i de aglndi, aplicandu-i in felul acesta 0 eticheta. Cei care se cornportaintr-o asemenea maniera apeleaza la un mecanism de aparare,care se iveste atunci cand se simt speriati de realitate, neavand eiin~i~i curajul de a 0 infrunta. Se tern de ceilalti oameni, crezandcl ace~tia vor fi potentiali concurenti sau chiar adversari. Cel carenu se sirnte suficient de puternie in interiorullui va avea dificul-tlfi in a-i perrnite celuilalt sa fie el insusi, atunci cand acesta areidei diferite de ale sale sau chiar in contradictie. Astfel se va nasteo stare conflictuala.. De cele mai multe ori gre~im fata de ceilalti~i con~tientizam asta, dar fata de noi, oare de cate ori gresim?

Oamenii considera ca au gre~it fata de ei numai in momentulclnd au ajuns pe patul de spital sau cand s-a intamplat 0 neno-rocire. Atat. Nu merg mai departe de aiei. Doar acele gandurice distrug armonia, ce creeaza senzatia de suferinta dar fara unsuport real in plan material, fara sa se intample ceva concret, potcrea in timp adevarate suferinte, Este suficient sa te Impaci cutine lnsuti, ~i aceste posibile suferinte, create de gandurile talenegative, sa nu se mai manifeste nicicand. $i aici intra regreteletardive, ura, invidia, toate agresiunile ~i amintirile dureroase, pecare noi Insine ni le-arn creat. In acest fel putem sa ne purificarn,curatindu-ne practie de tot ceea ce ar insemna suferinta, de totceea ce ar insemna in primul rand program de autodistrugere.Pentru ca, fie ca vrem, fie ca nu vrem, cu fiecare suparare, in-tr-un fel sau altul, cream anumite programe de autodistrugere,,i, culmea, ceea ce-i mai rau este ca, generand aceasta energie,cu vibrane joasa, atragem ~i absorbim din jurul nostru programesimilare de distrugere.

83

"Daca nu gdselti 0 rugaciune care sa-fi pfaca, inventea:ui tu una. Sfdntul Augustin

CHEI ~I MANTRE-

PUNT I SPRE LUMINA,

M-ar bucura nespus ca cei ce initiaza ritualuri colective sa !inaseama de 0 serie de aspecte ce urrneaza sa fie descrise, deoarecele pot marca reusita sau pot sta la baza esecului, atunci cand suntignorate. in continuare voi oferi 0 serie de expresii-cheie care des-chid sau inchid 0 parte din campurile energetice, ducand astfella obtinerea purificarii fira riscul vampirizarii de energie sau alaparitiei influentelor malefice pe tot parcursul ritualului colectiv.

Mantrele:"Sunt copilu!Domnu!ui ~i sunt creat din Lumina, dupa chipu! ~i

asemanarea Sa","Nimic din ceeaceeste intunecat nu md mai poate atinge"~i"Sunt constient deforta mea ~iam puterea sa mi-o stapfmesc",

rostite inca de la inceput ~i repetate de cateva ori pe parcursulritualului, au atat un rol de protectie, cat ~i de prevenire a unoreventuale abuzuri. Aceste mantre reverbereaza in mentalul prac-ticantului, pregatindu-l din punct de vedere psihic ~i energeticpentru 0 autentica experienta ezoterica ce va cuprinde, alaturi depurificarea energetica, sublime momente de inaltare spirituala.Sl nu uitam ca rolul eel mai important 11au entitatile benefi-ce divine (Arhangheli, Serafimi, Elohimi, ingeri pazitori, Ghizispirituali, Maestri astrali), care ne ajuta ~i ne vegheaza in perma-nentl, sunt alaturi de noi ~i la bine, si la greu; datorita lor suntemprotejati ~i primim Lumina ~i ajutorul Divin.

Asadar, pentru 0 reusita deplina, trebuie sa apelarn la acestemantre, avand incredere in ajutorul divino

eu tot respectul, ii rog pe acei initiatori de rneditatii colectivece au aparut, a~a din senin, npentru ell se poarta in ultima vreme",in special pe cei ce i~i permit sa vina la intalnirile lunare Cll cititorii

85

revistei Lumea Misterelor, ca sa Tina aceste meditatii, sa nu uite capot face rau foarte u~or celor care participa la aceste pseudome-ditatii, Nu de purine ori am avut neplacuta surpriza sa constat camulte dintre persoanele ce participau la aceste ritualuri, din respectsau doar pentru ca, pur ~isimplu, se aflau in sala, au acuzat stari deoboseala, de Iesin, migrene, senzatii care in mod normal nu aparin timpul unei meditatii ~i nici dupa aceea. Parerea potrivit careiaanumite suferinte se exacerbeaza in procesul de vindecare, declan-sat in timpul meditatiilor, mi se pare exagerata ~i puerila. Atat intimpul, cat ~idupa meditatie, este normal sa ne simtim bine, calmi,linistiti, revigorati. intreg trupul este relaxat, iar fiinta noastra tra-ieste 0 stare de implinire sufleteasca ~ide pace interioara,

