Jules Evans - Filosofie Pentru Viata Si Alte Situatii Periculoase

8/17/2019 Jules Evans - Filosofie Pentru Viata Si Alte Situatii Periculoase

http://slidepdf.com/reader/full/jules-evans-filosofie-pentru-viata-si-alte-situatii-periculoase 1/374

flosofePENTRU. "

vIata , u

C LOAST d d ză d

JULESEVANS IU L



The o ig na e f t is b ok is:h y y Ju EV S

Copyr g t©2012 y Ju es van .F u s ed as P oso y For L e y er, an mp nt oft e Rndom HouGr up L ed

© u lica 0 3 pen ediţa l m a română

I BN 978-6 6- 60-2 7

V NS S

/ J Ev ;! C B

B - -1 C D ( )

ED ORI:ă ăl Mil u Drago r

D ODo m şa

:Flo Te do

D R EX : Bogdan Ung eanu

D SIGN

Alexe pesO

Ga r ela opescuil a D ac e



C p

P f ă A u nom n d d n ţă . 1

SES N DE D IN Ţ Ă : BOINI VRT

Ep ş ăp n d n . . .

u n s fs � x c l p c .

4. n ş d n s r nţ

LUNC : BUF LOSO C

L d pr nz: Ep c r ş d s vur c p 11

P A SESIUNE D DUP Ă - : I CI ŞI SCE

r c � cont pl cos c . 1

gor ş o ă � nc n . 1

pt � c ă ndo 1

SESIUNEA DE S Ă PO

og n ş n

Pl ton � d ptă . 2

P � o

A sto � p n . .



Ce emon a de abso vre:Srate � a a ple din ume . . . 01

EXTRACUR CULR. APENDICE

A nd ceEs e S a e h op mis în ceea cep e e a unea u ană? 21

Apend ce :

T adi a soc a � rad ţ f osofce nonoc den a e 25

A nd ce

Sra e şi onysos 1

Note 5

Lectu s plimentare . 3 7

M ţ m i . . . 373



"Când se Iasă i serarea, m1 to c ca ă ş u b roul me . epăd ha e e trop te c oro ş p e de sudoarea munc de peste zst e e ce emo oase de c rte ş î aceas ă ţ tă ma s lem ă ă

dome le ant ce ale celo de demu t care îm da b e e gu t acora ă pot tă m e pent u ca e am fost ă cut. Ş aco o cutez să le vo

să- î t eb despre mot ve e acţ u o pe ca e le au săvârş t a e ăspu d Ş eme de pat u cea u u t de ume îm şte g d am

ne az e nu mă ma tem de ărăc e u ma rem fa a m

Niccol Mach avelH



A



P f

Bun venit la Scoala din Atena

Papa Iulius al II-lea a fost un mare entu iast l renovă ilorreziden i le. Ne indu i e ajuns a l însărcinat pe Braman

să p oiecteze domul Baz icii S nt l Pe sau pe Michelangelosă picteze tavanu Capelei Sixtine, Sanct tatea Sa a angajat untână relativ necunoscut, de2 de ani, din U bino, pe numeRafael, să picteze o se ie de f esce u aşe pe pe e ii din biblteca sa pr vată din Pala l Vatican. F escele u au să ep ezinte omen ile principale ce se găseaubiblioteca lu Iu ius:teologie d ept poezie şi loso e. Ultima f escă ce a a un e n mităŞ a a di Ate a,este astăzi adm atămod eosebit. În ea, Rafael ep e intă un grup e loso din lumeaantică îndeosebi din G ecia da şi de la Roma din Pe sidin Or en l Mi lociu s ânşi laolaltă în o discu e animaÎnvăţa i nu pot spune cu exact tate ca e oso sunt z g ăvîn tablou Ei spun că ără îndoială, cele ouă gu i ca e istă în cent ul picturii sunt Platon şi A istote , pu tându şi îb a e că ile Sunt destu de sigu că loso l din stângaplan ap opiat, ca e scr e ecuaţ este Pitago a şi că melanccu losof ce stă et as de unul singu este He aclit Figudes l de vulg ă a insului ce şade c ăcănat pe eptele de marmu ă este p obab l, Diogene Cinicul Soc ate se a ăân uldin spate ăgând de limbă un t ne el, ia oso l âmbito



poartă e ca c n nă d o , a a m l la s ânga î d ă a ar u aE icu . Lim d fa că v d m g oa te og d oso ca s sţ id i dif

a m di d ăşi d c m doi . i a ma ia is P a o şi i agora c

î c a H ac i c d a În -o i ig ţă cosmict' ă di f c. Ş w şi ia ă i oţi ao a ă î ăţ igoa a a Va ica .

Şco d n ten s a di ic i m fmi a chi ib să di o di şi a hi di

dis c a so a i ăţi o g ăvi şi aăa d i o o S î d ăgos i d mod î ca

c ic î ăş aţ î ob â d as î o dis ă a ă â d î s s că c

a jos s adă. Şi îmi ac d co ba f a dacă s m o iaţă sa o ic

ce a id a ă d o ici oa i a î ă şi a s ga d div i c i sc ic ac a să a ic i a ac disc ţii? C a să s

oa a di A a să i asc ţi ac i ma i of soc i a o bi ? a i s s m ono stre?

Ac as ă ca s şc a a visa ă d c cd a c a a m a d a i a c a c a să s m

b d i a a coa aA a s s ao a ă doisc di c i mai ma i of so i di A ichi a c

î c c s ad s o i scoas di d ca a c m să s ă â im moţ i c să g ă î soci

a oas ă c să ă m i î vaţă a a d vo ăa (Cic o sc i că oso a î vaţă săo iii oş i

doc i ) să o d z o a so a ă d c ai bu s co c a ă î g s as a di d ci ă

schimb mi ţ şi co c a ă c soci a a ş ţ

0 P



şi cosmosul. Cursul nu este un l prescriptiv - nu există unacord Î tre facultăţi (de fapt, unele se antipatizea ă în modactiv) şi cartea nu promovează o s n ă loso e ci m mulŞi totuşi, la fe ca şi în pictura Rafael, există o unitate lte lia diversită ii: to i profesorii împărtăşesc optimismulfa ă e ra ional tatea omenească şi faţă de capacitatea loso

e de a ne îmb nătăţi aţa.La ape ul nomin de dimineaţă Socrate, director l şcol

ne va spu e de ce oso a ne poate de aju or şi se va adresa vremu ilor noastre. Apoi, ore e de curs de peste zi se împ t înpatr sesi ni. n sesi nea de dimineaţă stoici ne vor învăc să m ăzbo nici ai Vir u i (num ţi astfel pen ru că muldintre stoicii mode i pe care i vom cunoaşte sunt milit ri . nsesi nea de prânz, Epicur ne va preda arta de a sav a c ipa.

n pr ma sesi ne de după amiază, m stici şi sceptici a emedere modul în care loso i e noastre personale sunt egate

de ide e noas re despre un vers şi despre existen a sau absea lui Dumnezeu I în sesiunea nală, despre polit că n

refer m la re aţia noastră cu societatea şi a in uenţa osoantice asupra po iticii mode e, înainte ca Socrate să prezideze ceremonia de a sol re cu o lecţie despre arta plecări d nlume. Dacă toate acestea vă vor insu a dor nţa de a exploramai departe există, de asemenea o mulţime de activităţie racurriculare pe website ul meu, c e con ine inte iuri deo şi text cu dintre oameni pe care i ve i cu oaş e încarte plus o "hartă a loso ei globale , în ă iş d grup ri oso ce din apropierea voastră dacă organiza i propr gru

loso c, da m de ştire şi vă voi trece pe hartă). Şi, desig

e istă minunate e căr ale loso lor înşişi, ma oritatea ind disponibile pe site.Vreau să recreez franche ea şi acitatea pe care le vedeţi

în pictura Rafael, acea senza ie a unei de ater de s a

Pr.fa�



at a c oat să a a o c n stăzi mî d sco ă antici ş s folos sc d id i lo s v a ă ma bună ma bogată şi mai l ă d s ns N alătd nou ac l i discu ii gălăgioas idant c Rafazug ăvit o atât d f umos "Cut zăm să l vo bim anticiI i în om nia o n ăs und.



1 A l nom nal m n a ăI ,

SO RATE Ş AR A D A ILO OFA STRADĂ

hm . um . . s ţ ? E . . b n ?S ntim ntu nă in su or biS întâ l în ri u l u n l uni sit t . Stu iil l li ţă rg u bin tutorii ăr u să u lţumiţi s

re e s ri msă emo ii e o u s ră sub r D n s lt u brus t uri ni ă, is o iţii os i nt r si

Er tot l buso t i nu i

Sun b ne, mu mesc de î reb re sBun

Şe meu de depa en sese însărc na să mă ver ceAceas a pen că î ncon en a mea emo onală depăsem m a plafonu u de cred B ca mea uase legă uracoleg u c real nase pe e l meu de depar amen unrespec a exper în poe a glo-s xonă dar n în ma erde d sc confes ve

Nu a pa ma ocur or de noroc nu- a a Consumdrogu

Nu mă drog m D r încercasem des lă nesăbu ă droe în u mul de l ceu Mă în reb dacăa e luc era

ceea ce mă dăduse pes e cap Pro n d n r o fam l e p nă dafec une sesem des ul de fer c pâ ă de cu â d D m

ă u pe câ a d n re pr e en me c au lua o r na d n re e s ar seră în s ps h a r ce ar ac

a ea mea m n ă se ăcea la rândul e râme O re cons u

nomin_ imin aţă F



de droguri ne defectase circ itele e ra , osândindu-ne pe via ă a dis ncţii emoţ ona e? Sau eram eu n adolescennevrotic t pic Cum aş tut să a

- ac sunt bine s r într adevăr. Îm cer scuze pentru ăă

AtWci e bineA mat o pauză

Chiar îmi placeSir awai şi a a eru Verde,am propus eu

Da este o ca e mare nu i aşaŞi cu un sentiment de uş are am rupt o amândoi a gă

din cave a întWecată a stăr lor emoţiona e şi ne reîntorsîn aeru mai proaspăt a discuţ ei i persona e şi academice

pr mit rea mente o bună educa e şi sunt foarte recunoscător pentr asta Dip oma pe care am obţ nut o în itratura engleză m a dăruit şansa de a studia cărţi m nunateprec Sir awai fi a a eru Verdeşi să apre iez scriiturafr oasă Şt u că sunt foa e norocos să a ut acea op rtunitate Ceea ce studiile mele nu au ăc t însă a fost să mînve e cum să m înţeleg ori să m stăpânesc emoţi le sau cusă re ectez asupra scopul vie i Poate că arsă le cer prea

mult tutor lor mei suprasolicitaţ (la ma melor ei nu suntterapeuţ ) însă cred că şcol e niversităţ e şi educaţ a pead ţa ebuisă le ofere oamen or o oarecare îndr are nunumai în folos car erei lor ci şi pen viaţă în momenteei cele mai bune şi cele mai releE ceea ce ofereau cândvaprofesorii zugrăvi i înŞ a a di Ate a:ei îşi învă au elevii

cum să şi transforme emoţiile cum să înf nte necazurilecum să tră ască cele ma bune vie cu put n ă Mi aş dor tsă primit învă ăturile lor în acei ani di cili n schimb amdescoperit că universitatea sea ănă ma egrabă cu o uz nă:

4 Q Y Apelu "omina! d ţ



pontam la intrare, redam eseuri e, ontam la ieşire du ă c reeram lăsaţi de ca ul nostru, ca şi am fost n şte adulţires onsabili e de lin o naţi Mi s-a ă u că exista o i m

reocu are instituţ ona ă entru starea de b ne a studenţ orsau entru o dezvoltare mai largă a caracterului n stru.1Nici

r ntre stu enţ nu e stau rea mar s e anţe că ucrurile studiate ar utea rea mente a icabi e în viaţa noastră şi cu atâtma uţ n ca ab le să trans o ne societateaO di omă era osim ă regăt re en aţă acea mare uz nă în care u a săin ăm ş a e cărei regu i noi nu pu eam s le sch mbăm

De-a ungu u ători or trei ani de acultate studi e me eacademice au mers bine în vreme ce aţa mea emoţiona ă amers din rău în ma rău Atacuri e de anică năvăleau ca n ş ecutremure ăcându-m ţăndăr încrede ea n capac atea de amă înţe ege e mine însumi sau de a mă contro aN aveamsenzaţ a că aş utut sta de vorbă cu c neva despre ceea ce se

etrecea în adâncu su etu u meu aşa că m am retras tot mmu t în coch lia mea ceea ce a dat naştere unui cerc cios emăsură ce com or amentul meu dezordonat mă înstr ina de

r eteni şi stâ ea critici ne ăcând altceva decât să con ecred nţa mea că ea era u oc ost şi nedre t u aveamnic cea m vagă idee des re ceea ce se întâm a cu mi e ş

n c din ceea ce am studiat nu are să mi o osit n aceasr v nţăÎn ce e ar utut să mi e de o os itera ura i oso a? Creierul meu era o maşinăr e neuroch mică eu o stricasem ş nu mai era n m c de ăcutÎntr-un e sau a tu du ă

acu tate trebuia ă conectez acest a arat de ect a nt camaş năr e de oţe a ieţei şi să su rav eţuiesc abso v t î

1999 note mar şi s re a sărbător succesu am avut ocădere nervoasă.În ce e d n u ă 200 du ă cinc ani de teamă şi con

ie am ost diagnost c t ca su erind de an ieta e s c a ă



depresie şi tulburare posttraumatică. Făcâ d propri le investigaţii, am descoperit că, după cum se părea, aceste tu burăremoţio a e puteau tratate pri ce a it tera ie cog i tiv-comportame tală găsit u gru TCCde spriji esu eri zii de anxietate socială care se î trunea să tămâ al

tr-o biserică lo do eză aproape de ocui ţa mea Nu erafaţă iciu terapeut, dar oi am urmat u curs deCC pe c reu u di e oi î cumpă ase de pe I te et 'ăzut diapo

itivele, am ăcut exerciţi le şi e cu ajat u i pe alţiiefo e oastre de î să ătoşire Şi pe t u i di tre oi adat rezu tate Î cazu meu atacuri e de pa ică au cetat după o u ă şi am î ceput să capăt mai multă credere capacitatea mea de a re ecta asupra emoţi or mele iole teA fost u drum l g de reve ire a să ătate Nu este ca şi cumai tra ersa o gra iţă du ă care te simţi di tr odată bi e di

ou Eu u u mă mai i dec şi acum

Filoso e a că psihologie moder ă

At ci câ d i trat pe t prima oară î co tact cuTCCidei e şi teh ici e sales au părut fa iliare Mi au reami titde puţi u pe care- ştiam des re loso a a tică greacă

200 de e isem u alist i depe de t aşa că am ceput săi estighe origi i eCC mers la New York ca să i iau ui terviu lui Albert Ellis cel care i e tase tera ia cog itipri a i 50A ost u tim său i terviu ai te de a m i şeu am scris ecro ogul său pe t uT T s următor i ci ci

i luat i terviu şi lu Aaro Beck ce ălalt fo dator a

CC recum şi altor si o ogi cog iti de frunte) Pri acesti ter iuri am descoperit i ue ţa directă e care osoa tică greacă a exercitat o asupra terapiei cog iti e AlberEllis mi a s us, de exemplu că fusese î mod deosebit

6 u i d dimi a



mp es onat de un afo sm al losofulu sto c Ep ctetc u e u ă pe oamen c pă e e pe ca e ş le f

asup a o . Această sent n ă a nsp at lu l s mo"ABC desp e emo ca e const tu e m e ul TCC noe e en a unu even ment A) după c e o nte p etăm(B)şapo s m m o eac e emo ona ă în aco d cu nte pnoast ă (C) U ându pe sto c El s a suge at că nemod ca emo le sch m ând gându e ş op e noast ep e even mente Aa on Beck m a spus e asemenea că se nsp at de ect aR ub u P aton d ş e n ede căt e oso sto c ca e sus neau că oamen e ama deg a ă de sens even mentelo decât de e en menteca ata e Atunc când acest gând a fost a t c at de căt e lto s a o ându t de a s ne Aceşt do p on e Eau p e uat de le ş tehn c e loso e ant ce g eceşt

t odus ch a în m ez ps hote ap e occ dentaleConfo CC ş loso e soc at ce d n ca e s a sp

ceea ce cauzase anx etatea soc a ă ş dep es a mea nu enst ncte e l d nale ep mate după cum a sus nna şt Nu e au n c defec un neu olog ce ca e t atate cu med camente după c a demonst a ps h atE au op n e me e Aveam n şte op n ş dep ndetua e tox ce ca e mă ot ăveau p ec "M am d st u

med a ş " oebu esă mă ap o e a dacă n o fac e udezast Aceste op n tox ce se gă eau n ezul sufeme e emo onale Emo le me e decu geau d op n

ăcându mă să mă s mt ext em de a x os în s tua socdep mat atunc când acele s tua nu evo uau ne Oe au conşt ente ş neanal zate da eu am putut să învă

să e exam nez să e scot a um na a un ş să văsens Am putut să mă înt e "De ce t e u e să mă acă toumea? Este eal stă această do n ă? oa e că mă pot acc

ta ş ag ea pe m ne î sum ch a dacă un altu nu mă pla

Ape!u! nomi al d d m e ţFlo. v 7



Acum pare destu de e ide t, să, pri cest ge de aut iterog e şi cu sp i i u grup ui meu de TCC,reuşit ă mdespri d cet de opi ii e me e i iţ a e, toxice şi iraţio aapropii du mă d işte opi ii mai ra o a e şi m bi e î temeiate. Şi, co formitate cu modelu ABC al emoţi or, e abode către E is, emoţ le me e au mat evo uţia opi ii or mTreptat, m am simţit mai uţ a x os si uaţi sociale, puţ de rimat şi î cre ător, vese şi stăpâ pe v aţa me

Soc ate i lo o a e i co diene

Aaro Beck umeşte această teh ică de ex are a opi ii or co tie te meto a socrat că , deoa ece a fost e ji spirată de că e Socrate, cel mai gra dios perso aj di oso

a a tică greac şi roma ă şi directorul şcoli oas e Au extat oame i care s au um t loso cu cel puţi u secol ai

de Socrate, precum hales, Pitagora şi Heraclit Dar ei e s-auco ce trat asupra a materia e a u iversu ui, e au e aborat loso i despre aţă pro ţ t e it ste şi a tidemocraticSocrate, care a trăit î tre 469 şi 399 Hr., a fost primul oc e a susţ ut că loso a ar trebui să se adreseze preocupărilor de zi cu i ale oame ilor de râ d l suşi era de or gi

umi ă sese copilu u u pietrar şi a u ei moaşe, ea â parte de avuţie, relaţii polit ce sau î ăţişare chipeşă, dar, cutoate acestea, i a fermecat cu totul pe cei di societatea lui,

tr o per oadă elipsită de perso a ităţ sclipitoare. Nu a scicio carte Nu a avut o oso e, î se su cor coere t d

idei pe care să le tra sm s adepţ or s i Aidoma lu Iisus, ş

desp e el umai di relatăr e altora, deosebi di ale disciplilor săi Plato şi e ofo A u ci câ d O acolul di Delphi dec arat ce m ţelept om di G ecia, el a sugerat că e a astf

umai pe t că şi a dat seama cât de puţ ştia Dar el era,



deopotrivă, conştient şi de cât de uţ ne ştiau toţi ceila ţ . Şiceea ce a î ce cat să e îm ă tăşească concetăţeni or săi atenieni - eea ce el a v zut a misiunea l i di nă de a i învăţa

e oameni a fost de inde ea interogă de sineAs us cădupă el este "un bine de o dinul cel ma îna t să "mă in e o ghez e m e şi e cei ţ şi să mi e ec eca e zi discutdes e b ne 4 Majo itatea oamenilo a suge at el ăşesc v aţă ca şte somnam uli fă ă a se înt eba des e ceea ce fsau de ce o fac Ei asimilează va o i e ş c edinţele pă ţsau a e c l u ii lo şi le acce tă ă ă examina e c tică dacă se întâm lă să asimi eze c edinţe g eş te acest fa îi vîm olnă i.

Soc ate a susţ nut ideea că există o legătu ă p te că î t eloso a noast ă (fe ul în ca e inte etăm lumea ce c edem

este im o ta în aţă) şi s ătatea voast ă minta ă şi zicăO inii dife ite conduc a stă i emoţ ona e d fe ite ia di

itele ideologii politice se manifestă de asemenea în dife ite fo me de ma adii afective De exem u eu am aco dat v loa e ea ma e a o ă i ven te din a tea celo a ţ o(ceea ce P aton suge e ă a boa a c asică a democ aţiei i

a e) şi această loso e m a ăcut să su ă de xietate socialăP in inte mediulT şi a loso ei tice m m adus va o i

e inconştiente în sfe a conşt ţ i le am exam nat şi am eciscă sunt a su de Mi am sc im at o inii e şi in aceastmi am schim at să ătatea emoţ ona şi zică Va o i e me u înt o oa ec e măsu ă im te din societatea mea nu am utut să e im ut celo la ţi sau cultu i me e pent uzi de zi eu am es să le acce Soc a e ma că es e es

sa i itatea noas ă să "ne îng i im e su etul nost u şi astne învaţă oso a a ta s hote a iei ca e ne de a ex g ecească "a te îng i i de s et . noi de inde să n sc utăms e u şi să a egem ca e o i ii şi v lo i su t aţion e şi ca

A e n i mi e ţ� v



sunt toxice. În acest sens, loso a este formă de medicinăpe care o putem aplica propriei persoane !

Med c nă pent u su et

Marc s T li s Cicero, om de stat şi losof roman d secolI a scris: "Există, te asigur o artă medicală pentru su et

Este oso a a cărei aj tor n trebuie că tat, precum în botrupeşti, n a ara noastră Trebu e să ne strădu m c toatresursele şi puter le noastre să deven m capabili a ne do oricisinguri .6 Este ceea ce a ncercat Socrate să-i nveţe pe concetăţen lui, prin loso a lui de s adă El intra în vorbă c oc e ieşea în c e în timpul pl b ri or s e pr împrej eoraşulu (Atena avea o populaţie restrânsă, ast el încât majoritatea cetăţen lor se cunoştea ntre ei), spre a descoperi cecredea persoana c pricina, pe ce p nea preţ şi ce că ta în viaţă tunci c d -a j decat pen u impietate, le-a spus concetăţen lor săi atenieni Mă preumbl fără să fac nimic tce va decât să i conv g atât pe cei ti eri, cât şi pe cei mai vârstnidintre voi să n vă îngrijiţi de trupul sa de sănătatea voastră ,ci mai degrabă să vă strădu ţi pentr cea mai bu ă stare as etul i vostr ? C blândeţe, plin de mor l ând -se p

sine în răspăr el urmărea să-i acă pe oameni să-şi exam nezeloso a lor de viaţă şi să o cerceteze în lumina raţi niiConversaţ e c Socrate era ce e mai obişnu te, ce e mai codiene experienţe şi totuşi ele te schimba radic N mai eraaceeaşi persoană după ce disc tai cu e Pe scurt, erai u omtreaz TCC încearcă să recreeze această metodă socratică şi

să ne nveţe arta interogăr i de sine În timpul u ei şedinţe dTCC, n stai p r şi simpl întins pe o canapea mono ogânddespre propria cop ărie Mai degrabă, stai n cap l oase orint i în dia og c terape tu , care încearcă să te aj te să

20 v u e d e



descoperi opini e inconşt ente, să vez modul în ca e emode e ă emoţ i e şi să pu , pe u 'ă, aceste opinii sub semn în ebării, spre a vedea dacă au sens. Înveţ să-ţiprop iSocrate, astfe încât atunci când o emoţie negativă îţi taiepicioare e, te întrebi: eacţione cu înţe epciu e în aceastsituaţie? Este reacţ a mea ra ion ă? Aş putea să reacţ onmai înţe ept? Şi porţi cu t ne această dibăcie socratică penttot restul vieţ i

Mesaj optim st a at în cent oso ei socrat ce estnoi avem puterea de a ne vi deca sing i SWtem în stare săne exam năm opini e şi să a egem a ni e schimba, ceea ce va modi ca emoţ e Această putere se a ă î noi Nu e nesă ne proste ăm în faţa preoţ or, a psih a işt lor sau a famacologi or pent u mântu re. Miche de Montaigne, mareleseist a Renaşterii, a spus o bine. Socrate, scr a e , "a adusm eţ elogiu na umane, arăt d cât de mu t poate ea săfacă din sine însăşi. Cu toţ s tem ma bogaţi decât ne socotim a ; dar suntem învăţaţi să cerem cu împ mut şi să nemi ogim .. [Şi totuşi] avem nevoie de puţină şti ţă ca să tdupă cum ne p ace; i Socrate spu e că această învăţătu ă a ă în noi, ne arată ca ea ce duce spre ea şi cum să o fo osimMontaigne are dreptate: t suntem m b dec t c edemcă suntem Şi totuşi am uitat ce fo ţă se a ă în noi, aşa că ieşim

din noi înşine spre a o cerşi.

A sa cu och i deschi i?

Sau este o apreciere hiperoptimistă a raţi ii omeneşt ? Se

cere prea mu t din pa tea noastră Unii psi o ogi şi ne omode i s- op e optim sm i socratic şi a es ingepe o fo mă i uzo ie de dezvo tare personală i a înt eba, î tâ , dacă putem să ne c 0aştem pe noi înşişi ăta în cât

u i de d i e v



de m re măs ă adopt rea dec z ilor de către n i ap re cinconştientă şi au omată, dete i a ă de genele noast e,sis emul chimic ne sau de biasu le noast e cognide si uaţia în ca e se în âmplă să ne a ăm. Ei o melimi ele aţion i ăţ i meneş i şi slăb ci ea capaci e de a ne exam na eacţiile emo onale. Unii ar conideea că posedăm ab ita ea de a ne modi ca mod e nohabi uale de g d e şi de compo amen şi a suge a tem condamnaţi să omitem la nesfâ şi aceleaşi e o i.ch a i sava ţi vo con es a e m n e id ea de vconş n ă libe ă desp e ca e a suge a că su n şmis ice. No s em inţe ma e iale în -un iveş , a doma o ică i al luc u din ive s, s em guvde e minaţ de leg z ce. Aşa că dacă se în plă să văcut cu o pu e n că dispoziţ e sp e dep esie a x e asau o ce ă fo mă de u b re emoţ onală, a u c ,

ici e pen u voi, es e p obab l să ămâneţ cu ea S ngu a voas ă spe anţă de a coab a cu acel dezec lmic es e să înce cati să I echilib a i cu al e ch m cale.Oso u e"

ma e ială la o p oblemă ma e ală. Conşt nţa şi aţ ă nu au de juca n c o .

Ş o uşi, ex s ă o ma mul e dovezi că Soc a e a e În prim ând, ex s ă probe d n ne ologie ca e a unc când ne sch mbăm op n a desp e o anumi ă semoţ e noa t e se mod că ş e e. Ne ologi n efenomen " eev uare cognit vă şp asează descope ea în

loso a an că g eacă O Ce ce ă le lo suge ează oa eca e cont ol asup a modulu în c re n e p e ăm

ş aceas a ne confe ă capac a ea de a ne modu emoţ on eÎn al doi ea ând, TCC a a ă a n mu e expe en e

ola e efec ua e pe eşan ioane alea o i, că oamenp t să

22 m m



Înfrunte si să biruie ch ar si tulburări emotiona e adânc

nră ăc ate. Cercetă e au descoper t că un c s d Tşaisprezece săptăm i ajută pe 5 d e pacienţi să se vindece de anxietate socia ă, pe65 să se vindece de tu b ăride st es posttraumatic şi pe nu mai puţin de8 să scape de tu bu ări de panică (d i ata de vindeca e prin TCC estsub 5 În cazurile de tu bură i o sesiv-compulsi e) " c e de dep esie uşoa ă până la mode ată TCC îi a ută peap oximativ6 dint e pacienţi să se vindece p ocent înm e măs ă ega cu cel obţ ut p t o c ă de antidepdeşi ata de ecidi ă este cu mult infer oa ă după TCC faţăo c ă de antidep esive.12 Această bază p obato ie sugecă putem învăţa să în ingem obiceiu În ădăcinate de gândş simţi e. Daniel Ka neman ps hologul au eat a p eNobel c e este adeseori pe imist în c ea ce priveşte capa tatea noast ă de a înf ânge biasu ile cognitive i aţionale op imist sub acest aspect E mi-a spus: TCC a a ătat imcă eac iile emoţionale ale oamenilo pot eînvăţate învăţăm şi ne eadaptăm permanent '3

nvăţarea uno dep nde no

Neu ologii au un termen pentru această ema abi ă acitate a c eierului omenesc de a se modi ca plasticitatF oso i antici greci şi oman au fost nişte ampioni impai plasticităţii După cum spune oso l stoic Epict t inu este mai ma eabil de ât s etu omenesc Ei au înţele

după cum noi abia începem să înţelegem cât de mult dinca acteru nost mo a este a cătuit din obiceiuri maleabiînt -adevă cu ântul etică vine din cuvântul gre escet s,

a e î seamnă obicei Psi ologi contempo ani p int

A e om d � v



Daniel Kahneman, sugerează că avem u creier cu procesordua " care un sistem de gândire este în princ pa automatşi ba at pe deprinderi pe când celăla siste de gândire estcapab l de re ecţ e mai conşt entă ş mai raţională. S steconştient-re exiv este mai lent şi mai energofag decât sistemu automat aşa că ut ză mu t ma puţ .

Dacă e să ne chimbe oso a ebuie să ucreze cu a bee s steme. E ceea ce a ăcut oso a ant că greacă. Ea

u dub u proces: mai ntâ ob şn ţa este adusă n sfera coştien ui după c e conşt en dev ne ob şn ţă. În pr mu

ând pr n sc tarea socratică ne conşt entiză cred nţelnoastre automate pent a dec de dacă ele sunt raţ ona eLuă pe u mă no le noastre vederi oso ce ş le rep până când e e dev n no depr der automate F oso a nu nu ai u proces de re ecţ e abs ractă c ş o pract că. dobândim virtuţile prin exerc ţiu a scris Ar stotel. Nu n putem re g a teorie precu pac enţ i care ş ascu tă cuatenţie doctor d nu fac n m c d n ceea ce l se spufacă !5 F oso a este an renament u set de exerc ţnice minta e ş ce care dev n tot ma facile pr pracFilo o grec au folos t frecvent metafora g mnast ci : cu ne ntăr m muşch pr n exerc ţi repetate tot astfe

ntăr m muşch mora prin p act ca repetăr anuexe c ţ După su c entă pract că s mţ m n mod nemoţ a potr vită n s tuaţ a potriv tă ş facem uc u poF oso a noas ră ne dev ne a doua na ură ş dobând m ce stoicii numesc o b ă cu gere a vieţ i .'6

Nu este un proc s fac ste nevoie de multă energ e ş

mul cu aj pent a ne sc ba depri de le automate de gând re ş s mţ e şi se ma cere totodată u nţă: n mănu place să adm tă că felu său de a vedea u ea putea greşNe agăţăm de op ni e noas re ch ş atunc când e e

2 v Apelu nomi a d d m



jos Fa t că TCC dă re ltate n m pen60 7 %di t eoamenii cu tu b rări emoţ ona e sugere ă că acea ca acitsocra ică de a te c oaşte şi de a te schim a e t ne îns ţe m mu t decât atât o ca acitate Grec i nu au susţi uoamenii se nasc inţe libe e, conş iente şi erfec aţionaa sugerat că oamenii ,ea a e, nişte c ea r roinconşt ente şi automate ca e trec somnambu ic in vDa ei au insistat că majoritatea ne utem fo osi aţi ea e

a ne a ege căi m înţele te de rmat dacă e seve ămadevă at în exerciţ ile noastre oso ce. Ca acitatea d gâ di asu a de rinde i o noast e emoţiona e oat dul ei gene c şi ambienta d e nată da eu c ed că a

e întotdea a dis em de a e a es aţiu de manev ăde o a e a eut ţă de a ne o e rog amă i noast e automate ş , in actică a oa e cu toţi utem devenicâtva mai înţe e ţ şi ma fericiţi. Acea ca acitate li itatăa

ne c oaşte e noi înşine şi de a ne schim a oa e să însene d fe enţa dint e o viaţă lină de s fer nţă şi o viaţă de cănită mulţ i e.'7

Filoso i pen ru aţă

Ideea lu Soc ate că oso a oate ea mente să i sche oameni şi să le aducă ferici ea a fost r diculizată tim

seco e chiar de căt e oso ecum David Hume âscoţia din seco a XII- ea ca e a nega cu st ăş ici

ea te a eutică a loso ei. Urmă ind o a i ,intenţie să

e ovocato Hume a scr s că major tatea oameni o de fa t exc uşi din toa e e io ităţi e oso ei şi di mdata medici ă a s et i... Im ri oso ei c i de ncâţiva şi, în ceea ce i r veş e e ceştia, de asemenea, a

Apelul nomi a de d m eaţă v 25



r tatea i este fo te slabă ş m tată". Vo a g enta că EBeck au doved că Hwe se înşe E au o e t că lo

h a înt -o fo mă foa te s mp cată ş e ementa ă aj te m ane e men ob şn ţ să că v eţ mama ne co şt e t zate

C toa e a estea con ens n oso a ant că Înt n c6săptămân e TCC te ape ţ cogn t şt a fost

ne o ţ să o t nch eze ş să ngusteze pe spect a ta este o formă estu e f agm nta ă ş nst wenta

ezv ta e pe sona ă ca e e concen ează est e măas a st n v ua e gân re gno ân facto t a po t c F oso e an ce pe ca e mează s tem o ă c s g anţă nsente te ape t ce ap e ş tD e e su t ma a ca e ecât atât Ofe ă e asemens t e c t ce as p a soc etăţ ş e po t ce

n a e a t eb să e con să aţ soc a ă E e mafe te teo esp e Du neze sens eţ ş

în n e s n mea ant că ezvo ta ea pe sona ă em amb ţ oasă ş ma c p nzătoa e ecâ ez o tan ă o e ă ega În e e e o og cu ş et ccosm c l Ş n e o oamen o eme pe te

e act cat o nă a o ă până a pa ţ a ne ne ez o ta e e sona ă Le ofe ea o men o n mo

ab ce a ca e să e act ca z n c e a ngsco ne t ansformă ca e a s ne ş poate tăţ Astă m ţ o en nt în că ta ea ne os v a ă ş s a înto s căt e oso Ant ch tăţ sp e a gaco c ca e să oată t ă Toţ oamen pe a e e

această ca te ş a sc mbat v aţa ato tă oso e anm ţ n e e p n e ca e ş e a spu e că ea e a saE p ov n n toa e o en e e act tate: m ta p stn c mag c en gangster gospo ne po t c e

26 > ! n n n



Cu toţii au descoperit că oso a dă rea mente rezultate, ci n cele mai periculoase şi e treme situaţii

i oso a stră ii

deea so ei ca mod de iaţă este destu de ndepde modelul a ademic contemporan de loso e, n ca e stdenţilor li se predă o teorie ind apoi e aminaţi din acea terie După cum spuneam pentru grecii antici loso a era proces mult mai practic mai intim şi mai comunitaÎnvăţăcelul trebuia să se imp ice n p actica loso ării cu

inţa lui şi nu doar să-şi folosească facultăţi e intelectuaCum şi unde s-ar putea practica astăzi ace gen de loso erăspuns a fost ncerc rea de a eaduce oso a n stradăunde Socrate nsuşi obişnuia să o practice În992,un tânăr

nvăţat francez pe nume Marc Sautet i-a iritat pe colegiisuniversitari declarând că oso a devenise suprainstituţiona

i ată şi că sese ruptă de preo upări e oamenilor de rânDrept alte ativă e a organizat Caf Philosophique ai cmembri se ntruneau n Caf des Phares din Pa is n dimineaţă de duminică Oricine putea să se ridice să propu

a ot o temă de discutat n acea zi şi să participe a a pdia og socratic (puteau de faţă a aceste nt uniri şi200 deoa eni ng ădiţi n cafenea) Graţie Inte etu ui mişcaa devenit rapid una g oba ă: e istă acu apro imativ50 decafene e socratice n toată umea 19

lte mişcă i de oso e popul ră au rmat ca ea ui Sa

În anul2000, ei muncitori din Liverpoo au pus b e e uneimişc ri numite Philosoph in Pubs Filoso a de câ ciumăşi acum e istă30 de organizaţii PIP pe tot cuprinsu ariiBritanii şi 4 numai n regiunea Merse side ăcând din

Ap m d d m nF Y 2



L erpo neconte tata cap ală m nd ă a o o e re nul d ntre fondator Ro Lew , m a pu că u cu de lo o e pe când era ş mer Fu e ete p nctde cot t ră" iaţa l i Spune el: Pra ca lo ei m-a a

ăb senzaţ d �' a ţÎ e cearcd n când în câ d, en aţie pro ocată de fap l că te găîntr-o ocietate ca e rea ă te judece pentr a edea ce şamer ţ ă în aţă De l început deea ace t r orP P a fo t ă ducă lo o a dincolo de med academiccolo de ceea ce Ro numeşte cla ele de ecar " şi ă dăforţa ei c a ei m ncitoare. n l di tre fo dato i, Pau Doîm p e Mi-ar p ăcea dacă pe te ece an ar cdeplin norma ă i t i n or ce pu d n Marea Br taniîntre i: «În ce eară e înt neşte clu o u lo o c

Ace te organ aţ i de l o e pop ară au ec ent n antiacade c. F o o popular a de Botto de e em

a î inţat în2008

o o gan aţ e numită Şcoa a V eţi ca teti ă de eli erare a o o e de in tituţ onal mu rmedi academic. Fi o o a academică e amenta emai în aţă cum ă t ă m: Oprah W nfre pune ma mîntre ă ju te decât profe orii de ş iinţe umani te deO ford"20 şi ată cum a du pe apa âm etei i itaţia

ma a c lor aleşi . Am oarecare impatie aţă de acea tă ne. Ţ n n e că am între at pe un expert academic în mr e de toic m dacă a fo o it reodată to ci mu în

aţă M - ră p n Doamne mneze e, nu. D n f

igi a , ss oo s h oso ya ăd c a b I ad b ca a am u

ss sf ă l m c { l că d l g că sp ă c ic

de j s ş s rgan a ă sp a !a scară l ca ă com n a ă, p r a ăs u deoc p e e r b ş ţ sp de r de ga aţ e

r e, cu s c ur r c a ce ş cu c ducere af ă la m re iş esel ame d d n

2 p o d d e ţ



viaţa mea nu a fost nicicândch r âtde rea". Părea să p i vească loso a Antichităţii ca pe o re icvă dintr-un muzeu p ă it Dar a ţi un ersita i sunt mai puţin dezinteresaţi dut itatea conte o ană a oso ei antice aşa c se poatespune desp e ie e Hadot A A Long, Michae Sand

artha Nussbaum 21 În cad u g upu u oso c d n a conducere fac pa te London Ph osophy C u am inv

mu ţi oso unive s ta i c e şi au upt din timpul o pa ne împă tăş ără onorar u d n e ertiza lo F oso a şi oso a academi ă nu s t iva e au ne oie na de cea a tă Fără oso a academică oso a străzii devine incoerenFă ă oso a stră i oso a academică devine ire ev

Noi comu i ăţi loso ce

Nici Şcoa a V eţi n c F oso a de Cârci ă nici LoPhi osop y C u nu e ce mem ri or să respecte o an

oso e sau un anum t mode etic de viaţă Sunt for uri a e în c e oa en nec oscuţi se înt nesc să discute dife

rite oso i ă ă a treb să se dedice vreune a dint e e eaceastă privinţă e e se deose esc de şco e antice de oso eîn nţate de către urmaşii Socrate p ecwn cinici p acienii toicii sau ep u ieni După cwn vom edea aceleantice semănau mai deg a ă c nişte com nităţi sau secte aicăro mem erau c emaţi să se ded ce unui mod de v aţradica ş contracu tura ar şi noi edem apar ţia uno com tăţ oso ce din i e e noast e care se ap op e

mu t de mode u antic Îi vom cunoaşte pe No i Sto cexemp u c e sunt un gru de sto c contempo an d n umea Vom cunoaşte Acţiunea pent u Fe ici e [Action foappinessJ o m şcare dedicată răspândirii hedon smu u

Apelu nomi a de d m eaţă F v I 2



ra iona . V m face viz tă ei m ă i a arh s e, lu eş e pe r ua e e L d e p e um dV m u aş e Ş a a de E mie [S h f E

e e] m a e p a ă avâ d 20 000 de adep im fa e u şt ţă u La dmark F m a e p e d

s u pes e u m de e î a sa s e de ş m merge pâ ă î Las egas să u pa e a î

g ba ă a s ep m ş a e p pu a ă u ma mude mem U e e d re a es e m ăţ s e su

u e sa va e a e e g rad ţ a e A eep e ă p v e de e st ţ e s ă: d pe ea a m d ă m e u a d e

g e eşt sa ma e u a ăsa î u ă ş e adas feî â adepţ r m de ebu e să î er e să adu e a

ămăş ţe e ş să s u as ă adiţ i made aseme ea pr v are ga a i a P a es e

ă i să u as ă ea me e e g e ad ţra sf a î u e?

Poli ca bunei- eţui "

Te ap a s ă a ă avea de aseme ea ş p

mp e ă p i ă După a v u p în o g nal,w b gTradusă e egu ă pr n" bu ă t e" con e u că ţ i i Eva

ex esi l b gse efe ă mai (ş măî pr m â d) o pe e m e depl ăta ea eţ d v lu leg ă m ale e ogăţ sen u u e

depl o e ă ş f umo să n te t s r s de ă e Con n n No c u n text he degge a , d ea e p es ell b gp " bună ţ e s u" a e- n u b e"

u i ă ezo a ă r i u des u e p tă ui ş că m pt" u ă- e u e" . A u c câ d nte se ef ă l iţ ve do me e o

o tă i uţ o e m p e e duc ea nă- e" ma ave zâ d o l n e vo e u de o fo t m al c de ple udine v eţ gede pot vă m te ia e i m e sp t e ( .t



ot îmbolnăvi sau ne ot ajuta să ucem o via ă în oritoarNe re uăm mu te dintre o inii din c a oast ă şi in s te u nost o itic şi economic astfe încât or ce loso

ant trebu e să decidă ce ti de relaţ e să ado te cu societate

sa ofeso ii din facu tatea noastră vin cu difer te soStoicii şi sce ticii de e em u şi au dec arat inde endfaţă de v lori e to ce a e cu tur i o da nu au înceevang e i e e ori să i sc imbe e ceila Erau esimceea ce veşte inte esul oameni or de ând faţă de ososau do nţa lo de a se sc mba E icu ien şi itago e

ado tat o vi iu e a fe de esimistă faţă de in uenţa losşi s au etras din societate n comu ităţ oso ce membri ai facu tăţii noastre şi au us s e anţe mai ma i

loso e şi au cre ut că ea oate ea men e să t ansfoetatea Ult ma noastră sesiu e consacrată olit ci va ena vi iu e oli ce e ui Diogene laton utar ş şi va ce ceta modu n ca e o enii de astăzi încearcă s tran

u ă în re litate v iu e lorIdeea că o întreagă societate ar utea su usă nei sin

gure oso sau religii a v eţii bu e a întâm inat o zistenţace bă în societăţ e iber e occident e de când so l Stuar M din sec u a X X ea a nsistat că oamlăsaţi să mărească o r ul lor bine în felul lor > Cma i e zi ai loso ei ibera e ostbe ce si Kaşi si saia Berlin au avertizat la ându lor că ur ău ei fo ule u ice a vieţ i bu e e a o imeră meta zi ăOîntreagă naţ une nu va niciodată de aco d să ado tsi

gur model de fe c e astfe încât orice tentat vă a unu de a le im une cetăţenilo săi o oso e a cu nececoe cit vă şi des ot că Guvernele sub inia Berlin treba e e ibertatea negat vă a cetăţeni o ibe tatea or



inge inţe ăsându-i pe ei să şi mă ească p op ia b pozit vă modelu lo de mpl e pe sona ă şi sp a ă

ncolo de libe lism

Şi totuşi, n u timii a i ai secolu u X şi a nceputu cede-a X - ea, n ându e inte ectua i o şi a e decide po it ci a nceput să se n ipe şi să se amp i ce sent mecă pl a ismu ş elat v smu mo a au me s p ea depa tindiv dualismu neolibe al ne-a ăsat atom aţ upţ unceila ţi şi ipsiţi de sentimentul unui bine comun. Ideea uiA stotel şi a lu P aton că guve anţ i t ebu e să nc aje p opăşi ea spi itua ă a cetăţe o a evenit n cen ul gâoccidentale În adevă , astăzi a n it un consens covâ şito 2 Ce e a dat decidenţi o p it ci această subită nc ecă guve nanţ i pot face pe oamen mai fe iciţ ? În mmăsu ă, a fost succesu te apie cogn t S-a văzut că ABeck şi A be t lis au dovedit n mod şt ţ c că oame

nvăţaţi să-ş nv ngă tulbu ă le emoţ onale ş compomenta e Apo , sp e sfâ şitu an lo990, un student al luAa on eck, de la Unive s tatea din Pennsylvania, Ma tSe gm , a suge at că ps o ogia a eb să-i ajute pe oamenu n m i să şi vingă tu b ă le emoţ onale, ci şi să se nească şi să ducă cele mai bune ieţ cu put nţă l a n macest nou domeniu psiho ogie poz t ă Aşa c m Beck ş s au inspi at d loso a tică g eacă, tot astfe Se gmacolegii lui au e plo at de e ş tehn cile losolo ant ce occdentale şi o enta e după ca e le au testat emp c sp vedea ca e d nt e e e dau efect v ezultate upă c m spun

n gl mă Ch stophe Pete son, "d ecto u depa tamende vi tuţ a ps ho ogie poz tive, A stotel nu a ben

32 C e d d ea�



n c când de o sc ă cu şap e va Or " 5 P aceas ă s eoso a an că ş ps ho og a mode ă Se gman ş co

sperau să ed ce o ş n ă o ect vă a împ n r persapo să aducă aceas ă şt n ă în m e u po c occ

nch pu vă a dec a a Se gman ce ar dacă gucorpora e d n oa ă umea ş ar învă a ce ă en şş a b ev e u r exac aşa cum am a ed c a răd oso a p a on că în F oren a Renaş er26Nu ar cevau m or?

Aceas ă nouă şcare pe care Se gman a n u a o ca bune v e u r " a avu un remarcab succes în a r

de supor po c ş nanc ar n area Br an e de e guve u a os de acord să che u ască pes e jumă a e de mard de re s er ne pen pregă rea pro es on ă a6 000 deno erapeu cog v care să o ere na uTC a or a eacop or d şco e eng e eş s ud a ă acum o ma esăîn c r cu umu na on num ă Aspec e soc a e ş

ona e a e învă ăr " care î înva ă cum să e emon e gen " ş care încorporea ă ehn c dT n S a e e

U e ecare m ar u ea ă acum un curs de gând re os ă" concepu de că re a t n Se gman ş ech pa u

sa spre s ârş u a u u20 0,în r o încercare de a reducenc den a u burăr r de s res pos rauma c ş de su

rându e upe or upă cum vom vedea în m e u pro mu u se găsesc e n c cogn ve pre ua eT ş d n oso a an că n area Br an e grup consu a v de expea sugera că aces curs u Se gman ar rebu să e p

u uro ce o şase m oane de angaja d n sec o u p

guve e n oa ă umea pr n e care ce e d n F an aBhu a F n an a Aus r a a ea B an e ş Geîncepu de câ va an încoace să măsoare ună s area nana ă ş să sugere e că ob ec vu pr ar a guve

e l n m n e m e F v 33



t eb să e rea za ea plena ă a cetăţeni o lo , aşa ereA istotel

Pe co u u ei poli o ibe a e de bu - eţ

Su mu te a pe te ale a e tei ş ări pe are e su iî deo ebi u eza ţa guve u u bri a i de a ex de erde ă ă a e ta ă. Eu î umi am pr it u mare ajutor dpartea TCC şi da ă u i di re m ioa e e de o e ajude TCC me g m departe ă exp oreze a t e e ei rădă i

o o e, u a â m bi e Ca u u cre u î perioada a eo ibera i mu u , şi eu u m ş a de faptu ă ide egre eşt de pre împ i re şi viaţa ă ă bi e au reve î ş olă, la o u de mu ă şi î miezul po i i ii Î să v eam oarea are a ea ă m ş are păt de î o i a pub imă eliniş e No e politi i de bu ă-vieţu e po ă devuşu i ţă o liberale şi oer itive, da ă ava şi de idepoliti i î ear ă ă demon t eze ă ei "au dovedi u a imodel de viaţă bu ă şi ă, pri u mare, u ma e e evoie do dezba ere au de o o imţ re demo rati ă. x ă peri ou u al prea grăbi de aEste, o a a de p bele empiri e,

la u rebu e pe i e i şi po iti , I ş d u o dogmă rigdă şi o liberală a modu u î ca e oame ii rebu e ă gâdea ă, ă imtă şi ă trăia ă

A e per ol mi a deve i el ma vizib î re e a euro ogu u Sam Harr ,er t r u m ra .Harr u ţi e ăi gurul emei rezo abi a et ii e e grija faţă de bu ă v

irea u uror rea urilor e ibi e Şt i ţa, i i ă el, e za fap e pr v d bu ă vie u ea şi, pr urmare, şt ţa numa şt i ţa e poa e pu e e e te v aţa bu ă Cartea

â i u va de i dig are pri e preoţi şi lo o Pe e u

v A lu nomi a de eaţ



mă deranjează ins stenţa că şti nţa poate ş trebuie să part c pe la dezbaterea mor ă. Grec ant car fost înt to udeacord: după c vom vedea oso le lor comb nau b olog a, z ca ş ps holog a cu et ca ş pol ca Or ce co

e încredere ar trebu să încerce să e n acord cu ovezişt ce spon bi e pr v n na ura umană ş na ura sulu Dacă şt nţa ne spu e e exemplu că oamen snepu c oş n a-ş cu oaşte or sch mba gâ u e ş emoe,atu c avem veşt rele pentru e ca socra că Dacă, pe e p te, ovez le şti ce ate e TCC su erează căputesă ne olos m ra u ea pentru a ne mo ca â ur le şţi le, atunc su t veşt bu e pentru et ca socrat că Până aHar s are reptate

După care Har s face u s t în răzneţ în oso a pol t cDacă şt nţa ne poate n ca fapte prec se pr v n bu a v

e umană ş mor tatea atunc ea ar ebu să e folos tă petru o entarea pol t c na on e ş nte a on eebu săne baz pe ea pent a e ca nst tu soc e leg e şt ce ma bu e ş pent a elabora u ca moral u vers , raport cu care să e cânt te măsurate ş ev uate ob ce uş moravu e tu uror n v z lor ş soc e ă lor Harz ua în care u com tet nte a on e sav ne va supra

hea ş ne va a o în umare clară ş p ec să pr v n mortea ac u lor noas re Această v z u e îmi a uce am ntputerea ş autor tatea încred n ate od n oară Vat canulu , uu com tet e expe ţ în teolog e c ăuz e "ş ţa moa lu A stotel ş Toma n Aqu no, vegheau asupra creş ătăţş em te au ju ecă mor e către con ucător d n sânu e

stor a ma recentă îm nteşte e poz t v sm, s ranoso c nventat de că e Au uste Comte în secol XIX leaComte pret n ea că, în cele n urmă, a sforma înţ lepc u ea oso e ant ce ş a teolog e catol ce în o şt

Apelul nom nald d aţ� 35



er şi că ve nele ar t ebui să în ed nţeze p e ea uncomi e de avanţi expe ţ .27 John S a Mi , u u d nm i ade ţi en ziaş i ai ozi ivi mu ui şi-a da ea a de co ace e vi i Dacă a deven e a e ave

cond a " de o i m a ocie ţ a u ra nd vde ăş nd o ce a con em aide e o i ce a e ce o ma

igizi sţ ă o ai di ci ine din e o o i a iciŞi o şi v z unea ozi ivi ă a u Ha i înce e

devi ă e i e La fâ şi u2 im min u n c David Ca e on a da o n O ciu ui Naţiona de S a i[ONS] ă de nea că şi ă mă oa e ă a ea naţionaONS a c ea un "comi e de ex e ţ ca e au ajun ade ţie o cia guve amen a ă a u ă Comî o a a e a că d n econom ş ş d n ecia

oc a e ă n c măca un o of a i a eoa n ci u mă de dezba e e cu adevă a democ a ică

modu în ca e a e ui de n ă nă v eţu ea în afun e de "d c ţ naţiona e efec ua in ţa ă în mav eză de că e o c a i ONS Aceş ia a a o a că

nde ea o mu ţi d n e oamen ca e a a c ad c ţi a c e gia e a ceva m o a en de u v eţu e) F eş e ă că Dumneze n a cfo mu a ş i nţi c de ună a e a ce o de a ONS

u ea ş i nţa mă oa e a o ie ea de Dumnezeu a cuC ic ia ive u că ONS n mă oa ă a ceva

men e e ag ea i e, o de ţ e i a ă a ea u e vieţ Da ONS e inde c m oa ă şi ună"e demo că de a cuvâ an ic g ece ce ai iaca e A o e P a on ş o c nţe egea fe

ă Po vi ce o e de ONS, che iona e e ae ai ia e oa ei în e â d "Câ va o e ă viaţa dumneavo ă e o ca de a unu a zece? E e în ne o

3 w Ap u o a d d i a



suprarea istă. Ne-ar putea oferi poate o foarte rudimenta ădee despre propr a est ma e pe ca e ind du o face g adu

său de împl n re da nu ne poate sp e c trăiesc oamec m se atea ă uni pe ce alţi sau ceva despre impact maamplu şi valoarea eţii lor Chia credem că un scu t chestiona poate să măsoa e v rtutea încă cătu a de sens i acşi va oa ea cosm că a vieţ cuiva dându-Ie acesto a câte numă şi ordonându e apoi într-o erarhie morală g bală?Acest proces le ar a bu sta stic e or nişte capac tăţ rezevate în mod norma div n tăţi or atotştiutoa e) Du ă cspune A stote : "Este semn dist nctiv al u om educat caute în ecare clasă de luc uri numai atâta prec z e câtă operm te subiec cercetăr i y

Democra zarea poli i de b nă- eţ ire

Orice loso e a bunei eţui i mp că valori opin i şi jucăţ egate de mar întrebăr prec m: "De ce s tem a c"Există u Dumnezeu? "Ce înseamnă să duci o v aţă în or toa e? şi Cum a trebu să o ânduim societatea?Ce cetăr e emp ce ne pot spune u e e luc u i nte esa

legate de aceste întrebări da mai trebuie ş să exersă udecata noastră mo ală p actică sau ceea ce grecii n meau s După cum p et dea Soc ate p actica e ecţ e asu

acesto înt ebări singu ătate sau ao altă cu ce lalţi ş alegerea pro r u nostru răspu s fac în s ne parte din v abu ă. Guve ele nu trebu e să e re ze oameni o acest pro

ces o ţ du să adopte u model p e ab icat de b ă eţe conce ut de expe ţ . Aceasta e tăgădu eşte autonoraţiu ea ş alegerea toate ind sugerez eu părţi mporta teale opăş ii om u .33 a savanţ bu ei v eţui nu a

A lu m 3



să-şi ascundă propr e presupoziţ i morale sub vă ufa se p etenţii de ob ect v tate şt n că. În schimb,abordăr et ce e b e �vieţ ir ar ebui să e scoaseş exp o ate astfe încât oamenii să-ş con reze propri

n .Trebu e să găs m echi ibr just din re deea greci

pre "v aţa b ă ş o po t că ibera ă p ura stădrep u oame or de a p e în rebăr ş de-a a egetră ască. A tm nte , po it ca b e -v e u ri a de

ntruz vă ne bera ă b ocrat că ş pro nd antputem că ău pe oamen până a zvo u oso ei

putem o ţa să gândească.

ei patru paşi ai radiţiei socra ce

Ceea ce am încercat eu să arăt în această carte este c

Socrate ş ur aş săi nu au propus o de niţ e a b e -vc ai m te Toate abo dări e pe ca e e vom n â nşco sunt ramur a ceea ce eu nu esc trad ţ socToate rmează aceşt tre paş socratic :

O po c o p şi p

ca ă n xa inăm opinii i o il oas in oOa po s a p pca ă odi ică opi i P in a a a vor

mo i noa r p n r că mo ii rm a ă opO i po ă cr n o con i no pgândi im i iu

Aceşt t ei paşi s t în ese ă ceea ce e înva ăExistă nume oase d vez care sus aceş paş ca e

şte abi i ă de gâ dire a deg abă decât n ş

38 v Apelu nomi a d d m a



mora e spec ce aşa că eu nu văd o prob emă dacă guvepredau aceste ab tăţ în şco un vers tăţi c nm nta ă în armată ş a tundeva Dar toate oso evom c oaşte ma fac un a patru ea pas

D ă rmă loso a e o e v ă emş e v e ma lo o e

n acest punct ucrur e se comp că puţ n atunîncerc să dec z ce an e face cu exactitate ca o v aţă s

în o toa e În acest moment nte n va o eunea p act că Pr m e paş te învaţă cum să ctea e de-a patru ea pas îţi spune încotro să o conduc

oso d n şcoa a noastră fac ce de a patru ea pd rec d fer te. E au concepţ d fer te desp e socŞ au concepţi d ferite despre scopu v un u tim a v eţii este un rea cu D nezeu pe c d a ţii se

esc că Dum ezeu ex stă sau că are vreo re ev ţă pen vomu u E au mu te în comun (cu toţii sunt de acord înpriveşte paş 2ş 3 ,dar ex stă între e ş d ferenţe damenta e c d v ne vorba de pasuRezu tă atunc poate c

oso a tică ne poate ofer une e de ş tehn c com v aţa bună Ne o eră poate ch a un oc de întâcred nc oş ş necred nc oş între şti nţe ş d scniste ar va ex sta întotdeauna ş un oareca e dezacorcred că vreuna d n e osoe pe care e vom cunoaşte esteperfectă sau că o întreagă popu a e a putea să adere d ntre e e Rega h ma ay d n Bhutan este prezent

seor drept un mode a fe u u în care o ţa ă poate să a o s gură oso e a bune v eţ r nsă Buth u m că monoc tura ă semia a abetă prec pă itor rcu o popu aţie ma mică decât Birmingha guve ată de c

Apelu nomina de di e ţFl v 3



egeE mult ma şo pentru guve an d n Bu anmp nă o oso e com nă despre b e bud smul decât caz l u stat mare laic multi cultura ş libera Din

motiv n ci guve ele n c corpora e n ar trebu să să le mp nă membr lor lor n model de b nă v e u etrebu n schi b să i lase pe oameni să decidă pentru ei

Trei n reb pen ru ecare loso e

Fiecăreia dintre d e itele loso pe care le vom cunoaşteam adresat trei ntrebă i n pri ul rând ce tehn ci de

voltare persona ă putem prelua această loso e şi fo osi n v a a noas ă? n a doi ea rând putem să mbră işăm ac

loso e ca pe n mod de via ă? Şi n s rşit ar putea aceaoso e să for eze baza unei comunită i sau chiar a unei

ntregsocietă ? n cazul ecăre loso i am luat interviunor oamen care au folosit ide le sa e n prop i e lor viesă biru e nişte probleme serioase ş să ducă o via ă mai b năCel ma adesea ei erau conş en i de faptu că tehn c le proneau din loso a antică şi de mu te ori oamenii cu ca e adiscutat aderă n mod conştient la na dintre şcol le antice şi

ncearcă să o u eze ca mod de viată Cu to i trăiesc loso a>şi s nt u t mai ser�oşi decât mine n practica or Merită asp ne de la nceput că deşi loso a m a fost de mare a ueu nu mă cons der oso c ma degrabă n a ist cu ioscunoască modul n care oamenii ap ică aceste idei antice n v a a mode ă Ţinând minte acest ucru a ven t momen

să p ivim cu aten ie cuvintele lui Seneca Nu e ti p de oafost re inut drept s ăt tor a ce o nefer ci ip o is să de a utor nau ragia or puşcăriaşi o bo nav or nevoce or care stau cu toporu deasupra capulu ncotro i a

om d d ţ



at nţ a? C fac tu? 3a d ptat n ca t pî c p c s . S si a noast ă d di in aţă ncD ş tu ab un o da Co u p ca să d o at iza o t ă



Ses ea ded m ea

•

Război niciivi rtu ti iJ



2 Epictet şi artastăpâ ni ii de s ne

Rho Co um u r in i m ră z o î rul i zi1 1în tim ul Pr mului ăz oi in Go , l in bru ri1991 ân

mit mis un s l un ot â ăto , usi o t u ost o it şi s- ă buş t în D tul Ar bi1 mi

e o ă, c nc intr i o t mem i hi ul i nCo num su r ţuit, ş u mb l br ţ tur t , un l g nun hi ru t un glon în i tîn umăr. Sol ţ i ir i ni u î

li o t ul z ro it ş u târât o Co num br ţ ru t . Am ună cu un t m mb u l i jului, s rg tul roy

î tr- mionn tim m ş s zgâlţâi rumul i ş so ţii n s ă u mo ostu

buz t o s x E nu s t lu t g sor şi înţi , nsă or ât or l îi ting b ţ l u t nu s utn url u r rn l in urmă lăs t o n . S g tul

în ă ţui hi r l ângă , utâ să i nă î ju or

Doamnă a spus el pe op e, u că sun e are, ngl ă

Ce crez , că o să p âng sau m u eu ce?, a răspuns ea

Da, a a am crezn regu ă, sergen , a spus Ron a În un â z u

Ş eu am crez că o să plâng A fos nu pr zon eÎn r o abără r ană eme e op z le Co a sp s espre aceas ă exper en ă Apr zon er e războ es e o s lu e

E ct t şia a s d 45



a în eg a e v e . Dar ceea ce am învăţat în acele bcelule ene es e că expe en nu eb e să e n ma dedevas a oa e, c as a dep de de t ne" '

onda m -a spus: Când eş i p izon er de ăzbo , ce ce n cap v a e con o ează v a a ap oape ne ezeş , câ d e cu c ce mănânc , dacăse dă ceva de mân

ca e M am da sea a că s g u uc pe ca e maco o a e a ceea ce gâ desc Asup a gându o me e u co o a solu ş c u caz u avea să la

ăpească ş as a dec s că a e sese m s u ea de a sap o ude pe av onul de vână oa e da ac m mp ej ăe au a e e ş avea o ouă m s u e să ec p n acescă Feme a a suprav e u ş nu a ăsa să scape nma e co de a ă Ş u a e se za a că a fos ade n v de aceas ă expe en ă La u n e v u a s

e u u : upă c m se p esupu e a e u să c ezmoles a ă sexual es e o eno oc e ma rea decâ moa

upă ce am da p ep cu amândouă vă pot sp ne că u esFap ul că am fos v ola ă nu a fos ma ea înce ca ev eme e Co m posedă n mo cla ăsă u a de ca acca e a e can o n mescgrit e de ca ac e şi că e a

a c spusti pper ip s ăpâ e de s ne Aceasa ud ne, ca e es e esen a s o c smu u , u Î seam ă c

asc ns o că ş a ega emo e aşaa pu ea să suge ezee esul popu a a cuvâ u s o c Ma deg absa e au u a ecu oaş e ea de că e ea a fap u u că u asens să e pan că p c a u o aspec e a e s ua epe ca e u e pu ea co o a ş că avea mu ma mu ăsă se co ce eze asup a a ceea cep tea să co o eze ea

sus ne că oamen ca m e ca e u su de a a u ă ca ea, po să nve e aceas ă a ud e de e fa a sm sp nea: Su oa e de a a ă s gu pe e c

p o eme e ca pe ş e p ovoc de uU oa e c a

v Ep c�t ş r



văd adve s ăţ e a pe ş e p u ăţ de a se aum e u s u ă aveam a es e apa ăţ pe du e

aveau Ceea e am î vă a de a u es e ă a ă

a e du a ă e î aţa s ţ p p eda e ş aÎ p e e C um du e u u p g am î va5de m a e de d a pe a e Pe ag u a î

de e e î em e009, um C mp ehe s ve S dF ess e u mă eş e să p edea ţa sp ua ă e ă

e m a e de s daţ î aţ î USy. P g amu pea e ev s aA e an Ps st a des s d ep " ea m

ma e e e ţ e ps h g ă de e a ă d s ea de ă eM Se gma da u ps h g e

ve) C ep u u Se gma de e as a e sau msp ua ă se a ea ă pe deea g a ă î sap p e ua ă de TCC ă ame se p a e expî a e p e ş s u e e p e a ve

em ţ a e ş ă ap se p a e p eda m du des a p e aţ a e pe a e î u a

e esa u pe spe vă ma s ă S pu î pu u p m ţ a a p g amu u es e a e a de am a ame a" să ţ s ăp eş em ţ e î aa es ea să pu ă s ăp e pe e Cu a e uv eyî ea ă să eas ă ge e aţ e de ă s

e s d a e eaş de ş e s e pe aa e e sp a ma ed e ş ma a p e ampa s v a e î v aţ

C ia se educe o ul la gându le noas e?

x s ă e ţ e ev de ă aţă de a es ge de e apsu u ă e em ţ a e ea me e ş e u măse a e p as e? Nu su e e au a e e u

Ep c et ş arta sUpâ e F �



cred nţele noas re, ci şi de situaţ a te ib lă în care ne ăm?Concen rare a prea îngus ă asupra g ndir cu va poate săi nore s resul ambien al care bură perso a. Mo vu pen

care num 3 % in e m i b i anici d s ocaţ în Ir k aufos dia nos icaţ ca sufe ind de bu ări de s es pos trauma c, în con ast cu %din re mili a amer can nu es eneapăra fap u că rupele amer cane au g ndur mai puţinop m ste Cauza poa e fap u că ei s-au angaja în lup elecele m g ele şi au efec a s agii de două or m l gi decâalia lor b itan ci 4 Cu oate as ea, chi şisi a realmen

e cr ice, precum acelea din războiul con ra raku u , încăpăs ăm un oarecare con rol asupra si aţ ei noas re: reacţianoas ă faţă de ea Nimeni nu ne poa e răpi acea l ber a e Şine pu em croi d m p n cele m rele si aţii concen rându-ne pe ceea ce s ă sub con rolul nostru, ără să ne u bu ămm nţ e din pr cina a ceea ce nu pu em avea imed a sub con

rol Co u le a spus unor mili a i în2 aborda

or ce problemă cu care m am conf n a , e că a fos pierderea unu exa en sau o bo lă, e c am fos împuşca ă sauîncarcera ă, în acelaşi mod să rezol ceea ce po să rezolv şisă nu mă căresc din pr c na a ceea ce nu po ". Co u nuse consideră a o s oică dar ehn ca pe c e o prac ică şi opredă a fos , de fap , cel mai bine desc isă de către un losof

s oic om din secolul l -lea, pe nume Epic e

F loso l-sclav

Epic e a en pe lu e în r o si uaţie de m n mă liber a

e S a născu sc a , în ora ul Hierapolis, în Tur i de as i,în ul 55d H N ele său înseamnă căpă a Une e relari sugere ă că a fos s lci în bă e şi or ur de că r

pr mul lu s ăp i un picior i a fos ă ăma a â de rău

E ic et ş stapâni de s ne



ncât a rămas şchiop pen ru tot restul v eţii Indiferent e s-arîntâmplat, a fost u ert tud e ş hiop sărac, lipsit de familie

sau de libertate aproape toată v aţa A fost însă dest de noroos să bă un al do lea stăpâ luminat pe nume Epaph oditusare i a pe nis l Epictet să studieze el mai mare losof

stoi din a el moment Musonius R s Cuvântul "stoicvine de laSt a iki esau porti ul pi tat a a într un olţal pieţei din Atena unde primii stoi i se s geau a să predea

oso a lor oric era dispus să i as lte bărba sau f meieom liber sau sclav, grec sau barbar Stoicismul s a năs ut îse olul al II lea î Hr., la se ol după moar ea lu Socrate

ând o aşele state gre eşti erau cu erite de imperii prădaln e Filoso a sa era un m jloc de a suporta a el haos: stoicsusţineau ă, dacă îţi foloseşti raţiunea ca să birui ataş metul sau aversi ea faţă de condiţi le exterioare poţi rămâ eimperturbab l în orice împrejurăr hiar dacă ţara a a fostcucer ă şi un t ran te torturează pe roată (ideea este a dintrn meroasele asemănă i dintre stoi ism şi budism pe areexplore mai încolo în Apendi e) Filoso a lor despre libe atea nterioară şi s darea l exterioare s a răspândit la omaîn primul secol î Hr unde a fos adop a ă de către pol ticienromani de f nte şi folosită ca loso e a rezistenţei republicane împot iva t r ei imperial , în o m ş are cunos ută drept

opo iţia stoică idoma cavaler lor Jedi e opune au rezistenţă Imper l Gala tic opo iţia stoi ă in a frecvenon iccu guve area imperială adepţii să ind încarceraţi aţisau executaţi

În ele d n rmă Epaphroditus l a eliberat pe Epi tet, dara luat neobişnu ta deci ie de a deveni el îns şi losof s oic

eea ce a adus imediat n v orul regim l imperiEpictet a fost ex lat atunci când împăratul Dom ţia i a scos

în afara legii pe oţi iloso i din Italia în anuld r

Epic t şia a s pâ de s 4



A călă o până a N copo s un o aş a a d vesunde a co ua să ş p opage vă ă u e Nu a os

om deoseb de ns ă da ue a de lo salepâ d mp ş n spa u Se spune că mpă a u Ha

ăcu d umu până la N copo s ca să d scu e cu bă ânuep mpă a u Ma cus A e us moş e o u H

e suş un ma e oso a os ue a p obabEp c e ma mu e â de o ca e al gând o Şunu a d e d sc po să A a ca e ş a ua o

ec o de le u au aju s pâ ă epoca mode ăIe e so Law e ce S e e, Ma hew A o d I SaTom Wol e s-au o os cu o de de e sa e p opş v eDis rs ri eu m au aju a să m v g p opbleme emo o a e ma mul decâ o ce al ă ca

loso e

Filoso a lui pi e desp e ă a În faţa so ii

Ep c e s a sp a d v a a u auma za ăa cu a loso a desp e ă a a a so . o ce

d pu ea să bă u o u a sau execu a a

e co a pe ma e cu pe spec va de a ch s sau ecu a um a unc pu ea s o cul să ămâ ă ca m şo ă m ă co a de a â a ce ud e ş

câ d pu e ea lu de a ş co duce p op ul des e a am a ă? um pu ea el să spe e a ămâ e coma da u

u u său ? Răspunsul u Ep c e e a ace a de a-ş am

s a ce dep de de el ş ce u Pe p ma pag ă aMa a isău c m: U ele luc u sun pu e ea oas ă ş sun Ep c e ace o l s ă a luc o pe ca e u le pu

o a (am adăuga ş eu câ eva)

50 Rloe v Epi t ş a a s �pân d n



nu put m c n r aCo osP o ri e o ăR i o s ă

ob os

Pări i noş riPr e ii noş rCol gii noşŞ oVrE ono iTV i orF ă o m r

Des une e d nt e uc u i e de pe stă nu sunt cu ndependente de n În a eca e măs ă, ne putem c nt

c rpu putem să mânc sănăt s să facem e e c ţ icesau ch a să me gem la un ch u g plast cian nce când să nefacem t upu pe cât se p ate de desăvâ şit Da el este n mă nstanţă sl b f ag l ne stăpânit de că e n şi pân

mă n p da ce ma ntense ef t e n as e va mDa cest n pute le n ast e Ep ctet en nţă tă l st

pu m c ntr aO n i e no r

Ş cam asta t t Pa e a sfe ă f a te l m tată ceecade stăpâ ea n ast ă Ş t ş această fe east ă ng

este teme u be tăţ aut n m e ş suve an tăţ i uT eb e să nvăţăm spune Ep ctet să ne e e c tăm putasup a Z ne asup a gându ş p n ast e este d men u suve an tăţ n ast e. În Z na,sun em g

E c t sU â r d s e



dacă a egem ă ne exe ci ăm u ani a ea Înu em ă egem ce ă gând m şi ce ă c edem S icii au

ţinu că nimeni nu ne a e ţa v e da ă ă c edem cîm iva v nţe n a e Nimeni nu ne a e ă a dacă ş im cum ă em e i enţă E ic e a u : "Nu

ă h ţ a v nţei be e 6 T uşi eb e ă acce ăm cănu deţnem de nă uve i a e a u a Z nei2 e a e en en eex e e De fa n i deţinem c n im a a uce e e ec în ume T ebu e ă acce ăm ace fa av m a a e m u b aţi emă i şi ne e i

ungu în egii n a e ieţ

um e ac să su e m e o le legate de co trol

o mu ţime de ufe nţe e na c u ţine E ic e dec mi em d uă e i În mu ând înce căm ă e e

u e n a e ab u ă a u a un e emen d n Z na2 ca e nue e în ă ân ea n a ă A i când nu euşim ă cace uc ne mţ m neaju aţi de ăşiţi de evenimen

şi n vaţi emă i au de imaţi În a d i ea âna umăm e n abi a ea en Z nana gând ş a

c edinţe n a e ca esunt în ă ân ea n a ă În c imc nd năm gând e de e umea din a a ă de e ă nşi ie eni n ş de e e a iubi ă au şe nde e ec n mie mediu emu de c a ă ş în ce e

un em ia ăş amă âţi neaju aţ vic m aţ , de ăşiţn men e ş a che em îm eju ă i ex e a e. M

min a e şi bu ă em ţ na e e ag d n ace e da a e E e adevă a ş în ceea ce i eş e b e e man e ă f ecven ca niş e eşecu i de a abi

c ec e a e ne şi de a ice e ce cade în e a ă

a ă â



noastre şi ce u Sch z f e cii, de exemp u au adese ri faa ă para ice p r vi căr ra m ţ e se a ă sub sirea r f rţe ex er are - FBI M a ex ra ereş r dem

ş aşa ma depar e. Ei su î gr ţ de fap că gâ dur e es vada e sau p seda e de aces e f rţe ex eri are şi ac rdă gâ dur r ş v c pe care e aud pu ere abs u ă asupr

or. Pe de ă par e p avea gra d ase fa a ă mes aî care se cred capab să sa veze u ea cu gâ du e Osc ri e r î re v c mi area para că ş gr d area mea că pr v d capac a ea rasăr u e rea

demarcaţ e î re ceea ce cade s ăpâ rea r ş ce uTu burări em ţ e ma puţ gra e răsar d percepere c ă a ceea ce cade î s ăpâ rea as ră ş ce u.I d v cu a x e a e s c a ă de exemp u s bsedaceea ce cred ce ţ ame despre e Devi erv ş para

c r ş ş eaju raţ di cau a u e e xaţi

pra p r împăr ăş e de că e a ţ ame pe care ee p c r a C ce area r e să asupra Z e2es e reţe ă de para a e a u rare ş a e are. T as fe

d v d cu depres e va p e frecve pr as a sa d sp ţ e pse a u r fac ri ex e Depres v ş r acu a recupă ţ sau c eg ec m a sau p ca g b ă gă c s a resp sab a ea pr pr r gâ d ş cr d ţeaceas a î face să ş m eaju raţ depă ţ de e e eş deprimaţ . U s ud u di20 0,efec uat de că re I s u fPsyc a ry asup a să ă ăţ m a e a s daţ r br am ş î Ir Afga s a a c s a a că pri c pa a cau

sufer ţe r em ţ e d râ du rupe r u es ega ă dup e s e ega ă de ape e e ef ce e s ţ races ea se p â g d pr ci a pr b eme r de acasă - r b emeasupra căr ra mi ar su epu c ş să e ă cw



enzaţia de a n stăpâ i s aţia ş de nep ti ţă în a a acineva drag este ai de oral zantă decât or ce bombăta bană.

Rugăciunea pentru seninătate

Data viitoare când vă ati într o si a e rea mente d csa stresa tă, observaţi mod în care reacţ onează cei din jUni vor intra în pan că deoarece se concentrează as pra acelor aspecte a e s aţiei pe care n le pot controla. ţ i îş vor păstra calm l şi se vor concentra de îndată as pra a ceea ce pot face, chiar at nc , pentr a sch mba s t aţ a ş a avea oarecare control as pra e . C raj l în faţa sorţi şi sănătateaminta ă provin d n concentrare a as pra a ceea ce se a ă în p terea noastră într o an mită situaţie ără să ne pierdemm nţile d n pric na a ceea ce este ma pres s de noi. Man ac re l de c nd cere al r y o spune în termen foa teep ctetien "Este esenţia ca liderii să r ână ca m s b presi nea evenimentelor ş să-ş cons e energia în chesti ni pecare le pot n enţa în mod pozit v şi să n -şi facă gr j d pr c na unor l cr i pe care n le pot n enţa 8 ceastă attu ne este rez mată de r găc nea pent sen nătate, care se

osteşte la sf'arş tu ecărei în a coo ic or on esp ne: "Do e , dă-mi sen nătatea să accept l cr le pe caren le pot sch mba c aj l de a sch mba cr le pe care psă le schimb ş înţelepciunea de a face d ferenţa între e e .

