Jocurile Olimpice Moderne

8/3/2019 Jocurile Olimpice Moderne

1/63

Jocurile Olimpice Moderne

A doua parte a secolului al XIX-lea s-a caracterizat printr-o

accentuata dezvoltare a sportului. La nceput n Anglia, tara n care s-a

cristalizat ca activitate de sine statatoare, cu conceptii proprie si scopuri

bine definite, apoi n Europa si ntreaga lume. Sportul, ca activitate

fizica ndreptata spre obtinerea unor performante si manifestare a

dorintei de depasire a unor limite nu a fost mbratisata cu entuziasm

egal de catre personalitatile timpului. Au existat destule opinii critice

referitoare la primejdia pe care o reprezinta latura sportiva a culturii

fizice. ntr-o forma violenta s-a manifestat aceasta atitudine critica n

Franta, unde cei doi reprezentanti ai curentelor din educatie fizica:

P.Tissi si G. Hbert, au trecut peste adversitatea lor traditionala

pentru a se opune la raspandirea sportului. Acesta era criticat de catre

specialistii din domeniul educatiei fizice pentru ca ei consideraumiscarile care formau fondul motric al disciplinelor sportive,

nefiziologice si daunatoare pentru organism. Dorinta de depasire a

adversarilor si a propriilor limite era cotata ca un adevarat pericol,

pentru ca n dorinta de obtinere a unor performante deosebite

organismul uman face eforturi care determina dezechilibrarea lui. Era

aspru criticata si tendinta spre specializare si profesionalism, ambele

considerate fenomene dezastruoase din punct de vedere moral sisocial. Adversarii sportului din afara domeniului, condamnau sportul

pentru ca l considerau incompatibil cu activitatea intelectuala, iar

practicarea n exces a sportului era vazuta ca cea mai sigura cale spre

decaderea culturala a generatiilor tinere.


2/63

n ciuda acestor pozitii critice, care au sustinut niste idei pe care

evolutia ulterioara a fenomenului le-a infirmat n mare masura, sportul

a cunoscut o dezvoltare spectaculoasa. Anul 1893 marcheaza un

eveniment foarte important n evolutia activitatii sportive, fiind anul n

care a avut loc la Londra primul meci international de rugby, ntre o

echipa din Franta si una reprezentand Anglia. Seria ntalnirilor de acest

fel continuate n anii urmatori la Oxford, apoi la Paris, reprezinta

nceputurile activitatii sportive internationale.

Ideea internationalizarii si de fapt a universalizarii sportului si a

ntrecerilor sportive si va gasi reflectarea n ideile curentului de

renviere a Olimpismului de sorginte greceasca, al carui reprezentant a

fost n Franta, baronul Pierre de Coubertin. Devenit un sustinator al

ideii de restaurare a Jocurilor Olimpice ntr-o forma moderna, dupa o

vizita n Grecia, realizata cand avea 26 de ani, coubertin si va dedica

ntreaga viata si energie acestui scop: renasterea si mai apoi

dezvoltarea olimpismului n forma lui moderna.

Descoperirea n anii 1875-1881 a ruinelor Olimpiei de catre

expeditia arheologica germana condusa de Ernst Curtius, a contribuit la

cresterea numarului celor care considerau ca timpurile moderne siactivitatea sportiva n plina dezvoltare au nevoie si merita o astfel de

competitie.


3/63

Nu vom trece la prezentarea evenimentelor care au condus spre

decizia de restaurare a Jocurile Olimpice, nainte de a-l prezenta pe cel

care naintea lui Pierre de Coubertin a sustinut ideea de renastere

olimpica, cetateanul roman, Evanghelie Zappa, (1800-1865).

ntemeietorul olimpiadelor moderne s-a nascut n comuna

Lampobo din provincia otomana Epir, actualmente n Albania. A

emigrat n ara Romneasca, ntre 1830-1835 si s-a ocupat cu comertul

de cereale si cu agricultura, arendnd terenuri, apoi cumparndu-le. A

introdus n practica agricola metode moderne si a obtinut veniturifabuloase. A devenit cetatean roman prin anul 1859, iar prin

atitudinea sa de "mecena" fata de romani, greci, dar si albanezi, s-a

comportat ca adevarat cetatean al Balcanilor. Sprijinirea ideii de

renastere a Jocurilor Olimpice nu a fost singura actiune de "mecenat"

cultural n care s-a implicat E. Zappa. n februarie 1860 el a oferit

domnitorului Alexandru Ioan Cuza donatia de 3000 de galbeni, din care

2000 pentru ntocmirea unui dictionar romnesc, 200 pentru ogramatica si 800 pentru realizarea unor traduceri din autori clasici. A

donat 50.000 de galbeni pentru nzestrarea armatei romne cu o

baterie de tunuri si pentru construirea Atheneului Romn si alti 10.000

de galbeni pentru a tiparirea unor carti albaneze cu caractere latine si

pentru primul ziar n limba albaneza.

Daca ne referim la ideea restaurarii Jocurilor Olimpice, trebuie spus ca

nca din 1836, un grup de eruditi si entuziasti greci au propus

ministrului de interne Ioan Coletti organizarea annuala a Jocurilor

olimpice la 25 martie (Ziua nationala a Greciei) la Atena, Tripoli,


4/63

Missolonghi si Idra, pentru a reaminti eliberarea de sub jugul otoman.

n anul urmator, consiliul orasului Pirgos (n circumscriptia caruia se afla

si Olympia) si-a arogat succesiunea antica, dnd publicitatii chiar o

hotarre n acest sens. Dar ruinele Olympiei, acoperite de noroi, erauimproprii organizarii unor competitii sportive.

n prima jumatate a anului 1856, E. Zappa trimitea din

Bucuresti, regelui Otto de Bavaria al Greciei si guvernului, propunerea

renfiintarii Jocurilor Olimpice la Atena. El dadea asigurari ca va pune la

dispozitie fondurile necesare si propunea nceperea jocurilor n 1859.Regele a transmis scrisoarea ministrului de Externe, Alexandru

Rangabe. Acesta a intrat n corespondenta cu Zappa, nsa a tergiversat

luarea unei hotarri, deoarece intentiona ca jocurile sa nu fie pur

sportive. n 1858, Zappa se adresa din nou regelui, aratnd ca este gata

sa cedeze 400 de actiuni la Societatea elena a vapoarelor, n vederea

constituirii unui capital din care sa fondeze, la Atena, o institutie care sa

se ocupe de organizarea jocurilor.Mai oferea pentru nceput, nca3.000 de galbeni. Pe 15 august 1858, regele a emis decretul prin care

primea darul lui E. Zappa si se nsarcina cu organizarea Olimpiilor

(concursuri si expozitii).

Prima editie a jocurilor initiate de Evanghelie Zappa a avut loc la

mijlocul lui noiembrie 1859, la Atena. Au fost incluse probe de alergarede 200, 400 si 800 de metri, sarituri, aruncari, ntreceri hipice, dar si

concursuri literare si folclorice. Au mai fost organizate expozitii cu

premii pentru produse industriale si agricole.Manifestarile s-au

desfasurat n pietele Ludovic, Libertatii, a teatrului (Kogia), a primariei


5/63

etc. cu participarea a peste 300 de concurenti. Pe lista nvingatorilor s-

au numarat Dimitrie Atanasiu, ncoronat n proba de viteza (probabil

alergare 200 de metri) si Constantin Cristu la aruncari, posibil din

Romnia, dupa nume. Au mai participat, la calarie, un ministru si doiatasati de la ambasadaMarii Britanii la Atena. Competitia a avut un

modest caracter international. Au fost acordate premii n bani, asa cum

a dorit Evanghelie Zappa.

n 1862, Evanghelie Zappa a mai facut un demers n vederea

popularizarii ideii Jocurilor Olimpice moderne, prin publicarea laBucuresti a unei publicatii "Societatea Olimpica Romna". Jocurile au

fost reluate n 1870, n conditii mai bune si apoi organizate din 5 n 5

ani. Dar Grecia acelor ani era o tara mica si saraca, asa ca eforturile lui

Zappa nu au avut un ecou prea mare n lumea sportului din Europa.

Evanghelie Zappa a stipulat n testamentul sau, construirea unei cladi222f56c ri destinate ca stabiliment olimpic. Prin legea din 30 noiembrie

1869, guvernul grec a dispus constructia cladirii. Denumita "Zappeion"

cladirea a fost inaugurata n 1888.

Baronul Pierre de Coubertin (1 ianuarie 1863-2

Septembrie1937), istoric si pedagog, s-a nascut la Paris ntr-o familiaaristocratica. Contactele sale cu colegiile britanice si americane i releva

importanta pe care educatia fizica su sportiva o are n dezvoltarea

personalitatii tinerilor. Se implica n organizarea si conducerea unor


6/63

asociatii sportive din Franta, ajungand n pozitia de scretar general al

"Uniunii societatilor franceze pentru sporturile atletice".

Dupa o vizita n Grecia, realizata pe cand avea 26 de ani (1889)

se alatura grupului de sustinatori al ideii de renastere a vechii

competitii antice, Jocurile Olimpice, ntr-o forma moderna adecvata

timpurilor si oamenilor din secolul al XX-lea care se apropia.

