8/3/2019 Jocurile Olimpice Moderne
1/63
Jocurile Olimpice Moderne
A doua parte a secolului al XIX-lea s-a caracterizat printr-o
accentuata dezvoltare a sportului. La nceput n Anglia, tara n care s-a
cristalizat ca activitate de sine statatoare, cu conceptii proprie si scopuri
bine definite, apoi n Europa si ntreaga lume. Sportul, ca activitate
fizica ndreptata spre obtinerea unor performante si manifestare a
dorintei de depasire a unor limite nu a fost mbratisata cu entuziasm
egal de catre personalitatile timpului. Au existat destule opinii critice
referitoare la primejdia pe care o reprezinta latura sportiva a culturii
fizice. ntr-o forma violenta s-a manifestat aceasta atitudine critica n
Franta, unde cei doi reprezentanti ai curentelor din educatie fizica:
P.Tissi si G. Hbert, au trecut peste adversitatea lor traditionala
pentru a se opune la raspandirea sportului. Acesta era criticat de catre
specialistii din domeniul educatiei fizice pentru ca ei consideraumiscarile care formau fondul motric al disciplinelor sportive,
nefiziologice si daunatoare pentru organism. Dorinta de depasire a
adversarilor si a propriilor limite era cotata ca un adevarat pericol,
pentru ca n dorinta de obtinere a unor performante deosebite
organismul uman face eforturi care determina dezechilibrarea lui. Era
aspru criticata si tendinta spre specializare si profesionalism, ambele
considerate fenomene dezastruoase din punct de vedere moral sisocial. Adversarii sportului din afara domeniului, condamnau sportul
pentru ca l considerau incompatibil cu activitatea intelectuala, iar
practicarea n exces a sportului era vazuta ca cea mai sigura cale spre
decaderea culturala a generatiilor tinere.
8/3/2019 Jocurile Olimpice Moderne
2/63
n ciuda acestor pozitii critice, care au sustinut niste idei pe care
evolutia ulterioara a fenomenului le-a infirmat n mare masura, sportul
a cunoscut o dezvoltare spectaculoasa. Anul 1893 marcheaza un
eveniment foarte important n evolutia activitatii sportive, fiind anul n
care a avut loc la Londra primul meci international de rugby, ntre o
echipa din Franta si una reprezentand Anglia. Seria ntalnirilor de acest
fel continuate n anii urmatori la Oxford, apoi la Paris, reprezinta
nceputurile activitatii sportive internationale.
Ideea internationalizarii si de fapt a universalizarii sportului si a
ntrecerilor sportive si va gasi reflectarea n ideile curentului de
renviere a Olimpismului de sorginte greceasca, al carui reprezentant a
fost n Franta, baronul Pierre de Coubertin. Devenit un sustinator al
ideii de restaurare a Jocurilor Olimpice ntr-o forma moderna, dupa o
vizita n Grecia, realizata cand avea 26 de ani, coubertin si va dedica
ntreaga viata si energie acestui scop: renasterea si mai apoi
dezvoltarea olimpismului n forma lui moderna.
Descoperirea n anii 1875-1881 a ruinelor Olimpiei de catre
expeditia arheologica germana condusa de Ernst Curtius, a contribuit la
cresterea numarului celor care considerau ca timpurile moderne siactivitatea sportiva n plina dezvoltare au nevoie si merita o astfel de
competitie.
8/3/2019 Jocurile Olimpice Moderne
3/63
Nu vom trece la prezentarea evenimentelor care au condus spre
decizia de restaurare a Jocurile Olimpice, nainte de a-l prezenta pe cel
care naintea lui Pierre de Coubertin a sustinut ideea de renastere
olimpica, cetateanul roman, Evanghelie Zappa, (1800-1865).
ntemeietorul olimpiadelor moderne s-a nascut n comuna
Lampobo din provincia otomana Epir, actualmente n Albania. A
emigrat n ara Romneasca, ntre 1830-1835 si s-a ocupat cu comertul
de cereale si cu agricultura, arendnd terenuri, apoi cumparndu-le. A
introdus n practica agricola metode moderne si a obtinut veniturifabuloase. A devenit cetatean roman prin anul 1859, iar prin
atitudinea sa de "mecena" fata de romani, greci, dar si albanezi, s-a
comportat ca adevarat cetatean al Balcanilor. Sprijinirea ideii de
renastere a Jocurilor Olimpice nu a fost singura actiune de "mecenat"
cultural n care s-a implicat E. Zappa. n februarie 1860 el a oferit
domnitorului Alexandru Ioan Cuza donatia de 3000 de galbeni, din care
2000 pentru ntocmirea unui dictionar romnesc, 200 pentru ogramatica si 800 pentru realizarea unor traduceri din autori clasici. A
donat 50.000 de galbeni pentru nzestrarea armatei romne cu o
baterie de tunuri si pentru construirea Atheneului Romn si alti 10.000
de galbeni pentru a tiparirea unor carti albaneze cu caractere latine si
pentru primul ziar n limba albaneza.
Daca ne referim la ideea restaurarii Jocurilor Olimpice, trebuie spus ca
nca din 1836, un grup de eruditi si entuziasti greci au propus
ministrului de interne Ioan Coletti organizarea annuala a Jocurilor
olimpice la 25 martie (Ziua nationala a Greciei) la Atena, Tripoli,
8/3/2019 Jocurile Olimpice Moderne
4/63
Missolonghi si Idra, pentru a reaminti eliberarea de sub jugul otoman.
n anul urmator, consiliul orasului Pirgos (n circumscriptia caruia se afla
si Olympia) si-a arogat succesiunea antica, dnd publicitatii chiar o
hotarre n acest sens. Dar ruinele Olympiei, acoperite de noroi, erauimproprii organizarii unor competitii sportive.
n prima jumatate a anului 1856, E. Zappa trimitea din
Bucuresti, regelui Otto de Bavaria al Greciei si guvernului, propunerea
renfiintarii Jocurilor Olimpice la Atena. El dadea asigurari ca va pune la
dispozitie fondurile necesare si propunea nceperea jocurilor n 1859.Regele a transmis scrisoarea ministrului de Externe, Alexandru
Rangabe. Acesta a intrat n corespondenta cu Zappa, nsa a tergiversat
luarea unei hotarri, deoarece intentiona ca jocurile sa nu fie pur
sportive. n 1858, Zappa se adresa din nou regelui, aratnd ca este gata
sa cedeze 400 de actiuni la Societatea elena a vapoarelor, n vederea
constituirii unui capital din care sa fondeze, la Atena, o institutie care sa
se ocupe de organizarea jocurilor.Mai oferea pentru nceput, nca3.000 de galbeni. Pe 15 august 1858, regele a emis decretul prin care
primea darul lui E. Zappa si se nsarcina cu organizarea Olimpiilor
(concursuri si expozitii).
Prima editie a jocurilor initiate de Evanghelie Zappa a avut loc la
mijlocul lui noiembrie 1859, la Atena. Au fost incluse probe de alergarede 200, 400 si 800 de metri, sarituri, aruncari, ntreceri hipice, dar si
concursuri literare si folclorice. Au mai fost organizate expozitii cu
premii pentru produse industriale si agricole.Manifestarile s-au
desfasurat n pietele Ludovic, Libertatii, a teatrului (Kogia), a primariei
8/3/2019 Jocurile Olimpice Moderne
5/63
etc. cu participarea a peste 300 de concurenti. Pe lista nvingatorilor s-
au numarat Dimitrie Atanasiu, ncoronat n proba de viteza (probabil
alergare 200 de metri) si Constantin Cristu la aruncari, posibil din
Romnia, dupa nume. Au mai participat, la calarie, un ministru si doiatasati de la ambasadaMarii Britanii la Atena. Competitia a avut un
modest caracter international. Au fost acordate premii n bani, asa cum
a dorit Evanghelie Zappa.
n 1862, Evanghelie Zappa a mai facut un demers n vederea
popularizarii ideii Jocurilor Olimpice moderne, prin publicarea laBucuresti a unei publicatii "Societatea Olimpica Romna". Jocurile au
fost reluate n 1870, n conditii mai bune si apoi organizate din 5 n 5
ani. Dar Grecia acelor ani era o tara mica si saraca, asa ca eforturile lui
Zappa nu au avut un ecou prea mare n lumea sportului din Europa.
Evanghelie Zappa a stipulat n testamentul sau, construirea unei cladi222f56c ri destinate ca stabiliment olimpic. Prin legea din 30 noiembrie
1869, guvernul grec a dispus constructia cladirii. Denumita "Zappeion"
cladirea a fost inaugurata n 1888.
Baronul Pierre de Coubertin (1 ianuarie 1863-2
Septembrie1937), istoric si pedagog, s-a nascut la Paris ntr-o familiaaristocratica. Contactele sale cu colegiile britanice si americane i releva
importanta pe care educatia fizica su sportiva o are n dezvoltarea
personalitatii tinerilor. Se implica n organizarea si conducerea unor
8/3/2019 Jocurile Olimpice Moderne
6/63
asociatii sportive din Franta, ajungand n pozitia de scretar general al
"Uniunii societatilor franceze pentru sporturile atletice".
Dupa o vizita n Grecia, realizata pe cand avea 26 de ani (1889)
se alatura grupului de sustinatori al ideii de renastere a vechii
competitii antice, Jocurile Olimpice, ntr-o forma moderna adecvata
timpurilor si oamenilor din secolul al XX-lea care se apropia.
Pentru a-si sustine planurile de restaurare a Jocurilor Olimpice,Pierre de Coubertin foloseste ocazia creata de organizarea sub egida
U.S.F.S.A, la Sorbona, Paris, n luna iunie a anului 1894, a unui Congres
International pentru studierea si propagarea principiilor amatorismului,
la care participa delegati din 49 de tari. La 16 iunie, n fata Conferintei,
el propune renfiintarea J.O. Cei 79 de delegati prezenti la acea data la
Sorbona accepta si sustin ideea lui Pierre de Coubertin de a organiza la
fiecare patru ani, pe rand n diferite tari, Jocurile Olimpice, care sacuprinda toate formele de exercitii fizice folosite n lumea civilizata. La
23 iunie 1894, ia fiinta primul Comitet International Olimpic, format din
15 membri reprezentand 13 tari, presedinte fiind ales grecul Demetrius
Vikelas, iar secretar-general Pierre de Coubertin. Acest organism avea
ca sarcina pregatirea primei editii a J.O moderne, care urma sa se
desfasoare n anul 1896 la Atena.