Este, de asemenea, o at tudine s sţ n tă de către tephen

Covey, a tor un bestse er de de oltare person ă,Ce7 d i d a pe s a e e a eCovey ne s ă eşte să m"proact vi : " reb e să vă conşt ent a deea că «E sunt persoană d s nctă de tot ceea ce se înt plă stă e me e

I Ep c e t de ne



de s ir t, m ulsur e mele, ch ar a cătu rea mea genetca aci atea să as res onsab itatea nt res ons abAvem uterea de a ne a ege reacţ i e ch ar ş n s uaţle u em contro am că măsură În e st mu ş reacţ e ex

n s aţ u şacest s aţiu se a ă l bertatea ş uterea n ară" Ca ş ctet, Covey sugerează că trebuie să ne

năm două cercur " n cerc exter or e care Coveynumeştecercu de reocu are", ce cu r nde lucruri de care u engr joraţ , dar e ca e nu le utem n uenţa rea men

ma m c cerc inter or e care Covey l nu eş e cercin uenţă" ce cu r nde lucruri a a e n stă ânirea noas ă,de care ebu e să ne asumăm res onsab tatea Cu câ ne centrăm ma m t energ a asu ra cercu de n uenţă, srează Covey, cu atâ vom ma fer c ţi şi ma e c enţi

Aceasta nu nse nă că ar treb să nu ne ma ese de trbu i e din lumea largă, e mot v că, să s unem, c neva

n Marea Br tanie nu oate să con oleze rea ente ceea cen âm lă n udan sau Bangladesh e oate să deţ ne

contro redus asu ra even ente ora te ţ e dancă deţinem unarecarecontrol ş exercităm oarecare in u

enţ Dec z a de a cum ă a n , de exem l , arem ctasu ra cond ţ or de viaţă d n Banglades E ctet

s oic, ş stoicii erau or ceaf ă de nişte ustn c int os ec vş a ol tic Credeau cu toată tăria că omu reb e să face i stă n uter entru a ş ajuta semenii Dar ceas

nseamnă să dăm frâu l ber d s erăr neajutorate sau ne ut nc o se, en ru că nu oţ s va omenirea de nu

Faci ce oţ ca să mbunătăţeşt ea n t m ce

noşt ş acce ţi te e ute lor t e o astfel, d cviaţar vată te găseşti ntr o s uaţie nefavorabilă, ă ce

n o g nal l te al" apa e ea ţ e" t

Epictet ş a a s� ânjr de i e F f v 55



ame rez s uaţ a. Dacău b s î cearcă să e sfe r . Dacă eş agresa s u e cu va sau î fru ă e agresDar u e r e c f ăm cu advers ă e care u e u emm d ca med a î de seb eve me e c e s au e recde a Î aces ca rebu e ca de camda ă să e îm ăcăm cus uaţ a. T ebu e să ăsăm m să eacă aş e â d ca saţ a să se sch mbe.Î re m u em f s r u a eaa e de v a ber a ea er ă ş ca ac a ea de a e rdeasu ra eve me e r uaţ e efav rab e ca r e u de a e ascuţ ac v sm ş ber a ea E c e a s us da ă: "Îm re urăr e sc a vea ă ceea ce su

ame

Să u e a uzăm pe t u eea e u stă p te le oast e

e ca E c e de a de m e e ca ac ăţde c r es e de seb de u ă e ru c ş ad e

e ru că aceş a se a ă î f ar e mare măs ră a c eremîm re răr r ş a a r ame - ăr ţ î s ec a . Vre a e d uă exem e de c c e au ră c ăr rau

za e s re a vedea cum se a e f s ecţ a E c e de ăş rea advers ăţ r Pr m exem u m a f s re acă re W am K aus u bă râ m u a b â d ş î ţecare es e eru edăr era e c g ve î şcs a cu a d 9 ,a c d ab rd e um ă educaţ e raţ

a em vă La î ce u u a r9 0,B a î ce u să ra e

ze fe ţă de c c a e c e v m um A a care rî r u rfe a u e e ra u c erac v să s ea c u ar Q e se s ua sub m a rmaK aus a î ce u să rec s u e s r a E s u e:Aavu

FI Epictet ş a a s ăpân r d s n



n şte păr nţ ex rem de tulburaţ mintal ş d s c vi. Acută de 20 de a , mama e cons ma droguri ş avea ne o emul an pen r a ş sat sface v c ul neor se lua la tra ca ţ de drog ri. Anna sese m tora unui c dent, câ

a ca t a atacat-o pe mama e în -o ăcăn e feme a sfer t, ăs du-se pe ne, ş altc ne aspate a fost înjunghiat. .ŞI UC S

Trecut de50 de an , tatăl e era alcool c ş o a uza sexuaLa ârsta de trei a , tatăl său a dus o într un studio po og a

c de el ş alţ ăr aţ s-au înreg strat pe bandăt mp ceăceau sex cu ea nti ea acele se i era foa te vie în m nte

e , ca şi c m s de ulat cu înce n to ul. Aceasta să expl caţ a faptului că nu stătea loculu ?", spu e Knaus. Da,asta e a ă nţ o s l se ă să treacă pr n n şte expe ie

le" Terap a cognitivă poate să demonstreze rezultate spectaculoase în scurt t mp, dar în cazul ex rem al nnei, a duratmai mult În u măto doi a i,B la înce cat să p edea fetiţeun cad de resta ili e a curajului în faţa sorţii, ajut d o săînţeleagă de u de i vin sentimentele şi de ce oamenii eacţionează aşa c m o ăceau faţă de compo tamen l e dezo donat A ajutat-o să-ş dez olte înc ede ea în fo ţele p op sen mentul că îşi cont olează afectele şi med ul. spune el

Ea încă poartă în minte mag nea îngrozitoare a a uzu usufer t şi încă se vede pe sine ca pe o pe soană o i lă din caulucrurilor c e s au pe ecut atu c"

ntr-o z c d fata avea şapte a i ş j mătate, la vreo doan după ce începuse terap a nna a en t în v z tă laB gatasă d scute despre experienţa trăită şi desp e atitud nile sale

faţă de ea B spune deea este să le explici cop lo conceppe c e ei să le poată aplica în situaţ i d n iaţa rea ă Aşa am pr it cont olul ca pe un concept I am spus: «Câ d p iocea ul şi vezi valu le sp gându-se de ţărm, le poţi spu e să

Ep şa a st�pâ n 5



se oprească?» «N , nimeni n p ate să prească val i e »«Dar dacă eş a n pic c şi începe să p ă p ţi să preşp aia?» «N . De ce pu nt ebă r steş ?» «Ei bine p ţi

să decizi ce să p rţ când mergi a şc ală?» «� da câte daă » «P ţi să alegi ce p grameVsă măreş ?» «Mda neri «P ţi să h tă ăşti ce să desenezi sa despre ce să scr ?»

«Da de bicei » «Şi a ce să te gândeşt ?» « a de biceişa că am discutat despre ideea că există lucr i pe ca e e

p ţi c n la şi alte e pe care n p ţ . pă care am în e bat- :«Ce s-a întâmplat c tatăl tă şi c ce al bărbaţi a semă at

m i mult c val ile sa c n l cr la care alegi să te gândeşti » A rmat cinci min te de tăcere «C va e.»"Bil c ede că nţe egerea diferenţei dint e ceea ce ea p tea

să n r eze şi ceea ce n p tea a aj tat- pe nna să şiî v ngă trauma şi să înceapă pr ces l însă ăt şir N se maisimţea fată rea ntr că a înţeles că sese n c pilaş de

trei ani incapabil să ţină n frâ n bărbat ad t L cr leurâte pe c r le-a ăc t acesta era dinc e p terile ei arm d în care gâ dea ace e c ri în pre ent stătea în p te

le ei nna n a l necat nspre dr g r sa alc ism încep t să se desc rce f arte bine la şc ală şi at nci cândIQ i-a f st tes at din n s a plasat în na s peri a ă, la

28Spu e Kna s Te apia n i a ridicat IQ l da a î ăt at m lţi e de bstac le c re împiedica manifestare ca ită

e ns e evă de n ta ece a te nat ice şi a ma iversitate Recent s-a mă t t . l trage c ncl ia pă

c m arată exemp nnei chiar şi d pă ce-ai cresc t î preenţa n r părin i ex em de devian i ca e te a s p s n r

e erienţe gr nice î că mai p să î veţ abi ităţ e de acm dare pe care e-a predat întâ Epictet nna se c ndamna pe sin pen ac i nile tatăl şi depăşirea si a iei a

F l v ţ Epic et ş ar a stă ân ri de e



nsemnat acceptarea fap ulu c sese o s uaţ e n ca e eaneput nc oas Nu avusese n c cum con olul s uaţ e v a e Acum îns dup mulţeade eacontrolul asu ramodulu s u de gând s tuaţ a ş de a alege s treac madeparte up cum sp e aus Ceea ce n se întâmppoate s nu e d n v na noastr dar modul n care g d m pre cele ntâmplate es e responsab l tatea noastr

Să nu-i folo im d ept cuză pe ceila

n t e e plu de e în faţa u cl mat parent groazn c este rett Weat-S mms un pr eten ş un sto c ce locuast z în Oh o Are 36 de barb ca ul ras ş un pe mane trâ jet larg Pe când era cop l mama lu era depe dent amfetam ne n cauza v c ulu s u ş a p erdut sa o

coa r pe care avea po casa maş na ş aproape tot cma r m sese Fam l a s a mutat în Phoen de mamBrett ş tat s u v eg aveau leg ur cu lumea drogu orce m sp e rett:

În mă pa u an am ă în cele m abjec

po b le Adole ce ţa mea a fo un ad do m nd în n -mă n o nop d n ca za no anzacaveau lo în am a m a având m u la m n u pde ea a no an ac cu d ogu m na e p o

orf c e a rmă apre m ne de că e m mb or bam pr n p păr nţ me î pa cu ş n cuno

o pulb ra ă o bombă ş o c ma A op c r l r în d ş r , aş p ând ca părp ă a că n ş ş d nţe ma a on cu mf am n ,

po în oa c în rulo a noa ă d n o ş n ac a oa

a a � 9



u a e ă e e.N e e ep â d a e ama e un ea A a n h bu eo n o ă ăn eă

p ă e r a â e p a ă a ă e acâ a eau e e de ine

Era, sp ne el, " tânăr foarte io , care pu e e tăpânire pe m ne împ ngând -mă pre j decăţi foarte greşite a tecaţii zice şi probleme c po iţia. ăc t p şcărie de do ăori pentr tâ hărie şi pent deţine e a nei p şt încărcateîntr n parc p blic Am av t de tulă minte ca ă mi da

eama unde avea ă d că toate a tea Eram ig r că p nă împ ne c2 de an aveam ă mo t a a p şcărie Întdimineaţă pe când a ea18ani a trezit şi a g ndit: "GataAşa n mai poate Şi a s ân l cr ri e a ieşit pe şă ş

a mai tat în rmă. A fo t primit în o familie de c eşt nevanghe ici ca e i a oferit pentr prima oară enz ţia uneifam i tab le ş bitoare Le a îmbrăţişat credinţa şi chi

rmat c r ri e n eminar pentr a de en predi atorApo în ă, a ncep t ă ibă îndoie faţă d cred ţa creşD păm lte rătăciri şi d pă o c rtă expe ienţă de mi ionar

n Balcani a dat pe teeditaţii l Marc A r l pe cândcă ătorea p i E ropa d pă ce abia împlin e20 de Spuneel "N c noşteam n ci n l d principi e o o ce adâa e toic m dar mi a p ăc t acea tă ent nţă m hn piritul din pr c na mer l l crurilor e e ignorăto m hn rea ta». M a căr t ideea că cr r e exterin a nicio p tere a pra mea dacă e n e la o ibă şi

ng r cr a pra căr a unt tăpân unt e î miÎn ce e din rmă a ab ol it Un er itatea d Oklahomaa in itat o pe mama a ceremon a de a o ire. Între timtată l m ri e din ca za ne pradoze de hero ă

v Epictet ş stâ nir d s



S ă ea e e a a a case e at e a o de e au ă u toa e a e e uc u

ndu at M -a s us că exage am că u utea să ţe ea âta ca Am utut să ăd n oc e t e u u

oga ă e a e ă e stu ef te e efe

e a a ea u a a a înceta Ma o m n ă a ee su ta ă S a ăsa e ogu a fe a ta sun îm eu ă ean ) însă ău a fos ăcu

În prezent, Bre t are o căsnicie feric tă şi deţ ne o poziţ e dmare autoritate în cadrul compan e de cater ng Sodexo Bre

ar putut să se folosească de cop lă ia sa îngroz to re ca de unib pen a se prăbuş tiaţă. ea să de vo at o mental tate de ict ă amentându-se d n pr cina lo itur or dude care avusese parte în iaţă şi a moşten ce i sese ăsatăd către păr nţ ui În sch mb, el a înţeles că m re parv a a noas ră inclus recutu nos ru şi comportamen

celorlalţ p r ş s mplu scapă control l i nostru Nu are rosă nefer c ţ d n pr c na problemelor altora În ace aşi tnu putem folosi comport entul altora drept scuză când in

orba de ceea ce cade în responsab litatea noas ră: gând r lenoastre comport entul nos mod l de iaţă pe c realegem Bre t şi a dat seama că a ea pu erea să aleagă a tcedecâ păr nţii lu ş a ales E spun că încă p că eEp ctet în aţa sa de zi cu z "Pot să u foarte s resat, drece sunt un bun executant şi un om care duce tr aba până lacapă Dar m am depr ns să mi re ntesc ce s ă în puterme e ş ce nu Atunc când ce a nu m rge cum tr buie încsă nu am o reacţie exagerată faţă de situaţ e, c să mi ducam nte ce pot controla şi ce nu Nu sunt un «înţelept» Încămai am reacţi emoţ onale foa e intense faţă de lucrur Nucred că sta se a sch mba vreoda ă Dar spun că sto c sm

p ş pâ �[ 6



m a sporit în mare măsură capacitate de-a mă acomoda cusi aţi le exterioa e." Atât Anna, cât şi Bre sunt în mod ităd ferite exemple a e fe u în care a enii pot să înv ngă ndeb t deloc prom ţător în v aţă a nt nd ce stă în p ter

or ce nu Nu e cazul să spunem nic că to e din vmea a a c ăcea Anna la încep t c că to ul e d n v na tora a a c m apu t c inţă să o facă Bre . Ambelerăspunsuri sunt prea simpliste Treb e să învăţăm să faceman te d st ncţ S bl n nd fapt că ntotdeauna sunîntr o oarecare măsură stăpâni pe gândur le noastre darn a în m că măsură pe orice tceva Epictet ne a dăr it ometodă pute că de de n re i păstra e a spaţi nos decontrol c a ş în cele ma di cile împrejurări



3 Muson us Rufus ş a r aexe ţ u l u ra t

a de a i M hae este ma or î adr Fo ţe or S eSUA sa Berete e Ver i du � m e ştiu e di aRa gers e â d aveade a i şi du � i i a t atS e a e. M hae s a î tâ t e tru r a oar� s,

e â d � ea stru ţ e a ş oa a SERE a Na y S ALS e e :

Î �ţam s� s ra eţ tort r şi u die are e-am tudiat a o t ex e ie ţa di Viet a a

o kda e ş mod î are e a fo o it de i o o aorta e şa te a etre uţ tr u ag�r de r o

[ e vom reî tâ i Sto kda e î a ito u şa te1. temai mu te de re e o e ş tre tat am de e t tot de to i m. Î e e di rm m am gâ dit � artreb ia tre ame tu Forţe or S e a e u u sim u rs de f

e tru atât de m t di sto m e refer a î ţe egerş a motive or e tr are a eştia a de i e e are re re t� o a te ese ţ a a o eraţ i or e are e deS e a e.

N S A s:N m m t ă SUA; S AL- lSe Ai nd L dt ms) t p sp l l t p l ă upt p î lv l s l t p l p l .S R - p tS v Ev o Re ; t c ndE pe- s p v ţ v t ( ă i î p z t t ă (t h t m to u ă l u u ) v ( p

Muso i s Ruf s � a ta exerdţi p actic



Una din e m si ile pr m rdi e e F r el r Speci e esan renamen l şi c ns erea n r r e mil are ş p lis ne pă c m sp ne ichae e reg n i crăm pr

n e ed a ra em pr re a e e ş aces m w and gh de a c şi pr N s em m ip cade r e. n răm în - ă s ră ă şi c ns im an renăm şc nd cem r ă m li ară crea ă de la zer n aceas ă ca ză

a d n e ab i ă le n as re esen iale es e în elegerea n em e Pr aceas a n sperăm să p em pr p în n

ea să înceapă S c sm m a aj a realmen e să în eleg de

amen a dec zi le pe care le ia M chael ada gă:Ma or a ea eciz i or noas re s au o a e Le ă

c nve i or soc a e N re ec ă ea e e a p a oaces c şi acă şt co e e socia e ca e es e c va a ci po să- ete n pe oa e să acă ceea csă acă ă ca ei să-ş a sea a e asta Po i să a i b asuîi că ă zesc p oa e area ec z o o osi apc oaş e e pe t a- ma a T eb e să s o c ant e at casă ez ti acest i gen e a i la e ă spe ă că ac s

ai bi e pregăt t să ez s

Michae rmează prac ică s că e a s eră în c mpara e c al s ic c n emp r ni Se sc ală în ec e dim n

a04:30ş ci eş e ex e s ce mp de45de m n e în acesm men c eş eF s ca d de de ierre Had pparc rge n s vit r c cl e an renamen n mit Cr ss iîn care membr aces a c nc rează pen a s abi câ e serde exerci p să e ec e e În r mp da pă aceea p

ea ă mp pe webs e chae s eş e se de exc pen ce al i mem rre e ei sale cale şi p s eazăpe l g l să E de aj ns să ci eş ş e d e:

F



de ă a e ha e e m lde d căr a e ge ch or â ă a oa e â d agă a

ara xăde ă de e oc e o a o mă a ă dede cmde ge lex i c a e e d re

m ă ale garee area reg l i icl e exerc p â dve ă ekg

chae rmă că "Es e mu m mu decâ a et smdeopo ă ndemâna e ş n egr a e Es e un es zcarac er pen ru că poţ să r şez ca să obţ un t mp ma

sau ca să ţ în ng ad ers rul dar tu e şt dacă a uascur ă ur nepe n se Ser a es ează dacă e dec z bcond ţ ex eme de s es z c ş emoţ ona Te an eneaz

momen e neaş ep a e ş e n aţă să pract c au o con roFace aces e exerc ţ cam o oră pe s omacul gol "Iau o s ngmasă pe z n r un nte a de pa u ore n e oreleş Aşafac de reo do an În eţ că foamea de ne ma confor aCapeţ o senzaţ e de control în eţ să stăpân eşt plăcerea şsufer nţa Totuş pe soţ a ş pe pr eten mescoate d n săr tesă mă adă la prânz stând la masă ş pr ndu pe e cumănâncă Ma adaugă ce a Legat de acest sub ect îm pl

loso l sto c Muson us Rufus El z ce că trebu e să pr eşmâncare a ca pe un nu ent dătă or de forţă Pr eş e o d ntr un punct de edere detaşat De ce mâncă ? Mâncăm deoarece corpul are ne o e Este o neces tate Dar eşt n per col laş să te a n stăpân re at c când găseşt prea mul ă plăcereîn ea E aşa cum spunea Socrate mănâ că să tră eşt nu răca să mă ânc M chae nu e deloc mpres onat de au ocontrlul d n er ca de ast at c când se toarce d n m s un led n stră nătate Lucrul pe care l remarc în mod deoseb t nlegătură cu Amer ca at c când n acasă este num l mare

Mus ius Rufu şi a exer u ui r



e oamen s prapon era Cop noştrce ma graş 1 cema a nta n e N au avut n c cân p rte e «be iul» să ăc e a ă meu, e exemp a crescut în tM r Depres un Ş a fost o n ă ană fo rte c ra asăfa a sor E remarcab cât e îmbe ş gată este v a a nîn prezent ş , c toate astea, n încet m să ne p ângem

Filoso ntr n m nt

În umea mo e ă avem ten n a să gân m oso a cao act tate p r ntelect a ă, pe care o p tem pract ca stânconfortab fotol Pen ant c mpo vă, oso a un an renament a în regu corp, care era pre at ş practtot atât e mu t pe terenu e sport pe cât era şsala e clasăF oso era st ma în ega ă măs ră pent rob ste ea ş pentr sagac tatea or: Platon era un celebr prac cant

pte or (n e e l înseamnă latumer ), Cle n hes, stocu , prac ca box , Socrate era cons erat cel ma sol s

n armata aten ană pe cân D ogene C n c era atârez stent încât se m mea să tră ască într n bRez sten a or z că era o ova ă că e tră a loso a ş

oar o vorbea În elepc nea n poate p r teoret că b e să te scol n foto ş să ve cum te esc rc în n a a rea ă Ep ctet î aver a pe sc pol să că e

pr cep clasă, ar pune -ne la proba prac că ş ve vecă eş ăm ca n şte epave m zerab le ' oso l care a acceat cel ma b ne eea loso e ca an ren ent m ntal ş

fost profesor Ep ctet, M son s R sR s n este la fe e b ne cunosc t pe cât s nt restulmembr lor fac ltă noastre, ar el a fost ce ma pre u t

n vremea l s pranum t Socrate e la Roma Era prof

Fl v Mcsoniu Rufus ş a a exer ţ u pra t



de loso cu no ă într agă, l m l b d ntr levind Ep t t. Ca ş Ep t t Ru s nu a s r n o

n l d ntr ţ sa a fo t notate d ătr l vn şt d d tul d rad a p n u a l t p r - ss la a dr ptul să ont st o por n ă n dr aptă d n pastăpânu ş a s g rat ă f rau la f l d apt p nso a ş b baţ i. astă gând r rad a ă a adus

n part a a tor tăţ or p r al ş a fost d o ă or la o a d r a r ş t să v te exe ţ a l a ns stat ă n avea n o valo re a ă n era în orporată n a trenapra t saaskesis Le sp a st d nţ lor:

i ea n es e ma o es i ne e oaş e e eoretna pra i a fe a me a şi m z a Aşa m

m zi a s pânes n n ma aspe e e eore e a e me a p a i a şi ap a rea or o astfe e are rea s f

n reb e oas s d eze sârg e ş

p nerea o n ap i are [C m a p ea ne a ss pân rea e sine a ş e n ma eore i treb ie s rp er i da r n a pra at odat a est p de rezi ten

s ns sta ă ant n mentul oso st tot atât zât est m ntal. Învăţă el l sto treb spu ea R s

a trenat "să în re g arş ţa fo ea hra a f ă utar abţ n rea e a p ă r ş rez stenţa la n ă rpr n a st a ş pr n alt r r tr p s ă eşt

ns ns b rob st ş fo os tor p ntr or s r năse ntăr şt apătă bărbăţ ob şn nd s să în r ta to ontrolu pr abţ n r a d la plă r nvăţă elu

să şt e e mănân ă ş a oare n p t şo eraţ sta î a toontro faţă e mân re ş bă t răOr e ân are prea d ată sa mb ş ată treb să tată R s a nterz s l lor l să ţ nă n as l

o ;u Ru u ş a e e i iu a i F . v



ca te de bucate Scopu eg mu ost a me ta te "să ătatea ş goa ea ma deg abă decât p ăce

aceea ca e e v ăg eşte ş e face sc av bu ţ o fapt atu c câ d h a a îş î dep eşte cţ a e pea u e ofe ă c u d am de p ăce e . Nu e a o gg ozavă a c ă acest R s, da e a o cum mai bu decgo e c , ca e u mă eau să ş î tă ească stăpâdâ d ba chete a ca e mâ că e ce e mai apet spuse pe masă faţa v taţ o , umai pe t a uate sc av o ) Ca ş p tago e c i, sto c i c edeau că, oc

u vo ta e a o metodă exce e tă de îmb ătăţ e a de s e e evu Ru s, Ep ctet suge ează

uăm î gu ă puţ ă apă atu c câ d e este sete "săpăm apo ş să u spu em mă u Ideea de a

mă u este că acest ge de a t e ame t ascet c podev ă cu uş ţă u spectaco ,ca e dovedeşt u pub ccăzut î adm a e cât de ta e eşt (gâ d ţ vă a Dav"a t s u a du ţe ' Sto c u exe sea ă pepub icu E exe sea ă ca să at gă be tatea ăufaţă de adve s tăţ e v eţ

Acest ge de a t e ame t c a fost dus a extSpa ta, o aşu cetate m ta d sudu Ate e , dee au supuş ce ma seve t e ame t cu puti ţă, pdeve so daţ pe fec . Bă eţ spa ta e au î ctu u a vâ sta de şapte a , mâ d să pa cu gă u c

st ucţ e de pa sp ezece a , um tag ge sau î d ma eLoc au î ba ăc , î g upu um te "e , acope ţ cu oma ta ud me ta ă ş h ă ţ cu zeamă d sâ ge

David Blaine on t ame ca ons erat n a doilea Houdin arem te re o du de andu an m nd mea p n apac tatea sa e a s poex eme, i a esi i i m obiş i f a b pămâ imp dee e re i

ntr u lo de eaţăd ore it n vârfu n âlp nalt dede met e n t )

v Musoni R s ş rt ex dţ l p ac c



Încercând să guste zeama, un vizi ator a spus: "Acum înţede ce ouă spartanilor nu vă e frică de moa te! 4 nvăcân e să danseze şi să lup e. Îşi ară au măies ia în repr

aţii pub ice numitem pedias unde fete e spartane sest ângeau ca să-şi bată joc de copiii mai s abi La2ani erauforţaţi să t eacă pro a de rezis enţă în care erau iciu

ru alitate une ri până a moarte, n t mp ce ncercau ceva de ale gurii din Temp ul ui rtemis Erau apoi trimtrăiască vreme de un an în s ăticie înve iţ doar cu m

e e l r şi în picioare e g a e Tre uiau să şi facă patusmulse din râu Mâncau numai ceea ce puteau să re ori

ucidă Educaţia or ascetică îi deprindea să îşi nege euîndure suferinţa zică şi să supravieţuiască în s băticie tcu scopul de a face e ecare un perfec soldat şi slujitstatu

Filoso i din tena erau fascinaţ (şi uşor îngroziţ ) de r

tici e educaţiei spartane de faptag ge a fost în pa te concepută de către un osof stoic Sphaerus din Borysthentenienii credeau că spartanii erau nişte trântori ă ă minte

care doar executau ordinele ipsiţi nd de cul ra atenienilşi de capacitatea or de a gândi ei nşişi Da stoiciişi admiraupe spartani pentr tăria or şi e p ăcea să spună po estea

tu ui spa tan care într o zi a rat o u pe şi a ascunsmantaua sa Decât să e dat de go bă atu a păs rat ătimp ce easfâşia mărunta ele Pe stoici povestea impresionat pro nd

E denţa progreselor cuteDe nde tim că f cem progrese în an renamentul nostoso c? na ogia cu sa a de sport este util nu pu em



ne pâni . num aţi zi e e în ca e nu aţi fo f«Obiş u am u cup in de emoţii i aţiona e n ecaacu o da adou zi e apoi a ei zi e; pe u m din papa zi e» N m ând zi e e în ca e a euşi e du n av î i în eş i voinţa şi e za a de p og e A ncp og e e e vizibi şi uan cabi , e înc aje z du eş mai depa e M ţi din e cei ca e au enunţa a au fo o i acea ehnic n m ând zi e e în ca e nu aunicio ţ ga , şi Epic e p e c o me od a em n oa e

fo o i p e a c pa de a e n av Po v u

magic pen u a e dezb a de o dep inde e e e de30de zi eSpune Epic e "Dac a a deopa e [un p o obde 3 de zi e mu ţ eş e zei o pen u c a începe

bea c na n e de a di u cu o 7 J a ea emenea ocu în ca e pu em e ec m a up a epi

o ca e au da naş e e uno in en e emoţii nega ve de

gu zi ei dup ca e fo m pen a de cope i op nau condu a emoţii e noa e P em apoi ana iz m de cope i , o coa em a u in vedem dac aş da nu o con e m cu o ep ic ma aţionaîn emeia A nci când fo o im j a u în ace fe in

n un dia og oc a ic cu noi nşine Ne m a dep inde i e noa e min a e di c ive e ând noi aş p ac icându e pân când, a ând o dev n dep

Meditaţiileui Marcus Aure ius

Ce ma m eţ exemp de j a pe ca e avem d n an ic Medi aţ eu Ma cu A e iu Ma u a

m a Romei d n6 pân n 8 d.H d n

a a a



"cinci împăraţi b i , după c mnumesc is oric : şi s cons d ră că n g n ra , şi a nd plin t bin m siun a. EGibbon, s oric din s co ul a Ă -I a sus in că doc o c nc mpă a i bun (N a, T a an, Had an, AnPius) a fos c a mai f c ă ş p osp ă p r oadă diis or a om 8 În al a , domnia lu Au l us nu a fouşoară În mpu guv ă ii sal , Roma a fos ov ă d d d zas inunda i, cu mu , c umă şi p aal bu o d la hota l no dic a mp r u uş a p cu u mul d c niu d n via ă n campa i mlup ând cu ba ba g na n s ov oa ş a n op

mp d i ă E a bă ân, s r nd, a do d fam ibu să â j a scu d n sfâ şi ul ăzbo Da apos Ş a nu un j al, n ca ş a no a gâ du , nsă s n ă ască mpo va p ovocă o v i

Medi aţii esun p obab l c a m a p f a ă d loso

Discursuri e u Epic sun un l ac ma pu c da n vn a lu Ma cus d sp un v s x s ă o po ş un fă ă p c Un c ori s au plâns d fap ul căMedi ţii esun agm n a şi p v şi n c p d par a f

n ş b n n oc p câ s să c m, una d nl n l că al lu C c o sau S n ca. Da as a ns

nu n l s d a că i lu Au lius. El nu sc a ca sp acul unu aud o iu T lu c s aduc l adu i că m n nsu Es o car n luc u, scp n u l nsuş n ca a u mă ş a combăt g

onal ş a sa a t d n mai n l p . D n apoa să p i vă sau f agm n a ă p n u că l

fa ă d o c v n a n m n n o ş p ac ca când ac s a d v n au au oma Au us ş a folosca p un m d u ca p o sală n r oa ă d g mnass pu a ag d n fa a c in o v mp r al

! v M son us Rufus a a x r u p a



n ze e ândur e şi să exerseze antrenamentu sp ro oseşte sc su c pe exerciţ u Ia o s tuaţie care

de supăr re ş apo o cercete ză p nă c păt, o răstopr veşte d n difer te un h ur Psihosociolo ul JPe eb ker studi t sc sul către sine şi modul în c re o

rimesc deseo i u jutor pro d scriind despre expe enţlor tr um t ante E descope t că ce c re s- u ma mult p in scr ere utocon es vă u t ecut de l utcu precădere pronumelu person l perso întâ (m ne, meu ut l zare unei v etăţi de pronumnoi şi cuvinte de conexiune c uz lă (deo rece, prin ri tă de ce 9 ceste cuvinte deperson l ze ză o situ ţie dopun l o lun ime de br ţ în f ţ p rii ş ju să o cliter mente E cee ce-l vedem pe M rcus ăcând ps tu ţii d ci e din perspect ve mu t ple, ăcâ du-şi m nte , c într un exerciţiu de yo , şi repetând po noi

din pâ ă când ceste dev dep nde i

De la gre e uaskesisla a e mu re�

În ultimele secole le lum ntice, dee rec lor deas es s

ost pre u tă de căt e primii creşt , care r tic u multe tehnic le de an enament spiritu l le rec or, prec exercile de concentr re tenţ e utomon tor z re într-unşi sporire stăpânirii de s ne ş tă ie de c r cter prin e

z ce Cu to te ceste , uni dint e pr ctic ţ i creşt nceste exerc ţi e rem ei u transform t recesculas esis

într u scet sm f t c, deseo pr tic t so itar n dîn mic comu tăţi de pustn ci Creştin smu n odusd mensiune scet smulu , p n dău re u e tdemon or ş dr cilor Stoic i vorbe u despre ve e

r rc r c c



uşma u u si e ui tău pri care î ţe e eau să te păzeştisi e e tău automat, ast e î cât acest să u reca ă î ăravuri

e sale Primii creş i a preluat acest limbaj păzirii e m pe tru ei, uşma l era re me te o pute ă i ţăsupra a rală mereu complot să te obo e O e ţareaDiavolului şi a co am ării eter e ă ascetism ulu creşti oi te sitate ce a eseori ecă î tr u fa atism pato ogic emai celebru exemplu este S t l Simeo Stâ p ic l care a stat

e ile cocoţat pe u stâ p î Deşertu Siriei Ex stă oarecaasemă are cu ci icii pe care-i vom cu oaşte mai t r iu, care,

e ase e ea şi au părăsit cămi ele spre a trăi sub ceru liberDa ci icii erau c oscuţi pe tru bu a or ispoziţie, pe câ Simeo era u miza trop lipsit e mor Şi ci icii ave

o atitu i e oarte le e ă faţă e sex: e otoriu fapt l că Dioges masturba î public pe câ ceilalţi ci ici pre icau amor l liber esc ·Dimpotrivă creş i ii cre eau că sexul este

pri cipa a capca ă pe care e-o î ti e iavolu , astfe î cau aju s la extremele agelării sau chia emascu ării spre apuri ca păc căr ii ecăzute cese e creşti ismu ua s ascetismu ui o p oastă reputaţie şi, peste mu te seco ecâ loso a s-a eli erat e ub tutela religiei î secolele

I-lea şi a XIII ea, loso i um ismului i-au ri iculipe creş i pe t ascetismu lor fa atic pe carepriveau ca peu simptom e t burare mi ta ă i oma mo asticismuluascetism l era co si erat e căt e i umi işti acivic ee uca tisocial Fi oso i il mi işti s au i tegrat î umea comerţ

i şi a literelor îşi sav au cafeaua şi vi ul şi u ii i tre eprecum loso l s oţia Davi Hume şt au chiar să gătească

* Afresc , în o g aL D p ov ni nţă tal nă ( n o t" t h ă u ă x o t ă n l mb ng z d :

7 Muso ie R fu �i a x rdţi p ctic



N macă, in păcate, respingân e treme e asce ism l ctin l s a c i enta ă a pier t i ve ere i eea l san enament m nta ş c

oarcerea loso ei caaskesis?ar p ate că s a aca emică revine încet la i eea

s e ca antrenament, ar acă aşa ta c ile, fen at reazăpr m l rân învăţat l francez P er e Ha

care a s sţ n t că l s a e a, la r g n , set e esp t ale, pract cate în m repetat C ntemp ranM chel F ca lt s a nspirat n pera l Ha t ş ac n sc tă p bl c ma larg, în că ţ precG de s n

ar sch mbarea sân l l s ei a f st lentă î că v ar grsă găs ţ n l s f e şc a ă care să crea ă că antrenams e i este n meni e st vre n c e atenţie v rb n e prac icarea l s tară C t ate acestea, a ne antrena c sc p l e a ne perfecţi na stăpânirea e s

deven n f ca e cercetăr în ps h l g a m e ă În t ă c tema ascetism l , e eb t e nteresantă este pl Walter M schel e la Un vers tatea C l mb a La sanil r 960şi la încep t l eceni l i măt r, M sc e a et at ser e e exper mente celebre c aca e e: nişte c pf st ăsaţ într cameră, avân în faţa r n p at pb mb ane ş l s a sp s că p tea să a aca ea imecă p tea să aştepte5min te, pă care avea v e să ia aca e e Cam tre me tre c p i a re şit să reziste5m n

te Peste0 e an , M sche l a remarcat c re aţie între e re stenţă la sp tă a n c p l ş e v ltarea sa în viaţă C câtc p ş a amânat ma m t grat ca a bb ane r, c atât a avut ma p ţine pr bleme e c mpo

Mu s Ru s i a exer ulu rac i



m en t a s coa lă s i u a ât a v r ez a e e m ai bun e . De

at ci au oco tro u a deven t u dintre pri cipa e e focade interes ale psiho ogiei şi ai u te studii au sugerat că este

ai b predictor a succesu ui acade ic d câtQ coecient l de i te igenţă. E anticipează de ase enea stabilittea noastră inanciară, profesiona ă, ba chiar şi cea

atri on ală ' Autocon o u se dovedeş e a cheia tă ieica acter. Această v iu e a început să se integreze în şco i precum acade ii e de pe tot cupr nsu SUA de bu cdin ca pusuri vând tricouri cu s oganu Nu âncabo boana!

Se pu e întreba ea dacă ab litatea noas ă de a rezista boboanei poate î b ătăţită prin antrena ent aşa cum credeau stoicii sau cei cu voinţa s abă su t pe veci conda aţisă-n ndă âna şi să o ănânce. siho ogii se apropie tot ai

u t de ideea ui Ru s conform căreia ne pute î b ătăţiautocontro u prin antrena ent După cum sugerau stoiciipsiho ogii au descoperit că auto supravegherea este esenţialăîn acest an enament. ionie l aces i do eniu este psiho ogu A bert Bandura,pr je s r emer us a Unive sitateaStanford În 983 î pre ă cu co egu său, Da ie Ce onBand ra a efectuat exper ent cu un grup de 90 de cic işti

ucrând a nişte ap ate de peda at E i a î părţit în pa grupuri u gr p nu a pri it niciun obiecti şi nici feedback;a t grup a pri it u obiectiv dar nu şi feedback al tre leagrup a pri it feedbac dar nu a av t nici obiect v; iar gpu nal a pri it deopotrivă obiect vşifeedback U ti g pa avut per or anţe se ni cativ ai bune decât ce e a te

KPP: K owle ge Po r Progr m P g u Cuno t EsPut C s tin lu F n is B n diNo m Org de it d i e d z unu p n d p ăt g tu ă el np iu . .

76



F ar a unor ob ct v ş urmăr r a ro r selor noasr c a ac stora n mot a ă să cont n ăm l

N uro o u Da a l man a s r c nt ac astă part r a zân n scann r c r bra car poat să

cân c va r z stă cu s cc s p s u a ma o ţs u m. S poat v a a arat cân ărţ cocr r u r a ă c succ s o or nţă hab tua ă aFo os n ac st f back ua a man cr că antr na oa să ş o t p t r a a torş a sug rat să tro c m ac astă t hno o n nch s

tru a aj ta p ţ n ţ să ş vo t a tocontro tat a a r sta p s or 5O t hno o ma s mplă ş ma nă ar ut as mp a

ţ n r a unu a aşa cum ăc a ant c Roy F Ba a Un v rs tat a Stat n Flor a u u ntr t n ps ho o a a to control u a x r ntat c o

cărora a c t să ţ ă j a a ntaţ t p cva săptămân n car s b cţ a ţ n t nţa a cmâncat a constatat că ac astă fo ă s mp ă a tos prv h r mbunătăţ şt a tocon o ş că ac st a to s tra sf ră apo n a t om n n v aţa or ăcânca ab să ş a m n str na ţ x m

urmăr t Baum st r a o conf r nţă ps ho o soT xas ş am într bat c ă r z tat ac st n am nt M a răspuns:

A ocon ro c io ează ca c i: exe c i rîlde o ă A a e exe a de co er că exerci iu

c m a ă o o e â a â gă ma decâ e(dacă e d ep a ) de e ă ămân e o e ea oco oEip ac că exe c a ea vo e or e e mde de o a oma e Ia ace a oco o oa eo o a e

Mu o u Rufu a exe ţ ulu p a t '



sa n A o pe a e oa dezv ă t ansferă n a e d en d a a r e dev a tod

n ge era

Cu c re eului

Au osup aveghe ea a deven acum o su să de nsp apen u o n eagă m şca e nu ă Eu cuan ca avânmo o foa e soc a c: C oaş e ea de s ne p n n enume e o Mem m şcă Eu u cuan ca ad spo ve od g a e cu ca e ş u mă esc consumde ca o ş de a coo pu su g cem a exe csoc a ă ş cea sexua ă emo e nan e e ex s ăap ca e de mă ăn d g a e ca e ne ev den a pe ca e e a spus n p e en m şca ea numă ă5de g upu

oa ă umea n cad u că o a p ac c n ş p ee o ăsn e de au ocon a a e e e nd v a e d n

punc de vede e come c a a e e ma pu n 7 deea aces e man es e una s mp ă: dacă \ e să e pe

ne e u e să a o a o da e a ona ă ş n cvo ă ceea ce Înseamnă să con a e eu să po vedea p og ese e pe ca e e fac ce e en damen e e u a e ş ca e sun o p e de e de v eme Sp

e de sec e oş s o c au ocuan ca o mpă ăşească a o a e u a e e an enamen u u

descope că a unc când fac pu ce p og ese e od ec

a o o ec ve p ecum scăde ea n g eu a e e ma pca e să se nă de eg mu e o a men a e ş să ede că e a E op e ă pen u o a o da ee ea de soc a

a e a asce smu u ca e es e foa e d fe ă de ce

78 v Muso"ias Ruf i xer iţ ul r c c



d asc smul im o c ş in An nam n u dlui M cha l s d a un m lu al ac s asc

ţ a d sociali a )Un om c a dus la x m v aţa d cu ca a u ui

Tim F iss c l ca a sc isS p mâna de luc u de4 eşiC u în4 re.T m s un maniac al au o cţ onă i

o oda ă n m admi a o al s oicilo con inţa sa S n ca d Googl a adus s o cismu n a nţia a moam ni T m s d sc i sin d un hack al vv a să a c m să obţină ma m m d cţ ona a sa d n c l mai mic mod că i D m lu l a do

n c a mai bună o mă os bilă cu minim m d o dAşa că a nc u să s au omon o să x im ns ş să d sco c nţ l ac să doa mă msă al g m b n să s nd c m b n ş chi să acăma b n Sc i l" n g s a ca ciţ u l am c ua d la vâ s a d18ani cu s 100 danal d sâng d n2004 ncoac n o i o da ă la două să

ămân mă ind o u d la s im a com l ă a liinsulin h moglob n ână a GF şi a s os omul b o im d uls dis o v cu ul asun ş

a m d cal ca măsoa ă o ic d a acţia ga vani

na ă ână a M n im ul somnului Bucă ă ia ş b a ma a ă ca o sală d o aţi din n s al d u g nţăoa să s n cam ana ic da oa ă ac as ă au omoni o

i a m s lui F iss să au o m n să vadăv nţ i dau c v a şi să ş măso og s lţ a obi c iv lo salO as d au osu av h s

s i lu Soc a hack ul o ig n al v i c a scă c a m bună ocu aţi n u n om s acţi n a vă sau a ac n luc b n du ă c a nvăţa şi a x sasă acă 9

Musoni s R f s � a t exerc l p F v ţ 79



F reş e, se p e rebarea or antă r nd sco cia se eş e an enamen u . Te o su une unu an enamen

guros doar pen ru ca s ar ţ ine s e îm og ţeş sgi admiraţia lumii sau n vederea al or sco u e e oare

care ar foa e d fer e de ţe u s oic or de a se an ena endo ând re a iber ţi n r ce aţ de a rac e şi aversex e oare Dar ehn ci e de au ou raveghere se o fo osi înegal m sur în vederea unor ţe u mora e in e e recumren nţarea a ma sau adâ c rea n ş i s e eş Mu

ozi ve de au osu raveghere s n roiec a e en u a- aju ae oameni s nving rob eme emoţ onale e exem

Margare Mo s s ho og c c de a In e a conce ucaţ e en u sm r hone num Mood Ma er care em e u iza o or s -şi moni o eze dis oz ţ i e fo oscerc co ora ce re rez n s ec ru emoţ ona De a

e a icaţ an reab e u a o i cum se sim iar du za oru in roduce o anumi d s oz ţ e nega v asugerea modu i al e a ve de a si uaţ a m Mo s:"În cazu n care m sur or e ara c eş deosebi de dma Mood Ma er ar u ea s e n ebe dac nu cumva

ers ec v ca as ro c sau dac ex s un al mod de a s uaţ a care e de rim Aceas ap caţ e es e un fSocra e de bu unar e care î oţi ur a cu ne ca s ţi exane e s ri e l un rice

Ma uţ n so s icat dar nu mai uţ n e cien es e uzarea alu u de era e cogn v Dac mergeţi a e

eu cogni v ca s sc aţ de de res e sau de anxie a e osib ca aces a s v cear s ţ neţi j al în care u eţ

s ţ neţ ev denţa gâ dur lor emoţ or şi ac e or vo rema e vedeţ cum rog e aţ şi s v creaţ s aţ ucares v rovocaţ de de e au oma e ncercâ d s dobândnoi obice r exac aşa cum Marcus Aure ius a cu o ac

80 , v. M s R f rtexe dţ pr c c



2 000 e ani Aţi p tea avea ob i l eprimant e a vă concentra mere a pra l cr ilor rele viaţa voa tră J lv perm te ă vă conştien a ace t pro t obicei şi ă I combate iapoi e exempl not n trei l cr ri e pe te zi c ev a m lţ mit (o tehnică pe care p ihologii o n me c al

e at facţie ) În şi A reli a folo it acea tă tehnicăprima carte inMed a in în totalitate alcăt ită in nota ipri c e împărat l îşi am teşte binefacerile e care a b crat in partea altora Ac m e tă ma m lte aplicaţi în carep teţi ţine ale TCC a e e a fac e pe m rtphone ( nele aplicaţii vă permit e a emenea ă vă împărtăşi

irect viaţa 10gată terape t l i vo P teţ iliza e amenea aplicaţii e cartogra ere a tărilor e pi t ca ă vămon to i a i emoţii e şi ă le co e a c alte ate c e at

e exempl c m e corelează i pozi ia voa tră c programe omn con m l e cool a activităţile voa tre oci e

A tfel înc t acă tarea voa tră e pir t e te apă ăto e vp te i ita pe tablo l e bor nă tării per onale şi ăve eţi că e explică prin fapt l că n ormi i cient a căbe i prea m lt pă ca e p te i ă vă corectaţi rec a ăvă prăb şi i

Mişc ea e a tomonitoriz e mi e p e e te o zi neintere antă a lo o ei tice c te ologia mo e ă Xenofon

i cipol l l i Socrate ne p ne că Socrate îi în em a c tăripe tov ăşi l ... ă şi ce ceteze e a l n l v e propria co

t e pent a ve ea ce fe e hr ă e bă t ă a e exerciţii era po ivite pen ec e în parte . El p nea că o c

a cercetat a tfel i gre ă gă ea că octor care arp tea ă ghicea că ce e te b n pent ă ătatea a m bi e

ec t p tea ă o facă el în şi .2 Filo o a a tică pă cp ne Cicero ne pregăteşte pe to i ăproprii noş i oc

tori iar te ologi e e a tomonitorizare ne a p terea ă o

8



facem. Nu trebu e doa să-i edem pe ex e i: cu toţ i pdeven expe ţ în p op a autope fecţ ona e.

Stoi m l şi po l

Stoicii au folosit f ec ent metafo a oso ei ca p egătpent Jocu e Olimpice. Zeii îţi scot în cale obstacole aşcu un ant eno de box ţ aduce unspa g pa ca să

adă cât de mult ai p og esat în p egăt e, cât ai a ansat punct de vede e zic, mental şi spi ual. Şi dacă veţ căacest gen de at udine stoică faţă de viaţă, cel mai p obabil

eţi găsi, pe lângă viaţa m lita ă, în spo t. După cu comenta isto cul Da in McMahon, ant eno spo t vi joacă aînt un mod biza , olul ucat odinia ă în şcolile noast ecăt e loso sau capelani. "Singu ii oameni ca e p ed

alo e în şcoli pa să e ant eno i de spo t , spunefapt s udiul eticii în spo t este un domen u ca e se dezvoîn oso a academică) 21 Să luăm lmulC a Ca P eun un m t adiţional de la Holl ood, în ca e echipa uneişcoli dis ncţ onale este însu eţită de a t eno să câşticampionatul statulu . umai că în nală, echipa pie de la

punct (scuze pen ndisc e e). Da , în scena nală, an enoul vine în est a şi le ţ ne un discu s stoic. Le spune "ce aţi ealizat oi t ece mult dincolo de bilanţul câşt gului pie de i sau de ceea ce se a sc e pe p ma pagină a sde spo t din zia ele de mâ ne. Aţ eal at ce a ce un i oam

ncea că o iaţă în eagă să găsească. Ceea ce aţ eal at e

acea ete inefabilă v cto e inte oa ă . Este o idee foa te ică spo ul nu doa ne ant enează şi ne dez oltă co pul, cîntă eşte ca acte ul, ne p egăteşte să ndu ăm sufe nţa

ezistăm lipsei de confo t să se ec pei, să întâmpină

82 \ w Mu ni s R fu ş a ex r ţ l p c



nereuşitele cu dem itate şi să e păstrăm tăria de caracter atâtî mome tele ce e mai bu e, cât şi î ce e mai re e. Pot ivcuvi te or ui Rudyard Ki i g i scr ţio ate deasu ra tnu ui ce a de a Wimb edo s ortu e regăteşte "să

ie t cu şi cu dezastr şi să-i at a fe e aceşt doim ostor Ne vaţă stoicism Ast i dacă tastaţi "steGoog e News e mai robab să găsiţ cuvâ t î ag

de s o t decât secţiu i e desau de o it că.

Cer etaşii şi Spa a

Î ra şco ii a existat de asemenea, o î to rcere a ides arta ă că ti erii trebuie să e i troduşi î societatea ad tă

r i termediu or robe de reziste ţă în aer iber Să ude exem u mişcarea cercetaşi or, i iţiată de către RobeBade Powe a înce utu seco u ix. Im eria ist convi sPowe era îngrijorat de fa tu că Im e iu B ita ic ma cRomei, c e a dec t credea e d cauza creşter şia trândăviei . Ca ea s re î tărirea resurse or s iritua e alB ita iei era să se u meze sfatu rege s a ta Lyc rg, cares us e resia i Powe "că bogăţ a u stat rezidă .atât de m t bani cât în b baţi sănătoşi t şi minte c

u cor otr vit en u rezistenţă şi cu o mi te bi e disci i ată care vede uc ri e adevărate e or ro orţii 23 Ceab ă metodă de a trename t entru tru i e şi m nţi e tri or cetăţe i era să facă ce ăceau s arta scoate i e co

a dr din confortu civi izaţiei şi că i e cont ro u să băticie Bade Powe sc ia: "Caracter este u uc u g

de format a u băiat între zid i e şco ii, o icât de bu arsistemu , deo rece nu se oate reda a c asă .24 În interşco i , am a s să m obsedaţi de "sig a ţă e i u se â gea e , e câ d c ra ter oate format mod adecv

Mu i u i a a x iu[ i a 83



în vecinătatea r scu u şi a p mejdiei Ac itatea de cercetaşca ş spartanaagoge, scoate pe b eţi din casa pă inteasc ,org n zează în "bande sub conducerea b ţ lor ma ma i şiapoi învaţă s supravieţuiasc în sălbăticie să-ş cons u ască adăpost i să ap indă focu , să prindă anima e în capcanş , de asemenea să i a ute pe ceilalţi graţ e or abil tăţi precum ofe i ea pr mul i ajutor, stingerea ncendiilor sau const ucţia de pod i. Scopu acestor luc u era unul foar e stoic:"S I a uţ pe b at s se b u e pe s ne să e descurcvâs ească în p opria b c » altfe spus, să privească îna nteşi să ş croiască prop iu curs a vieţii25

Des g astăzi este uşo să- ei în ze emea pe Powe l, pt u imperia ismu ş c ud ţenii e sale persona e Şi to uş , v tatea de cercetaş r mâne ăr îndo ală popular în rând let ner or ş în2007, mişcarea scouteri or a n ve mond alnumă a4 de m lioane de memb i din2 6ţ i Pent u lioane de ado escenţi a cercetaş este "p imu lor pas ma or spre

ţelul cel mai mportant d ntre oate să de bă bat adevărat după cum s-a exp imat fost secretar al pă SURobe t Gates în d scurs ţinut a nnual Scout Jamboree,d n2 10.Gates a spus "Trăi astăzi într-o me ică unde tine

sunt tot ma slab din punct de vedere c ş de soc etatea, ca întreg se o eşte într-o ignob ă uşurătate mora ăO

Ame ică unde în v aţa public şi în cea p ivată vedem z nceea ce fa mosu ed tor al st Walter L ppmann a num t odatdezast ul caracte u u omenesc . catastrofa s et D

nu în scouting .26

P ve tea l i SamEtosu spar an poate dus prea depar e putea să conducă

a o into eranţă fasc stă faţă de imperfecţi ea m nta sau

va ă Musonius Ruf s ş ex rc ţ ului p t



ică în v i sau n ricine altci eva (na iştii p edau istpartei în şc li e r şi se pare că s ar inspirat din prac

spa ană a infanticidul în pr pr ul r pr gram de eugenie)ţi putea prea damentalişti în interpretarea dată celebru

m tt limpic "Mai bine mai repede mai pute c' şi sajungeţi să ţi bsedaţi de fas narea "c rpul perfect f lsind rice stimulente tehn l gice sau chimice de ca e puteţidispune Cu siguranţă s icii erau admiraţi pen u tăria l r

zică însă cu adevă at admirată era tăr aJ rm a ,pe care puteţi dezv lta chiar dacă la fel ca şi mine nu sunteţi t cmaiCharles A as Un bun e emp u de t e de acest al d ilea geeste am ullivan

Pe când avea 9ani am un ad lescent zvel şi a e c dVanc uver şi-a rup c l ana ver ebrală în r un accident de scşi drept u mare şi-a pierdut abilitatea de a şi mişca mâinilepici arele şi c rpul reme de şases-a luptat cu depresia şi

cu impulsurile suicidale Ap a reuşit să ad pte perspec ivl s că asupra cel r ce i s au înt plat astfel încât spi tnu i a f st zdr bit dată cu t pul pune el jucat mulţime de j curi m ntale ca să capăt perspec ivă asupra cel r cmi s au întâmplat nu mă refer la curi în sensul f v l ci îsens l s c De e emplu mi am imaginat că sunt I v [pe

najul din ech ul Testament] şi Dumnezeu mă privea de sus şispunea «Or cine se p ate descurca în s cie a ea m de ă cd uă mâini şi d uă pici a e zdravene dar ia să-i uăm f l sinţmâinil r pici arel r şi a c rpul- acum să vedem din ce efăcu ăcăul n stru»

• În o g naBe e , f ste , onge , u e e p ţ o e t a ev zee e e o e a n ni a o l Jo u o Olimp e mo e ne în l aC us a/ s,

fo s "Ma te ai u , a e (n )* Ch e A a (nă u An e o il an ) p n pal l inven a o al

M s R f x ;ra 85



S s- ndr pt t ătr toi is spr pri orţ ord s upt u d bi ităţil s l trup şt şi olosit s d spr ndur nţă spri in d lungu nt i şi dur

un i d r ăpăt r ontrolului supr inilor. P ur ăst i- d t tări d s r int gr n so i t t şi

să i it z p tru sigur unor ondiţ i i bun p nto n u d bilităţi d V n ouv r Mi- spus: Unul dlu ruri ă tr g l i ult din stoi is st ng jr n vi ţ publi ă. Gând şt -t l Z non ond torul st

ul pr wblându-s p sub porti ul pi t t hi n i zuţiunii . S dus p nii p ntru ondiţii i bun

s d tr nsport şi s i ii publi p ntru p rso n l h ndi p din V n ouv r u t p rt l proi t r unor

b r ţiuni u pânz ut iz bil d ă r p rso n l ubilităţi şi dus p nii p ntru onduri publ d stinintrodu rii lor ontribuit l l ns r n V n ouv r lpnis ului p ntru p rso n l u h nd pu rit un lo nCons iul Muni ip l din V n ouv r şi poi n2004 ost l spri r l or şului

n dintr pri l s l r spons bilităţi n lit t d pr ost să s d pl s z l orino l r oni d n

Jo ur lor Oli pi d I ă să pr i dr p lul oli pi v d r O i pi d i d I ă din20 0 d l V n ouv rglu

t p s p ului ă n od b r V n ouv r l tril v ni nt p l i pr st s hior din or ş Sulliv n pr

no nul dr p l ol pi din p rt pri rului din orino lx t n r un suport sp i l d p s unul său u rotil p

l nvâ it poi ă ând st gul să u ur . Spun ă n vr p ti p d no pt n p r ăril din V n ouv

Ev ni ntul ost u ărit d ilio n d t l sp t tor i put ţi n ă v d p You ub şi ult rior S os

pit u p st5 000 d iluri s risori şi p lu t l o

F M s iu u uşi erc iu u i r c c



u e n re e e n p r e unor perso ne c znsue e e ce o en S spune: S ncer, nu con

pr e unu s e g rep un n re r e e zări u u eu e pri " Po e că n es e, r ră âne o

un o en pres on n Î uce m n e e spuseEp c e : A u c cân o i cul e se e pes e

e e i că Zeul, c n renor e lup ă or e pus să p ep un ân . «Cu ce scop?», i pu e să spui Pecăpo i să ev i un c mp on o p c" 7



4 1Se e şi t de st u i s e ţe e

"Am c escut n no du o aşu u C cago a î ce utu an" s une]esse u o ţe de o iţie d 37 d an " a u ca ie" nani 98 o ul c tadelei C icago e e e ta momentul şi ş -au f cut mele a a iţii bande e de s ad mode ne bande ecum Latin Kings, Vice Lo ds ş Gangsta Disc le

ân când au ajuns s nume e eci de mii de memb i "Liceu meu e a itu de bande To t m u e au loîm uşc u i Nu a m n a niciodat în v eo band , aşa c

ţuit N u m am ua la b taie, ent u c aş i da dema i Am înv ţa s evit buclucu ile, s ecunosc bandele dlo" n cele din u m , mama lui esse -a scos de şcoa

cu u îm umut ca s I t m a o şcoal va caş s esul med ului s u o ig na a mas î el su

em e amen volati cu ca e se lu şi as i E ucaţusese şi ea, u unoas inţii s i nu e au c s o iţ

a coo ic, e a u "t t c g oa nic , ca e dis ea de-acas

Dup absolvi e Jesse s a angajat la Bi oul Şe i luCook Co ty, Illinois În cele din u m , a fost numit şefa est ui, ceea ce l a adus faţfaţ cu mu d n e g ngste i

e ca e înce case s i evitecopi ie El sp e: e s ad ,

este joc mând ia ta, ca e ce e st atat cu es ect ac teuiţi la mine aşa cum nu t ebuie, înseamn c nu m especAtunci dac nu devin violent şi nu m n pustesc asup a înseamn c sun o m m lig Înt o oa eca e m s

Seneca şi a a de a struni per ţele 89



cod străz e ncă p eze t n e v t o re rţă o să c d ă şt sp ne e şi ieşe din e d că un nu peste picio d că n subo don t din Bi ou Şe u

răt espect, b hi şi d că cinev i tăi c e pe şoVeche st ăz , pot vit că ei , d că cinev te w

tunc trebu e să te iei de e d că nu eşti un pă pă ău, e îp ezentă n c u u

La 30 de ni s intersect t cu stoicis u M ntâ ntâ nit cu Senec , nt o c rte despre u nis , ce i ses

dă uită de către t tă său Cuv nt e u s u întipă t în e Er et c, inte ru, ăce n i cee ce trebu e I du n - i insu t u ând re cu v eo poveste ică pe c

tre să o cred " Şi perfec on t p ct c în c dru unude ntren ent stoic, p ed t de căt e un fost e bru Be ete o Ve z , oru Tho s J rett c e i deveJesse ento s u estru edi, edându-i oso sto că îc bin ţie cu tehnici e de TCC Atunci câ cev in ed u

exte ăce să i s ră n u esse, cest u să- supe rett ş să d scute situ ţi cu e te efon până când pusă jun ă o inte p et e ţion ă e Cân J ett i is să u te n I , esse şi con nu t p ctic de unu

u Încerc să c tesc texte e cu e u r t te D că inute ibe n t pu z e ă p c să tesc din Sen

Aure us s u Epictet Încă conspectez Şi d că se ntâce c e de nşe nzăe oţie ne t vă, ă duc c să şiport o d scuţ e r ţ on ă c ne însu până când ăsep ce su ete scă"

Trept t esse început să f că pro rese în stăpân re eis e

A fost o sit a i pe cân c a a a es e se af a a st ăd să- a e c espect să-i ac d p e

e o ă e a a e a ă etica stoică " si ea noast

F S s



să facem b ne celor a ş să-i acceptăm aşa cum u ", dsc e Marcus Au e s Dar în m ce j pe chez onam

m văzu cu cearcă să asc ndă şte cr car a mplu e ur e a tu că a ec t peste i e acor

rezumţ a de e novă e a e a nce cat to ş să mă

şa c am făc do paşi că re el după care m-am opr t iam e ag e u pe car -I citisem arc s A redim nea ă: Când e rezeşt n zor , s une că e icare a e a ace astă i of băgăc oşi ne ec noscă or a oga

eci t i geloş şi u su i S n as el pen u că u pot să b e e de ă Ş a s ă â t. am da seama că

u e stare de a ul D n p na cul ca e

a se sa e gâ i Şi t aged a es e că p o a i aşa că n m a ăp sti asup a L a ăsa pace

U eo , pune Jesse oleg lui potla fel de exaspe a ţi ai ga gste . pune:

L a au pe unu i e ad nc mei g i peAl en am c en i ă maşi i e e po i ie şi a n o s sp

ân et a g ca şi c aşf fost a e i io ceea ce m a fuer l. Vo am să şfac e gâ . În loc e as a m a

s â şi i i m am aşeza şi a nce ca să a a i e am gâ t a i di ul ace a a e ul n ca e vo eş

u şi i a sp N e o a de i e e ce a ipic pe

aşa se co po tă e e Şi a da ea e e e a e

P p a ti a toi , Jesse a euşit, nt -o oa e a e s se di e deas p a od lui st z p iv nd espe tu ş

a ea, de a e sese n o ju at n opi ie, şi s adopte umai alt pune e v ţat nime i nu e poate mpie

di a sau ust a Nime i nu poate i sau mpinge n şenie eea e st î ale devine alea M s mt ai d du mi seama de asta a în se pa e di i Î mexe sez. a est moti avut p obleme u stoi i e ş oal

9



oam n car văd stoic s doar c p d mers nt l ct aEu nu sunt d a nat ă o p soa ă ca mă, aşa că t b săm nc sc d n g u ca să n sto c "

Se eca poli a , ba che , guru al de oltă ipe o a e

Una n p l l c ă sp con ol l n t a occ nt lă a fost sc să căt L c s Anna s S n cc car a t t Imp l Roman în aprox mat4 î H ş65 H S n ca s-a născ t înt o bogată ş p t că fam l

b că ş , la o â stă frag ă fam a l a p găt t p tc ă po t că Da l a scop t cât n s g ă p t a s

aţa un stoc at omaA fost bolna c on c ma pa tn aţă, ch n t astm ş acc s s n c gaş d p

Ia a n pol t c an p o m n nt a xt m p cînt un mp con s d ctato n b n p c m C l gN o D pă c a n t un d sc s sc p to ca a st t gîmpă a l Cal g la S n ca a fost x lat d la Roma ş sp n că a fost c ţată aţa n m p nt că a atât bona , încât a g a s aşt pta să moa ă o c m în sc t t mpS n ca s a înto s la Roma a d n t to t ă î pă at

N o a ăc t a ân b n c împ m t ş , o m , a un l nt c m p t n c ş c ma boga oam nRoma Da , în c l n ă, s a c tat c N o, a fost ac zatd complot împot a ac st a ş fo ţat să s s n c dă

D a ng l ţ ş în fa a mo ţ , S n ca s a îndcăt loso a s o că p n a p m tă ş consola a

t p c p nt stoc aţ oman să în ţ c a sto c smS n ca pa să îmb ăţ şat c n z l n ob şn t ş s a f ld l p nt a s împăca c bol l s p şt ş c ş cpol cAsc s că loso a mod l ază ş const şt s

d



ea n orâ dui şt viaţa, călăuz ş pur ar a, ara ăr b s fac m i c r bu să l săm ăcu . N uucrur car s p r c î car c as au v i d u s

astf l d sfa d găsi î os " S ca u s s ae î suşi sfa ur s c Nu a î m ia c a ă d

s s cr scu ca p i icia şi a d ri să u d ucum a spus chiar lÎ să l a scris pis s ic prşi cu scuţil r s i p ru a i c s a dacă ses ră xipi rdus ră u c pil ri s s ră l viţi d a ă r ciTr bu să f s xp r ţă cu ul s ra s pr mdi tr scr s r l u gi î ri şi d s u d r ricS ca ma a s a ci câ d pă au să f s scrisd grabă p ru u pub c la g d câ p u a m d s

a Cu a ac s a chiar dacă s a pu a să u l a grap u r bu să I adm r m ca scri r Scr s r

şi ag d sa su cap d p r i ra şi au rcii u ţ mai tâ ziu î d s bi p ca lisab a ă: S

sug ra că s icism u S ca a r pr z a pr cipa a ţă asupra ziu ii d spr um a lu Shak sp a şi c u di S ca î u l di c l mai bu discur

sha sp ari 2

Sfatu le lui Seneca p nd cont olul eiS ca u a f s d ar u mar scrii r l a f s d asa u c psih l g şi i s l pri d m

î d s bi ria au, după cum m d a mar i u ţasupra d m i u m d m a g r ma agem

pâ ir a au c r u i S ca a scr s u a di r prucrăr d spr s ăpâ ir a i ăDesp e n e,p caa r dac a ca p scris ar că ascib u său fra N(is ria u c s m az dacă N a us i a mulţumit p

neca şi a t de a stru pe a ţelF 93



sfa u i). Pr ma ntrebare pe ca o pun sună ast el: es e con ro abi ă? utem să ne s ă âni pasiuni e sau e e edec anşează vo untar, iraţ ona ş incontro abil Cu sigţă, noi ave senzaţia că pas uni e ne scapă de sub controlOda ă ce au pus s ăpân e pe corpu nos nu pu em răsun bu on d n cap după care să devenim perfect ca mi şi ra iona i Dar Seneca sub i ază că ex s ă un omen , c ar a îputu episodu i e oţional, când avem de ales F ia es es â tă e o judeca ă pe care o e e asupra unei si uaţ iSeneca spune că deca a es e, în mod t pic, una de gen" fost răn t de către cineva sau de ceva şi se cuvine să ăr zbun" Se poa e ca aceas ă judeca ă să deve o obişnuad c nrădăcina ă as fel ncât nu suntem conş en de fapcă est o deca ă, şi nu un fapt obiectiv Dar dacă ne examină min ea aşa cum Socrate ne-a nvăţa să o face , pu evedea opini e care dau naştere pasiun or noastre şi pu em sdecide dacă vre să accep ăm ace e opin sau n

Seneca sugerează tehnic de s ăp re a riei pe e mensc rt şi pe e men ung Pr ntre punc e e e pe er en s cn pri u rând, a ă care ţ sunt ac or i de c anşator :

băgă de seamă ce ume ne provoacă n mod deosebi No oa en sun răn n ace eaşi punc e; aşa că treb ie

ce par e din tine es e s abă, as fe ncâ să i poţi ofer câ

u ă protecţie". În a doilea rând, atunci când si ţi că se asăcea a roşie, ia ţi un me out" un răsti p de odi nă, dupăcum se expr mă specia iş i n contro riei: Ce ai

eac a riei este să aş ep ", scr e Seneca, as fel ncâ pnea a ă pe care o s eş e poate să se s gă, iar ceaţa c re

n unecă n ea poa e să se r sipească" În a rei ea r

nce rcă să zâ beşti, n oc să e nc : E resia feţei ne e re xa ă, g as a do o , paşii cât a măsu aţi pcâ e puţin, răsă uri e exterioare e ode ează pe cedin ăun "

Floe v S n ca şi d stru sp r ţ



Urm a ă a oi ă di cutat rob m tructura ma u . u t ocia şi c m ortam

ho ocio o ii vorb c d r co ta iu oci ă car r uăm obic iu i bu şi r d a c i di u ) Î

a mă ător S ca cri icii mişcă hoţ şt şiri dd c i a aţi ri ajmă. Aşada du ă cum timo mătr bui ă av m rijă ă u tăm â ă tru u

i f ctat c a d di rici a bo ii ... tot a a ri or bui ă dăm at ţi caract ru ui or . A a că dacăţicr ază rob m u t co ju a d oam i ioşi (d

şt dacă şti o iţi t mi itar au d ţ ut i ua a t foăi t rac io i cu oa i ira cibi i . t rm mai u

bui d a m a ă foră adâ c şi ă d ucturăm cauco itiv a mâ i i oa tr . S ca cri N vom m

ă i m dacă ă tră mod r tat faţa oc i or toad f ct mâ i i şi formă o ud cată cor ctă a u ra Noţiu a c i t mod r tat . Tr bui ă combaînm d repetato i ii ţia car duc a i tru că ao i ii c a au aju ă rădăci at şi abitua Vobic iu tr bui ă ocuit d u oi

a di o i ii abi ua c a ca tr buicombat m t cr di ţa că cad ă ăm au că bi ă i m . ut m â di că a t ă a radă i

t c va viri brav şi ci t. Tr bui ă u m ria acuzaţi or şi o v d m aşa cum t r a itat . Î rrâ d cum arată a? ată roaz ic

re de o cl pă br ală ş pr gă pe r ă p dsângele s- scu s oc ş s p ăş t o n ăcă

eca ă sânge c ene e ate cu oc când neaeş n o e câ ng s ş ncre e nte sea ă ş s e d n lor ce clăn ă e c ş c m om

mănâ nce pe c ne a . . ăga de se ă osne u nc e.

;



ă a a r p ată p e t res ra a gră ă g ete e adâfre ă ând vor irea ied ca ă de răc e e ite tre râ de. F are e ă a ce crede- ă o erăo pr ve te ai

doasă decâ o c pr e f acăra â e .. 4

Astf d zb cn n s nt n m s ngăto c ss m n o nd d s c l ă t bă l ţ

n ţ d f f c f ct ză ch ş socmoţ no st n s t ch st n t c toţ s t

con ct ţ nt no s f l nct ş l no s n o s ot sănf ct z co l o t c, m s d că s nt m ol t

o m n nt s m ă t (N o c s m l d n o mc m o ţ nc s m m l n m cn b n C g l o nc t c s cto nt g d s ct to d nColoss m să nc n nă s mânc d sălb t c ) Soc tăţ nt g ot d o t d nm nt l lo S n c not ză că o d m nţă d nco o d c ntc nd n o soc tăţ l s f l ncât c st s l nsc m n m t n săb t ş ost conc t ă

ăg z t m lt l b c să s domol scă ână când md z st l f c să s ăş scă t c t z nţă

stă x m d c st g n ş n m no st

S e an e exa e at de op miste

S n c s g ză că nc o c cond c st o t o x ct ţ xc s d o t m stă mod l

o o c Sc :te raş ic t raţi e ot ceea ce e et ece c

er ţei aş e tări r st e i ce t e te si g r l iv

F S n ca ş a ta d a t u is r nţ



a e î afa eri e i e ne un e e aţi d ni e f eazu r e eni o edinţa a e a re e ane e eaz e

e a î eb , e a â re e e e d a ea d a i orPe n e a ep m sau, î or e az n n aşa â d e oa e ea a d n auza e e i e i i

ho âm nu eb ie m lovi ni i m a de o r ; î adâ u fi are d r o adopre a e a a fo o ea prero a ve e dar d p na o

F a a e ceva nfant l al ntat ş ne ecunoscăto . Lo

ţ pămca un cop l atunc când umea nu adoptă ed at pespect va noas ă egală Ne gând m a ceea ce lumea ne de ă ma deg abă decât la ceea ce no ocu ne a ăcut să aveneca spune ate u său destulă asp me n e ca

este cea ma ma e slăb c une a ta? Ţ ău socoteala puvaloa e pe ceea ce a plăt t, da m că pe ceea ce a înca

Pe soana oasă este foa te sens b lă faţă de tot ceea cedato ează lumea ş o ă faţă de tot ceea ce a p m t.Dacă aşteptă le h pe opt m ste sunt una d nt e ca

p nc pale ale e , atunc leacu este să ne cobo âm aştle, să înce că a le aduce ma ap oape de eal tate, a

ncât să nu ne ma s mţ m me eu t ădaţ de lume. t

înce că să vadă lumea aşa este eal ente, în loc să p et dă a se confo a spe anţelo sale. În exe c ţ le lo sîş eam ntesc cum este lumea ş la ce ne putem aştepta dp ea e eneca sc e că omu înţelept "se va as gu a că nd n ceea ce se înt plă nu v ne pe neaşteptate Deoa ece pv nd îna nte căt e tot ce se poate înt mpla ca ş cum ch

va întâmpla, el va atenua atacu e tu o elelo , c e nu aducn m c nep evăzut celo ca e sunt p egăt ţ ş n aşteptada v n ca n şte lov u se oase asup a celo ca e sunde o ce g jă ş se aşteaptă numa a b neface .6

S a şi a a e a pera ele F



S oic i în ea ă să eva ueze u o h limpez l ea îa etrăi , as fe î câ e e să e eaş ep a e. Tsp e e eca î mpe Des u " egea e asp

eî f â a d cap să vom î d a s e ţe m eme a e. Soa a e a is ov p c j oace v o

c de oa e: pe va m s î oc ... pe î vp e î a . pe î va a ca go î ma ea cea schbă oa e.."7 oa va ă ce ăţ va seca ocea e va a a

â ... de ap ea d s ge î eg p a e e ga so e îgă eg e sc pa e pe ă î apo î spaţ pâ ă câ d îce e d ă î eg ve s se va s î -o ma e

ag aţ e (o c a a c edea s o c ) doa sp e a se ao as e î câ î e p oces să o poa ă a de a capă

î j oc aces haos se a ă o "Ce es e om ? U s ab evo c desp a ps de apă a e î s a ea

a ă avâ d evo e de g ja a a exp s o Des pe a aces a să exe se e m chpe p ma a ă să ba că

Dacă s ă p ea sp o cu a â ma ău. P sa a s au uc e sp s o c a e î a d aces e o a â de abs d ca a e e e a d p c a p ose a e d o sup aes ma e a pu e o oas e de a

ceea ce v em Şi pe so a zea ă ceva pe so a . Ne mâpe v eme sp em "Cum de m se poa e î âmp amiea aceva! Da u se î âmp ă ţ e. e î âmp ă d a . Ce da c câ d c eva e a ea ă c g oso ă e? Es e î s g o s ă "pe so a ă ? Nu eapă a . Gâ d vă a

Jesse, ca e s-a p a â cu e . Jesse e ec ea ă as

a a e ace e pe soa e dec de că de ap e oca . Es e î o dea a moj A a că a e a ep apa eau să se poa e a e decâ go ă e e es e s ce vo

expec aţ e h pe op s ă. Ş a e s a c e d

98 ş 2



cu res ulrasei omeneşt . Te poţ În ia a un i ând oa eniisunt ne h bz grosolani, n ompetenţ , ego şt nepol tş aşa ma departe D e n fapt că oamensu tadeseori toatea estea ş âteodată în mod ro Aşa ăpregăt t p tea,de asemenea, să-ţ re nteşti tot t mp l ă î s ţ ostarogant nere nos ător, bădă an ş ego st D pă a eea s gere ă Sene a, poate ă ve ma to erant aţă de greşe i e a tora Treb e să re noaştem ât de l m tate s nt raţ e şstăpân ea noastră de s e ş ât de gre este să ormez nad lt ma ur rie ene a: "De e to ere omportament l

lunat a nu om bo na , vorbe e tâmpe a e nu neb saa ese e apri oase a e op or? Pent ă, reşte, se pare e n şti e a [Pr n r e] să do ed m ma m tă bdeţe un aţă de e lţ 8

O mismul st k

V nea sto ă as pra poate să p ă dest de tra ăŞ ntr n an me h p, des gu , este ene a a ost e m e a tor de traged l Rome , ea br tală ş haot ăpe are o des rie în p esele de teatr ş în p o ele sa e se aprop e de mea pe e h espe e a ea să o gră eas ă atâr în p ese pre Rege Learş Ham t. pecta o tragera pentr ene a, a fel a ş pentr Ar stote , o for ă deterap e în masă, un memento adresat spe tator lor a eea ese poate întâmp a ma ră pe l e, ast e în ât, at n d

es de la teatr ş se întor a v eţ e or p ne de răs ăţ vantea ş ne o tatea lor s nt g d te, ar e în aţă să e renos ător pent eea e a Ne sp nem po eşt atastro e

a să ne pre ăt m pentr v s t d

Sene de un r n e



Pe de altă par e, s oici mul a v zi e foart m s ăpra ieţii, eoa ece toic i, aido a a to şco i din tradiţ a

oc atică, c ed că nat a ne-a binec vântat c conşt i ţă aţne şi voinţă ibe ă, şi ace te a i ne aj tă' că ne te

adapta ricăr r ci c tanţe pent a dobândi fe ci ea pepă ânt. e câ d indi d ib d e te in exi i şi dog at c

n p etenţii e a e, o o e te exibi . E ş e c ă e c să e î covo ie odată c vânt Stoicii c edea înL g so idee e igioa ă pe ca e o vo exp o a ai adânc ecţia dep e He ac it.L g sul pe ca e toicii î n e c neo iD neze sa Ze e e o inte igenţă co ică di ină ca epă nde eagă şi călă ze te toate uc i e E te " a e e dijo a nive i g aţie că a tot e d eaptă p e ceab nă ta e po ibi ă. ent a jiL g su toic n t eb iedecât ă şi dezvo te aţi ea şi conşt inţa o a ă ca e e te f ag ent din D neze , şi ă e fo o ea că de ea ca ă eadapteze indife ent că o ci c tanţe date i de cătreL g sNi ic n poate ta în ca ea ace tei i i ni ă ă pe i i ea

oa t ă. Ob taco e e doa ada gă co b t bi pent a ăvi t ţ i toice. Ei p ve c toate adve ităţ e ca pe o p obă exe ciţi d pă c e exp ă eneca 9 De tin poate afecteze n uc e exte oa e că o a toic i n e atie nicio va oa e o a ă ci deg abă ca tă fe icirea şi î p ini ea în a e idica dea p a De tin i şi în a e p ta cd eptate Ei n fac a ta de d ag ei eînca ă i e ( p edeo ebi e de p atonicieni tocii nt ci dat de et cenţi înche ti ea vieţii de apoi), ci înt cât con ide ă că vi t tea îşie te ieşi p op a ă p ată do a b oaştei ţe toa e, ei

e ag din faţa ce o exte ioa e şi îşi gă e c fe ici ea în ceea ceMa c A e i n ea citade a inte ioa ă a et i Şi înt cât c adevă at va o oa e n t ca a ca ie a a

ep taţia ci e , ni ic din ea exte ioa ă i poate

I e eş t ea t e ţe e



răn cu adevă at. Dacă v e ul le nsul ă on a ea e surea me te vă ăma : s s c C e thes avea p e e de g oasă ş d sp z e a â de b ev a e, î câ d s

-a p ec "Măga S cul accep ă r ce sul ădcăst ecă m c p a e vă ăma s et î fa ă de p p,

v c p e ca e mâ a Ş s c c edea căg su e eş epe î câ c ţ avem s ete a a e U vers

ce a e te c ectată uc s p isş to s tem cetăţesă as fe î cât avem da a m a ă să e s p tăm î e

d fe e de g pul et a sa a a a ea d ca e p te a c mp t t aceas ă eve e ă î fag su uin î se ă că s c accep ă c pas v a e împ ej ă e pt ce d v emea .g suas g ă că se a a je ză câ sep a e de e î ce e d mă da ace p ces c s c p asă p es pu ă ca să p ş ch a să m pe d ep a e

Soc ate Caf Bagdad

văz t î ec a Ep c e că US A my se aze ză teh c de T sp a e de s c sm pe a p eda ecm a c ajul î fa a s . De fap î a e de

p g am mp ehe s ve S d e F ess î009, a aame ca ă e eda deja s c sm m a peaj ta să ez ve a m e p b eme de ech ş de stăpâ

e a e p ac v a ea ma u Th mas Ja re t m esse. F st memb a Be ete Ve z , Ja e t a p

a ma a î 1993ş s a p egă t c A e t E s să dev ă c

e P e med s e t s a î â cca e s a pă m at ăgă decâ T ce za ehce e dâ d ce efe ă a v e, a e, dat e

va s ce.