Pentru a-si sustine planurile de restaurare a Jocurilor Olimpice,Pierre de Coubertin foloseste ocazia creata de organizarea sub egida

U.S.F.S.A, la Sorbona, Paris, n luna iunie a anului 1894, a unui Congres

International pentru studierea si propagarea principiilor amatorismului,

la care participa delegati din 49 de tari. La 16 iunie, n fata Conferintei,

el propune renfiintarea J.O. Cei 79 de delegati prezenti la acea data la

Sorbona accepta si sustin ideea lui Pierre de Coubertin de a organiza la

fiecare patru ani, pe rand n diferite tari, Jocurile Olimpice, care sacuprinda toate formele de exercitii fizice folosite n lumea civilizata. La

23 iunie 1894, ia fiinta primul Comitet International Olimpic, format din

15 membri reprezentand 13 tari, presedinte fiind ales grecul Demetrius

Vikelas, iar secretar-general Pierre de Coubertin. Acest organism avea

ca sarcina pregatirea primei editii a J.O moderne, care urma sa se

desfasoare n anul 1896 la Atena.

La jocuri puteau lua parte sportivi din toate tarile indiferent de

religie, rasa sau convingeri politice, dorindu-se dupa cum spunea

creatorul lor, ca ele sa devina cel mai important mijloc prin care sportul


7/63

sa contribuie la dezvoltarea armonioasa a omului si la construirea unei

societati umane superioare.

Daca prima editie a putut fi considerata un succes, urmatoarele

au fost organizate cu mari eforturi si nu au reusit sa capteze atentia

opiniei publice. Dar, pentru Pierre de Coubertin, devenit presedinte al

Comitetului Intenational Olimpic nici unefort nu era prea mare pentru a

reusi sa impuna n fata lumii ideea olimpismului. De la editie la editie, n

ciuda unor evenimente care au franat adesea evolutia normala a

societatii umane n general (primul si al doilea razboi mondial, razboiulrece, apartheid-ul, divizarea lumii n blocuri de orientari diferite,

globalizarea, terorismul, etc) miscarea olimpica s-a dezvoltat ajungand

sa fie astazi reprezentanta celui mai important eveniment sportiv al

lumii, care mobilizeaza forte si energii din cele mai diverse sfere de

interes ale societatii.

Pierre de Coubertin a detinut functia de presedinte al C.I.O

pana n anul 1924, cand a fost nlocuit de belgianul Henri de Baillet-

Latour, pastrandu-si nsa pana la moarte functia de presedinte de

onoare al miscarii olimpice. S-a stins din viata n anul 1937, la Geneva n

Elvetia, fiind nmormantat la Lausane, unde s gaseste sediul C.I.O, iar

conform dorintei sale, inima sa a fost ngropata separat, n Grecia chiar

n mijlocul ruinelor antice ale Olimpiei.

Pe langa activitatea sa de organizator si conducator al miscarii

olimpice Pierre de Coubertin nu a ncetat sa pledeze pentru


8/63

introducerea ideii de olimpism n educatie, considerand ca acesta

actioneaza asupra echilibrului interior si exterior al omului, formand

caractere.

Olimpismul cuprinde ideile privind modalitatile cu care se

actioneaza pentru a aseza sportul n slujba dezvoltarii armonioase a

omului.

Pierre de Coubertin a definit olimpismul prin sintagma: "Ceeace este cultura pentru umanitate este olimpismul pentru sport". Nu

este singura definitie pe care cratorul J.O. moderne a gasit-o pentru a

sublinia valoarea morala mai ales, a acestei competitii sportive.

Preluand mesajul celor douasprezece secole de civilizatie pe care Grecia

antica le-a oferit si prin Jocurile Olimpice, Pierre de Coubertin considera

olimpismul "un element ce tinde sa ntruneasca ntr-un manunchi

luminos toate principiile care contribuie la perfectionarea omului".Pentru el, olimpismul este "o scoala de noblete si puritate morala, o

religie a sportului.

Miscarea olimpica este formata din totalitatea organizatiilor si a

persoanelor din domeniul sportului care-si desfasoara activitatea

respectand principiile olimpismului. ntreaga miscare olimpica sidesfasoara activitatea sub patronajul Comitetului International Olimpic.

Aceasta are rolul de a conduce si promova olimpismul, organizeaza si

coordoneaza competitiile sportive, asigura desfasurarea regulata a

Jocurilor Olimpice, lupta mpotriva discriminarii de orice fel care ar


9/63

putea afecta miscarea olimpica, militeaza pentru spiritul de fair-play si

mpotriva folosirii sportivilor n scopuri comerciale sau politice.

Primul COMITET INTERNAIONAL OLIMPIC s-a constituit cu doi

ani naintea primei editii a Jocurilor Olimpice la Paris, ca organism de

conducere a miscarii olimpice. La el au aderat la nceput 13 tari. Din

primul Comitet Olimpic au facur parte Dimitrios Vikelas (Grecia), ales

presedinte, ca un omagiu adus tarii care initiase cu aproape 3 milenii n

urma jocurile, iar secretar general era Pierre de Coubertin, initiatorul

si sufletul Jocurilor OlimpiceModerne. n ordine cronologica presedintiai C.I.O au fost: Demetrius Vikelas, Pierre de Coubertin, Henri de Baillet-

Latour, Sigfrid Edstrm, Avery Brundage, Lord Killanin, Juan Antonio

Samaranch si Jacques Rogge n prezent.

Din anul 1915, sediul Comitetului International Olimpic este la

Lausane (Elvetia), iar misiunea sa este de a conduce miscarea olimpican conformitate cu carta olimpica.Organele cele mai importante ale

Comitetului International Olimpic sunt:

SESIUNEA - organul suprem al Comitetului International Olimpic

care adopta, modifica si interpreteaza Carta Olimpica, accepta membrii,

se reuneste cel putin o data pe an n sesiune ordinara sau la cerereapresedintelui n sesiune extraordinara cu cel putin o treime din

membrii;


10/63

COMISIAEXECUTIV - se compune din 4 vicepresedinti si 6

membrii. Acestia sunt alesi prin vot secret si vegheaza la respectarea

Cartei Olimpice. Aceasta comisie asigura organizarea interna si

administrarea Comitetului International Olimpic;

PRESEDINTELE- ales prin scrutin secret pe o perioada de 8 ani,

poate fi reales pentru perioade succesive de 4 ani, conduce toate

activitatile C.I.O si l reprezinta permanent. Limbile oficiale ale C.I.O

sunt: engleza si franceza. La toate sesiunile traducerea simultana se

face n germana, spaniola, rusa si araba.

n legatura cu resursele finaciare, trebuie mentionat ca C.I.O

poate accepta donatii, mosteniri sau orice alte resurse care sa-i permita

ndeplinirea obiectivelor. De asemenea el percepe ncasari care provin

din exploatarea de drepturi care-i revin din celebrarea Jocurilor

Olimpice sau drepturi de televiziune. Aceste ncasari pot fi acordateFederatiilor Internationale si Comitetelor Olimpice Nationale. Orice

beneficiu ce provine din celebrarea Jocurilor Olimpice revine

Comitetului International Olimpic ti va fi utilizat n folosul miscarii

olimpice.

Comitetul International Olimpic acorda ajutor ComitetelorOlimpice Nationale recunoscute prin:

promovarea principiilor fundamentale ale miscarii olimpice;

dezvoltarea cunostitelor tehnice sportive ale sportivilor si antrenorilor;


11/63

ameliorarea nivelului tehnic al sportivilor si antrenorilor;

formarea de administratori;

colaborarea cu diferite comisii ale Comitetului International Olimpic.

Jocurile Olimpice sunt competitii ntre sportivi, n probe

individuale sau pe echipe si nu ntre tari. Sportivii sunt selectionati n

echipele olimpice nationale de Comitetul Olimpic National Olimpic a

tarii respective, n conformitate cu regulamentele proprii.

Jocurile Olimpice se compun din jocurile olimpiadei si jocurile

de iarna. Ambele au loc la fiecare patru ani. Termenul de Olimpiada se

refera la perioada de patru ani consecutivi care debuteaza cu jocurile

olimpiadei si se termina cu jocurile olimpiadei urmatoare. Olimpiadele

se socotesc din 1896 cnd a avut loc prima editie a Jocurilor Olimpice

Moderne.

Daca din anumite motive Jocurile Olimpice nu se desfasoara,

olimpiada expira dupa patru ani din ziua nceperii sale, data la care

ncepe o noua olimpiada.

Pierre de Coubertin a acordat o mare atentie organizarii

ceremonialului si simbolurilor olimpice deoarece fara aceste simboluri

ntrecerile ar fi simple, lipsite de semnificatii, fara substanta. Ele dau

jocurilor o valoare estetica si o atmosfera de nalta frumusete si


12/63

emulatie si fac posibila comunicarea ntre popoare. Simbolurile au facut

din Jocurile Olimpice un capitol al istoriei universale. Ele au depozitat n

decursul anilor o imensa forta spirituala si traditionala. Cele mai

cunoscute simboluri olimice sunt:

Deviza olimpica "Citius, Altius, Fortius" (Mai repede, mai sus, mai

puternic)

Flacara olimpica si are originile n mitologia greaca n care simboliza

sacralitatea. La Jocurile antice se organizau "curse ale lamfadoforilor"

n care tinerii alergau cu torte aprinse n maini, iar n zilele noastre

flacara aprinsa la Olimpia este transmisa prin diverse mijloace adecvatetimpurilor moderne si distantelor imense spre locul de desfasurare al

fiecarei editii, ntr-o emulatie care pastreaza vie ideea perenitatii si

sacralitatii acestei competitii care a traversat timpurile;

Simbolul olimpic este alcatuit din 5 cercuri nlantuite fiecare de alta

culoare: albastru, galben, negru, verde si rosu;

Drapelul olimpic este de culoare alba si are n centrul sau simbolulolimpic format din cele cinci cercuri;

Imnul olimpic - Primul imn olimpic a fost special compus pentru prima

editie a Jocurilor OlimpiceModerne de compozitorul grec Kostas

Palamas. Ulterior s-a creat traditia ca fiecare oras care organizeaza o

editie sa-si compuna prpriul imn.