La jocuri puteau lua parte sportivi din toate tarile indiferent de
religie, rasa sau convingeri politice, dorindu-se dupa cum spunea
creatorul lor, ca ele sa devina cel mai important mijloc prin care sportul
8/3/2019 Jocurile Olimpice Moderne
7/63
sa contribuie la dezvoltarea armonioasa a omului si la construirea unei
societati umane superioare.
Daca prima editie a putut fi considerata un succes, urmatoarele
au fost organizate cu mari eforturi si nu au reusit sa capteze atentia
opiniei publice. Dar, pentru Pierre de Coubertin, devenit presedinte al
Comitetului Intenational Olimpic nici unefort nu era prea mare pentru a
reusi sa impuna n fata lumii ideea olimpismului. De la editie la editie, n
ciuda unor evenimente care au franat adesea evolutia normala a
societatii umane n general (primul si al doilea razboi mondial, razboiulrece, apartheid-ul, divizarea lumii n blocuri de orientari diferite,
globalizarea, terorismul, etc) miscarea olimpica s-a dezvoltat ajungand
sa fie astazi reprezentanta celui mai important eveniment sportiv al
lumii, care mobilizeaza forte si energii din cele mai diverse sfere de
interes ale societatii.
Pierre de Coubertin a detinut functia de presedinte al C.I.O
pana n anul 1924, cand a fost nlocuit de belgianul Henri de Baillet-
Latour, pastrandu-si nsa pana la moarte functia de presedinte de
onoare al miscarii olimpice. S-a stins din viata n anul 1937, la Geneva n
Elvetia, fiind nmormantat la Lausane, unde s gaseste sediul C.I.O, iar
conform dorintei sale, inima sa a fost ngropata separat, n Grecia chiar
n mijlocul ruinelor antice ale Olimpiei.
Pe langa activitatea sa de organizator si conducator al miscarii
olimpice Pierre de Coubertin nu a ncetat sa pledeze pentru
8/3/2019 Jocurile Olimpice Moderne
8/63
introducerea ideii de olimpism n educatie, considerand ca acesta
actioneaza asupra echilibrului interior si exterior al omului, formand
caractere.
Olimpismul cuprinde ideile privind modalitatile cu care se
actioneaza pentru a aseza sportul n slujba dezvoltarii armonioase a
omului.
Pierre de Coubertin a definit olimpismul prin sintagma: "Ceeace este cultura pentru umanitate este olimpismul pentru sport". Nu
este singura definitie pe care cratorul J.O. moderne a gasit-o pentru a
sublinia valoarea morala mai ales, a acestei competitii sportive.
Preluand mesajul celor douasprezece secole de civilizatie pe care Grecia
antica le-a oferit si prin Jocurile Olimpice, Pierre de Coubertin considera
olimpismul "un element ce tinde sa ntruneasca ntr-un manunchi
luminos toate principiile care contribuie la perfectionarea omului".Pentru el, olimpismul este "o scoala de noblete si puritate morala, o
religie a sportului.
Miscarea olimpica este formata din totalitatea organizatiilor si a
persoanelor din domeniul sportului care-si desfasoara activitatea
respectand principiile olimpismului. ntreaga miscare olimpica sidesfasoara activitatea sub patronajul Comitetului International Olimpic.
Aceasta are rolul de a conduce si promova olimpismul, organizeaza si
coordoneaza competitiile sportive, asigura desfasurarea regulata a
Jocurilor Olimpice, lupta mpotriva discriminarii de orice fel care ar
8/3/2019 Jocurile Olimpice Moderne
9/63
putea afecta miscarea olimpica, militeaza pentru spiritul de fair-play si
mpotriva folosirii sportivilor n scopuri comerciale sau politice.
Primul COMITET INTERNAIONAL OLIMPIC s-a constituit cu doi
ani naintea primei editii a Jocurilor Olimpice la Paris, ca organism de
conducere a miscarii olimpice. La el au aderat la nceput 13 tari. Din
primul Comitet Olimpic au facur parte Dimitrios Vikelas (Grecia), ales
presedinte, ca un omagiu adus tarii care initiase cu aproape 3 milenii n
urma jocurile, iar secretar general era Pierre de Coubertin, initiatorul
si sufletul Jocurilor OlimpiceModerne. n ordine cronologica presedintiai C.I.O au fost: Demetrius Vikelas, Pierre de Coubertin, Henri de Baillet-
Latour, Sigfrid Edstrm, Avery Brundage, Lord Killanin, Juan Antonio
Samaranch si Jacques Rogge n prezent.
Din anul 1915, sediul Comitetului International Olimpic este la
Lausane (Elvetia), iar misiunea sa este de a conduce miscarea olimpican conformitate cu carta olimpica.Organele cele mai importante ale
Comitetului International Olimpic sunt:
SESIUNEA - organul suprem al Comitetului International Olimpic
care adopta, modifica si interpreteaza Carta Olimpica, accepta membrii,
se reuneste cel putin o data pe an n sesiune ordinara sau la cerereapresedintelui n sesiune extraordinara cu cel putin o treime din
membrii;
8/3/2019 Jocurile Olimpice Moderne
10/63
COMISIAEXECUTIV - se compune din 4 vicepresedinti si 6
membrii. Acestia sunt alesi prin vot secret si vegheaza la respectarea
Cartei Olimpice. Aceasta comisie asigura organizarea interna si
administrarea Comitetului International Olimpic;
PRESEDINTELE- ales prin scrutin secret pe o perioada de 8 ani,
poate fi reales pentru perioade succesive de 4 ani, conduce toate
activitatile C.I.O si l reprezinta permanent. Limbile oficiale ale C.I.O
sunt: engleza si franceza. La toate sesiunile traducerea simultana se
face n germana, spaniola, rusa si araba.
n legatura cu resursele finaciare, trebuie mentionat ca C.I.O
poate accepta donatii, mosteniri sau orice alte resurse care sa-i permita
ndeplinirea obiectivelor. De asemenea el percepe ncasari care provin
din exploatarea de drepturi care-i revin din celebrarea Jocurilor
Olimpice sau drepturi de televiziune. Aceste ncasari pot fi acordateFederatiilor Internationale si Comitetelor Olimpice Nationale. Orice
beneficiu ce provine din celebrarea Jocurilor Olimpice revine
Comitetului International Olimpic ti va fi utilizat n folosul miscarii
olimpice.
Comitetul International Olimpic acorda ajutor ComitetelorOlimpice Nationale recunoscute prin:
promovarea principiilor fundamentale ale miscarii olimpice;
dezvoltarea cunostitelor tehnice sportive ale sportivilor si antrenorilor;
8/3/2019 Jocurile Olimpice Moderne
11/63
ameliorarea nivelului tehnic al sportivilor si antrenorilor;
formarea de administratori;
colaborarea cu diferite comisii ale Comitetului International Olimpic.
Jocurile Olimpice sunt competitii ntre sportivi, n probe
individuale sau pe echipe si nu ntre tari. Sportivii sunt selectionati n
echipele olimpice nationale de Comitetul Olimpic National Olimpic a
tarii respective, n conformitate cu regulamentele proprii.
Jocurile Olimpice se compun din jocurile olimpiadei si jocurile
de iarna. Ambele au loc la fiecare patru ani. Termenul de Olimpiada se
refera la perioada de patru ani consecutivi care debuteaza cu jocurile
olimpiadei si se termina cu jocurile olimpiadei urmatoare. Olimpiadele
se socotesc din 1896 cnd a avut loc prima editie a Jocurilor Olimpice
Moderne.
Daca din anumite motive Jocurile Olimpice nu se desfasoara,
olimpiada expira dupa patru ani din ziua nceperii sale, data la care
ncepe o noua olimpiada.
Pierre de Coubertin a acordat o mare atentie organizarii
ceremonialului si simbolurilor olimpice deoarece fara aceste simboluri
ntrecerile ar fi simple, lipsite de semnificatii, fara substanta. Ele dau
jocurilor o valoare estetica si o atmosfera de nalta frumusete si
8/3/2019 Jocurile Olimpice Moderne
12/63
emulatie si fac posibila comunicarea ntre popoare. Simbolurile au facut
din Jocurile Olimpice un capitol al istoriei universale. Ele au depozitat n
decursul anilor o imensa forta spirituala si traditionala. Cele mai
cunoscute simboluri olimice sunt:
Deviza olimpica "Citius, Altius, Fortius" (Mai repede, mai sus, mai
puternic)
Flacara olimpica si are originile n mitologia greaca n care simboliza
sacralitatea. La Jocurile antice se organizau "curse ale lamfadoforilor"
n care tinerii alergau cu torte aprinse n maini, iar n zilele noastre
flacara aprinsa la Olimpia este transmisa prin diverse mijloace adecvatetimpurilor moderne si distantelor imense spre locul de desfasurare al
fiecarei editii, ntr-o emulatie care pastreaza vie ideea perenitatii si
sacralitatii acestei competitii care a traversat timpurile;
Simbolul olimpic este alcatuit din 5 cercuri nlantuite fiecare de alta
culoare: albastru, galben, negru, verde si rosu;
Drapelul olimpic este de culoare alba si are n centrul sau simbolulolimpic format din cele cinci cercuri;
Imnul olimpic - Primul imn olimpic a fost special compus pentru prima
editie a Jocurilor OlimpiceModerne de compozitorul grec Kostas
Palamas. Ulterior s-a creat traditia ca fiecare oras care organizeaza o
editie sa-si compuna prpriul imn.