Rtprtzentart III spafiu a sistemului ptolemaic. ,Majoritatea jilosofilor antici crtdeau c41umeasupralullar4, i.e. eerurit eteric; eraformat4 dill mai multe cercurisau sfer, so/ide sau deduritatea diamalltului, celemari dintr ele cOllfill4l1du-lepe celmici. $i c4stelele, asemeni cuielordill zidul ullui ~apor sau asemeni altui o"iect lrallsporta"iI { ..}, eraupuse IIImi;care de aceste,"(A.Cel/arius) Sftra opac4plasat4 exlrtm a stelelorjixe era cUlloscut4ce Primum Mo"ile, ,primami;cat4', IlIlruc4t,jiilld colldus4de dragostea di~iIl4, dec/all;a mi,carta tuturor celorlaltesfer:(A. Cellarius, Harmonia Macrocosmica, Amsterdam, 1660)

86

Cele trei ere cosmiceale luiJoachim dill Fiore (aprox.1130-1202). Prima er4 estaceeaa Tat41ui (jas), eraVechiului Testament, ;iconstain Ltgea lui Dumnezeu ;ifricadeActsta. A doua er4 este eta aFiului, a Bisericii ;ia credinteiin C~nt. A treia er4 estecea SflJntului Dub - pt cartJoachim din Fiore I-a ~4zutapropiindu-st -;i este un timpal "ucuriei ;iallwert4fii.Ea aduct cu sine 0 nou4intelegtrt intuiti~4 ;isimIJolic4a Scripturilor, sflr;itul,"istricii ziditt" Ii instituireaunei noi ordini conttmplati~t.Aetast4 er4 spiritual4 ester4s4ritul pt cartJaco" Biihmt ;ialchimi;tii l-eu ~4zut ap4r4ndla munt, rtformarea general4a Rosicrucienilor.Qoachim din Fiore,secolul al XII-lea)

Cred ca doar la aceasta se rezurna rrairile din timpul uneirneditatii, in nici un caz starea de suferinra nu este compatibila

cu meditatia.

87

Studiazd ca Ii cum ar trebui sd trdiesti oesnic;traieste ca Ii cum ar trebui sd mori maine.

Sfantullsidor

STRUCTURA ENERGETICA

A CORPULUI UMAN

Peste tot, in Univers, in mediul in care traim, ~i chiar in cor-pul nostru, exista forte neb anuite , nevazute, de cele mai multeori nedetectabile cu cele mai sofisticate instrumente stiintifice,Daca de mii de ani culturile orientale cunosteau ~i valorificauaceste forte, in civilizatia occidentala ele au patruns mai greu (cuajutorul invatatilor din Extremul Orient), abia in ultimele deceniica~tigandu-~i adevaratul rol. De la vechii invatati orientali, stim caexista 0 legatura stransa intre energie ~ispirit. Spiritul se creeaza dinenergie, noi, oamenii, suntem fiinte de energie, traind intr-un universde energie purtatoare de inforrnatie. In cercurile stiintifice, acesteforte sunt cunoscute sub denumirea generica de energie subtild.

Unele dintre aceste forte au fost descoperite ~i explicate, intimp ce altele - desi suntem constienti de prezenta ~iactiunea lor -se lasa in continuare explorate. Insa un lucru este cert, recunoscutde toti: aceste forte nevazute ne afecteaza neincetat viata de zi cu" ,zi. Totul depinde de noi, de felul cum reusim sa recunoastem acesteforte, sa le stapanim, sa le facem sa actioneze in folosul nostru.Cunoscand ~istapanind energia subtila, vom reusi sa ne cunoastemmai bine, sa intram in armonie cu noi insine ~i cu ceilalti, cu in-tregul Univers. Prin alimentatie, prin programul de lucru ~i deodihna, prin actiunile noastre, dar ~iprin practicarea unui programde cultivare a energiei, putem deveni stapanii propriei energii.

Putem spune ca Omul este, in primul rand, 0 fiinta energetica.Trupul uman este alcatuit ca un microcosmos. EI este format nunumai din muschi, oase, organe interne etc., ci detine ~i0 structuraenergetica foarte cornplexa care conduce activitatea corpului fizic.

Pamantul, la randul lui, este un urias camp energetic, careabsoarbe ~i radiaza energie, influentand campurile energetice aleomului. Cunoscand faptul ca Pamantul poseda ~iradiaza energie,

,. -at '.

89

precum ~i felul cum functioneaza aceasta energie, putem trai inarmonie cu intregul Univers.

Campul energetic uman este cunoscut sub diferite denu-miri - aura, biocamp sau corp de energie bioplasmatica - indeobstestiute ~i intrebuintate de multi oameni cu referire la semenii lor.Intr-adevar, de cate ori n-am spus despre cineva ca dezvolta 0energie nebanuita? Ca, aflandu-ne in apropierea unei asemeneapersoane, suntem "cotropifi" de energia care ernana din ea? Sauca 0 persoana are 0 aura pozitiva sau negativa? Energia umariaeste asemenea campului electromagnetic. Omul este 0 fiinfarnagnetica, dispunand de polaritate: pozitiv-negativ, nord-sud.Cuceririle actuale ale tehnicii au reusit sa inregistreze aura umariape filmele fotografice (efectul Kirllan) sau pe casete video ...

Corpul fizic se manifesta in trei star! de agregare: solida, lichida~igazoasa. Este format, de exemplu, din oase, rnuschi, sistem cir-culator, sistem nervos, creier, glande endocrine etc. Trupul este unsuport format din macromolecule, carora cele mai lente vibratii ledau viafa. Aceste macromolecule ne fac sa comunicarn cu solul,dandu-ne senzatia de greutate ~ide prezenta a lucrurilor.