Comitetul Olimpic Romn este o asociatie autonoma

organizata n baza principiilor Cartei Olimpice si este recunoscut oficial

de Comitetul International Olimpic din anul 1914. Data nfiintarii COR


13/63

nu este cunoscuta cu exactitate. Din unele documente se poate deduce

ca fondarea a avut loc n luna martie sau aprilie a anului 1914 (Maroti,

2000), iar la 19 mai a fost trimisa scrisoarea adresata Comitetului

International Olimpic prin care se facea cunoscuta nfiintarea acestuiorganism si componenta nominala a COR.

Principalele obiective a Comitetului OlimpicRomn sunt:

-dezvoltarea si protejarea miscarii olimpice si a sportului n Romnia;

-promovarea principiilor olimpismului n cadrul activitatilor sportiveromnesti;

-dezvoltarea sportului pentru toti si a sportului de performanta bazat

pe principii olimpice;

-pregatirea specialistilor din domeniul sportului;

-lupta mpotriva violentei si a folosirii substanselor si procedeelor

interzise de Comitetul International Olimpic;

-organizarea selectiei si pregatirii sportivilor n vederea participarii la

Jocurile Olimpice;

-promovarea si sprijinirea integrarii sportivilor pe plan social.

Organele de conducere a Comitetului Olimpic Romn sunt:

ADUNAREA GENERAL, COMITETUL EXECUTIV, BIROUL COMITETULUI

EXECUTIV.


14/63

Mijloacele financiare al Comitetului Olimpic Romn provin din subventii

din partea statului, organizatii, persoane particulare, donatii, fonduri

rezultate din actiuni sportive organizate sub egida Comitetului Olimpic

Romn, timbre, comercializarea emblemelor si publicatiilor, fondurirezultate din sponsorizare.

n anul 1961, la sugestia lui Jean Ketseas, Carl Diem si a Comitetului

Olimpic Elen a fost creata ACADEMIA OLIMPIC INTERNAIONAL

(A.O.I.), ca o institutie culturala nsarcinata cu studiul ideilor olimpice

si pregatirea unor specialisti care sa orienteze olimpismul nconcordanta cu evolutia societatii.

nfiintata la 22 martie 1991, n baza hotarrii adunarii generale

a Comitetului Olimpic Romn, Academia Olimpica Romna reprezinta

un centru romnesc a olimpismului, a spiritului si principiilor olimpice.

Obiectul de studiu al Academiei Olimpice Romne l constituiestudierea aspectelor istorice, pedagogice si sociologice ale miscarii

olimpice nationale si internationale. A.O.R. contribuie la formarea

specialistilor n educatie fizica si sport n spiritul idealurilor olimpice,

promoveaza spiritul de fair-play, lupta mpotriva violentei si dopajului n

sport.

Celebrarea Jocurilor Olimpice are loc n cursul primului an al

Olimpiadei. ncepnd cu anul 1994, la editia a XVII-a Jocurile Olimpice

de iarna, acestea vor avea loc n cursul celui de-al doilea an al

Olimpiadei. Gazda Jocurilor este aleasa de Comitetul International


15/63

Olimpic prin comisia sa executiva care supune spre aprobare alegerea

orasului gazda.

Organizarea Jocurilor Olimpice este ncredintata de C.IO. si

Comitetul Olimpic National al tarii gazda. n acest scop Comitetul

National Olimpic constituie Comitetul de Organizare a Jocurilor

Olimpice (C.O.J.O.). care are obligatia sa dirijeze toate activitatile sale

conform Cartei Olimpice, si asuma responsabilitatea financiara a

organizarii Jocurilor Olimpice, colaboreaza cu C. I.O. si primeste

instructiuni de la aceasta.

Pentru a asigura conditii de reunire n acelasi loc a tuturor

concurentilor, oficialitatilor si personalului echipei, Comitetul de

Organizare a Jocurilor Olimpice amenajeaza un sat olimpic ce cuprinde

localuri si instalatii pentru Federatiile internationale care coordoneaza

disciplinele sportive incluse n programul Jocurilor Olimpice.

Comitetul de Organizare a Jocurilor Olimpice organizeaza si un

program de manifestari culturale care are menirea de a promova relatii

de prietenie si solidaritate ntre participanti.

Orice sportiv poate participa la Jocurile olimpice cu conditia sa

se conformeze cartei olimpice si sa fie nscris de Comitetul sau olimpic

pe baza unor criterii de admitere stabilite de Federatia Internationala.


16/63

Editiile Jocurilor Olimpice moderne:

Editia I - 1896 - Atena, Grecia n program au fost incluse 9discipline sportive cu 43 de probe numai masculine de alergari, sarituri,

aruncari, gimnastica (care includa halterele si tragerea frnghiei),

scrima, lupte, tir, sporturi nautice (natatie, polo pe apa, canotaj,

yachting), ciclism si calarie. Au participat 285 de sportivi (numai barbati)

din 13 tari: Anglia, Australia, Austria, Bulgaria, Chile, Danemarca,

Elvetia, Franta, Germania, S.U.A., Suedia, Ungaria si binenteles Grecia.

Cursa de maraton a fost poate cea mai spectaculoasa. Ea a fostcstigata de grecul Spiridon Louys, care a parcurs distanta de la

Marathon la Atena n 2 h si 48 de minute.

Editie a II-a 1900 - Paris, Franta Editia a fost numita simbolic

"Olimpiada lui Coubertin". Jocurile au coincis cu organizarea "Expozitiei

Universale" iar din motive financiare ele au facut parte din programulacestei manifestari. Pentru a raspunde cerintelor impuse de

organizatori, competitia olimpica s-a desfasurat prin ntreceri diverse

care au avut loc prin toate colturile Parisului si care au durat mai mult

de trei luni (20 mai- 28 octombrie). La start au fost prezenti 1066 de

sportivi din 21 de tari, iar din acestia, 6 au fost femei participante la

ntrecerile de tenis si golf. Este prima participare a femeilor la

ntrecerile olimpice. n program au fost incluse 18 discipline sportive cu86 de probe. Aceasta editie nseamna pentru Romania prima

participare a unui sportiv la J.O., prin persoana lui George Plagino care a

concurat la tir, n proba de talere, unde s-a clasat al XIII-lea din 51 de

concurenti.


17/63

Editia a III-a - 1904, Saint-Louis - S.U.A. Americanii au castigat

cinstea de a organiza J.O datorita comportarii lor deosebite la primele

editii. Dar si de aceasta data jocurile sunt umbrite de organizarea n

aceeasi perioada a "Expozitiei Universale", iar din cauza distantelor

mari participarea sportivilor din Europa si din alte parti ale lumii a fost

slaba. Jocurile s-au desfasurat n perioada 1 iulie- 23 noiembrie. La ele

au participat sportivi din 21 de tari, iar numarul disciplinelor sportive a

fost de 15, cu 87 de probe. Pentru prima data au fost incluse ca

sporturi olimpice boxul si baschetul.

Editia a IV-a - 1908 - Londra,Marea Britanie S-a desfasurat tot

n cadrul unei expozitii, de data asta franco-britanica, dar cu toate

acestea a fost mult mai bine organizata decat cele anterioare. A fost

construit chiar un nou stadion care pe langa ntrecerile de atletism

putea gazdui: curse cicliste, ntreceri de not, lupte, box, gimnastica, tir

cu arcul. Au luat parte 2034 de sportivi din 22 de tari. Deschiderea

ntrecerilor s-a desfasurat cu mult fast, marcand nceputurile instaurarii

adevaratului ceremonial olimpic. Atletul clujean stefan Somodi care a

participat la aceasta editie a reusit clasarea pe locul al II-lea la saritura

n naltime cu 1,88 metri.

A V-a editie - 1912 - Stockholm, Suedia ntrecerile s-au

desfasurat n perioada 5 mai - 22 iunie si au cuprins ntreceri la 15

discipline si 102 probe. Organizarea a fost foarte buna, ntrecerile s-au

desfasurat dupa regulamente deja precis stabilite de C.I.O., nivelul


18/63

tehnic fiind de asemenea ridicat. Boxul a fost scos din programul

deoarece legile suedeze interziceau practicarea lui, n schimb au aparut

pentru prima data ntrecerile pe aparate de gimnastica. Acestea au fost

amplasate chiar n incinta stadionului olimpic. A fost reintrodusacalaria, absenta la Londra si pentru prima data pentatlonul modern,

creat la initiativa baronului Pierre de Coubertin pentru a continua

traditia vechiului pentatlon antic grecesc. A fost construit un stadion

nou si un bazin de not unde pentru prima data s-au ntrecut si femeile.

Atletismul a fost disciplina sportiva care a dominat prin nivelulperformantelor si al dramatismului ntrecerilor aceasta editie. S-a

remarcat atletul american Jim Thorpe, indian Sioux, care a castigat

pentatlonul atletic si decatlonul cu rezultate deosebite. Dar dupa o

scurta perioada de timp, medaliile olimpice i-au fost retrase pe

considerentul ca atletul american a fost cu cativa ani mai nainte jucator

profesionist de baseball. Acest fapt era contrar regulilor de atunci ale

olimpismului care impuneau ca la aceasta competitie sa ia parte numaisportivii amatori. Desi sanctiunea era foarte aspra si chiar nedreapta,

avand n vedere ca Jim Thrope a participat la J.O la alta disciplina

sportiva decat cea pe care o practicase ca profesionist, abia dupa 70 de

ani a fost reparata, cand C.I.O. a restituit medaliile olimpice urmasilor

acestui mare atlet.