Comitetul Olimpic Romn este o asociatie autonoma
organizata n baza principiilor Cartei Olimpice si este recunoscut oficial
de Comitetul International Olimpic din anul 1914. Data nfiintarii COR
8/3/2019 Jocurile Olimpice Moderne
13/63
nu este cunoscuta cu exactitate. Din unele documente se poate deduce
ca fondarea a avut loc n luna martie sau aprilie a anului 1914 (Maroti,
2000), iar la 19 mai a fost trimisa scrisoarea adresata Comitetului
International Olimpic prin care se facea cunoscuta nfiintarea acestuiorganism si componenta nominala a COR.
Principalele obiective a Comitetului OlimpicRomn sunt:
-dezvoltarea si protejarea miscarii olimpice si a sportului n Romnia;
-promovarea principiilor olimpismului n cadrul activitatilor sportiveromnesti;
-dezvoltarea sportului pentru toti si a sportului de performanta bazat
pe principii olimpice;
-pregatirea specialistilor din domeniul sportului;
-lupta mpotriva violentei si a folosirii substanselor si procedeelor
interzise de Comitetul International Olimpic;
-organizarea selectiei si pregatirii sportivilor n vederea participarii la
Jocurile Olimpice;
-promovarea si sprijinirea integrarii sportivilor pe plan social.
Organele de conducere a Comitetului Olimpic Romn sunt:
ADUNAREA GENERAL, COMITETUL EXECUTIV, BIROUL COMITETULUI
EXECUTIV.
8/3/2019 Jocurile Olimpice Moderne
14/63
Mijloacele financiare al Comitetului Olimpic Romn provin din subventii
din partea statului, organizatii, persoane particulare, donatii, fonduri
rezultate din actiuni sportive organizate sub egida Comitetului Olimpic
Romn, timbre, comercializarea emblemelor si publicatiilor, fondurirezultate din sponsorizare.
n anul 1961, la sugestia lui Jean Ketseas, Carl Diem si a Comitetului
Olimpic Elen a fost creata ACADEMIA OLIMPIC INTERNAIONAL
(A.O.I.), ca o institutie culturala nsarcinata cu studiul ideilor olimpice
si pregatirea unor specialisti care sa orienteze olimpismul nconcordanta cu evolutia societatii.
nfiintata la 22 martie 1991, n baza hotarrii adunarii generale
a Comitetului Olimpic Romn, Academia Olimpica Romna reprezinta
un centru romnesc a olimpismului, a spiritului si principiilor olimpice.
Obiectul de studiu al Academiei Olimpice Romne l constituiestudierea aspectelor istorice, pedagogice si sociologice ale miscarii
olimpice nationale si internationale. A.O.R. contribuie la formarea
specialistilor n educatie fizica si sport n spiritul idealurilor olimpice,
promoveaza spiritul de fair-play, lupta mpotriva violentei si dopajului n
sport.
Celebrarea Jocurilor Olimpice are loc n cursul primului an al
Olimpiadei. ncepnd cu anul 1994, la editia a XVII-a Jocurile Olimpice
de iarna, acestea vor avea loc n cursul celui de-al doilea an al
Olimpiadei. Gazda Jocurilor este aleasa de Comitetul International
8/3/2019 Jocurile Olimpice Moderne
15/63
Olimpic prin comisia sa executiva care supune spre aprobare alegerea
orasului gazda.
Organizarea Jocurilor Olimpice este ncredintata de C.IO. si
Comitetul Olimpic National al tarii gazda. n acest scop Comitetul
National Olimpic constituie Comitetul de Organizare a Jocurilor
Olimpice (C.O.J.O.). care are obligatia sa dirijeze toate activitatile sale
conform Cartei Olimpice, si asuma responsabilitatea financiara a
organizarii Jocurilor Olimpice, colaboreaza cu C. I.O. si primeste
instructiuni de la aceasta.
Pentru a asigura conditii de reunire n acelasi loc a tuturor
concurentilor, oficialitatilor si personalului echipei, Comitetul de
Organizare a Jocurilor Olimpice amenajeaza un sat olimpic ce cuprinde
localuri si instalatii pentru Federatiile internationale care coordoneaza
disciplinele sportive incluse n programul Jocurilor Olimpice.
Comitetul de Organizare a Jocurilor Olimpice organizeaza si un
program de manifestari culturale care are menirea de a promova relatii
de prietenie si solidaritate ntre participanti.
Orice sportiv poate participa la Jocurile olimpice cu conditia sa
se conformeze cartei olimpice si sa fie nscris de Comitetul sau olimpic
pe baza unor criterii de admitere stabilite de Federatia Internationala.
8/3/2019 Jocurile Olimpice Moderne
16/63
Editiile Jocurilor Olimpice moderne:
Editia I - 1896 - Atena, Grecia n program au fost incluse 9discipline sportive cu 43 de probe numai masculine de alergari, sarituri,
aruncari, gimnastica (care includa halterele si tragerea frnghiei),
scrima, lupte, tir, sporturi nautice (natatie, polo pe apa, canotaj,
yachting), ciclism si calarie. Au participat 285 de sportivi (numai barbati)
din 13 tari: Anglia, Australia, Austria, Bulgaria, Chile, Danemarca,
Elvetia, Franta, Germania, S.U.A., Suedia, Ungaria si binenteles Grecia.
Cursa de maraton a fost poate cea mai spectaculoasa. Ea a fostcstigata de grecul Spiridon Louys, care a parcurs distanta de la
Marathon la Atena n 2 h si 48 de minute.
Editie a II-a 1900 - Paris, Franta Editia a fost numita simbolic
"Olimpiada lui Coubertin". Jocurile au coincis cu organizarea "Expozitiei
Universale" iar din motive financiare ele au facut parte din programulacestei manifestari. Pentru a raspunde cerintelor impuse de
organizatori, competitia olimpica s-a desfasurat prin ntreceri diverse
care au avut loc prin toate colturile Parisului si care au durat mai mult
de trei luni (20 mai- 28 octombrie). La start au fost prezenti 1066 de
sportivi din 21 de tari, iar din acestia, 6 au fost femei participante la
ntrecerile de tenis si golf. Este prima participare a femeilor la
ntrecerile olimpice. n program au fost incluse 18 discipline sportive cu86 de probe. Aceasta editie nseamna pentru Romania prima
participare a unui sportiv la J.O., prin persoana lui George Plagino care a
concurat la tir, n proba de talere, unde s-a clasat al XIII-lea din 51 de
concurenti.
8/3/2019 Jocurile Olimpice Moderne
17/63
Editia a III-a - 1904, Saint-Louis - S.U.A. Americanii au castigat
cinstea de a organiza J.O datorita comportarii lor deosebite la primele
editii. Dar si de aceasta data jocurile sunt umbrite de organizarea n
aceeasi perioada a "Expozitiei Universale", iar din cauza distantelor
mari participarea sportivilor din Europa si din alte parti ale lumii a fost
slaba. Jocurile s-au desfasurat n perioada 1 iulie- 23 noiembrie. La ele
au participat sportivi din 21 de tari, iar numarul disciplinelor sportive a
fost de 15, cu 87 de probe. Pentru prima data au fost incluse ca
sporturi olimpice boxul si baschetul.
Editia a IV-a - 1908 - Londra,Marea Britanie S-a desfasurat tot
n cadrul unei expozitii, de data asta franco-britanica, dar cu toate
acestea a fost mult mai bine organizata decat cele anterioare. A fost
construit chiar un nou stadion care pe langa ntrecerile de atletism
putea gazdui: curse cicliste, ntreceri de not, lupte, box, gimnastica, tir
cu arcul. Au luat parte 2034 de sportivi din 22 de tari. Deschiderea
ntrecerilor s-a desfasurat cu mult fast, marcand nceputurile instaurarii
adevaratului ceremonial olimpic. Atletul clujean stefan Somodi care a
participat la aceasta editie a reusit clasarea pe locul al II-lea la saritura
n naltime cu 1,88 metri.
A V-a editie - 1912 - Stockholm, Suedia ntrecerile s-au
desfasurat n perioada 5 mai - 22 iunie si au cuprins ntreceri la 15
discipline si 102 probe. Organizarea a fost foarte buna, ntrecerile s-au
desfasurat dupa regulamente deja precis stabilite de C.I.O., nivelul
8/3/2019 Jocurile Olimpice Moderne
18/63
tehnic fiind de asemenea ridicat. Boxul a fost scos din programul
deoarece legile suedeze interziceau practicarea lui, n schimb au aparut
pentru prima data ntrecerile pe aparate de gimnastica. Acestea au fost
amplasate chiar n incinta stadionului olimpic. A fost reintrodusacalaria, absenta la Londra si pentru prima data pentatlonul modern,
creat la initiativa baronului Pierre de Coubertin pentru a continua
traditia vechiului pentatlon antic grecesc. A fost construit un stadion
nou si un bazin de not unde pentru prima data s-au ntrecut si femeile.
Atletismul a fost disciplina sportiva care a dominat prin nivelulperformantelor si al dramatismului ntrecerilor aceasta editie. S-a
remarcat atletul american Jim Thorpe, indian Sioux, care a castigat
pentatlonul atletic si decatlonul cu rezultate deosebite. Dar dupa o
scurta perioada de timp, medaliile olimpice i-au fost retrase pe
considerentul ca atletul american a fost cu cativa ani mai nainte jucator
profesionist de baseball. Acest fapt era contrar regulilor de atunci ale
olimpismului care impuneau ca la aceasta competitie sa ia parte numaisportivii amatori. Desi sanctiunea era foarte aspra si chiar nedreapta,
avand n vedere ca Jim Thrope a participat la J.O la alta disciplina
sportiva decat cea pe care o practicase ca profesionist, abia dupa 70 de
ani a fost reparata, cand C.I.O. a restituit medaliile olimpice urmasilor
acestui mare atlet.
Editia suedeza a mai avut parte si de alte episoade dramatice,
printre care meciul de lupte dintre un luptator rus si unul finlandez care
a durat 11 ore, terminandu-se la egalitate, sau acela al cursei de
maraton n care un sportiv portughez a murit de insolatie.