Campul energetic uman este format din mai multe straturi ener-getice principale care "imbraca", rand pe rand, corpul fizic, astfel:

eORPUL ETERIC

Corpul eteric se poate observa in imediata apropiere a corpu-lui fizic ~i are vibratia cea mai apropiata de cea a materiei fizice.EI patrunde corpul fizic in mod intim ~i il depaseste pe contur,in general cu circa trei-optsprezece centimetri. Este hranit prinintermediul respiratiei, din mediul exterior, ~i al imaginatiei, algandurilor ~i trairilor noastre, din interior.

Corpul eteric are urrnatoarele patru functii principale:- reprezinta fundamentul fiecarei parfi a corpului fizic, avand

impregnat in el 0 energie holografica, ceea ce face po sibil ca infiecare parte sa se gaseasca inforrnatia intregului;

are rol de revitalizare a corpului fizic;

90

- reprezinta un punct de curatare pentru toate fortele careajung in planul fizic, din dimensiunile superioare, acestea fiindfacute sa tread prin sistemul nervos, endocrin ~i sanguin;

- este transmitatorul ~i receptorul impulsurilor telepatice denatura intuitiva, mentala sau emotionala,

Este format dintr-o impletitura de fire eterice, consolidata prinlinii de forta, care, intersectandu-se, forrneaza, prin insusirile lor,puncte ~iplexuri energetice. Atunci cand un mare numar de liniide forra se intersecteaza intr-o zona, plexul energetic format estemai important. Liniile de forra se numesc meridiane energetice,iar plexurile energetice pot fi principale, secundare sau puncte demeridian. Astfel, avem ~apte centri energetici principali (Chakreprincipale), douazeci ~i unu de centri energetici secundari (Cha-kre secundare) ~i trei sute saizeci ~i cinci de puncte energetice deacupunctura deservite de aproximativ saptezeci ~i doua de miide meridiane energetice, dintre care doisprezece meridiane prin-cipale ~i opt meridiane numite "curioase." Putem sa amintim ~imeridianele Ida, Pingala ~i Shushumna. Toate aceste meridianeremarcabile se bifurca ~i se capilarizeaza, patrunzand in locurilecele mai tainice ale fiintei noastre. Prin aceste meridiane curgeincontinuu 0 energie luminoasa, culoarea ei variind de la albastrula cenusiu. Aceasta energie este dispusa in cantitati mari in jurulnervilor ~i favorizeaza transmiterea fluxului nervos de la creierla periferie ~i invers. Impulsurile electrice ale neuronilor ~i celeelectromagnetice ale plexurilor energetice se transmit prin inter-mediul meridianelor energetice in tot corpul. Coloana vertebra-la este suportul material al campului electromagnetic al omului,avand creierul pozitionat la nord ~i coccisulla sud.

Corpul eteric extrage prana (chilqilki) de la cele mai rafina-te niveluri ~i 0 introduce in circuitul energetic al fiintei, prinintermediul Chakrelor energetice. Aceste Chakre realizeazaschimburile dintre campul universal unificat ~i fiinta umana.Tot ele sunt receptori subtili ai corpurilor energetice, ce realizeazainterfata acestora cu glandele endocrine. In acest corp se observafoarte bine organele bolnave, caci au 0 culoare modificata, maiintunecata decat a celor sanatoase, Este, totusi, mult prea multsa se spuna d se poate face 0 asa-numita diagnoza, in functie de

92

culoarea perceputa in dreptul unui organ. Informatiile primiteprin vizualizarea acestui camp, cumulate cu alte date specificeparadiagnozei, pot depista aparitia unei afectiuni cu mult timpinainte de detectarea acesteia in planul fizic.

Corpul eteric este deosebit de sensibil la efectele alcoolului. Aces-ta are proprietatea de a-i stimula vibratiile, Din acest motiv, in tradi-fia populara i se da un strop de alcool persoanei care a avut 0 ernotie,ca sa 0 "remonteze." Impreuna cu corpul mental ~icu corpul astral,corpul eteric poate sa apara in anumite situatii, in cazul mortii brus-te, violente, in cazul unor accidente sau crime, ca 0 fantoma, dupamoarte. Acest fenomen poate sa survina atunci cand, ca sa transmitaun mesaj celor vii, sufletul imprumuta energie din mediul incon-jurator si, in special, de la mediumul prezent. EI i~i redobandesteatunci forma ~ienergia, intr-un mod trecator, ceea ce Ii permite sa semanifeste. In urma autopsiei, in dreptullocurilor unde au fost pozi-fionate organele extirpate, acest camp dispare. EI poate fi perceptibilin jurul corpului fizic inca doua-trei zile dupa ce a survenit moartea.Poate disparea cu mult mai repede dad defunctul a suferit 0moarteviolenta, Corpului eteric Ii corespunde elementul Apa,

Corpul eteric poate prezenta manifestari patologice din cauzaintreruperii cornunicarii acestuia cu corpurile subtile superioare.Aceasta intrerupere partiala se poate datora unor comenzi venitein acest sens de la structurile superioare sau datorita socurilorelectromagnetice. Cu cat frecventa acestor campuri este mai in-alta, cu atat intreruperea este mai pregnanta, Spre exemplificare,Yom enunta cateva tipuri de boli ale corpului eteric:

- congestia eterica se produce de obicei la un punct de intra-re-iesire din corpul eteric. Ea este raspunzatoare de stanjenireacirculatiei libere a fortei vitale, care are drept consecinta scaderea" ,imunitatii,

- suprastimularea centrilor energetici conduce la suprasolici-tarea activitatii sistemului nervos, inducand astfel grave suferinte,corpului fizic.