Editia suedeza a mai avut parte si de alte episoade dramatice,

printre care meciul de lupte dintre un luptator rus si unul finlandez care

a durat 11 ore, terminandu-se la egalitate, sau acela al cursei de

maraton n care un sportiv portughez a murit de insolatie.


19/63

n probele de natatie protagonisti au fost germanii, suedezii si

australienii, iar la tir, suedezii si americani. La canotaj, conform unei

vechi traditii, cei mai buni au fost sportivii englezi, iar la yahting s-au

impus sportivii nordici. Tot n spiritul traditiei, suedezii au dominat

concursul de gimnastica la aparate.

Aceasta editie a J.O., prima dupa cea inaugurala care nu s-a

desfasurat sub patronajul vreunei expozitii universale, a fost impecabil

organizata de gazde si a contribuit decisiv la afirmarea J.O. si a

olimpismului.

A VI-a editie, a J.O era programata sa se desfasoare n anul

1916, la Berlin, dar din cauza declansarii primului razboi mondial nu a

mai avut loc.

A VII-a editie a J.O. 1920 - Anvers, Belgia Reluarea atat de

prompta a jocurilor, imediat dupa ncetarea primului razboi mondial a

demonstrat lumii ntregi ca ideea olimpismului era deja stabilizata si

puternica n mintea si inima tineretului din ntreaga lume. Organizarea

J.O. de la Anvers nu a fost usoara din nici un punct de vedere: financiar

cheltuielile nu au putut fi suportate n ntregime de guvernul belgian

care a apelat la concursul unor sponsori, iar pentru recuperarea

fondurilor alocate a stabilit preturi mari la biletele de intrare, astfel ca

numarul spectatorilor nu a fost cel asteptat. Ceremonia de deschidere a


20/63

avut loc n data de 14 august, desi ntrecerile ncepusera la 20 aprilie si

au durat pana la 12 septembrie. Pentru prima data este arborat

drapelul olimpic, creatie a lui Pierre de Coubertin si se rosteste pentru

prima data juramantul olimpic. n randurile sportivilor care au defilat nusunt prezenti reprezentantii tarilor nvinse si nici cei ai proaspetei

Uniuni Sovietice.

Competitia olimpica la care s-au ntrecut 2066 de sportivi din 29

de tari, din care 63 de femei, a cuprins 23 de sporturi cu 158 de probe,

din care 8 erau feminine. Toate recordurile anterioare privind numarultarilor participante, a concurentilor, a disciplinelor si probelor sportive

au fost depasite la aceasta editie. Cu toate ca ntrecerile au avut loc n

conditii materiale aproape rudimentare, s-au obtinut si cateva rezultate

sportive remarcabile. S-au stabilit recorduri mondiale si 13 recorduri

olimpice. Cei mai buni s-au dovedit a fi la atletism, americanii, dar si

spre surpriza tuturor, sportivii din Finlanda care au cucerit aurul olimpic

n probele de aruncari si alergari pe distante lungi prin Kolehmainen siPaavo Nurmi. La not au dominat americanii, la calarie si pentatlon

modern suedezii, iar la canotaj englezii au fost nvinsi de aceiasi

neobositi sportivi americani. La scrima aproape toate medaliile au fost

castigate de doi frati italieni: Nedo si Aldo Nadi.

A VIII-a editie - 1924 - Paris, Franta Dorinta exprimata depresedintele C.I.O., Pierre de Coubertin era de a reabilita editia din

1900. Dar si de data aceasta autoritatile franceze au alaturat jocurilor si

alte manifestari sau serbari fapt ce a dus la extinderea perioadei de

desfasurare a J.O. la aproape trei luni, din 4 mai pana la 27 septembrie.


21/63

Un fapt benefic pentru buna desfasurare a jocurilor a fost construirea

pentru prima data a unui asezamant special pentru sportivii

participanti, satul olimpic, devenit de atunci un simbol al acestei

manifestari sportive universale. Numarul tarilor participante a fost unnou record: 44, iar sportivii de asemenea au fost n numar foarte mare:

3075, dintre care 136 de femei. S-au desfasurat ntreceri la 18

discipline sportive cu 126 de probe din care 10 feminine.

Atletismul a prilejuit din nou dispute spectaculoase si noi

recorduri obtinute de sportivii americani si de cei finlandezi. Printreacestia se detasa ca o figura aparte, Paavo Nurmi. Castigator a patru

probe: 1500 m, 5000 m, cros si 3000 m pe echipe, a fost numit de

ziaristi "finlandezul cu chipul de piatra", "miracolul curselor de

alergare" sau "omul cronometru".

La natatie au fost doborate toate recordurile olimpice si catevadintre cele mondiale. Celebrul Johny Weissmuller a castigat trei probe:

100, 400, si 4x100 de metri, iar Franta a castigat turneul de polo pe apa.

Romania este de aceasta data reprezentata si ea de o adevarata

delegatie sportiva formata din 51 de sportivi numai barbati, care au

concurat la patru probe: rugby, fotbal, tenis si tir. Echipa de rugby seclaseaza pe locul al III-lea (e drept ca din tot atatea echipe participante)

obtinand si prima medalie de bronz din istoria olimpica a Romaniei.


22/63

Pentru prima data la ceremonia de nchidere sunt naltate trei

drapele: al Frantei, al Greciei si al Olandei, viitoarea organizatoare, spre

cinstirea n egala masura a trecutului, prezentul si viitorul J.O.

A IX-a editie a J.O - 1928 - Amsterdam, Olanda C.I.O. a luat de

data asta din timp masuri pentru buna organizare si desfasurare a

competitiei, limitand durata desfasurarii la 15 zile si reducand numarul

disciplinelor sportive la aceiasi cifra, 15. Organizatorii olandezi au

amenajat un complex olimpic care cuprindea un stadion cu pista de 400

de metri pentru alergari si una de 500 de metri pentru ntrecerile deciclism. Alaturi se gaseau bazine de not, sali de lupta si de scrima.

La aceasta editie mai apare un element care va intra n

simbolistica olimpica de aici nainte: flacara olimpica, care va arde ntr-o

cupola imensa pe toata durata jocurilor.

Au participat 46 de reprezentative nationale, 2971 de sportivi

din care 290 au fost femei. Ca si la editiile precedente, ntrecerile

atletice au fost dominate de americani si finlandezi, primii la probele de

sarituri si aruncari, iar ceilalti la alergarile de durata si la decatlon.

Istoria olimpica consemneaza la aceste ntreceri un gest deosebit de

sportivitate si spirit olimpic a marelui atlet Paavo Nurmi, care n probade 3000 obstacole si-a ajutat adversarul (pe francezul Duquesne) sa se

ridice din groapa cu apa n care cazut, trecand mpreuna cu el umar la

umar, linia de sosire.


23/63

La natatie, americanul de origine romana J.Weissmuller domina

din nou ntrecerile, alaturi de concurenti din Japonia si Germania.

Echipa olimpica a Uruguayului cucereste titlul la fotbal, iar cea a

Indiei la hochei pe iarba. Reprezentantii Elvetiei sunt protagonistii

concursului de gimnastica, iar la box italienii si argentinienii i nving pe

americani si pe englezi care erau cotati ca favoriti.

ara noastra a luat parte la aceasta editie cu o echipa formata

din atleti si scrimeri, avand 26 de componenti, dintre doua erau femei.

Clujul sportiv a avut o contributie importanta la formarea echipei

olimpice prin atletii Peter Ladislau, Tiberiu Rus si Berta Jikely, care au

reprezentat onorabil culorile sportului romanesc desi rezultatele lor nu

au fost remarcabile.

A X-a editie a J.O. - 1932 - Los Angeles, S.U.A n ciuda

dificultatilor economice prin care trecea S.U.A. ca urmare a crizei

economice din anii 1929-1930, americanii au reusit organizarea n

conditii destul de bune a jocurilor. J.O. au debutat la 30 iulie si au durat

pana la 14 august. 38 de tari, cu 1331 de sportivi (127 de femei ) s-au

ntrecut la probele cuprinse n cele 15 discipline olimpice.


24/63


25/63


26/63

din 71 de sportivi romani au fost locul V obtinut de handbalisti si

medalia de argint a lui Henri Rang la calarie.

O medalie inedita a fost castigata la aceste jocuri, nu sportivi, ci

de parcul sportiv "Regele Carol" din Cluj ( astazi, Parcul sportiv

universitar Dr. Iuliu Hatieganu, und si are sediul Facultatea de Educatie

Fizica si Sport a Universitatii Babes-Bolyai Cluj-Napoca). Creatie a

Prof.dr. Iuliu Hatieganu, ajutat de arhitectul Bell si inginerul Iuliu

Kovacs, parcul a fost inaugurat n anul 1935, iar planurile si fotografiile

care au luat parte la concursul denumit "PentatlonulMuzelor",sectiunea arhitectura si constructii sportive au fost apreciate cu medalia

de bronz.

Urmatoarele doua editii, cea de a XII-a si a XIII-a, programate

pentru anii 1940 si 1944 la Tokio si respectiv Helsinki nu s-au desfasurat

din cauza celui de al doilea razboi mondial.

