Restaurarea Jocurilor Olimpice Moderne

Click here to load reader

  • date post

    07-Jul-2018
  • Category

    Documents

  • view

    221
  • download

    0

Embed Size (px)

Transcript of Restaurarea Jocurilor Olimpice Moderne

  • 8/18/2019 Restaurarea Jocurilor Olimpice Moderne

    1/31

    Restaurarea Jocurilor Olimpice Moderne - Istoricul miscarii olimpice

     

    A doua parte a secolului al XIX-lea s-a caracterizat printr-o  accentuata dezvoltare a sportului. La început în Anglia, tara în care s-a cristalizat ca activitate de sine statatoare, cu conceptii proprie si scopuri bine definite, apoi în uropa si întreaga lume. !portul, ca activitate fizica îndreptata spre obtinerea unor performante si manifestare a dorintei de depasire a unor limite nu a fost îmbratisata cu entuziasm egal de catre personalitatile timpului. Au e"istat destule opinii critice referitoare la prime#dia pe care o reprezinta latura sportiva a culturii fizice. $ntr-o forma violenta s-a manifestat aceasta atitudine critica în %ranta, unde cei doi reprezentanti ai curentelor din educatie fizica& '.(issi) si *. +)bert, au trecut peste adversitatea lor traditionala pentru a se opune la raspandirea sportului. Acesta era criticat de catre specialistii din domeniul

    educatiei fizice pentru ca ei considerau miscarile care formau fondul motric aldisciplinelor sportive, nefiziologice si daunatoare pentru organism. orinta de depasire a adversarilor si a propriilor limite era cotata ca un adevarat pericol, pentru ca în dorinta de obtinere a unor performante deosebite organismul uman face eforturi care determina dezecilibrarea lui. ra aspru criticata si tendinta spre specializare si profesionalism, ambele considerate fenomene dezastruoase din punct de vedere moral si social.

     Adversarii sportului din afara domeniului, condamnau sportul pentru ca îl considerau incompatibil cu activitatea intelectuala, iar practicarea în e"ces a sportului era vazuta ca cea mai sigura cale spre decaderea culturala a generatiilor tinere.

      $n ciuda acestor pozitii critice, care au sustinut niste idei pe care evolutia

    ulterioara a fenomenului le-a infirmat în mare masura, sportul a cunoscut o dezvoltarespectaculoasa. Anul /01 marceaza un eveniment foarte important în evolutia activitatii sportive, fiind anul în care a avut loc la Londra primul meci international de rugb2, între o ecipa din %ranta si una reprezentand Anglia. !eria întalnirilor de acest fel continuate în anii urmatori la O"ford, apoi la 'aris, reprezinta începuturile activitatii sportive internationale.

    Ideea internationalizarii si de fapt a universalizarii sportului si a întrecerilor  sportive îsi va gasi reflectarea în ideile curentului de reînviere a Olimpismului de sorginte greceasca, al carui reprezentant a fost în %ranta, baronul 'ierre de 3oubertin. evenit un sustinator al ideii de restaurare a Jocurilor Olimpice într-o forma moderna,

    dupa o vizita în *recia, realizata cand avea 45 de ani, coubertin îsi va dedica întreagaviata si energie acestui scop& renasterea si mai apoi dezvoltarea olimpismului în forma lui moderna.

      escoperirea în anii /67-// a ruinelor Olimpiei de catre e"peditia areologica germana condusa de rnst 3urtius, a contribuit la cresterea numarului celor  care considerau ca timpurile moderne si activitatea sportiva în plina dezvoltare au nevoie si merita o astfel de competitie.

  • 8/18/2019 Restaurarea Jocurilor Olimpice Moderne

    2/31

    ...8u vom trece la prezentarea evenimentelor care au condus spre decizia de restaurare a Jocurile Olimpice, înainte de a-l prezenta pe cel care înaintea lui 'ierre de 3oubertin a sustinut ideea de renastere olimpica, cetateanul roman, Evanghelie Zappa, (1800-18659.

      $ntemeietorul olimpiadelor moderne s-a nascut în comuna Lampobo dinprovincia otomana pir, actualmente în Albania. A emigrat în :ara Rom;neasca, între /1alcanilor. !pri#inirea ideii de renastere a Jocurilor Olimpice nu a fost singura actiune de =mecenat= cultural în care s-a implicat . ?appa. $n februarie /5< el a oferit domnitorului Ale"andru Ioan 3uza donatia de 1

  • 8/18/2019 Restaurarea Jocurilor Olimpice Moderne

    3/31

     Atanasiu, încoronat în proba de viteza @probabil alergare 4ritanii la Atena. 3ompetitia a avut un modest caracter international. Au fost acordate premii în bani, asa cum a dorit vangelie ?appa.