- socutile pot arunca afara din corpul fizic corpul eteric, cain cazul accidentelor de masina, In aceste cazuri, corpul eterictrebuie reintegrat, de exemplu, prin metoda centrarii.

93

In cazul unei transe, sau chiar al relaxiirii, un zgomot neastep-tat poate provoca 0 revenire brusca ~i defectuoasa a etericului incorpul fizic, provocand palpitatii ~i indispozitie generala,

De asemenea, un zgomot brusc, un soc, pot produce separareagrava a unui segment din corpul eteric.

CORPUL EMOTIONAL,

Corpul emotional are 0 frecventa mai inalta decat cea a cor-pului eteric. Se afia intim cuplat cu corpul fizic, pe care il depa-~e~tein fata ~i in laterale cu circa 1,5-9 centimetri, dar se extindela distanta in spate1e corpului, pe toate directiile. Am putea sa-!consideram ca pe un sistem de antene personale. Atunci cand in-talnim pe cineva pentru prima oara, ori ne aflam intr-un loc ciu-dat, corpul emotional selectioneaza ~i transmite senzatii dinspreacesta catre noi. Noi putem simti ceva pentru 0 alta persoana cumult timp inainte de a fi capabili sa confirrnam ace1 ceva. Canddoua persoane se atrag, ce1e doua corpuri energetice se imbina ~ise intrepatrund. Sentimente1e contrare creeaza bariere, nu existaabsorbtie sau interactiune,

Clarvazatorii indica faptul ca stralucirea ~ilumina insotesc se-ria ernotiilor pline de abnegatie ca iubirea ~icompasiunea. Corpulemotional poate fi intunecat, plumburiu ~ideformat, daca reflectapersistent stari emotionale urate.

Corpul emotional are urrnatoarele patru functii principale:- face posibila simtirea, convertind vibratiile din planul fizic

in perceptii, care sunt apoi transmise corpului mental, unde setransforrna in senzatii. Corpul emotional poate atasa unei per-ceptii calitatea de placuta sau neplacuta. De asemenea, are posibi-litatea de a core1a 0 perceptie cu orice sentiment (dorinta, tearna,invidie, ura, frustrari etc),

- joaca rolul unei punti intre minte ~imaterie. Procesul gan-dirii pune in miscare energia mentala, care face corpul emotionalsa vibreze, deci sii influenreze corpul eteric. Acesta actioneaza

94

apoi asupra materiei, asupra creierului, provocand efecte imediatein plan fizic, la nivel hormonal. Orice proces de gandire necesitj,sincronizarea corpului mental cu creierul.

- joaca rolul unui vehicul independent al constiintei. Acestlucru se intampla in timpul somnului sau al transei, cand corpulemotional se separa de corpul fizic ~i are loc calatoria in astral.

- este dinamic ~ivariaza in functie de stare a noastra sufleteasca.Se poate modifica rapid, iar indicatorii dezvoltarii lui sunt:

- vitalitatea;capacitatea de a fi vesel, de a simti bucuria;

- puterea de a ride din tot sufletul;- puterea ~i capacitate a identificarii profunde cu un alt model

individual.Corpul emotional contine energia din care este format pla-

nul astral, respectiv atractie ~i dorinte, care ne motiveaza candsuntem condusi de ratiune, precum ~i repulsie, care se manifestaobisnuit prin indignare, excitatie, frica, ura etc.

Pentru un clarvazator, corpul emotional este inconjurat de cu-lori stralucitoare, El vede perturbatiile provocate de emotii subforma unor variatii de culori. Acest corp ne permite sa calatorimin trecut sau in viitor, dar ~i in prezentul astral, facilitand, deexemplu, intalnirea cu ghizii nostri sprituali.

Corpului emotional Ii corespunde elementul Foe,Corpul emotional (campul astral) poate prezenta 0 patologie

Iegata de exprimarea dorintelor, Perturbarile corpului emotionalafecteaza cu deosebita u~urinta corpul nostru fizic. Lipsa lui destabilitate conduce la deranjamente ale sistemului vegetativ, pro-vocand disfunctii senzoriale, care, repetandu-se, due la tulburarifunctionale ~i apoi la tulburari organice.

Incoerentele la nivelul acestui corp pot fi induse ~i cu ajuto-rul unor instrumente specializate, care emit unde de 0 anumitafrecventa, transmise departe in spatiu, prin intermediul radarelortransorizont. Conform teoriilor doctorului Albert Beck, acestefrecvente ajung in zona pslhoactiva a sincronizarii neuron ale saua antrenarii undelor cerebrale. Sub efectul lor, persoana poatetrece prin diferite stari, care merg de la anxietate crescanda, panala 0 dezorientare extrema, respectiv la inconstienta.