A XIV-a editie a J.O. - 1948 - Londra,Marea Britanie Dupa 40 de

ani, natiunii engleze greu ncercata de razboiul abia ncheiat i se

ncredinteaza pentru a doua oara cinstea de a organiza J.O. Conditiile

de desfasurare au fost modeste, alimentele erau rationalizate, satul

olimpic a fost amenajat n foste cazarmi militare. Cu toate acestea 58de natiuni ale lumii si-au dovedit nca odata atasamentul fata de

olimpism, participand cu 4062 de sportivi (358 de femei) la ntrecerile

olimpice. Pentru doua saptamani, 29 iulie-14 august, stadionul "Empire


27/63

Stadium" a devenit templul sportului amator din lume. Numarul de

discipline sportive a fost stabilit la 18.

Atletismul ca de obicei a fost n centrul atentiei, editia

londoneza consacrandu-l pe alergatorul ceh Emil Zatopek, "omul

locomotiva", care s-a remarcat prin usurinta cu care a castigat doua

probe de mare fond: 5000 si 10.000 de metri.

La natatie majoritatea probelor atat masculine cat si feminineau fost castigate de sportivii americani. Acestia au mai cucerit laurii

olimpici si la baschet. Ciclistii au adus medalii olimpice Frantei si Italiei,

canoistii Cehoslovaciei, scrimerii Italiei si Ungariei, boxerii Argentinei.

Romania nu participa nici la aceasta editie.

A XV-a editie a J.O. - 1952 - Helsinki, Finlanda La fel ca si laeditia din anul 1912 din Suedia, popoarele nordice demonstreaza ca n

aceasta parte a lumii exercitiile fizice si sportul se bucura de toata

atentia si pretuirea. Finlanda a pregatit pentru aceasta ocazie un

stadion cu o capacitate de 70.000 de locuri, alaturi de care se gaseau

bazinul de not si sali pentru sporturile de interior. Sportivii au fost

gazduiti n trei sate olimpice, iar pentru ca numarul lor era foarte mare,

o parte au fost cazati n casele unor cetateni care si-au pus locuinteleproprii n folosul organizatorilor J.O.


28/63

Participarea a fost numeroasa, 5867sportivi, dintre care 573 de

femei, din 70 de tari. Pentru prima data participa la ntrecerile olimpice

U.R.S.S, cu o echipa numeroasa si bine pregatita. S-au obtinut rezultate

sportive bune, stabilindu-se 49 de recorduri olimpice si 15 recordurimondiale.

La atletism eroul ntrecerilor a fost din nou cehul Emil Zatopek,

care si-a nvins detasat adversarii la probele de 10.000, 5.000 si

maraton. Sotia sa, Dana, a castigat si ea o medalie olimpica de aur, la

proba de aruncare a sulitei. Atletele sovietice au dominat copiosaproape toate probele, iar dintre atletii romani s-au remarcat Ioan

Soter, la saritura n naltime si Lia Manoliu la aruncarea discului, ambii

clasati pe locul al VI-lea.

La natatie, probele masculine au fost dominate de americani

iar cele feminine de sportivele din Ungaria. Sportivii sovietici au fostprotagonistii principali ai ntrecerilor de haltere, box, lupte, gimnastica,

baschet si tir.

ara noastra a fost reprezentata de o delegatie numeroasa de

83 de sportivi, care au luat parte la aproape toate disciplinele sportive.

Cel mai bun rezultat a fost obtinut la tir, unde sportivul Iosif Sarbu, acucerit prima medalie olimpica de aur pentru Romania n proba de

pistol viteza. O medalie de argint a obtinut boxerul Tita Vasile, iar Fiat

Gheorghe la box si Lichiardopol Gheorghe la tir, au obtinut cate o

medalie de bronz.


29/63

Dintre sportivii clujeni care au luat parte la aceste jocuri

olimpice putem aminti atletele Emma Konrad si Alexandra Taifas-Sicoe,

boxerul Ferenc Ambrus, gimnastele Olga Gollner si Ileana Gyarfas,

scrimerii Adalbert Gurath si Zoltan Uray.

Prima prezenta postbelica a Romaniei la J.O. a fost ncununata

de trei medalii, iar n clasamentul neoficial pe natiuni delegatia noastra

s-a clasat pe locul 23 din 43 de tari participante.

A XVI-a editie a J.O.- 1956 -Melbourne, Australia O lege

autohtona interzicea cu strictete intrarea cailor straini pe teritoriul

Australiei. Din acest motiv C.I.O. a decis ca ntrecerile hipice din

programul olimpic al anului 1956 sa se desfasoare n Suedia, la

Stokholm. Aceasta derogare organizatorica de la regulamentul de

organizare al ntrecerilor olimpice a fost singular n istoria J.O.

moderne.

La ntrecerile de calarie din Suedia au participat

reprezentativele nationale din 29 de tari, n timp ce laMelbourne

numarul tarilor participante a fost de 67. Cei 3539 de sportiv dintre care

533 erau femei au fost gazduiti n satul olimpic special amenajat,

format din 841 de casute. ntrecerile s-au desfasurat pe stadionul

"Melbourne Cricket Ground", iar probele de natatie n piscina din

Olympic Park, care era marea mandrie a australienilor. n program au


30/63


31/63


32/63

Atletismul, ca de obicei a fost sportul rege al jocurilor, iar unii

dintre atleti au intrat n legenda. Printre ei: maratonistul etiopian care a

alergat descult Bikila Abebe sau atleta numita "gazela neagra", Wilma

Rudolph care a castigat proba da 100 m cu timpul 11,0 secunde. Ca deobicei, atletii sovietici obtin rezultate d exceptie atat la ntrecerile

masculine, cat si la cele feminine.

Romania s-a ntors acasa cu un bilant bun: 3 medalii de aur

castigate de: Iolanda Balas la saritura n naltime, Dumitru Parvulescu la

lupte greco-romane si Ion Dumitrescu la tir. S-au mai cucerit o medaliede argint si 6 medalii de bronz la atletism, box, gimnastica, lupte, scrima

si canoe. Delegatia formata din 109 sportivi a reusit sa se claseze pe

locul 10 n clasamentul natiunilor participante.

A XVIII-a editie - 1964 - Tokio, Japonia Poporul nipon s-a dovedit

a fi o gazda atenta care pe langa competitiile sportive, a avut grija saorganizeze si o serie de alte manifestari, mai ales culturale. Doza de

inedit a acestei editii a fost sporita de conditiile geografice si climatice

naturale ale Japoniei: taifunul Wilda care si-a facut simtita prezenta sau

miscarile seismice care au mutat locuintele din satul olimpic.

Aceasta editie a programat ntreceri la 20 de discipline sportive,cele mai noi sporturi intrate n familia olimpica la aceasta editie fiind

voleiul si judo-ul.


33/63


34/63

atletism cu o capacitate de 80.000 de spectatori cu pista de alergare

acoperita cu nou aparutul material sintetic "tartanul", piscina

acoperita, sala de jocuri numita "Gimnaziu olimpic", Palatul sporturilor,

sala de arme, velodromul olimpic, stadionul "Azteca" pentru fotbal si unsat olimpic construit pe "verticala".

Au participat 6626 de sportivi (768 de femei ) din 113 tari, care

au reusit la aceasta editie sa doboare un numar dublu de recorduri

mondiale fata de editia precedenta.

La atletism, americanii s-au impus la sprint, dar alergarile pe

distanta lungi au fost dominate de atletii etiopieni si kenieni. Probele de

sarituri s-au desfasurat n general sub auspiciile recordurilor, dar

performanta cea mai uluitoare a fost cea a lui Bob Beamon, la saritura

n lungime cu 8,90 metri. Acest record va fi doborat abia dupa un sfert

de veac. La saritura n naltime, americanul Dick Fosbury introduce onoua tehnica, cea cu rasturnare dorsala, care va fi cunoscuta sub

denumirea de "flop" si va fi adoptata de tot mai multi atleti n viitorii

ani, nlocuind clasica saritura "ventrala".

Concursurile de lupte greco-romane au fost dominate de

sportivii din Ungaria, Bulgaria, Germania. n probele de caiac-canoe sicanotaj, sportivii romani, unguri si sovietici au fost printre protagonisti.


35/63


36/63

au disputat ntaietatea la 21 de discipline sportive, mai precis la 195 de

probe din care 43 au fost pentru femei.

Editia aceasta a fost din pacate marcata si de un eveniment care

nu ar fi trebuit sa aiba loc si care a nsemnat anularea oricarui spirit

olimpic: atacul terorist din satul olimpic al unui comando arab

ndreptat mpotriva sportivilor din Israel, soldat cu rezutate tragice.

Pe plan sportiv, n competitia atletica s-a remarcat sovieticulValeri Borzov castigator al probelor de sprint si atletii din Finlanda care

au castigat alergarile de semifond si fond. La femei, atletele germane

au dominat net toate probele. Luptele au adus satisfactii sportivilor din

delegatia romana care s-a numarat printre castigatorii medaliilor de aur

alaturi de sportivii din U.R.S.S. si Bulgaria. Concursurile de caiac-canoe

au fost dominate de sportivii sovietici si de cei romani. ntrecerile de

scrima s-au disputat ntre polonezi, unguri, sovietici si italieni. Lagimnastica feminina toate medaliile au revenit sportivelor sovietice si

germane, dar prezenta romancelor s-a facut si ea simtita. La masculin,

gimnastii japonezi care au introdus n exercitiile lor elemente originale

si dificile, au devenit campioni olimpici. La natatie, eroii au fost

americanulMark Spitz si australianca Shane Gould.

Turneele de jocuri sportive au avut drept castigatori: echipa

Yugoslaviei la handbal (Romania clasandu-se pe locul al III-lea, cea a

U.R.S.S la baschet, reusind sa detroneze reprezentativa S.U.A.

castigatoare a tuturor editiilor precedente, iar la fotbal echipa Poloniei.


