Flacara Violeta-Teodor Vasile
135
VIOLETA.
-
Upload
paul-marian -
Category
Education
-
view
4.441 -
download
17
Transcript of Flacara Violeta-Teodor Vasile
VIOLETA.
rr
~
FLACARA
VIOLETA
M<)l¢f4®
~ ~
~ /
ate domnului Teodor Vasile.. . 11.ti sunt rezerv d IToate dreptunle acestei c ~, IX t tului sau imaginilor f11.r11.acor u.' . IX Integra" a ex A •
Reproducerea partia ~ sau.. edepsi conform legilor m vigoare.. Iautorului este interzisa §il se va pscns a
D . ea eIP a Bibliotecii Nationale a RomanieiescrrerVASILE, TEODOR .
Flacara violeta / Teodor Vasile. - Bucuresti :Pro Editura si Tipografie, 2007
ISBN 978-973-145-090-2
294.527
Redactor: Adriana DiaconescuCorectura: Carmen Golgojan
Comenzile se primesc la:Pro Editud. §iTipografie S.R.L.Tel./fax: 021-490.62.35; Tel.:021-490.62.36E-mail: [email protected]. 26, CP 13; .Str. Baiculesti nr. 1, sector 1, Bucuresti
TEODOR VASILE
FLACARA
VIOLETA
Pro Editurii ~iTipografie
Nota. pentru cititori
Nici una dintre recomanddrile sau in-vataturile cuprinse in aceastd carte nu suntdestinate sa inlocuiascd serviciile medicului,psihoterapeutului sau psihiatrului tau. Lafel cum cartea nu este destinatd sa ofere 0
alternatiud pentru tratamentul medicalprofesionist.
A
CUVANT DE INCEPUT
M-am gandit indelung la ce a~ putea sa va scriu intr-un in-ceput, pentru a va putea aduce din scaunul vostru, din locul undeva aflati acum cand rasfoiti aceste pagini, cum as putea sa va aducin lumea mea, in magica mea lume.
Mi-arn amintit cuvintele lui Einstein, pe care, culmea, le-amprimit de la 0 colega, dupa 0 meditatie asemanatoare cu cea des-pre care urmeaza sa cititi mai departe. Dar, pana atunci, sa va spunce credea Einstein despre aceasta viata: "hi poti trai aceasta viata
) ) ) ,ca pe un continuu Act de Magie sau 0 pori trai tara sa vezi nimicmagic in ea!"
TV, doar TU, eel ce tii aceasta carte acum in mana, esti eelcare hotarasti cum vrei sa iti traiesti viata, TU esti acela care alegi.Poti inchide acum aceasta carte ~i maine dimineata sa te duci sao inapoiezi vanzatorului, poti sa 0 citesti ~i sa negi experienteletraite de mille de oameni ce au accesat aceasta Cale descrisa intrecopeqile acestei carticele - ~i este earn acelasi lucru, ba mai mult,pierzi ~ibanii pe care i-ai dat pe ea si, bineinteles, ~i pretiosul tautimp. Sau ai putea sa reflectezi asupra vietii tale ~i sa-ti gasestipropria TA Cale de a-ti trai viata, ca pe un continuu Act de Ma-gie. Ramane ca Tu sa fii eel care decizi ...
Aceasta carte a aparut cu greu, ce-i drept au contat foartemult in intarzierea acesteia frarnantarile mele, daca fac bine saurau scriind 0 astfel de carte. Daca nu cumva prezentand 0 astfel
5
de metoda nu 0 sa aduc un prejudiciu medicinii alternative saucomplementare, fiind un partizan promotor al acesteia. Mi-a fostteama ca publicullarg din Romania nu este pregatit sa acceadasau sa accepte 0 astfel de "cale".
Ideea de meditatie pentru sanatate este perimata in Romania.insa~i Credinta in Dumnezeu este afectata la un numar din cein ce mai mare de persoane atat din Romania, cat ~i din intrea-ga lume. Acel dicton "Credendo Vides" - crede ~i vei vedea, dinnefericire nu este accesibil pentru marele public intoxicat ~iasa deprea multe show-uri politice, sociale si economice desfasurate inaceasta mult prea incercata tara.
Societatea romaneasca se hraneste cu genul de ,,~tiri de la orele17:00" sau 19:00 sau cu ,,~tirile de noapte", unde exemplele nega-tive sunt transform ate la nivel de scara universal valabila.
Cu toate acestea, intr-un final, m-am simtit dator fara de Dan, dearnintirea sa, fara de fosti colegi de facultate care au fost decimati de 0
societate manipulata de teama ~ipoate, eel mai mult, cu siguranta, aucontat cei care rni-au fost alaturi in acesti ani, cei impreuna cu care amfacut aceasta meditatie, fiecare dintre ei simtind efectele binefacatoareale acesteia. Ei sunt cei ce rni-au cerut sa scriu aceasta carte. Datoritalor va scriu acum aceste randuri ...
Nu cred ca societatea romaneasca este pregatita acum pentru aprimi asa ceva, dar, cine stie, poate peste cinci sau poate peste zeceani, cand copiii mei vor fi deja mari, aceasta carte va avea putereade a schimba in mai bine destinul unor oameni ...
Pace, Lumina, Iubire!
7
de metoda nu 0 sa aduc un prejudiciu medicinii alternative saucomplementare, fiind un partizan promotor al acesteia. Mi-a fostteama ca publicul larg din Romania nu este pregatit sa acceadasau sa accepte 0 astfel de "cale".
Ideea de meditatie pentru sanatate este perimata in Romania.fnsa~i Credinta in Dumnezeu este afectata la un numar din cein ce mai mare de persoane atat din Romania, cat ~i din intrea-ga lume. Acel dicton "Credendo Vides" - crede ~i vei vedea, dinnefericire nu este accesibil pentru marele public intoxicat ~ia~a deprea multe show-uri politice, sociale si economice desfasurate inaceasta mult prea incercata tara.
Societatea rornaneasca se hraneste cu genul de ,,~tiri de la orele17:00" sau 19:00 sau cu ,,~tirile de noapte", unde exemplele nega-tive sunt transformate la nivel de scara universal valabila.
Cu toate acestea, intr-un final, m-am simtit dator fata de Dan, deamintirea sa, fata de fosti colegi de facultate care au fost decimati de 0
societate rnanipulata de teama ~ipoate, eel mai mult, eu siguranta, aucontat cei care mi-au fost alaturi in acesti ani, cei impreuna cu care am£aeutaceasta meditatie, fiecare dintre ei simtind efectele binefacatoareale acesteia. Ei sunt cei ce mi-au cerut sa scriu aceasta carte. Datoritalor va scriu arum aceste randuri ...
Nu cred ca societatea romaneasca este pregatita aeum pentru aprimi a~aceva, dar, cine stie, poate peste cinci sau poate peste zeceani, cand copiii mei vor fi deja mari, aceasta carte va avea putereade a schimba in mai bine destinul unor oameni ...
Pace, Lumina, Iubire!
7
o POVESTE ...
Candva, in trecut, nu stiu daca in perioada de trista amintire incare Inchizitia facea multe victime doar de dragul unor hili sange-roase ~iin momentul in care in istorie se manifesta, in mod excesiv,poate mai mult decat oricand, puterea unor oameni .Prea intune-cati", asadar, in vremurile acelea, undeva pe 0 insula, langa vechiulcontinent, traiau trei calugari, trei pustnici, care faceau minuni,vindecand oameni. Bolnavii de pe continent, afland despre ei, tra-versau marea cu barca, se supuneau tratamentelor celor trei caluga-ri, revenind dupa aceea la casele lor, vindecati. Asta a facut ca faimalor sa creasca vertiginos. Pana intr-o zi cand, Prea Inaltul Scaun ahotarat ca episcopul din regiunea respectiva nu i~i indeplinea inda-toririle. Prin urmare a fost trim is sa ii alunge pe cei trei calugaridespre care se stia ca sunt putin cunoscatori intr-ale cititului ~i alescrisului, ceea ce insernna ca nu puteau sa propovaduiasca numele~icuvantul Domnului. Nestiind carte, nu cunosteau dogma, necu-noscand dogma, nu stiau sa se roage la Bunul Dumnezeu, ceea cepresupunea ca harullor provenea din cu totul alta parte, mult maiobscura. $i pentru ca acel episcop fusese ~i el candva salvat de ceitrei calugari, a refuzat ordinul de a-i aresta. Drept urmare, Pre aInaltul Scaun a hotarat sa trim ita un nou episcop, cu misiunea pre-cisa de a rezolva aceasta problema, intr-un fel sau altul. A doua zidis-de-dimineara, acesta s-a irnbarcat pe corabie, a traversat mareasi, coborand pe insula, a vazut cum 0 rnultirne de oameni statea larand in fata celor trei calugari asteptand vindecarea. Calugarii in-
Hristos Pantocratd
binecuuanteaza usub el. Sftrele Jupisunt locuite de ordijn centru, apare hcu dioiziunea infoa celor trei continet
Europa 1iAfrica, 0
bine-cunoscutd inc.
Antichitatea clasicinfdfi1aAIia ca aintindere ca ceo a1ia Africii laolaltverticald a T-uluiMediterand, iar cestealaituitd dinNeagra 1i Nil. (lui Lambert din S1260, Paris.)
9
tindeau bratele spre ei, bolboroseau ceva in soapta ~i bolnavii setnsanatoseau in mod miraculos.
A stat a~a 0 zi intreaga uitandu-se la ei, dupa care, seara tarziu,i-a intrebat:
- $i cum faceti voi vindecarile, pentru ca am auzit ca nu stitisa cititi. Este adevarat?,
- Pai, stiti, Preasfintia Voastra, noi nu prea stim carte pentruca nu am avut nici timp ~i nici posibilitati sa invatam.
- Hm, deci nu ~tifi carte, dar v-a spus vreodata cineva, unpreot, de pilda, cum anume sa va rugati la Domnul, ca sa primitiacea Lumina Vindecatoare? Este cineva care v-a deschis ochiicatre Lumina?
Calugarii au raspuns in cor:- Preasfintia Voastra, nu a venit nimeni la noi sa ne invete, a, ,
venit direct aceasta Lumina.- Hm, ciudat! A venit ~iv-a gasit aici, pe aceasta insula pustie,
dar nu vad nici un semn crestin pe aici.- Pai, stiti, Preasfintia Voastra, a venit dintr-odata, ca 0 stra-
fulgerare.- Hm, a~a dintr-odata ... $i ce faceati cand v-a venit aceasta
strafulgerare?- Eram pe ogor, aram si, dintr-odata, a venit aceasta Lumina
~i ne-a dezvaluit Harul nostru.- Asadar, nu intr-o SEanta Biserica, nu la Inaltul Scaun, nu
acolo unde exista un ritual, cineva care sa va incoroneze ... Preotiiau pus mainile pe voi? Nu s-a intamplat nimic, nici un fel de in-nobilare, nimic, nimic?
- Nu, Preasfintia Voastra,- $i cum v-a gasit, asa dintr-odata?- Da, a~a. Dimineata, toti trei am plecat la munca ~iatunci s-a
intamplat minunea.- $i v-a dat acest har, dintr-odata, da? Hm, hm, asadar, n-a
fost ... Mda ... Mai bine spuneti-mi cum va rugati?- Pai, stiti, Preasfintia Voastra ...- Spuneti-mi repede, dar sa nu blasfemiati, pentru ca atunci
~tifi ce va asteapta - rugul sau spanzuratoareal Spuneti-rni cumva rugati!
10
- Pai, simplu: noi suntem trei, Doamne, Tu esti Trei, da-neLumina si Puterea ta vindecatoare, sa tarnaduim pe pacatosul dinfata noastra ~i spunem numele de Botez al acestuia ...
, - Cum? Asta e blasfemie! Voi va considerati Dumnezeu?Ce inseamna asta, cum sa va dea voua direct, asa? Nu aveti cum,trebuie sa va rugati pentru asta!
- Pai, da, stiti, noi asa am vindecat pana acum.- Nu se poate! Inseamna ca voi sunteti in solda celuilalt. Nu e
puterea lui Dumnezeu ~i nu cred ca sunt tamaduiri ceea ce facetivoi! Nu, este desertaciune, e altceva. De acum incolo, in fiecare zi,o sa invatati cu mine. Eu am sa va predau dogma a~a cum trebuie~ivoi 0 sa rostiti numai cuvintele pe care vi le spun eu. De acumincolo, numai respectand dogma, veri face vindecarile. Cei caretrebuie sa se vindece se vor vindeca, iar cei care nu trebuie sa sevindece, se vor duce si in alte paqi, ca au unde.
Episcopul a petrecut cu ei doua saptarnani, dar se chinuia in-grozitor invatandu-i, pentru ca, bietii calugari, pe langa faptul canu stiau sa citeasca, mai erau ~i foarte naivi. Ei nu stiusera toataviata altceva decat sa are parnantul si sa traiasca in mijlocul natu-rii. Desi erau de 0 puritate ingenua, ei aveau intelepciunea lor, 0
intelepciune prirnita de la lucrurile marunte, din viata de zi cu zi,din viata aceea simpla ~i curata.
$i in fiecare zi ii invata, ii invata, ii invata, dar, dupa trei sap-tamani, episcopul nu a mai rezistat ~i a izbucnit:
- Mai sa fie! Am un jilt de catifea in episcopia mea, am totce imi trebuie, pot sa ma delectez cu cele mai alese bucate, pot sastau Iinistit, pentru ca ma slujesc 0 suta de servitori, ~ieu am venitaiel, ca sa stau in salbaticie, in frig ~i sa ma lupt cu trei analfabeti!Nu mai pot, fie ce-o fi, trebuie sa rezolv situatia.
$i, in sfarsit, dupa alte trei saptamani, a reusit sa ii invete 0
strofa dintr-o rugaciune. Le-a spus:- Eu am sa plec acum. Nu va declar eretici, pentru ca ati avut
bunavointa si ati invatat 0 strofa din aceasta rugaciune. Sa 0 ti-, 'f, , J
neti minte ~i sa 0 spuneti de fiecare data cand veti face vindecari.Sa spuneti numai strofa asta, nici un cuvant in plus.
Calugarii, umili, cu capul in jos, i-au raspuns:- Da, Preasfintia Voastra.
11
Pe inserat, episcopul s-a imbarcat pe vapor multurnit, pentrud nu trebuise sa-i declare eretici pe cei trei calugar], anaterna carele-ar fi atras imediat condamnarea la moarte. Mai era multumit~i pentru d li invatase ~i educase, indeplinindu-si rolul lui deepiscop, apropiindu-i in felul acesta mai mult de Bunul Dumne-zeu. Fericit ~i plin de vise, i~i face a planuri despre viitor, desprefelul cum i~i va petrece el anii ce vor veni in tihna, Pe la mijlocul
;<." .,
Suftetele se inal!ii din tdramul elementelor prin sftrele planetelor, cele patru niveluri ale suftetuluiii cele noud coruri de ingeri, panii la cele mai inalte sfere ale Ideilor platonice. Deasupra tuturorsta inscdunat Hristos.; (Manuscris anonim, secolul al XII-lea)
12
drumului, cerul s-a intunecat dintr-odata si s-a pornit un vantputernic. Valurile au inceput sa se inalte periculos nelinistindu-ipe marinari. La un moment dat, au vazut pe insula 0 luminita,care crestea pe masura ce se apropia de ei. Marinarii au crezutdi este un semn divin si, speriati, s-au retras, asteptandu-se caambarcatiunea lor sa se scufunde in orice clipa. In rafalele de vantce se inteteau tot mai mult, au deslusit cu totii, de data asta, trei[uminite desprinse din cea initiala, care se apropiau de ei. Episco-pul, inspaimantat, privea intr-acolo ~i nu stia ce sa fad.
S-a uitat, insa, mai bine, ~i i-a vazut pe cei trei calugari careveneau calcand pe apa, luminand calea:
- Preasfintia Voastra, Preasfintia Voastra, am uitat strofa!!!Poate din teama, poate din respect sau adrniratie, cuvintele
episcopului au rasunat astfel:- Rugati-va a~a cum stiti voi! Intoarceti-va si rugati-va a~a
cum ~titi voi, pentru ca faceti foarte bine!Este 0 poveste cu final deschis. Unii oameni ne spun cum sa
ne rugarn, altii ne spun ce am gresit sau cum trebuie sa procedam.Ceea ce ar fi bine sa stim, sa cunoastern cu totii, lucrul eel maiimportant este acela de a ne asculta sufletul in tot ceea ce facem.o rugaciune simpla in care poti sa ii spui pe nume Domnuluieste suficienta. Dar sa ti-L apropii ~i sa constientizezi ca EI tra-ieste undeva, ca exista, ca este scanteia Divina din fiecare dintrenoi, acolo, in pieptul nostru, acolo unde se afla, poate, inima,sau in apropierea ei, acolo unde se spune ca este situat sufletul.ss-i avem cu noi in perrnanenta, si atunci cand suntem tristi,~i atunci cand suntem suparati, si atunci cand suntem fericiti.El exista, e cu noi. '
Credeti in EI ~i veti vedea ca minunile se savarsesc aievea.Aici, chiar sub ochii nostri.
Credeti si veti vedea ...,y ,
13
I
CE ESTE FLACARA VIOLETA?
Dezvoltarea spirituals este un proces prin care oamenii obtino mai buna autocunoastere ~i credinta in Dumnezeu. Fiecare fi-inta umaria are un corp fizic, 0 minte ~iun suflet. Raportandu-nela acestea putem spune ca dezvoltarea spirituala inseamna sa con-stientizam faptul ca adevaratul nostru Eu este sufletul (nu corpulsau mintea), Oamenii s-au obisnuit atat de mult sa se identifice cupropriul corp sau cu propria minte, incat nu mai pot face distinc-tia intre acestea ~i sufletullor.
Vom reusi sa ne eliberam mintea doar atunci cand vom dori sa neindreptam atentia spre fiecare zona in care avem suferinte. Acest lu-cru nu inseamna ca va trebui sa ne impotmolim in intreaga noastraistorie de viata, ci doar sa stim cum sa le manuim astfel incat sa neputem elibera de parti mari ~idureroase din trecutul nostru.
Putem folosi cu usurinta meditatia ~i practicile spirituale pen-tru a suprima ~i evita anumite sentimente sau anumite perioadedificile din viata noastra. Durerea este greu de atins. Avem nevoiesa ne uitam la intreaga noastra viata ~i sa ne intrebarn: "care suntluerurile asupra carora sunt constient si care sunt lucrurile pe carele evit?", "obi~nuiesc sa ma ascund?", "care sunt domeniile in carerna simt in largul meu ~i in care domenii ma simt temator sauconstrans?"
15
Dad ar fi sa ne referim la diversele metode folosite de-a lun-gul timpului in scopul autocunoasterii ~idezvolraru personale amajunge la concluzia ca meditatia este calea cea mai eficienta ~iaici a~ putea sa dau multe exemple, toti marii initiati au abordataceasta cale.
Flacara Violeta este 0 rneditatie, atat interactiva, cat ~i integra-tiva. Cum adica 0 "meditatie interactiva'? Simplu - in primele mi-nute ale meditatiei, dupa ce te-ai relaxat ~i ai intrat deja in stareaconternplativa, primesti prin puterea credintei tale acel crampei deLumina, cu ajutorul caruia vei "arde" tot ceea ce inseamna suferinta,intuneric, durere, in locullor aducand Lumina, Pacea, Iubirea. Dupace ai prirnit aceasta Luminita, acest dar Divin, Dar cu Har, 11crestiTU, TU singurel, ~i cu fiecare expiratie cresti aceasta Lumina, teinvalui in Ea ~i apoi, cu IN CREDERE ~i CREDINTA, 0 aduciinauntrul tau, Iuminandu-ti Sufletul, Mentalul ~i Trupul. Cineva,mai experimentat, ar spune simplu: Introspectie.
Atunci cand suntem capabili sa ne indreptam atentia spre in-terior, spre realitatile spirituale din interior, ~i nu spre lumea ex-terioara, descoperim ca suntem un crampei din Scanteia Divina~i ca Dumnezeu se afla in interiorul nostru. ~i acest proces, aldeturnarii atentiei dinspre exterior spre interior, 11putem face cuajutorul meditatiei.
Deci, revenirn: primesti aceasta Luminita pe care TU 0 cresti,dupa care 0 aduci inlauntrul Tau, apoi, cu ajutorul ei, arzi tot ceea ceinseamna suferinta ~ipentru ca TU, TU singur, singurel, vei face toateastea, se numeste sirnplu: Meditatie Interactiva. Asta 0 deosebeste demeditatia contemplativa in care "stai" ~ite rezurni la "doar a primi" ...
De ce am spus, la inceput, ~i integrativa? Deoarece, in cadrulsau, sunt cuprinse 0 suma de elemente specifice practicilor MindControl, Autocontrol, NLP, Artelor Martiale, Yoga, Qj Qong si,nu in ultimul rand, e1emente de isihasm si rugaciune.
Povestea ei incepe in urma cu aproape 15 ani, cand rn-am decissa urmez cea de-a doua facultate, profilul Parapsihologie. Aici, in ca-drul cursurilor practice ~ia schimburilor cu alte Universitati, am avutsansa sa particip la seminariile Dr-ului Schultz, de la Institutul dinViena, invitat de Prof Univ. Dr. Ing. Alexandru Maruta, pe atunciDecanul Facultatii de Parapsihologie si Stiinte Cognitive din cadrul
16
Univesrsitarii Ecologice din Bucuresti. EI ne-a predat, intr-o formaprimara, alaturi de alte ritualuri, ~iaceasta meditatie cu ajutorul Fla-carii Violete, care initial trebuia sa fie 0 flacara "rece" ~i care lucraasupra carnpurilor energetice, purificandu-le ~iarmonizandu-le.
Inca de la inceput, Dan! a avut incredere ~i m-a ajutat mult inadaptarea acestui ritual, datorita Lui am reusit sa fac astazi totceea ce fac. De asemenea, in peregrinarile me1e am cautat sa aduce1emente noi acestui ritual care, a~a cum a venit el initial, era des-tul de fad ~inu avea nici 0 legatura cu invocarea ajutorului Divin.Am schimbat mult acest ritual dupa intoarcerea mea din India ~ipot spune ca Ii datorez multe din aceste influente Excelentei SaleDr. Brahma Suresh Kumar Agarwal, care locuieste in TibetulIndian. Domnia Sa a avut amabilitatea de a-mi indruma pasii ~ispre 0 alta "Cunoa~tere".
In afara de influentele tibetane, cele din Raja, Agni Yoga ~icelelalte practici indiene, primite de-a lungul peregrinarilor me1e,in cadrul ritualului am introdus ~ielemente de energetics chinezaspecifice practicilor uzuale de QjQpng ~iArte Martiale, in a~a felIncat, in afara de purificare, practicantul sa poata avea la sfarsitulritualului inmagazinata 0 cantitate suficienta de energie cumulatape fiecare meridian ce guverneaza fiecare organ in parte ~i caresa-i asigure functionarea la parametri optimi, pentru urrnatoarelesapte zile, a intregului organism. De ce sapte zile? Pentru ca, demai bine de opt ani practic regulat aceasta meditatie, saptarna-nal, in fiecare zi de joi, intre ore1e 19:00 ~i 21:00, indiferent decondinile climatice, cu un grup de colegi, alcatuit, in medie, dinaproximativ 35 de persoane, facand exceptie de la aceste meditatiidoar perioadele in care am fost plecat din tara.
De asemenea, de mai bine de sapte ani, 0 data pe luna, in ca-drul intalnirii cu cititorii revistei "Lumea Misterelor", conduc inaceasta meditatie un grup alcatuit din aproximativ 250 de persoa-ne. De la aceste persoane mi-am perm is sa strang ~i 0 parte dinmarturiile descrise in aceasta carte, ele fiind cele mai in masurasa decida rolul benefic al acestei rneditatii. Nu putini oameni vinde departe, din diferite erase ale tarii (Satu Mare, Orastie, Timi-~oara, Craiova, Constanta, sunt numai cateva din local ita tile de1 01. Dr. Dan Seracu 17
uncle vin acesti oameni), cu trenul, ore intregi, cloar pentru a putearealiza impreuna aceasta rneditatie ... Lor li se datoreaza faptul caaceasta meditatie se face ~i dupa atatia ani. Sacrificiul lor, dorintade a veni ~i increderea ce au dovedit-o m-au determinat sa am
Apa mercuriala diuina. (Baro Urbigerus, Besondere Chymische Schriften, Hamburg, 1705)
18
puterea ~i motivatia necesare pentru a merge mai departe, pentrua invinge toate obstacolele, pentru a continua. Tot ei sunt ~i prin-cipaIul motiv ce a determinat aparitia acestei lucrari ...
Leonardo da Vinci (1452-1519) erafamiliarizat cu ideile neoplatonismului fiorentin,in special cu ceade Corpus Hermeticum din traducerea lui Marsilio Ficin».(Studiu al proportiilor dupa Vitruvius)
19
II
LA CE NE POATE AJDTAPRACTICAREA
ACESTEI MEDITATII?,
Ritualul "Flacarii Violete" este 0 forma de meditatie interactivace poate fi folosita atat pentru indepartarea energiilor negative, aprogramelor malefice inoculate sau induse, cat §ipentru corectareadezechilibrelor energetice care sunt pe cale de a produce imbolna-virea sau au determinat deja instalarea starii de boala in plan fizic.Prin urmare, practicarea constants a acestei rneditatii poate con-duce in timp la vindecarea bolilor §i la crearea starii de armonie,atat in interiorul nostru, cat §i in plan exterior, armonizand intregspatiul in care ne gasim, intrucat meditatia purifica puternic, atatin planul energetic, cat §i in planul fizic allumii manifestate.
Ritualul propriu-zis incepe printr-un transfer energetic creatcu ajutorul celui care l-a initiat, acesta fiind condus catre tori par-ticipanfii la aceasta meditatie. Farama de energie purificatoareprirnita este perceputa initial ca 0 adiere usoara in palma stanga,care incepe treptat sa se incalzeasca. Vizualizand mana, vom "ve-dea" la un moment dat, cum in centrul ei apare un punct luminosde culoare galben-auriu, ce incepe sa creasca atilt in intensitate,cat §i ca volum. Aceasta Lumina fiind hranita cu fiecare expiratie,ea trece de la culoarea galben-auriu la cea de alb-auriu. Apoi, pe
21
masura ce creste, se tranforrna in alb-argintiu, ca in final sa in-ceapa sa capete irizatii violete. Cu cat se mareste, lumina violetadevine din ce in ce mai intensa, ca mai apoi sa capete forma uneiflacari violete, care incepe sa creasca progresiv, cuprinzand toatapalma si, mai apoi, intreg trupul.
Este 0 flacara minunata, de un violet stralucitor, sublim, 0 lu-mina Divina, cu Har, care curata, atat in planul exterior (aura),cat si in profunzime; atat in plan energetic, cat ~i in plan fizic ~iface ca tot ceea ce ne afecteaza in mod negativ sa fie ars ~i inde-partat, Intunericul, durerea, regretele tardive ~i lara rost, boala,ura, invidia fiind cu toate eliminate, aducand in locullor Lumina,Pace a ~i Iubirea.:.•,~';-~~:fj~;'iVnt~~'. , "I
')l~ ' In \~(.J~l'/".r-.---t..~-,.
;11".)J~I!//1.,. '"';'1
"
Eterna Stea a lui David de lapis seproduce prin rotatia elementelor, prin unificarea superioruluiji inftriorului. afocului (triunghi cu viirful in sus} ji a apei (triunghi cu oarfu! injos). Estereprezentarea celesta a aurului pdmantesc, care aid apare sub intrucbiparea iui Apollo in infern,printre celesaseMuxe sau meta/e.(Musaeum Hermericum, Frankfurt, 1749)
22
Constientizarea acestui miracol, vizualizarea culorii violet ~iasocierea ei cu 0 lumina purificatoare, Divina, sunt esentiale pen-tru reusita ritualului. De altfel, eficienta acestuia este determina-ta, pe de 0 parte, de priceperea ~idaruirea celui care 11conduce si,pe de alta parte - poate lucrul eel mai important -, tine tocmai decredinta, puterea de concentrare ~i capacitatea de vizualizare alepracticantului. Dupa constientizarea ~ivizualizarea acestei lumi-nite violete, fiecare practicant 0 creste in el insusi ~i 0 ghideazacatre locul unde el doreste sa curete, sa lumineze, ea lucrand atatin plan energetic, emotional, cat ~i in plan fizic.
23
III
CE AR TREBUISA GUNOA~TEM
CA SA INTELEGEM,CAT MAl BINE
CUM FUNCTIONEAZA,MEDITATIA CU,
FLACARA VIOLETA?
Introducere in elementele esentiale,de care ar trebui sa tinem seama,
pe parcursul meditatiei
ATMOSFERA - AMBIENTUL
Ritualul de purificare este bine sa se des-fa~oare intr-o atmosfera placut inmiresmata,la lumina lumanarilor ~i pe un fond muzicalrelaxant, cu elemente onomatopeice, ales cugrija, pentru a facilita extinctia campurilorenergetice individuale, integrarea microcos-mosului in macrocosmos ~i "adaparea" din re-zervorul energetic Universal (Cer ~i Pamant).Participantii sunt invitati sa-si linisteascamintea ~i sa invoce ajutorul Divinitatii, alIngenlor, Arhanghelilor, Elohimilor ~i Sfinti-lor carora obisnuiesc sa se roage sau al Ghizi-lor Spirituali, sa cherne acele fiinte de Luminain care cred ~i despre care stiu ca-i ajuta, caresunt alaturi de ei atat la bine, cat ~i la greu.
27
MEDITATIA iN NATURA,
Ai simtit deseori, fara indoiala, aflandu-te in mijlocul naturii,un sentiment de odihna profunda, atat a mintii, cat ~ia spiritului.Ca orice corp viu, natura absoarbe ~i elibereaza energie. Energiacircula in natura a~a cum circula in oameni sau animale.
Sentimentele de liniste, de pace interioara pe care ni le oferanatura sunt insuflate prin intermediul energiei ei, care actioneazabenefic asupra energiei noastre.
Qi Qong, cu 0 veche traditie indelungata in medicina energeticsorientala, ne ofera multe exercitii pentru conectarea la energia vi-tala a naturii. Putem atrage in corpul nostru aceasta energie in maimulte moduri, dintre care yom expune cateva in cele ce urrneaza:
• din pamant, prin talpi ~i picioare;• din aer, prin respiratie cu absorb tie totala, prin deschiderea
porilor sau cu ajutorul palmelor;• din copaci, prin contactul cu palmele.Voi prezenta in continuare un exercitiu foarte raspandit ~iusor
de realizat:Pune-ti palmele de 0 parte ~ide cealalta a trunchiului unui co-
pac. in aceasta pozitie, vizualizeaza un flux de energie care trecedin copac in corpul tau prin palme. Acest flux de energie circulaprin tot corpul, ajunge la picioare, apoi este eliberat in parnant.o varianta a acestui exercitiu este aceea de a vizualiza un flux deenergie care intra in corpul tau din copac prin mana stanga, apoieste eliberat inapoi in copac prin mana dreapta,
o mare cantitate de energie se gase~te pe varfurile mai putinaccesibile ale dealurilor si muntilor, Energiile stocate aici sunt pure,neatinse, spre deosebire de energiile din vai care se amesteca intr-o
29
ceata densa, De aceea, in varful unui munte gandim mai clar, avemun sentiment de inalpre. Aflandu-te in varful unui munte ~iprivindin jos, vei simti diferenta neta intre cele doua zone de energie.
Incearca un alt exercitiu de incarcare in mijlocul naturii. Intr-un spa-tiu deschis, acoperit cu iarba, intinde-te cu fafa in jos. Stai lungit(a),cu picioarele ~i mainile intinse, astfel incat toate Chakrele sa fie incontact nemijlocit cu pamantul, In aceasta pozitie, imagineaza-ti cate eliberezi de energiile negative din corpul tau ~i ca toate Chakreleprimesc de la pamant energie pozitiva, Constientizeaza ca ai tot ceeace ifi trebuie ~ica esti liber sa faci ceea ce doresti. Dupa cateva minutepetrecute in aceasta pozitie, te vei simti plin de energie.
Relaxarea depinde in special de trei aspecte:• incearca sa fii cat mai "transparent": sentimentele ~i gandu-
rile trebuie sa fie calme, complet linistite;• articulatiile corpului sa se gaseasca intr-o stare cat mai des-
tins a: se relaxeaza muschii gatului, umerilor etc.;• relaxarea organelor interne.Starea de relaxare nu trebuie privita ca 0 stare de apatie a cor-
pului ~ia spiritului, ca 0 stare de moliciune totala. Vei urrnari maimulte aspecte:
• talpile ~ipalmele trebuie pozitionate ferm ~istabil; vei eliminaorice tendinta de miscare a corpului, capul va atarna usor, natural;
• muschii corpului nu trebuie sa fie tensionati, sangele ~i flui-dele curg natural prin corp.
Prin exercitiu, se ajunge sa se perceapa aceasta curgere a fluidelor.Intreg corpul devine "altceva": nu exista nici 0 tensiune, gan-
durile care distrag atentia sunt complet eliminate, tot corpul estelinistit ~i se simte confortabil.
Aceste stari apar in mod obiectiv, de la sine, odata cu avansa-rea in practica, in mod spontan. De aceea, ele nu trebuie urrna-rite, nu trebuie chemate sa apara; in felul acesta, atentia nu esteperturbata de la scopul initial, Pentru destinderea mentalului ~ia sentimentelor, este necesara foarte multa practica. Aceasta eta-pa coincide cu trecerea practicantului peste un nou prag evolutiv.In momentul in care tensiunile care exista in mental se elimina,se atinge starea de relaxare. Articulatiile ~i rnuschii se vor relaxa;
30
intregul corp va fi moale ~i relaxat, destins, instalandu-se astfel 0
stare de Iiniste ~i pace interioara.Dupa relaxarea mentala si a corpului, avansand in exersare, se
obfine relaxarea organelor interne. Acest pas este in stransa lega-rura cu tot ceea ce facem, ce gandim, ce atitudine ~i ce obiceiuriavem. Obiceiul fumatului va fi eliminat fara discutie, pentru canicotina irita alveolele pulmonare ~i intregul aparat respirator.De asemenea, alcoolul este daunator, pentru ca duce la aparitia con-fuziei mentale. 0 masa prea bogata nu permite relaxarea stornacului;nu se impune renuntarea la mancare inainte de meditatie ci 0 ali-, ,mentatie rnoderata.
Atunci cand se va atinge un anumit nivel in exersare, cantita-tea de rnancare va fi substantial redusa in mod natural, nu impusadin afara. Corpul nostru se va multumi cu cat mai putine ali-mente, ~i numai cu alimente naturale, pe cat po sibil neprocesate,acestea fiind necesitatile dupa atingerea unei stari superioare depractica, In acest mod se va obtine relaxarea organelor interne(stomac, rinichi, plamani, inima etc.).
Pentru a obtine 0 stare de relaxare perfecta, practicantul tre-buie sa atinga starea de liniste perfecta. Exista mai multe stadiicare trebuie parcurse pentru a ajunge la starea suprema. Astfel:
• linistit: cand se indeparteaza toate gandurile care distragatentia, iar sufletul este senin;
• calm: cand respiratia este uniforrna, iar energia se raspan-deste armonios in tot corpul;
• impacat: cand corpul este relax at ~i se cornporta natural, iarmintea se umple numai de ganduri placute;
• instalarea linistii: cand orice gand care poate distrage atentiaeste indepartat foarte repede. (In cazul in care in timpul rneditatieiapar ganduri sau imagini ce te pot distrage, ele nu trebuie sa te afec-teze in nici un fel, nu trebuie sa te incordezi pentru a le indeparta,pentru ca vor disparea de la sine, topindu-se in oceanul gandurilor.)
• aparitia vidului: cand apare 0 stare de confuzie, pozitia cor-pului nu mai este constientizata ~i nici locul in care exersezi; par-ca s-ar topi in ceata, Este ca ~i cum corpul ar fi vid.
• linistea adevarata: cand nu numai corpul este vid, ci ~i me-diul inconjurator;
31
Faptul ea cele noud sfere au fost atribuite celor noud Muze afost urmarea unei oiziuni armonicea neo-pitagoreanului Martianus Capella (sec. al V-lea d.Hr.). Gama aeopera 0 octaud completd.;
Armonia este condusd de Apollo,forfa primard. $arpde egiptean al forfei vitale eurge ritmieprintre sfire. Cele trei eapete ale sale reprezintd trinitatea divina in cele trei dimensiuniale spatiului ji cele trei aspeete ale timpului.; Tragedia este atribuitli Soarelui, iar eomedia,pamiintului.;(A. Kircher, Ars magna lucis, Roma, 1665)
32
• Iinistea efectiva: cand parca patrunzi intr-un alt univers,strain, dar totusi cunoscut: in acest moment, apare 0 stare de sen-zitivitate extrema.
Starea de liniste trebuie inteleasa sub trei aspecte complementare:• linistea mediului;• linistea corpului;• Iinistea mentalului.in ce consta linistea mediului? Practicantul trebuie sa se afl.ein-
tr-un mediu familiar, singur intr-o incapere sau in mijlocul naturii.Daca va exersa in casa, camera aleasa trebuie sa fie bine aerisita,toate obiectele care ar putea perturba coneentrarea (televizor, ra-dio etc.) trebuie inchise. De asemenea, eorpul trebuie sa fie binepregatit pentru 0 buna exersare. Se va cauta eliminarea din corp atuturor reziduurilor: se vor goli intestinele ~iveziea urinara (astfelIncat pe toata durata exercitiilor sa nu apara nevoi fiziologice),
in general, la inceput, apar dificultati in pastrarea starii deliniste a mentalului. Pori intra lesne intr-o stare de liniste pro-pice meditatiei daca te gande~ti la eeva frumos (imagine placu-ta, lueru sau fiinra draga), incercand sa aduni intreg mentalulIntr-un punet.
in timpul praeticii, nu trebuie sa existe nici eea mai mica urmade fortare, totul fiind firese, natural, de la momentul ~iloeul exersa-rii, pana la mental, trecand prin naturaletea posturii ~ia respiratiei.
33
POZITIA DE BAZA,
in orice tip de meditatie, indiferent ca vorbim de meditatiiledin Artele Martiale, de tip Qi Qong, sau Yoga, toate sunt legatede 0 anumita pozitie, de 0 anumita stare de relaxare musculara ~ide contactul cu pamantul. Bineinteles ca ~i in cadrul meditatieinoastre pozitia corpului este foarte importanta.
Exista 0 anumita postura folosita cu succes in practicarea ritu-alului de purificare cu ajutorul Flacarii Violete, datorita, in primulrand, comoditatii sale. Aceasta este simpla: ~ezand pe un scaun,avand spatele drept, cat mai relaxat, dar fad a atinge initial spa-tarul scaunului (daca se poate, macar primele trei minute), pentrua nu comprima traiectele canalelor energetice ~i a permite energieisa curga liber prin aceste canale. incearca sa adopti aceasta pozitiemacar pentru primele doua-trei minute, dupa care te poti lasa li-nistit pe spate, adoptand 0 pozitie cat mai comoda, Umerii trebuiesa fie putin adusi, relaxati, capul u~or plecat, privirea inainte, atin-gand parca solulla circa trei metri in fata, ochii inchiei sau semi-inchi~i, iar varful limbil sa atinga baza dintilor incisivi superiori,asigurand astfel continuitatea canalului energetic principal.
Destinderea, renuntarea la gandurile lumesti ~i un usor suraspe buze vor contribui la intrarea in rezonanta cu starea genera-la de bine. Bratele se tin pe langa corp, palmele se odihnesc peeoapse, pozitionate eu fata in sus ~irelaxate, talpile sunt paralele ~idepartate la 0 distanta egala cu nivelul umerilor ~i, in cazul in carepon sa te descalti, buricele degetelor vor "strange" puternic solul.Abdomenul inferior ~i muschii fesieri sunt usor incordati. Dacaaceasra postura nu este suficient de comoda ~iesti incordatfa), potiaborda 0 pozitie in care sa te relaxezi mult mai bine, intrucat re-laxarea ~i eliberarea de griji stau la baza conditiei esentiale pentru
35
ob~inerea unui rezultat cat mai eficient. Este totusi important cape roata durata ritualului spatele sa fie mentinut drept ~imembrelesa nu fie incrucisate. De asemenea, este bine sa cauti ca tinuta sa fiecat mai lejera (sireturile pantofilor sa fie desfacute, la fel, cureaua~inodul de la cravata), astfel incat sa nu existe nici un element caresa te perturbe, in vreun fel sau altul.
jn a sa .Musurgia uniuersalis
(despre puterea ji eftctul
miraculas ale consonanfelor
ji disonantelor), Kircher a
promovat ideea de Dumnezeu
ca organist ji creator de orgi
ji a comparat munca dinziua a jasea a creatiei cu cele
jase registre ale unei orgicosmice. Ca ji Fludd, Kircher
a impdrfit diuersele zone aleCerurilor ji ale Pdmantului
in octave. Arta organistuluiapdrea, initial, in acard cu cell
patru elements.CA. Kircher, Musurgiauniversalis, Rorna, 1650)
37
RESPlRATIA,
in cele ee urrneaza voi ineerea sa va familiarizez eu aborda-rea termenului generic de "respiratie", vazut din punet de vede-re al mai multor eurente, sisteme ~i scoli energetice. Este foarteimportant sa intelegem ca respiratia nu inseamna doar umple-rea plarnanilor eu aer, ea reprezinta mult mai mult decat atat.Prin respiratie absorbim ~i eliminam un anumit tip de energie.Chinezii spun ca plamanii se umplu eu energie Yang Adevaratdin Univers ~i elimina energia Yang viciata,
Exista mai multe metode de respiratie ee pot fi abordate ~i eaetape de evolutie, pareurse sueeesiv. Aeeste metode vor fi exer-sate zilnic, eel putin 0 jumatate de ora, dimineata la rasaritulSoarelui. in general, rezultatele se observa dupa 0 practica inde-lungata, sanatatea ~i vitalitatea ca~tigandu-se in timp, printr-opractica riguroasa.
Tipuri de respiratii vindecitoareAceste tipuri de respiratii sunt specifice artelor martiale ~i sis-
temelor de baza Rata yoga ~i Qi Qong. Firesc, in cele ce urrneaza,voi incerca sa fac doar 0 scurta prezentare a acestora, urrnand cacei interesati sa caute sa aprofundeze stilul pe care il considerapotrivit propriilor nevoi. Doresc sa specific faptul ca, in cadrulmeditatiei cu Flacara Violeta, vei parcurge numai 0 parte dintreaceste tipuri de respiratii vindecatoare.
Starea de constientizare este etapa premergatoare respira-fiei. Devii, astfel, constientfa) de propriul corp ~i de punctele deContact pe care le ai cu pamantul. Daca esti culcatfa), incearcasl simti punctele de contact dintre corpul tau ~i parnant, intaiseparat ~i apoi simultan. Dad esti in picioare sau te-ai asezat pe
39
un scaun, inceardi sa sirnti contactul direct prin talpile tale. Dadite afli intr-un parc sau undeva unde pori sa te descalti ~i sa ai,astfel, contact direct cu parnantul, incearca sa "infigi" degetele,fixandu-te astfel bine de parn ant.
Etapa I: respiratia directaGura este putin deschisa in momentul expiratiei. Dintii tre-, , ,
buie sa fie perfect aliniati unii deasupra celorlalti, Varful Iimbiise sprijina de cerul gurii, la baza dintilor incisivi. Inspirati penas ~i veti observa ca abdomenul se dilata. Expiratia se face cugura deschisa: limba ramane in aceeasi pozitie, iar abdomenul secontracta. Constientizeaza respiratia, valul ei energetic ce intra~i iese din plamanii tai, trecand prin spatiul cuprins intre abdo-men (hara) ~i gat. Odata cu inspiratia, suflul energetic se ridicade la abdomen spre gat, la expiratie coboara de la gat la douadegete sub ombilic. Nu trebuie sa fortezi suflul, ci doar sa deviiconstientfa) de el. Este bine ca acest tip de respiratie sa se faca infiecare dirnineata, incepand cu trei reprize. Prin exercitiu, putereaplarnanilor creste, iar durata lui poate fi marita, in timp, pana ladouazeci ~i una de reprize.
Etapa a II -a: respiratia ciclului mic Yin- Yang(specific a Micului Circuit Ceresc)Acest tip de respiratie ajuta la vindecarea bolilor de plamani,
de stomac, de intestine, favorizand functionarea norrnala a inimii.Rezultatele apar in general dupa 0 practica zilnica timp de trei luni.
Micul circuit ceresc permite circulatia energiei intr-un circuitinchis in partea superioara a corpului. Yin este partea ventrala acorpului, iar yang partea dorsals. Prin respiratia ciclului Yin- Yang,abdomenul se dilata in momentul inspiratiei ~i se contracta in mo-mentul expiratiei, Acest tip de respiratie se realizeaza doar pe nas.
Energia este condusa prin corp pe urrnatorul traseu: pe tim-pul expiratiei, din crestetul capului (punctul denumit de chinezibaibui, aproximativ acelasi ca pozitie cu "lotusul cu 0 mie de peta-le", denumit Sbabasrara Chakra sau Brabma Chakra) coboara de-alungul pieptului pana la dantianul inferior: pe timpul inspiratieifesele se contracta u~or, iar energia va fi dirijata mental din dan-
40
tian prin mingmen, in continuare urcand prin coloana vertebrala~i revenind la baibui.
Respiratia este naturala, lenta, destinsa ~i automata, [ara con-trol sau efort. Atunci cand exersezi in picioare, degetele de la pi-cioare vor "strange" pamantul, Aceasta pozitie permite energieisa urce catre partea superioara a corpului si, pentru ca multe me-ridiane energetice au puncte1e terminus situate pe degetele de lapicioare, va influenta pozitiv energia celor cinci viscere.
Etapa a III -a: respiratia ciclului mare Yin- Yang(specifica Marelui Circuit Ceresc)Are efecte benefice asupra inimii, plamanilor ~i stomacului,
precum ~i asupra sistemului nervos.Aceasta etapa presupune, cum am amintit deja, parcurgerea
primelor doua, in acest moment esti deja familiarizat cu prime1emetode de respiratie. Prin Mare1e Circuit Ceresc, energia va trece~i in partea inferioara a corpului. Vei trage aer in piept pe nas ~i-lvei scoate pe gura, Cand tragi aer, abdomenul se dilata, iar candelimini, abdomenul se contracta. in momentul expiratiei, energiase deplaseaza din varful capului catre dantian, apoi ~i mai jos,pana in centrullabei piciorului (yonquan). Cand inspiri, energiava iesi din centrullabei piciorului, va urea de-a lungul picioare1or,in continuare pe coloana vertebrala ~i ceafa, stabilindu-se in var-ful capului. Anusul este contractat in momentul inspiratiei, Dacaexercitiul se realizeaza in picioare, talpile vor fi paralele, avandintre e1e 0 distanta echivalenta cu latimea umerilor, iar burice1e, ,degetelor vor strange soluL
Pentru a obtine rezultate palpabile, este necesar ca respiratiaMarelui Circuit Ceresc sa fie exersata vreme de aproximativ 0
jumatare de an.
Etapa a IV-a: respiratia naturalaAjuta la vindecarea indigestiilor ~i la functionarea cat mai
normal a a organelor interne.Mai este numita ~i "respirafia curgatoare," Este identica cu
respirafia directa (in momentul inspiratiei, abdomenul se dilata,iar in momentul expiratiei, abdomenul se contracta), Pentru di
41
respiratia naturala reprezinta 0 etapa superioara in exersarea res-piratiei, ea se va face cu 0 mai mare profunzime. Gratie acestuiexercitiu, organele interne vor functiona mult mai armonios.
Parcurgerea celei de-a patra etape presupune exercitii timp deaproximativ doua luni.
Etapa a V-a: respiratia laringeluiScopul exersarii acestui tip de respiratie este antrenarea orga-
nelor interne pentru 0 functionare optima. Atat inspiratia, cat ~iexpiratia se fac pe gura.
Pe timpul respiratiei laringelui, deschide larg gura, absorbindputernic aerul. Prin aceasta deschidere, respiratia devine maiprofunda. Odata cu aerul introdus, se absoarbe ~i 0 irnportan-ta cantitate de energie (chi). In momentul expiratiei, abdomenulse dilata, iar in momentul inspiratiei, abdomenul se contracta.Anusul se contracta u~or in momentul inspiratiei, In felul acesta,energia circula in intreg corpul.
Cortspo,.d~,,'~c~/or/HItrw ~/ntUttu (tk '" stl,.gtlllI tIre., •.,p4rrt4rthJ. 11/>II. unJ IifoaJ) s",.,c~/~/HItrw ftlU di,. 11«rrIn1l1lic/ti",ic' Ii u/~ /HItrw t;ratk Ilk .foaJui. (D.Stoicius "",. Stolcmbtrg.Viritillri"", chyMi"''''. Frankfurt. 1624)
42
Respiratia laringelui se va exersa timp de trei luni, in saptereprize zilnice.