S n c ş strun ţ lF I



Câ a z c D ea Ră b d I ak J ett s-a Îî a a ă ş s-a ep asa î ak de a t c s mW Res e c d h v g [ a Sp a ă ş B ăL p ă ) O a e t avea să zb a e ca să ş ţ ă cca ăţ s a a e p ak sa t c ţ d

be t d Bagda pe ca e a p ec S c a e Cafp eda ă a Sp t a ă efec ve î s mâ d1 000de m

a î văţâ d eh c c g t ve d CC c mb a e d Ep c e , Ma c s A e s ş Se eca a e t m a p e ac v a ea avâ d ma e g jă să p ec zeze că ps a e sa e ma deg abă decâ a e A ma e SUA p

F s s c e a ame de me exac aşa c m sdaţ a e a ma c s de Rez s e ţă Sp a

p ă Am c s a a că m a eacţ eazmbaj s c a v ţ ş da e pe ca e CC

Ma a ea m a pe ca e c sc s a î ama c â d mâ aţ de se t me a da e faţă de padecâ d m ve c me c ale Ş e ace deea ea c S a p ea ca e să ş ce î seamc sm da c ţ a văz me p ec m]3°0, ţ a văzG adiat ru "( a e t î s ş pa e să îmb ăţ şeze deea e

s a ce a ăzb a e pe b aţ d ep î sem e e a a e ma e

a e t a î ce ca să a e eze pe s daţ să e î c " s ge lă c ca e s pe ega ve ş spe

a ţe e aţ ale De exemp s da a ve săa Bagdad mâ s d p c a c mp ame se ge

să avâ d se zaţ a că a f s a a c ec de că e aces

Se p ea p a e să f s î -adevă aşa sp e a e t "ace s epe a î a « anu este re t»A ve ch a cC d de a e a s b ţe l , a t â t pe masă ş a sp«S s pă a pe e că e a î ă ţ mea c d. ar trebuisă

02 r des r s a e e



e la înă ţime» I am spus că e ca şi cuma rma c ecarecreştinar ebu să e s nt sau c orice maşinar trebu să

earg Se poa e ca noi s preferă să e astfel dar pusi p u nu e c u Aşa că reb ie să te aştepţi a asta pregă eşti pent u aşa ceva şi să rezo vi situaţia J rett rmrea să i înveţe pe so da "să se aştep e a adversită şi greuşi să se pregătească pent u ele, dez o tându şi curajul în fasorţiişi tăria de caracter

Spune e

t t -văsă su er t ta văsă ă oară A so anseam ă să su e n o oa e ar măsură a nstru ţ e u e a o a să a ută să e e ăt r eten d a eu a ar e n S SNAZ o e

rus şt ] ă a an r na e e e e asa n o u noo os ş , n u u m an a urse o s amă un a e ş sân e o re u să se âras ă r

n de a e e ur ă ând au a s Ce e a ş a văş au u ăs ra on e rarea m n u mome esă e aş adă emo o ş să j eş ş s ere ş u o u mo or re u e să o o e

â ve n ru ău oa e s e n sa a u ân a a a e oame să su er ş e u să es e

a a e ă

Spu e Jarrett: "So daţii au ne oie de o oso e care să dea puterea de a s feri şi nu n mai de a priv to ca ps fe inţă ci ca pe o formă de a şi serv ţara. Treb ie să desc că viaţa mea nu este a fe de i port ntă pe cât este apărarea patriei Trebu esă cred aces ucru, iar dacă nu creda unci ă oc de a m ităria Dacă oso a ta nu dă rezuîn ce e rele situaţ a ci renunţă a ea acum pen ceste o oso e de c fenea Starbucks

s s



ov st a C s

Un alt padawan' al ma or l i Jarrett este hris Bren , pompier de de i din C icago care predă tă ia s eteascăstoicăî cadr Se iciul i de Pompieri al SUA. El sp e cstoicismu -a ajutat să şi continue activitateaî e e sit ade a dreptul a matizante

Unu d nt e p me e u u pe a e e în e a Seompie es e ă atu â d int i înt -o zo ă in e diată t

m te ă nu a ea a ea p ob emă eşti a oVe edea eo u u o ibi e t ebuie să ai de a fa e

d obi i a şi m b i mo a e a u impa t emoasup a s s emu u ne os simpa Es e f es asent ment de eg et at n ând s o i di o ăd e un

ap e a i mo t eşti p o a il u neadap a he a nu este oţ i i să e unoşt ă nu ai i un on ol asup a a ee

în âmplat de a a e ui ă eţel numai as p a a eea e sa m Aşa ă ămâ o en a asup a m siunii ale şi a da e le iei pen u ă a ele de i ii po să î sem e dife eia a sau oa tea e o lal oa eni

parte din stăpânirea reacţi or emoţionale sp e Chris

rezidă în contro l sper ţe or ta e Treb ie să te aştepţi să confr ţi c moartea în timp l m cii ta e: "Noia acceptat x şi prosperitatea vrem rilor noastre ca ind ceva normşi n mai rec oaştem că moartea şi pr va ea s t normapent cea mai mare parte a mii Majoritatea americani on vor vedea niciodată copi m ind, dator tă bogăţiei ş

av s i te no ogic din societatea noas ă Nu credem că esterdinea rească a cr ilor. N ne imag năm nici că şi

P d d d p J d ( t



om m i recem aptu cu ederea Ni scoatemmintChris sugerează că unii oameni se nro ează n Se ci d

ompierif să şi dea seama pe dep in cât de peric oasă estaceastă meserie Ser ci de ompieriSUA înregistreazăan a de răniţi în si ne mai m ţi decât a a t A nata SUA în toată campania şi n cea ganistanChris sp ne Este o meserie peric oasă şi dacă o a

ntr n anumit moment ei sarşi Într n pat de spita Dacănu vrei să accepţi această probabi itate n e nimic de onoraîn a spune «Meseria asta n i de ne» Da dacă a egi acemod de iaţă at nci treb ie să ţi menţii a egerea c aat nci când asta Înseamnă să- rişti iaţa

Ser ciu de ompieri a ost s gerea ă Ch is î stareşoc d pă e a pierd t343de oameni pe septembrie şi a reacţionat adoptând n no motto oată mea se Întoarcacasă c scop de a preven decese e nenecesa erând

ri e pompieri or oată ea se întoa ce acasă este dmenea n me e nei noi sim ări comp te i ate a enament pe care a in od s o Ser ci de Pompieri pe

a i ns pe no i pompieri ă ă a i p ne rea me te în di i de risc Da sp ne C ris

u e poate ndep a u otu o e al me e iede pomp e mo n med e e a e an Se poate i t eme eu s edu a est m da u ve edu e odae eptând az n a e u s a ma m te pomp e i

e d ate Ado ăm dev ză d m să eş eze?Î z le est e avem end n a s um m m ile t agi a

alege s ş iş e vi a u s ând is u i e a să aj te

at n n este m a e agi ă es e m a te e ă Adep mp e a m t Re ent am av t p e de en a n ân dede an pe me a a e a n în

lăd e în ă i a s alveze ăt ân s a n



să î ae p� a p� ea [fe o e u s p o u aâ s u az� gaze î o î � e au e a , a e xp opo b us ş a poa e � o â î ae Da a a es ă s

î op a ea a ge a o e ă P e a eas a u eoa e ag ă es e o oa e o ă C ă o ba esp

ep a ea a � o a o e a sea ă ă es� u , u ea ă să u a i u e ş

o ie v. D po vă sea ă ă � eş f e a e z u ofa ă i se oa e î â p a eva a ă âi pes e an

ă a â a s� fa i pe a v e ă e fa N l � a � să o gea op ă

Stoidsm pen ru s de a e

Aşadar ace ta e te toici mu cu tot rea i mu ău cat şi pe t u mu ţi di tre oi u mod de v aţă poate

eî ricat ( taţi puţi u e ă epicurie i Ne putem î tdacă o o e atât de p ete ţioa ă şi i di dua i tă

reodată dame tu u ei comu ităţi De apt o comutate icăînceput ă e ex i dă î u timii a i o i e şi o

e E te e ome cu totu u î i toria toici mu uiumea a t că exi tau o e puţ e orme com it e de t

ici m î a ară de câteva şco i şi de o reţea de prie e i ccomu cau î tre ei pri cri ori o o ce Comu itateamode ă are ava ta u I te etu Î999 u o t o ţer de

up a eghere a e i erări or co diţio ate di Sa Diegoume Erik Wiegardt a de chi u we ite umit the Sto

Regi t care a deve t î ce e d u ă NewStoa comra â d ute de toici di toată umea ă ia ă a umi ă şidec are toici mu î aţa umi E a mai î ţat şi Y oo group care î că merge precum şi o şcoa ă toică o

s



de seb t de popular r dur e ase ducăt aree cact r a ă e â a se v mpe u A gan stan

părţ ş este acu popula n â d e na e SUAalcă pe me e mper u Br tan c Da este mpro

sto c sm să de nă o re g e de mas este o oso e deraţi a tat ps ă de r ce tua ur să bătobol şi itu Ea se adresează nte ectul n oc sş la emoţ precu creşt n sm acesta nd motivucare gâ d tor l v ctor an Mat hew old a crezut că estepotr t n ai pent el te e când masele a nevo e de ce

ai emoţ onal Sto c sm l s-a adresat adeseo el te pce de a Cato Seneca şi Marc s A e s până la Fredce M e B I C nt n (ş u sună nep a ) ş ch nez Wen J abao care spune că a c titMed taţ lede peste os tă de or '3 D e de notat că n c d nt e aceşti t c nu a ncercat vreodată să răs ândească sto c smul p ncetăţen să Marcus A el us ce a pute c o al sale şt a cât de g e era pentr n ns să cons tă liber

ractice sto c sm aşa că e s a mpăcat c gând l că n poate mpus c forţa un b c ostil

d sc tat n această ecţ e des re v t tea acceptăcăt e sto c a e tăţ lor vieţii ş a ada tăr la ele. cea

t te oate cu s g anţă ut lă ş sănătoasă Dar putem arg ente ş n f voare eada t r m te d ntre mavantaje ale c v zaţ e rec eno a sc dere a mo tal

nfant e n d n - r ncă ăţânat de a accepta °1e aşa c su

Ş tot ş cu tot fata ism ş p tan s ul or oso

stoic u lte uc ur de fe t În o da sensu u mst culu dre t cineva ca e şi re ă emoţi le tate sto c au o nţelegere p o d a modulu n care se ne ţi le ş a felulu n a e pu em n s le e ri c

08 a a s s a ţ



transformăm. După cum a scris Ma tha Nussbaum, an istoică a emoţ or "posedă o subti itate şi o forţă de convgere ne depăş te de n ic di această sferă tematică în istor

loso ei ccident e 1 Graţie in uenţe stoicismu ui asTCC, mil oa e de oameni ca mine au bene ciat de ideile de tehnici e stoice de tr nsformare a e oţi or Putem ăadoptăm ţe u stoic de-a atinge o detaşare tot nepasionIă faţă de cele exterioare, şi nicio terapie nanţată de cătreguvern precum TCC nu ar putea să promove e vreodatăastfe de terapie extremă dara bene ciat totuşi de înţelegerea modulu cum se nasc emoţi e şi de fe ul în care e psch ba Numai câţiva stoici intrans genţi urmăresc astăţe ul de a deveni comp et e iberaţi de pas un Mai răsp tă în prezent este po iţia aristote ică potrivit căreia reacţiemoţion e cump n te faţă de ume su t adecvate şi fo osre atât timp cât nu e găduim să se e e în tu burări emon e cron ce Majoritatea oso or şi psihologi or de apde asemenea, credinţa stoici or că v rtutea interioară este pdeplin su cientă pen u fer ci e Ei preferă po iţia aristotepotr vit căre aunelelucr i e ter o e sunt de obicei ecesarepentru o viaţă fericită, precum o fami ie iub toareu cerc deprieten un cămin decent o ca ieră sa s ăcăto e şi o s tate iberă Astfe î cât, dacă pierdem aceste lucr i,a fostefectiv vătămaţi, confo m ui A stotel Aceasta înseamnumanitatea este fragi ă ne putem pierde bu ătatea în u aunor acc dente e dest nulu tem distruş de o catasnu numa materi ci c iar şi mor şi spir tual Acesargumentu pe careava sează artha Nussbaum î cartea ei

ra l tatea bunătăţ .Şi, ne ndoielnic, ea are dreptate S răcne poate dist ge caracte T aume e ne pot dist ge carac

te nsu ta neg i area, războ u ş bruta itatea nene pot distruge caracter Şi totuşi, eu î admir pe stoici, ca

şi < 09



accent ează n n a f ag tatea o a a an tăţc aj e în faţa so ţ ă ia sa nte oa ă capac ta nf nta ce poate ai ă c de itate s dăto . Este oatit d ne ez ată ce ai bine poate de poe d n sec

X X ea n ct s de Willia E est Henley caîns eţit pe Ne son Mandela de a ng n e o ilo săde te niţă

in noa tea n a e a m m ve ea be a pu u i e po i i une te ne i t t

i o ei e a putea s fie mu meent u a me f et de e u erit

e ntâm a e p i s n ghea eu am ov t ş n am ipat.ov t de eno o -nve ş a e

t de sânge da ne n ovo a

o o de a est o de a mi ş u giee n e ede n ma G o a umb ei de nedes at

Şi totuş ameninţa ea an o e au s v e af ş m va găsi ne nf at

on ea ă n a o st â tă oaŞ u te a e s se e ăbo e

sunt st pâ pe a mea soartăŞi oma dantu su etu ui me

0 Se ca ş t d st u i p ţ l



L h B ff f

E CUR ENI'Lapte, măsline brânză

St d l H r u d

PITA ORICIENI:Pâi e miere (fără fasole)

HERACL CIIa bă

PLATONICIENI:Bu et comu

PL TARHIENISalată Ceza

ARIS OTELIE I:Ca acat ţă disecată

S OICStoicii sunt r gaţ să sară peste lu ch

ă ă să facă ă ăboi



5 Lecţia de prânz:I UR ŞI ARTA DE A SA URA L A

Int u în ademia Idle * d n Westb u e G ve ş ns eb b te t e t � as ste t m fe eb it este i timpde la s b l apa e i d m t dest l de m t t l t� î t n stum albast u ş pa t f ta di a Ob sp ne T m dgk ns n f ndat43 de ani a A ade ei T ma t geam n i de s mn

e entei e aşte a f s f e ant e în v a m de nî t ep i z t a în e at s în in eze ş li l e dunde ameni bişn i i p t s e ad ne s m nân e s bea şa ta vie ii exa t aşa m bişn ia s fa a Ate a R mş in a te u na di t e ş li e de a est ti este A a

a e T m a des is î est L d n Ed eşte a a ade ia l uis mbine mzetu l nei afene e din e l l a l X I einvestiga ie fil i � t n t� p a ti at în ş lile anti eA i t tel Ep u şi a e t E ab a la n e t şi A a

a ti î t ens b n S pt mâna t e ut a efuana za e S pt mâna asta b ile e te de e t mand

disp ut (A adem a up i de şi lib ie) şi t tul a e în �

p la pun t pent u emina ul f fi din a east seapi a e a unei i afa e e te mu n g ea E t e

m da afa e i e l al e u nt î ma e ami ale şi de ane bişn ite înt e de i ituate în mi l ul l

Idlerîns am n ş, t v pi -va ( . )



Noua şc ală de loso e a u Tom est ce ma recen r ment dintr-o car eră s dător de neconvenţ ona ă. De a"car eră es e, probab l cuvânt nepotr v t "Car era dee de mare efort , a scr s Tom "Es e o năpas ă a c a m jloc ' După ce a s ud at loso a la Cambr dge, gh n lu Tom au început cu un job a un z ar de d n n că Londra Un job de es ab lA trecu de a o v aţă t hn ă de s den de petrecer ş pu k rock la obl gaţ a de a se da pa la0 0 pentru a face nave a la serv c u ş a ş petrece mai mare pa e a z leî (ceea ce se părea lu a ) un b rou

posomorâ ş l ps de su e , n care anga aţ nu avea d scu e între e Pr v nd în urmă, el îş dă seama că era, "n ţel nfa ua după vers ate ş că no să a ga aîncercau să I ma coboare pe pămân cu un dege sau do Cu oa e aces ea exper enţa s a păru a rauma"Ţ n m n e că m am dus la păr nţ me ş am zbu p âns , spune e "La dou ec ş ceva de an rec per oadă zbangh e F ecare es e ngroz de eşec sau d dap are Până ş pe recer e au aceas ă or b lă d me compet vă:«Tu ce fac deocamda ă?» Pe atunc , oţ pr e n me păreau să a bă ma mul succes decât m ne E c lu încercau să evadeze d n oror le v eţ de la sfăc du ş de cap în weekend, dar rez r e d n extaz accentuau m zer a de lun În ce e d n urmă,The M o a pus pe l ber, dar, n loc să e dăr a de aces eşec, Tom ho ărâ să ş cro ască propr ul d m În995, a26 de aîn nţa o rev s ă al e a vă,d r care celebra e osu

generaţ eX

de a eş d n compe a acerbă ş de a duce o v de plăcer crea v a e ş apat e pol căE osuld era unul arh s , dar promova un soi de ana

h sm care nu amen nţa pe n men cu v olenţa Rev

F



con nea tl r de ge "Cum să sa văm lumea fără a-ealme tesă o a em şi Lasă te pe spate şi protesteazăMetoda ea mai bu ă de a zdrobi statu , s ria Tom este să

ignori şi să speri ă va dispărea > A pledat pe t abţ ere a d

lavot pe t plata a ât mai pu e pozite şi pe elib raea de s lavia a iară a ipote ilor şi o durilor de pe soate a parte di o sp aţ a apit istă e urmăreşte aa esă e abţ em de a plă er e lipei preze te de dra pe

spe tivei î depărtate a u ei eri iri v toare �iitoru eso st t apitalist , de lara Tom Su tem umi ţ ţ

termedi ideii ă î u a u t mome tv itor lu r evormerge mai b e Dar, de ât să aşteptăm z ele glorioase e pe siei să gustăm plă er e a um rebu e să mu im p n u put ţă să e ăm ât mai m t statu şi aristo rsă sorb ât putem de adâ di upa v eţ desigur f ă perm te î să i iu ei plă eri să devi ă adi vă Cheia u

să re ţ la plă eri i să e stăpâ eş a s ris Tom FIdlerera d start o s a ie ombi aţ e de j sm estydezvolt e perso a ă Era susţ e om, u atame t s esului i uti şi a a x etăţii provo ate de o ure ţa a er

Le evia statul degeaba efă â d i-li ralm e im pot de ajutor î upta u a xietatea îşi asigura el i tor

oarte rapid rev sta a î eput să meargă bi e a esla sat de d ra i atî rezo a ţă u etos iberti Lo dreidi anii 990şi, di start el a dovedit t e t î a lua te i işi a pub a a o e e u or i vitaţ , pre u amie H rstSel Lou s hero , Ala de Botto , A ex James o Blur

r mo d de a KLF şi ţi Eram teresaţi să uă tervuri or u reuşise să se des ur e î viaţă f ă u ob a umIdler s-a diversi at pub i â d ărţ şi u răr are r dis ăv stil de viaţăIdl r,de e Cum să i libe cum să i l neş

L a deprânz: Ep cu şi tade s v a cl pa



sa Ca a p ăc o e e)ec m şi a te c i ce atac a viacompetitivă, de gen S uj de ahat.ent n ca e glori

ca desc is plăce i e vie ii de pie de va ă Tom era szăto de ocupat şi pl de succes

Şi mai e a pet ece i e "Obişnu am să dăm un party laca e n mă no a revistei, aşa că e a vreo cinci sa şasean Le ineam înt o c ădi e oc pată pe mătate i egFa ngdo . Era o aduna e adevă at boemă, plină de crimna i şi t a can i de d og i E a nişte petrece i să bat300 de oameni sau cam pe a olo, caba et, comedie, t pe

cum a Zodiac Mind fost şi eu la un dint e aceste bai am şi in minte o a tistă de caba et at ată de tavancu n şte sârme legate de sfâ c După ce a împ init30de anînsă, Tom şi so ia lu Victo ia, s a otă ât să ntoa că s

eneticelo nop i ondoneze şi s a m tat în Devon, unde înc i iat o vec itură de casă dă ăpănată ă ă înc i e cen

şi s a dedicat visu u bucolic de a şi c tiva sing i egşi de a creşte anima e (p intre ca e şi nişte iepuri) de a şi fsing i berea ( Îndeosebi acel expe iment a fost un de astmă seşte Tom) şi de a lua prânz ungi, t nite "Îm potcâştiga t ai l muncind trei, pat o e pe zi dedicate scrisşi ia ist cii, iar estul timpu pot să mi l petrec cândc copiii citind, ieşind la plimba e ăcând tot ceea ce îdo esc ealmente Împ eună c so ia sa organiza oca isemina ii de eekend desp e a ta ia rura ă, în parteneriac Şcoa a Vie i a de Botton D pă ce a orga izat reniuni loso ce a Festiva l Port E iot şi alte festivaluriMa ea tan e, Tom s a otă ât să întemeieze p op a acadmie,î 2010.Aco o se predă un c ric m în trei pă : so e, gospodărie şi veselie .

6 t Le ţia d prânz, Epicu ş d savu l p



Epic r şi loso p ăce i

F loso adlerpropusă de Tom este un amestec b ar deanarh sm trândăv e nost lg e a Fer c e ngl de os l bertar an sm hedon st dar una d ntre n uentele de n

v ne d nspre Ep cur, un dol al m şcărdler Ep cur s a născut î u u nulu4 Hr , n nsu a egeană Samos,care a fostş oc de naş ere al lu P tagora. A se t n armata aten

reme de do an , după care s a ded ca stud er ş proso e A tră t o exper enţă t mpur e a neca ur or de

pot avea parte oso , a unc când a fost gon t d n oMy lene, de pe nsu a Lesbos Ep cur a tră n t puper oade frământate d n stor a Grec e , a s rş t secoa IV lea ş la nceput celu de al III lea Hr. (aceeaşdăî care s a născut s o c smu ), c nd oraşele s a e recegăseau sub stăpân rea Imper ulu Macedonean În oc să

opună Imp r u u reacţ a u Ep c r a fost p edoar aretragerea d n soc eta e Le a spus adepţ lor să : A uncs guranţa to erab lă faţă de se en noş r es e ş bre[ oso trebu e să cau e] o aţă pr va ă n şt ă, remu ţ me"} Inte ec ar ebu să se strădu ască a ă se aţ ". Aşa că e mpreună cu o m nă de pr e en ş au

resurse e ş au c păra o casă a per fer a Atene , ângrâu, p t tă pr ntre n ş e d brăv de măs n , ş au ntemcomun a e oso că pe care au n o răd na De

n răr n Grăd nă era o nscr pţ e S ră ne, a facăboveşt pe a c ; n aces oc, b ne e nos r ce m

p ăcerea

P ăcerea, credea Ep cur, es e alfa ş omega e s enţee stă b ne ş rău abso u , c nu g ndur ş ac e carea p ăcere, prec ş ace ea care conduc a sufer nţă. Ep

credea oarecu n e , dar soco ea că erau ţe ândave, care

Le ia de prânz, Ep cu ş t s v cl



exis au r stare de apa că su c e ţă un c ţ al u versu u pe dep e u bu aţ de rebur e m

ar t ebu să e trădu m a deve a fe de e u buapat c ca ş eii. De aseme ea Ep cur e a c v s că v aţă de ap u de am putea pedep ţi pe tru cădus v aţă de p ăcer . Oparte m rta tă a s e sale este stud

cii de seb a astr ci Ep cur a urmat pes d sec u a V ea, cu scut drept s s

t r , a â d că at m stă u versu este c ecat m ce se r tesc c f u r eg mecan ce ş , atunc

ame m r e se d vă pur ş s mp u supa cat m . Ş t tuşi, cât t mp su tem v aţă graţ e u ui

credibi , avem c şt ţă raţ u e ş v i ţă iberă, aceea ce e trebu e ca să ducem v aţă de fer c re ş p ăDupă cum spu e chard Daw s r un a unţ a şat pă ţ e atera e a e ut bu e r d L dra: Pr bab l

ciu Dum ezeu Nu vă ma frămâ taţ ş bucuraţi v

v aţă "Ep cu e spu e că e găsim pe această pla etă d ar câţivani a nte să d spă em şi, cât timp su tem a c , u există nce ebu esă facem Nu exist me i căru aebu esă i m pep ac Nu există p ru c pe careebu esă le res ectăm Putemsă alegem pu ş s mpl , să e simţim bi e, î l c să g

m ve de a efer c ţi. Putem face alegerea radicală a fer.Aceasta a f st şi rămâ e sugestie de a dreptul sca dal asăFă ă frica v eţii de ap ş a pedepsei divi e, ce a pute

p ească mase e a se d s ra r cum a avea chef? b ambureală, răzmer ţe ş rg pe străz Ce ela te şc sic i, plat c e i ar st tel cie i şi, u ter , creşti i

s a plăcer i a u Epicur cu mu tă suspic u e şi i a t t fe u de acu a S a spus că Ep cu se Iăc mea la mş la băut pâ ă ce i se ăcea rău S a spus că a scr s liteer tică. Se zv ea că e ş adep ii lui se dest ăbălau în chi l

Le ţia de prânz: Ep cur ş a ta de a sav ra cl



se ua e oa ă noap ea A es e a o n i du ează p nă and di ţionare e ne p ă de ţia ep r anu u es e

de o at ă plă e s ţu lor ndeoseb n r ra na e As ăzi da ă eţ ău a pe In e et

deş ol le ep u ene, eţ re onaţ spre Ş o a Epide Ar ă Cu nară are oferă su de op profes o

de oraţ de tortu şi e per ă în o olată

He n smu raţ na

Dar aginea popu ară a epi u en lo este probab l nde ăra ă el puţ n ea a o tăţ o g nare Da ă Ea fost hedonist a fos u foar e aus er şi aţ on A nu puţ ne b u ş a adop at o d e ă s plă p e ş apă În zilele deosebi e de sărbă o re pu ea să gus e pubr nză E per a n o o a ă" ar n e na prob

e să rez e o să se li eze a o bu ăţi ă ă A s s e

â p e că p ăcerea es e copu v e e gâ ap ăcerile u ur a e sa a p ăcer e se ua tăţii aşa cu nţ e

g ora ţă p e u eca ă sau vo tă ăs ă ă e P p ăc

oi nţe ege a senţa rerii n t up şi a tu ări n s et nş r eî erup e eţ ş etrece u rea s x a ă! u u

eş e sa a a or e i atese a e ne mese m e ş gate i c dinate acestea n a gu ă o v a ă p ăcută; a easta re ă d ]

gâ rea s ră că ta ea temei ri or ecăre egeri sa res ingeş a garea a e o cre ţe pri care ce e a a i tu ă pstăpânire pe s e

Dis ipo ii să ro a rau puţin ai ap oape d eea eg d as ăzi despre pi u ei i e p ă ea u p

Le ţia de prânzo Ep cu ş ta d a s v a l



şi da satoare e bişn d să se ad e data de0a ec ei ca să ani erseze ziua de naştere a ui Epic r n u b

chet oso c Horaţ u, ca e era acest gen de epicuria a n eroase ode f moase n c nstea v eţ i sa e t ânda , înnate poeziei şi inu ui Stoicii ar i de aprobat

nverşuna eu toată duşmă a şi riva itatea lor faţă de stoic ep cur

mpărtăşeau c aceştia concepţ a despre oso e ca terapAmbele şco i credeau că loso a ne poate face m fe ciţ tându ne să respingem fa sele op n c e conduc la tulbuemoţ ona e dându ne l be tatea de a duce o v aţă de autşi linişte su etească. oate că epicu anismul nu este atât d t ud c pe cât e stoicismul oate că nu cupr nde atâtea metfore de luptă. Şi totuşi, ne cere să exers m. "Trebuie să nean enăm cu lucru e ca e aduc fer c re , a scr s Ep cu efo tca să rea e i o v aţă de p ăcere, pent u că adeseor t plăcerea n ocur nepo v te Facem a ege g eş tece ne ne ag tă pe p an emoţ ona Aşa că treb e să devehedonişt raţ ona i, nu d n pric na v eune ide neîndupde "v rtute sau "dator e , ci pu ş simp u, din teresp ăcere nu este n s ne rea , îş as gura Epicur adepţlucru e ca e produc an te p ăceri atrag după e e necazu

de multe or m mar decât p ăcer e n sineEpicu a sch ţat o c as ca e a do nţelor omeneşt dor nţe une e s t natu ale, alte e s t neînteme ate Ia d trecele natu a e, une e sunt deopot vă necesare şi na raiar une e doar natu ale. a să dobândească o v aţă de pasu etească epicur anul t eb e să şi exa ne e dor nţe e

se întrebe dacă s t natu a e şi necesa e sau nu E t eb e bă în vedere p ăcerea a ca or duce, dar şi s e inţa şi nunsu e pe care e presupun ş "să măsoare rapo tu d

ele u matul. Nic tina te face să cre i că ţ gă le m

0 ep â z: Ep c ş d l p



sămor pen ru e e dependenţa se răsuceşte în cre eru tn ân irea ta ast e încât pr mul tău ân de d mineaţăî

ec e secundă e a un l z ei este: "A ia aştept să mi ară Uneor chi în t mp ce mezi o ţ ară te âA ia aştept să mai apr nd una Ş totuşi cât de plăcumatu rea mente? Mer tă toate chel e e sănătatea ş

dă şi act vitatea împuţinată pe care le imp ică? re uie măsurăm plăcerea în comparaţie cu su er nţa Sau poate că place ş mpan a D , dacă em prea mult ne vom si ţ răudacă ne o şnu m cu ea, va e ui or să munci din eu ne achit note e de plată, or să i in uş m pe nişte prote

o aţ ca să ne o cu pere Înt u el sau altu , am desc avi ustulu nost pentru o viaţă uxoasă Ş ex stădeau a te ma că ne vom pierde accesul a Dom r non şvom ş sor nd Spec l Brew pe o a ee Ca să do ândo in şte su etească mai netu urată, hedon s ul raţ onal î

să şi im teze dorinţele la ceea ce este uşor de o ţ nO şnu nţa cu va cu o d etă si plă ş necost s toa e oce este neces pent s nătate ş dă persoane capac tatea da ş sat s ace nevoi e neces e ale v eţ i ă să se împuşi ne ace să nu ne temem de soa tă , scr a p cur

Cu cât su t ma puţ ne ş ma si ple do nţe e tale, c

su t ma uşor de sat s ăcut cu atât tre u e să mu ceştpuţ n ş ai mai mult t mp de petrecut în compania p eteDe apt, tot ceea ce ţ t e u e pent o viaţă ună este o sr tate elementară să ătate, minte ş p ieteni picur aşezaetenia chiar în miezul v eţi une D n e m oace e prcu înţe epciune ca să ţ as re er c rea de a lun ul

vieţi, de dep te cel mai mportant este să ţ aci pr etenmult mai mpo t ntă pentru e decât a oru sexu l, c e dula eloz e şi la tot elu de tul u ări emoţ onale; sau a(nu s a căsător t nic odată); o i statu picur en i au r

'



oraşul-stat cor pt şi şi-au a cătu t propriile mici societăţi dprieteni. ietenia dansea ă de j r mprejurul a spus

pic r ţinându-ne pe toţ tre i ca să c noaştem fericirea

Buc a c pe prezente

re e e faţă de loso a epicuriană dar există nce a m n at Epicur a sesi at cât de incredibil de nepricepuţsuntem n a fericiţ şi cât de t entaţi n a ne da mot e snefe iciţ În timp ce ne nghesu m n metrou ca să aj gems u ba noastră care ne d obeşte spirit putem să dămpicior l fe icirii spunâ du ne că la un moment datî itor om fericiţi atunci când om promo aţi când obog i când om ieş la pensie ntre timp clipa pre

boară nebăgată n seamă şi lipsită de buc rie. Un dicton epc rian spune De ce nu ncete să dai cu piciorul bucurieOri s ar putea spune că nu putem fericiţ din cau a trecul . u utem fe iciţ acum pentru căfost terori aţ ' pecând eram la şc a ă sau pentr că părinţ s-au purtat rât cunoi Dar mai este ătăuşul şco ii de faţă hă ţuindu-te şi astăM s nt păr n i stăpâni pe aţa ta? u ei se poartă ât tine n pre ent tu eş cela singur ţi pro o neferŞi-at ci de ce să nu i d răga şi să ţi ngădui săfercit? Seneca cel care adm ra acest aspect epicurianismulua sc is a ce bun să târâm după noi sufe ţe ce s au rşisă m neferici ac m pent căa fost câ d a? 4 Aceasta estediferenţa dintre terap le cogn t e precum epicurian smul

psihan ă psihanal a ne ncuraje ă să ne sc ndămecut ca să-i descoperim pe cei i o aţ de nefer cirea noa tră La fel ca şi stoicismul sau budismul epicur anismul readuce n clipa p e entă şi opiniile noastre sunt an i a

Lecţia de prânz, E cu ş e a cl



a a um. Pr f s rul d n Al an Wa s a s uLu rur l nu găs s x li aţia în r u i în r

a ul d na r a r s nsa ili ăţi min r ţând s umăr i să ţi s u « n r t n ă m

a a d n a s n r t ă n ru ă mama s » a a mai d ar în r u ână la AdamTr să nf nţ u fa u ă fa i a a i "

au n u m ru na f ri ir a din r ina anxi ăţ rd r C să da ă ra ? a ă mă ărăs

a ă mă îm năv s ? a ă m r? E uri ni s ă să da ă rid ă d n r Şi da ă s la a as a? să ţ d s rug r n u ă âdin auza un v i r s ? P u i urian H ţiu f art in Lasă su u ar s f ri i în r nsă uras ă ngrij rar a ga ă d s a înain s în âm lă va rău n r s a n f ră m ja fa faţă iar da ă murim nu v m mai xis a a a ă nun r l mă r a ă ar da ă m r rd a d f r r i ar Ei in viaţa nu s în d a

n gral. P a ă r f ra să nu xi t d â săf arf ar ă rân sau nav. Dar da ă v d si în a n ru ă m d stra r a mu ?

Unive u ui nu-i pasă e ceea ce facem n i

În r muril n astr s a fri a d d a sa di

nu s r u ar ma ră ână ând a analm n a u d m ar ar a f s d r gulăsursă d anxi a . Imaginaţ a m n as ă a f s in s a v uni d mar d s r a ur ază du ă m ar

Le ţ d prânz, Ep cu şi a d a sav l p F



de ce mesaju epicur smu ui bucură e via a du te fră â ta di prici a ce ei de di co o era u u rad

ş pe tru u i cu dev rat e i erator După um scrpiatră erară a u ui epic a : "Nu fost era , u su t

Ş u m pasaCi eva care a aprecia for a mesa ului lui Epicur f

adep u său ce a ce ebru Titus Lucre us arus uroman care a tr tî primu seco Hr tim foarte pu i dpre via a lui Lucretius, excep â d calo i e cu care scriitcreş de ma târziu au po egr t cu ar uges a SJerome că ar î ebu it di cauza u or oli ve erice ece avem din fericire este mi u at de stra iu săuemul

rii s e î cercarea ui Lucretiu de a pu e oso a ec eică î versur şi pr aceasta "să apri dă ăc stoare î mi i e s perst ioase ale cititori or săi PLucre us ca şi pe t a i adep i Epicur era o gură se

ă u ale c revela cos ce st eau " isoa ede "î câ tare div ă Ca u adev rat eva ghe ist ucsim ea că trebuie să răsp dească cuvântu ep cur a smDupă cum a spus o e poezia ui era o ca e de a î dulci

oso e pe t a face ca doc oria să a u ece pe gât a Poe ul său era şi î că este o crea i foa te eo iş ui ă dcu ucretius a recu oscut a vre ea lu a te de l p

câ aseră pe z i şi pe ră oi ici Deodată el a folosit poca să descrie atura atomis ă a universu u şi ca să câ t dci e oso ei Spu ea e cu fa ă

Mă b c să s s an s e aea d n â e a ei u e u ele au us o oană m e

n ăs tă âm

Lucretius a î e es că dacă oa e ii erau eli ra i superst le religi s veau ev ie să i se dăru a

U4 l ia â z, E u ş a d a v a



mituri, noi poveşti, noi cântece. Um niştii ncep să înţeleagăac st luc u n prezent aşa cum sc iitori p ecumA CG ayling şi cha d Dawkins ncea că să c eeze po eşti mitu i poeme sec l e 6 Şi totuşi e nu a depăşit efo tu ori u Luc etius de acum peste2000 de , de a cânta ato c aţa El descrie na a atom stă a i e s lu - c m se elementele ş cum se despa t apoi cum totul este "ciu u t ne nt cum uni e sul u mează legi mecanice şi nu i pa câtuşi de puţin de noi - nce când să ne e ibe eze de i aţio litatea icii de mo te şi a pedepsei di i e Şi to i noi p

seve ămî a ne dist uge a a p n astfel de temeri:U o fob a mo poat p u o a ât st â s să I ă

Încâ să-i fie si ă săş via a şi să vească m nŞ n ma cem tă el ho ă ăşte c mâna l să şi c me a sa v a ăU tâ că a u f că e vo a to ce a e e oa să p veasfaţă

Mo tea nu este nimic pent u no sub niază Luc etDupă ce m im nu om mai Nonexisten a nu e ce a d care să ne e teamă Aşa că buc ă te de aţă caută plăce cu nţelepciune şi e tă să p insî m ejele uno luc i p e cum bogăţia moa tea sau amorul sexual (Luc etius este foa te ne inişt t de iubi e ca e c edea el cauzează mai md e e decât plăce e) Este ealmente un poem min at şi

ncă de a uto oamenilo de astăzi: n ăţatu expe t Renaşte e Step en G eenb att de e emp u sp e că poem lui pe când e a ado escent a ajutat să scape de tea pa alizantă de moa te pe c e mama u ne o că s a s ădin ăspute i să i o i s e 8 Da cât de adec ată este oso p ăce i a ci când eştic ade ărat bolna şi ealmente a atî fa a mo i ?

L ia prânz, E cu şi a s v l



P ves ea i Ha

L Ha i Car to lrg a d n p n La5d , toc aş găs s r a i ţ sal , scos s pri a cart ş

p nc d a ş nc p o l is r or sa , să pr d a la Un rs tat a st of England d Br stol tor l pro . Apo , a nc p t să r arc că ş p rd a foart şor

ar a Î totd a na s s n for ă ş sănătoasă, când r sn ăc a faţă la ora d a ro c sa n ai p t a să c d a or d la t fon l o l. S a gând t că ar p t a

at că Când ş itas părinţ n Isra l, n2006, tată ,d c, s g ras să facă o rad ogr p l onară. În s ara d

d pă rad ogr , Ha ş tată a tr c t p la cl n ca do og să a r lta l. Î i sp Ha i

Am răm s m ă teptâ d - să e i ă Ş m teppă o jumă te de oră m iut că ce u e n regu ă că mtr t ce u Am u s î o to de t tă meu d o

p e de g o r d og e p ămâ o me T pă e sde o R d o og pă t s p i s i je t să mă dă co o Mi-sp s:" Ş ii ce i?" Am sp s că u u ite te" m sp s m

s m de d g ost c im s deschis n d ept e mite Lymph g o omyom tosys (LAM) Er u o m me de

t me teh ci d r sfâr t sc" rog ost c ce " Am t profu d oc c mă tot gâ de m o mu de n

La nc p t, Ha i a cr t că tr i să o gr ş a ăă a fost rioasă Era at dar ă s a s rprins l st ân

d şi soarta

N m f m t m bă t n m m drog t m fost totdeă i cum mă pome esc cu ce stă o ă cred b de ă M

se pă e prof d ed ep De ce e ? Apo m m t e d că

U6 de :



u a ra si ăn r f T i se r es r M n r a ă s r in s

s i r v s v M u u c p că ra v r ş s u a a !a u şa h n n i . A r bui să ă c c r a

a f u a b a ă ă rân ş ra a că r s n u c ca un r is c i cu

câ ca p rs a ă c su ră b a ă M şi c n s i n ş i să s nă Aş ă asă un s r câ

a n r ă s n ură . e e u ă ia r n ră s r c u ina să.

După câte a luni Ha s a h tă ât să ut l zeze u a d esu sele de ca e dispunea l s a M am gând t c a a uta acum s a? Dacă nu mă putea a uta nu a ea r st să mă mai cup de ea A desc pe it că Epicu a ment ul cel mai ut l Spune ea Şt am că itsese retezat da ncă m puteam găsi e ic rea n sta ea de

l s d tehnica lui Epicu de a te c ncent a asupra clipe zente nce cat să mă bucu cu ade ă at de ice aş ă

nt un anum t m ment exe c ţ y ga să spunem m pl mba e sau d scuţ e cu s ţul meu Epicu e drepta ne trebuie p ea mult ca să m ericiţ Şi t şi Ha e puţ n s gu ă n ceea ce p i eşte a maţ a ep cu ană p că eia du e ea este uş r de ndu at În eal tate e m ce sta ea e s a n ăutăţit a st din ce n ce ma g eu re Te bişnu eşt cu un stad u al b lii după c e sc rău ş lumea ţ se ngustează ş ma mult Asta m s

re mente greu de sup tatD e ic e n2007, un n u med cament a stab l zat c ndiţ a N i s au is p t a pr gn st cul e este mulHa sp e că este nc ed bil de uşu ată după ce a ecu p

Le a d prânz: Ep cura a d a sav ra li a



această expe nţă. Şi to şi, m spu : "Gândeşt că nu m ita n ci dată să n -ţi pese de măr nţiş şi să sa

ecare clipă ca şi c m ar ltima L cr trist este că ţprins iar în hăţişul l cr ril r mă te C t ate acestea Hapa e să f st ansf rmată de experienţa p in care a trec t n în ltim l r nd ideea ei de l s e s-a sc imbat N interesează ca n s biect academic de înaltă speciali aredesp ins de preoc păr e amenil r de rând şi ac rgzează n p gram pil t care să fe e t usă l sS rvici l Naţi nal de Sănătate pent amenii c nf ntaţic b li grave

picu ani m pen r aţă?

P tem întemeia astăzi c m nităţi epic ene? S a c tnele ef rt ri în această direcţie Şc ala Vi ţii pe care A

de B tt n şi amicii l i a în inţat la Bl msbury în008 af st rgan za ă în m d c nştient ca imitaţie a rădin i Epic r De B tt n a scris înd Exemp l ădin m-a b n t i de c nd am citit despre ea la fac tate Şi e am tânj tr esc într c m nitate l s că mai c rând decât să citedespre înţe epci ne şi ade ăr Într- n st di s litar. Şi aşa seface că împre nă c alţi câţi a prieteni c pasi ne l sam aj ns să p rnim e si nea n astră de ădină în t amn

2008" Ca şi Academ a Idler Şc ala Vieţii are libră sală de clasă nde a c seminar i ş disc ii Ţine

menea predici sec are la C nway Hal în ecare dprima ind r stită de către T m H dgk ns n în200 Sedic n ine nchi de c paci în n area l Epic r şb st al l i Epic pri eşte de deas pra librăr ei De sp ne că Şc ala ca şi rădina ad nă n c ntingent reg

v Le ţ a de prânz, Ep cur de



eoameni şi împre nă mâncăm, a diem con er nţe mer eexc rsie şi l cel ma import nt, ncercăm să ă lo

so c Academia dler n nţată de către om este, la râi, or anizată d pă model rădinii l pic şi n b st

l i Epic domină local l De apt există o mică ri alitîntre şco i Sp ne om Seamănă c he eatles şi [Rollin ] StonesOri a itate am ca ă este b nă pent oamen icreatori Cred că este s cient loc pen r amândo ă şcli e şi încă pent m te a te loc ri de acest en Mi-ar plă

ăex ste şcoli loso ce în nord l Londrei în s d l Lonîna te oraşe la ţară Epic rien a întemeiat com nităţi

o ce de-a l n l şi de-a la l ntre l i mperi oAcesta e abia ncep

mbele şcoli s nt ompletări min nate ale ieţii c ltrale şi loso ce din Londra Deşi reşte, amândo

a te departe de o şcoală în concep a an că n pr m rnici na d ntre şcoli n re neşte n contin ent re lat do meni care mănâncă laola tă, oso ează şi tr esc împr

nă Nici na din e şcoli n se aşteaptă ca membr i săi să â dă posesi nile şi să p nă la n oc res rsele lor nancre Nic n i se cere să enereze pe ondator semidşcolii, aşa o ăcea adep i i Epic r Mai c rând dmembri din p blic intră plătesc cam3 de lire ca să a diezeo con er nţă, bea n pa ar deşi poartă o disc ţie, d păcare se Întorc a ia a or pri ată Şco i e n s nt recom nităţi oso ce, în sens l aşteptă ii ca me b or să sdedice n an mit en de iaţă P icipanţ or n i se tinde nimic în a ară de axa de admi ere (poate că, dacă li s

cer t ma m t de atât ar ost ac zaţi că s nt c eambe e şco i re şesc n mod s ră cit ă ăr ească a

oso ei şi ă o scoată din cadr în t acade ei pea o d ce n inima oraş l

Le e p â z Ep c ş e cl p 9



A unea pen ru Fe re

putea reodată epicuria ismul o loso e politică penîntreaga societate? Nu a fost nicicâ d intenţ a i E ic .

Epicurienii privesc politica dre t su să de absu dă a xietate şinsecu itate Nu au delo încredere că mase e vor îmbrăţişreod tă oso a, a că exclud po itica şi se retrag în zăvo

tele lor co un tăţi de plăcere Aceasta poate o strategie riscantă: în afară de cazulî ca e i pro rii e gă zi îna ate şi unbeci ticsit cu carabine nu strică protecţia nu stat în b nă

ordine Şi este o so uţie destul de egoistă şi ne civică. E ic iense declară iberi de orice responsabilitate faţă de acei bieţiprostă aci ca e încă su eră de ignora ţă şi de lipsuri Lucretiudescrie ăcere dea priv de sus masele în su er ţă din de deş a înţelepci i sa e Câ va epicurieni din lumea acă au încercat ceva mai mu t un epicurian Diogenes diOenoa da a ridicat n zid de80 de metri pe ma ginea un id um principalî ca e erau sculptate mai m te texte e icuriene ca e "să a ate remed e sa vării p in interme acestuportic Daî a samb u epic ienii au u mat ca ea nea gajării a abţi erii de la vot din oso a Idler promovate de căTom Hodgkinson (deşi Tom îmi s une că de atunci a a nsopinia mai aristote ică po i t că eia a ga a ea o i că esteparte importantă a vieţ i bune)

upă prăbuşirea Imperiulu Roman au existat epicur enide o ientare mai politică şi civicăUtop u Thomas Moreavansează o schiţă pe jumătate glumeaţă a nei societăţ ide

a ededicate plăcerii -deşi More a insist t că oricineUtopiatreb ie să creadăî aţa de apoi a tminteri popo u s a desăbă a din ca e afară Karl Ma i a dedicat teza sa de doctoru pic şi a ţ socia işti au adopt t hedonismul adica

0 Le a d a d



degrabă decât condamna ea protestant capitalistă a plăcer .Thomas Je erson se nwnea pe sine epi urian10 şi a reuşit săintroducă ideea de "căutare a fericirii în Declaraţia deIndependenţă a SUA. Cu toate acestea, ideea sa revoluţ ona ăcă oame i au drep u i wnane inalienabi e pe ca e gu er:nele t eb e să le protejeze nu este ceva de găsit în relat vista

loso e e icuriană şi datorează, în sch b, mai mult c ncepţ ei stoice sau aristote ice despre egea na u ală Ch istopherHitchens s-a dec a at şi el epicurian , în timp ce şi a înch naîn eaga viaţă uptei pen dreptate globală e ce şi a cauza

un epicurian vre n dram de durere sau s erinţă de draguunor barbari nec noscuti dintr o tară străină? Putem săad ir pe Hitchens pentru neobosita i indigna e, da e nua fost n epic r an

Utilitariştii din seco u a X I ea, conduşi de cătreJeremy Bentham, au încercat să transforme epic rianismul

Înt o adevă ată oso e po it că, sugerând că noi şi guve elenoas e a t eb săf călăuziţi de principiul "celei ma ma ifer cir pentru cât ma m ţi Ca şi Epicur, Bentham era nmaterialist care a subli at că scopu vieţii este să te sim ibine Dacă am putea să p nem a punct o metodă de a ăsuraşt inţi c durerea şi p ăcere , at ci am putea să ut ă calc ato ul feric ca să calc ăm valoa ea morală a ecăreiacţi ni şi po itici guve amentale Bentha era min nat deant elitist E ce ebră dec araţia ui că "push pin' e ai b ndec t poezia , pentru că i face pe ai m ţi oame erici iAşa că po i ca guve ulu a ebu să p omoveze push pin şi

h u joc co a XV V n c c g i ac c â c i if p b ă i n c c

m c ţ a n î c c o o C s ă ă ca X i n

Le ţia dep z, E şa de a savura c ipa



sălase p e a n gr a poeţ l Tot ceea e ace ca maoa en or să e er c ţ este bun ' Î secoluI ut l tar sma ost reînv at c pr cepere de către lord R cha d Laya

şcarea sa pol t că Acţ unea pent Fe c e Layard a o pred că despre er c re" la Şcoala V eţ , n ca e a suge

oso a er c r ar putea să dev nă o nouă sp t al tatIară care să umple gol l lăsat de dec nu c eşt n smuDe când a ost în n ată în0 Ac unea pentr er c re astrâns peste20 000 de s s ător la sca ă g obală E m lză pent trod cerea în şcol a lec lor despre fer c re, d

m narea sfat lor pr v nd mod l de m are a senzaţ lorplăcute ş es în s radă să împartă îmbrăţ şă gratu teM şcarea fer c r a câşt gat deja câteva s ccese po

no ab le, c ar conv gerea g ve lu br tan c să csă măsoare er c ea naţ onală care s-a prod s n20 0Laya da s sţ nut că sa an fer c r prec Dan el G ert ş E

D ener pot acum să măsoare cu prec z e cât de fer c ţ snd v z ş ch ar cât de fer c te sunt soc etăţ le prguve ele trebu e să t l zeze aceste dateî or entarea pot c e act aşa cu v sa od n oară Bentham Ep cu anmode are acu o atură po t că ce psea strămoşulu sa t cş n uenţează cele ma înalte n velu ale po t c

Ce nu e n regu ă cu i eo ogia fe d i?

t multe de aplaudat în Acţ unea pentr er c reÎp ace cu răspândesc teh c s mple de bună stare nc uunele d sto c sm, precu teh ca u p ctet de a ne c nctra pe ceea ce ne stă în puter re a ând ne n egăturăceea ce ne depăşeşte unt, de asemenea, foarte pres na

2 v Lecţ a de prânz, Ep u t li a



d succ su lui Laya d d a co v dou uv bs aloc p st jum tat d m ia d d ca s i st

000 d oi t ap uţ co it v c mpo tam ta i Estl za m aţ . Şi adm modu î ca Laya d i a maf ic t au cut s â d m s su v ţi dac

i st u spu s d stu d u otu i u c d cesteuspu sd stu d u u a d i ca od asl lo m

p d a a coa h do ismul aţio a d cât dac stotodat i c it ci ca i s pot aduc

Ca su t ac st c tici? Ma î t xaţia asup a f icscop sup m a vi ţi poat î mod pa adoxa s fapuţ f iciţ i mai v otici dup cum au co statat uc c t i ps ho o c .15 I am spus ac st uc u u Lami a spu s "N m u spu c a t bui s î tÎ t u a dac su t m f iciţi. ac v i s i f icit

â di a asta tot t mpu 6 Asta a ma u o d ati

Acţiu a p t u F ici u a spu co sta t sf iciţi. a doi a d Acţiu a p t F ici pu fp u pi d stal mo a câ d a st î t o ma mdispoziţ d p so a itat U ii oam i î d os i cv tiţ su t î mod atu a mai f iciţi d cât a ţ i. Ac

u i fac mo a m t sup io i d v zi o i t ov

d p siv Ş totu i m ca a Acţ u a p t F ic oam i f iciţsunt mo a m t sup io i ma p oba id a d poma mai dispu p u vo u ta at. a macit p soa di lum s a m st u c lu

ac ti f c t t u atat u t c xi u ţ asup a m diu u t u p t u c f ic

pâ d t ca u v s d c x st isc ca o astf so s i d t m p i divizii cu p so a it ţ mai ss aib s t m t î c i mai d sp i î i idoa posomo âţ ci i t ataţ su asp ct mo a

Lecţ a d prânz, Ep cur şi a a de s vur cl p 3



st o go st?

p c r an smul p ate c t cat ş pentru ă este egeg st ş at m zat Nu ne s ăduim deja cu t ţî m d eg stsă d bând m fe c rea pe s nală? Nu este el s a gcaţ e pe s nale pe care d n 1960, cu ezultatedezastru ase pent fam e ş s c etăţ e n astre, ca t planeta ast ă? ayard nu e de ac rd. l crede că t ebusă m c n nş că m dul cel ma bun de a ne a a fepers nală este ce al altru smulu ş al gajăr c ce S

ayard: ate d ez le arată că m dul ce ma b n de a c t este să acţi nez pent fe c rea alt amen " Ecă m şca ea l pentru fe c re î a încu a a pe amenma al uişt ş ma desch ş că e ce lalţ Dar facerea dpent a ţ sp i pr p a p ăcere nu m se pare m t aţc ent de durab ă a c mp rta entu u a t uist Unele f

destu de fac le de alt uism ţ feră caldă stră uc re prî brăţ şarea cu a sau d naţi le de ban pent acţ carb e. Dar e e nu s c tă mult t mp sau sac c u aF rme ma d c e de sacr c u de s ne precu grija un c p l sau de pă nte cu d zab tăţ sau lupta pent ţta p t realmente stres te ş d c e ş a ne e de nma pute c decât plăce ea ca să te ţ de ele prec m drag stea sau dat a Hed n şt raţ nal p t să p ă uaccent pe pr eten e, dar se p ate argumenta că se referă la p eten e d eme bună. Atât t mp cât eşt c mpan e ptă ce alţ ţ r sta p in preajmă cu plăcere Dar, dacăc mp e sufe ndă pretenţ asă sau b s t are, ceilalţ dus (de arece d ez le şt nţ ce le sp că neferic rea e

nfecţ asă)



xstă în a ă � altce a ecât e drea?

Acţ un a p ntru F r c r ma poat cr t cată ş po conc pţ s mpl stă sau na vă d spr f r c r La

Ep c ş B ntham Lay d r d cu tăr că f r c r a ş s mplu pr nţa s n aţ or plăcut ş abs nţa c lo

oas . El d aprobă f rm d a lu A stot l ş a lu oM U că un l form d f r c r sunt ma înalt sabun d cât a t l . Est un nons ns t st spun

ntr bat dacă în op n a lu XBox' st ma bună d câtp ntr că XBox fac f r c ţ ma mu ţ oam n d cât pAşadar potr v t lu Layard guv u ar tr bu să scoatăd l t ratu ă ş să las p cop să oac G and Thdupă placu n m . Îm plac Grand Th Auto la f l dca ş c lu d l gă m n nsă or c oso car îl aşsupra lu Sh sp ar sau To sto d notăd c t d mag -

naţ după cum l a d scr s M l p B ntham 20 ac stor scr tor constă în ac a că n ată compl x taxp r nţ om n şt ş frumus ţ a a tor cu or a a

d galb nul scl p tor al f r c r . Împl n a uma ă comp cată d cât a t s m b n în op n a m a. C d ntr no r m ma mu t d cât atât cunoaşt r b r

at v tat r al transc nd nţă c ar dacă fapt d adupă ac st bunu ma înalt n fac să m n nn mu ţum ţ 1 P d a tă part moţ a po t vă sranţă o a eca epart d n v aţa b nă Dacă v aţa ta stlungă d rular d dator d roasă ş v rtut posomorâprobab că o duc rău.

XBox - o consolă de jocu i e ectroni e, ansa ă e Mic o o în

Lecţ a de rânz, E c ş a a a y c a



Cât s t ăs ăto c ?

Este destul de uşor să măsor sen aţii e de plăcere aleoamenilor, pu şi simplu î trebându i cât de fer ciţ se s mt po sc ă de la unu la zece i astfel de măsu ători la nivel indi vidu ne spun luc ri interesante şi contraint itive despreceea ce ne face cu adevărat fericiţi, prec e lorează cu pricepere cartea d n006a lui aniel G b t,În cău area r cr Însă măsurători e la scară naţiona ă ale fericir i nu sunt ceamai bună c ăuză pent u ceea ce au de ăcut guve ele dincauza unui fenomen numit adaptare edonistă": o enii seadaptează unor sit aţii diferite astfel încât nive uri e fer cirnaţ ona e t nd să se ap atize e în timp ndiferent de ceease întâ plă pe plan po itic sau economic. Niveluri e noastrede fericire naţională au stagnat în timpu revo uţiei sexu ea răspândirii te nici or yoga de editaţie şi terapie, a pro

ducţ ei de masă de ant depresive E e au stat pe oc în keynsianism şi t atc erism în timp de boom şi depresieeconomică. Mai recent după o scurtă scădere în0 0nive

uri e de fericire dec arate de către americani au revenit în201 ,la nivelurile anterioare cri ei credite or c ar dacăşoma ul era încă dub u faţă de perioada de dinaintea cri ei.

Se pare că uităm cât de fericiţ sau cât de trişti era în trecutşi ne adaptăm prezentu ui şi atunci când suntem întrebaţi câtsuntem de fericiţi pe o sc ă de a unu a ece majoritatea vomspune Hm ca de şapte . La ce se aşteaptă economiştii fericirii? Cred ei că dacă guve ul nos trage de manetele potri- vite nivelu fer cirii naţionale va săr brusc de a un şapte

un opt apoi a un nouă până când na mente întreaga naţune urlă Zece!" înainte de a se în ţa a cer ri într un extazorgasmic? Au se pare o credinţă utopică în puterea de inter venţie a stat ui

â z E s ur



Dinco o de imite e practice a e mă urători or fericir ona e, exis ă obiecţii mor e faţă de credit exce iv a orda

tiintei fer cir i. un oi bizar de in ace a care confruntatîn viaţă cu decizii etice majore ar con u ta imediat u timeldate ca ă a e ce an eface în edie pe oamen m eri

iţi La un anumit punct reb ie ă gă eşti propr e ră puprovocăr or etice dinco o de med e tati tice a e ferici

unt convin că enzaţii e p ăcute reprezintă cea mai bunbu o ă în aţă: ce e mai p ăcute enzaţ pe care e-am îvreodată au fo t ce e pe care e a avut uând Ec ta y pe cera ado e cent in nefe icire ezirea era de tu de nepcută dar h ă punem că avanţii inventează un drog cared pune de toată ve e a pa ti e or de Ec ta y şi ciunu efecte e a e ecundare e ce ă nu uăm tot t mpu ?nu ne ar furniza tuturor guvernu o doză ăptă âna ă deM MA' aşa cum guve u dinMinun t m no dă u a

popu aţiei " oma ? A ta ar face cu ig anţă ă e p odeze fcirea naţion ă Pute ă re pingem acea tă idee pentru căpre deo ebire de Epicur credem că în aţă mai e şi a tce

decât impu fapt de a te imţi bine Putem pera că vieţinoa re au un en m îna t decât enzaţ e agreab e Lre pinge ceea ce e n eş e "ridico u arg ent o a !3 ar

e te o preocupare er oa ă pentru că enzaţi e p ăcu eto m uşor de fabr ca i cia În r o e de droguri iigente "maşina fericirii pe care şi a imaginat o o o

Robert Nozick u m e te de domeniu cience ct on 2 A

MDMA c m pe methyl n di xY'N-me hy a phe am e, en e

ş nţ c d g Ec sy (n. .).M u u ouăd p e ce eb l A H ey "S h l g nd e nţ e f i n pe e g ve n l d c e l xle

eg ţ e pe enţ ne c e en e de cd ţ e n )

Le ţ de p n p d. s v c i 7



că t eb e să ne gând m se os dacă v emadoptăm o ast ele os e mat al stă ş mecan c stă

a să a em n edere dacă e e noas e a eo sea e cosm că, t eb e să cu p m un e s ş locul nn c p nsul l c , căs ş t p ânzul lăsa - ă spate,ncl na scaunele, p n sus ş e edea c ta

se ă la o pa te, ezvăl nd ep o uce e exactă a cenop n ţa oş e ce se m şcă n s ânga este nava

pollo 4, n ca un ast onaut, Edga M tc ell, e pe cale a bă o expe en ă neob şn tă.

8 d pr� z, Ep cur şi . cl p



P masesiune de

după-amiază

s c sscep c



6 Herac it şi a rtacontemplaţ cosmice

E M tc e se nto e e pe ună când f st op eMitche e u nu d nt e ce t e memb m u n spe

pă ă t ământu penu e co o ât pe Lună n z e

â z u E ă p e de modu u pet ecut nouăun Afo t ce e e n ă u m nă c e mb t v eod

Pe d umu n po od tă ndep n te e pon b tăţM tche vem m u t t mp ă e u te pe fe e t ăde ât o e u

t on u m pune e

N te m pe o o b tă pe pend u ă pe e pt ă dn e e f ă Pământu Lun ş So e e ş te m n

men nem e h b u te m . L e ee m nute un t ou ământu Lun ş So e e p ecum ş u o p no mă dde

de e u pă e n fe e t n e p n e pb z tu o me e de t nom e de H M ,

e m că m te d n un ve u no t u fo t e tă n te e tfe n ât mo ec e e d n o pu meu n n

n o pu e p ene o e u fo t p o e t te u f bene e t ă e he de e e. Ş m vut eve ă to

n ee ş u t n ă ă to unte n um n zmode nă nu t nte one t t te A e tă expe

ă ut ă pun u te unt te e e me e t upu one t t u e e te e Ş fo t o tă e o ân ă expe eext t ă n e ont nu t o e âte o p v t pe hd mu p e ă A fo o e pe en ă tot ă

H ra lit � a con mp ţ e cos F v



Mitchell u le-a vorbit tova ăşilor s st o uţi despreexpe ienţa l e a că "e ceva fo te pe o al , d , cândnaveta a ate izat a înce cat ă a e ce e pe ecuse cu el

Am ncepu s ormones p n liter u ştiinţifi şi nusi nimic, ş c m pe t niş e ntropolo i de l

Univer i , de lân en ru nos u sp şi e m spusm ut ţ s nţe e ce mi s în âmp t Au evenit n sşi mi- u in ic te men s ns i s m i, o expe ienţ ve e i

uc u o pe ep in dis nc e sim n -Ie ns c nie e t z. i eu m spus d , este ex c t pu de expe en pe c

vut o.

Pe mă ă ce şi a co i uat ce cetări e a de coperit că

ir u n fiec e cu ur din ume, ndeose în cu un ice, exis un tip simi e expe ienţO n mesc ec u

Per pec vei i. Cu e c in e vez cr e n r-unr decât le i v z t v e d tă n in e C ed că ces este întuturor e i ii r n mist c din t ec vut st e de exp

nce c t să-i de n sens şi născo t p veste n ul eii e n iec re cul u ă, d ncepe n c m ce şi pun

vedere uc uri or n r er pectivă m i r ecât en inte

La doi a i după misi ea Apol o4 Mitchel a în inţatIn i e ţe N e ice c ac at exp şi p mfe omen e expa i e a c ş iinţei uma e cuvân

oe ic vine e a g ece c a icîn em â d in iţie

a nţe egere. E p e că e te a fo mat e acea exrie ţă a tă pe d m e nto ce e e pe L ă: evenit în e ş at mi ita t pe pace C e că ăz oi şi fap

că e ci em î t e i i pricina o di p te teritoriale au

I



pen a şti al c st c l mai bun dumn z u r pr zintă c vaabo nabil. Nu câtuşi d puţin un compo tam nt civili atEst o cons cinţă a v chiul dicton «p şt l ma e îngh t t lem c», sp c c x st nţ i p tiv şi noi oam n i să d păş m ac st stad u" El spun că alţi as onauţi a f stas m n a a sfo aţi sp t al d Ef P rsp ctiv i La gi

a o au au a u expe enţe compa e unuau aederea mâ tu u î o d ea ma up n oa e ucruo t de p e a ta de a lu gu a o - c

de p e ea de c t e F an W te, num t w ca ede c e toate expe en e e noa t e Cu to am pu me e

-am pu ea ace pe conducă o o po c ă n upa u a a pe P mânt ar con dera l d e ă, pe ru

cont nua ă e t a a oda ă ce a ă u ma e e a ou a

Ş a a i nian şi naş erea i

P ntru gr ci a tici tica - sau xplorar a m dul i în casă ăim ra strâns l gată d zică sau xplora a nau iv rsul Nu s pot s p a înt b l practic d spr moîn car să trăim d într băr l privind natura univ rsul îcar n găsim În ac astă primă s siun d după amia ă vav a în v d r un l t o i al l so lor ant ci g ci dnatura univ rsului şi d spr modul în car i şi au formatid a lor pr vind c a c bu să fac m aici p Păvom xplora o t nsi în sâ ul loso i ant c înt pl

ţ l st c şi c l sc ptic ale naturPr i loso g ci sunt cunoscu astăzi dr t şc ala i na ă" p ntru că toţi au t ăit în P n nsula Io că d p coastav st a Tu ci i actual , în s col l al VII l a şi al VI l a î

t t t



erau tocma o şco ă, înt cât au ava sat eori etice şi zdestul de ariate da aveau n com dorinţa de a exploranatura univer ul . Ar stotel i-a numitphysio ogoi sau "ceicare discută despre natură Sunt c editaţ de căt e ast on

ul Car Sagan a fost p im i p ac canţi ai ceea ce avdevină discipl a ştiinţ că a ic i 2 În loc să se bae pl caţii sup anaturale ale enomene or naturi osionien au căutat e pl caţ i nat ra e mate aliste a e n

Tha es din Milet de e e plu ca e a t ăit de a s âecolul a VII-lea pâ ă a ijlocul ecolu a VI-lea î H

care este c ed tat de către Aristote d ept pă inte e losgreceşti a postu at că e ement nd enta a unive sd n care au ieşit toate luc ile este apa Discipolul săAna imand a ost pri u ins care a susţ nut că oameni aap t d n orme de v aţă ai p i t ve care au evoluat

ându o din pă ânt ş apă E e său Anax ene cu at că ele ent nda enta al niversul este aerul Noi

încă mai sunte n căuta ea e ementelo nda enta e a eniversul ducând mai depa e căută i e pe ca e aceşti so le-au început ac2500de ani tot aşa căut acinsesi ab a "pa culă a l D ne eu cu a utorul maaccele ato de particule de la CER

ac t ş cos os co ş t

e ndată ce p imii loso au nceput ă n oc asccaţ e sup anatura e ale nat ri cu e plicaţ i mate ial ste

d cat întrebă et ce e vreme ce cosmos se sup

de a ă egilo natura e decât vo nţe e o ce săse co po te oameni ? Ce este viaţa ună n un cosmos care ei e nu există e nu inte n în mod ev dent? None că nim cu această n rebare Ş unu dintre p mii

H ra litşi a con mpl ţ osm e



care au încercat u răspu s a fost b zarul rapsodicul i sticu losof Heraclit. S a născut într o bogată familie a istocra

că Efes u ora Pen sula onică la s ar it l secoluluia VI ea î Hr Era u renum t mizantrop i avea un dispar stocratic faţă de mase, că ora nu e păsa credea e decât

âncare i de sex ă ă să bage în seamă loso a. Era atât de asperat din pric na rasei u ane, încât se spune că a ren nţat

ncţ i e s e pub ice ca să co inde pe câmp r 1e dinEfesul chiar mâ câ d ia bă ca o acă, în ti p ce se eluia

ma ic ără înce are (această legendă i a adus porecla deloso l plângăcios" i este reprezentat înŞc a a di A

de Rafae c o în ăţi a e deosebit de osomorâtă) Se s nes aîmbo nă t de o infecţie oculară pe care a încercat să o

indece cu u leac ăcut de el din o spată de acă. Din păca-te nu a da rezultate i Heraclit a mur t.