37/63


38/63


39/63

Vasile Dba castigator al titlului de Campion olimpic la caiac;

Simion Cutov siMircea Simion la box, Gheorghe Danilov si Gheorghe

Simionov la canoe, Teodora Ungureanu si echipa feminina de

gimnastica, echipa masculina de handbal, Gheorghe Berceanu, Nicu

Ginga si stefan Rusu la lupte greco-romane - medalii de argint;

Boxerii Alec Nastac si Costica Dafinoiu, echipajul de canotaj 4+1, Vasile

Dba si echipajul PolicarpMalihin si Larion Serghei, la caiac, gimnastii

Dan Grecu, Nadia Comaneci si Teodora Ungureanu, luptatorii Stelian

Morcov, Roman Codreanu si Ladislau Simon, echipa masculina de sabie

- medalii de bronz.

A XXII-a editie a J.O. - 1980 -Moscova, U.R.S.S. Este pentru

prima data cand J.O se desfasoara ntr-o tara socialista. Organizatorii

au depus eforturi deosebite pentru amenajarea bazelor sportive si a

satului olimpic, dar din pacate "razboiul rece" era nca n plina

desfasurare. n semn de protest pentru invadarea Afganistanului decatre armatele sovietice tarile democratice ale lumii nu vor lua parte la

aceasta editie a J.O.

Cu toate ca au lipsit multi dintre sportivii de mare valoare ai

momentului au fost stabilite 76 de recorduri olimpice si 36 de recorduri

mondiale. si numarul spectatorilor a fos unul record, cele 203 probepentru care s-au organizat ntreceri la 21 de discipline olimpice au fost

urmarite de peste 5 milioane de spectatori.


40/63

La atletism s-au nregistrat 7 recorduri mondiale si 16 olimpice.

ntrecerile de caiac-canoe si canotaj i-au adus n prim plan pe sportivii

romani care au concurat de la egal cu cei din R.D.G. si U.R.S.S. si la

lupte, box si scrima sportivii romani au fost printre protagonistiintrecerilor, alaturi de bulgari, sovietici si cubanezi. Natatia a fost

dominata categoric de sportivele est germane si de notatorii sovietici.

Jocurile sportive au dat ocazia unor turnee echilibrate si de

buna valoare. La handbal, dupa ce a depasit ntr-un meci dramatic

echipa U.R.S.S. nationala Romaniei a cedat n finala n fata Yugoslaviei,iar echipa de volei masculin a reusit sa obtina medaliile de bronz.

La gimnastica, desi au avut probleme deosebite cu arbitrajul

care le-a fost total ostil, sportivele noastre si-au demonstat valoarea.

Nadia Comaneci a obtinut doua medalii de aur si una de argint, Emilia

Eberle o medalie de argint, iar echipa s-a clasat pe pozitia doua nclasament.

n total delegatia Romaniei formata din 239 de sportivi, dintre

care 76 de femei, a reusit sa cucereasca 25 de medalii, clasandu-se pe

locul al VI-lea n clasamentul general.

A XXIII-a editie - 1984- Los Angeles, S.U.A Dupa 52 de ani,

"orasul ngerilor" are pentru a doua oara onoarea de a gazdui marea

manifestare sportiva mondiala. Din nou se dovedeste ca olimpismul


41/63

modern nu mai are aceleasi valente ca si cel antic, iar sportul nu se

poate desparti de politica. Ca raspuns la boicotul editiei moscovite,

tarile din sistemul socialist nu participa la aceasta editie, cu exceptia

Romaniei si a Yugoslaviei.

Din punct de vedere organizatoric, americanii nu se dezmint.

Permisiunea acordata de C.I.O. de a folosi publicitatea, o schimbare n

principiile si regulile olimpismului motivata de costurile din ce n ce mai

mari de organizare, a creat posibilitatea implicarii financiare a marilor

firme n efortul gazdelor de a crea conditii materiale perfecte pentrucompetitori, ziaristi si spectatori. n interiorul marelui stadion "Los

AngelesMemorial Coliseum", complet refacut si modernizat s-a instalat

un adevarat "creier electronic", care putea oferi date despre viteza si

directia vantului, timpii intermediari si de sosire, iar camerele de vederi

care mpanzeau stadionul nregistrau "finisul" cu 100 de imagini pe

secunda. Transmisiile de televiziune au dat posibilitatea urmaririi

ntrecerilor n toate colturile lumii.

Ceremonia de deschidere a fost un spectacol impresionant care

a marcat debutul ntrecerilor desfasurate n perioada 27 iulie - 12

august, cu participarea sportivilor din 140 de tari.

Sportul rege al ntrecerilor olimpice, atletismul a fost la el acasa,

ntrecerile fiind dominate de atletii tarii gazda, urmati de cei dinMarea

Britanie, R.F.G. si Italia. Reprezentantele noastre, atletele Doina

Melinte,Maricica Puica, Anisoara Cusnir,Mihaela Loghin, Vali Ionescu,


42/63

Florenta Craciunescu, Cristiana Cojocaru si Fita Lovin au fost si ele la

mare naltime, cucerind 10 medalii olimpice.

La canotaj si caiac-canoe, alaturi de sportivii din S.U.A, romanii

au fost protagonistii ntrecerilor, cucerind 4 medalii.

Gimnastica, mai ales cea feminina este din nou autoarea unui

mare succes: cucerirea titlului olimpic n proba pe echipe si a medaliilor

de aur la sol, sarituri si barna prin Ecaterina Szabo, precum si nca 2medalii de argint si 2 de bronz.

Halterele au adus celor 10 sportivi romani 8 medalii: 2 de aur, 5

de argint si una de bronz. La lupte sportivii nostri au cstigat 5 medalii.

Scrimerele au ajuns n finala unde au cedat n fata sportivelor din R.F.G.,iar echipa de sabie a castigat medaliile de bronz.

La probele de natatie s-au stabilit 10 recorduri mondiale si 37

olimpice, nare parte dintre ele de catre sportivii americani. Pentru

prima data n programul olimpic a fost inclusa si proba de not sincron.

Handbalistii romani au avut din nou ocazia sa devina campioni

olimpici, dar eterna lor rivala, echipa Yugoslaviei i-a nvins din nou,

fiind obligati sa se multumeasca cu medaliile de bronz.


43/63

La ncheierea ntrecerilor olimpice, delegatia tarii noastre

formata din 127 de sportivi a avut un palmares format din 53 de

medalii, din care 20 de aur, 16 de argint si 17 de bronz, clasandu-se pe

locul al II-lea pe natiuni dupa echipa S.U.A. Acest rezultat, cel mai bun

din istoria olimpica a ncununat cei 60 de ani care trecusera de la prima

participare oficiala a Romaniei la J.O., din anul 1924.

A XXIV-a editie a J.O.- 1988- Seul- Coreea Spre surprinderea

multora, participantii la aceasta editie organizata "la capatul lumii" au

descoperit o metropola moderna n care locuitorii se bucurau de un

foarte bun nivel de trai, cu cladiri, sosele, baze sportive impresionante

prin modernismul lor.

Editia J.O. de la Seul a fost un eveniment care a anuntat sfarsitul

"razboiului rece" si nceputul unei noi perioade din istoria multor tari.

Dupa multa vreme nu este o editie boicotata, iar C.I.O numara n

randurile sale mai multe tari membre tari Organizatia Natiunilor Unite.

La ntreceri se aliniaza 161 de tari, dar numarul sportivilor este mai mic

decat la editiile anterioare, 1626 de sportivi, datorita restrictiilor

impuse de C.I.O. n efortul de a controla fenomenul de gigantism al

jocurilor.


44/63

La aceasta editie, desi media de varsta a sportivilor a fost una

dintre cele mai scazute, s-au nregistrat performante sportive de

valoare exceptionala.

J.O. de la Seul au facut din atletii Florence Griffity-Joyner, Jan

Zelezni si Carl Lewis, adevarati "zei" ai sportului. n acelasi timp au fost

propulsati spre ierarhia mondiala siMarlene Ottey, Gwen Torrence,

Paula Ivan, Heike Drechler, Alina Astafei, Stefka Konstandinova. Editia

de la Seul a fost si editia cu cel mai rasunator caz de dopaj, cel la

canadianului Ben Johnson, recordman mondial al sprintului. Descoperitpozitiv la analizele efectuate acesta a fost suspendat pe viata din

activitatea sportiva.

La gimnastica feminina s-a relansat disputa olimpica dintre

echipele U.R.S.S., S.U.A. si Romania. Au castigat de data asta gimnastele

sovietice urmate de cele din echipa Romaniei.

Numarul sporturilor olimpice a crescut si la aceasta editie,

tenisul reintrand dupa 64 de ani n familia olimpica.

Pentru sportul din Coreea, ntrecerile olimpice au nsemnat oadevarata lansare pe drumul marilor performante, locurile fruntase pe

care s-au situat echipele de handbal masculin (medalia de aur) si

feminin (medalia de argint), medaliile obtinute de judocani si boxeri,

constituind rezultate deosebit de valoroase.


45/63


46/63

Flacara olimpica care a parcurs cei 5000 de km. dintre Olimpia si

Barcelona purtata de stafete ale tinerilor, este aprinsa prin tragerea cu

arcul de catre fostul arcas spaniol Antonio Rebolo.