96

Atunci cand corpurile emotionale se aduna in acelasi loc, seformeaza 0 entitate numita "suflet de grup." Aceasta entitate poa-te deveni agresiva, daca oamenii care 0 compun au instincte cri-minale, sau, dimpotriva, nobila, dad trairile grupului se hranescdin lumina intelepciunii ~i din caldura iubirii.

In viata cotidiana mai observarn ca agresivitatea fata de altii poate sa, , ,fie0 forma de aparare fafa de propriile slabiciuni, deceptii, nefericiri.

La nive1ulcorpului emotional, putem intalni diferite boli, precum:- emotia necontrolata: tendinta spre dezaprobare, spre anti-

patii violente si spre dusmanii bazate pe dezaprobare sau pe uncomplex de superioritate genereaza 0 mare parte din aciditatea decare sufera majoritatea oamenilor;

- dorinta inhibata: cand dorinta este inhibata, apare posibilitateacontactarii unor afectiuni extrem de grave, cum ar fi cancerul, con-gestia plamanilor ~ianumite boli de ficat, precum ~ituberculoza;

- dorinta nestapanita: cand dorinta este nestapanita ~i necon-trolata si nu este prezenta nici 0 inhibitie, apar tulburari, precumhomosexualitatea.

eORPUL MENTAL

Corpul mental intrepatrunde toate celelalte corpuri, avando culoare galben-stralucitor, El nu mai ia forma corpului fizic;atunci cand 0 persoana este sanatoasa si este relaxata, el are 0 for-ma ovala, fiind ca un ou cu varful in jos. Nuantele culorilor ce 11compun, dezvaluie interesele persoanei, aptitudinile sale mentaleactive sau latente. Este asociat proceselor de gandire rationala.El este vehiculul intelectului, al memoriei ~i al imaginatiei. In e1se proiecteaza totul. Are legatura cu cunoasterea, cu particulari-tatHe forrnelor-gand sau cu ceea ce se cheama ganduri concrete:un mar, 0 casa etc.

Corpul mental are urrnatoarele trei functii principale:serveste drept vehicul pentru gandirea concreta;

- dezvolta calitatile memoriei ~i imaginatiei;- functioneaza, pe masura ce evolutia continua, aidoma unui

vehicul separat al constiintei, in planul mental.

97

Fiecare gand emis de noi creeaza 0 forma energetica. Dademitem ganduri negative, ele vor atrage alte ganduri negative, a~acum gandurile pozitive vor atrage alte ganduri pozitive. De aceeaeste important sa facem tot posibilul sa ne gandim cat mai multtimp posibil in spectrul pozitiv,

Gandul este creator, dand nastere multor fenomene ernotiona-le, dar ~i fenomenelor obiective, adica fizice. Lipsa gandirii, ima-ginariei, intuitiei duce la degenerarea corpului mental si, odata cuaceasta, la degenerarea celorlalte corpuri. Situarea lui pe nivelurienergetice superioare presupune potentializarea corpurilor infe-rioare ~i superioare. Nivelul celei mai abstracte gandiri ia formafigurilor geometrice. Formele-gand nu se supun legilor spatiuluifizic. Dar legile timpului i~i pastreaza aici 0 anumita omogenita-te, asemanatoare timpului real. Un corp mental nu poate influen-fa un alt corp mental, decat dad exista in arnandoua forrne-gandasernanatoare, capabile sa intre la rezonanta, Corpul mental are 0putere absoluta asupra vietii cotidiene.

Indicatorii dezvoltarii lui sunt: cantitatea ~ivolumul de cunostinte; puterea logicii; excluderea ernotiilor in procesul gandirii; ~tiinra autocontrolului; dragostea pentru filozofie; creativitatea.in concluzie, corpul mental are in sarcina cunoasterea sau

gandirea concreta,Corpului mental Ii corespunde elementul Aer.Corpul mental prezinta 0 patologie generata in principal de

gandirea negativa, care are capacitatea de a produce dezorganizaride intensitate variabila in corpurile astral, eteric ~i fizic. Acesteasunt ilustrate la nivelul individului de bolile fizice, iar la nivelulcolectivitarii de conflicte. Patologia mentalului este detaliat de-scrisa in abordarile psihoterapeutice, psihiatrice, ale psihanalizei,i in cazuistica uzuala a practicii psihologiei clinice.

99

CORPUL CAUZAL

(DENUMIT ~I ASTRAL)

Corpul cauzal este locul unde se depoziteaza inrelepciuneaobtinuta de 0 persoana in urma experientelor sale. Acesta se ma-reste treptat, odata cu trecerea timpului. Deoarece corpul cauzalreprezinta vehiculul pentru gandirea abstracta, 0 persoana neele-vata dispune de un volum limitat al unei astfel de gandiri, in timpce un filosof, care poseda mai multe elemente active in corpul saucauzal, este capabil de 0 gandire profunda.