A lăsat după el o ucra e n m tăemu a uriidespre ca ese spu e că ar pus o în Templ l lu Arte s î nte de a psi ora l ca să trăiască în să ăt cie. At tudinea Herac it fde natură este mai mistică decât a majorităţii tovară ilor s

so din Io ia. A scris că na uriiplace să se ascundă" ia crezut, se pa e, că modul ce mai bun de a scoate la ivea ăsecrete e pa adox e ale u i ersul este mai degrabă recursul

a epigrame cript ce decât arid disc rs ti nţi c D păs au păstrat nu ai fragmente, ăcâ d loso a sa încă i mo scură, iar loso i de la Aristotel până la Heideg er, i aucâ tărit a maţiile pâ ă astă i. Cea mai celebră ma i ă a leste aceasta: N meni nu se poate scă da de două or în acelrâu, căci mereu alte e su t ape e în care te scu zi" Acolo

u de alţi loso căutau elementul stab l ce stă la teme ersului, eraclit a ut necur ată c ere i tra sfo mare.P tonmai citează sp nând Tot l curge Nimic nu stă locului". Ni c nu e s ă sepa at i pe manent în s ne, ci tot es

Her t ş c nt mp ţ e o m el 4



pa e d n curge ea î tre ăt nsă a nat i Universul e tedans a contrari o , eca e lucru transfo â du-se în alt"Luc i e reci dev n calde; ucrur e erbinţ reci Cse usucă, cele uscate dev n umede Şi încă A t ă înse

ă mori, a treaz înseamnă să dormi a t ăr însea năsăbătrân căci un ucru curge în ce ălalt .Herac it ne a ă at oştenire un tab ou foarte dinamic

un versulu în c n mic rămâne, ci totul se sch m ă eranent Aceas a con rastează cu ceea ce g deau alţi

grec recum Pitagora şi Platon în a căror ziune cosmoera er ect a onios şi sta i Stoicii au re erat cosmolui Heraclit căreia i au adăugat o idee cosmosu se ărgra id ână când se va mistui n ăc i Du ă care n eguces cosmic o va lua de a ca ăt de a Big Bang a expancosmică şi, în cele din urmă a con agraţia na ă Acteor e dinamică a universului abia s a reÎntors în astro zicdin u tima sută de ani, du ă ce astronomul Edwn Hubb e scruta r n te esco u său şi a desco er t, s re u reauniversul era cu mult mai mare decât ne am imaginat şi c sextinde neîncetat n rezent, astronomia sugerează căHeraclit avea dre tate să creadă că universu este un neîn reru t ux de creaţ e şi dist gere, în care găuri e negre îngh

gal iile scui ându Ie e u ă îna oi ca e nişte stele nTrebu e să şt m că războiu e în toa e , s unea Herac it, toate lucr ile iau inţă r n lu tă

L g

Dar sub acest con ct şi ux cosmic Herac it a sesizat o madâncă armonie o unitate a o uşilor Pro ectu nevăzu

ucrur lor este ma armonios decât cel văzut a declarat

v He ac t a ont mp a os



şii conlucrează Cele mai f moase a monii vin din ont dicţie . Sub a arentul haos 'ivers l e te cat şi călău

itde că e o inte igenţă co mică, e care Herac it a nu tg În cuv nte ce l reamintesc e n e eptul taoist Lao T

sau Evanghelia S a t ui Ioan e a scris:

g es e e ea oa e n a a i e el

ş oa e a a a n a n elesg oa e a ă ă ă

ş o ş oa e e eg

AcestL g sau egea Un versa ă despre care Heraclit credea se pare că era a că uit din foc coordonează şi armonizză jocu orţelor opuse "Dumne eu este zi noapte ia ă vară

ă oi pace des ul prea pu in nsă deghizatî ec re şi c nosc t n ecare c o aro ă distinctă În locul i o persodin Olimp He ac it dei ca egea Universa ă a aturi edi cat o teorie etică e ndamen ul cosmo ogiei sa e oam

participă laL g deoarece ei posedă conşti ţă ra ona ăcare este a cătuită din aceeaşi mater e arzătoare ca şiL g lOamenii suntL g ul nca at Natura noas aţ ona ă esteconectată cu na ura ivers ui. ceasta nseamnă că ul esterealmente o părticică din Dumne eu şi "a ţ desco er adevăra ul sine nseamnă să descoperi cosmosul din propr a na u

ă. Potriv t lui Heraclit "sensul v e i motivu ap ren ca e existăm pe această planetă este să de vo tă acă aconştiinţei noas re astfel nc t "să c oaştem g nd p c e

toa e l cruri e s t conduse ntr toate lucr le T e uie săne idicăm gradul de conştiinţă de la preocupările noast enguste şi egotis e p nă ce vom atinge ceea ce un ve s aru

misticu P er e Hadot a numit "conştiinţă cos că

Her c! ş p e c ce



A ngere conş iinţei c smi e res ne de ăşire ăturilor şi aversiu ilor c re divid natura în ex erienţe b e şirele n ers ectivă cosm că,totu este bu , totul esteaşa ctrebuie să e, totul este frumos entru Dumnezeu, scrie

eracl t, totul este f mos, bu şi aşa c m trebuie să e Omultrebuie să vad lucr rile ca ind b e sau rele asele ignor nte se ară fenomenele ete s himbăto re ale existe ţeiîn

bu e şi rele e când ins l înţele t vede rin astfel de chete convenţion le şi erce e frumuseţea tuturor m stărilor ogo uluiA scris eraclit: Asc ltându mă nu e m neci og u este înţele t să cădem de acord că toate s nt naPutem să dobândim o ers ectivă cosmică asu ra naturii, credea eraclit cultivându ne raţi ea, stă nindu�ne asiu ileşi i cându�ne de nărav ri recum beţia sau lăcomia carsting acăra conştiinţei şi ne trag sub ragul ers ectivei cosmice Atunci c nd cedăm dorinţelor inimii , ne înt ne ămconştiinţa Dacă măm o viaţă de raţiune şi de moderaţie,atunci ne uscăm s etul şi ermitem foc lui conştiinţei să

rdăcu strălucire, astfel încât oate să ăt dă ogo uşi săse ăt dă de i minarea lui u ându�se în armonie cu el)

eraclit era, cu siguranţă, n ti neobişn t chiar rintreloso , şi totuşi, răs uns l dat de el m ii întrebări rivind sen

sul vieţ este îm ărtăşit de ma oritatea loso lor greci Stoide exem u, au îmbrăţişat ideea eraclit otrivit căreia coşt ţa umană este agment din inteligenţa divină are conduce universul care este alcătuită, şi du ă ei, din foc a şEdgar itche , stoicii credeau că universul este o inteligenţă

ni cată, în care toate ucr rile s nt în eţesute ele cu alte-

le; o eg tură sacră e uneşte r eori există un uc des ăde a tul (în cuvintele l cus A iusogo ulinteligenţeidivine vibre ă în toată materia, credeau stoic d e vibre ăîn onşti nţa umană cu o frecvenţă deosebit de înaltă Atunci

a



ând ne dezvoltăm conştiinţa cu ajutorul loso ei acăra sad cu strălucire în noi ast el încât putem pă r nde cu pri

eaat acţiil şi aversi e noas e egot ste re dobândindt eacu cosmosul după cum a ăcut-o poa e pen u stimp Mi chell în t mpu misiun i Apo o4 Pu em să cunoaş

em uşi ne putem cu e Şi acesta es e cwva scopuniversu ui Dumne eu l-a crea pe om ca să e spectato

lu răr or Lui după cum o spune Epic e şi nu doar sor ci şi un erpre 4 Şi P a ona gândi că scopu ex s enţei

umane es e să de o e conşt nţa noas ră pâ ă aco o înse e i ere e de atracţ e pă ân eşti şi să perceapă rea idi ină Chiar şi Ar s o mare e io og şi pragmatiscă scopu u t m a e is enţei umane es e să con emDumne eu

Vi nea e s s

Filoso ant ci au ncerca să cu t ve conşt inţa coss indu se să decole e în imag n e borur în cosmos oo ehnică de vi ua i are pe care clasicis u rance iHadot a nu i o "v iunea de" Destul de asemă ă or cu

eroii cu i popu a e oso i aveau să şi închipu e că că în vă duh pri ind în os către s rada or apoi că re orţara lor şi în ce e din ur ă că re n eaga p ane ă din petiva spaţ u ui Aces zbor imag ar ur a să e ărgească

ea înălţându i de la a racţ e lor part cu are persot i e rans ormâ du-i în cosmop iţi ce ăţeniu iver u

ui Con emp area universu era o ormă de e apie pean ici Vederea Mare u Ta ou aşa ă nec e şi anx e ănoas re în r o perspectivă cos că as e încâ a x osueu se iniş eşte cu u m re şi cu remurare Aure ius îşi sp

H c i c m cos c 9



sieş : Urmăreşte t e e ro toar a ş c m t însu i rin e Repr zintă ţ adeseori sc im ă o şi r-sc m

r da s a e eme te or Viz n e de acest gen ne purizgura eţii noa tre mărginite de pe pământ" 6 Contemp a iaste e or ne îna ă spiritu şi ace ca griji e noastre de zi cu săpa ă i s gn a e A e us scr e u te d ntre temerite ăr esc sunt super ue ne d decât crea i a e înc iputa e po i să scapi de e e ş să te strămu într o reg une mvastă ă â du-ţ gâ d să măt r în egu ive s contp ând nemărginite e întinder a e ete tăţii"

Vi iu ea de sus este ceea ce psih og i num sc o t hn că dedistan are sau de minima izare E te o metodă de a redimen

iona perspect va supra v e i noastre p asând o într o spec vă cosmică pr n aceasta dobândind o măs ă a detaş iiSe spune că oame ii anxioşi sau epresivi ac u munt d nt u m şuroi" apropi d vederi pro e e e or ână cân

ecare mic obsta o pa e să capet proporţ enorme şi terPut m ă pract căm oper ia pusă, de îndepărt re a pr virii,Iărgindu-ne perspectiva a dimensi i cosmice ast e ncât să

cem d n ecare mu t u uş oi E ceea ce ace A e uor de câte or e ia pe sine şi pro eme e a e prea în ser"Înunivers", îş spu e e s eş , Asia şi E opa nu su t decâdouă mici unghere, toată apa d n oce ne o picăt ră At os u

rav u găre de pământ, vastitatea t mpu u u vâr de ac înete itate To u es e mă u t, inconstant şi pier tor"

Putem practica această tehn că e că avem cred n ă înDumne eu e că nu epic ien au pract c t şi ei v z u easus, şi au trimis şi e min e în z oru imaginare de a cu m

işu vers u , pentru a-şi poto pasi e ş a-şi ascuţ sentimentu de uimire Putem exersa te nica prin simp adesc idere a ei căr de astronomie, ogându ne a we site-ur e Hu e sau NAS or urmă nd u dintre moase e

0 v Her ci t ş ar on mpl ţ e; os



documentare a e u Ca I Sagan sau B ian Cox. Mare ppopu ari atea astronomiei mode e se rage su erez eucapacitatea ei de a ne lărgi pe spec iva şi de a ne domoli

ii e. A viziona de Ca Sagan este în ega ă mexperienţă emoţ ona ă, cât ş a intelec ua ă. Este o ţie compa abilă cuMe ita i eu Au e ius, în care ne si uîn faţa nor imense panorame de t mp şi spaţiu, găsind

nx etăţ e noastre se poto esc şi spir tul se inişteştevie. Unu din re ro uri e oso ei şi re ig ei este să sensa in ni u u . stăzi, aces ro este ndep init as ronomi precum Sagan, care ne ac minţile să ameţeprin descr erea unor m iarde de mi iarde demi ia ede ste edin univers

Şi o uşi este posib să a uzăm de ut izarea acestde ărgire a pe spect vei P tem să ne distanţ m

uri e teres re să devenim atâ de obişnu ţ a ne npr v rea, ncât, văzând Ma e e Ta ou, v aţa de pe Ppară absu dă şi nedemnă de interes Ce ace ca v aţa să ze n r o perspect vă cosmică? Ce impo tanţă au chm ia d de vieţ ? Suprad stanţ ea ne poate face n ş eprecu Harry Lime din muC e a t ei ea omcare priveşte în jos către mase din vâr l Roţ i Mari şi se în rea ă: "

aco o jos. Sp e mi Simţ rea mente v e pic de me u dintre ace e puncte şi înce e ă mi carea pentrdeauna Sau putem aju ge p ecum octor Manhattansupererou din romanu gra cThe Watchmen ca e p veş njos spre Pământ de pe Mar e şi se strădu eşte să simtă cmică gr j ă faţă de si uaţ a nenorocită a omenir i Putem

vaste e pust etăţ a e iversu u şi să avem o senzaţ oare de g eaţă şi abs ditate. Care ros u existenţ i uCe sens poate să aibă orice v aţă de om înt un un v rs vast? Răspunsu mistici or pr n care nţe eg răs s



e ac Pi agora stoicii şi P a on este că conş i neste oarea cosmosulu ste esutăî substan a cosmo uliar evolu a conşt n ei de sine în n ele se sibile estescopuuniversului Dar asta nu răsp de cu adevăra înt ebă iie

? De ce ar t ebu ca iversulă aibă n de a deven c nş ient de s e? De ce ara ea n Dumnezeu de spectatoral lucră Sale?

N at ară a ca s nsu ţii

Un zician mode s ar ma p ânge de faptul că zica elmen ară a m st cilor este greşită Ea f oseşte te nen eri p ecum " g s , "su etul lumii , "inteligen ă divin"spirit sau "c nşt n ă F ica mist cilor pare să e duaea insistă că unive sul con ne două luc ur dist ncte, "spşi mate e (de fapt, Heraclit şi st icii s t mater alişt degen apar e) De ca dată, savan i nu au fost capabil să dec pere nimic d n această m ster oasă substan ă num tă "r t şi, în ult mi câ va, zicien şi au pie dut ăbda ea cpreo i şi cu loso ca e insistă să ut izeze concepte p pprecum spir t , "su et sau "conşt in ă şi au p it la luîmpotriva l r Stephen Hawking, de exemplu a an at ececă l s a a m rit F l so i, sp e el "nu au n t pasevo uţ ile mode e din zică şi bi log e, ia discuţ ile ltot ma irelevante şi învech te Cade, pr u are, în seam

zicienilor şi a biol gilo să ăsp dă marii înt ebă i Desuntem a ci? Şi există t t mai multe d vezi că ştiin a p a

ealmente să exp ce atât natu a unive sulu , câtşi sensul v emeneşt , ără a avea câtuşi de puţ n nev ie de loso sauDumnezeu Spune Hawking "Ap oape cu to ii ne înt eb«De ce suntem a ci? De unde venim?» Acum că l s

2 v He lit ş a rt contemplaţ eicosm e



r sp e e sa a a de e p r ăesc per rAşadar c f rm l Hawk g care es e se s ie

s tem a c ? Hawk ng sp ne: Treb e să că ăm ceaa e al a e a ac i l n as re Dar n este răspai c i gă r Repetă î trebarea: c ş căr l c

a r b im al a e? Atr b m mai ma e al a e acel r s cie tăţ care a ce e ma ma şa se de s pra eţ re" spAşada Haw ng pa e să s gereze că sens l ieţ i a f st celb e desc pe it de către Cha les Darwi ş că sens l e estesenţă s pra ieţ eşte şi înm lţeşte-te" Dar eb ie să înlegem acest mperati darwin s în cal tate de d izi fstate na i ni et i spec e pla etă gala ie sa ni ers�s pra ieţ rea" real ente n sens satis ăcăt r al v e

e stă n c se caţie c s ică a e stenţei ane? Hawsc tează n ers l ş e i e c răsp s l: n n e istă

se ni ca e c sm că a e istenţei mane N e istă n c nce" F z ca m de ă e p ate sp e eve t alcum aj saic da nde es te aic Eca ş c e-a înt arce a asăî tr z ş am desc peri bărbat în b cătărie Îl înt eb

De ce eşti a ci?" l e e pl că a nci c a ieş t d cas-a s t în maş nă a p s che a î c ntact a p t m t

c d s pe s ada i a parcat în faţa casei n as re d pă a t at pe fereast tem a ea răbdare să asc ltăm p tea î a nte de a-l în eba Bi e dade eeşti t aici?"

D c a blemă a c n� nţe

M l sa anţi m de a zi ne mate al stă a pra vers izi ne mai î t artic lată de că re ap ec pic r şi Dem crit şi zi ne da nistă as p

Hera it ş art cont mplaţ i cosm e



scop or eţi pe Pământ. Însă acea v z'e d spre lume mar bu e încă s ea p ept cu două n re ă egate de

u a ă: cu ş e ce În pr mu rând, ce a c osopro ema cea grea :cum poa e conşt n a să se vească d

ma er a n însu e tă? Cum poate ceva cu vo n ă şcun şt n ă de s ne să apa ă într-un vers determ nat

ce ş mecan ce? Cum poate să ex ste duh în maşŞ î al do ea rând,d c a tre u să ex ste conşt a u anăDe ce tre u e oa en să posede această capac tate ş dde a re ecta asupra un versu u ş asupra oculu noscup ns său? Ce rost are

Ex tă patru răspunsur com e a între ăr e cum şavem onşt n ă În p mu rând, ca! st dur arăs dă că o n a eră ş conşt n a s t

pos Nu poate vre fenomen fantomat c nueră ascuns în maş năr un versu u aşa că tre u e

tăm că nu ex s ă ş până la mă şt n a o va dovă avem o o şt n ă efemeră, dar este un e fenome

s eactator neaj torat neput nc os să nterv nă Un soso ado tă a e stă po e: T omas Hux ey a

ogu nt on Cashmo e ace, m a ăcu o ş aunu d t e escoper toN.8Personal această po e n

se pare foa te con ngă oa e, deoa e e ove ştp opr a mea eA er en ă sugerea ă c oamenun capa săre ecte e conş ent asupra epr der or o m ntamo ce Conşt n a ş ra a noastră s t cu s gdar sunte capab să e o cen răm ş să e fo os mreprogramăm p no înş ne pent u a înv nge t urăr em

na e ecum epres a în oc să m încătuşa toată eac sfunc ona e vând în ve e e cant tatea derută de "s stemu nost conşt ent re ex v ar

a dacă acesta nu ar face, n rea tate c ar n m c



j doilea răsp s a ntrebarea cum şi de ce există con ă feră o explica ie nc io a istă Conştiin a ste u

ic pe ca e nu-l n elegem pe deplin, dar ca e a e ose ec ie nat ală deoa ece se eşte scopurilor genetsu ra ie u r ş r p oducer i 9 Însă această explicpare că foloseşte un olum din operele complete ale lS akespeare ca să bată un c sa că foloseşte un Fe rari mea gă la cumpă ă uri o dată pe săptămână după nişte m

De ce avem un sistem de ope a e atât de pute ic pensarcină atât de e ementară? c le sup a e u esp oduc foa te bine ă ă capacitatea de a face poezi

s e e ce este capac tatea noast ă de a onare cmu t m mare n compa a ie cu or care a tă specie?est nc a e o uti ă a necurmate noast e nterogă i

n legătură cu sensul i ii? Îl considerăm pe Ham et untre cele ma interesante personaje umane create reodată

nt -o perspect ă e olu ionistă este pe de-a nnătâng. mblă bramb a umegând nt ebă i met ceca e dă o tu popii îna nte de-a se eprod s Rogema ele zician ş când a coleg cu Step en Hawking, "F r şte că nu ar nic o p ob emă în a p og ama unsă pa ă că se comportă n acest mod rid col (de exemp

putea i programat să umb e de colo-colo, mormă«Dumnezeu e ca e este s nsul ie ii de ce mă a ueste Doamne acest s ne pe ca e îI simt?») a dde anja selec ia na ura ă să fasoneze o asemenea rasă deviz odată ce în mod cert, emiloasa p a ă l beră a

treb t de m lt să smulgă din ădăc ni o astfe de abe

uti ă! ODupă cum sugerează Penrose conştiin a pare a mai de ât un simpl ca cu în sprij nu sup a ie u ri , aşafunc ional şti acă uma "pent u asta a exista



ând pr c c put a pnd pl ascăa ea tă cţ l n ecât no ără n c d ada n as ă s r ta e u ete scă Ş to uş , până a w p

ato nu au reuş t să c eeze o " aş ă Turi g' care să conv ngă e c t nţa sa de an tatea sa o puterelenupo să i te c nşti nţa ( el puţ n deoc da ă), deoarece onş ţa pare să e ceva ma mult decât u a go t

O a t e a eo care a st deoseb t de ine e pcă e chard a s ş Stephen Jay Gould s ge ează că coşti nţa este u produs sec dar a or răsăt ri adapta ve acre eru u ost Forţa oas ră de gâ dire s a dez oltat c

e acă m apţ de suprav eţu re, da ca efect secu dar devenit, de as ene , capa ili s ne im g ă p opr a mote ş am început să câ tăr m se s v e Aceasta a co du

e gie Ia loso e ş a foarte adâ ca scr tare a su e ipot sa s ăcătoare pen no dar u au c o consec nţă apra i ersu ui o şt i ţa uma ă este rea e te u danespera a ro ul i U ver u dar i s a dat naştpură î t pla e a o ma uţă care, ătând clav atura e

aşin de sc is se ni ereşt să scr eRege e earAcest accident ne confe ă capa atea că de a ne ridica deasup a prg m i oas re genet ce de a co testa a ia ge e or oas

ego ste ş de a gândi l e despre s op rile oas e ş dessensu vieţ Aşadar e stă un oa ecare sens w a a e ea ne per te să re st prog m i oas e evo u iv

ş să găs fer cirea p ântească pe că ma înţelepte ş maune a loso a nu posedă n c un senc mic mpotrivă

ţe e umane s t o u culă capsu ă de se s plut nd

der vă î t -u vast ocea negr ipsit de or ce sem caţ

M : p t p p t t z b

6 â co t pl ţ



astă viziun asupra onştiin i est p auzib ă dar, in n on ngă oar Da ă s ţia natura ă p oia oritat a u urilor u un s op adaptativ, st probab

onştiinţa ană ai o p ex no n din natu ă apărut a un produs volutiv s unda , pr s r ri bba lor? Dawkins sug r ază ă onştiinţa ană a os unradi a ătr va nou şi i în natu ă, a s a produsî tota-

itat întâ p ăto a id ntal a ni rit p st onştnt in , st pr a i probabilUn a t od d abordar a h sti nii " a apă ut on

nţa st ă a asta onstitui o o ă d at ri d fohiar o di nsiun , p ar zi a u ti ă în ă nu o î ţ l

p d p in, dar ar s arată a d i portanţă n ra ăă,î l din u ă onştiinţa va int grată într o t o d

pr ori la un o u spa iu , impu , gravitaţia, asagia Însă d o a dată, zi a noastră nu st p ăsura asar ini Viziun a lui H ra it, potrivit ăr ia onşt inţaoar u onţinută în toată at ria, poat să nu hia d ăsnită p ât sună fapt, t oria g n r ă a "panpsih

u ui (id a ă onştiinţa sau pot nţi u d onştiinţă în toată at ria) a atras sus in r a prud ntă a nor gând t

r dib i, pr u oso din s o u a XIX l a frWhit h ad, oso i ont porani David Chal rs, GaStra son şi ho as Nag , psiho ogu Wi iam Ja s nu Rog r nros , astrono ul B rnard Carr şi astronautEdgar Mit h (d şi t oria atrag � d as n a şi vpu in r dib , ar în ar ă să şi pro ov z propriu d " g a atra i i uanti o tantri o şamani p a ştia u ând să i o şt n apitolu ător) '3

n a priv şt într ba d xistă onştpoat on p ă H ra lit aton Aristot şi stodr ptat şi a s a ivit p nt ă univ rsu îns it a do

Hera it şi con empl ţ i smi 7



doar să ajutee oamen să upr eţu ască ă se repro uc şi să le ea capaci atea e a re ecta as pra cosmos l a i dezvălui adevă urile Această perspe ti ă se apropie"pr ncipiul antrop c , susţ nut de către oger Penrose, csugerează că tră m în r n "un vers platon c an , g vernlegi matematice e erne, şi că oamen a fost înzestraţi minţ capabile să le nţeleagă Conş i nţa umană, prin m,poa e că n este reu acciden bizar n r un un ers ne

eţ t şi lipsit de sens Mai degrabă, ar putea progen uceea ce Penrose numeşte "bâj â ala inteligen ă a u i ers(ceea ce s ă ca o pe recere de Crăc un a celor in organi aţMensa', dar cred că am pricep ce vrea să sp nă) Poatemicrocosmosul nţi omeneşti es e conectat c macrocosmos l uni ersu d pă cum credeau unii din re loso i g

Dar greci au ăcut o greşeală aş sugera eu, de nind coştiinţa numai pr n manifestările e cele ma înalte d n re cse cunosc, drept capacita e de a re ecta pr n intermedi l limbajulu asupra u ersulu asupra propriei noastre gândirsemni caţii Conform acestei de n ţii, n m oamenii par sposede conş i nţă. Aceasta se poa e folosi drep jus c

ra ării uturor nţelor neumane ca materie la d screţie de fapt c gre s ar p tea spu e că loso i greci a arătama mică preoc pare faţă de unăs area animalelo exceptd l pe vegeta ianu l a h, care a s gerat că animalele pdă conş i nţă După mine alte specii ( n special mamifeposedă n mo limpede stări nalte de conştiinţă, în sensul demoţi , empa ie oarecare conştiinţă de sine şi u sen mejoc ui şi ace e specii sunt cele c ca e simţim o str să dire Una din re capacităţile anima e or conş iente este ac

de a se j ca şi de a celebra existenţa şi eu nu cred că ace

* M ţ v uIQ f t t ţ p

158 ă Hşi a . c ntemplaţ i osm



capacitate este u ică pe t u oame i Mi se pare că eale ele se oacă şi celebrează existe ţa, şi lafe a câi , pisi

ci e maimuţele elefa ţ ca i. Păsările să bătore c exiecare imi eaţă. Ele u câ tă umai ca să şi atragă perec

sau ca să şi ma cheze teritoriu Câteo ată câ tă, p şi simCopiii abia acă au î văţat să meargă î ai te să a seze poate e lica a su î terme i a wi işti ca pe o meto ăa ţ atrage perechea ar este o explicaţ e es ul e a ostăî gustă U eori a săm p şi simplu ca să celebrăm vExistă veselie umor oacă şi sărbă orire a existe ţei care ctăm şcare pri i terme iu co şt i ţei. Compute ele u poglumească pe t u că ele u au co şt i ţă, c e este pli ăhohote e râs

Sau poate că u oate se va ove i că ic ştii au rete i co ştii ţa se va dovedi a mai egrabăivertisme t

ă ural ic ecât pri cipalul eve ime t a galei. Î cel ai

caz, ezbaterile şi isputele î ăcărate privi co şt ţa cau izbuc it î ult mi20 e a i stau ova ă că Hawki g u arereptate: loso a u a murit. De fapt loso precum Da

De ett Dav Chalmers sau Joh Searle stau ch ar î mei pr şi î ialo uri fasci a te cu icie i, e ologi aszicie i şi câ eo ată chiar cucălugăr bu ist. Tâ u om

iu al s udiilor privi co ştii ţa esmo l mi u at almo u u î care ş i ţele şi ome i le uma iste se pot cota şi asocia vă i cum, co tra relat or mai există o ărâ

e aţă î loso e

S n em sing În nivers?Dacă evoluţia co uce la co ştii ţă a u ci poa e că ace

a apărut şi pe alte pla ete şi î a te forme e v aţă Astro

H ' ş co t mp s 9



m de ă ne a ami iar zat cu dimensiu i r a e a e uni. După cum spune arI agan: Existăsută demi rde

de ga axi ecare di tre e e c n inând apr ximativ sutmi iardede ste e Gândi vă câte m du i de via ă p t să exîn acest vast şi măre univers 16 s i nu au avut preîn vedere p s b itatea vie i ext aterestre s u mp ica i pentru s e Şi t tuşi, dacă vă u ta a cu tu a p puşi

a antezi e n astre despre via a extratere tră ve i vreprezentate d uă l s i pr ncipa e a e ex sten ei. Le numşc i e de gândire Predat r şi E .

n n şc Predat r treb e să presupu em că ce ete ne de via ă din c sm s s au născut în ac rd cu aceea

ege darwin stă a supravie uirii cel r mai adapta i aşa se mani estă ea pe Pă ânt e ia u D w n despre e lutrebuie să e adevărată nu numai pe această p anetă ci lascara întregul c sm s. Aceasta naşte inc n rtabila p sibilitate de a ex staî spa iu alte e de v a ă care p t l ps tde c nştiin a ş de m ra tatea umană ind t t dată ucigaşi mai avansa i Aceşti uc gaşi m avansa i p t să v ziîntr zi Pământ şi să ne c l nizeze să ne l sească dre hrană sau ca an ma e de p vară aşa cum n il s t a tespecii Această viziune asupra v e ii este reprezentată în lm precum n , P da Spec es, Star h p Tr perşi Matrix

ea a tă şc a ă de gândire t tuş îş imag nează ext ateca pe n şte n e m ra mente avansate, care p sedă c nşin ă şi un d sce ământ m ra de tip uman dezv tate ngrad ma în t Această şc a ă este repre entată de mecum ET, În â nire de adu reişi C ntact, acesta din u mă

nd ecranizare după r manul lu ar Sagan upă cusugere ă mele de acest gen c nşti n a nu este un acc denesperat c m deg abă natu a inteşte cumva că e ea pru mare se va iv nu d ar pe Pămâ t c ş pe a te p anet

He t ş mo m e



că Heraclit avea, poate <reptate iarLogo u legea iversa ăa conştiinţei este iteralmente universa ă conectând nunumai inţe e sensibi e de pe Pământ ci toate inţele din

n egu cosmos sub o s ngură ege mora ă. Caz în c e ar puteasă existe într-o zi n p lament interga actic de cosmopo iţi

ecare reprezentând propria p anetă cu toţ i că ând de acordsupra unei eg mora e com neO dee forţată desi ur şi

totuş îm p ace că astronomu Ca Sag n pare să av t învedere această posibilitate şi a acţionat a fel de ambasa ora Pământu ui expediind în spaţiu mesaje care să descriemod nos u de viaţă a tor forme de viaţă inte igente E a fost

n adev at cosmopo it adevărat cetăţean a univers uiaşteptând cu răbd e âng rad oe iţător ău ca n extr terest u să ne exp ice de ce suntem aic

Ac m vom zbura înapoi pe Pământ d n s era acestor spec aţii co mice în compania i Pitagora un a t mem u aşco ii ioniene c e a fost în ega ă măsu ă m gic an şi osofdar care cu toate acestea are ă ne dea ne e at i uti e desp e c m s practicăm oso a în emu i e noastre

H a ta ta c n emp a e; cosm ce A



7 P tagora ş artamem răr s ca tat e

Ja s Sto k al a n tână p ot vânătoa c x c ta o a a nt n V tna No cân apa at l să -4Eost ov t a a ant a an Stoc a s-a atapu lta

pa a tat n sat a so Cân a at at săt n ua c o atât ăncât a c opă at tot s v

apo la nc soa a oa n a p t ătoÎncal tat d o ţ cu g a u c a na t d n agă a conta t că a c o lalţ p on t ntat v l lo vadas n a p l l sta d to ă a ost to u a d a st la

a ă pa an a s c p c oa n ăt a o aÎn a st t tan nvăţăt loso ant c au

sup av ţ S ntâln s g c p ând st d a lon v s t n pro so ul să d loso dă s u

Manua Ep ct t. S da s ţ s o d ată a n tasp a G c a t a păst atManua ua cap pat d -

ng l lo stag d ât ap l n p po tav ooast o V na l n ă t s as and a st ă l av aa nd ână" ca să supo t v aţa n lagă ul p o ă .Î a nt a t d nt a tdnat ă să o at n" pă u o sp n ) ac st a l a să s a o od c p j ă l ost .Î a n a a p sus d o

p a s nt nţă Manua n s t n put l oaând a t l n s t. a ptat că c a a a pa t d n v aţa lco t olată d el dar p op u a act d n ta a sp csu cont o său p a n n n p a ăp .

Pth go a m mo � i şi inc ta 63



P i memora i p in abso bi ea ime o lo o cStockd e era capabil să-şi păst eze senzaţ a de autonomieşidemnitate Nu a fost în ânt de f ică ruşine sau vină aşa cwinte ogato ii săi no d vietnamezi spe au să se întâmp e i au putut spă a c eie ulA e zat me eu să se încline în faţaga di o să e p e entat vizitato o s ăini ven ţi săcât de bine e au trataţi p izon e ii de ră boi or să m a gă te ev zi nea de stat v etnameză pent u a sp ne că a îmb ăţişap incip i e ma xism Ien smu ui Şi a p oc amat ndepţa spi itua ă

Păs r re m xmelor l în emână

F oso a t că e a concepută să e memo ată aşa că put" a îndemână atunci când oa enii se conf untau cu situa i

tumu tuoase p ecum aceea în ca e s-a găsit Stockda eÎn ăţătu i e stoic o , epic ien o c n c o p tagsau p aton cienilo e au adeseo condensate în maxime scte p ne de m ez că te ca să e uşo d ţinut m nte încât e e să ni se iveascăî memo ie atunci când ne a ăm însituaţ i st esante Mu te dintre aceste max me au aj ns până

a noi: "C noaşte te pe tine însuţi ; "Via a nu e decât ceea cesocoţi tu ; "N m c p ea mu t Nu contează ce ţi se întâmpc cum te po ţi tu ; " i comandantu su etu ui tău ; "N menu ţi poate face ău decât cu îngăduinţa ta "G eutăţi e scot

a ea ă ca acte u oameni o ş aşa mai depa te. Învăţnotau aceste maxime în caiete e o e memo au e epepent e înşişi ş e pu tau cu ei acesta este ost u ui m u

astfe încât învăţătu i e s ntp hei nsau " a îndemânăE evi ş e eam nteau cât de des posibi pent u că "nu uşo [unu om] să em tă o judecată confo m u Ep c

v Phagora şi ta mem � ii i nc ntaţ e



a ară de cazu n care trebu e să rostească şi să audă ace er ncip i zi de zi şi în ace aşi t mp să e ap ice oa ă vax me e erau ca n ş e sc rt circu e neur e, ca niş e ico

pe desktop care e conec ează ns taneu cu un vol dein ormaţ i Ele aju au la tr s o area unu pr cipiu os

onşt enîn r o deprindere au oma ă de gâ d re Ele repau maximele pâ ă când "pri meditaţie zi ică a i geau

p ctu î care aceste hrăn oare maxime se ivesc cu acorduor după cu a spus o Seneca 2 Ei e as m au în dialoăun ric şi le ăceau o "par e din s ne Plu arh spune că e

"să medităm asupra eac ilor ămădu oar înai e să mov ţ de nec as fe încâ să e mai pu e e prin exerci

u Căci asa cu câi i să bat ci sun domo it nu g as cunoscu o as fe nu es e uşor să po oleşti pa iunba ce a e s e u u afară de ul în care argu en e ami iasi bi e cunoscu e s la î demână să t nă î frâu ex a ea

aces uiaAces e scur e pr ncipii maxime sau arg e e persuasi epu eau pr nse î r o clipi ă precu "armele di un a

a după c a spus neos oicul din secolul al X-lea Jus iusLipsius4 sau ca o usă de pr m aju or păs ă "dispon bcaz de urgenţă î e presia lu Marcus Aurelius Cei care

diază oso a îşi pun max me pe pereţi pe ablou , uiese de mobi ier, oriu de e po aduce aminte învăţăturilede a lungul zi e As ăzi, unii s udenţ chiar îşi a ue ză mme pe corp, luând li er cu n ele l i Se eca po rivi cînvăţătur e ebu e să se ames ece cu ca ea şi sâ ge eşi să dev ă parte di t pu or până cândogo use î upea

Ză 5 Ros u maxime or es e acela că oa e i sun iş e ai credibi de uituce şi pr n urmare aidoma azicu u er udin Memento avem constan nevoie de mici aduceri a i epen ru a ţ ne cursul raţ onal a vieţii noa re

Pthago a �a a memo ă �i a taţie \ 6



tag a a a s

i oso care a inven at această te ică e con ensaoso ei în maxime uşor memorabile a fos Pitagora, o

n tă şi magică gu ă a şcolii ioniene, ca e a tră t şi a preG ecia şi în t ia în seco u a V ea î Hr nvăavu o in uenţă majoră asupra l P aton şi in aces mBe tran Russe l l a n it cel m in uen losof i

oso ei occi en e 6 De fapt, Pi agora a fost, în egmagician şi osof şi s-a sim t mai acasă la Hog a

orica e epar amen mo e e oso e Filoso anăscu ş anism şi uneori a păstrat unele aspec e esau suprana u Pitagora e exemplu, se spune că ar cins in Apol o P thius eul-şarpe e un e şi numeUnele legen e sugerează că era el însuşi o încarnare a Apollo, luc u e care i-a conv s pe a epţii să arătâ

coapsa l ăcută in au a învăţat pe a epţii lui să crre ncarna e ş a pretins că-şi putea reaminti v eţ e soa e şi pe cele ale stu enţilor săi Conform aces ei crea epţii l re au să mănânce ca ne a rmân că toatţele însu eţite se în u esc, apa ţinân unei sing e famiPutea să pre ică viito ul să apară în ouă ocu i eo

stea e vorbă cu anim ele şi cu râur e să au ă muziclor Discipolii să erau, a rân ul lor o g upare e magunu int e ei, Abur s Că1ător Prin Ce i putea să zboaaer pe săgeata lui fe ecată

Toate aceste poveş i pot luate cu multe reze ve (învănu sunt siguri că Pitagora a ex stat cu a evărat), ar e ca

e ca g ă istorică Pi agora a inspirat cu sig anţă o şcoa H w u u v j v ă p v H r

P e ] K R w

Py h g m mo � i i i ei



adepţi, care au pra ticat oso a l a mod de iaţă. Ş oalalui îşi avea sediulî sudul Ital ei ia procesul de admite e e afoarte exigent Candidaţ i erau în mod autom t respi şi şiapoiu ă ţi în taină mp de âţiva a spre a se vedea umse poa tă Cei a eptaţ urmau să espe te u jurămâ t ată er i eme de i i ani ş să en nţe la toate bu u le Puţ nii so otiţi ed ici aveau să eî ele di nă iţiaîn se ete e ezoter e ale cu tu u care imp au u aneobişn it de geometrie muzi ă ş nca taţi magice Aidomcultelo de ma tâ z u aleşi o u le e a îngăduit să dez ăl

î văţătu ile ele mai î alte iar da ă pă ăseai ultu st ădai se ete e ui e alţi memb i aveau să te g o eum a mu it şi h a au să-ţi sape mo â tu

P tagoric e ii ăiau î - n el de ate tate monasti ăîn care împă ţeau toate bu urile e au vegetar en pu tau

obe a be şi pet eceau e are zi o o u p ogram oso

spe ial um t şi egu ament de iaţă S opul a estui relament e a să dezvolte p tea di nă di epsy sau s etulgândito ş să- e be eze de pas e o a ima i eas gu e o bu ă eîn a a e în v aţa u ătoa e Toate aspete e ieţii lo erau oncepute să se eas ă a est i s op I iţ ase s ulau î zor îmb ăcau obele albe ş i to au â te e să p egăteas ă pe t u z ua e stătea să î eapă Muzi a ju rol ent al î g ija aţă de s et a p tagor c e lo Se psupu ea ă Pitago a a des oper t gama omati ă pe d atoni ă ş pe cea e a moni ă ga e a e edea el retau o d ea matemati ă d i ă e e tă nive su u M

eagă s etele oast e u osmosul d v edeau p tagore ii Ea poate e să e ag te ă d pas u ile să a bă

e pu ce de pasi ş ag taţie ă d d s ete e oaso almă e ectare a osmosulu

y go mem r ,i c i



Du ă cân ăr e or m n e g en ăde memor e ncercând să şi re m nte scă ex ct ce ăccu o z n in e ducându ş s fel m n e m x me esen e Du ă c re orne u n r o limb re solit răloc şn c ş l iştit c să ş ducă su etul ntr o st rn t e lăuntr că Du ă cee se ntâ ne u cu co eg

entru discu loso ce ş rec t re m x melor Proţ ţi do r scul u n t m ce in ţ ţ m i v nsre ge pen r c c secretă geometriei m s ce După c

n ţi i ăce u cev sport ndeosebi lupte şi ergă ier o m să s mplă compusă d n pâine ş m ere ( coolune er u strict inter se. L fel şi f sole d ntr u moc re) Apo ncă o plimb re de ce stă d tă n comps u trei ini ţ . Acest or r destul de plăcut se nche cu rci de se ră câ tece s cri cii şi nc nt ţii me te găte scă su etul pentru somn şi să sigure că cest v v

te de v se plăcuteExercitii e de memorie si nc nt tii e detine u u loc c

n modul de vi ţă p t goric n. P t gor şi depţo ro ndă nţelegere ir ţion lităţ psihicului omenesc. e de juns să ncerc să r nsform person it te prin g

oso că bstr ctă deşi ce st ş re locul său. Trebu

dresezi şi părţii ir ţion e su etului folos nd m x metece s mbo ur ş m g n stfe ncât nţe esure bsorbite re mente de creier ş să dev nă p te sistemău nervos. M ximele it gore ce er u n şte scurte z c

criptice c re condens u o gâ dire m i comp exă De exem"nu mâ c inim se resu une că r nsemn t "nu te po

i n nut ă me nco ie s u utocompă re ; "Nu f ce bcoro n nsemn prob bil "nu ucide vese i ; " ă nu niciod tă ără h rpă nsemn " nce rcă să tră eş v ţun ntreg In ţi ţi trebu u să ş re ete ceste m x

F\ Pth g � oră t ţ



g d sau c a s e cânte u e enit incantaţ i scu te f acee au ostite sau cântate n mod epetat ca s jeasc magie su tu ea mai ce eb incantaţie magic din cultapusean ab acadab a e a un gen asem n to de canta

oso c se p esupunea c indec su etu de dife teSe spune c Pitago a adecla at umnez ule Tat mânt ieşte i pe ei [oamenii] de sufe inţe e lo şi a at le ce pusup anat al st sub comanda o eea ce se pa e c a s spun este c oamenii unici n egnul animal posed b ea g u u ântu ca e exe cit un fa mec mag c asupsu etu ui nost u Pent u Pitago a loso a t ebuia s memo at epetat şi cântat astfe ncât cu nte e ma

e g u uis se m ime n c ea sângele şi sistemul nost u ne os.

P ag ra � egea a ra eTehnici e de memo a e şi incantaţie ale ui Pitago a

cunoscut o enaşte e pito easc n dez olta ea pe so amode . Tehnici e sale de inca taţie au fost edescope tede c e mile ou un psiholog ancez de a nceputu sec

u ui, contempo an cu Sigmu d F eud ca e a ealizat op iile descope i i şi teo ii p ind hip oza şi autosugestou a decla at c mintea poate face ca gând le sale s de

n ea itate se poate gândi pe si e nt s n tate bog ţie fe ici e o i se poate gândi nt u nefe ci e boal şi s cisimpla epeta e n gând a u o f aze cest sec et spu

ou a fost descope t de c e Pitago a n es că r in ân r

s ăp n a s u i a or an s ulu no ru c că

g ş mem ş n n ţ e 1 9



c ; c c r ! c c

c u s u r a re u r r

r u l rac l r! ur e

n u e, ent a te face fe icit, sănătos şi bogat, nut ebuie decât să ţi epeţi la nesfâ şit nişte a maţii pozitive.Cou a s ge at să ne epetăm în eca e dimineaţă Zi după

zi în a e p ivinţele, îmi e din ce în ce mai bineidee asemănătoa e se găseşte în mişca ea Noii Gândi i, ca e a în o itîn tatele Unite în anii 9 0şi 9 0şi ca e a p omovat ideeacă ându ile şi vorbele fac e litatea Dacă v ei săsuccesgâ deşte şi epetă declaraţii autoa a1ve de succes oţi săf ci o i ă i o ice do eşti să i, insista mişca ea Noii GândiDoa spune cuvintele ma ice şi aşa vaŞi în conco danţă cuanii de boom economic ca e au p ecedat Ma ea C iză din9 9ideea d minantă în mişca ea Noii Gândi i e a cum să te îmbogăţeş i Cea mai eleb ă publicaţie sa a fostŞ iinţa îmb găţ

scoasă în 9 0de căt e W llace D Wattles Ca ea în epecu a as ă ubioasă int oduce e O ice s a spune în favoasă ăciei ămâne faptul că nu es e posibil să duci o viaţă cua evă at completă şi uşită ă ă să i bogat Metoda de a tîmbogăţi este, pur şi simplu, să g ndeşti că eşti bogat, să tesimţi bo at să ţi epeţi ormule autoa mative de bogăţiepână când în mod magic banii încep să cu ă ent c ungând p oduce luc ul ca e este imaginat p in acel gând Aşa com doa t ebuie să epete a aţii p ecum succes îno ice aş ace sau "To ul me ge mai bine cu eca e zi pâncând rea mente credeşi, ab acadab a aşa va Mişca ea oii

70 F l fe p v Py hagor şi a m o �rii nc t ţ



Gândiri a folosit tehnicile loso ei an ice în scopu pr fan aîmb găţirii personale Wattles declara într o parodie ja nicăa ui Pitagora: e u e să insi i asupra aces lucru [credinţ

ă banii ţi es în ca e] până când ţi se xe ă în m nte i devinegându tău obi nu t. Cite te aceste profesiun de redinţă iar

i iar xea ă ţ eca e cuvânt în memorie i meditea ă asuplor până ând ajungi să cre i în ele cu tă e .

Mi carea Noii Gând s a bucurat de o enormă reven e nu timii 0de ani îndeosebi pr n succes sen aţiona a cărţii

ilmu uiSec etu al producătoarei australiene de lmRhonda Bye Secretu pe care ni l de vă uie Bye este ideeaNoii Gând r conform căreia atragem spre noi tot ceea ce gândim sau spunem În această une despre existenţă, niversu ev ne un gigantic supermarket i tot ceea e noi avem de

ă ut este să comandăm ce dorim să cumpărăm Joe ita i unîn marketing, car este persona u pr ncipa a lm ui

r umă b ne deea:Eca cum avea univers n cata ogutău l f un ăre ti i spu «M a p ăcea săa această expeenţă i mi ar plăcea să am ace produs i mi ar surâde să am operso ă ca aceea» Coman ce ţ place d n un versEc aratât de u or". edem acest consumer sm cosmic a uc n

mu ui Bye.Într o scenă o fată se u tă cu ind a un col er

d n vit na unu maga in de bijuteri . Apoi nch de ochroagă p e !co e apare p n magie a gâtuI einu dint e procedeele steţe de market ng pe care le folo

se te B rne este să cree e mpresia că toate minţ e cele astrăluc te d n istor e au cunoscut acest secret . a refaceîntregu înapo până la P tagora pr n aceasta dând de

i or sa e de do ban ae leg tim tăţi stor ce. Nu sunt convcă Bye a c tit rea mente vreo ca te despre tago , da , dacăa c t t, cred că a răst măc t per cu os de e u .n pr u rând,n că e P tagora (sau o care a t loso ant c vredn c de a

g e n e v 1



n me) n a s sţ n că o a te va ace gat şi puteapt pitagoric en i e au o comun tate asce căcă e membrienunţ se ă a toate posesiunile o şi se s ă uau să ş n n

gă pasiu ea pen u bogă ie şi mă Acelaş lucru este adeat şi în ceea ce i p ve te pe oso i de ma tâ z u

Platon sau sto c c su t u o nvoca pe poziţ e a de vo t i p son e Niciu ul d nt e ei n a p et ns cso a te-a ace bogat şi pute ic. Epictet le spunea d cipolisăi: "Pământ, ave e eputa e oso a nu p om te n cdin re aceste luc i 8 Fi oso i au suge at că a p ea adbogăţia ă t că nu bogăţii ex e ioa e

tag a şi a epţ lu cu oş eau limi ele loso eş iau că una d nt e cele mai impo tan e cţi pe ca e ebsă p dea e a prima lec e pe ca vă at-o: cunoaşte

ea l mi elo con rolului nos asup a un ve su ui gâ d pe ca e s a b at cel ma mul pu e ea [lui a

de a îndu a e a con nge e că n ciu neca menesc nu bu să e ce a neaş eptat pen u amen i cu min e aşaebu e să ce e e u o cisi udin o ce depăşesc pu

omului de a e con o 9 F oso a ne dă u eşte puex ao dina a pute e dene a s rma na ura p op e şi de

ne vindeca emo e D dincolo de noi e s ă o lume as

v o entă, pe ca e nu o putem s ăpân De fap , i ago a şitii lu nu s-au în es cu omu i at a local n a e ăiasfâ ş t p n a masac aţ . onfo m eg at acţ ei fo mucă B e aceasta a însemna ă i ago a p esupus au ul din e ionierii Sec e ulu şi a îngăduit să nu eagându neg e o it ui B e ni s în âmp ă uc

dacă avem gâ du i e e De ap , mu e din e m nţ e s ăluc e şi su etele ce e mai nţe ep e e speciei noasa t pa te de mo ţi o ente gâ d vă a P tago a, o

eneca C ce o Hypa hia Iisus Boe us Gandhi

a m moră ş j



Lu r K g F s a îţ p a da tăr t r ară tr dar u t p at apăra d t at v c s tud

a d a că put m pr t ja d t at cazu rcuv mag c st d ar v sa cu ch d sch

A ma zar a c n� n

A adar, s tag ra mag a u d m c us î facultat a as ă d v s? Nu cr d x stă u sâm

d bu s mţ pă ru d r ps h l că î t h c lm m rar ca taţ E a r cu scut c va c t rap

t ă a d v d t î tr t mp: m ţ astr ascultă ar c gâ d m sp m Ac asta d fapt a f s u a d

mar l d sc p r r a lu Aar B ck u ul d tr tat r TCC B ck a d sc p r t că tulbu ăr m

al pr cum d pr s a su î mar măsură, cauzat db r a cu s ": m l gu c t uu p ca l r st m cî d a u gul z l d b c c t tm r u sub ca rpr tâ d lum a ac l asâ u Dacă t pr t t ascul p să auz

uu c m ar u d s ă u â du s î cap T p ţ surpmu m d câ t c dacă î ac rd z fr c ţa ascâ t cul s u r u c m ta u c t t a mca t s m Ac astă c t tă c v rsaţ cu s

mpact d r ct asupra m l r as r asupra ptră t a r a tăţ T rap a s că aducî c ţă ac astăc v rsaţ cu s c t tă f s d t h c p

a ul sau d al u s crat c După ca tr b să luăm astr v z l s c să l r p tăm pâ ă c su t a

b t d m a astră d v part d v rb r a aut ma ă cu î

Pyha g ra şi a me o � i nca l.p 1



Tehnic imil e de memo e şi p iţ e ex ă em ile t diţii ligio e R ligi le ş lo il o ient

e cman ade exempl o c tă ză e et tă cântăo e în şi până când p ctic nt l int ă în t e de t nRepet e m nt e mp imă p ncipi le ne eligii în m nte p ct c nt l i şi de emene e p e p nedăn şte e to ene g p n net le ş ib ţ ile le ce e te o idee o te pit go ci nă În l m n mele nlel All nt pet te cânt te c ă t n e et

d i m şi c eşt n m edem o t l z e m l ă

c te şo de memo t;Ca t a P b de exempl e tepl nă de z c le memo b le p ec m "Un om blând îş ceieş pe când n om c d e ăneşte ing "Un om

de tocont ol e mănă c o cet te c ce tă ş lă tă zid ş i to l ( to i)P e be î p n citito l i

ă e tent ă c lte ă ţ nă minte până când în ăţăt

ămân nt pă ite în m nte şi nt b o b te în t p p ecce te e dinP e be7

F ă r m eŞ ţu e run -ţ

ă ă ă ă e

nn ă e pe egS - e ă a m e

Când m p ctic t TCC c ă în g x et te oc lăl de te p e m - ce t ă cite cî ec e e ă d e te te te

c gl t e E pl e de ze olem e nc nt to

"Accept e e te o e pe ienţă ct ă "Cee ce ţi eztă "Re z ă mă p ed gând ilo mele neg ti eclip de ţă e te p ce ş e ici e şi ş m i dep te Fd nt e ce te m x me conden n d nt e de le te

4 F p Yl P)'hagor i a a me � i şi nc ta ;



într un scur circuit n al Simţin u-mă in uporta i pil tr uia să cit sc ac st xtras în car ară ş chsc tamîn gis rat în timp c m rg am cu auto uzul sau c

troul astf încât l au fost absor it c i ru m u şi nit pa in monologul m u int or. Mai uc am

in şi un cai ţ l aşa cum obişnuiau să facă şi tic i în caîminotas m l intr "f az fo ţă in cursu tpi . mă simţ am a m nt s r sat tr buia să mă rîn r loc f t să scot c ţ ul şi să r p t o "frază forFir şt mă si ţ am icol ar a m rs u a su ci nto ică pifan a mo u în ca p n m

r mă ăc au să sufă Tr buia să întrp o abo ar sist matică m nită să c z noi prin g m moră ş a r p tă max m lor a s nţia ă în cac s ui or cât m-aş simţit r ico O altă p rsoană cconstatat că ac astă t n că st foa fo ositoar st

to g n ra a unui c nt u sănătat m nta ă n Br tani , car suf ră ulb bipo ă. El a r uş t să îngă u bura a şi nu ş -a mai luat o zi conc u m ical

15an g aţi ca ţ u ui car -l poar ă asup a uic l a umplut cu şi citat ca i s ar c l m utin ga a ch lor sa p n gân r ş simţ

cât o r in ch o ic u , sch a pag nşi s înt şt cu unul au ouă citat . a şi m n , a scocă ac astă t hnică -a salvat aţa.

Spă are a cre er

Dar poat că r bui ă analizăm m at nt ac as ă t ncă înain a o folosi n pr mu rân poa loso a

a m nt s mpli cată şi usă la n ş oz nc în

Ph gora ş a em ă ş ca taţ e F v



n şte hapuri? Rostu oso ei nu este t cmai faptul ă ne pregăteşte să t e em din olo de asemenea lişee, să gândim maipro nd? Şi în doilea rând nu este eva pu n sin strua eastă repeta e nesfârşită de lozin i până ând devin automatisme de gândire? Psi an istul Da ian L de ul dintreprin pal i riti i ai susţine i de ăt e guve b it a TCa me s atât de departe în ât să sugereze ă CC este e valentă u tehni ile de spăla e a reieru u din C na maoistă.Nu a insistat şi preşedintele Mao a toată l ea să poarte lapiept t i a plină u ta e d el a parte a programulu

ndo trina e în masă?"Drept răsp s a p ima obie ţie da r şte loso a

e abo ată a să dezvolte puteri e noastre de del be a e onştientă şi de nvestiga e s epti ă astfel n ât să putem gândi d n

olo de işee e ul ur i noast e Da da ă e a loso a transfo ne e mente psihi ul şi să e o terapie e ientă pen

u dep inde ile noastre emoţionale atun i ea ebuie de asemenea să se ad eseze părţi o i aţionale şi automate alepsihi ul Ea treb e să e absorbită în deprinderi e noas eautomate de gândire simţire şi omportare A tminteri

ortexul tău pref ontal poate să e foarte nţelept şi osope ând estu de95%din personalitatea ta e a fel de in origibil um a fost întotdea a Da ă stai să te gândeşt eierulţ -a fost deja spă at nu neapărat u onsimţământul tău e

ând te-a năs ut ai fost îmbibat u mesa e d n pa tea păţ or a p ieten or şi o egilor tăi venite pri pub i itate metoate impregnând sist mul tău n vos anumite valori redinţe şi depri deri de gândire şi simţire Poate ă ai avut noroşi ai primit nu ai prin ipii pe de a ntregu înţe epte şi l minate ar este mprobabi o v pen r a e o en p ati ă oso a este to mai băn a lor ă ele dintre opin i epe a e e-au susţin t nu s t hia atât de nţe epte şi ă nu

Phagor ş a a mem � ii nca aţ e



onduc tocma a împlinirea or Însă noua ta oso e va r âne mereu supe cială dacă nu te scu i cu adevărat în ea,dacă nu te în ăşori n ea, fo osind orice metodă posib lă să ire aminteş i şi să ţi-o în păreş i în psih cu tău După cum spunea sieşi împăratu Marcus Aure ius " Mintea îţi va a

a g ndurilor ta e obişn e; căci su e u se vopseşte n curea gândur or a e Cu ndă aşadar în şiruri de gân[înţe epte] Există sper o impor an ă deosebire etică

p area vo un ară conş ientă a creierul ceea e sugereaAure ius şi spălarea inconştientă invo untară a creierului.Te ca de memorare a Pi agora este u ă a â p câiei a tr n ă cu vec i e şi so ide e deprinder de gândire şi sţire Dar există perico u ca noi e ta e deprinderi automate deg ndire să ajungă la r ndu or, os cate, dogma ice şi supr gide Aşa că este necesaru act de ec ibrare ntre creareaunor depr nderi au oma e de g nd re şi men erea capaci ă

de a pune sub semnul ntrebării acele deprinderi şi de a aveaîn vedere adap abilitatea şi u i i atea orA doua obiec ie fa ă de această te nică, ex rima ă de către

Darian Lider este aceea că este o formă de cu Poa e etodă prin careu indiv d sauu grup de indivizi să şi exer

cite puterea asupra a tora cu scopu de a e spă a creierul şi

a-i transforma în n şte zombi. E ceea ce conform relat orguve u c inez a încercat să e facă pri onierilor a erican înrăzboiu din Coreea, amorsându-i să denun e Statele Un te late evizor Ma recent, e ceea ce unele cu e le fac nefer cicare e cad în g eare Ei fo osesc iar şi iar aceiaşi termen căra e ataşează experienţe emoţiona e foarte pute ce până

c nd in iaţii lor absorb modu or de gândire şi acesta de npa e a mono ogulu lor interior A nci c nd controle i o ologu interior a cu va,controlezi sinele orarea ex rimată de Lider şi de al i cri ici a CC este că terapia nan at

P a o aş me o � ş a ta ie



de guvern pl că acest t p de spălare f ată a re e uluforţează pe depres v ş anxi ş să bă g n u poz tsăvadă lu ea prin nişte ochela roz, transf r ndu- în n ştezomb fer c ţi ai statulu . Ast e sună argumen ul.

Aceasta este o răstălmăc re pop ară a terap ei cogn tive,care se con ndă adesea cu psihologia poz tivă, o mai ecentăşco ă de psih logie care der vă d n ea Ps holog a poz tîncearcă, în adevăr, să înveţe pe oamen , nclus v pe canu ite deprinderi de g ndi e optimistă . Dar nu e ceea ceînvaţă TCC A bert Ellis, în spec al, a încercat să- facăpeoamen să accepte că lumea este un loc dur, nedrept şi adeseori imoral. El nu a pre s că ai putea să g ndeş lu ea în oriceformă doreşti. Aceasta nsea nă să v sez cu ochi desch ş .a fost un cr tic explic t al teorie "autosugest e poz tive aE le Cou . ll s a scr s: ţi poţi spu e poz t v ţ e însuţsă realizez orice doresc!» Dar, reşte, nu poţi. Poţi să g ndeştipl n de ent asm «Totu va c t se poate de b ne». Da , vanu va ... Accentuarea poz tivulu este în s ne u fals s ste dcredinţe, de vreme ce nu există n c o dovadă şti nţi căunora r aţi precu «Z de z îmi merge tot mai b ne». De faptacest gen de poll anais > poate la fel de dău ător ca ş teatral sm negativ despre ca e cl enţi îşi spun că a age după

s ne condiţia nevrotică 13Ja e Stockdale, pe care l-am cunoscut la începutu acestucapitol, a avut asupra s tuaţiei sale o v z u e oricu în afarăde una roz A fost odată întrebat care pr zon eri au suportat celmai greu captivitatea. Răspu s lu a fost e uşor de spusopt miştii. Ei erau ce care spuneau «De Crăciun suntem

T v Po y m n o pop pov� c z o c o c

ă c o . .

p v Pyhagora şi a me ă nca t ţ e



casă» i C ăci venea şi t ecea Ap i t t ei spuneau «Daşte s em acasă» Venea Paşte e şi t ecea Pe ă Zecun şt n ei după c e venea i C ăc un i au m

inimă ea St ckda e spune: Aceasta este ec ie i p tantă Nu t eb e să c n nic dată c ed n a că bi ui până la sfâ şit pe ca e nu p pe m te să

udiscip na c nf ntă i cu ce e m i b tale fapte d n eea cu entă c e acestea 1V etc n a înce ca să spele c eie u l St ckd e

eşuat pent că nu aveau nic p g ie de a l înf ân eăcuse ege ea lă ică de a şi păs a p nc p i e cc p e

vie i T t ile îi puteau f ânge asele ş -l puteau cuc de da nu au putut f a să ac epte c edin ă pea decis să esp ngă După cum sp e Epictet: "Nu e

u v in ei t e ibe e Aşada , a f st mem a eaS ckd e a l s e t ce e emplu de sp e a c e

D a în cel mai b sens cu put n ă Ist ia lu esexemp u de felu în c e putem să ne egem p inc p iuz t a e şi ap să le săd m în s et pent u a ne face capsăînf ntăm p es un le e e e De fapt, şc a SERE a NaSEA s S D eg , unde s lda ame c n înva ă să t tu i şi e n cil de sp a e a c e e u ,p a tă numel



8 1S ept ş artau lt vă î do e

a t sa e on e e s Ve s eas ae um n scl p toare, z�n n t e clopoţe roţ n te

se s e esc la ocur le ecan ce p ecu pa c anţ a o nce t s dev n monoto A c n m locul De e ulu N

s au adunat s ţ n con er nţa lor an al având ca em artr ţ o a e. as Ve as este u oc b zar unde s ce e rez raţ

man dar s ept c par etul uraţ de tenta le d n ora uSu ntem m t prea raţ onal ca s f m entaţ de ocur le e nor spu e

]ames he Amaz nRa d or a zatorul even men u u , care nume e: he Amaz n eet n sa A Aceasta este cea de aAmaz n eet n A 9 d n spaţ l extraterestru es e cea mmare d ntre toate de pâ ac S t a c de scept d n toatlumea strân lao a t de cred nţa lor n t nţ n ânprecum de ant pat a or faţ de re a or an zat .

Au ex stat ntotdeauna oa en are au suspe tat ă rel geste o ole e de t pe străve , dar, spre deoseb re dred n oş , a eşt oa e nu au avut nto deauna n şte o

unde să se adune ş să ş mpărtăşeas ă op n e Anternet a reat un spa u n pre ent, m ş area globală

s ept lor are ma mu te m l oane de adep Ex stă

rev ste s ept e, o armată de postur de rad o s ep e preT e Skept s Gu de to t e verse Skepto d Skept al

Ama ngî se ă "u tor , ulu tor e po e t( .t )

Sce t d a a cult v în o el 181



hePod Delusion şi mai mu e cha o ms scep ice lis edee mail şi b ogu i unde scep ic i şi cri ică feroce proprii e oişi credinţe e a o a Ex s ă de asemenea grupu i descep icio ine r n Eu opa Aus alasia şiî majori a ea s a e or a ericane unde necre incioş i po să se adune să mănânce sbea să vadă lme şi să-şi sp ă poveş i despre embelismulcelorlalţi oame Mişcarea scep i ă are propriul grup de lobbyla Wash ng on, prop e g up s udenţeş i n mu e camps chiar propr le abere de vară pen cop i " uş vinCamp Inqu ry pen p e eni d s racţie şi gândire ndepeden ă , sp e Conrad H dson care con r bu e la organ area

aberelor de ară scep ice n ma oa e s a ele amer cane Cncu a ea ăaberele gând rea beră? "Le spunem copi or cn a ără hă ăduieş e dragon nv zibil pe nume ercy ş

oferi un premiu or cui poa e dovedi că erc ex s ă Copima m cuţi or realmen e să găsească Cei ma mărişo nsă şi dea seama că nu exis ă

Ca or ce al ă m şcare scep ic smu are ş s a e sale rockxis ă chiar ş oc scep ic de Top Tru ps· c car ca ale

personal ăţ or de f e ale mişcă i nsoţi e de o e al as perp er or lor scep ce Una din e ce e mai proemine

gu i emblema ice ale mişcă i es e Richard Dawk ns (carlu de Top Tru ps sp e că s perp erea lui es e "să dea ccop a n du i e og ce ale duşmani or raţiun ) care pţanţoş c ochela i de soare pe nas pr n ca nou So hpo

a ca de bodygua d na n e de a asal a de fa calv s a e Discu su să de deschidere es e n â pina c o

ţ n p c oare na n e săsp s re n c ân D pă aceea

T T -jo e c� ; e are e c ţ ne ser e e te mer ce ş o joes e ă s c m e te n me e e e � ţ e o onenţ or entru a n nt

c u t E s � n e o e et e ă ţ e oc ec e vân o a tă ara lme, r et - caz faţă gur a ant ale căr e t e (

2 Sc pt c a t u t v� î do l



oada scep icilor dorn ci să p imească un autogra se înt ndât e c rido ul e lung cerut să m se citească la nuntăfragment din t ma l i carte , şopteşte o delegată îmbujo

ată E m aş do o mătate de ceas sing ă cu el îadă erbinte , murmură o alta

chi a lui Ran i

Inima ierb nte a familiei sceptice este Ja es "TheAmazing Randi, un tip mititel, slăbuţ cu o barbă albă şilungă omnip ezent, or câ d abordabil pent u o convers ţ e o îmbrăţ şa e. "Sunt mo t după îmb ăţ şări m seşte elaud tor Delegaţ i poartă trico r cu g ra lui şi sloprecum "Te Ra di sau "I'mw Ra di i poartă ch arbă bi albe false în semn de omag u. Şi ca să m drepţ Raeste ealmente u tor A fost n cop l-m n ne în de şlă atât de inteligent, încât a fost scutit de frecvent a cu su

lor şi i s-a elibe at un card special pe care să arate la poliţca e-l ac za de c i Îmi sp nea:fost des ul de sing at c în co il e pentru că nu aveam n g up de egali cu care mă amestec În loc să me gă la şcoală şi a petrecut cea mmare pa te din t mp în muzee şi biblioteci A început de asemenea, să meargă a teat u şi a fost fascinat în mod deos bitde către n magic a pe numeH B ackstone, c e ăcea ofemeie să leviteze în t mp reprezentaţ i or sale După s etaco , tânărul Randi a mers în culise să cunoască eB ackstone, că ia i-a ost s mpa c şi acesta i a ex icat mnismul câto a dintre trucuri e sale. Randi s-a înt rs acasă

otă ât să devină mag cian şi a ajuns unul foa te bu A debutat ca ar st al evadărilor p n club i e din America de NordŞi a cut un nume în Qu bec când a o t estat e po

c c c î 3



ca ă du ă c a dem nstra cât de uş r ra să t e be ezcătuşe e r L-au băgat în arest de u de a e adat ar A ed n - cămaşă de rţă deasu ra Cascade N gara. A eş t

- s cr u d n er de e dul u râu L-a dec tat e cC e e scenă câte a se a rând. Ş e deasu raş M rele H ud ma de reme a înce ut să demaşte şa atan care se f seau de luz e ca să re ndă că sedrea mente uter mag ce sau re g ase.

Ce ma ce eb exem u a st m mentul în care l a ajue J hn y Cars n să I demaşte e Ur Geller. La înce ut l

r1970Geller s s se recent în Statele Un te ş ăcea senzaţcu uter le sa e de a c t gândur le ş de a d gur

r gramat să a ară în em s ea u J hn y Cars nT Ton ghtShowş Cars n l a s at e Ra d , care a rea rec ent în ems u ea u ca să- întrebe cum se t as a că Ge ler nu aran at re rezentaţ a. Ra d le-a dat r ducăt r l r em s

nstrucţ amăn ţ te ş câ d a a ăr t Ge er uter letu a l au răs t în m d m ster s ( uteţ să ede e Y uTS u e Ra d : "M am s mţ t destul de mând du ă aceea ş crez t că Geller era term nat. Dar mă înşelam arte tare erad nn u la tele z r este câte a ser . Acu îm dau seama cm acel r med a nu e asă să s u ă ade ărul atât t matrag atenţ a amen l r . Când a îm n t60 de Ra d a

h tărât că era "t m ul să ă în cu cămaşa de rţă ş să sded ce e de a-ntregu născânde m şcăr sce t ce. A înJames Rand Educat nal F dat n care lucrează ne b ssă demaşte escr c şar ata ş als cat r d n c mre g ase New Age ş aran rmale. n u t mdaţ a uRand a e t rem u de u m n de d ar r cu

d ed că sedă uter ara rmale. N men nu a câşt gatm ul de camdată.În râ dur le m şc sce t ce se găsesc numer ş ase

nea n est gat r de en mene aran rma e sau "demasc

F S t d cu tiv�r iÎndo e



to i a onf n am unos ut un m mb u a G up uInv stiga i Ind p nd nt o ag n i d inv stiga a f nomn lo pa ano a Ho l ood (o ată d tip S ooby Doo)

a m a spus: To i sunt mgeek man a i IT. N pasion a ăsă tăm h stii d g nu f tom l ş a ş o pa t noi sp ă ă p t n i o a s vo dov di ad vă at t ută n am t n bi ou u un tip a p tind a ă posă un vo t n g ti hia a olo p o N«Uau »Da s a dov dit ă nu put a Mu i s pt i ss amato şi il ion şti a s au d d at d mas ă i tut u u o d a s fo os s ş at i l g a ddoa n a t tip d sp ta o d ion sm ta i-vă a B

om o Catol ă m spun a d E ât s poat d stdă ş d t at a ă Cât d d s mă nt b d a un ul om n i ă ăto i d m nu lips i d s upu s ad t u u i st b l a să âştig bogă i s şi put

d o ? Cât d d s s ma ntâmp ă n ă ş astă ?

S ep d an d

Ca m ş a loso ă s pti sm a stat v m d va s o ş a ma o tat a a to ş oli oso g ş

o ig ni n gând a l So at S pti au suSo at a fost p im s pti d oa a fost nst t n anoaşt ât d pu n lu i au unos ut u titudin

ăt sau o n a t in va S pti ii au d is ă aa pta a l m t o noaşt i noast st s n a S au num tk ik iadi ă v s gato sau tăto m

s pti s spun a fost y hon d n E s ont mpo aEp ş p m stoi a s ş tu s ol a l a şs o u a IIIl a S sp n ă hon a ăto tî nd a

u oast a lu A d u l Ma A o o a v n tî onta t u

i 18



nişt " loso despu aţi p o a i yogi i indieni şi nsp rat de lo o a ş modul lor de aţă ând s a întorrecia a prezentat doctr na incomprehensi ilităţ i şi necesi

tea de a ne uspend judecata Pyrrhon şi depţii uiaud c t că nu pute ş i niciodată c siguranţă dacă ceva esteadevărat sau n Putem şt de exemplu, că m erea este pent u

oi dulce dar nu put m şt vreodată dacăe realmente du ceesenţa ei sau dacă acesta este n modu în c e ne apa e

nouă oa avea un cu tot l alt gust pentru să spu em un omo na s pentru a tă specie Putem chi să v săm că ân

că miere e şco i loso ce precum stoicii pret nd cu gire că sunt capa le să treacă dincolo de ap enţe ş de p er

pe "a cunoaşte c adevărat re litatea f şesc pr n apretin e că pot cunoaşte ch a şi r alitatea div nă ca şi cra ea omenească poate să ştie vreodată ce se petrece în

n ea u nezeu sau din capu locu ui, măcar faptul căe istă un nezeu

Tocmai aces gen de dogmatism a su l niat scepticiant c este cauza pri c pală a suferinţei emoţionale Ne răbi să ragem concluz i p ipite sunt sup aîncrezători înpăr ri e noas re şi as a ne face ori e age at de dep es vi excesiv de eufor c untem s gu că nezeu este de pa enoas ră şi că mic nu va ieş vreodată rău ori suntem siguri

că u ive su ne este duşman şi că n m c nu va ieş vreodatăine hiar dacă am ep c rieni şi nu am red în inte enţiad nă încă am s sţine dogma ic că p ă erea este ingu

ne şi după aceea vom deprimaţi atunci când suferimPentru toate aceste o i dogmat ce cep icismul a tic le ofe

ea adepţ lo săi o fo mă de terap e Î antrena să enunţe

certi d e lo ş să accepte deea că şt u a ât de puţ n Omecanisme argumentat ve spec ce cu car să com ată or ceopinie cu o op n e alte at vă c să demons reze că vcă poţi crede orice putea tot atât de ine să nu c ez m

S i ? a a uj v� înd l



Un sceptic aimos, C eade, a p ezentat în public această tehnică a Roma, pled d în avoa ea d eptăţ i înt o zi şi în ocând -se, a doua zi, ca să a gumenteze împot iva d eptăţ iRomanii au fost destu de şocaţ şi -au alungat pe Ca eadedi o aş

E act aşa cum budistul zen, după ce a meditat asup a u uik an,atinge un moment în ca e ab donează aţiunea şi logicaşi dobândeşte a ,tot astfel scepticu , după ce a cont azisun a gument cu a ul, va ajunge b usc înt un moment în caîncetează să m gândească atât de mult şi dobândeşte i iştea · Această linişte netu bu ată este, de fapt, scopu sau ţe ue istenţei scept ce, confo m lui Se tus Empi cus,medic ş

losof sceptic ca e a t ăit în secolul al lea d H A te loso ce, su p nse de această campan e de ghe lă împo i

teo iilo lo , au ipostat Atât A istotel, cât şi stoicii au a ătcă, dacă î suspenzi cu adevă at o ice opinie egată de bine şide ău, atunci devi tota ine t a ma u me , o ice acp esupune c edinţa i plicită că ceva me ită să e ăcut. Te d i

os din pat deoa ece c ezi că me ită să te d jos d pat. Toast el, iloso ez deoa ece c ez că me ită să osofA tminte i de ce ai ace o? De ce ai face indife ent ce? sceptic ca e nt -adevă şi a suspendat toate opin ile legate dbine şi de ău a no ocos dacă a sup avieţu timp de o săptămână Dacă un autobuz s-a înd epta sp e e , de e emplude ce s-a de a să se dea la o pa te? De fapt, o e ata e spucă hon t ebuia me eu să e t as la o p te de că e discipolidin ca ea că uţeloO a tă isto ie elatează că e şi u discipolse pl mbau înt o zi, a disc polu a căzut n un şanţ

o e ă f ă f ă eb g f t d e e n u ng e stă i d m e d ă" e ă i e m ă ă e

e ţ go u ui şi iden i e u Buddh ex u su em î ismu din bu ism hind s şi ib

Sep ci şi u lt var Indoie F v 7



i a continuat me su sen n şi netu burat n reme cadepţi au scos din şanţ pe nefericitu disci o dup cât pare incidentu nu a cut decât s sporeasc admiraţia iscpo u u faţ de comp eta indife enţ a ui Pyrrhon faţ de enimentele exterioare

cept cii au pus la p ct m mu te ap r ri faţ de cri capotri t c reia loso a or cea mposi i orice acţi nema con ng toare ap rare este aceea c scepticu acţioneîn acord cu ceea ce el consider a pro a i Aceast ap raa fost e aborat de c tre scepticii academici numiţi astfedeoarece timp de aproximati n secol, sceptici prec mCarneade au fost la conducerea Academiei ui Platon dinAte a Scepticii academici erau în mo tipi , ce a m con

enţionali şi mai puţin radicali decât scepticii p rrhonieniCa eade şi ţi sceptici academi i au susţin t c în reme cenu om putea niciodat s c noaştem re itatea put m cepuţin s construim ipoteze pro izorii as pra i Tot ceea ceputem spera este o pres punere inte igent şi de scurt duratc o opinie este c rect deşi nedo edit astfel Putem s acon m în aco d cu ipotezele noas e pro izorii despre re itateîn timp ce n îndoim me eu e ace e ipoteze prin aceasta opunând rezistenţ dogmatismu u prostesc al stoici or pitagoricieni or epic enilor şi or şcoli

A east form mai puţin ex remi t de scepticism s abucurat de o mare in uenţ în loso ia modern e laDescartes încoace nt cât oso a s a folosit de scepticismca s critice dogmele catolice şi s se e ibereze de in uenţaBise i ii Sub in ue ţa unor empirişti precum John ockescepticismul s a aso iat tre tat cu mpirismu şi cu metoda

experimental care sugereaz c putem c oaşte realitateanumai p i ipoteze bazate pe obse a i ce pot do edite repf se în tor Toat c oaş erea noas r este aşadar pro irie Dup cum a ar tat a d ume marele scepticsecolu



XVII lea numa pent că soarele a răsăr t n ecare zi de-lungul ntreg noas e v eţ aceasta nu nsea nă că puteabsolut s g că va răsăr ş âine Această atitudine scept cne ar de a utor n a e apăra de "ent z asm pri cIlumin s ul nu ea toate for e e de fanat s , ndeoseb pece relig os De ce şi au pe ecut europen i cea are partd n seco ul al XVII lea o orându se ntre ei d n pricina ifre ţelor re igioase cân , dacă ar fos c ns iţi arrecunosccă niciunu di tre e nu putea să e absolut s gur dacăDum ezeu era catol c sau protestant sau ăca dacă Dum ezeuex stă?E ult ma nţe ept să ne abţ ne de la aserţ unile dogma ice, prea s g re de e e nse e şi prea nto erante Dar tic s ul civilizat al lu Ru e a avut n şte progenit strani nsecolul al XIX lea. Filoso precu S ren Kierkegaard şiFriedric N etzsc e au dec s că Rume avea drep ate: nu putem

cu adevărat s gur de n c Sub toate teor ile ş valou a e se cască un abis de nimicn cie, şi această n micn cie

nseamnă că ucrurile ca e contează nu sunt raţiunea sau ogica, c puterea şi cred ţa. Trebu e să ne a r ăm drept creaţiale voinţe pure n u un vers absurd Trebu e să ave curajde a propri i noştr leg u tor Cel puţin aceasta este losrad cală ce stă la baza u e şcoli conte porane de dezvolta epersona ă, n ită Land ark Fo

Inven area ui Werner rhar �i Lan mark F rum

Land ark a fost nvenţia unu vân ător a er can de maş n

uzate, pe nu e Jo n Pa osenberg Într o z , ose berg şăsat nevasta şi ce pat cop i ş s a utat la St Lou s cu afe eie S a ăcut co s voia or pen progra u "MC

n ţiat deEn y op dia B itanni aşi, n ti pul l ber a stud at

Scepti � a ultiv r îndo F 1 9



int n e u ii din e mae tr i de frun eî d meniu dezvo ăr iper ale: ale a e apo eo Hill lo o e exi tenţiali tă, e hiar i o poială de L Ron Hubbard Le-a inpe oa e î propr a tehn ă e ivă de a tre ament, de

are pre i dea ă i ar putea el bera omple pe ame i ompl aţ i, dându- e po ib li a ea de a e "re nven

numi oErhard Sem nar Tra n ngau "e . La el a i toau CC, Ro enber u era ă u eve ime e e provoaer ţe i op n i e au "pove ti e oa tre de pre even

te e pu em pove ti fal e de pre realita e după are ondăm a e te pove ti u real atea î ă i o ii redea

din olo de oa e pove ti e noa tre fal e, exi ă un umneadevăra un mod de v aţă "drept Ro enber e e mu

ep La fe a i ep i an i i, e i ă ătoate naraţ ule eti e un "pove ti . i iuna u e te adevărată Ro enb

i-a pu u Adam C t , de la C:

eea e a n es es e s obo s a up a up a ne u , pân î a ng pe u u e a e es o e t e un , n ea tate e este ea ente g sens A

acesta ste pun te n s a x stenţ s u , a" est e gea pa te Nu e nu a g sens a eea e g

se s e g a s ns Ş -n as a a e e tate

onst u ţ e, t ate eg e e a e e a îng t peste t nsp t N n e un c ex a na e ta e n e

s ue , e a e e a est p ţ s ee v aţ P ţ s e v e s

n m n a epti i mu u ex rem, Ro e ber

dea oamenilor puterea de a re rea e e, orţa ă devupraoame i iet heeni vo nţe pure ntr o ume ără e -a re nven aî a e t e , uâ d nou nume, oarte ar an, d

We er H rhard "e a avut un u e enorm -a ă



pe r ard faimo şi bo a n anii1970şi a ncep ani or1980 n1991 r ard şi a ând afacerea fami iei şi a oa a a i şi a rebo e a o a dmark Ed ca ion ForAcon

in a ă o d că foar e bine d pă aceea c e e n iooameni crişi a c ă in rod c i Are cen re î

mea prin e care o c ădire de pa r e a e în ord onde am a c in rod c iv de rei zi e n câ e a

ne i reci de oc ombrie n2011

F l s e s c a că ş c

" ca a poker p e David "N e in ere ează că oare decâ dacă p ceva bani pe ma ă Pre n

a ă pe oameni pe o eb e ă e ca200de inşi caredârdâ e b i an ice e apara e de aer condi iona aş ep

ă e ra fo a i Şi aceş i200de oamen rec prin ceea cen e en ă e e o e i ne de ei zi e de an rena en inpen r via ă Se i ni e ric orc e ra e de căcare ează n cenari min io a ncep mem r aen ei ri ă diferi e cr ri a fac comen arii din a ă d

e p e că ing r mod de a par icipa e e ă r i p

n din re ce e rei microfoane in încăpere nde pin ra în r n "dia o ocra ic c ider ider ne recem de a concep e in e ec a e a i a i concre e

noa ră S n em îndemna i " ă ne mpăr ăşim e perienSe p e mare accen pe fap de a "a en ic deşi e p ică de ce a en ci a ea ar reb ă e o va oare

deo ebi de impor an ă în r n niver ără en C ace ea n e p ne că n p em bene cia de andmark ddacă ne ri ăm în p b ic drame e ă n rice ecre e e şci i e Şi oa enii a a r d ca ă şi împ ăşea că i o

Sc pt c a l l v



Abia aşt aptă ă şi d zvălui s r t şi tra al au dus u i t mp d d nii tăt u' nu m a iubit n iodăun m u m-a abuzat s xu iubita m a nu mă iaî r osEst o o gi ol t vă d m sir . Est va n sin pro dsa s ă ăto dă f âu lib r n voii noastr b r d a vo b p no nşin 3 dar şi dor n i noastr arzătoar d a i şizola a noastră lib ă şi d a n xpr ma s nt m nt l

adrul unui grup n os aşa um oam nii obişnuiau s o fa ăn bis i Şi st totodată un mar t atru a un Jpring ow d tr i zil

urmă după mpărtăşit pov st a d rul o fp af ă spun m ă d oguri so rat on i tu nu su

va nou Epi t t ş ă a zob dis po i Diog n s ător A b rt E lisr d za p oam nî pub i n s m

nari l s b r d vin r s ara Darî s siunil s ş nun l s s uni andmark r d izar aî pub poat să d -a d ptul brut ă id ru ata ă pr z nta a

o d auto ompăt m a ta i m nim iz ază d ama aa at n mi ni a pov şt i p ar p tat o p um a şt an a ursul m u part ipan lor li a spus m n iună d n ap până n p oa Eşt ş ampăt ş nd int gritat Nara un a parti p tului st dons ită npubl d ătr atotput n ul id r Tăt u l MaMămi a a Mar t onând p s nă n s aunu r g zo

p n stând n fa a o a n şt op ob aznr şt str sa um l şi vu n rabi dar umva ş sa

] hm t oid di Stat U it avâ d rm t rc a : m d at r an nţ o t m viaţşi a i t p m i vitat car a

c r tat c o t aţ r va t m a a d v tat car î c traîn c c a t pâ a p ia C c r p t c ai i v t ţ d p car p ctac înch i c o r d d într b adr at p

v taţ r ( .t

92 F l Sceptidi ş u tiv In o



( unt n nc nos n escroc de rahat o erit! " Apoip estea lor a fost ăc tă praf în p blic, Lider le oferă pespec iva nui n răsăr t s ă ucitor Dacă acceptă că poveslor este o inciună şi posibi itatea adev atei libertăţi prinLand ark, pot să păşească într n iracu os n i periu aposibi ităţi " înţeles?", întreabă ide înţeles",

or ă e part cip t , ca n şco ar plin de c inţăOK, upentru rt risire " D pă care toţ c i200de oa eni

d n s lă pla dă pe par c p t şi, d pă ce a t ec pr n ntesa i inţă de a ridic izat în p b c, acesta s te nten

ş rare de a acceptat ş ovaţ onat de către n eg l gr p, pc m şi o tensă adm raţ e, ba chiar i bire faţă de Lide cl a d c zat T p de do ă z le ă ene sp ne av d.