Desi congresul C.I.O care a precedat J.O. a hotarat reducerea

numarului de concurenti pentru a nu se depasi posibilitatile satului

olimpic, la aceasta editie numarul participantilor este imens, 10.570 de

sportivi reprezentand 173 de tari. Unele dintre delegatiile tarilor

africane erau la prima participare olimpica.

ntrecerile atletice au fost ca de obicei viu disputate, iar

numarul mare de sportivi cu rezultate bune a facut ca ntrecerile sa

ramana deschise oricarui rezultat. Englezul Linford Christie a castigat

proba de 100, specialitate americana pana atunci. Probele de semifond

si fond au fost monopolizate de atletii din Kenya si Etiopia. Editia

"catalana" i-a consacrat pe atletii Javier Sotomayor,Marlene Ottey,Marie Jose Perec, Sully Gunnel. Se spera ca duelul saritorilor n lungime

Carl Lewis siMike Powell va duce la depasirea legendarului record a lui

Bob Beamon datand din anul 1968, dar nu a fost asa, cei doi reusind

doar 8,07 si 8,64 m. n general la atletism a fost o editie a marilor

surprize, adesea sportivii consacrati nereusind sa urce pe podium.

La natatie s-au nregistrat 10 recorduri mondiale, protagonistii

fiind sportivii americani, maghiari, si ca o noutate, cei chinezi. Acestia

din urma se pare ca profitau din plin de cunostintele din toate


47/63

domeniile, inclusiv cel "farmaceutic' al antrenorilor din fosta R.D.G. care

se ocupau de pregatirea lor.

Gimnastica feminina le are n prim plan pe romanca Lavinia

Milosovici, americana ShanonMiller, maghiara Henriette Onodi si

chinezoiaca Li Lu. La baieti eroul este gimnastul bielorus, Vitali Scherbo,

castigator a 6 medalii de aur, iar la tenis ntrecerile olimpice aduc n

arena cei mai buni jucatori ai momentului: Jim Courier, Arantxa

Sanchez, Andre Agassi, Steffi Graf. La volei feminin echipa CSI (fosta

U.R.S.S) a fost ntrecuta de cea a Cubei cu 3 - 1, iar finala masculina s-adisputat ntre echipele Braziliei si Olandei, meciul terminandu-se cu

scorul de cu 3 - 0 n favoarea primei.

Dupa trei reprize de prelungiri, Italia a nvins echipa Spaniei n

turneul de polo cu 9 - 8. La handbal masculin, echipa fostei URSS a

cstigat finala cu Suedia, iar pe locul al III-lea s-a situat echipa Frantei.

Delegatia Romaniei s-a ntors de la Barcelona cu 18 medalii: 4 de aur, 5

de argint si 8 de bronz.Medaliile de aur au fost cucerite de gimnastele

LaviniaMilosovici si Cristina Bontas, de canotoarea Elisabeta Lipa si

echipajul masculin de canotaj 4+1.Medalii de argint au obtinut: atleta

Alina Astafei, echipa de gimnastica feminina, echipajele masculine sifeminine de canotaj, iar medalii de bronz, halterofilul Traian Ciharean,

luptatorul Grigoras, boxerul leonard Doroftei, echipa feminina de

floreta, tragatorul Sorin Babii si canotorii din proba de doua persoane.


48/63

A XXVI-a editie a J.O. - 1996 - Atlanta, S.U.A. Editia jubiliara care

marcheaza trecerea unui veac de cand Jocurile Olimpice ele au fost

renfiintate a fost ncredintata spre organizare S.U.A., desi lumea

sportiva a fost umanim de acord ca C.I.O. trebuia sa acorde aceasta

onoare orasului Atena care-si depusese si el candidatura. Dar puterea

financiara a orasului Atlanta, capitala Georgiei si a concernului Coca-

Cola, a primat naintea traditiei si a respectului pentru poporul care a

dat lumii conceptul de "Kalos kai agatos" si Jocurile Olimpice antice.

Organizarea ntrecerilor a constituit o adevarata provocare

pentru orasul Atlanta, dar toata lumea a recunoscut ca ntrecerile

olimpice, organizate de acest oras american, s-au desfasurat pe cele

mai moderne baze sportive din lume, cu dotari de exceptie. Capacitatea

satului olimpic amenajat aici a fost de 15.000 de locuri, cea mai mare

din istoria J.O.

La competitia desfasurata n perioada 19 iulie- 4 august, au

participat echipele olimpice din 197 de tari, care s-au ntrecut n 270 de

competitii organizate pentru 33 de discipline sportive. n total au luat

parte la ntreceri 10.305 sportivi (6809 barbati si 3496 de femei).

Rezultatele obtinute la aceasta editie au evidentiat evolutia faraprecedent a performantelor sportive, ca rezultat al noilor tehnologii si

metodologii aplicate n procesul de pregatire.


49/63

Romania a participat cu o delegatie de 168 de sportivi. Canotajul si

gimnastica si-au facut din nou datoria. La canotaj s-au obtinut 2 medalii

de aur prin echipajele feminine la proba de 2 vasle si proba de 8+1. La

gimanstica s-a castigat o medalie d aur, 4 de argint si 5 de bronz.

La floreta feminin Laura Badea a devenit Campioana Olimpica, iar

echipa de floreta s-a clasat pe locul al II-lea, aceasta disciplina sportiva

obtinand cel mai bun rezultat din istoria participarii sale la ntrecerile

olimpice.

Atleta Gabriela Szabo si gimnastulMarius Urzica au obtinut

medaliile de argint, n timp ce la box au cucerit doua medalii de argint

Leonard Doroftei siMarian Simion. Sportivii de la caiac-canoe au

obtinut o medalie de bronz, la fel ca si halterofilul Nicu Vlad.

La finalul ntrecerilor, sportivii nostri au ocupat locul al 19-lea n

clasamentul pe puncte, al 13-lea n cel pe medalii si al 20-lea n ierarhia

alcatuita pe baza medaliilor de aur obtinute.

A XXVII-a editie a J.O. - 2000 - Sydney, Australia Dupa 44 de ani de la

editia desfasurata laMelbourne, Australie este din nou gazda JocurilorOlimpice, ultimele ale mileniului al doilea.De aceasta data onoarea i-a

revenit orasului Sydney, renumit port al emisferei sudice, asezat pe

coasta estica a Australiei, capitala Statului New South Wales.


50/63

La aceasta editie desfasurata n perioada 15 septembrie - 1

octombrie, au fost prezente delegatii din toate cele 199 de tari invitate

de catre C.I.O. Numarul sportivilor a fost de trei ori mai mare decat cel

de la precedenta editie australiana (Melbourne, 1956), ridicandu-se la

impresionanta cifra de 11.084 de sportivi, dintre care 4254 de femei,

reprezentand 38 la suta din numarul participantilor. S-au organizat 300

de competitii la 37 de discipline sportive.

Delegatia pe care Romania a deplasat-o la antipozi a fost alcatuita din

156 sportivi ( 76 barbati si 80 femei) care au concurat la 16 discipline

sportive.

Gimnastica si-a afirmat nca o data valoarea incontestabila. La

feminin echipa formata din Andreea Raducan, Simona Amanar,Maria

Olaru si Claudia Presecan s-a clasat pe primul loc, castigand n fata

traditionalelor sale adversare. La individual compus podiumul

castigatoarelor n finala probei de individual compus a fost exclusiv

romanesc pe el urcandu-se Andreea Raducan, Simona Amanar si Maria

Olaru. Chiar daca dupa incidentul bizar n care gimnasta Andrea

Raducan a fost depistata ca "dopata" cu Nurofen si i s-a retras medalia

de aur, n memoria noastra Campioana Olimpica la individual compusramane Andrea Raducan. Gimnastele au mai obtinut 2 medalii de argint

si una de bronz. Pentru prima data n istoria jocurilor si gimnastica

masculina are un Campion Olimpic, n persoana luiMarius Urzica.


51/63


52/63

n ntrecerile de canoe echipajul Florin Popescu - Mitica Pricop la C - 2

M, 1000 m, devine Campion Olimpic, iar pe distanta de 500 m se

claseaza pe locul al III-lea. La caiac, Sanda Toma, Mariana Limbau,

Andreea Ionita si Elena Radu au cucerit de asemenea o medalie debronz la proba de K - 4M / 500 m.

Scrima a adus din nou un titlu de Campion Olimpic, de data

asta la proba de sabie, prinMihai Covaliu, iar boxul a contribuit la

palmaresul olimpic prin medaliile de argint si de bronz cucerite de fratii

Simion. Alte medalii de bronz au mai obtinut Iulian Raicea la tir siSimona Richter al judo.

Dupa o comportare remarcabila, echipa olimpica a Romaniei s-a

clasat pe locul al XI-lea n ierarhia olimpica cu 26 de medalii, dintre care

11 de aur.

A XXVIII-a editie a J.O. - 2004 - Atena, Grecia Prin acordarea

dreptului de organizare a acestei editii orasului Atena, C.I.O a oferit o

reparatie morala poporului grec, creatoruljocurilor olimpice antice. La

108 ani de la prima editie din timpurile moderne, ntrecerile olimpice s-

au rentors acasa. Organizatorii greci au avut de parcurs multe ncercari

grele pe care le-au trecut-o cu bine. Pentru prima data condus de o

femeie, Comitetul de organizare al jocurilor a reusit n ciudapronosticurilor pesimiste sa termine la timp (chiar daca pe ultima suta

de metri) constructiile si amenajarile necesare desfasurarii la un nivel

corespunzator al ntrecerilor olimpice. Pregatirile pentru competitia

mondiala a schimbat "fata" capitalei elene, transformand-o ntr-o


53/63

metropola cu o infrastructura moderna, care valorifica din plin farmecul

sau caracteristic. Un efort suplimentar a fost necesar pentru asigurarea

protectiei participantilor si prentampinarea evenimentelor neplacute,

n contextul unei situatii politice n care "armistitiul olimpic" nu maieste demult decat o pretioasa amintire.