8/3/2019 Jocurile Olimpice Moderne
19/63
n probele de natatie protagonisti au fost germanii, suedezii si
australienii, iar la tir, suedezii si americani. La canotaj, conform unei
vechi traditii, cei mai buni au fost sportivii englezi, iar la yahting s-au
impus sportivii nordici. Tot n spiritul traditiei, suedezii au dominat
concursul de gimnastica la aparate.
Aceasta editie a J.O., prima dupa cea inaugurala care nu s-a
desfasurat sub patronajul vreunei expozitii universale, a fost impecabil
organizata de gazde si a contribuit decisiv la afirmarea J.O. si a
olimpismului.
A VI-a editie, a J.O era programata sa se desfasoare n anul
1916, la Berlin, dar din cauza declansarii primului razboi mondial nu a
mai avut loc.
A VII-a editie a J.O. 1920 - Anvers, Belgia Reluarea atat de
prompta a jocurilor, imediat dupa ncetarea primului razboi mondial a
demonstrat lumii ntregi ca ideea olimpismului era deja stabilizata si
puternica n mintea si inima tineretului din ntreaga lume. Organizarea
J.O. de la Anvers nu a fost usoara din nici un punct de vedere: financiar
cheltuielile nu au putut fi suportate n ntregime de guvernul belgian
care a apelat la concursul unor sponsori, iar pentru recuperarea
fondurilor alocate a stabilit preturi mari la biletele de intrare, astfel ca
numarul spectatorilor nu a fost cel asteptat. Ceremonia de deschidere a
8/3/2019 Jocurile Olimpice Moderne
20/63
avut loc n data de 14 august, desi ntrecerile ncepusera la 20 aprilie si
au durat pana la 12 septembrie. Pentru prima data este arborat
drapelul olimpic, creatie a lui Pierre de Coubertin si se rosteste pentru
prima data juramantul olimpic. n randurile sportivilor care au defilat nusunt prezenti reprezentantii tarilor nvinse si nici cei ai proaspetei
Uniuni Sovietice.
Competitia olimpica la care s-au ntrecut 2066 de sportivi din 29
de tari, din care 63 de femei, a cuprins 23 de sporturi cu 158 de probe,
din care 8 erau feminine. Toate recordurile anterioare privind numarultarilor participante, a concurentilor, a disciplinelor si probelor sportive
au fost depasite la aceasta editie. Cu toate ca ntrecerile au avut loc n
conditii materiale aproape rudimentare, s-au obtinut si cateva rezultate
sportive remarcabile. S-au stabilit recorduri mondiale si 13 recorduri
olimpice. Cei mai buni s-au dovedit a fi la atletism, americanii, dar si
spre surpriza tuturor, sportivii din Finlanda care au cucerit aurul olimpic
n probele de aruncari si alergari pe distante lungi prin Kolehmainen siPaavo Nurmi. La not au dominat americanii, la calarie si pentatlon
modern suedezii, iar la canotaj englezii au fost nvinsi de aceiasi
neobositi sportivi americani. La scrima aproape toate medaliile au fost
castigate de doi frati italieni: Nedo si Aldo Nadi.
A VIII-a editie - 1924 - Paris, Franta Dorinta exprimata depresedintele C.I.O., Pierre de Coubertin era de a reabilita editia din
1900. Dar si de data aceasta autoritatile franceze au alaturat jocurilor si
alte manifestari sau serbari fapt ce a dus la extinderea perioadei de
desfasurare a J.O. la aproape trei luni, din 4 mai pana la 27 septembrie.
8/3/2019 Jocurile Olimpice Moderne
21/63
Un fapt benefic pentru buna desfasurare a jocurilor a fost construirea
pentru prima data a unui asezamant special pentru sportivii
participanti, satul olimpic, devenit de atunci un simbol al acestei
manifestari sportive universale. Numarul tarilor participante a fost unnou record: 44, iar sportivii de asemenea au fost n numar foarte mare:
3075, dintre care 136 de femei. S-au desfasurat ntreceri la 18
discipline sportive cu 126 de probe din care 10 feminine.
Atletismul a prilejuit din nou dispute spectaculoase si noi
recorduri obtinute de sportivii americani si de cei finlandezi. Printreacestia se detasa ca o figura aparte, Paavo Nurmi. Castigator a patru
probe: 1500 m, 5000 m, cros si 3000 m pe echipe, a fost numit de
ziaristi "finlandezul cu chipul de piatra", "miracolul curselor de
alergare" sau "omul cronometru".
La natatie au fost doborate toate recordurile olimpice si catevadintre cele mondiale. Celebrul Johny Weissmuller a castigat trei probe:
100, 400, si 4x100 de metri, iar Franta a castigat turneul de polo pe apa.
Romania este de aceasta data reprezentata si ea de o adevarata
delegatie sportiva formata din 51 de sportivi numai barbati, care au
concurat la patru probe: rugby, fotbal, tenis si tir. Echipa de rugby seclaseaza pe locul al III-lea (e drept ca din tot atatea echipe participante)
obtinand si prima medalie de bronz din istoria olimpica a Romaniei.
8/3/2019 Jocurile Olimpice Moderne
22/63
Pentru prima data la ceremonia de nchidere sunt naltate trei
drapele: al Frantei, al Greciei si al Olandei, viitoarea organizatoare, spre
cinstirea n egala masura a trecutului, prezentul si viitorul J.O.
A IX-a editie a J.O - 1928 - Amsterdam, Olanda C.I.O. a luat de
data asta din timp masuri pentru buna organizare si desfasurare a
competitiei, limitand durata desfasurarii la 15 zile si reducand numarul
disciplinelor sportive la aceiasi cifra, 15. Organizatorii olandezi au
amenajat un complex olimpic care cuprindea un stadion cu pista de 400
de metri pentru alergari si una de 500 de metri pentru ntrecerile deciclism. Alaturi se gaseau bazine de not, sali de lupta si de scrima.
La aceasta editie mai apare un element care va intra n
simbolistica olimpica de aici nainte: flacara olimpica, care va arde ntr-o
cupola imensa pe toata durata jocurilor.
Au participat 46 de reprezentative nationale, 2971 de sportivi
din care 290 au fost femei. Ca si la editiile precedente, ntrecerile
atletice au fost dominate de americani si finlandezi, primii la probele de
sarituri si aruncari, iar ceilalti la alergarile de durata si la decatlon.
Istoria olimpica consemneaza la aceste ntreceri un gest deosebit de
sportivitate si spirit olimpic a marelui atlet Paavo Nurmi, care n probade 3000 obstacole si-a ajutat adversarul (pe francezul Duquesne) sa se
ridice din groapa cu apa n care cazut, trecand mpreuna cu el umar la
umar, linia de sosire.
8/3/2019 Jocurile Olimpice Moderne
23/63
La natatie, americanul de origine romana J.Weissmuller domina
din nou ntrecerile, alaturi de concurenti din Japonia si Germania.
Echipa olimpica a Uruguayului cucereste titlul la fotbal, iar cea a
Indiei la hochei pe iarba. Reprezentantii Elvetiei sunt protagonistii
concursului de gimnastica, iar la box italienii si argentinienii i nving pe
americani si pe englezi care erau cotati ca favoriti.
ara noastra a luat parte la aceasta editie cu o echipa formata
din atleti si scrimeri, avand 26 de componenti, dintre doua erau femei.
Clujul sportiv a avut o contributie importanta la formarea echipei
olimpice prin atletii Peter Ladislau, Tiberiu Rus si Berta Jikely, care au
reprezentat onorabil culorile sportului romanesc desi rezultatele lor nu
au fost remarcabile.
A X-a editie a J.O. - 1932 - Los Angeles, S.U.A n ciuda
dificultatilor economice prin care trecea S.U.A. ca urmare a crizei
economice din anii 1929-1930, americanii au reusit organizarea n
conditii destul de bune a jocurilor. J.O. au debutat la 30 iulie si au durat
pana la 14 august. 38 de tari, cu 1331 de sportivi (127 de femei ) s-au
ntrecut la probele cuprinse n cele 15 discipline olimpice.
8/3/2019 Jocurile Olimpice Moderne
24/63
8/3/2019 Jocurile Olimpice Moderne
25/63
8/3/2019 Jocurile Olimpice Moderne
26/63
din 71 de sportivi romani au fost locul V obtinut de handbalisti si
medalia de argint a lui Henri Rang la calarie.
O medalie inedita a fost castigata la aceste jocuri, nu sportivi, ci
de parcul sportiv "Regele Carol" din Cluj ( astazi, Parcul sportiv
universitar Dr. Iuliu Hatieganu, und si are sediul Facultatea de Educatie
Fizica si Sport a Universitatii Babes-Bolyai Cluj-Napoca). Creatie a
Prof.dr. Iuliu Hatieganu, ajutat de arhitectul Bell si inginerul Iuliu
Kovacs, parcul a fost inaugurat n anul 1935, iar planurile si fotografiile
care au luat parte la concursul denumit "PentatlonulMuzelor",sectiunea arhitectura si constructii sportive au fost apreciate cu medalia
de bronz.
Urmatoarele doua editii, cea de a XII-a si a XIII-a, programate
pentru anii 1940 si 1944 la Tokio si respectiv Helsinki nu s-au desfasurat
din cauza celui de al doilea razboi mondial.
A XIV-a editie a J.O. - 1948 - Londra,Marea Britanie Dupa 40 de
ani, natiunii engleze greu ncercata de razboiul abia ncheiat i se
ncredinteaza pentru a doua oara cinstea de a organiza J.O. Conditiile
de desfasurare au fost modeste, alimentele erau rationalizate, satul
olimpic a fost amenajat n foste cazarmi militare. Cu toate acestea 58de natiuni ale lumii si-au dovedit nca odata atasamentul fata de
olimpism, participand cu 4062 de sportivi (358 de femei) la ntrecerile
olimpice. Pentru doua saptamani, 29 iulie-14 august, stadionul "Empire
8/3/2019 Jocurile Olimpice Moderne
27/63
Stadium" a devenit templul sportului amator din lume. Numarul de
discipline sportive a fost stabilit la 18.