Dar în cea de-a tre a z , veţi dori să ă l aţi de bărbat."Tehno og a" Land ark (după c m o n eş e el) are u

efect u ui or as pra u or participa ţi. Terapia tradiţ ona ă sfereşte să e sp nă oa en lor ce să facă d r n ş L dCine a d n gr p l e ne-a î părtăş t" că-ş ascunseho ose li ate a faţă de părinţi L der a sp s să o su

a ui hiar a u ătoarea pau . Şi a sunat o. u ro nis-acer t, într o d neaţă, să s năm a te efon n e b df i ie ş să ne con es m, ş toată ea s a î b zit farăs-a confesat ( n pa ticip t s-a întors, şor depri at, ş ne-asp s că aică sa i a răspu s: sc mpule, n e numai d nca za ta "). Şi, l c porta t, n s a sp s c prec zie c

a tent ci" în aceste co unicări Trebuia să sp e căs nte a Land a k. Şi trebuia să inv t m persoa a a cer

onia de absolvire" a c rsului La d ark şi să-i înrolă în

e erienţa noas ă d k M ei ta e nu i pri de bineşi ei toată chestia asta?", ne a întrebat David Dar soţ eCopiilor?" Cu toţii a fost a orsaţi să răspândi e a

and ark printre prieten şi e br i de fa l e, ca nişte

c t c c t F p v



propa atori de mesa e spam Oameni expediau texte tuturorcontacte or te efoane e or, ca şi cum arfost n şte sistemede e mai infestate cu virus Aceasta face parte in geniu

andmark, ca strategie de marketing (Lan mark a fost, înfond, comis-voiajor şi încă mai are compa ii suror în ma keting şi esign e bra d) Dacă v ei ca produs sau ideea ta sse răsp ească, ansformă-ţi cons ator i în agenţi de vz i În această pri nţă, stoicism a at greş iar creştinisma a t suc e .

Lan mark înţe ege mo u în care oamenii tânjesc upă

bertate dar şi după aprobare, upă sup ere faţă de autoritate, după un imbaj comun pe care să I poată împă tăşi cu sutede alţi oameni Noi suntem nişte na cisişti iberali, ar, înadânc, s tem, de asemenea, şi conformişti. L ndmark "prde toate astea şi luc e ză cu e e Aţiimiţi cât e rapi particip nţi absorb şi imită papaga iceşte te ino ogia L n mark

descriin u şi v eţile interioare î te meni de "reprezentaţie"dr mă , "poveşti şi a a m i ep te. Li er l spune în odrepetat "A priceput toată mea? Dacă aţi înţe es, ri icaţmâna Şi toată l ea e cu m a sus

P ves ea i ) e

Unii oamen găsesc că experienţa andmark este într a evăr utilă şi transformatoare. Dar este o formă e an enamentradica ă şi totală. Aşa se dec a ă prin ac ul de renunţare l

rep i juridice pe care trebuie să-I semneze toată l ea laînceputu curs ui, care ne spune că, eşi andmark este pedep in sigur, există risc extrem de mic de "comportamentuşor psihotic (î i place ideea e psiho ă "uşoară şi că "î

F Sce t i î doie ii



e de s b1/1000 la 1%d t e a t a s a atat az de s ide e ex l ab ă se " e

siste t să măm u s l da ă s fe m de t bu e bl ă de esie s m i sa da ă s tem sig i de sătea ast ă m tală ş s tem ave tiza i ă ial La dm

a egăti e de te a e i Î da a est ave t sml e t t am f st î g ij at de i ame d g

u bă bat d d a a e e a s s â d ă sese absex al î i ă ie Abia v bea e g ezeşte P i e se ese s sese? Î elegea de e t t g âdea, ă âdea de

e i de eva s s de ăt e Lide ? e a t m să mă lămes s ecta l eb a să mea gă m de a te 4Pe t â va ame v e abi ex e ie a deei b i e a "eg e eze ta e ate t auma

O i m e t J e a f st Câ d a te mi at st d i e vet e a î e t mi e l e a de imat st ma sa de si

a ive f a te s ăz t şi e a bl at î t s jbă admi itivă e a e a A a z t des e La dma k şi s a î sLide ses l d eze a a e a a t i at J e se A a R t Î m l zi e de weeke d d fe i i a ts a idi at ş şi a îm ă tăşit g l t a me e l e s

e "Oame ii f sese ă vi a ab za i i eva îşi mtată s u e J e Î să sim atizeze a e te m sL de l di iza a t m ătimi ea div d şi îisă şi as me es sabi tatea el î tâm ate De exem

fată a vest t m sese vi lată Lide a s s i t ă e" ease emise e a elei î t m ă i C d ame a î

at să s eze Lide a s s i t ă şi e ea ea t m ă i ei

J e a f st im a e s a idi at şi a s dat a t tatLide i



Ţ e er o ro .ur eă e u uror ce oro e â orr ă re o A Ş cr e c re oreş e e o e e e u e t ă tă

o r er rânj jo or or rob e

e ă e eş e M ţ r v Br , reb ă e e ăr ă er re e e

lo e ele e . M şe Nu că ăe o r re r n vu r ju ă e .

Î mă oa e e e e oe a deve d e î e

sa da a simţ o uşi ă ebuie să o ue a să oade e u su ui După u s oe e a i apabi să vadăse s î me u e ea de o ea ţie ex remă a s es şi sissău e vos era i u da u adre a i ă a şi s a aî r u pe o de mo e î o d eu săua î pe i o mo

Î rede ea î m e e a submi a ă da imi u

pus î o suge e ă e resu ex em i a î â iog i ve şi a fă u să su e e de para oia î s adiu avade i u ii ps o i e redea ă oa ă umea vorbeş e odidespre e hiar şi a ş r eşi ă u soi de a a ism g oba

ma să aibă oAs şi p a î his î u i ps hiamp de şase săp ămâ i şi a î er a să şi dea seama u de

a a şi e se î âmp a u e vreme am re u ă e am uoţii pa ie ţ i e aţ u boa a va ii ebu e umai ă di re oi eram să ă oşi şi jo u o s a î a ţi da seama a e bo a şi e u

oe a reve i prog esiv a rea i a e u aju o u medei a ps o i e şi p i eh i a s ep ă de a ve a p

pe u a vedea a e poveş i erau p obabi adevăra e şi u Expe e ţa a ăsa î r o văgău ă de adâ ă î depis emo ogi ă di a e a ieşi ormu â d şi ve â

e e De exemp u e a o i s ă oa ă umea e u o



e gând ndu se a e sau vorb nd despre e . şa că a încercat săer ce această teorie S-a forţat să se te dacă oa en iu

c ochii pe e . Şi n era A găsit eptat o cale de a căpăta cevama multă certitud ne sa probabi itate în interacţi e salec ea. S a p s din no pe picioare şi recent s-a nscr s a

doctorat în şt inţe cogni ve şi oso e Aş sugera c Joe arec t de la o for ă foarte radicală de scepticism (n m c e

adevărat) la una ceva mai sănătoasă (une e ipoteze s nt maprobab le decât alte e pe bază de dovezi) şi aceasta a fost c eiarecăpătării sănătă i sale C toţii p tem bene cia de acest gende scepticism moderat faţă de credinţe e noas e emoţio aledespre e astfel încât a nci când ne surprindem gân i dcă "acea persoană mă răşte să ne p tem pune trebarea" i aşa sta l cr le? Eşti si ? Unde e ovada? ConformTCC ceea ce mo t pic provoacă t lb rările emoţionale esteînc ederea noastră excesivă n nterpretăr le dogmatice e c e

le dă l ii. Opersoană depresivă este i ră că l c le vorme ge prost.O persoană ce s feră de anxietate socia ă estei ră că cei alţi o antipatizează. P tem nvăţa să ne p em

s b se n l trebă i p opria dog ă rigidă şi să ne deschi emcă e noi modalităţi de a ne interp eta exper enţa 5

Se iabi l şef a Departament lui de p b icitate de la

Landm k Deb Beroset Mi er şi-a cerut scuze pent u experenţa l Joe d a sp s că n e reprezentativă şi că major tateap cipanţi or găsesc c rsul pro nd mulţ mitor ( eşi declaraţia egală de renunţ e la drept r a pro ram l sp ne că şialţi indivizi ără antecedente de boli mintale au dec arat episoade ps hotice după curs) Deb îm spune că Lider l curs lu

la c e a pa cipat Joe lain Ro h c e a ăc t ş s biect noc en francez crit c6 n ma crează n cadr l organizatiei si că Lan mark "si a schimbat n totalitate metode e n, ,

ltimii ci ci ani N p tem p ne episodul psihotic u Joe pe

Scepti ii ultiv�r Indo e 19



eama La dma k e e m ea de a dep ma îna nune ş probab l nu ar rebui ă par c pe ar căLandmark ar rebui ă p ă la d po a oamen or amen e ma c are că ace c nu e e po r i pen ue:

eb e ul ău de exemplu râmb ţează bene c le loa e a e cur ulu dar nu p e nimic de pre r curile

P at sta sc p dsm a baza i c m ită i?

În lumea an ică cep ic mul era fo o i drep ndaa nor m c şcoli ş com ă dar ce i de pu de

ici moderni bramburi a arma ă de necred ncioş pe i am în â ni la Ama i g Mee ing din La Vega ?pu ea oad ă ură a â de incredulă ş de d er ă ă a că u a cda ă o com n a e? Judecând după cele câ e a zile pe rea ând la lucră le TAM d n La Vega şi după d menm şcăr i cep ice g obale ră p ar rebu ă e unma i Scep c i mode i au do ed că nu rebuie ă c

m e eu pen ru a c ea o comu i a e de credinţă Am ccu în r o familie de mormoni" pu e Sarah a prima e

c pare la TAM pără acea famil e Poa e că amaici o nouă fam ie " Bine an în reba o dar câ de p

legă ur le ş obligaţ e în acea ă comuni a e? Ţcop ii în eama ace or r ni? S a gândi pu in redAm c no cu câţi aam ni r a m nt dră ţi

Par e d n explica a ucce ului cep ici mului ca mipopu ară e e poa e fap ul că la fel ca şi B erica

cep c i ş u ă organ eze pec acol de ca i a ecep ică e e p ină de magicieni i uzio ş comedianiga or ai fenomenelor paranormale E e o cenă pe c

amuzan ă e a i Şi e râ e m de pro a al or oame

98 c t ş a u t � în



moti l principa pen care scepticismul mode este o mişcare În or to e de masă este acela că, spre deosebire de scepticismul antic posedă valori şi credinţe pozitive: acestscepticism crede în şt inţă. Michae She er fondato revistei k p i ,îmi sp ne "Scepticismul nu e în rea itate deş inţă - este n mod ş n c de gâ dire înce â d cu îndoiaşi cont nuâ d cu căutarea dovez or de care ne fo osim pena încerca să facem mea mai b nă Şi ecăru aspect pozi

corespunde nul negativ în min e scep ci or forţe e noba e ş inţei s nt angajate în r un r boi de s mă n ă cu

ţele raţiona e şi distr ct ve a e relig eiA doma creşt nismulu m şcarea scep că mode ă datrează o b nă parte v ta itatea ei sen men u că are nişduşmani de moarte şi că trebu e să e bine organizată pena şi apăra va or le Steven Novel a g zda emisi nii de rSk p i Guid Uni rsele a spus partici anţilor la T

că sese demonizat de către ndamentalişt creştini incauza activităţii sa e de susţinere a vacc ării Le a spus ascutător lo Trebu e să înţe egeţi modul de gândire a acesoameni Ei nu sunt aţiona i Ei ne văd ca pe o caba ă a ce duce a capăt n p an secret de sub gare a umi Şi tdupă ce am petrecut câteva z le pr nt e scept ci în DeşertuNevada m a întrebat dacă nu c mva şi scep cismul modepăstrează nele trăsătur a e menta ităţii Noi contra Lor Uvorbitor ps ho og Carol Ta s e a spus ce orauditoriu

Noi s ntem atât de pu ni şi ei s nt atât de mulţ Aşa că bu e să toleră diferenţele din sâ ul mişcării şi să ne concen

ăm asupra adevăraţ or a ici ai gândir i ş ii ţi ce Unescep c i se pot descrie pe ei înşişi drept s n eroici în uptă cdemonii iraţiona ismu u din cu t ra or un icou de vânla pupitru principa în işea ă pe Randi lupt n u se cu o

Sc t c ş 199



eme e c aspec demon având ns s ogan arepr ză: dă o de o Rand sp ne a con er nţă "Povăga an ez că, după aces e câ eva z e în deşe , vă veţ înceacasă ş ma b ne pregă ţ să daţ de pămân c abs rdc ca e vă con aţ z de z ca ş cumT ar un e dean enamen ş an c î pus e A c es e "o oa ă de gâ d

mpede , după c o spune d Daw ns Mară, a numacâ va me r d s anţă, es e o e p nă de âmpen , abeţ vănea ă ş ra a , ce rebu e să e denunţa ă ca nddera a , ş , aşa cum Lu er împroşca ser ca Ca oobscen ăţ . Ra a ul rebu e să e vâna ş ex rpa de ppămân u u , aşa cum S ân ul Pa r ck a a unga şerpIr a da. Nu e de a uns să suspen pe ăcu e credi ţa, î ce olerez ra ional ă i e a ora, aşa cum o ăceau scan c Dacă scep c smu mode e să e o adev a ă m şcsoc a ă a unc a e nevo e de o m s une are nevo e de c

ş bă ăl a presus de orice, are nevo e de duşman Aes e n pa adoxscep c smu u mode up ă pen oranţă ş o uş se vede e s ne anga a în r un r bo de nu ă cu rel g e. "Ex s ă as ăz în Congres ma mulţi decâ oricând , ună Sean Fa rc o , d rec or execu v an zaţ e Secu Coa ion or America "Aces ea sun vr

de per co max m ş no rebu e să dăm de ves e!

Scep ci fa ă e ş in ă?

Aces sen imen de r bo b ne con ra rău d n re

ţă ş "rel g e poa e să conducă a une e a rma oar e ce, de genu "Cred în ş inţă sau " i nţa es e bună , amnd a e de m ne aT ş a o venera e aproape cu c

aţă de savanţ precum c ard Dawkins N ş e scep c m

2 ş



nteresan nu se mărg ne să cu zeze ndamentare gios sau ar atan a New Age (u or de ăcut), c supuasemenea, exam nă i cr tice credin a cu tu ii noastre î

n ă 7 De exemp u, am înlocu t în mod discutabi ec ea ntră cred ă ra iona ă în puterea prezicătoriloro a fe deira iona ă încredere în puterea economi t lor i a speciaîn ti n e sociale de a explica lumea i de a pre ce tDupă cum scepticu N c olas Nassim a eb a arătat înLeb danea ă Impa tu foa e pu n probab u ui,această excesivăîncredere în tiin ele soci e poate să facă tot atâta rău ca ifanatismu rel gios Prăbu irea creditelor nu a fost cau ată demi ca ea Religious Right, a fost cauzată de credin a b ncilorîn con olul risculu economic, precum de cred a esto lor în an Greenspan de cea a lui an Greenspanperfecta ra iona itate a pie ei Un t exe plu de încredereexces ă în t n ă este in uen a câteodată toxică a psi ana

e Cultura noastră acordă o ur a ă încredere psi an i emu psiho og nu d o enera ie religioasă fa ă de fondasău, Sigm d Freud Însă dogma eudiană conform căreia

toate ne ro ele s t cau ate de traume sexuale din copi ărie(rea e sau maginare) nu a fost numa gre ită dus chiar ldezastre nu în u mul rând în numeroase cazur în ca e psih

ana tii au reu it să le mplanteze pacien or fa se a in i deabuz sexual după cum a demons at foa te competent scep ica Eli abeth o us 8 Un gen ma interesant de scepticismrecunoa te că nu numai relig ile dau na tere ira iona ismulu

i fanatismul i Este nerentă u anită i tendin a de a a eaîncredere excesi ă în g ile cu autor tate i în siste e de cre

din e i de a ataca pe o c ne crit că aceste credin eScepticii rezonabi i ar de acord cred eu că "metoda ti că nu este nerent "bună este o metodă ca e poate

folosită spre b ne sau rău în nc de a orile noastre

ş 1



mai u savanţi in lume ot să vă inven eze bomba a oă n ă ămâ e a voi să e i eţi a ă să o folosiţi sa

Di a est mot v in e e ma mu te guv e şi instieer etare a e ează la omi ete e bioeti ă r n a easta

nâ ă ştiin a es e u ă nu e e ajunsse are e asemenea ă s e t i mo e i su t exagerat e og at i abso uta lor e titu ine ă nu există ni iu Dumnezeu şiăun ve su nu a e ni iun s o F i a uan i ă ne ere s

u r bizare ă t u se oa e s urge n ără ă oboa e să mo i e na ura ă exis ă un vers mu t l

se a ua i ea ă or e osibili ate , ast el n ât mie miel uţ n osibil a universu să e one ta r ntr un

in eligenţă onş ientă u ă um s oi ii l gân eaD ezeu Dar n a te ome i s e ti ismu mo e nus ien e og a i şi e on on ent De e m ş areatâ e tă u ă n eea e r eşte roblema s h băr

i e? De e nu ata ă toa e exem le e e ştiinţă rea şi e ig o a ţă ân vine vor a es re a eas ă hes iune r

e nsumă s e tii a â a energie a a ân u i e D eho ra ş e Ja es Van raaghO şi a â e uţ nă n an e ate m o riva unor o an i e um Exxo

C e ron şi a er urilor or e obby in Wash ngRăs l re eu s e ă exis ă un on i ntre ibnismu natura a m ş ă ii şi nevo a e a avea o legis aba ă a e ă on roleze şi să limi ze em si e e a

n r-o ers e ivă is ori ă e e men lu g es e eas ensiunea s e ti ismu u a os e mare ajutor u u

re Nu t ebu e e â să vă i aţi a ţări e un e v a

* Deep k C p me me n e e n i e ni t rt i on e ind e yu ed e n S a e Unite ] mes V n P pret

me r p t s s re e demons e e iz e de" omu re spi tele m i" n t )

202 F l . af Scepti ; ş 2rt u v� Indo



sac i căcop n ri uri de fer il a e ca să aprec aţ ş i n ei raţionalis e d n Occiden Adepţ New Age nsă dep ângă apusul epocii de magie ş an mism, dar eu unsun foar e recunoscă or pen că nu ne ma pros e înfaţa dru or îna maţi cu cu e Ş sun sig că, dacă aş

nS a ele n e, înconju a de evanghel ş minc noş , sdamen iş i ş pungaş can a frici , aş un scep

legi maţ e. Dar nu e c ul. Tră esc în Marea Bri an e, socie a ea noas ă es e de a pro d la că, ar mersul la b rică es e n r un con nuu declin Din perspec vBri ani , Dawk ns şi agma lu par niş e ciudaţ redeş epai is oriei, pur ând niş e bă ăl i de mul câş ga e. upare că poar ă bă ăl ile esenţiale ale vremurilor noas rsch mbarea clima că, de e emplu, sau cr a morală a caplismulu . Ş în cruciada lor împo r va credinc oş or, scepar să gnore voi orice bene ciu pe care l a avu d n p

radiţ ilor rel gioase inclusiv mul e din e ehn c e eice u ili a e as ă i de ş nţa occiden ală, precum era

n ivă ş medi aţ a. Rel giile sun un mare depo de cundespre emoţ şi ehn c le de ransformare a lor u e săc em aces lucru, cri când, o oda ă, rel gi le n formma e eme ş d s c ve.

A ven i pul pen ru ses unea noas ră n ă, în care cce ăm ma depar e ches unea odulu în care oso esă se pl ce în soc e a e, încercând să o r sforme În u

oarea lecţie,vo cunoaş e pe c n c , care au o soluţ e desde rad cală pen ru relele soc e a e

S t ş



S ră

Po ca



9 D oge e şa a a a h e

n f co o n or sol mn l t r l i St P u r�ci p ci u n pâlc m l color co uri. O m n i ccă r on on S ock Exc ng ignoră f ş c cop ră col

nos r Sq :nc p l s p o p""Spun i nu cămătă i

" ci po ţis n c p tă" "S nt m zi" n �r n mum i v lă ş cu o m scă uy k s' zăng�n din f p â

n ltul po tă n m r cr niu din pl stic şi n nn r p c

"D ns i p mo mân u c pit ism i". m l i o m n gzom i ( st H ow n x c t târşâ tu sp smo ic mş găs o i n xistă co c mânc r n

"c n r m in

or i i" un n m togr fimp ov z t şi un co"city niv rs y, cu nprogr m c mp d min ii zi nic d spr oric , d m

conomi ună-stăr c s gur st t ăr Occ p#occu pylsx pă cum s cunosc tă p T tt r un intr n moc p ţ n r st c r păr s â ş c o r p

c pi ism l g o l om nt tori d r nt c ntr t t o cu ispr ţ po c uimi p rm� tr o r ă cCins n ? C vor? C r s n r v n icăr or?"

Poate că Ocupanţ nu ce eau n m c p ec s E ma eTră au puneau n ap ca e o viz une alternativă asu

G y F wk s p t P f P şc� ş p p at W s st , p îM c s

şc� A y s � p cc f p t

D og e t h e



soci tăţii p stră il i N Yor o ra, Bristol B rOa an şi pr n a e părţi Taberele erau o vers e anarh s

e I eal Home Show [emisiune a Casa I ea ă] Ei emons r mo com itar e iaţă ca e încearcă să abolească auto

r arismu şi să sporească p t ciparea en ţ să e eţi carată a e ărata emocraţie , scria pe unul intre bannere elon one e La câteva ore Ocupan ţi eau o a unare enerape repte e e a St. au : c eva ua m crofonu ca să e pr

p nct e ere, apoi a unarea se spăr ea î rupuri micica să iscute i eea upă care oamen i eneau cu replicile lorOcupanţii îş e pr mau sentimente e pr n -un imbaj estuacomun palme e cu e ete e es ăcute ("ja han s ) e praprobarea, braţele în formă e "T însea nă o remarcă ena ră tehnică m n e î crucişate î seamnă blocarea otuOcupa ţ i emons au sistem economic ba at pe împărţireşi ar în oc e propri tate şi capital E pre entau un st

aţă înteme at pe a inaţie, satiră ş joc în ocu unei petrecute a un birou cu och i pe ceas Şi au încercat să aratecâ e puţine ucru sunt necesare pentru afer c : o bu a ă

e pa aj un cort sac e ormit ş câţ a pr eten Cum soa e st ca măsuri e aus eri a e?

ves ea i Ka e

M şcarea Occupy a început pe17septembr e2 11cân r p e anarhişti n Va cou er, numit A busters au ăcu

ape să se ocupe cu cortur Wal S ee ri al ân cu ocupaeţe Ta r r n Cairo, ce a usese oc ce a ma e rem

acelaş an A bus ers es e o re s ă anticonsu er s ă ş o care e pro es e ca ă " bru aj u cu tural Fon a

er său sp r tua este Kal e Lasn care a 7 e nu ă

8 D g n a ana



nici sem de b se ăî e e s e de ăs e c pit l smul . K le îmi spune: "Ne l începutul ev luţ ecu tur e. S stem l n s u ctu este ec l gic nes stenpsi l gic c ziv E reg e ză pl et ne eg ete C p r ţi e p e t c nd ce e s stemel r mene b mb de ză c mes je c nsume ste. Ce p ţin75%d np p l ţie este în t nsă c ns mer stă. Sunt pe de ntresp pe cre er. Într z d nt d tă men i se vd pă ce ndice e D w nes v scăzut c 7000 de p ncte v r sp ne «Ce d c se întâmp ă?» Î v r p vi v vede c m t t se p ăb e te în ju . Şi v r t eb să ci bu e să înveţe d n n cum să tră scă

Su p nzăt r p te K le încep t c rier în p bEr c p u r imigr ţi est nieni c e serăn eS v etică. cresc t înt n l găr pent u dep rt ţi Ge n ni p i s m t t în st pe u ă în

de el l c tî pe d de b m ec n mic din960în ind st p blicit ă. Spune "E pe dă f teră d n pe spect v f ce . M m ăc t dee dece înse ă ind str p b ic t ă.desc p t că r f -ce e ne t ă din punct de vede e et c în c e menpăs nic cât negru s b ungh e d că vinde ţ gă cPeps C . Pentr ei t tul er num un mens j c interei eperc s un e s ci e e c mv relev te . S

mă d n n în C d unde s mp c t în m cr nment stă ce se în p . În990K e l cr c n g pec gist ce mi it împ t v despăd . Gr p l dc mpere t mp de em siec să r eze un mes j de c mpnie "N s sp s că n se p te. nd str f rest eră de6 mi

rde de d l i p te n i nu T t cee ce m ăc t de înc ce s născ t din ce nd gn e st ită de înţelegef ptulu că p te junge l TV pe c d ce ltă p t

Dioge e i . , iei 20



acces Vrem să avem un cuvânt de spus. Democraţ a ncţionează realmente decât dac fiecare îşi poate spunecuvântu "

La ncepu ul an lor1990 Ka e ş pr eten i a ansaAdbusters a Vancouver Revista, care a at ns rapid un tirajmondia de Z 000 de exemp are, promovează contr buţijurna ist ce ale unora precum Matt Ta bb ş B Mc iba ături de pse do rec ame sp r tuale, concepute de către Kaşi a ţ re g aţi din ndustr a pub icitară Un poster prezepe Joe Came masc ta din a ii1990a ţigă or Came ntr-pat de spita a chimioterap e A tu arăta o st c ă asvodcă cu te u : Impotenţă abso ută" A u n ăţ şa unm de mascu n contemp ându-şi bo er i Ca v n ein cuganu Obses e Pen u bărbaţ ". Spune Ka e Suntemz n c atât de mu tor mesaje ecare ncercând să ne determsă consumăm sute poate mi Ceea ce ncercăm no să aceeste să strecu ăm pr ntre e e câteva mesaje care spun pe dos"Ideeac paniei de pseudorec ame e-a venit spune Ka e de

a mişcarea si uaţ onistă din a i960şi1970care a cercatde asemenea să discred teze prest gi capita smu u indtr a uti izând arta strada ă postere şi gra t contracu turaSpune Ka e Unu dintre ucr e mar despre care au dis

tat si uat onistii a ost tou m nt este un cuvânt rantu- zesc care nseamnă să ei o situaţ e e istentă şi dintr-o mişcareab ă, ca de judo să creezi o buc ă de eedback care o distrugAşadar eşt un ns care b ază cu u a [o cia ă] şi te concu N ke o co poraţ e aşă având tot e u de o ţe de pae Dar pent u că eşt te de pic or şi agi i haţ şi i t

pe sa tea printr-un rumos estetic inte igent t r de orţăcare depăşeşte n isteţ me"În 1992Adbusters u ansat N th ng Day o zi care par

t cipanţ ţ n de bunăvo e t mp de24de re post a c nsum

0 D oge e ş n h e



p ne Kal e ulţ oa eni care se dec d să ia s a spen e la fel de gre ca ş ren nţarea a a .Egre

ă ez ş do nţe de a c pă a o cafea sa n ba onulţ oa eni rec pr n r-o expe enţă de se raj. Transp rşda sea a n ce ăs ră aces puls de a c păra es

niţel ş n soi de dependenţă . Speranţa şcă Adb ses e că oa en or ren nţa a depr nder le lor de consş or a op a o aţă de si p i a e ber a e ş efor

p ne Kal e

M şca ea e u si a e este alcătuită d n a eni ca e auf s afec a i de cu tu a c nsu e istă. Fie că a cedat din cinas esu u f e că s au ales cu v eun fel de nstab ita e e ţi nală ş e d t se c ul s n a eni ca e a sufe it eal en e din

c na u de c nc en ă câ n asă ca e e ca e a ca tal s un ca e t ăi ş au s s t ce n a ne ie de aşină n - i

t eb ie căs aie c te e iz n ieca e ca e ă n e nev ie să- i

g esc a a ca d l de c ed t de eca e C ăci n. A de gândsă ac ed ce i i duce v aţă ai si lă şi ă t desc ca cbani e ca e- a şi- i v i ua n j b ca e să- i lacă eal enteîn l c n ia ca e ă ăteşt c su ă i ensă de ban . ceştisunt a eni ca e şi a sch bat adical vieţi e l e s nale şi

fesi nale.

S nă des de b e or nsă a e es e conş eno nori a e de oa eni anifes ă dorinţa de ren ţare la c ns eris as fe ncâ e crede că s ar p ea să e necel p a po ri a c i izaţ ei capi a is e să de nă v

A erica reb ie să e e ibera ă de ea nsăşi ... o scu

aceas ă e." i sp ne D neze ş e ce se a nd pă e ol ţ e. a eb i să cons r i n no sis e de el e ş habar n a c a ară a sis e u . ş fa e e

că o re o uţ e a cond ce a n sis e ncă ş ai au ori

D og ş a a a a hi F v



c re e c i r n R si şi C i r o iăde in e ec i i p n se or so r? Sp e e

F e e că e e er co . A e oec e re o ţ e ru ă ce e coÎ r me e e ă

e a e ă o e a e c D r de m ă e o mă r mo u c u

ă ce u e me e e o ţ c re e ă ce o câ g r o se

e o ş A ucre ă u ome e c Cucă e e fo e o a e ru o ă câ găm să e

âr g de re câ â e r ă Ac m reru c u

aţă e câine

Ter pi oso i n ice ve frecvent o di e s e pocă. lb răr le e oţ on e pro in d n op i e o streop ile no s re pot să provi ă d n soc et te no străstr c r e eco o că ş poli ică, d n v or le e Aşso e ie să dec dă c să se r por eze f ţă de soc et telor Re c i stoică er să ş dec re î tăcere ndependenţde v or le tox ce e societăţ Re c epic ri nă er soc et te ş înte e ere e co u ăţ de pr eten mre cţ er pol ce sto c ş ep c r en c ept ceste ep inc os să refo neze societ te , ş că se conce

s pr î p n r i lor person e D r fost ş v z n iste despre od l c re oso l r p te să sch be soc

et te ş să se el bereze n pe s ne, c între g soc ede ne j s le v l z ţ ei Vo n l z e e d ntre re c î sesi ne de se ră

v D og ş a a h



r ma r acţi p c r o vom ata st şcoala cin că Ciau s g rat că ar tr bui să abandonăm civ izaţia, iar stilu ld v aţă radical şi x m r ap r p stră l noas Un

prim i cinici şi, c sig ranţă c l m f mos st DiogC nicu p car l p t ţi v d a n prim planuŞ olii in ta lu Rafa l, crăcănat p tr pt l d marmură ca şi c r stăpânu locu i c m ntia albas ă şi zdr nţăroasă ncatp spat , d zgol d i torsu vig ros Diog ra or gina

inop , un oraş d p coastaM gr Tatăl să ra banch r şi ori , or Diog n a fost ac zat d măslu r a md i" din inop c a c a ăc t ca Diog n să a ungaoraş A ajuns la At na ca x lat, nsoţit d o aură scandaload r l şi a as at notori tat a, a d v nit un losof radic şa d clarat că misiun a vi ţii sal ra să măsluiască mon daconv nţiilor ci i izat Diog n a hotărât că insatisfacţii

moţional oam nilor s nasc di valori fa s a zaţi i Ca să n vind căm, n st d ajuns să rămân m sânu civilizaţi i, practicând lib rtat a lăuntrică faţă d va or i, aşa c m a ăc t stoic i C vi iza a b i rn gată, i r va ori fals a civilizaţi i tr b i compromis activ Lca şi Oc panţ i, Diog n şi a m nif stat oso a ib rtăţip s adă, mbrăcând s n zdr nţ , ănind s c r st ri

tră nd n un b toi din c ntr pi ţ i din At na, ca să at ni nilor aţi cât d simplă şi d f ricită poat vinat ra ă Ac st p rtări nima ic i a atras n DiogKyni os sa Diog n Ca un Câin , d nd vin c vânt

c c" La orig n , aşad r, c nic" ns mna c va car a donat f s l v ori al civi izaţi i p ntru a d c o viaţă n

r ă d sărăci , asc tism şi ib rtat morală pun a DiogÎn locu unor c zn n o n i r b i să a agă posfat ilor natur i şi, pr n ac asta, r put a să ăiască f riciţidar n n bunia lor, i a g să n f riciţi"

g a a a h F



De ce ale em să ne erici i Pent că vrem ă accepta de ci i izaţia noastră Viaţa ntr-o metropolă a lomeratăneobli ă să m poli coş cuvânt care provine din recescpo soraş- tat şi urbani, din atinescuu bs,adică oraş Dacă vresă ne descurcăm n oraş, dacă vrem să acem ceva pent noitrebuie să avem n vedere modu n c re purt rea noastră a ecte ă m io ele de oamen d ur. Trebu e să ne u tăm cuse cuv ne ş să dobândim man ere met opolit e, pentcă,altmint ri, nu om acceptaţ n soc etatea civil zată Trebuisă obţinem aprob ea străinilor printre care tră m şi să evitămde aprobar a lor S mţul nostru nerent al ruş nii ş dorinţnoastră de aprobare pub ică ac posibilă existenţa civil zaţ eNoi i tern lizăm pri rea scrutătoare a celorlalţi şi acest spect tor lăuntric devine atotputernic aţă de noi Însă Dio enearată că sentimentul nost de ruşine a d ven atât de suprara inat de civilizaţie ncât am ajuns nişte inţe anxioase,nevrotice al enate, care sunt ngrozite să nu acă celorlalţio

proastă impresie Ne cheltuim toată ener a ncerc d să mpe plac or străini, purt d o mască bine ntinsă de civilitaten timp ce ne ascundem de privirea celorlalţ tot ce ar putea să

pară rosolan b t l sau primitiv. Această teroare de a nu aceo proastă impresie este cauza multora dintre nsatis acţiilenoastre civilizate. Diogene a abandonat acest sistem de valori

şi a decis n schimb să "trăiască con o m naturii Dacă comporta ent este natu l de ce trebu e să ne e uşine de eDe ce să I ţ nem asc s d opi a pub ică? C ci dă âmă dintre sinele pub ic şi cel privat şi pe cel dintre mo al tateapublică şi cea privată. Diogene m ca şi dormea n public ş

ăcea nevo le n văz lum i chi r se mastu ba n public D

să nu ne masturbăm n publ c? Ori este viciu, şi n-ar trebuisă ace asta nici n public, nici n viaţa privată sau nu este vic u şi n ar trebu să ne e ruşine a ace asta n văzu tutuSuntem ericiţi când tragem v i n iaţa pr vată. Şi atu c

4



de ce ne ruşinăm să o facem în publ c? Este o repr mare nevroică a unui comportamen erfect na ur L Un isci ol a

Diogene, e nume Cra es, a a es re ăr Me ocare a scă a un vân în m ce ţinea scurs ortaMe ro us a fos a â e or a e as său greş îînc a în casă ho ărâ să ş ună ca ă zi e or Cra es ape a e ş a ras z ravă â ţ a oa r a v "De a ci î co

o Me ro s a fos sc ol să ş a even exlos eMo l e viaţă c n c res ne un so e esens b

faţă e r co şi e a robarea b că Ne asă m e ceea ce gân esc a ţ es re no ş s em erorb am or Dre re u a ajungem anx oş nefer cîn ca ca a e v eţ na en ce Aşa că eb e să ne rmăm n e en enţa re zân să ne ascun e com or a en

u na ur l ş să e a ren m să nu ne ese acă ce a ţnoi şi ne ba jocoresc Treb e să a acăm cen ura noast ă e

oa ă să c em o ţis ca nos Va o e au e a s m nos na ura a r ş n aşa că re e re r g amă as fe încâ să ne e r ş ne e ac e e carînt - vă r ş noase în m ce n ne ruş nă e oc e acna ura e C n sm m că o revo ţ e în mora a ea

ă c n c au t ecu e a o fa să mora a e ba a ă la o morali a e a en că în eme a ă e a o are unmora ersona C n c nu oresc să ara e neoch stră n

or E voră b o v co u ersona ecăr

A acul ru�inii

Oricâ e ex rem s ar s a aceas ă ehn că c că t enare ş re recţ onare a sen mentu nos e ruş

D g ş hI



se te astăz s era a m e ă u e se atacul şin Încă o a ă ce care a re ansat această te

antică este Albert E s, pionieru terap ei cognitive eşpare că e a pre uat o in terapia comport en ă mai egrabă ecât in loso a cinică În a o escenţă E is era îngla g ul că fete e î vor respinge sau vor râ e e el A a că

8 i s a ec s să se elibereze e acest par ant sentimente ru ine S a us a gră ina b tanică in Brook y unat sieşi o sarcină să se aşeze pe bancă lângă u mătoarea fată

să intre v rbă cu ea U a să facă asta e o sută eori,ână ce avea să s b ru e J'ena si anx etatea Îsi aminteste:

1 e conversaţi scos o înt n e, la care ea nu a venitDar am epăş t teama e a sta e vorbă cu fetele ş , până lu mă, even t ul intre cei mai b a agăţat NewYork 2 (De fapt în ce e in urmă a scris o carte intitulatăts ucţi i otic În anii 195 cân Ellis a e aborat Terap a

aţional Emot vă şi Comportamentală el s a nsp rat această exper enţă, subl ni n că nu este su c ent să ne s ăop n le în cab netul e terapie ma trebu e să eş mpunem în pract că acest ucru pe stra ă în s tuaţ i rea e viaţă De ecare ată c ne s ăm temer e cu succes, s ăbim puterea lor asupra noastră Aşa ar, acă ne îngrozeşte să

m pr viţi ori uaţi în erâ ere (cu sunt oamen i care su ere a x etate socia ă) atunci rebu e să exersăm cu intenţs tuaţ în care să even m, pentru a ne e sens bil za faţă eaceastă exper enţă Ell s e ă ea pacienţ or teme cu

să se p mbe pe Ma ison Avenue trăg upă e o bananălegată cu sfoară să întrebe pe trecători pe e se aj ge a

Polul Nor or să cântegura mare la supe arket. F eşte,o enii aveau să privească estul e ch orâş şi ce acă Up c e ri ico n o să omoare ş tocmai asta e toată i eeau transfo at ucru e care se temeau ce mai mult într

D g a narh



iu . P in schi b e i udinii, o u i inţă ex e io ă deven o vic o ie in e io ă e unci nco ce, u ţ o

u găsi că ehnic es e uti ă pen u n rângere nxie ăţ i soce, c e ec e ză nu puţ n dedin popu ţie. cto

de co edie W Fe re l, de exe p u, spune că n copilărie rdure os de d d euşit să e că pes e st punându-seinten on î si u idico e "Me eu - silit să c uc i

ăsn te n pub ic , spune Ferre lî revist Pe p "L co egiupinge prin c pus un e ecto , u blând cu p nt lon i

şi câ să se v dă ndu pă c e icii ei ur săncite u ţi e : «I it ţi vă idio u' ăl !» ş scăp t dei idit te. 3

ve McKenn un ână din L nc shi e i spune că şi e o osit cu şin i c să şi bi uie p l z nt nxiet te slă Spune e :

m ă u en u enţ e e m, e e u ă, exnx e e me o ă e â e vă, n â nu ve

p e enă u un job. u meu e ă u o b p ove m un e b o e â e o u m n ţ unem uz de p e e ă ehn ă de mpo v u" e pen we e d p n o e o u e nz e nx

m m ân ă nce c M ăcu un p n pe e ună v n n c en u om d n Boo ă c

ă mă ob nu u u ţ n c e u m e ho bem ţ nu un u n , c pe un m do n c e m p ănu

nevo e e un p n u u ă poţ vede p o ee pe mă u ă ce m m d p e M m ăcuăp ămân n ă p u mă jun e m u mănu

mâ n mă mţe m p e pe p m d. E m boă e m ân mp eju mă n o c m ă.

Până când n o zi, ăc t s ltul

Dioge e ş a a a h e F



M c b r r c c

r c c c c c

z r c r A c r

. M r pr c ru c m rc r c m c ă m r c . Ac r b r c p c r

Atac stat s sodaDa oso a n ă nu era numa o e a e e son

ma a a ă e a â a e asemenea o r ă a a va o o e so a e mora e ş e onom e D og

agabon ră a în un bu oî m j o u eţe n A ena; s

gura u a e e e a o man a renţă oasă; se h ănea u esş r m e are e a vâ eau a en en amu aţO as fee aţă es e o usu o a a v su u a er an s

u â oşmar a ma o ăţ oamen or aţ Amare e osof a a a smu u s r a îno nt m nt omo ă en e ma mu ţ oamen a v

a ţ a erşe o sau o ha mana es e o soa ă "ma rea emoar ea Ne îngro eş e să m n ş e ra ţ în o Ş as fe ău ân a robarea uno s ră n , ne e ăm în

aţă în e ă e a ărea â ma bogaţ as nanţ şsu es Du ă um s une e onom s u T m Ja kson: Cheban e are nu vem e u u e are nu avem ne o

să a em o m es e efemeră asu ra unor oamen e are nne asă 4 Însuş S h e unoş ea ă a ă vreo a ă "reuşa ungân bogaţ ş n e su es es o er m a eseasun em rea men e ma fe e â a în e u S ar

8 i i i



m ch ar u n er c ţ m ne n t ţ m prost sma stresaţ Ne ăm seama că am a ergat pă o e cân să m pe p ac ne m ţ m mag nare e spea tomat c Ş to ec e Sm th ei că am rmăr t acest

v s a s e arece tot pro s cons m nostr nevaj tă econom a să crească (sa pă c m o sp ne e E bcă nat ra ne mp e să proce ăm ast e Această amăg rp e menţ ne n m care h c a ne n e ptă a omen r

ntemp ran Sm th Be ar Man ev e a arătatacă toţ am n te asceţ prec m D ogene econom a ca

stă s ar prăb . Cap ta sm are nevo e ca no să o amăg ţ nes g r ne er c ţD ogenea re zat s ntre n acea c rsă e oarec

sch mb e a s o v aţă e sărăc e c care s a ă t cacă n m op n e noastre ac ca o ast e e v aţă să n se

e sper a . E a s b n at că v aţa n vagabon estem ftă ma p ţ n comp cată ma p ţ n temătoare ecât v

c v zată N a e ce să te tem pentr că n a n m c t t ma n epen ent n e nevo e să joc teatr

te p o one n aţa ce or bogaţ p tern c AtA e an r ce Mare a v tat pe D ogene n b to s

ntrebat ce-ar p tea să- ăr ască oso D ogene p ns: Doar ă-te a o parte m acoper soare e" V aţa este ma beră ma onestă oamen c v zaţ trm ntă să se pre acă n vreme ce pen r c n c c

ce a t v tate este vorb rea beră C n c n a nepăstreze aparenţe e e po teţe e se a n v t să tro eze să- ns te pe trecător Ş v aţa e c n c e

mora ă eoarece resp nge a se e b n r e ter oare a e ss pentr a mbrăţ a bogăţ e ă tr cs crat ce Ep ctet care a oma m tor sto c era na m rator a mo e v aţă n a scr s n c v n

e e?a a a a



p ea mo om că i Occ py m es e osibi cm ce n a e n m c dezbrăcat ără asă şi vatră, sor dănsclav fă ă oraş, să d că o viaţă linişt tă? Iată, Dumnez

v a t im s un l ca să vă arate că est într-ade ăr cuputi ţă«Uitaţi vă la ne nu casă ori pa ie, a ere sau vreun sclav:do pe pământ, n am nevastă sa copii, vreun nenorocitdepalat, ci doar pământ, cer şi o biată manta Şi to şi, ce-mi lipseşte? N sunt e iber de suferinţă şi de ică?»6

i icii a fost primii a ho prim tiv şti din c l ura ocdentală/ Ei au fost primii care au s gerat că civilizaţ a esteincurabi bo navă şi că a trebu să ne reîntoarcem la o starena u ă treb să pă ăsimpolisu şi să deven cosmopoliţi cetăţeni ai universul c pii ai na ur i. Cosmopoliţii nu nevoie de rotecţia statu , pentru că sunt atât d tari şi rezi tenţ . După cum a sp s Charles ickens mult mai tâ ziu"Oamenii depr nşi cu greul sunt aceia care le sp n u urofrate 8 Conve tirea la viaţa cinică putea să e subită cunoscută drept "că area scurtă sp e v ute . Oamenii îşi pr veau în o clipită viaţa complicată şi s esantă şi gândeau: Cdracu fac? ăm d spre Monimus, un za af ca e s a treb sc starea sa de transă Foa e asemănător cu ero dinromanu l Chuck alahniukight Clu Monimus s a re ă

ut a nebun ca să e dat afară din slu bă şi fericit s a ală vie i din s radă a amicilor săi ciniciŞi to uşi,î o da respinger civilizaţiei, cin ci nuu pă ă

it ode fa , niciodată În sch mb, ei au practica un fel tea u de str dă, o rep ezentaţie zilnică a respinger i de cătrei a convenţiilor civili ate Diogene era la fel de faimos atâ

pentru fa se e, cât şi pen r în ăţături e u bla e sc u fe inar "în căutarea unu om cinstit , cerea bani estatui "ca să exerseze cu e să i re zat , uri a pe ecător ,în re u ea re e eri e i aton ind p oznel

20 F p D ogene ş n rh e



exhibiţ o is el-au ăcut o gu ă foa e iub ă la Atena c aat acţ e t ist că i au ăcut o statuie după ce a mu it Înanumit sens, cinicu nu e ahi t t eindependent, pent ucă avea nevoie de spectato i Poate că se va elibe at de nevia de a oba e publică, d nu de nevoia atenţiei publice stoicii ca e e au mai puţin do ci de at nţ e e ită poate pe ic

nt consume ismului ostentat v Ia ca eacţ e po i că fcivilizaţie cinismu e a cu sigu anţă inadecvat. Cinicii naveau nici n og am pen des inţ ea statului. e fapt econt nuau să h ească pe seama lui şi să se bucu e de p otecţ a legilo sale

v u a dnismu ui

După moa ea l Diogene, cinismul s a scindat în doucu ente cinism l lite şi cinismul p actic. Atât a Atena, şi a Roma, unii adepţ ai lui iogene au ales să nu îmb ăţişestilul său de viaţă adical antisocial, da au dus totuşi aidepa e p oiectul său de a înce ca să devalo izeze moneconvenţiilo sociale p in inte mediul sati ei. Sati a este

ma u mei n mod de a s şia masca c vi aţ ei sp e a scola iveală ânje ul de ţap dindă ătul i Sa i ici cin ci pMenippus şi ucian au sc is sati e muşcătoa e, în e ând ipc izia contem o anilo , şi t adiţ a a fost cont nuată în timp

ile mode ne de sc iito i p ecum Jonathan S i , ca e şintitulat sati a sa de secoXIII a societăţii englezeovesteunui polo o în cinstea butoiului lui i gene. Acest gen decinism c ntinuă şi ast i, în eviste sati ice p ecumte Eyeca e îşi poa tă fel na ul p in pol tica mode ă în un efoa descope i u om cins t e cât se poate de pot iv t sub aas ect faptul că una d n e cele mai ma i agenţii ame c

g ş a a a h v 2



de de ec i se numeş e Diogenes C nic d aces ipo funcţie socia ă impo an ă demas ând corupţia careascunde sub aparenţe civili a e. Gândiţi vă la Enron carreuşi să con ngă lumea că era orporaţia perfe ă pâ ăcâ dminciu e sale au fos a e în eag defond de inves iţiinumi Kynicos Assoc a es (Jim C anos fonda o grec mei spune că numele a fos nspira de exemp u u DioKynicos Associa es "au deva oriza moneda învâr elilor pora is e ale Enron Avem din ce n e a ma e nevoaces gen de cinism.

C nis u ca od de aţă a supra eţu şi e câ eva seîn aşa măsură încâ Lucia se plângea în secolu a I lea că s răzile foiesc de a eş i para iţ Unii căr urari crcinismu a avu in uenţă asupra creş inismului impuriupoa e şi asupra ui Iisus însuşi E mai mul decâ o boarcinism în aţa şi scrierile fân ului ave care spune

deveni şi sun em acum scursura umii şi mai prejos doa e 0(sau "raha u numai cân e numa d ns a lumdupă cum o spu e u inic de mai ârziu er Durden

gh C u e poa e vedea in uenţa cinic eisk sisasupraasce ismul creş i a părinţilor deşer u care spre debire de Diogene u pă ăs realmen e oraşu şi mai ârziu la

a icapi a iş i precum fân u Fra cisc din Assisi caabandona averea şi azvârl nd hainele de pe e s a ăcugăr erşe or. În epoca luminismului Jean Jacques Roussa fos e ic e a drep u "u maş smin i a câine Diogîn ucâ îşi în era epoca n e eni foar e cinici(î plăcea deasemenea să se ara e dez o i recă or or din aris

es e câ se poa e de cinic) Civili aţia declara el ne asc a i mizerabi i ai opiniei publice. Omu ci iza " răieşafara u şi poa e răi numai în opini le celorla ţi 12 Ce ibereze de aceas ă alienare Rousseau a părăsi ari

oge�€ , a n 'e



ent a la ţară însă ex e ment să cinic n a mers rene el a sfârş t erbând într-o izolare nev ot că şi i-a s

on un o l ngă ş ara o că j st car a sa faţă e blidoma D ogene, c cât îş declara n e enden a faţă d

o n a blică c atât ărea să ânjească mai m t datenţie.

n secol l al XIX-lea, Henr Dav d Thorea şi-a dec arainde endenţa faţă de societatea americană ş s a d s să lociască a Wa den Pond v eme de do aA ăc t o im tând -conştient e " oso an ic şi ca dovadă de d s eţ f

loso a academ că mode ăAscr s "Ex stă astăzi rofesoride loso e dar n oso ..A osof n se red ce a a n tgâ d s bt e şi nici măcar la Întemeierea nei şcoli ci a i

nţele ci nea ână înt -atât ncât să trăieşti conform o nclor ei o viaţă de sim itate inde endenţă, generozitate şîncredere .13 Thorea a dovedit c s cces cât de ţ n t eb

să m ncească ş să chel ască n om ent a se înt eţinTot ş res ingerea de către e a civi izaţiei n -a d s rde arte în să băticie n a aj ns decât ână în grădina ieten să , Ra h Wa do Emerson

R naş r a dnism iv eme, cr tica ana ho- r mit v stă a ca ita ism a fo

ec i sată de marxism en n sm însă c nism a reven t ce Uni nea Sov etică şi-a ierd t credib itatea.oatevedea in enţa c nism as a oso ei sit aţ onis ş

rotestatarilor d n Par s an l968care a ţ nt t n în oc rea stat l ca ita st c n stat com nist, c ma degrabe m narea stat l c tot intr-o cam an e revo ţ onde stere ş g a t iron ce. Se oate vedea de asemene



in uenţa cinismu a Yipp es (sau uth nte at n") d n an 960ş 9 °c n scuţi pen ru ac baţ le l r

"gr uch -mar ste prec ha sul creat Bursa d n NeY r când au ar cat n h lul de tranzacţ pachete c banfalş .15 Puteţi vedea reac ia c n că de asemenea a ant cal şt an l r 990prec ecla m the S reets care au ncercatsă tu bure su cap tal smu u pr farse a el ca avalş teat s radal 6 rtis Bans y este p ate descenm de al D gene f s nd arta s radală ca să c mm tă val r le cap tal smu u c ns mer st Bans yc te ă peD gene în r a d ntre lucrăr le sale ş el a măslu t la râl teralmente m neda tipărind bancn te de ece lire ch pu Ppr n ese D ana Acest gen de ag taţie anticap tapare să aj ns la ap g u cu caz a pr testel r d n999de laSea le împ tr va rgan aţie M nd ale a C mer ulu pe

ru a s ăb n ru câ a n pr mu decen u al m en u ureven t n f rţă în u t mi, stâ tă de ev den a d s ncţi

nal tate a s stemu u n stru nanc ar ş p l tic pre entmai mu ţ ameni au nceput să creadă că s stemu actu ecalp: bănci e pr vate ş păs rează pr tur le aşteptându st t c ntribuab să le plătească p erder le. Ş ecare guvd n l me pa e să spere că schimbarea l matică va d spărea dla s ne C nfr taţi cu n astfel de s stem a merge să l cu e

ntr n c r nu pare pţi ne ch ar atât de r d c lă

C ma e Cam

În2009 după ce guve ele lum au nc rcat nu au reuşsă înche e n ac rd legat de sch mbarea cl mat că am z tCl ate Camp pe care n grup de anarh pr m t şt u r dcat- n sudu L ndre Această "Tabă a C me era n

D



s rând ca 50de etri în dia et plin de cortîncon rat de n gard eta ic în i loc co nei Blackheath

reb a s i p o poart oţel deas pra c eia at a a ş pe care scria: " apitalis este c Nişte p şti

n iţi "c s es [ oroc noşi scorţoşi sa a ţ goşi] st teape nişte ba ot ri de paie sc tâ d -i atent pe noi ve iţi cfac ţele de s b zid ri e te pl hind s Aceş cr stie era "de gard la poart ca s se asig re c n intr poli

ia Ghid celor de la a p for Cli ate Ac on pe care l ac es la in are sp ea "Indi erent ce ai de o erit de la pr jit ri veg e p la ipozi vino la cen de ap e şi ia partela sp erea în rea itate a vi i ii noas e despre o conitate liber de a torit ris in at în n co de recep

e pe st ga nde o do n de vârst jlocie ne-a c t osc rt nc z r are Le a sp s noilor rec despre d eritele

oda it ţi în care se pot î rola: de se ici la b c t rie la sptorie sa de se ici la b n r d ia " blaţi p tab r

veghind s e ordine ) ori de se ici la de ola e a co orn a stat l i p cate) şi aşa ai depa e

"În reb i?"Ce încercaţi s obţi eţi voi? a întrebat ca n j a ist

ci ic ce s nt "Ei b ne n e vorba de voi» sper c vorbi de «noi» i a r sp ns ea "Ne a la Londra centrsiste i cia globa pen c noi ne op ne sistel Crede c p te Noi n vre s re or pen c de

ndat ce începe s dezbate s biect l apa ne nţelege ileşi pe ine ia d rerea de cap e b c pal a pe teca s şi il stre e a r aţia "Dar s nte de aco d c aidegrab siste a l s a pr b şit? "s a d s Era o veter a acţi ii directe L ase p te a instalarea ş la de ntarea taberei i gsnort protest d î po iva pla E onde a instala o no central electric pe c rb i " avorit l

D og h e



meu ersonal es e su erglue lace să mă esc de lucr ia înc e a ca ş cum ar m s un fe ş. n o deaunafrămân a c es a as a a s us o doamnă vorbăreaţă drea a e um vă dezl ţ ? O reş e camera şs uns usefeme a. Un ânăr care lma conş nc os înreg mena s ns a ara ul. Dai cu a ă ş să un.

l ma e am nu a avu n c un m ac ev den aîncercăr i eşua e a guve elor de a s ab l un acord asu ra cmei. Dar a ă să e un ex erimen de v aţă amuzanOr cum e ceva să s ab leş o comuni a e liberă de aurism în rela va zol e a comunei Black ea de la erifeLondre . magina vă cum e să conduci o comuni a e an

ă l s ă de gra ţe sau oli e unde or c e are un cuvs us ş unde ce ăţen a se sc mbă cons an c ar în Londre înconju aţ de zgomo a c oluare ur şderbede ş dangă ul clo o elor de la ca edrală

imi e e anarhismu ui

Pes e do a la Occu London am fos ma or aba ere a r nsă ce a avu loc în r una din adună e gener

n seara receden ă un ro es a ar sese ridica de oen u că a acase e un al ro es ar Tabăra sese o a aţ e en u o mu me de gola d n e e cu robleme n

ale com or amen a e sau de endenţi de droguri ceeaăcea ca ăs rarea ordinii să e d c ă Ocu anţii au dezb

dacă e ca să acorde en u i de A ărare a Liniş ii un gru

nsărcina cu menţinerea bunei s ăr a membr or abeu erea execu vă de a ex za din abără e or c e amenbună s area ică sau m n a ă a or că memb al comun

ăţ i n m dezba er i un d e membrii en ru

R



Apărare a i ştii a pledat împot iva acestei moţiu i Nu daţi aceste puteri", a spus e Noi u e v em. T ebuie s

espo sabilitatea colect vă a com ităţii." po da î g iilo sale moţiu e a a t ecut p i t o masă de palme î to

cu degete e ăşchirate jazz ha ds". Su t u mi o itar egay", a spus u p otestatar Avem evoie să e simţim î sig

a ţă" Blochez moţiu e a" a u lat u ski head. Nu se ps-a votat" a spus mode ato ul Ba se poate! Pot să avreau. Nu există poliţie Aşa că o b ochez." A ecut de asc âş it mode ato ul epuizat Să me gem mai depa teaşa cu u vot, com itatea Occupy a t ecut pe tăcute de la a

arh stă la u a. u tocmai a histă şi am a t, pe loc, v ziu ea lge ătoa e a viitorului, câ d Ocupa ţii vor t ecut lacâ ma A gliei, iar oi e vom obiş uit să e temem de uciocă t la uşă î miez de oapte şi de st igătu Deschide

Ce t u de Apă are a Li işt i!"a co tu ive sităţii di ta ă ă, m am pome it p

î u semi a de două o e cu tema Recu oaşte- emoţii; eau să vă g upaţ câte doi şi să vă împă ăşiţi se time tel s-a spus. Mi a ami tit de La dma k Fo m. Doc e t istul

de la BBC Adam Cu tis a criticat mişca ea pote ţialuluma " di a i 9 di ca e s a dezvoltat La dma k) pe

că a ucis evolu a a i o 6 a s o mâ d p otestat iodi a ii şaizeci î ma iacii mălă eţi ai de oltă ii pe so adi 97 . Şi to uşi, a semi a ul de la Occupy m -amseama că cele două cu e te s au co topit atât a a hismu

evoluţio a di 96 cât şi mişca ea pote a u ui uma9 . Ocupa ţii me g la cu su i de medita e, eco om

u ă stă ii, o ţe co po ale" şi imp oviza e Lat a peeste legată de cea po itică Dar poate că mişca ea Occupy esatât de utopică î cât po iticu este secu dar aţă de exprima edezo do ată a emo ilo . Mă cheamă Ve us, am decla şat

D g n n h



işcare g oba ă a iub r î i î părtăş te Oc pantăinte de a i bucni în acr i petrecuse în tabără două săptămâni şi jumătate şi a e ca mu ţi a ţi protest tari su eracută privare de somn.

Revo uţii e a ost ntotdeauna nişte a aceri pro d emoţionale. P aton pe care vom cunoaşte în capito u ur ătoo osit pen prima oară cuvâ t l pr vati are înR pu lic

pentr a descrie cum în emocraţ e capita iste ibera e t mentele noastre au ost privati ate nu mai simţim emoţcolective exceptând moment l când o vedem pe Susan Boyle

cântând avut un vis a it nicii u t l nt. 8ar dupărevo uţ e sugera e , cu t ţ vom gâ i şi simţi ca un Şi dreptate oarecum în timpu revoluţii or, oamenii au parte dsc e şi contagioase explo ii ale acelei experienţe tr ba e un

ntreg popor gândind şi simţind ca un upă cum a spus oWordsworth me itâ d asupra călător ei sale din tinereţe în

Franţa revo uţ onară

h ă t exe ţ e b r es e anţăă avăn s j n ve at n

De ar ea oas ă e î b e aExta e a î ăsă -a e a v să

Da să â ă e a e a e a 19

Revoluţ le su t în pa te o toarcere dinspre po itica bicratică şi tehnocratică la un sentiment mai primitiv al comunităţ i Pe mă însă revi cu picioare e pe pămâ t, rete duci acasă Ori poţ să cucereşti e ectiv puterea şi attrebu e să ed i noi birocraţ noi inst tuţ noi tehnologicontro după ce eu ori antul s a evaporat iar ne ncredereade gust l au revenit

8 l D g ia a a



asă t t ,i te

oate că nu este nevoie să demo ăm capita ismul industria se pare că îşi face destuI de bine treaba de a se distrugsingur. u trebuie decât să ne ridicăm corturi e să erbemnişte ceai şi să ne pregătim pentru inevitabi u co aps Cinemai bine pregătit decât oricine este eil se l care a trăcinci a i tr o caba ă pe dea i e din Ţara G or, răstîn care abia dacă a văz t câţiva oameni. Spune el şi simplu am avut senzaţia că pe ec u timp de capul meu eil s otărât să meargă şi să trăiască pe de uri după ce a pe ecutcâţiva în -o comu itate simonită di Londra care este ocom itate întemeiată pentru oamenii străzii şi organizată peprincipii strict a ar iste. Atât vo ntarii, cât şi oamenii ăadăpost subzistă pe baza aceluiaşi venit de şapte lire pe săptămâ ă, toţi mănâ că lao a tă şi toţi dorm la grămadă pe pode

A fost în inţată de către n anar ist cato ic şi a atras uamestec bizar de oameni , spu e eil. "Erau anarhişti duriaola tă cu foşti că ugări. Majoritatea petreceau aco o câteu i eu am stat trei ani şi am aju s să conduc stabilimentuI

u de aveam în e cincizeci şi o sută de oameni ai străzii odată.Contrar ideii roma tice, spune e viaţa de vagabond nu est

lipsită de griji. "Majoritatea oamenilor străzii su t pro ndnefericiţi din pricina vieţii or Se uptă cu re itatea ei b taşi evadează din ea prin consum de drog ri n u an pe2 de oameni pe care i ştiam au murit de eroină. u este o viaţă sigură ştiu n tip care a fost omorât pent o datorie decinci ire.

e urmă, ei a început să călătorească vizitâ dde ţăriîn cinci ani. A cut autostopul, a dormit pe apucate, a mu citca zilier agricol A aj ns din nou a Londra ocuind într oocupată i egal din Hig gate împre nă cu a ţi3 de locatari

D ge e t n h e F 9



clande n nghe u ţ n5came e "E a un balam c Nuavea n c un con o a up a celo ca e veneau ă locacolo aşa că e p ocop ea cu nd viz având o fe bleme cu d ogu ile a coo co po amen an occând ă ea aco o Ne l a a a de p e o feme e pe ca e o a

n pe oada pe ecu ă n comun a ea mon ă Remă a e cu un o d, ca e avea o cabană pe p op ie a ea Ţa a Ga o pe ca e -a ofe -o l i Ne l d ep locu

mţ nevo a de an ş i ă văd cum e ă a n -un lpe ecu em n c măca o z de n ng n mş vo am ă văd dacă aş pu ea Ne l nu abandona p opc vi zaţia, pen u că " ă e În o deauna la ma g nea ecu g anţă a du o v aţă mp ă n e g ău ga ezcâţiva v a o i ocaz on da cea ma ma e pa e d n pe ecu -o de n ng Nu i-a fo u â ? Spune e :

A g u pu u gu ă ăcâ p ă â ăc M

ă pun l p ă n n u ă ăân m ng l g n pă

ş p , ăcâ u m ng n l pl n m n mă gân m p p

ă. S ă ă ng ş

u în ju ă o . Am n u l â p o ă u m pă şn ju n l n u .

Sp e ş şede l i pe dea Ne l a mbolnăde feb ă fo dă Ab a ma e a n a e ă e n eţ

ăcu ă e ec ez a up a n vel i de nc ede e pe ca eavea fo ţe e me e de au o c enţă M -a da eame am cond ţ ona de luc p ec m ănă a ea ş l poa en pe ca e ă mă b z După c nc an , Ne l ş a

v Diogene ş a ta 2 rh



ca a a a c scut fată, s-a surat ş a avut do cop opau adus î apoi în civ iza ie ş fami ia s a mutat a Br ghton

Re unoaşte "E foarte d c să o familie pe dealu estefoarte pust u şi mohorât a, zic foarte solicitant Ne l şi-agăs t un job n redac ia rev steiig Iss după care a deve itreporter sub acoperire demascând corup a cu cinism Speel Jobu ăsta cere stăpâni e de sine, totu e să- i ii rea upot s-o fac Tr u în sălbăticie m a ad at, mi-a dat m ezde pace lăun ică, puterea de a-mi asuma r scu . Fetele lui auacum 14şi nouă ani iar Ne le este foarte devotat Acestaeste ce ma lung răstimp pe care l-am pe ecut într-un oraş.Acum trăiesc pentru încă două persoane şi asta î i sch mbămodu de gândire

Poate că reac a cin că este pre extremistă pen u a practică. ei a mu ti dintre no doresc să a ă fami si avem

evo e de protec a statu ui pentru cop , o navi, bătrânim nor tă i Anar a nu este o op e pract că, deşi c nicii ne

nva ă să nu luăm fac lită le civ iza iei noas e ca de la si eîn elese ş să ne pregătim pentru posib colaps Următonostru profesor, P aton, a avut o so u e polit că difer tă pentruproble e e epocii sale l s-a între at dacă statu era cu ecesitate mpos b l de remedia Nu ar putea să e cumva reformat şi îndreptat, dacă a cârmă s-ar a a oso ?

D g a ta a a hie oJ



10 Pl a o sa ta d e tăţ

xand un p a on ian d34 d ani d Da la T xanoaş Da /a u a m a o o

P d a n r, l xa d a u a î lu g şi la r ad al a d api a i mul A d i a ordar a

mai raţio al p ru l ra i lamul şi, î p ia ufi mul. o ş oal di Y m u d ţi au u uri ara , aşa , p ld a işi a l a o u ş a du la Tarim î a a ad ramau d

a î ri la ş oala r gioa Dar al a a a ş oal ara ş i lami în r-un m di mona . C id ud ţi p n

ar şi mulţi r i, dorm au î dormi oar omu , m n au l

rugau împr u d n or p z ş ud au o la o ii o ru in ar din iaţa a, aşa , da ari imţ i pun Al xand r. arim rul r lig

dar a mai mi şi mai ra d a lla . Şi o uşi Ala l lo

D u u u u a a oa a un ul di l u î g ui u a în r a a o u foar

a o a mo ual N u am n u u op u a ga und a l dir ia la în r

a a rag a ţia şi unir aga am ia ţ ra p ualiar şi i di Tarim ar nu a par di omu i a a

înţ l g oam nii d a o o au id aluri înal ş î a mai r n g ur u Dum u Ei r dui

xp nţ piri ual r z mom d az, î arma aproap d D m u.

ş



Al xa d r a ăi î com i a ap oap doiDar a f soa c m d zil zio a d is am

M a tâ te ra ţ ş s af e a e e a să f a ărat s amst am oar e s-a ăr t ă a u M a u ţa sau te s faţă s am a

să a os ot a te esa e osof a s am ăe r a a ă a e r aşa ă m

n t ş am t să t s eo a o s am ă s-a s at -a t e P o us P

e amas s e a astă a a a u s să tessuş a m s a ă u de ar e su e o N os r s a o P ato a a te u E s

u am ta ş n nt a u au o e sa t r t

ul imii ci ci a i A xa d r şi a ăcu di s udPla o pia ra u ghiu ară a prac icii sa spiri ua Sp

C a mai mar par di spiri ua i a a occid a ă îşi adam î a o Tradiţii mis ic a cr ş iiudaismu i şi isla u ui îi s pro d î da ora ui aP umi pla o ismul s u mod d a v d a ucruEs o ori ţă o â ir după ad văr u mai ca fap ca uc u c s î s ţă bu frumos şi ordo a cr a că o bi oa ă f umus ţ a şi ordi a p car

u iv rs su ma if s ar a Bi lui I divi ii d viali p măs ră c su mai a spar ţi faţă d ac Bi

că zi d i î c rc să păs z ac a vi i a par icipării a BTo c fac î c rc să fac cu v raţi Ac m ucr a ă sa ă d op ra i a o ma r i a di Da as "Nu vădm a ca p u simp u mod d a câş iga iş ba i ci ca î c rcar d a fac um a mai bu ă



Recunoaşte că se simte puţin nela ocul lui în Ame caode ă. Spune el: "Ideea ndament lă a Platon este cum

partea se eagă de Întreg, e Absolut În Statele Unite, ecarencearcă să e atât de unic, încât se teme să renunţe la s ne

pentru ceva co ectiv În cetatea ea ă a ui Platon toate clrile, toată arta toţi cetăţen ar trebu să se unească ş să sa onizeze pr n relaţia lor cu Înt egul D mpot vă oramerican este un ta meş- a meş e stilu d fer te E l ps tor ce rumuseţe comună Gândiţi vă, de exemp u, l arteStrip d n Las Vegas, unde un g g ntic pa at oman stă a ă ude o cop e a T u u E el, lângă un castel med eva ş o pmidă egipteană Nu ex stă nic un s ţ a ord ni , n c un senment a în egulu Totu este privat zat pâ ă ş s ăzile sdenumite după cazinou i Nu există niciun simţ a inel ic vic, al soc etăţ ca înt eg De pt, Str p nu e nic măp rte din L s Vegas, este o m că nsu ă cu plată, numităPa ad sŞitotu este pe s în Parad s "Pl ton a scris căîntr-o democ ţ e, to te do ţele ş p ăcer e d d luvot ega , spune e ande "Este o anarh e a dori ţei Nu exită un simţ a e arh e bunu or P aton suge ează că ar tresă ed căm o soc et te c re pl sează în cent ul ei sp raţnoastre ce e m îna te ma degra ă decât po ele no s e cma josn ce Asp r ţ a noast ă cea ma în lt , con oP aton este s u r tre u să e tânji ea după Dumnezecomunitate constru tă în jur acele sp raţii ar o teoc aţ espune A e ander, "nu în sensul s mp u de nu eş d cuvtu R pu li iic în sensul că ec re su et ar ebu să f că totce po te c să se p opie de D n ş să tră scă în p ezconstantă D nu u

C ede rea mente A e ander că oso pl tonică ar putesă e fo os tă v eod tă c teme a unei comu t ţi s u cunu s t în eg?" o e reu Pl ton o s creeze co u

ş d pt3ţ



n tăţ oso ce d r şt cât de d c e e e tebc o men să ren ţe l dee că ere ş putere s dr b e Poţ încerc ş să înteme ez o inst uţ e prec BCreşt nă, însă r treb să o cobor l cel m scăzut numcom , c re u este fo rte loso c. Vez cum, ş os nţ înteme ză insti uţ ş s t po ş în moc rlăfondpl ton smul este o loso e fo te el t stă Nu poţ n ps mp u în P ton Idee e te este că devă u se desnu celor c e u t mp să ş pregă e scă m nţ le pentvede Întregul, renunţând l vec le lor concepte M jor t teo men lor nu sunt d spon b l sub spect ntelectu l ş e on pe t ş sco te l ve lă to te gânduri e În oc destrăd să creeze o co u t te pl ton c nă în deşertul dTex s, Alex nder ş ţ nut b le în frâu org n zândgrup de d scuţ , num t Pl ton c en d n Tex sul de NSpune el � n câţ v o men Ne concen ăm supr spe

sp ri u le le pl to ismul ş supr ceri ţe de ne tr sde gândur le, încercând să înţelegem Întregul Es e di cil penişte o men c e se pregătesc în loso c dem că ş c

doresc să stăpâ e scă concepte ntelectu le I r lţi sunt îngjor de ptul că Pl ton le v cere să ren ţe l vi ţ lor de l xcee ce este devă t într o o rec re măsură d nu este totu

n cu o uster t te mon stică

P a on u mu şaman

În soc etăţ le um e primit ve, e ementul rel g os ş cel p

t c n u u u lângă celăl l În soc etă le tr b le,conduce trebur le pă ânteşt pe când ş m nul s u vr c uconduce eburi e spir tu e Ş m ul er (ş , în câtev cultuîncă m este) o g ră s n e, de pe ltă ume. În dolescen

v Platon şi t drepUţ



treb ia să cadă p adă i soi de boa ă m nta ă, ca escoteaîn afa a soc etăţii şi ca e se domolea n mai după ce e a i iţiaîn p ofesia şamanică. Această iniţie e p esupunea să mo naceastă ume şi să enaşti în umea spi telo Şamanu se etoa ce apoi n com nitatea pământească, în ea da u tocmai ca pa e a ei şi acţione ă ca ambasado înt e t ib şi

mea spi te o în ca e că ătoreşte int ând vo ta înt -sta e de t ansă extatică după ca e că pe o sca ă a ce (cepuţi aşa se desc iu ucr i e n şamanism sibe ian iar imginea scă ii se găseşte n mu te a te cu tu i c m este Sca a Iacob Geneză) Şamanu posedă ncţii socia e şi po iticec a de nite e p ezice viito vindecă bo i e, asig ă cuvânta ea spi ite o a boi a vânătoa e şi în ag ic t ăe apă ă t ibu de spi te e e e şi e mânia zei o şi tot e onează ca o că ăuză spi itua ă căt e umea de apoi upă cemem ii t ibu ui mo E este deopot ivă p eo u şi doctot ibu ui său!

Această egăt ă mi ena ă int e iaţa e igioa ă şi cea potică a fost uptă de naşte ea oso ei, acum eo2500de .După cum a văzut oso i aţiona işti g eci din seco e ea I ea şi a V ea H au nceput să conteste exp icaţia şani că a m nat a e şi să ofe e exp icaţ aţiona e mai cov ngătoa e o fenomene p ec m ec ipse e de ă, t nesau ep epsia Fi oso i au combătut ideea că există un do e

iu spi i ua ca e să e dea oa eni o egi e şi dati e o Daşa stau ucr i e, a unci de ce eca e cu t ă a e ideea sa dep e bine? Poate că, au suge at câţiva oso nd ăzneţi, egnu au fost date de căt e zei Poate că oamenii e au inventatPoate că nu există bine şi ău abso ut, ci numai ceea ce i sepa e ine sa ă oameni o din d fe ite epoci Poate că "o ueste măs a tut o uc o , după cum a spus oso gP otago as a sfâ şi u seco u i a V ea 3

'



A eas a ra o o es are d re ă a a o ăţi pÎ sem a ă u avea u se s e area de a u ovo ţa ze lor i î ă mai a surde erau o erea de sa ri pros e area î aţa preoţ or i oa e a e e r ua proÎ s m î r o demo raţ e la ă o a vo ţa poOame ii erau adevăraţii ar i ri ai i e ui răului A a da ă doreai u adevăra să î veţ eva u e uia să s udrelaţii e pu li e să î ve um să î elegi dispoziţii e i oa pu li ului um să le ma pulezi u a u oru re or

oriei Pe a s ar i se o u ui al V ea î Hr A e a era poso sau so i ( are s-ar pu ea radu e pri vâ ză

am u a ţ de î ţe ep u e ) are pre de au ă su asă î veţe pe er a a de a ră pr are î ţe egeauar e e re ori re aţi or pu e r o demo

eau ei i ia î a e e e e roase ale re aţ ilor pu pu easă aju gă realme e pu e pu ea să a ă î u ămăsură o eea e vrea e As a era eva mul mai rede â î er area de a e aprop a de D ezeu Ori um mai redea î Dum ezeu? Şi as e vra iu a os rep a

ui de propaga dis 4U â ăr d s ipo al ui So ra e pe ume Pla o a a

u o oare a a eas ă revo u e a ă erală Î ereţe

u os use loso a m s ă a lui agor de are sesed mpresio a Aidoma ui agora e redea ă sgeome rie a ogi i al muz reve a adevărua a e di o o de urgerea apare ă a reali ăţ ma eriale

are raţ u ea ome eas ă e poa e des operi da ă es e sue de u i a ă i dis ip i a ă De a e ălal mare pro

său So ra e a pre ua e i a d ale ii i me oda eo os e pr d alog a u or de ţ ma u e mază oare ale e me ilor moral pre u i er a e umusedrep a e a o sugera ă a a um ex s ă dome iu

Pl t ş d e t� ii



adev or matemat ce în care 2 + 2fac întotdea a 4 totastfe t eb e să ex ste domeniu p valor or morale Adevăr F mos, Dreptate pe careputem aborda pr intermed ul d alec c So ş încercaseră să nege ex stenţa acabsolutu i mor e, sugerând că "adev , " umos şi "dreptate s t s ple vorbe, convenţ , bazându se pe n m c maisubstanţ al decât opin a pub ică Astfel încât căut ea binea degenerat în efort de a cucer fav rur le pub culu st lul u concurs de t pul X Factor Dar cu igu anţă nP aton, muz ca bună nu e decât "aceea pent care voteazăpubl cul Oare nu cu s gu anţă anum te creaţ muzsunt într adev mai bune decât alte e an te opere de tăs t ma bune decât a te e1 e e vie s t rea mente mab e decât alte e Dacă aşa stau luc u le atunci eaba so lu nu este să descopere opin a pub că aşa cum încearsă facă so stu şi propagandistu Înseamnă să înce ce a dcoper realitatea.