Competitia olimpica s-a desfasurat n perioada 13 August 2004 - 29

August si la ea au participat echipe reprezentand 202 tari. Numarul

disciplinelor sportive si al competitiilor nu s-a modificat fata de editia

precedenta: 37 de discipline si 300 de competitii. Numarul total departicipanti a fost mai mic decat la Sydney, ca urmare a reglementarilor

C.I.O. de stopare a fenomenului de gigantism: 10.500 de sportivi (6200

barbati si 4300 femei).

Romania a deplasat la Atena un lot de 112 sportivi care au fost

nscrisi la competitiile organizate pentru urmatoarele disciplinesportive: atletism, box, canotaj, calarie, ciclism, gimnastica, haltere,

not, judo, kaiac-canoe , lupte, sarituri n apa, scrima, tenis, tenis de

masa si tir. La ncheierea ntrecerilor s-au obtinut un numar de 19

medalii: 8 de aur, 5 de argint si 6 de bronz.

La fel ca la celelalte editii din ultimele decenii, gimnastica aoferit cele mai mari satisfactii contribuind la bilantul olimpic cu 9

medalii: 3 de aur, 3 de argint si 3 de bronz. n apropierea gimnasticii s-

a aflat canotajul cu 3 medalii de aur. Celelalte discipline sportive care au

contribuit la zestrea olimpica a delegatiei au fost: atletismul cu 2


54/63

medalii de argint si 1 medalie de bronz, natatia cu 1 medalie de aur si 1

medalie de bronz si boxul cu 1 medalie de bronz. Cu acest bilant

Romania s-a clasat pe locul 14 in clasamentul general pe medalii.

Medaliatii olimpici ai editiei Atena 2004 sunt n ordine:

Medalii de aur: Camelia Potec (natatie 200 m liber), Georgeta

Damian Andrunache, Viorica Susanu (canotaj 2 rame), Angela Alupei,

Constanta Burcica (canotaj, 2 vasle categoria usoara), Rodica Florea,Aurica Barascu, Doina Ignat, Viorica Susanu, Ioana Papuc, Elisabeta Lipa,

Liliana Gafencu, Georgeta Damian Andronache, Elena Georgescu

(canotaj 8 + 1), Catalina Ponor, Silvia Stroescu, Oana Ban, Daniela

Sofronie,Monica Rosu, Alexandra Eremia (echipa feminina de

gimnastica), Catalina Ponor (gimnastica sol),Monica Rosu (gimnastica

sarituri), Catalina Ponor (gimnastica barna);

Medalii de argint:Marian Dragulescu (gimnastica sol),Marius

Urzica (gimnastica cal cu manere),Marian Oprea (atletism triplusalt),

Daniela Sofronie (gimnastica sol), Ionela arleaManolache (atletism

400 m);

Medalii de bronz:Marius Urzica,Marian Dragulescu, Ioan Suciu,

Daniel Potra, Razvan selariu, Daniel Popescu (echipa de gimnastica),

Razvan Florea (natatie 200 m spate),Marian Dragulescu (gimnastica,


55/63

sarituri), Alexandra Eremia (gimnastica barna), Gheorghe Ionut (box),

Maria Cioncan (atletism 1500 m).

Jocurile Olimpice de Iarna - Istoria lor este de data mai recenta,

prima actiune de crearea a unei competitii internationale ample,

rezervata sporturilor de iarna care sa fie ncadrata n miscarea olimpica,

dateaza din anul 1900. Atunci au fost nfintate Jocurilor Nordice,

concepute ca anexe ale J.O de vara. n perioada 1901-1926, aceasta

competitie s-a organizat din patru n patru ani, ntrecerile se desfasurau

n Suedia pentru disciplinele sportive practicate cu precadere n tarilenordice, iar sportivii participanti erau n exclusivitate numai cei care

apartineau acestor tari.

Dezvoltarea sporturilor de iarna si n alte tari din Europa si n

S.U.A si succesul nregistrat de probele de patinaj desfasurate cu ocazia

la J.O de la Londra din anul 1908, la sesiunea C.I.O. din 1911, adeterminat crearea unui curent de opinie care dorea universalizarea

acestei competitii. La sesiunea C.I.O din anul 1911, reprezentantul

Italiei propune ca Jocurile Nordice sa fie transformate n J.O. de iarna.

Propunerea este respinsa din cauza opozitiei tarilor scandinave, care nu

doreau sa-si piarda suprematia n acest domeniu.

Rediscutata n anul 1914, C.I.O. accepta sa fie introduse n

programul olimpic al Jocurilor Olimpice de la Berlin din anul 1916,

patinajul, schiul si hocheiul. Editia respectiva nu mai are loc din cauza

primului razboi mondial.


56/63

Preocuparile pentru nfiintarea J.O. de iarna sunt reluate n anul

1919, n conditiile n care opozitia nordica nu mai are puterea dinainte

de razboi. La sesiunea C.I.O. anul 1921 se ia n discutie propunerea

reprezentantilor Frantei, Canadei si Elvetiei care cer promovarea J.O. de

iarna. n ciuda dezacordului norvegienilor si suedezilor, C.I.O. decide sa

patroneze "Saptamana internationala a sporturilor de iarna" o mare

competitie ce urma sa aiba loc n anul 1924, la Chamonix, ca un

preludiu la J.O. care urmau sa se desfasoare n acel an la Paris. Prin

aceasta hotarare, sporturile de iarna au intrat n familia olimpica, chiar

daca asta nu a nsemnat nca nfiintarea oficiala a Jocurilor Olimpice de

iarna.

Abia dupa ce "Saptamana" de la Chamonix s-a desfasurat cu mare

succes obligand si persoanele cele mai refractare sa-si revizuiasca

parerile si sa tina cont de marea raspandire a sporturilor de iarna, a fost

posibila adoptarea hotararii de a se institui un ciclu distinct al J.O. de

iarna. La sesiunea C.I.O. de la Praga din anul 1925, aceasta hotarare

este adoptata, precizandu-se ca orasul gazda va fi ales odata cu cel

pentru J.O de vara. Tot cu aceasta ocazie s-a decis ca "Saptamana

internationala a sporturilor de iarna" de la Chamonix sa fie considerata

ca prima editie a J.O. Drumul parcurs de aceste jocuri de la nfiintare

pana n zilele noastre a marcat a ascensiune permanenta a sporturilorde iarna, dar totodata si o noua victorie a ideii olimpice. Numarul

probelor a crescut, iar participarea natiunilor a fost din ce n ce mai

mare.


57/63


58/63

participa pentru prima data sportivi romani la ntrecerile de bob si

"patrula militara".

1932 - Lake-Placid, S.U.A.Din cauza distantei mari sportivii europeni au

participat n numar redus la competitia olimpica. Conditiile nu au fost

nici ele cele mai bune, iar sportivii din tara gazda au castigat cam toate

medaliile. A facut exceptie proba feminina de patinaj artistic, la care

Sonia Henie a castigat pentru a doua oara titlul de Campioana Olimpica.

1936 - Garmisch-Partenkirchen Germania La aceasta editia s-a introdus

n program si schiul alpin, iar Sonia Henie a cucerit al treilea titlu

olimpic.

1948- Saint-Moritz, Elvetia La trei ani dupa ncetarea razboiului,

jocurile au loc din nou n Elvetia. Germania si Japonia nu sunt invitate.

1952 - Oslo, Norvegia Aceasta editie a nsemnat pentru nordici o

ntoarcere acasa a sporturilor de iarna. Norvegienii s-au si clasat pe

primul loc n clasamentul pe natiuni.

1956 - Cortina D'Ampezo, Italia Jocurile din statiunea italiana din

muntii Dolomitilor a doborat toate recordurile de participare. A fost o

editie a premierelor, s-a folosit pentru prima data cronometrajul

electric si s-au realizat transmisii televizate n direct. Prima astfel de


59/63


60/63


61/63

englezi Jayne Torvill - Christopher Dean, care n proba de dans evoluand

pe muzica piesei "Bolero" de Ravel, au obtinut nu mai putin de 9 note

maxime, ntr-un program n care arta si sportul s-au mpletit genial.

1988- Calgary, Canada Organizate pentru prima data de Canada,

jocurile au durat 16 zile, iar vedetele au fost italianul Alberto Tomba si

elvetianul Vreni Schneider care au cucerit cate trei titluri olimpice.

1992 -Albertville, Franta Cu trei editii organizate Franta egaleazaS.U.A. Pentru prima data schiorii nordici obtin trei titluri la schi alpin,

prin norvegienii Jagge si Aamodt si suedeza Pernilla Wyberg. Germania

unificata termina n fruntea clasamentului pe medalii, naintea C.S.I.

(fosta U.R.S.S.).

1994 - Lillehammer, Norvegia Chiar daca timpul avut la dispozitie depentru organizarea editiei "suplimentare" a fost redus, competitia

olimpica norvegiana desfasurata ntr-un decor feeric a fost una dintre

cele mai reusite. Cresterea impactului jocurilor asupra publicului si

implicit a mediilor de afaceri este demonstrat prin faptul ca de dragul

participarii la J.O. o serie de patinatori profesionisti au revenit la

statutul de amator. Printre ei faimosul cuplu de dansatori britanici J.

Torvill si C. Dean, eroii jocurilor din '84, clasati de data asta n finaladoar pe locul al III-lea.


62/63


63/63

Jocurile Olimpice Moderne

Documents

Transcript of Jocurile Olimpice Moderne