Etapa a VI -a: respiratia intern aVechii maestri orientali de Qi Qong mai numeau respiratia
interna "respirafia adevarata" sau "respirafia embrionara", prinasociere cu respiratia foetusului. Pe timpul sarcinii, fatul respi-rli prin intermediul cordonului ombilical. De aceea, acest tip derespirafie trebuie realizat fara zgomot, respirand asa-zis embri-onar. Respiratia este completa, Se umplu de aer atat plarnanii,cat ~i abdomenul. Cand inspiri, energia se deplaseaza, cu ajuto-rul mentalului, din centrul labei piciorului (punctul yongquan),pe coloana vertebrala, pana in varful capului (punctul baihui).Expiratia conduce energia inapoi din punctul baibui, prin danti-an, pana la punctul yongquan.
Respiratia interna se va exersa vreme de zece luni, in serii decate douazeci ~ipatru de reprize zilnice.
43
RESPlRATIA SPECIFICA,FLAcARII VI0 LETE
Respiratia pe care 0 abordam in cadrul meditatiei cu FlacaraVioleta este mult mai simplu de realizat. Important este sa fii relaxat,sa poti intra in acea stare de vibratie, specifics domeniului A!fti.
Daca dorim sa 0 .vizualizam", respiratia ar putea fi asemuita ape-r molcome, linistite, dar adanci ~iputernice ale unui fluviu. Ea nenfera starea de relaxare, ajutandu-ne sa trecem "dincolo de Porti ",In primele minute este bine sa ne concentram doar asupra
nspiratiei, sa vizualizam traseul aerului din momentul in careesta patrunde in trupul nostru, dar si fiecare organ in parte,
travers at de aer. Dupa ce ne-am focalizat intreaga atentie asuprainspiratiei, aceasta va fi indreptata apoi usor, usor, catre expiratie."Cujiecare expiratie devenim din ce in ce mai relaxati, mai relaxati.
cum simtim 0 usoard caldura ce nepatrunde intregul trup, simtim cdeste noi se asterne 0 stare de liniste ji pace interioard. "Intr-un cuvant,cet, incet, ajungem sa vibram in armonie cu intreg Universul.Pe parcursul intregii meditatii te vei concentra asupra expira-
tiei. De cate ori doresti sa cresti .flacara", vei expira. Nu ascundptul ca, in toate tehnicile energetice, in mornentul in care do-
resti sa iti extinzi campul vibrational, vizualizarea este completatade procesul de expiratie, Astfel, in timp ce, mental, vei vizualizacre~terea flacarii, in plan fizic vei expira lent.
Trebuie, totusi, sa tii seama ca procesul de respiratie este un adju-vant ~inu trebuie sa te gande~ti sau sa te concentrezi in permanentsasupra lui. Importanta este starea de relaxare, de armonie, de consti-entizare a scanteii Divine care se regaseste in fiecare dintre noi.
7. vezi pagina 788.
45
TRANSFERUL ENERGETIC.
SACRIFICIUL
(darul celui ce inipaza ritualul de grup)
Ritualul colectiv propriu-zis incepe printr-un transfer energetical celui care 11conduce catre toti participantii la el. La randul sau,prirneste aceasta energie de la Divinitate.
Totul se face cu acordul Divinitatii, al bunului Dumnezeu, allui Iisus Fiul ~i al Sfintului Duh.
Farama de energie purificatoare primita este perceputa initial cao fumlcatura in palma; in scurt timp, palma incepe sa se tncalzeas-ca, iar la un moment dat in centrul sau apare un punct violet carese mareste, luand forma unei flacari de aceeasi culoare. Aceastaincepe sa creased progresiv, cuprinzand toata palma. Este 0 flacaraminunata, de un violet stralucitor ~isublim, 0 Lumina Divina, carepurifica atat in exterior, cat ~iin interior, atat in plan fizic, cat ~iinplan energetic. Ea face ca tot ceea ce ne afecteaza ~i tot ceea ce nedoare sa fie ars ~i eliminat, lasand in urma ei doar lumina ~i puri-tate. A~a cum am amintit in primele pagini ale cartii, am primitacest ritual intr-o forma primara, in primii ani de facultate, de ladoctorul Schultz ~i de la Prof. Univ. Dr. Ing. Alexandru Maruta.De atunci s-au scurs aproape cincisprezece ani, timp in care l-ampracticat ~i l-am predat poate la mii de "studenti", avand un au-ditoriu divers, de la cursurile cu psihoterapeuti, medici ~i pana laintalnirile lunare cu cititorii revistei Lumea Mistere/or.
47
Cl'~~:"'\l •..•1· -; I· . ~· ....eI -,:~·••••·':
'.·.....·~t~ ,..,. ,. ... .'. ';.(";...~...
IN:
Sigiliu al laboratorului spagiric .Soluna",fondat in 1921 de poetu! ji papujarul de umbre
Alexander von Bemus, la Stift Neuburg, langa Heidelberg, ji continuat, cativa ani mai tarziu,
in Stuttgart. Potrivit lui Bemus, spagiria iatrocbimica, care dateazd de la Paracelsus, se reftra
la .acel tip de uindecare care include atat homeopatie complexa, cat ji biochimie ji treee dincolo
de ea insdsi; cdci, pe de 0parte, cuprinde intregul fond de medica mente al ambelor, iar, pe de alta
parte, ii ofera arganismului bolnav ingredientele indicate, in { ..} 0forma «descbisa» si, astfel,asimilabild, de felul mai ales al metalelor, semimetalelor ji mineralelor. Aceste medica mente,potrivit lui Bemus, au eftct prin «corpul fluid. sau «eteric» inoizibi! al omului.fiind, astfel,capabile sa puna in miscare forte oindecatoare.fara a impoudra organismul cu substanteotrauitoare Ii a-i face acestuia un rdu de duratd, ca el s4 se poatd reorganiza singur."(Von Bemus, Alchymie und Heilkunst, Stuttgart, 1936)
48
FORTA lMAGINATIEP, ,
Imayinatia se fixeaza punctiform vizat, nu lucreaza prin inter-
mediari.Dad iri vei completa puterea imaginatiei cu puterea credintei
~i increderea d dorinta ta se va realiza, urrneaza doar asteptareahotarata a realizarii. Astfel, dad inveti sa iti imaginezi cat mai, ,viu scopurile, sa vezi, sa simti, sa gu~ti, sa pipai, sa atingi telulpropus, atunci vei obtine tot ce vrei. "Dad vointa ~i imaginatiaajung la un conflict - spunea Emille Coue -, intotdeauna imagi-natia este cea care iese lnvingatoare."
Dad vei incerca doar sa te gande~ti sa scapi de un obicei prost,probabil te vei pacali, Dad iri doresti aceasta intr-adevar, atuncicu siguranta vei scapa, Ar trebui sa-ri doresti mai mult avantajelecare ar rezulta scapand de un obicei, decat abandonarea ca atare aobiceiului. Dad vei invata sa-ti doresti cu tarie suficienta aceste, , 'J'
avantaje, te vei elibera de obiceiul "involuntar."Concentrarea asupra abandonarii obiceiului, precum ~idecizia
in acest sens te leaga ~i mai mult de acel obicei. Se asearnana oa-recum cu decizia ferrna d din acest moment vei adormi - deciziecare, dirnpotriva, te va tine treaz.
Dad vrei sa iri diminuezi pofta de mancare, pentm inceput vatrebui sa revezi problema privita din exterior, anallzand-o detasat,ca ~i cum ai face-o pentru altcineva.
Care este problema: mananci prea mult, de pofta sau de nervi,la ore sau langa persoane nepotrivite, faci prea putina rniscare saudragoste sau din to ate care ceva?
Poate d problema depinde nu atat de cantitatea, cat de cali-tatea necorespunzatoare a alimentelor sau a companionului, sau
1. ln acest capitol au fast descrise tehnici specittce metodei de autocontrol predate deDr. Dan Seracu. 49
a orelor alese. Cel care ifi da raspunsul poate fi medicul, dieteti-cianul sau bioterapeutul de familie (vezi Bioterapeutul defamilie -M. Firu ~i D. Seracu).
De ce vrei sa slabesti? Esti atat de gras(a) incat iti periditezisanatatea, ori vrei sa devii mai atractivfa), slabind? Ambele mo-tive sunt bune pentru a slabi, dar trebuie sa te decizi asupra celuiadevarat ~i puternic, pentru a sti la ce avantaje sa te astepti,
Dad ai ajuns sa mananci ponderat, dad faci miscare sufi-cienta ~i ai doar un u~or surplus de greutate, atunci (exceptandcazul cand medicul iti recomanda expres sa slabesti) e preferabilsa ramai a~a cum esti. Sa iti modifici greutatea ar necesita unefort inutil fata de castigul pe care l-ai putea obtine. Probabil d aiprobleme mult mai importante in viata pentru care sa iti folosestienergiile, decat pentru a scapa de cateva kilograme in plus.
Dad esti intr-adevar decisfa) sa slabesti ~i stii pentru ce 0 faci,atunci pasul urrnator este sa-ti analizezi prin prisma simturiloravantajele ce vor rezulta in urma slabirii, Nu lua in searna doaravantaje generale, ca de pilda, "voi arata mai bine", ci concret,folosind to ate cele cinci sirnturi de care dispui.
De exemplu:• Vizul - cauta 0 fotografie mai veche in care esti atat de
slab(a) pe cat doresti sa devii.• Auzul - incearca sa-ti inchipui ce vor zice oamenii cand te
vor vedea asa slab cum ti-ai propus sa fii.• Gustul - inchipuie-ti aroma gustativa a acelor mancaruri
care pot figura din belsug in noul meniu adecvat scopului propus.• Mirosul - gandeste-te la aroma acestor mancaruri.• Pipiitul- inchipuie-ti cat de netede iti vor fi bratele, piep-
tul, abdomenul, soldurile, pulpele, daca vei slabi,~i torusi, nici aceste cinci simturi nu sunt suficiente pentru a
putea vizualiza profund. Esentiale sunt ~isentimentele. Inchipuie-ticat de minunat te vei simti dupa ce vei da jos kilogramele dorite!
Avand toate acestea in minte, realizeaza un ecran mental ~iproiecteaza-ti pe el imaginea actuala, cea pe care vrei sa 0 schimbi.Lasa sa dispara aceasta imagine in trecut (stanga), iar in dreaptaimpinge 0 imagine (poate fi 0 fotografie mai veche) in care aratiasa cum doresti sa devii dupa cura de slabire.
50
Cat timp te observi (mental) in aceasta ipostaza, incearca sa-tiimaginezi cu cat mai multe detalii cum te vei simti cand vei fi atatde slab(a)? Cum te vei simti cand te vei apleca sa iti legi sireturile]Dar cand urci scarile? Dar cand vei reusi sa scapi de aceste haine?Cand poti din nou sa te plimbi pe plaja? Ce vrei sa simti fata detine insuti daca vei reusi? Sa nu iti para cau de timpul pe care 11che1tuie~ti cu toate acestea. Treci senzatiile prin toate cele cinciorgane de sirnt, gandindu-te pe rand la cate un singur lucru, a~acum am amintit mai sus, ~i simte-te cat mai bine.
Acum, tot mental, treci in revista meniul obisnuit - nu numaice contine el, dar ~i cat ~i cum rnananci de obicei - ~i alege man-d.rurile ce pot fi consumate intre mese (de exemplu, morcovi).Spune-ti: "Corpul meu nu are nevoie de mai multa rnancare, nuva sirnti foame ~i nu va trimite semnale sa primeasca supliment."Fii atent(a) ca pe timpul meditatiei sa nu apara imagini ale man-clrurilor ce trebuie evitate!
tn timpul acestui program de slabire, este de 0 importantadeosebita sa iti fixezi un tel real. Daca ai un surplus de doua-zed ~i cinci de kilograme, atunci nu te poti gandi serios caIntr-o saptamana sa scapi de acestea ~i sa acati ca LeonardoDi Caprio sau Antonio Banderas! Eu, unul, ma indoiesc ca veiobtine chiar astfe1 de rezultate intr-un timp atat de scurt.
Ajutortlrtll penollne/oT suftrinde f%sind imllgini succesioeUna dintre cele mai simple, dar in acelasi timp ~icele mai eficien-
te metode de ajutorare a persoanelor cu suferinte patologice (dar nunumai) este utilizarea ecranului mental pe care se gliseaza trei ima-gini diferite. Este mai bine la inceput, dar nu este 0 conditie exclu-sivl sa cunosti dinainte bolnavul pe care vrei sa il ajuti. Cunoastereapoate fi fizica (il cunosti direct) sau psihica (mentala - il vizualizezi).Te ajuta, de asemenea, daca ti se spune in cateva cuvinte de ce sufera.Prin asta iti scurtezi mult timpul necesar (para)diagnozei.
lata ce ai de facur:a) Creeazl-ti ecranul mental, rosteste-ti 0 mantra de protectie ~i
de ajutor (in lipsa acesteia potl rosti 0 rugaciune, Tata! Nostru, deCXemplu)dupa care proiecteaza imaginea omului respectiv pe ecranulIIlental in partea stinga, vizualizandu-l cu suferintele sale cu tot.
51
ROSA ALBA XL
•Trandafiru/ a/b. Eu sunt elixiru! A/bu/ui, transformand toate metalele imperfecte in eelmai purargint.· Fizicianul cata/anArnald din Villanova (aprox. 1240-1311) citeaza: .Oricine m-afacut alb, mii poate face Ii rOIU.$i a/bu/, Ii rosu! au aceeasiorigine.•A/bu/ este transformat inrOlunumai printr-o fierbere uscatd (Cakinatio}, Iafil cum urina albii este coloratii in ga/ben prindigestia continua din organism.(Donum Dei, secolul al XVII-lea)
52
b) in etapa urmatoare, proiecteaza in partea dreapta a ecranuluio imagine a lui in care procesul de (auto)vindecare deja a inceput.tn primele tale incercari de ajutorare de la distanta, atunci cand nuai suficienta practica, incearca sa afli cum arata individul.
c) Acum proiecteaza - si mai in dreapta ecranului - imaginealui perfect sanatoasa, plina de energie ~i incredere in sine. Miscaincet aceasta imagine spre stanga, astfel incat imaginea maladiva(iar apoi, cea in curs de vindecare) sa iasa din ecran. Pe ecran varamane cloar imaginea siiniitoasii!
53
STAREA DE RELAXARE
Termenul de relaxare cuprinde trei aspecte primordiale.Prirnul se refera la activitatea cortexului cerebral- trebuie obti-nuta 0 stare de liniste ~ipace interioara, de destindere, de liber-
te a gandirii. Al doilea aspect vizeaza articulatiile intregului'ganism - se relaxeaza in special capul, vertebrele cervicale,erii, bratele, abdomenul, fesele, coapsele, gambele, treptat-Itat, intreg corpul intra intr-o stare de relaxare din ce in ce
ofunda. Cel de-al treilea aspect vizeaza organele interneebuie sa obtinern de asemenea 0 stare de relaxare.
de relaxare 0 putem defini ca fiind 0 stare lipsita deiune, dar nu trebuie sa 0 intelegem ca pe 0 moliciune.o putea percepe mai bine, este suficient sa parcurgeme etape:
1. Atat palmele, cat ~i talpile se ~ Jntr-o pozipe stabila,confera sentimentul de Iiniste co~;!!IilP"' ..~
are sau miscare. Capul devine dindin ce in ce mai destins.
2. Muschii devin din ce in ce mai relaxari, sangele ~i fluidelecorpului parcurg mai u~or traseele, irigiind si hranind mai bineorganele. Incepe sa se perceapa starea de relaxare.
3. Intregul corp devine un Univers plin de energie, unde totul secompleteaza, Nu exista nici un fel de tensiune, ganduri negative; sesimt un fel de confort ~i0 liniste care nu pot fi descrise in cuvinte.
In practica relaxarii este necesara destinderea mentalului, asentimentelor ~i a constientului.
Senzatiile pe care le-arn descris nu sunt subiective; ele nu tre-buie urrnarite pentru a fi atinse, intrucat apar in mod obiectiv, a~putea spune chiar spontan, de-a lungul procesului de relaxare.
Pentru ca energia sa aiba un efect cat mai benefic, pentru a cir-cula cat mai liber, este extrem de importanta relaxarea interioara~iexterioara. Elementele exterioare (zgomotele strazii, televizorulsau radioul, dezordinea din incapere etc.) pot perturba cultivareaenergiei. De asemenea, tulburarile interioare au efecte negative.
Avansand in practica, relaxarea completa poate fi realizata~i intr-un "mediu ostil "; dar, pentru inceput, aceasta se va faceintr-un loc linistit.
Ambientul eel mai adecvat este 0 incapere bine aerisita, larga,cu 0 temperatura ~i lumina moderata.
Nu trebuie sa porti haine prea multe ~i prea groase, ci imbraca-rninte lejera care sa nu te incomodeze. Renunta la curea, ceas, telefonmobil sau orice element perturbator, care te-ar putea deranja.
De asemenea, 0 buna relaxare nu va fi posibila imediat dupa 0
masa prea bogata. Evita alimentele sau bauturile prea fierbinti sauprea reci, care pot perturba echilibrul. Ideal este ca acestea sa fieconsumate la temperatura camerei. Astfel, organismul tau nu vamai fi nevoit sa le incalzeasca ~i va economisi energie. Va trebuisa astepti cel putin 0 ora dupa masa, 0 digestie optima se reali-zeaza atunci cand stomacul este plin doua treimi, iar capacitateade concentrare este maxima.
Nu este recomandat un regim alimentar strict. Totusi, estebine sa eviti alimentele prea grase sau cele total artificiale, Chiardaca le preferl pe acestea, prin practicarea acestor tehnici, orga-nismul se va autoregla ~i va sti ce mancare sa ceara, Un regimalimentar lacto-vegetarlan bazat pe hrana proaspata duce la re-zultate optime. Mananca atunci cand corpul tau 0 cere, atat catcere. Excesele nu sunt niciodata bine-venite.
56
Practicarea unei meditatii profunde nu este posibila atuncicand esti obositfa). Insistand, vei obosi ~i mai multo
Daca totusi vei dori sa practici, mai intai va trebui sa te odih-nesti mentaL Asadar, fa 0 baie sau plimba-te putin. Orice grija,orice factor de stres trebuie eliminate. Mintea se va pastra calma,!impede, departe de ambitiile lumesti. 0 stare de fericire, de calmtotal este semn ca practica ta va reusi.
La inceput, probabil ca gandurile negre nu te vor parasi usor,Pentru detasarea completa, este necesara multa practica, Poti incer-ca sa-ti relaxezi gandurile ~isa le privesti apoi cum se elimina singu-re, indepartandu-se de tine, ca niste nori dupa 0 ploaie de vara,
57
Personificarea timpului
r
smiC' incadratd de cele jaseere cosmice, bine-cunoscute
in Evul Mediu timpuriu.Cele cinci ere cosmice
anterioare, de la Adam
anii Ia nasterea lui Hristos,stdteau sub dominatia lui
Lucifer, in timp ce a jasea,
cea actuald, era impiiriitia
lui Hristos. Paralel cu
aceasta: oiata omului se
divide in [ase Piirti, de lacopildrie panii la senectute.;
(Lambert din St.Omer,Liber Floridus,
aprox. 1220)
Atunci cand ai reusit sa te concentrezi asupra unei anumitea corpului sau unei imagini exterioare, nu te incorda la maxjpentru a 0 vizualiza. Lasa ca lucrurile sa curga natural in
moment; trebuie sa urmezi calea natural, adica sa te gandeace a zona, dar nu la capacitatea maxima. Nu forta.
Privirea interioara (Introspectia) reprezinta 0 alta tehncultivarii atentiei. In ce consta aceasta? Privirea interioar
60
fi alizeaza atentia asupra unei anumite zone a orga-
c~ d~ poate, in acelasi tirnp, ~i sa viz~alize~e ~c~ivi.~atea,i~me. Vei «vedea" astfel cum functioneaza rinichii, de
ilacat timpul acordat cultivarii atentiei este mai lung.cu
atea de a «vedea" creste. Astfel, poate aparea asa-zisa-erioara", observand atat dinamica organelor interne,1in care energia circula de-a lungul meridianelor.
a anu
Pe muntele verde al primamateria, semnele materialelor
releuante sunt atribuitepiitratului magic de numere
al lui Saturn. in partea de
sus, soarele ji luna iji ridicii
.ftul imperial" [substantamercurialii) din retorta in care
afost botezat. Manuscrisul
din cercul Aurului ji al
Rosicrucienilor contine
paralele cu Aurea Catenaa Homeri a lui Kirchweger
(1781).(Materia Prima LapidisPhilosophorum, manuscris,tncepurul secoluluial XVIII-lea)
61
STApANlREA EMOTIILOR,
Atunci cand nu suntem calmi, cand nu ne stapanim emoti-ile, mintea noastra se lasa cuprinsa de 0 energie negativa, carese ridica de la nivelul organelor interne - grijile starnesc energianegativa a Pamantului, din stomac, frica ne napadeste cu ener-gia rece a Apei din rinichi, enervarea duce la ridicarea energieiFocului din ficat.
In traditia orientala mintea omului este vazuta asemenea unei,oglinzi care reflecta lumea inconjuratoare. Asadar, imaginile pecare le percepem zi de zi depind de capacitatea noastra de per-cepere. Daca avem mintea calma ~i ferrna, vom percepe mediulla adevaratele sale dimensiuni. Din contra, mentalul incordat,stresat, nervos va percepe distorsionat lumea inconjuratoare, iarjudecatile lui vor fi false. Intelectul incordat va lua realitatiledistorsionate drept adevarate, reale si, prin urmare, actiunile vi-itoare vor fi ~iele distorsionate. 0 asemenea persoana nu va putearelation a niciodata nici cu sine, nici cu ceilalti, Vremurile mo-derne pe care le traim presupun multa stapanire de sine, multafermitate in relatiile cu semenii nostri.
Pentru a atinge aceasta stare mentala calma ~i ferrna, trebuiesa ne eliberam de to ate prejudecatile culturale, sociale, cu caresuntem inconjurati inca de la nastere, Este 0 sarcina foarte dificilapentru ca trebuie sa indepartam 0 experienta de multi ani.
"~tiinta mintii", cultivata de inteleptii orientali, cuprinde di-verse tehnici care, invatate ~i cultivate cu atentie, due in timpla indepartarea prejudecatilor sociale ~i la perceperea corecta alumii. Un principiu de bad al «stiintei mintii" este acela ca su-biectul ~i obiectul perceptiei apartin aceluiasi proces ~i nu se potsepara unul de celalalt, Poti exercita in permanenta controlul asu-pra ta; controlandu-ti mintea, poti ajunge sa percepi mediullaadevaratele sale dimensiuni.
63
Pentru d. energia se transforma in spirit, fermitatea ~icalmul men-talului se obtin numai dad. energiile interne sunt calme, echilibrate.Asadar, mintea noastra este in legatura directa cu energia, iar calitateaenergiei determina in mod direct calitatea functiilor creierului.
Fermitatea ~icalmul pot fi sustinute, la nivelul fundamental alesentei, prin consumarea diferitelor substante nutritive care ajutala dezvoltarea norrnala a creierului. Pentru amplificarea functiilorcerebrale, primordiali sunt acizii grasi esentiali (elemente princi-pale in structura celulara a neuronilor si in lichidul cerebrospinal)si aminoacizii (care produc neurotransmitatori ce conduc mesa-jele de la celulele creierului la sistemul nervos central).
Exista anumite plante care amplifies circulatia cerebrala ~istimuleaza epifiza ~i hipofiza, sustinand activitatea creieruluipentru ca acesta sa comande trupului cele mai bune raspunsuri.Astfel, 0 modalitate este aceea a adrninistrarii de ginseng (Panaxginseng) asociat cu «arborele templierilor" (Ginqo bi/oba). In cazul
• Vantu! ii dd nastere in plintecele lui". in aer are lac nasterea pietrei jilosofole.(M. Maier, Atlanta fugiens, Oppenheim, 1618)
64
unei deficiente vitamin ice sau minerale, se va completa cu un com-plex de vitamine (A, B5, B6, C, E, D2, K) ~i Ca, Mg, Li, Fe ~iZn. Actiunea acestora este benefica numai atunci cand sangele estecurat, £ad «impuritati," Dad. sangele nu este curat, el transporta intoate tesuturile corpului, deci ~ila creier, diverse toxine. Mai mult,capacitate a sangelui de a transporta substante nutritive in corp estemult dirninuata. Atunci cand creierul este asaltat de substante toxi-ce care contin intr-o cantitate ridicata clor, metale grele sau acizi,nu se poate pastra starea de sanatate ~i, implicit, nu se pot obtinefermitatea ~i calmul. Pentru 0 purificare cat mai eficienta a sange-lui, un remediu recomandat este practicarea unui post «oshawa'? deo slptlmanl, de cateva ori pe an, sau consumul exclusiv de legumesau fructe proaspete lunar, timp de doua-trei zile.
Fermitatea ~icalmul fiind atribute ale spiritului, cea mai bunametod Ide cultivare a acestora rarnane meditatia, prin indepartareaperceptiilor senzoriale ~i eliminarea tuturor reactiilor emotion alenecontrolate.
I. Este0 dietd creatd de Dr. George Oshawa, fondatorul macrobiotic/i.Aceastd dietd este poate cea mai severd, dar tn acela~i timp ~i cea mai eficientd dintrecele propusede Dr. Oshawa. Dieta sebazeazd pe faptul cd trebuie sd mC1ncdmalimentecare sunt Tntr-un echilibru perfectcu mediul Tnconjurdtor, fiind astfel evitate toate bolile.ocurd Oshawa dureazd 10zile, puMndu-se tepeta tn fiecare primdvard. Dieta este binesd aiM utttuuouea compozitie: 7096pC1nd la 9096 din hrand sd fie reprezentatd decereale.Aceastd dietd curdtd organismul de impuritdti, elibereazd traseele energetice dincorp, permitC1nd curgerea energiei. Creeaza 0 limpezire ~i 0 claritate considerabild amintii, Tmbundtdte~te digestia, regleazd secretiile hormonale, tar tenul devine curatsttumino:Tncadrul acestei diete sunt permise urmatoatete alimente: trebuie ca pe durata celor10 zile sd se consume exclusiv cereale cu energie yang (orez, grC1u,mei, hri~cd), Iter-te, mdcinate ori sub formd de turtiTe sau terci (se prepard ca ~i mdmdliga), tn oricecornbtnaue sau cantltate; singurul ingredient admis fiind sarea. Pe aceastd perioaddsepoate consuma doar apd platd sau apd de izvor.
65
Con~tientizarea acestui efect miraculos, vizualizarea culorii vi0-let ~iasocierea ei cu 0 lumina purificatoare, cu Har Divin, sunt esen-tiale pentru reusita acestui ritual de meditatie integrativa. De altfel,~ficienfa acestuia este deterrninata, pe de 0 parte, de priceperea ~idaruirea celui care 11conduce si, pe de alta parte, tocmai de putereade concentrare ~icapacitate a de vizualizare ale practicantului.
Pe langa aces tea, arte important il joaca Incre-ea. Da! lucre . redinta Ta in vindecare,dendoe parcursu am ocazia sa cunosc multi oameniin special dupa ce au participat la prima "meditarie", irni
neau: "Domnule doctor, nu am reusit sa vad culoarea violet,sa ~tiri ca ma simt foarte bine ~i nu ma mai doare nimic ..."
Important este actul de vindecare, perceptia extrasenzoriala ~i1WwaJ.iz:uea fund doar clemente secundare actului de vindecare.
Jean: dintre noi percepe lucrurile intr-un mod diferit, chiarculorilor este perceput diferit de 0 persoana sau aha,
~:~-!i!~QlIIea,.este aceeasi pentru noi top atunci cind
FORrA SUBCON~TIENTULUI
Foarte putini oameni stiu sa-~i foloseasca forta subconstien-rului pentru a ameliora starile de suferinta. Poate ca tocmai deaceea sunt atat de multi "speciali~ti" care considera tratamentulpe cale psihica drept ceva mistic ~iinexplicabil. Chiar ~iin ceea ceprive~te psihoterapia sunt inca multe retineri in randul populatieidin Tara noastra in a accepta sau nu un astfel de tratament.
Ar fi bine de stiut faptul ca abordarea psihoterapeutica nu estepentru nebuni, ci pentru oameni normali ce au inteles ca existaprobleme de natura psihica ce pot fi rezolvate lara ajutorul, neap a-rat, al medicatiei neuroleptice. Poate ca este mai u~or sa i~i creezi,a~a cum spunea Dan', 0 pasiune pentru teancurile de reTete plinede medicamente prescrise de medici, pentru nu stiu ce "boala",mai mult sau mai putin banala, ins a medicamentele administrate,indiferent ca stii sau nu, ca vrei sau nu, vor crea ~iefecte secundare,unele poate chiar mai grave decat suferinta initiala.
Irni arnintesc exemplul pe care rni-l dadea Dan, care rni s-a parutsuficient de edificator: "Copilul a inceput sa tuseasca. Te duci la me-dic, de la ella farmacie, iar de acolo revii acasa cu 0 punga plina cuantibiotice, ~iasta in cazul unei tuse banale, unde 0 tot atat de banalainhalaTiea unei infuzii de musetel sau trasarea unor u~oare dungi cumu~tar de masa, intre baza gatului ~ibaza sternului, fac minuni."
~tii cumva de unde provine cuvantul "antibiotic"? Daca nu,ifi spun eu. Etimologic, el provine din doua radacini: ANTI ~iBIOS. Mai este nevoie de traducere? Adica, impotriva vietiil~tii ce efecte secundare creeaza folosirea unui antibiotic? Te las sale ~escoperi singur.
In ceea ce ma priveste, poate a~ fi mai castigat daca Ti-a~spunecl 0 abordare alternativa sau cornplementara nu ti-ar crea nici unrise, ci, dimpotriva, ai putea sa iTirecapeti sanatatea ~imai apoi sa-------1. 01. Dan Seracu.
69
ti-o pastrezi, fara complicatii inutile, fara a fi necesara obtinereaunei retete (deci, fara pierdere de timp), doar printr-o abordaredirecta ~i simpla, recurgand la metode traditionale bazate pe fo-losirea plantelor, mineralelor ~i,mai ales, prin implicarea subcon-stientului in actul de vindecare.
70
Cercetarile scot in evidenta tot mai mult legaturile care existaintre subcon~tient ~i corpul fizic, dar cunostintele sunt inca des-rul de disparate. Cu toate acestea, putem trage 0 concluzie foarteirnportanta: subconstientul are un rol deosebit de puternic, necu-noscut inca pe deplin in viata noastra.
Sunt convins ca, abordand aceste tehnici ~imetode de lucru cusubcon~tientullor, oamenii vor trai in armonie cu tot ceea ce iiinconjoara, deci vorn functiona perfect. Ar fi bine sa ne amintimdi "omul a fost creat de EL, dupa chipul ~iasemanarea Lui", adi-ca perfect. Dar EL, cunoscandu-ne in totalitate, stia dinainte cavor aparea diferite dereglari, provocate sau nu direct de noi insine,care vor afecta starea de armonie cu intreg Universul. Tocmai deaceea, EL ne-a dotat cu elemente ~iposibilitati suficiente pentrua restabili starea de armonie.
Prin aceste tehnici meditative sau de relaxare, noi nu facemaltceva decat sa cream aceste posibilitati de autoreglare-auto-vindecare.
Diagrama reprezintd
posibileie relatii Ii
transformari ale celor
patru elemente, ambele
posibile in cazulfiecaruielement cu oricare
dintre celelalte Ii ludndin consideratie cele
patru anotimpuri Ii
temperamente. Pamant>toamnd - melancolic, foe -
varii - coterie, aer=primauara - sanguin,
apa - iarna - jlegmatie.
Isidor din Sevilla. De natura rerum. antologie de manuscrise,aprox. 800 d.Hr.
71
PUTEREA GANDULUI TAu
Toti cei care intra in meditatie ar trebui sa se gandeasca nuI I
numai la aspectul de sanatate, ci ~i la latura spirituala, la tot cereprezinta planul spiritual. Pentru ca, daca toti mediteaza catreplanul spiritual, imagineaza-ti ca alaturi de puterea ta mai pri-mesti ~iputerea celor din jurul tau.
Cand exersezi meditatia cu Flacara Violeta, gandeste-re caifi creezi un anumit viitor, un anumit plan de via~a, pentru ca tevezi sanatos, i~ivezi familia sanatoasa, incercand sa i~i ~ireamin-testi in felul acesta, desi nu constientizezi, de toti cei dragi, pecare, poate, ~i-i apropii.
In continuare va redau exercitiul creat de Dan ca exemplupentru a ne putea da seama de puterea gandurilor noastre.
Inchipuie-p ca stai in bucatarie ~i tii in mana 0 lamaie pe caretocmai ai scos-o din frigider. Ii simti in mana racoarea, Prives-re-i coaja galbenal Este galben-cerata ~iare doua mici excrescenteverzui la capetele diametrului mai lung. Apas-o putin, simte-irezistenta ~i elasticitatea.
Acum ridica lamaia la nas ~i simte-i aroma. Nu-i a~a ca esteo aroma splendid a? Taie-o in doua ~i miroase-o din nou! Aromaeste ~i mai puternica, Acum musc-o ~i lasa sa i~i umple gura cuaroma sucului. E minunat acest gust, nu-i a~a?
Daca ti-ai folosit cum trebuie puterea gandurilor, in acest mo-ment ar trebui sa ai gura plina de saliva.
Sa privim ins a putin in culise:Simplele cuvinte pronuntate mai sus (ori citite) infiuenteaza
activitatea glandelor salivare. Dar aceste cuvinte nici macar nureflecta ceva real, ci doar ceva genetic, inchipuit. Majoritatea din-tre noi i~i inchipuie despre cuvintele folosite do reflecta sensuri
73
care pot fi bune sau rele, adevarate sau false, tari sau slabe. Estecorect, dar numai pe jumatate. Cuvintele nu numai di reflectarealitatea, ci 0 si creeaza, ca in cazul de fata salivatia,
Creierul nu este numai un translator al intentiilor noastre, ci~iun organ de prelucrare ~i inmagazinare de inforrnatii, avand ingrija ~i corpul nostru. Spune-i, de exemplu: Man/me 0 Idmaie, ~iimediat actioneaza dand ordine ~i transmitand informatii., 'j"
Natural, durerea de cap apare ori de care ori 0 amintim. Stareanorrnala a corpului este sanatatea, directie in care creierul lupracu toate mijloacele ~i energiile pe care le are la dispozitie in pro-cesele fiziologice. Cu timpul, folosind inadecvat cuvintele, reusimsa-i stabilim ~i chiar sa-i distrugem sistemul de aparare, ~i atunciel creeaza boala comandata.
Cuvintele noastre primesc 0 forta suplimentara in functie de ni-velul constiintei proprii ~ial constientizarii a ceea ce pronuntam,
Daca spui suficient de convingator: "Doamne, asta ma doa-re", durerea va veni neintarziat, Daca spui cu 0 traire suficient deputernica: "in aceste conditii nu 0 sa pot realiza nici macar unlucru marunt", afirrnatia devine realitate, iar exceptia este apa-rent indreptatita.
Emile Coue a fost timp de aproape treizeci de ani farmacist inTroyes (Franta); ~itotusi, el nu a devenit celebru datorita magnifi-celor sale retete, ci datorita unei propozitii simple, banal de simple:"Zi de zi md simt din ee in eemai bine din toate punetele de uedere" (vezi,pentru detalii, Autoeontrolul pe ealea autosugestiei, Samuel Weiser,New York, 1974). Cu aceste cuvinte, el a tratat mii de pacienti deboli considerate incurabile la vremea respectiva, unele dintre elefiind inca ~i astazi nerezolvate de medicina alopata. Emile Coue ainaugurat, in 1910, 0 clinica gratuita in Nantes, unde a tratat miide pacienti cu cele mai diferite maladii (reumatism, dureri acutede cap, astm, pareze, TBC, balbaiala, deforrnari ale tegumente-lor datorate TBC-ului etc.). "Niciodata nu am tratat pe nimeni -spunea el-, ci i-am invatat sa se trateze singuri." lata ce facea:iipunea pe pacienti sa repete de douazeci de ori propozitia amin-tita mai sus inainte de masa si inca de douazeci de ori seara, petoata perioada internarii. Actele dovedesc in mod incontestabil capacientii paraseau clinica intr-adevar vindecati! Dupa moartea sa,
74
in 1926, metoda a disparut aproape in totalitate. Paradoxal, dadar fi fost 0 metoda complicata pe care specialistii sa 0 poata invatai folosi, atunci ea ar mai fi fast utilizata ~i azi.
§ Deoarece in nivelurile A!fa ~i Teta forta cuvintelor este mult in-tarita, am adaptat putin metoda Coue. Conform metodei sale, veis une:"Azi md simt mai bine dealt ieri din toate punctele de vedere. "Jupa care: .Sunt protejat cu ajutorul Luminii fatd de orice injluentd,ituiiferent de tip, mod de actiune si directie de actionarel'<Sun: 0fiintd
tie lumind Ii nimic din ceea ce este intunecat nu md mai poate afecta:"Chiar ~iaceste doua fraze simple - vei vedea - vor produce mul-
te rezultate benefice. Iti recomand ca, dupa activitatea cotidiana azonei A
DORINTA ~I VOINTADE ATE VINDECA
Putem spune, in primu1 rand, ca esentiala este dorinta de afi vindecat. Dumnezeu da omu1ui Haru1 Sau numai daca acestavrea sa-1 primeasca ~i-1 doreste din tot sufletul, Vointa omu1uieste libera ~i aceasta este cea pe care Dumnezeu a daruit-o ornu-1ui prin liberu1-arbitru. Dumnezeu cere in primu1 rand omu1uisa cunoasca; cunoscand, sa iubeasca; ~i iubind, sa fie gata sa im-plineasca voia Sa. Atributu1 mintii omu1ui este Haru11ui Dum-nezeu, iar Dumnezeu se daruieste celui ce vrea ~i crede in El.De aceea putem spune ca, intr-adevar, vointa omu1ui este esentiala.
Omu1 are datoria sa evo1ueze in conformitate cu Haru1 primitde 1aDomnu1, sa staruiasca in Har ~i sa se lase patruns de el. Fap-tul d exista Dumnezeu eel atotputernic, care poate sa vindece oriceboala, omu1 putand fi astfel izbavit de suferinta, nu este suficient.Este necesar ca omu1 sa doreasca cu adevarat sa se msanatoseasca,pentru a dobandi de 1alisus tamaduirea bolilor sale.
Mai departe, vointa de a se vindeca trebuie sa se manifeste nunumai in chemarea in ajutor a 1uiDumnezeu, ci ~iin urmarea tra-tamentu1ui. Sfmtul loan Gura-de-Aur spunea ca bo1navu1 trebu-ie sa co1aboreze cu doctoru1 pentru ca in felu1 acesta actiunea me-dicamentelor va fi inlesnita. In cazu1 bolilor sufietului, acest 1ucrus-ar traduce prin faptul d omu1 trebuie sa ramana intru lisus ~isa primeasca cu toata inima ceea ce vrea E1 sa fad pentru vinde-carea 1ui. Atunci cand omu1, bo1nav fiind, nu primeste ajutoru1,cade prada bolii, iar dad, mai mult, se impotriveste ajutoru1ui,putem spune ca ia partea bolii, sinucigandu-se.
Credinta este cea mai puternica forta de care omul se poate folosi~i cea dintai conditie ca el sa se poata vindeca. Credinta puternica,deplina, desavar~ita, reuseste sa vindece cu adevarat, Prin credinta,
77
omul poate ajunge la cunoasterea de sine, dar ~ila cunoasterea tutu-ror lucrurilor. Credinta are pentru om rolul unei platose care-l apara~i-l face de nebiruit. Omul, atunci cand are credinta deplina, poatesa "mute muntii din loc." Atunci cand exista credinta, nici chiar ceamai mare nenorocire nu ne poate duce la deznadejde.
Hermes Trismegistos ji focul creator care uneste contrariile.(D. Stolcius yon Stolcenberg, Viridarium chymicum, Frankfurt, 1624)
79
EFECTELE IERTARII
~I ALE iMPAcARII
De multe ori este foarte greu sa-~i recunosti greseala ~i sa-~i ceriiertare, mai ales daca cineva a plecat din lumea pamanteana. $i, atuncicand spunem acest lucru, ne referim ~i la cei care au plecat, care autrecut deja de .Porti," Exists un pasaj la sfar~itul meditatiei care neindeamna sa ne gandim la cei care ne-au gresit, Ardem tot ceea ce arinsernna acelliant de durere, acel lant al intunericului, acele zale desuferinta, tot ceea ce a insemnat suparare si, in acelasi timp, ne ceremiertare ~i luam iertarea de la cei carora Ie-arn gresit, impacandu-neastfel ~icu cei ce ne-au gresit ~icu cei carora le-arn gresit.
Ne cerem iertare, ne impacam ~idaruirn Pace, Lumina, Iubiretuturor celor carora le-arn gresit, Indiferent ca am faptuit aceastagreseala cu gandul, cu yorba sau cu fapta, indiferent de suferintape care am pricinuit-o, indiferent daca ei se mai afia aici sau dejaau trecut dincolo de poarta, indiferent daca, in plan fizic, ti-arfi foarte greu sa i~i ceri iertare. Poate ca este un om care, panas~ ii ceri in plan fizic iertare, ar trebui sa ii ceri altfel, ca sa tepori apropia de el. Pentru ca sunt ~i oameni care nu sunt prega-tiri, inca, sa te ierte. Se pot intampla in via~a tot felul de situatii.Sau tu nu esti inca pregatit(a) sa i~i recunosti gre~eala in fata lui,sau nu ai cum sa ajungi la el, sau este cineva care a plecat deja. $i efoarte greu. In felul acesta pori sa trirniti, pentru ca aceasta ener-gie este universala, Oriunde in lume, 0 regasesti. I~i ceri iertare ~id~ruie~ti in locul acestei iertari lumina.
Dupa care, la randul tau, ierti. Ierti toate gre~elile celorlalti.~i 0 sa-ri aduci aminte de toate durerile pe care ri le-au prici-nUit ~i, daca ai fi fost in mod normal, in plan fizic, ti-ai fi zis:
81
"Oh, de ce sa-l iert? Pai, uite ca a facut nu stiu ce, ca mi-a creatcutare suferinta sau a stricat ceva ce nu se mai poate repara ..."
Odata ce ai intrat in aceasta meditatie, te-ai ridicat din planulfizic, pentru ca lasi deoparte totul. Astfel, i~i e mult mai usor sa teridici deasupra valorilor materiale ale acestei lumi. Pentru ca, maidevreme sau mai tarziu, fiecare dintre noi plecarn dincolo, trecemdincolo de "Por~i." Iar cand trecem dincolo de "Por~i ", nu luamdupa noi decat ceea ce este in sufletul ~i in constiinta noastra,
In primul rand, se poate spune ca atat Iertarea, cat ~i Impa-carea pot fi 0 rezolvare a problemei propriei noastre identitar].Propria Identitate este rezultatul unui raport intre Eul Actual ~iEul Ideal al unei persoane, rezultatul unui raport intre ceea ceeste OMUL, cu darurile ~i limitele sale, ~i ceea ce crede el catrebuie sa fie. Astfel, se naste in individ sentimentul de Stirna deSine, care reprezinta 0 conditie ca omul sa poata trai echilibratdin punctul de vedere al raportului dintre el ~i semenii sai.
Atunci cand conceptia omului despre sine este pozitiva, el va aveao predispozitie perceptiva favorabila in raport cu ceilalti ~iinvers.
Dar la fel de importante sunt ~i capacitatea omului de a re-cunoaste meritele ~i calitatile celorlalti, cu valorile lor esentiale,pozitive, precum ~i curajul ~i libertatea de a-i accepta pe ceilalti
82
tn diversitatea lor ~i cu limitele fiecaruia. Cei care, cu buna stiin-fl, i1 incadreaza imediat pe interlocutor in functie de grupul deapartenenfa al acestuia ii ignora acestuia realitatea sa specified,nu-i recunosc individualitatea ~i felul sau particular de a fi ~i de aglndi, aplicandu-i in felul acesta 0 eticheta. Cei care se cornportaintr-o asemenea maniera apeleaza la un mecanism de aparare,care se iveste atunci cand se simt speriati de realitate, neavand eiin~i~i curajul de a 0 infrunta. Se tern de ceilalti oameni, crezandcl ace~tia vor fi potentiali concurenti sau chiar adversari. Cel carenu se sirnte suficient de puternie in interiorullui va avea dificul-tlfi in a-i perrnite celuilalt sa fie el insusi, atunci cand acesta areidei diferite de ale sale sau chiar in contradictie. Astfel se va nasteo stare conflictuala.. De cele mai multe ori gre~im fata de ceilalti~i con~tientizam asta, dar fata de noi, oare de cate ori gresim?
Oamenii considera ca au gre~it fata de ei numai in momentulclnd au ajuns pe patul de spital sau cand s-a intamplat 0 neno-rocire. Atat. Nu merg mai departe de aiei. Doar acele gandurice distrug armonia, ce creeaza senzatia de suferinta dar fara unsuport real in plan material, fara sa se intample ceva concret, potcrea in timp adevarate suferinte, Este suficient sa te Impaci cutine lnsuti, ~i aceste posibile suferinte, create de gandurile talenegative, sa nu se mai manifeste nicicand. $i aici intra regreteletardive, ura, invidia, toate agresiunile ~i amintirile dureroase, pecare noi Insine ni le-arn creat. In acest fel putem sa ne purificarn,curatindu-ne practie de tot ceea ce ar insemna suferinta, de totceea ce ar insemna in primul rand program de autodistrugere.Pentru ca, fie ca vrem, fie ca nu vrem, cu fiecare suparare, in-tr-un fel sau altul, cream anumite programe de autodistrugere,,i, culmea, ceea ce-i mai rau este ca, generand aceasta energie,cu vibrane joasa, atragem ~i absorbim din jurul nostru programesimilare de distrugere.
83
"Daca nu gdselti 0 rugaciune care sa-fi pfaca, inventea:ui tu una. «
Sfdntul Augustin
CHEI ~I MANTRE-
PUNT I SPRE LUMINA,
M-ar bucura nespus ca cei ce initiaza ritualuri colective sa !inaseama de 0 serie de aspecte ce urrneaza sa fie descrise, deoarecele pot marca reusita sau pot sta la baza esecului, atunci cand suntignorate. in continuare voi oferi 0 serie de expresii-cheie care des-chid sau inchid 0 parte din campurile energetice, ducand astfella obtinerea purificarii fira riscul vampirizarii de energie sau alaparitiei influentelor malefice pe tot parcursul ritualului colectiv.
Mantrele:"Sunt copilu! Domnu!ui ~i sunt creat din Lumina, dupa chipu! ~i
asemanarea Sa","Nimic din ceeaceeste intunecat nu md mai poate atinge" ~i"Sunt constient deforta mea ~iam puterea sa mi-o stapfmesc",
rostite inca de la inceput ~i repetate de cateva ori pe parcursulritualului, au atat un rol de protectie, cat ~i de prevenire a unoreventuale abuzuri. Aceste mantre reverbereaza in mentalul prac-ticantului, pregatindu-l din punct de vedere psihic ~i energeticpentru 0 autentica experienta ezoterica ce va cuprinde, alaturi depurificarea energetica, sublime momente de inaltare spirituala.Sl nu uitam ca rolul eel mai important 11au entitatile benefi-ce divine (Arhangheli, Serafimi, Elohimi, ingeri pazitori, Ghizispirituali, Maestri astrali), care ne ajuta ~i ne vegheaza in perma-nentl, sunt alaturi de noi ~i la bine, si la greu; datorita lor suntemprotejati ~i primim Lumina ~i ajutorul Divin.