Ascensiunea su e u ui

Aceasta nu este un so de cercetare academ că aridă.

Descoper rea re tăţ era pen u Platon1 o călătorie pe catrebuie să o facă întreaga personalitate. Platon a elaborat oexpl caţ e so sticată a ps holog ei omeneşt , care anticmulte d ntre teor le mode e desprep y h În p mul rânde sugera că no nu avem doar s ngu Eu, c ma multSu etele noastre s t alcătu te din d fer te s steme concuren

te, ecare cu propri e deziderate E a sugerat o s ctu ă pa ită e stă s stem raţiona re exiv; un s stem în ăcă asau emotiv ş s stem e ementar de po e zice Se pot compara cu st uctura tr itară a creie u ui evid nţiată n an

P at nş arta dreptaţii



960de căt e neurologul P ul D M cLe n c e suge ecăo men posedă un s stem st nctu ept l n un s s ti de m mi e şi un sistem neom e de gâ d e ţ onde o d n supe o l ton ost de semene p mocc dent c e să s ge t că no em un inconş enteste l e să îş exp me do nţele neleg te (c

te culc cu un pă nte) tunci când suntem c nd ţînsomn 6 Pl ton c ede că di e tele s steme pol t ce ne su ete e în di r te chip Mem ri une soc etăţi c pili e e posedă în mod tip c cee ce Pl ton nume "pe so t te democ tică în c e nu există eo o dine s u edi e telo pă ţ e ps hic u Acum conduce s stem peste o clipă ânel sunt lu te de căt e sistem nost r on l pe u mă suntem în ghe ele po elo no st e ice

st el de soc et te nu suntem num o sing ă pe son lci m m te soc et te no s ă de cons m ne încusă dăm s t s cţ e tutu o mult plelo l tu i le noPe son ităţ le no st e sunt c o societ te tă în ăz oi cdupă cum spune Pl ton s u c o co e ă ă căp t n uc e mem u echip urlă să se u me e în ltă d reAce stă iune desp e ps h c c ăsco ă uno impsisteme concurente este cum o te pop ă în neurolog eînt de ăD d E g em sc s o c te în e gă i tIn o nito nsând dee că di e tele o me e s nel suun p ment în c e di er te p t de luptă să p e condu(nu sunt sig d că E glem e conşt ent de ptul că Pl

spus o pr m d că e nu menţ one ă cest luc u)D dee pe c e su l ni t o Pl ton şi pe c e neu

ş ps ho og i cogn t şt încep să o c epte este că net en s stem ţ on s u neom m e să su un c

te sisteme înce când să i dec m ţ on le m şi pe te men lung În o m ce m s mplă st p

ş d e �ţ i



se ne s rez st m mpu su u de a a sau de a ma mâno porţ e de pudd ng La fel ca ş sto c , P aton sugera c

ecare dat când ne exerc t m raţ unea conşt ent ca s nst pân m mpulsur le, puterea e se înt reşte Dac exersasta oat aţa, putem s punem treptat s stemele concurented n s et nos în mon e, precum notele d ntr un acord(a luat aceast dee de la P tagora) Apo , în loc s ma împ nş ca o m onet încoace ş nco o de ecare mpullupt cu ce elalte, deven "comandanţ d fer te or stratura e eu u nostru 8 Deven m un u un cat, o persoan g , ma degra decât o a lon e de Eur d fe te A devepersoan în reag presune un fel de antrenament şaman cAcesta mp c o preg t re deopotr v z c ş m ntal ,rece avânt mpu sur or noas e z ce tre u e s e temperş a ustat rupul e u e s e supus ca un cal n r vaş, dc m o sp n Platon Dor nţele z ce înceţoşeaz raţ nea şîmp ed c în urcuşu e spre adev r Numa atunc când ned sc pl nat corpul ş ne am pur cat raţ nea de n uenţm ntea noastr se înalţ nest ng er t c tre D v n Aşa cşamanul moare pentru lume ş z oa apo în t râmul sp r tulu ,tot astfel raţ unea loso lu , el erat d n înc soareatrupu u se d c în z or spre t râmul pur al adev rulu

Platon care n ţ al a dor t s e dramaturg, a d ru t cultuocc dentale câteva descr er f moase ale aceste ascens unsu etulu F losoful, sugera el, cap t ar p ş z oar l ea aparenţelor c tre o un re extat c cu A solutul F osoeste realmente o form de u re a ne un e ( oso e nseamn l teral " u re de adev r ), în care su etul îş am ntc m nul s u sp r tual ş tânjeşte s vad ar Bolnav de su etul r t ceşte pe p mânt d sperat s vad ch pul u tsale Sop a (sau Adev rul) Ne îndr gost m de aceast fasau de acel at pentru c sunt frumoş ş ne ream ntes

Platon ş i artad epUţ 24



a ecum Di inul Da ap i ne dăm se ma că nu sun de m estă pa ti ula e a ce a mai n lt şi mai uni e s că s u că e tat de la pa ticula sp e Înt eg până cân p i ea i zăb eşte ndelung asup a chipului F m sAbs ut şi este m stuit de ext z 9 Sau nt un lt m t c s se ezeşte şi şi dă seama că umea en men lă

e lmente peşte ă p nă de uz şi ceea ce amen ae l tate u e n m c mai mult decât un spectac de ma

p ectat pe un pe ete a peşte F s l euşeşte să seeze de această uz e să scape d n peşte ă cl p nd am

um nă După ca e a d ma ui Ne dinx s l dec desă se nt a că n peşte ă nce când să ezească pe semui ş să i acă să p iceapă că as stă a un spectac O

men nu să e ez ? Dacă sde nje ză mpied cându să p i ească scena? Dacă i spun cu m e ssă stea j s sau ş mai ău ncep să âdă de e ?

Respingerea s fu ui e c re s de a e

Aceasta e a p blema cu ca e s a c n untat P atŞam n l a ea un s ci ş p tic cla de n t E a

espectată a că e aut itate e a ată n mitu şi n it c ecti e p act cate t mp de mi en Însă s c ltu lă sese p in p eajmă c m de un sec (P tag a p imul ca e să l s t te men n sec l V ea e a ncă p i t cu p dă susp c une P at n a nce cat

eze n mitu ca să c menteze n ul de s ş ms cietatea dem c atică aten nă a d ed t i t ntă mpe a ă de accepta ea aut ită i s lui e zând să se

ne n a a n e epciun i ui supe i a e De apt

F Platon şi arta



recvent ma degrabă o g ră rid co ă decât ob ect de vţie Socrate, de exemp u a fost ironi at în comedia ui ANo iipentru că avea, tera ente cap în nori În mamăna e cu z e e noastre, oso era caricat zaţi creat ri palide nepă ântene, ân ave care bolborosabsu d tăţi şi erau tota nepotriviţi pent u t eburi e po

ncă şi ai rău unii au cons derat rea ente că oso i cită o n uenţă corupătoare. n mintea pop ară, nu se ănicio deosebire între loso i şa ani autentici precum Plşi Socrate şi oso i so şt , care e o au ora itatea coţion ă ără să pună neapărat a tceva în oc Această con

ăcut ca Socrate cel mai un şi ce ai înţelept om din c nosc t", după c a desc is Platon 2 să e condaa oarte pen impietate, a s rşit seco a V eMoartea Socrate a fost un eveniment trau atic pent

P aton şi, rea mente, pentru întreaga cu t ă occidenta ăcând nainte ş an ş căpetenia au ex stat un ân ă ceîntr o rela e de si bioză, acu loso l ş an s a aşe atafara societăţ i, dispreţuind-o şi nedo ind să scoată ni ic ea Socrate coli da străz e Atenei, antrenându-i pe concnii săi în dia ogu i loso ce şi cerându Ie să ai ă grijă dete e or nsă după oartea , se pare că Platon şi aîncrederea în democraţie şi în concetăţen să Filoso a,

e , este cu neputinţă p in e o enii de rând".13 Conştiencorupţ a stat de ocratic, oso ar treb să ătăcere şi să e reţinu i ei văd rest u i p in de ărădese m ţu esc să se păstreze pe ei nepătaţi de stricăciunea răutatea din această v aţă, pe ca e o pă ăsesc, n celeur ă,cu voioasă pace su etească şi bune speranţe" Fi oso a d

o călăto ie individua ă spre împlinirea spiritua ă ş o decprivată de independenţă faţă de va ori e corupte a e socieoderne. Devine isticis persona sau de vo ta

personală

aton i p ţii 2



V s to

Ş totuş , P ton nu s p t î p ed c s se întrebe: ce d că loso r l pu ere? Ce- r d că ea silipubl cul să

scu te ş să ur ze por c le or? Acest ost ându trud nR pu licacel os d nt e d lo u e u Pl tonp o , ce ce e ucr re d n oso pusedec ră că nu vo înce prob e e st telo s , re ente

e o en înseş , până ând oso nu vo deven rece stă u e s u până când ce pe c e cn re

ş căpeten nu vo deven re ente ş cu devă t osoP ton îş ne ză o soc et te pe ectă, în c re uve e zoso R pu licasch ţe ză o n o e înt e nd v d ş st

D o su e e ză că în or ce soc et te e stă tre cl se prc p e, c re se core e ză cu ce e tre centre e su et lu

ect , reprezentând s ste u ţ on ; so d ţ , rep ezes ste u îns eţ t s u e oţ on ; ş ne sto , reprezentâns ste u po e or z ce C ş în c u ps h cu u ec e

ceste c se posedă propr ot v ţ e do n ntă: nte e tu ldoresc devăru , so d ţ vor or e, r o en de cerb n Aş c d ept te pent u nd v d p esup e c r ţ esă ţ nă în râu ş să conducă ce el te s ste e le ps h culu

st e drept teî c z st t u p esupune c nte ect sre - loso să con o eze ş să conducă celel lte c se soc et te F ec re cl să trebu e să ş respecte ncţ propror să ş v dă de tre b s , după cu spune P ton cee înse nă că nu re - loso or pr ct c oso oţ

lţ se vor sup e porunc lor ă ă să cr cne scăG rd en loso d n repub c n ră lu Pl to

supuş d n n ştere, e educ ţ e tre de ustere ş de r uro se Scopul supre l u P ton este un t te sp r tu lăsoc etăţ . vre să s ăr e sen entu de e o nd v du l l



ar en r să s u de eu ş e astfedent ce t tal cu Înt egu . V t ard en sunt

pă n l pe la vârsta de c nc an ş nu se spune nc ne sunt pă n l r natu al as fel ncât nu au n cment pers nal fa ă de anum adul E sunt crescuadm n st ate de stat unde ecare aspect al v e r evegheat de d rect ul educat v despre care P at n spuneste cea ma mp rtantă nc e a repu c . D ect ruveghează ceea ce mănâncă elev cum se pregătesc ce cş ce m că ascultă F ec re aspect al cop lăr e l r tre

e contro at de stat de arece t t ceea ce le ese în ale n şte u me în su etele l r ca de ceară. O aten e de secere aco dată poveşt r pe care le c tesc ş m c pe ascultă P at n era îngr j rat de n uen a t că a m cteatrulu mode asupra t neretulu aten an ş de neo os

nova e d n cultura aten ană. A scr s e Muz ca ş

une ăr nu p t m d cate ă ă sch m ă pol t cmaj re . Pr n u mare sta tre u e să con oleze ş să rmenteze cu gr jă arte e astfe încât să îndrume pas unoamen or către Adevăr ş Frumos. De apt nu era nevo

nova e în a tă sau în or ca e alt aspect al repu l c acât oso reg rămâneau în strânsă legătură cu Form

D v ne a e rea tă Pe măsură ce creşteau t nertre u au să cun ască so a ş să e n a înadânc ale A so utu u . Iar când e venea sorocul să s în ească, statul urma să cup eze su t ce ma un gamascu cu ce e ma une gard ene feme e astfel ncât tea genet că a clase să sporească. Or ce spec men care se n

tea cu hand capu m ntale sau ce tre u a să e uc sDa de ce era nevo e ca gard en or loso odată nm sterele A solutulu să e ma pese de v a a d n urmăfa a pământ u ? La urme urme adevăratulu los

P a ns p ţ



viziu ea lui Platon nu-i pasă câ şi d pu in de luc u i mariale, de sine fam l e, s a şi nici chiar de viaţ însăşi Lupasă decâ de Abso u de Divin de În reg l Cosmic. u mare cum vor ei convinş să r vină pe pămân ca să îngri ească de luc i precum pol ca în dome u tr spori or ori sis emu de canal iz are al oraşu u ? Pla on s a gâcă ar ecesar să se rec gă la o minci ă nevinova ă Sg di că o i memb i republ c i a ebui să înveţe din corie că au răsări chiar di solul repu licii as fel câ erau

oţ fra i ş su ori ar republica era, n u ume se s lor Aceas ă "mi ciu ă nobilă se spera, ar su cien ă pena convi ge pe oso să se a gajeze împo iva vo nţeadmin s raţ a politică, deş ceea ce ei do eau cu adevă a să con emple câ e z ua de lu gă Abso u u

Eg eu de ş u câ de serios e u e să luămR pub a e alu g l aces u capi ol, am scris spu e Pla o nsă, dePla on nu spune el însuş nim c în n c u u din e d alogsale n sch mb el creează fel de ea u de păpuş diferi e pe sona e exprimă diferi e opi Soc a e păpuprincipală nu oferă o loso e coere ă în cărţile lu Pla o ,îşi mod că poz ţia în d alogu i d feri e. Ş e g eu de spusPla on es e s ncer şi când es e ironic Uneori, pa e ev deglumeş e ca a unci când Socra e p e nde să doved cso es e de 7 9de ori mai fer c decâ anu Su mşire ic i in en iona e ch a momen e de oacă în oPla on mod ip c, Soc a e dezvăluie o v z une ncdespre v aţa de apo p ină de loso z ă ori ş palalum nă pu ă upă care va spune ceva de genu as a nudecât o poves e d ă uţă sau Poa e că a a ceva u-i adev

a Poa e că procedează as fel pen u a ne împ ed ca fprea damen aliş în rela ia oas ră cu opera sa Trebu e său căm spre adevăr pr n fo ţe propri ma cu ând decâ s

Pl t n ş a d eptăţ



c edem pe P a on pe cuvân În pa e de asemenea Plaapără d n p nc de vede e pol c as el încâ dacă a acuza de p ăn ea une evoluţ să pu u sp e danu a fos decâ o poves e s up dă nsă aceas ă d spoz ţuşă a a ă de asemenea câ de mul Pla on es e un aumode : e c eează în mod del be a e g oase pensoc e a ea lu ară ând o oda ă na u a c vă a m

Un un ve s a modeau ua în se osR pub i a uP a on ş au c ca ceea ce e au v u d ep un mode dl a ism 15 La el ca şs a ele o al e d n seco ul, aţap va ă es e e m na ă d n epub că Reeduca ea cede că e s a es e o a ă a ngând ec e aspec al ca ş în o ali a smu mode n găs m ne e c a mes a ulu ca doc o ca e cu ăţă co pul po c de boş dacă es e necesa ampu ează o ce e emen cancePoa e că acea compa aţ e d n e nd v d ş s a e doa

g e, numa o me afo ă nsă me a orele sun uc u poase Ele po fug în ume ş p ovoca daune a lup mejd os ega de acea me afo ă pa cula ă es e căaspec mpo an o soc e a e d eap ănu seamănă cu ndv d d ep Un nd v d sau o com n a e rel g oasă pose supună unu an enamen asce c asp u u m nd să

gă înţelepc unea sp ua ă Es e a ege ea o a esbab ca o nume oasă soc e a e mu cul u a ă să facă aa ege e la un son pe că oamen au v ni d ev aţa bună ceea ce înseamnă că o mână de n elec ua supune populaţ a ce u ma aus e con o ş cele mad sc p ne mpo va vo nţe sa e sp e b ne e său

pe spec văR pub i a ep ez n ă o înspă mân ă o e p mapa ţ e a acelu pe sonaj foa e mode evoluţ ona uec ua su d la oa e apelu e de m lă în mp ce el d

soc e a ea sa pe fec ă

şi 24



Scoa a s in ei econo ic

Putem să decidem că planu utopic lu Platon este neptic sau pe iculos pent u n în eg stat Da nu cumva suntbile comunităţi platonice la sca ă mai mică în ca eb năvoie, nişte adulţi se st âng laolaltă sp e a înce ca sap opie de Absolut? Aceasta a ost viziunea ce a stat la Şcoli de Şti nţă Economică School o Economic S(SES) ondatăMa ea B itanie193 ,de căt e un avocat penume Leon MacLa en şi ca e este încă pute că în z lele n

e Şco a e un sediu cen luxos pe Bond S eetLond a,un domen u vast în Ox o dshi e numit Wate pe y 18alte cent e eg onale în Ma ea B itanie şi şcoli a li15ţă i din toată lumea SES est mează că a e cam20 000dememb i la sca ă glob ă p int e ca e acto ul Hugh JacMacLa en a în inţat şco a după un moment epi anic pe m

unui lac din imbledon a k când şi a dat seama că exun luc u p ecu adevă ul şi un luc u p ecum d eptateele puteau a ate ş odată a ate puteaup edate a to Ea v ut să în ţeze o şco ă în manie a an cilo " gândinduîndeosebi la Soc ate (deşi Soc ate nu a înteme at de şco ă) Cu s i se ale aveau să s ângă laol tă minţile sc

toa e ca să stud eze egi e nat a e ce sta la temelia societăţ i şi cosmosulu legi desp e ca e MacLa en csunt evelate în ope a lu Platon în iblie şi în pieseShakespea e În an1950MacLa en a cunoscut un indian S i Shantanand Sa aswat de ca e a ost p o nd ona şi de atunci încoace cu iculumul şcolii com

mist c smu platonic şi neoplatonic cu oso a vedică o ieO ele de meditaţie se ţineau în pa a el cu di og soc atÎnsă dia ogu ile nu e au tocma desc se, aşa c sunt dia

ile soc atice timpu i e lui Platon N se puneadiscuţie

F Y P oa



că adevărulex tăundeva dincolo sau ă un tărâ a sp r u uete h r ex stă. Era a icol de credinţă că Sh tana dSaraswat era în strânsă egătură cu Tărâmu D \ n - ntr avăr, e era c ns derat ucr ce ma apr a e de Dumnez

e pămâ t ş ca atare vredn c de abs ută ve eraţ e nre ş su u ere Iar MacLaren era cons derat a trea ta urmtoare pe scara către Du ne eu ş ,mod asemă ător vredn cde adoraţ e ş de su unere tota ă Pr n su unere tota ă

o aveau să desco ere bertatea tota ă Î negarea aveau să desco ere a evărat or s e Re aţ a cu g u an v u era c e a de vo t şco , deoarece membr săma u aton suş , ercau să nve te e o re g

tă măsură, se uteau b u e auto tatea texte or a t ceş memb că ucre ă a traducerea ato

ato cu u renasce t st Mars o F c o Î să vorboso de mu t d s ă uţ u erau n c e de a e a fe

eţ toare recum uv te e u g ru v u, care e utea ade ţ or mu at c câ d orbecă au e n Au trecut50de ână câ d şcoa a s a bucurat de mar

ate ţ e Ab a du ă980 resa b tan că a ce ut să ş trebăr egate e ceea ce se etrecea sânu aceste str

rgan za U oso un vers tar au ceput să re me

tu că ub c tatea v b ă a şco entru cursur dencă rezentă z are ş a metrou, era e fa t o ubm c noasă a rec d că ace e cursur nu fereau o ncere n oso e a modu ge era c numa ntr so e rel g oasă În9 4do ju a şt de aEven n S andardau scr s o expu ere um tă "Cu t secret cr t câ d cee

aut r au vă ut a me ta a ea s m ară u u cun şco ă r care memb şco frate au ae ostrac ându e oţ membr care ecau necond ţ na ă a membr r f ţă de L der era cons dera

P a a a re ăţ



ase enea e na ură c i ă a fe ş rac ca şco i c oso c r n ca e e br reb a să res ez

âna şco e ore e ncă o es că grea ş ne ăTo ri ej ioasă a fos cons era ă şi a i u nea genera

n âi şcoa a o res e r ă ch ar ş a unc cânres n ra ş ro r co A u nea şco cons era e nţe raţ ona e s rae o ve av n nevoîn ru area raţ ona ă a bărbaţ ors a ă res ngă oarece or n ex er or Iar şcoa a a fos ch ar ac a ă că încesă s n reze în o ca br an că n n re efr n e S S R ger P ncha a fos ş reşe n e a P

be a n re979ş 98an ason rec or şco , î s ne că şcoa a a fo

i în e easă I eea n es e să z robeş e ca sco în egrabă să e nă în egă ră c ne îns ţ să e aj

e sebeş ceea ce es e rea e ceea ce n es e, să ţ hrăneş să- for ce n ea Dar oa e că a ex s a în an

o a ne exagera ă e s nere necon ţ ona ă faer Oa n a s se e Mac aren ş e a

in e igenţă Ca să c ns faţă e şcoa ă acă P aesch e Aca e a în z e e noas e sa acă c r

inaugura Gră na a ac zaţ robab e în nţa eac e Şco e oso ce se a e o s c urafe r e o să ofere o va ie a e e oso fer

e ana za e ş as ra cărora să se re ec eze ără ca e evsă se re n ă nic o a ez ne rea ă Aces o e beîn esenţă ceea e oferă aşeză n e rec Şcoa a eţ Aca e a er Or se oa e avea o şcoa ă e oso ea ro a ă e conce ţ a an c or în care e ev or seanu ă oso e o e c e v aţă a care e a eră înefor e a ş ransfor a o a ersona a ea cas ăz se a ro e ce a e aşa ceva es e Şcoa



Ş nţă Economică, a a că este inte es t de ăzut cum i-a i ce g e eli a ăcut

Gar ieni plat nideni ră v ie

Şcoala a n nţat, n975două coli pent u copiii memb ilo SES acLa en s a insp at din e emplulR pub i ii i al pe

ei tâ zii a lui Platon,L gi .mbele c ţi sunt, în egală măsu ă,t atate educaţionale i că ţi de loso e politică Se pa

Platon c edea că dacă oso i nu pot să conducă societu măto ul luc u bun pe ca e l a putea ace este să deco în ca e să p egătească gene aţ i e u mătoa e de

Figu a e a tată a loso ui aman e oluează n gumund ă a în ăţăto ului acLa en a în inţat două colcent u Lond e St James School, pent u ete, i S

School, de băieţi, ambele conduse de pă inţi i de pe sce ăceau pa te din SES De la cinci p ă la8ani, e e lo li sep eda oso a co ii eau cu s i de med ta e, oscă, oso e o ientală, s sc ită, d ns edic, matematică că, Shakespea e a tă enascentistă i alte mate ii

De la început, pe ume ii copiilo apăsau ni te a tepia e Se a tepta ca ei să o meze iitoa ea e tă spi

gene aţ e pe ect p egătită de ga dien - oso ca e oci i izaţia occidentală de ea însă i Da unii copii nu dsă e ga dieni oso Le displăcea să e o ţaţi săn te o me idicole i să en ţe la iaţa no ma ă de

edeau bucu ându-se pe alţi copii din Lond a Se simupţ de societatea loU p o eso i e au bun m c ţ

Emi y W tson e a o p o esoa ă espectată de la coal da a ţii, c e se subo donase ă cu sup e e absolută ie



şco � eac onau foa te p ost or ce e de nado e cen Nu e u r fes e meser m

n domen e pe care e p e au ş se s eau probabg Poa e că, a doma oso or u P a n, a eaude fe m a n asup a D nu u , ncât nu a eau s oppentru n e e mperfecte de c ) de pe pă ânt Or carefost mot uW profesor au supus pe e e unu reg m teroa e e erau r d c za bă uarg o c pumnu n fa ă sau n stomac âr de a atu c asem ng de cr chet ş frângh de g mnast că Iar dacă ep ânge au acasă păr n or, adeseor nu se buc au de s mPăr n e au membr a ace e aş org a r gurAceste abu u au eş t a um nă n aportu dep n2006 num după ce foşt e e au e atat pe Inte et po eş

e or de groază Profesor mp ca u pr m t u "aforma ş nu ma ucrea ă a St J es deş fac n contpar e d n Şcoa a Ş n e conom ce 17

După cât se pare, St a es Schoo este acum ce a ma badm n s ată de că re profesor de meser e, nd atrac ă

cop unor păr n nstăr d n Brook Green Înnum 0 d n e cop au păr n nro a n S S, aşa c

tab , oso a sp r tua ă a şco s a cam d ua , o or entare treptată ma aproape de tend n e e dom nante

soc etate Dar ma sunt ncă destu e e ăt ate n răpu ac u decen u de ncompeten ă ş abu u Ş unpract c a e şco ncă nu s a acordat su c entă atenar prac ca oca ona ă de a măr ta abso ente de a St

a pu n peste18an cu bărba ma ârst c d n S S ş cu profesor d n ce e două şco D recto an aso

exemp u, care preda un cu s extr curr cu ar de drept a a es Schoo s a căsător t nu cu una c cu două foste ea St ames (pr ma căsător e a fost sugerată e cacLa en ş nu a mers, a doua a decu s ce a m b ne as



insis ă că niciuna n i-a fos el ă la c asă şi că amândo ă erad e rec e de20 de ani a nci cân s a mă a c eAc a u l der a SES, Dona d Lambie, s a căsă ori şifos ă e evă a şco i A fos orga a e c iar do ă ba u i pe eve de18an şi memb i mai în vârs ă ai SES care s a solc niş e căsă or i Spune Mason Ba u ile a răspuns cerveni e par ea inere o femei de a a ea prilej l să cunoasc

ineri e igib i d n SES şi a fos n ş e oca ii foar e inocens b inia fap l că n s a exe ci a niciun fe de coerciţie

oa e înţe ege că şcoa a dorea să încura e e căsă oriicadr l ei ca să conse e valor le sa e con rac rale mgr p ri re igioase prac ică aşa ceva C oa e aces ea c m recunoaş e Mason es e un pic bi ar

Persona , n cred că SES es e un c l secre Şi a pider l c arisma ic şi a ori ar N măr l de membri es

dec in an Mason care a fos i şi desc is în imp l men ării me e, recunoaş e că are do ă ice do escen e c

n manifes ă niciun d am de in eres faţă de medi aţie şi sp âng c iar şi de fap că reb e să se în â nească c afami ii din SES Mie mi se pare că SES es e experimein eresan o încercare in eresan ă de a ransforma osoan ică din Orien şi din Occiden în r-o adevăra ă comuni aşi în r n a en ic mod de viaţă Dar une e aspec e in isşco ii a a ă de asemen a, c m as fe de om ni ăţi pdevină dogma ice în devo amen l lo faţă de lider c arisma ic şi câ de a enţi trebuie săf a ci când cineva e impne copiilor săi prop ia oso e

În lecţia u mă oare, î vom cunoaş e pe Pl ar , un în ăţor care s a ap ca în mod premedi a să scoa ă mari cond

că o i d n e evi săi as fe ncâ aceş a să poa ă mergeşi să-şi r sforme socie ăţi e or în ca i a e de loso erovedem dacă ide e s n mai prac ic în em ri e noas

Platon 5



u a? a taero smu u

Lou s er an e a crescu n Queens n r-un car e r co ro au" ecare onor ce sec or". ş a n e Era o

a e n o ban f e n o ban an

n a s an c sau as a c Era n ş sc n l cea ca ea ar e a n ma e bă ăuş:Or c ne l a acea vâ s ă e e r

ş e ru a n cău a ea u nu ru n ca e s se egre e. c ăş le e car e en u c e a un eb eu e escre eam c sun em n ş e Laan , a a n r-o ba nH J Boys care ă ă a e Queens oro H . S e" - ua

lo a n oa e e a u m â ă a bâ e e baseba le foc" Ş a nce a car era c ma organ aLa nce u

u b am e co o-co o nc rcân s fac un nuţ găf s argerea cu or oş a e ca să une âna e car ucâ va n r o a ava sa c m a a ea a ca u a ea veh cu e o e ans o sa af a a .A n a n ce c

angs e ş e a a ras a en aa o u are e ca e a aa os efu rea un cam on ca e an o a u e e ş va oa e ca e e o a As a e a a as a enţ a ş

În ele din u ă, Louis a n eput să lu reze pen ru J

Go ti, apu ami iei Gam ino din New York pune ă u ămătărie pentru Jo n, nsă meseria mea de azja l vehiculelor de tr spor Aveam o ec ipă are lucra

onducerea mea ă ut o roază de a a eri e e e p

Plutarh şi a e o smu ; �



un ins putea să e dat reze ma ţil r1 0 0de şi săle spună «Nu mi rupe pici arele lu rez la mare c mpde transp , au un seif cu300 000 de d lar în el, uaţ vcu otu ». După care ma oţ i mă sunau pe ne şi eu ăce

eaba . ou s ra ncân a e v aţa lu Obişnuiam săîn restau ante şi p imeam ce e mai bune mese mi dădea s are de exta atât de â ăr şi săcineva. S m eam că amlumea a pici are" Era cult ă stenta vă, e ită de cG tti ţi capi de familii ma te erau mai discre i dar e

ăcea întotdeauna paradă cu ba ii lui. Era îndrăg s it de maşini e şi h ne e f ase Pe când aveam18a i, m-am şatîn faţa lui şi a bandei sa e într-un Mercedes negru n u-nouţ.N-au spus d cât: «Mişto maşină "

În 1993, a22de ani, Lo s a f st arestat şi acu at de unşir de ja armate şi fraude cu card i.A f st c nda nat a12ani şi jumătate d închisoare şi a fost t imi a închisoarea

e maximă secu ta e din Lewisburg, Pennsylvan a Locera în plin ră boi civil între Aria Nati n şi Black Muslims.În p ima i p cută aco o au avut loc două omucide i. venit în sist mu penitenciar." Şi t tuşi chiar şi a L wisbuma ţiise buc au de un tratament sp cia : raţii sup im ntare de ţigă i, vin, sa te e moi, maşini de gă it. Însă fa mecvieţi începea să pă ească pent u Lou s. început t eptatsă mă gând sc t t mai mu t la ucr pe care e am ăCe-mi dăd a mi dreptul să pun pist u la tâmp a un o ?Aînceput, de as menea, să simtă t t mai mu t de g st faţă decei ţi gangsteri din puş rie uses răm crescuţi în codum ei care spun a să uci i pe o icine ăcea ceva ibi împt va f i i p nt că asta ra sinonim c t ădarea. şa dacă d spă a unu n pun n e c a p aiam dat p st o m ţime de gangste ac aţi d c ă inouă ca u i din ece era vorba de ani. Poate n mai mu

256 F o u



7 000 d par Şi m m gândit, Doamn , ăştia sunt anima , omoa ă p nt bani. M am gândit că nim ni n

b să moară nici p nt un m liard d dolar . Nu voiammăcar să stau a ături." n nt , când Lou s ra în pr aJo n Gotti, ra ca şi cum s ar găsit în pr nţa Pap i. împr ună cu l Ia înc isoar , a vă ut ca p un simpl

Era ca şi cum l- vă ut p C ar ă manti Şi plâng tot ti pul. M-a gândit: «Ăsta-şi bat oc d m

tup ul să s p ângă?» Mi-a dat s ama că «s nt vam gr şit prin c a c am ăcut». Şi mai c va, c gann-au înţ s niciodată Dacă sp n au vr odată că r gr t

ăcut, o ăc au numai ca să ia o p d apsă m uşoară. Drau păr nţii, ju cătorii sau ag nţiiFBI C l mai important

luc u p car l a ăcut vr odată a fost să înţ l g că f dnu şi ăc au d cât tr aba or."

A fost odată a v lit în gaură" o carc ră und primrana pr ntr-o fantă din uşă ardianul d acolo m a

anima Şi m-am gân it, c iar su t ca un anima Nu umb u p stră i, prim sc rana pri tr-o crăpătură din uCânda i şit d a carc ră, a înc put să cit ască naicitis m o cart în viaţa m a. M am str c at prin şcoa ă ind, am f ntat-o." Acum, a înc put să cit ască biogra i:"citit biogra l C urc il d Mar in ilb rt şi mi-a pM-am îndrăgostit d ctura biogra ilor, d cărţil doam ni c au r a i at ucruri uimitoar în viaţă, împosorţilor potrivnici, oam ni car au bir t toat obstacol l

i sunt inţ uman C urc il ra un bărbat, ca şi Tr b să ţ d s ama că toat pot să-ţi st a împotr vac aşi Dumn u car a cr at p t n i a crC c i l, N wton Einst in" A fost inspirat dLun d msp ib atd N lson Mand la. ăcut opt ş jumătat[p d apsa i a fost sc tată], iar Mand la a fost înc is20şi c va

u ş sm 2 7



de ani, doar a s i elibere e ţara El tea s stea or a t de t ne, ent aveaţe ovesteaui

a nv ţat inut l tatea v o enţei a i o de a ţ au Afost o adev rat e e pen ine, a un ori d gat

s fo oseas pu i a s obţin e dorea "Î pl eau îndeoseb V pa a a e ui utar M a îndr gost t deriile ui despre personaje pre u Ci ero, a e s a r di alu rur e în a e redea pent a e i a dat viaţa"

ea at de t, în ât a rat o din bibliote i a as uîn d apu s u St tea lun it pe patu eu etatâ d asupra ei, i a g d t «C a putut s fa e

ut » M a si ţit a u ti o Pa ar i bde ă ă i iAdoua z , a re at ea i asta a fost ti adat â d a o is o ileg itate " În prezent Louis este uliber, un autor pub i at i un il ant pentru alfabetSp e el Le tura a r s olit efe tiv ntreaga viaţd ruit o buso ora , dorinţa de a du e o viaţ b "

e pe re m

Poate Louis nu a dat sea a, da el uza o tehn

drept x p u sau e e p u ora , e era o p es portt d n t sa terapeuti a oso ei ti e Teoria subiate n i este deo o v si p fo e pro d se z pe obse aţia noi sunte ani ale so iale i a e pdin o po ta entul nostru ora provine din obse a e

e or alţi i din dorinţa noastr de e u aţie Psi oso

A bert Ba dura a n t a est feno en ode a e" E Cea ai ar parte din o porta entu a este înv ţatpe a e obse aţional prin ode are din obse area alindividul î fa e o idee despre odul de efe tuare al u

P ut hş u



noi comportame te şi, î ocazii u erioare aceas ă informaţcod cată serveş e d ept ghid de acţiu e". Ba d ra a ilustaceastă a rmaţie prin elebre e s e exper mente cu păpuşile

hopa-mitică" de a î ceputu a ilor960: opi era ăsatsă se joace Î t -o cameră p i ă cu jucă ii de tot fe u dcare rmărea c ad t ce se uca î a t colţ a î căpercu Bobo doU hop a-mitică de ma i dime siun î cesă atace păpuşa că â du-i p i ov d-o cu un cioca şi amai depa e După ca e ad l ieşea lăsâ d cop u să se s gu cu jucă e di cameră E a mu t ma pro acopii care l au văzut pe ad t lo i d u agresivitate păpuşa săo atace şi e Ia aceia ca e au văzut cum ad t de acelaşi ss-a pur at foa te agresiv cu păpuşa e au cu p ecăde e p edipuşi să ma muţ ească acest comportame t

De at ci ex er mentu a fost epetat şi copiat de mu te orde exemp u preze tându se uno adu ţi n şte sce e v deo vle te şi u ă d cum e afectea ă comporta e teRe ultă că su tem işte c eatu i acce tuat socia e e cădecizii mo a e su t p o d co gurate de compo ta e tuce or di ju ost u Iată de ce multe p o eme emoţio acomport enta e de a o ezitate a solitud e s t după cs a demo st at î stud i ece te socia mente co tag oasE

mai p o a il săf si gu at ci at ci câ d avem p ete i sigu at ci e m p o a i să mă at ci câ d priete ii oştmează ma p o a să mâ că peste măs ră u i c

p ete ii oştr ma âncă p ea mu t etc Su tem cei pe cac oaştem Da m mu t decât a ât s em cei pe ca etăm Cu toţ folos pe ţii d ept mode e de copiat sau d ep

sta da de în ncţ e de ca e ne măs ăm pe oi î şi e Loude exemp u mod resc a i itat g e masc i e o ate di mediul său ca e s-au nime t să e ga gster şi astacostat scump să acest p oces u tre e să e u aidecâ

Pl a a o s ! 9



inc ns ien si au a Pu e învă să ai c ns a ege ea de e şi a gu i exe p a e cu c e inte u aţie Ştiind cât de u din c p a ntu n st pvine din dela e şi e u aţie, antici f seaux p uînce când să i înd e pe a eni pe ca ea cea b ă i sc iau

eţi e înţelepţ s sau ale e il ilita i astfesă le auz nu d a cuv ntele, ci să le vede şi eţ e, cu atât

ai bine să e şi i tă . Cu des ulă exacti ate cel a fap ac c n a aces ei tehnici a f st Pluta h, s p e t şi

ic g ec din p i u sec l d H a e că uiFi ţi pa a le a atuis din bib i tecă, în n e de a i se ăsc li ini a şi a d

înap i

n ăţă ru ur pei

Pluta h s a născut cu ap xi aţie în anu46 d H , întfa il e înstă ită din Che nea u ăşel di ţi u ul g ecBe ţ a. a20 de ani, a studia v e e de t ei ani s a

cade ia din Atena, îna n e de a că ăt i p in Spa a, Cg pt şi R a de a ţi u c nfe inţe publice desp e s

plat n că S a înt s a Che nea şi, în cele din u ă, a n t p e t a O ac u u De c în inţat p p ia sa va Acade iei, p int e studenţi nu ă ându se nep tu lui,Sextus, ca e a devenit înd ăt în s e a u Ma

u e ius Un savant c enta că P uta h a f st ti p de secînvăţăt ul u pei , ceea ce e bine spus, pent că avea geniude educat l a gândit p nd cu să e nsu e şi ă se ctive ca ac e u ine il şi, pent u ulte ec e, et da

tat în cen u educaţ ei cc de a ePluta h a c bătut d ct ina st ică p t ivit că eia a eb

să nce că să e adică ice u ă de pasi e din n i În

260 v ţ Plutarh şi r eroism u



im e a u at e P aton susţinând că eradicarea pan r nu ste nici posi ilă, nici folositoare" Mai degrabă

ebui să ne străduim să e păstr între limitele po itee temper m în bună rândui lă şi astfel să e îndrept m spre

un scop bun; şi astf l să d naştere ir uţii mor e, care c nstă în bu a rându re a pasiu or noastre"educaţie, avemmisiunea de a c ăuzi pasiunile ine lor în direcţia unui scopbu ",inculc du�le bu e depr nde i Carac erul", a scr

este obicei de lungă du a ă") Cu toţii sun em o combina e draţiu e, pasiuni şi depr nder dar din fericire cei mai md re noi sun em liber să ne schimbăm dep inder le folosdu ne aţiunea Aces fap es e ade ărat îndeosebi în caz

inerilor, căci inereţea es e impresi nabilă şi plas ică şi aimp câ as fe de minţi sunt încă plăp nde, ecţ ile e s

inc lca e adânc" 4Cea mai import tă pa te a ed caţiei cons ă în îndrumarea

şi modelarea p siunii cop lor pen ru emulaţie care înseamnăambiţia de a egala sau depăşi pe a tu După cum au arătexper men ele lu Bandu a cu păpuşi e Bobo copiii obserimi ă şi absorb cons an ecţii din mediu o Ei îşi mode e sau s andarde după care se e a uează în rapor aces ea ş se iau a în ecere cu ele Aceas a es e o pasiune

m lă na urală, pe care s oicii ar cău a să o repr me dar despcare Plutarh spune că mai degrabă ar ebui s o înd ep ă s rescopuri bu e. Obiectul p inci l de em laţie pen ru cop sunpăr ţ lor mai ales pen u bă eţi, aţ lor şi, din aces mo

aţ ar trebu , s u ea utarh să consti uie u exemplupen ru copiii lor, mai presus de oa e ne com ţând fap e re e

ăcând ceea ce rebu e. În felul aces a, u ndu�se la păr nţi o or ca într o oglindă, copiii po ţinuţi de arte cu in e şi fap e u â e" in păca e, se în mplă u eori ca să ofere u exemplu groaznic p n ru l său d d oa e u

Pl ut rh şi eroism u i v



model de adul er, bău ură olenţă fă de ege sau pur şi splu de ab enţă di sâ iei As ăz o re me diniame c răiesc ep aţ de taţ i lo b log şi s eîn ami monop ren le sus inu de mamele l necăsăAces ap ep ezin ă o enormă pov ă econ m că şi emolă pe e mamelor s n ure şi a copi o lo . Pen cînseamnă c din punc de ede e s a is c es e ma p oa bă p ob eme emoţ ona e ş co po amen ale să uacasă şi să s şească în pu c rie Lo e es e re za p

nc i emoţional al i a ă - şi p aţ denea de u model pe ca e s I i e 5

Vi ţi pÎn v eme ce nu e pu em lege pă nţii sau cei p n e c

cre em ne putem alege prop iile modele Ne pu em xa

n e m i g e d n \ aţa noas ră e din e aînce ca apo să ne dicăm a s a da dele pe c e aceş ias ab l U ă nd aces scop P u a h ş a elabo a ma eţii s le:V eţi e nob i r ec r ni(de eg cu oscu ăd ep Vieţi p ra e e)în ca e a schiţ ie i e u u numă d46 de ma e o il a ş pol iciG ec ei ş Romei com

pa ând de eca e da un e ou g ec ş unul oman spmăsura pe un prin celălal ş pen a l îndemna pe cse compa e pe s ne cu e o din ecu Car ea p ezin ă p

i ale l i Alexa d u cel Ma e C ce B u u Pe cs al ii si con ne unele d n e ma le scene ale sc e l "ce asas na ea ui u u Ceza ubi ea d n e n

C eopa a sinuc de ea u Ca oVieţi esale au nsp a p ese eoma e ale u Shakespea e ş sun sc se cu s ţ ascene o a d oase dubla de och pen u de al e

l u u al s Da scopul său de căpă â e a de na r

262 p � Plutarhş a eroismu ui



E voia să creeze exem e de vir u e şi de v ciu cu care să emuleze. A scr s el V z unea noas n elec ua ă să se a l ce or obiec e care r n f mecul or, ne m

ro riul nos u b ne. As fe de ob ec e sun de găs nv r uoase aces ea sădescî ace a care e cau ă o mare şi a

oare dor n ă care conduce la mi a e"Plu arh a văzu fo a emula e din sub ec să b o

exand cel Mare de exem lu, era obseda de emula a şîn recere a cu Ah le Şi-a us deasu ra cor u u mo oAh e Săîn o deauna cel ma bun ş cu mul pes e oce a şi s-a ros e a a mormân u A e dÎn sch mb Iul u Ceza era obseda de emula a cu v aA exand . În ne e e, Cezar a ci v a a u exand ,ca e a izbucn în acrimi Când prie enii să -au n eare, e a răspuns: Nu crede căa mo ve să âng dacă măgândesc c la vârs a mea, exandru cucerise a â de mulna e când eu n aces m nua ăcu n c memo abi .Mach ave l , care era p o nd n uen a de P u arh, c edaces gen de emu a e conş ien ă a g o is orice e a o coponen ă cheie a educa ie unu cârmu or. E scria:

C să ş exerse e n e e ţu re e să ă e e ele un le bă l ş r e

ră b să ex eze ele r r ş îs el n să le e e e ele mă ş să le m e

ş a es s e ă a ă e ărba e exem u e u u a e usese ă a a m

ş e ă u s ese ş fa e le re e e p e en e n mse s u e ă Alexa u el Ma e l a a pe Ah eA e n ş e Cy us

Conş en de pu erea aces e dor n e ne eş de emş depăş e a fap e o v ejeş d n ecu u h în

P ut h ismulu



î e ec repte st e î po trete sa e e îpr v rea aprobatoa e către ace ero re ma ifestă vsocratică a stăp ni ii e s ne admiră pe exandru cpentru autocontro ul să în materie de sex exa d spune nu s a atins de femeile capt rate din amilia lui Daregele ersie chiar dacă so ia ui Dari s era de depamai atrăgătoa e d ntre toate feme le rege ti" ceasta pdin ca ă că exand era homosex a dar l ta h ins

exa d s a ab inut deoarece considera stăp ni ea deun luc mai regesc dec bir n a asupra duşmanilor" ntrast genera ul roman a c Anton u s a de onorat pe sRoma prin neput a ui de a stăp n pasiunea penegipteană Cleopa a At nc c n Cleopa a a dat bi cuîn bătălia de la Actium toniu nu s a putut împ edicaurme e ca un sclav: ton u a demonstrat limpede lî tregi că nu era cond s nici de sentimentele unu comandanic de cele a e unu bărbat cu ajos nici măcar de sentimsale c era t r t de acea femeie ca i cum ardevenit s ngu p şi trebuia să meargă oriunde s-ard s ea"

Plutarh îi admiră de asemenea pe acei ndivi i carecapabi să ş ină rea Dacă ntri în po t că suoamen i te vor ataca aşa că e mai bine să nu por ranchi

ent că a tm nteri pol tica ta vac rmuită de resen menteerso a e mai deg abă dec t de nterese e sta i: neg ndi la Gordon Brown i Tony B air şi la modu în camo itatea or persona ă a s r t prin a dăuna guve ărit lui N ck Clegg, viceprim min st l britanic pare săfost

ocat de căderea ui d n post ra de favorit al presei în po

de sac de box a p bl c i 8 E b ne asta e po itmarele bărbat de stat spartan i a în riat pe sparta ii bogcu refo e e sa e înc t a fost atacat de g oată n reu it să-I orbească pent rest e ii În loc să se r



Lic g -a uat pe ăiat a e n casă ş i a devenit tore "a de enit astfe W adept devotat a ui Licurg şi o şnuia spWă apropia or şi ci o să că om nu era nici asp

nd ătnic ci era ce mai ând şi ce ma ma dintPoate că pasiWea cea mai importantă pe c re câ uito

tre uie să nve e c s-o nă n frâ este pas ea penfaimă şi pop a itate Pl t rh se găseşte aic pe n teren oc pr mejdios, p in fapt l că înt eg l proiect aVi oresteconcep t să-i îndemne pe tineri spre fapte de c a , spre ela ie şi c tezan ă nesă uită Şi tot şi, dacă n este stpasi ea pent faimă şi dist nc ie poate foa te păg ito rpent stat. lci iade este general eroic, n geni n tar z oi , însă pasi nea l copleşito re pent glo emână"să ap ndă do n a atenien or de aven it re nesăP n contrast, e cle n are o ata e nevoie de g o ie şi pr tate şi astfel a fost capa il să ină în frâ toa ele m imi

oc să e e nvâr t de e e ca o g etă cesta, de fapt, edin ro i e cheie ale cond căto aşa c m e t econtroleze propriile pasi ni, tot astfe t e uie să e în st re

nă în frâ şi să câ ească pasi ni e t ente ale masefo osind reto ca, aşa c n căpitan de vas ne ca naveipe ă. Ne gâ di la Ch ch l şi a od în c re a cond s

p lic l itanic înt e excesiva încredere de sine şi excesidispe re în nte şi n t mp cel de-al Doi ea z oi Mcălă zit de ceea ce iog af să Martin Gil ert, n me"pilonii gemeni a orato i ei sale: rea is şi vizi ne.9

n toate acestea câ to re nevoie de loso e Tresă e ed cat loso c de către n profesor e e imentat de a

vârstă agedă, aşa c a fost m dintre eroii P tarhlci iade de către ocrate, ericle de către naxagora,exand de către ristotel. iloso a e oferă câ muito

lor "ech p ment d pă c m sp ne P utarh, necesar c



guvern ze: cunoaşterea retor cii, a istori i, a diplomaţieima resus de toate a odu u de a se u e a pe ei înşi

e a duce o aţă bună. Un bun conducător re ne oie decaracter bun Mai are ne oie, totodată, şi de puţinte norPe această emă P utarh încea că să dis ngă între ceea cins ea ea ă pr n propriul caracter şi ceea ce i se întdator tă norocu u sau ghinion u Stoic , ţ nem m

rtuos ind ferent de noroc sau nenoroc. Însă erou u lar ncat în umea aspră a geopo itici are ne oie de maid cât simp a irtute Mai trebu e să a bă şi noroc şi săs are să judece corect omentul, ca să acţione e decisit pu o r t Câteodată, în politică, asta înseamnă

ucruri care nu sunt, de fapt, ir uoase - precum căsătorint res, m tă sau chiar omucide e (există o a ă de realpola lu Plut h care ar pe p ac u Machia e i) DaP utarh a ea încred e că idei e loso ce nu sunt în de acu w ea geopo iticii ntr ade ăr, e sugerea ă că Alece Mare a putut să e el ma mare osof din toate tri e, d oarece armatele u au răspândit loso a ele st căjumătat din u ea cunoscută, deşi in â sabiei O Aso uţ a po itică a u Pluta pentru societatea sa este cso i să pregătească o e ită de eroi milit ri şi politici caremode a societatea pr n for a pu ă a persona ităţ i lorne oie de o re o uţ e, su erează elEne oie nu ai de persoana potr tă a oc potr it şi în momentu po t

Cu u er u ui

T mp de secole, cultu erou u promo at de către luta a ut o in uen ă enormă în ci liza ia occidenta ă Pcreştini �au blamat, reşte, ca pe o ma festare de dr

2 Plu ulu



vanitate păg nă Dar î t mp ce l condamnau s au inspdin psihologia ui P utarh ca să creeze p oprii e mode e exempl re în vieţ le s nţi or pe c re le-au răsp ndit în cult raprin istori scu ptur în lemn tapiţer i şi v tralii u tu aevală este plină de portretizări ar istice şi itera e ale cavaleri

or eroi pe măsură ce c ericii au încercat să i civilizeze eri c rmuitor pr n romanele cavale eşti Renaşterea a

obsedată de eroii mii clasice şi a încercat să rec eeze idealuc asic a erou u în propria epocă Giorgio Vasari de exemplua scrisVie i e pi ori orca să le inspire ar şt or italieni ma iîmp iniri ca termen de emula e şi a proiectat Palat U zi dFlorenţa ca pe o instruc ie preliminară în mode e e c asiceEpoca romantică a marcat şi ea o reînv ere a cu tului eroi orîn scrierile lui Emerson arlyle şi Nietzsche prec m şi în gur e ui Byron şi apoleon arly e în mod special a crezacest cult al eroismu ui r putea cumva să înlocuiască creştinismu şi să acţ oneze ca iant care să men ină unitateasocietă mode e Însă cultul eroulu a pă t în cult a modnă după cel de al Doi ea R boi Mondial Astăzipr vim peaventur erii m litar precum Napo eon ca pe nişte crimina i drăzboi iar ideea lu ar y e de a-i venera pe eroi ni se pafascistă Este prin urmare concepţia lui Pluta h despre erototal irelevantă pent via a şi polit ca mode ă?

a să u am fost să I c osc pe Rory Stewart nul dintrepu in i oameni din po it ca mode ă ce pa e să se dedice conşt ent idealu lor ui P utarh. a38de , Rory a ăit deja ceeace N York i es a num t una din e ce e re a ca i evieţ consemnate istor c" Pe c nd studia a xford e a

tutore în part t me prinţilor W iam şi Harry A lucrat apopen ru Foreign ce în Timoru1 de Est şi Munteneg u dupăcare a25de ani a po it într o călător e de6 0d o e prin Asia inc usiv o aversare pe jos a Afg istan u con

l e m l F 1 267



dus de ta ba i. La 8 de a i a deve t ic uve at r în dpr nc i din Iraku cupat. A scris d uă bestselleru i despreexper enţele sale drep u le de ecra izare nd c pă ate decăt e Brad Pi t S a înt rs ap i în fga i ta ca să nnţeze

c ală de a tă, înainte de a se reînt a ce în Marea B tan e în0 9 p t udeven P memb u Pa lamen u b itan c.

am t m s un e ma în ca e l am înt ebat dacă îi p t luainte u despre Pluta h e ebu e să e s gu MP care araccepta cerere atât de b a ă.

Ne am întâl t în bir u u R y de la Westminster înt -neaţă pl asă d iu ie 0 ş am început p i a-l în eb

câ d a f s captivat pent p ma ară de p ve le despre erm lita clas ci. Trebu e să început pe când eram f artetânăr" a spus el. Tatăl ţer supe i r în M 6 a î cercat sămă nv despre Grecia antică pe câ d aveam c c a i şi i-apetrecut mu t t mp ilustrând câmpur le de bătăl e dA t chitate cu s dăţe di p astic a ezaţi pe p deaua d

camera mea." La şase an R y i a b tezat c luţ din lemndupă n ele calulu lui exand u cel Mar A scris despre

exand u că era bâ tu t de c mpe ţ a cu v eţ e un r dispuţi" ceea ce pa e t t atât de adevărat şi în p iv nţa u R

Spune el: M-a nteresat înt tdeauna f a te mult m dul de a al ce r de demu t când în ăp u au dife ite uc M-am

su prins de multe i înt rcându mă la p mele pagi d nt -ca te ca să mi reamintesc când s-au născut pers najele ei i,dacă am desc pe it că de exemp u J hn S u t M l scr sede a d uă că ţ până la ani cât aveam şi eu pe atunc , amf st f a te abătut. şa că eram Într c mpetiţie cu amenm rţ ". Această emulaţ e cu er ii" clas c ş m de (era

nspirat în m d e seb t de către Lawrence a rab e ) l aimpulsi nat spre fapte m eţe spre ges u i îndră neţe precumt ave sarea fgan stanulu sau p ziţia de tâ v ceg ve at rîn d uă pr v nc i iene. Ş t tuş a deve t t t ma c n ti

sm



de fap l că era ce a a ac o c, ba ch a d co înarh a plasa î mea mode ă

a am p c a c c ă p c ccă un maÎn a nţa ac u uc u, pu mp a

cla c ag o l n a t a t u ţ îa u a n atu a a u c a c u n

p ă a ă o op ag a ă d p înc a că ă a d ma lo c d a m n că o ă pu mag

Ro y crede că a oară câ d as fel de personafos co s dera r d co sa măc bo a m ara a lT ELa rence, Ch rch , Shack e o ş Scoc n e, ma ge era e "ero că a Impe

mper a ofer aces e genera n e en de jop ă în scenă o grand oasă concep e p arh a ă desî ş ş Sp e o y

Nu î cap îndo ală că a â tu co u u a XVB a că d n c u n po ă gă

ndu ală ă ă a că a a ac a t z a a mu cl p t a Da î m t p c a gu

l oa t g u ă a a z V c n po

a m a p ona po ă c d p l o ăp l a m u a a cu o anum ă oa ca d p d că a co ucă oa a u c caca ă

D pă ce de a Do lea Ră bo Mond al ş pImpe Br a c, p ş s mpl ma e s ămărea a concep e desp e s ne. S e es e fasc a

ele l M chael Foo ş E och o ell po c ecare a a o "gr d oasă ne desp e e î ş ş ş

l ; v 6



luat cât se poate de în se ios" ar am ndo spune ory s ârşit prin a părea ridic o i n lumea mode ă" ntr o u

ipsită de Imperiu nu ma venerăm va orile t e sau erăzboin ci şi tratăm cu suspiciune pe oameni care îşi pro-pun în mod conştient să e n şte eroi" aşa c au ăcut Cezarsau exandru Noi pre erăm spune Stew rt ca eroii noştr

e accidenta i Vechi idea p ut hi a er i este ncă d în o ormă o rte si p i cată în mare măs ă ieşită d viaţa cotidiană şi proiectată pe mare e ecr n" Ast e se poca bărbaţ i americ ni de astăzi să e încă în oraţi atunci cMaximus ero din muG ad a ospune: Ceea ce acemîn această aţă are ecou în ete tate" Dar asemenea persona e ex stă cu adev at nu ai în cţiune mărite a proportot mai ridicole pe m e ecrane e cinemato ra e orEdeconceput să te compari cu un erou c asic" spune Stewart cutristeţe dar cu ai putea să conc ezi cu un supererou aac-tic precu Green Lante "

F ă îndoi ă Stewart este conştient de aptul că unele cri-tici mode e a e erou ui clasic dornic de automărire suntîndreptate împo iva lui şi că unii se ntreabă cu va reuşi esă se acomodeze cu mediu mai prozaic din po itica de Wes inster Când am în ebat cu i se pare înapoi acasă a

ur at o un ă un ă pauză D e a ă că în cele d n ur ăs a eliberat" de vra a cu tul p utar ian erou Spîn parte l a scos din sistemu său" în timp ce travers A anistanu şi experienţa de vice uve ator de provinciidin Irak a sc imbat avut această putere incredibi ă unbu et a eţitor unităţi mi it e sub comanda mea şi nu am

rea izat nimic Ace en de putere este oarte oa ă comenzi d eşti atât de detaşat din pricină că nu se ntâ p ăn c sau dacă se întâmp ă nu e din cauza ta " rin contrspune că una dintre cele ai pline de satis acţii experienţe din

27 v Plutarh şi' t e o;sm "



viaţa ui a fost în nţarea unei şco i e tă în gan stan aun proiec foar e ic nu ocupa ecât o ă au re c ă iri inKabu , ar e a pe teren pu ea să in uenţez ucr ri e,pu ea să ezvo t re aţ , putea să vă uc r care se întâplă otul era ul ai conc et Şi o uşi e l pe e că în iţa ea unei şcoli e ar ă nu se înca rea ă în tipa l c asic ale oului " Poate că pu şi si plu a epăşit ârs a cu tului e ou

ui Spune e u este un acci ent că lexan oare a reizeci şi ei e ani, că S elle şi on or a ân oi u ă

reizeci e Acea v ziune cre ib ă a ant s ulu esp e sine este un fe e a olescenţă în ârziată Şi ea nu poate

enţinută in e n t în ealitatea lu ii"As ă i, a i eroi i it in ecut par, în oc ii e

lo , să e puţ n el ai ul ecât nişte c i inal e războiIstoricii secolu ui ne au convins că nu exis ă ni ic egenul ari or gu i ale is o iei", ci n ai nişte a ione e

îngâ fate ale forţelo econo ice şi ale norocului Ma rece t,psiho ogi si uaţionişt p ec Philip Zi bar o ne au c nvi scă nu ex stă ni c e genul caracte ui bun" sau caracte

ui rău", eoarece co por a entul nost epin e e ituaţ a în care ne a ă Zi bar o a ilustrat această i ee p n unceleb u expe i ent in 1971, nu it S anfo Pris n

xpe i ent E a uat e voluntari no ali, sănătoşi, egen asculin şi i a ăcut pe 1 in re ei ga ien ", şi pe ceilal1 eţinuţi", i a î b ăca în unifor e şi i a plasat în r unsi ulac e înc isoa e in subsolul clă i ii Jo an Ha e laUnive sitatea Stanfo E şi colegii să au încerca să fa ăexpe ienţa cât a ea istă cu pu nţă, ca să va ă cu eac

ţ ona vo unta ii faţă e situaţie xpe i entul e a pr iec at său eze ouă săptă ân , ar a trebu să e op t upă nu aicâ eva zile, eoarece gar ien i au even atât e sa ic ncâu in e eţinuţi au făcu c ize e o onale Ei s au ăci î

Plu h e sm lF



situaţie, chia n cen ru cam usu ui de a StanfoEx e imentu ea s sub ine e ideea ut an de ca

er şi s su ereze c cine su em de nde de si uaţ a în ne sim

Şi otuşi es e nteresant de nota c Zimba do a e sde asa recent ma a oa e de ideea P u arh o ccarac ere e noas e ot n r te cit d des e vieţi e oam

o ma şi nce c nd o emu aţ e cu e e n1 imba do aansa u nou oiec , num Heroic Ima ation o ecncea c s e ncu ce t ner o de nde i com or am

eroice n ar e im e n ndu- e ima naţ a cu s o ii eroi anonim ca e s-au idica în a a ea d e ţiL13 Ps une, oa e, c u e e u is o ce s cu adev ra er

ecum Ne son Mande a E es Shack eton sau Au San Ky ec ura eţi or or as fe de ersonaje nu e l s tvaloare, deoarece, c ar dac nu vom a e n c oda c ajo

ecum Shack eton, s d to i recum Churchi l, s oici ecMande a ne u em n ţa totuş as aţ le, a o i

uţ n de asemenea e oi.14 În absenţa u ei astfel de as ir ţia un em s m obsedaţi de ucrur v ale de oamen s celeb i do ent u c s t celeb i (u taţ v , de exem l

a acel P utarh mode P e s Mo an, a c u em siu eLS o e re int ca u i ero ce e sona e recum Kat e Pşi Pe e d e ' Sun em ceea ce v ion m. Oamen s

ne tabi creatu soci e şi nu ne u em m ied ca s

* E S k n ( )p or o po r g o r nn p nm l p di i î A ct ca. A gS n SKy c d că a a po i i din B c ra o in ă î ar a omi li a r aa i i d li a ă r n , n nă a

r m i No n r P c n.** Ka Pr c di ă d car d Anglia car a d a ca mod l cu

dră d d a o c ă a ă, d ă m i d c , ni l c l mul m di c u P t r Andr cântăr d r gin au traliană, cu c a

m ăsător c Ka Pr n t.

P h ş o sm l ;



ş s m m p c d n . Dar ac s proc s n rp d pl n nconşt n ş nvol tar. P t m, într o oarm s r s n a g mmod con t nt mod d m as înc rc m a scoat c ma ş ma îna d n nd gra d cât c ma os c ş ma r

P n ma noas r car ca s c p Ar stot şr întoarc la conc p a l Socra d spr loso a d s

a d a op m st c loso a n doar p n r ro sauo t p aton c , c ar s pr dat c c tv d m dac st r a m nt o op pract c ast z



12 I ,Ar o eşar a mp i ir

Pe ând o m de n e ere este m dem r d de ou ş s -m dezmo es o e e d m ne ţ de m s me C m no de S nti o u mând vde e e n med ev ( e rut e m o u C mde de ometri rin nordu S n e ân S nt o de

e!er n u usese o n o o ex res e u n t ţ eşt nd n to t Euro se u o ent t te omun de e e n ş u

S nt on e o modern C m no ost re nv t de UEu o e n n s mbo un t ţ u tur e e onom

Euro e deş ât t m m tor t r n S n zon Er uşe s n rezent uţ n e er n red re mente d uC m no e v o e n erm s de tre ere r d n ur to

rede u e e n med ev r entru n tor un t ser os e devoţ une re o s Am unos ut un tân r ere ent onve t t to sm, ru o rde u de o ns

ebr t te Se des r e s ne dre t e er n de ro es e.ntr o z str tut de omet ân ân eş t ş dorm t e m ntreb t e u rm s od t uns S nt ore u s u n

t e er n s us eUnu d e st d t

C ţ v d re peler s sp r d c r e

Coelho P j E crede r o m er v g New c vers l le v r ş e sem e mp ce se ce dre p pro pe c m p erd z or l co cesp s peler . D r c c d m sch m v



csacu meu a apăru pr mu pe anda r a pe ru aA ci am ş ut că am ăcu a egerea c rec ă să vin înc ace

ţii au m ve ma puţi spiri uale să urmeze Ca ea Jenipă cu vin nc ace din Ţara Ga r, a cărei cupaţie er

vândă jucării sexua e pen ru A n Summers, ăcea că ăîmpreună cu iu i u e ca să se dis re e Ieşeau mereu c ană, ascun ându se prin u şuri pen r una scur ă d reau ună de mers pe s, imp în care să re ec eze asvieţii r, precum Anna, d amnă germană care încerca sădecidă dacă să-şi sa ve e mariajul (a h ărâ să n- acă ,

er , un ecuad rian d rdu iu, pe care maică sa îl r ma Cam n să şi găsească nevas ă Eu nu cău am mân u

sau c ns ar ă dar, după cum se în âmp ă în viaţă, mîndrăg s i de ec n m s ă din Texas pe nume Claudia nu era nici ea prea sigură de ce plecase în pelerinaj, şi am călă

r spre Camin împreună În p da di erenţel r de naţnali a e vârs ă, pr esie şi credinţă din re pe er ni, implună am s uniţi de un m d de viaţă c mun În ecare d ineaţă ne sculam la ra şase, u micul deju , ne pu e îspa e r csacur e şi p e spre ves Mânc a al ă, megeam împreună, ne spuneam p veş i, ră dam s răi uricel a ţi Pierdusem, p a e, sen imen u creş ină ăţii mvale a un r val r c mune sau ţelul c mun al vieţ în ra

mp de lună am împăr ăşi ţin ă ge gra că c mu ă, bi indica ă de săgeţi e ga ene pic a e pe ru chiuri e cl r şi pe zidur le case r

Am începu pe erinajul în ar e mare măsu ă ca un sşi am pe recu rimele câ eva zile păşind agale în im ascu am muzică pe iP d u meu, rmărind câţi ki me risă parcu g în r zi Nu a du a mu M au ăsa pici asimţeam singur ş rup de e şi m am în eba de ce m asu us de unul singur aces ui chin s i ar Până a s ârşi

276 A i ote i ! p n i



ă ă iei mi am s himbat s a pen ru ă a te mu aju r din par ea arăşi r me de

(p ate şi a ă ă m am ndrăg s t . A merge n r unrinaj seamnă să u nera i să te pu a mi a t rasă primeş n dar aju ul e rlal i ş să accepdependen ă Mi am dat seama că de ul de auta hie

ntâlneş eadese r n s a ă grea ă nu este spen ru ia ă bună Nu sun em şi nu trebu e să supra amen st ici sigur n f tăre e e as e s itne ie un de ce l ţ Trebu e să recun aştem aceastăşi să acceptăm n s cietatea l ber ă m de ă ne am

reme de se e să apărăm u idur ndi dul de amiser cii al ta u u şi c munită ii Ne am ucerit

şi ntim tatea ndi du ă, nsă cu pre u unei ter btă i unem ma e accent pe ndi du iber, pr at Da ă suferim facem n intimitate eler na ul a s

această i lare libera ă prin pura necesita e Era prea ecine suferă şi cine a ea ne e de a ut r adese r era peler n mai ner cei despre ca e s ar cre ut căre isten i, dar care au sfâr it prin a a ea ne ie de a utun r pe er n tre u de a ec de an Treb a să un de ce l , să mpăr re e a de paracetam l să

s a uri de d m l re a ten tei, ă ne b j m un şi mai p esus de t ate să ne as u tăm unii a t ra ist rne ncura ăm ntre n

A stote s ata bună

L am luat u mine n călăt rie pe t te Sau, mabă, am luat i a ni ahi ă ca e pe care a scris pen u

u său Nic mah L am c nsiderat mereu pe Arist

A elia a p i i ii



enc c oped st p ct c s n s stemat zator,U 1 duşman a osoe de st adă Ş to uş , pe d mi-a dat sea a cu ntâ

cât de greş tă era acea tă v z une ş cât de mu te are de ofeAr stote S a născut în anu84 Hr , în Stag a pe coas a nord est a G ec e , ca u ed cu u persona a r

yntas d n Macedon a La18an , a fost r m s a Atena săstud e e cu P aton a Academ e Ar stotel avea să dev năma fa mos d sc po a lu Platon, dar ş cel a ma e crsău A stud at a Academ e vreme dede an dar a părăs tAtena după moartea u P aton după c re a că ător t pGrec a ş s a M că îna nte de a c emat de că re FII- ea a Macedon e să e tutore e u u său AlexandrMare r stotel a ncura at avent e m tare a e u Alexas ătu ndu 1 să e " n conducător pentru grec ş un desppentru barba ' (acest ras sm a fost una d nt e ce e ma puţatrăgătoare trăsătur a e A stote e a susţ nut că upopoare erau de nat ă sort te sclav e ş a pă ut de asem

nea să creadă că loso a era pes e puter e feme lor ş cop or În ce e d n mă a părăs t Macedon a ş s-a înAtena nde a nteme at prop a şcoa ă, Lyce m num tă apent u că era s tuată într o dumbravă sacră a u ApoZeul up stote a predat aco o t mp de aproape do sprezec

dar a p ecat d n nou după moa ea u Alexandru A mu

n anul 22î rÎn Şcoala din A a de Rafae P aton ş A stote stau cent u şco , P aton a ătând sp e ce A stote că e pAcest fapt a fost nterp etat ca o efe nţă a men al tăţd fer te a e ce o do ma oso P aton nu este nteresce e pă ânteşt sau de pa t cu ar c de a s act ş ce e

ne D mpotr vă, A stotel e a n mu t ma mare măsurăom de ş nţă fasc nat de modul n care ncţ one ă ucle a c pe pă ânt Confo m p ofeso u A mand ero

la mper a Colle , A stotel a fost cel ma ma b olo

27 o Y



toa e im e) Nicicând n era mai ericit decât a nci cânătăce rin in e e greceşti c n năvod în că tare de c

catiţe a e ii e care ă e ce ceteze şi ă e di ece Aa o t n imito irit niver a care a cri o e e dede e orice de a bio ogie ână a og că a critică P aton e te de de arte n criitor mai b n dar meni etând oate e S ake eare n a ma av t n inte ect atc rinzător şi de ă ător recum ri tote a creat o o

o e care inc dea întreg niver de a bio ogie şi iână a iterat ă etică o itică şi a tro zică Şi vreme d

m te eco e rin Bi erica Romano Cato ică acea tă a o t ndament creştinătăţii medieva e Numai o o a Kar M a mai av t o atât de mare oare şi n a emenea

act i toric şi mar m deşi e te a rând ă o tota ă e m t mai ar în teme e e care e c rinde

Ce e mai ce ebre do ă crări e i A i toteE ca nicoh ă şiPolitica ne o eră o vizi ne ni cată a ra i o o

giei eticii şi o itici Ari tote îşi bazează etica e o tbio ogică de re nat a umană e gerează că e noo edădeo otrivă o com onentă raţiona ă şi na iraţiona ă şi

că e te totodată în e en ă ocia o itic şi irit ab nă e te na care îm ineşte acea tă natură şi o c ăuzeşte

re ericire şi îm inire Vizi nea i e te na te eo o

tot e te conce t î vederea nui co şi atinge bine e atucând îm ineşte co entr care a o t creat Oamedobânde c viaţa b ă at ci când îm e c co nat r i oS re deo ebire de toici ri tote n credea că o e i ebui

ă şi o o ea că ra iona itate a en u a-şi birui e de i mira ion ă e iberând - e de a i ni Era mai a roa e de r

oru ă P aton credea că ebuie ă ne o o im ra i ea ne cond ce emo e re nişte de rinderi b ne ar redeo ebire de P aton e n credea că tem gă i virtutea înt

ormă ab o tă ete ă şi e c imbătoare În c imb e

ia a Impl ni iF



s ne folosi discem t încerc d ă deosebi binece trebuie cut prej ri ereu schi b to e

Aido a erou P ut h, ebu e s şti s faceucr pot ivit la ti pu po ivit. Aristote a i trodus ideea c

exist a u ite virtu ca di a e - curaju oderaţia bu adispoz ţ e pr ete ia r bdarea ş a te e care ex st c" edie de a tre excese C a u de exe p u est

ed e de a r tre excese e nes bu nţei şi a e aşit ii Budispoz e este ed a de a r e excese e su bre so et ş b o er e Pr ceperea de a er ţi ta potr vit î traceste excese eces t exerc ţ u Si guru od ca e putedob d vir u e este exers ea or î situa di viaţa repâ c d devi auto ate E co p r et ca şi c tatu a iaşa cu uz cia u devi e ai bu pr exerc ţ u tot ast e

ţe e u a e ş pot per ecţio a c acter pri exercpâ câ d ce e d ur dup u u g a e a e t per ecţ o depr der e ş ace od auto at ucrupo vit a t pu potr vit Dac su te v t aţ de c evas ţ d g area potr vit ş reacţ o cu vigo rea cu e

t . Dac deţ e o cţ e pub ic acţ o cu ech bcuve it re p de ţ şi dr z e Dac su te a o petrecere ace g u e potr vit de frivo e Deve ecare u virtuoz al tra u u bu Ş dobâ d er c rea ca pe u soi

bo us pe t p rea oastr et c Adev rata er cira r Aristote u co st doar se zaţi de p cere sau abse ţa d rer dup cu credeau ep c e Nu adev

eric re estee aimonia: bucur a ce soţeşte p reaa ceea ce este ai alt şi a bu î atura oastr"Fer cirea a scr s e "este o act vitate a su etu ui aco

v rtutea Ş pute a a ch ş c eric rea cea ai t esacr c u vieţ oas re pe tru o cauz superioar preţara oas r sau Du ezeu p curie i socot c asta

ebu ie c at

280 v� A s o



P i ca m ini i

Pentru Ar stotel, v aţa bună re o ineluctab lă dimensiunesoc ală ş pol t că. Sto cul nu re nevoie de alţ oamen pena duce o v aţă bună El o poate face de unu singu în exîntr-o ce ulă de închisoare oriunde Dar, pentru Ar stote

ulte dintre virtuţi sunt s ciale precu buna dispoziţ e prietenia sau răbdarea Asta însea nă că nu pute tră binedecât î preună S te de a natu ă nişte creatur socia e şipo itice ot v pentru care ne si ţi î p iniţ a ci când

ucră la un proiect co un unindu-ne cu alţii în pr eteniePr ete a este o vir ute cheie pentru Ar stote i-a ded cat ocarte treagă dinE n om h ă.Epic r e i au s bl at şiei i porta ţa pr ete ei dar a or este o prietenie despr nsă dev aţapo it că Este o priete e privată entru Aristote prietenia în fo a ei cea ai îna tă are o di ensi e polit că sau

civică Ne ubi prieten nu n pentru că ne agre reciproc sau pentru că ne sunte de o os ii a tora ci pen căîmpărtăşi aceleaşi valori şi idea ri din societatea noastră şine un pent u s sţ nerea ace or idea

Societatea b ă aşadar este una care e dă e bri or eip terea de a at nge î p inirea umană Oa enii s t fericiţi

atunci când e s t î p inite ce e ai îna te i p s a enaturi or impulsul de a şti de a dobândi pr cepere şi v tutede a se uni cu a ţi oa eni şi de a ucra în proiecte co uneViziunea lui Aristotel despre natu a umană a fost testată n a ii197 de către doi ps hologi pe nume Edward Deci şi ichardRya Ei au constatat că oame i nu s t nişte crea ot

vate de pro t aşa cum credea teor a econo ică iberală Deapt o serie de exper ente e ec ate de că e Deci şi Rya ausugerat că oa enii vor unci e ect v a d greu a şte priecte pen ai puţ ni bani sau ch ar pe gratis dacă socotesc

A ot a a mp F



că o e e e s n p ine de sens nc tan e soc mente i m an e Aces a es e moti pen r care oam

s n gata să onsume atât mp efor n pro ecte precum bg r e sa W k pedia care n ad c numa decâ n one mp em timp c eacur , ci c eăm sens D pă c m anc pase A is o e , că tăm să ne sa sfacem ce e ma

p s ri a e nat ri noastre că re sens, mă estrie angajatr nscendenţă i amuzament 4Osocie a e bună c eează opot n ăţi pentru ce ăţenii e de a sat sface aces e mp

istote edea că democ a a es e cea mai bună consti upen rmăr ea eţ bune, pentru că soc e ă e democe e d oamen o capaci a ea de a se n ni de a c b asociaţii, eţe e, comun ăţi de p ie en ,î ca e po săexe seze oso a să e ec eze as p a căii o sp e

om I so ţii e e care e p opun o mai bune d-o an e nde s nt imp ica e n mai câ ev m nţ

socie ate democ a ică,t ată lume gânde e, cu to sunimp ca

Dinc l e e tare pers nală la ajut rul grupu ui

stote ne ofe ă o viziune foar e optimistă desp e o uoso eî socie a e E ne poar ă dinco o de dezvo tare pe

sona ă, sp e aju oru d n pa ea g upu ui Nu ne pu em sing r n so t d ne, vem nevoie să ne conec ăm cu ao en i să uc ăm a ni e p o ec e comune nsă iz unpo itică ce e fo e m d n par ea noastră Ne ce e să cu

toţ oso -cetăţen , s fe ncâ să ne putem gând a oc ea sp e bine e comun Deocamdată, aşa ceva nu se np ă Doa o m nă de o meni o e i ă p a on ci nă consocie atea noas ă V z unea u ris o e ne ce e să uăm