      $n /54, vangelie ?appa a mai facut un demers în vederea popularizarii ideii Jocurilor Olimpice moderne, prin publicarea la >ucuresti a unei publicatii =!ocietatea Olimpica Rom;na=. Jocurile au fost reluate în /6

  • 8/18/2019 Restaurarea Jocurilor Olimpice Moderne

    4/31

      aca prima editie a putut fi considerata un succes, urmatoarele au fost organizate cu mari eforturi si nu au reusit sa capteze atentia opiniei publice. ar, pentru 'ierre de 3oubertin, devenit presedinte al 3omitetului Intenational Olimpic nici unefort nu era prea mare pentru a reusi sa impuna în fata lumii ideea olimpismului. e la editie la editie, în ciuda unor evenimente care au franat adesea evolutia normala a societatii

    umane în general @primul si al doilea razboi mondial, razboiul rece, aparteid-ul,divizarea lumii în blocuri de orientari diferite, globalizarea, terorismul, etc9 miscarea olimpica s-a dezvoltat a#ungand sa fie astazi reprezentanta celui mai important eveniment sportiv al lumii, care mobilizeaza forte si energii din cele mai diverse sfere de interes ale societatii.

      'ierre de 3oubertin a detinut functia de presedinte al 3.I.O pana în anul 04, cand a fost înlocuit de belgianul +enri de >aillet-Latour, pastrandu-si însa pana la moarte functia de presedinte de onoare al miscarii olimpice. !-a stins din viata în anul 016, la *eneva în lvetia, fiind înmormantat la Lausane, unde s gaseste sediul 3.I.O, iar conform dorintei sale, inima sa a fost îngropata separat, în *recia ciar în mi#locul

    ruinelor antice ale Olimpiei.   'e langa activitatea sa de organizator si conducator al miscarii olimpice 'ierre de 3oubertin nu a încetat sa pledeze pentru introducerea ideii de olimpism în educatie, considerand ca acesta actioneaza asupra ecilibrului interior si e"terior al omului, formand caractere.

      ..1. $li%pis%ul cuprinde ideile privind %odalitatile cu care se actioneaza pentru a aseza sportul în slu#ba dezvoltarii armonioase a omului.

      'ierre de 3oubertin a definit olimpismul prin sintagma& =3eea ce este cultura

    pentru umanitate este olimpismul pentru sport=. 8u este singura definitie pe carecratorul J.O. moderne a gasit-o pentru a sublinia valoarea morala mai ales, a acestei competitii sportive. 'reluand mesa#ul celor douasprezece secole de civilizatie pe care *recia antica le-a oferit si prin Jocurile Olimpice, 'ierre de 3oubertin considera olimpismul =un element ce tinde sa întruneasca într-un manunci luminos toate principiile care contribuie la perfectionarea omului=. 'entru el, olimpismul este =o scoala de noblete si puritate morala, o religie a sportului. @>anciulescu, 059

      Miscarea olimpica este formata din totalitatea organizatiilor si a persoanelor din domeniul sportului care-si desfasoara activitatea respectand principiile olimpismului.

     $ntreaga miscare olimpica îsi desfasoara activitatea sub patrona#ul 3omitetului

    International Olimpic. Aceasta are rolul de a conduce si promova olimpismul,organizeaza si coordoneaza competitiile sportive, asigura desfasurarea regulata a Jocurilor Olimpice, lupta împotriva discriminarii de orice fel care ar putea afecta miscarea olimpica, militeaza pentru spiritul de fair-pla2 si împotriva folosirii sportivilor în scopuri comerciale sau politice.

      'rimul 3OMI(( I8(R8A:IO8AL OLIM'I3 s-a constituit cu doi ani înaintea primei editii a Jocurilor Olimpice la 'aris, ca organism de conducere a miscarii olimpice.

  • 8/18/2019 Restaurarea Jocurilor Olimpice Moderne

    5/31

    La el au aderat la început 1 tari. in primul 3omitet Olimpic au facur parte imitrios EiFelas @*recia9, ales presedinte, ca un omagiu adus tarii care initiase cu aproape 1 milenii în urma #ocurile, iar secretar general era 'ierre de 3oubertin, initiatorul si sufletul Jocurilor Olimpice Moderne. $n ordine cronologica presedinti ai 3.I.O au fost& emetrius EiFelas, 'ierre de 3oubertin, +enri de >aillet-Latour, !igfrid dstrGm,

     Aver2 >rundage, Lord Billanin, Juan Antonio !amaranc si JacHues Rogge în prezent.   in anul 07, sediul 3omitetului International Olimpic este la Lausane @lvetia9, iar misiunea sa este de a conduce miscarea olimpica în conformitate cu carta olimpica.Organele cele mai importante ale 3omitetului International Olimpic sunt&

      !!IC8A - organul suprem al 3omitetului International Olimpic care adopta, modifica si interpreteaza 3arta Olimpica, accepta membrii, se reuneste cel putin o data pe an în sesiune ordinara sau la cererea presedintelui în sesiune e"traordinara cu cel putin o treime din membrii

      3OMI!IA D3C(IE - se compune din  vicepresedinti si 5 membrii. Acestiasunt alesi prin vot secret si vegeaza la respectarea 3artei Olimpice. Aceasta comisie asigura organizarea interna si administrarea 3omitetului International Olimpic

      'RsI8(L - ales prin scrutin secret pe o perioada de / ani, poate fi reales pentru perioade succesive de  ani, conduce toate activitatile 3.I.O si îl reprezinta permanent. Limbile oficiale ale 3.I.O sunt& engleza si franceza. La toate sesiunile traducerea simultana se face în germana, spaniola, rusa si araba.

      $n legatura cu resursele finaciare, trebuie mentionat ca 3.I.O poate accepta donatii, mosteniri sau orice alte resurse care sa-i permita îndeplinirea obiectivelor. e

    asemen