Asadar, pentru 0 reusita deplina, trebuie sa apelarn la acestemantre, avand incredere in ajutorul divino
eu tot respectul, ii rog pe acei initiatori de rneditatii colectivece au aparut, a~a din senin, npentru ell se poarta in ultima vreme",in special pe cei ce i~i permit sa vina la intalnirile lunare Cll cititorii
85
revistei Lumea Misterelor, ca sa Tina aceste meditatii, sa nu uite capot face rau foarte u~or celor care participa la aceste pseudome-ditatii, Nu de purine ori am avut neplacuta surpriza sa constat camulte dintre persoanele ce participau la aceste ritualuri, din respectsau doar pentru ca, pur ~isimplu, se aflau in sala, au acuzat stari deoboseala, de Iesin, migrene, senzatii care in mod normal nu aparin timpul unei meditatii ~i nici dupa aceea. Parerea potrivit careiaanumite suferinte se exacerbeaza in procesul de vindecare, declan-sat in timpul meditatiilor, mi se pare exagerata ~i puerila. Atat intimpul, cat ~idupa meditatie, este normal sa ne simtim bine, calmi,linistiti, revigorati. intreg trupul este relaxat, iar fiinta noastra tra-ieste 0 stare de implinire sufleteasca ~ide pace interioara,
Rtprtzentart III spafiu a sistemului ptolemaic. ,Majoritatea jilosofilor antici crtdeau c41umeasupralullar4, i.e. eerurit« eteric«; eraformat4 dill mai multe cercurisau sfer», so/ide sau deduritatea diamalltului, celemari dintr« ele cOllfill4l1du-lepe cel«mici. $i c4stelele, asemeni cuielordill zidul ullui ~apor sau asemeni altui o"iect lrallsporta"iI { ..}, eraupuse III mi;care de aceste«,"(A. Cel/arius) Sftra opac4plasat4 exlrtm a stelelorjixe era cUlloscut4ce Primum Mo"ile, ,primami;cat4', IlIlruc4t,jiilld colldus4 de dragostea di~iIl4, dec/all;a mi,carta tuturor celorlaltesfer«:(A. Cellarius, Harmonia Macrocosmica, Amsterdam, 1660)
86
Cele trei ere cosmiceale luiJoachim dill Fiore (aprox.1130-1202). Prima er4 est«aceeaa Tat41ui (jas), eraVechiului Testament, ;iconstain Ltgea lui Dumnezeu ;ifricadeActsta. A doua er4 este eta aFiului, a Bisericii ;ia credinteiin C~nt. A treia er4 estece«a SflJntului Dub - pt cartJoachim din Fiore I-a ~4zutapropiindu-st -;i este un timpal "ucuriei ;iallwert4fii.Ea aduct cu sine 0 nou4intelegtrt intuiti~4 ;isimIJolic4a Scripturilor, sflr;itul,"istricii ziditt" Ii instituireaunei noi ordini conttmplati~t.Aetast4 er4 spiritual4 ester4s4ritul pt cartJaco" Biihmt ;ialchimi;tii l-eu ~4zut ap4r4ndla munt, rtformarea general4a Rosicrucienilor.Qoachim din Fiore,secolul al XII-lea)
Cred ca doar la aceasta se rezurna rrairile din timpul uneirneditatii, in nici un caz starea de suferinra nu este compatibila
cu meditatia.
87
»Studiazd ca Ii cum ar trebui sd trdiesti oesnic;traieste ca Ii cum ar trebui sd mori maine. «
Sfantullsidor
STRUCTURA ENERGETICA
A CORPULUI UMAN
Peste tot, in Univers, in mediul in care traim, ~i chiar in cor-pul nostru, exista forte neb anuite , nevazute, de cele mai multeori nedetectabile cu cele mai sofisticate instrumente stiintifice,Daca de mii de ani culturile orientale cunosteau ~i valorificauaceste forte, in civilizatia occidentala ele au patruns mai greu (cuajutorul invatatilor din Extremul Orient), abia in ultimele deceniica~tigandu-~i adevaratul rol. De la vechii invatati orientali, stim caexista 0 legatura stransa intre energie ~ispirit. Spiritul se creeaza dinenergie, noi, oamenii, suntem fiinte de energie, traind intr-un universde energie purtatoare de inforrnatie. In cercurile stiintifice, acesteforte sunt cunoscute sub denumirea generica de energie subtild.
Unele dintre aceste forte au fost descoperite ~i explicate, intimp ce altele - desi suntem constienti de prezenta ~iactiunea lor -se lasa in continuare explorate. Insa un lucru este cert, recunoscutde toti: aceste forte nevazute ne afecteaza neincetat viata de zi cu" ,zi. Totul depinde de noi, de felul cum reusim sa recunoastem acesteforte, sa le stapanim, sa le facem sa actioneze in folosul nostru.Cunoscand ~istapanind energia subtila, vom reusi sa ne cunoastemmai bine, sa intram in armonie cu noi insine ~i cu ceilalti, cu in-tregul Univers. Prin alimentatie, prin programul de lucru ~i deodihna, prin actiunile noastre, dar ~iprin practicarea unui programde cultivare a energiei, putem deveni stapanii propriei energii.
Putem spune ca Omul este, in primul rand, 0 fiinta energetica.Trupul uman este alcatuit ca un microcosmos. EI este format nunumai din muschi, oase, organe interne etc., ci detine ~i0 structuraenergetica foarte cornplexa care conduce activitatea corpului fizic.
Pamantul, la randul lui, este un urias camp energetic, careabsoarbe ~i radiaza energie, influentand campurile energetice aleomului. Cunoscand faptul ca Pamantul poseda ~iradiaza energie,
,. -at '.
89
precum ~i felul cum functioneaza aceasta energie, putem trai inarmonie cu intregul Univers.
Campul energetic uman este cunoscut sub diferite denu-miri - aura, biocamp sau corp de energie bioplasmatica - indeobstestiute ~i intrebuintate de multi oameni cu referire la semenii lor.Intr-adevar, de cate ori n-am spus despre cineva ca dezvolta 0
energie nebanuita? Ca, aflandu-ne in apropierea unei asemeneapersoane, suntem "cotropifi" de energia care ernana din ea? Sauca 0 persoana are 0 aura pozitiva sau negativa? Energia umariaeste asemenea campului electromagnetic. Omul este 0 fiinfarnagnetica, dispunand de polaritate: pozitiv-negativ, nord-sud.Cuceririle actuale ale tehnicii au reusit sa inregistreze aura umariape filmele fotografice (efectul Kirllan) sau pe casete video ...
Corpul fizic se manifesta in trei star! de agregare: solida, lichida~igazoasa. Este format, de exemplu, din oase, rnuschi, sistem cir-culator, sistem nervos, creier, glande endocrine etc. Trupul este unsuport format din macromolecule, carora cele mai lente vibratii ledau viafa. Aceste macromolecule ne fac sa comunicarn cu solul,dandu-ne senzatia de greutate ~ide prezenta a lucrurilor.
Campul energetic uman este format din mai multe straturi ener-getice principale care "imbraca", rand pe rand, corpul fizic, astfel:
eORPUL ETERIC
Corpul eteric se poate observa in imediata apropiere a corpu-lui fizic ~i are vibratia cea mai apropiata de cea a materiei fizice.EI patrunde corpul fizic in mod intim ~i il depaseste pe contur,in general cu circa trei-optsprezece centimetri. Este hranit prinintermediul respiratiei, din mediul exterior, ~i al imaginatiei, algandurilor ~i trairilor noastre, din interior.
Corpul eteric are urrnatoarele patru functii principale:- reprezinta fundamentul fiecarei parfi a corpului fizic, avand
impregnat in el 0 energie holografica, ceea ce face po sibil ca infiecare parte sa se gaseasca inforrnatia intregului;
are rol de revitalizare a corpului fizic;
90
- reprezinta un punct de curatare pentru toate fortele careajung in planul fizic, din dimensiunile superioare, acestea fiindfacute sa tread prin sistemul nervos, endocrin ~i sanguin;
- este transmitatorul ~i receptorul impulsurilor telepatice denatura intuitiva, mentala sau emotionala,
Este format dintr-o impletitura de fire eterice, consolidata prinlinii de forta, care, intersectandu-se, forrneaza, prin insusirile lor,puncte ~iplexuri energetice. Atunci cand un mare numar de liniide forra se intersecteaza intr-o zona, plexul energetic format estemai important. Liniile de forra se numesc meridiane energetice,iar plexurile energetice pot fi principale, secundare sau puncte demeridian. Astfel, avem ~apte centri energetici principali (Chakreprincipale), douazeci ~i unu de centri energetici secundari (Cha-kre secundare) ~i trei sute saizeci ~i cinci de puncte energetice deacupunctura deservite de aproximativ saptezeci ~i doua de miide meridiane energetice, dintre care doisprezece meridiane prin-cipale ~i opt meridiane numite "curioase." Putem sa amintim ~imeridianele Ida, Pingala ~i Shushumna. Toate aceste meridianeremarcabile se bifurca ~i se capilarizeaza, patrunzand in locurilecele mai tainice ale fiintei noastre. Prin aceste meridiane curgeincontinuu 0 energie luminoasa, culoarea ei variind de la albastrula cenusiu. Aceasta energie este dispusa in cantitati mari in jurulnervilor ~i favorizeaza transmiterea fluxului nervos de la creierla periferie ~i invers. Impulsurile electrice ale neuronilor ~i celeelectromagnetice ale plexurilor energetice se transmit prin inter-mediul meridianelor energetice in tot corpul. Coloana vertebra-la este suportul material al campului electromagnetic al omului,avand creierul pozitionat la nord ~i coccisulla sud.
Corpul eteric extrage prana (chilqilki) de la cele mai rafina-te niveluri ~i 0 introduce in circuitul energetic al fiintei, prinintermediul Chakrelor energetice. Aceste Chakre realizeazaschimburile dintre campul universal unificat ~i fiinta umana.Tot ele sunt receptori subtili ai corpurilor energetice, ce realizeazainterfata acestora cu glandele endocrine. In acest corp se observafoarte bine organele bolnave, caci au 0 culoare modificata, maiintunecata decat a celor sanatoase, Este, totusi, mult prea multsa se spuna d se poate face 0 asa-numita diagnoza, in functie de
92
culoarea perceputa in dreptul unui organ. Informatiile primiteprin vizualizarea acestui camp, cumulate cu alte date specificeparadiagnozei, pot depista aparitia unei afectiuni cu mult timpinainte de detectarea acesteia in planul fizic.
Corpul eteric este deosebit de sensibil la efectele alcoolului. Aces-ta are proprietatea de a-i stimula vibratiile, Din acest motiv, in tradi-fia populara i se da un strop de alcool persoanei care a avut 0 ernotie,ca sa 0 "remonteze." Impreuna cu corpul mental ~icu corpul astral,corpul eteric poate sa apara in anumite situatii, in cazul mortii brus-te, violente, in cazul unor accidente sau crime, ca 0 fantoma, dupamoarte. Acest fenomen poate sa survina atunci cand, ca sa transmitaun mesaj celor vii, sufletul imprumuta energie din mediul incon-jurator si, in special, de la mediumul prezent. EI i~i redobandesteatunci forma ~ienergia, intr-un mod trecator, ceea ce Ii permite sa semanifeste. In urma autopsiei, in dreptullocurilor unde au fost pozi-fionate organele extirpate, acest camp dispare. EI poate fi perceptibilin jurul corpului fizic inca doua-trei zile dupa ce a survenit moartea.Poate disparea cu mult mai repede dad defunctul a suferit 0 moarteviolenta, Corpului eteric Ii corespunde elementul Apa,
Corpul eteric poate prezenta manifestari patologice din cauzaintreruperii cornunicarii acestuia cu corpurile subtile superioare.Aceasta intrerupere partiala se poate datora unor comenzi venitein acest sens de la structurile superioare sau datorita socurilorelectromagnetice. Cu cat frecventa acestor campuri este mai in-alta, cu atat intreruperea este mai pregnanta, Spre exemplificare,Yom enunta cateva tipuri de boli ale corpului eteric:
- congestia eterica se produce de obicei la un punct de intra-re-iesire din corpul eteric. Ea este raspunzatoare de stanjenireacirculatiei libere a fortei vitale, care are drept consecinta scaderea" ,imunitatii,
- suprastimularea centrilor energetici conduce la suprasolici-tarea activitatii sistemului nervos, inducand astfel grave suferinte,corpului fizic.
- socutile pot arunca afara din corpul fizic corpul eteric, cain cazul accidentelor de masina, In aceste cazuri, corpul eterictrebuie reintegrat, de exemplu, prin metoda centrarii.
93
In cazul unei transe, sau chiar al relaxiirii, un zgomot neastep-tat poate provoca 0 revenire brusca ~i defectuoasa a etericului incorpul fizic, provocand palpitatii ~i indispozitie generala,
De asemenea, un zgomot brusc, un soc, pot produce separareagrava a unui segment din corpul eteric.
CORPUL EMOTIONAL,
Corpul emotional are 0 frecventa mai inalta decat cea a cor-pului eteric. Se afia intim cuplat cu corpul fizic, pe care il depa-~e~tein fata ~i in laterale cu circa 1,5-9 centimetri, dar se extindela distanta in spate1e corpului, pe toate directiile. Am putea sa-!consideram ca pe un sistem de antene personale. Atunci cand in-talnim pe cineva pentru prima oara, ori ne aflam intr-un loc ciu-dat, corpul emotional selectioneaza ~i transmite senzatii dinspreacesta catre noi. Noi putem simti ceva pentru 0 alta persoana cumult timp inainte de a fi capabili sa confirrnam ace1 ceva. Canddoua persoane se atrag, ce1e doua corpuri energetice se imbina ~ise intrepatrund. Sentimente1e contrare creeaza bariere, nu existaabsorbtie sau interactiune,
Clarvazatorii indica faptul ca stralucirea ~ilumina insotesc se-ria ernotiilor pline de abnegatie ca iubirea ~icompasiunea. Corpulemotional poate fi intunecat, plumburiu ~ideformat, daca reflectapersistent stari emotionale urate.
Corpul emotional are urrnatoarele patru functii principale:- face posibila simtirea, convertind vibratiile din planul fizic
in perceptii, care sunt apoi transmise corpului mental, unde setransforrna in senzatii. Corpul emotional poate atasa unei per-ceptii calitatea de placuta sau neplacuta. De asemenea, are posibi-litatea de a core1a 0 perceptie cu orice sentiment (dorinta, tearna,invidie, ura, frustrari etc),
- joaca rolul unei punti intre minte ~i materie. Procesul gan-dirii pune in miscare energia mentala, care face corpul emotionalsa vibreze, deci sii influenreze corpul eteric. Acesta actioneaza
94
apoi asupra materiei, asupra creierului, provocand efecte imediatein plan fizic, la nivel hormonal. Orice proces de gandire necesitj,sincronizarea corpului mental cu creierul.
- joaca rolul unui vehicul independent al constiintei. Acestlucru se intampla in timpul somnului sau al transei, cand corpulemotional se separa de corpul fizic ~i are loc calatoria in astral.
- este dinamic ~ivariaza in functie de stare a noastra sufleteasca.Se poate modifica rapid, iar indicatorii dezvoltarii lui sunt:
- vitalitatea;capacitatea de a fi vesel, de a simti bucuria;
- puterea de a ride din tot sufletul;- puterea ~i capacitate a identificarii profunde cu un alt model
individual.Corpul emotional contine energia din care este format pla-
nul astral, respectiv atractie ~i dorinte, care ne motiveaza candsuntem condusi de ratiune, precum ~i repulsie, care se manifestaobisnuit prin indignare, excitatie, frica, ura etc.
Pentru un clarvazator, corpul emotional este inconjurat de cu-lori stralucitoare, El vede perturbatiile provocate de emotii subforma unor variatii de culori. Acest corp ne permite sa calatorimin trecut sau in viitor, dar ~i in prezentul astral, facilitand, deexemplu, intalnirea cu ghizii nostri sprituali.
Corpului emotional Ii corespunde elementul Foe,Corpul emotional (campul astral) poate prezenta 0 patologie
Iegata de exprimarea dorintelor, Perturbarile corpului emotionalafecteaza cu deosebita u~urinta corpul nostru fizic. Lipsa lui destabilitate conduce la deranjamente ale sistemului vegetativ, pro-vocand disfunctii senzoriale, care, repetandu-se, due la tulburarifunctionale ~i apoi la tulburari organice.
Incoerentele la nivelul acestui corp pot fi induse ~i cu ajuto-rul unor instrumente specializate, care emit unde de 0 anumitafrecventa, transmise departe in spatiu, prin intermediul radarelortransorizont. Conform teoriilor doctorului Albert Beck, acestefrecvente ajung in zona pslhoactiva a sincronizarii neuron ale saua antrenarii undelor cerebrale. Sub efectul lor, persoana poatetrece prin diferite stari, care merg de la anxietate crescanda, panala 0 dezorientare extrema, respectiv la inconstienta.
96
Atunci cand corpurile emotionale se aduna in acelasi loc, seformeaza 0 entitate numita "suflet de grup." Aceasta entitate poa-te deveni agresiva, daca oamenii care 0 com pun au instincte cri-minale, sau, dimpotriva, nobila, dad trairile grupului se hranescdin lumina intelepciunii ~i din caldura iubirii.
In viata cotidiana mai observarn ca agresivitatea fata de altii poate sa, , ,fie 0 forma de aparare fafa de propriile slabiciuni, deceptii, nefericiri.
La nive1ulcorpului emotional, putem intalni diferite boli, precum:- emotia necontrolata: tendinta spre dezaprobare, spre anti-
patii violente si spre dusmanii bazate pe dezaprobare sau pe uncomplex de superioritate genereaza 0 mare parte din aciditatea decare sufera majoritatea oamenilor;
- dorinta inhibata: cand dorinta este inhibata, apare posibilitateacontactarii unor afectiuni extrem de grave, cum ar fi cancerul, con-gestia plamanilor ~ianumite boli de ficat, precum ~ituberculoza;
- dorinta nestapanita: cand dorinta este nestapanita ~i necon-trolata si nu este prezenta nici 0 inhibitie, apar tulburari, precumhomosexualitatea.
eORPUL MENTAL
Corpul mental intrepatrunde toate celelalte corpuri, avando culoare galben-stralucitor, El nu mai ia forma corpului fizic;atunci cand 0 persoana este sanatoasa si este relaxata, el are 0 for-ma ovala, fiind ca un ou cu varful in jos. Nuantele culorilor ce 11compun, dezvaluie interesele persoanei, aptitudinile sale mentaleactive sau latente. Este asociat proceselor de gandire rationala.El este vehiculul intelectului, al memoriei ~i al imaginatiei. In e1se proiecteaza totul. Are legatura cu cunoasterea, cu particulari-tatHe forrnelor-gand sau cu ceea ce se cheama ganduri concrete:un mar, 0 casa etc.
Corpul mental are urrnatoarele trei functii principale:serveste drept vehicul pentru gandirea concreta;
- dezvolta calitatile memoriei ~i imaginatiei;- functioneaza, pe masura ce evolutia continua, aidoma unui
vehicul separat al constiintei, in planul mental.
97
Fiecare gand emis de noi creeaza 0 forma energetica. Dademitem ganduri negative, ele vor atrage alte ganduri negative, a~acum gandurile pozitive vor atrage alte ganduri pozitive. De aceeaeste important sa facem tot posibilul sa ne gandim cat mai multtimp posibil in spectrul pozitiv,
Gandul este creator, dand nastere multor fenomene ernotiona-le, dar ~i fenomenelor obiective, adica fizice. Lipsa gandirii, ima-ginariei, intuitiei duce la degenerarea corpului mental si, odata cuaceasta, la degenerarea celorlalte corpuri. Situarea lui pe nivelurienergetice superioare presupune potentializarea corpurilor infe-rioare ~i superioare. Nivelul celei mai abstracte gandiri ia formafigurilor geometrice. Formele-gand nu se supun legilor spatiuluifizic. Dar legile timpului i~i pastreaza aici 0 anumita omogenita-te, asemanatoare timpului real. Un corp mental nu poate influen-fa un alt corp mental, decat dad exista in arnandoua forrne-gandasernanatoare, capabile sa intre la rezonanta, Corpul mental are 0
putere absoluta asupra vietii cotidiene.Indicatorii dezvoltarii lui sunt:• cantitatea ~ivolumul de cunostinte;• puterea logicii;• excluderea ernotiilor in procesul gandirii;• ~tiinra autocontrolului;• dragostea pentru filozofie;• creativitatea.in concluzie, corpul mental are in sarcina cunoasterea sau
gandirea concreta,Corpului mental Ii corespunde elementul Aer.Corpul mental prezinta 0 patologie generata in principal de
gandirea negativa, care are capacitatea de a produce dezorganizaride intensitate variabila in corpurile astral, eteric ~i fizic. Acesteasunt ilustrate la nivelul individului de bolile fizice, iar la nivelulcolectivitarii de conflicte. Patologia mentalului este detaliat de-scrisa in abordarile psihoterapeutice, psihiatrice, ale psihanalizei,i in cazuistica uzuala a practicii psihologiei clinice.
99
CORPUL CAUZAL
(DENUMIT ~I ASTRAL)
Corpul cauzal este locul unde se depoziteaza inrelepciuneaobtinuta de 0 persoana in urma experientelor sale. Acesta se ma-reste treptat, odata cu trecerea timpului. Deoarece corpul cauzalreprezinta vehiculul pentru gandirea abstracta, 0 persoana neele-vata dispune de un volum limitat al unei astfel de gandiri, in timpce un filosof, care poseda mai multe elemente active in corpul saucauzal, este capabil de 0 gandire profunda.
Functiile corpului cauzal sunt:- e responsabil de principii sau ganduri abstracte;- este responsabil de respectarea normelor, legilor, principii-
lor ~i adevarurilor specifice structurilor din care facem parte;- trimite fluxul constiintei catre creier, ceea ce Ii ingadui
unei persoane sa fie constienta de sine, de gandurile ~i senti men-tele sale ~i sa le controleze;
- are stiinta lucrului cu eficienta, facilitand economisirea deenergie, mijloace, timp;
- genereaza putere de concentrare;- naste constiinta datoriei implinite.Cand corpul cauzal este suficient de elevat, poate transmit
mentalului ~i astralului insusiri provenite din planurile superioare.Corpul cauzal contine cauza (sau motivul) pentru care ne-arn in-trupat pe aceasta planeta, El contine amintirile tuturor existen-telor noastre anterioare, tot ce am invatat, ceea ce mai avem deinvatat, precum ~i destinul sau karma prin care trebuie sa trecemin aceasta existenta,
Corpul cauzal i~i are originea in realitatea spirituala. El inter-fereaza corpul mental individual, afl.andu-se totodata in campuluniversal. Acest corp serveste ca element de legatura intre nivelulunitatii ~i al dualitatii. in timp ce corpurile fizic, eteric, astral ~imental traiesc pe parcursul unei singure vieti, fiind muritoare,corpul cauzal ramane pe parcursul intregii evolutii a omului, into ate reinrruparile, fiind vehiculul Ego-ului.
intre corpurile fizic, eteric, astral ~i mental, pe de 0 parte, ~icorpurile budhic ~i atmic, pe de alta, exist a un gol acoperit dedoua punti. 0 punte este tocmai corpul cauzal. Cealalta, denumi-
100
ta Sutratma, este curentul direct al vietii care curge din monada. ,spiritului, prin triada Tatalui (vointa spirituala), a Fiului (dragosteinnobilata de intelepciune), a Sfantuhn Duh (mintea spirituala),folosindu-se de puntea cauzala, pentru a ajunge in corpurile men-tal, astral, eteric ~i a se fixa in inima eterica, Acest curent al vieti!controleaza integral circulatia sangelui in corpul fizic. Sutratmaeste firul care leaga toate Eu-rile din fiinta umaria cu Divinitatea.
Corpului cauzal ii corespunde e1ementul Eter.Corpul cauzal prezinta 0 patologie care are la baza transmi-
terea defectuoasa a intentiilor sale catre corpu1 fizic. Este posibilca aici sa se aile originea asa-numitelor boli genetice, ARN-ul(acidul ribonucleic), avand doar rolul de purtator cu functia clarade transport, ADN-ul (acidul dezoxiribonucleic) fiind doar unreceptor al cauzei initiale.
Daca perturbarea initiala este localizata in corpul cauzal,ea nu poate fi generata decat de 0 eroare de abordare a no-tiunilor de Eu ~i non-Eu, situatie atat de frecvent intalnita1a persoane1e obisnuite, Acest fapt provoaca, 1a une1e dintree1e, in functie ~i de alp factori, boli1e autoimune ~i majoritateaalergiilor a1imentare.
Scopu1 evolutiei este de a dezvolta constiinta, in ceea cepriveste stadiu1 uman de evolutie, se urrnareste dezvoltareacorpu1ui cauza1, ceea ce insearnna dobandirea inrelepciuniiprin experiente. De multe ori aceste experiente sunt insotitede suferinte, at at de bine cunoscute de noi. Acest 1ucru esteposibil din acuza lipsurilor din corpu1 cauzal. Natura potenti-ala a unei fiinte este Divinitatea. Dar, din cauza ignorarii ade-varatei sale naturi, fiinta i~i poate pune singura multe piediciin ca1e. Scopu1 evolutiei este de a infrunta aceste prob1eme ~ide a mari nive1u1 de intelepciune prin depasirea lor. Conformacestei perspective, toate obstaco1e1e au pana 1a urrna un efectbinefacator ~i joaca un ro1 constructiv.
eORPUL SPIRITUAL
Corpul spiritual (budhic) defineste Iubirea perceputa in sensspiritual. Mintea spirituala, sau mintea abstracta superioara, re-
102
flecta natura divina innascuta, prin claritate, capacitate de sintezasi cuprindere. Atunci cand aceasta minte este treaza, persoanaeste capabila sa perceapa toate formele in perspectiva lor corecrg~i sa inteleaga realitatea cu 0 claritate care nu este distorsionatade iluzii ~ivraji,
Principalele functii:- posed a intuitii care reprezinta perceptii limpezi ~i direc-
te ale adevarurilor, generand capacitatea de a vizualiza - clar-viziunea;
- ofera claritate gandirii abstracte prin corpul cauzal ~igandi-rii concrete prin corpul mental;
- dezvolta agerimea memoriei vizuale ~i auditive si ascute in-stinctul consonantelor ~i disonantelor,
CORPUL COSMIC
Este definit de cea de-a sasea Chakra (Ajna Chakra) ~i esteasociat cu viata celesta ~i iubirea divina. Este extinderea iubiriidincolo de iubirea gasita in relatiile interumane. Corpul cosmiceste extins intre 60 si 85 ern de la corpul fizic. Acesta definesteintelegerea ~i extazul experientei divine ce poate fi inteleasa doarprin meditatie ~i adevarata cunoastere de sine. ~tim ca pentru avibra in armonie cu intreg universul trebuie sa vedem lumina ~iiubirea in tot ceea ce exista in jurul nostru. Corpul cosmic ernanalumina alba, alb-aurie ~i este manifestat prin miriade de raze ceta~nesc din interiorul nostru, intre aceste raze, lumina percepu-ta fiind aceea a unui violet sublim ce se regaseste, in functie deluminozitatea razelor, de la 0 nuanta foarte intensa la 0 nuantafoarte pala.
Acest camp defineste trezirea spirituala, in cadrul sau re-unindu-se energia celor doua meridiane principale: Ida (Yang)~i Pingala (Yin), masculinul ~i femininul contopindu-se in ca-drul acestui camp. Dezvoltarea acestuia defineste darul clarviziu-nii, al clarauditiei ~i al capacitatilor telepatice, precum ~i putereade concentrare ~i de vizualizare.
Acest camp reprezinta legatura noastra cu sinele superior.
104
CORPUL ATMIC
Corpu1 atmic este partea cea mai subtila din fiinta omeneasca~i are ca ~i corespondent vointa spirituala, reprezentand idee a di-vina, sursa energetics primordiala a vietii. Este un corp aproapelipsit de forma. Este bine de stiut ca vointa spirituala se deosebes-te de dorinta, care exprima motivatia centrata pe sine, necesarjcorpu1ui astral. Atunci cand este treaza devine 0 forra imanen-ta, propu1soare, purificatoare ~i conducatoare, avand 1egatura cu .stabilirea relatiilor interumane corecte ~i cu distrugerea oricaror1ucruri ce stanjenesc cursu1liber a1vietii.
Carnpul atmic poate fi intarit prin credinta ~i incredere, sen-sibilitate, spirit de sacrificiu, constientizarea egou1ui ~i aspiratiaspre unificarea cu Dumnezeu. Corpu1 atmic este eel care gene-reaza acea stare de extaz spiritual, 1acare se poate ajunge prin ru-gaciune sau meditatie, constientizand astfel, legatura dintre noi ~iintregu1 Univers, Divinitate, simtind astfel iubirea absoluta, trairiin care realizam ca suntem creati cu adevarat din Lumina, dupachipu1 ~i asernanarea Domnu1ui.
Maestrii spirituali ~i clarvazatorii au acest camp foarte puter-nic deschis. E1 radiaza intr-un spectru de lumina pura pornind de1a argintiu si pana 1a auriu intens, cu usoare irizatii vio1ete ~i cuaspect opalescent, foarte stralucitoare,
Este carnpul care confera cea mai puternica protectie ~i atuncicand este dezvoltat este cel mai greu de penetrat in cazu1 agresiu-nilor energo-inforrnationale, functionand ca un adevarat "scut"energetic.
106
nGel care se cunoa,te epropriul sau stdpdn. "Pierre Ronsard
MERIDIANELE
ENERGETICE PRINCIPALE
ALE CORPULUI UMAN
Trecand de la corpurile ~iplanurile subtile, revenim la energia ce"curge" prin corpul nostru, asemenea vaselor sanguine, alcatuind 0
geografie foarte complexa. Vechii invatati chinezi numeau acestedrumuri .meridiane." Pe structura acestor meridiane se bazeazamedicina traditionala chineza ~i acupunctura. De exemplu, 0
mare concentrare a punctelor de acupunctura se afia la nivelul ure-chilor, care fac legatura cu sistemul energetic al intregului corp.Dar fiecare dintre punctele energetice din corpul nostru are carac-teristici energetice proprii, mai mult sau mai putin dezvoltate.
Corpul uman este strabatut de douasprezece meridiane prin-cipale, care circula la suprafata lui, alcatuind Marea CirculatieEnergetica, Fiecare meridian controleaza cate 0 functie si/sauorgan. Denumirea celor douasprezece meridiane energetice a foststabilita in functie de acestea:,
• meridianul ficatului;• meridianul plarnanului;• meridianul splinei-pancreas;• meridianul cordului;• meridianul rinichiului;• meridianul stomacului;• meridianul intestinului subtire;• meridianul intestinului gros;• meridianul vezicii biliare;• meridianul vezicii urinare;• meridianul celor trei focare - superior, mijlociu ~i inferior;• meridianul vase-sex.
109
In ~fara acestora, mai exista opt meridiane energetice, numi-te c~r~oase, c~re circula in profunzimea corpului. Din cele optmend lane cunoase, doua le controleaza pe to ate celelalte: »VasulGuvernor ~i Vasul de Conceptie,"
"V: I G "A Iasu .uver~or. se ma fa pe coloana vertebrala pana in cre~-tetul capului (Baihui), controland to ate meridianele Yang, in timpce »Vasul de Conceptie" urrneaza linia de mijloc de pe abdomennpi.ept, pana la gat (in dreptul centrului energetic denumit Chakr~Vishuddha), gura ~i controleaza toate meridianele Yin.
Aceste doua meridiane alcatuiesc mica Circulatie Energeticasau Micul Circuit Ceresco
Revenind la meridiane, acestea pot fi incadrate intr-o relatieduala. Ele pot fi de tip Yin (feminin) sau de tip Yang (masculin):
A. Meri~ianele Yin au traseul orientat de jos in sus ~iapartinorganelor pline, care sunt plamanii, inima, splina, rinichii ~i fica-tuL Organele de tip Yin au rolul de a transforma, stoca ~idistribuichi-ul ~isangele in intregul corp. Aceste organe sunt afectate, maiales, in cazul bolilor sau afectiunilor de lunga durata,
.B. Meridianele Yang curg de sus in jos ~i apartin pielii, mus-chilor, dar ~iorganelor goale - stomacul, intestinul subtire intes-tin~ulgros, vezica biliara ~i vezica urinara. Organele d~ ti~ Yanghranesc corpul ~i elirnina reziduurile, fiind adesea implicate infazele incipiente sau acute ale bolilor.
Fiecare meridian are un nurnar fix de puncte, stabilit cu mii deani in urma, ramas neschimbat pan a astazi, Punctele se noteaza cuinitiala meridianului caruia ii apartin, la care se adauga un numarde ordine. Nurnarul 1 il va avea intotdeauna locul de unde incepetraseul ~tern al meridianului. Punctele dasice situate de-a lungulc~lo~ palsprezece meridiane sunt in numar de trei sute saizeci ~icmci,
Chi-ul circula pe meridianele energetice, facand un ciclu com-plet in douazeci ~ipatru de ore. In acest interval, fiecare meridianare 0 perioada de maxim, dupa care urrneaza una de Iinistire, fie-care fiind de doua ore. Perioada de maxim se configureaza astfel:
110
ficat 1:00 - 3:00plaman 3:00 - 5:00intestin gros 5:00 - 7:00stomac 7:00 - 9:00splina-pancreas 9:00 - 11:00inima 11:00 - 13:00
intestin subtire 13:00 - 15:00vezica urinarii 15:00 -17:00rinichi 17:00 -19:00vase-sex 19:00 - 21:00trei focare 21:00 - 23:00vezica biliara 23:00 - 01:00
Intre perioada de linistire ~icea de maxim, meridianul functio-neaza la un nivel moderato
Am putea spune ca, intr-un fel, centrul energetic major dedistribufie catre care converg toate meridianele din corpul nostrueste inima. Fiecare bataie a inimii raspande~te in intreg organismul,asemenea unei pietre aruncate in mijlocul unui lac, 0 undaenergetica. Bataile inimii au un ritm normal regulat, atunci candsimtim ~isuntem inconjurati de iubire, credinta sau afectiune.
Pentru cei interesati poate ar fi bine de mentionat ~ilucrarea »Cursde initiere in Kuatsu" pe care am publicat-o in anul 2002 in cadrulediturii Aldo Press. 0 lucrare care abordeaza punctele din L.C.D.M.(Codulloviturilor cauzatoare de moarte) ca ~ielemente de reanimaresau chiar de tratare a anumitor afectiuni. Desi lucrarea este scrisaintr-un limbaj de specialitate abordabil numai de practicantii artelormartiale, chiar ~i accidentele ce pot surveni intr-un Do Jo, pot fifolositoare ca punct de inform are publicului largo
•£,..~-,- .111
RELATIILE DINTRE CELE CINCI ELEMENTEI CICLUL DE ECHILIBRARE I
, ,:,1": -CiCLU L -DE- DEZECH ILIS-RAR-E:._----------------------------.
113
"Toate jlorile viitorului se ajlii in semintele de astazi."Proverh cbinez
LEGEA CELOR CINCI ELEMENTE
in corpul uman sunt reprezentate toate cele cinci elemente.Fiedirui element i se atribuie cate un organ, respectiv care unmeridian, dupa cum urrneaza:
1. Apa - Rinichi (Yin), vezica urinara (Yang);2. Lemnul- Ficat (Yin), vezica biliara (Yang);3. Focul- Inima, cord (Yin), intestin subtire, trei focare, vasconcept (Yang);4. Pamantul+ splina-pancreas (Yin), stomac (Yang);5. Metalul- Plaman (Yin), intestin gros (Yang).
Fiecare om, ca or ice alta fiinta care exista in univers, poate fiinteles in termenii celor cinci energii arhetipale: pamant, metal,lemn, apa si foc. Dintre toate aceste forte prezente in fiecare din-tre noi, una este predominanta.
Fiecaruia dintre aceste cinci elemente energetice ii corespunde 0
forma geometridi care reprezinta ~icontine energia sa primordiala.
• Focului iicorespunde piramida.• Pamantul, ca element, este redat de patrat.• Metalul (aerul) este definit de 0 jumatate de sfera sau 0
forma de dom.• Lemnul se manifesta in special sub 0 forma cilindrica sau in
orice aha forma inalta, cu aspectul unei coloane.• Apa are jumatatea de jos a unei sfere sau orice alta forma
neregulata.Aceste cinci forme fundamentale concentreaza ~i depoziteaza
cele cinci faze de energie transformatoare.Deoarece aceste forme contin energie elernentara, ele pot fi fo-
losite pentru a echilibra una sau mai multe energii desincronizate
La nioelele inferioare alecelorcinci elemente, in centrullumii depe Muntele Meru seafla palatul Mandala. Acestnepretuit palat este imparlit,in mod analog, cu omul comdsurd divina a tuturorlucrurilor, in cele trei niveluriale corpului, limbajului Iispiritului, cdrora, in aces!Mandala al ROfii-Timpului,exact 722 de zeita!i tibetane I,sunt atribuite.(KalaChakra Mandala,gua~a, Tibet, secolul alXVIII-lea)
in corpul sau spatiul tau ambiental. Stiind care este propia ta fazaenergetics predominanta in cadrul celor cinci forme fundamen-tale, poti crea armonie in viata ta.
Cele cinci forte sau faze primare de energie sunt intr-o continuatransformare. Ele opereaza ~i interactioneaza in cadrul unor ci-c1uri bine definite: cic1ul creator, distructiv ~i moderator. Acest
Ciclul energetic al unei zile
Abrevierile meridianelor energeticeOrgane Ying sau Zang
(-PC) Peri card(-HT) Inima
Organe Yang sau Fu
(+TH) Triplu Incalzltor(+51) lntestlnul Subtire
(-LV) Plamani(-KD) Rinichi(-LV) Ficat
(+U) Intestinul Gros(+UB) Vezica Urinara(-GB) Vezica Biliarll
(CV) Vasul de Conceptie(ev) Vasul Guvernor
114
trei cicluri pot deveni instrumente utile in amplificarea energieisau in eliminarea infiuentelor energetice negative.
• in ciclul creator, apa hraneste lemnul, lemnul creeaza sauhrane~te focul, focul prin arderea lemnului creeaza pamantul, dinpamant se extrage metalul, metalul prin lichefiere creeaza apa.
Asa incat dad esti 0 persoana cu elementul predominantlemn. adica energia ta predorninanta este forta arhetipala a lem-nului, atunci te pori «hrani" introducand elementul apa in mediultau de viata.
• in cic1ul distructiv (de reductic), lemnul absoarbe parnantul,pamantul stapaneste ~i margineste apa, apa stinge focul, foculropeste metalul, iar metalul patrunde lemnul.
Acest cic1u poate fi utilizat pentru a neutraliza un anume tipde energie care ti-ar putea dauna.
• in cic1ul moderator (de control), parnantul modereaza focul,foeul modereaza lemnul, lemnul modereaza apa, apa modereazametalul, iar metalul modereaza parnantul.
Pe masura ee 0 energie creeaza sau 0 hraneste pe alta, energiasa slabeste in proeesul creator. Focul creeaza parnantul, dar pier-de energie in acest procesj pentru a se reincarca, atrage mai multaenergie de la lemn. in cic1ul moderator, energia poate fi atrasa deforta primara rara ins a a 0 distruge.
Cele einci forme fundamentale nu actioneaza numai la nivelarhetipal, ele aduna ~iconcentreaza energiile lor corespunzatoare,permitandu-ti sa le extragi de aeolo. Un exemplu de putere inerentaa formei geometrice se poate vedea in structurile mari din Tibet(~i, in general, in Orientul Indepartat), numite stupa. Oamenii deaeolo mediteaza la baza acestei structuri pentru a echilibra toateaeeste faze energetice.
Stupa este construita prin a~ezarea celor cinci forme geometri-ee una peste alta, respectand 0 anurnita proportie, pentru a aduna~i depozita un echilibru al eelor einei faze. Oamenii din Tibetered ell forma rezultata acumuleaza ~i concentreaza acele forteereatoare, ducand in final catre starea de armonie.
115
"Gel care este stdpdnullui imUjieste mai mare decat eel care este stapdnullumii. «
Buddha
CENTRII ENERGETICI PRINCIPALIAI CORPULUI UMAN
In medicina traditionala indiana, energia absorbita din carnpu-rile energetice subtile se acumuleaza la nivelul unor centri energe-tici, de unde pleaca mai departe catre fiecare organ in parte. Acestevortexuri energetice poarta denumirea de "Chakre", avand rolul dea gestiona energia primita din Univers catre carnpurile corpului,de a filtra energia primita pentru organele interne sau functiilediverselor sisteme ce mentin ansamblul biologic al fiintei.
Organismul nostru este strabatut de sute de astfel de vortex-uri de concentrare a energiei, dar importanti sunt, in special,~apte dintre acesti centri - Chakrele principale -, care se regasescpe axul principal trasat in imediata apropiere a coloanei verte-brale. Centrii energetici secundari - Chakrele secundare - suntdistribuiti astfel: cate unul in fata fiecarei urechi, cate unul in, ,spatele fiecarui ochi, de-o parte ~i de alta, deasupra fiecarei clavi-cule, unul in aproprierea timusului, cate unul in dreptul fiecaruisan, cate unul in fiecare palma, unul in imediata apropiere a fi-catului, unul guverneaza stomacul, care unul de-o parte ~i dealta a splinei, cate unul in dreptul glandelor gonade, care unul inspatele fiecarui genunchi ~i cate unul in talpa fiecarui picior.
Cultura indiana, strans legata de simbolism ~i de geometriasacra, a folosit cunostintele despre Chakre in vederea vindecarii,i a atingerii evolutiei spirituale. In aceasta cultura, Chakrele sedb in echilibru, adica atunci cand primesc ~i daruiesc 0 cantitateoptima de energie, ele sunt reprezentate sub forma unor flori de lo-tus deschise, simbolizand deschiderea potentialului la maximum.
Principalele ~apte Chakre de la baza organismului catre cen-trul coroanei sunt:
117
• Muladhara Chakra (Chakra Bazala);• Swadhisthana Chakra (Chakra Sacrala);• Manipura Cbakra (Chakra pozitionata in plexul solar);• Anahata Chakra (Chakra Inimii);• Vishuddha Cbakra (Chakra Gatului);• Ajna Chakra (Ochiul lui Shiva / Cel de-al Treilea ochiOchiul Initierii);• SahasraraChakra(Brahma Chakra / Lotusul cu 0 rnie de petale).
Fiecare dintre Chakre vibreaza sau se acordeaza la 0 frecven~adiferita, absorbind ~iradiind tipuri diferite de energie. Miscarea 10de rotatie nu absoarbe decat energii de aceeasi natura cu ele. DacaChakra vibreaza la nivelul sau optim, facem schimb de energie avietii. Dad nu, ea va atrage sau va imprastia ~imai multa energiedistructiva, Chakrele sunt deschise '~ireceptive sau blocate pe bazaunor factori ce tin de experienta, atat de natura accidentala, cat ~karrnica, cu care va intalniti de-a lungul vietii dumneavoastra,
MULADHARA CHAKRA
Este situata pe axa centrala, la mijlocul distantei dintre anus~i organele genitale.
Prima chakra este cea mai aproape de Parnant, fiind cons ide-rata Chakra de stabilitate. Ca localizare, se afl.a la baza coloaneivertebrale. Este Chakra ce vibreaza la culoarea rosie, la nevoileprimare ale vietii. Tot aici i~i au locul temerile ~i dorintele, pro-blemele de sanatate.
Simtul corespondent este mirosul. Dad acesta nu este binedezvoltat, e semn d aceasta Chakra nu functioneaza bine.
Atribute: sursa de viata, vitalitatea. Ii corespund in principalcristale de culoare rosie (granat, rubin, coral rosu, jasp, citrin,carneol). Organe ~i functii corespunzatoare: organe sexuale, co-loana vertebrala (sistem nervos simpatic ~iparasimpatic), excretie.rinichi, sistemul imunitar, intestine, oase.
in cazul in care Muladhara Chakra se aHa in dezechilibru, potaparea diverse sensibilitati precum:
118
• tulburari ale circulatiei venoase in zona anusului;• cre~terea corpului in greutate;• tulburari de miros;• comportament violent datorita lipsei de siguranra;• stare de somnolenta nejustificata
Funqie: supravietuire, stabilitate.Probleme asociate: obezitate, anorexie, bulimie, constipatie,
sciatica, artrita, afectiuni ale genunchilor.Dependen~e obisnuite: alcool, sex.
SWADHISTHANA CHAKRA
Este situata la baza pubisului.Aceasta vibreaza cu elementul apa ~i culoarea portocaliu.
Ii corespund cristalele de culoare oranj (citrin, agat, carneol). Gu-
verneaza organele de reproducere.Legaturi cu corpul: organele sexuale, intestinul gros, aparatul
excretor, pelvisul, partea inferioara a spatelui.Probleme asociate: impotenta, frigid itate , afectiuni la nivelul
uterului, al vezicii urinare sau al rinichilor, dureri in partea infe-rioara a spatelui.
Dependente obisnuite: zahar, hrana, alcool, relatii instabile.Swadhisthana Chakra se refera in mod direct la dreptul de a
simti, de a exprima ~itntelege ernotiile, nevoile ~idorintele. Dacase aHa in dezechilibru, apare un sentiment de vinovatie foartepronuntat,
Aceasta Chakra perrnite transforrnarea Chi-ului sexual in creatie,Dar societatea noastra pune ratiunea inaintea sentimentului,
a~a ca multe dintre sentimentele noastre raman blocate in aceastaChakra tara a fi eliberate vreodata. Atunci cand Chi-ul se blo-cheaza, nu se mai poate realiza creatia,
Cea de-a doua Chakra inseamna dualitate, polaritate ~i mis-care. Sistemul chinezesc YinlYang ne Invata ca universul se ba-zeza pe dualism: lumina/tntuneric, zi/noapre, femeie/barbat,de la care pleaca intreaga creatie, Aceasta polaritate se poateexemplifica in cazul relatiilor: cauti in ceilalti ceea ce ifi lipseste.
119
Prin intermediul celuilalt, ca printr-o oglinda, incerci sa te vezi~i sa intelegi ce iti lipseste si cum pori sa integrezi aceste ele-mente in fiinta ta.
Swadhisthana Chakra se refera la relatii in general ~i la con-ceptul potrivit caruia polii opusi se atrag ~i forrneaza un tot.Opozitia nu este rea, ea pur ~i simplu exista. Dorinta este bazarniscarii; incearca sa devii un intreg gasind ceea ce iri este opus~i integrandu-l in fiinta ta. Casatoria, relatiile ~i sexualitatea Suntincununarea acestui concept, unirea polilor opusi pentru a deven!un tot unitar.
Dezechilibrul Chakrei se poate resimti sub diferite aspectecum ar fi:
• false sentimente de vinovatie;• tulburari ernotionale;• teama de a nu fi abandonatfa), de a nu fi iubitfa);• probleme cu rinichii, vezica urinara sau prostata;• dureri in zona pelviana;• perturb area functiei de reproducere.
MANIPURA CHAKRA
Este situata la nivelul plexului solar, deasupra ombilicului.Atribute: solaritate, expansiune, vointa, dinamism. Ii cores-
pund pentru activare cristalele galbene (citrin, carneol).Are legatura cu corpul mental, unde sunt stocate toate gandu-
rile noastre.Manipura Cbakra vibreaza cu elementul foc ~iculoarea galben.
Organele pe care le poate influenta sunt ficatul, stomacul, splina,pancreasul, intestinul subtire, sistemul digestiv.
Este centrul principal al energiei Chi. Daca inveti sa folo-sesti puterea acestei Chakre in viara, pori fi sigur(a) di nu veida gre~ niciodata. Unul dintre conceptele-cheie pentru folosireaeficienta a puterii personale, a Chi-ului tau, este acela di aceastaChakra trebuie sa fie aliniata intotdeauna cu vointa Divina; dad.acest lucru nu se intampla, energia directionata gresit va sfar~iprin a-ti face rau.
Functie: vointa, putere.
120
Dependente obisnuite: mancare, cofeina, paine, aplecare spre
detalii. .o funqionare insuficienta a acestei Chakre se poate mamfesta
sub diferite forme:• teama nejustificata;• lipsa de respect fata de alte persoane sau fata de propria per-
soana;• emotivitate, timiditate;• gastrita, ulcer gastric ~i duodenal, diabet;• probleme ale ficatului;
ANAHATA CHAKRA,
I ""CHAKRA NIMH
Cea de-a patra Chakra vibreaza cu elementul aer ~i culoareaverde; este localizata la nivelul inimii. Ii corespund pietrele verzi(malachit, jad, turrnalina, aventurin ), dar ~i cuartul roz. Guver-neaza sistemul imunitar ~i circulator.
Sentimente1e pe care Anahata Chakra le stimuleaza sunt: dra-gostea ~iprietenia, iertarea ~iacceptarea, compasiunea, grija fata desemeni, iubirea neconditionata fata de toate fiintele din univers.
Probleme asociate: boli ale inimii, tensiune arteriala mare, boliale plamanilor, astm, cancer la san,
Dependente obisnuite: fumat, consum de droguri etc.Este centrul Chi al inimii, nive1de mijloc intre ce1etrei Chakre
ale fizicu1ui din partea inferioara a corpului ~i ce1e trei Chakre aleezotericului din partea superioara. Este Chakra iubirii neconditiona-te, a increderii, angajamentului, compasiunii ~isperantei, Se refera inaceeasi masura ~ila polii opusi: ura, singuratate, rnanie ~irautate.
Iubirea este expresia cea mai tnalta a tuturor sentimente1or.Prin intermediul .Chakrel lnimii" suntem capabili sa daruim ~i saprimim nu numai iubire neconditionata, dar ~iprietenie, dragoste ~ibucurie.
121
VISHUDHA CHAKRA,
"CHAKRA GATULUI"
Este situata la baza gatului, in dreptul glandelor endocrine, ~ivibreaza in stransa conexiune cu acel camp informational denu-mit "akasha" (marea biblioteca a universului), unde sunt stocateto ate inforrnatiile legate de fiintele umane.
Partile corpului pe care le influenteaza sunt umerii bratele, , , ,mainile, gura ~igatul (glanda tiroida).