2 2 v Ar t te � arta î p ni



mai în se os educa ia, să-i a ocăm mai mu te resu se şi mmu timp, pen ru că aceasta es e temelia ei s cietăţi bune.Şi ne mai cere să avem mai mu tă încredere în gu e chematsă joace un ro mai pate a ist şi să se amestece ma mu t

iaţa noas ă incu când acti depri de i mora e bune în su etele ce ă enilor, îndeosebi în anii cop ăr ei Fără acces l n

ru la educa ia pot i tă, sugerează Ar stote , este mposibirea izat a a b ă Este aceasta o ziune p act că? Dacă

m et ospecti spre Renaşterea t mpu e, oso a stotecă a fost pe atunci o reme, i oso a o ic a ă a în rc eştinătă i, gra e călugă ul dom nican Toma din Aqc re a sintetizat oso a Aris otel şi c ed n a creştcon ins Vaticanu să o susţină Des gu , nu ai o e tă intetua ă stud a rea mente oso a, d r ar stotelismu tomist a dtotuşi un ndament cu turii eu opene, u sentiment al lo

ilor comune şi o punte în re ştiin ă şi cultură, în e ra une şcredin ă, în re om şi cosmos Acest ndament a ne ez t c lespre iz uni e sub ime a e u ora precum Chauce , anteRafae D n ne e icire, însă, pent u că ar stotelismul a de e

oso a o c ală a Biser c i Cato ce, s-a os cat n dg oase Dacă nu erai de acord cu Ar stote , e a e et ct eb a să e a s pe ug i, în câte a aspecte mpo tanteme e s-au do ed t a greş te

Ascensiunea re a smului

În mod spec al, teor e astro zice ale Ar stote

do edi a eronate, mai ales teo a că soa ele se roteştjuru pămâ tul L a l ps t metoda empi că dez oltacătre Ga eo, Bacon, Kepler ş a ii î timpu Re o

t i ce d n secole e al XVI ea ş al X II lea i r te

A sto el m 2



ş i c deşi ava a e a e ea o e au de ăşi e secolu l XI- ea Oda ă ce oso i na ur l

evolu iei S iin ce au combă u cu succes as ro zic Aris o e s a desch s ca ea or v i oare co es aţii l

o i cii a s o e ismului c eş i şi pen ru ma ea euno oso i mora e o cure e care a avu loc n per

l min s ă Decli u au o i ăţii n elec u le a Bise ica că di se o u XII ea pâ ă p ze O c

a mai avu n cio oso e comună despre v aţa bună sau despbi e e com n sc b Ilum ismu a da naş ere unee ăţ năuci oare de eorii e ice concuren e u li aris ăa ă bu kea ă lockeană eorii e se men ului elabora e de că re Da id Hume şi Ad m S eor il s e a e lui arx şi Lenin

Fi oso a mode ă a sub na cu succes au or a ea oa B ser c i Ca olice dar a eşua să ofere un nlocui or

nis u sub fo ma unor sis eme e ice pen u o meni onu ţ baza e pe s bo ur poveş i ri ualuri ceremfor e au en ice de comuniune Ce releva ţă e K n peco ic ele ş grij le bărbaţi or şi le femei or de rând? Cra ţă ş ce mâng ere le ar pu ea oferi Singu a loso e ln s ă care a încer a să creeze un s s em oso c o al

rivalizeze cu ar s o e is ul creş n a fos ma x smup ănu se o serie de conferinţe despre s o el na n e abandona mediu academic pen ru a deve i jur alis ş

mea pe ris o e mare e cerce ă or ) Ca ş ar s orxismu a crea ad oso c pen ru propăş rea ţe o

umane pr n are n e ec ua ul ra n legă u ă cu p

c re ăcea o egă ură n re ş i nţe şi d scip ele mv re l a ea bru lă a soc e ăţ or xis e d n secoafos depar e de ise e adepţ lor s n elec u l De fap

a e au fos eg u so i ic ş ce ao s ncâ



j mătate a secolul dec denţ i politic di Occide t aua s să accepte că u e eaba guve el r să le spu ă cetăţe

or c m să-şi e feric ea ş împl rea. La urma urmei, c m putea doved că vers u ea ta de v aţă bună este mai b

decât a oric i a tci eva şi, pr urmare, ce drept ai t să oimp ce or alţ ? Poate că este o "h meră meta zică , duc m se expr mă sir Is ah Ber i , să ţi imagi e că existăsi gur răspu s la î trebarea socrat că C m treb e să trăiesc? ş pr rmare or ce î cercare de a imp e maun si g r răsp s ar duce cu ecesitate la coerciţ e şi agărde co ce trare

Î ocul sisteme or totalitare a e maoismului şi marxism e ismu societăţ le liber e mode e au ad pco cepţ e mult ma tată despre stat: treb e să e pa

ic de oapte după c a spus oso l Robe t No ick carapără sec r tatea ică ş eco om că a cetăţe ilor să , ăsâdu i pe e să decidă si g r c m doresc să e fer c 5 Î cde iţie a lu Berl statu treb ie să apere l bertatea tivă a cetăţe i or ltfel spus, l bertatea or aţă de truz

ea a tora , lăsâ d seama lor să ş urmărească proprbertate po t vă , propr a co epţ e perso ă despre

bu ă 6 Stat l trebu e să rez ste te taţ e de a se amestecav eţ le private ale cetăţe ilor, u ar treb i să î cer e vreodatăsă le vi dece s et l ori să că ă ească î d recţ a e ccepţ p t c are despre împl rea ma ă. Aceasta este retira e

Co form aceste co cepţi mitate despre rolu statpol t ca a deve it tot ma m t o afacere teh ocrati ă desş rată de către gr p res â s de expe birocraţi, preocupaţ î pr m râ d de creşterea PIB u ei a itimp, p a ism p rioadei postbel ce s a tra sfo mat e tpostmode sm l ş re at vism mor l d a19 0ş 19 0,

A s o e a împl



care nora l s a păr că me ar dr pt săal a c m să tră ască ş că toate programe e mor e sunt, nrea tate ncercăr masc te de a e mp ne a tora nternoastre Postmode a a nat că nu e stă o nat ă a ăesenţ ală ş nesc bătoare aşa că or ce ncercare de a înteme a o z une mora ă pe nat a mană este de fapt o formdegh zată de putere ş dom naţ e. Mora tatea ş însuş adr l nu se nteme ază pe na ra ană c sunt ma degrabăconstructe c ale n şte cţ con enab le. Ţel loso enu trebu e să e promo area unu model part cular de abună c ma degrabă să expună toate modelele de aţă bunca pe n şte cţ un an mate de nterese ego ste V aţa beste or ce form ă care con ne ţ e. Dacă pract c aromrap a, ăsta lucr l de care anevo e Dacă eşt sadomasoch st ăsta lucr l bun pentru t ne. F ecare eb e să esă-ş urmărească propr ţel, atât t mp cât tolerează scop lece orla ţ . Or ce con ne ţ e Or ce te dă pe spate

Reîn arcerea i A e

Acest gen de relat sm moral postmode a at ns cote le

m me n an 980 În acel moment o mână de gând tor aunceput să reînv e cred nţa lu Ar stotel că unele modur aţă sunt p ş s mplu, ma bune decât altele ş că este rol

ba ch ar dator a statulu să nc ajeze mpl n rea cetăţensă ăcându e educaţ a n arta de a tră . Guve ele nu trebusă apere n a l bertatea negat ă a cetăţen lor c ş să sus

l bertatea poz t vă a mpl n r umane ş a real zăr spL beral sm , s a sus nut, ne a lăsat s ng r ş atom zaţn nd ca n şte mărunţ ş desperecheat pr n barele sta lucorporat st, rătăc nd în der vă pr n megaoraşe ără n c un



de va or comune ără a şt n c măc r nume e t ntre care tră

La ceput, doar câteva gla au avan at acea tă v z unde tu de provocatoare negat vă de pre bera m pcare A a da r Mac nt re A an B oom do autor ac n uente d n 980 ugerea ă că re at v mu moraa ă at Occ dentu tr o pro ndă cr ă mora ă că tre

ă reve a deea c a că de pre v rtuţ mp n rea uCauza neoar tote că o t apărată n an990de cătreprecu Martha Nu bau M chae S de a ândo nccâ d ă gă ea că un ec b e democraţ a bera ă v r uţ 9 n pr u decen u d n nou en u ne

mu a deven t un nou con en un când gândang o axon d n tot pectru po t c precum MaG a man Ph p B ond Geo Mu gan Jon CruddaW ett R chard Reeve u t mu nd ce care a " n cercur e po t ce d p omat c deea ar totev aţa bună mode ează preocupăr e contemporaneDaiTe e aph a nă cu oarecare ndreptăţ re "L der no tr uacum cu toţ ar tote c en . Atât N cho a SarkoFranţa cât Dav d Cameron n Marea Br tan e au an

n pr m a decen u u n cur că vor ace d n bu a vre copu au ţelu po t c pub ce Un unea E rope

de a emenea ă urmeze ace a tra eu În parte guvervor e t ma pur mp u er c r a cetăţen or or n cur an de ent mente poz t ve D r O c u Naţ onStat t că pune că adoptă totodată o "abordare e dan că ntrebându pe cetăţen cât de va oroa ă or cât de n cat vă e te v aţa or. După cum pune un m

" tote nu a nţe e totu corect dar a pr ceput corect mar tatea ucrur or 12 A ad a câteva eco e după dear tote mu cre t n e dovede te că E ropa va avenou u ţe ar tote c comun de mp n re umană



P ih a î ini i

Ce anume e a dat nte ectua i o ş dec denţ o paceastă nouă nc ede e că n p imu ând există un aseme

uc u p ecum viaţa bună şi, n a doi ea ând că guve e eş t ebuie să nte nă act v n vieţ e cetăţeni o ca s o pveze?O su să de nc ede e este succesu doved t a te apcog it ve n a- a uta pe oa en să n ingă ulbu ă i e emna e Nu a e sens ca guve e e să p omoveze viaţa bună dacpe sona tăţi e, dep nde e ş nive u e noast e desunt e TCC a dovedit cu succes că ne putem sch mba pe sona itatea ş obiceiu e ndividua e. utemma e ciţ p n

nvăţa eauno tehn cog i ve ş compo ta enta e de bazăTCC a e n şte ob ect ve m tate mă eşte ob ect vu nede a depă ta simptome e de boa ă ma deg abă decât ţepozit v de a ncu a a mp inirea umană Cu toate acestea, co eg mai tână al u Aaron Beck de a nive s tatea d

ennsy vania, Ma tin Se gman a nceput să se înt ebe datehn c e de TCC a puteanvăţate de căt e nu nu a

n vederea scopu ui negativ de n ătu a e a bo ci cu scpoz t v a ncu ajă i mp n ii umane

În 998d n poz ţ a sa de p eşed nte a Asoc aţ ei s o oAme cane Se gman a ansat ps ho og a poz t vă ca e să dep ase e ps o ogia dinco o de concent a ea ei asupra boş pato ogie ăcând o n sch mb să studieze şi să p omscopu poz tiv a mp ni umane În centru psiho ogtive se a ă tehn ci e de a ă pre uate de căt e Aa on BeckA bert E is d n stoicism modi ca ea emoţ i o cu vamod ca ea dep nde o sa e inte ectua e Da Seadăugat ideea a stote că că ex stă anu te ve sa esau "tă de ca acte ecunoscute n toate cu t e umaneSe gman a ns stat că şt inţa a putea să cuant ce măsu a

288 F A stote ş a a Imp n



care cineva posedă aceste tări utilizând chestionare simplePe mă, ar putea să-i ajute pe oamen să-şi porească acestetări de caracter. Aşadar ps ologia pozit vă nu se re mă la apreda fericirea sau emoţia pozit vă Ma degrabă după cm -a spus Seligm În un interviu 4: "Mă interese ă v aţplină de sens sau viaţa virtuoasă ceea ce grecii numeaue aimon a" '5

Aceasta prin urmare este noua Renaştere promisă deps olog a pozitivă oso a antică testată de ştiinţa empiricămode ă pentru a crea "o i une despre viaţa bună care esteempiric solidă şi în ace aşi timp intelig bi ă şi atrac vă dc a spus Se igman 16 narmaţi cu mape e şi chestionarelor psiholog i ar putea să ne spună în celeurmă ce anumene face rea mentemai fericiţi, mai pute ci şi mai rezistenţiDin sta psihologia pozit vă a fost o minunată idee de market ng cine nu crede în şti nţă? cine nu vrea să e mai fericit? iar Se igman s a dovedit un gen u în materie de anţaratât din partea unor instituţii caritabi e private precumTemp eton Foundation cât şi din partea unor şcoli consieducative şi depar amente guve ament e s ologia pozitivă a fost pre uată şi predată anga aţi or de către corporaţiiprecum compan a de înc ţăminte Zappos 7 iar guve ele auînceput de asemenea să nanţeze răspândire a psihologiepozitive în rând ri e cetăţen lor Guve ul britanic de exemplu i a plăt t pe Se igman şi pe colegii săi de la Penn să elabreze un program-pi ot pe trei ani de predare a rezistenţeiemoţion e cop or din cic ul secundar n009,Se igman a

uatîntr adevăr lozu ce mare când entagonul a comp etaun cec de 25de m lioane de do ari pent Se i m şi co egilui ca să predea tăria su etească ecăru soldat american după cum am v ut în capitolul2.Aceştia sunt primi paşi dinceea ce Seligman a n it o nouă po itică de bună-v eţ re

Ar e ş mpl i 2



care guve ele u ează să ş ut lizeze anţele ca să p e eaşt nţa pl n r u ane cetăţen o or aşa cu faMe c ş a folos t verea ca să răsp ndească loso a p atonîn Florenţa Renaşter (ca să folos m a alog a lu Sel g a )!8Pol t c le de bună v eţuire nu dau sem e de încet n e: la sf'aş tul a ulu20 în t mp ce Europa se leg a pe buza colapsulu nanc a preşed ntele Cons l ulu Europe HermaRompuY a e pe a o carte de ps holog e poz t vă că e200del der d n l e însoţ tă de o scr soa e ce Î îndemna să facă d nb a v eţu re pr nc palul ob ect v pol t c n20 2"Gând reapoz t vă a scr s el "nu ma este ceva pent şte p erde vav sător ş ete na v Ps holog a poz t vă se preocupă cu m

oace şt nţ ce de cal tatea v eţ E t mpul să facem acec oşt nţe acces b le bă batulu ş feme de pe stradă 19

Dinc e p ra ism?

Se pa e că soc etăţ le occ dentale se îndreaptă d nc lo deplural sm ş relat v sm moral îndărăt spre o v z e pol t căaprop ată de creşt nătatea med evală în care toată Europa eraun cată sub valor le comune ş ţelul comun al împl n r

ane Numa că în loc de preoţ ş ler c pol t c en apeză la ps ho og ş neurolog pentru a ne că ăuz către fer cFap u că Se g an este om de şt nţă ş că ps holog a poz tse prez ntă ca oşt nţă ob ect vă ş neutră sub aspect mora leperm te guve elor să le e p ă cetăţen lor o v z e spec cădespre v aţa b ă în t mp ce pret nd că nu recurg la pate a

l sm moral s ho og a poz t vă este şt nţă ns stă Senu loso e mora ă Ea nu le spu e oamen lor ce au de ăcutnu este o teor e morală. Nu ne spu e ce este corect ş greş tb ne ş rău drept ş nedrept 20 Ea descr e v aţa b ă ă ă s

2 0 F v A istotel ş a a îm l iMi



prescr e, s une el. Şi Seligman ns stă că nu avansează uode e iaţă bună. El sugerează că ex stă c nc vers un

fe c re e c e le enu eşte PERA:posi ivefee ing emo eoz t vă sau a te s m ne în sens e cur an;en agement -

angajare sau a te lăsa a sorb t e o act v tatere ation ips-rela te umanemeanin semn ca e sau a s m că eşt slu ba une cauze va oroase ma î a te şachi em n reazare.21 El s une că toate aceste c nc vers un a e î l n

măsu ate şt in c ş că o v aţă Wă va resu We roo comb na e înt e aceste t u e te e e c re în sarc na um lu u s ec al st în şt nţele soc a e să ne smo ul catego c ce este cel ma e Aşa că s o og avă u s une, e a t n mănu cum să ă ască Ea ş s

ăsoară nte enţ le care con uc a ceste va iate t î l n re

În rea tate acă ve e cum se re ă s o og a ozco or ş ta or ea este foarte rescr t vă co

act că. De l ă cu su e Com rehens ve So er e care tre u e să I urmeze ecare so at amer can. Su

mu te sa utat î acest cu s eînvaţă e so a eea stocă otr t că e a utem să even m ma e m în aţa

înţelegâ mo u în care o i e ş nte retă e noast

con uc emoţ e. Dar c rs l încearcă, toto ată să re"gân re a o t m stă un st a t cu e gân re ca e une să nu te con amn ent u g eşel e co se în vreme

îţ at me tu s cceselor. Aceasta nu a ăcut n ca te n TCC ş cu s g anţă nu ţ ne e sto c sm D

este c o ee oa te e cu oasă - ne regăteşte să ne a

măm res o sa l tatea atWc cân cr e merg ne şne esc ăm acă c u i e m rg rost La e e greşreten a u Sel gman că n şte c est onare ot să cuant c

sens are v aţa noastră ş în ce măs ră ose ăm tăr

A s o E pl v 2



ca acte p e e t eca e mi itar ame ic rebu ereacă u ba a de c es io a e computeri ate co cepute de căt

eligma um t Gl ba Assessme t Too o daţ răspcâ eva î t ebări si p iste pe o sca ă cu şap e gradaţi ducare programu e dă u sco umeric pe tru să ăta ea omi ta ă pe ru forma lor emoţio ală ba c iar şi e rfo ma or "spirituală Dacă pu ctează prea puţ pe aceasult mă dime siu e pe mo itor apare o casetă cu u măto ulmesa

ănă e s r ă d m n u r ţ d ăţ r ă ţ l ă

ă Câ e ă ţ n g ă d n e el ţ e r d ur. s e b să mţ e

r ă r e â e e ee e e C e

e . r r e ă re ă ţ ere m

ă h mb re e e b ă d b lde regă re me d ă .2

As a mă sur ri de ca u bizar mod de spiri uali a e au oma i a ă preo u medieva î ocui de u compu er lumdi pu c de vedere spiritua . Şi remarcaţi că a e doi d

op i le pri cipi le şi va o le a e devi e u sem deciu e sau c iar de oa ă su em depar e de ceea ce aveau vedere ocra e şi s oici şi mai aproape de ideea ca o ică povi căreia orice deviere de la ca ea o cia ă spre fe icire sea

ă boa ă şi ere ie Nu mă sur i de că u or soldaţi li s a părcă procedura este ig i oare şi i opor ă. To as fel a

câ d psi o ogia po i ivă se predă şco i es e eî doieprescrip ivă şi simp is ă We i g o ollege de exemcare a t odus ps o ogia pozitivăcurricu promovea ău program de bu ă vie uire î1 pu c e despre c e

29 R A sto el şi a a împl n r



d recto u Anthony Seldon spune că " nca su ează ceea ceare co l ş a u teb iesă urmă ească acă v ea să obţ nă

m mu e la aţă [ ta cele meleJ.2 a Mo is, ofeso ue bună-vieţu e a şcol s une că a fost şocat e l

sce tic sm a stu enţi or Da este rea mente ceva ema lauze? Nu a ebu ca ecţi le e aţă bună să an

e e ev să e sce t c ?Nu am n c o ob emă cu fa u că şcol le sau a m

învaţă e t ne va or le mora e a am o oblemă atunva or le sunt e ate ca fa te şt nţi ce ca e nu ot

tate Iar em smul ca e se a ă a baza şt nţe îm l na eseo foa te şub e ş g os e avân în ve e e bnter enţ e în ca acte u oamen o Ch a c e e oz t vă că un a chest ona com ute zat oate să c

ce cu exact tate cât e să ătoasă s ua este o sau în ce măs ă u ns ose ăeudaimon a?Poţ să înt eboamen cât e semn cat vă sau cât e t oasărede căeste v aţa o a c ne oate să s u ă că nu se înşa ăîn eba în ce măsu ă au sen men u că ser esc o cauză înaltă a asta nu ţ va s une acă acea cauză e ca e ojesc este ea mente o cauzăună Un chest ona nu oates une ecât cum se vă oamen e e nş ş : nu ţ oatcum se com o tă e efect v înv aţa ea ă nsuş Sel

e at să ev te acu a e ate a sm mo a ş să-ş ăst etul ş nţ c a ns stat că o e soa ă oate să scoată

cat la testele e î l n e ale s o og e oz t vace aş t m un ns mo a E ă e e u u

La en ca e u ă el a obţ nut u sco ma e aPER Da cu s a ţă acă Osama b n La en sat sfamo e ul os e aţă bu ă atu c este ce a te b în ace mo e



cest es e e i ul Înce c e ntică Înt o şt i ţă Există ce stă ide ă ăto re ă s pode onst dit te un nu it de d ţă bstfel ncât u m i este nev ie eni ăde b tă ori să

ccepte. stfe de pretenţii devin peric se tunci cândpoliticieni extrem de grăbiţi decid că, Întrucât cercetăr e o"dovedesc ştiinţ reb e ă e tr nsmisă i edi t m selor inst tă n person ităţile o enilor pr n intermedi progrmelor utom te şi unor scen ii pref bric te. Ace st m rche ă trium tehno r ţiei inst ment e şi l expertuls nt cu preţ re ec iei pr ctice libert ţii şi egerson e Selig n i dep ii l s nt tât de preocup ţi să edice o ştiinţă obiecti ă şi să evite cu ţi de p tern lismmor l n ât u el b r t n model de i ţă bună c e e cludjudec t mor lă de b tere etică şi legere liberă�to te

ceste ind sugere eu specte de drep ul esen i le mplini i um ne.

Ma aj c a s s h a

u sugere că psihologi po itivă fost pe de ntregul opierdere de timp. S lut m re p rte din ctivit te s , m eÎn cee ce pr veşte răspândire ideilor şi tehnicilor loso ei

ntice, precum şi test re cestor idei prin intermedi ştiinţei po itive ste re mente un proiect v loros F ă cercetăriempirice loso mor lă este un creier n epr betă, rupt desitu i le din vi ţ re lă r un mode pur ştiinţi c de vibună ă ă re ecţie mor lă este c un p i de g ină ără c p.Treb ie să re istăm i eii că putem junge vreo ecu ţiedemonstr tă vieţii bune c re să excludă nevoi de de btere etică şi de r ec ie pub ică După cum spune Aristot



Este un se n persoanei educate să caute ntr-un subiectatâta prec zie câtă per ite ace subiect Dacă ne grăbim dinca e afară să răspând o v ziune desp e plinire n ntreasocietate să o auto a ză s-o ns ală ş să ndoctrin

ase e cu ea vo sfârş cu o versiune o c a ă a v eţii bWcare este si p istă reducţ onistă intruz vă şi până a urdăunătoare

ncercat să arăt această c te că oso a greac neoferă nu un mode de v aţă bună c a ulte Toate se bazeză pe ace eaşi credinţe socra ice esenţia e ne pute c oaştepe noi înşine ne pute schi a ne pute face a feric ţpr n inter ediul oso ei raţiona e Dar e e poar ă aceste vingeri socratice n direcţii foarte dife te în ceea ce pri eştere aţia noastră cu soc etatea şi cu Dumne eu Aceste losopresupun dife te judecăţi de va oare pe care indiv du ebuisă e acă de unu singur Ştiinţa poa e doved " că acest v nger socrat ce esenţia e sunt în are adevărate În sens aşadar e ica socra că pare să coresp dă naturi no

re şi poate că guverne e ar putea să predea a şcoală acestetehnici socra ice de bază a e TCC copii or şi adolescenţDar şt nţa nu poa esă de on eze n c odată care mode de

iaţă b ă este cel ade ăra pentru că nu pute n ciodatăs gur dacă există un Du nezeu dacă există aţă de apoidacă există un sens transcendent a existenţei u ane Ş iinţanu poate dovedi n c care r acţi e oţion e faţă de umsun sănă oase şi adecvate Cât i p este potri i să je edupă oar ea parteneru ui de iaţă? u este o prob e ă acare ş nţa să poată răspunde cu ob ec i i ate ste o prob e

ora ă c ura ă ş loso că precu ş a persona ăAşadar dacă guve e e doresc să predea iaţa bună înşco i universită sau centre educa ive pen adu ţ (ş eu crecă ar trebui s-o facă atunci e sugere să predea d ferite

A stoteş î i ii



a r e ce eze ere e e i tre ace te abo dă i ma degra ă decât să e to e pe toa e aceeaşi oa ă ş să e ag te până când ş p e d con e, dife

e e e ş co cte e di tre e e. e uie să e dăm oputerea de a ana i a multip e e abo dă i a e v e ii b ne şsă expe imenteze, să inoveze şi să decidă e nş ş A tmp ocesu educativ este mult p ea as v exper u împarte

ing i a arta fe ic i iar masele ngen nchează ş îngeu u s nt atât de arogant ncât să-mi înch pui că mode e e v a ă b nă p ezentate în această ca e s nt măcar pe depaexhaustive. Toa e şcol le pe ca e le am întâln au n cocâteva presu ozi i ş valo soc atice de bază. În particultoate împărtăşesc ideea lu Soc ate că via a b nă este anală, autocon olată şi autosu c entă Aceasta poateo pa edin ăsp nsul a ntrebarea p ivind via a b nă. ar nu este neces tate între l răspuns.

Să- c n aş em )ean Vanier

n ma seară după ce am început e e najul spre Caminoam în optat înt n aşezămân b se icesc d Roncesva

di P nei mustind de u ezea ă, aola tă cu al i200de pe eini. m aduc a n e că s ăteam î patul meu, e gi nduîntr-o ca e, cumva şocat de co ectiv zarea mea fo ată cu a

ia stră n Eram ob şnui să d sp n de spa iul meu p ivacea seară m a dus în s g l oc unde se putea lua cina şmi s a spus să stau la masă cu a i pele ini Aşa că m am aş

ângă n tânăr a dez pe ume C ara . m trat î voam spus câte ceva desp e această ca e. Ciaran mi a spus cdin ntâmp are după ce s şea pele inajul u a să lucrec n osof n ns pe u e Jean Van e care înase în



Fra a o com at d o r ră a aolaha d apaţ m t ţ a , Va er î stud ase p Au ers tate î a te de a p ăs med u academ c pe t a

ţa comUtatea, m tă L'Arche sau "A ca ) ăt de pr ete , pusese bazele comu tăţ î964 împreună cu doha d capa m ta Î cet, com tatea s a l g t ş astătă 15 de comu tă L'Arche î35de ţăr d toată lumea M astâr t c o tatea ş , d pă î che erea pe er a u u , amlegă ra cu C aran ş am că ător t î Franţa, la Trosly Breuu de C ara urma să stea un an î tr-o casă lao a tă cu c

o u tar ş şase "membr perma e ţ , hand capaţ După ce vă usem co d ţ e d n az ur le pe tru handadm s ate de către stat, am fost pres o at membr permane ţ cu hand cap sever �rau trataţ ca şte ţe umavred ce de respect, gr jă ş ub re ş care egaseră î modpede egătur calde cu volu t care tră seră laolaltă cu e

t mp de ma mulţ aJea Va er ocu eş e î că î tr-o cabană m cuţă d Trodeş pare prea mare pe tru ea, ca u b â d s po ar tr dî -o cuşcă Are acum83de ş este o g ă ce se buc ăde respect te aţ o a , î să duce o aţă s mp ă, ă cfe de ve eraţ e sau za ă, ş am putut să s mt că, spre deose

b re de alţ "g r pe care -am cu oscut ş c ora le am terv , u era m at ş u avea o evo e es g ă pub c tate Cred că am şocat ca o stran e apa ţ e, bătâî uşă ca să d scutăm despre Ar stote dar u s-a zgârc t t mp pe care a acordat L am î trebat pe Jea dacă loso a greacă ar putea sta a ba a u e sp r tua tăţ aute

sau a u mod de v aţă pe t soc etatea oastră M -a răspu s Ar stote a ţe es pro da oas ă evo e ome ede fer c re ş împl re, prec ş mporta ţa pr ete etoate acestea e era ev de t u e t st Î de ea pe oa



rept «bă ba g eci, raţiona i şi ibe i» o de niţie mungus ă C for barbaru nu este o persoa ă Femşi

iii u sunt rea me te persoane Handicapaţ i mi ta int persoa e Va ie a arătat că oso a greacă u nu

Aristote , ci aproapetoată loso a greacă tinde să se s orţe en di ecţia ui ide de per ectă raţionalitate şi dep ină autar-

hie. Chiar şi Arist tel, care sub ini ă virtuţile s ci e e priteniei şi pa ti ipării polit ce că susţine idealul de "b bsu e mar un fe de s perman ca e, de fapt, nu are nede n me a tcineva. Iar stoicii au s sţinut c sigu anţă mode de nţelept ca fortăreaţă inexp gnabilă de raţionalitateEs e ceva de valoare n ace ideal: n calitate de adu ţi, tresă nvă ăm să stăm pe picioare e noastre, să dobândim auton

i , să rec noaştem că n avem cu adevă at nevo e de ucrr e despre care credem că ne sunt necesare Şi totuşi, putem

eve im eaindependenţi, putem să m im prea departea tono ia invu nera itatea, sfârşind prin a si guri şrupţi e e Singurătatea, a sc is Vanier este ma ea ov em or n astre şi, n p e provine d n ruşinea n asta recunoaşte că suntem c toţii nişte reaturi de ecte, mperfecte şi ră te.26

Ar stotel i ar cons derat sub mani pe e idenţii cu aica minta in L'Arc e Şi totuşi, V ier spu e că vo unta

L A che n aţă de a mem r i permanenţi despre manitar comună " e n aţă că toţi su te s abi, c toţii sun

hand capaţi Toţi sun em f ag li. Şi eOK Face parte din a om. ăţăm ă e a ceptăm ăbiciunea şi ragilita ea, ceeeste extrem de gre n societatea de ast , ca e pune un maaccent pe ce in a e a ompetent, e c ent, pute ic şi a tos

cient . i oso a lui ier este, de fapt apropiată de versiunetomis ă a lui A istotel, combinâ d accentul a istotelic p s praţiune c un sentiment mai creşt n de umilinţă şi compasiu e

a î



faţă de limite e noastre com e Aco o de oso a greapoate să sup a stimeze izo area s p ome ească a î ţe eptl i oso a i Vanie se bazează pe ap opiere pe re aa te t că p ete ie şi i bi e Sp e el:societate b ă este

a î care e da oame ilo posibilitatea să se c oască; ca să-şi sp ă ii a to a ce să acă ca să dovedeşti că eştma b decât toţ ceilalţi ci ca să re ecte as p a tă

oast e com e să legi p iete ii să celeb e z viaţa mâlao a tă t ăi d împ e ă dansând c ceila ţi N p ea e da s oso a greacă"

Este o v z e m lt mai s a ă decât ar do i să c ee e eoa istotelic e N î cearcă să c ee e mode g ve

me ta de viaţă b ă de ăspânditî toată mea occide ta ăÎ sch mb s ge e ă Vanie se e e ă la gr p ri e s râî t e şi c oaşte e eciprocă E ceea ce acem o at ă m g p r ci laola tă c ha dicapaţ arătâ d că s t oame i Sp e el C ed î sat xistă pe ico l caetatea să devi ă p ea mare p ea te c zată ast e cât oa e

ii aj g să e ch şi î e şi pas vi ar re aţ e c ajate schimb el şi a ţi memb i di L' che nce

să c eeze o mod de viaţă bazat pe ideea de î t ireOpe soa ă c oaşte a tă pe soană Ia a ace c oşti ţă c ac eva scoate la vea ă a apt l că e am ca tăţişi că m s ăb ci i di c tăţi că am evoie de aj to t

Tr m v em ri i citante pe tr oso e câ d vechi credinţe şi st ct i se p ăb şesc ar i diviz i ş g ve e e scă ta ea e vi i com e desp e v aţa b ă pe care sdăr ască soc etăţ Există o o ă î credere că g ve e e

pot ace mai e ic ţi şi ma ţe epţi că p tem co str i ceea ist S mo Je ki s eşte dest de a e ţători rastr ct ră de stat a b c rie Dar e cred că şte a e

tice r aţi p iete ii şi com n tăţi oso ce s t pos b e



sc ă e usăn mă. Ex stă scul e s ş cu ol ticăde b ă et e c e să e mec ic stă nsental tăs,re ucţion stă un c re n oc e te re ţ le umane cu ţăcăde ceas a uno utom te şi care co dă re mu tă utorituno "ex er n bună e e cu reţu utonom e

u Suntem în er co de comite cee şi e oare c şi ţ lui K rl M x c re u t sfo mat oso lui ie d

i ţ bună n un s stem st ta mort, tehnoc t ş coe citi s e anţ că utem ăsi un mai bun ech ib n e ideea

ntică e iaţă bu ă ş o o t că mode ă lu a istă şi libă eb e să recuno ştem că bu ieţuire nu este un sim

conc t care să o tă de nit cu obiecti tate xat şi măsude şti nţa em ir că şi să admitem că lumea ar un oc cu mum i icticos dacă ucruri e a sta astfe eb e să ex

u a tatea e abo dări oso ce ale bune ieţuir să i at m e cetăţen ca e nişte adu ţi ţionali c e meritsă int e ca e a i n discuţie Em irism echi ib at cu aţi

ctică Ştiinţă echi ib ată cu d sci ine e um niste N u ă e siune de iaţă bună ci m i mu te Nu o masă for

să mă şă u ască s e o ţ ntă o cia ă de bu ă ieţuire, ci uri de rieteni c e se jută ntre ei n căut ea b e u

ce m a ăcea să ăd



Ceremonia de absolvre:Socrate ş a a plecă d n lume

homas D ey s a în o at în U Ma ine Co ps în978 avâ sta de 7 şi s-a pensionat în2 8 după ce a executatmis n în Bei t, G enada, Pana a ce e două ăzboa eI ş gan sta A ost ănit şi evacuat de c nci o it mp ce

upta pent u a a Cea mai d a atică situa ieca e s-aa at a ost p obab , în no emb ie2 4,în cea de-a doua bătă

e de a F u ah d , unde au avut oc ce e mai cupte u bane e o e o m ta e ame cane de a băt

t u Hue d n968 în t mpu ăzbo d n etnam În4nsu gen en ş st ă ş -au conso dat poz

şu mosche o , insta ând net şt şi bombe a t zantot o aşu , în aştepta ea con untă cu puşcaş maPentagonu ap ec a că o aş deven se o tă ea a o Qaeda numă ând ap oximat v5 de uptăto i sub conduce ea ui Abu Musab -Za qa , de u -Qaeda d n I

Pe 8 no emb e puşcaş ma n au început as tu ao aşu ui cu n me e de cod Ope ation Phantom y Pau atacat n a te şt d n A mata UA în veh cu e dB ad ey, u ma i pe jos de căt e puşcaşii ma n , sus na t e e ş a mament g eu Au păt uns p n no d oşi-au c oit d um sp e sud casă cu casă p ne Tom "Aş desF u ah cam aşa: eşti a vo an, b sc maşina nt ă pe un pede ghea ă ş începe să se otească, scăpată de sub c n o că înto c vo anu în d ec a de apaju u ste ce a

Ce a de b ol e, Soc a e p ecă n ume F f 0



fost un e u foa e e culos n astf e s uafoa e e e că eşt u to n acele o ente e s

ebu a să s un cu s nce tate că oţ u cânuneo en b ne e în egu u e u e u însuţ să

u e a ţ în s ua scanteTo a ăcut cunoşt nţă cu oso a ant că a27 e an ş

a a solv t o acu tate u an stă. n t ul s u o esco e t e a cus u e us ş a c t tMeditaţiile une e

a ăcut a tu că e a so at a ăcut a tuent s ne Nu e a un og a atotcu n ăto E î

să esco un o e a ş con uc o a v aţăe u e să e a ăţ oa en o cu să t ască n nteexe u u nu o ţân u e ce a ţ să c ea ă în cetu To a uat cu e e u e us e E ctet ş e

ecente e s un n ak ş s a Cent a ă ş a c to a avut o c ă e şte. une că e e ş te n c e

au at a eseo ute ea e a e ăş s tuaţ e e c

u put ic si a dator i st unu dint o ip tru car a ata a d stoicis Oa nii ca au ut s

i itar car au ost în bătă iu cu st i u dor s săuptă i nu ar i rut să a o o i iu că nu s a în

ni ic g orios n a c ac i î i ac doar s a n o în si ua ii car u- i p ac da ai o tr a ă d cut So da i în g ra să s p ngă u nc r să u ă p ng c ac să ac

To s a ens onat în2 8ş s a nto s a nevastă ş a ca

e cu ân cu ă ată şase ac ş ju ătate ângă DaTexas. une To Vo a să ă înto c să ă aşe a casa ş să uc o v aţă n şt tă uc at ceva ent u co us că n ne e ca e a ăcea s o vă că se ext

3 l v C m a d bs v , S c a e �j a a p c lume



an r e Tom n a d c rs a a c m dorea e La sfân er îm s că doar c o n rmă a asoră a cre er S e e : "Doc or m a on er

n am s s soţ e o s e d ă Crăc [ roc e decemb e]. N rea să- s r c săr ă or e. S-ar

să n - acă fa că n -am s s, dar as a e D ă adoc or or să mă o ereze câ de c r d s b a a că m

n e a în ma să mână d n an e .ră as îm e am s s câ d ră m a e

ce m s e. am î reba ce s m e în egă ră c acs aţ eÎ s e b e, n e ce a rea să a z e am am gând a casă: a a ea soţ a ce- reb e dacă mîn âm ă ce a? e fa , o eca es e as g ra ă, a a că, da

ăţesc ce a, soţ a a ea să ăs eze casaîn reba câde ser oasă es e ora e e :

să sc a c ă c . A a k A a M-

r r r a ă Ş ă r c a ă a r z că

d ac s f r ă d r n că r b ă d r M -

b ă s c A r b

r n a ur na a r a a a u r A fă cr r b a

ă a r ră

-am în eba , în o doa ă, ce a d ne ar în faţ mM -a ăs s

r n u :A r, n r n â du r a O a ă ar d n r d

r u că ar u a aj a. Mar u Au

bs S c t a t p ec



aşa p ţ ă a a a ec an ar ţ n ucem ş - ă. e rba ă c ra c ă accepţ nenu e prea gr a acă ţ a ur e-a n

a e p bab c a a e a n p a ş e. Aş prne a n e e ce a ce e n e e ne

C e eî aţa e a o ? ş z ce că a eş s a uteex ste. Tot Ma cus u e us s ne n câte ţ m nteex stă Dumnezeu îm ăcat Dacă nu su tem ecât atoatunc o cum nu e s mţ n m c » Dacă e stă Dumsunt s gu că a înţe ege cum gân esc ş e ce gâ esc a

s u e e că eşt e es e sănătatea sa au ăcut sch mbe mo u e gân e?

re că a en rebu e ă cuge e c n a n e pre a c Sun e gen l e pe ană ca e -a plăcea ă nşe a pe c ne a Ex ă l c ce n a n p e le

a r S n pr n r l eţ ca n ea na g n e c na n e ă acţ ne , a nce c ă pe ana ea ş acţ n e e e. S c a e n p nDacă rş acea ă c a e u ep n e e ne. Dnce ca ab r are a ap ă M -a plăcea ă am

pr p a e ne a c a de p e m d l e a ăca e ă e ea ă l eu.

În ca tate e sto c a e e gân să u te cu s tuaţ a îse g seşte o să se îm ace cu ea? Ce e ou nu se exc u

oc.Eca atu cân me g în bătă e cce t ă s a mo a asta nu înseam ă că o o ace ă ă u tă Dm a sunat ceasu atunc m am b ut ca să ămâ în Dac m a s nat c asu atunc m o uce ă s

Tom a nt a în o e aţ e e4 u e a ou s tămânu nte u. Du o bu ă ecu e a e a înce ut con

3 l Ce m n e b vi : S eş um



aî răutăţ t ş a n at î comă A m t în d ineaţa z e de26 nu ie20 0

s ă m a e bună

Poate moartea exerc ţ u pi tua ? Gr c i ant ci edeau că da De apt pentru ei mo tea eraexer u pi tuaace a pentru care toate ce e a te exerciţii erau nu ai etapepregăt toare. A o ofa d pă cu a pu Socrate î e nă

ă te pregăte t pentru moarte". Iată ce credea Seneca Enevoie de o viaţă întreagă pentru a învăţa cum ă mo ".>Marcu A eli îi dă dreptate: Chi r i mo rtea ace parted n treb e vieţ i şi ici at ci n e cere mai m lt decât ă teî gr je ca eaba momentu ui ă e b e ăcută") Pentru o

o i ant ci m mentu în care dăm aţă cu mo tea era lt maprobă de t rie a pregăt ii noa tre o o ce. Ne a tr format cu adevă t şi am a iştea de necl t t a doar a

ă că it Cât de b e m rim A zim, î don de laton,că î lt mele a e cea ri Socrate a fo t o o pâ ă în vâr

ghiilor. Scena dramatică e te aran ată de către laton cde ăvâr ită mă e t e p eteni lui S crateta a ături p ând; oţia lu Xant pa hohote te atât de ne tăpân t încâ

ebuie ă e po ită afară că ău aşteaptă de o p te avâ da pra lui o c pă de c c tă Şi, în cen l ace tei haraba ri

tă Socrate: . . expre ia feţei a e i fel l c grăia era atâtde no e i de neînfricate în cea u morţii, încât ie mi -ap ut feric t"

E te ceva pro d teatra î moa ea lui Socrate la r ar ei P aton r dorit iţ al ă e a tor de agedii. N e

n ic agic î moa ea i totuşi. numite priv ţe done te o ant traged e Toate elementele tragediei t prezente

C r mo a d abso , So atşi ar a c� d 3



edreptatea cri a priete i şi fa i ia care je esc erou coa e prea dev e e Şi totuşi acest ca erou sist

o s na ie c u i se â p ic r u şi c toat u etrebu s se opreasc di p â s Acesta este esaju di

haed n: oartea u este ceva r u Socrate ce c s covi g pe a ici u c oa tea u este u r u "de o strâdu e c su etu este e ur tor ş descr du Ie apoi soasu etu u de dup oa tehaed navea i te ia s e u ede ha t a su etu u s I preg teasc pe t c tor e şugrec ş ro a i c teau ai te de oarte aşa cu u orbud ş i i se c teşte pe patu de oa teCartea t betană a m r

l rca preg ire pe t c tor a su etu uSocrate e spu e c dup oa te su etu p seşte ch

soarea t pu u ş se r dic spre ra "spre a sta de vorb csu ete e pure Dup care aju ge a u scau de judecatu de su ete e ce su t c ataşate de ucr ateria e se rec e dup ce ş t vieţ e a ter oare pe câ d ce e cs au pur cat pr oso e "tr esc de a c ai te r t ppa ate cu u t a ru oase decât acestea care u p t descr se D pe câ dCartea t betană a m l r pre t ocu oaştere stupe a t de sigur a stad or prec se di c tor a su etu u Socrate e spu e cu t a puţ s gura ţ

" u vreau s a r c descr erea pe care v a pre e tat oeste cu prec ie adev rat u o cu judecat cu greu arspu e u a ca asta Dar spu c sura care se arat csu etu este e uritor se poate ave tu a s gâ deasc u

tr u od epotr v t sau ede c ceva ase tor esteadev at Aşadar co or ocrate oartea u este u

r u pe t c su etu este (probab ) e uritor ş va aju ge ce e d ur a u rea cu D e eu dup ce p seştr p Moartea este de apt s arşitu u g c ut r de c

oso a adev ru u o e tu care c utarea D e e

3 Cerem b v e, r ea a m



ating apog ul rin ma sp n Soc a : u a p cu i ? Cu s g anţă o a ac p ni dacă s

oso "

M a ea b ă ă e c en

Da c s n âmplă dacă nu cr zi n viaţa d apo sau nu i sig d c a c s în âmplă cu su tul după moM x s ă atunci c a p cum o mo u ă Ep cnu cr d au că su ul suprav ţu după mo dsusţinu că mo a nu s un rău că înţ pt

să moa ă in Moa a nu n poa ă ăma, d oar cmar a xis ă numa în s nzaţi n plăcu arg m n au oda ă c am m nu ma s ţ m n m c prin ma mnu n va ămă i nu s c va rău n u pic n , o m

nă" s na n ca pă ăs m viaţac ca m nă d spozinconj raţi d p ni i vocând cu a cţiun mur l

d car n am uc ra împr nă ă ă nu il m viaţa d apoi sig i d cunoa r a aptul că moa a

ma lini i ă d câ somnul c l m adânc după cum spLucr ius

Un x mplu d moa ca ac as a poa d c sul lHum , loso l i a ul din s colul al XIII l a Tr cu 60 d ani, după o l ngă i dis insă ca i ră d s is , is o

loso Hum s a m olnăvi d tul răr n s ina , pro a l d u canc r ri nul să loso l Adam Smsp n că, la nc pu , Hum s a lup a cu oa a a sim

au r v n i, d n ac mom n , a r nunţa a or cvind car , da s a supus cu c a ma d pl nă vo o cu r c ă mulţum r d s n r s mna " n aţa morţi

Smi h l a vizi a cu p ţin timp îna n să moară, Hum

C em n ad bs v e, S a a � d 3



obse at cu bună dispozi e:" făc t toa l c e mptante pe c e a dor să e ac ş nu -aşput t aşte ta cavreodată să pă ăsesc cunoscuţ ş pr eten într o

a bună decât cea în ca e ă a ac a des ă ţ rea pr a e toate o ve e să or t În t

z e c t că H e era tota stră n de tea ă nerăbdadepresie şi îş pe ecea t p o te b ne cu ajuto u or a uza te"A u t î tr o e c tă pace a nţ pe ca en ar put t s o depăşească" Da dacă u a făc t to

ucr e po ante e ca e a do t vreodată să e n acest ca oa tea este c s g ranţă n rău? Pute

căde de aco d că în absenţa dovez or v e de apo este neîndo e n c ceea ce A bert E s ar n o d

d a a es dacă ne at nge în nereţe îna nte să nebucurat de ceea ce se cons deră în od no a o v aţă ungăîncă o dată ce î sea nă o v aţă gă? E a acu34de anceea ce însea nă că dacă aşt ă t în a te t p ş în a

oc aşost no ocos să ap c această vârstă

o mai bune si mai re e. Ch a dacă nu sunte de aco d cu oso g ec ş

în deea că oartea este n ă p tetot ş de acord căex stă o ţ a bune ş a re e" P ţ n d ntp te a ege cauze e o ţ da un pot să a eagă încare ăsură e p ecă noastre d n e capa contro a p oces ch a ş într un g ad tat pa

ere b z or oa eca e pace ş ţ e în

săptă ân ş e Gând tor b tan c onte poran Leadbetter ş a e d t a b pă nţ în toa na 200e sp e (î tr d sc s ţ n t în 20 0) ă e au av t p

orţ tota d er te oartea tată să a ost o

3 � C em de bs v e, S c a ta a le d um



ea pe câ d moa tea mame sa e a fost o moarte b ă"ată să a mu t

în r-u groa sa o de sp ta n a io u 3 de a AHosp a Sa o u n are a t a ea fa a a păta ă,

c pam n e ed a e e au îng ămă te peste tot im atu ă să n ăt sta dard a a şi mo oton a N mi n

Câ d ama -a tat pe a a a t e t să se aţă sa să i a un să t şi, ă a o ipă orib sa o a

aţă p nt u st o d nt m tate Şi otuşi ag nea eie h pament medi a a ă i dea să ut e mă e es

a eastă s t a : toată a ea de o dine stă a î d m, ebuată a o pa pe t a fa e o i t mită i

ama ar es a îmbo ăv t a câteva z le d ă oatea tatăl să a fost d ă a Bradford Roya! rmary.

Mâ a ă de o a ona i a p ă d ă â , ea demoa ă a s găsea î u spita foa e bu ia pe so ade a o o do ea pasi ne să o nă î a ă Câ d i-au am di amen sa e să- ap aţa a i a î bsă-m da i doa o pas i ă mare [şi să mă ăsaţi să mo, e au

ăspu s Nu n p m fa e asta" Apo a şi a dat seama ă dan -şi mai ua medi ame te e ma să moa ă Aşa ă, pânăa mu at-o î a i de a m im d a după d po umb a 09 30 d mi aţa Ca a t risti i e mo mau o s m ifi a d i d mp i i de p îs a ş de d c e a eea c ea o a ă fa ă o ndo a ă ăea ţi a frâ S găsea - sist m î ca e d n a pco t o da a şi a oit d um p n a să şi găs

do ă e d ă ac as a a fo o moa carp otago ista p i ipa ă otagon şt i mo ii tată i masist n e medi a şi do to ii. i e au oii, e oin şi

otago s a p i c pa ă în oa a mam m a fo t m

C e ab v c !e a a p � d



Leadbetter t age c nc u ia stă p e m ă m a t rn sistem st act al50% din e c a aţ e p imite deHS [ at nal ea S stem] a de a ace c m d n ca

m am n i s nt dest e m rţi bune n care scena p ată sc is de către c ca e m a e . Ceea ce ne t ebuie eun m d p in care amenii să- i scr e pr pr le scen r " P acă da deşi depinde dacă decis să m m sa n n i aşa?Dacă decis ă facem t t ce este c p inţă ca să nv ngemb ala p ate de d ag familiei n ast e atunci inev tabi leac dăm d ct ri r o mare pa e din contr l as p a v eţii

n ast e

egerea unei m i

Ideea de a-ţi sc ie scena i p priei m ţ de a-ţi cro

d m " sp e m a te este cât se p a e de st ică St icii a f stp n e i m rţii ca timă legere a sti de iaţă Sensc ia Aşa c m a eg c rabie c care să na ig ez sa casă

n care să l c iesc t t astfe aleg o m arte pent u a trecedin viaţă dinc " 6 Aşa cum l am v z t e S c ate cel diPhaedon regizând şi ca n maestru pr p ia m arte denind sind ca pe un i e de a-şi e p ma vaastfe st ic i a Înce cat să şi aleagscen i " pr p iei m rţi.

i a ncercat să şi trans me m art a n a ma ea st ică ademnităţ i ş a t n miei n faţa inc nt labil. Citim

n Di genes aerti s de e emp u desp e timel clipe aleu Zenon d n Citi m ondatoru st icism i, care ajuns

bă âneţe, s a mpiedicat şi şi a rupt un deget de la pici r pecând ieşea din şco a stoică. A bătut din pici şi a strigat: Vinde bun voie de ce m chemi? D pă ca e a s n cis e nâ

0 e e e abso v e e şpl căr di u e



du şi espi aţia e p in nfometa e volunta ă Succeso uC eanthes a sinucis şi e pr n nfomet e, at nci c d a ala băt âne e şi a dec s că a t t s cient de multstoici auales să moa ă decât să se lase pr nşi sau ucişi de căt e tiranCato cel Tânăr s a u g at n stomac pen u a nu pcăt e ti anu Iul us Ceza Seneca şi a tăiat venele pent a

uc s de upele lu Ne o Sinuc de ea era, pent u e , o esie de s dătoa e libe tate şi autodeterm a e n faţa t anAceşti stoic au ncercat să ş scr e propr ile scenarii ale mş e a, des gu , ceva teatral sau ch a hist ion c î mo le

ca şi cum a ucat n mod conşt ent olu lui Socrate, aşa a fost descr s n proza măiast ă a lu PlatonŞi totuşi morţi e lor efective au fost câteodată nu atât dene repetate şi de blânde precum cţ nea ui Platon Moa

lu Seneca, de exe plu, a u mat, la nc put modelul socrt c Seneca a p im t cu ca m vestea că trebu e să moa ă ş

do en t neamu ile nlăcr mate pen u că s au lăsat copleş teemo Dar pe u mă luc u le o iau azna Seneca şvenele dar sângele cu gea prea Încet ca să i cu me zilele Acă şi a tă at venele de la genun hi şi de la p oa e da tomu i Drept pen ca e a ngh ţ t ot avă, da aceasta se mprea lent p in sâ gele lu n sfârş t, ca ă pună capăt scepe ca e Tacitus a desc is o d ept "căznit proces al mo iifost pus Într o cadă cu apă e binte, unde şi a m it patetse vito ii cu apă, na nte de a se su oca nalmente cu ab

ecţ a amară, uşo bu lescă a morţ lui Seneca este aceea cexistă Întotdeau a o tens u e nt e cercă e noast e econt ola moa tea ş de a o face să e o "moa te bună (adicexpres e a autonomiei şi a demn tăţ i noastre) ş fapt că,u timă nstanţă, aceasta este Moa tea Ea s dează capacitatenoas ă de a stăpân

Cer monia d bsoly e,S a t u F � 3



Este s n c erea n ăcat?

Stoicii an ici, trebuie spus, păreau e a reptul blazaţ înlegă ură cu si uci erea, crezân , upă cât se pare, că e bi e

să ne luăm viaţa ori e câte orise pare intolerabilă sau chiarinconfortabilă. Scrie Seneca "Dacă-ţi place, trăieşte; acn ţi p ace, e po întoarce aco o e n e ai venit Dar anoi reptul să ne l ăm propria viaţă? Dacă avem în ce împre

urări? Nu este alegerea morţii o respi gere a împre ur ilorvieţii pe care ni le a ăru t Dumnezeu şi, prin u nare, u

păcat stoic? A easta a fos cu siguranţă poziţ a lui Socraten El spune că oamen s n " bunur ale lui Dumnezeuşi ca atare, nu avem reptul să ne luăm singuri viaţa: " n om

ebu e să aştepte şi să nu şi ia viaţa până cân nu e chemate că re Dumnezeu, aşa c m El mă cheamă acum pe mine

Socrate nu-şi ve ea propria moarte ca pe un suici ui i s-apor cit să bea cuc ta e că re cetatea Atenei aşa că el o beaEste o execuţ e. Dar reşte că în nele pr vinţe, Socrate alegsă moară, refuzân să gă in Atena, aşa c m prietenii îlimplorau s- facă El se supune somaţiei ivine, upă cum

asă să se înţeleagă. Şi stoicii par să susţinut sinuci erea însituaţ i în care aparent D mnezeu ne-a "somat să murim.Treb ie să aşteptăm, upă c m sp ne Marcus Aurelius, "ca

so at în aşteptarea semn lul i e re gere e pe pule bătălie al vie i 8 Dar cum ştim că D mnezeu ne-a chemaa E Un m niaco epresiv poate să crea ă că a fost cheme către Dumnezeu e şase ori pe zi Dacă până şi un eget

e la picior rupt poate luat rept o chemare că re Dumnezeu,care intre noi ar a unge la matur tate?Apărarea stoică a sinuci erii aşa cum a fost a avut u

impact prof n as pra rept l i roman care a irma că

3 w l a a : t a ta �



a egerea modu ui de p ecare a uiva d iaţă este d eperso ă a p a pe e de acest drept este made ât a u ide. A eastă perm si ne ega ă a sui du ui atinuat î pri ele se ole de re tinism La urma ei Biblianu on ne ni io ondamna e la ă a s u iderii De i elemu te di tre ele apte sinu ideri din Biblie s au întâmplat

nor ame i ră ( e mai rău nd Iuda s a io l) ns nt r : Samson de exemp u, este i a i o sideratu eroua iud sm ui i a re tinism ui în po da fap lui ă iluat aţa. Abia după e re tinismul a de enit reli ia o i

a I peri u m , s au ă ut pri ele î er ă i de le era eon a sui id ui. Interdi ia re tină a s u ider i a î epodată u S tul Au stinî se olu l I lea d Hr. are are enit la ideea origin ră a lui So rate ă noi s tem î posesia lui D nezeu i p in u re e le nu s t a e noastre

a să le putem a În se ol a I lea Biser a atoli ăîn eput să e ifere e on a sui idului, interzi ând preo losă ină s ujbă la înmo t rea sinu ga or or să i î roapîn păm t s nţit

n se ol a X I ea, teo o ii medieva i au re uat etema sinu derii i au exp i at de e esteu pă at. După felulîn are au ă ut o, au intrat în uptă u stoi ii În a e

u ântu sui id , din neologismul latins d ,a fostintrodus într un tratat religios din se ol al XII lea s risîmpotr a pozi ei lui Sene a faţă de si u idere 9 edem tes nile dintre at tudinea stoi ă i ea re t nă faţă de sinudere reapă d în timpu ena terii ând Sene a s a u rd nou de o mare popu a tate. el e e ru d s urs dramati din literat a en eză dinH t de Shakespea e esterea mente o dis u ie pri d da ă stoi ii sau re ti ii au dreptate în es nea drep lu de a mur

Ce em i d abso v : Soc e şi a ta p ec� i di lumR 3



Fi nţă - nef ţă: c s al g ?Ma v edn oar să abz în ugetA'v t g p aş ăg ţSa I as măDe g j ş ă ?"

În seco a XIII ea pe când creş n s ca ora ă în E opa a n rat în dec n ar cred nţa oa ens ranat ra a încep t să s ăbească oso ş sc

nd ă n să s sţ nă pe aţă drep oa en or de a se în caz în care v aţa dev ne ns por ab ă Dav d H

exe p a încerca n r n ese n atDesp e sinu ide escr s în1755,să redea oa en or ber a ea or înnăsc ă

ând că [s c d ] poa e sc t t de or ce reproş de vpăca con or sent ente or oso or an c Hcă oroarea noas ră aţă de oa e es e atâ de na ă în n n ş a at reoda ă v aţa dacă aceas a ertă Dar H e n a c tezat să ş p b ce p edoar a pen

n t p v eţ ese să a ost p b ca post1873Dezba erea cont n ă ş n prezen în p ce scr a aceso co s e d n Marea B tan e toc a a reco anda vesă ega e e s c d as s a Dezba erea op ne însto că ş ep c r ană a drep de egere a orţ par e ş s en a creşt nă ş p a on că as pra nav eţ . Poate că sto c câşt gă pe ăs ă ce generaţd pă războ aşa n baby-boo e s adoptă deea or pr

nd oa ea ca t ă a egere a s de v aţă

raduce ea v su lor din H m t, L o L ţch şD D ţesc în vo u u W aShakespea e T Ed ra u er ă U ve ă B c e196 T d că

p f as h be d e e ăa p e sd o o g:"A sa a nc s - r barea" d r d câ e e d x u o gT o no o b a

e q n ( .)

Ceremoni d bsolv : S c t ş a p � lum



Şi upă?

Ce ne aşteaptă după moarte? S etu zbo ă spre pa ate delumină pu ă, sp e a judecat şi sp e a p imi n nou t p? Sauconş iinţa noast ă se isipeşte i corpu se descomp ne a înt - n haos atom c O i se întâmp ă a tceva ceva tota dde ceea ce ne-am închip t noi Fi oso mode i au a ut tendinţa să p esupună că moartea este s arşitu . După ş nţa meapuţini oso d n zi e e noastre susţin cu ser oz tate c edîn viaţa de după moar e W iam James oso şi ps o(ş f ate e omanc er Henry James) a înce cat să o facăa pet ecut t mp înde ngat ce cetând sp r şti cu pretenţ i dmedium şi expe ienţe de proximitate a mo pe v emea cânda fost p eşedinte e Societăţ i de Ce cetă i Ps o ogice. În mot pic mediu acade c p iveşte acest aspect a ce cet o saca pe un hobby excent ic ce nu trebuie con ndat cu p o ucţii e sa e cu mpact şti nţi c ma se ios a mot v pec e eu cred că Wi iam ames estegând to atât de m unat este că e a fost desch s var etă de exper enţe umane Enu a exc us nicio e e enţă ca d nedemnă de atenţie saude ce cet e şi a insistat că oso a ş ps o ogia treb e săana izeze toate date e disponibi e obiect ve ş sub ectiveoamen i au tot fe u de expe ienţe c udate E au e ienţe ext acorpo a itate e e ienţe e p ox mitate a mo p ecniţ i şi egătur te epatice vizi n stice sc ip r de nsv s p ofetice aminti a e v eţi o trecute astfe e eenţe pot mag nare dar e e ap r ca se n cat ve ce or ctrec p astfe de expe ienţe) Chia ş un versita sobrastfe de expe ienţe deş areor admit asta în c nfer nţpub ice '°

La începutu aceste căr i spuneam că eu am reuş t săepăşesc tu b ă i e emoţi na e ca e m au ăcut să s ă în

Ceremonia d a l e S a eş plec r d n ume 3



ado es en ă şi î prima nere e gr ţ e r i r niti e şi a loso ei antice E te adevă a nu e teadev . De fapt c ea e i iţia m a a uta ă mi rezome e a fost ev ce s-a pu ea n miviziune sau o e erienţăde prox mi ate a morţ n,am că ătorit în No egia deunde se trage o parte din f ilia mea ca să sc iez în mundi regiunea eer G În prima d neaţă a c ătorieam zburat printr un g rd de pe buza unei pante ab up e şicăzut ca zece me i, fractur du mi p cioru stâ g şi e vtebre, după c e mi- m pierdut cunoştinţ . â d m m pătat-o, văzut o l ină albă strălucito e şi m m si ţiîmbăta de ext z Din acel moment, m sufer t, eme de va de s es post auma c. Er îngrozit de faptu că mdereg at de itiv ş că voi avea tulburăr psi ice pentrestu vieţii Şi tot şi, în acel moment pe câ d zăceamcoasta muntel într o b ltă de sâ ge, s mţit cu sigur

că ex stă în oi toţi ceva ce nu poate atins, ceva incomenrab l şi i vulnerabil ce se ă mereu î ăun l nost u Uiacest luc u şi1 drept urmare am a u s să cerşesc aprobce or lţi şi lte v lidă ex erioare le va ori mele. Mseama, în acea c ipă, că nu era nevoie să mă frământ ori cerşesc Aprobarea sau dezaprob ea celorl lţ nu puteau

să mărească nici să diminueze acea comoară dinlăuntTreb a doar să cred în ea şi ă î cetez goana mea anxiodupă lucr ri exterio e

În săptă â ile şi le măto e, m- m si ţit minunat.Eram a spi a , cârpit şi incredibi de slăbit, dar psi om-am simţit vindecat, pute ic şi plin de iubi e (c iar şi atu

când nu m se cea mor ă). Şi în ce e câteva săptămdupă accident, m ş ut cumva că e erienţa pe care m avut-sese descrisăî oso a tică m es de căt e Socra

de către stoici care spuneau să ne încredem în su etu

M C r m i bs : S tşi ă



dinlă n m i de bă decâ n c l e de l ci e Citând l pe M nt i ne C t ţii s ntem m i b

decât c edem da s ntem învăţ ţi să împ m tăm şi să ceşim . [şi t ş ] e nev ie de p ţină şt inţă pent t ăi dp c n st ş S c te ne înv ţă că ce st stă în n c

ăsim şi c m s sim D d pă câtev l ni expem s şte s din mem ie. Am st p ins i în vâ tej vi

m desc pe it că ne e dint e echi e e e ci nând dep es ve even t Am decis că ep ni i

n e de j ns că ve m nev e de met dă m i s stemde mi c d c cele l mină i în n dep nde i t mAş m ns să mez cel c s de TCC şi să desc pă câm lt d t e ză TCC s ei tice Aş am j ns să st

l s ntică ş să sc i ce stă c te t se dnep icepe ii mele de c b î pe sch în linie d e ptă ctă de m nte.

N şti ce mi s întâmp t în ce zi. Chi n şti Măând nte p etă i l i e p te că cciden mi

p ilej de mă b c de în ij e a t cee ce amz t ned sc t d desp e dep e s me c p ieten i şi c mme P te că ş c cciden i mi zd nc n t c e edecl nş t p te i e s e n tive de e ene e Mă p t ândexplic ţ i spi it e m j t t D mnezeaem ulmepăzit s v e n d h c m ntel Chia n m idep eţ de c ipă m simţit c ce tit d ne că există în n cce n p te să m ă nici d tă ceva ce n i decât c nş işi i b e p ă M ş d i să m ce senz ţie din n



Exr r r Apend ce



ApendiceE te Socrate h perop t

n ceea ce p veşte raţ unea u a ă?

În acest prim apendice, vreau să mă reîntorc la capitol l !şi să mă ocup ma departe de obiecţia că Socrate şi descendenţ lui au fost supraop işti în mod l lor de ev uare a raţion ităţii umane. Filoso i antici greci au sugerat că ne putemc oaşte pe noi înşine că ne putem schimba şi că putem sădeve mai înţelepţi şi m fericiţi prin prac ca ziln că a loso ei Aceasta este speranţa ce stă c armiez l loso ei disciplinelor aniste şi de asemenea, terapiei cognitiveDar este ea adevărată?

Cu siguranţă, această idee a fost luată cu asalt în ultimii20 de an Ps ologi prec Dan el Kahneman, John Bargh şiDan Ariely au susţinut că în vreme ce oamenii posedă realmente capacitatea de conştientizare, autore ecţie şi egerera on ă, această capacitate este foarte limitată şi slabă Aceştips ologi sugerează că oamenii posedă două sisteme de gând re: un sistem "lent , conştient şi re ex v, şi un sistem "rapidint itiv şi emoţion Noi utilizăm "sistemul conştient-re exiv pent rezolvarea unor sarcini de nivel superior, precmatematica, pla carea viitorului, în negocieri şi autocon olDar ne folosim m lt mai mult de sistem l automat-emotivpentr că este mai rapid şi consumă mai pu ină energ eKahneman, Bargh ely ş ţi au arătat cât de mult din gândirea noastră decurge automat şi cât de ecvent, atunci când

p i 3



credem că ăm dec z c nşt ente şi raţi na e) măm de fnişte nd c aut mate n ş e [ de prec ncepute ş repr

ăr de rma e num te] b as r N şt m e facem sa fac m S stemul n s c nş ent crede că deţ ne c n lul dareste l ie E ma puţ n ş erul su etului ş mai mult nju ratul său pasager

ână aici sun n ru ul de ac rd La fel ar ş grant c u sig ran ă ei nu credeau că amen se nasc ca ncre t erfe raţ nale ş au n me lat n subl a că navem m nte un s stem raţ n ş unul aţ nal ş că s stem

raţ nal es e de b cei d minan La fe ş Ar ssugera că par ea raţi nală a ps h cului n s lup ă ş s

pune părţ raţi nale as fel încâ at ci când raţ ea nerage în r d recţ e m n ea n as ră iraţ na ă ne rag

d ecţ a pusă Ep cte credea că maj ri a ea acţ n r umsun pe depl n au ma e Le spunea elevil r săi: Sun eimprevizib li ş pr p ţ mpresie arecare mă zbeşînda ă acţ nez pe baza ei Însuş S cra e deş pr bab l

pt m s decât r care d n re descendenţ săi încă subl nmaj r a ea amen l r îş ac drum pr n viaţă ca niş e sna bul ără a se pr vre da ă să se în rebe de ce fac ceea cfac Grec era f ar e pesim ş în ceea ce pr veş e nat

umană în f rma sa b ă Dar ei au exprima un pt mism prden c nf rm căr a amen p an renaţ să dev nămaraţ nalima c nş ienţ ş ma l s creacţ le l r

După cum am spus mai devreme aceasta mpl că un pr cesdublu ce an renează ambele s steme ale minţ În primurând se c nş en izează pin ile ş reacţ le au ma e f l

ehn ci precum au n er gaţ a s cra ică şi j alul Ap i sransf rmă n le veder c nş en e în depr der au ma e gând re ş c mp rtamen f l s nd eh c precum mem rarea repe ţ a m aţ a m delel r şi al e exerc ţ pe car

22 A n ice 1



explo at. Aşa că loso a lucrează deopo r vă cu s stem conş en - e ex vic s s em au o a e o v Ea face conş enta tomat s ş auto a conşt en Ş ea foloseşte de as

enea, cul ra ajo a ea oso o g ec au s ge at că eb ie să cons itui comunităţ oso ce sau chia societăţi

oso ce pent a t ansforma idei e în habitudini compo taenta e colect e

Este acesta p oiect cu totu fantez st? Nu c ed Este ba aTerapiei Cogni i e Co po tamenta e (TCC), ca e a a ut oeno ă in enţă asup a unor ps o ogi cognit şt de aitâ z u pr n e care Ka neman Ba g şi ely De fapta aj tat să se nască ideea de m te auto ată pe ca e se azează aceşti ps holog de după e , p n ce ce ă e sale în domenimonologu ui inte o nconşt en din 0 TCC a do edit,aş suge a eu că oamen ipot în ăţa să de nă conşt enţ de opin e o au o ate şi că ei pot în ăţa să combată aţ on acesteopinii după ca e să c eeze noi op nii ş dep inde auto aP n a est p oces, e pot în ăţa să gândească ş să eacţio ed fe t faţă de me şi p n a easta să în ingă b răţ ona e p ec m dep esia ş xietatea socia ă Eu am a ut expe enţă d ectă a acestui p oces p edat pent optimism p udent în dia og cu Ka neman Ba gh şi ie y în e

u sau, în cazu i Ka nema a o confe nţă puca e a ţ nut o a Lond a) Mi s a pă u că au fost de aco d mine a neman a sp s: "În ca u TCC da e impede coamen pot an enaţ şi că «Sistem 1 [după c n eştee s stemu auto at emot ] poate modi cat De fapt noîn ăţăm şi ne adaptă me eu TCC este o e odă de a p eda

sch mba ea eacţ i o emoţ ona e s a se poate exe sa Cce este imp obabi să se modi ce este capacitatea noas ă dea es ima po estea pe ca e o cons m Nu eţ modi ca modîn ca e iste e abo ează po eşt

j 323



Des g , ex stă o diferenţă î t e expe mentele pe ca ee ectuează eco om şt compo ta enta ş c ze e emo

v aţa ea ă cu ca e se con u tă TCC. De egu ă Ka eBa gh ş A e y au î ve e e c z e uate î abou esub ecţ o se pun în ebă matemat ce or su t puşaţ potet ce ş î aceste î p eju ă se a ată că oame

a ş a aceleaş e or cog ve Însă acele e o nu-mente n m c î ceea ce p veşte î p ea o pe son

eoseb e e b as le cogn t ve ca co uc a se oaă p ecu ep es a anx etatea accese e e e sa

smu Dacă b asu e t e cogn t ve te scot n m ţma epa te dă ează e aţ o t e atunc ace e bcostă e me te cân v ne vo ba de e za ea pe so ă. ast e acă î mo ob ş t ăstă măceşt compo tampe soa e ub te pent a co st u o "na aţ u e ge e a

e ge oz e ş ept ma e, te înst ă nez consta t e ptău, ace b as cog t v te costă ş a mot v foa te pu

să te ocup e eCu te cuv te c e că oa e c acapac tatea e a-co ecta e o e epr n e o cog t ve acă se emcă ace e e o sunt eopot vă g eş te ş ăunătoa e pîmp n ea o pe so a ă. Da este oa te g eu ş ceene g e e o t ş mo est e ( mă u p ace să a

povestea sa este g eş tă). Aşa că oamen o ac nu a atuc este nt a evă ecesa , a c c este ev ent că a u cu s automat v eţ o e ace ău aceste împne t sc mba a ecto a I eea a ge e ă este că ţ e su t ese ţ e în p act ca oso e Ne vom s ă uvă at să ne sch mbă numa acă avem ut vu mbo

emoţ ona că e sc a e a acest mbo emoţ on va p obab u e e c ză n v aţa sau n e aş aptu că emoţ e ne sp că e ceva p o g

a ector a v e oast e e acu .