Atletismul ca de obicei a fost n centrul atentiei, editia
londoneza consacrandu-l pe alergatorul ceh Emil Zatopek, "omul
locomotiva", care s-a remarcat prin usurinta cu care a castigat doua
probe de mare fond: 5000 si 10.000 de metri.
La natatie majoritatea probelor atat masculine cat si feminineau fost castigate de sportivii americani. Acestia au mai cucerit laurii
olimpici si la baschet. Ciclistii au adus medalii olimpice Frantei si Italiei,
canoistii Cehoslovaciei, scrimerii Italiei si Ungariei, boxerii Argentinei.
Romania nu participa nici la aceasta editie.
A XV-a editie a J.O. - 1952 - Helsinki, Finlanda La fel ca si laeditia din anul 1912 din Suedia, popoarele nordice demonstreaza ca n
aceasta parte a lumii exercitiile fizice si sportul se bucura de toata
atentia si pretuirea. Finlanda a pregatit pentru aceasta ocazie un
stadion cu o capacitate de 70.000 de locuri, alaturi de care se gaseau
bazinul de not si sali pentru sporturile de interior. Sportivii au fost
gazduiti n trei sate olimpice, iar pentru ca numarul lor era foarte mare,
o parte au fost cazati n casele unor cetateni care si-au pus locuinteleproprii n folosul organizatorilor J.O.
8/3/2019 Jocurile Olimpice Moderne
28/63
Participarea a fost numeroasa, 5867sportivi, dintre care 573 de
femei, din 70 de tari. Pentru prima data participa la ntrecerile olimpice
U.R.S.S, cu o echipa numeroasa si bine pregatita. S-au obtinut rezultate
sportive bune, stabilindu-se 49 de recorduri olimpice si 15 recordurimondiale.
La atletism eroul ntrecerilor a fost din nou cehul Emil Zatopek,
care si-a nvins detasat adversarii la probele de 10.000, 5.000 si
maraton. Sotia sa, Dana, a castigat si ea o medalie olimpica de aur, la
proba de aruncare a sulitei. Atletele sovietice au dominat copiosaproape toate probele, iar dintre atletii romani s-au remarcat Ioan
Soter, la saritura n naltime si Lia Manoliu la aruncarea discului, ambii
clasati pe locul al VI-lea.
La natatie, probele masculine au fost dominate de americani
iar cele feminine de sportivele din Ungaria. Sportivii sovietici au fostprotagonistii principali ai ntrecerilor de haltere, box, lupte, gimnastica,
baschet si tir.
ara noastra a fost reprezentata de o delegatie numeroasa de
83 de sportivi, care au luat parte la aproape toate disciplinele sportive.
Cel mai bun rezultat a fost obtinut la tir, unde sportivul Iosif Sarbu, acucerit prima medalie olimpica de aur pentru Romania n proba de
pistol viteza. O medalie de argint a obtinut boxerul Tita Vasile, iar Fiat
Gheorghe la box si Lichiardopol Gheorghe la tir, au obtinut cate o
medalie de bronz.
8/3/2019 Jocurile Olimpice Moderne
29/63
Dintre sportivii clujeni care au luat parte la aceste jocuri
olimpice putem aminti atletele Emma Konrad si Alexandra Taifas-Sicoe,
boxerul Ferenc Ambrus, gimnastele Olga Gollner si Ileana Gyarfas,
scrimerii Adalbert Gurath si Zoltan Uray.
Prima prezenta postbelica a Romaniei la J.O. a fost ncununata
de trei medalii, iar n clasamentul neoficial pe natiuni delegatia noastra
s-a clasat pe locul 23 din 43 de tari participante.
A XVI-a editie a J.O.- 1956 -Melbourne, Australia O lege
autohtona interzicea cu strictete intrarea cailor straini pe teritoriul
Australiei. Din acest motiv C.I.O. a decis ca ntrecerile hipice din
programul olimpic al anului 1956 sa se desfasoare n Suedia, la
Stokholm. Aceasta derogare organizatorica de la regulamentul de
organizare al ntrecerilor olimpice a fost singular n istoria J.O.
moderne.
La ntrecerile de calarie din Suedia au participat
reprezentativele nationale din 29 de tari, n timp ce laMelbourne
numarul tarilor participante a fost de 67. Cei 3539 de sportiv dintre care
533 erau femei au fost gazduiti n satul olimpic special amenajat,
format din 841 de casute. ntrecerile s-au desfasurat pe stadionul
"Melbourne Cricket Ground", iar probele de natatie n piscina din
Olympic Park, care era marea mandrie a australienilor. n program au
8/3/2019 Jocurile Olimpice Moderne
30/63
8/3/2019 Jocurile Olimpice Moderne
31/63
8/3/2019 Jocurile Olimpice Moderne
32/63
Atletismul, ca de obicei a fost sportul rege al jocurilor, iar unii
dintre atleti au intrat n legenda. Printre ei: maratonistul etiopian care a
alergat descult Bikila Abebe sau atleta numita "gazela neagra", Wilma
Rudolph care a castigat proba da 100 m cu timpul 11,0 secunde. Ca deobicei, atletii sovietici obtin rezultate d exceptie atat la ntrecerile
masculine, cat si la cele feminine.
Romania s-a ntors acasa cu un bilant bun: 3 medalii de aur
castigate de: Iolanda Balas la saritura n naltime, Dumitru Parvulescu la
lupte greco-romane si Ion Dumitrescu la tir. S-au mai cucerit o medaliede argint si 6 medalii de bronz la atletism, box, gimnastica, lupte, scrima
si canoe. Delegatia formata din 109 sportivi a reusit sa se claseze pe
locul 10 n clasamentul natiunilor participante.
A XVIII-a editie - 1964 - Tokio, Japonia Poporul nipon s-a dovedit
a fi o gazda atenta care pe langa competitiile sportive, a avut grija saorganizeze si o serie de alte manifestari, mai ales culturale. Doza de
inedit a acestei editii a fost sporita de conditiile geografice si climatice
naturale ale Japoniei: taifunul Wilda care si-a facut simtita prezenta sau
miscarile seismice care au mutat locuintele din satul olimpic.
Aceasta editie a programat ntreceri la 20 de discipline sportive,cele mai noi sporturi intrate n familia olimpica la aceasta editie fiind
voleiul si judo-ul.
8/3/2019 Jocurile Olimpice Moderne
33/63
8/3/2019 Jocurile Olimpice Moderne
34/63
atletism cu o capacitate de 80.000 de spectatori cu pista de alergare
acoperita cu nou aparutul material sintetic "tartanul", piscina
acoperita, sala de jocuri numita "Gimnaziu olimpic", Palatul sporturilor,
sala de arme, velodromul olimpic, stadionul "Azteca" pentru fotbal si unsat olimpic construit pe "verticala".
Au participat 6626 de sportivi (768 de femei ) din 113 tari, care
au reusit la aceasta editie sa doboare un numar dublu de recorduri
mondiale fata de editia precedenta.
La atletism, americanii s-au impus la sprint, dar alergarile pe
distanta lungi au fost dominate de atletii etiopieni si kenieni. Probele de
sarituri s-au desfasurat n general sub auspiciile recordurilor, dar
performanta cea mai uluitoare a fost cea a lui Bob Beamon, la saritura
n lungime cu 8,90 metri. Acest record va fi doborat abia dupa un sfert
de veac. La saritura n naltime, americanul Dick Fosbury introduce onoua tehnica, cea cu rasturnare dorsala, care va fi cunoscuta sub
denumirea de "flop" si va fi adoptata de tot mai multi atleti n viitorii
ani, nlocuind clasica saritura "ventrala".
Concursurile de lupte greco-romane au fost dominate de
sportivii din Ungaria, Bulgaria, Germania. n probele de caiac-canoe sicanotaj, sportivii romani, unguri si sovietici au fost printre protagonisti.
8/3/2019 Jocurile Olimpice Moderne
35/63
8/3/2019 Jocurile Olimpice Moderne
36/63
au disputat ntaietatea la 21 de discipline sportive, mai precis la 195 de
probe din care 43 au fost pentru femei.
Editia aceasta a fost din pacate marcata si de un eveniment care
nu ar fi trebuit sa aiba loc si care a nsemnat anularea oricarui spirit
olimpic: atacul terorist din satul olimpic al unui comando arab
ndreptat mpotriva sportivilor din Israel, soldat cu rezutate tragice.
Pe plan sportiv, n competitia atletica s-a remarcat sovieticulValeri Borzov castigator al probelor de sprint si atletii din Finlanda care
au castigat alergarile de semifond si fond. La femei, atletele germane
au dominat net toate probele. Luptele au adus satisfactii sportivilor din
delegatia romana care s-a numarat printre castigatorii medaliilor de aur
alaturi de sportivii din U.R.S.S. si Bulgaria. Concursurile de caiac-canoe
au fost dominate de sportivii sovietici si de cei romani. ntrecerile de
scrima s-au disputat ntre polonezi, unguri, sovietici si italieni. Lagimnastica feminina toate medaliile au revenit sportivelor sovietice si
germane, dar prezenta romancelor s-a facut si ea simtita. La masculin,
gimnastii japonezi care au introdus n exercitiile lor elemente originale
si dificile, au devenit campioni olimpici. La natatie, eroii au fost
americanulMark Spitz si australianca Shane Gould.
Turneele de jocuri sportive au avut drept castigatori: echipa
Yugoslaviei la handbal (Romania clasandu-se pe locul al III-lea, cea a
U.R.S.S la baschet, reusind sa detroneze reprezentativa S.U.A.
castigatoare a tuturor editiilor precedente, iar la fotbal echipa Poloniei.