Ii corespund mineralele albastre (turcoaz, lapis-lazuli, sodalit,aquamarin, topaz). Buna functionare mareste puterea de clarvi-ziune, proiectie astrala ~i comunicare. Functionarea insuficienta,a acestei Chakre poate crea dificultati in exprimarea ideilor, sen-timentelor, convingerilor, stari interioare contradictorii care potgenera nemultumire perrnanenta.
De asemenea, poate determina unele sensibilitati:• in zona gatului, raceli, infectii in gat;• dificultati de vorbire;• laringita;• probleme la nivelul tiroidei.Functie: comunicare, creativitate.Primele trei Chakre se refera la autorealizare, recunoasterea de sine
~ia ceea ce esti capabil sa facio"Chakra lnimii" te conduce pe drumulunei iubiri neconditionate, iar a cincea Chakra iti permite sa te predainu altei persoane, ci adevarului, a ceea ce esti in realitate. Abia atuncipoti spune cu voce tare, in fata tuturor, cine esti, Acesta este centrulChi al alegerii. Puterea se afla in gandurile ~i actiunile tale. Fiecaregand ~i fiecare actiune au repercusiuni asupra lumii a~a ca trebuie sagestionezi cu grija alegerile ~iimpactul pe care il vor avea acestea.
Acest centru energetic se refera ~i la simtul critic, la judecata.Atunci cand nutresti ganduri negative, incepi sa creezi aceleforme negative in viata ta. Atunci cand Ii critici pe ceilalti nu, , ,reusesti sa-ti dai seama ca acestia nu sunt decat 0 oglinda a ta.Atunci cand ii minti pe ceilalti te minti si pe tine - iti blochezi, , , , 'f ,
adevaratul potential.
122
AJNA CHAKRA
Chakra celui de-al treilea ochi, Chakra initierii, este situata larnijlocul distantei dintre sprancene.
Caracteristica principals a acestei Chakre este stapanirea desine. Culoarea care vibreaza cu ea este indigo stralucitor, Cris-ralele utilizate pentru activarea acestei Chakre sunt ametistul ,turmalina indigo, fluorina.
Partile corpului influentate de Ajna Chakra sunt ochii ~i emis-ferele cerebrale.
Functie: clarviziune, intuitie., ,Aici apare perceptia - ideile care par ca nu au nici 0 baza in
realitatea care te inconjoara sunt integrate prin acest centru deenergie Chi ~i sunt transformate in concreto
Aceasta este poarta perceptiei prin intermediul careia vezi, auzi~i simti lucruri care nu au nici 0 explicatie rationala, Vezi raraochi, auzi rara urechi si, pur ~i simplu, stii ceva anume. Adevaruldivin devine clar ~i nu are nevoie de nici 0 explicatie pentru ca tusa ~tii ell este drept. La fel este ~i atunci cand sincronizarea aparecu mai mare frecventa - lucrurile par sa se rezolve de la sine.
Disfunctia Chakrei poate sa determine probleme de naturaemotionala sau mentala:
• refuzul de a invata din experientele pe care ti le ofera viata,astfel incat ele se repeta mereu; ,
• anxietate;• lipsa concentrarii;• afectiuni ale sinusurilor;• migrene;• sensibilitate la nivelul ochilor.
123
SAHASRARA CHAKRA
"BRAHMA CHAKRA"
Chakra Coroana, supranumita ~i .Iotusul cu 0 mie de petale",este situata in varful capului.
Partile corpului pe care Ie influenteaza sunt: cortexul cerebral,creierul, prin urmare, inrregul corp.
Ii corespund cristale albe ~iviolet (cristalul de cuart, diaman-tul alb, "diamantul de Maramures", cristalul de stand).
Deschiderea Chakrei este benefica pentru autovindecare,autocunoastere, armonia tuturor Chakrelor.
A~a cum Muladhara Chakra este legatura cu energia oferita deTerra-mama, Sabasrara Chakra este legatura cu intregul Univers.
~~'H FJ~~ . ...~''~~ ~,.,.=., ~.,...-r-- .. . ---~ ....-~~ 1 .?f- r _\. ',.J ~ , "~' ~ ~' " .' ; ~
~)\'~'-~'-if .•1 '17" -·•••.\~-'~~l£~t'';"" . '//, r/ \. ~' •• .., ''.i1-'~' .r. . . ""./, ';', ':li -\ ~ ••• , ~I" \~.••t ~/: '~'"("__ . \ ~'~:II \ ~~.I.. "'·~,.S..iii~/~lIiIIIIlI, "'~ 1
~
r ~.,&, .••,"~'''~'i~~~~. ~ ~'-:"'l \" .,.,V· .' ••." i<.j" .'~<' ,~•• ~ ~ I'Z"l. .~l"'~. 1"'t:l0 . . ._~"...~ ~~"~'" \!;I "., <.\ "-~"\ •••. ,,, •• -"11-!~~, ,r.~, ".~ ...~ ~.~_ .•• ,~/,:. 'l~
B·" ~"E.;~.?.~,. -!if"Y \ .1~. I' ~~ ~e;"'~1/ ",.,;;1 s: •• ~.:...•.:.r ,1a.~' ,,~r.,.......... ~iI "..',' . ~
( ~ .JiJ!t ~.;1':~, '~S~ IY. 1.iJ!. )\;;. ,,' ~~ - ),~.~ .;'-"'\~ t~<:'....' -' ""~::-('~:\~ •.1llo~",.; .~..~ I;.;it.~"".-:;•• ;.;r;.">'~,,!~~ '-~. • ""'" '/, ". "~ . "~~~...,, I'_,;',I
i J.:~ ..J ~/ .....-~~~-\ ~-:-~.~ _ -. IUJUtll.. ,
.\f"i<' .:" . '. . O· 'j' ( //1\ \',:'.«',-: -\ : , .•.~., _ - r/J '_
., :~-- '. .~.;. .'", . 1,'\ J~ . .M 11II. ,-:.,", • '..,,,,~ '1II1.~ ~~, ""'" m .•.•••• ..•~IlI(>ii.·
.. ~.J,. v '1·" ~~,;,""-- \ ,••- ,. ,'I.'" ;".~',nr. , ~' ~
A·-~~ ..: , ",,-,J{{~
~ • ,I. (,'
'\1}~ .~ ~I _ '"-,-
-"-.t« centrul tuturor lucrurilor se ajla soarele. Am pUlea oare gasi un loc mai bun in acest eel
mai frumos templu din Ire toate, din care aceastd lumina se reuarsd =r= tuturor lucrurilor
deodala? Pe buna dreptate este numit lampa, spiritul, conducdtorul Unioersului. Pentru HermesTrismegistos, este zeu! invizibil, Elektra a lui S%ele numindu-l eel atotuaxdtor. Astfel, soarelesla asezat pe tronul sdu regal Ii Iii calauzel'e copiii care it inconjoard ." (N. Copernicus,De revolulionibus orbium caelestium, 1543);
(A.Cellarius, Harmonia Macrocosmica, Amsterdam, 1660)
124
Toate lucrurile care ti se par de neinteles, toate conceptele pe carele consideri mai presus de tine sunt accesibile prin intermediulacestui centru energetic. Este legatura cu Dumnezeu - esentaDivina. Prin aceasta Chakra simti altruismul, gratia, spiritualita-tea ~ibinecuvantarea Divina.
Dezechilibrul Chakrei poate conduce la incapacitatea de a aveaincredere in viata sau de a avea 0 viziune de ansamblu asupra vietii,deoarece liberul-arbitru nu mai functioneaza - involutie spirituala.
De asemenea, pot aparea anumite sensibilitati, cum ar fi:• afectiuni ale oaselor, afectiuni ale sistemului muscular ~inervos (scleroza multipla);• disfunctia epifizei, afectiuni cerebrale;• tulburari genetice.
Tabla de smarald (Tabula Smaragdina), monumentul central al imaginatiei bermeneutice(Hermes Trimegistus); (Heinrich Khunrath, Amphiteatrum sapientiae aeternae,Hanovra, 1606)
125
®Zho'ng antian
l:f:r. ft"83
.. GiXia dantian'r PfEB
1I1S~V··'~
Yuzhcn3:tt
Mjngmcn~~bp r'1 '2.-J
Wci Iu~t1'C9•
Traseul.Micului circuit Ceresc"
J)a, omul poate sa aleaga: sa lase sa intre luminasau sa tina obloanele tnchise. Facdnd aceastd a1egere,omul a'ctioneaza. Acesta este rolul sau fata de Creatie. "
, Henry Miller
TEHNICI
DE INCARCARE ENERGETICA
Zi de zi observarn in jurul nostru oameni inepuizabili, plinide energie, care ne "inspaimanta" cu puterea lor de munca sau decreafie. Sunt oameni de succes, mereu in forma ~i plini de voiebuna. De asemenea, observam persoane "obosite" la prima ora adiminetii, mofturoase, carora nimeni ~i nimic nu le este pe plac.Cum reusesc cei dintai aceste perforrnante deosebite? Energiasubtila este atat un dar dobandit odata cu nasterea, dar mai alesun dar care trebuie cultivat in perrnanenta. Energia innascutaeste in stransa legatura cu datele genetice ale parintilor, putan-du-se pierde in absenta ingrijirii ei permanente, asemenea unuiacumulator auto a carui putere scade pe zi ce trece.
in continuare, vom trece in revista catevatehnici de incarcare a"bate-riilor" proprii, pentru a beneficia de viata lunga ~iputere de munca.
in primul rand, este bine de stiut d un rol foarte important indezvoltarea unor energii pozitive 11au ritmicitatea, sincronizareaactivitatilor cu cele mai potrivite momente ale zilei ~icrearea unuiprogram care trebuie mentinut pe cat po sibiL Sa muncim candtrebuie sa muncim, sa ne odihnim atunci cand suntem obositi,sa mancarn cand ne este foame etc. - to ate acestea ne ajuta sa nementinern ritmul, pentru d fiecare corp are un ritm, are anumitecicluri pe care ar fi bine sa le respectarn. Nerespectarea lor ducela disparltia armoniei dintre corp, minte ~i spirit. Cultivarea uneienergii vitale optime se poate face, asadar, prin planificarea cuatentie a odihnei (sornnului) ~i a activitatilor zilnice.
o alta modalitate de stimulare a energiei corpului 0 reprezintaexercitiile fizice practicate regulat. Cercetarile au demonstrat dexercitiile fizice conduc la 0 mai buna functionare imunitara acorpului omenesc.
127
Dar, atentie! Exercitiile fizice vor fi neaparat insotite de 0
alirnentatie si odihna adecvate. Pentru ca energia produce ener-gie ~i omul - practicand in limite rezonabile exercitiile fizice _va acumula tot mai multa energie. Exista insa 0 mare deosebi-re intre viziunea occidentala ~i cea oriental a asupra exercitiilorfizice. Un corp suplu, musculos este apreciat in cultura vesticsAsadar, ceea ce conteaza mai ales pentru occidentali este exteri-orul. Bineinteles ca exercitiile fizice de intarire a musculaturii a, ,un rol benefic in ansamblul corpului omenesc, acestea influentanpozitiv ~icirculatia sanguina.
in schimb, culturile orientale fac distinctie intre cele doua ti-puri de exercitii - externe ~iinterne. Qi Qong ~iTai Chi sunt prac-tici speciale pentru dezvoltarea energiei vitale. in culturile orien-tale exercitiile interne primeaza asupra celor externe, desi acestedin urrna i~i au rolul lor bine definit. Energia chi, bine cultivata~ibine stapanita, are 0 influenta extrem de benefica asupra stari.generale de sanatate.
Am amintit ca inima este centrul energetic al corpuluiuman, catre care converg meridianele. Corpul nostru dispunde un sistem de meridiane, de canale, prin care circula energia ~isangele, care fac legatura intre interior ~i exterior. in linii mari,dispunem de canale principale ~i canale extraordinare. Princi-palul rol al canalelor extraordinare este acela de a regla activitateacanalelor principale.
Sistemul meridianelor este format din:• 12 meridiane principale;• 8 extrameridiane;• 15 rarnificatii colaterale;• 12 meridiane convergente;• 12 regiuni musculare;• 12 regiuni cutanate.
Meridianele sunt dispuse in interiorul corpului longitudinal,iar colateralele (care sunt rarnificatii ale meridianelor) sunt dis-puse superficial si transversal.
128
Cu excepua mendranului Ren (vas conceptie) si amcndrenulur Du (vas guvcrnor). toate mendrancle suntsrmetrice. uaversand ambele parti ale COrpUIUl. (Nota:dcsi aceste figuri arata mcndtancle pc ambele paru al~COrpUIUl, mdrceuilc corespunzatoare sunt prez~le numa~pe 0 parte.) • ACCSlc rneridiane sunt canale pnn care 91(encrgia vnala) circula prin tot corput. ~3Ca clI:~ulallaQ! cste insuficicnta sau mtrerupta. atuncr energiilc Vinsi Yang se dezechrlibreaza 51poole aparea 0 boala .• Ala~acupuncture. reflexorerapra, electroacupuncrura ~at ~I
rchmcilc de Kuatsu sau Shiatsu mdeparteaza blocajele m
crrcutatia lui Qi difuzandecidul lactic si monoxidul decarbon care s-au acumulat inie sutul muscular. carecauze aaa ingrosarea s istagnarea sangelui. Ingrosareasangelui creeaza 0 presiuncanormala asupra nervi lor,ganglionilor limfatici, vaselorde sange. care afecteazafunetia sistemului osos si aorganelorintcme.
Nola: Primul punct .1-.idianului Rcn(RN I)• poate fi vazut in••••• figura .• EI estelac::aIizat intre scrot si_,la barbati, si inrre~ posterioara a~ si anus la femei.
__ Meridianul plamanului (LU)· II puncte__ Meridianul intestinuJui gros(LI)· 20 puncte__ Meridianul stomaculuit'S'F) - 45 punctc--.--. Meridianul splina-pancreas(SP) - 21 puncte~ Meridianul inimii (HT) • 9 punctc
Meridianul intestinului subtire(SI)· 19 puncte__ Meridianul vezicii urinare (BL) . 67 puncte
Meridianul riniehiului (Kl) • 27 puncte----+-- Meridianul pericardului (PC) - 9 puncte__ Mcridianul trei fccare (SJ) - 23 puncte__ Mcridianul vezieii biliare'" (GB) - 44 punctc
Meridianul ficatului" (LR) - 14 puncrcMeridianul Du (vas guvemor) (OU) - 28 puncteMeridianul Reo (vas conceptie) (RN) - 24 puncte
Figura I: Imagine anterioara a meridianelcr Figura 2: Imagine posterioera a meridianelor
Cele douasprezece meridiane principale, asa cum am maispus, sunt urrnatoarele: meridianul inimii, meridianul plama-nului, meridianul ficatului, meridianul intestinului gros, me-ridianul intestinului subtire, meridianul stomacului, meridianulsplinei, meridianul vezicii urinare, meridianul veziculei biliare,meridianul rinichiului, meridianul .Celor trei focare" ~i meridi-anul pericardului.
Cele opt extrameridiane au un rol complementar, de "de-pozite", acestea stocand energia care se gaseste in exces in celedouasprezece meridiane principale. in momentul in care energiadin meridianele principale devine insuficienta, extrameridianeleelibereaza energia stocata.
Cele opt extrameridiane sunt:
• Dumai (canalul Du);• Renmai (canalul Ren);• Chongmai (canalul Chong);• Daimai (canalul Dai);• Yinqiaomai (canalul Yinqiao);• Yangqiaomai (canalul Yangqiao);• Yinweimai (canalul Yinwei);• Yangweimai (canalul Yangwei).
Cele doua trasee ale circulatiei energiei (in acelasi tirnp, douatehnici de incarcare cu energie) sunt:
1. Micul CirruitCeresc(transfunnarea in energie a esentei corporale);2. Marele Circuit Ceresc(transformarea in spirit a energiei).
Corpul nostru este considerat a fi Micul Circuit Ceresc, in timpce unirea acestuia cu exteriorul se constituie in marele circuit ceresco
Micul Circuit Ceresc (xiao zbutian) are legaturi cu interiorulcorpului; cu ajutorul acestuia se modeleaza interiorul, acordandatentie numai energiei interioare, absorbite in prealabil ~icultivateinitial sub forma unei sfere energetice de culoare portocalie.
Prin practicarea Marelui Circuit Cerese (da zbutian}, se are invedere permanenta legatura Intre universul interior ~i eel exterior.
130
Mertdianul plama.nului (LU) . 11 puncte_ Meridienul intc:stinului aros(LI) . 20 punere_ Meridianu! stomac:ului(ST) - 4S puncte_ Meridianul plina-pancreas(SP)· 21 puncte_ Meridianul inimii (HT) - 9 punc:te
Meridianu! inte tinului subtire(SI) - 19 puncte_ Mertdianul veaicli urinare (BL)· 67 puncte
Meridianul rinichiului (Kl) . 27 puncte_ Meridianu! pcric:ardului (pc) . 9 puncte_ Meridianul trei foc••.• (S!) • 23 punt'._ Meridianul vezici! bilillre· (09) • 44 puncte_ Meridianu! fic:afUlui· (LR)· 14 punete
MeridiMu! Du (vas guvcrncr) (DU) - 28 puncteMeridianu! Ren (vas ccnceptie) (RN) - 24 punt te
Nota: Punctele HT!, DU28 si Kli nu pot Ii vazute inaccesta flgura .• HT I este situat in central scobituriiaxilci, chiar in interiorul arterei nxinl e.e DU28 est.localizat sub buza superionrn, In limitn dintre buznsuperionra si gingie .• KI! este localizat plantar, inmijlocul boltii transversale antcrionrc,
Figura 4: Meridianele cnpului (vcdere laterala)
Micul Circuit CerescMicul Circuit Ceresc se refera la corpul uman, la dimensiunile
omului, iar transforrnarile care apar au caracter lunar. Acestapoate fi explicat tinand cont de legaturile din Univers. Pamantulefectueaza 0 miscare in jurul axei sale intr-o zi: astfel, pentru prac-ticantul micului circuit va aparea care 0 schimbare in fiecare zi.Micul Circuit Ceresc are efecte benefice in tratarea atectiunilo-cardiace, ale rinichilor; in general, se foloseste aceasta tehnicapentru tratarea bolilor ce apar in jumatatea superioara a corpului.
Traseul acestuia cuprinde extrameridianele renmai ~i du-
maio Pentru a efectua Micul Circuit Ceresc, trebuie realizate, inaceasta ordine, urrnatoarele tehnici:
• acumularea energiei;• cultivarea energiei;• practicarea propriu-zisa a Micului Circuit CerescoMai exista un exercitiu ajutator (dar nu obligatoriu) pentru
practicarea Micului Circuit, ~i anume tehnica flotarilor. Dacapracticantul doreste sa realizeze acest exercitiu, il va face inainteacelorlalte tehnici.
Acumularea energieiInainte de a lncepe practicarea Micului Circuit Ceresc,
racoreste-ti fata cu apa rece, gole~te-ti vezica, indeparteaza depe corp obiectele metalice (ceas, bijuterii etc.). De asemenea,hainele pe care le porti nu trebuie sa-ti stanjeneasca miscarile.Respira egal, fii cat mai relaxatfa)! Repeta in gand: "Energia mainconjoara, eu ma aflu in mijlocul ei, eu folosesc energia."
Exercitiul se va practica in picioare, cu gambele ceva maidepartate decat Iatimea umerilor. Bratele atarna liber pe langacorp. Dupa ce ti-ai golit mintea de orice gand care ti-ar puteaperturba exercitiul, descrie cu palma dreapta, cercuri din ce in cemai mari in regiunea de sub ombilic, la cincisprezece - douazecide centimetri departare de corp. Femeile vor misca mana in sensulinvers acelor de ceasornic, iar barbatii in sensul acelor de ceasor-nic. in acest timp, trebuie sa te gande~ti ca energia pozitiva dinjurul tau se strange intr-un vartej in fata abdomenului inferior.
132
in momentul cand cercurile au raza maxima, repeta fraza:"Energia ma inconjoara, eu rna aflu in mijlocul ei, eu folosescenergia." in continuare, cercurile pe care Ie descrii incep sadescreasca pana revin la dimensiunile initiale, Acum pori spuneca ai efectuat un ciclu de acumulare a energiei. Acest ciclu tre-buie repetat de mai multe ori pana cand vei capata certitudinea cate-ai incarcat cu energie. La finalul mai multor cicluri de acest fel,palma se va opri in fata abdomenului inferior. Energia acumulatapana acum va fi introdusa in interiorul corpului prin intermediulmentalului ~i al palmei in care a fost acumulata energia.
Cultivarea energiei
Pentru reusita acestei practici, factorul timp este primordial, insensul ca doua treimi din perioada exercitiului se dedica cultivariienergiei ~i 0 treime lucrului efectiv cu energia obtinuta.
Postura pentru acest exercitiu este asemanatoare cu ceaprernergatoare meditatiei. Cultivarea energiei se poate face la felde bine ~i stand pe un scaun, cu picioarele usor departate-- aceastafiind pozitia cea mai cornuna -, dar ~iin alte pozitii, cum ar fi, depilda, culcat. Incalramintea purtata nu va avea tocuri, iar talpilevor fi asezate in intregime pe sol. Coapsele ~i gambele picioare-lor forrneaza un unghi drept, spatele este drept, de asemenea ~icapuL Palmele se asaza deasupra abdomenului inferior: femeilecu palma stanga deasupra, iar barbatii invers. Orice gand care arputea distrage concentrarea va fi indepartar. Respiratia va fi cat sepoate de egala, Esti in centrul Cosmosului, iar centrullui se aflain abdomenul tau.
Acum energia se acumuleaza in abdomenul inferior, forman-du-se un circuit energetic.
Explica(ii privind practica Micului Circuit CerescAceasta consta in traversarea pe linia mediana a corpului, pe
partea anterioara ~iposterioara, in interiorul corpului, a unei sferede energie. Micul Circuit Ceresc este alcatuit din traversarea anoua zone, similare ca localiza~e cu centrii energetici (Chakrele),definiti in practica Hatha yoga. In prealabil, aceste noua zone tre-buie deschise, apoi se alcatuiesre un circuit din ele. Deschiderea
133
unei zone este considerata realizata atunci cand energia curge liberprin ea.
Cele noua zone care alcatuiesc Micul Circuit Ceresc sunt:• zona dintre sprancene (shang dantian), zona din dreptulpunctului Yintang;• zona aflata Ia baza toracelui (zhong dantian), zona din drep-tul punctului Sbanzbong;• zona din dreptul abdomenului inferior sub ombilic (:ciadantian)j• zona pozitionata intre organele genitale ~i anus (huiyin)j• baza coloanei vertebrale (weilu)j• zona de pe coloana vertebrala, din dreptul ombilicului, lajumatatea distantei dintre rinichi (mingmen)j• zona marii vertebre (dazhui)j• zona de la baza cutiei craniene (yuzhen)j• zona crestetului capului (baihui).Pentru ca energia se acumuleaza in corpul practicantului din
exterior, eel care doreste sa se incarce cu energie va avea nevoie deaproximativ trei luni pentru a dobandi aceasta practica, exersand in-deajuns de des. Daca va beneficia de ajutorul unui maestru, perioa-da va fi mult mai scurta, de la 0 saptamana la ~ase saptamani.
Este indicat ca exersarea sa se faca intre orele 11 ~i13 sau 23 ~i1,in aceste perioade inregistrandu-se rezultate optime. Dar exersarease poate face ~iin alte momente ale zilei, cu conditia sa te gande~tica cele doua canale, renmai ~i dumai, sunt doua trasee luminoase.Exersarea se poate realiza nu numai acasa, ci ~ipe strada, gandin-du-te la sfera de energie ce traverseaza Micul Circuit.
Dupa ce traseul extrameridianelor renmai ~i dumai a fostparcurs de mai multe ori, se va executa incheierea exercitiului-in finalullui, practicantul i~i va freca palmele cu putere pentru ale creste incarcatura energetic a ~icaldura, Apoi palmele vor fi tre-cute peste fafl, din mijlocul acesteia spre parfile laterale. in timpce palmele sunt trecute peste fafa, repeti in gand de noua ori:"intineresc, chipul meu devine din ce in ce mai luminos." Maseazain continuare cu degetele capul, pornind de Ia frunte catre ceafa.Suprafata capului se maseazl de trei ori: mai intii pe mijIoc, apoipe laterale ~ipiniia extremitati. Cu palmele usor deschise, avinddegetele despartite, se va descarca energia din palme, stirnuland
134
in acest fel centrii energetici ai capului. Are efecte benefice inrnigrene sau hipertensiunea arreriala.
Se va trece in continuare la mas area de noua ori a suprafeteiurechilor, de sus in jos ~i din exterior catre interior, ~i Ia tragereade lobii urechilor. Pentru ca tot corpul omenesc este proiectatin ureche, actionand asupra urechii, actionati asupra intreguluicorp. in particular, urechea fiind in legatura directa cu rinichii,masarea ei va infiuenta in mod pozitiv aceste organe.
Cu palma stanga, apoi cu cea dreapta, seva mas a marea vertebrade noua ori. Acest exercitiu impiedica producerea transpiratiei ~iopre~te patrunderea in corp a energiilor negative.
in incheiere, se va misca barbia circular de noua ori.
Marele Circuit CerescMarele Circuit Ceresc trece dincolo de dimensiunile energetice
ale corpului omenesc, pana la infinitul Universului. Dupa insusireapracticii Micului Circuit, practicantul va lnvata ca poate fi centrulUniversului, modificandu-si dimensiunile spirituale. Se vor pro-duce numeroase schimburi de energie intre interior ~i exterior.
La realizarea Marelui Circuit, va trebui sa se fina cont derelatia Pamant - Soare. 0 rotatie completa a Parnantului in jurulSoarelui are loc intr-un an. Asadar, pentru eel ce exerseaza MareleCircuit Ceresc, transformarea va aparea anual.
Dupa ce te vei simti capabilta) sa cultivi ~i sa dirijezi ener-gia prin Micul Circuit, vei putea sa avansezi in practica exersandMarele Circuit, dirijand energia in brate ~i picioare.
in exersarea Marelui Circuit ceresc vei parcurge urmatorii pasi:• Concentreaza-te asupra centrului ombilical pan I in mo-mentul in care vei simti 0 senzatie de energizare sau calduraintensa. Condu apoi energia pana la abdomenul inferior, incontinuare, prin coloana vertebrala, pana la crestetul capului,dupa care revii in regiunea abdomenului inferior. De la ab-domenul inferior, traseul energetic se va Imparti in doua, iarenergia va fi condusa in jos prin partea din spate a celor douacoapse catre partea posterioarl a genunchiului (al paispreze-celea centru energetic).• Condu energia in zona talpilor (al cincisprezecelea centruenergetic) prin muschiul exterior al gambei.
135
Concentrandu-re asupra celui de-al cincisprezecelea centru ener-getic, vei scadea presiunea sangelui ~ivei intari rinichii. Datoritalocalizarii energiei la nivelul picioarelor, vei alunga oboseala.Dupa ce te vei concentra mental pe talpi, dirijeaza energia stransaaici spre degetul mare al piciorului (al saisprezecelea centru ener-getic). Pentru di meridianele splinei ~ificatului tree prin degetelemari ale picioarelor, acest exercitiu va intari aceste organe.• Pentru ca energia sa ajunga in partea anterioara a genun-chiului (al saptesprezecelea centru energetic), energia vacircula in sus prin fiuierul piciorului pana in partea anterioaraa genunchiului. 0 data energia ajunsa in acest centru, splinasi stomacul vor fi fortificate, deoarece meridianele celor douaorgane tree prin acest centru. De asemenea, §i genunchii vorfi intariti, prin absorb ria energiei din parnant prin talpi §i labapiciorului catre genunchi.• Dadi, parcurgand aceste etape, vei simti furnidituri saucaldura in organele mentionate, concentreza-te din nou sprezona abdomenului inferior §i condu energia de-a lungulpartilor interioare ale coapselor.• Ajuns(a) in acest punct, dirijeaza energia catre coccis, inzona opusa ombilicului §i plexului solar, pana catre mijloculzonei scapulare.• Din zona scapulara, energia se va imparti prin cele douabrate, va cobori, prin zona interioara a bratelor, prin antebratepan a la palme. 0 data energia ajunsa in aceste puncte,concentreaza-te asupra acestora, apoi condu energia de-a lun-gul degetului mijlociu. In continuare, dirijeaza energia prinpartea exterioara a antebratelor, de-a lungul partii exterioarea bratelor, pana ajunge la umeri. In acest punct, energia se varevarsa in coloana vertebrala.• Condu apoi energia prin ceafa catre crestetul capului. Inacest fel, energia va cobori la limba, de unde se va intoarce laombilic, inchizand circuitul.Dupa ce ai exersat indeajuns marele circuit, timpul seva scurge altfelpentru tine - un an va fi 0 zi, iar 0 zi va trece asemenea unui an.
136
foarte folosit in toate formele de manipulare vizuala, de la simplereclame pana la campaniile "publicitare."
GALBEN
Pen~ru europeni, galbenul reprezinta culoarea orgoliului, a ge-loziei. In schimb, pentru crestini in general, galbenul-auriu re-prezinta Divinitatea, sentimentele ~i iubirea fata de Dumnezeu
~ "sfintenia, In iconografie regasim acel Halou de Lumina ce in-conjoara capul Sfintilor ~i al ingerilor. in cosmologia mexicana,galbenul-auriu este culoarea pe care 0 are pamantul inainte de·inverzire, la inceputul anotimpului ploios. Aceasta culoare este,asadar, asociata misterului reinvierii.
Galbenul stimuleaza creierul, limpezind mintea ~i ajutand laluarea deciziior rapide. Cea mai importanta actiune a sa este ace-ea de a ameliora digestia.
Pentru ca este 0 culoare asociata cu astrul zilei ~icu lumina so-lara in sine, se spune ca galbenul e eel care ne face mai optimisti.Stimuleaza sistemullimfatic, asigurandu-i functionarea in condi-tii optime. De asemenea, stimuleaza nervul optic ~i influenteazafunctionarea norrnala a sistemului cardio-vascular.
in plan psihologic, invioreaza, fiind 0 culoare calda, dinarnica;fiind vesela, stimuleaza vederea; fiind relaxants, se foloseste incalmarea crizelor sau a starilor de anxietate.
Persoanele care poarta galben in mod excesiv tradeaza 0 sensi-bilitate a meridianului bila-ficat, in general, 0 afectiune hepatica.
PORTOCALIU
Pentru europeni, aceasta este culoarea veseliei, a caldurii ~isenzualitatii. Este 0 culoare revitalizanta, care reprezinta energi-ile solare ~i anunta deschidere catre ceilalti ~i sinceritate. Pentrutibetani ~i pentru calugarii budisti, in genere, reprezinta evolutiaspiritual a ~ibucuria iluminarii. Sa tinem seama totusi de faptul, 'Y ,
ca, pentru a atinge iluminarea, se impune renuntarea la tot ceeace ne constrange in plan materiaL Evolutia spiritual a nu are ni-mic in comun cu lumea materiala, urrnarindu-se obtinerea aceleistari de detasare fata de tot ceea ce insearnna griji parnantene,necesitati, ambitii, dorinte materiale.
140
Pentru lumea araba, portocaliul inseamna ~ijertfa, Sa nu uitarnca, inainte de a fi ucise, victimele anumitor grupari teroriste suntimbracate intr-o camasa portocalie, ca simbol al sacrificiului intelesin mod gre~it, intr-un razboi ce se doreste a fi considerat sfant.
Portocaliul este folosit in terapia depresiilor ~ieste de mare ajutorla revenirea dupa un soc emotional. Are un rol in intarirea sisternu-lui imunitar, in special pentru persoanele care sufera de pe urmaalergiilor, primavara. Portocaliul are, de asemenea, un puternic efectbenefic asupra sistemului digestiv ~istimuleaza organele sexuale.
Aceasta culoare contribuie la 0 circulatie mai activa a energieiprin canalele corpului energetic subtil ~imentine starea sanatoasaa tesuturilcr pielii ~i a mucoaselor.
Purtarea hainelor in diverse nuante portocalii te ajuta sa scapide tristete ~i de spaime, previne caderile nervoase ~i ajuta la cres-terea poftei de mancare. Fiind 0 culoare calda, dezinhiba, conferaoptimism, veselie, senzualitate, provoaca stimularea ernotiva.
De asemenea, favorizeaza secretia gastrica ~iimbunatateste di-gestia. Culoarea portocalie are efecte benefice impotriva oboselii,deceptiilor, deziluziilor, ipohondriei, stresului, dernentei senile sauajuta in caz de epilepsie, astm cronic, tuse, spasmofilie etc.
RozCa ~i portocaliul, este rezultatul unui amestec de culori, ro~u
~i alb, culori opuse, dar care se completeaza foarte bine. Pentrueuropeni, culoarea roz reprezinta copilaria fericita, iubirea ne-prihanita ~i inocenta, Simbolistic, reprezinta semnul iertarii ~i alprieteniei. Este 0 culoare ce 11face pe eel care 0 poarta sa iubeascalumea spirituala. Romantics ~i afectiva, roz este culoarea iubirii.
Vivacitatea este caracteristica acestei culori, iar daca aparefrecvent in vestimentatia unei persoane mature indica dorinta, ,acesteia de a trai ~i de a se bucura de viata. De asemenea, in cazulcopiilor s-a observat ca stimuleaza creativitatea ~i sentimentul deprotectie materna.,
VERDE
Culoare a naturii si a vietii; verdele simbolizeaza pacea, mode-ratia, primavara cu un nou inceput. Pentru irlandezi, culoarea verde
141
"de smarald" pard ar vrea sa spuna: "Sunt liber ~imAbucur de ceeace vad ~i ce simt", fiind oarecum in contrast cu rosul de rubin, cu-loarea esentiala pentru Regatul Unit al Marii Britanii.
Verdele are 0 lungime de unda cu valoare medie, mediator intrerece ~icald, intre sus ~ijos. Este 0 culoare Iinistitoare, racoritoare,umaria, fiind benefica pentru vedere ~ipentru sistemul nervos.
Verdele este recomandat camerelor de odihna ~i relaxare,deoarece ofera sentimente de Iiniste ~iarmonie, vindeca ~ilinistestesufletul, elirnina tensiunile ~ianxietatile. Oamenii se simt confer-tabil cand in incapere exista pete de culoare verde, chiar daca elenu sunt foarte mari sau foarte deschise - oricum, au efect odihni-tor asupra ochiului, creand liniste, buna dispozitie, relaxare.
Culoarea verde este utilizata in general datorita capacitatii salede a destinde psihicul ~icorpul, in cazuri de dureri de cap, nevral-gii, hipertensiune, insomnie, ulcer, tulburari cardiace sau cancer.
Din plicate, culoarea verde i~i gasesre ~i ea un loc de cinste intoate formele de exprimare a manipularii vizuale, creand depen-denta ~i anumite fixatii.
De asemenea, folosirea in exces a acestei culori poate deterrni-na 0 crestere patologica a activitatii bilei ~ipoate fi in acelasi timpcauza aparitiei pietrelor in caile biliare.
ALBASTRU
tn cultura europeana, albastrul defineste speranta, crezul, in-finitul cerului ~i ajutorul Divin.
tn budismul tibetan, albastrul este culoarea lui Vairochana, atnfelepciunii transcendente, a carei posiblla imagine este aceea aimensitatii cerului albastru; Lumina albastd a tnfdepciunii luiDharmadhatu (con~tiinfaoriginara), cea care deschide Calea Eliberarii.
Albastrul este cea mai rece dintre culori ~i, in valoarea saabsoluta, cea mai pura, in afara vidului total al albului neutru.tn psihanaliza, albastrul-deschis este calea reveriei, iar albas-trul-inchis, 0 cale a visului premonitor, ce transcende dincolo deimpulsurile subconstientului.
Calmeaza respiratia ~i reduce frecventa pulsului. Albastrulstimuleaza productia de melatonina, un hormon care ne ajuta sane relaxarn ~i sa avem un somn profund. Multa lume care sufera
142
de insomnie nu stie ca, dad citeste la 0 veioza cu abajur albastru,somnul nu va intarzia sa apara.
VIOLET
Culoarea violet are capacitatea extraordinara de a u~ura ac-cesulla starile de meditatie ~i de a accelera evolutia spirituala.Este utila in cazuri de migrene ~i stimuleaza activitatea glandeitiroide. Spiritual, aceasta culoare este considerata a fi 0 reflexie aSfantului Duh.
Violetul este 0 culoare a masurii, constituita din rosu ~i albas-tru in proportii egale, din luciditate ~i actiune cugetata, echilibruintre Cer ~i Pamant, simturi ~i ratiune, intelepciune ~i patirna,
Culoarea violet ne hraneste ~ine energizeaza in mod inefabil par-tea cea mai inalta a creierului, ajutandu-ne sa ne extindem orizontulinfdegerii. Leonardo da Vinci sustinea d puterea de meditatie a fiin-fei umane poate fi mult marita dad meditam intr-o camera cu gea-muri de culoare violet la ferestre, atunci cand soarele este la amiaza,
Cristalul de culoare violet, Ametistul, initiaza intelepciunea~i intelegerea superioara, prezenta sa aduce liniste, armonie, paceinterioara, ajuta in calatorille in astral, calauzeste mintea spre 0
lntelegere mai profunda.Violetul are un efect benefic asupra starii mentale, fiind cunoscut
drept 0 culoare care spore~te increderea in sine ~iforta spirituals.La nivel psihic, culoarea violet calmeaza rapid angoasele, ani-
hileaza frica, elimina agresivitatea ~i face sa dispara gelozia.Ingloband clarviziunea, sentimentul eternitatii, starea de fu-
ziune ~i unitate cu tot ceea ce ne inconjoara, violetul stimuleazatrairile spirituale inalte, precum ~i simultaneitatea unor stari caoptimism ~i nostalgie.
NEGRU
Pentru europeni, negrul este asociat cu suferinta, cu renunta-rea sau pierderea cuiva drag, cu depresia ~i singuratatea.
S-a constatat d preferinta catre vestimentatia de culoare nea-gra este rnotivata intotdeauna de stare a de spirit a persoanei careo poarta, Ea anunta dorinta de singurAtate, independenta, neirn-plicare ~i, mai ales, perioade de criza morala,
143
Androginul, care apare aictrei culori principale ale luconsttJ in cel« .doud corpuradicd soarel« ji luna {..] bftmeie, iar ei dau nastere I.copii". Awtea sunt celepaelement» pe carefiinla anIe line in mana dreaptd. 1me 0 oglindd care prezin:sdu, prima materia in carcd Iepoate vedea intreagaOul pe care {/ line in cealaeste menit sd arat« cum, dlpatru elemente - coaja, al.membrana ji galbenujulin centru, cbintesent«: pulapisul.(S. Trismosin, SplendorLondra, secolul al XVI-
"Omul este nefericit pentru cd nu 1tie cd efericit. «
Dostoieoski
POSIBILE REACTII,
Pe un medicament, ar suna ca un avertisment: .Reactii adverse"!in cazul nostru, nu exista reactii adverse ~inici riscul de intoxi-
catie, Cu toate acestea, ar trebui sa cunoastern mai bine posibilel-reactii personale, ce pot aparea sau nu, in timpul acestei meditatii,
De pilda: deseori, persoanele cu afectiuni ale cailor respiratoriisuperioare aveau tendinta - atunci cand ajungeam la aceasta zona -sa inceapa sa tuseasca, Cei care aveau sensibilitate a ochilor ajungeausa lacrimeze i~ momentul in care intreaga atentie era indreptaracatre acestia. La multe persoane suferind de glanda tiroida (hipoti-roidie sau hipertiroidie), manifestarea era adesea prezenta asemeneaunui nod in gat ~ia unei usoare stari de jena in aceasta regiune.
Atunci cand atentia era canalizata catre plamani, multi dintre, ,cei ce avusesera suferinte ale acestor organe incepeau sa tuseascainstantaneu. Dupa circa zece, cinsprezece minute i~i reveneau lanormal si, dupa spusele lor, pana la sfarsitul meditatiei, se instalao stare de bine ~i de usurare.
Atunci cand atentia era indreptata doar catre "motorul vietii ",catre inima, cei care erau la primele intalniri izbucneau in plans.Un plans linistitor ~i adanc ce disparea usor, odata cu instalareatreptata a unei stari de pace ~i armonie interioara,
De multe ori, odata cu parcurgerea acestei etape, se putea dis-tinge pe chipul celor ce participau un vag suds, 0 anumita mimi-ca, ce sugera 0 mare usurare, 0 stare general a de bine.
Chiar daca la inceput erau usor incordati, odata ce parcur-geau aceasta etapa, starea lor se modifica vizibil in bine. Se puteadistinge acea stare de relaxare, de pace, de impacare, in primulrand cu ei insisi.;
De asemenea, ar mai trebui sa precizez faptul ca, atunci cand aten-ria era indreptata asupra unor organe afectate, locul respectiv poatedeveni fierbinte sau se pot percepe un fel de "fumidituri" in regiunea
144
respectiva. Acestea dispar in cateva minute, lasand in urrna 0 stare dere1axare~i0 senzatie de cald a zonei lara durere sau alta jena.
Poate ca a~ atribui prea multe merite acestei meditatii daca a~aduce in discutie 0 eventuala vindecare, desi - asa cum 0 sa vedetidin cele peste 0 suta de marturii - ea e posibila dupa 0 practica maiindelungata. in majoritatea cazurilor, in functie de afectiune, du~a
racticarea acestei meditatii, cu certitudine apare 0 stare de ameli-~rare sau, eel putin, de indepartare/diminuare a durerii initiale.
imi permit sa va relatez un fenomen bizar, ce a fost perceputde un mare numar de oameni. Atunci cand ne-am directionatgandurile catre membrii familiei sau prieteni, indife~e~t in ce coltde lume ar fi fost ei, s-a confirmat adesea faptul ca, In acea pe-rioada, au perceput 0 stare de bine si s-au gandit involuntar lapersoanele ce se afiau in meditatie in acel moment. Bineinteles.' einu stiau nimic despre meditatie ~i nici despre faptul ca spre et sedirectiona aceasta raza de Lumina Violeta.,
145
IV
FLACARA VIOLETA-FORMA INTEGRALA
Inchidem ochii, dam frau liber gandurilor noastre, ne eliberammintea de orice gand, de orice intentie ...
Dam friu liber gandurilor noastre, ne eliberam de orice gand ...Inspir ... expir ... lent, sunt din ce in ce mai relaxat, cu fiecare
expiratie devin din ce in ce mai relaxat, respiratia mea este regu-lata, fiind asemenea unui fluviu cu ape molcome ~i line, calme,dar adanci, puternice.
Ne cufundam treptat-treptat intr-o mare de pace si liniste, intr-unocean de Lumina ~iIubire. Ne constientizarn fiinta de Lumina dinnoi, din fiecare. Suntem din ce in ce mai relaxati. Avem tot ceea,ce ne trebuie pentru a ne duce la bun sfarsit menirea aid ~i acum,pe acest pamant, Dam friu liber gandurilor ~i nu dam atentie niciunuia dintre ele, le lasam sa curga lin.
Sunt din ce in ce mai relaxat.Simt cd vibrez in armonie cu intreg Universul.
Conjtientizez Scanteia Divind din mine.
147
Sunt copilul Domnului si sunt creat din Lumina,dupa chipul ji asemandrea Sa.
Am tot ceeace imi trebuiepentru a realiza menirea mea, aici fi acum,
pe acestPamant.
Sunt 0fiinfa de Luminafi nimic din ceeaceeste intunecat
nu md mai poate afecta.
Sunt constient deforfa meafi am puterea sa mi-o stapanesc.
Respect Creatia, iubescLumina.
Sunt 0fiinfa de Lumina,creatd dupa chipul fi asemdnarea Domnului.
In fata ochilor mei creez un ecran mentalluminos. Intreaga meaatentie se indreapta catre acest ecran luminos ... sunt relaxat ...
Orice gand imi vine in minte il proiectez pe acest ecranluminos ~iil tree de la stanga la dreapta, iidau 0 forma, 0 culoare,o marime, 0 greutate. Daca acest gand revine, il reproiectez cape un bagaj pe acest ecran luminos, ii dau 0 noua forma, 0 nouaculoare, 0 noua marirne, 0 noua greutate, nu fin searna de carac-teristieile create anterior. Ma eliberez de orice suferinta, de toategrijile ~i nevoile pamantene.
Intreaga mea atentie 0 indrept doar asupra respiratiei ... inspir ...expir ...
Intreaga mea atentie 0 indrept asupra inspiratiei; inspir si vizu-alizez traseul aerului ... nas, gat, piept, plarnani, bronhii, alveolepulmonare, apoi abdomen... expir lent... Cu fiecare inspiratiedevin din ce in ce mai relaxat.
148
Am devenit constient de Forta measi am Puterea sa mi-o stapanesc.
Sunt constient de Lumina Diuina din mine.
Sunt copilul Domnului fi sunt creat din Lumina.
Am tot ceeace imi trebuie pentru aface ceeacevoiesc.Sunt 0fiinfa de Lumina
fi nimic din ceeaceeste intunecatnu md mai poate afecta.
Intreaga mea atentie se indreapta acum catre palma meastanga, locul unde voi primi Flacara Violets. Aceasta Flacara carearde tot ceea ce este negativ, aceasta Lumina Divina care purifica~icuriifa lasand in urma Sa, Lumina, Pace, Armonie.
Am tot ceeace imi trebuie pentru aface acest lucru.
Sunt constient deforfa meafi am puterea sa mi-o stapanesc.
Intreaga mea atentie se indreapta catre palma stanga, Incep sasimt greutatea aerului deasupra palmei, buricele degetelor incep safurniee, in mijlocul palmei simt 0 adiere, 0 usoara furnicatura, un"mie" ceva cu totul deosebit. Vizualizez palma, irni "vad" palmaeu "ochii mintii", in centrul ei se afla un mic punct de culoarevioleta, Vizualizez acest violet intens. Acesta este ineeputul; ilvad cum se mareste, cum creste. Treptar-treptat imi va cuprindeintreaga palma.
Vizualizez cum palma mea stanga este cuprinsa de aceastaFlacara Violeta, Acest violet intens, aceasta culoare Divina,aceasta Flacara purificatoare. Ea creste, creste, cuprinde ante-bratul, urcand spre umar, intreg bratul stang este cuprins acumde aceasta Flacara Violeta, Atat pe interior, cat ~i pe exterior,bratul meu este luminat de aceasta Flacara Violeta. Tot ceeace ar putea fi negativ, atilt in plan energetic, cat ~i fizic, este ars~i indepartat.
149
Bratul meu este cuprins de aceasta Lumina purificatoare. Suntconstient de forta mea ~i de faptul ca am tot ceea ce irni trebuiepentru a-mi indeplini misiunea pe acest Pamant, AICI ~iACUM.Misiunea mea de om, venit aici in incercare, pentru a evolua.
Sunt constient defort« meafi am puterea sa mi-o stapanesc, sa creez in jurul meu
Pace, Lumina, Armonie.
Fla~ara creste, cuprinde gatul, urcand si invaluind treptat-treptatcapul. Intreg capul meu este cuprins acum de aceasta Flacara Violet~,care lumineaza atat pe interior, cat ~i pe exterior. Tot ceea ce estenegativ, tot ceea ce ar putea fi malefic este ars ~iindepartat.
Sunt 0fiinfa de Lumina,ce trdieste in armonie cu intregul Univers.
Constientizez Scdnteia Dioina din mine,nimic din ceea ce este intunecat
nu md mai poate afecta.
Intreaga mea atentie se indreapta acum asupra creierului meu,pe care 11curat cu aceasta Lumina Violeta, II curat de tot ceea cear putea fi negativ, de tot ceea ce ar putea insemna boala, ce arputea sa ma afecteze, atat in plan energetic, cat ~i in eel fizic, dinviata de zi cu zi. Orice afectiune, orice suferinta amintiri dure-
) , , ,roase, necazuri, grija zilei de maine, suferinte lara de rost, temeri,actiuni impuse altora, suparare, suferinte, amintiri dureroase,toate sunt arse si indepartate. Vizualizez creierul meu cuprins deaceasta Lumina Violets. Creierul meu este sanatosl Creierul meuernana Lumina, este purificat, este curat, este sanatos. Memoriamea este buna, mintea mea este limpede, gandirea mea este clara.Creierul meu este sanatosl
Atentia mea se indreapta asupra ochilor, pe care ii curat, atatin plan energetic, cat ~i in plan fizic, cu aceasta Flacara Violeta.Ii curat de tot ceea ce ar putea insemna boala, suferinta, amprentaunor imagini dureroase, amprente negative ...
150
Ochii mei sunt plini de Lumina, sunt curari, acum si-au reca-patat stralucirea ~iputerea. Ochii mei sunt sanatosi! Percep culo-rile mai vii, vad mai bine in intuneric. Ochii mei vor fi atrasi deacum incolo de tot ceea ce este frumos, de bunatate, de Lumina.