Functiile corpului cauzal sunt:- e responsabil de principii sau ganduri abstracte;- este responsabil de respectarea normelor, legilor, principii-

lor ~i adevarurilor specifice structurilor din care facem parte;- trimite fluxul constiintei catre creier, ceea ce Ii ingadui

unei persoane sa fie constienta de sine, de gandurile ~i senti men-tele sale ~i sa le controleze;

- are stiinta lucrului cu eficienta, facilitand economisirea deenergie, mijloace, timp;

- genereaza putere de concentrare;- naste constiinta datoriei implinite.Cand corpul cauzal este suficient de elevat, poate transmit

mentalului ~i astralului insusiri provenite din planurile superioare.Corpul cauzal contine cauza (sau motivul) pentru care ne-arn in-trupat pe aceasta planeta, El contine amintirile tuturor existen-telor noastre anterioare, tot ce am invatat, ceea ce mai avem deinvatat, precum ~i destinul sau karma prin care trebuie sa trecemin aceasta existenta,

Corpul cauzal i~i are originea in realitatea spirituala. El inter-fereaza corpul mental individual, afl.andu-se totodata in campuluniversal. Acest corp serveste ca element de legatura intre nivelulunitatii ~i al dualitatii. in timp ce corpurile fizic, eteric, astral ~imental traiesc pe parcursul unei singure vieti, fiind muritoare,corpul cauzal ramane pe parcursul intregii evolutii a omului, into ate reinrruparile, fiind vehiculul Ego-ului.

intre corpurile fizic, eteric, astral ~i mental, pe de 0 parte, ~icorpurile budhic ~i atmic, pe de alta, exist a un gol acoperit dedoua punti. 0 punte este tocmai corpul cauzal. Cealalta, denumi-

100

ta Sutratma, este curentul direct al vietii care curge din monada. ,spiritului, prin triada Tatalui (vointa spirituala), a Fiului (dragosteinnobilata de intelepciune), a Sfantuhn Duh (mintea spirituala),folosindu-se de puntea cauzala, pentru a ajunge in corpurile men-tal, astral, eteric ~i a se fixa in inima eterica, Acest curent al vieti!controleaza integral circulatia sangelui in corpul fizic. Sutratmaeste firul care leaga toate Eu-rile din fiinta umaria cu Divinitatea.

Corpului cauzal ii corespunde e1ementul Eter.Corpul cauzal prezinta 0 patologie care are la baza transmi-

terea defectuoasa a intentiilor sale catre corpu1 fizic. Este posibilca aici sa se aile originea asa-numitelor boli genetice, ARN-ul(acidul ribonucleic), avand doar rolul de purtator cu functia clarade transport, ADN-ul (acidul dezoxiribonucleic) fiind doar unreceptor al cauzei initiale.

Daca perturbarea initiala este localizata in corpul cauzal,ea nu poate fi generata decat de 0 eroare de abordare a no-tiunilor de Eu ~i non-Eu, situatie atat de frecvent intalnita1a persoane1e obisnuite, Acest fapt provoaca, 1a une1e dintree1e, in functie ~i de alp factori, boli1e autoimune ~i majoritateaalergiilor a1imentare.

Scopu1 evolutiei este de a dezvolta constiinta, in ceea cepriveste stadiu1 uman de evolutie, se urrnareste dezvoltareacorpu1ui cauza1, ceea ce insearnna dobandirea inrelepciuniiprin experiente. De multe ori aceste experiente sunt insotitede suferinte, at at de bine cunoscute de noi. Acest 1ucru esteposibil din acuza lipsurilor din corpu1 cauzal. Natura potenti-ala a unei fiinte este Divinitatea. Dar, din cauza ignorarii ade-varatei sale naturi, fiinta i~i poate pune singura multe piediciin ca1e. Scopu1 evolutiei este de a infrunta aceste prob1eme ~ide a mari nive1u1 de intelepciune prin depasirea lor. Conformacestei perspective, toate obstaco1e1e au pana 1a urrna un efectbinefacator ~i joaca un ro1 constructiv.

eORPUL SPIRITUAL

Corpul spiritual (budhic) defineste Iubirea perceputa in sensspiritual. Mintea spirituala, sau mintea abstracta superioara, re-

102

flecta natura divina innascuta, prin claritate, capacitate de sintezasi cuprindere. Atunci cand aceasta minte este treaza, persoanaeste capabila sa perceapa toate formele in perspectiva lor corecrg~i sa inteleaga realitatea cu 0 claritate care nu este distorsionatade iluzii ~ivraji,

Principalele functii:- posed a intuitii care reprezinta perceptii limpezi ~i direc-

te ale adevarurilor, generand capacitatea de a vizualiza - clar-viziunea;

- ofera claritate gandirii abstracte prin corpul cauzal ~igandi-rii concrete prin corpul mental;

- dezvolta agerimea memoriei vizuale ~i auditive si ascute in-stinctul consonantelor ~i disonantelor,

CORPUL COSMIC

Este definit de cea de-a sasea Chakra (Ajna Chakra) ~i esteasociat cu viata celesta ~i iubirea divina. Este extinderea iubiriidincolo de iubirea gasita in relatiile interumane. Corpul cosmiceste extins intre 60 si 85 ern de la corpul fizic. Acesta definesteintelegerea ~i extazul experientei divine ce poate fi inteleasa doarprin meditatie ~i adevarata cunoastere de sine. ~tim ca pentru avibra in armonie cu intreg universul trebuie sa vedem lumina ~iiubirea in tot ceea ce exista in jurul nostru. Corpul cosmic ernanalumina alba, alb-aurie ~i este manifestat prin miriade de raze ceta~nesc din interiorul nostru, intre aceste raze, lumina percepu-ta fiind aceea a unui violet sublim ce se regaseste, in functie deluminozitatea razelor, de la 0 nuanta foarte intensa la 0 nuantafoarte pala.