8/3/2019 Jocurile Olimpice Moderne
37/63
8/3/2019 Jocurile Olimpice Moderne
38/63
8/3/2019 Jocurile Olimpice Moderne
39/63
Vasile Dba castigator al titlului de Campion olimpic la caiac;
Simion Cutov siMircea Simion la box, Gheorghe Danilov si Gheorghe
Simionov la canoe, Teodora Ungureanu si echipa feminina de
gimnastica, echipa masculina de handbal, Gheorghe Berceanu, Nicu
Ginga si stefan Rusu la lupte greco-romane - medalii de argint;
Boxerii Alec Nastac si Costica Dafinoiu, echipajul de canotaj 4+1, Vasile
Dba si echipajul PolicarpMalihin si Larion Serghei, la caiac, gimnastii
Dan Grecu, Nadia Comaneci si Teodora Ungureanu, luptatorii Stelian
Morcov, Roman Codreanu si Ladislau Simon, echipa masculina de sabie
- medalii de bronz.
A XXII-a editie a J.O. - 1980 -Moscova, U.R.S.S. Este pentru
prima data cand J.O se desfasoara ntr-o tara socialista. Organizatorii
au depus eforturi deosebite pentru amenajarea bazelor sportive si a
satului olimpic, dar din pacate "razboiul rece" era nca n plina
desfasurare. n semn de protest pentru invadarea Afganistanului decatre armatele sovietice tarile democratice ale lumii nu vor lua parte la
aceasta editie a J.O.
Cu toate ca au lipsit multi dintre sportivii de mare valoare ai
momentului au fost stabilite 76 de recorduri olimpice si 36 de recorduri
mondiale. si numarul spectatorilor a fos unul record, cele 203 probepentru care s-au organizat ntreceri la 21 de discipline olimpice au fost
urmarite de peste 5 milioane de spectatori.
8/3/2019 Jocurile Olimpice Moderne
40/63
La atletism s-au nregistrat 7 recorduri mondiale si 16 olimpice.
ntrecerile de caiac-canoe si canotaj i-au adus n prim plan pe sportivii
romani care au concurat de la egal cu cei din R.D.G. si U.R.S.S. si la
lupte, box si scrima sportivii romani au fost printre protagonistiintrecerilor, alaturi de bulgari, sovietici si cubanezi. Natatia a fost
dominata categoric de sportivele est germane si de notatorii sovietici.
Jocurile sportive au dat ocazia unor turnee echilibrate si de
buna valoare. La handbal, dupa ce a depasit ntr-un meci dramatic
echipa U.R.S.S. nationala Romaniei a cedat n finala n fata Yugoslaviei,iar echipa de volei masculin a reusit sa obtina medaliile de bronz.
La gimnastica, desi au avut probleme deosebite cu arbitrajul
care le-a fost total ostil, sportivele noastre si-au demonstat valoarea.
Nadia Comaneci a obtinut doua medalii de aur si una de argint, Emilia
Eberle o medalie de argint, iar echipa s-a clasat pe pozitia doua nclasament.
n total delegatia Romaniei formata din 239 de sportivi, dintre
care 76 de femei, a reusit sa cucereasca 25 de medalii, clasandu-se pe
locul al VI-lea n clasamentul general.
A XXIII-a editie - 1984- Los Angeles, S.U.A Dupa 52 de ani,
"orasul ngerilor" are pentru a doua oara onoarea de a gazdui marea
manifestare sportiva mondiala. Din nou se dovedeste ca olimpismul
8/3/2019 Jocurile Olimpice Moderne
41/63
modern nu mai are aceleasi valente ca si cel antic, iar sportul nu se
poate desparti de politica. Ca raspuns la boicotul editiei moscovite,
tarile din sistemul socialist nu participa la aceasta editie, cu exceptia
Romaniei si a Yugoslaviei.
Din punct de vedere organizatoric, americanii nu se dezmint.
Permisiunea acordata de C.I.O. de a folosi publicitatea, o schimbare n
principiile si regulile olimpismului motivata de costurile din ce n ce mai
mari de organizare, a creat posibilitatea implicarii financiare a marilor
firme n efortul gazdelor de a crea conditii materiale perfecte pentrucompetitori, ziaristi si spectatori. n interiorul marelui stadion "Los
AngelesMemorial Coliseum", complet refacut si modernizat s-a instalat
un adevarat "creier electronic", care putea oferi date despre viteza si
directia vantului, timpii intermediari si de sosire, iar camerele de vederi
care mpanzeau stadionul nregistrau "finisul" cu 100 de imagini pe
secunda. Transmisiile de televiziune au dat posibilitatea urmaririi
ntrecerilor n toate colturile lumii.
Ceremonia de deschidere a fost un spectacol impresionant care
a marcat debutul ntrecerilor desfasurate n perioada 27 iulie - 12
august, cu participarea sportivilor din 140 de tari.
Sportul rege al ntrecerilor olimpice, atletismul a fost la el acasa,
ntrecerile fiind dominate de atletii tarii gazda, urmati de cei dinMarea
Britanie, R.F.G. si Italia. Reprezentantele noastre, atletele Doina
Melinte,Maricica Puica, Anisoara Cusnir,Mihaela Loghin, Vali Ionescu,
8/3/2019 Jocurile Olimpice Moderne
42/63
Florenta Craciunescu, Cristiana Cojocaru si Fita Lovin au fost si ele la
mare naltime, cucerind 10 medalii olimpice.
La canotaj si caiac-canoe, alaturi de sportivii din S.U.A, romanii
au fost protagonistii ntrecerilor, cucerind 4 medalii.
Gimnastica, mai ales cea feminina este din nou autoarea unui
mare succes: cucerirea titlului olimpic n proba pe echipe si a medaliilor
de aur la sol, sarituri si barna prin Ecaterina Szabo, precum si nca 2medalii de argint si 2 de bronz.
Halterele au adus celor 10 sportivi romani 8 medalii: 2 de aur, 5
de argint si una de bronz. La lupte sportivii nostri au cstigat 5 medalii.
Scrimerele au ajuns n finala unde au cedat n fata sportivelor din R.F.G.,iar echipa de sabie a castigat medaliile de bronz.
La probele de natatie s-au stabilit 10 recorduri mondiale si 37
olimpice, nare parte dintre ele de catre sportivii americani. Pentru
prima data n programul olimpic a fost inclusa si proba de not sincron.
Handbalistii romani au avut din nou ocazia sa devina campioni
olimpici, dar eterna lor rivala, echipa Yugoslaviei i-a nvins din nou,
fiind obligati sa se multumeasca cu medaliile de bronz.
8/3/2019 Jocurile Olimpice Moderne
43/63
La ncheierea ntrecerilor olimpice, delegatia tarii noastre
formata din 127 de sportivi a avut un palmares format din 53 de
medalii, din care 20 de aur, 16 de argint si 17 de bronz, clasandu-se pe
locul al II-lea pe natiuni dupa echipa S.U.A. Acest rezultat, cel mai bun
din istoria olimpica a ncununat cei 60 de ani care trecusera de la prima
participare oficiala a Romaniei la J.O., din anul 1924.
A XXIV-a editie a J.O.- 1988- Seul- Coreea Spre surprinderea
multora, participantii la aceasta editie organizata "la capatul lumii" au
descoperit o metropola moderna n care locuitorii se bucurau de un
foarte bun nivel de trai, cu cladiri, sosele, baze sportive impresionante
prin modernismul lor.
Editia J.O. de la Seul a fost un eveniment care a anuntat sfarsitul
"razboiului rece" si nceputul unei noi perioade din istoria multor tari.
Dupa multa vreme nu este o editie boicotata, iar C.I.O numara n
randurile sale mai multe tari membre tari Organizatia Natiunilor Unite.
La ntreceri se aliniaza 161 de tari, dar numarul sportivilor este mai mic
decat la editiile anterioare, 1626 de sportivi, datorita restrictiilor
impuse de C.I.O. n efortul de a controla fenomenul de gigantism al
jocurilor.
8/3/2019 Jocurile Olimpice Moderne
44/63
La aceasta editie, desi media de varsta a sportivilor a fost una
dintre cele mai scazute, s-au nregistrat performante sportive de
valoare exceptionala.
J.O. de la Seul au facut din atletii Florence Griffity-Joyner, Jan
Zelezni si Carl Lewis, adevarati "zei" ai sportului. n acelasi timp au fost
propulsati spre ierarhia mondiala siMarlene Ottey, Gwen Torrence,
Paula Ivan, Heike Drechler, Alina Astafei, Stefka Konstandinova. Editia
de la Seul a fost si editia cu cel mai rasunator caz de dopaj, cel la
canadianului Ben Johnson, recordman mondial al sprintului. Descoperitpozitiv la analizele efectuate acesta a fost suspendat pe viata din
activitatea sportiva.
La gimnastica feminina s-a relansat disputa olimpica dintre
echipele U.R.S.S., S.U.A. si Romania. Au castigat de data asta gimnastele
sovietice urmate de cele din echipa Romaniei.
Numarul sporturilor olimpice a crescut si la aceasta editie,
tenisul reintrand dupa 64 de ani n familia olimpica.
Pentru sportul din Coreea, ntrecerile olimpice au nsemnat oadevarata lansare pe drumul marilor performante, locurile fruntase pe
care s-au situat echipele de handbal masculin (medalia de aur) si
feminin (medalia de argint), medaliile obtinute de judocani si boxeri,
constituind rezultate deosebit de valoroase.
8/3/2019 Jocurile Olimpice Moderne
45/63
8/3/2019 Jocurile Olimpice Moderne
46/63
Flacara olimpica care a parcurs cei 5000 de km. dintre Olimpia si
Barcelona purtata de stafete ale tinerilor, este aprinsa prin tragerea cu
arcul de catre fostul arcas spaniol Antonio Rebolo.