Atentia mea se indreapta catre eel de-al treilea ochi, AjnaChakra. II vizualizez. Pe ecranul mental din fata mea, apareimaginea unui munte. Imaginea creste din ce in ce mai mult ~ise apropie. La poalele acestuia vad 0 silueta, un om imbracat instraie lungi, albe, sprijinindu-se de un toiag. Se sprijina de un toiagincovoiat, dar este tanar, un tanar cu plete si, cu cat ma apropii maimult, cu atat percep asernanarile Sale. Are fata scaldata in razeleunui soare de asfintit. Este chipullui Iisus, este chiar Iisus Mantu-itorul, viu ~i nevatamat. Ma priveste cu ochii sai mari, blanzi.Chipul sau emana iubire, Lumina, intelegere. II privesc cum esteinconjurat de 0 aura galben-aurie, 0 aura Divina. II privesc ~i IIrog sa vina in inima mea, in sufletul meu ~i in mintea mea. Trup,suflet ~iminte. nprimesc cu sufletul deschis. Sunt cuprins de Pace~ilubire. Vad Templul, cu chipul, acel chip luminat, viu ~iplin deiubire. Sunt atat de linistit, 0 stare de bucurie interioara creste,ma cuprinde treptat-treptat, Sunt constient de sinele meu Divin.
Intreaga mea ate ie este asupra chipului Sau. n primescpe lisus in toata fiinta mea, inspir ~i preiau aceasta imagine achipului Sau pe care 0 transpun in culoare galben-aurie ~i0 fixezla nivelul celui de-al treilea ochi, Ajna Chakra, ochiul situat intresprancene, ochiul initierii. n vizualizez ca pe un punct de culoaregalben-aurie, ce straluceste din ce in ce mai intens, deschizan-du-mi-se Calea. Calea mea de AICI ~i de ACUM.
Dau drumul acestei Lumini sa se reverse asupra mea. Ma simtpurificat, curat, 0 fiinta de Lumina ~i lubire.
Atentia mea se indreapta acum asupra nasului ~ia gurii, pe carele curat cu aceasta Flacara Violeta, de tot ceea ce ar putea insemnaboala, suferinta, durere, atat in planul fizic, cat ~i in eel energetic.
Atentia mea se indreapta asupra zonei gatului, pe care 0 vizu-alizez luminata de aceasta Flacara Violeta,
Intreaga mea atentie se indreapta acum catre glandele tiroide,pe care le vizualizez cuprinse de aceasta Lumina. Orice dezechi-
151
libru, orice boala, e suprimata ~i indepartata. Lumina ii ia locul;Lumina, sanatatea, armonia, pacea.
Am tot ceea ce imi trebuiepentru aface ceea ce trebuie ca sit imi urmez: Galea.
Galea Ii euolutia mea de AlGI si de AGUM.
Sunt constient deforta meaIi am puterea sa mi-o staptmesc.
Respect Creatia, iubesc Lumina.
Trdiesc in armoniecu tot ceea ce md inconjoard.
Respect legile Domnuluisi md calduzesc dupa Lumina, pe Galea
ceEI mi-o deschide ...
Intreaga mea atentie este indreptata acum asupra tiroidei.Pe ecranul mental, in fata mea, apare imaginea unui Buddha depiatra alba, 0 piatra de culoare alba, un Buddha imens scaldat inrazele unui soare ciudat ce se afia la apus. E inconjurat de vegetatiede un verde crud. Este un Buddha imens, un Buddha din piatraalba, din stanca, Ii privesc chipul, chip cu trasaturi blande, ceemana intelepciunea acumulata de milenii, iubire ~i compasiune.Imi transmite aceeasi stare de pace si de iubire, la fel ca ~iMantui-torul Nostru, Iisus. Privesc acest Buddha din piatra alba, Iiprivescchipul bland, sunt relaxat. Vad aceasta imagine inconjurata de 0
lumina alb-argintie ... e inconjurat de 0 lumina alb-argintie.Inspir ~i preiau aceasta energie. Inrreaga imagine 0 transform
in aceasta energie alb-argintie, pe care 0 transpun la nivelul tiro-idei, 0 absorb in acel punct unde se afla tiroida.
152
Gompasiune, iubire, armonie ... esteforta mea.
Sunt constient de cine suntIi de menirea mea pe acest pamant.
Sunt 0jiinta de Lumina,creatd dupa chipul Ii asemdnarea Domnului
Ii nimic din ceea ce este intunecatnu md poate aftcta.
Flacara cuprinde ~i trunchiul ~i atentia mea se indreapta asupraplamanilor pe care ii curat cu aceasta Flacara Violeta. Ii curat de totceea ce ar putea sa-mi afecteze sanatatea, atat din punct de vedereenergetic, cat ~ifizic. Vizualizez plamanii cuprinsi de aceasta Lumina.Orice boala, praful, radioactivitatea, mirosurile neplacute, umezeala,toate sunt arse ~i indepartate. Vizualizez plamanii mei, cuprinsi deaceasta Lumina. Sunt curatati de radiatii, de praf, de tot ceea ce arputea insemna boala, de tot ceea ce ar putea sa-mi afecteze sanatatea,atat la nivel energetic, cat ~ifizic. Plamanii mei sunt plini de Lumina.
Vizualizez pe ecranul mental imaginea unui cer de vara, dimineata;un cer senin de un albastru pur, tara nici un norisor, Un cer senin, deun albastru pur cer de dirnineata devreme, de vara, Pace, armonie., ,Inspir ~ipreiau aceasta imagine, acel aer curat, pe care 11transpun pesteplamanii mei. Plamanii mei sunt sanatosi ~iplini de energie.
Intreaga mea atentie se tndreapta acum asupra inimii mele,motorul vietii mele eel care duce toate greutatile acestei vieti., ' ,Resortul vietii mele cu bucurii, cu necazuri, cu lucruri bune,, ,poate ~i cu greseli, cu tot ceea ce sunt eu. Imi vizualizez inimacuprinsa de aceasta Flacara Violeta, Imaginea este asernana-toare cu aceea a unei Icoane, in care Iisus sau Maica Domnului,Fecioara Maria, i~i arata inima cuprinsa de fiacari, aidoma ~iinima mea este cuprinsa de aceste fiacari violete, fiacari ce ardSuferinta Durerea ... aceste flacari violete care 0 curata, 0 purifica, ' ,de tot ceea ce ar putea fi negativ: suferinte nespuse, amaraciuniale sufletului, dureri din copilarie, iubiri desarte.
153
Vizualizez cum sangele care-mi intra in Inima este curatat este, ,purificat ~i trimis mai departe, in fiecare organ, in fiecare tesut,hranind cu Lumina fiecare celula, ducand Lumina si energia puri-ficatoare mai departe, curatand, astfel, intregul meu organism.
Sunt 0jiinta de Lumina.
Inima mea este curata, su£letul meu este impacat, 0 stare de beati-tudine ~ide fericire ma inalta la cer. Constientizez fiinta de Luminadin mine, samanta Creatorului. Puterile imi sunt nelimitate. Amputerea sa trimit un gand de iubire inirnii mele ~i s-o vizualizez in .culoarea roz, culoarea iubirii neprihanite, culoarea copilariei fericite.
Sunt scaldat de Lumina ji sunt ftricit!
Am tot ceeace imi trebuie pentru aji ftricit ji sdndtosji pentru aprimi ji a ddrui Iubire.
Treptat-treptat devin tot mai constient de cine sunt ~i de misi-unea mea pe acest pamant. Retrezesc in mine puteri nebanuite, cedemult au fost adormite. Am puterea sa trezesc in mine samburelede Lumina Creator, Lumina Domnului. Pacea ~i Armonia s-auasternut peste su£letul meu, dandu-mi foqa ~i incredere. Vibrez launison cu Intregul Univers.
Atentia mea se indreapta acum asupra stomacului, pe care dorescsa 11curat cu aceasta Flacara Violeta. Orice spaima, orice angoasa,teama, frica, sunt arse si indepartate. Orice boala orice suterinta'f " ,
atat in plan energetic, cat ~ifizic sunt arse ~i indepartate.Vizualizez stomacul meu cuprins de Lumina, sunt calm, sunt
plin de pace ~i armonie, de Lumina ~i Iubire.Pe ecranul mental apare imaginea unei poienite, 0 poienita
plina de verdeata, un covor de iarba de un verde crud. Ici-colocate 0 floricica galbena, portocalie, violeta. Tot felul de gaze cezburda de colo-colo, din £loare in £loare, pasarele care canta sause lnalta-n zbor. De jur-imprejur, poienita este inconjurata de 0
padure deasa, cu arbori puternici, inalti, trainici. Deasupra, uncer senin. Este atata Pace ~iArmonie in jur.
154
Toate temerile mele s-au risipit, toate angoasele, toate fricile au fostindepartate. Traiesc aceasta clipa de pace, de fericire, sunt in mijloculacestei poienite, creata special pentru mine.
Am tot ceeace imi estenecesarpentru a-mi urma caleape acestpamtmt.
Sunt constient deforta meaji deftlul cum 0 stdpdriesc.
Inspir ~i preiau imaginea acestei poienite care se transformatntr-un verde crud. Inspir ~ipreiau aceasta imagine care se trans-pune asupra stomacului meu. Pace, liniste, putere, curaj.
Intreaga mea atentie se indreapta acum asupra meridianuluibila-ficat. Vizualizez ficatul meu cuprins de aceste raze violete.Ficatul meu este sanatos, 11purific ~i11cura] cu aceste raze violete;tot ceea ce ar putea insemna suferinta, boala, distrugere. II cura]de toate actiunile mele indreptate impotriva mea, de violenta ~iagresivitatea mea impotriva mea, de agresiunile gandite de mine~i de reprosurile tardive facute, toata energia negative pe care, cuvoie sau fara voie, am la t-o sa patrunda aici, ard tot ceea ce este
negativ. Ficatul meu este sanatos.Vizualizez intregul meridian cuprins de aceasta Lumina. Pe
ecranul mental apare imagine a unui camp cultivat cu grau, unIan plin de grau. Un Ian de grau copt, de un galben-pai; ince-putul verii, cu senzatii minunate. Ma aflu in mijlocul acestui Iande grau, de culoare galben-pai. Cat cuprinzi cu ochii, in fata, indreapta, in spate, in stanga, acest Ian de grau se uneste cu cerullaorizont... cu cerul de un albastru senin.
Pe mijlocul boltei ceresti troneaza un soare puternic,galben-auriu, loja de foc ... galben-auriu, un soare cald, puternic.La orizont, cerul se uneste cu pamantul, energie Yin, Pamantulcultivat cu acest grau, lanul de grau, loja de lemn. lei-colo, in fatamea, sunt cateva £loricele de mac, £lori rosii, un ro~u puternic, 0
pata de culoare ce aduce fericire, lumina, vioiciune. Aud pasare-lele cum canta ~i zburda prin vazduh. Multa Pace ~iArmonie in
155
jur. Chern aceasta stare de Pace si Armonie in mine, 0 aduc insufletul meu, in fiinta mea. Aceasta este Armonia Universului.
Inspir ~ipreiau aceasta imagine, care se transforrna in lumina deculoare galbena, un galben intens, luminos, cu care imi acopar ficatul.Intregul meu ficat este cuprins de aceasta lumina galbena; el insus]lumineaza cu aceastaLumina. Ficatul meu este sanatos ~iviguros.
Atentia mea se indreapta acum asupra rinichilor, pe care iicurat cu aceste raze de Lumina violeta. Imi imaginez ca Ii spalcu apa unui parau de munte, rece ~i cristalina, pura, curata, cuirizatii violete. Ii cur at ~i ii incarc cu energie Yin adevarara.Rinichii mei sunt curati, orice boala, orice energie negativa,a fost curatata. Vizualizez rinichii plini de Lumina, curarisi sanatosi.
Atentia mea se fixeaza asupra organelor genitale, pe care lecur at cu aceasta Flacara Violeta de tot ceea ce ar putea insemnaboala, de orice energie malefica, care s-ar putea fixa aici, deorice suferinta, atat in plan energetic, cat ~iin eel fizic. Le vizu-alizez curate, luminate de aceasta Flacara Violeta.
Pe ecranul mental apare imaginea unui soare de toamna, unsoare imens, aflat la asfintit, un soare de culoare rosu-portocaliu,o culoare intensa, un soare incandescent, fara prea multa forta;este 0 imagine de vis.
Respir ~ipreiau acest Soare, cu energia Sa, culoarea ro~u-por-tocaliu, pe care 0 transport asupra organelor genitale, incarcan-du-le cu aceasta energie. Sunt relaxat.
Flacara coboara, cuprinde genunchii, ajunge la talpile picioa-relor. ~i acum, din crestet ~ipana in varful degetelor de la picioaresunt cu totul ~icu totul 0 Flacara Violeta, Sunt cuprins de aceastaFlacara Violeta, atat pe interior, cat ~i pe exterior; eman aceastaFlacara Violeta. Sunt 0 fiinta de Lumina.,
Flacara creste, creste, se uneste cu a celui de langa mine, dinfata, din spate, din dreapta, din stanga., cu a tuturor celor cemediteaza in acest moment alaturi de mine, indiferent in ce coltallumii s-ar afla, indiferent cat de departe. Flacara mea se unestecu Flacara lor... cu Flacara celui de langa mine.
Intreaga mea atentie se indreapta asupra acestei camere.Flacara creste din ce in ce mai multo Rapid cuprinde intreaga
156
camera, purificand-o, curatand-o. Fiecare ungher, orice energienegativa este arsa ~i indepartata, locul este purificat ~iumplut deLumina. Intreaga sala este cuprinsa de aceasta Lumina purifi-catoare. Flacara creste, creste, e din ce in ce mai mare, cuprin-zand intreaga cladire, luminand fiecare ungher, purificand fiecarecolti~or al camerei. Toate entitatile malefice sunt indepartate.Raman alaturi de noi doar acele entitati benefice care ne apara labine ~ila greu, entitatile ce apara locasul unde ne aflam.
Forta ei este din ce in ce mai mare. Cuprinde rapid intregul,oras. Este Joi seara, orele 20:00. Forta ei este nebanuita. Cuprinderapid intreaga tara. Vizualizez ca pe 0 harta, cum se extinde, catreNord, peste campuri, lacuri, dealuri ... catre Sud, catre Est ~icatreVest. Intreaga tara este cuprinsa Acum de aceasta Flacara Violeta,care curata ~ipurifica, arde tot ceea ce este negativ in acest moment.Orice emisie negativa este arsa ~iindepartata, este spulberata.
Sunt puternic, contribui la aceasta curatire ~i eu. PACEA ~iARMONIA se astern peste intreaga tara, aducand Lumina, Pace,Iubire, atat pentru Toate cuvantatoarele, cat ~i pentru Necuvan-tatoare, pentru oameni, animale, plante ~i minerale. Pentru Toricei/cele din Asta Lume, dar ~i pentru Toti cei/cele ce au trecutdeja de Portio Dar ~ipentru oti cei/cele ce sunt inca intre ... ce ausa vie sau ce tocmai au plecat ...
Intreaga mea atentie se indreapta asupra casei mele, pe care 0
cura] cu aceasta Flacara Violeta, de tot ceea ee ar putea fi negativ,de oriee entitate malefica. Orice gand negativ, orice intentienegativa este arsa ~i indepartata. Casa mea este locasul unde euimi refac fortele, unde stapaneste Armonia, Pacea, Iubirea, undese gaseste echilibrul ~i viata. Vizualizez casa mea cuprinsa deaceasta Flacara Violeta. Este plina de Lumina, Armonie, Pace,Iubire. Vizualizez fieeare incapere, fiecare coltisor ~i curat, eumare atentie, fiecare locsor,
Am tot ceea ce imi trebuie pentru a face ee voiesc. In casa mearegasesc Pacea, Iubirea ~i Armonia, sanatatea ~i echilibruL Iau,pe rand, fiecare membru al familiei mele si 11curat eu aceastaFlacara Violeta, de tot ceea ce ar putea insemna boala suferinta, , ,11vizualizez fericit ~iii trimit un gand de iubire, de Pace ~iIubire,un gand luminos.
157
Arentia mea se indreapra catre prieteni. Carre prietenii mei,indiferent de locul in care se afla ei acum. Oricat de departe mis-ar parea, puterea mea nu are limite. Ii vizualizez cuprinsi deaceasta Lumina Violeta ~i le trimit un gand de iubire ~i ajuto-,Iivad fericiti ~iplini de incredere,
Sunt 0fiinta de Luminacreatd dupa chipul si asemdnarea Domnului
ji nimic din ceea ce este intunecatnu ma mai poate aftcta.
Am tot ceea ce imi trebuiepentru a-mi indeplini misiunea mea aici ji acum,
pe acestpamant.
Sunt constient deforta meaji am puterea sa mi-o stapanesc.
Respect Creatia, iubesc Lumina.
Gandul meu se indreapta catre cei care mi-au gresit, Am putereasa ii iert ~i sa le trimit un gand de Iubire, de Pace, de Lumina.
Imi amintesc de cei carora le-am gresit, Am puterea sa le ceriertare ~i sa le trimit un gand de Iubire, de Pace. Am aceastaforta, am aceasta putere.
Pas cu pas, misiunea Flacarii s-a indeplinit. M-am regasit.Traiesc in Armonie ~i Pace. Treptat-treptat, Flacara se retrage.Vizualizez cum ea devine din ce in ce mai mica, retragandu-se. Doarorasul mai este cuprins, rapid, ea se retrage, Doar aceasta cladire ...se retrage. Doar aceasta incapere ... reiau fiecare coltisor ~ima asigurca este bine curatat. Sigilez in cele patru zari fiecare perete, ca nimicdin ceea ce ar putea sa fie negativ sa nu poata intra in casa mea.Nimeni ~inimic nu poate afecta armonia caminului meu.
Sunt 0jiin!a de Luminaji nimic din ceea ce este intunecat nu md poate aftcta.
158
Flacara se retrage, doar eu mai sunt cuprins inca de aceastaFlacara Violeta. Reiau din crestet ~ipana-n varful degetelor de lapicioare, fiecare organ in parte, fiecare tesut ~i acolo unde stiu caam avut probleme de sanatate insist ~i umplu cu Lumina.
Mi-am recapatat increderea in mine ~i mi-am regasit sana-tatea. M-am inteles ~i am reusit sa mai cunosc 0 particica dinmine. Revin odata cu aceasta particica inteleasa. Ma apropii sarevin la viata de zi cu zi.,
Treptat-treptat, Flacara se retrage catre bratul drept, lasand inurrna Lumina, Armonie, Pace, Sanatate.
Flacara se retrage catre palma dreapta, doar palma dreaptamai este cuprinsa de aceasta Flacara Violeta. Vizualizez aeestviolet intens care treptat-treptat se strange ~i se stinge sub formaunui punet in mijloeul palmei mele drepte.
Multumesc aeestei Flacari Violete, multumesc aeelor entitaticare rn-au calauzit ~i m-au ajutat sa ma curat, sa ma redescopar,sa ma incarc. Multumesc Domnului pentru Darul ~i Harul caremi-au fost harazite.
Sunt 0fiinta de Lumina,creatd dupa chipul ji asemanarea Sa.
Fie ca Pacea ji Iubireasa md insoteasca pretutindeni,
sa lefiu 0 Lumina tuturor celor care vin la mine.
Sunt constient deforta meaji am puterea sa mi-o pastrez.
Treptat-treptat revin la stare a de vibratie de zi eu zi, la viatamea de zi eu zi, mai puternie, mai constient, mai plin de Lumina.Treptat-treptat revin la starea de vibratie de zi eu zi. Ineet-ineetma pregatesc sa redesehid ochii ~i sa revin la viata mea de zi euzi, mai sanatos, mai puternic, mai luminos. Ineet-ineet revenim~i ne regasim in intregime aceeasi, plini de energie ~i constientide forta noastra.
159
MARTURII
v
Doamna Elena a avut probleme mari de sanatate (dupa cum I Elena,afirrna domnia sa) la: rinichi (calculi renali, infectii repetate in din Bucuresti
trecut), sistemul nervos (depresie), plarnani si picioare (circulatieperiferica slaba), Practica meditatia cu Flaciira Violeta de cinciani ~ia participat la saizeci ~icinci de sedinte. Simte 0 buna ame-lioare a acestor afectiuni ~i0 optimizare a starii de sanatate.
in timpul meditatiei se simte cuprinsa de 0 energie pozitiva,tamaduitoare.
Recomanda ~ialtor persoane aceasta meditatie benefica.Impresii ji trairi:''in timpul meditatiei am avut multe viziuni reale -lueruri ees-au
intamplat. ""De multe ori, parea timpul s-a eomprimat; m-am simfit extra-
ordinar si, de jieeare data, aftept eu nerdbdare reintalnirea de lunaviitoare pentru a resimti aceastd plaeuta stare. "
Mariana,din Bucuresti,fost documentarist,redactor,azi se ocupa desuplimente nutritive
Doamna Mariana nu precizeaza care sunt afectiunile de care Isufera, dar subliniaza: "eu voia lui Dumnezeu ~icu ajutorul me-ditatiilor, ma simt din ce in ce mai bine." Practica meditatia cu, ,Flacara Violeta de un an, timp in care aparticipat la douasprezece+paisprezece ~edinte.
De atunci, simte 0 ameliorare a starii de sanatate ~i0 siguran-ta de sine. In tirnpul meditatiei apare 0 stare de bine, liniste, ~i
161
Otilia,din Bucuresti
Silvia,din Bucuresti,
biolog
Aurica,din Bucuresti
Maria,din Bucuresti
simte di i se reda Increderea in sine. Recomanda ~i altor persoaneaceasta meditatie.
1mpresii ii trairi:.Flacdra Violeta a intrat in practica mea ji in sujletul meu; peste
tot este aceastd Flacdra Violetd, acest Dar cu Har care md ajutii multin tot ceea cefoe. "
Doamna Otilia spune di nu sufera de nici 0 afectiune ~i di aparticipat la ~ase sedinte de meditatie. In timpul meditatiei simteo stare de liniste ~i pace, de rearmonizare ~i de relaxare.
1mpresii ii trairi:"in timpul ji dupaparcurgerea acestei meditatii, md simt mai usoa-
rd, mai linistitd, mai bund, mai iubitoare, mai sdndtoasd. MulfumescBunului Dumnezeu pentru ca existafi. "
Doamna Silvia sufera de spondiloza cervicala, dorsala ~i lorn-bad ~i de 0 sinuzita cronica (ce in trecut recidiva). Practidi me-ditatia cu Fladira Violeta de un an ~i a participat la zece sedinte.De atunci simte 0 ameliorare a starii de sanatate.
In timpul meditatiei, simte "dildura, stare de liniste ~i fur-nicaturi."
Recornanda ~i altora meditatia cu Fladira Violeta,1mpresii ii trairi:"Ma simt bine ji usoard, parca zbor;pentru mine este de ajuns, este
un sentiment unic, neputand ji descris in cuvinte ... aceastd trdire imida putere. "
Doamna Aurica este cardiaca ~i practica meditatia cu FlacaraVioleta de un an; a participat la douasprezece sedinte. De atunci,simte 0 ameliorare a starii de sanatate, relaxare ~ipace interioara.
Recornanda ~i altor persoane meditatia cu Flacara Violets.
Doamna Maria sufera de reumatism. Practica meditatia cuFlacara Violeta de trei ani ~i a participat la aproximativ douazeci~i cinci de sedinte.
Simte 0 ameliorare a starii de sanatate, 0 senzatie de relaxare.~i ar recomanda ~i altora rneditatia cu Fladira Violeta.
1mpresii Ii trairi:.Relaxare totald; Iiniste sufleteascd".
162
"Sunt foarte ~ndintata, ma relaxeaza to:a~, ~in la i?talnire spe-I ~ihaela, .cial pentru meditane, averi 0 voce care ma linisteste. din Bucuresti
Doamna Ioana este hipertensiva ~i practica meditatia cuFlaciira Violeta de trei ani.
De atunci simte di suferinta ei este in curs de vindecare.In timpul meditatiei simte 0 stare de liniste ~i este sigura ca se
va vindeca.1mpresii si trairi:"0 stare de bine, de pace interioard.Apropiere de Bunul Dumnezeu. «
Doamna Jana sufera de cardiopatie ischernica ~i acuza durerila genunchi. Practica meditatia cu Fladira Violeta de ~ase luni ~ia participat la zece sedinte.
Simte 0 ameliorare a starii de sanatate ~iar recomanda ~ialtoraaceasta meditatie.
In timpul meditatiei, simte 0 stare de liniste ~i de bucurie.1mpresii ii trairi:"Dupa meditatie, am 0 stare de bund dispozitie. «
"Nimic nu md mai perturba. ""Simt bine energia in palme ji in corp, dar nu uizualizez inca
lumina oioletd. "
Doamna Efrosinia sufera de colita ~i a avut probleme mari lacolecist. Practica meditatia cu Fladira Violeta de doi ani ~ijuma-tate ~i a participat la douazeci ~i cinci de sedinte.
De atunci este mai calma ~i mai iertatoare. De asemenea,afectiunile sale s-au ameliorat vizibil.
In timpul rneditatiei simte 0 stare de relaxare totala.Ar recomanda ~i altora aceasta meditatio.
Doamna Viorica spune di nu sufera de nici 0 afectiune, prac-tica meditatia cu Fladira Violeta de un an ~i a participat la apro-ximativ patruzeci de sedinte,
De atunci este mai increzatoare in propriile forte ~i mult maipozitiva; de multe ori se regase~te ajutandu-i pe cei din jur, cei lacare, nu de mult, cerea ajutor. Se simte minunat!
in timpul meditafiei simte 0 stare de bine ~ivede lumina.
163
loana,60 de ani
[ana,din Bucuresti,
inginer
Efrosinia,din Bucuresti,
contabil
Viorica,din Bucuresti.economist
Elisabeta,din Bucuresti,
asistentamedical a
Nela,din Bucuresti
Persida,din Bucuresti,
croitoreasa
o recomanda si altora, raspunsul domniei sale fiind: "DA,DA,DA!!!"
Impresii ji triiiri:"Sunt conuinsd de binefocerile pe care mi le aduce aceastd medi-
tatie. «
"Simt cum cdldtoresc mental. ""imi este bine ji md simt multumitd. ""Sunt recunoscdtoare pentru darurile pe care Ieprimesc. "L1.min credere ca voi primi ajutor (ji chiar iIprimesc) in realizarc
dorintelor mele, dacd sunt cu voia Diuinitdtii. "
Doamna Elisabeta stie ca are 0 afectiune, practica medita-tia cu Flacara Violeta de trei ani ~i a participat la peste trei-,zeci de sedinte. ~
De atunci simte 0 ameliorare a starii de sanatate. In timpulmeditatiei simte 0 stare de relaxare.
Ar recomanda ~i altora aceasta meditatie,Impresii ji triiiri:"Relaxare, detasare, visare, energizare; 0 minunatd stare de armo-
nie ji pace interioard. ""Ma simt minunat, putericd ji simt ca ii pot ajuta ji pe cei din ju ul"meu.
Doamna Nela are sinuzita, bufeuri ~i sciatica. Practica f"" e-ditatia cu Flacara Violeta de un an ~i a participat la aproxim» ivopt sedinte,
De atunci se simte mult mai bine ~i mai usoara,In timpul meditatiei simte multa energie in palme (0 apasare
mare). Sigur ar recomanda ~i altora aceasta meditatie.Impresii si triiiri:"Pared zbor ji am aripi de inger. "o stare minunatd, nu-i aja?
c. v d ., £4 ti une P 'aC-Doamna Persida spune ca nu SUIera e ruci 0 a ecj 1 .: 1d doi ., rtlC1pa atica meditatia cu Flacara Violeta e 01 am ~l a pa
aproximativ cincisprezece sedinte. e.in timpul meditatiei simte 0 stare de re1axare, 0 stare de bRecornanda ~i altora meditatia cu Flacara Violeta.
164
Doamna Alexandra spune ca nu sufera de nici 0 afectiune.Practica rneditatia cu Flacara Violeta de un an ~i a participat lapeste zece sedinte.
De atunci simte 0 vindecare a mentalului ~i a sufletului, 0 ar-monizare.
In timpul meditatiei simte 0 stare de inaltare., ,Ar recomanda ~i altor persoane aceasta meditatie.Impresii ji triiiri:"Vizualizare a uietilor anterioare, a celor ce mi-au fos: aldturi, ce
m-au ajutat ji au incredere in mine. "
Domnisoara Monica spune ca nu sufera de nici 0 afectiune,dar ca are anumite probleme ernotionale. Practica meditatia cuFlacara Violeta de 0 luna ~i a participat la trei sedinte.
In timpul meditatiei simte 0 stare de bine, de pace.Recomanda ~i altor persoane aceasta meditatie.
Doamna Olimpia are probleme cu ochii ~ieste la prima sedin-fa de meditatie cu Flacara Violeta.
Simte deja 0 ameliorare a starii de sanatate, 0 stare benefica,"ciudata", chiar inexplicabila; s-a simtit foarte bine.
In timpul meditatiei a simtit: "lini~te, pace si lumina."Recomanda ~i altor persoane aceasta meditatie.
Doamna Maria sufera de un reumatism articular, practica medi-tapa cu Flacara Violeta de sase luni ~ia participat la sase sedinte.
De atunci simte 0 ameliorare a starii de sanatate,In timpul meditatiei se simte relaxata ~i Iinistita.Impresii Ii triiiri:"in timpul meditatiei se simte pace in jur, se creeazd 0 anumitd
lerratu - D. . . A
0' ra cu rtnrutatea, cu Ingerii ... "
F1 Doamna Maria are probleme cu tiroida. Practica rneditatia cu. ac~ra Violeta de doi ani ~ijumatate ~i a participat la douazeci
11 tret de ~edinre.
In timpul sedintei de meditatie simte ceva benefic ~i ar reco-da-o ~i altor persoane.
165
AlexandraAndra,din Bucurejti,consilier juridic
Monica,din Brasoo,studenta
Olimpia,din Brasou
Maria,din Bucuresti,balerina
Maria,din Bucuresti,comerciant
Doina,din Bucuresti,
inginer
Ileana,din Bucuresti,
eomereiant
Gabriela,din Bucuresti,
asistentamedical a
Carmen,din Bucuresti,
referent
RuxandraDespina,
din Bucuresti,inginer
Doamna Doina are probleme cu glanda tiroida ~ipractica me-ditatia cu Flacara Violeta de un an.
in timpul meditatiei simte 0 liniste deosebita, 0 stare de purificare.Impresii ji trairi:"in timpul meditatiei simt patrunderea energiei si a luminii in
fi "eeare organ.
Doamna Ileana practica rneditatia cu Flacara Violeta de treiani ~i a participat la aproximativ zece sedinte. De cand practicaaceasta meditatie simte ca stare a sa de sanatate se amelioreaza.
in timpul meditatiei simte 0 stare de relaxare.Recomanda ~i altor persoane aceasta meditatie.Impresii si trairi:"NU AM CUVINTE!"
Doamna Gabriela a fost operata de ulcer, are spondiloza lorn-bara ~i 0 anemie mai veche. Practica de doua luni meditatia cuFlacara Violeta ~i a participat deja la trei sedinte.
De atunci simte 0 usoara ameliorare a starii de sanatate, ceeaee nu s-a intamplat pana atunci, desi urmase un tratament.
in timpul meditatiei simte 0 stare de liniste totala. La ulti-ma sedinta - marturiseste ea -, "spre rusinea mea, am adormitcateva minute."
Impresii ji trairi:"M'-am ldsat purtata de val, am uizualizat ftaeara Ji md simt mai
usoard. «
Doamna Carmen sufera de glaueom ~i de adenom hipofizar.Practica rneditatia cu Flacara Violets de un an ~i a participat laopt sedinte.
De atunci vede mai limpede ~i marturiseste: "Mi se limpeze~-te capul dupa praeticarea meditatiei cu Flacara Violeta."
in timpul meditatiei simte 0 stare relaxare, dar si de pace.
Doamna Ruxandra sufera de sinuzita. Practica meditatia cuFlacara Violeta de un an ~ia participat la aproximativ zece sedinte.
De atunei simte 0 amelioarare a starii de sanatate,,In timpul meditatiei simte cum energia circula prin corp, in
special in zona capului.
166
Cu siguranra ar recomanda ~i altor persoane sa vina la aceastameditatie,
Impresii ji triiiri:"Dupa atingerea stdrii de relaxare profunda (cand respiratia parca
se opreste), simt ° stare de armonie, parea trupul meu, dupa ° usoaraplutire, devine din ee in ee mai usor: "
Doamna Anisoara spune ca se simte bine in general, dar, dincand in cand, acuza 0 durere, insa nu specifica unde anume estelocalizata. Participa de patru ani la sedintele de meditatie cu Fla-cara Violeta.
in timpul meditatiei simte: caldura, beatitudine, fericire.Impresii ji trairi:"Defieeare data imi tree durerile pe care Ie am. «
Doamna ]eniea spune ca sufera de astm bronsic ~ica a partici-pat la aproximativ ~ase sedinte.
in timpul meditatiei ~i imediat dupa aeeea, simte 0 ameliorareputernica a afectiunii de care sufera ~i ar recomanda ~i altor per-soane aceasta meditatie.,
Doamna Nela s ne ca are mai multe afectiuni cireulatorii.,Practica meditatia eu Flacara Violeta de cinci ani ~i a participattot timpulla sedinte,
in timpul rneditatiei simte 0 stare de relaxare profunda. Spuneea ar reeomanda ~i altor persoane aceasta meditatie, ~i nu oricum,ci »eu toata dragostea!"
Doamna Gabriela sufera de reumatism ~i bronsita, dar are ~iprobleme eu glanda tiroida. Practica meditatia eu Flacara Violetade sase luni ~i a partieipat la trei sedinte.
Simte 0 ameliorare a starii de sanatate de cand practica aceastarneditatie ~i ar recornanda-o ~i altor persoane.
in timpul meditatiei spune ca i se inunda corpul de 0 stareciudata de bine.
rlnisoara,din BueureJti,economist
[enica,din Bucuresti
Nela,din Bucuresti,inginer
Gabriela,din Bucuresti
Doamna Victoria spune despre rneditaria cu Flacara Violeta ca I Victoria,»este foarte benefica. Curata, purifica ~iimi da 0 stare de echilibru." din Bucuresti
167
Mibaela,din Bucuresti,
controlor traficaerian
Monica,din Bucuresti,
inginer
F/orica,din Bucuresti,
chimist
Sonia,din Bucuresti
Maria,din Bucuresti,
inginer
Participa la sedintele de meditatie de doi ani si simte 0 stare deliniste ~ibuna dispozitie in timpul ~i dupa terminarea acestora.
Recomanda aceasta meditatie tuturor.
Doamna Mihaela prezinta urrnatoarele afectiuni: sterilitatesecundara (lipsa ovulatiei) ~i obezitate. Practica meditatia de unan ~i a participat la sapte sedinte.
In timpul meditatiei spune ca simte pace, liniste interioara ~ito ate binefacerile lumii revarsadu-se asupra ei.
Impresii Ii trdiri:"Este 0 senzatie deosebitd. Ma transpun cu totul fi simt cum in.
fiecare celuld patrunde lumina. "
Afectiunile doamnei Monica sunt: glaucom ~idiabet. Practicade sase luni meditatia cu Flacara Violeta ~i a participat la doua-sprezece sedinte.
De atunci simte 0 ameliorare a diabetului.In timpul meditatiei simte "un bine de nedescris!"
Doamna Florica sufera de spondiloza cervicala ~i lombara,discopatie ~i diabet. In timpul meditatiei simte "lini~te, liniste,Iiniste ~i 0 adanca pace sufleteasca!"
Doamna Sonia sufera de osteoporoza ~i acuza dureri acute degenunchi. 0 doare ~i glezna dreapta la care a suferit nu de multo fractura,
Practica meditatia cu Flacara Violeta de cinci ani si, in timpulsedintelor de meditatie, simte intepaturi la "maini ~ipicioare."
Impresii Ii trairi:"Ma simt mai bine fi pot sa merg mai bine. "
Doamna Maria acuza dureri de urechi ~i are probleme cu ve-derea. Practica meditatia cu Flacara Violeta de trei ani ~i a parti-cipat la aproximativ treizeci de sedinte.
De atunci simte 0 ameliorare a starii de sanatate, chiar 0 vin-decare a urechilor.
Marturiseste ca, in timpul sedintelor de meditatie, "se aban-doneaza total ~iparcurge toate etapele conduse",
Recomanda tuturor aceasta meditatie.
168
Doamna Victoria spune dare dereglari hormonale. Practicameditatia cu Flacara Violeta de ~ase luni si 0 recornanda tuturor.
In timpul meditatiei simte "energia care curata tot ce e diu."
Domnul loan sufera de reumatism. Practica meditatia cu Fla-cara Violeta de ~ase luni ~i a participat la cinci sedinte, De atuncisimte 0 stagnare a afectiunii de care sufera (reumatism degenera-tiv). In timpul rneditatiei se simte bine, calm, echilibrat ~ilinistit.
Impresii Ii trairi:"Consider cd trebuie pus accentul mai mult pe partea tebnicd a me-
ditatiei (pozifia limbii, tehnica respiratiei, ritmul, intensitatea jlaca-rii, modul in careparcurgem aceste minunate trdiril)"
Doamna Cristina sufera de reumatism, bronsita ~i are proble-me cu inima. De cand practica aceasta meditatie simte 0 amelio-rare a starii de sanatate,
Simt ca "intru in ALFA ~i traiesc cele mai minunate clipe",marturiseste domnia sa. Ar recomanda aceasta meditatie, in spe-cial, copiilor ei.
Doamna Marilena spune ca este 0 persoana nervoasa ~i depri-mata, Practica meditatia cu Flacara Violeta de un an ~i a partici-pat la aproximativ opt sedinte.
In timpul meditatiei simte 0 caldura in tot organismul, 0
liniste, dar si nevoia de a plange.Impresii Ii trairi:"Dupa meditatie, doud-trei zile sunt mai linistitd. "
Doamna Sultana sufera de spondilo-artroza, reumatism ~ihipertensiune arteriala, Practica meditatia cu Flacara Violeta de,sase luni ~i a participat la sase sedinte. In timpul meditatiei simtecaldura ~ifurnicaturi.
Doamna Floarea are hipertensiune ~icardiopatie. A participatla peste douazeci de sedinte de meditatie ~i a observat 0 amelio-rare a starii de sanatate.
in timpul meditatiei simte 0 1ini~te deosebita.
169
Victoria,din Bucuresti
Joan,din Bucure;ti,inginerelectronist
Cristina,din Bucuresti,bibiliotecar
Marilena
rlncuta,
din Bucuresti,economist
Sultana Elena,
din Bucuresti,lucratorcomercial
Floarea,din Bucuresti,bacteriolog-tehnician
Sofia,din Bucuresti,
jurist
Mara,din Bucuresti
A/exandrina,din Urziceni,
casnica
Veronica,din Bucuresti
Constanta,din Bucuresti,
infirrniera
Maria,din Bucuresti
Doamna Sofia sufera de diabet, hipertiroidie, dar are ~i pro-bleme cu inima. De cand practica meditatia simte 0 stare debine, care se mentine doua zile." ' "
Impresii si trairi:"Stare de bine, Iiniste, fericire. «
Doamna Mara are probleme la genunchi ~i a participat la sasesedinte de rneditatie cu Flacara Violeta. in timpul meditatieisimte caldura ~i 0 stare de liniste. Recornanda ~i altor persoan-aceasta meditatie.,
Impresii ji trairi:"Relaxare, liniste sufleteascd, pace. "
Doamna Alexandrina prezinta urrnatoarele afectiuni: nisip larinichi, circulatie proasta ~iprobleme la inima. Practica meditatiacu Flacara Violeta de cinci ani.
Impresii ji trairi:'51ceastaFlacdrd Violeta este pentru mine energie ji sdndtate; este
ceva Divin. "
Doamna Veronica sufera de sclerodermie ~i lumbago. Practicameditatia cu Flacara Violeta de un an, simtind 0 stare de liniste~ipace sufleteasca. Vine cu drag la sedintele de meditatie ~i reco-manda Flacara Violets tuturor.
Doamna Constanta practica meditatia cu Flacara Violeta decinci ani ~i simte atat 0 ameliorare, cat ~i 0 stagnare a afectiunilorsale, despre care spune ca sunt percepute acum ca fiind vindecabile.
in timpul rneditatiei are 0 stare de linistite, iar apoi este plinade energie ~i simte ca daruieste in jur rnulta Lumina.
Impresii,; trairi:"Flacdra Vio/eta m-a ajutat reglimdu-mi toate problemele privind
sistemul neruos. Simt 0 usurare a organismului, dar ji ameliorareadureri/or. Datorita pietrei pe care am primit-e mi-a trecut durereade oase.
"Cand focem jedinta cu Flacdra Violeta ma simt foarte usuratd jimultumitii sujletejte. u
170
Doamna Adria are probleme eu inima. Practica meditatia euFlacara Violeta de trei ani ~i a participat la douazeci de sedinte.De atunci simte 0 ameliorare a stari i de sanatate,
in timpul meditatiei simte "relaxare ~i0 liniste divina,"
Doamna Aurelia declara ca sufera de mai multe afectiuni.Practica meditatia cu Flacara Violet a de trei ani ~i a participat laaproximativ treizeci de sedinte.
in timpul meditatiei se simte linistita ~i detasata de toate pro-blemele ~i grijile de zi cu zi.
Doamna Magdalena este nemultumita de stare a sa psihica,De cand practica meditatia cu Flacara Violeta spune ca stare a eipsihica ~i spiritual a s-a imbunatatit.
in timpul meditatiei simte liniste sufleteasca si 0 minunatastare de extaz.
Recomandarea pentru alte persoane este: "Sa nu lipseasca dela meditatia cu Flacara Violeta,"
Doamna Natalia are diabet, probleme cu inima, dar este 9ihipertensiva. Practica meditatia eu Flacara Violeta de cinci ani si,in urma sedintelor, simte 0 ameliorare a starii de sanatate,
"Sunt foarte linistiia ~ichiar parca nu mai sunt in acelloc", mar-turiseste domnia sa, recunoscand senzatiile din timpul meditatiei.
Domnul loan sufera de adenom de prostata ~ieste hipertensiv.Practica meditatia cu Flacara Violeta de trei ani ~i a participat ladouazeci ~i opt de sedinte, De atunci simte 0 ameliorare a stariide sanatate, in timpul meditatiei simte ,,0 stare de bine totaL"
Recomanda ~i altor persoane meditatia cu Flacara Violeta.Impresii ,; trairi:"0 indltare spre Divinitate, 0 comunicare perfecta cu astralul, 0 stare
de bine total ji 0 incdrcare energetica de 0 mare intensitate. "
Doamna Juliana sufera de reumatism articular acut (cot, labapiciorului). Practica meditatia eu Flacara Violeta de un an ~i aparticipat la aproximativ opt sedinte,
in tirnpul meditafiei simte 0 senzatie de caldura si 0 stare debine, de relaxare.
171
Adria,din Bucuresti
Aurelia,din Bucurejti
Magdalena,din Bucuresti
Natalia,din Bucuresti
loan,din Bucuresti
Iuliana,din Bucuresti.controlor accesmetrou
Mibaela,din Bucuresti
Valentina,din Bucuresti,
medic veterinar
Maria-Ana,din Bucuresti,
medic specialistpediatru
Vasile,din Bucuresti
Speran!a,din Bucuresti,
economist
Ioana,din Bucuresti
Impresii Ii trdiri:"Stare de liniste, 0 incdrcdturd energetics binejacatoare, care trebu-
iepusa in practice prin lucru. "
Impresii Ii trairi:"Flacdra Violetd ne ajuta sa ne ecbilibram energetic ji sa evoluam
spiritual. "
Impresii si trairi:"Flacara Violeta cura!a, eneryizeaza, binedispune,""Prezenta dumneauoastrd md calmeazd ji md foce mai bund. "';Am crescut cafrecven/a uibrationala. "
Impresii Ii trairi:"Flacdra Violetd md poarta intr-o altd lume, simt 0 stare deosebita ji
md ajuta mult spiritual, psihic ji mental. 0 recomand cu incredere. "
Impresii si trairi:"Flacara Violetd este Diuind. «
Doamna Speranta are distonie neurovegetativa ~i tensiunearteriala. Participa de trei luni la sedintele de rneditatie cuFlacara Violeta.
in timpul rneditatiei simte furnicaturi in maini ~i in falangeledegetelor.
De cand practica aceasta meditatie simte 0 ameliorare stariide sanatate.
Impresii fi trairi:"0 liniste interioard fi 0 stare de ecbilibru. "
Impresii fi trairi:"Meditatia cu Flacara Violetd mi-a pldcut foarte mult, am sim/it
oibratii puternice fi am convingerea ca ea ma ajuta in rezoloarea tu-turor problemelor de sanatate. "
172
Impresii Ii trairi:"Medita/ia cu Flacdra Violeta, pe care 0 repet ji acasd, imi confera 0
stare de armonie, echilibru, pace, perfectiune. Sunt fericita!"
Impresii Ii trairi:"Iubesc enorm de mult meditatio cu Flacdra Violetd; este instru-
mentul meu preftrat de purificare. "
Impresii fi trairi:"Spice turcoaz, portocalii, roz, oblice sau culcate deoin in final pete
pulsatorii de culoare violet. "
Impresii Ii trairi:';Amfost placut impresionat de aceastd meditatie; voi reueni de cate
ori 0 sa pot. "
Impresii Ii trdiri:"Vin la reuniunile revistei Lumea misterelor datorita Fldcdrii
Violete. 0folosesc aproape zilnic, dimineata, la ora sase ji jumdtate.imi estefoarte eficienta atat mie, cat fi fomiliei, serviciului, clientilor:o ador ji 0 voi folosi in continuare. "
Impresii fi trairi:"Ftacar« Violeta md inuie!"
Impresii fi trairi:"in timpul meditatiei, mi se incdlzesc palmele ji simt -furnicaturi fi
in!epaturi in buricele degetelor. ""Plec de la meditatie mai curat interior ji fin if tit sufleteste. "
Impresii Ii trairi:"Meditatio cu Flacdra Violeta imi creeazd senzatia unui dor imens, '
de Dumnezeu ji recunostinta (nu stiu fofti de cine). Important este cama simt «altfel», mult mai bine ... "
GherghinaMariana,din Bucuresti
Camelia,din Bucuresti,consilier juridic
Anca,din Bucuresti
Vasile,din Bucuresti
Carmen,din Bucuresti,librar
IElena,din Bucuresti
Razuan,din Bucuresti,student
Maria,din Bucuresti
173
Dana,din Bucuresti
Virginia,din Bucuresti
Gheorghe,din Bucuresti
Elena,din Bucuresti
Ionescu,din Bucuresti,
muzeograf
Mariana,din Bucuresti,
asistentarnedicala
Radu,din Bucuresti,
profesor
Rodica,din Bucuresti
Impresii ji trdiri:"Pentru mine este 0 meditatie deosebitn care m-a sustinut moral ;i
psihic toatd aceastd oard (2006). " ' ,
Doamna Virginia are reumatism, dar recunoaste faptul ca, decand practica meditatia eu Flacara Violeta, sanatatea dansei s-aimbunatatit, analizele i-au iesit foarte bune, iar ealcemia s-a ma-rit lara tratament medieamentos.
1mpresii si trdiri:"Sunt mult mai linistitd, mai bund, mai mdrinimoasd. «
Impresii si trdiri:"Meditatia cu Flacdra Violetd ofera constientizare subconstientu-
lui pentru autodisciplina terapeuticd. "
1mpresii si trdiri:"Sunteti 0 Minune; va multumesc!"
1mpresii si trdiri:"Cred cd trebuie insistat pe notiunea de Prana {cdldura internd),
prin hipnoza fa distantd. M« simt bine ;i sunt bucuros ca am ocazia saparticip fa aceste meditatii. "
Impresii ji trdiri:"Bucurie, Iiniste, multd lumina. ""inalfare, desprindere ;i detasare de tot ce este in jurul meu. ""Forfa ;i putere pentru rezoluarea problemelor."
Domnul Radu are probleme eireulatorii ~i a participat la douasedinte de meditatie eu Flacara Violeta,
Impresii Ii trdiri:"Liniste, pace. "
Doamna Rodiea a participat la peste 0 sura de sedinte demeditatie.
Impresii Ii trdiri:'51cumulare de noi cunostinte. "'51lternarea stdrilor psiho-afective. ""Crestere spirituala. "
174
Doamna Maria declara ell este 0 persoana sanatoasa, "eu ade-va rat sanatoasa, eu 0 memorie bun a." Practica meditatia euFlacara Violets de ~ase ani ~i 0 reeomanda ~i altor persoane.
In timpul meditatiei simte liniste, bueurie ~i siguranta.Impresii Ii trdiri:"Certitudinea binelui. "
Doamna Maria are urrnatoarele afectiuni: reumatism, spon-diloza cervicala ~i lornbara, discopatie, astm bronsic, cataracta,miopie, cardiopatie ischernica, intestin iritabil.