Acest camp defineste trezirea spirituala, in cadrul sau re-unindu-se energia celor doua meridiane principale: Ida (Yang)~i Pingala (Yin), masculinul ~i femininul contopindu-se in ca-drul acestui camp. Dezvoltarea acestuia defineste darul clarviziu-nii, al clarauditiei ~i al capacitatilor telepatice, precum ~i putereade concentrare ~i de vizualizare.

Acest camp reprezinta legatura noastra cu sinele superior.

104

CORPUL ATMIC

Corpu1 atmic este partea cea mai subtila din fiinta omeneasca~i are ca ~i corespondent vointa spirituala, reprezentand idee a di-vina, sursa energetics primordiala a vietii. Este un corp aproapelipsit de forma. Este bine de stiut ca vointa spirituala se deosebes-te de dorinta, care exprima motivatia centrata pe sine, necesarjcorpu1ui astral. Atunci cand este treaza devine 0 forra imanen-ta, propu1soare, purificatoare ~i conducatoare, avand 1egatura cu .stabilirea relatiilor interumane corecte ~i cu distrugerea oricaror1ucruri ce stanjenesc cursu1liber a1vietii.

Carnpul atmic poate fi intarit prin credinta ~i incredere, sen-sibilitate, spirit de sacrificiu, constientizarea egou1ui ~i aspiratiaspre unificarea cu Dumnezeu. Corpu1 atmic este eel care gene-reaza acea stare de extaz spiritual, 1acare se poate ajunge prin ru-gaciune sau meditatie, constientizand astfel, legatura dintre noi ~iintregu1 Univers, Divinitate, simtind astfel iubirea absoluta, trairiin care realizam ca suntem creati cu adevarat din Lumina, dupachipu1 ~i asernanarea Domnu1ui.

Maestrii spirituali ~i clarvazatorii au acest camp foarte puter-nic deschis. E1 radiaza intr-un spectru de lumina pura pornind de1a argintiu si pana 1a auriu intens, cu usoare irizatii vio1ete ~i cuaspect opalescent, foarte stralucitoare,

Este carnpul care confera cea mai puternica protectie ~i atuncicand este dezvoltat este cel mai greu de penetrat in cazu1 agresiu-nilor energo-inforrnationale, functionand ca un adevarat "scut"energetic.

106

nGel care se cunoa,te epropriul sau stdpdn. "Pierre Ronsard

MERIDIANELE

ENERGETICE PRINCIPALE

ALE CORPULUI UMAN

Trecand de la corpurile ~iplanurile subtile, revenim la energia ce"curge" prin corpul nostru, asemenea vaselor sanguine, alcatuind 0geografie foarte complexa. Vechii invatati chinezi numeau acestedrumuri .meridiane." Pe structura acestor meridiane se bazeazamedicina traditionala chineza ~i acupunctura. De exemplu, 0mare concentrare a punctelor de acupunctura se afia la nivelul ure-chilor, care fac legatura cu sistemul energetic al intregului corp.Dar fiecare dintre punctele energetice din corpul nostru are carac-teristici energetice proprii, mai mult sau mai putin dezvoltate.

Corpul uman este strabatut de douasprezece meridiane prin-cipale, care circula la suprafata lui, alcatuind Marea CirculatieEnergetica, Fiecare meridian controleaza cate 0 functie si/sauorgan. Denumirea celor douasprezece meridiane energetice a foststabilita in functie de acestea:,

meridianul ficatului; meridianul plarnanului; meridianul splinei-pancreas; meridianul cordului; meridianul rinichiului; meridianul stomacului; meridianul intestinului subtire; meridianul intestinului gros; meridianul vezicii biliare; meridianul vezicii urinare; meridianul celor trei focare - superior, mijlociu ~i inferior; meridianul vase-sex.

109

In ~fara acestora, mai exista opt meridiane energetice, numi-te c~r~oase, c~re circula in profunzimea corpului. Din cele optmend lane cunoase, doua le controleaza pe to ate celelalte: VasulGuvernor ~iVasul de Conceptie,"

"V: I G "A Iasu .uver~or. se ma fa pe coloana vertebrala pana in cre~-tetul capului (Baihui), controland to ate meridianele Yang, in timpce Vasul de Conceptie" urrneaza linia de mijloc de pe abdomennpi.ept, pana la gat (in dreptul centrului energetic denumit Chakr~Vishuddha), gura ~i controleaza toate meridianele Yin.

Aceste doua meridiane alcatuiesc mica Circulatie Energeticasau Micul Circuit Ceresco

Revenind la meridiane, acestea pot fi incadrate intr-o relatieduala. Ele pot fi de tip Yin (feminin) sau de tip Yang (masculin):

A. Meri~ianele Yin au traseul orientat de jos in sus ~iapartinorganelor pline, care sunt plamanii, inima, splina, rinichii ~i fica-tuL Organele de tip Yin au rolul de a transforma, stoca ~idistribuichi-ul ~isangele in intregul corp. Aceste organe sunt afectate, maiales, in cazul bolilor sau afectiunilor de lunga durata,

.B. Meridianele Yang curg de sus in jos ~i apartin pielii, mus-chilor, dar ~iorganelor goale - stomacul, intestinul subtire intes-tin~ulgros, vezica biliara ~i vezica urinara. Organele d~ ti~ Yanghranesc corpul ~i elirnina reziduurile, fiind adesea implicate infazele incipiente sau acute ale bolilor.