Desi congresul C.I.O care a precedat J.O. a hotarat reducerea
numarului de concurenti pentru a nu se depasi posibilitatile satului
olimpic, la aceasta editie numarul participantilor este imens, 10.570 de
sportivi reprezentand 173 de tari. Unele dintre delegatiile tarilor
africane erau la prima participare olimpica.
ntrecerile atletice au fost ca de obicei viu disputate, iar
numarul mare de sportivi cu rezultate bune a facut ca ntrecerile sa
ramana deschise oricarui rezultat. Englezul Linford Christie a castigat
proba de 100, specialitate americana pana atunci. Probele de semifond
si fond au fost monopolizate de atletii din Kenya si Etiopia. Editia
"catalana" i-a consacrat pe atletii Javier Sotomayor,Marlene Ottey,Marie Jose Perec, Sully Gunnel. Se spera ca duelul saritorilor n lungime
Carl Lewis siMike Powell va duce la depasirea legendarului record a lui
Bob Beamon datand din anul 1968, dar nu a fost asa, cei doi reusind
doar 8,07 si 8,64 m. n general la atletism a fost o editie a marilor
surprize, adesea sportivii consacrati nereusind sa urce pe podium.
La natatie s-au nregistrat 10 recorduri mondiale, protagonistii
fiind sportivii americani, maghiari, si ca o noutate, cei chinezi. Acestia
din urma se pare ca profitau din plin de cunostintele din toate
8/3/2019 Jocurile Olimpice Moderne
47/63
domeniile, inclusiv cel "farmaceutic' al antrenorilor din fosta R.D.G. care
se ocupau de pregatirea lor.
Gimnastica feminina le are n prim plan pe romanca Lavinia
Milosovici, americana ShanonMiller, maghiara Henriette Onodi si
chinezoiaca Li Lu. La baieti eroul este gimnastul bielorus, Vitali Scherbo,
castigator a 6 medalii de aur, iar la tenis ntrecerile olimpice aduc n
arena cei mai buni jucatori ai momentului: Jim Courier, Arantxa
Sanchez, Andre Agassi, Steffi Graf. La volei feminin echipa CSI (fosta
U.R.S.S) a fost ntrecuta de cea a Cubei cu 3 - 1, iar finala masculina s-adisputat ntre echipele Braziliei si Olandei, meciul terminandu-se cu
scorul de cu 3 - 0 n favoarea primei.
Dupa trei reprize de prelungiri, Italia a nvins echipa Spaniei n
turneul de polo cu 9 - 8. La handbal masculin, echipa fostei URSS a
cstigat finala cu Suedia, iar pe locul al III-lea s-a situat echipa Frantei.
Delegatia Romaniei s-a ntors de la Barcelona cu 18 medalii: 4 de aur, 5
de argint si 8 de bronz.Medaliile de aur au fost cucerite de gimnastele
LaviniaMilosovici si Cristina Bontas, de canotoarea Elisabeta Lipa si
echipajul masculin de canotaj 4+1.Medalii de argint au obtinut: atleta
Alina Astafei, echipa de gimnastica feminina, echipajele masculine sifeminine de canotaj, iar medalii de bronz, halterofilul Traian Ciharean,
luptatorul Grigoras, boxerul leonard Doroftei, echipa feminina de
floreta, tragatorul Sorin Babii si canotorii din proba de doua persoane.
8/3/2019 Jocurile Olimpice Moderne
48/63
A XXVI-a editie a J.O. - 1996 - Atlanta, S.U.A. Editia jubiliara care
marcheaza trecerea unui veac de cand Jocurile Olimpice ele au fost
renfiintate a fost ncredintata spre organizare S.U.A., desi lumea
sportiva a fost umanim de acord ca C.I.O. trebuia sa acorde aceasta
onoare orasului Atena care-si depusese si el candidatura. Dar puterea
financiara a orasului Atlanta, capitala Georgiei si a concernului Coca-
Cola, a primat naintea traditiei si a respectului pentru poporul care a
dat lumii conceptul de "Kalos kai agatos" si Jocurile Olimpice antice.
Organizarea ntrecerilor a constituit o adevarata provocare
pentru orasul Atlanta, dar toata lumea a recunoscut ca ntrecerile
olimpice, organizate de acest oras american, s-au desfasurat pe cele
mai moderne baze sportive din lume, cu dotari de exceptie. Capacitatea
satului olimpic amenajat aici a fost de 15.000 de locuri, cea mai mare
din istoria J.O.
La competitia desfasurata n perioada 19 iulie- 4 august, au
participat echipele olimpice din 197 de tari, care s-au ntrecut n 270 de
competitii organizate pentru 33 de discipline sportive. n total au luat
parte la ntreceri 10.305 sportivi (6809 barbati si 3496 de femei).
Rezultatele obtinute la aceasta editie au evidentiat evolutia faraprecedent a performantelor sportive, ca rezultat al noilor tehnologii si
metodologii aplicate n procesul de pregatire.
8/3/2019 Jocurile Olimpice Moderne
49/63
Romania a participat cu o delegatie de 168 de sportivi. Canotajul si
gimnastica si-au facut din nou datoria. La canotaj s-au obtinut 2 medalii
de aur prin echipajele feminine la proba de 2 vasle si proba de 8+1. La
gimanstica s-a castigat o medalie d aur, 4 de argint si 5 de bronz.
La floreta feminin Laura Badea a devenit Campioana Olimpica, iar
echipa de floreta s-a clasat pe locul al II-lea, aceasta disciplina sportiva
obtinand cel mai bun rezultat din istoria participarii sale la ntrecerile
olimpice.
Atleta Gabriela Szabo si gimnastulMarius Urzica au obtinut
medaliile de argint, n timp ce la box au cucerit doua medalii de argint
Leonard Doroftei siMarian Simion. Sportivii de la caiac-canoe au
obtinut o medalie de bronz, la fel ca si halterofilul Nicu Vlad.
La finalul ntrecerilor, sportivii nostri au ocupat locul al 19-lea n
clasamentul pe puncte, al 13-lea n cel pe medalii si al 20-lea n ierarhia
alcatuita pe baza medaliilor de aur obtinute.
A XXVII-a editie a J.O. - 2000 - Sydney, Australia Dupa 44 de ani de la
editia desfasurata laMelbourne, Australie este din nou gazda JocurilorOlimpice, ultimele ale mileniului al doilea.De aceasta data onoarea i-a
revenit orasului Sydney, renumit port al emisferei sudice, asezat pe
coasta estica a Australiei, capitala Statului New South Wales.
8/3/2019 Jocurile Olimpice Moderne
50/63
La aceasta editie desfasurata n perioada 15 septembrie - 1
octombrie, au fost prezente delegatii din toate cele 199 de tari invitate
de catre C.I.O. Numarul sportivilor a fost de trei ori mai mare decat cel
de la precedenta editie australiana (Melbourne, 1956), ridicandu-se la
impresionanta cifra de 11.084 de sportivi, dintre care 4254 de femei,
reprezentand 38 la suta din numarul participantilor. S-au organizat 300
de competitii la 37 de discipline sportive.
Delegatia pe care Romania a deplasat-o la antipozi a fost alcatuita din
156 sportivi ( 76 barbati si 80 femei) care au concurat la 16 discipline
sportive.
Gimnastica si-a afirmat nca o data valoarea incontestabila. La
feminin echipa formata din Andreea Raducan, Simona Amanar,Maria
Olaru si Claudia Presecan s-a clasat pe primul loc, castigand n fata
traditionalelor sale adversare. La individual compus podiumul
castigatoarelor n finala probei de individual compus a fost exclusiv
romanesc pe el urcandu-se Andreea Raducan, Simona Amanar si Maria
Olaru. Chiar daca dupa incidentul bizar n care gimnasta Andrea
Raducan a fost depistata ca "dopata" cu Nurofen si i s-a retras medalia
de aur, n memoria noastra Campioana Olimpica la individual compusramane Andrea Raducan. Gimnastele au mai obtinut 2 medalii de argint
si una de bronz. Pentru prima data n istoria jocurilor si gimnastica
masculina are un Campion Olimpic, n persoana luiMarius Urzica.
8/3/2019 Jocurile Olimpice Moderne
51/63
8/3/2019 Jocurile Olimpice Moderne
52/63
n ntrecerile de canoe echipajul Florin Popescu - Mitica Pricop la C - 2
M, 1000 m, devine Campion Olimpic, iar pe distanta de 500 m se
claseaza pe locul al III-lea. La caiac, Sanda Toma, Mariana Limbau,
Andreea Ionita si Elena Radu au cucerit de asemenea o medalie debronz la proba de K - 4M / 500 m.
Scrima a adus din nou un titlu de Campion Olimpic, de data
asta la proba de sabie, prinMihai Covaliu, iar boxul a contribuit la
palmaresul olimpic prin medaliile de argint si de bronz cucerite de fratii
Simion. Alte medalii de bronz au mai obtinut Iulian Raicea la tir siSimona Richter al judo.
Dupa o comportare remarcabila, echipa olimpica a Romaniei s-a
clasat pe locul al XI-lea n ierarhia olimpica cu 26 de medalii, dintre care
11 de aur.
A XXVIII-a editie a J.O. - 2004 - Atena, Grecia Prin acordarea
dreptului de organizare a acestei editii orasului Atena, C.I.O a oferit o
reparatie morala poporului grec, creatoruljocurilor olimpice antice. La
108 ani de la prima editie din timpurile moderne, ntrecerile olimpice s-
au rentors acasa. Organizatorii greci au avut de parcurs multe ncercari
grele pe care le-au trecut-o cu bine. Pentru prima data condus de o
femeie, Comitetul de organizare al jocurilor a reusit n ciudapronosticurilor pesimiste sa termine la timp (chiar daca pe ultima suta
de metri) constructiile si amenajarile necesare desfasurarii la un nivel
corespunzator al ntrecerilor olimpice. Pregatirile pentru competitia
mondiala a schimbat "fata" capitalei elene, transformand-o ntr-o
8/3/2019 Jocurile Olimpice Moderne
53/63
metropola cu o infrastructura moderna, care valorifica din plin farmecul
sau caracteristic. Un efort suplimentar a fost necesar pentru asigurarea
protectiei participantilor si prentampinarea evenimentelor neplacute,
n contextul unei situatii politice n care "armistitiul olimpic" nu maieste demult decat o pretioasa amintire.