Practica meditatia cu Flacara Violeta de un an ~ia participat la~apte sedinte de meditatie. De atunci se simte mai linistita.
In timpul meditatiei simte furnicaturi la maini ~i 0 senzatiede liniste.
Doamna Ana Maria practica meditatia cu Flacara Violeta desase luni ~i a participat la ~ase sedinte.
In timpul meditatiei simte 0 senzatie de bine, declarand ca, decand 0 practica, simte 0 ameliorare a starii de sanatate.
Doamna Rodica a participat la ~asesedinte de meditatie cu Fla-cara Violeta ~i0 recornanda ~i altor persoane. In timpul meditatieisimte nevoia de a casca, lacrimi ~idorinta trupului de a levita.
Doamna Maria are probleme cu spatele ~i a venit la doua ~e-dinte de meditatie cu Flacara Violeta. De cand 0 practica se sim-te foarte bine ~i mult mai linistita. In timpul rneditatiei simte 0
liniste sufleteasca.
Domnul Dan Miron are mai multe afectiuni. Practica me-,ditatia cu Flacara Violeta de aproximativ un an ~i a participatla paisprezece sedinte. Recunoaste ca starea sa de sanatate s-airnbunatatit. In timpul meditatiei simte 0 stare de bine, de liniste~i relaxare.
Doamna Ligia practica meditatia cu Flacara Violeta de pesteun an ~i a participat la cineisprezeee sedinre.
In tirnpul meditafiei simte 0 stare de bine, de pace, de inaltare,
175
Maria,din Alexandria
Maria,din Bolde;ti-Scdieni, Prahova
Ana Maria,din Bucuresti,biolog
Rodica,din Bucuresti,profesoara
Maria,din Bucuresti
Dan Miron,din Bucuresti,proiectant
Ligia,din Bucuresti,inginer
Anca Daniefa,din Bucuresti,matematician
Mihaefa,din Bucuresti,
geolog
Maria,din Bucuresti
Maria,din Bucuresti,
asistenta medicala
o recornanda ~i altor persoane.Impresii Ii trairi:"La inceputul sedintelor am avut zone in care jlacara se albea;
mi-ati spus atunci ca zona respectiud absoarbejlactira jiindca arepro-bleme de sdndtate, iar acum se ajla in stare de ameliorare. u
':Articufa/iife de fa genunchi si-au reuenit la normal. "
Doamna Anca Daniela a participat la doua sedinte de medi-tatie simtind 0 relaxare total a (a adorrnit). in timpul meditatiei a" , ,avut 0 stare de calm, liniste, pace, bucurie, iubire.
Impresii Ii trairi:"La inceputuf uneia dintre sedintele de meditatie md durea capuf,
dar durerea a dispdrut dupa terminarea (in timpuf) meditatiei. Am sa 0
practic ascultdnd CD-ufo "
Doamna Mihaela are hernie hiatala gigant, osteoporoza, darare ~i probleme cu glanda tiroida.
De cand practica meditatia cu Flacara Violeta este mult mai calma.in timpul meditatiei simte 0 relaxare totala,Impresii Ii trairi:''Este ceva deosebit.Simt cdpot sa suport mai usor problemele cotidiene. "
Doamna Maria are hernie de disc, constipatie ~i problemecu ochii.
Practica meditatia cu Flacara Violeta de ~aseluni ~ia participat,la cinci sedinte. Simte 0 ameliorare generala a starii de sanatate.
in timpul meditatiei simte 0 stare de relaxare.Impresii,; trairi:"in timpuf meditatiei, fa inceput, vad negru; dupa un timp, vad
roz, dar cupete negre care se miscd. Apoi cufoarea roz devine bleu ji vadun cerafbastru prin care se mai miscd pete negre. Dupa care, incet-incet,incep sa eoad» aceastd lumina oioletd. Este minunat!"
Impresii,; trairi:':Am simtit 0 stare de profunda relaxare, de Iiniste, apoi 0 incaizire
a intregului corp. Voi uinta si voi practica zilnic aceastd metoda deuindecare pentru mine ji pentru intreaga planetti. "
176
Doamna Aurelia sufera de poliartroza.Impresii 1i trdiri:"Starea de agitatie mentald a disptirut. ""Simt multd liniste, md inundd multd lumina. U
"Sunt un martor detasat al starilor mele minunate. U
"0 stare de iubire diuina imi umple pieptuf. U
"Este 0 stare deosebitti; sunt finijtitti ji bucuroasd. U
"Starea de bucurie imi umpfe toate celufelejiin/ei. U
"Este un ocean de bucurie ji iubire. U
"in juruf meu existti mufta bucurie ji frumusete. U
Impresii Ii trairi:"Ma simt mai impacatti cu mine ji cu ceilalti. U
"Flacdra Violeta mi-a creat 0 senzatie de beatitudine, armonie jidesavarjire spiritualii. "
':Am avut senzatii de uibratie fa nivefuf piefii si, fa un momentdat, am simtit caplutesc intr-o stare de decorporalizare. U
Doamna Ioana are mai multe afectiuni: reumatism, cardiopa-tie ischemica, cataracta, diabet. A participat la doua sedinte demeditatie, dar nu rernarca inca nici 0 schimbare radicals a stariisale de sanatate,
in timpul meditatiei a simtit 0 stare de liniste profunda.
Impresii Ii trairi:"in timpuf terapiei m-am simtit flarte bine, m-am relaxat, energ~-
zat ,; mi s-au amefiorat anumite aftctiuni ale aparatului digestiv. Inpfus, am avut ji 0 stare de inaltare spirituald ji de bucurie. "
IAurelia,din Bucurejti,invatatoare
Luminita,din Bucuresti,profesoara
Ioana,din Bucuresti,contabil
Ioana,din Bucuresti
Impresii Ii trdiri:':Am rdmas p/dcut impresionat de rezultatul meditatiei; ma simt I Mircea, .
linistit. " din Bucuresti
"Vreau sa va spun ca vin cu mare placere ~iincredere la cabinetpentru meditatia cu Flacara Violeta. Nu simt mereu aceleasi trairipe parcusul ei, dar finalul este aproape mereu la fel. Foarte placut,Sunt, cu siguranta, mult mai lucida, mai increzatoare ~imai mul-tumita decat la inceputul meditatiei.
177
Viorica,din Bucuresti,economist
Mibaela,din Bucuresti
Inceputul meditatiei este, la fel, placut. ~i intrarea in starea derelaxare este minunata. De cele mai multe ori reusesc sa parcurgtot drumuL
Vad un con de lumina la capatul caruia este 0 entitate lumi-noasa, pe un tron. Cand simt aceasta prezenta, drumul este maiu~or si mai placut. Alteori nu reusesc sa intru in totalitate in sta-rea de meditatie, casc, imi dau lacrimile, nu reusesc sa imi tin, )',
capul drept, simt prezenta gandurilor cotidiene ~i apoi revin lastarea de meditatie.
Ma simt bine ~i datorita locului unde se desfasoara meditatia.,cabinetul incarcat de energii pozitive, dar ~idatorita participanti-lor, care sunt oameni deschisi spre Lumina.
Este un pic altfel cand meditatia se desfasoara in sala Teatru-lui de Comedie. Mai putin lina este intrarea in starea de medita-tie, dar apoi totul decurge normaL Reusesc de multe ori sa intruin comunicare cu 0 entitate de Lumina pe care 0 consider Ingerulmeu Pazitor, pe care 11numesc Grigore. Este alta entitate decatcea care sta pe tronul de Lumina.
Multumesc domnului Teodor Vasile pentru ca ne ajuta sa nepurificam ~i sa ne incarcam cu energii pozitive."
"Initial am luat cunostinta despre Flacara Violeta la intalnireaorganizata de revista Lumea mistere/or cu cititorii. Pan a in acelmoment nu mai participasem la astfel de meditatii interactive sautehnici de initiere in cunoasterea ezoterica. Asadar, impactul afost foarte puternic inca de la prima experienta, Prin urmare, amdecis ca 0 data pe luna nu este suficient ~i am inceput sa participla sedintele ce au loc la cabinet.
Ce anume m-a determinat sa particip cat mai des cu putinta?In primul rand, impactul pozitiv pe care aceasta meditatie l-a
avut asupra mea. Cred ca Flacara Violeta ii ofera fiecarui partici-pant, pe langa 0 purificare energetics totala a organismului, ~i 0
anume vibratie care este necesara fiecarui individ pentru a evolua.In ceea ce ma priveste, Flacara Violeta a actionat mai mult
asupra campului mental, mi-a schimbat perceptia despre viata ~idespre relatia pe care 0 aveam cu Divinitatea.
178
~i inainte eram 0 persoana credincioasa, dar acum am realizat caera mai mult un exces de ritual ~ireligiozitate, care m-a tinut prizo-niera, deterrninand in viata mea un comportament auster.
Meditatia cu Flacara Violeta m-a facut sa inteleg realitateavietii si m-a determinat sa caut in subconstientul meu cauzelecare au generat acest comportament, ~i nu sa tratez doar efectele,asa cum am procedat pana acum.
o alta schimbare benefica intr-un timp relativ scurt a fost ace-ea ca organismul meu a devenit mai puternic la atacurile energe-tice negative care, din pacate, vin tot mai des asupra unora dintrenoi, din cauza rautatii semenilor nostri.
Aceasta meditatie nu numai ca a intarit acest scut natural deaparare, dar m-a invatat cum sa ard energia negativa in orice mo-ment al zilei sau al noptii. Dar - cred eu -, cea mai puternicaschimbare a fost iesirea din ignoranta in care am trait pana acum,dandu-mi curajul ~i increderea de a experimenta ~i alte tipuri demeditatie menite sa ma ajute sa acced la niveluri cat mai inalte alecunoasterii umane."
"Multumesc mult, «domnule terapeut», pentru ritualul FlacariiViolete care, ~ide data aceasta, a fost exceptional. Sa explic ~ide ce:
Desi nu sunt supraponderala, in iarna care a trecut am luat cincikilograme. Ma preocupa mereu acest lucru ~i ma gandeam in per-manenta cum a~ putea scapa de cateva kilograme. Gandul acestanu imi dadea pace - devenind, in cele din urrna, 0 obsesie ... Cu eladormeam ~i tot cu el ma trezeam ~iumblam toata ziua.
~i iata ca, in urma meditatiei cu Flacara Violeta, treptat, intr-oluna de zile, am dat jos trei kilograme fara eforturi speciale.
lata cum s-a derulat procesul: dumneavoastra, domnule te-rapeut, cand ati urcat pe podium, erati parca in aha lume, sau,mai bine spus, erati Intr-o minunata imagine stereograrna,De acolo, din departarea aceea minunata, pe 0 tonalitate «ange-lica», cornandati ritualul care, Ia inceput, a depasit nivelul fizic,reusind apoi sa innobileze sufletul.
V-ari adresat apoi mintii, purificand materia, instinctele, mer-gand ascendent pana la purificarea universului.
179
Sojica,din Bucuresti
Ana Maria,din Bucuresti,
scriitoare
Asupra mea, ritualul a avut ca rezultat, mai intai, un super-confort psihic, apoi fizic, urmat de inundarea intregului organismde 0 senzatie de forta, ca atunci cand s-ar rupe 0 bucata de panza,A doua senzatie a fost aceea de eliberare, mai intai la nivelul ab-domenului, apoi al umerilor, al spatelui, al respiratiei, ca in finalsa fie cuprins tot corpul, eliberandu-ma pard dintr-o indtu~are.
Eram usoara, pard pluteam, si 0 stare de bine venea de dataaceasta de la nivelul capului. Doar vocea domnului terapeut,molcorna, voalata, ma mai indemna sa cred ca fiinta mea maitinea de materie.l
Am plecat spre casa un alt om, un om nou, parca renascut ~icare, in decurs de 0 luna, treptat ~ifara nici un fel de efort special,am dat jos trei kilograme.
Multumesc pentru aceasta bunului Dumnezeu, domnuluiTeodor Vasile si Flacarii Violete si, nu in ultimul rand, revisteiLumea mistere/or."
"Despre tehnica Flacarii Violete, s-o numesc asa, nu am multea va spune. Cu ea am venit in contact de putina vreme. Pot, insa,sa va ofer cateva imagini ~i senzatii care mi-au luminat fiinta,odata ajunsa in «imparatia» ei.
La patrunderea Flacarii Violete, intai ca un punct, prin mijloculpalrnei stangi, am simtit 0 racoare placuta ~i am vazut 0 LuminaVioleta care crestea ca 0 flacara ce-mi cuprindea palma, apoi se re-varsa, invaluind intreg bratul stang. in interior era un freamat ca alunui parau ce se grabea catre varsare, A~a a ajuns la cap «lacul deacumulare al barajului», unde Flacara Violeta a spalat, in apele sale,creierul, ochii, nasul, gura ~i urechile. Pe toate le-am sirntit cura-te. Astfel, verdele ierbii, albul florilor ~i galbenullanurilor de floa-rea-soarelui din carnpia in care privirea mea se topea de incantare ~ise pierdea in extaz se aratau nespus de stralucitoare, iar parfumul ceumplea aerul ma imbata cu mireasma sa. Cantecele pasarilor rasunauvesel in urechile care, acum, distingeau parca triluri necunoscute.
Cand Flacara Violeta a coborat in inima, ea, cuprinsa de in-flacarare, a inceput sa radieze. Cred ca, atunci, chipul meu arataplin de lumina. Simteam 0 fericire uriasa, dar nu tulburatoare, cigingasa, cereasca.
180
Au urmat, pe rand, plamanii, ficatul, stomacul, rinichii, orga-ne atat de importante ale trupului meu. Toate pareau multumitela contactul cu Flacara Violeta.
Respiratia a devenit profunda ~iIinistita, in mijlocul «oceanu-lui» de grau copt in toiul verii. Sangele curgea acum, rara nici 0
stavila, inviorand toate zonele acestui minunat templu, care estecorpul meu, umplandu-le de viata.
Scaldand centrul ferninitatii, Flacara Violeta a starnit energiaKundalini, care s-a inaltat ca un gheizer, pana la capatul fiinteimele, radndu-ma aproape sa dau buzna afara din trup. Cu greuam reusit sa opresc spiritul sa nu i~i ia zborul spre infinit. Oricum,am sirntit nisipul fierbinte sub talpile care alergau, imaginar, pes-te nesfarsitele sale dune aurii. Apoi, toate apele Flacarii Violeteau revenit in matca. Au devenit un punct in palma mea dreapta,care s-a dizolvat. A fost momentul cand era cat pe ce sa adorm.Atunci, vocea maestrului m-a readus in actualitate, in cotidian.L-am privit zambitoare ~ii-am multumit din adancul inimii pen-tru frumoasa experienta, pentru minunata calatorie intr-o lumeplina de magie, in care m-a condus cu atata bunavointa, cu atatadaruire, cu atata iubire. Fie binecuvantat!"
"Datorita rneditatiilor cu Flacara Violeta am reusit sa rna li-nistesc, sa-mi eliberez creierul de toate gandurile negative, sa madebarasez de incrancenarile ce-mi ramasesera din timpul servi-ciului, lncercand sa-mi ajut semenii dupa puterile mele.
Meditatia cu Flacara Violeta imi da 0 liniste deosebita ~i, une-ori, parca este Lumina ~iin jurul meu, iar prezenra durnneavoastralmi creeaza 0 stare de bucurie interioara greu de explicat ~i sigu-ranta ca nimic nu ma poate afecta."
Tudor a participat la ~ase sedinte de meditatie cu FlacaraVioleta ~i simte deja 0 ameliorare a problemelor sale de sanatate.in timpul meditatiei simte 0 stare de relaxare totala, ca 0 plutire,uneori 0 caldura puternica Iicuprinde tot corpuL
Impresii,; trairi:"Prima data cdnd am audiat CD-ul, nu pot spune ca am simtit
ceuaputernic. Mai degraha am fost chiar relaxat. Insa, incepdnd cu
181
Floarea,din Bucuresti,functionar
Tudor, 17ani,din Bucuresti,elev
Floarea,
din Bucuresti,
tehnicianveterinar
Raluea,din Bucuresti,
asistentarnedicala
a doua jedinfa de meditatie, am experimentat diferite senzafii: maiintai, am udzia 0 atmosfera de culoare albastru-incbis ji am auut 0
senzatie de rece; apoi, am inceput sa uad si alte culori: rosu, un fel deroz-mou, simtind 0 cdldura in cele doud palme. Dupa fiecare jedinfiide meditatie md simteam foarte relaxat ji capabil safoe orice. "
Doamna Floarea recunoaste ca sufera de cardiopatie ischern i-d ;;i dare 0 tensiune oscilanta.
Practica meditatia cu Flacara Violeta de trei ani ;;i a participatla aproximativ treizeci de sedinte.
A observat 0 ameliorare a starii sale de sanatate, tensiunea sta-bilizandu-se. In timpul meditatiei simte 0 stare de liniste ;;imultefurnicaturi in palme.
Impresii si trdiri:"Cateodati: imi apar punete luminoase pe eeranul mental, uneori
ea 0 ploaie de Iuminite, starea de Iiniste Ii bucurie se instaleaza cbiar de
la intrarea in salal, somnul este linistit Ii odihnitor (eu toate cd uneori
dorm doar doud-trei ore pe noapte). $i in apartament se simte mul-
ta liniste, veeinii zgomotoli s-au potolit Ii nu mai foe scandaluri, iar
unele persoane mai auare Ii puse pe ceartd nu mai pot intra la mine in
apartament motiuand ea au 0 stare mai «ciudatd» dacd vin in uizitd
(unii fumeaza, nu prea merg la bisericd, au alte preocupari}. "
"Pacea, linistea sufleteasca, eliberarea, sentimentul libertatiisunt senzatii frecvente pe care le traiesc la sfarsitul ritualului cuFlacara Violeta. De data aceasta, in mod deosebit (poate si fiindcasunt dupa 0 intrerupere de sase luni), am trait mai intens toatesentimentele enumerate mai sus. In plus, la un moment dat, amcrezut d eu sunt un punct exterior care priveste catre un corpde forma cilindric-ovoidala ;;i care contine 0 sursa extrem de lu-minoasa, galbena. Desi priveam de afara aceasta imagine, totu;;ipard eram eu acest complex. Apoi imaginea s-a intunecat, darexista un contur auriu, care apoi s-a mutat in mijloc si pard in-tensitatea luminii fluctua.
Dupa ce am deschis ochii (cu mare greutate), n-arn fost siguradad nu cumva acesta a fost efectul fladirii lumanarii aflate in fatamea pe 0 geoda.
182
In acelasi timp, cred d ~i dumneavoastra ati actionat Intr-unfel asupra mea, pe care, desi l-am sirntit ~i stiu di a existat, totusinu 11 pot descrie, pentru di nu am nici un termen de cornparatie.
Oricum, senzatiile au fost pozitive. Am uitat sa spun ca, desieram foarte obosita cand am inceput ritualul (cascarn tot timpul ;;iimi era sornn), Ia sfarsit m-arn simtit odihnita ;;iplina de energie."
"Eu vin la intalnirea cu cititorii revistei Lumea misterelor defoarte multi ani ;;i ma simt foarte bine dupa meditatia cu Fla-cara Violeta, Timp de 0 luna de zile dupa aceasta meditatie,ma simt plina de energie, nu rna doare nimic ;;i muncesc foartemult, pan a seara tarziu.
Timp de doua luni nu am putut sa mai vin la sedintele demeditatie, iar problemele nu au intarziat sa apara, Ma simteamextenuata, lara putere, oboseam foarte repede, nu mai aveam nicipofta de rnancare. In momentul in care am revenit la sedintelede rneditatie, chiar de la prima intalnire, situatia s-a schimbat ;;im-am simtit din nou sanatoasa,
A;; recomanda rneditatia cu Flacara Violeta prietenilor ;;i cu-noscutilor cu cea mai mare incredere.
Dumnezeu sa-i binecuvanteze in continuare pe domnulTeodor Vasile ;;i Flacara Violeta, vs multumesc pentru ocaziade a face aceasta dezvaluire Divina!"
"De multe ori am venit pentru a participa la ritualul cu Fla-cara Violeta, obosita, stresata, nemultumita, ingrijorata, cu du-reri de cap si, de fiecare data, la sfarsitul acestuia, eram odihnita,linistita, arrnonioasa, impacata, increzatoare ;;i lara nici 0 durere.Starea de rau era inlocuita cu starea de bine!
Pot spune di se intampla minuni - la sfarsitul ritualului imidau seama ca suferinta a disparut. Totul depinde de masura incare crezi, ins a ceea ce primesti ca ajutor extraordinar in timpulacestui ritual este indrumarea catre acea stare in care reusesti sacrezi di poti sa schimbi propria realitate ce te nernultumeste si, caurmare, lucrurile se ~i intampla!"
"Cand am venit prima data la meditatia cu Fladira Violetaabia rna inscrisesem la facultate. Chiar daca nu pot sa ma laudcu 0 prezenta de 100% (din cauza serviciului), atunci cand nu
183
Alexandrina,din Urziceni,profesoara
Carmen, dinBucuresti,asistentamedicala -coordonatoaresala de operatii
Aura,din Bucuresti,psiholog
Sfe/uta,din Bucuresti,
inginer
lucrez, nu pierd niciodata ocazia de a participa la ritualul FladiriiViolete. Cu toata experienta mea, nu pot sa spun di reusesc defiecare data sa ma concentrez asupra Flacarii Violete pentru di seintampla ca gandurile sa-mi zboare ~i sa rna plimbe prin diferitelocuri, dar intotdeauna ma intorc acasa odihnita si binedispusa.A~ putea lua ziua de la capat.
Mi se intampla sa atipesc in timpul meditatiei si, deodars,timpul se cornprima. La sfarsit, chiar daca a trecut 0 ora, mie mise pare ca au fost doar zece minute.
Vreau sa impartasesc aici numai una dintre experientele traitela rneditatia cu Flacara Violeta. Acum doi ani, veneam direct de-la serviciu ~i nu avusesem 0 zi prea buna, eram chiar suparata(ceea ce mi se intampla rar),
in timpul meditatiei nu reuseam sa ma concentrez foarte binepe Flacara Violeta ~igandurile imi zburau la intamplarile din ziuarespectiva. La un moment dat, am inceput sa tusesc, tuseam in-truna ~i simtearn ca ma sufoc, ca nu mai pot respira. Era 0 situatiefoarte jenanta pentru ca nu voiam sa-mi deranjez colegii, dar nureu~eam sa-rni revin. Dupa aceea totul a fost normal.
La sfar~itul meditatiei, i-am multumit domnului TeodorVasile pentru ajutor ~i i-am spus ca nu stiu de unde a aparut ac-cesul acela de tuse.
Dumnealui mi-a raspuns cu 0 intrebare: «La ce te gandeaiatunci?»
Atunci mi-am dat seama ca gandul imi zburase la cearta meadin ziua respectiva cu 0 colega de serviciu care suferea de astmbronsic, Mi-a fost rusine de gandul nu prea bun la adresa ei ~ireactia mea (tusea) a fost pedeapsa pe care am primit-o.
Concluzia e clara: Flacara Violeta este numai pentru sanatate~iganduri bune!"
"Vreau sa descriu ce simt in timpul meditatiei cu FlacaraVioleta ~i imi dau seama ca nu imi gasesc cuvintele.
E 0 feerie. E 0 baie de lumina, sunete ~i adieri. Am simtit 0
atingere fina pe obraz, pe obrazul stang, Care Inger m-a atins?Sau poate ca e energia fiintelor de Lumina, ce pentru 0 clipa su-fletul meu le-a zarit. Dungi violete ca niste esarfe de diferite nu-ante imi inunda intreaga fiinta ~i parca un ocean de rnatase rnaimbrati~eaza.
184
Multurnesc Divinitatii di face posibile toate acestea ~i zbormai departe.
Vocea care rna conduce, ma atentioneaza ca ma grabesc, Totulma lndeamna sa ma bucur de acea libertate. Acolo unde sunt nueste timp ~i spatiu. Parca nici nu trebuie sa mai respir.
Violetul se transforrna, se inchide la culoare ~idevine bleumarin.Fa~ii de violet se intrepatrund cu bleumarin.Apare un grup de luminite galbene. Danseaza. Dintr-odata,
luminita galbena se transforma intr-un chip bland. Simt cumzambesc ~i mi se umplu ochii de lacrimi. Totul e sublim. Buna-tate, Iiniste, pace, armonie, dar simt 0 durere; nu 0 pot localiza.Ma napadesc ganduri. Le las sa vina ~i sa plece.
Deschid ochii. Nu mai simt durerea. Nici nu mai conteaza.Important este ca inca plutesc, de parca nu a~ fi perceputa in to-talitate aici, ~i simt cum radiez. Ma simt usoara.
Cum am ajuns acasa, am aprins 0 lumanare, am inchis ochii ~iam vazut luminita galbena, ce avea acum in jurul ei, ca un cerc,un minunat curcubeu. Luminitele sunt mereu cu mine.",
"Misterioasa culoare violet m-a fascinat dintotdeauna, dar maiales de cand am inceput sa privesc atent pietrele de ametist, atrasade aceste bijuterii ale naturii - florile de mina, care vorbesc maimult decat orice despre frumusetea ~iputerea luminii violete.
Cand am inceput sa practic meditatia cu Flacara Violeta, sti-am despre sernnificatia spirituala a acestei culori, despre cores-pondenta ei cu Chakra spirituala, despre simbolistica ei spirituala~i religioasa, despre utilizarea ametistelor in terapie. Mai stiamdespre proprietatea purificatoare a focului (a luminii), asa incat numi-a fost greu sa practic aceasta meditatie.
Mai stiam cate ceva despre Saint-Germain, ca ar fi fost patro-nul Flacari! Violete, acel maestru atat de controversat, invidiat ~iiubit de alchimistii secolului trecut pentru ca ar fi intrat in posesialeacului (retetei) nemuririi.
Mie, rneditatia cu Flacara Violeta mi s-a parut fireasca, natu-rala; de la sine inteles ca aceasta Hacara frumoasa ~i nobila estepurificatoare ~i inalfatoare totodara,
Meditatia in sine, a~a cum am practicat-o sub indrumarea rna-estrului Teodor Vasile, mi-a produs 0 stare de pace ~i profundadetasare, alta dedit cea pe care 0 aveam la inceput."
185
MARTURlI
A/ina,din Bucuresti,arhitect
VI
STARILEDE CON~TIINTA
MODIFICATA
Dintotdeauna lumea a fost fascinata de asa-numitele stari deconstiinta modificata, confundandu-le de multe ori cu starile deconstiinta alterata. Ar fi bine sa se stie ca exista diferente intreacestea: starile de constiinta alterata reprezinta semne patologicesau inductii hipnotice cu rol distructiv, atat pentru viata subiectu-lui, cat ~i pentru a celor din jur; ele se observa adesea la pacientiisuferinzi de afectiuni grave ale sistemului nervos, la criminaliiin serie sau la teroristi. Starile de constiinta modificata tin de undomeniu total diferit, reprezentand acele stari care duc individuldincolo de limita normalului de zi cu zi. Sunt stari in care hi-persensibilitatea ~i acuitatea anumitor perceptii 11fac sa intre incontact cu 0 alta dimensiune a acestei lumi.
De pilda, se pot percepe sau vedea lucruri diferite, se pot creaactiuni si stari de fapt inexplicabile, obtinandu-se in final vinde-
, y " ,
cari miraculoase, calatorii spatio-temporale etc. Toate acestea sepot obtine intr-o stare de semi-trans a, de semi-adormire a creieru-lui. Persoanele care obtin aceste stari sunt considerate cu totul spe-
187
dale. Antrenate intr-un mod deosebit, ele creeaza diverse legende.Ceea ce trebuie stiut este faptul di orice om normal poate obtineastfel de stari (de constiinta modificara) pe parcursul vietii, De celemai multe ori nici nu realizeaza intrarea Intr-o astfel de stare.
Cu totii am trait stari deosebite. Gande~te-te, eel putin 0 datain viafa ai simtit di ai mai vazut 0 persoana sau un anumit loc, caai repetat 0 anumita actiune. Acesta nu e altceva decat fenomenulde dija-vu, ~onsiderat de foarte multi, drept 0 stare de constiintamodificata. In fapt, fiecare dintre noi intrarn de mai multe ori inviata in astfel de stari, mai profunde. Zilnic, insa, la nivel superfi-cial, parcurgem 0 astfel de stare. Cum se defineste ea? I-am puteaspune, simplu, stare a Alfo.
Aceasta stare reprezinta, in fapt, trecerea creierului intr-ofrecventa cuprinsa intre 7 ~i14 Hz.
UNDELE
DE FRECVENTA CEREBRALE,
1. Undele BETA - care apar preponderent in starea de veghe,cu frecventele cuprinse intre 14 si 21 Hz;
2. Undele ALFA - care apar preponderent in starea de semi-sornn, cu frecventele cuprinse intre 7 ~i 14 Hz;
3. Undele TETA - corespunzatoare starii de sornn, cu free-ventele cuprinse intre 4 ~i 7 Hz;
4. Undele DELTA - corespunzatoare sornnului profund, cufrecvente sub 5 Hz.
A~adar, zonaAIfo corespunde domeniului in care toate frecven-tele cerebrale sunt diminuate la aproximativ jurnatate din starea deveghe. Cercetatorii care au utilizat bioftedback-ul (electroencefa-lografia) au observat ca, la pacientii cu zona Alfo activa, se imbu-natafe~te activitatea organelor dezechilibrate (supuse stresului), senormalizeaza tensiunea arteriala, pulsul devine uniform functio-, ,narea automata a corpului intra mai mult sub controlul individual,creste capadtatea cerebrala dincolo de dublul normalului etc.
Dar toate acestea, ~i nu numai ele, pot fi obtinute ~i in modconstient dad activezi volitiv zona Aifa, adica dad iti diminuezi
188
in mod voluntar frecventele cerebrale - tocmai ceea ce doresc sate invat in cele ce urrneazal
Deja ti-ai mai programat creierul de nenumarate ori ca saefectueze in mod automat 0 serie de operatiuni: dirnineata te tre-zesti, te ridici din pat, te imbraci, iti legi sireturile, conduci ma-~ina - toate acestea lara sa te gande~ti macar un moment la ele.Prin parcurgerea celor ce urrneaza vei putea invata sa-ti folosestisubcon~tientul in program area si dirijarea constienta a vietii tale.Vei putea invata sa-ti utilizezi creierul pentru:
• adormirea la 0 ora oarecare;• trezirea la orice ora;• rarnanerea in stare de veghe, in stare de somnolenta;• tnlaturarea unei dureri (de cap, de exemplu);• rezolvarea unor probleme aparute ad-hoc;• renuntarea la unele vicii;• retinerea usoara a unor liste lungi de probleme;• invatarea mai eficienta;,• corectarea oricarei schirnbari negative aparute in corpul tau;• cuplarea simultana a ambelor emisfere cerebrale pentru re-zolvarea unei sarcini oarecare;• cresterea creativitatii si a receptivitatii;• ajutorarea altora in caz de boala etc.
189
AUTOCONTROLULAutocontrolul este 0 metoda original a a profesorului Dan
Seracu, particularizata pentru nevoile specifice, cultura ~i ere-dinta poporului roman. Este 0 meditatie ce imbina formele derelaxare preluate din Qi qong-ul chinezesc ~i tehnicile yoga, dar,in principal, i~i are radacinile in tehnicile de "mind control" cre-ate de Jose de Silva. A se citi corect: "i~i are radacinile", adicaeste inspirata din acestea ~i doar atat. Autocontrolul nu este nicipe departe 0 preluare ad-literam a tehnicilor lui de Silva, ci esteo tehnica individuals elaborata cu multa truda de doctorul DanSeracu; de asemenea, unele elemente de baza sunt prelucrate dinelemente specifice isihasmului sau din tehnicile de energie uni-versala ~i radiestezice.
Este bine de stiut ca Autocontrolul nu este 0 religie sau 0 ~ti-inta, ci, mai degraba, 0 arta - arta de a trai -, vibrand in armoniecu intregul Univers. Ce poate fi mai frumos decat sa simti ca estio mica parte din acest mare Univers, ca ai venit AICI ~iACUM,pe acest Pamant, cu 0 Misiune, ~i ca ai totul pentru a face totceea ce iti doresti. in tine sta Solutia vindecarii, TU prin propriileganduri iti Creezi Viitorul.
Autocontrolul este 0 forma de meditatie integrativa.Autocontrolul are 0 tehnica unica, ce a fost pusa la punct lu-
andu-se de la fiecare dintre formele amintite mai sus tot ceea cenu este nociv. De exemplu, in Yoga este de-a dreptul periculos sarevii brusc din meditatie; in tehnica Autocontrolului se intra doarin domeniul Alfa, denumit astfel dupa numele undelor cerebraleactivate in mod constient, fiind astfel evitat orice pericol.
De asemenea, au fost diminuate conditiile restrictive (ca, deexemplu, 0 anumita alirnentatie) oferind 0 comoditate maxi-ma, salutara chiar, in epoca aceasta superstresanta in care traim.
191
Tocmai de aceea vei gasi pozitii care mai de care mai complicate,ca, de exemplu, asana din Yoga; asadar, recomandarea noastra estesa te asezi cat mai comod intr-un fotoliu sau sa iri alegi poziriacare iri tihneste eel mai bine.
Exista patru tipuri principale de stari:
1. Vibratia norrnala P (Beta), mentalul constient; sunt undelcerebrale care exista in stare de veghe, intre 21-14 cieli/secundaAici se produc automatismele, reflexele conditionate, to ate activitatile constiente.
2. Domeniul a (A!fo), cuprins intre 14-7 cicli/secunda (semi-somnul), este primul nivel al sugestiei ~i se caracterizeaza printr-ostare de semiconstienta, reactiile vor fi mult incetinite fata de ce1e"f, , )
din starea Beta; in aceasta stare se lucreaza cu cristalele, se fac ri-tualuri de purificare, masurari radiestezice (starea denumita Ready).Este domeniul care corespunde nivelului constiintei interioare, lumispirituale; aici nu mai exista notiunile de spatiu ~itimp. Frecventa de10 Hz corespunde celei la care se interconecteaza cele doua emisferecerebrale: dreapta (intuitiva, folosita rar, ca, de exemplu, la ascultareaunei bucati muzicale, la admirarea unei picturi etc.) ~istanga (cu roanalitic ~i sintetic - in cazul dreptacilor; la stangaci, situatia este in-versa). Tot frecventa de 10 Hz este atribuita frontierei PSI,. sub nivelacesteia apar toate fenomenele de parapsihologie: telepatia, percep-ria extrasenzoriala (PSEj ESP), telekinezia, premonitia etc. Chiar ~iPamantul prezinta 0 vibratie in acest domeniu, in jur de 8,5 Hz.
Starea Ready este 0 forma de intrare inA!fo, cu legatura mistica (0
rugaciune de invocare catre Sfanta Treime, semnul crucii care creeazaechilibrare, apoi se cere voie pentru a se face 0 anurnita masuratoare).
Cruce a este un simbol al luminii; un echilibru intre cele patru"elemente: apa, aer, parnant, foc; numerologic, inseamna "mi~care.
Pentru crestini, simbolul crucii este eel al sacrificiului lui Iisus pen-tru pacatele oamenilor, este un simbol al durerii (romanii practicaucrucificarea ca 0 forma de pedeapsa impotriva celor care gre~eau).Crucea, ca simbol alluminii, este crucea cu laturile egale, cruceacu latura de jos mai lunga fiind crucea de sacrificiu. Ritualul depurificare se face pe crucea de lumina, nu pe cea de sacrificiu.
192
in radiestezie se intalnesc ~i cele trei srari: noesic, biosic ~i fi-zic; atunci cand se face semnul crucii, se unesc cele trei stari,
Cum ajungi la starea Ready:• spui 0 rugaciune, ceri ajutorul divin;• lucrezi la cele trei nivele: noesic, biosic, fizic;• ajungi, in final, la 0 stare de echilibru, inspiratie ~i iei ele-
mentele pe care doresti sa le afli.3. Starea e (Teta), intre 7 ~i 4 cicli/secunda (starea de sornn);
acum apar foarte des fenomene psihokinetice. Dobandind aceastastare, se pot practica chirurgia generala ~i stornatologica lara du-reri, hipnoza inductiva, se indue mesajele subliminale, autopro-gramarea, visele (in aceasta stare intra foarte u~or cei cu carentede Calciu ~i Magneziu; cand sunt obositi, becurile sau aparateledin preajma lor se pot arde), in aceasta stare se dau ~isugestii maiprofunde (sa vorbeasca 0 limba strain a, sa-~i arninteasca detaliichiar din viata intrauterina - in criminologie).
4. Starea 11(Delta), intre 4 ~i1-2 cicli/secunda (somnul profund).Este un nivel non-rezistent; se poate ajunge la trans a cataleptica,hipnoze regresive, mesajele subliminale cele mai puternice.
lata ce spunea profesorul Dan Seracu, in urrna cu saptespre-zece ani, la cursu rile sale de initiere in Autocontrol:
"in cele ce urrneaza te voi invata in cativa pasi cum sa-ti atragiZOnaAlfa sub control, pentru a medita. Daca te vei stradui ~iveiinvata bine, vei ajunge in situatia de a-ti elibera fortele imagina-tiei pentru a rezolva 0 serie de probleme pe care le ai. Dar pentruinceput sa ne ocuparn doar de invatarea meditatiei.
193
Deoarece vei invara singur, tara asistenta directa a unui ghidexperimentat, voi folosi 0 metoda mai lenta ~i putin modificargfata de ce1e aplicate la une1e cursuri. Nu-ti va fi greu.
, Dad vei invata meditatia ~ivei intrerupe urrnatorii pasi, chiar~i asa deja vei putea rezolva anumite probleme. in timpul medita-tiei, intri Intr-un teritoriu minunat, foarte greu de redat in cuvin-~e, iar frumusetea intalnita aici are un efect eminamente calmantPe masura ce meditezi, ajungi pe niveluri tot mai profunde aleEului tau ~isirnti tot mai puternic pacea sufleteasca interioara, atatde solida, incat nu poate fi distrusa de nimic in viata.
De toate acestea va profita benefic ~i corpul tau. Pentru ince-put, vei observa ca, in timpul meditatiei, dispare ori~e senti~e~tde suparare, de ura, de angoasa. Una dintre frumuseflle meditati-ei inAlfa este d nu poti sa duci cu tine sub nici 0 forma sentimen-tul supararii, al regretului, al urii, al angoasei. Ele raman ~ntot-deauna la uJii, iar cand revii vei constata d au fast luate de ctneua.Dar dad, totusi, iri apar aceste sentimente in timpul meditatie:(practic imposibil), afla d in ace1 moment ai fost pur ~i simpl~debarcat, ai revenit in Beta. Cu timpul, pe masura ce exersezipe masura ce avansezi in practicarea acestei rneditatii, ase~eneasentimente (sa le numim) malejice se vor tndeparta tot mal mulde tine iar intr-o zi vei constata d e1e au disparut cu desavarslredin viata ta. Aceasta nu tnseamna altceva decat d toate gandurilecare i~bolnavesc corpul ~i spiritul au fost neutralizate complet.
Corpul nostru are Modelul Siiu Perfect, jiindcii a fast creat dupachipul # asemdnarea Lui; adica a fost proiectat sa fie sanatos. Aremecanisme proprii de autovindecare, incorporate din start. Aces-te mecanisme sunt insa blocate de un mental care a uitat Auto-controlul. Fac 0 paranteza: probabil stii ca nu folosesc niciodatli
. . . d' ta Tocmai astaexpresia a oindeca pe aneoa, Cl pe aceea e a aju . . ~. I . I . primlta~i facem: ajutam deblocarea mecamsme or pnn umma
de la EI ~i totul se vindeca. Stiu doar ca un singur Om a vinde~cat in ultimii doua mii de ani; Acesta este lisus Hristos. NOldoar ajutam, rugandu-l pe El sa ne sprijine in aceasta ~unca.Sa revenim: in auto control, meditatia este primul pas cu aJutorulcaruia pori ajunge foarte departe in deblocarea forre1or curative
194
ale organismului propriu sau al altuia ~i prin care Ii pori redaenergiile impra~tiate, anihiland tensiunile aparute sau create."
Un pas mai departe pe aceasta Cale, profesorul Dan Seracu, 11explica aproximativ asa:
"Dimineata, dupa ce te-ai trezit, fa-fi toaleta dad este nevoie,dupa care revino in pat ~i pune ceasul sa mai sune 0 data pestecincisprezece minute; aceasta dad cumva vei adormi din nou (seintampla uneori la inceput). Lasa radioul incet ~i lumina slaba,pentru a te obisnui sa lucrezi in asemenea conditii. Stai re1axatpe spate cu mana stanga intinsa pe langa corp, cu palma in sus,iar dreapta cu palma lipita oriunde de corp (stangacii procedeazainvers). Acestea fi le cer deoarece in palma stanga exista 0 Cha-kra (se pronunta ciakra) secundara de receptie, ca ~i in dreapta,dar care este de emisie. Chakra reprezinta un punct de schimb ~imetabolizare a energiilor subtile, adica un centru energetic. Prinpozitia recomandata nu exista pericolul ca energia pe care 0 pri-rnesti de Sus sa 0 pierzi necontrolat. inchide ochii ~i priveste (pesub pleoape) in sus, sub un unghi de aproximativ douazeci degrade. Acest unghi este echivalent cu eel sub care privesti dinpozitia sezand un obiect aflat la doi metri de sol ~i la trei metri detine. Motivele nu sunt clarificate inca, dar este cert d intrarea inA
numararea de la 100 la 1, in urmatoarea nurnararea de la 50 la 1~ ,apoi de 251a 1, iar apoi de la 10 la 1. In ultima saptamana, numarade la 5 la 1 pentru a intra in A!fa; astfel, ai invatat activarea zoneiin circa cinci secunde. Daca se intarnpla sa adormi, a doua zi, lacontinuarea exercitiului, introdu un factor u~or stanjenitor, dar nuderanjant (scoate perna, treci din pat in fotoliu etc.). Daca te-ai in-curcat, reia numararea de unde crezi ca te-ai oprit, lara a te forra.
Inca din prima zi trebuie sa inveti ~i metoda de iesire din Aifa,
de revenire in Beta. Pentru aceasta, spune mental 0 propozitie defelul: Numiir rar de la 1 la 5, revin in Beta, sunt treaz, relaxat Iimd simt mai bine decdt inainte. Deschide ochii undeva Intre 3 ~i -4, iar la 5 esti complet treaz ~i relaxat."
Dupa ce ai parcurs cele circa treizeci ~i cinci-cincizeci de zilede invatare, urrneaza etapa deprinderii intrarii in A!fa ~i in altestari, Acum este momentul (daca nu ai facut deja acest lucru) sa-ri
196
procuri cartile Autocontrolul pas cu pas, Autocontrolul pentru auan-sari sau Autocontrol, de Dan Seracu, Editura Aldo Press, 2003.In cazul in care ai intampinat greutari, te invit sa participi la un cursde Autocontrol care se desfasoara in Bucuresti, 0 data la trei luni.
Sa nu uiti ca starea de meditatie este 0 stare natural a (ca sa 0, ,obtii, nu ai nevoie nici de ciuperci halucinogene, nici de marihuanasau Cannabis indica, nici de alcool sau neuroleptice). Ea exista cafundal al activitatii diurne; zilnic esti acolo, dar mai ales cand terelaxezi sau visezi cu ochii descbisi. Nu este nimic extraordinar inasta; nu auzi cantece de sirene ~i nici trambite nu te intampina laintrarea in AlJa. I?egeaba ai a~tepta un comunicat oficiaL Totusi,esti in A!fa ~i iri atragi tot mai mult sub control aceasta zona asubconsticntului. Pe masura ce stii sa meditezi tot mai bine inmod dirijat, pori sa folosesti tot mai util tehnicile Autocontrolului
in scopul atingerii relurilor tale, pe care inca nici nu le gande~ti."Pare 0 copilarie ca pentru un lucru atat de simplu sa ai nevoie
de circa treizeci ~icinci-cincizeci de zile, dar trebuie sa tii cont cain A!fa orice rezultat bun, orice succes reprezinta punctul de ple-care pentru data urrnatoare. De aceea trebuie ca precedentul sa fieacelasi intotdeauna - in spatiu, timp ~i metoda. Orice modificareduce doar la intarzieri.
In timpul exersarii, apar ~i avantaje fiziologice: toate celulelecorpului tau, toate oasele, tori muschii, tori nervii participa ac-tiv la relaxare. Profit a din plin de aceste momente care ii lipsescomului obisnuit din cauza stresului cotidian.
In cazul in care totusi vei continua ~i dupa cele circa treizeci~i cinci-cincizeci de zile, va fi 0 experienta interesanta sa ajungipe nivelurile profunde ale sufletului; cu timpul, aceste plimbarivor fi tot mai naturale, iar nuanta de aventura va disparea. Multi, ,parasesc meditatia in acest moment, uitand ca nu participa la 0
excursie de unul singur ~i ca este primul pas (poate) al celei maiimportante calatorii din viata lor!'"
1. Tnacest capitol am folosit extrase ~i pasaje din conterintele ~i lucrarile Maestrului DanSeracu in care au Iost expuse tehnici specifice metodei sale de Autocontrol (n.a.).
197
VII
A
INTREBARI ~I RASPUNSURI
Ce este stresul? (Miron L.)
Stresul este 0 stare de care aproape tori ne plangem ca suntemafectati. Printre nenumaratele definitii ale stresului, cea mai fo-, ,lositoare este cea care 11defineste ca fiind ,,orice schimbare la caretrebuie sa ne adaptarn."
Majoritatea oamenilor definesc situatiile stresante ca fiind ne-gative (distress): boala, moartea unei persoane apropiate sau iubite,divortul, concedierea etc. Dar, in egala masura, ~i situatiile pozi-tive pot fi producatoare de stres (eustress): mutarea in casa noua,casatoria, promovarea profesionala, intrarea la facultate.
Stresul poate fi provocat atat de cauze externe, cat ~i de cauzeinterne. Poate fi provocat de mediu, dar ~i de organismul nostru~i/sau gandurile ~i ernotiile noastre.
lotre meditatie ~irugaclune,ce ar trebui sa alegern? (Geta M.)
Intre MEDITATIE ~i RUGACIUNE ... eu cred ca sunt douacai intre care nu ar trebui sa fim pusi sa alegem ...
Sfintii, clarvazatorii ~imisticii ne spun mereu ca Dumnezeu seafia in noi ~i ne mai spun ca sufietul este 0 parte din Dumnezeu.
199
Insa, pentru majoritatea oamenilor, practica meditatiei nu rezolvgabsolut toate problemele. in eel mai bun caz, ea este 0 parte im-portanta dintr-un proces complex de deschidere si "trezire".
Constiinta asupra anumitor aspecte nu duce in mod automatla celalalt aspect, mai ales atunci cand teama si vulnerabilitateanoastra sunt adanci. Acest lucru este valabil pentru toata lumea,de la profesori pana la elevi. Exista, astfel, destui oameni care,atunci cand rnediteaza, sunt foarte constienti de respiratia sau decorpullor dar sunt aproape complet inconstienti de sentimente,dar ~i oameni care atunci cand mediteaza pot intelege mintea,fara a avea ins a 0 relatie buna cu organismul.
Liberul arbitru reprezinta darul eel mai de pret pe care BunulDoamne-Doamne ni l-a incredintat noua, oamenilor. Nici ma-car Ingerii nu au prim it acest Dar, Samuel Langhorne Clemens(Mark Twain de mai tarziu) a creat 0 intreaga parodie in "Adam~i Eva" (un alt Adam ~i 0 alta Eva decat cei ai lui Rebreanu dinromanul omonim) plecand tocmai de la acest controversat "Dar".Deci, de mici copii inva~am sa facem alegeri ~i ne dezvoltam cuatat mai frumos ~i mai armonios cu cat suntem lasati ~i chiarincurajati sa facem de timpuriu propriile noastre alegeri. Cu catsuntem mai in cunostinta de cauza, cu atat mai bine. Parintiimoderni nu le mai spun copiilor ce este bine ~i ce este rau ci, inmasura in care se pricep; le prezinta avantajele ~i dezavantajelediferitelor optiuni posibile, dupa care ii lasa pe ei sa decida. Rolulde indrumator al unui parinte, ca ~i al unui Inva~ator sau mentorspiritual, in aceasta trebuie sa rezide, in a-i incuraja pe copii, res-pectiv pe inva~acei, sa ia decizii in cunostinta de cauza.
Trebuie sa inva~am de timpuriu ca ceea ce nu cunoastem sau nune este familiar nu este neaparat rau. Din pacate, ideologiile careau fost semanate de-a lungul ultimelor sute de ani (sa zicem, ince-pand de pe la 1054 - Marea Schisma), antagoniste prin definipe,s-au rastumat peste omenire ca niste tavaluguri, propulsandu-ipe unii in pozitii de putere nemeritate ~i strivindu-i lara mila pealtii, apoi izbindu-se unele de altele ~i spulberandu-se in bucati.Rezultatul este ca oamenii aproape au uitat sa fie ingaduitori uniicu altii, pana ~i credintele construite pe fundamentul iubirii abso-lute au degenerat pe alocuri, capatand accente de antagonism.