1



A dic 2Tradi ia s cra că siI

tradi ii fl s fc ccid ta lI

n această carte am susţinut ceea ce eu aş n iv rsalism so , care pretinde că teoria cognitivă a emoţ i or susţ nut de către Socrate şi descendenţi săi este n acord c

aptele biolog ce a e nat u ane, indi erent de c tu a noatră pa t cu ară Tot şi, m am străd t să arăt, de asemenea, tradiţia naintează n d ecţii di e ite atci când a orde zăpro lema v eţi e şi că este primejdios să susţinem că o icteo ie cuprinzătoare despre v aţa b nă este ob ectiv adevăratşi că treb e să e impusă e ntregi societăţi

Cu toate acestea, citito iputea să ob ecteze aţă deun versalismul l mitat, esenţia ismu şi an sto ismul naţi or me Ch ar sugerez eu că ad ţia socratică este, ova ntotdea n concordanţă cu natu a umană? Nu nseană asta să mp em etica occidentală, individu istă şi raţio

nal stă, var etăţi n ite de e pe ienţe u ane n rep icenunţa trei ide n primul rând, teor a mea nu este pde a ntregu an sto ică sau vers ă: nu cred că o a ordaresocratică a emoţi lor este adecvată n cu turi e p imitive, anmiste Socrate reprez ntă moment-cheie n foa te recentapar ţ e a ei viz uni postanimiste despre ume n cu t

apuseană El marche ă trece ea de la nţe egerea pasiun lca e pe ienţe cauzate de nişte nţe spi it a e, p ezentă n cut ri e anim ste, a nţe egerea emoţi lor ca pe n şte produs



opini lor c va, c re se ă ub co tro u u ect Ae e momen l ş er i " u i şi re pon li ăţii nd

le. Î r-o cult ră im ă tul rările emoţ on le un exn z e şi t i u e piri lor ia v ndec e e e de exte iz ă i d ăvârşi ă de că re ş m În r o c lpo nim tă, u urări e emoţion e un tr e opicu v i r v dec re e te ăvârşi ă de că re individ u pode că re ce în p r e er cu un er eu m e e că

ă e fe de e cien e şi nu r po rivi ă încerc re deimpor o v ziune po m ă de pre ume în o cumi ă ş că în ce en r diţi ocr că nu e e

ă şi ni orică ci m degr ă e veş e n r-un d u evoluţiei um e (ş e e un momen fo rte recen

cu num 2 000de )În doile ând r diţi ocr că e e e n ăşi i o

u mu e forme d feri e în vrem ri dif ri e S oici muni n er fo rte deo e de ce rom d per o d de m

Imper u u şi de oici mu n ic ăţ i ârz ş ecepocile u rio re şi- mode propri ver une ce ei

o i cee ce e e dev r şi pen ru l e o o i d nocr ică To te o ă urmeze primii re p şi i di e oice (o men e po cu o şte pe e înş ş e po c m

cre no depr nderi de gâ d re im ire ş cţiune) d r ele f ce p ru e p în mu e direc d fer e confo pn i ăţii nd vidu u ş pre iunilor peci ce le vremu i o

În reile rând vo u ţine că eor cogn ivă emope c e e izu e pro ec u ocr ic nu p re num n o

pu e nă ş că eu nu cred că e e pe de n re u conc occ den E p e ş în e r d ţ i o o c

e e n ud mOîn â n pe pr p g ă dDhunde Buddh pune: «M n u m ă u mm e u t» în ce c re nu e c e de gâ d u n

3 2



ceta c câ d Bud sm pa e să mpă ăşească de asea dealul sto c al ţeleptulu ca e s a t ans o mat

fo ă eaţă mpo a pas u o Budd a vo beşte desplept ca desp e u ce ş tă eşte gâ du ca pe o fo tă eaţă

v eme ce Ma cus Au el us vo beşte desp e et age e"c tadela te oa ă a ţ Ambele t ad ţ suge ea ă bu e să e el be ăm de ataşame t ş de ave s u e faţă de uc

e exte oa e c us v de v aţa săş ast el î c t să eo calmă bu ăvo ţă toate mp eju ă e A be e t aacce tue ă de aseme ea deea de g le ţă de pă e a ţ să u e copleş tă de eacţ emoţ o ale automate (aceasteste o temă ş uda sm c eşt sm ş s a ) Da spsa bud smu a dez o tat u t eg a se al de te c de coce t a e mp câ d esp aţ a de ca e se pa e că g ecavut şt ţă po da faptu u că te me ul o pe t s etn este totodată cuv l ce de umeşte esp aţ a Mu ţ

sto c mode folosesc med taţ a p act ca o ş am vte c te apeut ce g eceşt ş bud ste comb ate sta eveg e d TCC ' Te ca ep cu a ă (ş sto că) de co ceasup a mome lu ş de a u pu ta pe ume sufe ţe c

ate a e e de te co espo de ţe cu bud smu deosebbud smul ze pe câ d te ca scept că de a ce ca depăştutu o e abo ă o m tale a e de aseme ea e o a

oso a o e tală adevă Py o a ăscoc t soscept că după ce a călăto t î I d a cu exand u cel Ma e

Ex stă să ş d e e ţe mpo nte t e ad ţ a ud scea soc at că Compas u ea u joacă u ol majo t adsoc at că p când cult va ea m e este des gu o pa te

ţ ală a t ad ţ e bud ste Bud smul a ost a o g e o lmo ast că ce ş cu a a adepţ să pă ăsească soc etatsă ş teme eze p op e comu tăţ el g oase aspecde sto c sm a că adepţ e au act v pe p a p t

J27



ase ănător cu itagore c , cu ca e bud şt au n cod ţa î re înca are În sfârşit bud s ul a reuş t un luccare loso e greceş nu l-au utut face şi anu e să co bine

văţă e ezoter ce cu turi r tu u şi cere on i ase otiv ent u ca e robab l budis ul ră âne o r

de asă şi o t adi e e şi ast i.ute duce aralele şi între conce tul deLogos al lui

Heraclit şi al stoicilor şi conce tul deTao din taois . AtâtHeraclit cât şi Lao Tse ca e este osib l să fost conterani, au vorbit des re o lege di nă a nat i care uneşte co

a iile A ândoi au sugerat că înţele t anscende dualităţentru a se une în ar onie cu u ul şi re u ul naturii.

a ândo au sugerat că înţele tul ebuie să se retragă di olitică şi să t ăiască în tăcută obscu tate Marele r val luTse d n gândirea c ineză on cius ar utea co araAristotel: atât Aristotel cât şi on cius subliniază ideea c

racticarea re etată a tuţilor oate să e fec one e natecă u a şi a ândoi su t o t işti că olitica şi loso a co binate ent u a s o i bunăstarea aselor Înt adevredesco er ea lui on cius de că e guve ul c e şi " oltica de bu ă eţuire oate co arată cu redesco e eacă e decidenţ olitici occident i a lu Aristotel

"Religiile cărţii creştinis ul iudais ul şi isla ul conţin gu i care au ncercat să co b e ro i e t atradiţia socratică recu on d Ale andria în iudAl indi Avicenna şi Averroes în isla şi le ent dAle a dr a şi To aAqu no în creş s Toate aceste religii au cu rins de ase enea gu i care au conda nat ad

socratică din cauza o ti is ulu său faţă de raţiu ea o enească şi a încrederii sale în osibilitatea fe ici i aiciă ânt. isus ca e a decla at că es eLogos lîn at a fost

în u ele i nţe în eg ă ăsu ă losof şi rofet ute c

3 8 2



para marele său mesa ă mpără ia erur lo se a ă pe diuntru u erin a lu So ate de a pri i nlăuntru şi de a

unoaşte pe tine nsu i arabola lu isus despre asele stru te pe stân ă şi pe n sipream nteşte de asemenea de

nde u l Mar us Au elius de a a o stân ă de are alr e se sparg dar are stă ne ntită ! Creşt n i medieonorat pe stoi i şi l-au pri it pe Sene a aproape a pe un s tiar on eptu stoi de Cetate a lu Dumnezeu a a ut n uenasupra reşt nismu u şi ndeosebi asupra S n ulu Au ust

Dar există şi mari d eren e după u se pare isus redeă s arşi ul lu ii se apropia rapid şi ă omen rea se ndreptaătre o apo a ipti ă bătăl e na ă n e B ne şi Rău E

totodată n demoni şi n -un rău suprem numit Satan imissă pună omen ea la n er are. Toate astea sunt foarte departede ra ionalitatea oioasă a oso ei gre eşt . ar u maş i l

isus n ep d u Sfântu Pa e s-au rătat ost i fa ă deăt ă minând u orgi de ant ntele tua ism pre u e

irea bib iote ii din exandria şi u iderea Hypathiei unadin e marile m n loso e a e u ii anti e ( a săinsroman i pr ntre are şi Mar us Au elius au o is şi ei parlor onsistentă de mas e ale reşt nilor . Deşi reştinismaidoma stoi ismului şi a des his por e ntregii fră ii a o

lui a păstrat totuşi iba ism agresi a Ve hiului Testamentda ă nu a ep i ă isus Cr stos esteFiu a u D ezeuşi singura poartă spre rai atun i ei a unge pe e ie n iad am rezut asta ni iodată. Însă re unos ă n eea e pr

ntemeierea de omunită i spirituale uni ate de pra ti imituri ritualuri şi eremonii ole ti e pre u şi n materi

de n ura are a a ti ită i or aritabi e reştin smu mu t n mă oso a grea ăn on uzie aşadar aş sugera ă teoria ognit ă a em

ilor este n a ord u nat a noas ă bio ogi ă. Din a est moti



ste probab ca tradiţ a socrat că ce conţine u te idei şi nici inter s te de autotransfo are şi de sch ba e socia ăba ată pe această teor , să pr te teres şi uti tat î u tcu tur . Cu toate acestea, există c it ci va ide a e adiţ ei sotice, precu accentu excesiv pe individu ra ona auta hic

ipsa ei de co pasiu e şi ca itate c t ci pe ca e e am foat ş eu n această cart . ntr adevă ex stă o n eagă trn oso a occ denta ă care este di et a opusă tra

socrat ce, ceea ce vo examina î apendice e a .



dic 3:S c at şi D y

În s şit, do esc să ana i e o t adi e oso că osti ăt că a ă de t adi ia soc at căOnumesc "t adi ia dionisiacă şiaş inc ude în ea g ndito i omant ci p ecum Wi ia a

ied ich Nietzsche,J G.Ha ann, D H Law ence, C Jung şHen Mi e 1

V tu i e t adi ie soc atice sunt autocon o u a iotea, conşt in a de sine şi măsu a De eg ă, t adi a soce une o ie h e a su etul n ca e p e conş ente, a ion

e a e psi cu ui ocupă pozi ile supe io e, i pă e intuemo ona e şi apetit e a e psih cu ui sunt conside ate

e În aco d cu această ie a hie, Soc ate şi discipo ii sa ă că cea mai îna tă existen ă posib ă este in a ce eb

oso ui, n comp a ie cu ia a ai ică sau a tu tsă spunem, a tistului, so datului sau amantului T adi ia dionsiacă exa tă un od de ia ă oa te di e it În eme ce Socp edică autocon o u , Dionysos ne ndeamnă să ne pie dem penoi nşine n sex, muzică, dans şi extaz Pe c nd Soc ate p ecă a iona itate a şi măsu a, Dionysos ne ce e să depăşi o imăsu ă şi o ice const nge e Un d n e nu e e sa e eh

si s ce ca e e ibe ează 2 E ne uş ea ă de o ice pp ecau e şi mode a ie Pe c nd Soc ate p edică o c oaş

e de sine conştientă şi ş in i că, adep ii ui Dion sos exapute ea inconşt ent , a intu ului, ceea ce D a enn eşte cunoaşte ea din s ge , p ec şi senza i ad nde ita it te şi de e ube an ă pe c e o dob ndi at nci c



dansăm, când facem dragoste sau cân sunt be i. Di nysosş adepţ i lu ar râde de Socra e gr parea u de osoa rmaţ a lor r d colă că " aţa n cerceta ă cr c nu mer

e răită mpotrivă ar sugera e cu cât cercetezi aţm t c atât ea se o eşte ş moare su m croscop tău

E a sp e că t m oamen spre c e să e înd epţ ps a u de aţă s t oso U ta -vă a e : crea ude gângave i ne sănătoş pa pa p de tsoc etatea o Nat a a estemat cu s ă c e ş cutate aşa că se ră ună pe nat ă const nd p op a vers

ar c a ă ş ntrove ă de fe c e N ma t eac e spun înt una so ş tuşesc Da no d on scă e m n no ca e cunoaştem ucu a auten că ven

p d n vânătoa e dans ş u e ata v toa e când un vă sp ne să p act caţ aţ ona tate a ş stăpân ea de

âdeţ i în nas şi age de a ăOv eme am înd ă trad ţia d onis acă Pe când st

a un v s tate te atura eng eză că ţ e me e avoC rc be de D H Lawre ce şNaşte ea tragedi ide F edr chN e zsc e Ca ea i N etzsc e es e radă împotna tă op m ste a oc ate pe ca e N e zsc enă pent că a uc s vec ea ş p o nda egă ă pe ca ep et nde că am a t o cândva cu D on sos În ocu danssă at c a an avem acum oso e ps o oona tate ş nţ că econom e ş a te ven ca esu etu T e u e să ne evo tăm împotr va raţ ona ăm n ste pe ca e a p ăş t o oc ate ş să ne întoa cem a

nt t vă că nconşt entă a D on sos m sunaat nc (ac m mă şoc ea ă aptu am an că do nte ecatât de o ă c oş ş de v eş p ec m Lawrence ş au tre u t să acă atâta ca de t p o ţă ş r tate)

2 A n 3



To uş d n păcate1 e e d n t nereţea mea d nm au pro ocat oa ec re daune D onyso e mare a o pecere, dar nu e n c odată de faţă să ac e nota de p ată Câam început să sufăr de u burăr de stres posttraumat c, amce t sfat scr tor u meu favor t D. . Lawrence. M se părecă su ăr de ceea ce Lawrence a vă ut a marea boa ă a c v

a e mode e excesu de gând re. Eram b ocatî capu meub ocatî repe ve gândur negre ş rupt de voare e vadânc a e cunoaş er me e nconşt ente de "cunoaştmea d n sânge s u cam aşa ceva. Dacă aş putea să mă oprescd n a gând Dec , care era eacu ? Lawrence nu a ea de un eac pen u boa a pe care a d agnos cat o. În roma e e este ncred b de l ps t de s mpat e pent nd ferent c n

sufer t de nevro ă sau de traume. Întâ m adeseaî cărţ leu oamen tu buraţ e scr a în t mpu Pr mu u

Mond a câ d mu ţ t ne se întorceau acasă trauma aî mod t p c n se spune că sunt "frânţ "morţ "go

uş ş că pent e nu ex stă spera ţă.tre u probab să se curme su er nţa. Nu era o mare conso are pent m ne

M a făcut să cred că n c eu nu ma aveam reo speranţă ş ar trebu să mă s nuc d D r nu am făcut o. În sc mb câţ va n , am reuş t să mă fac ceva ma b ne graţ e osoant ce şTCC,care m -au rătat că ucru care îm cau a sufe

nţa nu era o ra ă ps că a forţe me e v ta e de na ură dn s acă c propr e op n Pr ntr un proces socauto exam nare m am conşt ent at propr le cred nţe şîn ăţat cum să e combat ş să le sc mb M-am ecu t pSocrate, nu pr n D onysos

Lawrence r detesta TCC. E ar spune: "To u este în capî r ţ ona tate nu are egătură cu o re e adâ c a e s

u nost v u. Nu este eacu ma ad e noastre mode e eboa a însăş . Este încă o încercare de supu ere a best e

Ape d ce3



ălbat c d u etul no t fo o nd ra noa tră tcrată E te maş na Tot a tfel N e z che ar pr vi ppoz t vă ş cultul e pentru fer c re cu adevărat oroare

untU t i Oa eni d tor e ar exc a a e D n aze or e au n entat fe c reaoarecare mpa e pentacea tă v z une Ex tă în cer ş pe pămâ t ma mu te decât ce e a care vi e ă p iho o a poz t vă Cu toatec ed că awence etz che, Jun ş ce la ra onaacea epocă pun ca îna ntea o or S temu no t ştient onir c auto at-emotiv urmează â durile ş cred nnoa tre Dacă op n e noa tre unt tox ce, atunc înnoa tră via ă p h că va tox că Iar dacă vrem ă m

ă ătoş nu o putem face încercâ d ă evadă d n capetenoa e încercâ d ă reven la conştienţa noa tră pr mitivă aşa cum a încercat o facă awence Ră pun ul nu eevadarea d ândire a conşt entă E te ă încetez a ma p o teşte reş t di t ctiv Când facem ace t lucru în ecă ne putem el era p ih cul de â dire în exce Putem înc

ă â d m ma pu in ş ă avurăm c pa ă ne bucut p de revăr are a entimentelor

Socrate are ceva de învă at de la D ony o Spre avieţ , Socrate e-a pu adep or ă că avea un vi r

ce p ea ă creeze ş ă cultive muz ca Nu era înţe e ul vi u ui, dar poate că punea că o o a raţinu de ajun ş că uneori tre u e ă ne închi ă ze or

ă at c a naturii noa e



Note

Ep gr f

1 Sc isoare către Francesco Ve or ,1 decemb e1513

Apelul de d m e ţă S r te ş oso str dă

Nu reau s -i crit c în mod special pe t torii mei de la c legiu.

Aceş a erau n şte universit ri excep on , care i au ndruma imp de jumă a e an paş căt e ezu ta e de imaclasă. C i c le mele su t înd ept te mpotr a mod lui care este cons i s s em l u e s ta b i a ic d n zilno s e. Num u st de lo care declar că d cultă peplan l sănă ăţ lo m n ale a c esc cu45%în u timul dec

niu, conform Agenţiei de S a s ică p ntru Ed caţiaSuper oară, în mp ce ata de abandon al st diilor a f stând r le s udenţ lor d n cicl l de l cenţă, de pes %

1G i a pă ntească p te ofesor lor ni si ăle br a ice este cu m lt infe i a ă celei ce se ofe ă n

vers tăţile ame cane Mai cred totodată că ed c ţ din

un versi ăţ le b itanice este ma ng s ă şi mai p in călău itoare n ede ea dezvoltăr i umane: aş rea să ăd că st d n

lor le este mpusă mai p ină spec zare, că li se ofe ă maim l e opor ni ă i de a s dia alte mater decâ cele s clega e de licenţă (sim lar sis em lu ame can) ma l ă

5



sus ere zibi ă pen s tatea m nta ă o şi sta ea lor deb ne a studenţ or şi de asemenea posibi itatea de a luad scu e şi de a d zbate robleme ma argi p vind v amodu de a o ă b n . Studenţi au o ma e do ă să discches de acest gen d n acest mo v două d n e ce e mpop are cursu de a a a d sunt ce de ps ho ogie poz vţ nut de că e a Ben Sh ha ş cu su despre us e aMichael Sande C rsu meu dea ar comb na ce este ma bd n aceste două cu su i teh ci u le d n ş nţa dobândstă de b ne mb nate cu opo tun tate re ecţie et cepra sensu u v e

2. C rsu se n ea "Înv gerea anx etăţii socia e. Pas cu ade d Thomas chards.

3. te găsi te ur e cu E is Beck şi a ps ologi coge website u meuw . u ese s.net

4. Platon părarea u Socrate5 Pen u m m te despre terapia oso ei, vede cu p ecăde

eTherap ofDes rede Ma tha C. Nussba n6. Ma cus T l us Cice o,Tuscu a D sputa ons7. Platon ărarea u Socrate8 Michel de Mont gne "On Ph s ognomy ,Essays9 Vedeţi de exemplu,Th uto tici ofE e L de oh

Bargh g Gând re rapidă gândire lentă( b ica 2012)

de Da iel Ka nema Th L er E ct: Un ersta ing owGood People Tu E de P p Z mbardo şIra iona în modpre i b(Publica 20 0) de Dan Ariely. Despre uz a vo

bere vedeţcont nuare d scuţia din capitolu 6.0. ames Gross şi Kate i McRae " he Reason n assion ca

toIu 10d andbook ofSe Re ulation: Research Th o andlications

11. Ost Cog ve be av o a e apy fo e y disorde s years of o ess /sic/ordic o ofPsych t 008,p. 62



12 Ho lonet a "Treatment and prevention of depression ,Psycho og ca Sc ence n the Pub c Interest3 / 2002, pp.39-77 Unele s d sugere ză că a te fo e de terap e psd am că sau conversaţ ona ă sunt a fe de e c ente ca TCC în trat mentu tu burăr or em ţiona e Aceasta îmsugerează că ve u c ta v a re a ei terapeu ce, precuşi procesu socra c de autoex are din toate terap e conversa ona e reprez ntă un factor-cheie a v decă . Poate căd fer tele terap conversa ona e sunt ma asem ăto rdecât sugerează d sputele ama ce d ntre ele La a

u e , e e se r d că pe aceeaş daţ e socra că ş elen s căIdeea Freud că scopu terap e este să armon zeze pc p ul plăcer i cu pr nc p u re tă este pe depl n cmă cu terap a ep cu e că sau cu cea stoică Vez Doug aK rsner Freud's Sto c V sion ps hoterapeu , precum

ed Ad er ş Ca Rogers, au ut zat, a rândul or, vers

a e metode socra ce13. D ntr-o e punere a lu Ka eman, prezentată a London

Sc ool of Econom cs Vez o anscr ere pew ju esevansnet.

14 Ep ctetD scursur15 stotelEt ca n comah că

16 Zenon d n C t m, fondatorul sto c smu u , c tat de cătrD ogenes aer us e oso or

17 Pen o d scu e j l de dacă ad a socra că este versală, esen a ă ş an stor că, vez apend cele

18. Dav d Hume, T e Scept c ,Essays1 C stop er P ll ps,Socrates Caf : Fresh ofP os20 a de Botton, A Po nt ofV ew: Jus g Cult re ,BBC

e s gaz 7 anuar e 2011 tp //w bbc co.uk/news/mag zine 12136511

N e F 7



2 Pe t u terv ur ecu o g şNussb u ve W esev et

22 o Stu rt MiDespre libe ate23· Sir I a ah Berl n "Two Concepts of Liberty , Li e . Pen

p rea plu a smu d e căte s Kar Popper,vezi Socie t a

de chisă şi duşmanii ă . Ve c p tolu12 pe t u d scuţ pr v d acest co se s

eo r st t c·25· C t t u es va s, Te c g app ess t e c ss

pp ess t at are e p g our c ldre ,h im 18feb r u a ri e 20 0 8.

26 Mart Sel gma , i h A Vi io N Und n ing oHa in ss and Wel -B ng

27 espre Comte ş sce u ea poz t v smu Marer t e, vez omas xoT nven on o Al m

28 o Stuart M Despr l be a e 29 C mero a ţat de aseme ea, o u tate de s mu are

sau o ec pă de ţe egere comport e t lă ,scopu dea sfor a ş ţ comport e t ă a u c ard ler pol t c publ ce C t ţ a ocuţ u ea u a co fer ţ

Tchnolo n ertainmen and D si n}Prox ma eră aguve ăr mp de zece m ute, eom g ză pe mu meade ps ho og c eode e ză v z ea pol t că, pr e careMart Se gma a e Ka em ş Robert C a

ttp //w youtube co /watc ?v= yoso6v30 Vez Raport ONS, Măsurâ d ceea ce co tează ,7

20 : Au ex stat m mu te co bu pr v d cred ţ sre g a deoseb cea creş ă decât e m aştept t

31 Î p ce susţ mu te specte le po c de b ă v eţre deea că putem ăsura euda mo a a o alăsep e per c os de reduc o stă uda o seam ă ferc re v rt oasăNu cred că şte b roc a mâ tor de ce



o să măsoa e v r tea şise pa e biza că D d Came oprofet l " uve pos oc a ce r e u să le ctoc ai lo să încerce

3 Aris otel i a ni omahi ă33. Vez A r a Sen dea o ti e

Lu us Annaeus SenecaMoral Le ters t L i

tet ş stăp de s e

3 . ez A Wo an's BurdenTime 28 t e 2003.3 Ameri an ho ogista ded ca p o r u u un în e nu ă

(vo . 6 1 ianuarie 20 1)3 Ma n Se i manlor h: A Visi na N Unde ta ing

Ha iness and We -being.3 Vezi raportu pe 20 0 a Ins tu u de Psih at e pr

sănă atea n ă a person u m a r c d n ancheta din 2004 pr vind sănă atea n ă a persona lu

ar d n S a ele Uni e efectuată de W er Reed Ans tu e of esearch

3 . a d n r un discurs nu de o u în faţa t pelor d nKuwei pe 10 sep e rie 20 0 de ăsi ai i: h tp //dvidsne /news/ 6064/for er-pow visi s-resilienc -cpus-kuwai talks co prehensive- ess#.TtJB7 NX24.

4 . a în us AureliusMedi ii41 Sch zofrenia ofe ă o nte esantă contes a e a pre en e s o

c or că ave înto deauna pos ta ea de a ne e e ş de ane con ola ândur e Cu s ranţă sc zo e a es e o dovadă că nu sunt în o deauna s ăpân pe ândur e no s eDe fap s oi ii credeau căo en po a â de olnavi

încâ se a ă d ncolo de ele loso ei şi nu poaşi lar spunde e pen u ândur le şi acţi n e lo un exe psun oa en ca e s eră de de en ă zilele oas e to şi

u ţi schizofren i au ară a că po învăţa să adop e o

N 33



at tu ne ma etaşa ă ma raţ on ă fa e cr nţele ps hotice ş aţă de voc le pe are e aud nvăţând să le va ănu ca şte ivi ită atotpute ce ci doar ca p işte gâ duripe ca e ei sunt iberi să le asc lte sau nu. Aceast pare să eîn acord cu sugest a lui Ep ct t că avem întotdeauna (sauap oape întotdea a posib l tatea de-a alege u să reaconăm aţă de gând e şi cred nţele noas e. Vezi de exemplu w hea g-vo ces o g Ve şiSchizophrenia Co itiveT Resea h and herade Aa on Becket al pen u oabo da e cog itivă a ps hozei.US A y Leadership Man al FM6- .

Muso us Rufus � a a exerc ţ u u prac c

1 p ctetD c rs r .Acesta şi mătoa ele citate d n Musonius Ru us " nTra ng Le res and Sayings.

3. amb ichus,L e o Pythagoras

4 Citat după Greeks de HDF Kitto.5 l ta ch aţa lui LicurgVieţi paralele6 Lucius A naeus Seneca " n A ge ssays7. Epictet Disco rses.8 Edwa d G bbonThe H story o the De l ne and Fall o the

oman mp re.

9 Ja es Pennebake he Secret L e o ono ns.1 . Ve i, de exemplu Epistola SÎnt lui Pavel căt e E eseni"Lupta -vă nu cu c ea şi cu sâ gele ci cu egatele, pute ileşi dom itor î tu er c lud această lu e împot iv ţ -vă

c oşiei sp tu e a ate la pute e .11. Vezi, de exemplu, Căl găriţa, a lu Den s D d ot sauAn

Introd ction to the Principles o Morals and Legislationdee emy entham

1 Walte Mischel şi Ozlem Ayduk, "WilI owe i a Cog itiveA ective P ocessing System: The Dy amics o Delay o



G ati cati n Capit lu 5 dinHandbook o Se Reg tion,e ita e Kat een V hs şi R y BaumeistePen c relaţia d e aut c n l şi succesu în aţă ve i

et al "A gra ent f ch dh se c n l pre ctshea th wealth d p b c safe y PNASi u rie 0 ; şide asemenea V hs, Fin enauer şi Baumeis er " he Sum fFriends' a d vers Se f C n Sc res Pred ts Re a nsh pQ ali y S cial Psycholog cal and Pe s nal Sc en eseptemb ri e 2010.

14 Alber Bandura şi Daniel Cerv ne, "Se f evaluative andse f e cacy mecha isms g ve g he m vat na e ec s

f g a sys emsJo al o ersonali and Soc l PsycholoV 45(5) / 983

5. Da d Eag emIn ognito: h Secre ives o h Brain16 R y F Baumeister, Dianne ice and ark urave

ngitudinal mpr vement f Se f Regu a i n Th ughPrac ce Bu ld g Se f C ntr S enght hr gh RepeatedExercise Jo al o Social Psych lo V I 39 999

7 Ve iw q ant edse f c m18 m Ferriss, h Fo r-Ho r Body

9 Xen ph n,Me orab lia o Socrates0 Ibid

1. Ci a n u es Eva s Teaching happiness: he c asses inhappiness that are he ping r chi dren , he i es 8feb r e 008F a a pr v e d p emu f de Rudyar pl g

3 rd R bert Baden we Sco ting or B srd R bert Baden we l e s Snags and How to Mee h

5 L rd R ert Baden P we Rovering o S cess6 Ve i ht p //www defense g v/speeches/speech aspx?speechid=1494

7 Epic eDisc rs r

N



Se eca ş a a de a tru pera ele

. L c A a Se e a a Le e s S l ot S a e p a e d e Sto m Se ece ected

Essays

Ve de e emp N c ol A Chri t i ş e H FC nnec ed: The r s ng P we fO cia Ne w ks aH T h pe O Liv s.L A ae Se a O A geEssays

5 b d6 b d

7 L c A ae Se eca Co o a o to arcEssays8 L c A ae Se e a O A gerEssays.9. L ci A ae Se eca O ro d cess ys.

1 e m mu te de pre cur ul ma or i J rret de pre tăr apir t ală ve i ttp //www re i e ce rmy milR ac l tator h Se poate vedea şi u mater a video c

el vo bi d de pre cur pe web te ul mew . e evet1 teţi vedea o e are v deo a e e ime pew

jule ev e1 Ve i e eu lu t ew o d arc Aureli13 We me ţio ea ă a acţia aţă deM di aţ ei Aurel

t i terv c Fareed Z ar pe CNN eptembr e8. art a C N baumUph av ofTho ght: Th In igence

f mo i ns

Lec a de pr Ep cur � a a de a a ura cl pa

om Hodg oH o B FI id.

3 Ace t c tat ş to te cele care me ă d Ep cur u t e ad L rs an Co ct d y ngs

p v No



4 Luc s nnae s Seneca l e te 5. A WattsAl n t e he ed n6 De fapt, m n t B lede A.C. Grayling e in p ră cu leje i

tate din Lucretiu în capitolele de început.7. C tate e ucre us u t luate frum a a aducere a u

A E. Stalling ,edi a Peng Cla c .8. C teşte inte ul meu cu Greenblat pe w ule evan .net.9 Eseul lu e Botton de pre Şcoa a V e se ă eşte înId

Smash the Sy tem.10 Sc i or le lu Je er on con m i m lte declara i e e

ria i m; de exemplu î tr o cri oare că e Shor3 octomb ie 89, a c i : Ş eu unt ep cu ian. Co ddoc ele auten ce le lu Epicur (nu cele ce nt a bucon tot ceea ce Grec a ş Roma ne-au lă at raţional în

o a morală .. În le ătură cu pa nea lu Chri topher H tchen faţă de ec a m vezi, de exemplu h tp //. late.com/ar cle /new andpoli ic / ght g_word /200712/bah_han ah.html.

12. Jeremy BenthamAn Int d n he n ple f lnd e n

3. St dent l lui Bentham Jo St t M U a fo t ma uan de a a a ut ităţ şi a crez t că accent l ep c enza ile de plăcere r putea ă e comb at cu o e

a totelică, confo m că eia ele forme de p ăcere nt mî alte şi calita i m i bu e decât ltele deşi acea ta eşne rea uce a în eb rea Ma î alte în op a cui? Vezl tar m l lu M l pent u d cuţia ace te prob e eLay rd c ede că M l ar t ebu t ă e ţ nă ma apor odoxia be tham tă.

4. Laya d a a nţat o nouă p ua tate ec lară" îfe ţă ţ u ă la RSA[R e f he En u m t f

No e F f



s an a e and C ce1,pe care pute a c aa ci ht p:w thersa org e e ts udio a d-past-eve ts

011 happi ess ew Iesso s15 Maus e "Ca Seek g Happ ess Make People

U appy Paradoxica Effects of Va g Happi ess ,E ,2010

16 La Co fer ţa Co s iul i Fra co-Brita c, "Beyo d GDP2 februar e 2011

17 La eve me tu RSA me o at mai s s18 Vez C Da iel BatsoA t ui in u ,pe o exce

le tă explora e a acest sub ect19 Discuţ a a a ut loc c ocazia RSA putâ d ascultată lali ku de mai sus

20 Jo St t Be t21 U ele di e cele mai "sem cat ve exper e e pe care le

a e de oferit aţa pres p s fer ţa s â ge ea de mă

pe care o simţ m pe cop o ca să u ma pome mgrija oboseala gr j i faţă de ei) ori s feri ţa î drăgos r iL c et us e avert zează că amor l sex al mplică m ltăa x etate i us a e Dar eu le prefer ei e a oste de

etu b rată a tosu cie ţă.22 August s Deato , "T e F a ci Cris s a d t e We l-Be g

of er ca s ick ec u eO ord, 16 mai 20113 Citat di discursul i Laya d la co fer ţa Co siliul

Fra co-Brita c Beyo d GDP 2 febru e 2011Ma i a de fer cire a l i No ick, sau "ma a exper e ţ ădupă c m a m t o el este me ţ o ată î cartea i di1974 A a chy a e nd U piade i ea sese pome ităa ter o î literat ra de scie ce ct o , prec mi u

u uăde A d s H x ey, A r i Dre E ct c?de P l p D ck sau er de Woody e



6 erac it �i a a c templa e c s ce

1 . ute asculta inte ul meu Mitche pew lesev ns netsp endid l seria ui aga Cosm s: e o ge

pe care pute pe You u e.

3 re uie să spun că nte ret rea oso ei lui eraclitcarem av sat-o ap e ş că u cărturari cred că erac t

era m lt mai pesim st ceea ce priveşte capacitatea m ăde a cunoaşte ogosu .

pictet cu u u .5 ierre Hadot hi sophy W y ofL

6 Marcus A e iusMedit ţ i7 tephe Hawki g şi Leo ard M odinow he G t es .Une e citate din Q&A cu awking di he Gua d

5m8 Vezi homas Hux e the ypothesis th t A ima s A e

utom t d its isto y;Anthon R Cashmore The

Luc et a we ve: Th Bio c B sis of um Beh viou the C imi ]u ce ystemFrancis Crick The A to shi g

oth s9 entru o exp icaţie ncţ ona istă a co ş ţei um e ezi

Hi ar u mMi M hi s; şi Ro F Baumeister .J Masicampo ş Kath ee Vohso Co sc ou Thoughts C u e

Beh v ou .Vez ş crit ca ncţ on ism lu en ţată de că eRoger enrose The Empe o 's New Mi d: Co ce i gCompu Mi d th L ws ofPhysicsRoger enrose The mpe o s New Mi d Co ce i gCompute s Mi ds d th L ws of hys cs

1 Vez ar colu u tephe Ja Go ld " he pa d els o

Marco d the glossi aradigm şi dez aterea sa extinsă pri d co ş ţa cu nc o is te en i ker.

1 Vezi ce e ra conc uzie a cărţii ui Daw nsTh sh Ge .untem constr ţi ca maş n e gene or şi c ltu lizaţ ca

I 5



a a m m lo , da oi a m pu a d a po va c a o o oş i Num i p Păm

ăscu a mpo iva a i plica o o goiş " g a ul ui Daw s di 006 p u Discov y Sci cThBig Q es ion.

13 sup d c i p obl m a co ş i, v zi Da idThe Con c ou MinÎ c a c p iv ş div s l o ico ş i adop a d că Wi iam Jam s, v zi W E

Wi i m Jam s' Th o y o i d ,Jou al ofthe H tory ofPh lo ophy28 4) pp 571-593 V zi şi Thomas Nag l

Pa psychism"Mortal Que tion jGa S awso , h

S lf",Jou l ofCon c ou n S ud e4 (5/6), pp. 405-428;f d o h Whi adProce and Real t : An E ay n

Co molo D sp p i cipiul a opic, v zi s ul lui B aCa şi a i s Th h opic P i cipl aS uc u of h Physica Wo ld

14 zi S ph wmyAn a , R ght an Rea on n P u rch

and Mode th c5. Asup a ch s ii d c s oacă a ima , v z faluc a a Li d Sha d la iv si y of S ll

z a ul s găs ş ici h p //blogs sci i cacom/gu b g/ 011/05/17/so you- hi k-you k ow-wa ima s play/.

16 6 Ca l SagaCo o A Per nal Voya e7 ta ra ş a a mem ă ş nca ta e

Epic ,Di cursu2 ucius a us S ca O B s"a. Plu ch, Co d ss o i dMo al a

4 Jus us LipsiusSecond Book o on ta c5. Pu i v d a u di ac s a ua losow

ul s va s6 . B a d Russ llA H to ofWe t Ph lo oph



arputea să e o problemă medica ă sau de sănătate minta ăideru de program recomandă imediat ca individu să con

su te imediat un med c sau un ps a profes on st5 Vez Da d A Cl rk A ron BeckT e Anx e and W r

W rkb k: T e ti e e a i u a ut n"Dezvoltareau e a « nterogat ve» sau scep ce aţă de g ndu tău

x os n . este e ement-c e eerap a cogn t vă6. Doc mentaru se n me teyage au ay de nou ea g u

u a fost prezentat laP ce n n pe ma 20047. s ca lu on Ronson pr ind zul a zul de ps

e este un t exemplu a acest gen m r g os descep c sm. ez de exemplu ca tea sa,T e P c at Te tA T r ug t e Madne u t

8 za et Lo us Kat er ne KetchamT e Myt r R e edMem : a e Mem Ye a A egati n f exua Abu e.

D oge e � h e

Acest c tat i toate c te mai urmează iogene i a cin c din l mea an că sunt ex ase din iogenes Lae tiosV e i e . u es ans e t lis A Mode ogenesPr ectMagazine, august 007

ttp //w .peo ple com/peo e/arch ve/art cle/0 20 59903 00 html

4 ez conferinţa T D a l ackson: http:// out e com/tc ?v=NZsp_ d= Xk.

5 Be rd Mande le,T e ab e oft e ee : Pr vate VicePu ic en ts.

6 p ctetD c7 ez ove o Pr mit v m a Re d de in Ant ui8. Char es ckensa Rudge: A Ta e ft e Ri t fEig



9 James C os a vo b t desp e adm aţ a sa faţ de D o ennt - n d s s ţ n t a He en Ame an Ba

Asso a on 20 010 No Testament, 1Cor en 4 1311 Ep tet v e de a Vo ta re, tatMa r e W am anston,

T e Noble Sa age: Jean-Jacques Rousseau, 17 4-1761 . Jean-Ja q es Ro sseaD ourse on nequa i .13 en y Da d T orea Walden o L n t e Woods

Vez de exemplT e So ety ofSpecta lde G y De o ds1 . S sanne E za et S awyer,Radi al s reet t ea re and the

Yi e lega y Ape o a e history oft e Yo th nt a onalPar 1967 1968

16. De ek WallEa h F st! a t e i Roads Mo e ent Rad alEn iron ntalism and Compara i e Soc a Mo ements

17 Adam C t s e Cen of e ep sod l3 "T ere s aPol ceman ns de O Heads He M st Be Des oyed

1 ntec prov ne, reşte, d nM zera ilii, m s ca desprerevo ta st denţ or p z en d n 1832

19 W ll am Wo dswo t e Prel de(ve s ead 180 )

10. P a on �i a a dre ă

1 tp .meet p com p aton sm mem ers 6 106 22 Vez re omand e de s p ment e pen a est ap

to pen ma m lte s se pr v nd şaman sm l3 Vez Histo ofGreek Phi sophy de W K G t e vo

"T eF Cen Enl tenment4 Despre as ens ea so ş lor, ez Er Have o k,The beral

Temper in Greek Politics5 Teor a platon ta an a ps este exp ca

R l caPen teo a Pa l Ma Lean despre cre e l tta ve a tea saThe Tri ne Brain in E oluti n: Ro e in

Pa eo erebral F nctio



6 Vezi Alasda r C MacInty eThe Un on o A on pt alAna s s.În v iu ea ui P aton onştien nu era purmali şi pr mitiv, aşa um redea igmund Freud Platonso o ea că uneori sine e nost div ne te me aje prininconş ient pe ca ea visului, aşa a sugerat m târziu CarJung siho ogia ju giană datorează mu t oso ei e e

ndeosebi lui laton şi ar teresa t de ăcut o s eză a sacu terapia cogni vă, căreia lipseşte o teorie despre sem -

ca a sau rolul v selor7 Ide e şi citate ed aces paragraf prov d Republica8 atonR bl ca " în su e u ui div d există o pa te

mai bu ă şi u a mai rea. A ci câ d pa tea na mai bu ăeste stăpâ ă pe cea rea, e ceea ce se nţelege pr «stăpâ pesine» Dar a ci câ d u are a re ei creşteri sau a unui răua a elemen u m bu , care este mai anem c este cop eşit de masa elemen u ui mai rău [un s se n meş e] sc avuls elui său, nediscip inat

9. laton discută e ma f mos iubirea şi ascensiunea su etu-ui înP edr s ympos nşiP edo

1 arabo a peş er ested R bl ca11 Vezi de exemplu, dispreţu ui Ca icles faţă de oso n

or asde a on

1Cita u este din r oarea a şapteade care sava nu suntsiguri dacă i se poate a ibui lui la on

13 Acest citat şi cele care urmează prov d R bl a.Vezi, de exemp u,Phaedo de aton "Nu vreau să spun cădescr erea [vieţi de apoi] pe care am prezen a o es e pedep in adevăra ă u om rezonab cu greu ar susţi e aşa

ceva. Dar eu spu că în măsura n care se dovedeşte că su e este nemur tor, el poate îndrăz ă creadă a nu nepotri-vi sau nedemn să creadă că ceva de acest gen es eadevărat



5 Vezi î deosebi s Karl o er a ea e ă aă

6. Rapo tu i dependent o end as a z r o d ce edouă şco i este ac esi il on ine htt //w .ii ep.co /Repo tj epo t.h

7 D e to u o i de ă eţi î perioada câ d au avut o a eab , Ni ho as De enham, ca e odată e esu ne e,a ă u va ga două c ase nt egid ' op o sp e

az u de înot a eve ecent a SES e u a ţine o onfţă avâ d a temă "L ea C ea şi Diavo u .

Plu rh �i a a eroismului1 . Experimente e or g na e Bo o do s nt descrise în a o u

d n196 a Bandura şi Ross, "Tr sm s s on of aggessioth ough imitatio of agg essive models , înJo r al oA o al a d o al Psy holo ,n 63 p 575 582

2 P uta h, "On Mo a VirtueMoral a3 Pluta ch, " he duc ion o Ch dren ,Mora ( ate atea

u luta h a acestui eseu este d sp at de mu sava ţi ns t un expe t, d suge ez că în pr ând este în s e ueseu oa te te esa t şi, n doi ea r d, că esteÎ aco d cuteoria educaţion ă a ui utarh şi c accen l pus de el pe

o ţa emu a ei şi a de inde aşa c su t ex r a e Vieţi şi n ese ecum " n Mo a Vi tue )

4 I d5 ° sursă v oroasă pe mpac u econom c, soc a ş emoţ

ona al taţilo a senţi este site- US Nat ona a h rhoodit at ve, http // atherhood.o g de u d au o ex ase

u măto e e date sta s i e: on o m US Ce s s Bu ea d2 02 există o p oba itate de cinci or ma m e ca a e cop id am e psite de taţ să ă as ă su m ta de să ă°a chetă d 2 2a Depa tamen u ui de us ţ e a o stat t că

No e R! ţ



39%d e de nu au c esc t n fam l mon pa entale susute de m e necăsător te Es e cu120%ma pro a ca

ace cop cresc n fam l monoparentale să sufere o formăoarecare de a uz, conform unu rapo t d199 em de UDepa ent of Health and H man e v ces Este, de asemenea, de două or a pro ab l ca m nor ă ă tată să abandoneze şcoala, con orm unu raport d n1993em s de Depa ent o Health and H man e v ces Asta nu nsenă o cr că la adresa m elor, ecvent pă ăs te de n şte ta

responsa , ş n vreau să n g fapt că n n meroasecazur t ner sunt crescu excep onal de b ne de cătr

m e s ng e6 Acest c tat ş următoarele sunt ex ase d nLives o he Noble

G eeks a d Ro ans o Para el ivesde Plutarh7 N cco Mac avel ,P i ipele8. Inte v d New S a es an apr e 20 .9 Mart n G bert,on inue to Pest Nag a d Bite hu hil

War eade hip0 P utarch, "On the Fo une of the V tue of Alexander the

Great ,Moral1 . Poate că exemplul clas c de nesă u n ă spectaculoasă a unu

ero a Imper Br tan c este Char es George Gordon,s pran m t n d verse fe ur , drept "Ch nese Gordon

"Gordon of ha to m ş "Gordon Pasha Gordon a exempl cat c a ul ş s ăb c ea pen ha e fante ste a ero uengle d n epoca mper a ăZ m ardo descr e tanford Pr son Exper ment nThe Lu eE t: U de sta dingH wGood eople Tu Evil.Pute ascta un nte u c Z mbardo despre acest exper ment ş despreno să e oi aginati oje tpe webs te meVe w hero c mag a on orgPen exemp de rev ta are a stor e pl tar ene, vecartea l John McCa ra te Des iny spi ing Sto ies



ve y You g e so hould Know a d ve y Adu houlde e e a e de cr e tă a de a a e pr n por r

to ce

A sto el �i a a mplini i

Acea tă idee e te m redată în re atarea i Pa ck e ghFe or a voia i ă din tinereţe prin E ropaA Ti e of

D ferenţa din e t i t pelerin mi p odatăcineva e te că t i t e m ă pr n o econom e de ppe când pele in e m că printr o economie de dar n ac

en că ătoria l i eigh e o a fo tpe er a laicPl tarch "On the ortune of the Virt e of Alexander theGreat Mo a

3 Vezi edge org 5 ma tie 20 htt ://edge.org/3 d_c lt e/l roin/l roin J d x.htl

4 Vezi Ryan ta i Deci " iv ng We A Se f Dete inaheory Per pective on E da mo aJou al o appinessud es, 9/2008 pp 39- 7° eoria a todete ării e a

borată de că e Deci i R an a in enţat p te c de a emenea do ă căr i recente:D ve: Ce a u e o iv azadev ra P blica 20 ) de Danie Pink ie Co

v ody The ow r fO ga ising Wi hou Organisa idelark S rky.

5. Robert ozickA archy a e a d U op6 Sir ai h Be i o Conc s of i e7 Aici mă gânde c mai a e la operele l i Michel o ca lt de

e de nota că în i Fouca t -a îndepărtat în ce ed ăde o ana iză n e cheană a p te g ve entale i -a

orientat pre o cercetare a g ve ării inel în et cile elet ce vezi cră i târzi prec mCa he e(vol m 3din a a f ex li Ceea ce e n a av t t mp ăcerceteze d n păcate a o t dacă a c m o a t el de etic

5



poa o p ac că comun tară sau ch aru .l po t că mad rabă d cât d m s d v dual

8 V er V r d Al sda r Mac yr şT e C o g o heer a M d Al an Bloom ma pu n c d b ă dar nu

ma puţ t santă pu ct d d s or c9. V d x mp u Martha C Nussba " stot l a Soc a

D moc acy beral s a h Good;ş M cha Sand l,J s ice: What' he R ght Th g to Do?

10 cha d R v s ş J n L xmondB g Charac er(D mospamphl tMa y dd l "Can Ed M band d a an dot to h po

cs off ar and loath n Te egra h10 anuar 012 V conf ţa l ha s S a o d Th B ntha t s v

h r s o ans p canalu m u d p YouTub hyoutub .comjwatch?v= mU9voPPA k.

13 Ma n S l man ş Ch stoph P t son au susţ nut cps ho o a po v s "şnţa soc ală ch val ntă cu cav tuţ . V z ca t a loCharacter tre gh s a d V r e AHa book a Class ca oJu s Evans "T ach n happ n ss: th class s n happ sstha a h p ou ch d nThe T 8 b uar 008.

1 . V uc a a lu Ma n S manthe c Ha ness a dlo r h: V s o a U dersta d g o Ha ess a d

Well-Be g16. V c vânta a u p d nţ ală d 1 8 că Am r

Psycho o cal Assoc at on: h tp:// ppc sas. p nn. du/apar p98.h

17. Tony Hs hC să l rezir cire (P bl ca, 0 1).1 Ma n S manlo r :A V o a U ers g of

Ha ss an Well Be g19 h // onfo .o a m

wo d I ad s



2 htt c sas enn edu/faqs h2 Mar n S gma ,u V U der t d f

H pp e d e l Be2 Ma t Se gmaLe d p .23 ezi Countdown cu Keith O bermann MSNBC 6 ianuari

20 1 h :// yout be com/watch v GN PX rUAhtt ://www we ingtonco ege org.uk/news archive/archiv /ha iness-schoo Iaunches- - oint we e ng

ogr e for a2 . A susţinut această idee n -o ex unere a A 6 iu ie 2011.

htt :// thersa o g/events/aud o-and as events/2011/our sh26 Jean Va ierBec Hu .

Ceremonia de ab ol re:Socrate de pre a a plecă i din lume

1. P atonPh ed2. Lucius Annaeus Seneca "On the Shor ess of Li e3 Marcus A re i sMed t ţ4. Adam Smith Le ter t lli S

Disc rs a confer nţa He for Hos ices din 010 e i şi ametu Demos sc s n co a ora e cu Jake Gar , Dying for

Cha ge6. Lucius Annaeus Seneca,M r l Le ter t Luci7 Pub ius Co e ius Tacitus,A8 Marcus A re sMed t ţ9 A exander Mu ray,Suic de i the M ddle A e The Cu se

Se Murd10 ° exce e este oso ateu A J Aye , remarca de ca d d

egăt ă cu ex erienţa a ată a g a ţa d t e viaţă şmoa t

N pent . a



Ap nd c :Est S c at p r pt m st n c a c p v şt a n a

mană?

D o exp ere a l Kahneman la Vez o a s r e

pe webs e l meu, j lesevans. eAp nd cTrad a s cra că ş trad l s c n n cc d ntal

Br o Cayoun, d ne n egra ed BT Pri c p e anPrac ice

. Parabola u I sus despre ons u or î ţe ep ş e nebgăseş e î Ma e /:27ş î Lu a 6 46 9

Ap nd cS crat ş onysos

Ideea ad ţ e d o s a e es e s u a ă în eo a lu s I

Berl pr v d d a a o a s ă sau am s ă gâ drea o den a ă, aşa o exp e în ese l său "The Magus ofhe Nor h

Me o a î F edr h N e zs he,T B r h ofTragedy O of heSpiri of ic

3 P a on,Phae

3 A



ectu suplimentare

Apelu de dimineaţăS rate şi a a de a osofa stradă

Pu e ăs l ca ur S cra es Ca pe h p //s c a esca e mee u

Ph s phy n ubs la h p //w ph s phy npubs k

The L nd Ph s phy Cl b, la h p://w l nd nph l s phyc bc

Ş The Sch f L fe la h p // w hesch l fe c m

În le ă ă cu S cra e s se e p are sunDia g ilel P a n Memo abiliade Xen ph . Ambe e sun d sp n b e ra n

ad cer e l Benja J we respec v dwa d ByssheObunăs să secundară despre S cra e es e cap l l desp e S cra edH to o G eek Phi sophyde W K.C G hr e D ă a reab e crecen e sunThe Hemlock C p Socratesde Be any hes Soc sA Man or O Tim e Pau J s n.

Pen cr ca ra na s l s cra c, ezThe Bi th o agedy omthe Spi it o M si de r edr ch N e zscheEthics nd the imits oPhilosophy de Be ard W ll ams; d n perspec ă ps h lGândi e apid gândi e lent(Publ ca, 01 )de D el Ka neman

he A tomat ci o E e yday L ede h Bar h R ber Wyer

L u su



P ntru o cr c s ho og c a teor e cogn ve a emoDe ca te o o n Rea n and the H an B a ne Anton o

a as o ş entru o re c oso c vezUph aval f ho ght hIn ll gence of o n Ma ha C. Nussba m

Pe u o n o ucere TCC c r exce ente sA G ide toRat onal v nge Alber E s;Depre w Cau e a d rea ent şAnxie Di order a d Phobia A Co i e Per pecti ee Aaron Beck;ş F el ng G od he Ne Mood h oe Dav Bu s Ex s n eroase c r ş cursur e TCC scr se en u ezvo ta e ersonatra area anum or u bur r emoţ onale s ec ce, nc us v cur

au o care m - ost ş m e e a utorO erco ing Social AnxietStep- - tep e r Thomas ch r s.

De re r c n e oso ce a e TCC cea ma b ca e e teheilo oph of CCe Don obertson Ma genera , tre c r excen e es re oso a ant c ş tera e s ntPhilo oph a a Wa of e

e P e re Ra o he he ap of De re heo and Pract ce inHel n t c th ce Ma tha C Nussba ; şCon ola n ofPhilo oph

e A a e Bo onPhilo oph he ape ao co ec e e eseur acaem ce e t C a e Car s e ş Jonathan aner es e e a

nea oarte b Des re m şca ea e c ns ere oso c recomaPlato Not P ozac e ou Mar no ,Wi e he ap e m LeBon şPhilo o hical Co n el ng h o a d Prac icee Peter aabe Penma mu e es e m şca ea Socra es Ca , coc a e Ca A Fre h

a e of hilo oph de Ch i tophe Phi ip

Cele ma cunos ute c r es e s holog a z t v sl ur h; Ana Ne nder ta ng ofH neş Happine a d Well-Being

e Mar n Se gman; şhe Happ ne H poth i indi g Mod

th in Anc ent i do e Jonathan Ra Pent u o b cr t closo c a s ho og e oz ve, vezWell-Be ng e Mark Ve on şeseul Who Is he Ra y Warr or? Ph loso hy Poses Ques ons oPsycho ogy" e Martha C Nussbaum, ca e es e acces b on ne Ve

3



ş r co u d n a u stjan Kr stj ns on d nRe e of raly h o s c o og a ne s and V roub so e Conce tua Is ues În c ea c pri eşte sura

bune eţu r ost ajutat de act v tatea Funda a No Econdeoseb de raportu o d n u an We - e ng a d Prio es

for Econo c Po cy Makers ş deThe app n Man e tde N cMarks În leg t r cu d feritele oda t ţ de de e a bune -v eţu rş mport nţa re ecţ e mor e ş eger ezThe [dea ofJ ce deA artya Sen. Inte esu eu faţ de po t c e de bu - eţ re a fosst t a ntâ de un pam et De os d n 9 nt t latThe oodL e,pe care pu e desc rca de a c t p //w .demos co uk/pucat ons/good fe Ve ş dou cr t c fervente ale po t cbun v eţu reThe T erapeutic tate u t n o er ent at

e tu ndde JamesL Nol n Jr şT e Dan ou R e ofT rapeu cduca ode Kat r n Ecclestone Pen u u t ele e o u în po i c

de bun -v eţu re ez blogu meu

Sesiunea e imineaţă: Răzb inidi uţii

Puteţ s g s ţ ş al sto c s înscrieţ penu e de ş iunar ş c ar s p ţ educaţ e sto c pe adresaw newstoa com.

st sto c de e ma lu este ttp://groups. a oo.com/groupsto c /.

Ex st un grup sto c cons de a pe Facebook Merit s v zttp //www wku edu/ - an garrett/stoa

http //www t esto c fe o g

ttp //www b l o org/sto c s /Pute v z ona o exp ere v deo a l T omas arrett prec ş un led n e expuner l ele despre sto c s ş rsi i text comp ete l



nte ur lor cu mul din e oame inte e aaceast ses ela lesevans net

oate textele orig ale ale sto cismulu s nt acces b le gratu t o lDis u su ide Ep ctet şMedita i e Marcus Aurel us, ambele a use

e c tre George Long;Essays an Mo al Letters to Lu iuse Senecaa use e c e Jo n W Basore; şLe tures Musonius Ru s a use e c tre ora E LuO alt s rs mportant pen u începutu i esto c smu esteLi es of t e minent P ilosop ers e DiogenesLae tius acces b l o ine în aducerea lui D Yonge

B ele explor r aca emice ale sto c smul ncludT e HellenistP ilos rs e Long ş Da Sedle ;Proble in Sto m şi StoiStu ies e A A Long;Sto ism and E o o e Margaret Grave ;

mot n and ea e ofMin e Ric ar Sorab i;T n r C del TMeditations of Mar us u eli s e P erre Hadot; şiT e Cambr dgeCompanio to t e Stoi se tat e Brad In oo Pent o î cercare

e construcţie a unui stoic sm mo e c t iN Stoi ism eLa rence Bec er Pent u o ntroducere ma acces bil în stoc sm încercaStoi ism e Jo n Sellars, Gu de to t e Good L e: T en ent rt ofSto ]oy e W lliam B I ne;p tetus: Sto an

So ati Gu de to L e e Long; şe t ing Has o Hand s:T e Stoi s Gu de to t fLi ingde Ronald Pies

Despre c ltura spa tan am c t cu pl cere cartea l Pa l artledgeeSpa The World oft e Wa or Heroes of n ient Gree epre

cum şi scr eri e lui Plutar espre Spa ta Puteţ a mai m lte espre u lizarea stoicism l e c e s Brennan în US Fire Se ce

n cartea l T Co bat Posit on e ng Fir g ter Readi ss.

3 F v Lec u p n a



unch: Bufe o o c

Le a de prânz Epicur şi a a de a sa ura c ipa

Vă pu e a ă ra şcăr pen er c re ba ă pew ac n rapp ness r ; şi pe www.de er n app ness c

Grup i e epicur ene de în runire se ăsesc a p //epic reansee upc

Resurse u e pen a ă ace amici epicur en se ăsesc aepicurus ne şiw .epic s

Webs e u cade iei Id er es e id er c k acade y

ar websi e Sc i e es e. esch e.c m.

Prin ipal Do rinesa e i pic r, raduse de R ber Drew Hicks,su accesib e e La e a m e aduceri în versur şi pr

a e perei Lucre usOn t e Nature o ThingsşiOdes de Hor tius.În exp r e acade ice a e epic rian sm , i au s de a uT e He ni ic Phi s rs de David Sed ey şi A. L n ;T e Therapyo Desire: Theory an Pra ti e in He lenis i Ethide Mar a C.Nussbau ; The Cambridge Compan n to Epi u edi a ă de a esWarren; şi, în e ă ră cu Lucre us we e: How t e Wor d ecame

Mod de S ephen Greenb a . Pen ab rdare ma c n emp ra-nă a epic rian sm , încercaHow to e Freede T m H d s n

o so tio o Phi sophy de A de B n şi eresan a şi emoi nan a is rie a Ha i Care re a a ă îl ness: The Cry o the

Flesh Pu e i ci in er uri e me e cu S ephen Greenb a , TH d s n şi Ha i Care pe websi e meu

În ceea ce pr eş e ş a er c ci es e răs ă ao m ţme de er eS umbling on Ha i ess de Dan e G ber es e ar ein eresan ă; a e şiT e Ha iness Hypot esis de ona a Ha d .

Lec u i suplim ntar



Ha iness esso sf ma e Scie e d ichard a rd es e foa ein uen ă şi pen ru car ea care l a inspira cel ai ul ci ţiAnIn roduc ion o he Principles of Morals and Legisla ionde Jere yBen ha en o prezen e sclipi o e a is or ei o ses or noas elega e de fer c re, ci ţHa iness: A His o de Derr n M McMaho

P ma sesiune e up amiazis d i sc p d

6 He a it �i a a onte pla ei os i eu e iona o înregis are deo a n erviului eu cu Edgar Mi che l

pe w ulesevans ne şi a a ai u e despre s i u e of NoeSciences law noe ic org Pen a e rela ări a e exper enţelor dspaţ u a e as onauţ lor ci iThe O ervie E c Space E lora ion

and Hu n E olu onde Frank Wh e sau v zionaţi fru osu docu

en In Shadow of Moon.

u eţi găsi oa e ag en ele păs a e opera lui Heracli On Na urepe s e ul n u a adecvaw herac i us ag en s co Pen u s udiu acade c a oso or presocra ici, reco andHis o of GreekPhi osophyde W. K C Gu hr e voIThe Pre Socra Tradi n ThePre Socra ic Philosophersde irk, Raven şi Scho e d şiEar GreekScie e: Tha es o Aris o lede G E R Lloyd Pe o pre en are aiaccesi lă, reco a d ser a ulTV Cosmos: A Personal V<agede CSaga , episodu a şap e ea refer ndu se a presocra ci Pen ru para

e e în e oso a ui Herac i şi zica cua ică, ve iT Tao ofPhysicsde Fri of Capra.

Pen ru vederea de sus, su Înda ora lucrări lui Pierre HadoPhilos hy a Way of şi de ase e ea, căr T Philosophy ofC T de Dona d o er son Pu eţi v iona pe we si e u eu u



terviu cu o ald despre vederea de sus Pe o celebră explorarea ideei de co ş ă cosmică ciCosmic Conscious ss: A t dy inthe E o ution o the HumanM ndde Richard au ce Bucke

udi e ce atea ă co ş a repre tă astă i u dome iu ime

care eu u su t e per , dar g upu meu oso c a apreciat fo e muCon e sat ns on Consciousnessde Susa B ackmore care cludei terviuri cu mul i di tre gâ ditor i de f u te di dome iuTheMyste o Consciousnessde Joh earle este, de aseme ea o vesga ie pe etra tă a dome iului Pe t u două di e gu i e dpr m pla î aces dome u e iConsciousness E i d de Da ie

De e şi, d -o perspec vă diferită,The Conscious Mind: n ea cho a Fundamental Theo de av d Cha mers e u o dispută a ca ăî e Stephe Haw g şi Roger e ose, ve i sch mbu lor de idei îlucrarea Pe roseThe La ge the ma l and the Human Min .

7 tagora � a a memoră ş ca ta e

E istă câte a por aluri de căutare a g up or pitagor cie e pe carele puteţi găsi aici h tp //pythagorea s meetup com/

Pe u o abordare mode ă î u cât a cult că a p tagoreismulu , vercaţi difer tele grupu i d toată lumea dedicate î văţă or G

G djie

Pe u o colec e de ta ua e cu m me oso ce, ve website u meuPuteţi găsi toate biogra ile şi agme tele Pitagora pe h tp://completepythagoras et

Eu am folositThe Pythago ean ou ebook and Lib a yeditată deKe e h Sylva Gu hr eO bu ă e plorare academică a omu a

mi u şi a mişc i oso ce este lucrarea l Ch stoph Riedweg şiSteve Re dal ,Pythago as H L e, Te hing a n uen e Î ceea cepriveşte maximele şi teh ci e de memorare,su t î datorat ucrăl ierre Hadot,Philosophy as a Way o L e. Î egă ă cu teo i le lui

ec r upl e re 363



e C esp e s ges e m a s e hi s ph TB e Don l Robe son S n sute e disponibi e pe tem

ţiei în hi e o hii i hi o ţi un d nt e ee în mo m gi n bibl ote o st Pent o iti

Se etul iSmi rD e B b E e ei h în St ele Un tese n me teBr gh -Sid d H w P si v Thinking is Und rminingAm ric )Vi e mes Bon Sto k le el t t e st pote em bi înTh ugh s fa Phi s phic Figh r i

8 Scep c ă ndo e

Puteţi izion un m te l vi eo pe e l ut u o z me e l he Am z ng Mee g pe website ul meu

s nume o se webs te i e int t în leg u s ep ii isi he J mes R n i E u tion Foun tion: n i o gj iMi h e She me 's w skepti om

Po stu ile s epti e n lu : he kepti s G e to the Univew w heskepti sg i e o gjSkeptoi : w skeptoi o g

Skepti i y skep li y om

he Po De usion w po elusion o

E st e g up i s epti e în to t ume : http://skepti s mee uo /

Pute g si s epti i in Pub Mo ement n M e B it e i i:skepti o g jpub i m i e ist lţi s epti i nteg ţi mi i

n Aust i , Nou Zee n St tele Unite i, neîn oieln ppărţi.

u li f y ni m e Se tus Emp i us este sponibil onl ne, iLiv s e Diogenes L e ius esp e e e lu P ho i e

O bun int o u e e emi în s epti ismul nti este

I Fl va Lecu supi m ntr



mbrid mp n n t An i nt Sc pt cismed tată de icha d BettM au ost e a utor, ca de ob ce cartea lui Dav d Sedley ş AT ni tic P i p r ,şi T T r py D ir : T ndPr ctic in ni tic Et icde Martha C Nussbaum O sc tă şi vierelata e a lu oso ce scept ce este eseul l Dav d Hume "Scept c O carte interesantă care ace legăt a tre scept cisma t c ş cel mode esteD bt A t de Je n er chae Hecht

r e c e mo e e excele te de pre scepticism se numă ăTD m n n d W r : Sci nc d in t D rkde C rI SagaT B ck S n T Imp ct t ig Impr b bde Nas mN cho as Ta ebGâ dir r pi , gândir l ntă (Pub ca,0 )de Da eKahnema ; ş W B i Sci nc . Sk t ci m d t S rc G de M chael She er M a plăcut, de asemeneaT G d n tT P yc S , D $tiny nd t M ning Lde JesseBer ng Pentru o abordare cept că a dezvo tă persona e

S c nd T ink Litt ng L tde chard W sema

Despre We er Erh rd erha d se a s a ning ş La dm rk Fovede W Er rd T Tr n t n M n t ding tde W ll am Warren Bartley; eseul lu Tom Wo fe "The «MeGe erat on and the Th rd Great A aken ng ; S c r gdeCharles T y or ş n atu document r a Adam C tC nt ry t S

Ses unea e seară P ca

D ogene � n h e

Nu pot sp e dacă m şcarea Occupy va ma c rs de des ăşur reat c când veţi c ti ca tea (nu au ocupat ncă ş Casa A bă?) puteţi rmăr sau lua par e a ea urmăr nd acestek



w w ccu w st. g

w w ccu x c

w w eetu .c m/ ccu yt gethe /

i e u mi carea de a ca e a t t t : adbuste s gEx st d ase e ea ma u te ta i de c tact e u ga histed t at a: htt :// chy. eetu c m/

Ca eg ti i e u c a ta : htt ://c a s

Radi ' I O Ti e a e a bu de bate e des e ci sm

tt ://w w bbc c .u / gres/ 9jsPute i edea ele d tre f t g i e me e de a Occu Lwebsite ul meu

Ci ic i au t mai u t decât au sc s Cea m bu e at se g se teLiv s h hi s ph rsde Di ge es Lae tius

ca e este dis ibi i e î t aduc ea u C Y guc e aca em ce des e c ci mi-au cutm d de sebitThCyni s Th Cyni M v n in An iqui y and i s L ga yde R B achtB a ha i Ma e-Odi e G u et-Ca e irimi ivism and R a dId as in An i yde L ej y a Pe t u elata e a e u iei ci ismu u î e ca I um smu ui c ti iTh Cyni En igh nm n

D g n in h Sal nde L u sa Shea es e a arh - miti sme ca m der ec ma dAgains Ci i i a i n R ading andR i nse tat de h Ze a ;D rk M un ain l ele u u id i, e tat de Pau K gs t i ug d H e; dac chi mil ta gam de e ick e se

Î eg tu cu b uiaju cu tu a arhist, citi iCul ur J m: H R v r Am ri a's Sui idal C nsum Bing- a dWhy W us deK e Las ; eg tu cu s a s tua st c iR v u i n v day L e Ra ul a eigem i e e l a i ue

3



si aţ onismulu asupra cult r p ,ips ick Trac s A cr is h Tw n i h n ude Gre ! M rcus I r pen u o scl p toa e

abord re de cţ une a s aţ onismul anarho-pr m st c t (savedeţ lmul) igh ub l Chuck P ahn uk. Despre l pta cu

uşinea vezi n r Y ur An i B r i n r s udeA ber Ell s Ne Anse spune povestea p s c e s e din deŢ r G or D p un iv ars in h W sh i s

o şi e ţS t publicate mai mu te ed aleDia guri rlu Platon Eu c tatmai es t aducer le d n seco u XVIII-lea ale u Benj n

Jowet care sunt d spon b e gra u t onl ne. Nu ducem l psă de cacadem ce consac ate lui Platon. Pe tr acest capitol mi-au fost deajutor A is Gr k Phi s phde W K CGut e; P a P i iPhi s ph de Malco m Scho e dP a nic Univ rsde G ego yVlastos şP a a h r urag an in ss a h Imp rs naG dde Ange a Hobbs Pentr o cr t că de a dreptu d râmătoare a

autor t r smulu platonic ci opera lu s Ka l opperS ci a ad chisă şi duşmanii i; r pent u o epl că ş o apă are c p tolul"Plato d n cartea Leo Straussis r P i ic Phi s phPen u readeră mo e e şi popu a e la Platon c P a P dc sTh Anci n s' Guid M d ivingde Mark Ve on; ş P a nPr zac App ing E a Wisd m Ev r da Pr b msde Lou

Mar noInte etu conţ e o mu ţ me de m te e exce ente despre P aton

clus v ma mu te a ze cadem ce e ope e sa e pe ww phsophyb tes com/p ato; YouTube conţ ne mater a e v deo de M esBu yeat eo S auss A an B oom şi ţ orb d despre la on; puteţ găs portalul A ex der's e an l on s s c : http://wmee p com/platonism/

Ex stă mu te mater e e ce en e desp e neop on sm pe we s teIn e on oc e y for Neop ton c d es nc s d

, 36



P ot n, amas ius ş a i, pe:h p: sn usj şi a i o listăyahoo neop atoni ă de mai u : http: groups y oo om groupneop atonism

Neop aton ieni îmi spun ă e p a în mod deoseb t omentar u

E R Dodds a de le u Pro usThe Elemen s ofTheol a şiu ra ea er e Hadotlo inus, r he S mpl y ofV s onDespre

şama ism am îndrăgit depăş ta dar în ă fas inanta a te a M ea Eliade,Arch c Techn ues ofEcs yşi Sh m n smde P e sVitebsky. Despre şamanism în tu a grea ă, vezThe Greeks and

he a on lde E R Dodds ndeosebi ap to n TheShamans a d the Or g ns of ur tanism"

În egătu ă u S hoo of E onomi S ien e vezThe ow W h nLeon MacLaren: A Memo r ofh s L e and Workde Dor e To e şnS rch ofTru h: The S o of he School ofEconom c Sc ede Br aHodgk son en o re ata e mai puţ n ami a ă, veziThe School of

Econom c Sc en e: The Secre Culde eter o am ş ew gO ectu ă teresantă este roman r de ă e f stă e evă deSt James, C a a Sa ama tu atSh me on You

l ta h a a e o sm l

Parallel Li esde uta h este d sp n b lă gratuit onl e în ma mu tadu eri. Eu am fo osit deoseb ersiunea u Be ado e err

d n ed ţ a oeb C ass a bra ŞMoral e te d sponib ă onl nedin a e re omand On Mora V tue" On the Fort e or Virtue ofAexa de the Great" Can V r ue Be aught?" ş The Edu at oofChi en" pate tatea tim eseu e te disput tă da este eseu fas ant ş tă o en u nvestiga a adem e a e oso eps o ogie uta h t ţPlu arch s Prac ica! E hics: The Soc l

n m cs ofPh l s hy de e e an oof şl rch s L es: Expl ngVir ue and Vicede m Du .

R



Pen u două uc ă Renaş e e p o nd in uenţa e de idei e uiP u ar desp e edu a e, ci pe ede Mac iavel şiL es oftMost P om nt Painte sde io gio Vasa . Pen ru e oi orsecol al X lea i Heroes and Hero Wo s pde T omas ar y e.Pen u o cr că amplă a eor ei oamen lo ma is or e vede

zboi şi pa e de Lev o s oi

esp e e aş erea ideii plu a hiene de carac epo i ca educa o-nală şi publică mer ca vezi arac e Educa on Ma fes o"lansa de en re fo arac e& Socia Respo sibili y de laUnive si a ea din Bos on p //.bu. du/ccs /abou us/

c arac e educa on man es o/.Pen u rol lu P u ar mişca ea mode ă de educare a carac e-rulu vezi ar col lu ge Kimball Plu arc and e issue of crac er din T e ew ri erio p //.newc e o .com/

cles.c /p u arc mba 2286

Pen ru o eresan ă is o e şi c că a m şcă e u edca ac erulu din S a ele Uni e vezie D our e o C ara terEd at on Cu re Wa n t C ssroom e Pe er Smago nsky şi Joe

a e .

Pen u o perspec vă b anică ezi am e e Demosu ngC a a terşi C ter u

esp e mode e e emplare veziPsy o o a Mode ng Con ngeor esedi a ă de A Ba d ra.

Vezi şiHero ma nat on Proje tal l i P ip Zimbar o w w. e o-icimagina on org. u e ascu a erviu meu cu Zimbardo pe websi e meu.

Pen u o i ere an ă e o are oso că a ro u mod a şi a e ua ei ci a col l i K K ansson Em a on

of ole mode s in mora educa on ou ofMora Ed n



Pen o aborda plicit pluta ană a mod ăr ca act ru , v zw .boston a s pb d rs com/

Ş p ntru două abo dăr plutarh n al sto d b l pă ţs ctrulu o t c v z ct r is D stin nspiring St ri s Ev r

Y ung rs n S u Kn w n E Adu t S u R m mb rd Jo nMcC n ş ur g r its fBr in t S ic fGr t usd Go don B o\'

P t ţ c t ma mu t d s tras u Lo s F ant d la mam itant p n u fab za în ca t a l d m morT ug Gu RorySt a st auto u a două că :T c s in B w nş T rincft rs s nd Ot r Occup i rds f Y r in IrP tiziona o n g st a v d o a nt v u m u cu Ro y p bs

m

tel a a î l n

ajo tatea că ţ o r stot ca s au păst at s nt d spon bimba ng ză on n Există n n midant o d uc ăr ac

m c consac a loso sal a u nu unt un p t acadărţ r mi s a ăr t acc sib ş u i p nt u ac st ca t

E s n Aris t s Et icsditată de m Oks nb Ro ty;Tr gi i f d ssd a tha C. Nussba ş Arist t , Em ti ns

d Edu t n st an Kt ansson O b nă sc tă nt od coso a lu tArist t A V r Bri f n ducti nd Jonat an

Ba es. P n ru o abo d a stot l că a t c ş a pol t c mo l c a d n t stA r Virtud Alasdai acIn y ş mapa t din g nt ac st ca to ca ş nt aga m a ca t

pt s n con g at conc ptual d ac asta. O altă c a po

tantă şi ag abi ă pr v n naş a mod ă a t c v tuţJ stic : W t Rig t T ing t D ? c a and l V z d asm n rtu Et ics O nd d tată St p n k G in

m sc s a t col n ulat "A o r ad s a r stot an n

f



despre ascensi nea poli ci neoaris o elice, înb i i y Q rtfebruarie 01 .

e YouTube o puteţi v ziona pe Mar ha C Nussbaum vorbi d dAr sto el n i erviul ei cu Bryan Magee h p //you ube co /

wa ch?v=uN AwZVqb4 i excelen serial TV l lu an despre biolog a ui A s ote ,A st t L g nh p //www you u eco /wa c ?v V4ka6 X8s

Rad o s n T me prez n ă em siun despre A s o e adispon b le onl ne.

h losophy Bi es conţine i erviur cu dive i loso despre AAq as e ica vir uţi t p://p ilosop yb es co /aris o

Mark Ve on a produs o serie de convorb r dedica e loso ei A s o el despre prie enie pe care le pu eţi descărca pe iTu es

p // unes apple com/us/podcas /aris o es-p osophyhip/id 7014 77·

n egă ură cu ps olog a poz ivă vezF u ishde Mar n Selig anen u o cr ică in eresan ă a c rţ i vezi ar colul lu Nussba

is e appy warrior? ilosophy poses ques ions o psycholoar icol căr ia aces cap o î es e înda ora . l pu e desc

p // sf uc icago .edu/ ins iu es/happiness/preread ngs/nussba happy_warrior.pdf.

ean Vanier a scr s ma ul e cărţi umoase, pr n e careM f rH ppin ss Dis ng th M ning f ith A s t şi B ingHu n u eţi v ziona o înreg s rare deo a in erviului eu cu pe webs e ul eu de pu eţi găsi ş câ eva fo ograpeler na ulmeu la Ca o.

eremo e b ol re oc e şi lec i l men ru o explorare a a ă a orţii şi a loso ei vezi B kf D hil s ph rsde Si on Cri chley Vez de ase eneah

t pl m t rRl 1



P lo op ofDeat de S e en L pe Mortal Que t de ho aNage

În egăt ă c d p e e ed eva e re a ce t te pr v nd rea ve u e n the M e Ag vo The Cu e on e Murder

de exander ray În egăt ă c de bate e ode e pr vc d a a vezEa Deat : T e e a Case fo Eas l ngde a Wa o k ca e de r e de de o e per ona ă de

t ă n an ăF nal Ex t The Pra al t e of e Del eran e andA d u de fo the ngde Derek H ph y Vez cer etăr eDe o de pre oar e pa e C arIe Leadbe er

G ber Dy ng or Change Ve doc entar Terry Pra chC oo ing to D eh tp //w yo be o / atc ? =_NUaoSyyy g

Pe tr exp o ă o o ce a e v eţ de apo veum de Dav dEag e an



Multumi•

Un mare "Mu mesc tut or ce or pe ca e i luatgu er, i am nco it i- agasat şi cărora e am luat intpentru a eastă carte pentru blogul meu sau pentru diferarticole din u timii ci i. fost uimit şi mişcat de disponibi itatea şi răbdarea oameni or. Mu umiri ui Nei ADan iely, J i Baggini, John Bargh, Roy Baumeister, Aaro

Be k A ain de Botton, Christopher Brennan Jesse CHavi Care David M C ark, onda Cornum Tom DMichel şi Pamela Daw Pau Dor , Rob LewisAdlerşi to i cei implica i n Philosophy in Pubs, A bert Ellis şi DJoffe E is, Louis Ferrante Maurice G asman SteGreenb att, to i cei din Ho the Light Gets In R ch

Heimberg Douga d Hi e, Tom Hodg nson şi Academia IRyan Ho iday eo ermano, Ben rvine, Wi liam KKristjan Kristjansson, Ka e Lasn Richard ayard, ChLeadbetter şi echipa Demos Darian Leader Tim LeBA asdair Lees Steven Leysen Anthony Long MartNussbaum Anton a Maca o, an Mason şi School ofEconomicScience Deb Beroset Mi ler şi Landmark Forum, EdMitchel , Michae Perry, Ronald Pies, James Randi, RobGallu io Robertson, Dona d Robertson, Oliver RobinsoScienti c and Medica Network, Char es S aford şi FunNoii Economii Jeremy Scott eith Seddon Martin Se iSophia El abeth Shap ra Nanc Sherman Da d Stevencei de la Global Dashboard Rory S ewa t Stef n StreitSam Su ivan A drew Tagga t Char es Tay or JeanHa riet Warden şi Schoo ofLife chard Weber Brett

3



mms Uri We Er W erg dt şi mi l e Mo er şi l pZimb do M lte dintre aceste inte ur sun accesibi e ntegra pe webs te l me lesevans net şi ne e dintre e esunt dispon bi e ca materia e deo

m fost inspirat de m lte cărţiî t mp ce o scr pe aceasta d îndeosebi de hilo ophy a Way ofL de ierre Hadot

h apy of D i : T o and actic in H l ni tic EthicdeMartha C Nussba A Vi de lasdair MacIntyre şi

h hilo ophy of BTde Dona d Robe son Mi au fost de ajutor căr e u Mark Ve on şi exce entu său b og Mi-am decoperit dra ostea fa ă de istoria idei or prin intermediueseuri or u sir Isaiah Ber in îndeoseb The Mag s of thNorth ; Secular ge de Char es aylor e Civi isin

rocess de N orbert E ias; activitatea jurna istică a u omWo fe şi doc entare e dam Curt s rivind şi mai m ltîn u mă această carte ar fost cu siguran ă foarte sub e ără

opere e or gina e a e u Epictet M cus ure ius Lucretiuaton Aristote şi a e tuturor celo a i maeş pe umer i căro

ra m-am că ărat

Le m l umesc profesorilor şi tutorilor mei îndeosebi uHilary Sta ibrass, Gi y Howarth David Evans şi Lese

Dawson prec şi naşei me e Liz c iba d pentru toatădragostea şi încurajă e ei de a u an or Mu mcia e ui homas Dixon şi pentru Centre for the History ofEmo ons de a Queen Mary, Universitatea din Londra, pena fost atât de p tori fa ă de b og er impre zibi şi ărăca căr academ ce Mu umiri u i ip Matous pen a m

introdus şi cooptat în London hilosop y C ub M l um rici tor or b o meu care mi-au ofer t de a u ann va oros feedback M l u ri tuturor editor or care mi au

încredin at ucrări, în specia Mary Wake e d şi Tatiana

74 ! m



Dou a m r rie e or me o a e r ţ u î er oa e re e ş m au acce î rem

u ţ r ec a e en ru î curaj r e or e a e de car e ş / au de aţ în enera c e Lou a omG a , Ne Ro er on, Ed owd n , R chard OraHannay, W am Flemm n , Ka har e Fo n, To yMar a Pe ro a C a d a Hernande , O e RoWa e e d, C are cNe , Anna-Lou a Pa a , Jo y C

o d n fam a Mander , Se a an L n ş Joe Drury

Mu um r u m oare ech e de a R der Book , îlu Jud h Kendra, A ce La ham ş Ame a Evan . Mua en u meu, Jo a han Co way, en r eţ mea, înc ea ş u e i e a e r vind ilul de v aţ . M lThe L erary Co ancy en u a m recomanda e

u meu, m na a Sue La ce e , care m -a ofer ş m-a aju a ela ore acea car e îţ r mânMu ţum r m n na e mele fam en ru î rea a ore lor le ded c acea car e, cu dra o e

no de re raducere am încerca e u i ae nen receş i au roman or de câ e or a fo o

oa e ace ea am a ece cul a icps c care oa e radu r n m e, er ona a e u e au ce a carede e oa e re cred c e e ma i ş ma mor care d n re raducer e a e. Î eneral, am u il a r le d n eco ul a XIX lea a e e elor an ice, rea a

c ş i recum Geor e Lon ş Be jamin Jowe î

acce e a u e In e e No ele de la nal ncmand ri de ec men are ş l nkur re ma erroa e de e In erne , nc o m ţ me de ma

u l men are de e we e ul meu,.jule evan ne

M ţ 3



S T p l executat la G pra t e n w .g af cprint e u e-mai : ome i@gf rin .

Jules Evans - Filosofie Pentru Viata Si Alte Situatii Periculoase

Documents

Transcript of Jules Evans - Filosofie Pentru Viata Si Alte Situatii Periculoase