Fiecare meridian are un nurnar fix de puncte, stabilit cu mii deani in urma, ramas neschimbat pan a astazi, Punctele se noteaza cuinitiala meridianului caruia ii apartin, la care se adauga un numarde ordine. Nurnarul 1 il va avea intotdeauna locul de unde incepetraseul ~tern al meridianului. Punctele dasice situate de-a lungulc~lo~ palsprezece meridiane sunt in numar de trei sute saizeci ~icmci,

Chi-ul circula pe meridianele energetice, facand un ciclu com-plet in douazeci ~ipatru de ore. In acest interval, fiecare meridianare 0 perioada de maxim, dupa care urrneaza una de Iinistire, fie-care fiind de doua ore. Perioada de maxim se configureaza astfel:

110

ficat 1:00 - 3:00plaman 3:00 - 5:00intestin gros 5:00 - 7:00stomac 7:00 - 9:00splina-pancreas 9:00 - 11:00inima 11:00 - 13:00

intestin subtire 13:00 - 15:00vezica urinarii 15:00 -17:00rinichi 17:00 -19:00vase-sex 19:00 - 21:00trei focare 21:00 - 23:00vezica biliara 23:00 - 01:00

Intre perioada de linistire ~icea de maxim, meridianul functio-neaza la un nivel moderato

Am putea spune ca, intr-un fel, centrul energetic major dedistribufie catre care converg toate meridianele din corpul nostrueste inima. Fiecare bataie a inimii raspande~te in intreg organismul,asemenea unei pietre aruncate in mijlocul unui lac, 0 undaenergetica. Bataile inimii au un ritm normal regulat, atunci candsimtim ~isuntem inconjurati de iubire, credinta sau afectiune.

Pentru cei interesati poate ar fi bine de mentionat ~ilucrarea Cursde initiere in Kuatsu" pe care am publicat-o in anul 2002 in cadrulediturii Aldo Press. 0 lucrare care abordeaza punctele din L.C.D.M.(Codulloviturilor cauzatoare de moarte) ca ~ielemente de reanimaresau chiar de tratare a anumitor afectiuni. Desi lucrarea este scrisaintr-un limbaj de specialitate abordabil numai de practicantii artelormartiale, chiar ~i accidentele ce pot surveni intr-un Do Jo, pot fifolositoare ca punct de inform are publicului largo

,..~-,- .111

RELATIILE DINTRE CELE CINCI ELEMENTEI CICLUL DE ECHILIBRARE I

, ,:,1": -CiCLU L -DE-DEZECH ILIS-RAR-E:._----------------------------.

113

"Toate jlorile viitorului se ajlii in semintele de astazi."Proverh cbinez

LEGEA CELOR CINCI ELEMENTE

in corpul uman sunt reprezentate toate cele cinci elemente.Fiedirui element i se atribuie cate un organ, respectiv care unmeridian, dupa cum urrneaza:

1. Apa - Rinichi (Yin), vezica urinara (Yang);2. Lemnul- Ficat (Yin), vezica biliara (Yang);3. Focul- Inima, cord (Yin), intestin subtire, trei focare, vasconcept (Yang);4. Pamantul+ splina-pancreas (Yin), stomac (Yang);5. Metalul- Plaman (Yin), intestin gros (Yang).

Fiecare om, ca or ice alta fiinta care exista in univers, poate fiinteles in termenii celor cinci energii arhetipale: pamant, metal,lemn, apa si foc. Dintre toate aceste forte prezente in fiecare din-tre noi, una este predominanta.

Fiecaruia dintre aceste cinci elemente energetice ii corespunde 0forma geometridi care reprezinta ~icontine energia sa primordiala.

Focului iicorespunde piramida. Pamantul, ca element, este redat de patrat. Metalul (aerul) este definit de 0 jumatate de sfera sau 0

forma de dom. Lemnul se manifesta in special sub 0 forma cilindrica sau in

orice aha forma inalta, cu aspectul unei coloane. Apa are jumatatea de jos a unei sfere sau orice alta forma

neregulata.Aceste cinci forme fundamentale concentreaza ~i depoziteaza

cele cinci faze de energie transformatoare.Deoarece aceste forme contin energie elernentara, ele pot fi fo-

losite pentru a echilibra una sau mai multe energii desincronizate

La nioelele inferioare alecelorcinci elemente, in centrullumii depe Muntele Meru seafla palatul Mandala. Acestnepretuit palat este imparlit,in mod analog, cu omul comdsurd divina a tuturorlucrurilor, in cele trei niveluriale corpului, limbajului Iispiritului, cdrora, in aces!Mandala al ROfii-Timpului,exact 722 de zeita!i tibetane I,sunt atribuite.(KalaChakra Mandala,gua~a, Tibet, secolul alXVIII-lea)

in corpul sau spatiul tau ambiental. Stiind care este propia ta fazaenergetics predominanta in cadrul celor cinci forme fundamen-tale, poti crea armonie in viata ta.

Cele cinci forte sau faze primare de energie sunt intr-o continuatransformare. Ele opereaza ~i interactioneaza in cadrul unor ci-c1uri bine definite: cic1ul creator, distructiv ~i moderator. Acest

Ciclul energetic al unei zile

Abrevierile meridianelor energeticeOrgane Ying sau Zang