200
Din fericire, in tot mai multe parri de pe glob sunt din nou se-manate semintele tolerantei atat pe plan politic, cat ~i spiritual. Sa. . ,nu fim descurajati de faptul ca, in spatele cuvintelor frumoase, seascund nu de purine ori interese, ci sa ne deschidem inimile ~i sa leprimim. Va spune aceste lucruri un simplu om care a fost incercatnu doar aici, ci chiar pe meleaguri unde compasiunea ~i iubirea aurang de Credinta. Aceste seminte de intelepciune vor fi alimentatede iubirea pura din inimile noastre ~ine vor indemna sa facem alege-rile care ni se potrivesc in stadiul de evolutie in care ne aflam. BunulDumnezeu, prin forta Iubirii Pure, ne va feri de capcane ~inu va per-mite niciodata sa fim transformati in unelte, chiar dad unii ar doriacest lucru. Cu cat semintele intelepciunii ~itolerantei vor patrunde in
Ami disc de la AstronomiCaesareum alluiApian
permite utilizatorului sdu
sd calculeze pozi!ia nodulu
lunar, crescdtor, la 0 datd
anume. Cele douti puncle
ale interseqiei orbitei lunii
cu ediptica sunt numitenaduri lunare sau .puncle
dragonului". Nodul crestdt
este capul dragonului. iar c
descrescdtor, coada. Ambel
puncle joacd un rol imporlin ca/culul calendarislic.ji
folosite, in astronomia clas
mai ales pentru ca/culareaedipselor de soare ji de lun(P. Apian. AstronomicuCaesareurn, Ingolsladl. 1
201
Dupa restrictia saturniand,Jupiter promise bundstare ii
boga!ie. Copiii sai sunt cei maiinalti demnitari ai societdtii.
Etapa multipliearii in Lucrare
ti este atribuitd lui. Continutu]retortei este intr-un stadiu de
Iranzi!ie sprefierbere, indicaedepasarile care se lupta,
inveimantate in cele trei euloriale Lucrarii.
(S. Trismasin, Splendor solis,Londra,
sec. al XVI-lea)
cat mai multe inimi care s-au racordat la izvorul iubirii pure univer-sale, devenind ele insele izvoare de iubire, cu atat mai dificila poate vadeveni manipularea de orice fel, inclusiv cea politica sau religioasa.
Un reflex de intoleranta care se manifests din pacate destul defrecvent este acela de a cataloga drept inutile sau chiar daunatoaretehnicile de evolutie spirituala care nu fac parte din inva~aturareligioasa traditionala, adica nu sunt "predate" ca atare la biserica.Cei care le condamna sau se opun raspandirii lor dau, sa-mi fieiertat, dovada de limitare.
In 2002 ~i2005 am fost invitat ca, in cadrul Muzeului Na~~onalde Istorie Naturala "Grigore Antipa", sa sustin cateva Conferinre ~iPrelegeri cu diverse teme specifice medicinei alternative ~icomple-mentare. La finele unei astfel de conferinte ce avea ca subiect me-ditatia intre relaxare ~ivindecare, s-a intamplat sa fiu apostrofat infata unor oameni tineri, in plina formare intelectuala ~i spirituala,chiar de catre 0 dascalita de-a lor, care sustinea ca doar rugaciunea, ,in biserica este singura cale pentru a asigura apropierea de BunulDumnezeu, iar tehnici precum cele de respiratie sau relaxare ar ficu totul inutile. Dupa ce a aruncat aceste vorbe, doamna profesoarasi-a chemat elevii ~i asa destul de derutati ~ia parasit triumfatoareSala de Conferinte a Muzeului de Istorie Naturals "Grigore An-tipa" ... Altii sustin ca meditatia ar fi superioara rugaciunii si, dacameditam, nu mai este nevoie sa ne rugam, Sau, mai mult, unii credca au ajuns la 0 treapta la care nici rugaciunea, nici meditatia nu lemai sunt de folos, ci doar respirand intr-un anume fel i~i asigura 0
evolutie superioara celor care se roaga sau rnediteaza. Dar de ce saalegem intre meditatie ~i rugiiciune? De ce trebuie sa considerarnca una 0 exclude pe cealalta sau ca una ar fi superioara alteia?
Doamna care afirma atat de transant ca doar rugaciunea inbiserica este singura cale pentru a asigura comuniunea perfectacu Dumnezeu avea, in esenta, perfects dreptate. Insa, ea~i dintrenoi sunt in masura sa practice un asemenea tip de rugaciune? Unbine-cunoscut carturar ~i un om nu tocmai modest obisnuiestcsa se declare inferior mamei domniei sale, despre care spune ca,desi toata viata nu a citit decat 0 singura carte, anume Biblia, ~tiasa se roage cu 0 usurinta fantastica, deprindere pe care, in ciudaeruditiei, fiul sau nu si-a putut-o insusi niciodata.
202
Cei putini care ajung sa practice rugaciunea desavarsita nu aravea nimic de obiectat impotriva practicilor de meditatie, respira-tie sau relaxare. Aceasta deoarece ei stiu ca starea de comuniunedesavar~ita cu Domnul Dumnezeu este similara extazului, vibra-tiei in armonie cu intreg Universul, pe care cei care ajung la desa-~ar~ire pe calea meditatiei il traiesc, Este 0 stare in care corpul serelaxeaza perfect, respiratia devine aproape imperceptibila, aerulcirculand asemenea unui fluviu prin plamani ~iprin intreg corpulfizic. Undele creierului i~i modifica frecventa, corpurile energeticese centreaza perfect ~i 0 mare cantitate de inforrnatie subtila estedescarcata din re~eaua universala in propriul nostru sistem ener-getic. ~i, mai presus de orice, simtim ca suntem una cu Dumne-zeu. Dar, ea~i dintre noi reusim acest lucru? Unii ne multumim~i cu 0 rugaciune mai modesta, care ne aduce liniste ~i implinire,asigurandu-ne in acelasi timp protectie. Nici acesta nu este putinlucru, dimpotriva, inseamna enorm. Cei ce s-au lovit de asta stiu ~ipretuiesc acest lucru. Insa altii doresc sa obtina mai mult ~iconsta-ta ca, practicand anumite tehnici, pot sa acceada cu mai mare usu-rinta pe 0 treapta superioara, De ce sa credem ca fac un lucru rau?Cum poate cineva sa judece in termeni negativi dorinta fierbintede apropiere a cuiva de Dumnezeu? Caile pot fi nenumarate ...
Exista mai multe tipuri de meditatier (Anca M.)
Vorbind despre MEDITATIE, Dan Seracu se refera la patruforme ale acesteia:
Meditatia reflexiva, Meditatia conternplativa,Meditatia de receptie, Meditatia de emisie.
1. Meditatia retlexiva,Se invoca sentimente de iubire, fericire, de a face bine etc.Partea pozitiva a acesteia este reprezentata de faptul ca vibra-
tia se inalta foarte mult; dupa 0 repetitie indelungata, se obtine 0
stare vibrationala inalta.Se foloseste pentru: reechilibrare sau pentru schimbarea vi-
bratiei. (De exemplu, avem un examen cu 0 comisie despre carenu stim nimic; daca avem 0 vibrane negativa, chernarn aceeasivibratie de la comisie; daca facem 0 meditatie reflexiva cu 0 ora, ,
203
Vizualizarea ~i fantezia, asa cum spunea Dan, sunt doua as-peete esentiale care contribuie la cre~terea capacitatii tale de clar-vazator. Ti se pare ca este 0 pierdere de timp simpla imaginare aunor obiecte ca ~icand le-ai visa? Sau inchipuirea unei situatii saua unui angajament? Aceste tntrebari presupun conceptii eronatedespre vizualizare ~i fantezie, ele contribuind in mod esential ladiminuarea nurnarului de clarvazatori. Acele cateva minute pecare ti le petreci dimineata cu realizarea imaginilor mentale ac-tiveaza celulele nefolosite din creier, le pun la munca in vederearealizarii scopurilor tale. Ele sunt neuronii emisferei drepte (ladreptaci), iar activarea lor este esentiala in activitatea ta viitoare.Tocmai de aceea te rog sa exersezi vizualizarea de mai multe oripe zi, in mod similar ca dupa trezire.
Adica: ziua, in timp ce citesti 0 carte, opreste-te la un cu-vant de care esti legatla) printr-o activitate practica din trecut~i forrneaza-ti despre el 0 imagine mentala. De exemplu, citestidespre 0 casa; opreste-te din citit ~i rearninteste-ti 0 casa pe careai vazut-o candva. Vizualizeaz-ol Readu-ti in imagine amintiriledespre aceasta casa, Fa acelasi lucru cand intr-o discutie se amin-teste ceva de care esti legat in trecut. Dezvolta imaginea, creandastfel un fel de cinematograf mental!
inainte si ne umplem de pozitiv, de iubire si lumina, pentru acei:"-11. .,.
oameni vom chema de la ei tot 0 vibratie pozitiva.)Partea negativa este ca, atunci cand rneditatia se face in grup,
se cedeaza energie, de aici putand rezulta 0 anumita dependenta aindividului fata de grup. Dad, de exemplu, un individ face p~rtedintr-un asemenea grup, iar familia sa nu face parte, se creeaza 0
incompatibilitate intre ei.In anumite cazuri se lucreaza pe elemente antagonice (iubi-
re-ura), benefice pentru persoanele mai putin preocupate de par-tea materiala, mai aeriene.
Roo I HI ijl-:~F.
2. Meditatia contemplativaSe contempla un obiect/fiinta din toate punctele de vedere (de
exemplu, un mar).Este prima lectie in magie (ocultism), care te face sa te gan-
desti la lume dintr-o alta perspectiva,Se poate lucra pe oameni, pe proiectiile in viitor, pe cristal, pe
orice in care sa apara partea de proiectie. "Ritualullunii" este toto forma de meditatie conternplativa.
.Trandajirul rosu. Eu suntelixirul rosului, transformandtoate corpurile imperftcte in eelmai pur !imai adeudrat aur. ";
Regele rosu strdluceste ca saarele,./impede precum rubinul,
ndvalnic, fluid r=« ceara,rezistent lafoe, pdtrunzand!i continand mercur oiu. EI
comhind soliditatea pe deplinsulfuroasd cu cea mai mareflexihi/itate a mercurului.
Potrivit doctrinei crqtine atranssubstantiatiunii, tuloarea
purpurie a sangelui este supremaformd de spiritualitate.
(Donum Dei,secolul al XVII -lea)
.Goana mea dUpd austrdlucirii ei de arginVeghea lui Finnegan(S. Trismosin, SpleLondra, secolul al
3. Meditatia de receptieEste forma de receptie a unor ernisii (nu neaparat de pe Pamant).
in starea de veghe putem crea actiuni, Atuncicand dormim, in somn, ce putem face? Putem sane controlam gandurile in somn? (Mircea S.)
4. Meditatia de emisieMeditatia este considerata a fi de emisie din momentul in care,
se depaseste cadrul casei.Este ~i 0 forma de terapie (flacara violeta); spatiul de sanatatc
este tot 0 forma de emisie; se mai intalneste ~i in Qi qong.Cata libertate avem in somn! Dispar barierele timpului ~i ale
spatiului, se spulbera regulile logicii, canoanele constientului. Doc-torul Sigmund Freud, fondatorul psihanalizei - care prezinta 0 apli-cabilitate din ce in ce mai mare -, a considerat visele de 0 impor-tanfa capitala, deoarece tot ce visarn este numai ~inumai al nostru.El spunea ca, intelegand visele omului, il tntelegem pe el insusi.
Ne putem controla, mai mult sau mai putin, gandurile ~iatunci cand dormim apeland la metoda maestrului Dan Seracu,Autocontrolul. in cadrul acestei tehnici, putem Invata cum sadescifrarn ~i sa provocam anumite actiuni benefice, scopul nos-tru fiind acela de a crea vise1e intr-un mod constient, cu ajutorulcarora sa ne rezolvam anumite probleme ce apar in viata de zi
205
Ce rol are vizualizarea in meditatierDar fantezia? (Ion D.)
Vizualizarea este deosebit de importanta in rneditatie. Deaceea, este bine sa te straduiesti sa obtii 0 imagine eat mai per-fecta: crornatica (0 obtii chiar din prima zi), olfactiva, gustativa,tactila (acestea le vei obtine mai incet, dar in orice caz in tirnpulprirnelor zile). Cu cat vei vizualiza mai bine imaginile, cu atatefecte1e pe care pori conta vor fi mai puternice.
204
Reprezentare planisftrica
a sistemului ptolemaic .
• Ochiulomului, caresta pe pamant [..]
organizeaza structuraintregului uniuers dupa
ordinea Iucrurilor; afa
cum 0 percepe fi, intr-unsens, seplaseaza pe sine
in centrul intregului
cosmos. Oriunde si-ar
trimite razele priuirii,
el se minuneazd in fafa
creatiilor cerurilor,arcuite cu 0 admirabild
rotunjime, fi crede ca
planeta este plasata in
centrul acesteicolosale Iucrari.(A. Cellarius,
HarmoniaMacrocosmica,
Amsterdam, 1660 )
eu zi. Intrucat noi suntem eei care stabilim tema aeestor vise,tot noi suntem ~i eei care le interpretam, de eele mai multe Or'eu rezultate speetaeuloase. Este drept cii prin aceasta ingradispontaneitatea senzatiilor din timpul viselor, dar actiunea ne faciliteaza, totusi, 0 mai mare libertate: ne controlam intr-o mamare miisurii viata, E bine de stiut, totusi, cii folosind somnupentru a ne rezolva anumite probleme aparute peste zi, gasindu-le solutii, este bine sa apelarn la ele cu 0 anumita periodicitateSe spune cii noaptea este un sfetnic bun. Parerea mea este ciitotusi, nu ar trebui sa exageram cu aflarea raspunsurilor ~i rezolvarea problemelor noastre doar in somn. Sa nu uitam cii sornnutrebuie sa fie, in primul rand, odihnitor, pentru a avea energia ~starea de sanatate pe care ni le dorim cu totii.
Ce-i drept, prin interpretarea viselor programate, putem gasi rezolvarea la 0 serie de probleme cotidiene care ne friimanta. Problemanu este noua. Omenirea trage foloase de secole de pe urma viselor.
Pana in 1869, savantul rus D. Mendeleev incercase in zadaordonarea intr-un sistem fiabil a elementelor ehimice cunoscutepana la el. in acel an, intr-un vis i-a aparut forma sistemului peri-odic al elementelor (care ii~ipoarta numele), Dimineata la trezirea pus pe hartie cele visate. A fost nevoie doar de corectii minore
206
E. Howe luera la principiul masinii de eusut eu bucla Inchisa.Se bloease, nieicum nu putea rezolva functionarea buna a aeului.Intr-o noapte a visat cii era ataeat de aborigeni cu niste lanci gau-rite in varf Trezindu-se a inreles cii, in vis, i s-a oferit rezolvareaproblemei. Astfel, s-a nascut masina de cusut Singer.
N. Bohm, la fel, tot dintr-un vis si-a "extras" teoria atomics.De altfel, teoriile multor savanti celebri i~i au izvorul in vise.
Ce se intampla? Cand visam, frecventa creierului urea dinDelta eu cativa hertzi, ajungand in zona de 10 Hz, adica in A!facu care lucram in mod constient. Asadar, pe acest nivel se poateajunge din ambele directii, atat de jos (din Delta sau Teta), cat ~ide sus (din Beta).
Merita sa-ri faci un obicei: sa-ti notezi dimineata la trezire ce, , ,ai visat noaptea. Pregateste-ti la indemana 0 hartie ~i un creion(eventual un reportofon), deoarece imediat dupa trezire poti sa tiiminte visul cu toate detaliile sale; mai tarziu, ele se pierd partialsau total.
Visele ifi ofera cornunicari importante pentru rezolvarea pro-blemelor din acel moment, pentru dirijarea sentimentelor tale.Astfel, putem diminua stresul, putem ameliora sanatatea, ne pu-tern pregati pentru 0 actiune viitoare.
Asadar, in prima etapa, trebuie sa inveti sa-ti reamintesti ce aivisat in noaptea anterioara.
Multi afirma cii nu viseaza deloc; faptul este aproape imposibil,deoarece visele - s-a demonstrat - sunt 0 necesitate fiziologicii.
Visele pot fi impresii de peste zi ale subconstientului, sim-ple stari de stres, imagini ce ne-au afeetat, intr-un fel sau altul,anumite stari de conflict si, multe dintre ele preluate din mass-me-dia. Toate aeestea pot fi eauzele unor cosmaruri, care sunt unanumit tip de vise. Dar exista ~i visele previzionare sau cele eucare ne intoarcem din eeea ee se numeste "Calatorie in Astral."Toate aeestea reprezinta amalgamul de senzatii ~i trairi ce stapa-nesc extraordinara lume a somnului.
Ca sa iti poti programa visele, iti propun metoda lui Dan:Ineearcii, pe cat posibil, ea seara, inainte sa te eulci, sa te re-
laxezi ~i sa-ti spui: Vreau sd-mi amintesc tot ce voi visa. Cand
207
ma ooi trezi, imi ooi aminti imediat ce am oisat in cele mai miciamdnunte. Nu uita sa lli pregatesti dinainte hartia ~i creionul(eventual un reportofon). Cand te-ai trezit, fie chiar ~i in miez denoapte, noteaza-ti imediat tot ce iri amintesti din vis. Exerseazaasta zilnic ~ivei observa d pe zi ce trece iri amintesti tot mai mul-te detalii din visul avut anterior. Dad esti multurnit de rezultat,treci la etapa urrnatoare.
inainte de a adormi, gande~te-te la problema pe care 0 ai derezolvat, pentru care ai nevoie de 0 inforrnatie sau de sfat. Alegeo asemenea problema a carei rezolvare te preocupa intr-adevar (laintrebari fara sens, vei obtine rezultate tot rara sens - ~i nu uitad nu merita pretull), inainte de a adormi, programeaza-re cuurmatoarele cuvinte: Vreau un vis care sa ma ajute la ... (spune-/iproblema, constientizdnd-o), Voi avea un asemenea vis, mi-l voiaminti ii-l voi intelege. "Dupa care adormi.
La trezire, indiferent de ora, revezi visul din memorie. Dadsunt mai multe, alege-l pe eel mai clar ~i incearca sa-i cauti sen-suI. Interpretarea acestor vise programate 0 poate face doar eelcare le-a provocat! Dad ti-ai program at sa lntelegi visui pe care11vei avea, vei sirnti un fel de presentiment privind sensul pecare ri-l transmit Ei! Inconstientul comunica de multe ori cu noi(constientul) prin aceste presentimente - intermediarul dintre Ei~i noi. Exersand, vei constata ca, pe zi ce trece, ai incredere totmai mare in aceste presentimente prograrnate'.
Ce este chi-ul? (Joana D.)
Atat incercarile vietii, cat ~i practica mea de mai bine de do-uazeci de ani in arte martiale rn-au invatat, in timp, d in filoso-fia alchimica exista 0 substanta care reprezinta cheia, indiferentca vorbim despre rugaciune, magie, feng sbui, qi qong sau reiki.Aceasta este respiratia a tot ceea ce inseamna viara - este respira-tia ta. Aceasta forta universala a vietii este cunoscuta sub denu-• t •mirea de suflet sau spirit. $i a~a cum indiferent ce anume ar purtatrandafirul, parfumullui ar fi la fel de dulce, denumirea acesteiforte este Pneuma pentru greci, Prana pentru Hindusi, Ki pentrujaponezi ~i Chi pentru chinezi.1. In acest text au fost folosite informajii ~i tehnici create de Maestrul Dan Seracu (n.a.).
208
Atunci cand Chi este in echilibru, acesta descrie 0 miscareusor curbilinie. Pe masura ce se misca de-a lungul Pamantului,forrneaza linii curbe ce 11incercuiesc. Cand atinge suprafata Pa-mantului, aceasta forra forrneaza spirale energetice care hranescsolul ~i toate formele de viara care locuiesc pe suprafata acestuia,de la plante pana la fiintele umane.
Forta vietii poate fi definita prin chi. in urrna cu cativa ani,I-am intrebat in cadrul unui curs de Qi qong pe maestrul Songce este chi. Raspunsul a venit prompt: »Chi este «adezivul» careuneste toate lucrurile".
Chi poate sa insemne:• Vitalitatea corpului tau;• Energia necesara ~i specifica ce hraneste spiritul, pe care 0
primesri de la Tatal Ceresc (chinezii 0 definesc drept energie YangAdevarat);
• Energia necesara ~i specifica ce sustine trupul, care iri estedaruita de Mama Terra (chinezii ii spun energie Yin Adevarat),
Chi se regaseste, de asemenea, in:• Miscarea unor cicluri naturale, cum este eel al anotimpuri-lor, al nasterii, mortii ~irenasterij,
Potriuit pozitiei salein raport cu soarelefi pdm4ntul, zonaluminatd de soare aIunii apare informecarese schimbd periodic:creste invizibild lunanoud laprimul pdITar(semiluna), apoi Ia lunaplind (capdtul), apoidescrestep4nd la ultimulpdtrar fi inapoi Ia lundnoud (tnceputul}.
(A. Cellarius,HarmoniaMacracosmica,Amsterdam, 1660)
209
• Spatiul dintre particulele submoleculare;• Spatiul dintre notele muzicale;• Intuitia omului si instinctul animalelor;• Caldura soarelui ~izgomotul valurilor oceanului;
Lumina dansand printr-o prisma;Gandurile ~iviziunile tale pentru crearea unei vieti implinite;TOT ~i in TOATE.
lntr-un mediu energetic pozitiv, Chi se propaga in perfectaarmonie ~i echilibru pentru a reface armonia mediului respectivsi, implicit, a vietii tale. Chi hraneste orice spatiu pe care 11tra-verseaza, in acelasi fel in care fiecare respiratie ifi hraneste fiecarecelula ~i fibra din corp. Daca Chi nu curge in armonie, atuncviata ta va fi lipsita de echilibru, iar problemele vor incepe sa semanifeste. Facand schimbari asupra decorului care te inconjoara,vei crea schimburi de energie benefice, care aduc dupa ele trans-formari benefice in viata ta.,
Exista reincarnare? (Alexandra I.)
Se discuta intens despre diferentele interculturale, despre va-lorile ~iprincipiile care difera de la 0 cultura la alta ~i de la 0 civi-lizatie la alta. lntre principiile ce stau la baza civilizatiei europenesi cele ce stau la baza culturii orientale exista mari diferente, darnumai aparent, pentru ca, in esenta, regasim aceleasi valori struc-turale ~iprincipii de baza.
Budismul, religia Vedica, Filosofia Zen - to ate au ca punctde plecare procesul reincarnarii si al transrnutatiei sufletesti-In Europa, insa, principiul reincarnarii a fost ~i este inca, celputin aparent, aproape in totalitate negat. ~i, cu toate acestea,baza Crestinismului are ca element principal transmutarea.Oare venirea Mantuitorului nu reprezinta, in fapt, 0 forma demeternpsihoza, de reincarnate? Revenirea Apostolilor nu esteoare 0 forma clara de reincarnare?
Metasomatoza, principiul definitor al transmutatiei sufletestipe calea puritatii spirituale, se reintalneste din inima Tibetuluipana in cele mai lndepartate colturi ale lumii: acceptiunea coexis-
210
tentei aici, pe Pamant, in timpurile noastre, in functie de evolutiaspirituala, atat a unor fiinte cu 0 vibratie joasa, reincarnate con-form acestui principiu intr-o biata rama sau planta, cat ~i a spiri-telor sublime, acele avataruri ale lumii sau Dalai Lama.
Un principiu similar guverneaza reincarnarea ~i in lumea oc-cidentala (principiu des regasit in opera lui Eliade ~i Rebreanu) -metempsihoza, doctrina transmigratiei sufletelor aparuta chiar depe vremea lui Pitagora. Faptul ca sufletul este nemuritor ~imigreazaspre oameni sau alte fiinte impune anumite concluzii. Spre exemplu,ucigand ~i mancand fiinte vii, pitagoreicii deduc faptul ca oameniiucid probabil propria speta ~i chiar fostii prieteni sau rude. Astfel,ei au elaborat 0 serie intreaga de recomandari privind uciderea ~iconsumarea carnii animalelor, precum ~i 0 suita de interdictii me-nite sa stabileasca ~isa pastreze puritatea sufletului. Pitagora a creatastfel 0 cosmogonie. Insa obiectivul central al cosmogoniei sale sediferentia total de al celorlati filosofi greci datorita preocuparilorsale matematice ~i a legaturii mistice dintre om ~i numere. Medi-tand asupra religiei, medita asupra sufletului ~i asupra mantuirii
.eea care if allipteaZdestePdmantul. ."Apa mercuriald ifbraneste.
(M. Maier,Atlanta fugiens,
Oppenheim, 1618)
211
sale. Mai tarziu, un alt mare ganditor grec, Aristotel, va afirma caPitagora considera numerele drept principii ale tuturor lucrurilor,mai degraba decat elementele aer sau apa. Aristotel descrie ~i ta-
bla pitagoreica a contrariilor. Acest tabel include zece principii Carconstituie contrariile ce guverneaza viata omului: finitul ~i infini
neperechea ~i perechea, unul ~i dualitatea, dreapta ~i stanga, mas-culinul ~i fernininul, repaosul ~i miscarea, planul drept ~i eel curb
patratul ~i rotundul, lumina ~i intunericul, bunul ~i raul. Pen
Pitagora, numarul reprezinta materia ~i sensul cosmosului. El sustin
ca perechea ~i neperechea luate la un loc produc unitatea, iar aceas-.
ta produce numarul care constituie obarsia tuturor lucrurilor. Din
aceasta perspectiva, numerele sunt considerate sublime, inspirandierarhia ~i ritualul pentru viata religioasa ~i puritatea sufietului.
Ce este Karma ~i ce legi 0 conduc? (Irina M.)
Psihicul, prin cele trei stari de manifestare ale sale, este libe
sa gandeasd, sa judece ~i sa doreasca, dar numai vrerea destinulu
implacabil (dharma) va aduce ceea ce omul merita cu adevarat
deoarece el este strans legat de influentele karmice ce vin din gre-
selile acumulate in vietiile anterioare. In lucrarea Bhagavad Gitachintesenta a preceptelor vedice, aflarn urrnatorul exemplu abso
lut edificator: Krishna Ii spune lui Arjuna:
"0 Arjuna omul este liber sa actioneze cum doreste, dar nu are" ,libertatea sa culeaga fructele Karmei altuia, a~a cum si-ar dori-o."
Pentru evolutia sa omul trebuie sa se straduiasca sa devina, ,generos, ajutand dezinteresat, fara sa-i pese de recompensa, de
fructele ce vin in urma actiunii sale. Acest dezinteres fata de re-
compensele Karmei 11va face pe om sa tread dincolo de placere
~i suferinta. Suferinta este 0 rezultanta a atasarnentului fata de
Karma. Sperantele false ~i nejustificate sunt cauza adevarata a su~
ferintelor pentru d de multe ori dorintele sunt cu mult mai man, , ,decat ceea ce poate oferi destinuL
In general aceasta lectie 0 Invata fiecare dintre noi atunci cand, , ,ajunge in pragul varstei de treizeci ~i sapte - patruzeci de ani.Viata nu este un mozaic intrerupt, ea este continua, moartea fizica
212
nu este sfarsitul, ci mai degraba 0 rreapra spre parcurgerea unei noietape evolutive. Poate am fi prea duri si poate un pic prea irealistidad am spune di nu exista moarte. In fapt, moartea nu este de cat
o trecere dintr-o forma in alta si, in funcrie de ce am sernanat ~i
cat am semanat, a~a vom ~i culege. Suma recompenselor ~i a gre-
selilor actiunilor - asa s-ar putea traduce Karma omului, buna sau
rea, doua valori ce capata un cu totul alt inteles. Ceea ce semeni
in aceasta viata, va crea 0 Karma benefica ~i favorabila intr-o alta
incarnare, 0 alta etapa prin care treci in drumul evolutiei tale.
e lasarn dusi de valurile vietii. Cu toate acestea, este posibil
sa realizam progrese in viata no astra mult mai frecvent bazan-
du-ne pe dorinta de a face bine ~i intentia de a ajuta. ~i, reali-zand legatura intre aceste schimbari in plan mental ~i rezultatele
din lumea fizica, exterioara, le vom continua intr-un mod subtil,
dar minunat pentru a ne trai ~i edifica viata pe care ne-o dorimcu adevarat,
A~a cum mi-a spus candva 0 mica "zana", consider ca in mornen-
tul tranzitiei din aceasta viata la un nivel superior ne vorn pune doua
intrebari: "Am fost intr-adevar 0 persoana buna?" La aceasta intre-
bare ar trebui sa fim capabili sa raspundem "DA!" ~i 0 alta intrebare
la fel de importanta: "M-am simtit bine, avand totul ~i nelasandnimic neterminat?" Din nou, raspunsul ar trebui sa fie "DA!"
Ce se intelege prin Dharma?Cum actioneaza? (Ana Gbe.)
Luat ca un termen lingvistic tipic extras dintr-un dictionar defilosofie indiana, Dharma reprezinta, concret, din punet de vedere
etimologic urmatoarele trei caraeteristici: dreptate, merit, datorie re-
ligioasa. Textual, prin acest termen se intelege "eeea ee tine Iaolalta",acesr principiu aflandu-se la baza ordinii in general, fie ea sociala, eti-ea sau morala, Ca valoare etica sau morala, Dharma este acea valoarecare duce la eliberare. In ]ainism, Dharma reprezinta "mediul mis-carii a tot ee este prezent in intregul univers. Acest mediu este unic ~ietern." In Buddhism, principalele definiri includ Ordinea Cosmica,invaramintele lui Buddha, Legea naturala, normele de conduita, lu-cruri sau fapte. Dharma este in general dubla: sadharana-dharma,
213
care este aceeasi pentru toata lumea, ~ivarna-asrama-dharma, careeste diferita in functie de casta ~ide etapa vietii,
Cunoasterea de sine reprezinta atat atributul divinitatii, cat ~ial omului de rand, fiind 0 substanta imateriala, luminand de lasine dar fiind lipsita de constiinta, Cunoasterea este in acelasi timpatat substanta, cat ~iatribut. Cunoasterea, iluminarea este eterna ~iomniprezenta in tot ceea ce este etern, dar este total oprita pentruoamenii incatusati in materia fizica.
Majoritatea occidentalilor confunda deseori methempsihoza cumethasomatoza, nazuinta spre puritate cu cea spre perfectiune, lucruspecific, de altfel.ji putinilor cu adevarat interesati din tara noastra'J ) ,),
ceva normal, tinand seama ca, la urma urmei, despre aceste lucruri s-aspus foarte putin. ins a cu totul altfel stau lucrurile cand se vorbestedespre Karma ~iDharma; pericolul confuziei este acela de a condam-na definitiv 0 persoana ~i a-i lua pana ~iultima rarama de speranta,Cand spun acest lucru ma refer la acei bioterapeuti de mana a 14-acarora li se face reclama pe bani grei in mass-media ~iin presa scrisa~icare, in excrocheria lor atotcuprinzatoare, dupa efectuarea perioadeisedintelor de "bioterapie", constatand, in final, rezultat = 0, spun paci-entului extrem de jigniti: "cevrei draga? Tu ai 0 boala karmica, Stii ceai fost tu intr-o via~atrecuta ... stii ce ai facut tu? ... pe tine Karma tecondamna! Sa-~ispun eu cu ce ai gresit tu ... " ~irara a precupeti vreunefort incep ~itoarna ~i toarna ... rara nicio jena, tot felul de gre~eli ~icrime presupuse ell.ar fi fost facute in vietile anterioare.
Cel putin pentru cei care m-au ajutat pe mine, lucrurile stau cutotul altfel. La ei acasa, in India de N-NE, mai precis la granita cuTibetul chinezesc, in urrna cu aproape 7 ani, Brahman Agarwaalincerca sa-mi explice lent ~ipe intelesul meu cam asa: tinere lumi-nat, in tara ta se creeaza 0 confuzie intre Forta Divina, destinulimplacabil ~i incarcatura ce-o purtam cu noi toti de la 0 incarnarela alta. Uite, de exemplu, luam un copil (noi, in particular, sa-I nu-mim Mihai) care se naste acum (cu acest exemplu mi-arn indoctri-nat ~ieu toti studentii de mai apoi carora doream sa le explic aceas-ta mare diferenta), in cultul vostru crestin la nasterea acestuia vinIelele, care-i urzesc Destinul, Destin ce se va tnfaptui pe parcursulvietii sale intocmai celor urzite de Acestea. Ce fi-e scris, in fruntefi-e pus ... La noi, acest rol 11 joaca Dharma - Principiul Suprem,
214
Voia Domnului, cum ai spune tu, tinere luminat. Acest destin im-placabil poate fi calculat atat kabalic, cat ~inumerologic. Pentru fi-ecare om in parte exista, la un anumit interval din viata, 0 perioadade timp scurta in care se va intampla ceva cu adevarat importantpentru viata sa. Aceasta perioada se repeta de cateva ori pe parcur-sul vietii, ca ~icum cineva te lasa, pentru binele tau, sa alegi de maimulte ori. Tu, de exernplu, poti alege acum sa ramai 0 perioadaaici, printre noi, pentru a te desavarsi, sau poti sa te intorci acasa lacopilul tau, la sotie, la cei ce te asteapta ~ila nepretuitul tau "ajutor"~iprieten, Dick. Aceasta alegere poate va mai veni vreodata, poatenu, dar cu siguranta 0 alta liva lua locul peste 0 vreme. in geografiapalmei tale aceasta poate aparea ca 0 inlantuire sau 0 intreruperea liniei vietii ~i se citeste ca fiind 0 cumpana pentru eel in cauza,cumpana nu inseamna neaparat moarte, ci poate fi la fel de binesa insemne sosirea acelui moment de a alege un alt drum in viata.De alegerea fiecaruia in parte tine ceea ce va urma. Esti liber sa alegi,vezi cat de simplu este. Tu esti eel care-ti creezi viitorul in aceastasituatie, Alege, ~i ai sa culegi ceea ce ai semanat, Bine sau rau,atat de simplu ... Deci, sa revenim la exemplul de mai sus: conformprincipiului suprem (Dharma), copilul (Mihai) ce s-a nascut acumva avea pe parcursul vietii sale trei perioade decisive de urcare sau decoborare pe Calea sa. Dharma nu forteaza niciodata, ea reprezintaDestinul. Aici binele ~i raul sunt doua notiuni abstracte, au valoricomplementare ce se impletesc ~i due la 0 stare de echilibru. Unafara cealalta nu ar putea exista. Cum sa stii care este binele daca nustii ce lnseamna raul? Asadar, perioadele importante pentru Mihaivor fi: prima, atunci cand va implini 18 ani, va fi 0 alegere proba-bil legata de cariera sau de familie; a doua mare cumpana 0 vorngasi la 42 de ani cand in acest caz va fi 0 alegere privind credinta.A treia ~icea mai importanta cumpana va fi la varsta de 55 de ani,cand intr-un loc bine definit, langa Mihai va muri cineva (noi vomdenumi acea persoana cu initialele A.L.), atins pentru ultima oarade el. In urma acestui incident, viata sa va capata 0 turnura decisivaprivind evolutia sa spirituala, Sa nu uitam ca Principiul Supremtrebuie sa se tmplineasca intotdeauna, dar valorile sale privind bi-nele ~i raul sunt abstracte ~i neimpuse. Sub Dharma vine Karmaplina cu tncarcatura vietilor anterioare, cu toate greselile noastre
215
neindreptate. Aceasta vine ~i-~i spune dur sentinta, dar neavandputerea de manifestare peste principiul Dharmic, cauta doar sacompleteze: conform Dharmei, acest om va avea trei perioade dea alege schimbarea destinului sau in aceasta viata, insa el a gresirin vietile anterioare ~i eu 11voi incarca cu greutati, incercari ~i su-ferinte. Ii prevad 0 viata plina de gre~eli, va repeta de mii ~i miide ori aceleasi greseli ~iva culmina prin greseala finala. Conforprincipiului dharmic langa el va muri urrnatoarea persoana, A.L.,atinsa pentru ultima oara de acesta. Eu, Karma, vin ~i spun ca elva gre~i pe parcursul vietii sale, va merge din gre~eala in greseala,ajungand la final sa se certe cu A.L. ~i sa-I ucida intr-un momentde furie, arucandu-l pe acesta peste fereastra. Dupa ee-l va ucide,el va fi condamnat ~i internnitat, Aici el i~i va pune capat zileloraflat in necredinta ~i neimpacat cu sine insusi, In acest fel, pentruel revenirea sa aici a insemnat 0 involutie pe calea desavarsirii sale.Conform Principiului Suprem, acest lucru poate sa se intample saunu, depinde doar de actiunea ~i greselile celui in cauza, Sa zicemd pe parcursul vietii acesta invata cate ceva de la viata ~i spre finalalege totusi calea credintei adevarate, a iubirii ~i a pacii sufletesti.Aflat in ziua prestabilita, in fata destinului implacabil Mihai poatesa dea dovada de intelepciune ~i sa schimbe totusi ceva din viitorulsau implacabil. Cum? Sa zicem d in ziua respectiva se afla in loculpredestinat, alaturi de persoana ce urrneaza sa tread dincolo deviata, Amandoi se gasesc, la acea ora, la serviciu, in aceeasi camerade la ultimul etaj dintr-un bloc foarte inalt, La un moment se isca 0
cearta intre cei doi, omul care urrneaza sa moara fiind din ce in cemai nervos. Moartea se apropie cu pasi repezi. Destinul este impla-cabil, trebuie sa moara, dar cum? In timpul disputei, omul desprea carei Karma discutarn, Mihai, se asaza pe un fotoliu ~i incearcasa se calmeze; celuilalt i se apropie sfarsitul, este din ce in ce mainervos, comenteaza de unul singur, la un moment dat se apropiede fereastra, Ise pare d vede ceva, se apleaca ~ialuneca, Mihai, depe fotoliu, printr-un gest disperat, incearca sa-l prinda, 11atinge,dar acesta ii scapa ~i cade, rostogolindu-se in gol ~i strivindu-sede caldaram, murind instantaneu. Dharma, Principiul Suprem, s-amanifestat intocmai, Karma insa nu. El nu a devenit un ucigas, cia incercat sa-I salveze, ba mai mult, in urma trecerii prin aceasta
216
grea incercare Mihai se va apropia ~imai mult de credinta, printr-un act de pocainfa chiar calugarindu-se ~ipropovaduind calea sprecredinta, In acest fel el a urcat pe calea sa ajutat doar de credinta,Ce s-ar fi intamplat daca, la cativa ani sau mai tarziu, in praguladolescentei, cineva l-ar fi dus la un "specialist" care "deschide Car-tea", care ghiceste (indiferent de metoda) sau care .vede" (acel "clar-vazator" de carrier)? Va spun eu, 0 data rostit cuvantul, nenorocireas-ar fi produs peste ani cu siguranta. Nimic nu ar mai fi schimbatdestinul implacabil al acestui om. Deci, aveti grija ce vedeti, cerostiti, unde mergeti ~i mai ales ce lasati sa vi-se prezica. Cel maisimplu exemplu este eel al horoscopului de dimineata, indiferentd este citit in ziar sau ca-l auzim la radio, in masina, in drum spreserviciu. Cu toate d stim d este un fals, (creat de cele mai multeori, la ceas tarziu, de un redactor paralel cu astrologia ~i grabit dnu a reusit sa umple spatiul), de multe ori ne poate schimba stareade spirit, chiar ~icu un pic, tot 0 influenteaza. Oare ce se intamplacand avem de-a face cu 0 problema arzatoare ~ine hotaram sa mer-gem specialla 0 ghicitoare?
Exista vreo legatura intre numerologie ~i magie?(Mircea G.)
Ind din negura istoriei, numerologia a fost strans legata demagie, inlantuirea dintre ele fiind atat de puternica, incat oricinedoreste sa practice magia trebuie neaparat sa cunoasca elementede numerologie ~i astrologie. Toate fortele naturii, formele ener-getice ce ne inconjoara, toate planurile de manifestare pe carele cunoastem se deduc ~i pot fi integrate lumii numerelor. Prinintermediul numerologiei, este po sibil sa construim cu ajutorulenergiei numerelor forme de manifestare ce pot afecta atat inbine, cat ~i in rau energiile subtile.
Cifrele ascund in interiorul lor 0 imensa forta despre care au, ,vorbit deseori atat Parintii Bisericii, cat ~i marii filosofi in operelelor. Nu putini au fost aceia care, de-a lungul istoriei, si-au exprimatopiniile in acest domeniu sau au crezut in magia numerelor. Putemincepe cu Pitagora, Aristotel, Platon ~i sa continuarn cu Leonardoda Vinci. Cifrele au 0 putere imensa asupra intregului Univers, asu-
217
pra a tot ce exista pe Pam ant, in om, chiar ~i in lumea ideilor ~i asimturilor, Putem sa ne exprimarn cu ajutorul energiei numerelor.
Au existat discipline divinatorii care au analizat destinul infunctie de numele persoanei pe care il poarta sau de modul de ainfluenta spiritele ~idemonii doar prin simpla scriere ~ipronunra-re corecta a numelor, sporind astfel puterea omului. Fiinta umanj,este creata din Lumina dupa chipul ~i asernanarea Creatorului.Este greu sa insufli omului de rand siguranta puterii sale, faptulca nimic nu-l poate afecta atata timp cat el nu se teme. Teama ere-eaza 0 bresa in invelisul de protectie, pierderea lncrederii in sine,in lumina divina duce de cele mai multe ori la autodistrugere,Multe dintre elementele divinatorii ~iritualurile practicate in ma-gia ritualica, wiccana, woodoo, rurala sau inalta au ca punct depornire aspecte numerologice. Indiferent ca vorbim despre rnani-festarea spiritelor ce guverneaza parnantul, apa, aerul sau focul, in-diferent ca se numesc gnomi, silfide, nimfe sau simple ENM-uri,SPM -uri, EBF -uri, toate vibreaza ~ipot fi caracterizate prin rezo-nanfa unei insiruiri de numere. Magia in sine, prin toate formele eide manifestare, cuprinde forme ritualice de rostire a unor insiruiride cuvinte, descantece sau farmece, creare de pandative sau, dim-potriva, legare, to ate se reduc in esenta la vibratia unor numere.Folosirea acestor vibratii tine de etica ~i de credinta fiecaruia, deceea ce primeste ~iceea ce ofera.
tntr-o buna zi, Karma fiecaruia va da rezultatul acestui cumulde actiuni. Pedeapsa sau rascurnparare ...
Pentagrama poate fi folositaca mijloc de protectier (Mihaela N.)
Pentagrama, prin forta energetica a cifrei 5, poseda magnetis-mul necesar pentru a declansa forta de atractie in fata careia nicio fiinfii umaria nu se poate ascunde.
Dupa Paracelsus, exista cinci forte, cinci entitati (entia) careforrneaza pentagram a omului ~i al carer echilibru ~i armonie auca rezultanta sll.nll.tatealui. Bineinteles, prin contrast, dezechili-brul acestor forte duce la boala ~i suferinta.
218
in lucrarea sa, Armonia universald, Kepler argumenteazll.efectul pentagonului instelat, al pentagramei, care reprezentasemnul distinctiv al membrilor Ordinului initiatic secret, con-dus de Pitagora. Ei denumeau aceasta pentagrarna penthalfa,care insemna "sana tate".
Divinatia pentagramei este foarte veche. Pentru Pitagora,pentagonul pastreaza acea forfa creatoare in interiorul sau,forfa centrala, care deschide poarta secretelor timpului infinit..tn multe dintre documentele vechi, descoperim imaginea corpuluiomenesc cu bratele ~i picioarele departate, capatand astfel formaunui pentagon. Aceasta imagine 0 aflarn studiata ~i reprodusa incercetarile marelui Leonardo da Vinci.
Linia dreapta a inceput, putin cate putin, pe parcursul dezvoltariiconstiintei umane (prin intermediul cunoasterii succesivea fortelor te-restre), sa se incorporeze in cercul divizat, pentru a deveni apoi autono-ma ~ia intreprinde rectificarea cercului. Dar intre punctul de plecare(linia curba) ~ipunctul final (linia dreapta), se afia un stadiu interme-diar important, un fel de echilibru lntre curba ~idreapta, Acesta a fostrealizat atunci cand s-a inscris in cere un poligon inchis. Initial, poli-gonul nu a avut forma pe care 0 cunoastern astazi; noi adunarn par-file izolate ale circumferintei cercului ca ~icum ele se succed pe liniacirculars, pregatind astfel rectificarea circumferintei. Forma preferatapentru cei vechi comporta 0 omisiune legitim a a punctelor succesiveale circumferintei, tn lirnbaj matematic, aceste poligoane instelate senumesc pentagrame. Astfel, 0pentagram a a fost plasata in cercul solar.Trebuie tinut cont de aceste subtilitati ale formei, cad ele exprima ca-ra.cterulimportant al structurilor constiintei omenesti. Pentagrama nupermite inca rectificarea cercului. Ea produce impresia unei forme maistranse, mai inchisa decit alte tipuri de poligoane, caci in aceasta stealaturile care se incrudseaza sunt desenate in a~afel incat dau impresiaunei combinatii reciproce, 0 inlantuire ce formeaza un intreg.
Unitatea ~iinchiderea cercului exercita 0 puternica actiune asu-pra reprezentarii poligonului. Cercul era lucrul cel mai important,el era eel care dadea tonul, in timp ce pentagram a se incorporaca ceva setundar. Imaginea in ansamblul sau producea mai putinimaginea unui 5, cat mai ales a unui 5-1, impresia unitatii lui 5.
219
Acest tip de imagini erau purtate pe piept ca amulete ce trebuiau saproduca miracole, impodobeau altarele, avand 0 deosebita relevan-ra pentru spiritul omenesc. Astazi, in schimb, figurii la care ne-amreferit i s-a suprimat inlantuirea bratelor, iar carcasa rarnasa a fostumpluta cu diferite culori; magia moderna foloseste simbolul pen-tagramei, considerandu-l eel mai puternic mijloc de protectie.
Cum putem defini starea de sanatate? (A/in M.)
Prin natura activitatii pe care 0 desfasor, viata imi ofera zilnicprilejul sa ma confrunt cu cele mai diferite ~i insidioase forme deboala ~i suferinta. Contactul cvasipermanent cu oameni in cau-tarea sanatatii m-a indernnat sa ma aplec mai cu atentie asupraacestui concept, ~i chiar sa incerc definirea lui. Eu consider casanatatea inseamna deplina constientizare a identitatii tale: SuntCopilul Domnului ji sunt din Luminal, pentru ca, deopotriva,Domnul, Tatiil nostru, Iubirea cea nemiirginitii ~i Lumina suntnotiuni fundamental incompatibile cu suferinta.
Aceasta definitie a sanatatii atesta incontestabil si conceptia)) 'f)
mea despre actiunea de redobandire a sanatatii, despre terapie.Intregul meu demers terapeutic porneste de la realitatea ca ele-mentele definitorii ale Sinelui Adevarat, Dumnezeu ~i Lumina(adica Scanteia Divina) sunt prezente in noi, precum ~i naturaesentiala a Divinitatii Supreme, Iubirea. (Sintagma Tatdl nostru,Iubirea ceanemiirginitii era folosita in ritualulliturgic arhaic pentrua-I invoca pe Domnul.) De aceea, concep actiunea de redobandirea sanatarii (sau de mentinere a ei) ca pe 0 terapie completa, care seadreseaza fiintei umane in ansamblul ei, elementele calauzitoare,atat pentru terapeut cat ~i pentru pacient, fiind activarea ~i utili-zarea in procesul de vindecare ~i de evolutie a legaturii profundeom-Dumnezeu, a Luminii ~i a Iubirii. Cand pacientul, calauzitde terapeutul complet, care ar trebui sa fie in primul rand un vin-decator spiritual, cu ajutorul Luminii 9i al Iubirii, ajunge sa-siconstientizeze identitatea profunda, esenta divina sau pe Domnuldin/in inima sa, atunci suferinta incepe, intr-un fel sau altul, sadispara. Acest lucru este valabil nu numai in cazul unor maladiimai usoare, vindecabile in plan fizic prin metode clasice de tra-tament, ci ~i in cazul afectiunilor majore cunoscute ca incurabile,
220
adica al bolilor de natura karrnica. Dupa cum este cunoscut, dinaceasta categorie fac parte ~i multe dintre bolile psihice.