Competitia olimpica s-a desfasurat n perioada 13 August 2004 - 29
August si la ea au participat echipe reprezentand 202 tari. Numarul
disciplinelor sportive si al competitiilor nu s-a modificat fata de editia
precedenta: 37 de discipline si 300 de competitii. Numarul total departicipanti a fost mai mic decat la Sydney, ca urmare a reglementarilor
C.I.O. de stopare a fenomenului de gigantism: 10.500 de sportivi (6200
barbati si 4300 femei).
Romania a deplasat la Atena un lot de 112 sportivi care au fost
nscrisi la competitiile organizate pentru urmatoarele disciplinesportive: atletism, box, canotaj, calarie, ciclism, gimnastica, haltere,
not, judo, kaiac-canoe , lupte, sarituri n apa, scrima, tenis, tenis de
masa si tir. La ncheierea ntrecerilor s-au obtinut un numar de 19
medalii: 8 de aur, 5 de argint si 6 de bronz.
La fel ca la celelalte editii din ultimele decenii, gimnastica aoferit cele mai mari satisfactii contribuind la bilantul olimpic cu 9
medalii: 3 de aur, 3 de argint si 3 de bronz. n apropierea gimnasticii s-
a aflat canotajul cu 3 medalii de aur. Celelalte discipline sportive care au
contribuit la zestrea olimpica a delegatiei au fost: atletismul cu 2
8/3/2019 Jocurile Olimpice Moderne
54/63
medalii de argint si 1 medalie de bronz, natatia cu 1 medalie de aur si 1
medalie de bronz si boxul cu 1 medalie de bronz. Cu acest bilant
Romania s-a clasat pe locul 14 in clasamentul general pe medalii.
Medaliatii olimpici ai editiei Atena 2004 sunt n ordine:
Medalii de aur: Camelia Potec (natatie 200 m liber), Georgeta
Damian Andrunache, Viorica Susanu (canotaj 2 rame), Angela Alupei,
Constanta Burcica (canotaj, 2 vasle categoria usoara), Rodica Florea,Aurica Barascu, Doina Ignat, Viorica Susanu, Ioana Papuc, Elisabeta Lipa,
Liliana Gafencu, Georgeta Damian Andronache, Elena Georgescu
(canotaj 8 + 1), Catalina Ponor, Silvia Stroescu, Oana Ban, Daniela
Sofronie,Monica Rosu, Alexandra Eremia (echipa feminina de
gimnastica), Catalina Ponor (gimnastica sol),Monica Rosu (gimnastica
sarituri), Catalina Ponor (gimnastica barna);
Medalii de argint:Marian Dragulescu (gimnastica sol),Marius
Urzica (gimnastica cal cu manere),Marian Oprea (atletism triplusalt),
Daniela Sofronie (gimnastica sol), Ionela arleaManolache (atletism
400 m);
Medalii de bronz:Marius Urzica,Marian Dragulescu, Ioan Suciu,
Daniel Potra, Razvan selariu, Daniel Popescu (echipa de gimnastica),
Razvan Florea (natatie 200 m spate),Marian Dragulescu (gimnastica,
8/3/2019 Jocurile Olimpice Moderne
55/63
sarituri), Alexandra Eremia (gimnastica barna), Gheorghe Ionut (box),
Maria Cioncan (atletism 1500 m).
Jocurile Olimpice de Iarna - Istoria lor este de data mai recenta,
prima actiune de crearea a unei competitii internationale ample,
rezervata sporturilor de iarna care sa fie ncadrata n miscarea olimpica,
dateaza din anul 1900. Atunci au fost nfintate Jocurilor Nordice,
concepute ca anexe ale J.O de vara. n perioada 1901-1926, aceasta
competitie s-a organizat din patru n patru ani, ntrecerile se desfasurau
n Suedia pentru disciplinele sportive practicate cu precadere n tarilenordice, iar sportivii participanti erau n exclusivitate numai cei care
apartineau acestor tari.
Dezvoltarea sporturilor de iarna si n alte tari din Europa si n
S.U.A si succesul nregistrat de probele de patinaj desfasurate cu ocazia
la J.O de la Londra din anul 1908, la sesiunea C.I.O. din 1911, adeterminat crearea unui curent de opinie care dorea universalizarea
acestei competitii. La sesiunea C.I.O din anul 1911, reprezentantul
Italiei propune ca Jocurile Nordice sa fie transformate n J.O. de iarna.
Propunerea este respinsa din cauza opozitiei tarilor scandinave, care nu
doreau sa-si piarda suprematia n acest domeniu.
Rediscutata n anul 1914, C.I.O. accepta sa fie introduse n
programul olimpic al Jocurilor Olimpice de la Berlin din anul 1916,
patinajul, schiul si hocheiul. Editia respectiva nu mai are loc din cauza
primului razboi mondial.
8/3/2019 Jocurile Olimpice Moderne
56/63
Preocuparile pentru nfiintarea J.O. de iarna sunt reluate n anul
1919, n conditiile n care opozitia nordica nu mai are puterea dinainte
de razboi. La sesiunea C.I.O. anul 1921 se ia n discutie propunerea
reprezentantilor Frantei, Canadei si Elvetiei care cer promovarea J.O. de
iarna. n ciuda dezacordului norvegienilor si suedezilor, C.I.O. decide sa
patroneze "Saptamana internationala a sporturilor de iarna" o mare
competitie ce urma sa aiba loc n anul 1924, la Chamonix, ca un
preludiu la J.O. care urmau sa se desfasoare n acel an la Paris. Prin
aceasta hotarare, sporturile de iarna au intrat n familia olimpica, chiar
daca asta nu a nsemnat nca nfiintarea oficiala a Jocurilor Olimpice de
iarna.
Abia dupa ce "Saptamana" de la Chamonix s-a desfasurat cu mare
succes obligand si persoanele cele mai refractare sa-si revizuiasca
parerile si sa tina cont de marea raspandire a sporturilor de iarna, a fost
posibila adoptarea hotararii de a se institui un ciclu distinct al J.O. de
iarna. La sesiunea C.I.O. de la Praga din anul 1925, aceasta hotarare
este adoptata, precizandu-se ca orasul gazda va fi ales odata cu cel
pentru J.O de vara. Tot cu aceasta ocazie s-a decis ca "Saptamana
internationala a sporturilor de iarna" de la Chamonix sa fie considerata
ca prima editie a J.O. Drumul parcurs de aceste jocuri de la nfiintare
pana n zilele noastre a marcat a ascensiune permanenta a sporturilorde iarna, dar totodata si o noua victorie a ideii olimpice. Numarul
probelor a crescut, iar participarea natiunilor a fost din ce n ce mai
mare.
8/3/2019 Jocurile Olimpice Moderne
57/63
8/3/2019 Jocurile Olimpice Moderne
58/63
participa pentru prima data sportivi romani la ntrecerile de bob si
"patrula militara".
1932 - Lake-Placid, S.U.A.Din cauza distantei mari sportivii europeni au
participat n numar redus la competitia olimpica. Conditiile nu au fost
nici ele cele mai bune, iar sportivii din tara gazda au castigat cam toate
medaliile. A facut exceptie proba feminina de patinaj artistic, la care
Sonia Henie a castigat pentru a doua oara titlul de Campioana Olimpica.
1936 - Garmisch-Partenkirchen Germania La aceasta editia s-a introdus
n program si schiul alpin, iar Sonia Henie a cucerit al treilea titlu
olimpic.
1948- Saint-Moritz, Elvetia La trei ani dupa ncetarea razboiului,
jocurile au loc din nou n Elvetia. Germania si Japonia nu sunt invitate.
1952 - Oslo, Norvegia Aceasta editie a nsemnat pentru nordici o
ntoarcere acasa a sporturilor de iarna. Norvegienii s-au si clasat pe
primul loc n clasamentul pe natiuni.
1956 - Cortina D'Ampezo, Italia Jocurile din statiunea italiana din
muntii Dolomitilor a doborat toate recordurile de participare. A fost o
editie a premierelor, s-a folosit pentru prima data cronometrajul
electric si s-au realizat transmisii televizate n direct. Prima astfel de
8/3/2019 Jocurile Olimpice Moderne
59/63
8/3/2019 Jocurile Olimpice Moderne
60/63
8/3/2019 Jocurile Olimpice Moderne
61/63
englezi Jayne Torvill - Christopher Dean, care n proba de dans evoluand
pe muzica piesei "Bolero" de Ravel, au obtinut nu mai putin de 9 note
maxime, ntr-un program n care arta si sportul s-au mpletit genial.
1988- Calgary, Canada Organizate pentru prima data de Canada,
jocurile au durat 16 zile, iar vedetele au fost italianul Alberto Tomba si
elvetianul Vreni Schneider care au cucerit cate trei titluri olimpice.
1992 -Albertville, Franta Cu trei editii organizate Franta egaleazaS.U.A. Pentru prima data schiorii nordici obtin trei titluri la schi alpin,
prin norvegienii Jagge si Aamodt si suedeza Pernilla Wyberg. Germania
unificata termina n fruntea clasamentului pe medalii, naintea C.S.I.
(fosta U.R.S.S.).
1994 - Lillehammer, Norvegia Chiar daca timpul avut la dispozitie depentru organizarea editiei "suplimentare" a fost redus, competitia
olimpica norvegiana desfasurata ntr-un decor feeric a fost una dintre
cele mai reusite. Cresterea impactului jocurilor asupra publicului si
implicit a mediilor de afaceri este demonstrat prin faptul ca de dragul
participarii la J.O. o serie de patinatori profesionisti au revenit la
statutul de amator. Printre ei faimosul cuplu de dansatori britanici J.
Torvill si C. Dean, eroii jocurilor din '84, clasati de data asta n finaladoar pe locul al III-lea.
8/3/2019 Jocurile Olimpice Moderne
62/63
8/3/2019 Jocurile Olimpice Moderne
63/63
Top Related