Inainte de a ma referi in particular la aceasta din urma cate-gorie, as dori sa propun operarea unei distinctii conceptuale intretermenii de boala ~i suferinta, Boala ~isuferinta pot, desigur, coe-xista, insa, la fel de bine, exista ~iboala care nu provoaca suferinta.Prin suferinta nu intelegem in primul rand durere, sau, eel putin,nu durere fizica, ci un alt fel de durere, de natura sufleteasca. Suntpersoane gray bolnave care prezinta dureri fizice crunte, care ins anu le provoaca suferinta in plan psihic/sufietesc. Acesti oameni,cu ajutorul Luminii pe care 0 primesc prin intermediul credin-rei, al terapiei holistice sau al diferitelor practici spirituale, ajungsa-si constientizeze Sinele Divin ~i sa se uneasca cu Dumnezeu lamodul constient, ridicandu-se astfel deasupra bolii si a suferintei,Suferinta este prima care dispare, iar disparitia ei este un lucruesential, In asemenea conditii, si boala se va simti la randul eiinvinsa ~i fie va disparea din planul fizic, sub influenta remediilornaturiste care insotesc terapia spirituala, fie, in cazul unor bolikarmice, i~i va urma cursul, dar va evolua intr-un plan paralel,fara a mai provoca suferinta. Intr-o astfel de situatie, putem afir-ma cu certitudine ca oamenii si-au invatat lectia karrnica ~i au fa-cut un mare pas inainte pe calea evolutiei lor. Acesti oameni sunt,de regula, spirite puternice. Ei ne uimesc intotdeauna prin curajul~i detasarea de care dau dovada, dar ~i prin frumusetea sufietuluilor, in care parca Dumnezeu se oglinde~te in toata splendoareaSa. Pentru un terapeut care utilizeaza in procesul de vindeca-re in primul rand resorturile divine ale Luminii ~i ale Iubirii, lacare adauga combinatia adecvata de tehnici terapeutice, mai multcomplementare decat alternative la medicina clasica, a contribuiefectiv la intarirea unui spirit si la evolutia sa reprezinta octava ceamai de sus a luptei cu boala ~i suferinta.
Bolile psihice reprezinta un tip aparte de maladii, care au star-nit dintotdeauna controverse, in special din cauza absentei unornorme obiective, unanim acceptate, de demarcatie intre sanatatesi afeqiunea psihica. lmplicarea in aceasta dezbatere presupuneintrarea efectiva pe tararnul fragH dar fascinant al psihologiei ~ipsihiatriei. Aprecierea starii de normalitate, generic vorbind, arevocatia de a naste in perrnanenrg controverse. Cu atat mai mult
221
definirea starii de normalitate psihica ~i sanatate rnintala versusanormalitate ~i boala psihica reprezinta un demers cu adevaratdificil, in care putini se incumeta sa-~i incerce puterile.
Frica se poate vindeca? (Sanda L.)
Cati dintre noi nu ne-arn simtit victime ale bolii, ale unor pro-, 'grame malefice inoculate sau induse, ale dezechilibrelor energeti-ce de tot felul sau, pur ~i simplu, ale unor evenimente ~i circum-stante potrivnice, pe care le-am perceput ca veritabile obstacole incalea implinirii dorintelor ~iplanurilor noastre?
Cati dintre noi, gasindu-ne in lmprejurari dificile sau confrun-tandu-ne cu atitudini ostile din partea celor mai apropiati semenide-ai nostri, ne-am simtit profund nedreptatiti, ne-am revoltat~i am suferit? De cate ori nu ne-am lasat prada convingerii ca,nefiind in masura sa controlam situatia, nu ne mai ramane decatsa ne lamentam ~i sa aratarn cu degetul in alta directie?
Ne-am pus insa vreodata intreharea daca perceptia noastra estecorecta] Ne-am intrebat oare daca ostilitatile, obstacolele, dez-echilibrele, boala, da, boala, exista cu adevarat? Nu cumva suntacestea mai degraba produsul rnintii noastre, al Eului nostru, caresi-a facut un scop din a ne inocula de timpuriu ~i a ne alimentasentimentul de frica, pe baza caruia sa poata construi nestingheritimperiul separarii? Ne-am gandit vreodata ca, daca am redeveniconstienti de faptul ell nu suntem separati de Durnnezeu, ci una cuel, lntrucat Scanteia Divina pe care 0 purtam in noi este adevaratanoastra esenta, iar Scanteia nu difera cu nimic de Focul insusi, ciuna sunt, atunci nu am mai avea a ne teme de nimic? Ideea separa-rii noastre de Durnnezeu ~ide intreaga creatie a facut posibila con-struirea unei intregi lumi a iluziilor, in care ne simtim tndepartati~i amenintati de tot ceea ce exista. Frica este cea care ne blocheazsposihilitatea de a raspandi in jurul nostru iubire, in primul randpentru ca, percepand une1e fiinte ca fiindu-ne ostile, ~iprin urmarenedemne de iubirea noastra, nu facem decat sa adancim separarea~i sa permitem aparitia conflictelor ~i, in consecinta, a DURERII.Cruzimea insa~i s-a nascut din sentimentul de FRICA. Prin ur-mare, nu ne putem vindeca decat daca ne eliberarn de sentimen-tul de frica, daca realizarn ca nu exista nimic in afara noastra care
222
sa ne poata afecta adevarata fiinfa, care este pura ~i neschimbata.~i, in acelasi timp, daca reusirn sa ii privim pe semenii nostri faraa-i judeca, intelegand ca ~i adevarata lor esenta este tot pura ~i cunimic diferita de a noastra, iar ceea ce face ca ei sa para diferiti,bolnavi, neatragatori sau ostili, nu reprezinta decat false imaginisau perde1e de iluzii proiectate de Eul nostru.
~i boala este tot 0 iluzie! Indraznesc sa fac aceasta afirrnatie carepoate parea hazardata cuiva care se lupta de ani de zile cu sufe-rinta, ins a acesta trebuie sa stie ca "nu poti cu adevarat sa vindecipana nu te trezesti ~i intelegr ca nu este nimic de vindecat", cumspune 0 maxima straveche. Este adevarat ca ceea ce percepem cusimturile noastre, vizavi de lumea exterioara ~i de noi insine, estedeterminat de valorile ~i convingerile noastre. Ceea ce vedem ~iconsideram ca exista - exista numai pentru ca noi credem. Boala,ca ~i frica, porneste chiar din mintea noastra, este rezultatul min-tii noastre inspaimantate. De aceea renuntarea la ea conduce inmod aproape automat la disparitia bolii.
Eliberarea de frica este ceea ce ne trebuie pentru a ne permitesa vedem ADEVARUL care a existat dintotdeauna in fata noastra,dar pe care nu ne-am lngaduit sa 11 percepem. ELIBERAREAde frica este ceea ce ne trebuie pentru a lntelege cine suntem cuadevarat. Insa, pentru a reusi acest lucru, avem nevoie de credintaca nu suntem singuri. Avem nevoie de credinta nezdruncinata caDum . eu ~tie exact de ce avem noi nevoie In fiecare moment alexistentei noastre ~i avem nevoie de acceptarea detasata a tuturorexperientelor care ni se ofera, desigur, toate spre binele nostru. lata,de pilda, ce ne marturisea Olga Ilin: ••$tiu din expenen!d cd, on decate on i-am spus oietii, calm dar apdsat: «Am incredere, voi trdi ceea cee de trai:», ea, oiata mi-a oferit, misterios, exact ceea ce-mi doream:"
Exista 0 legatura intre manifestarea raului~iboala? (Mirela v.) ..
Sunt mai bine de 15 ani de cand incerc sa afl.u ~i sa intelegfenomenologia raului, atat cand vorbim despre el ca pacat, darmai ales atunci cand el este definit de boala. Unul este raul sufle-tului, altul este raul trupului. Dar suferinta este aceeasi. Inca imieste greu sa tnteleg cum copii nevinovafi sufera atat de mult, cum
223
Hermes-Mercur; zeu!r.er!ului ji al drumurilor, cereurea. Retorica lui Mercur se
'ifmi la periferia fenomenelor;lumea revelatii a aparentelor.'f:xperienfa efeaelor centrului~iritual (Unitate sau Monas)ste inaccesihi/ii posihi/itiifilorde exprimare ale limhajului.;
In uiziunile cosmice ale luiGiordano Bruno (1548-
1600). monadele, nucleeledivine ale tuturor creaturilor
oii, corespund centrilorgravitafional; ai stelelor.;
Achilles Bocchius,Symbolicarum
quaestionum ...• Bologna.1555
oameni minunati due in spate boli ineurabile ~i, mai ales, mi-egreu sa inteleg cum oameni lara capatai, rai, invidiosi, cruzi ~i!ara serupule, reu~ese sa 0 dud bine mersi, lara a avea catusi deputin de suferit de pe urma actiunilor lor. Sunt intrebari care mise pun din ce in ce mai des de mamele ce-si vad copiii in suferin-ta. De fiecare data incerc sa raspund acestora spunandu-le ca, inviata, oamenii au parte de suferinte ~i suferinte ~i nu au de undesa stie ce rau pot declansa acei oameni copiilor si familiei princomportamentul ~i actiunile lor. Acesta este principiul aqiunii~i al reactiunii, principii guvernate de Karma ~i Dharma. Cumcred pe toata lumea ~i pe fiecare in parte, am cunoscut ~i intalnirnefericirea, in sensul ei u~or de ghinion dar si in sensul ei cople-sitor ~i devastator. Mult mai gray, a~ putea vorbi despre rautare,greu de suportat - dar atat de usor de administrat ca distractie,amuzament. Totusi, a 0 numi inseamna deja a 0 condamna, a 0
atribui unui timp, unei persoane, unui loc. In perioada studentiei,descoperind jungla stupefianta a termenilor medicali distilati defacultate, am simtit fiorii de gheata ai acestei denumiri cand evocafebre, tumori, evolutii maligne. Stiinta limbajului, care ~i ea faceparte din arta medicala, a descoperit aceasta denumire in teolo-gie, unde 11desernneaza pe diavol ascuns, crud, abil, distrugator,Medicina desemneaza astfel acele afectiuni care, rara prea multzgomot, cu discretie dar implacabil, dizolva legaturile ~ielanurilevietii pana cand moartea pune stapanire,
Scriind acestea, ma gandesc la 0 anumita maniera de a practicamedicina inteligenta, experimentata, priceputa, a~a cum ar trebuiparcurs actul medical, vizand omul ca pe un univers care actio-neaza in deplina armonie. Oare asa percep majoritatea medicilordin Romania? E ca nu-i asa? Dar oare este ceva care sa meargaasa cum ne-am dori, a~a cum ar fi mersul corect allucrurilor? Fi-reste ca nu ... Atunci de ce avem pretentia ca medicii sa fie altfel,profesorii sa nu ia spaga, pensionarii amarati sa nu cerseasca ~icopiii strazii sa nu se mai drogheze ~i sa nu mai fure? Oare undegasim raspunsul la tot acest rau?
Urrnandu-mi parcursul in proximitatea a ceea ee este numitbrut, dur compact, sub numele de Rau, am ajuns sa examinez, sacantaresc, sa gandese forma reprezentarii morale ~i religioase aRaului: Pacatul.
224
Greseala, numita pacat, este reprezentarea in diseursul moralsau religios a Raului. in eeea ce educatia noastra morala a forrnu-lat in mod esential in religie, pii.catul era eel despre care era yorbaatunci cand ni se repro~a: "Ceea ee faci acolo este rau", Copilulera departe de a intelege ceea ee noi incercarn sa desernnam cafenomen brut, nelocalizabil, imposibil precum realul, inaccesibilexperientei umane simple ~i imediate: Raul.
Printre strategiile de domesticire, de umanizare a Rauluiviolent, pacatul, boala, indispozitia, rautatea, ca ~i malignitatea,ocupa un loc discursiv in aceasta actiune disperata de a transfer-ma realul opac al Raului intr-o realitate simbolizanta, adica nuimediat umilitoare, pentru suflet, dar atat de adesea umilitoa-re pentru corpul uman. Tot acest demers filozofic spre taramulraului vi-l prezint pentru a va da seama d acest rau este in stransaconexiune cu boala, cu suferinta, Credinta, Binele, Iubirea fatade Dumnezeu ~i de aproapele nostru ne poate salva de la un rauiminent ce se poate petrece in viitorul apropiat...
Cuvantul are puterea de a vindeca~ide a distruge? (Mihaela I)
Desigur. Exprimarea gandului se face prin cuvant. La inceputa fost.cuvantul. Se spune d cuvintele au fost daruite Omului decatre ~mnul pentru ca acesta sa-~i poata exprima iubirea ~i bu-
•curia de a trai, multumirea pentru tot ce i-a fost harazit. Dar dadstarn un pic ~i ne intrebam, oare cate dintre cuvinte1e noastre ros-tite pe parcursul unei zile exprima cu adevarat bucuria noastra dea trai, iubirea fata de aproape1e, fata de cei dragi, fata de mama,fata de copil, fata de sot sau sotie, fata de prietenii nostri? Oarecate cuvinte am folosit, fiecare dintre noi, in viata aceasta, pentrua-i multumi Domnului pentru Darul de a "trai"?
De ce1e mai multe ori folosim cuvinte1e doar pentru a ne ex-prima nernultumirea, multi dintre noi au uitat ce inseamna amultumi sau a ruga sau, pur ~i simplu de a crea prin cuvinte,un Dar frumos, de ce nu, poate ehiar 0 poezie ... din neferici-re lucrurile nu stau ehiar asa, Numai in saptarnana ce a trecutm-am lovit de eel putin doua ori de efeetele distructive ale unor
225
226
cuvinte ce nu-si aveau rostul: doua marne cu inima ~i sufletulimpietrite au prim it roade1e create de blestemul lor. Doi copiidistrusi pentru totdeauna chiar de ce1e ce le-au dat nastere ...Obligativitatea secretului profesional ma impiedica sa re1atezmai amanuntit povestile cazurilor respective, desi multi parinti,citind despre aceste marne disperate, si-ar putea da seama catde mult rau fac niste cuvinte aruncate la suparare, Nu ma referacum doar la forma cea mai grava, unde energia negativa atingeapogeul ~i leaga intr-un mod malefic ~i dramatic valentele viito-rului atat ale persoanei blestemate, cat ~i ale celei ce a ales aceas-ta cale departe de manifestarea Luminii Domnului. Nu uitati,oameni buni, ca daca avem puterea sa privim in noi, daca avemputerea sa iubim neconditionati de valorile materiale, daca pu-tern tntelege dincolo de greseala, dincolo de sensul pacatului. ..atunci vom putea trece cu bine experienta slabiciunii noastre, in-telegand esenta noastra divina. Suntem creati din Lumina dupachipul ~i asernanarea Lui. In noi se regasesc cele trei manifes-tari dumnezeiesti: IISUS FIUL, Sfantul DUH ~iTatal DomnulDUMNEZEU. Pentru a crea, avem tot ce ne trebuie, pentru ada forta acestor daruri, trebuie doar sa manifestarn Iubire, Blan-dete, Armonie. Distrugerea ~i Fortele Raului nu sunt alimentatede altceva decat de dizarmonia, frica, ura si violenta care zacundeva ascuns in sinele nostru. In momentul in care dezlantuitiT ••
in voi ceea ce aveti mai rau, este normal sa vina asupra voastranumai ce-i rau, daca veri darui Iubire ~i Lumina, atunci asta vise va intoarce insutit, Ca psiholog, va pot spune ca ~i expresiilede genul: "Nu ai sa faci nimic in viata ta", "Nimeni nu te va aju-ta", ,,0 sa vezi ca la sfar~it totul ~i se va narui," "Nu faci nimicbine" etc. sunt genul de fraze general blocante, ele absorb ener-gia pozitiva, blocand procesul de creare. In general, acest tipicde fraze este bine sa fie evitat. Cum viitorul nu este manifestatinca, avem posibilitatea sa ajutarn ca el sa se manifeste mai multsau mai putin in bine, in functie de puterea noastra de a intelegeastfel de lucruri. Daca vreti sa va ajutati copiii, incercati, ca incel mai rau caz, mustrarea voastra sa fie insotita de elemente aletimpului trecut ~inicidecum ale viitorului. Pentru ca am discutatpana acum de ceea ce nu ar fi bine, haideti sa spunem ~i cateva
227
expresii a carer rostire se pare ca readuce sanatatea ~iechilibrul.Inainte insa de a vi le enumera, a~dori sa va reamintesc di prin-cipalele cauze ale bolilor se regasesc in noi, acestea sunt in prin-cipal teama, dizarmonia, violenta, ura, toate ducand in finallastarea de boala.
Anemia se spune ea este cauzata de teama de a nu fi bun, deatitudini incerte, de ocolisuri ~i amanari de tipul: "Da 0 sa fac,dar daca nu va fi bine ... "
o fraza cu rol vindecator spusa in fiecare dimineata, privindcerul, ar suna cam a~a:
Este bine pentru mine sa cunosc hucuria infiecare parte a viefiime/e. 1mi iuhesc uiata ji 0 consider un dar nepretuit.
Dupa circa trei saptamani apar transforrnarile dorite. Incercati~iveti vedea ...
Alcoolismul un viciu datorat in primul rand nesuportarii sta-rii de vina, a slabiciunii, a sentimentului de inutilitate, respingereapropriului Eu. "De ce toate astea? Ce rost mai are?" Raspunsul sepoate da de asemenea in fiecare dimineata ca un medicament:
Trdiesc fericit. Fiecare noua elipa de viata traita reprezintii 0
imensa hucurie pentru mine. Ma inteleg ji ma iuhesc asa cum suntji ma regasesc in armonie cu mintea si constiinta mea.
Afectiunile grave ale coloanei vertebrale. Din punct de vederekarmic, se pare ca ele apar din cauza revenirii ~iamplificarii unorgreseli repetate la nesfarsit, fara a intelege rostullor in evolutianoastra. Din punct de vedere strict energetic, ele blocheaza cir-culatia energiei kundalini, afectand astfel principalii centri ener-getici. Descatusarea unor energii de vibratie joasa prin pastrarea~i trairea unor sentimente negative fata de noi insine, cum ar fi:Mania reprimata, sentimentul de Vinovatie, Suflet greu, Ura desine, starea de Confuzie, Angoasele, senzatia ea te invarti intr-uncere vicios creat in jurul tau fara sa-ti mai pori rezolva preble-mele, starea de confuzie generalizata, senzatia ea nu mai sti cumsa iesi din aceasta situatie disperata - toate duc la impresia ea tecufunzi tot mai mult ~i ti se pare ca nu gase~ti nici 0 scapare ...Paradoxal, aceste resentimente ~i stari se succed una dupa alta,completandu-se ~i chernand la randul lor alte nenorociri ce potafecta pe cei dragi noua.
228 229
Atunei ... inch ide oehii si incearca sa te vezi a~a cum esti eubune ~ieu rele. Ineearca sa dai timpul inapoi ~isa-ri vezi viata de-rulandu-se eu incercari ~i reusite, eu momentele de cumpana, de.durere ~ineeaz dar ~ieu aeele clipe de bueurie, ehiar dad aeesteaau fost rare. Rosteste-ti in gand:
Sunt Om si nimic din ceea ce este omenesc nu mi-e strain.~tiu cine sunt cu adeoarat, sunt copilul Domnului si am tot ceeace-mi trehuie pentru a trai in armonie cu tot ceea ce ma inconjoara.
Am dreptul sa flu eu si sa invat din grejelile mele, numai asa potevolua. De astazi am puterea sa inteleg si sa-mi iert toate greselilede pana acum. Pastrez doar invatamintele ce au urmat din acesieincercari. Am puterea de a intelege cd Inima mea are nevoie de Iu-
hire ji capot darui Iuhire!
230
Spunand aeestea, vizualizeaza-ri eoloana vertebrala de eonsis-tenta din ee in ee mai densa ~ide un alb pur.
Accident vascular cerebral. Este datorat in primul rand do-rintei de renuntare, de rezistenta fara rost in fata evolutiei vie-tii, Este caracteristica acea expresie: mai bine mort decat sa maschimb a~a cum vor ceilalti. Sentimentul de respingere a vietii.
Un ajutor considerabil 11poate oferi urrnatoarea expresie:Viata este intr-a permanenta schimhare si Eu ma pot adapta la
tot ceea ce este nou, iuhesc viata si 0 accept sub toate cele trei forme
temporale: trecut, prezent si viitor.Cancer. Se pare ca de cele mai multe ori responsabile pentru
declansarea acestei boli grave sunt existenta unor rani adanci pas-trate in suflet.
Resentimente ~iuri pastrate in secret intr-un coltisor de sufletce umbresc incet dar sigur bucuria ~i Lumina vietii., Care esterostul pastrarii acestor suferinte? Nu uitati: ura naste ural
Dad totusi va hotarati in sfarsit sa scapati de acea incarcatura,atunci ati putea incerca rostind in fiecare dimineata urrnatoarele:, ,Cu Iuhire ji intelepciune pot intelege ji ierta grejelile ce apartintrecutului, eliberdndu-mi astfel sufletul de toate greutatile cu carel-am impovarat. in locul acestora primesc in strafundul sufletuluimeu Credinta intru Domnu/. Pace, Lumina si Iuhire!
"Medicul panseaza rana, dar Dumnezeu 0 oindeca"Proverb antic
231
232
"eelui care este zdravan si-are un coltuc depaine,§i-are unde sa-si astearnd capataiul pana maine,Nu-i stapanul nimdnuia ii nici rob la nimeni nu e -Spune-i lui cape deasupra lumii-n fericire suie. "
Omar Khayyam
VIII
A
IN LOC DE RAMAS BUN
La finalul unei lucrari se obisnuieste sa se scrie cateva cuvinte,cateva fraze care sa intareasca sau sa elucideze 0 parte din ideileexpuse intre cele doua coperti, Poate ca aici ar trebui sa fac referirela 0 seam a de aspecte pe care, ori datorita timpului, ori a spatiuluioarecum limitat, eu sa le £1.om is Intre paginile acestei carfi.
Cu to ate acestea, am sa incerc sa ma rezum doar la invitatiape care am sa ti-o fac ca TU sa vii alaturi de noi, macar 0 data,sa incerci sa ne cunosti, sa "prive9ti" 9i cu alfi ochi Calea oas-tra, care t'oate £1.9i A TA. Daca vrei sa incerci sa gasesti 0 altaabordare privind Vindecarea, starea de Pace, Armonia, incearca9i ra-fi macar 0 data timp 9ivino cu noi in marea calatorie, intr-olume mai buna, mai frumoasa, 0 lume a pACII, a IUBIRII 9i aVIETII. 0 lume atat de veche, 0 lume a strabunilor nostri, dar 9iintr-atat de noua, lncat poate £1.,deopotriva, a copiilor nostri 9i acopiilor copiilor nostri, 0 lume a SPERANTEI.
Dad nu ai timp sau dad vei considera prea mare ostenealaca sa vii alaturi de noi, in plan fizic, lncearca macar 9i parcur-ge paginile acestei dr~i. Tot ceea ce am redat aici am PRIMITsi, la randu-mi, am incercat sa DARUIESC, prin cuvinte, 0
RAZA DE LUMINA, de SPERANTA VINDECATOARE,de CREDINTA. Mai mult ca sigur, tot ceea ce am scris eu aici,
233
au seris ~ialti autori, dar importante nu sunt euvintele, ci eeea cese poate eiti printre randuri, dineolo de sensul profan al asoeieriiliterelor.
Cititorule, iti dorese sa prirnesti IUBIREA. Fie ea PACEAsa fie eu tine, iar LUMINA sa-ti calauzeasca pasii ~i sa-ti lu-mineze Calea!
PACE, LUMINA ~iIUBIRE!
P. S. Dad, totusi, Te hotarasti, ne vei gasi reuniti in fieeare·zi de ]01 de peste an, intre ore1e19:30 - 21:30, la Bucuresti. Sauin fieeare zi de luni din ultima saptamana a lunii, la intalnirea eucititorii revistei Lumea misterelor, ore1e20:00 - 21:30.
Te asteptam eu drag!
234
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
1) Achim, Dorin, Muzica malefica fi muzica benejica, Ed. SatyaSai, Bucuresti, 2001
2) Beaulieu, John, Music and sound in the healing arts:an energy approach
3) Bergson, H., Eseu despre datele imediate ale constiintei,Ed. Antet, Bucuresti, 1999
4) Blofeld, J., I Ching - The Book of Change (Chinese Book ofDivination), New York, 1968
5) Bolile psihice fi vindecarea suftetului in traditia ortodoxd,Ed. Manastirii Nasterea Maicii Domnului, Levadia, 1993
6) Bristol, C., M., The Magic of Believing, New York, 1948
7) Budeanu, C., Calinescu, E., Bioritmurile fi oiata umand,Editura Cerma, 1992
8) Cocagnac, M., Simbolurile biblice; lexic teologic, EdituraHumanitas, 1997
9) Cohen, J., Stewart, I., The Collaps of Chaos, Viking, NewYork,1994
10) Corneliu, Cezar, introducere in sonologie,Ed. Muzicala, Bucuresti, 1984
11) Corneliu, Cezar, Tratat de sonologie; spre 0 bermeneuticd amuzicii,Ed. Anastasia, Bucuresti, 2003
12) Cosnier, Jacques, Introducere in psihologia emotiilor fi asentimentelor, Ed. Polirom, Iasi, 2002
236
13) Crisan, v., Aplicarea de tehnici Shiatsu in Judo fi alte sporturiSimpozionul metode de medicina traditional a,tinut la Birtan-Medias, 9 septembrie 1989,
14) Culda, C., Lumea minunatd a Qigong-ului, Ed. Licorna,Bucuresti, 1994
15) David, Fontana, Manual de meditatie, Bucuresti, Ed. Teora,1992
16) Diaconu, Adrian, Teoria superioard a muzicii, Iasi, 1978
17) Douady, S., Couder, Y, Phyllotaxis as a Physical Self-Organized Growth Process, Physical Review Letters, 68, 1992
18) Enachescu, c., Tratat de psibanalizd fi psihoterapie,Editura Didactica ~i Pedagogica, 1998
19) Field, M., J., Golubitsky, M., Symmetry in Chaos, OxfordUniversity Press, Oxford, 1992
20) Garfinkel, A., Ditto, W., Weiss, J., Controlling CardiacChaos,Science, 257, 1992
21) Gavriliu, Leonard, Inteligenfa fi patologia ei, Ed. Iri,Bucuresti, 2001
22) Holdevici, I., I., P., Hipnoza fi forfele nelimitate alepsihismului uman, Ed. Aldomars, Bucuresti, 1991
23) H~ldevict, I., Psihoterapia - un tratament lara medicamente,Ed. Ceres, Bucuresti, 1993
24) Holdevici, Irina, Hipnoterapia - teorie fi practicd, Ed. DualTech, Bucuresti, 2004
25) Holodov, I., A., Magnetismul in biologie, Editura Stiintifica,Bucuresti, 1974
26) Howard, v., Secrets of Mental Magic, New York, 1969
27) Iliescu, E., Mdrturii desprenemurire,Editura Universitas, Bucuresti, 1994
28) J. de Silva, The Silva Mind Control, Institutul de Psihologie,Bucuresti, 1985
29)Jafolla, Richard, Transformarea de sine, Ed. Mix, Brasov,2003
237
30) Lasser, R., Atemis etJiu-Jitsu, Paris, Bucuresti, 1972
31) Lazarev, S., ., Karma purii, Editura Polirom, Bucure~ti,1998
32) Levi, E., inalta magie; dogma, Editura Antet, Bucure~ti,1996
33) Lewis, P. Introducere in Artele Martiale - origini,filozofie,practicd, Ed. Teora, Bucuresti, 1997
34) Mitrofan, Iolanda, Meditatii creative, Editura SPER,Bucuresti 2001
35) Mitrofan, Iolanda; ura A., Consilierea Psihologicii, Cine, C;ji Cum? Editura SPER, Bucuresti 2005
36) Mitrofan, Iolanda; Buzducea D., Psihologia Pierderii jiTerapia Durerii, Editura SPER, Bucuresti 1999
37) Mitrofan, Iolanda; Cursa cu Obstacole a Dezuoltarii Umane,Editura Polirom, Bucuresti, 2003
38) Mitrofan, Iolanda, Orientarea Experientiala in Psihoterapie,Dezuoltarea Personald, Interpersonald, Transpersonald,Editura SPER, Bucuresti, 2000
39) Mitropolit Hieroteos, Vlachos, Psihoterapia ortodoxd,Ed. Invierea - Arhiepiscopia Tirnisoarei, Bucuresti, 1998
40) Musashi, M., Cartea celor cinci cercuri, Editura Polirom,2000
41) Nicol, C.W., Moving Zen, Bodley Head, 1975
42) Ohashi, W., Shiatsu. Die japanische Fingerdrucktherapie,Freiburg, Bauer Verlang, 1989
43) Payne, P., Martial Arts: the Spiritual Dimension,Thames and Hudson, 1981
44) Philippe, M., Seifuku et Kuatsu. Traitement des traumatismeset accidents sportifs, Paris, 1943
45) Schwartz, J., the Magic of Psychic Power, New York, 1968
46) Seracu, D., Autocontrol pentru auansati ji nu numai ...,Editura Saphire, Bucuresti, 1994
238
47) Seracu, D., Cristaloterapia, Editia a 2-a, Editura Aldo Press,Bucuresti
48) Seracu, D., Initiere in autocontrol ji nu numai,Editura Arhetip, 1993
49) Seracu, Dan, Autocontrol, Ed. Safire, 1995
50) Seracu, Dan, Vasile, Teodor Aromoterapia de la Ala Z,Bucuresti,Ed. Aldo Press, Bucuresti, 2000
51) Stillman, D., the Role of Music in Galileo's Experiments,Scientific American, 1975
52) Taisen, Deshimaru, Zen si Artele Martiale, Ed. Herald,Bucuresti, 1999
53) Tucci, Giuseppe, Teoria ji practica mandalei, cu refirirespecialii la psihologia modernd a addncurilor; Ed. Humanitas,Bucuresti, 1995
54) Ueshiba, M., Arta Pdcii - invii!iiturile fondatorului Aikido-ului,Ed Mix, Brasov, 200l.
55) Ueshiba, M., Aikido, Tokio, Hoznasha Publishing Co. 1974
56) Vasile, Teodor, Curs practic de Numerologie, Ed. Aldo Press,Bucuresti, 2003
57) Vasile, Teodor. Curs practic de Kuatsu, Editura Aldo Press,Bucuresti, 2002
58) Vasile, Teodor, Coordonator §i coautor, Naturalis, Ghid deMedicina aturala, Editura Aldo Press, 2004
59) Young, F., R., 'Ibe Secrets of Personal Psychic Power,New York, 1967
60) Zang, Ming, Wu; Sun, Xing, Yuan, Chinese Qigong 7herapy,Ed. Shandong Science and Technology, 1985
239
240
NOTA BIOGRAFICA
• Doctor in $tiinte Medicale Alternative, InternationalUniversity of Alternative Medicines, Calcutta, India.
• Doctor in Stiinte Medicale Complementare -Naturopatie, Indian Institute of Alternative Medicines,Calcutta, India.
•Doctor In Psihologie, Universitatea Bucuresti.• Master in Psihoterapii Cognitiv Comportamentale,
Universitatea Titu Maiorescu, Bucuresti.• Specializare in Tehnici de Hipnoterapie, Indian Institute
of Alternative Medicines, Calcutta, India.• Specializare in Medicina Herbala, International
University of Alternative Medicines, Calcutta, India.• Bachelor in Psihoterapie Integrativa, Institute for
Integrative Psychoterapy, New Delhi, India.
241
• Psiholog Principal Formator ~i Supervizor inspecialitatile: Psihologie Clinics, PsihoterapieExperientiala a Unificarii Individuala ~i de Grup,Psihoterapie Cognitiv-comportamentala, HipnozaClinics, Relaxare ~iTerapie Erikcsoniana.
• Vicepresedinte al World Council of AlternativeMedicines (W.C.A.M.)
242
• Senior Visiting Professor, Indian Insitute of AlternativeMedicines (LLA.M.)
• Vicepresedinte de Onoare International AlternativeMedical Association (LA.A.M.).
• Honorary Advisor, Indian Board of AlternativeMedicines (LB.A.M.) .
• Presedinte al Asociatiei de Studii Esoterice, Feng Shui ~iTerapii Complementare - Club UN.E.S.C.O.
243
• Membru Asociat in Asociatia Internationala de MedicingAlternativa. (l.A.A.M.)
• Certificat ;;i inregistrat ca practician cu libera practicainternationala in Medicina Alternativa din anul 2000.
• Membru al Consiliului Mondial pentru Psihoterapie(W.C.P.)
• Membru Fondator al Asociatiei de Hipnoterapie ;;iPsihoterapie Cognitiv-eomportamentala din Romania.(A.H.P.C.C.)
• Membru al Asociatiei Internationale de Consiliere ~iHipnoterapie Clinica (I.A.C.H.)
• Membru al Asociatiei Internationale de PsihoterapieCognitiva (I.A.C.P.)
• Membru al Institutului International de Psihoterapie
Integrativa• Membru al Institutului Britanie de Hipnoterapie (B.I.H.)• Membru al Consiliului General de Hipnoterapie, Anglia
(G.H.R.)• Membru al Asociatiei Psihologilor din Romania. (A.P.R.)• Membru al Societatii de Psihoterapie Experientiala din
Romania (S.P.E.R.).• Asociatia Nationals de Terapii Complementare, , '
ber.2002
tiona. 1I'IS~lfh
B'Q8ILdIi ••
244
Certificat de Lector acreditat in disciplinele: Psihologie,Autocontrol, Fitoterapie, Cristaloterapie, TerapiiComplementare .
• Membru al Societatii de Hipnoza din Pensylvania(H.S.P.)
• Membru al Aeademiei Amerieane de Stiinte, NY.• Membru al Fundatiei Internationale "World Health".• Membru al Asociatiei Internationale de Feng Shui,
Certifieat ~i reeunoseut ea Maestru Feng Shui / Vas Tudin anul 2002
• Membru in Asociatia Internationala de Reiki" ,Certifieat de grad ;;i inregistrat eu libera practicaintemationala ea Maestru Reiki Usui ~iTibetan, MaestruProfesor Karuna Reiki International ® din anul 2001
• Membru al Societatii National Geographic.• Membru al Fundatiei "Mama Terra".,• Membru al Fundatiei de Stiinte Esoterice "Scarlat
Demetrescu" .• Membru Fondator al Fundatiei "Teodora Georgescu".• Membru al Global Institutes.• Membru al Global Institute ofVaastu Sciences.• Membru al West Bengal Vaastu Association.• Membru al World Astrologers Society.• Membru al Ayurvedic Association of Kolkata.• Membru al Institute of Homoeopathy and Allied
Sciences .• Membru al International Homoeopathic Medical
Foundation.
246
Activitiiti civice:• Membru al International Rotary Club - "Curtea Veche" ,
District 2241, Bucure9ti.• Ordinul Suprem Militar al Tempului din Ierusalim
(O.S.M.T.H.), Marele Priorat Magistral al Romaniei -Mare Ofiter - Mare Magistru al Constructiei al MareluiPriorat Magistral al Romaniei - Comandant Emerit alComanderiei nr. 15 "Sf. Teodor" de Bucuresti
• Ordinul Suveran al Sf loan de Ierusalim - Cavaleri deMalta, Prioratul Autonom al Romaniei - Cavaler MareCruce, Viceguvernator de Bucuresti, Mare Purtator de
Cuvant.
247
• Rosicrucian Order England (A.M.O.R.e.).• Ambasador de Pace al Federatiei Universale de Pace,
(UP F) - 2009.
Activitate sportiva:• Scoala Nationala de Antrenori, Ministerul Educatiei ~i
Sportului. Profil: Arte Martiale, specializare: Ju-Jitsu.• Antrenor de Arte Martiale, F.R.K.M.• Instructor International in Arte Martiale al Federatiei, , ,
Mondiale de ju Jitsu.• 3 DAN Karate - Do Goju Ryu, Federatia Romana de
Karate Modern, 2001
250
• 1 DAN GOJU RYU KARATE - DO, InternationalKarate-Do Gojukai Association, (I.K.G.A.),Japan
• 6 DAN Karate - Do, Nippon Dai Budo- Kai InternationalFederation
• 7 DAN Ju-Jitsu, Federatia Mondiala de Ju Jitsu, 2007• Membru al Federatiei Mondiale de Ju Jitsu.• Membru al International Karate-Do Gojukai Association
( I.K.G.A.),Japan.
• Membru al Federatiei Romane de Arte Martiale., ,• Membru tn -Federatia Rornana de Karate Modern.,
251
• Bazele ~iFundamentele elementelor de armonizarespecifice scolilor traditionale de Feng Shui - Vas Tu, 2005 .
• Coautor, Animalele, elixir al sanatafii, Editura Eurolobby,
2009.• The Violet Flame - a complementary therapy, Pro Editura
~iTipografie, Bucuresti, 2009.• Initiere in Arta Feng-Shui, Pro Editura ~iTipografie,
Bucuresti, 2009.
17T11lmwTlOUl. COI'.I.ICIolVOCATIOIIIAIAIDI PI.I.IITAnOt C.I.IOIY -
IItlJUIIIJ _.I •••dliHllCuillml_l •••• 10&_ ••. 1110III" IOfI1tI) Of /lLmtMTM IIEDtONES
Lucriri:• Coautor, Aromoterapia de la A la Z, Editura Aldo Press,
Bucuresti, 2000.• Curs practic de Chirologie, Edit. Aldo Press,
Bucuresti, 200l.• Curs practic de Kuatsu, Editura Aldo Press,
Bucuresti, 2002.• Numerologie - curs practic, Editura Aldo Press,
Bucuresti, 2002.• Coordonator ~i coautor, NATURALIS - Ghid de
medicina ~i terapii naturale, Editura Aldo Press,
Bucuresti, 2003.• Coordonator, Manual de Psihologie acreditat pentru
cursul de pregatire in profesiunea de terapeut in terapiicomplementare, A.N .A.T.E.C.O.R., 2003.
255254
Conferinte stiintifice interne si internationale:,~) y ,
o Participare in anii 1998,2000,2001,2002, 2003 ~i2004la Conferinta Internationals a Terapiilor Complementare,Arad, Romania (premiat - 2003, 2004)
o 2002 - Congresul International de Medicina Alternativa,editia a X-a, Calcutta, India. Premiul Special de Excelentain Sanatate.
o 2002 - Conferinta Internationala a $tiintelor inDomeniul Sanatatii. Nominalizare pentru medalia de aur.
o 2002 - Conferinta Internationala "Lupta impotriva SIDA- tratament ~iperspective", Calcutta, India
02003 - Conferinta Internationala de Medicina, ,Complementara, Bucuresti
02004 - Conferinta Internationala de Medicina, ,Complernentara, Bucuresti; Premiul de Excelentaconferit de UN.E.S.C.O. ~iFederatia pentru MedicinaComplernentara "Mirabilis".
02006,2007,2008,2009 - Participare la SesiunileInternationale de Comunicari Stiintifice ale UniversitatiiNationale de Aparare "Carol 1",Bucuresti.
o 2008 - Congresul International de Parapsihologie,Diploma pentru participarea de exceptie la prima editiedesfasurata in Romania.
o 2009 - Invitat de Onoare al International Conference onAlternative Medicines, Calcutta, India.
Premii, Distinctii ~iNominalizari.:• Premiul Special de Excelenta in Sanatate, India, 2002.
(Premiu conferit de acelasi For, Maicii Thereza in1995,lui Dalai Lama in 1997 ~iPresedintelui Indiei inanul2000).
• Nominalizare pentru Medalia de Aur, ConferintaInternationala de Stiinte ale Sanatatii, India, 2002., y, ,
• Medalia de Aur, conferita de Indian Board of AlternativeMedicines & International Institute of Health Sciences,
256
2003. Medalie decernata de Presedintele AsociatieiInternationale de Medicina Alternativa, Excelenta Sa, Dr.Agarwal S.K. cu prilejul vizitei sale in Europa.
• Nominalizare in Who'sWho in Medicine and Healthcare.Ales intre primii 2000 de oameni ai anului 2003 ~ipremiat cu un volum editie speciala.
• Nominalizat in 2003 de Centrul International Biografical Specialistilor in Domeniul Sanatatii din Cambridge,Anglia.
• Diploma de Onoare, Centrul International de luptaAntidrog - 2004.
• Premiul de Excelenta conferit de UN.E.S.C.O. ~iFederatia pentru Medicina Complernentara "Mirabilis"-2004.
• Membru de Onoare al "Pro Lex" (Sindicatul National alPolitistilor ~iVamesilor, membru al Consiliului Europeanal Sindicatelor din Politie - C.E.S.P. - 2008.,
• International Health Excellence Award - Indian Boardof Alternative Medicines, on the occasion of the 17thInternational Conference of Alternative Medicines,India, 2009.
• Vicepresedinte al World Council of AlternativeMedi~es~WCAM).
• Vicepresedinte de Onoare al International Associationof Alternative Medicine - I.A.A.M.
257
258
A
IN LOC DE EPILOG
Daca in urrna cu doi ani, intr-un cuvant de inceput, aminteamcuvinte1e lui Einstein: "Iti poti trai aceasta viata ca pe un conti-
I I I
nuu Act de Magie sau 0 poti trai Tara sa vezi nimic magic in ea..."avand speranta di cei carora le va cadea in mana aceasta carte 0
sa inreleaga rolul benefic ~i vindecator al acestei meditatii, dar ~ifaptul di actiunile ~i gandurile lor, le genereaza, in mare parte,viitorul. Desi prietenul meu drag, Nicolae Elek, editorul acesteilucrari, m-a sprijinit ~i mi-a intarit credinta di ar fi bine sa publiclucrarea inceputa cu 8 ani in urma, desi eram sceptic ~i stiam ceva urma, desi pastram teama di publicullarg din Romania nu erapregatit sa acceada 0 asemenea "Cale", desi am scris di nu cred ca..societatea romaneasca era pregatita pentru a primi asa ceva, darpoate ca peste cinci sau poate peste 10 ani, cand copiii mei vor fideja mari, aceasta carte va avea puterea de a schimba in mai binedestinul unor oameni ... ~i totusi, inevitabilul s-a intamplat ... cativaomuleti autonumiti paranormali mov, au incercat printr-un act demanipulare, sa creeze 0 umbra de moarte asupra acestei meditatii.fntreaga presa s-a napustit asupra ei. Era normal, altceva se do-rea sa se mascheze ~i pentru asta, trebuia sacrificat ceva. La unmoment dat mi s-a parut de-a dreptul ridicola pastrarea pe primapagina a acestor speculatii privind Flacara Violeta. Am inteles di
era necesara, trebuiau acoperite multe alte "evenimente" eel putin~ocante privind viitorul acestui pop or. Se pare di aceste specula-tii au "tinut" atentia rornanilor canalizata pe un subiect neinteles,I I I
259
poate, de marea mas a manipulata ~i,cu stupoare ~ineliniste pentrucei aproape 60.000-70.000 de persoane participante la aceasta me-ditatie in decursul ultimilor zece ani. La fiecare colt de strada seauzea cate un glas care i~i exprima parerea, mai mult sau mai putinpertinenta cu privire la meditatia Flacara Violeta.
Au aparut peste noapte, ca ciupercile dupa ploaie, 0 multimede asa-zisi specialisti, mari initiati si paranormali specializati in, , 'j , ,
defaimare ~i tehnici de mahala, ce au inceput cu intreg arsenalullor, un tandem cu prezentatori "super specializati" in de toate, unfel de "terminatori", sa-~i dea cu presupusul, sa intineze, ba chiarsa-~i asume un concept pe care niciodata nu 11vor putea intelege ~iatinge, pentru d ei se lovesc de un zid: vitrina Lumii Materiale ..."sticla ecranului".
La un moment dat am crezut d ma regasesc undeva in societa-tea romaneasca de la inceputul anilor '80 ~i d fenomenul "medi-tatia transcedentala" reincepe, retraieste "vanatoarea de vrajitoare",d societatea romaneasca are nevoie de un nou sacrificiu, "de un!ap ispasitor" are nevoie sa dea vina sau sa bagatelizeze ceva ce nu ecapabila sa in!eleaga: bunatatea, bunul simt, credinta, iubirea, pa-cea, respectul de sine ~i fa~a de ceilalti, respectul ~i iubirea fa~a decopiii nostri, ~ideopotriva, fa~ade batranii nostri, respectul omului~i al vietii, inainte de toate, dreptulla nevinovatie, toate acestea aufost incalcate pe rand. Trairn intr-o societate in care non-valoa-rea ~i minciuna sunt cautate ~i pretuite. Trebuie sa fim 0 natiunetare disperata, dad nu ne mai respectam batranii, dad nu ne maiiubim copiii, dad nu mai avem credinta ~i respect, atunci cu sigu-ran~a meritam sa traim intr-acest circ mediatic ~i sa ne integramcu succes (a se vedea d nu am scris absolut), in experimente detipul codex alimentarium. Sa fim primii care posed am pasapoartebiometrice, sa fim pe primulloc intre cei care i~i bat joc de natura~arii lor...
~i apoi ne rniram de rezultate. Oare de ce? ..Atunci cand am scris ca societatea romaneasca nu este pregatita
sa primeasca acum asa ceva, am crezut acest lucru ~i stiam ce va
260
urma. Cand am scris di poate peste 5 sau poate peste 10 ani acesteconcepte vor schimba lumea ... acum sunt foarte sigur de asta.
Scandalul mediatic declansat de presa romana ~i de micile fric-tiuni politice, au facut ca Flacara Violeta sa fad inconjurul paman-tului. Pot spune d asa trebuia sa se intample. Din tot acest cau se vanaste un Bine, oamenii vor deveni din ce in ce mai curiosi ~icei ceinca n-au afiat, vor afia, vor cunoaste, vor vedea ~iun alt Adevar ...acesta este viitorul!
Dad in 2008, odata cu aparitia primei editii, ma temeam deviitorul acestei tehnici ~i de faptul d ea ar putea genera suferintala un moment dat, acum stiu d acest moment a trecut, d de acumfoarte multi oameni vor veni pe acesta Cale, din ce in ce mai multi, . ,vor fi atrasi de Adevar ~ise vor indrepta spre Lumina, prin Credin-~a~i Iubire, gasindu-~i astfel, Pacea.
Al vostru, acelasi ......mereu acelasi,
~_ v::::-S"~ ~~oo---r •.--=---
.•
Pentru mai multe informapi despre cursul de Flacara Violetaprecum ,idespre celelate cursuri organizate de dl. Teodor Vasile
putep suna la tel.: 021 224 0156 de luni pana vineriintre orele 14-18
e-mail: [email protected]
NOTA EDITORULUI
LISTA CURSURILO R
ORGANIZATEDE
DL. TEODOR VASILE:
FLACARA VIOLETA@
AUTOCONTROL MENTAL@
REIKIUSUI~ITIBETAN
KARUNA REIKI
AGARTHA REIKI@
VASTE REIKI@
RADIESTEZIE
CRISTALOTERAPIE
CURSURI DE INITIEREVASTE - FENG SHUI- VASTU@
• •262
CUPRINS
Cuvant de inceput 5o Poveste 9Ce este Flaciira Violeta? 15La ce ne poate Ajuta Practicarea acestei Meditatii? 21Ce ar trebui sa Cunoastem ca sa intelegem cat ~ai Bine cumFunctioneaza Meditatia cuf'lacara Violeta? 25
Atmosfera - ambientul 27Meditatia in natura 29Pozitia de baza 35Respiratia 39Respiratia specifica Flacarii Violete 45Transferul energetic. Sacrificiul(darul celui ce initiaza ritualul de grup) 47Ferra imaginatiei 49Starea de relaxare 55Fixarea atentiei 59Stapanirea ernotiilor. 63Vizualizarea 67Forta subconstientului 69Puterea gandului Tau 73Dorinta ~ivointa de a te vindeca 77Efectele iertarii ~i ale impacarii 81Chei ~i mantre - punti spre Lumina 85Structurs energetics a corpului uman 89Meridianele energetice principale ale corpului uman 109Legea celor cinci elemente 113Centrii energetici principali ai corpului uman 117Tehnici de incarcare energetid 127Culori vindecatoare 139Posibile reactii.. 144
Flacara Violeta - Forma Integrala 147Miirturii 161S - U d C .. - M difi - 187tar e e onstnnta 0 cata .
Autocontrolul 191I~ bari ·R- . 199ntre art ~1 aspunsurt .in loc de Ramas Bun 233Bibliografie Selectiva •.................................................... 236Nota Biografica 241
263
Cu multumiri dl. Nicolae Elek caruia ii datorez realizareaacestei dl.rii, prin creatia si conceptia sa originala, rezultandaparitia in conditii exceptionale a acestei lucrari,
Multumesc pentru tot sprijinul acordat, pentru toatamunca depusa si pentru toji acesti ani in care m-a ajutat si m-asprijinit pas cu pas in munca mea. Ii urez succes in munca sade creatie ~ipromovare a culturii si a tot ceea ce este frumos,lucru atat de rar in societatea noastra de astazi.
Tehnoredactare, design ~iprelucrare imagini: Marius Ristea
![Susan Johnson - Silver, Flacara Argintie a Dragostei [Ibuc.info]](https://static.fdocumente.com/doc/165x107/55cf8e58550346703b913339/susan-johnson-silver-flacara-argintie-a-dragostei-ibucinfo.jpg)
